CONDIŢIILE DE MEDIU IN OLTENIA

Principalele probleme care afecteaza mediul înconjurator in judetele Olteniei se refera in principal laeroziunea
solului si pericolul desertificarii in judetele Dolj si Olt, calitatea solului datorita activitatilor miniere in judetele
Gorj si Mehedinti si datorita agentilor chimici in judetul Vâlcea, calitatea aerului in judetul Olt si
pericolul alunecarilor de teren in judetul Vâlcea.

Calitatea apei, aerului, solului si padurilor este afectata insa, mai mult sau mai putin in toate cele 5 judete ale
regiunii.

A. CALITATEA AERULUI:

A.1 Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera

Dereglarea  schimbului  radiativ  de  caldura  a Pamântului cu spatiul interplanetar, determina ceea ce se numeste

efectul de sera, fenomen ce se manifesta tot mai accentuat în ultimii ani.

Prezenta unor substante chimice în atmosfera terestra peste anumite valori, accentueaza acest fenomen,
determinând o încalzire evidenta a troposferei. Principalii compusi chimici care determina efectul de sera la nivelul
troposferei sunt: dioxidul de carbon (CO2); metanul (CH4); oxidul azotos (N2O); hidrofluorocarburile (H.F.C.);
perfluorocarburi (P.F.C.); hexaflorura de sulf (SF6).

In ultimii trei ani, situatia prezentei in atmosfera regiunii a trei dintre acesti compusi era urmatoarea:

Tab. 8.1. Emisii poluanti atmosferici cu efect de sera 2000-2002:

Cantitati de
poluanti emise Judet 2000 2001 2002
(tone/an)
Dolj n.a. n.a. 1.985.391
Gorj 11.494.927 11.985.151 12.623.534
Olt 800.766,30 607.052,20 539.833,60
CO2
Mehedinti 919,92 918,89 4.250.113,7.
Vâlcea 1.438.380 2.675.455 1.910.013
OLTENIA 2.240.066 15.268.577 17.058.772
Dolj n.a. n.a. 6.102
Gorj 27.236 28.658 31.931
Olt 1855,7 1678,1 1290,3
NOx
Mehedinti 370,16 370,16 18,67
Vâlcea 2383,3 7.931 12.745,20
OLTENIA 4609,16 9.979 20.137,50
Dolj n.a. n.a. 5.928
Gorj 32.577 34.440 21.577
Olt 74,4 73,9 51,4
CH4
Mehedinti 1.014,50 1.063,25 189,57.
Vâlcea 13.062 16.510 14.354,20
OLTENIA 14150,9 52087,15 41.911

Sursa: Inspectoratele pentru Protectia Mediului

A.2. Situatia emisiilor de gaze cu efect acidifiant

Emisiile atmosferice ale substantelor acidifiante ca SO2, NOX rezultate in principal din arderea combustibililor fosili,
pot persista in atmosfera timp de cateva zile, putand fi convertite in acizi (sulfuric, respectiv azotic). Principalele
substante acidifiante monitorizate de Inspectoratele pentru Protectia Mediului sunt dioxidul de sulf (SO 2), dioxidul
de azot (NO2) si amoniacul (NH3). Prezenta acestora in atmosfera este prezentata mai jos:

Tab.8.2. Poluanti cu efect acidifiant 2000-2002

Cantitati de
poluanti emise Judet 2000 2001 2002
(tone/an)
Dolj n.a. n.a. 578,9
Gorj 158.288 170.074,0 169.434,0
Olt n.a. 2.760,8 2.657,0
SO2
Mehedinti n.a. n.a. 23528 ,67
Vâlcea 13.001,0 23.348,0 24.095,5
OLTENIA 13.001,0 196.182,8 196.765,4
Dolj n.a. n.a. 6.102,5
Gorj 27.236 28.658,0 31.931,0
Olt n.a. 1.678,1 1290.3
NO2
Mehedinti n.a. n.a. 5607,45
Vâlcea 2.145,0 7.531,0 12.745,3
OLTENIA 2.145,0 37.867,1 50.778,8
Dolj n.a. n.a. 29.191,0
Gorj 2.671 3.056,0 3.689,0
Olt n.a. n.a. n.a.
NH3
Mehedinti n.a. n.a. 97,78
Vâlcea 2.344,0 1.877,0 2.335,4
OLTENIA 2.344,0 4.933,0 35.215,4

Sursa: Inspectoratele pentru Protectia Mediului

A.3. Metale grele si poluanti organici persistenti, compusi organici volatili

Atât metalele grele cat si produsii organici persistenti sunt compusi chimici ce se acumuleaza la nivelul lantului
trofic producand modificari somatice si fiziologice, de multe ori ireversibile.

Cantitatile de plumb, cadmiu si mercur emanate in atmosfera in ultimii ani sunt prezentate mai jos:

Tab.8.3. Metale grele

Cantitati de
poluanti emise Judet 2000 2001 2002
(kg/an)
Dolj n.a n.a 9.340,0
Gorj n.a 920,0 910,0
Olt n.a 1.541,0 1.009,9
Pb
Mehedinti 9.956,0 6.816,0 4610
Vâlcea 85,6 19,0 9,3
OLTENIA 10.041,6 9.296,0 11.269,2
Dolj n.a n.a 0,0
Cd
Gorj n.a 60,0 64,0
 Olt n.a. 64,1 47,8
Mehedinti 10,5 10,3 0.3
Vâlcea 0,2 0,3 0,5
OLTENIA 10,7 134,7 112,3

Sursa: Inspectoratele pentru Protectia Mediului

Nu este semnalata prezenta pe teritoriul regiunii a unor cantitati importante de produsi organici persistenti in
atmosfera. Din masuratori, o cantitate de 0,039t a fost identificata in judetul Gorj. In judetul Vâlcea, datorita
specificului produselor realizate de OLTCHIM S.A, in batalul de rezidii organice sunt depozitate substante, unele
necunoscute, care prin degradare pot genera astfel de substa 21321w2210v nte.

Cantitatea de compusi organici volatili este redata mai jos:

Tab.8.4. Compusi organici volatili 2000-2002

Cantitati de poluanti
Judet 2000 2001 2002
emise (to)
Dolj n.a. n.a. 19.643,0
Gorj 12.814 11.184 13.856,0
Olt n.a. n.a. n.a.
COV
Mehedinti 3.732,3 3.732,3 n.a.
Vâlcea 8.681,0 9.479,0 5.428,0
OLTENIA 12.413,3 13.211,3 38.927,0

Sursa: Inspectoratele pentru Protectia Mediului

A.4. Poluari cu pulberi in suspensie si sedimentabile

Pentru judetul Dolj, solul friabil nisipos din zona de sud si cea centrala a judetului permite antrenarea de catre
curentii de aer predominanti din directia E-V si SV – NE a particulelor materiale. Ca urmare a acestui fapt datorat
si distrugerii perdelelor forestiere de protectie – în perioadele de primavara secetoasa: martie – mai vânturile
sezoniere antreneaza mari cantitati de pulberi în suspensie care adeseori produc un disconfort pentru locuitorii din
zona.

În imediata vecinatate a haldelor de zgura si cenusa, a centralelor termoelectrice Isalnita si simnic, datorita
insuficientelor masuri de fixare a cenusii se produc antrenari eoliene care afecteaza localitatile limitrofe.

Pulberile care impurifica atmosfera in judetul Gorj au o natura diversa in functie de sursele ce le genereaza,
respectiv: centrale termoelectrice pe combustibili fosili, fabrici de ciment, exploatari de cariere, depozite de zgura si
cenusa, halde de steril. Emisiile de particule au fost estimate ca pulberi totale, inregistrandu-se o usoara scadere
(22466.2 t) comparativ cu anul 2001 (23387.4 t), tendinta fiind explicabila prin lucrarile de retehnologizare –
modernizare a instalatiilor de desprafuire (electrofiltre), reducerea timpilor de functionare a blocurilor energetice
neretehnologizate,  reducerea activitatii in exploatarile miniere la zi, scaderea productiei de ciment etc. inregistrate
la nivelul judetului. In judetul Gorj, sursele cele mai importante de poluare cu pulberi sedimentabile sunt:

        pentru zona Rovinari: SC TERMOELECTRICA – Sucursala Rovinari, exploatarile miniere de cariera, traficul
rutier;
        pentru zona Bârsesti: SC LAFARGE-ROMCIM SA – Sucursala Tg. Jiu, traficul rutier;
        pentru zona Turceni: SC TERMOELECTRICA – Sucursala Turceni, traficul rutier;
        pentru zonele Motru, Matasari, Seciuri, Pinoasa, Jilt, Timiseni: exploatarile miniere de cariera, traficul rutier;
        pentru zona Meri: Cariera Meri;
         pentru zona Telesti: Statia de asfalt Telesti.

