INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE SI DIRECTIVARE IN CONSTRUCTIL INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCTII TIPIZATE IPCT INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR CU STRUCTURA DIN DIAFRAGME DE BETON P 85—82 Elaborate de: INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCTIL TIPIZATE -~ IPCT Director : ing. Petru Vernescu Sef sectie HI: ing. Marin Lazar CTE: ing. Calin Ionescu Sef colectiv rezist. ing. Mihai Barbaiani Autor: ing. Mihai Barbaiani Colaborator : INSTITUTUL DE CONSTRUCT BUCURESTI — CATEDRA DE BETON ARMAT Sef cated: Prof, dr. ing. Dan Dumitreseu Elaboratori : Prof. dr. ing. Radu Agent » Dr. ing. Tudor Postelnieu ”» Dr. ing. Dan Constantinescu: Indrumator de specialitate ICCPDC : ing. Paul Popescu 80 —— INSTRUCJIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA | Indicativ P85-82 CONSTRUCTHLOR CU STRUCTURA DIN DIAFRAGME_ |-————— DE BETON Inlocuiesc P85-78 eS GENERALITATI 1.1. Prezentele instructiuni tehnice cuprind prevederi refe- ritoare la proiectarea si calculul de rezistenta al structurilor cu diafragme de beton armat monolit ale clidirilor etajate. Prevederile referitoare la alcituirea de ansamblu si calculul structurilor cu diafragme, cit si la detaliile de alc&tuire cons- tructiva si de armare a diafragmelor, sint axate pe tipurile uzu- ale de structuri care intervin in mod curent la cl&dirile civile etajate. Aceste prevederi se aplic’ si la cladirile etajate industri- ale, in masura in care sistemul lor constructiv este similar celor, utilizate la constructiile civile. Pentru alte constructii, cu forme, alc&tuiri sau solicitari spe- ciale, prevederile prezentelor instructiuni vor fi uate in conside- rare cu caracter orientativ 1.2. Prevederile prezentelor instructiuni sint date pentru cladirile cu diafragme realizate din beton obignuit cu agregate grele si pot fi utilizate 5i pentru cele din beton de granulit, cu adaptirile necesare tinind seama de caracteristicile-de rezistent&, clasticitate si ductilitate ale acestor betoane, precum si de ca- sacteristicile lor termotehnice, in conformitate cu prescriptiile in. vigoare. 1.3, In casul constructiilor situate pe terenuri sensibile la umezite gi in general pe terenuri Ja care pot apare tasari diferen- tiale importante, este necesar ca pe ling’ respectarea prevederilor prezentelor instructiuni . Structuri cu diafragme rare, la. care diafragmele sint dis- puse la distante mai mari (6... 12 m); de exemplu, la clidirile de locuit, se utilizeazi cu precidere ca diafragme, numai pere de delimitare a apartamentelor, iar intermediar se prevad stilpi. In general se consider ca facind parte din aceast& categorie struc- turile la care diafragmele sint suficient de rigide in raport cu stil- ii pentru a prelua practic in intregime incircirile orizontale. In consecinf&, la acest tip de structuri, incircirile gravitationale se preiau prin diafragme $i stilpi, iar cele orizontale se preiau numai prin diafragme. - c. Siructuri cu diafragme flexibile conlucrind cu cadre, din care fac parte de exemplu cele cu nucleu central de diafragme si cu cadre pe contur utilizate la clidiri administrative si in general structurile la care, datorit& raportului dintre inaltimea clidirii si dimensiunile reduse ale sectiunii diafragmelor (H/h> 4 ... 5), diafragmele sint flexibile, astfel incit partea din inc&rcirile ori- zontale care revine cadrelor nu mai poate fi neglijat& in calcul. In consecin{&, inc&rc&rile orizontale se distribuie in acest caz intre diafragme si cadre, proportional cu rigiditat’+ lor. 2.2. Aleituirea generali a cladirilor si dispozitia elementelor portante verticale. 2.2.4. La stabilirea formei si alcdtuirii de ansamblu a cons- tructiilor, se vor alege de preferint& forme in plan regulate, com- pacte si simetrice, evitindu-se disimetrii pronunfate in distributia Yolumelor, maselor si rigidit&pilor in cadrul aceluiasi tronson de clid're, in vederea limitirii efectelor defavorabile de torsiune ge- nerali Sub actiunea seismic&. In acest scop: a. Sevor evita cladirile cu ferme in plan neregulate sau com- plicate, cum sint ccnstrucfiile in ferm& de L, T, U, I avind aripi 83lungi, care pot duce la importante solicitiri suplimentare in zonele de discontinuitate. In situatiile cind respectarea acestor prevederi pentru intreaga constructie nu este posibili, se reco- manda tronsonarea ei prin rosturi antiseismice, astfel ca pentru fiecare tronson s& se ajung’ la o forma convenabild conform celor aritate mai inainte. bp. In cadrul aceluiasi tronson, numérul de niveluri va fi pe cit posibil acelasi. Se admit retrageri la ultimile niveluri, in care caz se va tine seama in calcul de efectul disimetriilor de mase si dé rigiditifi care rezulta. c. Prin distributia diafragmelor, se va urmiri sa se elimine sau si se reduc la minimum excentricitatea centrului maselor fatde centrul de rigidate al ansamblului. Se vor respecta preve- derile din normativul P. 100 — 81 paragraful 4.2.4. d. Diafragmele se vor dispune astfel ca eforturile din torsiu- nea general si fie preluate {4ri suprasolicit’ri importante. In acest sens, se recomanda ca cel putin pe una din cele dou directii diafragmele extreme s& fie suficient de departate intre ele, incit s& se opuna torsiunii generale. O atentie deosebitd se va da preluarii eforturilor de torsiune generala la constructiile avind fatade libere, fara elemente de ri- gidizare (diafragme sau cadre). In aceste situatii este indicat prevederea de diafragme transversale dispuse in zonele de capat ale tronsoanelor astfel incit torsiunea generala s4 fie preluata cu un brat de pirghie cit mai mare. La constructiile cu nucleu central de diafragme si cu cadre perimetrale, se recomanda ca aceste cadre si fie alcituite si di- mensionate, avind in vedere faptul c& torsiunea generala este pre- luati in principal de aceste elemente. 2.2.2. La constructiile cu forma in plan dreptunghiular’, dia- fragmele se vor dispune de reguli dupa doua directii perpendicu- are fntre ele. Se recomanda ca rigiditatile de ansamblu ale struc- turii dupa cele doua directii <4 fie de valori apropiate intre ele. La clidirile de alte forme, aceleasi cerinfe se realizeaz& prin dispunerea diafragmelor dupa directiile principale determinate de forma clidirii (de exemplu, la cladirile de forma circular’: ra- dial si inelar). 2.2.3. Se va urmari ca rezultantele eforturilor axiale gravita- tionale care actioncazi diafragmele unei structuri, si nu conduct 84 Ja excentricit&fi mari gi dirijate in acelasi sens fata de centrele de grcutate ale diafragmelor respective. Yn cazul in care aceste excen- fricitati actioneaz in acelagi sens ansamblul construcfiei, se pro- duce 0 incovoiere general, care este necesar s& se considere in calculul intregi: structuri (vezi pet. 3.1.1. h). 2.2.4. Distributia in plan a diafragmelor va fi de regula ace- casi la toate nivelurile, astfel ca ele s& se suprapund pe vertical’. Se admit suprimiri partiale sau totale ale unor diafragme la ulti- mile niveluri in cazurile cind la parter intervine necesitatea de a se creia compartimentiri pe celule mai mari decit la etaje, prin suprimarea unor diafragme, mentinindu-se ins& gi la acest nivel caracterul rigid al structurii pe ambele direcfii prin continuarea restului diafragmelor pin& Ja fundatii, se va da o atenfie deosebit’ alci- tuirii si dimensionirii clementelor parterului (diafragme, planseul peste parter lucrind ca saibi), la solicitirile mai puternice care le revin. Diafragmele care se uprima la parter se alcdtuiese si se ar meazi la nivelurile imediat superioare ca grinzi—pereti. 2.2.5. Structurile cu diafragme avind primele niveluri fle- xibile, nu sint recomandate in zonele cu gradul de protectie anti- seismic& > 7, deoarece conduc la dificultti in preluarea solici- tirilor puternice care intervin in zona de schimbare brusci a rigidititii structurii. De asemenea este necesar s4 se acorde 0 aten- fie deoscbit& asiguririi ductilitafii corespunzitoare elementelor nivelurilor flexibile. Din ansamblul de m&suri necesare realiz&rii acestui tip de structur& se menfioneaz’ in special urmitoarele: — Ja nivelurile superioare rigide s& se adopte structuri_ cu diafragme plinz (fara goluri de usi) deoarece realizarea grinzilor pereti se rezolv fn mai bune condifii in diafragmele pline; _ stilpii de la nivelurile flexibile s& se continue sub form& de ingrosare Ja primul nivel situat deasupra nivelurilor flexibile. 2.2.6. Dintre peretii interiori, se recomanda si fie folositi ca diafragme cu prec&dere aceia care separ functiuni diferite sau care trebuie s& asigure o izolare fonic& sporit&, necesitind ca atare grosimi mai mari gi care in acelasi timp nu prezinta goluri de usi sau la care acestea sint in numir redus. Din aceast& categorie fac parte: 85— la cldirile de locuit, peretii dintre apartamente si peretii casei scirii; — la cldirile administrative, peretii de la nucleul de circu- latie pe vertical’ si grupurile sanitare etc. 2.2.1. Petetii exteriori pot fi realizati din beton armat si utilizati ca diafragme, cu conditia asiguririi izolarii lor termice prin placare la exterior cu un material termoizolator. 2.2.8. Conlucrarea fntre panourile prefabricate de fatada si diafragmele de beton monolit se va putea lua in considerare numai fn cazurile fn care prin misuri speciale (amprente, subbetonare etc. vezi instructiuni tehnice privind proiectarca ‘cldirilor de locuit cu structura de rezisten{& din panouri mari) se asigura trans- miterea incirc&rilor verticale din rosturile orizontale precum si Junecirile din rosturile verticale si orizontale. 2.2.9. In vederea evit&rii solicitirilor defavorabile datorite contractiei betonului si variafiilor de temperaturi, precum si a efectului de torsiune general din actiuni seismice, se vor limita atit lungimile ,,L" a tronsoanelor intre dou’ rosturi de dilatare, (conform NP 28°78) cit si lungimile “1 intre capetele extreme ale diafragmelor longitudinale, conform tabelului 1, si fig. 2.1. Tabelul 1 L Tipul de plansew metri | metri Planseu din beton armat monolit sau predale betonate 45 40 Plangeu prefabricat sau plangeu prefabricat cu 55 45 suprabetonare de maximum 5 cm Limitarea lungimii “I” se referi la suprastructura situat& deasupra planseului peste subsol. In cazul depisirii valorilor din tabelul 1 se va fine seama in calcule, de solicitirile suplimentare care apar datorits contractiei si temperaturii. 2.2.10. Avind in vedere c& distantele mari fntre diafragme atrag dup’ sine solicitari importante in saibele formate din plan- 86 Fig. 2.1 see, se vor corela distantele maxime intre diafragme, pe fiecare Uirectie, cu posibilitatile de alc&tuire a plangeelor astfel ca aceasta sh asigure in bune condifiuni conlucrarea tuturor elementelor ver- ticale la preluarea deplasirilor orizontale de translatie si de tor- siune generala, Se va tine seama gi de faptul ci in dreptul golu- tilor de scar, saiba orizontal4 este parfial intrerupta. Se recomandi ca de regulii distanta intre dou’ diafragme suc- cesive si nu fie mai mare decit 12 m. Se pot adopta distanfe mai mari numai in msura in care prin alcituirea si dimensionarea Planseclor, se asiguri preluarea solicitirilor ce le revin ca gaibe orizontale pe deschiderile respective. 2.2.11, La alcktuirea structurilor cu diafragme, se va avea fn vedere in afara stadiului constructici in faza de exploatare $i stadiile care apar pe parcursul execufiei, in care, lipsa unor ele- mente inc neexecutate (de exemplu: planseele), pot impune m: suri suplimentare in vederea asiguririi stabilit&{ii si rezistenfei diaftagmelor. 2.3. Infrastructura 2.3.1. Fundatiile sub forma de tilpi continue ale diafragme- Jor se proiecteaz& fn conformitate cu prevederile ,Normativului privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii" P. 10-77. : 2.3.2. In raport cu marimea solicitirilor care apar la baza diafragmelor, se vor prevedea legituri formate de regulé din pe~ refi subsolului, lucrind ca grinzi, in scopul realizarit unei distri- 87butii mai uniforme a presiunilor et aril tii ma pe teren, preluarii eventualelor {ntinderi ete. Golurile de trecere prin actsti perefi vor fi astfl mplasate ca si greveze cit mai pufin asupra capacititii port: si rigidit&tii peretilor respecti a 2.3.3. La constructiile etajate cu indlfimi supraterane de peste 25 m, se recomandi realizarea unci legdituri generale la baz, sub forma unei cutii rigide compuse din planseul peste is perefii subsolului si fundatii. a 3. CALCULUL STRUCTURILOR CU DIAFRAGME LA ACJIUNEA INCARCARILOR VERTICALE SI {ORIZONTALE 3.1! Indicatii generale. 3.1.1. Comportarea unei structuri cu diafragme de beton ar- mat la actiunea incircirilor verticale (gravitationale) si orizon- tale produse de seism are in cazul general un caracter spatial, dina~ mic si neliniar. , In condifiile in care abordarea calculului in intreaga sa com- plexitate nu este inca practic posibila decit pentru cazuri particu- lare se admit urmitoarele simplificdri: — pentru structurile curente, calculul la actiunea seismic se face la inc&rcirile conventionale determinate conform norma- tivului P 100—81, actionind static pe structura, considerati ca avind comportare elasticd. Se admite c& cerinfele de ductilitate sint implicit satisficute prin respectarea regulilor de alc&tuire constructiva ; __— structura se considers alcituit& din elemente structurale (diafragme, eventual cadre) orientate pe cele dou& direcfii prin- cipale de rigiditate ale structurii, urmind si se efectueze calculul separat pe cele dout directi — deformatiile saibelor orizontale se consider neglijabile fn raport cu deformafiile diafragmelor sau cadrelor in cazul fn care raportul dintre lungimea ,,L“ si litimea B" a cladirii este cel mult egal cu 5 (F < 5). B 88 In aceste conditii calculul unei structuri cu diafragme la’ { fiunea incarc&rilor verticale si orizontale cuprinde urmitoarel = etape principale: ; a , : a) Alc&tuirca inifiala a structurii (dispunerea diafragmelor, stabilirea formei sectiunii, a grosimii inimii etc.). 'b) Schematizarea structurii pentru calcul (stabilirea secfin- nilor active ale diafragmelor, pentru fiecare directie de actiune a * SncSrc&rilor orizantale, cu considerarea conlucrarii talpilor la di; fragmele cu sectiuni in forma de L, U, T si I, conform prevederi- Jor paragraf. 3.2). c) Stabilirea nivelului la care se consider incastrarea dia- fragmelor (conf. cap. 6) d) Determinarea incarcdrilor verticale aferente fiecirei dia~ fragme si a eforturilor sectionale de compresiune produse de aceste incarciti, conform paragr. 3.3. e) Verificarea preliminara a sectiunilor diafragmelor pe cri- teriile de ductilitate minim, stabilite prin prevederile paragra- fului 4.3. din prezentele instruciuni si eventual modificarea sec- fiunilor (mirirea grosimii inimii, prevederea de bulbi la capetele libere, marirea marcii betonului la nivelurile inferioare ale cladi- rilor cu indlfimi mari ete.) £) Determinarea caracteristicilor de rigiditate ale diafragme- lor pentru fiecare directie de actiune a incarcarilor orizontale. g) Stabilirea inc&rcarilor orizontale de calcul. h) Determinarea eforturilor sectionale din actiunea incirci- rilor orizontale, pentru fiecare directie de actiune a acestora, pe ‘paza unui calcul in domeniul elastic. In cazurile speciale cind incarcirile verticale se aplicd cu excentrit&ti pronunfate (de ex. balcoane in consol pe o singuri parte a cladirii, constructii cu nucleu central incircat excentric etc.) se determina pe aceeasi schemi de calcul si eforturile sectionale produse de momentele - fnc&rcare respective, care se insumeazi cu eforturile produse de incircirile orizontale. i) Verificarea si armarea elementelor verticale (diafragme pline, montantii diafragmelor cu goluri), 1a compresiune excen~ trick ‘si la forf& tdictoare. . j) Verificarea $i armarea riglelor de cuplare (burandrugilor) la diafragmele cu goluri, la incovoiere si la forfa t&ictoare. OBSERVATIE : Daca verificdrile de la punctele i si j implicd modificéri importante ale secfiunilor de beton ale elementelor struc- turale este necesard repetarea ciclului a..j. 89k) Determinarea eforturilor in saibele orizontale formate de Plansee si verificarea preluarii lor de c&tre plansee. i » Verificarea imbinirilor dintre plansee si diafragmele ver- icale. 