P. 1
Statica Constructiilor - Partea II

Statica Constructiilor - Partea II

|Views: 6,343|Likes:
Published by agent206

More info:

Published by: agent206 on Apr 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/19/2013

pdf

text

original

Sections

Sistemul de bază în metoda deplasărilor este multiplu static nedeterminat şi în consecin ă
cedarea de reazem va produce eforturi pe sistemul de bază.
Momentele de încastrare perfectă rezultate din ac iunea cedărilor de reazeme date se
determină corespunzător efectului diferit al celor două tipuri de cedări asupra sistemului de bază.
Cedările de reazem rotiri sînt echivalente cu rotiri ale capetelor de bară unde are loc
cedarea. Dacă cedează un capăt i al barei i-j printr-o rotire i

θ , se deformează numai această bară,

momentele de încastrare ob inîndu-se cu termenii respectivi din rela iile fundamentale:

-pentru bara dublu încastrată

ij

ij

ij

l

EI

M

θ

4

=

;

ij

ij

ji

l

EI

M

θ

2

=

-pentru bara încastrată şi articulată

ik

ih

ik

l

EI

M

θ

3

=

Cedările de reazem transla ii au ca efect asupra sistemului de bază transla ii de noduri care sînt
echivalente cu rotiri de bare ij

ψ .Momentele de încastrare perfectă se calculează cu termenii
corespunzători de la rotiri de bare din rela iile fundamentale stabilite anterior:

-pentru bara dublu încastrată

ij

ij

ji

ij

l

EI

M

M

ψ

6

=

=

98

-pentru bara încastrată şi articulată

ik

ik

ik

l

EI

M

ψ

3

=

Determinarea rotirilor de bare ij

ψ se face pe baza configura iei sistemului articulat al

sistemului de bază la care se impun cedările de reazeme date.
În expresiile date pentru momentele de încastrare perfectă rotirile i

θ şi ij

ψ se introduc cu

semnul lor.

În figura 4.8 se exemplifică efectul cedărilor de reazeme asupra sistemului de bază, cedări
rotiri, cedări transla ii. Modul de calcul este de determinare simplă a rotirilor de bare, care apoi se
suprapun.

Figura 4.8 Încărcare cu cedări de reazeme pe o structură static nedeterminată

Exemplul 4.4: Să se determine deplasarea pe orizontală a nodului 4 ca urmare a ac iunii cedărilor
de reazeme, pentru structura static determinată din figura 4.9.
Pentru determinarea deplasării nodului 4 ,din cedări de reazem, se încarcă structura cu o
for ă unitate pe direc ia deplăsării căutate. Ulterior prin sume de moment, se determină reac iunile
orizontale şi verticale. Pentru determinarea deplasării u4 se aplică apoi rela ia 4.16.

99

( )

4

3

0

6

1

8

0

1

1

2

=

=

+

=

V

V

M

( )

2

1

0

6

4

4

3

0

1

1

3

=

=

+

=

H

H

M st

cm

R

u

k

ki

=

=

=

25
,
7

)

2

1

4

4

3

7

(

4

Fig.4.9 Cedări de reazeme la structuri static determinate

Exemplul 4.5: Să se traseze diagrama de momente încovoietoare pentru structura static
nedeterminată din figura 4.10, ca urmare a ac iunii cedărilor de reazeme, utilizînd metoda
eforturilor.

Structura este o dată static nedeterminată , astfel încît sistemul de bază se ob ine eliminînd
încastrarea şi introducînd în locul ei o articula ie, plus necunoscuta moment X1. Sistemul de bază,
încărcat cu necunoscuta moment X1 =1 produce reac iunile V1,V2 .

( )

6

1

0

1

6

0

1

1

2

=

=

=

V

V

M

Ecua ia de condi ie are forma:
0

1

1

11

=


+ ∆

X

δ

=

+

=

=

EI

EI

EI

dx

EI

m

33
,
4

1

5

1

5,
1

1

1

3

2

6

1

2

1

2

1

2

1

11

δ

=

=

=

=

∆ ∆

cm

R k
ki

17
,
1

6

7

)

6

1

7

(

1

EI=18000KN/m2

64
,
48

0

18000

10

17
,
1

33
,
4

1

2

1

=

=

X

X

1

X

m
M ⋅
=

64
,
48

64
,
48

1

24

=

=

→ M

100

Figura 4.10 Structură static nedeterminată ac ionată de cedări de reazeme

Exemplul 4.6: Să se determine diagrama de momente încovoietoare pentru structura static
nedeterminată din figura 4.11 încărcată cu cedări de reazem, utilizînd metoda eforturilor