Valorile cele mai ridicate ale concentratiilor de particule in suspensie in judetul

Mehedinti sunt înregistrate in zonele Gura Vaii si Brosteni, datorandu-se atat
apropierii de cai rutiere cu trafic auto intens, cat si factorilor de dispersie specifici
acestor zone. Cu toate acestea, valorile se situeaza mult sub normele CMA
(0,15mg/mc, fata de CMA – 0,5mg/mc). Atat pulberile in suspensie cat si cele
sedimentabile provin in mare masura de la centrala termica ROMAG  TERMO, care
foloseste drept combustibil carbune extras din zonele miniere aflate in judetele Gorj si
Mehedinti si in mica masura ca urmare a traficului rutier, activitatii casnice si a
celorlalte industrii.

În judetul Olt, in urma analizelor gravimetrice pentru pulberi sedimentabile, in anul

2002, efectuata în 29 de puncte de prelevare,  s-a ajuns la concluzia ca valorile gasite
au depasit frecvent CMA (17 g/mp/luna). Nu s-au înregistrat depasiri CMA insa in
ceea ce priveste pulberile in suspensie.

Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile in judetul Vâlcea se datoreaza atât

activitatilor antropice, cat si conditiilor meteorologice nefavorabile. Media
concentratiilor de pulberi in suspensie pe anul 2001 s-a situat sub CMA. Cat priveste
pulberile sedimentabile, concentratiile au scazut usor in zone rurale  si au crescut in zona Rm. Vâlcea, cauza
principala fiind emisiile datorate S.C. Elvila, sucursala Carpatina Rm. Vâlcea.

EVOLUŢIA CALITĂŢII AERULUI

In judetul Dolj, in  perioada  anilor  1995-2002  au  existat situatii când determinarile pentru indicatorul NOx au

avut valori care au depasit CMA stabilite prin STAS 12574-87: in anul 1997, frecventa depasirilor a fost de 4,3%; în
1998: 2,76%; în 1999: 4,54%; în 2000: 3,02% iar în anul 2001 au existat depasiri doar în ceea ce priveste pulberile
în suspensie si pulberile sedimentabile, mai ales în zonele limitrofe haldelor de zgura si cenusa. În anul 2002 nu s-
au înregistrat depasiri pentru noxele gazoase determinate cu exceptia unui numar de 3 determinari de scurta
durata (30’) efectuate în perioadele de antrenare eoliana a zgurii si cenusii din haldele de depoziare.

In judetul Gorj, se constatata o scadere a valorilor medii anuale pentru poluantii gazosi comparativ cu anii 2000
si 2001 in zona Rovinari, fapt explicabil prin conditiile meteorologice mai favorabile fenomenului de dispersie a
poluantilor. In ceea ce priveste evolutia cantitatilor medii de pulberi sedimentabile, se observa o scadere in anul
2002, comparativ cu anul 2001, pentru majoritatea zonelor: Rosiuta (Motru) , Matasari, Rovinari, Turceni, Barsesti.
Scaderile înregistrate in zonele in care se desfasoara activitati de minerit in exploatari la zi sunt determinate de
reducerea productiei de lignit comparativ cu anul precedent.Totusi s-au inregistrat usoare cresteri ale cantitatilor
medii anuale de pulberi sedimentabile in zonele Urdari si Jilt, urmare a cresterii volumului de activitate in aceste
exploatari. Scaderea cantitatilor de pulberi se datoreaza si regimului pluviometric mai bogat in anul 2002
comparativ cu anul 2001.

In judetul Mehedinti, pentruhidrogenul sulfurat,

se  observa  o scadere  valorica  a  mediilor respective  in  ultimii  ani  ai  perioadei analizate,1995-2001,
scadere  datorata optimizarii  fluxului  tehnologic  de obtinere  a  apei  grele, la  ROMAG PROD. Nu au fost
depasite limitele maxime admisibile la imisie  decit in cazuri  rare si nesistematic.
Referitor  la evolutia  mediilor  anuale  pe  toate punctele  de  monitorizare  pentru bioxidul  de  sulf  si  bioxidul  d
e  azot, au fost inregistrate  cresteri semnificativa  a  valorilor   mediilor  la sfarsitul  perioadei  analizate,
crestere datorata  in  principal  intensificarii activitatii  agentilor  economici  de  pe platforma  industriala  Halanga  s
i scaderii  regimului  pluviometric  al  anilor  2000  si  2001. Pentru  cei  doi  indicatori  nu  s-
au  semnalat  depasiri  ale  concentratiilor  maxime  admisibile corespunzatoare. Pulberile  sedimentabile  inregistr
ate  ca  si  medii  anuale  pe  fiecare  punct  de  monitorizare  s-au  situat  sub  limita  concentratiei  maxim admisib
ila  de  17gr/mp x luna  dar  in  crestere  pe  ultimul  interval  al  perioadei  analizate. Se
observa  zone  mai  poluate  din  acest  punct  de  vedere, reprezentativa fiind  aceeasi  zona  industriala -
platforma  Halanga  cu  principalul  poluator  ROMAG  TERMO. Aceasta crestere
este  datorata  in  principal  intensificarii  activitatii agentilor  economici  de  pe  platforma  industriala  Halanga  si  s
caderii  regimului  pluviometric  al  anilor  2000  si  2001.

In judetul Olt, concentratia de amoniac in perioada 1996-2002 a cunoscut o evolutie contradictorie: dupa o
scadere vertiginoasa intre 1995 si 1998 (de la 95% din CMA in 1995 la 4% in 1998), o crestere la fel de abrupta
intre 1999 (2,2%) si 2002 (71,5% din CMA = 0,1 mg/mc). Cresteri spectaculoase s-au înregistrat in aceeasi
perioada la indicii: fluor - de la 0,0003 mg/mc in 1995 la 0,00154mg/mc in 2002 (CMA 0,005mg/mc), dioxid de
 azot – de la 0,00119 mg/mc in 1995 la 0,0043mg/mc in 2002 (CMA 0,1mg/mc),
si dioxid de sulf – de la 0,0173 mg/mc in 1995 la 0,05942 mg/mc in 2002, cu un
varf in 2001 de 0,07447mg/mc (CMA 0,25mg/mc),  insa mult sub nivelul CMA.
Cantitatile de pulberile in suspensie au crescut de asemenea in ultimii 7 ani, de
la 0,0161 mg/mc in 1995 la 0,0704 mg/mc in 2002, de asemenea sub limita

CMA – 0,15mg/mc.

Se poate aprecia ca in perioada 1995 – 2002 calitatea aerului injudetul Vâlcea s-a imbunatatit, sub aspectul
micsorarii concentratiilor de poluanti masurate (HCl, amoniac), fapt datorat închiderii unor instalatii tehnologice la
societatile OLTCHIM si U.S.G care fiinteaza pe platforma chimica. Desi la multi poluanti, emisiile au crescut (oxizi
de azot, dioxid de sulf etc.), nu se pot face aprecieri cu privire la tendintele de crestere a emisiilor la aceste
substante peste nivelele critice, valorile masurate fiind sub C.M.A.

ZONE CRITICE

Zone critice in materie de poluare a aerului identificate la nivelul fiecarui judet de Institutele de Protectie a Mediului
sunt:

JUDEŢUL DOLJ:

- Zona industriala de nord-vest a judetului denumita generic “punct fierbinte” monitorizata cu prioritate de I.P.M.
Craiova si automonitorizare proprie având ca activitati:

         productia de îngrasaminte chimice pe baza de azot (azotat uree), produse organice (metanol, acetat de
vinil monomer si polimer), produse anorganice (amoniac, acid azotic) – reprezentata de SNP PETROM –
Combinatul DOLJCHIM Craiova;

         productia de energie electrica si termica pe baza de carbune fosil (lignit inferior din bazinul carbonifer al
vaii Jiului) reprezentata de Termoelectrica  Bucuresti – FE Craiova;

         traficul rutier si feroviar intens pe DE 70 si relatia CFR Craiova-Timisoara.