3.1.2. Este recomandabil s& se completeze calculul prezentat anterior cu o analiz& a comportirii structurii in domeniul post- elastic in cazul cind constructia are cel pufin una din urmitoarele caracteristici : — cladiri unicat cu inaltimi mai mari de 40 m; — constructii ficind parte din categoria de obiective de im- portanté: deosebitd aritate in normativul P 100—81 Cap. 1; _ —structuri cu o distributie neomogen’ a diafragmelor din punct de vedere al rigidit&tii si capacitatii portante etc. Analiza in domeniul post-elastic urmareste s& se verifice dac& struclura in ansamblu este inzestrald cu ductililatea necesar’ pr tru a rezista la cutremurele cu intensitatea maxima asteptat’, dacé, diafragmele sistemului au capacit&fi de deformare plastica apropiate intre ele, daca pe durata actiunii seismice, nu se de sesc deplasirile limita admise etc In functie de rezultatele analizei in domeniul post-elastic se corecteazi dup’ necesitate sectiunile de beton $i armirile diafrag- melor. Indicafii pentru efectuarea calculului in domeniul post- elastic se dau in paragr. 3.6. din prezentele instructiuni. _ 3.1.3, La inc&rcarile orizontale produse de actiunea vintului, dimensionarea se face pe baza ‘eforturilor sectionale determinate in stadiul elastic, 3.2. Sectiunile active ale diafragmelor. 3.2.1. Elemente verticale (diafragme pline si montanfii dia- fragmelor cu goluri). Pentru calculul deformatiilor produse de eforturile axiale si de momentele incovoietoare, sectiunea activa a unei diafragme sau a unui montant se determina finind seama de conlucrarea talpilor formate din bulbi (fig. 3.1. a) sau din diafragme dispuse perpen- dicular, care fac corp comun cu diafragma considerata (fig.3. bsic). Latimea activa b, a talpii se determina dupa sum. urmeaza : a) fn cazul cind talpa este format dintr-un bulb, lafimea activa se ia egalé cu ltimea reala a bulbului: 6, = 90 Directia de actiune a fortelor orizontale. (c) Fig. 3.1 b) Cind talpa este format dintr-o diafragm& dispusi per- pendicular si legata la capetele opuse cu alte diafragme paralele cu cea considerat’ (fig. 3.1. b), létimea activa este: by = B+ Adee + dari unde: — Abas Aba <5 —Ab,, Abs, < distantele pind la primul gol din talpa. Ape Alec = (H = iniltimea total a diafragmei). us Aber <5 > at Lar — d, < h(t =imiltimea sectiunii diafragmei sau inal- timea sectiunii montantului fn cazul diafragmelor cu goluri). c. Cind talpa este format dintr-o diafragma nesimetrici, liber’ la capatul opus (fig. 3.1. c), Mifimea activa este: by =D + Ady (Aber) 91unde: ‘by, (Aba,) (10 hb; distanfele pint la primnl gol din talp& b,<+ | (= tnalyimea total a disfragmei. Acelasi mod de determinare a latimii active este valabil si pentru luarea fn Considerare a. conlucrarii diafragmelor perpendi- culare cu care diafragma considerat’ se incrucigeaz4 in zona mij- Jocie a sectiunii sale (fig. 3.2.) si care nu este semnificativa pentra momentul de inertie, dar intereseazd pentru determinarea arici sectiunii active la eforturi axiale sia inc&rcarii verticale aferente diafragmei. Pentru calculul deformatiilor produse de forfele thietoare, secfiunea activ se ia egal cu secHunea inimii, deci fir’ consi Gerarea conlucrarii t&lpilor si se reduce cu un factor suprauni- tar k: bh Ags =2* 1 nt = (3.1) unde: Ags =atia secfiunii active a montantului, pentru calculul deformatiilor produse de fortele tAietoare ; b,h = dimensiunile inimii ; WZ DIRECTIA DE ACTIUNE ‘A FORTELOR « ORIZONTALE DIREGTIA DE ACTIUNE A FORTELOR ORIZONTALE Fig. 3.2 $2 k =1,2 pentru sectiuni dreptunghiulare; “1 pentru sectiuni in formi de T sau L; ‘0 pentra sectiuni in form% de I sau C ; 3.2.2. Rigle de cuplare (buiandrugi) la diafragmele cu goluri Pentru calculul deformafiilor produse de momentele incovo- tetoare, sectiunea activa a riglei la plangeele monolite se ia con- form fig. 3.3.; aan aun Y Fig. 3.3 — daci plangeele sint prefabricate sau turnate ulterior dia- fragmelor, astfel incit nu se tealizeazé conlucrarea plcii cu rigla, sectiunea se consider’ dreptunghiular& ca in fig. 3.4., cu indlfi- mea ht, pind sub placa plansealui: 93—~ dac& planseele se toarn’ cdat& cu diafragmele sau se pre- vd misuri de realizare a conlucririi plicii cu rigla, se fine seama de conlucrarea plicii ca in fig. 3.3., luind: Abj = Aba, =0,15 1p< hy (ly = lumina liber a golului). Pentru calculul deformatiilor produse de fortele tiietoare, sectiunea activa se ia egal cu sectiunea inimii, aplicind acelasi factor de reducere ca si la montanfi: A, =2* (3.2.) & 8.3. Determinarea eforturilor axiale de compresiune in dia- fragme din actiunea inc&rcirilor verticale. fnc&rcirile verticale transmise de plansee diafragmelor se determina pe baza suprafetelor aferente sectiunilor active stabilite conform paragrafului 3.2.1., finind seama de alc&tuirea planseelor, care influenteaz& distributia reactiunilor pe contur (plici armate pe o singurii directie sau pe dow’ directii, plici cu grinzi). fn cazul diafragmelor in forma de L, T, sau I, precum si a celor cu incrucigiri ca in fig. 3.2, se calculeaz& ine&rcarea zon din planseu aferenti diafragmei, considerind $i latimile active ale t4lpilor si diafragmelor perpendiculare intermediare, stabilite conform paragr. 3.2.1. In fig. 3.5. este dat un exemplu de stabi- lire a suprafe{clor aferente de planseu pentru o diafragma in forma de La unei cladiri cu corider central, la care planseele camerelor sint formate din plici armate pe dou directii, iar planseul cori- dorului dintr-o plack armata pe o singura directie. La acestea se adaugi greutatea proprie a diafragmelor verticale gi incdrcirile concentrate din greutiitile peretilor exteriori si interiori nepor- tanti. Pentru incircirile locale, concentrate sau distribuite, se ad- mite repartizarea in corpul diafragmei cu o pant de 2/3 ca in fig. 8.6. a. In cazul golurilor in diafragme, linia de descdrcare se de- viaz4 conform fig. 3.6. b. Se admite ca eforturile unitare de compresiune din incircirile astfel determinate s& se considere in calcul ca uniform distribuite pe suprafata secfiunii active a diafragmei, respectiv rezultanta oo Fig. 3.3. 213, 4 213 7, \ MARGINEA DIAFRAGMEL TTT l @ Fig: 3.6 (byincircirilor verticale aplicat& in centrul de greutate al sectiunii active a diafragmei. Efectul excentricit&tilor provenite datorit& distantei dintre centrul de greutate al incircirilor verticale si central de greutate al sectiunii diafragmei, in cazul in care nu se echilibreazi pe ansamblul structurii, se considerk separat con form prevederilor de Ja paragraful 3.1.1. h. 3.4. Metode pentru determinarea eforturilor secfionale din actiunea incarcirilor orizontale, in domeniul elastic. Caracterizare generala, clasificare, domenii de aplicare recomandate Dupi gradul de complexitate gi de detaliere a calculului, me- todele utilizate se grupeazi in urmitoarele categorii: 3.4.1. Metode simplificate: Prin metode simplificate se inteleg in cele ce urmeazi meto- dele care pornesc de'la admiterea urmitoarelor aproximatii la baza calculului: a) Elementele componente ale structurilor cu diafragme se considera in calcul ca bare, introducind corectii pentru a fine sea~ ma de caracterul lor real de elemente masive. fn consecint&, in schema de calcul, diafragmele pline apar ca bate, verticale, iar diafragmele cu goluri suprapuse, ca niste cadre ctajate. b) Diafragmele pline sau cu goluri sint considerate ca struc turi monotone pe inditimea cladirii, ceea ce presupune urmatoarele ipoteze: — caracteristicile geometrice si de material ale diafragmelor sint constante pe inltimea clAdirii ; — iniiltimile nivelurilor sint egale: _ — golurile sint suprapuse si au aceleasi dimensiuni la toate nivelurile ; — incircirile orizontale variazi pe in’ltimea cladirii dup’ 0 lege simpla (in general se admite distribufia uniforma pentru in- circirile date de vint si distributia triunghiulara cu baza la partea de sus pentru incrcirile seismice, cf. fig. 3.7.); | — fn cazul cind se fine seama in calcul gi de rotirile funda- fiilor diafragmelor, ca urmare a ta:arilor terenului de fundatie sub actiunea inc&rcarilor crizentale, se admite ci aceasta influ- 96 se Bt NR ienfeaz’ in egal& miasur’ -rigiditafile tuturor diafragmelor unei structuri si deci nu schimba rapoartele intre acestea. De ascmenea, aplicarea metodelor simplificate, comport& ipo- teza admiterii ca repartizarea inc&rc&rilor orizontale intre dia- fragmele unei structuri s& se fack punind conditia de cgalitate a deplas&rilor orizontale la un singur nivel, deci considerind c& de- formatele tuturor diafragmelor sint afine. De regula, pentru a tine seama mai corect de diferenta care exist& in realitate intre formele deformatelor diferitelor diafragme (fig. 3.7), se recomanda ca nivelul la care se pune conditia de egalitate a sAgetilor si nu fie la extremitatea superioara a cldirii, ci la cca 0,8 din inaltimea total& H (in dreptul planseului celui mai apropiat de acest nivel) Nivelul la care se pune condifia de egalitate a sgetilor diafrag- melor este denumit nivel caracteristic. in calculul pe aceste baze, diafragmele apar deci caracteri- zate prin rigiditafile lor la deplasarea lateral&, definite ca incar- carea orizontal& necesar& pentru a produce o deplasare A = 1 cm Ia niyelul caracteristic (fig. 3.7.) in conditiile admiterii ipotezelor simplificatoare de mai sus, incrc&tile crizontale repartizate fiec&rei diafragme p&streaz’ le gea de variatie pe vertical& admic& pentru incdrcarea ansamblului structurii si ca atare fiecare diafragm4 poate fi calculat ca o struc- tur’ monotona. O diafragm& cu goluri suprapuse intervine in consecinta in calcul ca un cadru etajst monoton (fig. 3.8), pentru care calculul eforturilor sectionale poate fi sistematizat in dou moduri: a) Se consider cadrul real din fig. 3.8. b, pentru care se dau direct in tabele valorile momentelor incovoietoare in montanti 97Fig. 3.8 si in rigle si valorile rigidit&fii de ansamblu a diafragmei, in func- fie de numarul de niveluri, 7 “~ ) In locul cadrului real, cu leg&turi orizontale la intervale finite Hye =Ax ca in fig. 3.8.b. se consider& in calcul o structurd continud echivalenta ca in fig. 3.8.2, cu legituri orizontale la distante infinitesimale dx. Se ajunge astfel pentru expresia for- mei axei verticale deformate la 0 ccuatie diferentiala, care este rezolvat&, dindu-se pe aceast& baz& abace pentru calculul momen- telor incovoietoare in montanti i in rigle si al rigidit&tii de an- samblu a diafragmei. Abacele sint valabile pentru construcfii cu orice numar de niveluri ; Se menticneaz c& metedele de la pet. a si b de mai sus sint teoretic echivalente intre ele, in sensul c& intre ecuafia diferen- tial care sta la baza abacelor din metoda structurii continue echi- Valente si sistemul de ecuatii algebrice liniare care st& la baza tabelelor din metoda cadrelor, existi acceagi relatie ca intre ecuatie diferential& si ccuatiile cu diferente finite corespunzi- toare. Practic, ca valori numerice, cele dod metode se apropie ca atit mai mult cu cit numfrul de niveluri este mai mare, 98 respectiv cu cit A, este mai mic in raport cu fndltimea total Ha diafragmei. La cladiri cu mai putin decit 7 niveluri, metoda structurii continue echivalente conduce Ja diferente ce nu pot fi neglijate, in raport cu valorile mai corecte furnizate de metoda cadrelor, astfel cA nu mai poate fi aplicat ca atare. Ambele procedee de mai sus sint valabile numai pentru struc- turi solicitate antisimetric, ceea ce se realizeaz& riguros numai in cazul diafragmelor pline sau simetrice cu un singur sir de goluri. Pentru ca aceleasi procedee s& poat& fi utilizate si la diafragme nesimetrice sau cu mai multe siruri de goluri, se adopta 0 aproxi matic suplimentar& si anume se admite c& la nivelul fiecarei rigle, rotirile tuturor nodurilor sint egale intre ele (fig. 3.9.). Aceasta permite s& se efectueze calculul pe o structura inlocuitoare sime- tric cu un singur gir de goluri. Procedeul este cunoscut din calcu- Jul cadrelor etajate sub denumirea de metoda cadrului inlocuitor sise aplicd si la diafragmele cu goluri dupa schema din fig. 3.9. b, atit in metoda cadrelor, cit si in cea a structurii continue ech valente. 3.4.2. Metode de complexitate medie se inteleg in prezentele instructiuni, metodele care se mentin in cadrul ipotezelor simp] ficatoare de a considera diafragmele ca bare sau sisteme de bare, se bazeaza pe scrierea conditiilor de cgalitate a sAgetilor intre diferitele diafragme la nivelul fiec&rui plangeu. Rezult& in acest caz necesara, rezolvarea unui sistem de ecuatii liniare, care in unele procedee se face direct, iar in altele prin aproximatii suc- cesive, in raport cu metodele simplificate de la paragr. 3.4.1, s renunt& la considerarea diafragmelor ca structuri monotone pe vertical si ca atare este posibil s4 se tind seama gi de uncle ele- mente care in metodele simplificate nu puteau fi evidentiate si anume: posibilitatea considerarii in calcul a variatiei pe vertical a caracteristicilor geometrice si de material ale diafragmelor (marca betonului, grosimea, in<imea etajelor, deschiderile go- lurilor,dimensiunile buiandrugilor etc.) ; — posibilitatea de a renunta la legi simplificate de distribu- tie pe vertical& a Incarc&rilor orizontale seismice, corectind aceas- 1& distribufie in concordan{% cu forma deformatei diafragmelor ; 99STRUCTURA STRUCTURA REALA ; INLOCUITOARE (a) STRUCTURA REALA STRUCTURA (b) INLOCUITOARE Fig 3.9 $ mai fnalte (peste P + 8 niveluri), astfel incit metodele de cal efectv&rii calculului nu numai pentru modul atic, ci si pentru meduri superioare. jor aspecte capt impoctant& Ja clidirile 1 Majeritatea aces de complexitate medie devin necesare pentru asemenea clidi Totodat&é, aceste metode sint indicate, chiar la un numar mai mic de niveluri, la cladirile la care din motive de alc&tuire general intervin abateri sensibile de la caracterul monoton pe vertical’, cum sint : — cldirile cu retrageri la nivelurile superioare sau cu unele diafragme oprite la niveluri intermediare ; — clidiri cu diferente mari intre indltimile ctajelor sau cu variatii importante ale grosimii diafragmelor pe vertical; — structuri cu diafragme flexibile conlucrind cu cadre etc. Scrierea sistemului de ecua{ii de conditie sub forma cea mai general pentra ansamblul structurii, punind conditiile de ega- litate de sdgeti la fiecare nivel, conduce la un numiir mare de ecua- fii, inabordabil pentru calculul manual. Pentru determinarea eforturilor in structuri cu diafragme prin metode de complexitate medie, cu ajutorul calculatoarelor, se dispune de programe omologate la institutele de proicctiri ce trale (IPCT, ISLGC, Proiect — Bucuresti) si Ja unele institute de proiectiri judetene. 