Capitolul I

ANALIZA PIEłEI PRODUSELOR AGROALIMENTARE

1.1. Elasticitatea cererii de produse agroalimentare

1.1.1. Elasticitatea cererii în funcŃie de venit

* Problemă:
În vederea efectuării unui studiu al cererii de consum pentru produse
agroalimentare cu ajutorul datelor din bugetele de familie, prin prelucrarea acestora s-au
obŃinut următoarele informaŃii:

Grupe de Ponderea Venitul mediu Cantitatea de Valoarea

familii în persoanelor lunar pe o cumpărături cumpărăturilor
funcŃie de din grupă în persoană medii lunare pe medii lunare pe o
venitul mediu total eşantion xi (u.m.) o persoană persoană
lunar pe pi (%) qi (kg) yi (u.m.)
persoană
Gi
1 34 400 10 200
2 20 550 12 250
3 17 760 15 360
4 14 1100 18 550
5 7 1550 20 790
6 5 2100 21 1150
7 3 2850 22 1650
Să se calculeze următorii indicatori:
1. Coeficientul elasticităŃii totale a cererii de consum în funcŃie de venit;
2. Coeficientul elasticităŃii cantităŃii în funcŃie de venit;
3. Coeficientul elasticităŃii calităŃii în funcŃie de venit;
4. Cantitatea medie lunară cumpărată de o persoană;
5. PreŃul mediu unitar.
** Problemă:
În vederea efectuării unui studiu al cererii de consum pentru produse
agroalimentare cu ajutorul datelor din bugetele de familie, prin prelucrarea acestora s-au
obŃinut următoarele informaŃii:
Grupe Ponderea Venitul mediu Cantitatea de Valoarea
de familii în persoanelor lunar pe o cumpărături cumpărăturilor
funcŃie de din grupă în persoană medii lunare pe medii lunare pe o
venitul mediu total eşantion Xi (u.m.) o persoană persoană
lunar pe pi (%) qi (kg) Yi (u.m.)
persoană
Gi
1 33 600 15 350
2 21 750 18 480
3 17 820 20 550
4 13 1200 25 680
5 8 1650 29 790
6 5 2230 35 1200
7 3 3000 38 1750
Să se calculeze următorii indicatori:
1. Coeficientul elasticităŃii totale a cererii de consum în funcŃie de venit;
2. Coeficientul elasticităŃii cantităŃii în funcŃie de venit;
3. Coeficientul elasticităŃii calităŃii în funcŃie de venit;
4. Cantitatea medie lunară cumpărată de o persoană;
5. PreŃul mediu unitar.

1.1.2. Elasticitatea cererii în funcŃie de preŃ

* Problemă:
Analizând vânzările efectuate la nivelul unui magazin de legume-fructe, s-a
constatat că în perioada t0 s-au vândut 3.050 kg citrice, din care 2.000 kg portocale, la
preŃul de 3,5 u.m./kg şi 1.050 kg mandarine, la preŃul de 4,5 u.m./kg.
În perioada t1, preŃul unui kg de mandarine a scăzut cu 10%, ceea ce a determinat
o redistribuire a cererii de consum în favoarea acestora. Astfel, în condiŃiile menŃinerii
cererii totale la acelaşi nivel, s-au vândut, în perioada t1 1.300 kg mandarine şi 1.750 kg
portocale.
Să se calculeze următorii indicatori:
1. Coeficientul elasticităŃii directe a cererii de consum, în funcŃie de preŃ, pentru
mandarine;
2. Coeficientul elasticităŃii transversale (încrucişate) a cererii de consum pentru
portocale, în funcŃie de preŃul pentru mandarine;
3. Cotele de piaŃă deŃinute de cele două produse în perioadele t0 şi t1.

** Problemă:
Analizând vânzările efectuate la nivelul unui magazin alimentar, s-a constatat că
în perioada t0 s-au vândut 5.000 pachete de unt şi margarină, din care 3.500 pachete
margarină, la preŃul de 2,5 u.m./kg şi 1.500 pachete unt, la preŃul de 4,5 u.m./kg.
În perioada t1, preŃul unui pachet de unt a scăzut cu 5%, ceea ce a determinat o
redistribuire a cererii de consum în favoarea acestuia.
Astfel, în condiŃiile menŃinerii cererii totale la acelaşi nivel, s-au vândut, în
perioada t1, 1.800 pachete unt şi 3.200 pachete margarină.
Să se calculeze următorii indicatori:
1. Coeficientul elasticităŃii directe a cererii de consum, în funcŃie de preŃ, pentru
produsul unt;
2. Coeficientul elasticităŃii transversale (încrucişate) a cererii de consum pentru
produsul margarină, în funcŃie de preŃul produsului unt;
3. Cotele de piaŃă deŃinute de cele două produse în perioadele t0 şi t1.