 - Platforma industriala de nord a municipiului
Craiova:

         productia de energie electrica si termica pentru

mun.Craiova pe baza de pacura, CLU si
carbune (lignit) reprezentata de Termoelectrica
Bucuresti – UE Craiova II;

         traficul auto (artera nord-sud mun.Craiova) si

feroviar (Depoul CFR si Regionala CFR
Craiova)

         prelucrare primara titei Ghercesti (SPP Craiova).

- Platforma industriala de vest a mun. Craiova – produse agroalimentare: bere (SC BERE SA), elemente
prefabricate din beton, tigla si materiale de constructii (SE ELPRECO SA),  santiere de constructii, traficul rutier pe
DE 70 Craiova-Filiasi si feroviar – relatia Craiova-Timisoara.

- Platforma industriala Podari (productie agroalimentara, zahar, ulei, bauturi alcoolice etc.) reprezentata de SC
OLPO SA PODARI, SC ZAHĂRUL PODARI, SC REGINA  SA, SC WIMAR SA.

- Platforma industriala Calafat - productie agroalimentara – zahar, amidon si glucoza, alcool etc. precum si
energie electrica si termica pe baza de pacura si CLU reprezentata de SC ZAHĂRUL SA, SC EXTENSIV SA, SC
AMIDON GLUCOZĂ SA, SC BIOSIN SA si respectiv CET Calafat.

JUDEŢUL GORJ

- Rovinari – poluanti proveniti de la SE Rovinari (frecventa depasirilor la indicatorul pulberi sedimentabile –

67.82%);

- Turceni - poluanti proveniti de la SE Turceni (depasiri la indicatorul pulberi sedimentabile – 13.68%);

-  Zonele limitrofe exploatarilor miniere de cariera, respectiv: Timiseni, Rosiuta, Matasari, Pinoasa, Jilt, Seciuri.

JUDEŢUL MEHEDINŢI

Pe aria judetului nu s-au consemnat zone cu situatii critice permanente in poluarea atmosferica.

Ca surse tipice de poluare se pot considera ROMAG PROD, prin emisiile de H2S si ROMAG TERMO, care prin
cantitatile de CO2, SO2, Nox, pulberi in suspensie eliberate in atmosfera au o contributie esentiala in totalul
noxelor din judet.

JUDEŢUL OLT

-         Platforma industriala Est a mun. Slatina – SC ALRO SA (fluor sub forma de acid fluorhidric, saruri de fluor,
pulberi  de cocs, dioxid de carbon, monoxid de carbon si hidrocarburi, oxizi de azot, compusi organici volatili),
SC ELECTROCARBON SA (pulberi de cocs metalurgic, pulberi de cocs de petrol, pulberi de smoala, pulberi
antracit, gudroane, monoxid de carbon si bioxid de sulf), SC ALPROM SA (clor, fluor, pulberi, oxizi de azot,
dioxid de sulf, monoxid de carbon)

-         Platforma industriala a municipiului Caracal – SC OLTTYRE SA (monoxid de carbon, oxizi de sulf, negru
de fum, pulberi in suspensie)
 -         Platforma industriala a orasului Bals - pulberi,
monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de
sulf, oxizi de azot

-         Platforma industriala a orasului Corabia – S.C.

MAY GROUP S.A. (dioxid de sulf, monoxid de
carbon, dioxid de azot, pulberi in suspensie,
hidrogen sulfurat, compusi organici volatili), S.C.
ZAHAR S.A.

JUDEŢUL VÂLCEA

-         Platforma chimica Rm. Vâlcea (Oltchim , USG, CET, Vilmar)

-         Depozitul de cenusa si zgura al CET Govora

-         Centrele urbane si drumurile nationale cu trafic intens

-         Zone industriala a S.C. Elvila sucursala Carpatina din Rm. Vâlcea

-         Exploatarile de carbune de suprafata de la Berbesti – Alunu

-         Exploatarea de calcar de la Bistrita

În comparatie cu celelalte regiuni, în anul 2001, gasim locuri în Oltenia aflate pe locul întâi în poluarea aerului,
astfel:

-       Pentru dioxidul de azot, valorile concentratiilor medii în 24 ore au depasit concentratia maxima admisa
(CMA) (0,1 mg/m3) în 4 localitati (Calan, Craiova (0,171 mg/m3 –1,7 ori CMA), Baia Mare si Turnu Magurele).
CMA au fost depasite în toate punctele de proba localizate în apropierea municipiului Craiova (CMA anual
0,04 mg/m3). Cele mai mari valori au fost înregistrate la Electroputere -0,087 mg/m3 si IPM-0,03 mg/m3.
Depasirea CMA privind dioxidul de azot se datoreaza în principal traficului rutier ce a crescut în ultimii ani. Pe
alta parte, procesul de combustie a avut de asemeni o contributie importanta la poluarea atmosferei cu dioxid
de azot, depasirile fiind înregistrate în zona uzinelor termice mari.

-       Pentru acidul clorhidric, Râmnicu Vâlcea – 0,140 mg/m³ (1,13%), Raureni – 0,160 mg/m³ (1,15%);
Cazanesti – 0,140 mg/m³ (4,98%), Stolniceni – 0,120 mg/m³ (2,26%), toate aflate în judetul Vâlcea, sunt
singurele din România în care CMA a fost depasit. Principalele responsabile pentru aceasta situatie sunt
OLTCHIM Rm. Vâlcea si UCS Govora.

-       Pentru pulberi in suspensie, numai Rm. Vâlcea este mentionat în statisticile oficiale în care s-a depasit
CMA;

-       Pentru pulberi sedimentabile, Târgu Jiu, Rovinari – 214,46 g/m2/luna (frecventa depasirii CMA fiind de
45,07%) este pe al doilea loc în România, dupa Galati. Responsabila pentru aceasta situatie sunt uzina
termo-electrica Rovinari si fabrica de ciment ROMCIM Tg. Jiu.

Tab. 8.5. Zonele cu caderi de ploi acide frecvente sunt localizate în Oltenia astfel (date 2000):

Perioada pentru 
Nr. Zona Conductivitate (µS/cm)
variatia anuala a pH

1 Oradea 5,12 - 6,77 396,0

 2 Copsa Mica 5,00 - 6,50 290,0

3 Medias 5,00 - 6,70 200,0

4 Rovinari 6,20 – 6,60 340,0

5 Tulcea 5,15 - 6,80 1707,5

6 Caransebes 5,10 - 6,80 411,0

7 Bozovici 5,00 - 6,80 290,0

8 Râmnicu Sarat 4,00 - 6,10 645,0

9 Craiova 5,35 – 6,60 309,0

Sursa: Institutul National de Statistica

B. CALITATEA APEI:

Zonele critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata si subterane, la nivel de judete, sunt urmatoarele:

JUDEŢUL DOLJ

1. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata

- Zona industriala de nord-vest - “punct fierbinte” – SNP PETROM – Combinatul DOLJCHIM Craiova, SE Isalnita
(afecteaza râul Jiu)

- Zona industriala Podari - productie agroalimentara – ulei, zahar, bauturi alcoolice

- Platforma industriala si orasul Filiasi – gospodarie comunala si activitati industriale si de prestari servicii -
(contribuie la afectarea râului Jiu).

- Platforma industriala de nord a municipiului Craiova – structura de petrol Bradesti a SPP Craiova si nord-est
judetul Dolj – SPP Stoina (afectarea râului Jiu si Amaradia).

Municipiul Craiova ca mare aglomeratie urbana cu evacuare ape uzate orasenesti în râul Jiu zona Malu Mare –
în anul 2002 se vor relua lucrarile la statia de epurare si canal colector sistate în anul 1990 din lipsa de fonduri.

- Platforma industriala si municipiul Calafat – contribuie la afectarea fluviului Dunarea.

- Platforma industriala si orasul Bailesti (peste 22.000 locuitori) contribuie la afectarea pârâului Balasan.

- Confluenta râului Amaradia cu râul Jiu.

- Confluenta râului Jiu cu fluviul Dunarea (amonte Bechet).

2. Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane

- Platforma industriala de nord a municipiului Craiova si nordul judetului Dolj (SPP Craiova si SPP Stoina).
- Zona industriala Isalnita si simnic -  SNP PETROM – Combinatul DOLJCHIM Craiova si Termoelectrica
Bucuresti – SE Craiova si UE Craiova II, prelucrare primara si transport titei Bradesti-Ghercesti, Melinesti, Cîrcea.