101

Fig.4.11 Efectul cedărilor de reazeme pentru structuri static nedeterminate

Structura este de două ori static nedeterminată, sistemul de bază se ob ine prin eliminarea
încastrărilor 1 şi 2 şi introducerea de articula ii plus echivalentul mecanic momentele X1 şi X2.
Pentru încărcarea sistemului de bază cu X1=1 se ob in reac iunile V1 şi V2:

( )

8

1

0

1

8

0

1

1

2

=

=

+

=

V

V

M

( )

12

1

6

1

1

2

1

0

6

1

4

8

1

0

1

1

3

=



+

=

=

+

=

H

H

M st

Coeficien ii necunoscutelor se determină folosind rela ia Maxwell-Mohr:



+

+



+

=

=

1

3

1

2

1

3

2

6

2

1

2

1

1

2

1

3

1

1

3

2

6

1

2

1

11

EI

EI

dx

EI

m

δ

2

1

3

2

6

2

1

2

1

1

2

1

3

2

4

4

1

2

1

2

1

2

+

+

EI

EI

22

11

33
,
5

δ

δ

=

=

EI

EI

EI

EI

dx

EI

m

m

33
,
2

2

1

3

2

4

2

1

2

1

2

1

2

1

3

1

2

1

3

2

6

2

1

2

1

1

2

2

1

12

=



+

=

=

δ

=

=

=

025
,
0

)

10

6

8

1

01745
,
0

1

(

2

1

k

ki

R

0075
,
0

10

6

8

1

2

2

=



=

Sistemul ecua iilor de condi ie are forma:

0

0

2

2

22

1

21

1

2

12

1

11

=

+

+

=

+

+

X

X

X

X

δ

δ

δ

δ

0

18000

0075
,
0

33
,
5

33
,
2

0

18000

025
,
0

33
,
2

33
,
5

2

1

2

1

=

+

=

+

X

X

X

X

102

Solu iile sînt:

31
,
14

68
,
90

2

1

=

=

X

X

Diagrama finală se ob ine prin suprapunere de efecte folosind rela ia:

2

2

1

1

X

m

X

m

M

+

=

68
,
90

14 −

=

M

1,
38

31
,
14

5,
0

2

68
,
90

41

=

+

=

M

1,
38

31
,
14

5,
0

68
,
90

5,
0

52

=

=

M

Exemplul 4.7: La cadrul static determinat din figura 4.12 se cere deplasarea pe verticală a

articula iei C produsă de:
-încărcarea uniform distribuită
-varia ia de temperatură
-cedarea reazemului B
Structura este alcătuită dintr-un profil I30 cu caracteristicile următoare:

I=9800cm2

,A=69,1cm2

, η=2,1
Pentru o el se consideră:
E=2,1x106

daN/cm2

; G=0,81x106

daN/cm2

; α=1,2x10-5
În figura 4.12 sînt prezentate diagramele de eforturi din încărcările reale, precum şi cele din
încărcarea virtuală aplicată în articula ia C, pe direc ia verticală.
a) încărcarea cu for e. Se va calcula separat săgeata v0 datorită fiecăruia din cele trei
eforturi, pentru a se putea aprecia efectul fiecăruia.
-Efectul for ei axiale N

m

KN

EAvc

=

+

+

=

6,
290

)

5,
0

)(

4

30

(

)

375
,
0

)(

6

5,
22

(

)

5,
0

)(

4

90

(

KN

daN

EA

5

7

6

10

5,
14

10

5,
14

1,
69

10

1,
2

=

=

=

cm

m

EA

vc

02
,
0

10

2

10

5,
14

6,
290

6,
290

4

5

=

=

=

=

-Efectul for ei tăietoare T

KNm

v

GA

c

5,
157

)
375
,
0

)(

4

5,
22

(

)

5,
0

)(

30

3

(

)
3

)(

30

5,
0

(

)
375
,
0

)(

4

5,
22

(

=

+

+

+

+

=

η

KN

daN

GA

5

7

6

10

6,
5

10

6,
5

1,
69

10

81
,
0

=

=

=

cm

m

GA

vc

059
,
0

10

9,
5

10

6,
5

1,
2

5,
157

5,
157

4

5

=

=

=

=

η

-Efectul momentului încovoietor M

+





+







=

5,
1

3

2

3

90

2

1

2

5,
1

3

2

4

90

2

1

c

EIv

3

5,
562

5,
1

3

2

3

90

2

1

5,
1

2

1

3

45

3

2

m

KN ⋅

=





+





103

Figura 4.12 Structură static determinată ac ionată cu for ă uniform distribuită, cedare de

reazeme, varia ie de temperatură.