1.1.3. Elasticitatea cererii în funcŃie de publicitate

* Problemă:
Vânzările totale de mezeluri ale unei firme agroalimentare variază de la 290 tone
la 320 tone, la o modificare a cheltuielilor cu publicitatea de la 21.100 u.m. la 32.400
u.m.
 Să se calculeze coeficientul de elasticitate al cererii de consum pentru mezeluri, în
funcŃie de publicitate, în condiŃiile în care ceilalŃi factori de influenŃă se consideră
constanŃi.
** Problemă:
O firmă producătoare de preparate din carne a înregistrat, în perioada t0 – t1,
vânzări care variază de la 450 tone la 600 tone, la o modificare a cheltuielilor cu
publicitatea de la 22.500 u.m. la 35.400 u.m.
Să se calculeze coeficientul de elasticitate al cererii de consum pentru preparate
din carne, în funcŃie de publicitate, în condiŃiile în care ceilalŃi factori de influenŃă se
consideră constanŃi.

1.2. Dimensiunea pieŃei produselor agroalimentare

1.2.1. Determinarea numărului optim de vânzători (forŃa de vânzare)

* Problemă:
O societate comercială agroalimentară deŃine 170 de clienŃi de 3 tipuri, dintre
care: 50 clienŃi de tip I, 35 clienŃi de tip II, 85 clienŃi de tip 3. Aceştia sunt clasificaŃi în
funcŃie de numărul de vizite pe care trebuie să le facă anual fiecăruia, astfel: clienŃi de tip
I – 16 vizite/an, clienŃi de tip II – 22 vizite/an, clienŃi de tip III – 35 vizite/an. Ştiind că
numărul de vizite pe care îl poate efectua anual un vânzător este de 20 pentru clienŃii de
tip I, 10 pentru clienŃii de tip II, 25 pentru clienŃii de tip III, să se determine dimensiunea
forŃei de vânzare necesară pe această piaŃă şi distribuŃia pe tipuri de clienŃi.

** Problemă:
O societate comercială a segmentat piaŃa unui produs agroalimentar în 4 zone (I,
II, III, IV), estimând vânzări anuale pentru fiecare segment în parte, astfel: 250.000 bucăŃi
pentru zona I, 150.000 bucăŃi pentru zona II, 500.000 bucăŃi pentru zona III şi 300.000
bucăŃi pentru zona IV.
În funcŃie de condiŃiile specifice fiecărei zone în parte, din analiza indicatorilor
de piaŃă în aceste zone rezultă că volumul anual de vânzări pentru fiecare vânzător diferă
în cele 4 zone astfel: 25.000 bucăŃi pentru zona I, 30.000 bucăŃi pentru zona II, 25.000
bucăŃi pentru zona III, 30.000 bucăŃi pentru zona IV.
Să se determine dimensiunea forŃei de vânzare necesară pe această piaŃă şi
distribuŃia pe cele 4 zone.

1.2.2. Salarizarea vânzătorilor dintr-o întreprindere agroalimentară

* Problemă:
Într-o societate comercială agroalimentară, vânzările medii lunare realizate de
un vânzător sunt de 27.000 u.m. Un vânzător primeşte un salariu fix de 900 u.m./lună, un
comision de 2% pentru vânzările ce depăşesc nivelul mediu şi câte 100 u.m. pentru
fiecare nou client atras. Ce salariu are un vânzător care a vândut în valoare de 30.000
u.m., în condiŃiile în care a atras de pe piaŃă 4 noi clienŃi?
** Problemă:
Într-o societate comercială agroalimentară, vânzările medii lunare realizate de
un vânzător sunt de 15.000 u.m. Un vânzător primeşte un salariu fix de 800 u.m./lună, un
comision de 3% pentru vânzările ce depăşesc nivelul mediu şi câte 100 u.m. pentru
fiecare nou client atras. Ce salariu are un vânzător care a vândut în valoare de 15.500
u.m. unor clienŃi vechi şi de 400 u.m. unor clienŃi noi, în condiŃiile în care a atras de pe
piaŃă 3 noi clienŃi?