- SC CONPET SA Ploiesti, Regionala Craiova – colectoare de transport produse petroliere.

- Sistemele agropedoameliorative:

            - Calafat (Basarabi) – Bailesti

            - Cetate – Galicea Mare

            - Sadova – Corabia

- Spargerea accidentala a conductelor magistrale de transport titei, motorina, gaze etc. ale SNP
PETROM,  SC CONPET SA, ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.

JUDEŢUL GORJ

- Zonele exploatarilor petroliere (Capreni – Cornetu, Piscu – Stejari, Aninoasa, Coltesti): depasiri la indicatorul
cloruri.

- Zona Turceni – in panza freatica sunt prezente concentratii mari de sulfati ca urmare a influentei depozitului de
zgura si cenusa Valea Ceplea.

JUDEŢUL MEHEDINŢI

In ceea ce priveste tendinta de evolutie a calitatii apelor din judet, cu exceptia unor  depasiri sporadice la unii
indicatori, se constata o usoara imbunatatire, apele de suprafata incadrandu-se in aceleasi categorii de calitate ca
si in anii precedenti.

Starea fluviului Dunarea

Pentru fluviul Dunarea I.P.M. efectueaza analize pe trei sectiuni: amonte Drobeta Turnu Severin, Port, aval
Drobeta Turnu Severin.
Comparand valorile obtinute cu cele din anii anteriori se poate observa o imbunatatire a calitatii acesteia.

Starea  fluviului Dunarea precum si cea a raurilor interioare nu s-a modificat fata de anii anteriori. Se observa o
stabilitate in timp a valorilor indicatorilor determinati, variatiile mici de concentratie datorandu-se fenomenelor
meteorologice ( temperatura, precipitatii, etc.).

Starea apelor subterane

Se observa o usoara tendinta de imbunatatire a calitatii apelor subterane fata de anii anteriori.

In cursul anului 2002 nu s-au inregistrat zone critice pe teritoriul judetului Mehedinti sub

aspectul deteriorarii starii de calitate a mediului.

JUDEŢUL OLT

Ţinând cont de încadrarea sectiunilor si a tronsoanelor de râu în categorii de calitate, zonele critice sunt:

-         Gengea – zona Bals;

-         Bârlui amonte - confluenta cu Oltet,

-         Gologan în zona orasului Caracal

-         Teslui în zona Pielesti.

Datorita debitelor de dilutie mici ale acestor pârâuri  aproape în tot cursul anului, influenta apelor uzate, ale
infiltratiilor, ale deseurilor menajere depozitate pe maluri si dezvoltarea vegetatiei (în lunile de vara) este
semnificativa asupra calitatii acestora.

Agentii economici cu impact asupra mediului de pe platformele industriale ale oraselor Slatina ( S.C. ALRO S.A.,
S.C. ELECTROCARBON S.A., S.C. ALPROM S.A., S.C. ARTROM S.A. etc.), Caracal ( S.C. OLTTYRE S.A., S.C.
ROMVAG S.A. ), Bals ( S.C. SMR S.A., S.C. TERMEX S.A ), Corabia ( S.C. ZAHAR S.A.. S.C. MAY GROUP
S.A. ) detin instalatii de neutralizare sau statii de epurare a apelor uzate industriale .

UDEŢUL VÂLCEA

Ca zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata datorate activitatilor antropice se mentioneaza
urmatoarele:

-         Râul Olt – zona Stuparei, aval de evacuarea platformei chimice Rm. Vâlcea si a paraului Govora;

-         Râul Lotru – zona Cataracte, datorita depozitarilor de terasit in albia majora a râului, ce pot fi antrenate in
lacul Bradisor, sursa de apa potabila a municipiului;

-         Râul Olt – zona Raureni, aval de evacuarea statiei de epurare municipale si depozitului de deseuri
industriale si menajere al municipiului Rm. Vâlcea, situat in imediata vecinatate a statiei;

-         Râul Bistrita – zona Babeni – Francesti, aval de evacuarea prin canal deschis a apelor uzate de la
Avicola si accidental de la Suiprod (ambele apartinând S.C. Oltchim S.A.)

-         Paraul Ranga – zona Babeni, aval de instalatia de retinere a titeiului si a iazului de retinere produse
petroliere din imediata vecinatate

-         Pânza freatica din zona platformei chimice Rm. Vâlcea;

-         Acviferul din zona extractiilor petroliere de la Babeni, Dragasani, Madulari;

-         Acviferul din zona depozitului de deseuri menajere Raureni al municipiului Rm. Vâlcea.

In privinta bazinelor hidrografice ale Olteniei, conform Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, situatia este
urmatoarea :

Bazinul hidrografic Jiu

Principalele aspecte ale stadiului calitatii apelor (caracterizare globala)

Râul Jiu (inclusiv Jiu de Vest) se prezinta de categoria I de calitate de la izvor pâna la confluenta cu Canalul
Colector, pe o lungime de 261 Km, apoi este de categoria a II-a pâna la confluenta cu fluviul Dunarea, pe o
lungime de 78 km.Râul Gilort pe toata lungimea de 116 km este de categoria I de calitate. Râul Motru se mentine
de categoria I de calitate pe toata lungimea de 134 km. Râul Amaradia din lungimea totala de 106 km, 28 km sunt
de categoria  I de calitate pâna la confluenta cu sectiunea de control Hurezani, de la confluenta sectiunii de control
Hurezani pâna la confluenta cu râul Jiu este de categoria a II-a de calitate. Mentionam ca pentru caracterizarea
globala a râului Jiu nu s-a tinut cont de indicatorul suspensii.

Zone pregnant critice sub aspectul calitatii necorespunzatoare a apelor (zone cu poluare intensa)

Râul Jiu aval de municipiul Craiova este zona critica determinata de evacuarile de pe Platforma industriala Isalnita
si municipiului Craiova, la grupa T.S.

Pe râul Amaradia zona critica este de la Hurezani pâna la confluenta cu râul Jiu  unde este de categoria a II-a la
grupa G.M.,substantele poluante fiind produsele petroliere si apele de zacamânt de la Schelele de Productie
Petroliere.

Aval de Platforma industriala Isalnita apele subterane freatice sunt afectate de evacuarile de ape uzate
amoniacale de la S.C. DOLJCHIM S.A. Craiova, zona devenind critica, mai ales ca aici este si captarea de ape
subterane Breasta a R.A. Apa Craiova.

Unitati cu cea mai mare pondere în procesele de poluare a apelor (prezentarea individuala si cumulat pe
activitati economice)
Din  punct de vedere geologic, bazinul hidrografic Jiu se caracterizeaza printr-un subsol în care predomina
carbunele si petrolul, deci bazinului îi sunt specifice industriile carbonifere, petrochimie si productia de energie
electrica.

În cadrul suprafetei bazinului hidrografic Jiu exista doua bazine carbonifere:

Petrolul se extrage în zonele Ţicleni (Gorj) si Bradesti (Dolj). Bogatiile subsolului au condus la dezvoltarea
industriilor:

        Industria extractiva în bazinul de mijloc.

        Industria petrochimica caracterizata prin extractia si prelucrarea titeiului.
        Industria chimica concentrata în special pe Jiul inferior si reprezentata prin DOLJCHIM Craiova. În
consecinta, bogatele rezerve naturale ale solului si subsolului în bazin au determinat si dezvoltarea altor
industrii cum  sunt:
        Industria energetica prin cele 5 termocentrale dintre cele mai mari existente în tara noastra: Paroseni,
Rovinari, Turceni, Isalnita si Craiova II..
        Industria de crestere si îngrasare a animalelor dezvoltata pe cursul mijlociu al râului Jiu.
        Industria constructoare de masini reprezentata prin principalele uzine: Electroputere Craiova, IUG
Craiova, Uzina Constructoare de Avioane Craiova, DAEWO Craiova.             
        Industria Alimentara grupata în jurul centrelor urbane Petrosani, Tg. Jiu si Craiova

Fig.8.1. Bazinul hidrografic Jiu – Toxice specifice 2001

Bazinul hidrografic Olt

In anul 2000, cazuri individuale de depasire a limitelor de clasa III pentru unul sau mai multi parametri s-au
înregistrat în urmatoarele sectiuni (pe teritoriul Olteniei):
          Caineni (Fe, CCO-Cr, Cu, Zn si P), Râmnicu Vâlcea (P, Fe, Cu, Zn, Cd), Dragasani (P, Fe, Zn, Cd),
Slatina (P) si Stoenesti (P), pe râul Olt;
         Nistoresti (P) si Falcoiu (P) pe râul Oltet;
         Pielesti (P) si Resca (P) pe râul Teslui.