3.4.3. Melode bazate pe considerarca diafragmelor ca elemente bidirectionale (de suprafajé). In cele mai frecvente cazuri se aplici metodele bazate pe descompunerea diafragmelor in clemente finite. Aceste metode nu pot fi inca utilizate in proiectarea curent& a ansamblului struc- turli, deoarece desi s-au inregistrat importante progrese in tehnica de calcul ele inci nu pot oferi o modelare satisfacdtoare a compor- tirii _betonului armat, exploatarea programelor fiind totodat& laborioasa si costisitoare. Aceste metode se pot dovedi ins& utile la analiza unor dia- fragme cu configuratie particular, care nu se pot incadra in ipo- tezele metodelor de calcul curente. In acest scop se dispune de programul SIAS (INCERC) pre- cum si de programele SAP. 1013.5. Calculul eforturilor sectionale din actiunea incarearilor orizontale prin metode simplificate sau de complexitate medie. Detalii privind schemele si relatiile de calcul. 3.5.1. Ipoteze si scheme de baci in metodele de calcul de la paragr. 3.4.1 si 3.4.2, diafragmele pline se considera ca bare, iar diafragmele cu goluri ca sisteme de bare (cadre etajate). in ccle ce urmeaza, se precizeazi modul de determinare a caracteristicilor de rigiditate ale barelor din sche- ma de calcul admisa, tinind seama de specificul diafragmelor in raport cu sistemele de bare obisnuite. a. In calculul ca structura format din bare, se tine seama de urmitoarele tipuri de deformatii : — pentru diafragmele pline: deformafiile produse de mo- mentele incovoietoare si de fortele taictoare ; — pentrn montantii diafragmelor cu goluri: deformatiile produse de momentele incovoictoare, fortele taietoare si eforturile axiale; — pentru riglele de cuplare ale diafragmelor cu goluri: de- formafiile produse de momentele incovoietoare si de fortele t& toare. OBSERVATIE. La elementele verticale (diafragme pline, montanfii ‘iafragmelor cu goluri), deformafiile produse de forfele tdietoare pot ajunge predominante in cazul clddirilor cu diafragme de lungimi mart si indltimi reduse, iar deformatiile produse de eforturile axiale pot de- veni predominante la clddirile inalte cu diafragme zvelte. b. Deschiderile teoretice ale cadrului etajat, care schemati- zeaz o diafragm’ cu goluri suprapuse, se iau intre axele elemen- telor componente. Peniru riglele de cuplare (fig. 3.10) se considera deformabila (la incovoiere si la forfi (Aietoare) numai porfiunea centrala 1, 1g + 2a a deschiderii, unde: Jy = lumina liberd a golului; a =0,35 h, < 40 cm: A, = inlfimea sectiunii riglei, iar portiunile laterale (L—l,) se admit a fi indeformabile (aria sectiunii se considera infinit’). c. Pentru determinarea rigiditatilor clementclor componente ale structurii, modulii de elasticitate conventionali Ey, (pentru 102 Fig. 3.10 montanti si pentru diafragmele pline) si E, (pentru riglele de cu- plare) se introduc cu urmatoarele valori: —— La diafragmele pline si la montantii diafragmelor cu gi i =F, (medulul de clasticitate al betonului, cu valorile 5 10.107/0-76). In cazurile speciale ale diafragmelor pu- ternic solicitate, cu zone intinse dezvoltate in montanti, se pot adopta apreciativ reduceri cu pind la 20—30% la aceasta valoare, numai pentru elementele in cauzi. — La riglele de cuplare se considera doud valori extreme E, =0,15 Ey si E, =0,5 £, prin care se tine seama de reduce- rea rigidit&fii prin fisurare (inclusiv datorita contractiei impi dicate’ a betonului) si de posibilitatea aparitiei unor_deformatii plastice ale armiturilor sub acfiunea incircarilor orizontale de 103calcul. In consecint& calculul se face pentru cele doud valori ale lui Z,, la dimensionare urmind a se consideta valorile defavora- bil in metodele de complexitate medie de la paragraful 3.4.2. in care nu este necesara considerarea diafragmelor cu goluri ca struc- turi monotone pé vertical, se poate tine seama in calcul si de 0 eventuala diferentiere a rigidititilor riglelor de cuplare pe indl- fimea aceleasi diafragme, introducind pentru riglele de la partea ci superioara, care sint mai putin solicitate, valori E, mai mari decit pentru cele de la partea inferioarA De asemenca sint permise de la caz la caz gi alte ipoteze pen- tru valorile E,, in functig de specificul structurii de inalfimile si de-modul de armare al riglelor de cuplare. 3.5.2. Date suplimentare pentru metodcle simplificate de la paragr. 3.4.1, a. Calculul rigiditafilor In metodele simplificate, in care diafragmele cu goluri su- prapuse se schematizeaz’ prin cadre etajate, sint necesare con- difii pentru a tine seama de caracterul lor real de elemente ma- sive. In aceste procedec, rigidititile la distorsiune ale elementelor componente ale diafragmelor cu goluri se determin& dupi cum urmeaza: a. Rigiditi{ile montantilor (K,) Ew In Ania Ce unde: I, =momentul de inerfie al sectiunii active a montantului ; Hace, = n&lfimea nivclului intre axele riglelor de cuplare. OBSERVATIE, Distorsiunile fiind prin definitie deplasdri fara forta taietoare in montanfi, efectul deformatiilor produse de forfele taie- toare nu intervine in expresiile rigiditdfilor montantilor, ci se adaugd in calculut sdgefitor diafragmet ca un termen separat. Influenta deformatiilor axiale ale montantilor intervine in calculul structurii prin coeficientul : a pp toa (3-4) 104 he unde: Ay =aria sectiunii active a montantului; L,= distanta intre centrele de greutate ale montantilor (fig. 3.10) b. Rigiditatile riglelor de cuplare (K,) K, = Et [=] By (3.3.) unde: I, —momentul de inertie al sectiunii active a riglei; Hy = coeficient care introduce efectul deformatiilor produse de fortele taietoare si care are expresia: (3.6.) unde: A,, =sectiunea activ a riglei, conform relatiei 3.2 b. Distribufia incdrcavilor orizontale intre diafragme Pentru inc&rcéri orizontale aplicate centric pe structur’. (punc- tul de aplicatie al rezultantei coincide cu centrul de rigiditate al structurii), distributia intre diafragme se face proportional cu igidititile lor de deplasare lateral’. in corelare cu schema de calcul adoptat&, rigiditatea_unei diafragme Ja deplasare lateral (p), pentru o incircare orizon- tald distribuit’ pe vertical’ dup o lege data, se defineste ca inc&rcarca necesari pentru a produce diafragmei 0 sigcat’ orizon- tali de 1 cm, la nivelul caracteristic (defmit la paragr. 3.4.1). Pentru inc&rc&ri orizontale aplicate excentric, distributia intre diafragme se face tiniiid seama si de influenfa momentului de torsiune general rezultat din excentricitatea rezultantei in raport cu centrul de rigiditate al structurii. Situatii cind rezul- tanta incarcarilor orizontale se aplick excentric in raport cu cen- trul de rigiditate al structurii, intervin in urmitoarele cazuri: — la structurile cu disimetrii, la care centrul de rigiditate nu coincide cu centrul maselor (in cazul solicitarilor seismice), respectiv nu se giseste pe directia rezultantei incircarilor din actiunea vintului ; 105- la actiunea incdrcariler orizontale seismice, care, in con- formitate cu prevederile paragr. 4.2.5. din normativul P.100-81, se considera in calcul, aplicate cu o excentricitate aditionali con- ventional& pentru a tine seama de caracterul nesincron al misc seismice in diferite puncte de legitura ale constructiei cu terenul. Din actiunea unui moment de torsiune general M (¢) asupra ansamblului structurii (fig. 3.11), 0 diafragma (7) se incarct cu o forta orizontala ale cirei componente dup’ directiile axclor Ox si Qy sint F,, si F,,. In fig. 3.12. sint aratate sectiunile de calcul ale diafragmei (j) la solicitari dupa directiile x si y. Centrele de greutate coresptnzatoare j, si j, se pot considera cu suficienti aproximatie ca se afli in’axul inimii de pe directia respectiva, chiar daca talpa este evazati nesimetri In schema de calcul (fig. 3.11), sectiunea unci diafragme apare deci cu centre de greutate j, $i j, diferite dup& cele doud directii, situate la distantele y, six, in raport cu centrul de ri- y 106 ti) (a) (c) Fig. 3,12 giditate O al ansamblului. Fortele F,, si F,, se considera aplicate in jar Sy Alte notatii: Xo» Yo = coordonatele centrului de rigiditate O in raport cu originea sistemului de axe: B, = 2, + Xo; J, =Y; + yo = coordonatele centrelor de greu- tate ale sectiunilor de calcul ale diafragmei (j) dupa directiile x gi v in raport cu originea sistemului de axe; Pier Py =Tigiditatile diafragmei (j) la deplasiri laterale dupi ditectiile x si y; Lpje, Vey —sumele acestor rigiditati pe intreaga structurd E oi % 2 ¥, wy SE | yg Sih (3.7.) ey = je I =momentul de inerfie la torsiune al ansamblului sectiunilor diafragmelor ; THE oy HE oy 5 F,, F, = reaultantele forfelor orizontale care actioneaz’_asu- pra constructiei dupa directiile x si y; z, &y = — excentricititile lor in raport cu centrul de rigidi- tate (incluzind si excentricitatile aditionale conven- tionale prevazute de normativul P.100-81) 107Rigiditatile proprii ale diafragmel in calcul. Se admite, ci saibele orizontale sint practic indeformabile in planul lor, asigurind in toate punctele lo — deplasiri egale sub actiunea unei forte orizontale apli- cate centric (in central de rigiditate) ; — rotiri egale sub actiunea unui moment de torsiune gene- ral. Din actiunea unci incirciri orizontale excentrice F,, dia- fragma (j) se inearci; Ja torsiune se neglijeazd — dupa dircetia’ (x) cu forfa orizontali; Fy =F, 224 F, 0, (8. E pe 7 — dupa directia (y) cu forfa orizontali: Fy = + Fy ¢, 2045 (3.9.) Din acfiunea unei fneirciri orizontale excentrice Fy, dia- fragma (j) se incarci — dup directia (x) cu forta orizontala: F, fey (3. 10. 7 — dupa directia (y) cu forta orizontali: F Fi, +F, 6,4 (3.11.) = eiy c. Calculul eforturilor. secfionale Pentru fiecare diafragma rezult& o incdrcare orizontald. in urma efectuarii distributie! spatiale conform paragrafului 3.5.2.b, aplicind metodele de calcul simplificate, rezulté momentele inco- voietoare la capetele montantilor si riglelor de cuplare, la toate nivelurile, Din momentele incovoietoare se deduc fortele tdietoare in montanti si in rigle si cferturile axiale suplimentare in thon- tanti, preduse de incarcirile orizontale (efortul axial suplimen- tar intr-un montant este egal cu suma reactiunilor transmise de tiglele adiacente, cu semnele lor de Ja virful diafragmei pina la nivelul respectiv). 108 . 3.5.3. Luarea in considerare a influentei rotirii fundafiilor in calculul structurilor cu diafragme in domeniul elastic in calculul eforturiler sectionale, se recomanda si se tind seama de influenta rotirii fundatiilor sub o forma detaliata nu- mai in cazurile in care se detin date concludente asupra caracte- risticilor de deformatic ale terenului de fundatie la solicitari care produc rotirea fundatiilor Asupra eforturilor in clementele diafragmelor cu. goluri, efectul rotirii fundatiilor se manifest in modul aritat in fig. 3.1 — dintr-un calcul fara Iuarea in considerare a rotirii fun datiilor, rezult& o deformata a axiilui diafragmei ca in fig. 3.13.2, in care rotirile nedurilor sint maxime spre mijlocul inaltimii diafragmei si apoi descrese spre baz, astfel ci momentele inco- voictoare cele mai mari in riglele de cuplare apar in zona dinspre mijlocul diafragmei : dac& se introduce $i efectul rotirii fundatiilor, deformata se poate modifica ajungitid la o forma ca in fig. 3.13.b, in care rotirile cele mai mari de noduri, respectiv punctul de inflexiune al deformatei, se deplaseazi spre baza diafragmei si in conse- cint& tot in zona de la baza intervin si'cele mai mari momente incovoietoare in riglele de cuplare; - pentru acoperirca acestui fenomen, se recomand’ ca mo- mentele maxime din riglele de cuplarc, calculate dup’ schema 109simplificat& din fig. 3.13.a. s& fie luate in considerare la dimen- sionare si pentru riglele dinspre baza diafragmei, care dup sche- ma din fig. 3.13.2. ar apirea mai putin solicitate. 3.5.4. Structuri formate din diafragme flexibile conlucrind cu cadre Intre un cadru etajat si o diafragma (fig. 3.14), considerate ca lucrind independent, apar diferente importante la forma de- formatei, in special daci diafragma este plin& sau cu montanti tigizi in raport cu riglele de cuplare. Deformata diafragmei se apropie de cea a unci console verticale fig. 3.14.b, in timp ce deformata cadrului etajat are de reguld o forma ca in figura 3.14.a,. Diferenta provine din: — rapoartele diferite intre rigiditatile riglelor si cele ale montantilor ; : : — faptul ci sectiunile elementelor diafragmei sint constante pe inalfimea clidirii, in timp ce in cazul cadrului etajat secti- umile stilpilor si in anumita misura gi cele ale riglelor cresc sen- sibil spre baz’. : In aceste conditii, includerea in calcul a diafragmelor si cadrelor intr-o singuri structura inlocuitoare, cate si fie apoi cal- culati prin procedeele simplificate de la paragr. 3.4.1, poate da crori importante, in special Ja repartizarea fortelor orizontale intre diafragme si cadre. De aceca se recomandi ca astiel de struc- turi sk fie calculate punind conditiile de egalitate a sigefilor Ja toate nivelurile sau cel putin la virf sila 2— 3 niveluri in- Fig. 3.14 110 eh ety termediare. Pentru determinarea eforturilor si deplasirilor d vine deci necesari utilizarea procedeelor de calcul de complex tate medie de la paragr. 3.4.2. 2) Avind in vedere caratterul special si formele variate ale acestui tip de structuri, precum gi restrictiile de utilizare in zone seismice de la paragraful 2.2.5. in prezentele instructiuni nu sint cuprinse indicafii cu privire la calculul lor, care urmeazit si fact obiectul unor reglementiri speciale. Structuri cu diafragme cu parter flexibil 6. Calculul structurilor in domeniul post-elastic Prevederile de mai jos au un caracter orientativ, in corela- tie cu specifiedrile de la paragraful 3.1.2 privitoare la utiliza- rea calculului in domeniul post-clastic al structurilor cu diafragm= in etapa actual. 3.6.1. “Clasificarea procedeelor de calcul Dup& modul de complexitate a calculului, procedeele de ana- liz& in domeniul post-elastic se pot clasifica in trei mari cate- gorii a. Procedee de prim& aproximatie, care constau in esenti in scrierea echilibrului limit& pe un mecanism de cedare cu arti- culafii plastice formate la capetele tuturor buiandrugilor si la baza montantilor, fir si se pun conditii privind incadrarea rotirilor din aceste articulafii plastice, in capacititile de rotire limita respective. b. Procede¢ biografice, care constau intr-un calcul static pas cu pas al structurii, marind treptat incircirile laterale, deter- minind la fiecare treapti de incercare eforturile si deformatiile structurii, si verificind compatibilitatea rotirilor in articulatiile plastice formate la capetele buiandrugilor si la baza montantilor si diafragmelor pline. Stadiul ultim de solicitare a structurii se considera stadiul in care se atinge deformatia limita intr-una din articulatiile plastice teoretice formate la baza diafragmelor. c. Procedee de analizi dinamici neliniar’, obtinute prin adaptarea metodelor de analizi dinamici a structurilor in bare. Pornind de la acceleogramele unor cutremure reale inregistrate sau de la acceleograme ctalon, se determina clementele rispun- llsului structural in evolutia lor pe durata actiunii seismice’ di- agrama de cforturi, deformatiile cerintele de ductilitate ete. Daci metodele din categoria (c) se pot aborda numai cu ajutorul calculatorului electronic, procedeele din categoria (a) si (b) pot cipita si formulari pentru calculul manual. Analiza in domeniul post-elastic prin procedeele din c goriile (b) si (¢) permite verificarea urmatoarelor condifii de buna conformare a structurii in raport cu actiunile seismice: — structura #% posede capacitatea necesara de a absorbi ener- gia indusi de cutremur pentru a putea rezista la un cutremur de intensitate maxima consideratd ; structura si nu fnregistreze pe durata actiunii seismice deplasiri mai mari decit cele admise ; — capacititile de deformare plastica (ductilititile) clemente- Jor verticale si fie echilibrate, in sensul evitirii aparitiei de r peri premature ale unora dintre ele, in timp ce altele prezinta inc& rezerve mari de ductibilitate ; —a diafragmele cu goluri deformatiile plastice si apara mai inti la capetele riglelot de cuplare si apoi la baza unor mon- tanti, iar la cutremure de intensititi mai mici si nu se dezvolte decit'in rigle. 