Sunteți pe pagina 1din 53

~1~

MANEVRE CLINICE – EXAMEN CLINIC


I. CAP, GÂT
1. Regiunile capului si gâtului
~2~

2. Sinusuri faciale
~3~

3. Nevralgie nerv Arnold (N. occipital mare, ram dorsal N. spinal C2)
~4~

- de luat în considerare la diagnosticul diferential al sindroamelor algice cu localizare la nivelul extremitatii cefal
- cedeaza la analgezice antiinflamatorii de tipul Ketonal / Ketorol.
~5~
~6~
~7~

4. Ramuri ale ACE


Ramuri terminale:

- a. temporala superficiala;
- a. maxilara.
Ramuri colaterale:
- a. tiroidiana superioara;
- a. faringiana ascendenta;
- a. linguala;
- a. faciala;
- a. occipitala;
- a. auriculara posterioara.
~8~

5. Limfonoduli capului si gâtului


~9~

6. Tiroida
~ 10 ~

Glanda endocrina situata în portiunea infrahioidiana a regiunii anterioare a gâtului, în dreptul vertebrelor C7-T1 (s
traheale). Prezinta 2 lobi uniti printr-un istm; posibil si lobul piramidal Lalouette (mai frecvent în stânga).
~ 11 ~

7. Varia
~ 12 ~
~ 13 ~

Sindromul Horner apare prin compresia ganglionului simpatic cervical superior.


~ 14 ~

II. TORACE
1. Glanda mamara
2. Axila
III. ABDOMEN
1. Regiuni topografice abdomen
Marile regiuni ale corpului uman sunt reprezentate de:

cap;

gât;

trunchi:
- torace,
- abdomen,
- pelvis [bazin], delimitat de linea terminalis [strâmtoarea superioara] într-o portiune mare [bazin mare] si una m
~ 15 ~

membre.

Literatura franceza împarteperetele anterolateral al abdomenului în 9 cadrane (prin 2 linii orizontale, ce unesc cele dou
coastelor X, si 2 linii verticale, ce merg pe marginea muschilor drepti amdominali):
- 3 cadrane laterale (pereche): hipocondru, flanc (regiune laterala), regiune inghinala (impropriu numita si fosa iliaca);
- 3 cadrane mediale: epigastru (regiune subxifoidiana), mezogastru (regiune ombilicala) si hipogastru (re
Autorii anglo-saxoni, mai pragmatici, împart peretele abdominal anterolateral în 4 cadrane: doua cadrane superioare (s
drept).
~ 16 ~
~ 17 ~

2. Examenul clinic al abdomenului


a) Inspectie:
- simetrie;
- distensie (meteorism, ascita, tumora);
- mobilitate respiratorie;
- durere la tuse;
- manevra Holznecht.
~ 18 ~
~ 19 ~

b) Palpare:
- palpare sistematizata a abdomenului;
- palparea diferitelor organe abdominale;
- evidentiere lichid de ascita (semnul valului).
~ 20 ~

c) Percutie:
- realizata de-a lungul unor raze ce pleaca descendent din epigastru;
- determinare a diametrelor hepatice, splenic;
- posibil: matitate, timpanism, hipersonoritate.
~ 21 ~

d) Auscultatie:
- zgomote hidro-aerice intestinale;
- clapotaj gastric (stenoza pilorica);
- focare de auscultatie vasculara.

3. Examenul clinic al ficatului


~ 22 ~
~ 23 ~

4. Examenul clinic al cailor biliare:


- manevra Murphy (palpare profunda în inspir profund a punctului colecistic = intersectie a liniei ombilic – a
Murphy (manevra Murphy pozitiva);
- aria pancreatico-coledociana Chauffard.
~ 24 ~

Semnul Courvoisier-Térrier, reprezentat de palparea veziculei biliare destinse si nedureroase la un pacient icter
coledociene distale de tip neoplazic.

5. Examenul clinic al splinei


~ 25 ~
~ 26 ~

6. Examenul clinic al pancreasului


- manevra Grott;
- manevra Mallet-Guy.
~ 27 ~

1. Manevra Grott: pacientul este asezat în decubit dorsal, cu gambele flectate; sub regiunea lombara a pacientului,
10 cm grosime (sau membrul superior drept al pacientului), pentru a diminua contractura peretelui abdominal ante
(pancreasul este organ profund, retroperitoneal); examinatorul, cu mâna dreapta plasata la nivelul marginei exte
muschi catre linia mediana si patrunde profund în cavitatea abdominala, spre locul de încrucisare a pancreasului c
prin comprimarea pancreasului pe coloana vertebrala se provoaca durere în cazul afectiunilor pancreatice (inflama
notat interpunerea stomacului între mâna examinatorului si pancreas.

2. Manevra Mallet-Guy: este similara manevrei Murphy, dar efectuata pe partea stânga, la pa
semiflectate pe abdomen; mâna examinatorului se insereaza sub rebordul costal stâng, în directie superoexter
îsi îndrepte degetele în directia regiunii laterovertebrale stângi, cautând sa abordeze coada pancreasului pri
permite explorarea corpului si cozii pancreasului, prin evitarea obstacolului gastric.
6. Examenul clinic al regiunii apendiculare
~ 28 ~

- puncte apendiculare;
- manevra Jaworski-Lapinski (Meltzer);
- manevra Rovsing.