In urma prelucrarii rezultatelor obtinute analitic si raportarii lor la standardele de calitate apa existente se poate
aprecia ca, fata de anul 2001, starea raurilor interioare s-a mentinut constanta in anul 2002,  dupa indicatorii de
caracterizare generala incadrandu-se in categoria I de calitate – 79,6% (in crestere fata de 74% anul anterior)  si in
categoria a II – a de calitate - 20,36% (in scadere fata de 23,6% anul anterior) in conformitate cu prevederile STAS
4706/88, in vigoare, dar si cu prevederile Ordinului M.A.P.M nr. 377/2001 propus spre aprobare.

Din punct de vedere al incadrarii in categoriile de calitate specificate de Ordinul M.A.P.M nr. 377/2001
exista  cateva modificari. Astfel (la principalele râuri ale bazinului):

Olt – in sectiunea Caineni  (sectiune de referinta) : calitatea râului se mentine conform STAS 4706/88, in categoria
a II-a de calitate, iar conform Ord. nr.377/2001 se încadreaza tot in categoria a II-a; in sectiunea Rm. Vâlcea:
datorita aportului de apa curata a afluentilor si lipsei unor poluatori majori pe tronsonul Caineni – Rm. Vâlcea,
calitatea se imbunatateste usor in ceea ce priveste regimul de oxigen, pastrându-se in limitele categoriei a II-a,
atât in conformitate cu STAS 4706/88, cat si cu Ord. nr.377/2001. In sectiunea Dragasani: calitatea apei se
mentine in categoria a II-a, ca si anul trecut, urmare limitarii cantitative a evacuarilor de poluanti organici. Ramane
ridicat gradul de mineralizare (fara ca media anuala sa depasasca  limita maxima admisa de STAS 4706/1988),
datorita aportului apelor puternic mineralizate provenite dela U.S. Govora, cu o usoara scadere a cantitatilor
evacuate; Conform Ord. nr. 377/2001 se încadreaza in categoria a II-a de calitate. La Slatina conform STAS
4706/88 are grupele de indicatori RO, GM, si Nutrienti încadrate în categoria I; pe ansamblu sectiunea încadrându-
se în categoria I;conform Ord. 377/2001 grupa RO se incadreaza in clasa a II- a de calitate,grupa GM in clasa I,
grupa Nutrienti in clasa a III-a; pe ansamblu sectiunea incadrindu-se in clasa a III-a de calitate. La
Stoenesticonform STAS 4706/88  are grupele de indicatori RO, GM, si Nutrienti încadrate în categoria I; pe
ansamblu sectiunea încadrându-se în categoria I;conform Ord. 377/2001 grupa RO se incadreaza in clasa a II- a
de calitate,grupa GM in clasa I, grupa Nutrienti in clasa a III-a ; pe ansamblu sectiunea incadrindu-se in clasa a III-
a de calitate. La Izbiceni conform STAS 4706/88  are grupele de indicatori RO, GM, si Nutrienti încadrate în
categoria I; pe ansamblu sectiunea încadrându-se în categoria I;conform Ord. 377/2001 grupa RO se încadreaza
in clasa a II- a de calitate,grupa GM in clasa I, grupa Nutrienti in clasa a III-a ; pe ansamblu sectiunea încadrându-
se in clasa a III-a de calitate. La Islaz conform STAS 4706/88  are grupele de indicatori RO, GM, si Nutrienti
încadrate în categoria I; pe ansamblu sectiunea încadrându-se în categoria I;conform Ord. 377/2001 grupa RO
si  GM se încadreaza  in clasa I-a de calitate, grupa Nutrienti in clasa a III-a ; pe ansamblu sectiunea încadrându-
se in clasa a III-a de calitate.

Lotru – apa râului Lotru este o apa curata, încadrându-se in categoria a I-a de calitate, atât conform STAS
47066/88 cat si Ord. Nr.377/2001 calitate care se mentine de la izvor la varsare, aceasta situatie se datoreaza
lipsei surselor majore de impurificare, constituind din  aceasta cauza principala sursa de alimentare cu apa
potabila a municipiului Rm. Valcea.

Oltet – in sectiunea Nistoresti, la toate grupele de indicatori, apa este incadrata in categoria I-a de calitateconf.
STAS 4706/88 si in categoria a II-a conf. Ord.nr 377/2001 fapt ce se datoreaza lipsei surselor de poluare
semnificative. La Falcoiu conform STAS 4706/88 are grupa de indicatori RO încadrata în categ.I (stationar fata de
anul 2001), grupa GM în cat.I, iar grupa Nutrienti in categoria I;pe ansamblu încadrându-se in categoria I (situatie
stationara fata de 2001). Conform Ord. 377/2001 grupa de indicatori RO este încadrata in clasa a II-a de calitate,
grupa GM in clasa I-a , grupa Nutrienti in clasa a II-a, pe ansamblu sectiunea încadrându-se in categoria a II-a de
calitate. La Bals conform STAS 4706/88 are grupele de indicatori : RO, GM, Nutrienti in categoria I( stationar fata
de 2001); pe ansamblu sectiunea incadrindu-se in categoria I-a. Conform Ord. 377/2001 grupa de indicatori RO se
inscrie  in clasa a II-a de calitate, grupa GM in clasa I-a , iar grupa Nutrienti in clasa  a III-a  pe ansamblu sectiunea
incadrindu-se in categoria a III-a de calitate.

Teslui – in sectiunea Pielesti conform STAS 4706/88  are grupa de indicatori RO încadrata în categ.D
(stationar  fata de anul 2001 ), grupa de indicatori GM in categ. I, iar grupa nutrienti in categoria D. conform Ord.
377/2001 grupa de indicatori RO este încadrata in clasa  a IV-a, grupa GM in clasa I, grupa Nutrienti in clasa a V-a
de calitate; pe ansamblu sectiunea încadrându-se in categoria a V-a de calitate. La Resca conform STAS
4706/88  are grupa de indicatori RO încadrata în cat. a II – a, grupa GM în cat.  I-a, iar grupa Nutrienti in categoria
I-a; pe ansamblu încadrându-se în categoria a II-a (stationar fata de anul 2001). Conform Ord.377/2001  grupa de
indicatori RO este încadrata in clasa a II-a, grupa  GM  in clasa I, grupa Nutrienti in clasa a IV-a, pe ansamblu
sectiunea  încadrându-se in clasa a IV-a.
Principalele surse stationare de poluare în cadrul acestui bazin hidrografic din Oltenia se datoreaza industriei
chimice (Oltchim Rm. Vâlcea, U.P.S. Govora) si activitatilor economice orasenesti (Rm. Vâlcea, Slatina ).

Fluviul Dunarea

Sursele de poluare pentru apa fluviului Dunarea sunt: apele uzate orasenesti, apele uzate industriale, apele uzate
rezultate in urma irigarii terenurilor agricole, apele uzate provenite de la navele maritime si fluviale. Fluviul
Dunarea asigura alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Drobeta Turnu Severin, de aceea
calitatea apei impune o stare de salubritate buna, care sa corespunda cu normativele in vigoare.. Urmarind
evolutia indicatorilor determinati pentru fluviul Dunarea, se observa valori similare atât in anul 2000 cit si in anul
2001 fapt ce ilustreaza stabilitatea ecosistemului fluvial in sectorul analizat. Dupa cum se observa si mai jos, in
semestrul I al anului 2001, valorile masurate sunt mai mici fata de aceeasi perioada a anului 2000, in timp ce in
semestrul II –2001 valorile au crescut fata de 2000:

Tab. 8.6. Fluviul Dunarea – Indicatori de poluare in zona Drobeta Turnu Severin

Sectiunea / perioada Indicatorul analizat

Ian-martie Amoniu Azotiti Rez.fix CCOMn Oxig. Diz.

