DINAMICA DEZVOLTARII FONDULUI PATRIMONIAL

CULTURAL AL MUZEULUI JUDETEAN DE ARTA

«CENTRUL ARTISTIC BAIA MARE» (2007-2009)

Adriana Rednic Precup

Universitatea de Vest «Vasile Goldiş», Arad,
Facultatea de Ştiinţe Economice, filiala Baia Mare

Rezumat
Conform definiţiei standardizate UNESCO principala funcţie a unui muzeu se
referă la relaţiile şi raporturile specializate ale acestui tip de instituţie cu patrimoniul
obiectual şi imaterial care îi este specific.
Studiul pe care îl propun abordează această problematică în cadrul Muzeului
Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Analizele cantitative prezentate evidenţiază
progresul substanţial înregistrat în perioada 2007 – 2009 de când instituţia funcţionează cu
un statut independent şi buget propriu. Politica dezvoltării fondului patrimonial muzeal în
această perioadă a reprezentat unul din principalele trei obiective ale programului
managerial intern, ceea ce a condus practic la dezvoltarea acestui patrimoniu de la 3.382 la
5.747 piese, dintre care 19 piese clasificate în tezaurul naţional cultural. Această rată de
creştere de 69,93 % realizată în doar 3 ani trebuie raportată la numărul iniţial de piese
colectat în aproape 50 de ani, situaţie care în concluzie poate fi apreciată ca spectaculoasă,
din datele pe care la deţinem muzeul băimărean situându-se în topul instituţiilor similare la
nivel naţional.

Muzeul este o structură organizaţională definită pe temeiuri juridice

distincte (Legea 311/2003; Legea 12/2006), care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul culturii în conformitate cu reglementări şi normative legale
speciale ca „instituţie de cultură, de drept public sau de drept privat, fără
scop lucrativ aflată în serviciul societăţii” (Legea 12/2006, art. 2), având
următoarele obiective principale (Legea 12/2006, art. 4):
(a) organizarea evidenţei gestionare şi ştiinţifice a
patrimoniului cultural deţinut în proprietate şi/sau
administrare;
(b) constituirea şi organizarea fondurilor documentare precum şi
a arhivei generale;
(c) depozitarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului deţinut,
în condiţii conforme standardelor europene generale precum
şi normelor elaborate de Ministerul Culturii şi Cultelor;
(d) punerea în valoare a patrimoniului cultural aflat în
1
 proprietatea şi/sau administrarea sa prin:
1. organizarea de expoziţii permanente şi temporare, la
sediul instituţiei, în ţară şi străinătate;
2. organizarea de servicii de documentare deschise
pentru public prin folosirea informaţiei despre
patrimoniul cultural deţinut şi despre instituţie,
potrivit normativelor în vigoare;
3. editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare;
4. organizarea de programe educaţionale şi de
promovare cultural-ştiinţifică şi de divertisment.
Prin intermediul specialiştilor muzeul este angrenat şi în activităţi de
o cuprindere culturală mai largă, fiind promotorul unui program
multidisciplinar, cu caracter informativ şi formativ. Activitatea sa se axează
pe câteva coordonate şi anume:
(a) mediatizarea tuturor acţiunilor culturale ale muzeului,
monitorizarea presei de specialitate şi întocmirea dosarului
de presă;
(b) asigurarea ghidajului de specialitate într-una din limbile:
engleză, franceză, germană prin intermediul specialiştilor;
(c) realizarea unui marketing muzeal adaptat fiecărui tip de
acţiune, pentru susţinerea financiară a întregului program
cultural, prin stabilirea unor contracte anuale şi a unor
parteneriate pe termen lung;

Plecând de la definiţia pe care o dă muzeului Organizaţia

Internaţională a Muzeelor (ICOM), una dintre sarcinile de bază ale acestei
instituţii în întreaga lume este cercetarea ştiinţifică, înţelegând prin aceasta
contribuţia muzeelor la îmbogăţirea patrimoniului obiectual şi de cunoştinţe
de specialitate specifice sferelor ştiinţelor sociale, tehnicii şi artei, sub
diferite forme, precum:
(a) descoperirea unor documente cu caracter istoric, cultural
artistic, tehnic etc., care contribuie la elucidarea unor aspecte
noi ale culturii, sau chiar la dezvăluirea unor domenii noi,
(b) interpretarea corectă a unor materiale cunoscute încă din
trecut, rămase neînţelese, greşit datate, fals atribuite etc.;
(c) colaborarea dintre diferitele ramuri ale ştiinţelor pozitive
şi/sau sociale pentru lămurirea aprofundată a unei opere de
artă, a unui obiect etnografic, istoric, arheologic,
documentar, memorial, de istorie imaterială, etc..
În zilele noastre, activitatea ştiinţifică din muzee tinde să se îndrepte
2
către cercetarea aplicativă, tendinţă care s-a născut, pe de o parte, din
activitatea depusă de cercetătorii din muzee de strictă specialitate, pe de alta
parte, din preocuparea mereu sporit în lumea întreagă în raport cu respectul
acordat moştenirii culturale şi cu educaţia maselor.