Semnul lui Rovsing: palparea blânda cu palma întinsa în fosa iliaca stînga si flancul stâng produ
împingerii retrograde a coloanei de gaze din colon catre zona cecoapendiculara, ca si miscarii imprimate peretelu

Semnul psoasului (manevra Jaworski-Lapinski): bolnavului aflat în decubit dorsal i se cere sa ridice membrul in
stânga (dreapta) a exploratorului îi apasa fosa iliaca dreapta; zona ceco-apendiculara este comprimata între m
generând durere.
~ 29 ~

7. Manevre de evidentiere a iritatiei peritoneale:


- manevra Blumberg (rebound tenderness);
- semnul clopotelului (Mandel): durere la percutarea abdomenului.
8. Examenul clinic al aparatului urinar:
În cadrul examenului clinic al aparatului urinar, principalele manevre care se efectueaza sunt urmatoarele:
a) manevra Giordano-Pasternatzki (percutie lombara bilaterala, simetrica): percutia regiunii lom
declanseaza dureri în afectiuni renale de tipul litiazei renale, glomerulonefritei acute, pielonefritei, abcesului renal sau in

b) palparea rinichilor (prin balotare); se poate face în decubit dorsal, decubit lateral si ortostatism; fi
accesibili palparii (se vorbeste despre „lombe suple”), dar devin palpabili în caz de mobilitate anormala, ptoza sau m
rinichilor sunt urmatoarele:
- palpare bimanuala în decubit dorsal (procedeu Guyon): bolnavul este asezat în decubit dorsal, cu coap
superioare întinse pe lânga corp, având musculatura abdominala relaxata; examinatorul, plasat pe partea dreapta a bol
cu vârful degetelor în unghiul costovertebral, iar mâna dreapta pe peretele anterior al abdomenului, cu vârful degetelo
dreptului abdominal; prin apropierea celor doua mâini (manevra de balotare), rinichiul poate fi palpat în cazul când dev
~ 30 ~

rinichiului stâng, pozitia celor doua mâini exploratoare se raporteaza la aceleasi repere si gesturi;

- palpare bimanuala în decubit lateral opus rinichiului care trebuie examinat (procedeu Israeli);
- palpare monomanuala în decubit dorsal (procedeu Glénard), posibila în cazul persoanelor slabe: cu o mâna, exa
(degetele sunt plasate posterior, iar policele anterior) imediat sub rebordul costal, în timp ce cu cealalta mâna ap
policelui de la mâna opusa (astfel, în timpul inspirului profund, se creeaza o hiperpresiune asupra rinichiului, ca

c) puncte ureterale (devin dureroase în caz de prezenta a calculilor sau inflamatiei la diferite niveluri ale ureterului):
• puncte ureterale anterioare:
- punct dureros superior (subcostal, Bazy-Albarran, Pasteau): se afla la intersectia liniei orizontale ce trece prin ombilic
~ 31 ~

si corespunde vârfului coastei XII; sensibilitatea dureroasa la acest nivel semnifica suferinta bazinetala;
- punct dureros mijlociu (supraintraspinos, Hallé-Tourneaux): este situat la unirea 1/3 mijlocii cu 1/3 externa a liniei b
si corespunde locului de trecere dintre segmentul lombar si segmentul pelvin ale ureterului;

- punct dureros inferior: corespunde portiunii terminale a ureterului, fiin


vaginal (la femeie);
•puncte ureterale posterioare (evoca litiaza renala si pielonefrita):
- punct costovertebral Guyon (localizat în unghiul format de coasta XII si coloana vertebrala);
- punct costomuscular (localizat în unghiul format de coasta XII si masa musculara sacrolombara).

d) palparea vezicii urinare → permite depistarea urmatoarelor elemente patologice: glob vezical (dis
palpator ca formatiune sferica, elastica, putin mobila, net delimitata si foarte dureroasa), tumora vezicala sau chiar liti
~ 32 ~

9. Tuseul rectal
10. Examenul genital la femeie

EXAMENUL ZONELOR HERNIARE


Peretele abdominal prezinta constitutional unele zone anatomice cu rezistenta mai mica la cresterea pre
peretelui abdominal, pentru a se deosebi de zonele slabe ce apar ca urmare a stabilirii unor solutii de continuitate ale p
interventii chirurgicale sau agresiuni de alta natura), reprezentate de:
- canalul inghinal;
- regiunea vasculonervoasa de la radacina membrului inferior (lacuna vasculara, lacuna musculara);
- ombilicul;
- linia alba;
- linia semilunara Spieghel si mai ales punctele Spieghel (intersectia cu arcada Douglas, în dreapta si în stân
- trigonul lombar (Jean Louis Petit) → posterior;
- patrulaterul lombocostal (Grynfelt) → posterior;
~ 33 ~

acestora li se adauga conventional o serie de zone slabe ce nu apartin propriu-zis peretilor abdominali:
- zone slabe ale diafragmului → superior;
- regiune perineala → inferior;
- regiune obturatorie → inferior;
- regiune fesiera (ischiatica) → inferior.
N.B.! În diagnosticul diferential al formatiunilor tumorale lombare, trebuie avute în vedere si posibilele hernii po
lombocostal.
11. Manevre clinice defecte parietale
~ 34 ~
~ 35 ~