2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. TR. 0.25 0.11 0.14 0.043 388 369 4 3.8 9.8 8.57
SEVERIN

DUNĂRE - Port 0.24 0.146 0.2 0.05 382 390 4.42 4.08 8.76 8.71

DUNĂRE - aval TR. 0.57 0.21 0.21 0.07 382 435 4.8 4.66 9.96 8.42
SEVERIN

Aprilie-iunie 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. TR. 0.32 0.26 0.11 0.08 278 312 4.37 3.4 7.18 9.7
SEVERIN

DUNĂRE - Port 1.51 0.62 0.175 0.12 269 334 3.45 3.8 7.9 9.3

DUNĂRE - aval TR. 1.2 0.58 0.17 0.16 293 372 3.3 4.3 7.3 8.9
SEVERIN

Iulie-sept. 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. TR. 0.136 0.214 0.06 0.08 265 303 3.41 4.72 8.57
SEVERIN

DUNĂRE - Port 0.267 0.38 0.09 0.103 266 311 3.32 5.3 8

DUNĂRE - aval TR. 0.213 0.35 0.055 0.173 258 336 3.83 6.6 8.15
SEVERIN

oct.-dec. 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

DUNĂRE - am. TR. 0.116 0.066 0.014 0.1 339 283 3.43 4.18 9.5 8.61
SEVERIN

DUNĂRE - Port 0.12 0.112 0.012 0.1 329 303 3.5 5.9 9.9 8.1
 DUNĂRE - aval TR. 0.176 0.197 0.07 0.11 368 315 3.33 5.06 9.92 9.3
SEVERIN

IPM Mehedinti: Starea fluviului Dunarea in zona Dr. Tr. Severin 2000 -2001

În sectiunile Calafat si Bechet apa Dunarii este de categoria I de calitate la toate grupele de indicatori. Pârâul
Balasan, amonte Bailesti este de categoria  II de calitate la R.O. de a-II-a, G.M. de a-I-a, T.S. de a-I-a, generala
este a-II-a  la toti de indicatori de calitate. Pârâul Balasan aval Bailesti, dupa evacuarea apelor uzate neepurate de
catre S.S.P. Bailesti, este de categoria a III-a de calitate. Râul Desnatui la Radovan este de categoria a-I-a de
calitate, iar în sectiunea Goicea este de categoria a-II-a, datorita apelor uzate menajere din orasul Segarcea.
Aceasta situatie arata ca încadrarea Dunarii în categoria I de calitate poate fi generalizata pe întregul sector al
Dunarii, aferent Directiei Apelor Jiu Craiova. Situatia calitatii apei Dunarii evidentiata în anul 2002, indica o situatie
de relativa  stabilitate, daca se au în vedere valorile indicatorilor analizati în limitele prevazute de STAS
4706/1988. In sectiunea port Corabia se înscrie global din punct de vedere fizico - chimic, in categoria I de calitate
cf. STAS 4706/88 si in clasa a III- a de calitate cf. Ord. 377/2001.

C. Calitatea Solului si Subsolului

Solul regiunii este considerat a fi de înalta calitate din punct de vedere agricol, mai ales in judetele sudice – Dolj,
Olt, Mehedinti.  Exploatarea intensiva creeaza presiuni asupra solului pe teritoriul regiunii, dupa cum urmeaza:

1. Ingrasamintele chimice:

În anul 2002, in judetul Dolj s-a continuat fertilizarea unilaterala cu azot fertil pe 144.600 ha întrucât cantitatile de
îngrasaminte, complexe (NPK) sunt foarte reduse si scumpe. Din acest motiv fertilizarile chimice sunt
dezechilibrate din punct de vedere chimic, folosirea unilaterala a îngrasamintelor cu azot conducând la acidifierea
solului. Aplicarea îngrasamintelor s-a efectuat în doze echilibrate în strânsa concordanta cu recolta programata,
rezerva de umiditate din sol si cartarea agro-chimica. Îngrasamintele organice rezultate din gospodariile populatiei
au fost utilizate în totalitate.

In judetul Gorj, conform datelor furnizate de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara, in anul
2002 s-au folosit 4449 t de ingrasaminte chimice, dintre care 4100 pe baza de azot si 443600 t de ingrasaminte
naturale.

Pentru judetul Olt, s-au folosit in cursul anului 2002 112072 t ingrasaminte chimice si 262500 t ingrasaminte
organice. Fertilizarea unilaterala cu azot a produs uneori dezechilibre in nutritia plantelor.

Cantitatea de ingrasaminte folosite pe terenurile agricole ale judetului Vâlcea a fost de 5002 t ingrasaminte
chimice si 378667 t ingrasaminte organice.

Tab 8.7. Ingrasaminte

Nr. Judet Suprafata % din suprafata

Tip ingrasamant Cantitate (t/an)
crt. fertilizata ( ha) arabila

1 Organice Dolj

Gorj 22766 443600 22

Mehedinti

Olt 10500 262500 2.8

Vâlcea 19.588 378.667 24

 Nr. Judet Suprafata % din suprafata
Tip ingrasamant Cantitate (t/an)
crt. fertilizata ( ha) arabila

2 Amendamente Dolj

Gorj 1010 5100 1

Mehedinti

Olt 1182 4813 0.3

Vâlcea 3.473 13.000 4

3 Chimice totale Dolj

Gorj 65538 4449 63.4

Mehedinti

Olt 183377 112072 49.0

Vâlcea 65.596 5.002 79

4 Azotoase Dolj

Gorj 59054 4100

Mehedinti

Olt 154707 89740 41.3

Vâlcea 61.349 4.480 74

5 Fosfatice Dolj

Gorj 5984 287

Mehedinti

Olt 47358 22253 12.6

Vâlcea 8.327 425 10

6 Potasice Dolj

Gorj 500 621

Mehedinti

Olt 2191 79 0.6

 Nr. Judet Suprafata % din suprafata
Tip ingrasamant Cantitate (t/an)
crt. fertilizata ( ha) arabila

Vâlcea 1.615 97 2

Sursa: Inspectoratele pentru Protectia Mediului

Pentru a compara situatia utilizarii fertilizatorilor chimici în cele cinci judete ale regiunii cu nivelul national, sunt
prezentate datele disponibile la nivelul anului 2000:

Tab. 8.8. Fertilizatori chimici

Din care categoria(t): Suprafete pe care

Unitate Total fertilizatori
s-au utilizat
teritoriala utilizati (t)
azotice fosfatice potasice fertilizatori

DOLJ 16.028 12.223 2.958 847 187.569

GORJ 5.858 5.415 443 0 68.490

MEHEDINŢI 4.519 4.081 438 0 76.896

OLT 18.932 14.167 4.624 141 228.599

VÂLCEA 8.765 5.900 2.832 33 115.073

OLTENIA 54102 41.786 11.295 1.021 676.627

ROMÂNIA 342.174 239.279 88.258 14.637 3.724.578

% din România 15,81 17,46 12,80 6,98 18,17

Sursa: INS, 2001

Ţinând cont ca suprafata agricola a Olteniei acopera 12,25% din suprafata totala agricola a României (identica cu
proportia teritoriului), fertilizatorii sunt utilizati mai mult decât în celelalte regiuni ale României.
2. Produse fitosanitare

Cantitatea de produse fitosanitare utilizata  in anul 2002:

Tab. 8.9. Produse fitosanitare

Nr. Suprafata tratata Cantitate

Tip produs Judet
Crt. (ha) (kg/an)

1. Erbicide Dolj

Gorj n.a. 3037.5

Mehedinti 18400 23908

Olt 102327 70983

Vâlcea 14018 14849

2. Fungicide Dolj

Gorj n.a. 4196.5

Mehedinti 19648 127997

Olt 54068 51181

Vâlcea 8079 23069

 3. Insecticide Dolj

Gorj n.a. 6463.5

Mehedinti 12172 24541

Olt 47337 58907

Vâlcea 7301 15111

In ceea ce priveste pesticidele utilizate, regiunea se situeaza sub  media pe tara (pentru comparatie cu nivelul
national s-au folosit date la nivelul anului 2000):

Tab. 8.10. Pesticide

Din care (t): Suprafata pe

Total de % din
Unitate care s-au Suprafata
pesticide suprafata
teritoriala utilizat agricola
utilizate (t) erbicide insecticide fungicide agricola
pesticide