3.6.2. Procedee de prima aproximalie Prin aplicarea ‘acester procedee se urmareste in principal realizarca unci dimensioniti mai rationale a riglelor de cuplare ale diafragmelor cu goluri, in situatiile cind pe baza unui calcul in domeniul elastic, acestea rezulta cu solicitiri si armiri prea puternice. Se pot utiliza urmitoarele procedee a. Considerarea in mod indirect a aparitiei unor articulatii plastice Ia capetele riglelor de cuplare, efectuind un calcul elas- tic al structurii, cu introducerea pentru riglele de cuplare a unor rigidititi reduse, prin micsorarca modului de elasticitate conven- tional conform prevederilor de la paragraful 3.5.1. b. Admiterea unor momente de plastificare la capetele rigle lor de cuplare, pe baza unor armiri prestabilite mai mici decit cele care ar rezulta dintr-un calcul in stadiul elastic. Aceste mo- mente se introduc apoi_ca mirimi date in calculul montanfilor (fig. 3.15.2.) in calculcle de predimensionare, momentele M, pot fi luate cgale la toate riglele de cuplare ale unui sir de goluri suprapuse 112 Mp=ct. Mp=K Mr (a) (Bb) e) Fig. 3.15 (fig. 3.15.b). In calculul definitiv, se reccmanda inst considerarea unor momente M, variabile ca in fig. 3.15.c, proportionale cu momentele ce rezulti la capetele riglelor din calculul in domeniul elastic (M,), ceea ce asigura o redistributie mai uniforma a cfor- turilor in Stadiul post-elastic: M,=h M, Rigiditatile de ansamblu ale diafragmelcr cu goluri, pentru calculul distribufiei incircdrilor orizontale intre diafragmele structurii, se ccrecteazd in consecinta. Considerarea ccmportarii inelastice a structurii permite de asemenea redistribuirea forfelor orizontale intre diafragme, cu conditia ca fortele aferente diafragmelor si nu difere cu mai mult de 30% fata de valorile obtinute prin calcvlul static elastic. 3.6.3. Procedee biografice a. Date generale Pe ba i calcul prealabil in demeniul clastic, efectuat confcrm prevederiler paragrafului 3.5. din prezentele instructiuni, se_stabilesc, sectiunile gi armarea diafragmelor. Sectiunile astfel dimensionate urmeazi a fi apoi concctate dup necesitati in functie de rezultatele analizei in domeniul postelastic. Pentru executarea calculului in domeniul postclastic este necesar in prealabil s& se determine valorile momentelor de plas 3tificare a sectiunilor caracteristice ale clementelor structurale (sectiunile de la capetele riglelor si sectiunile diafragmelcr pline Si montantilor de la nivelul planseului), precum si caracteri fcile de deformare ale zonelor care inregistreazé deformatii pla: tice. La stabilirea acestora se recomanda si, se utilizes ’ {oarele valori pentru rezistentele ofelului si betonului Ja plasti- ficarea Sectiunii: ” . OR, = 135 Ry a R, = 1,75 R. (3.12.) Momentele de plastificare se determin: — pentru riglele de cuplare, lq incovoiere ; — pentra elementele verticale, la compresiune excentrici, tinind seama si de eforturile axiale, inclusiv de cele produse de jncirc&rile orizontale. fn cazul mnontantilor diafragmelor cu-goluri, momentele de plastificare se determina considerind pentru eferturile axiale Palorile suplimentare corespunzitoare momentelor de plastificare de la capetele riglelor de cuplare. b. Scurt&i descriere a procedeului ‘Analiza postelastici se efectueazd sub forma unui: ¢alcul static, la incarciri orizontale seismice avind distributia forfelor Seismice conventionale, care se miresc progresiv, La. fiecare treapti de fncircare se determina starea de eforturi si de deformatie a structurii, se identifick sectiunile in care apar defor- mnatii plastice gi se stabilesc mirimile rotirilor in articulafiile plastice conventionale formate la capetele riglelor si la baza mon~ Fantilor, Se verifica dac& rotirile in articulafiile plastice se inca- Greazi in valorile rotirilor capabile ale elementelor structurale. Pentru stiri de solicitiri avansate se pot admite depisiri ale capacititii de rotire a buiandrugilor (ruperi) ; acestea implicit modificarea schemei statice pentru etapele de calcul ulterior, in Zensul inlocuirii barelor iesite din lucru prin penduli articulati ja capete, capabili sa preia numai eforturi axiale. Ca stadiu limita de solicitare a structurii se consider stadiul fn care se atinge deformatia limit la baza unuia din montanti (diafragme pline) Rezultanta incircirilor orizontale corespunzitoare acestui stadiu reprezint& forfa orizontal’ limita a structurii, iar depla- 14 sirile inregistrate, reprezint’ deplasirile maxime pe care le poate suporta aceasta Dac& structura se echivaleazi cu un sistem cu un grad de libertate, calculul in domeniul elasto-plastic cap&t o forma sim- pli, avantajoasa (fig. 3.16), permitind construirea unor diagrame fort& orizontal’ — deplasare general a diafragmelor si prin insu- marea acestora, diagrama pentru intreaga structur’ (P — A). Aria cuprins& intre diagrama P — A si axa A masoara energia ce poate fi absorbita de structura prin deformatii elastice si plas- tice. Dac& pentru diferite cutremure luate in considerare se dis- pune de date pentru evaluarea energiei ce se induce in structuré, prin intermediul diagramei P — A se poate verifica conditia de rezistenta dac& structura este inzestrat& cu capacitatea necesara de a absorbi energie. Trebuic observat c& daci deplasarea Aa, din stadiul de solicitare limit este mai mare decit valoarea depla- sirii admisibile Aa, la depisirea cireia elementele structurale si RUPEREA PRIMULUI BUIANDRUG. RUPEREA _ULTIMULU! BUIANDRUG __RUPEREA {atingerea rotirii limita intr-unul idin_montanti } PLASTIFICAREA _ULTIMULUI ! MONTANT I 1 1 | \ PLASTIFICARE A PRIMULUI MONTANT PLASTIFICAREA _BUIANDRUGILOR Fig. 3.16 15nestructurale capiti deteriorari inacceptabile, atunci la evalu- brea capacititii de deformare a structurii, ca deplasare limita trebuie considerata deplasarea Aa c. Caracteristici de deformare plastica ale diafragmelor Aplicarea procedeului de calcul descris la punctul anterior implict verificarea compatibilititii deformatiilor (rotirilor) plas- tice in articulatiile plastice teoretice formate in sectiunile de la capetele riglelor si 1a baza montantiler. Pentru aceasta, vs orile fotirilor inregistrate in articulatiile plastice la diferite niveluti ale incarc&rii orizontale se compara cu alorile limita ale roti- rilor ce se pot dezvolta in articulatiile plastice, denumite inmod curent rotiri capabile. . Valorile rotirilor capabile ©, se determina integrind valo- rile curburile plastice ale elementului considerat, pe zona in care se dezvolt& deformatii plastice (fig. 3.17.) Fig. 3.17, 116 io op '={ (g2— £0) a a =(gu— Ko) Ip (3.18.) Sau utilizat notatiile: GZ. = curbura (rotirea sectiunii) la inifierea deformatiilor de curgere in armiitura intins&; curbura de cedare (ultim&) in sectiunea de la capitul elementului ; Z. si G, Sint carecteristici ale sectiunilor elementelor depinzind de alc&tuirea concret& a acesteia (dimensiunile sectiunii de beton, cantitatea si distributia armaturilor longitudinale $i transversale) gi de intensitatea efortului axial in sectiune; Z, = curbura unei sectiuni situate la distanfa 2 de sectiunea de la capitul elementului; 1, = lungimea pe cafe se dezvolti deformatii plastice (lun- gimea articulatici plastice) ; curbura elastick a sectiunii). Determinarea rotirilor sectiunilor ¢: implicit considerarea ecuatiilor de echilibra static, a conditiei de compatibilitate a deformatiilor (se accepti ci ‘deformatiile specifice pe sectiune sint conform ipotezei sectiunilor plane) sia legii fizice a mate- tialelor (curbele caracteristice ale betonului si ofelului — vezi paragraful 4.41.). Distributia deformatiilor specifice pe sectiune, la inifierea curgerii si in stadiul de cedare sint cele din fig. 3.18 Calculul valorilor ¢ , $i, presupune urmitoarele operafii: — se alege o valoare a iniltimii zonei comprimate x (sau altfcl spus, 0 curburi) — se stabilesc prin intermediul curbelor caracteristice, efor- turile pe sectiune in beton si ofel; — din ccuatia ce proiectie se verifick dack valorile g au fost bine alese; _—~ in caz contrar se corecteazi dupa necesititi valorile g, reluindu-se ciclul de operatii de mai sus, pind Ja verificarea ecua- tici de proiectie. 117Din ecuatiile de moment se determina valorile M, si res pectiv M,, la inifierea curgerii si in stadiul ultim. In general valorile AT, si M, sint apropiate si pot fi aproximate prin valoa- rea M, a momentului capabil al sectiunii determinat conf. STAS ‘10107/0.76 considerind rezistentele R, si R.. Pentru stabilirea valorilor 1, se pot utiliza urmitoarcle re- lati: — pentru montanti: 1,-0.4 h4+0,05 H (3.14) — pentru buiandrug : Gs > (04 H+ +0.075)] ly 3.15.) OBSERVATII. Pentru a putea conta pe capacitatea de deformare fragma verticald, este necesar ca prin ‘modul de armare longitudinalé incarcdrile orizontale corespunzdtoare momentelor de plastificare cal- culate, nu apar totiri prea mari ale bazelor fundatitlor (plastificarea terenului de fundafie). In evaluarea ‘momentului capabil al terenului 118 repose ee de fundare se recomandad sd se considere ca rezistenfé in stadiul ultim de solicitare, de trei ori presiunea admisibild in gruparea spe- cialé de incercari. Incdrcarea orizontald pe care 0 poate suporta o anumité dia- fragmé este cea mai micd dintre forjele orizontale care corespund ‘momentelor capabile (de plastificare) a diafragmiei de beton armat, a fundatiei si a terenului de fundare. © analizé post-elasticd dinamicd (conf. 3.6.1. pet. c) utilizind accelerograme ale unor cutremure reale sau simulate, se poate efectua cu ajutorut programului ANELISE intocmit de IPCT. 4, DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA SECTIUNILOR DIAFRAGMELOR 4.1. Generalitafi La proiectarea diafragmelor se va avea in vedere necesitatéa asiguririi unor conditii care s& confere acestor elemente, si prin aceasta ansamblului structurii, o ductilitate corespun Principalele cerinte legate de dimensionarea si armarea diafrag- melor, prin care se urmareste asigurarea unei comportari ductile, sint urmitoarele: — moderarea eforturilor axiale de compresiune in elementele verticale ; — moderarea efcrturilor tongentiale medii in beton ; — folesirea unor oteluri cu suficient& capacitate de defor- mare plastic’ (OB 37, PC 52, PC 60) la armarea capetelor di fragmelor si la armarea in‘milor lor in zonele cu solicitiri impor- tante din actiunile seismice; — asigurarca unor procente de armare corespunzittoare. Cenditiile de dimensionare, precum gi cele de aledituire cons- 4 sint mai severe in zonele in care se fnregistreazi defor- plastice in conditii de solicitare alternanta, fafa de restul clementului unde solicitarea este mai redusi. Aceste zone, care vor fi denumite ,,zone plastice potentiale”, se consider in cazul diafragmelor dup& cum urmeazi a. la rigkle de cuplare (buiandrugi), intreaga deschidere libera (lumina) ; b. la diafragmele verticale si la montantii diafragmelor cu goluri, zona de la baza acestora, avind lungimea: /, = 0,4 h + H +.0,05 HT gi respectind totodati condiia: 1, >— 119in cazul in care limita zonei plastice potentiale depaseste timea unui nivel ‘cu mai mult de 0,2 Hage intregul nivel fi considerat c& intr& in zona plastici potential’. Zona de diafragmi astfel delimitatd se va numi zona A ; restul diafragmei cu solicitiri mai reduse se va numi zona B (fig. 4.1 4.2. Rezistentele de calcul ale betonului din diafragme 4.2.1. Rezistentele de calcul la compresiune ale betonului, in STAS 10107/0-76 se aplici la diairagme afectate de un ient ,,m" al condifiilor de lucru, prin care se tine seama de turnarea pe vertical a elementului si de influenta excentriciti- tilor si neomogenititilor inerente legate de tehnologia de executic. Astfel: m = 0,75 pentru bulbi cu Jatura cea mai mici a sectiunii o > 30cm ° m = 0,55 pentru bulbi cu latura cea mai mica a sectiunii c < 30 cm gi pentru inima si talpile diafragmelor o 4.2.2. Pentru rezistenfa de calcul la intindere a betonului J din diafragme se considera un coeficient al conditiilor de ucru 5 m = 0,75. 2 4.2.3. In tabelul 2 sint date valorile rezistentelor de calcul, pentru mrcile de betoane utilizate la diafragmele monolite pe baza prevederilor de la paragrafele 4.2.1. si 4.2.2. Tabelul 2 - 7 ] Marea betonuini hale ha pes ged) Setictarea zone ain diatragma] N°) 5i50 wan Toso | 300 | BAD | RASA Tx Nem? ee Nimm? o c | bulb cu latural ° | mick > 300m [Re [55 [70 [85 [10.5 [135 N IComprestune J | - inima (cimpul) si | talpite diafray | _ __|_imet RY | 4.0 135 | 65 | 80 |100 Intindtere | inima feimpat si | tRpite) R', | 0,50 | 0,60 | 0.67 [0,75 | 0,90 1204.3. Dimensionarea sectiunii de beton a diafragmelor 4.3.1. Grosimea necesara a diafragmei si oportunitatea pre- vederii de bulbi sau tilpi la capetele libere se stabilesc punind condifia ca efortul unitar mediu de compresiune: < 1,50 A 40, 35 r; pentru grad seismic > 7 (4.1) my < 1,50 “4 40,45 7; pentru grad seismic <7 unde: hy = tole A, =aria sectiunii tilpii (vezi aneza T) A, =aria sectiunii inimii N =efertul axial de calcul in sectiunea considerati y =coeficient care tine seama de raportul armiturilor de la cele dou& capete ale diafragmei; r va satisface relatiile: Yr +05 O7erel unde Ajg = aria de armituri din zona comprimati (A,): 4 a1 = atia de armaturi din zona intins’. Zonele pe care se vor considera armiturile corespund zenei hagu- rate din fig. 5.17. Tinind seama c& relatiile (4.1) urmiirese s4 asigure diafrag- mei o ductilitate corespunziitoare la actiuni seismicc, efortul axial de calcul N ya corespunde cu efortul axial provenit din sarcini normate din graparea specialé de incarciri. In cazul montantilor diafragmelor cu goluri, in efortul axial N se include si cel prcdus de inc&rcirile orizontale, care rezult’ din reactiu- nile transmise montantului de riglcle de cuplare adiacente, insu- mate de la partea superioari diafragmei pind la nivelul considerat. Daca in sectiunile de la capetele unor rigle de cuplare se admite aparitia de articulatii plastice, atunci la determinarea efortului 122 £ axial N pentru montantii adiacenti se introduc reactiunile cores- punziitoare momentelor de plastificare respective. 