N.B.! Cu pacientul în ortostatism, indexul explorator al examinatorului se insinueaza prin tegumentul bazei hemiscrot
orificiul inghinal superficial, situat superoextern de tuberculul pubic, în canalul inghinal (în mod normal nu poate fi in
poate sa se angajeze în acanalul inghinal, înseamna ca acesta este largit patologic).

N.B.: o hernie este definita primar ca prezenta a unei formatiuni pseudotumorale parietale reductibile la trecerea
în ortostatism.
~ 36 ~

Diagnostic diferential:
a) în cazul herniei inghinale → se face cu:
- tumori benigne ale regiunii inghinale: fibroame, lipoame, angioame;
- adenopatii inghinale;
- chisturi de cordon;
- hidrocel;

- varicocel etc..
b) în cazul herniei femurale → se face cu:
- hernia inghinala;
- hernia obturatorie;
- adenopatia femurala;
- ectazia crosei venei safene mari;
- anevrismul arterei femurale;
- abcesul rece osifluent etc..
N.B.: Se descrie de fapt o regiune inghino-femurala, separata în cele doua parti compo-nente d
Malgaigne) → în functie de raportarea to-pografica la acesta linie, se vorbeste de hernii inghinale
hernii femurale (situate sub linia lui Malgaigne); ramâne în sarcina examinarii in-traoperatorii sa stabi
din aceste doua tipuri de hernii (clinica este doar orientativa).
~ 37 ~

Continutul lacunei musculare este reprezentat de:


- pântecul musculo-aponevrotic al m. psoas iliac (cel mai puternic flexor din organism,
m. iliac);
- N. femural si N. femurocutanat lateral (ramuri ale plexului lombar).
Continutul lacunei vasculare este reprezentat, dinspre lateral spre medial, de:
- ram femural al N. genitofemural;
- a. femurala;
- v. femurala;
- limfonodul Cloquet-Rosenmüller, în aria canalului femural.
La nivelul lacunei vasculare se produc, în caz de slabire a structurii peretelui abdomi-n
musculonervoase se pot produce foarte rar).

12. Diagnostic diferential procese patologice scrotale (palpare scrot)


Varicocelul este constituit din mase venoase marite de volum (dilatatii venoase variceale) ce por
spermatic prin canalul inghinal spre spatiul retroperitoneal al regiunii lombare.
~ 38 ~

Clasificare:
- varicocel primitiv (idiopatic, esential),
- varicocel simptomatic (secundar).
Varicocelul primitiv afecteaza 10-20% din populatia masculina postpuberala; el poate fi uni sau bilateral, dar
stâng.
Clinic: în cele mai multe cazuri varicocelul reprezinta o descoperire întâmplatoare, cu ocazia unei examinari fizice de ru
clinice sau infertilitate. Atunci când capata expresie clinica, varicocelul se manifesta prin urmatoarele simptome si semn
- jena (greutate) pâna la durere testiculara;
- atrofie (micsorare) testiculara;
- hemiscrot alungit, aton (flascitate datorata atrofiei cremasterului si dartosului);
- vene dilatate vizibile (daca sunt mari) sau palpabile (medii - mici) → senzatie de „râme”, „ma
pacientului în ortostatism (exprimare mai proeminenta a varicocelului);
- infertilitate.
N.B.: orice senzatie de discomfort în regiunea genitala trebuie sa trimita cu gândul la posibila exis
Diagnostic diferential → se face cu:
~ 39 ~

- hidrocel: aspect clinic diferit, diafanoscopie etc.;


- hernie inghinofuniculara sau inghinoscrotala;
- orhiepididimita: prezenta fenomenelor inflamator-infectioase foarte pronuntate;
- varicocel secundar: investigatie paraclinica amanuntita în contextul clinic dat.
~ 40 ~

IV. MEMBRUL SUPERIOR


~ 41 ~

1. Vase sangvine (palpare puls)


~ 42 ~
~ 43 ~
~ 44 ~

2. Limfonoduli
~ 45 ~

V. MEMBRUL INFERIOR
1. Trigonul Scarpa

2. Vase
~ 46 ~
~ 47 ~
~ 48 ~

3. Limfonoduli inghinali
~ 49 ~
~ 50 ~
~ 51 ~

4. Manevre de elongare a sciaticului


~ 52 ~

5. Manevre evaluare tromboza vene profunde


~ 53 ~

Tabloul clinic al bolii trombotice ale venelor profunde ale membrului inferior în stadiul de flebotromboza
dorsoflexie a piciorului la bolnavul cu gamba în extensie = semn Homan’s.