1.2.3.Calculul dimensiunilor pieŃei efective şi a pieŃei potenŃiale

* Problemă:
Un produs alimentar, care se adresează unei populaŃii de 2 mil. persoane, este
consumat în mod efectiv de numai 1,5 mil. persoane, norma efectivă pe o persoană fiind
în medie de 20 kg anual faŃă de un nivel optim de 25 kg.
Să se calculeze:
1. Dimensiunile pietei efective şi potenŃiale;
2. Lărgirea pieŃei (în mărime absolută şi relativă);
3. ProporŃia extinderii pieŃei pe cele 2 căi : extensivă şi intensivă.
 Rezultatele vor fi exprimate grafic.
** Problemă:
Un produs alimentar, care se adresează unei populaŃii de 4 mil. persoane, este
consumat în mod efectiv de numai 2,5 mil. persoane, norma efectivă pe o persoană fiind
în medie de 35 kg anual faŃă de un nivel optim de 50 kg.
Să se calculeze: dimensiunile pieŃei efective şi potenŃiale, lărgirea pieŃei (în
mărime absolută şi relativă) şi proporŃia extinderii acesteia pe cele 2 căi: extensivă şi
intensivă. Rezultatele vor fi exprimate grafic.

1.2.4. Coeficientul de variaŃie pentru evaluarea gradului de dezvoltare

teritorială a unei pieŃe

* Problemă:
În vederea evaluării gradului de dezvoltare teritorială a unei pieŃe, se dau
următoarele informaŃii referitoare la vânzările totale şi populaŃia celor 3 zone analizate:
Zona Vânzări totale PopulaŃia
- u.m. - - loc -
1 37.500 25.000
2 18.000 10.000
3 94.500 35.000
Total 150.000 70.000

Să se calculeze coeficientul de variaŃie.

** Problemă:
Să se calculeze coeficientul de variaŃie, în vederea evaluării gradului de
dezvoltare teritorială a unei pieŃe, cunoscând următoarele informaŃii referitoare la
vânzările totale şi populaŃia celor 4 zone analizate:
Zona Vânzări totale PopulaŃia
- u.m. - - loc -
1 108.000 10.000
2 120.000 12.000
3 139.500 15.000
4 150.000 18.000
Total 517.500 55.000
 1.2.5. Alegerea pieŃei de produse agroalimentare în funcŃie de conjunctură

* Problemă:
O societate comercială cu profil zootehnic, care exportă carne de vită, doreşte să
facă o selecŃie între trei pieŃe (X, Y, Z), având în vedere că, în funcŃie de starea
conjuncturală a pieŃei, profitul probabil pe care îl va obŃine va fi diferit, astfel:
Profitul probabil
PiaŃa în funcŃie de starea conjuncturală a pieŃei (u.m.)
Favorabilă Normală Nefavorabilă
X 16.000 13.000 - 2.000
Y 10.000 7.500 5.500
Z 30.000 10.000 - 2.800

Ce piaŃă va alege exportatorul şi care este profitul probabil realizabil, în condiŃiile

aplicării criteriilor de selecŃie Wald (criteriul maximin) şi Bayes Laplace (criteriul
raŃionalităŃii sau al raŃiunii insuficiente)?

** Problemă:
O societate comercială cu profil piscicol, care exportă preparate din peşte, doreşte
să facă o selecŃie între patru pieŃe (X, Y, Z, W), având în vedere că, în funcŃie de starea
conjuncturală a pieŃei, profitul probabil pe care îl va obŃine va fi diferit, astfel:
Profitul probabil
în funcŃie de starea conjuncturală a pieŃei (u.m.)
PiaŃa
Favorabilă Normală Nefavorabilă
X 12.800 12.200 11.300
Y 13.500 12.500 1.600
Z 14.700 12.000 - 11.600
W 15.500 13.000 11.500

Ce piaŃă va alege exportatorul şi care este profitul probabil realizabil, în

condiŃiile aplicării criteriilor de selecŃie Wald (criteriul maximin) şi Bayes Laplace
(criteriul raŃionalităŃii sau al raŃiunii insuficiente)?