DOLJ 485.234 143.188 61.847 280.199 255.448 588944 43,37

GORJ 26.035 12.176 9.006 4.853 19.932 250271 7,96

MEHEDINŢI 67.870 17.649 8.048 42.173 32.705 294534 11,10

OLT 220.997 112.003 41.891 67.103 224.735 440016 51,07

VÂLCEA 136.376 16.347 62.442 57.587 46.848 246318 19,02

OLTENIA 936512 301.363 183.234 451.915 579.668 1820083 31,85

ROMÂNIA 9.426.822 3.869.290 1.239.321 4.318.211 4.650.110 14856845 31,30

% din România 9,93 7,79 14,79 10,47 12,47 12,25

Sursa: Institutul National de Statistica

3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

În urma activitatilor desfasurate anterior de crestere si îngrasare în sistem centralizat a pasarilor, porcilor si
bovinelor au rezultat cantitati însemnate de dejectii depozitate pe paturi de uscare, bataluri si platforme amenajate,
precum si în iazuri de decantare si bataluri de ape uzate. Suprafata totala ocupata cu aceste dejectii la
niveluljudetul Dolj este de cca. 54 ha, dejectii care au suferit modificari si transformari datorita fenomenelor de
fermentare si compostare si pot fi utilizate si se utilizeaza esalonat ca îngrasamânt pentru fertilizarea terenurilor
agricole din zonele limitrofe. Se estimeaza ca exista în stoc în prezent peste 5000 t de astfel de îngrasaminte
naturale.

Comparativ cu începutul anilor ’90, in judetul Gorj septelul s-a redus considerabil in unitatile economice de profil,
ceea ce a condus la scaderea cantitatilor de dejectii animale. S-a redus concentrarea dejectiilor in depozite mari in
schimbul dispersarii in mai multe depozite cu incarcare mai redusa si cu suprafete mai mici situate in gospodarii
individuale. In judetul Gorj exista un complex zootehnic de crestere a porcinelor (SC SUINPROD SA Bumbesti –
Jiu) care dispune de: 2 iazuri de decantare, 2 iazuri biologice cu o suprafata de 0.74 ha, o laguna anaeroba cu
suprafata de 0.3 ha si platforme de uscare namol in suprafata de 9400 mp. De asemenea, SC INSTANT ’99 SRL
Tg. Jiu (cresterea pasarilor) dispune de 5 batale betonate in suprafata de 4000 mp. SC ASSANI SRL Branesti
(cresterea pasarilor)  - batal cu dig de pamant cu o suprafata de cca. 2000 mp.

In judetul Mehedinti, datorita scaderii septelului de animale in 2002, s-a redus si cantitatea de reziduuri
zootehnice.

Pentru judetele Olt si Vâlcea nu exista date referitoare la soluri afectate de produse de zootehnie.

Zonele critice din punct de vedere al poluarii solului, la nivel de judete, sunt urmatoarele:

JUDEŢUL DOLJ

-         Zona de sud a judetului Dolj – fenomenul de deflatie eoliana ca urmare a taierilor abuzive a lizierelor de
salcâmi

-         Zona Bradesti nord, Melinesti, Talpasu-Farcasu.

-         Spargerea accidentala a conductelor magistrale de transport titei, motorina, gaze etc. ale SNP
PETROM,  SC CONPET SA, ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.

-         Depozitele de deseuri industriale si menajere din extravilanul mun. Craiova.

JUDEŢUL GORJ

Nu exista zone critice la nivelul judetului

JUDEŢUL MEHEDINŢI

Urmarind starea solurilor din judetul Mehedinti, se observa o evolutie constanta in timp a valorilor indicatorilor
determinati, variatii mici ale unor concentratii datorându-se fenomenului de seceta care a determinat concentrarea
unor microelemente in sol.

JUDEŢUL OLT

Sub aspectul desertificarii zona de SV a judetului - Ianca – Potelu – stefan cel Mare poate fi considerata zona
critica sub aspectul deteriorarii solului.

În anul 2002 s-a constituit perimetrul de reconstructie ecologica în Lunca Dunarii în suprafata de 1048 ha, pe raza
localitatilor: Orlea – 258 ha, Ianca – 621 ha, Grojdibodu – 169 ha.

JUDEŢUL VÂLCEA

-         Batalele de slam ale US Govora;

-         Batalul de rezidii organice - Oltchim S.A.;

-         Batalul de cenusa si zgura al CET Govora;

-         Perimetrele de extractie a carbunelui si haldele de steril de la Berbesti-Alunu;

-         Perimetrele de extractie a titeiului de la schelele petroliere Babeni, Dragasani;

-         Terenurile din perimetrul câmpului de sonde de extractie a saramurii de la Teica-Ocnita;

DEsEURI:

Cu privire la generarea deseurilor
industriale, în anul 1999 s-au înregistrat
cele mai mari cantitati de deseuri industriale
în judetele Vâlcea si Mehedinti. La nivel
national, cenusa si zgura provenita din
uzinele termice împreuna cu sterilul minier,
reprezinta 89% din deseurile industriale.

O categorie speciala a deseurilor industriale

sunt deseurile periculoase. Acestea provin
în majoritate din industria chimica
(anorganica si organica), din procesarea
petrolului si din procesele termice. La nivel
de tara, valori considerabile de deseuri
periculoase au fost înregistrate în judetele
VÂLCEA, Prahova, Alba, DOLJ, Bacau,
Constanta, OLT, in aceasta ordine.

Asa cum era de asteptat, valoarea cea mai mare de deseuri periculoase a fost generata de industria chimica – în
principal deseuri de soda calcinata (judetele DOLJ si VÂLCEA). Cantitatile de deseuri toxice si periculoase
depozitate in anul 2002 in batalul de reziduuri organoclorurate apartinând S.C. Oltchim au crescut fata de anul
2001, o parte din deseurile produse fiind eliminate prin incinerare (producerea unor subproduse vandabile - acid
clorhidric tehnic 32%).

De asemenea, unitatile industriale metalurgice din Oltenia produc mari  cantitati de deseuri periculoase, în
principal zgura provenita din industria metalurgica a aluminiului (judetul Olt). În Oltenia, in ceea ce priveste
industria de procesare a petrolului, cele mai mari de valori de deseuri periculoase (slamuri din tancurile de petrol)
s-au înregistrat în judetul Olt.

În anul 1999, echipamentele sectorului transportului au generat deseuri periculoase cum ar fi produse petroliere,
emulsii, hidroxizi, solventi, etc. Judetul Dolj a fost al doilea judet din tara producator de deseuri provenite din
sectorul transporturi

Deseurile periculoase ce afecteaza cea mai mare suprafata de teren din România sunt datorate pulberilor de
decantare rezultate în urma lucrarilor de la Fabrica de Soda Govora (168 ha). Pe a 5-a pozitie la nivel national se
situeaza zona afectata de pulberile de decantare provenite de la Doljchim Craiova (15,8 ha).

La nivelul anului 2002, in judetul Dolj exista o cantitate de deseuri infectioase de 2252  t, deseuri care sunt
incinerate în instalatii neomologate din punct de vedere al normelor de protectie a mediului si sanatatii
populatiei. Din acest motiv este necesar ca unitatile spitalicesti sa se doteze cu un incinerator ecologic la nivel
zonal sau regional.

.O administrare buna a deseurilor toxice si periculoase necesita legi si reglementari (un sistem clar privind
colectarea, transportul si depozitarea), sisteme speciale de colectare, transport, tratare si depozitare, expertiza de
specialitate

Fig. 8.11. Romania - Deseuri industriale generate pe judete – 2002

Sursa: MAPPM

Alte date relevante (din judetele de unde sunt disponibile date):

- Cantitatile de deseuri menajere per locuitor in 2002: Dolj 0,8 kg/loc/zi; Târgu Jiu - 0.9 kg/loc/zi;

- Procent de deseuri care se colecteaza – cca. 67% (jud. Gorj);

- Nr. rampe de gunoi ; 1 in Gorj, 2 in Dolj;

- Nr. depozite: 9 in jud. Gorj, 8 in Dolj;

- un procent foarte scazut de desueuri menajere se recicleaza / trateaza / incinereaza inaintea depozitarii (0% in
Gorj, ~1% in Dolj)

Tab. 8.12. Inspectoratele judetene pe ale caror teritorii s-au înregistrat accidente de poluare în 2000:

Unitate teritoriala Total

DOLJ 3

GORJ 9

MEHEDINŢI 1
 OLT 3

VÂLCEA 2

OLTENIA 18

ROMÂNIA 855

% din România 2,11

O importanta influenta asupra mediului o au lucrarile agricole. Situatia pe judete este prezentata mai jos (date
2000):