4.3.2. La stabilirea dimensiunilor in‘mii diafragmelor se va respecta si conditia: QF < 19 BWR; (4.2) unde: Q° = forta tiietoare de calcul in sectiunea consideratd a diafragme’ In cazul actiunii scismi-e, Q* se va stabili considerind valoa- rea cea mai mare data de relajiile: Ve150 (4.3) Vee Mee a (4.4) unde: Q si M_reprezint& valcrile ferfei_t&ietoare, respectiv momentul incevoietcr, al diafragmci sau al montantului de diafragma, rezultat din calculul de ansamblu al struc- turii conform paragrafului 3.1.1. M,,y = momentul capabil al sectiunii respective a dia- fragmei sau al mentantului de diafragm& conform preve- derilor din Anexa I paragraful 4, considerind totata armatura existentd pe zona hasurata a zonei active a dia- fragmei (vezi fig. 5.17), precum si armatura vertical din cimpul diafragmei (inima); 2 =Latunei cind: BQ. ter. <3; 3 lle = suma valeriler Q. Mer Mt 7M ccrespunaiitoare tuturor diafragmelor structurii ; 3 qr. Calculul valcrii lui % se face Ja nivelul de baci al structurii si se ccnsideri cu aceiagi valoare la toate nivelurile si diatrag- mele structurii, De regula, pentru fiecare din cele doud direcfii principale de calcul, va rezulta cite o valoare pentru > 1234.4, Dimensionarea armiturilor elementelor verticale Ia compresiune excentrica 4.4.1. Calculul la compresiune excentric& al clementelor ver- ticale (diafragme pline si montantii diafragmelor cu goluri) se face pe baza ipotezelor prescrise de STAS 10107/0-76 pentru calculul la starea limiti de rezistent& in sectiuni normale, res- pectiv: — distributia deformatiilor specifice pe sectiune este lini- ara (ipoteza sectiunilor plane) — fig. 4.2.a; — se neglijeazi rezistenta la intindere a betonului; — curba caracteristic’ a betonului la compresiune este cea reprezentata in fig. 4.2.b; — curba caracteristici a armiturilor este ca in fig. 4.2.c. in calcul, sectiunea activi se ia aceeasi cu cea considerata Ja determinarea rigidititilor (paragr. 3.2.1). Pentru dimensionarea rapid a sectiunilor de form’ dreptun- ghiulard, in T sau dublu T se pot utiliza curbele de interactiune {abacele), intocmite pe baza ipotezelor mentionate, date in anexa I impreund cu explicatii detaliate privind modul lor de folosire. 4.4.2. Pentru cazul sectiunilor de forma oarecare si cu arma- turi concentrate pe inima diafragmei se admite si se faci calculul pe baza urmitoarelor ipoteze simplificatoare (fig. 4.3.) — Eforturile unitare in betonul zonei comprimate au miri- mea constant’ R,; — Efortul o; in armiaturile Aj concentrate la capitul com- primat al sectiunii se ia in calcul. cu’ valoarea — R, daci inal timea zonei comprimate x > 1,5a’; in caz contrar se admite un calcul simplificat cu considerarea rezultantei tuturor compresiu- nilor Ja niyelul centrului de greutate al armaturii comprimate. — Efortul ¢, in armiturile A, concentrate la capitul intins se ia egal eu R,. — Daca exista si armituri concentrate pe inima (de exemplu la intersectiille cu diafragme perpendiculare) in ecuaftile de echi- libru se introduc si eforturile din aceste armituri stabilite cu ajutorul relatiei : (4.5) 124 2%e- 35% Eb ce ean €, (1-250 €)) (b) Fig. 4.2 5% E re tg 2)*10 10° K9 are tg 21 = (c)ELE III a notat: =; = 4+ = pozitia relativa a armaturii situaté pe inima nia valorile: 0,60 pentru armaturi din OB 87 situate la capatul intins al sectiunii; 0,55 pentru arm&turi din PC 52 sau PC 60 situate la capatul fntins al sectiunii. 4.4.3. Sectiunea de armatur’ intinsd rezultat4 din calcul va satisface si conditiile mentionate la pet. 5.5.1. 4.4.4. Efectul flexibilitatii se ia fm considerare, afectind rezistentele. Bi,..R;’ ale betonului cu cceficientul 9 avind in functie de forma sectiunii urmitearele valori: — pentru capete rigidizate prin diafragme Perpendiculare sau bulbi (capete in forma de T, L sau bulb avind J,,/b, <4) = 1,0; 126 a nae tse RARE LES re Bei scat or seen! — pentru capete cu bulb avind 4<4#<79 — pentru capete lamelare, sau capete _ respect& con- ditiile de mai sus, g se ia din tabelul 3, in functie de cceficientul de zveltete, definit prin raportul inte’ lungimea de flambaj / in si grosimea 6 a inimii diafragmei unde: a.l,=Haue Cind legitura intre diafragm si plansee nu are un caracter de fncastrare; b. I, =085 Hawa, cind legitura diafragmei cu plansele are un caracter de incastrare partial& (plan- seele sint monolite turnate odat& cu diafra mele si capetele diafragmelor sint rigidi- zate cu grinzi monolite). c. Ty, =0,75 Haye, cind pe latura inferioar’ se realizeazi o'incastrare (fundafie, pereti de subsol cu planseu din beton armat monolit) Tabelul 3 | ie [oss | 086 joe 4.4.5. Pentru diafragmele scurte (la care raportul H/h.< 1) caleulul conform paragrafului 4.3.2. $1 4.4.1. se va face conside- rind indltimea sectiunii diafragmei : he =8h (4.6) unde 2 este un coeficient subunitar conform tabelului 4. Tatelol 4 H ee ee — 1 0735 | 05 ~ | | | 4 Bf 1 | ass 0.0 | pentru valori intermediare se interpoleazi, 1274.5. Verificarea elementelor verticale la for{a tdietoare Verificarea la ferfi tlietoare se face in sectiuni inclinate si in sectiunile crizontale de Ja nivelurile rosturilor de turnare. Forfa tBietoare de calcul Q*, la care se face verificarea, este cea definité la paragr. 4. 4.5.1. Verificarea in sectiuni inclinate Aria total de armitur& crizontald necesar& pe in<imea unui nivel se caleuleaz& cu formula: (4.7) unde: Q, =0,5 bh R; pentru zona A Q, =0.7 bh R; pentru zona B In aria totali de arm&tura orizontald pe timea unui nivel, care trebuie s& respecte onditia(4.8), nu se include si ar- matura din centurile situate in grosimea planseului ul in care armatura orizontala A”! rezult& din calcul, armitura vertical pe metru linear de perete va fi > 0,6 tie 4.5.2. Verificarca in secfiunile orizontale de la nivelurile rosturilor de turnare Armitura total& verticala A,, care asiguré legitura intre portiunile separate prin rostul de turnare se dimensioneazi la forfecare, cu relatiile: In ca jee 2 pentru grad seismic > 7 08 Re a ge — 22% pentru grad seismic <7 08 Ry unde: Neste forta axial care se cxercit& asupra sectiunii active a diafragmei (vezi paragraful 4.3.1.). In armatura vertical care trebuie s& respecte conditia (4.8) sint cuprinse barele situate pe sectiunea ,,b-h a diafragmei. Nu se includ fn sectiunea A,, barele din zona de capit a caror sectiune A, (vezi paragr. 5.5.1) a rezultat din calculul de rezis- tent& la compresiune excentrica, 128 Shae 4.6. Verificarea sectiunilor riglelor de cuplare (buiandrugilor) 4.6.1. Verificarea la fncovoiere a sectiunilor riglelor de cu- plare se face tn conformitate cu prevederile STAS 10107/0-76 ca pentru secfiuni simplu armate (nu se ia in considerare armatura comprimati). Momentul incovoietor este cel de la marginea golului. Se recomanda ca sectiunea armiturilor efective, s& nu depa- seasc& sectiunea rezultat& din calcul. 4.6.2. Sectiunea de beton se recomand& s4 respecte relatia (4.9), iar etrierii se vor verifica punind conditia ca forta t&ietoare s& fie preluat& in intregime de acestia, conform relatiei (4.10) F< 2051 R (4.9) A OF a ee > (0,8 Ra) hy (4.10) unde: Q; =forfa t&ietoare de calcul pentru rigla de cuplare; 4, = distanfa intre etrieri # = num%rul de brate ale etrierului. In cazul actiunii seismice, Qs se va stabili considerind valoarea cea mai mare dat& de relatiile: > 15 Q, (4.11) ep Me on O ae (4.12) unde: Q, si M, reprezinté. valorile forfei tdietoare si ale momen- tului incovoictor din rigla de cuplaie, rezultate din calculul diafragmei (vezi indicafii pet. 3.5.1.¢). ., Mr cop =momentul capabil al sectiunii de incastrare a riglei de cuplare, considerind arm&tura. existent&. 4.6.3. In afar de arm&turile longitudinale gi etrierii re zultafi din calculul conform paragr. 4.0.1 si 4.6.2, in riglele de cuplare se dispune pe inim& 0 arm&tur& longitudinala suplimen- tara conform preverilor de la paragraful 5.6. 4.6.4. In cazul cind dimensiunile riglei de cuplare indepli- L<15 si b> 22 cm, 129Se poate adopta un sistem de armare cu carcase inclinate ca in figura 5.22. fn acest caz aria necesar& de armatur& inclinatd pe fiecare directie se determin’ cu relafia: 0, = (4,13) Aa =5 Ra sin @ (4.13) a =unghiul de fnclinare al carcasei de armatura. ‘Arm&turile longitudinale si etrierii se dispun constructiv conform paragrafului 5.6. 4.7. Verificarea planseelor ca saibe orizontale 4.7.1, La structurile cu diafragme, in vederea asigurarii unei comportiri spatiale a ansamblului structural, este necesar ca saibele s& prezinte o alc&tuire care s& confere o rigiditate ridicat4, astfel ca deformatiile acestora s& fie neglijabile ca raport cu de- formatiile elementelor verticale (diafragme, cadre). In cazurile curente se considerX c& saibele sint infinit rigide in planul lor. 4.7.1. La structurile cu diafragme dese la care rigiditatile diafragmelor de pe aceeasi directie sint comparabile ca mirime, plangeele lucreaz ca saibe pe deschideri reduse, astfel c& de re- gul& nu este necesara o verificare a lor la eforturile ce le revin din aceasta solicitare. = 4.7.3. La structurile cu diafragme rare, precum gi la cele cu nucleu central de diafragme si cadre perimetrale gi alte structuri similare, plangeele trebuie verificate la solicitirile ce Je revin ca saibe orizontale. 4.7.4. Rezultanta F a fortelor orizontale aferente nivelului la care se afl& planseul, se distribuie diafragmelor in raport cu rigidit&tile lor, tinind seama — in cazul cind forta F se aplict excentric fn raport cu centrul de rigiditate — si de efectul tor- siunii generale. Rezult forfele F,, F, ..., Fy. Fortele F,, F,........Fn reprezentind reactiunile saibei asu~ pra diafragmei, se pot deduce din calculul de ansamblu. Astfel pentru diafragma i (fig. 4.4) la nivelul .n—2", saiba situat& peste nivelul ,n—2" exercit reactiunea: FY = Qual Ona 1 Sarcina orizontal& distribuit& q se calculeaz&, stabilind valoarea rezultantei F a forfelor orizontale de la nivelul respec- 130 nivel n-2 DIAFRAGMA 1 VARIATIA LUI Q Fig. 4.4 tiv: F = Fi si punctul ei de aplicatie R. Notind cu A aria saibei cu G pozifia centrului de greutate al suprafetei A si cu O distant& intre G si R masurati pe directia perpendicular& pe F, valoarea lui q la cele dova extremit&qi ale saibei va_fi (fig. 4.5).tu B+ SEE ° (4.14) Fon 6h Gar = BSE Se calculeazi momentele incovoietoare si fortele tdietoare in planul saibei ca pentru o grind continud tnc&rcat cu reac- tiunile pe teazeme cunoscute (Fy, F, ... Fn) si sarcina varia Dild uniform distribuit& q2i. Cunoscind solicitarile care apar in saib&, se face dimensio- narea i verificarea clementului in conformitate cu prevederile »Normativului pentru calculul si alc&ituirea planseelor de beton si beton armat“. - 4.7.5. La cladirile la care intervin suprimari ale unor dia- fragme la nivelurile superioare sau inferioare planseul dintre zonele cu numér diferit de diafragme va fi verificat ca saib& pentru a asigura redistributia la nivelul respectiv a forfelor ori- zontale intre diafragme. 4.7.6. Armiturile orizontale din centurile de la nivelul fie- c&rei plangeu se dimensioneaz4 ca armituri de ancoraj la reacti- unile F, exercitate de saiba planseului asupra diafragmei. Tinind seama de modul de distributie a acostor reactiuni, la calculul armiturilor respective, se admite un coeficient al conditiilor de lucru m = 1,50: wanes Aa leentura) = is (4.15) 5. PREVEDERI CONSTRUCTIVE 5.1, Materiale utilizate 5.1.1. Marca betonului in diafragma se va prevedea functie de solicitiri; de reguli se vor utiliza urmitoarele marci: — B 150 la cldiri < P + 4 etaje, avind diafragme dese, amplasate in zone cu grad de protectie antiseismic’ < 7; — B200 in celelalte cazuri. La cldirile cu in’ltimi mari, la care reducerea greut&tii proprii a structurii cap&t o importan{& primordial, se va analiza posibilitatea utiliz&rii betoanelor B 250 ... B 400, in special la nivelurile inferioare. 132 5.1.2. Pentru armarea diafragmelor se utilizeazt: — dare din ofel beton (OB 37, PC 52, PC 60); — sirm& trasi mati (SINB) sub form& de plase sudate produse in industric. Pe considerente legate de ductilitate, plasele sudate din STNB pot fi folosite numai la armiturile constructive (paragr. 5.4.8). 5.2. Alcituirea sectiunii de beton a diafragmelor. Dimensiuni minime. 5.2.1. Grosimea minim a inimilor si t&lpilor diafragmelor va indeplini conditiile: 6 > 14 cm; } > ZL, 5.2.2. Pentru stabilirea oportunititii prevederii d= bulbi (ingrostiri) la capete, se va lua ca bazA verificarea la compresiune de Ja paragr. 4.3.1. Se recomanda ca la cladirile cu grad de protectie entiseis- mick > 8, precum si la cele cu diafragme rare sau cu mai mult decit P+4 etaje, diafragmele s& fie previzute la capete cu bulbi sau tilpi. 5.2.3. La dimensionarea sectiunii bulbilor (fig. 5.1), se vor respecta condifiile: > Wem, 6, >“ b> 2,5 b cind: d,-h, < 1200 cm? (5.1) kh > 2,0 } cind: 1, +h > 1200 cm? Talpile se realizeaz& printr-o alt diafragm& dispus’ perpen- dicular in zona de capat sau dintr-o lamel& de beton armat avind grosimea minim’ de 14 cm gi litimea minima Zfl 1335.2.4. Riglele de cuplare la diafragmele cu goluri de usi vor avea de regula aceeasi grosime cu restul diafragmei. In cazu- rile in care din calcul aceasta grosime rezult& insuficienta, riglele se vor ingrosa intr-unul din modurile arftate mai jos, solutia stabilindu-se pe criterii tehnico-economice si in corelare cu tehno - logia de executie: — ingrosarea diafragmei pe lungimea riglei de cuplare plus cel putin 1,5h, de fiecare parte a golului (h, — indlfimea riglei) ; — ingrosarea diafragmei pe toat& lungimea intre doud inter seofii consecutive cu diafragme perpendiculare sau pe o zon limitat& inglobind mai multe goluri de usi. 5.2.5. Se va evita amplasarea golurilor pentru usi sau fe- restre in apropierea capetelor libere ale diafragmelor. Se recoman- 4a ca distanfa de la capatul diafragmei pind la marginea primului gol si fie >'120 cm. (fig. 5.2). jol Fig. 5.2 134 In cazurile cind aceast& condifie nu poate fi respectat&, montantul de capit va fi prevazut cu bulb sau talp& format dintr-o diafragma perpendicular’ pe aceasta, dimensiunea by a an i talpii urmind s& respecte conditia b,>t. 5.2.6. La diafragmele avind goluri decalate pe vertical (fig. 5.3)., se recomand& ca plinul dintre golurile de la dow& niveluri succesive s& fie de minimum 60 cm lungime. 5.2.7. Se admite fnglobarea in diafragme a tuburilor de instalatii electrice, respectind condifia ca in aceeasi sectiune a diafragmei s& nu se afle mai mult de | tub, iar distanta minima intre dowd tuburi si fie 20 cm. Tuburile vor avea diametrul de maximum 1/8 din grosimea diafragmei si se vor poza fntre cele doui plase de armare curent&. Fig. 5.3 1355.3. Armarea diafragmelor. Prevederi generale 5.3.1. Armaturile diafragmelor se clasificd in: a. armaturi de rezistenfa, a c&tor necesitate si dimensionare reault& din calculul la eforturile din actiunea inc&rc&rilor verticale si orizontale, pe baza prevederilor din cap. 4; D. armédturi constructive, a c&ror necesitate nu se stabileste de regul& prin calcul, prevederea lor fiind determinat& de acoperirea unor solicitiri neevidentiate in calculele curente (contractia betonului, variatii de temperatura, redistributii in timp ale solicitarilor datorit& deformafiilor de curgere lent a betonulai ete.) si confirmat& pe baza experientei de proiectare a cliditilor. 5.3.2. Pentru reducerea consumului de manoper& pe santier Ja montarea armaturilor se recomanda ca acestea si fie realizate ori de cite ori este posibil sub form’ de plase si carcase preconfec~ fionate, de preferint& plase si carcase sudate, care sint avanta- joase si sub aspectul posibilitifii mentinerii tn pozitic corect% a armiturilor fn timpul tumirii betomului, La utilizarea plaselor sudate, se va fine seama de prevederile -Anstructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea armarii clementelor de beton cu plase sudate” P.59-80, In cazul armirii cu plase formate din bare independente, fara sudura, barele orizontale se vor dispune spre fata exterioars a diafragmei (fig. 5.4). 5.3.3. Acoperirea cu beton a armiturilor va fi minimum 1,5 cm pentru plase si etrieri si 2,5 cm pentru barele verticale de la capetele diafragmelor. 