2

2

9

6

20550

10

55
,
20

9800

10

1,
2

m

KN

cm

daN

EI

=

=

=

cm

m

EI

vc

775
,
2

10

775
,
2

20550

5,
562

5,
562

2

=

=

=

=

Săgeata totală:

cm

v

v

v

v

M

c

T
c

N

c

c

854
,
2

775
,
2

059
,
0

02
,
0

=

+

+

=

+

+

=

Fa ă de valoarea totală a săge ii, contribu ia for ei axiale este de 0,7%, a for ei tăietoare de
2,1% iar a momentului încovoietor de 97,2% ceea ce justifică luarea în considera ie numai a
momentului încovoietor.

104

Varia ia de temperatură

∫ ∫ ∆

+

=

dx

h

t

m

dx

t

n

v

i

m

i

c

α

α

Valorile to şi t pentru barele cadrului sînt următoarele:

Stîlp A:

0

0

0

10

30

20

;

25

2

30

20

=

=

=

+

=

t

t

Riglă:

0

0

0

30

50

20

;

35

2

50

20

=

=

=

+

=

t

t

Stîlp B:

0

0

0

20

40

20

;

30

2

40

20

=

=

=

+

=

t

t

Cu aceste valori rezultă:

[

]+

+

+

=

)

4

5,
0

(

30

)

6

375
,
0

(
35

)

4

5,
0

(
25

10

2,
1

5

c

v

+

=






+




+



⋅ −

2

4

5,
1

3,
0

20

2

3

5,
1

2

3,
0

30

2

4

5,
1

3,
0

10

10

2,
1

5

=

cm

m 674
,
0

10

674

10

900

10

226

5

5

5

=

=

+

Cedările de reazeme:

(

) (

)

[

] cm

r

v

k

ki

c

9,
0

8,
0

375
,
0

2,
1

5,
0

=

+

=


= ∑

Exemplul 4.8 Să se traseze diagrama de moment încovoietor, utilizînd metoda deplasărilor,
din ac iunea cedărilor de reazeme, pentru structura din figura 4.13a, considerînd EI=18000KNm2
.

Calculul rigidită ilor practice:

3000

6

0

=

= EI

i

;

0

12

2,
1

6

6

5

i

EI

i

=

=

Transformarea rota iei în radiani:

rad

rad 0261
,
0

01745
,
0

5,
1

5,
1 0

=

=

=

θ

2

2

24

10

6

10

6

6

=

=


= v

ψ

Reac iunile r11 şi r12 se calculează prin izolare de nod:

0

11

8,
10 i
r = ,

0

12

44
,
1 i

r −
=

Reac iunea r22 se ob ine prin lucru mecanic virtual:

0

22

0

0

22

72
,
0

0

)

72
,
0

44
,
1

2

(

5

1

1

i

r

i

i

r

=

=

+

Calculul termenilor liberi:
5,
367

1 =

R

;

0

)

5,
187

375

(

5

1

1

2

=

+

R

5,
112

2 =

→ ∆

R

Sistemul de ecua ii devine:

0

5,
112

72
,
0

44
,
1

0

5,
367

44
,
1

8,
10

2

0

1

0

2

0

1

0

=

+

+

=

+

Z

i

Z

i

Z

i

Z

i

87
,
305

81
,
74

2

1

=

=

Z

Z

105

Fig.4.13 Structură static nedeterminată ac ionată de varia ia de temperatură, rezolvată prin
metoda deplasărilor

106

Fig. 4.14 Calcul reac iunii r22 şi ∆

2

R şi diagramă finală de moment încovoietor din ac iunea
cedărilor de reazem

09
,
114

87
,
305

44
,
1

81
,
74

4,
2

375

12

=

+

=

M

2,
106

8,
305

44
,
1

81
,
74

8,
4

5,
187

21

=

+

=

M

1,
220

8,
305

72
,
0

34

=

=

M

107

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->