Tab.8.13. Situatia lucrarilor agricole - 2000

Suprafete cu lucrari
Suprafata Suprafata
împotriva eroziunii
Lucrari de irigare Lucrari de desecare
solului 
Unitate Suprafata
teritoriala agricola
% din % din % din
ha suprafata ha suprafata Ha suprafata
agricola  agricola  agricola 

DOLJ 588944 314.931 53 142.532 24 55.189 9

GORJ 250271 4.133 2 9.184 4 51.213 20

MEHEDINŢI 294534 80.794 27 38.222 13 81.379 28

OLT 440016 193.160 44 81.524 19 25.965 6

VÂLCEA 246318 11.747 5 13.031 5 65.102 26

OLTENIA 1820083 604.765 33 284.493 16 278.848 15

ROMÂNIA 14856845 3.177.512 21 3.201.628 22 2.485.374 17

% din România 12,25 19,03 8,89 11,22

Sursa: INS, 2001

D. PĂDURI SI BIODIVERSITATE

In ceea ce priveste fondul forestier pe judete, situatia era urmatoarea la sfârsitul anului 2000 :

Tab. 8.14. Fondul forestier - 2000

Total
Unitate teritoriala Paduri 2000 Din care: Alte terenuri paduri
 Paduri rasinoase Paduri foioase forestiere 2000 2000

DOLJ 78.973 824 78.149 4.555 83.528

GORJ 245.211 25.957 219.254 3.499 248.710

MEHEDINŢI 143.591 7.107 136.484 2.651 146.242

OLT 49.970 229 49.741 2.126 52.096

VÂLCEA 267.801 79.973 187.828 3.259 271.060

OLTENIA 785.546 114.090 671.456 16.090 801.636

ROMÂNIA 6.223.090 1.856.198 4.366.892 143.441 6.366.531

% din România 12,62 6,15 15,38 11,22 12,59

Sursa: Institutul National de Statistica; Institutele de Protectie a Mediului

Conform Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, la nivel judetean s-au înregistrat un nivel înalt de pagube în
zonele forestiere din judetele: Dolj (64,8% din arbori) – cel mai afectat din România, Mehedinti (39,1%), Gorj
(36,4%) – aflate pe locurile 4 si 5 ca procent intre judetele tarii. O situatie mai buna a fost evaluata în judetul Olt
(7,4% arbori bolnavi) – locul 14 in România. Astfel, trei din judetele din Oltenia sunt situate pe primele locuri in tara
ca judete cu un grad înalt de deteriorare a fondului forestier (locurile 1, 4 si 5).

Zona de câmpie a Olteniei este plasata pe cel mai jos nivel privind lucrarile de împaduriri– 5,3%, dupa Baragan,
câmpiile Vestice si cele din Moldova. În scopul de a extinde zona de padure - conform strategiei românesti pentru
o dezvoltare durabila în domeniul forestier – sunt necesare actiuni intensificate axate pe identificarea terenului
degradat în scopul de realiza lucrari de împadurire si includerea acestor terenuri în fondul forestier, în special în
zonele cu un deficit de vegetatie forestiera, cum ar fi câmpia Dabuleni (în sudul judetului Dolj), zona ce este
predispusa extinderii fenomenului de desertificare. Judetele Mehedinti, Dolj si Olt vor fi beneficiarele unui program
ce are ca scop refacerea perdelei de paduri de-a lungul principalelor râuri ce traverseaza aceste judete, pentru
asigurarea protectiei malurilor râurilor si a hotarelor terenurilor agricole. 

Influenta activitatilor economice asupra fondului forestier este foarte puternica: de-a
lungul anului 2000 s-au emis o serie de aprobari pentru defrisarea unor zone forestiere,
în scopul de a atinge unele obiective economice, cel mai semnificativ exemplu fiind
lucrarile efectuate la carierele de lignit  apartinând de Compania Nationala a Lignitului
Oltenia.

Tab. 8.15. Lucrarile de regenerare a padurilor in anul 2000.

Total Din care: Total Din care: Total

Unitate
teritoriala Paduri Paduri Regenerari Paduri Paduri
Împaduriri Regenerari
rasinoase foioase naturale rasinoase foioase

DOLJ 531 0 531 159 0 159 690

GORJ 129 57 72 189 14 175 318

MEHEDINŢI 232 27 205 353 0 353 585

OLT 181 0 181 219 0 219 400

VÂLCEA 188 104 84 243 34 209 431

OLTENIA 1.261 188 1.073 1.163 48 1.115 2.424

ROMÂNIA 12.701 5.865 6.836 9.807 1.044 8.763 22.508

% din România 9,93 3,21 15,70 11,86 4,60 12,72 10,77

Sursa: Institutul National de Statistica

Parcuri nationale aflate pe teritoriul Olteniei:

Suprafata ariilor naturale protejate din judetul Mehedinti este de 76582,5 ha, incluzând suprafata celor doua
parcuri aferente judetului (74203 ha ), respectiv Parcul Natural Portile de Fier (suprafata totala 115.656 ha – cel
mai mare din tara – pe teritoriul judetelor Mehedinti, Caras-Severin) si Parcul National Domogled Valea – Cernei
(cuprinde parti din judetele Mehedinti, Gorj, Caras-Severin – întinzându-se pe 60.100 ha), ariile protejate din afara
parcurilor ( 1287 ha ) si cele doua zone umede (1102 ha ), Hinova – Ostrovul Corbului si Garla Mare – Salcia.
Aceasta suprafata reprezinta 15.6% din suprafata judetului (490.000 ha ). Ariile naturale protejate pentru judetul
Mehedinti conform Legii nr. 5/2000 sunt in numar de 32 având o suprafata de 2205,5 ha.

In judetul Valcea sunt constituite un numar de 30 de arii naturale protejate de interes natinal, respectiv Parcul
National Cozia (17.100 ha) si un numar de alte 29 de rezervatii naturale si monumente ale naturii, incluzand
habitate naturale terestre sau subterane, in care traiesc permanent sau temporar specii de plante si de animale
salbatice, periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, elemente si formatiuni naturale geomorfologice, geologice,
speologice, paleontologice, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural national. In judetul Gorj, pe 30000 hase
intinde Parcul National Domogled Valea – Cernei (cuprinde parti din judetele Mehedinti, Gorj, Caras-Severin –
întinzându-se pe 60.100 ha). Alaturi de acesta, gasim un numar de alte 49 de arii protejate si monumente ale
naturii.
Pe suprafata judetului Olt, întâlnim ariile naturale Padurea Seaca Optasani, com Poboru, Rezervatia de arborete
de garnita, com Spineni, Rezervatia de bujori a Academiei, com Daneasa, Padurea Branistea Catarilor, com
Obarsia, Casa Padurii din Padurea Potelu, com Ianca.

In judetul Dolj exista un numar de 18 arii protejate prin Legea 5/2001 ce sunt incluse în sistemul national si un
numar de 19 arii protejate prin Hotarârea Consiliului Judetean Dolj nr.26/1994. În ceea ce priveste ariile acvatice
protejate acestea trebuie reconsiderate având în vedere diminuarea suprafetelor, cât si a debitelor, incluzând aici
aria protejata ornitologica Ciuperceni-Desa.

Tab. 8.16. Rezervatii stiintifice, naturale si monumente naturale (in anul 2000):

Unitate teritoriala Numar total Suprafata (ha)

DOLJ 18 545

GORJ 36 4.522

MEHEDINŢI 32 2.106

OLT 6 654

VÂLCEA 29 614

OLTENIA 121 8.441

ROMÂNIA 827 232.076

% din România 14,63 3,64

Sursa: Institutul National de Statistica; Institutele de Protectie a Mediului

E. RADIOACTIVITATE:

Influenta Uzinei Nucleare Kozlodui (Bulgaria, la 10 km distanta de Bechet), în conditii de functionare normala, este
nesemnificativa din punct de vedere al contaminarii radioactive a teritoriului României. Uzina nucleara insa nu mai
este sigura datorita vechimii acesteia si a tipului depasit de  centrala (tip sovietic, de acelasi tip cu cea de la
Cernobîl, Ucraina). Conform acordurilor dintre UE – Bulgaria, uzina trebuie sa fie închisa în perioada 2006-2007.