2 1,5cm. BARE ORIZONTALE Fig. 5.4 136 5.3.4. Innddivea si ancorarea arméturilor, Referitor la innddirea armaturilor: a) Se recomand& ca barele verticale de armitur si nu fie prevazute la capete cu ciocuri, pentru a inlesni turnarea si com- pactarea betonului. b) Pentru armaturile din bare independente, lungimile mi- nime de inn&dire sint date in tabelul 5. Inn&dirile cu sudur& vor respecta ,,Instructiunile tehnice pentru sudarea armiturilor din otel beton C 28-76". c) Pentru plasele sudate, lungimile minime de innddire vor fi: — un ochi -+5 cm intre axele barelor extreme ale fi plase din cuprinsul innadirii, daci_pe lungimea respectiva de petrecere exist4 cel putin cite douad bare dispuse pe cealalta di- rectie la fiecare plas& (fig. 5.6); — > 40 d, da& pe lungimea respectivi existi cel putin cite o bara dispus’ pe céalalt& directie la fiecare plasi (fig. 5.7); — > 40 d, pentru plase sudate din PC 52 sau PC 60 si 60d pentru cele din bare cu profil neted, dar nu mai putin decit 30 cm, Ja plasele care nu au bare dispuse pe cealalt& directie (fig. 5.8.) Referitor la ancorarea armiturilor se mentioneazi c& acest caz apare de reguli fn urmatoarele situafii: d) barele orizontale din centuri si barele orizontale indepen- dente din armarea de cimp la intersectiile in forma de T sau L (fig. 5.9. a); e) barele orizontale din buiandrugi (fig. 5.21, 5.22); f) barele verticale din diafragme ancorate in fundatii sau centurile subsolului (fig. 5.9.b); g) barele verticale de la capetele montantilor care se anco- reazi intr-o diafragma de la un nivel inferior (fig. 5.10). Pentru barele de la pet. d se va prevedea o lungime de anc tare de 40 d pentru bare din PC 52, PC 60 si OB 37 cu ciocuri. Jn cazul barelor din OB 37 f&r& ciocuri se va prevedea o lungime de ancoraj de 60 d (in mod obligatoriu bara va avea o indoitura). Pentru barele din buiandrugi si cele ancorate in fundatii (pct. e, f) se va prevedea o lungime de ancoraj de 50 d, barele din OB 37 fiind prevazute cu ciocuri. 137Armatufi Barele orizontale inclusiv cele din centur& (fig. 5.5) si barele verti- cale din armarea de cimp Barele verticale de rezistenti situate in zona de capit, cu sectiunea Aq, de Ja paragr. 5.5.1 in aceiagi sectiune se innddeste 50% san mai pufin din aria total& de| armiturd, fn acciagi sectivne se innddeste mai mult de 50% din aria totalf de armitura Tabelul 5 Lungimi minime de inmidire pentru bare din: OB 37 PC 52 PC 60 Fark ciocuri 60d Cu cioouri: 40d Barele cu d < 18 Fara ciocuri ood 45d Cu ciocurt 454 ‘Minim 60 em Barele cu d > 18 mm se fnndesc cu sudurd Barele cu d < 12 mm Fark ciccuri admit ood Cu ciocuri: 60 d Barele cu d > 12 mm se inn&dese cu| 138 suduri Od PC 52, PC 60.0B 37 cu ciocuri Od OF = 60d OB 37 fara ciocuri 240d PC 52, at 60, OB 37 cu ciocuri 260408 37 fara ciocuri Fig. 5.5Pentru barele de Ja pct. g, lungimea de ancorare se va majora astfel ca s se antreneze un numfr corespunztor de bare verticale din armarea curent a peretelui inferior (fig. 5.10), ins minimum. 1,80 m. 5.3.5. Plasele care formeazi armarea continu a diafragme- lor se vor lega cu agrafe care si le asigure pozifia in timpul tur- nitii, De reguli se vor dispune (fig. 5.11): — 4 agrafe/mp in cazu} barclor cu d < 8mm - 6 agrafe/mp in cazul barelor cu d >8 mm. 240d pt. PC 52, PC 60 > 60d pt. STNB, OB 37 = 30cm. 5.4. Armarea in cimp a diafragmelor 5.4.1. Prin armare in cimp se injelege arm&tura cuprins& fn zona dintre dou& intersectii succesive, intre 0 intersectie si o zon& de capt sau intre dou zone de capit fir intersectii inter- mediare. cu alte diafragme. In funcfie de incadrarea in prevederile paragr. 5.3.1. armarea de cimp poate fi o armare rezistent& (paragr. 5.4.2) sau o armare constructiva. Armarea constructivé poate fi continu& (paragr. 5.4.3) sau discontinu& (paragr. 5.4.4.) 5.4.2, Armarea de rezisten{i, se prevede in urmatoarele cazuri — in zona A (definit& conform paragr. 4.1). — in zona B (definité conform paragr. 4.1) atunci cind Qo >0,7 bh-R't — la diafragmele scurte (= < 1) la care: Q° > 0,3 bhR; Fig. 5.8 Al 2 40d PC52 PC 60 0B 37 cu clocuri 2 60d 0837 férd ciocuri —=| Yn zona A indiferent de tipul diafragmei (lung& sau scurt&) procentele minime de armare sint cele din tabelul 6. 250d PC 52 PC 60 Tabelul 6 08 37cu ciocuri Gradul de proteotia Procent minim de armare pentra antigeismic& Tarele orizontalo | __barele verticale , 9 (a) (b) <7 0,26% 0.15% Fig. 5.9 27 0.25% 020% 141( 5 rl tT E PR git 7 | il | Na Aa Ra < Ad Re Fig. 5.10 { agrafe 66 Fig. 5.11 in celelalte cazuri, fn care este necesar& o armare de rezis- tent& procentele minime de armare sint: — pentru barele orizontale: 0,20% — pentru barele verticale: 0,15% ‘Armarea de rezisten{& se realizeazi din doud plase, dispuse cite una la fiecare fat& a diafragmei (fig. 5.11). In conformitate cu conditia de la paragr. 5.1.2, se utilizeazi bare din OB 37, PC 52 sau PC 60. Barele se inntidesc conform tabelului 5. Diametrul minim al barclor: 6 mm. Distantele maxime intre pare: 25 cm pe orizontal& si 30 cm pe vertical& (fig. 5.12). 5.4.3. Armarea constructiva continud se prevede in urmé fone cazuri, dac& nu rezult’ (conform 3.4.2.) 0 armare de rezis- tent: — la cldirile cu grad de protectie antiseismic& > 7; — fn cazul cind gradul de protectie antiseismicd este < 7, Ja cldirile cu diafragme rare, nucleu central sila cele cu > P+4 etaje; — in cazul diafragmelor la care raportul 1<% <2 sau: a <1 la care Q° <0,3 DAR; al DISTANTE PE ORIZONTALA S25cmS25 em. Fig. 5.12 143,— Ja diafragmele cu solicitiri suplimentare datorite unor diferente de temperatura (la calcane si rosturi) si la cele care mirginesc casa sc&rii — la cldirile cu inalfimi de nivel peste 3 m; — la ultimul nivel, pentru imbunat&tirea comport&rii diafrag- melor la eforturile datorite dilatafiei termice a planseului terasel. Armarea constructiv& continu’ se realizeasX de reguld din dov& plasc sudate @ 5 mm la 20 cm, din STNB, dispuse cite una la ficcare fat& a diafragmei. Inn&direa plaselor se face conform cu pet. 5.3.4. ¢. 5.4.4, Armarea constructiva discontinud se poate prevedea fn toate cazurile in care nu este necesar& o armare continu&, de rezistenf& sau constructiva continua si numai cind Qe <0,5 hbR;. Armarea constructiva discontinua se realizeaz sub form de carcase verticale ca in fig. 5.13, la maximum 2,50 m distant& legate cu centuri orizontale situate la partea superioard a fiecdrui nivel. a. Carcasele verticale vor fi formate din 4 ... 6 bare cu dia- metrul de cel putin 8 mm si etrieri @ 6 mm la 20 cm distanta. In cazul curent al diafragmelor de 15 cm grosime si al utiliz&rii ofelului PC 52, se recomand& a se prevedea barele verticale din 4210 sau 6 @ 8. La grosimi mai mari de diafragme sau la alte m&rci de ofel, se recomand a se prevedea sectiuni echiva- lente de arm&turi rezultate din multiplicarea sectiunilor cores- punzitoare arm&turilor de mai sus cu taportul b R,/15 x 2900. b. Centurile orizontale se vor arma de reguli cu 4 bare @ 8mm (in afara armaturii ce se prevede in centura de la nivelul planseului conform paragr. 5.5.3) si cu etrieri @ 6 mm la 20 cm distant. Etrierii vor fi dispusi ca in fig. 5.13, traversind ca must&fi rostul de turnare. La diafragmele cu goluri de usi, in&lfimea centurii va fi apropiatt de cea a riglei de cuplare, astfel ca barele de armatura ale centurii s& poat& fi tnn&dite cu cele ale riglei ari a se mai continua deasupra golului. Observatie. Intructt_armarea constructivA discontinud este admis& numai fn cazurile cind solicit&rile produse de incirciri sint reduse, fisurile de contractie ce pot apare in zonele rimase nearmate nu pot fi considerate periculoase, in condifiile unei executii corecte. 144 MIN centurd planseu pref | 2610 — agrate 06/20 min. ete 66/20 4o8 centurd armare_conform zond de capdt. Minimum : 2910 (48) centurd5.5. Armiri locale ale elementelor verticale 5.5.1. Armarea capetelor diafragmelor Sectiunea de arm&tur& verticala A care rezult& la un capat al diafragmei din calculul la compresiune excentric& se dispune in interiorul etrierilor de la capete sau din intersectie conform figurilor 5.14, 5.15 si 5.16; diametrul barelor trebuie <& fie cel din tabelul 7. Tabelul 7 Diametrul minim (in ram) al barelor armaturii Gradut de protectie Aq pentra ofel de marca antiseismic&, OB 37 | Pc32 PC 60 <7 0 0 2 10 In tabelul 8, sint date, pentru cele 3 tipuri de capete de dia- fragma (lamelar, cu bulb si cu talp). numarul minim. de bare ale armaturli A, si distanfa maxim admis’ intre aceste bare. Tabelul & Distanja maxima admisd intre | i umarut minim de bare ae eae rmitud ot” [Forma capatului de” yerticale ale arméturi aang | ES to min) @> 0 Lamelar Capete exterioare 6) (Gig. 5.14) omar = 25 om, margini demontanfi | spre golurile de usi si de ferestre: 4 — Ca bulb 4 Lungimea laturii | a max (fig. 5.15) (sau hy) a 35 em 25 em Cu talpa 4 (tig. 5.16) 146 Tung.de innédire Tmax.25 cm. etree DIAFRAGME CU ARMARE. CONTINUA Oth Fig. 5.14 « PL Gi einer max, 25cm. max 25¢m et 1 DIAFRAGME CU ARMARE DISCONTINUA Xetrier nadire Ter etrier & 7 $| a = DIAFRAGME CU ARMARE CONTINUA o1h Fig. 5.15 etrier c DIAFRAGME CU ARMARE DISCONTINUAen etrier | Tung de {Ting"de . ste S Qys 5°2 Pr DIAFRAGME CU ARMARE DIAFRAGME CU ARMARE CONTINUA DISCONTINUA Fig. 5.16 Armitura din zona de cap&t a diafragmelor trebuie s& satis- fac& si procentul minim de armare dat in tabelul 9. In cadrul verificdrii procentului minim de armare se tine seama de sectiunea tuturor barelor verticale situate in zona hasurat& din fig, 5.17. Ca urmare pe ling& sectiunea de arm&tur& de rezistent& Aa, se consider& si barele verticale cu diametre mai mici si mrci de ofel diferite de cele din tabelul 7., aria acestora notindu-se cu A A,. Se va respecta conditia ca l&timea de talp& din zona hasu- rat& sé nu depaseasc& IStimea &, conform paragrafului 3.2.1. Se verific& relatiile: bh Ay > 06+ Pain Yo (5.2) Ag+ AAG > Prin orem + Pain Yo*=a5 bh —este sectiunea de beton a inimii diafragmei Atunci cind relatiile (5.2) nu sint satisfficute, se majoreazé in consecinf& ariile de armturi 4, sau AA,. Procentul maxim de armare admis: Paar =Z% 100% = 1%" (53) 148Tabelul 9 Excentricitarea |—=—————P in % _ Brcentriitarea "Grad wisnio > 7 | Grad seumic <7 mal pe. sect 7 Zona de diafragin’ 0B37 | Pcs2| Pc60| OB37| Pcs2| Pc6o Zona A (veri | Toate cazurite paragrat 4.1) | Zona B (veri paragr. 4.1) 0,06 | 0,07 | 0,06 | 0.06 La diafragmele scurte (H/h < 1), datele si relafiile de mai sus se refer Ja secfiunea redus& bh® (paragr. 4.4.5) ‘Prin modul de armare a diafragmelor se va urmiri si se realizeze capacit&ti portante ale secfiunii la solicitarea de com- presiune excentric&, astfel ca s& se asigure dezvoltarea deforma- fiilor plastice in zona A. In acest scop se recomanda ca pe inal- fimea diafragmei s% se obfin4 urmXtorul raport: Kp 21,15 x51, (43) unde: ud oe 4 MA _ by Ka = MB M&,, M2, reprezint& momentele incovoietoare capabile ale sectiunilor diafragmei din zona A respectiv B, considerind toatX armitura existent’ pe zona hasurat& a zonei active a dia- fragmei (vezi fig. 5.17) precum si armaturile verticale din cimpul diafragmelor (conform anexa 1.4). 150 MA, MB teprezint& momentele incovoietoare rezultate din calculul de ansamblu din sectiunile zonei A respectiv B. In relatia (5.4) se va introduce pentru K, valoarea maxim’ iar pentru K, valoarea minim& din zona A, respectiv B. In fig. 5.18, este reprezentat& schematic, recomandarea pri- vind variatia pe indltimea diafragmei a momentclor incovoie- toare capabile, comparativ cu momentele rezultate din calculul de ansamblu, conform paragr. 3.1.1. ‘Armaturile verticale, impreund cu etrierii respectivi formeaz carcasele de capat. In cazul diafragmelor cu armarea de cimp ‘tinud realizat& din plase preconfectionate se_va prevedea 0 inndire intre carcase $i plase. (fig. 5.14; 5.15; 5.16). “"""Armarea de cimp realizat& din bare independente nu se inn’- deste in zona intersectiilor. Etricrii vor fi astfel dispusi incit armaturile longitudinale din tabelul 7 (d > 10mm) s& se g&seasc& la punctele de indoire ale etrierilor simpli, intermediari, sau agrafe. Diametrul minim al etrierilor: @ 6 mm. Distanfele maxime admise intre etrieri si agrafe vor fi urmitoarele: — in zona A: 15 cm, pentru grad seismic <7; 12 cm, dar nu mai mult de 10 d, pentru grade seismice > 7. (d =diametrul minim al barelor vertical ale arm&turii A, definit& Ja paragr. 5.5.1 primul alineat. in zona B: 20 cm, dar nu mai mult de 15 d; ile dou’ niveluri se admite ca distanta maxima si fie 20cm. Ja ult 5.5.2. Armarea intersecfiilor intre diafragme Intersectiille situate la capetele diafragmelor se_alcituiesc conform paragr. 5.5.1. Intersectiile interioare (fig. 5.19) se ar- meaz4 cu carcase cu 2 etrieri in cruce, care Ja diafragmele avind armarea in cimp continud, fac leg&tura cu aceast& armare. fn cazul fn care in cimpul diafragmelor este prevazut& 0 armare de rezistenf& realizat& din plase preconfectionate, etrierii carcasei de intersectie se vor dispune astfel incit aria lor s& pre- zinte cel putin aceiasi capacitate de rezisten{& cu arm&tura ori- zontal’ din cimpurile diafragmelor adiacente intersectiei. Distanfa maxim& intre etrieri; 20 cm. 151Fig. 5.18 min 298 min 266, min 268 g ] | min 4910 min 28 Lb pee INTERSECTIE DE DIAFRAGME — INTERSECTIE DE DIAFRAGME CU ARMARE CONTINUA CU ARMARE DISCONTINUA Fig. 5.19 Armarea verticald minima: 4 @ 10 mm, in interiorul inter- sectiei, La colfurile etrierilor se pot, prevedea bare verticale de montaj de diametre mai mici, minimum @ 6 pentru armarea continua, @ 8 pentru armarea discontinua. 5.5.3. Armarea intersecfiilor diafragmelor cu planseele. Pe grosimea planseului, in diafragm& se prevede o armare de centur, format% din 2 ... 4 bare. Sectiunea minim’ de arm’ turd din centur& se obtine din armAtura rezultat& din calculul de saib& (relatia 4.15) plus 10% din arm&tura Amir! rezultata din relatia (4.7). . ‘Armarea din centur& va fi format& din bare de ofel PC 32 sau PC 60, minimum. 2 @ 10 sau 4 @ 8 (fig. 5.20). Armaturile din centurd se vor ancora conform indicafiilor din fig. 5.9. Dac& plangeul este prefabricat se recomand& ca. prin sistemul. de reze- Inare a plangeului pe diafragms s& nu se intrerup& continuitatea acesteia ‘pe vertical; astfel se va prevedea: rezemarea provizorie pe popi a prefabricatelor de plangeu ca fn fig. 5.20 b sau pe con- 153planseu_ba. amonalt min 2610 planseu_ba. 8) eperabe— ta) . (b) Fig. 5.20 sole metalice lisate din plicile prefabri prefabricate ale planseului sau pe console de beton reprezentind intre1 i locale de cel 2, din sectiunea acesteia a 5.5.4. Armarea in jurul golurilor a. In cazul sirurilor de goluri suj verticala, limi sirurilo suprapuse pe verticala, limi- tate de montanfi si rigle de cuplare, an S , armarea di s conform paragr. 5.5.1 si 5.6. : © contur se face b. In cazul golurilor izolate de dimensi i i z ensii mari gi al golurilor cate nu se suprapun pe vertical, armacile in jurul accstora se prevedea in corelare cu starea de eforturi stabilita tint in calcul de aceste goluri. ae c. In jurul golurilor de dimensiuni reduse 4 c ul r luse in raport cu cele ale diafragmei si care nu influentea24 in mod semanificativ compor- tarea ansamblului acesteia, se va prevedea 0 armare constructiva avind pe fiecare latura cel putin dow’ bare @ 10 mm si cel putin aon are in dor : Sectiumea echivalent& armaturilor intrerupte pe porfiumea de gol 5.6. Armarea riglelor de cuplare Ja diafragmele cu goluri 5.6.1. In sistemul de armare cu bare longitudi ieri 5.6. | de tudinal verticali, armarea unei rigle de cuplare este format din: ctriert a. Bare longitudinale, rezultate din dimensionarea la mo- ment fncovoietor, dispuse la partea superioarA si inferio: it fr ; oe i ees P ip si inferioaré a 154 La riglele turnate in dou’ etape (prima etapa, turnatt odati cu diafragma, pind sub placa planseului si a doua etapa, turnat ulterior, pe grosimea plangeului), se recomand& ci secfiunea activi s& Se considere numai cea din prima etapa; barele longitu- dinale de la partea superioar’ se prevad fn acest caz in indlfimea ‘acesteia, iar in suprabetonare se continua armarea curent& a cen turii. De regul, barele longitudinale se dispun cel mult cite dou’ pe un rind. Diametrul minim al barelor: @ 10 mm. Marcile de ‘ofel recomandate, PC 52, PC 60. b. Bare longitudinale intermediare dispuse pe fetele laterale au diametrul minim Q 8. Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de 0,12% fata de sectiunea b. h, pentru zone de’ grad seismic < 7 $i 0,20% pentru zone de grade seismice > 7. c. Etrierii (fig. 5.21) se previid pe toati indlfimea riglei, inclusiv suprabetonarea in cazul riglelor turnate in doua etape. Diametrul minim: @ 6 mm. Procentul minim de armare tran— sversal&: 0,2%. Distanfa maxim& admis intre etrieri: a, “a armarea intersectici se poa- te face conform prevederilor de la paragraful 5.5.2. — Etrierii si agrafele vor respecta pre graful 5.5.1. derile de la para- b. Spaletii mici situafi in cimpul diafragmei se vor prevedea cu © armare minima conform figurii 5.23.: — barele verticale vor avea diametrul minim 10 mm, cu ex- ceptia ultimelor dou& niveluri unde se vor folosi bare @ 8, la capete mentinindu-se barele @ 10; — etrierii si agrafele se dispun conform prevederilor de la paragr. 5.5.1.2410 h¢120 cm. 2910 Fig. 5.23 6, PARTICULARITATI DE LA NIV PRIVIND DIAFRAGMELE UL SUBSOLULUI 6.1. Diafragmele parterului se vor continua in mod oblig: toriu la subsol. In diafragme se pot prevedes goluri de circulatie sau conducte. Pozitia acestora se va stabili, astfel ca solicitarile de Ja nivelul parterului s& se transmit’ la fundatii 6.2. In cazul cind la nivelul subsolului se realizeaz’ o cres- tere sensibili_a momentului de inertie al diafragmelor fa parter (peste 75%), sau cind subsolul este ingropat in intr in teren iar momentul de inerfie al diafragmelor creste cu peste 50% fata de parter, se poate considera ci la nivelul plangeului peste subsol se realizeaz& incastrarea diafragmelor. La subsol se dispun de regul& pereti de beton suplimentari fafa de cei de la nivelul parterului, care aduc o contributie impor- tant la realizarea unei incastr&ri a diafragmelor la nivelul plan- seului peste subsol 6.3. Grosimea unei diafragme la subsol se va stabili astfel ca s dep&seasc& cu cel putin 2 cm de fiecare parte, grosimea dia- fragmei corespunzitoare de la parter. 158 6.4.Armiturile de Ja parter situate la capatul diafragmelor se vor continua la subsol. De asemenca, armarea de cimp (verti- cal si orizontal&) de la parter se va continua la subsol, avind el putin aceiasi arie. 7 a [ eh in cazul clidirilor cu diafragme dese avind aria scetiunit Cl pii fag de; = ariite de armaturk dat! A Gietantete de 1a contrele de greutate ale armiturilor Aa, respectiv Aag tn narginite sefionis de beton. 1, Ri’ = veristentele de calcul It compresiune a betonului din. Dulbii snima et edtite diafragme (conf. pet. 4.2.3. din Instractiuni. Rey = reristenfele de calc) a armiturit 4g = coclicient de flambaj conf. pet. 444.din Instruofient Am | Ror Am , Ra ane bh Re 1612%e 35% (b) Fig. 1.1 ty Coeficienfii mecanici de atmare corespunzaitori cantitafilor le armic tur’ Airy, dag. ee b. Caracteristici de incdreare ale sectiunii N = efortul axial M.M = momentul incovoietor (vezi pot. 3.4.) an the Ry — 4 pentru secti = Fig RZ Ponte seotiuni simetrice sau a ith TEER Penson! nesinetricn 3. Utitizarea abacelor de cateut 3.1 secfiuni é — Secfiunea dreptunghiular’ 4/4; In anex4 se dau diagtamele de interacfiune n-m pentru 16 tipuri de 0,00 162 cctiunea T avind raportul A,/;, 0,02; 0,04; 0,06; 0,08; 0,10; 0,125 0,14; 0,16; 0,18; 0,20; 0,30; 0,40; 0,50; 0,60; 0,70; Pentru toate Je 16 tipuri de sectiuni sa considerat “=+ = 005 hk Fora axiald se aplich in centrul de gretate al sectiunii, Nunicroase teste do dimensionare a armaturilor exccutate pe secfiuni avind At acelasi raport sdar rapoarte 2 diferite, au comdus la rezultate for Ai " h din care motiv s-a optat, ca pentru caracterizarea secfiunii trans- fragmei sf se utilizeve raportul dintre aria tilpii comprimate si cea te apropial versale ad a inimit At Petry o anumiti forma de seefiune, definitt de zaportut —E s-au_ grapat pe wn desen toate curbele corespunzitoare celor 12 cocficienti « adoptati. 3.2. In situafia in care diafragma care trebuie dimensionatd este rigidizat, lacapete. cu. bulbi_ gi deci reristentele de calcul Ia compresiune in inima diafrag- inci fi in buibi rczulta diferste (petA.2. din Instractiuni), secfivnea bulbulsi cu rezistena “de caleul R’c se va inlocui printr-o secfinne majorati cu raportul RYIRY (lig. 1.2) At Jip aria efvetiri a sectivnii talpii ; 4 3.3. In cazul in care raportul = al secfiunti de dimensionat au coincide eu cel corespanzitior uneia din cele 16 tipuri de sectiuni Juate in considerate la intocmirea abacelor, se pot utiliza in mod acoperitor abacele corespunziitoare At 1 imediat inferioari ccled teale. Ai Pentru sectiuni eu raportul 4y/As> 0,7 se vor utiliza diagrmele corespunzii- toare saportului AyAy = 07. valoi 3.4. Dimensionarea armaturii Dimi operatii jonarea cantitagilor de armaturti dg, $i Age impliek urmatoatele A, Pentru secfiuni simetrice a. Se calculeari caracteristicile de inicireare ale sectiunii N M big Re "Sie Re b. Se identifick abaccle care corespund sectivnii diafragmei definit& de raportul Agi 163:SJ Fig, 1.3 Fig. 1.2 ¢. Pentru valorile m $i me calculate se giseste diagrama eapacitifii portante corespunzitoare, respeetiv valoarea coeficientului mecani¢ de armare a. Pentru valori intermediare se interpoleazi dd. Cantitat fade armaturd necesark se determing cu relafia: B. Pentru sectiumi nesimetrice (fig. Arvind in vedere ch im cazurile practice de dimensionare, una din tlpile secfiunii se afl in zona intinsi si deci betonul din aceasta iese prin fisurare din Tucru, la proicctaren sectiunilor nesimetrice se pot utiliza abacele pentru secti- nile simetrice Dimensionarea armea actiune @ fortelor orizontal Abacele fiind obfinute in ipoteza aplietzii rezultantei eforturilor de com- presiune la mijlocul indlfimii inimii, este necesarA in acest caz modificarea mo- mentului de calcul, pentru a fine seama de reducerea efortulu. axial in raport cu de Ta mijlocul indlfimii inimii Momentele de calcul My si'M, ale scetfunii devin: pentru caval in care talpa mai mare a secfiunii diafragmet se afl. in zona comprimati sii se realizeze separat pentru cele doua sensuri de mM Nee, = pentru cazul iu care talpa mai mic& se afl in zona comprimata: M = Neey Sea notat NM = efortul axial, respectiy momentul incovoietor rezultat din caleu- Tal la forge orizontate ey = distanta intre central de grentate al sectiumii $i mijlocul indlfimii inimii! accasta se determin’ cu expresia ty a, 4) — An (h = hs) 2 (dn Ag + Ai) unde: ly, > te a, Se calouleasi caracteristicile de ine&reare ale sectiunii pentru fiecare din cele dows sensuri de actiuue a fortelor orizontale My my : _ si respectiy M, the Re bite Re” D. Se identifica abacele care corespund celor dou’ sectiuni de caleul sime- trice, definite do rapoartele lyfe g, respecti ly {At 165c. Pentru cele doua perechi de vatori iy, m, si respectiv ng, my se gisese in cele douk categorii de abace coeficienti mecanici ile armare a sia, 4. Cantitifile de armaturi Aa, si Aa, la cele dowd capete ale sectiunii (fig. 1.3) se determina cu formulele 4, Calculul momentului incovoietor capabil at secfiunis se obfine prin insu- marea momentubui capabil al armaturi intinse situate la eapatul sectiunii (Myeap), eu momentul capabil al armfturilor verticale din cimpul diafragmei (Mi») 4.1. Momentul capabil al armaturii intinse de 1a capatul scetiumii (My ca,) se stabileste in modul urmitor Se caleuleazi aria armiturii intinse situat& in zona haguratt (fig. 5.17) Aa = Ant MA Se caleuleazt cocficientii athe Nv ny — beh Re % ef = bg Ry Din abace se extrage valoarea cocficientului ,,m ¢,"" eu ajutorul caruia se calculeazi My op = my ep btteg RE Considerind ci talpa mai mare a scefiunii se afl in zona comprimata : My ot = My 4.5, Momentul capabil al armaturii verticale din cimpul diafragmei (ini« mii) se poate calcula cu ajutorul indicafiilor de la paragraful 4.4.2. Pentru caus tile curente se admite calculul acestui moment, considerind o valoare medie daté elatia: Muay = 0,40 Ai Ry aria armaturilor verticale situate in cimpul diafragmei, in afara zonei hagurate (fig. 5.17), Ra = rezistenga de calcul a armaturii verticale din cimpul diafragmei EXEMPLU DE CAL Pentru diafragma reprezentat in fig. T.4 din structura unei clidiri cu 5 niveluri, cu gradul de protectie antiseismici 8, se cere dimensionarea sectiunilor de armatura de la baz&, pentru un moment incovoietor de 5.000 KNm si o forfa tietoare de 550 KN, Materialele utilizate sint Beton B 200 Ofel PC 60 in bare GF 10... 16 Ofel PC in bare gy 6... 8 166 Fig. 14 In figura in loc de bp = 2,75 se va citi by = 2,95 1. Stabilirea Litimii active a talpi Conform pet. 3.2.1. valoarea lifimii active b rezulti din condifia by SO + Adu + A bay H A by = A bir < oy 13,75 m HS x2,75m 13,75 de unde: by = 0,204.2 x 22,95 m, iderind ii diafragmei se stabileste considerin t. 3.3, Efectuind caloulul rezulta N = 2. Forfa axial aferent& sectiuni planseu aferent conform pet 3. Verificarea dimensiunilor sectiunii de beton. a, Verificare cu relatia (4.1) N 1.700.000 —s=5 0,304 bh Re 200 x 5100 x 5,5 ~ Capitul cu talpa 20 x (2,95 — 0,20) = 0,55 m* 167Ag = 0,20 x 5,10 = 1,02 mt r= 05 224-05 aa, to Se consider 7 = 1 Relatia (4.1) devine: 0,304 < 1,5 x 0,54 + 0,35 x I= 1,16 = Capitul eu bat 0.71 + 0,50= 1.214 Ate = 0,20 % 0,40 = 0,08 nm? 08 a 0,102 m® 08 3 SE 0,102 An r=05 +05 Relafia (4.1) devine: 0,304< 1,5 x 0,1 + 0,35 x 0,85 = 0.45 b. Verificarea relatiei (4.2) Conform relatiei (4.3) Q¢ Conform relatiei (4.4) 5 KN 15x Q= 15 x 550 Mean 7870 ae song = 86° 860.000 < 1,5 x 200 x 5.100 x 0,6 = 920.000 8 Pentru caiculul momentului capabil (Mea,) ( 4 5 ‘ulus capabil (Meo,) (veri pet. 5) sa adoptat valoa- Fea cea mai mare, iar pentra 2 sa considerat eh pe ansambu rea cea tia ™ iderat Ca pe ansamblal structurii 2. are 4. Dimensionarea armaturilor de la capetcle diafragmei. Pozitia contrului de greutate G: eg= 66 em. a. Sensul de actiune al momentului incovoictor, de Ia di -mentului incovoietor, de Ta dreapta la stinga. Talpa se afl in zona comprimati. a ie dal Pentru a S43 by Bas TOM B= 1 (petdtt) 168 N 4,700,000 bag ke ~ 200 x 5100 x53 1700 x 0,660) 5 108 200% 5100? x 3,5 = 0,304 =0215 ay = 0,075 0,54 conform aback; Ai = Anmitura de rezistenfi din bulb resulta ay-bh Be 0,075 x 200 x 5100 x = 1240 mnt Ra 340 4 Wa ek Aat 1250 mm?, — Armiitura secesari din procentul minim de armare conform tabel 9 Secfiunea care se dimensioncazd se afli in zona A a diafragmei; pentru 009% 200 x 5100 S050 920m 100 bh jax + AAay> Prin Se Te = 9,09 Aas + A Aar> Pain % Top Armatura suplimentard efectiva din ona hagurata (fig. 5.17) este 2.2 = 100 mmé. Aoy + A Agy = 1250 + 100 = 1350 mm? > 820 wm 1b, Sensul de activne al momentului incovoietor de ta stinga Ia dreapta. Bulbul se afl in 7ona comprimaad @ = 0,9 (pet. 44.4). N 1.700.000 o- oe =034 the RO 09 IW x SIO 5S vi 60)>2 108 7 (3000 — 1700 x 0,660):10% gy bg Re 09 200 x S100% x 5,3 AL ~ 0,10 conform abet: ag = 0.015 Ai — Avmtuea dle vezistenta din fap reali ” 0.9 2 3.8 Aag= xy:0h 2BE = 0,015 x 200 x 100 2229. 250 mms. ne = Armatura necesara din procental minim de armare, conform tab. 9 pen= tru_gradul 8 seismic si PC 60: fryin = 0.09%. in rederea satisfacerii relafiilor (5.2) revulta 200 x 3100 100 MA gy 2 0,09 = 820 nine 169Az ree = 0,0 X 820 = 500 mm? se dispun 8 & 10; Aa, Careasa de intersectic se realizear§ cu 630 mm?. 8g W428 =7,30 mn Ags nee = 8,20 — 630 = 1,90 mm, — Armiitura verticald de cimp din talp’ rezultt din condifia data in tabe- Tal 6 Pig = 0.20% 0,20 x 200 x 1000 400 3 100 Acer fm; 2 x gi 8/25. Conform figurii 5.17 zona hagurata are Ligimea 2x Ob +b 136 = 13 x 200 = 2600 mm. in zona hasurat&, in afara barelor 10 sint cuprinse 26 bare 8. A Aa, = 26 58 = 26 x 50 = 1300 mm?> 1.90 mm 5. Momentul incovoietor capabil al sectiunii (vezi paragr.4 din anext) a. Sensul de acfiune al momentului incovoictor de la dreapta la stinga (tal- pa se afl in zona comprimata) Age t+ A Agy = 1250 {100 = 1350 mm? Agia Ry» 1350 x 340 ae = re 0,082 beheRe 200 x 5100 x 3 nn = 0,304 A +t = 0,54 A Din abace rezult my ef = 0,22 My of = my ef b--RE = 0,22 x 200 x 5100* x 5,5 = 6300 KNm Neg = 1700 x 0,66 = 1.120 KNm. My cay = 6.300 ~ 1,120 = 5,180 KNaw Momentul capabil al armaturii verticale din cimpul diafragmei Ai = 0,8 x 5,10 x 400 mm/m = 1630 mm? Mi cay = 0,40 x 5100 x 1630 x 290 ~ 850 I. My cay + Mi cap = 5180 + 850 = 6030 KNm, nsul de actiune al momentului incovoietor de 1a stinga la dreapta (bulbul se afl in zona comprimati) Aas ef = Aag + A Ags = 630 4- 1300 = 1930 mm? 170 340 4.1300 « 290 Acad Ra 630 x 340 + 0,105 bhg Re 200 x 3100 X09 x 55 n= 0,34 4 4+ 0,0 Ai Din abace result: my «f = 0,23 May of — tig gf-beR? q Re” = 5900 KNm. Mg cay = 5900 + 1120 = 7020 KNm: Momentul capabil al armaturii verticale din cimpul diafragmet: M3eap Mheay = 850 Kin, My cap + Mi cay = 7020 4 850 = 7870 KNm 6. Dimensionarea armdturitor din cimp (PC 52) a, Armarea orizontald. Din relafia (4.8) rezulta (0° — Qs) Hine _ (860.000 — 306.000) x 2750 08 Reh 0.8 x 290 x 5100 unde 0» = 0,5 bh Ry = 0,5 x 200 x 5100 x 0,6 = 306.000 N se dispune de 0 armare orizontalé 2 x g 6/10 = 5-66 mm Pe un nivel reaultd efectiv Ay niet = 566 (2,750 — 0,150) = 1470 mm? ferifich procentul minim de armare conform tabelubui 6. 566 p= & 100 = 0.283% > 0,252. 200 x 100 1300 mm? Ay nivet Jin PC 60. Conform en paragr. 5.5.3. armatura fn comturit se dispun ba centurii cuprinde 10% din A, nivel plus arma&tura necesari preludrii reactiunit supra diafragmei (relafia 4.12) aceasta arméturé o vom considera: 200 Rezulti : 90 Aa cant: = 0510 x 1300 xt 200 = 3,10 mm? 4 10 PC 60 Conform paragr. 4.5.1. armatura din centuri nu se include in dy nivel. Db. Armarea vertical’ Din procentul minim de armare vertieald in cimpul diafragmet (tab.6) reault 0,20 x 200 x 1000 400 mun?/m 2 x Z 8/25. 100 y 471Verificarea armiturii verticale pe rostul de turnare, conform paragr. 4.5.2. or 02 860.000 — 0,2 x 1.700.000 0.8 Hey 0,8 x 290 Coes Ag = Anmatura vertical din cimp care stribate rostul orizontal 2x 18 58 = 1800 mm? Anmatura ul la compre alti din zonele de capt, care au rezulth necesar’ din calen- excentrica 478 PCy 110-PCq = 4 x 5044 x 18,5 x x 8 290 = 200} 370 = 570 mm Total armatura pe rostul orizontal 1800 + 570 == 2370 > 2250 mm’, 7 CUPRINS cap. 1 Generalitati. Cap. 2 — Alektuirea constructiva de ansamblu a structurifor eu diafragme Cap. 3 — Czleulul structurilor cu diafragme Ja actiunea fneiiredrilor verticale si orizontale Dimensionarea si verificarca sectiunilor diafragmelor . . . Cap. 5 — Prevederi constructive Cap. 6 — Particularititi privind diafragmele de la nivelul subsolului XA I — Exemplu de calenl si abace pentru dimensionarea seofin- nilor diafragmelor de beton armat Pas, 81 82 173jo 0 zo, yo 0 ae: 7 t0 SEER SEE ae f iF [ AEA 2 i At 7 \ E Hor Ft £0 tH : AER t T 70 Yor Ae NAS * 8 i t 0-5 y o00=y- T Tt ® YOULN3INS300 3TaNVYOVIC co Lh 175 174177 Pee oF sty ov | ea gooey |

S-ar putea să vă placă și

• ORDIN 901 Din 5 Mai 2015

  

  Document9 pagini

  ORDIN 901 Din 5 Mai 2015

  Razvan Suta

  Încă nu există evaluări
• Regulament 1558-2004 - Atestarea Conformitatii Produselor Pentru Constructii (2004)

  

  Document64 pagini

  Regulament 1558-2004 - Atestarea Conformitatii Produselor Pentru Constructii (2004)

  Bogdan Ciobanu

  Încă nu există evaluări
• Catalog BMF Rom - Nou

  

  Document36 pagini

  Catalog BMF Rom - Nou

  Poe_v

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Catalog BMF Rom - Nou

  

  Document36 pagini

  Catalog BMF Rom - Nou

  Poe_v

  Încă nu există evaluări
• 1 Curs Lemn

  

  Document92 pagini

  1 Curs Lemn

  rafael_popa

  100% (4)
• Cerere Certificat Urbanism Autorizatie de Construire PDF

  

  Document36 pagini

  Cerere Certificat Urbanism Autorizatie de Construire PDF

  lalea36

  Încă nu există evaluări
• Constructii Din Lemn - Rodica Crisan

  

  Document132 pagini

  Constructii Din Lemn - Rodica Crisan

  Laszlo Sipos

  97% (34)
• Unitati de Masura in Constructii

  

  Document12 pagini

  Unitati de Masura in Constructii

  VRaulC

  Încă nu există evaluări
• 1 Curs Lemn

  

  Document92 pagini

  1 Curs Lemn

  rafael_popa

  100% (4)
• LEGEA 85 - 12.07.1992 (Rep1 - 15.09.1994)

  

  Document6 pagini

  LEGEA 85 - 12.07.1992 (Rep1 - 15.09.1994)

  nelutu12345

  Încă nu există evaluări
• Constructii Din Lemn - Rodica Crisan

  

  Document132 pagini

  Constructii Din Lemn - Rodica Crisan

  Laszlo Sipos

  97% (34)
• 1 Curs Lemn

  

  Document92 pagini

  1 Curs Lemn

  rafael_popa

  100% (4)
• Constructii Din Lemn - Rodica Crisan

  

  Document132 pagini

  Constructii Din Lemn - Rodica Crisan

  Laszlo Sipos

  97% (34)
• RM 1

  

  Document269 pagini

  RM 1

  brotaccristian

  100% (1)
• LEGE Nr. 587 Modificare Art 40 Din Legea 10-1995

  

  Document2 pagini

  LEGE Nr. 587 Modificare Art 40 Din Legea 10-1995

  Delia Pitariu

  Încă nu există evaluări
• Lege Nr. 493 - 11 Iulie 2002

  

  Document8 pagini

  Lege Nr. 493 - 11 Iulie 2002

  George Chetroiu

  Încă nu există evaluări
• Tabele Grafice Si Formule Pentru Proiectarea Fundatiilor

  

  Document96 pagini

  Tabele Grafice Si Formule Pentru Proiectarea Fundatiilor

  pokemonu20

  Încă nu există evaluări
• NCM F 02 02-2006

  

  Document209 pagini

  NCM F 02 02-2006

  Дмитрий Топал

  Încă nu există evaluări
• Constructii Metalice 2

  

  Document165 pagini

  Constructii Metalice 2

  nelutu12345

  Încă nu există evaluări
• 1 Curs Lemn

  

  Document92 pagini

  1 Curs Lemn

  rafael_popa

  100% (4)
• PT CR 4-2003, PT CR 5-2003, PT CR 6-2003, PT CR 8-2003

  

  Document56 pagini

  PT CR 4-2003, PT CR 5-2003, PT CR 6-2003, PT CR 8-2003

  nelutu12345

  Încă nu există evaluări
• Constructii Din Lemn - Rodica Crisan

  

  Document132 pagini

  Constructii Din Lemn - Rodica Crisan

  Laszlo Sipos

  97% (34)
• Proiectarea Compozitiei Betoanelor Cu Densitate Normala (Budan)

  

  Document119 pagini

  Proiectarea Compozitiei Betoanelor Cu Densitate Normala (Budan)

  nelutu12345

  Încă nu există evaluări
• Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  

  Document158 pagini

  Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  Laszlo Sipos

  100% (25)
• Agrement Tehnic

  

  Document1 pagină

  Agrement Tehnic

  nelutu12345

  Încă nu există evaluări
• RM 1

  

  Document269 pagini

  RM 1

  brotaccristian

  100% (1)
• Proces Verbal de Receptie Calitativa

  

  Document1 pagină

  Proces Verbal de Receptie Calitativa

  vivi_101010

  Încă nu există evaluări
• Hotarare Nr.211.1999

  

  Document3 pagini

  Hotarare Nr.211.1999

  nelutu12345

  Încă nu există evaluări
• Anunt Terminare Lucrari de Constructii ISC

  

  Document2 pagini

  Anunt Terminare Lucrari de Constructii ISC

  Virgil Balas Srl

  Încă nu există evaluări
• GP 113-04 Proiectarea Si Executia Minipilotilor Forati

  

  Document44 pagini

  GP 113-04 Proiectarea Si Executia Minipilotilor Forati

  Costel_Anechit_3851

  Încă nu există evaluări