Mijloacele de evidenţă a bunurilor culturale: fişele de

specialitate
Dosarul de evidenţă sau fişa ştiinţifică a unui bun cultural - operă de
artă - sintetizează rezultatele unor cercetări multiple, de ordin tehnic, istoric
şi ştiinţific. Munca de fişare a colecţiilor constituie o activitate de bază a
muncii specialiştilor instituţiei muzeale – muzeografi şi conservatori,
aceasta servind într-o foarte largă măsură la formarea cercetătorului de
muzeu. Pe de altă parte, rezultatele cercetărilor complexe valorificate prin
realizarea fişelor de evidenţă a patrimoniului muzeal se constituie de
asemenea în criterii de clasificare a bunurilor.
Nomenclatorul ştiinţific de fişare analitică a inventarelor
patrimoniale de bunuri muzeale de artă plastică conţine un număr de tipuri
de fişe specializate. În cele ce urmează prezint conţinutul celor mai
semnificative dintre acestea.

Fişa analitică de evidenţă a lucrării:

1) caracterul colecţiei în care se încadrează obiectul ,
2) categoria obiectului, după tehnică, material şi funcţie (obiect
de cult, operă de sculptură, pictură, piesă de mobilier, textile
etc.);
3) localizarea sau aria geografica a obiectului (ţara de origine,
localitatea, monumentul);
4) datarea (epoca sau data precisă, când există elemente de
stabilire exactă a anului, încadrarea într-o anumită epocă, pe
baza unor argumente de ordin tehnic, artistic, istoric);
5) numele artistului sau al meşterului, precizarea atelierului de
provenienţă;
6) materialul din care este făcut obiectul;
7) tehnica sau procedeul de lucru în diferite etape;
8) observaţii privind autenticitatea obiectului. În cazul în care
este vorba de o lucrare îndoielnică sau de o copie, se va
stabili şi preciza în fişă acest lucru. De asemenea, se vor
indica părţile originale în raport cu acelea adăugate ulterior şi
momentul când s-au făcut adaosurile.
3
 Fişa de mişcare a inventarului patrimoniului cultural muzeal
O altă categorie importantă de date pe care trebuie să le cuprindă o
fişă sunt acelea care servesc la urmărirea mişcării patrimoniului şi a
identificării obiectului, după numărul de inventar.
Aceste rubrici trebuie să cuprindă următoarele:
1. numărul de inventar (inventar general şi inventar special,
numerele de inventar mai vechi pe care obiectul le-a purtat în
alte colecţii etc.);
2. forma juridica de intrare în patrimoniul muzeului
(provenienţa obiectului dintr-un fond vechi al muzeului,
achiziţie, donaţie, cedare, împrumut etc.);
3. localizarea obiectului în muzeu sau în afară de muzeu (sala în
care este expus, depozitul, sala de expoziţie independentă de
muzeu în acelaşi oraş, într-un alt oraş sau în altă ţară etc.);
4. starea de conservare la o anumită dată.

Fişa de conservare (sănătate) a lucrării

În afara de fişa ştiinţifică analizată pe larg mai sus, în activitatea
muzeală joacă un rol important fişa de sănătate, în care accentul cade pe
datele referitoare la starea de conservare a obiectului. Astfel, rubricatura
acestei fişe înregistrează: nr. de inventar al piesei, autorul, datele de
identificare fizică (înălţime, lungime, adâncime; materialul şi tehnica de
execuţie; datarea etc.), starea de conservare amănunţită cercetată pe
suprafeţe limitate tip „caroiaj”; evoluţia anuală a stării fizice; înregistrarea
stării de sănătate la ieşirile şi reintrările din/în depozit; intervenţiile de
conservare; intervenţiile de restaurare.

Fişa de autor/artist
O altă fişă al cărui rol este important, mai ales pentru colecţiile de
artă (pictură, sculptură, grafică etc.) conţinând opere semnate este fişa de
artist. Ea sintetizează datele care privesc viaţa şi activitatea creatorilor de
artă din trecut şi de azi. Fişa înregistrează în primul rând date succinte
referitoare la viaţa şi pregătirea artistului, apoi în detaliu etapele principale
ale creaţiei sale, participarea la expoziţii în ţară şi străinătate, enumerarea
lucrărilor lui din colecţie, completată cu acelea aflate în alte muzee sau
colecţii particulare, bibliografia publicaţiilor realizate în unele cazuri chiar
de artist, precum şi bibliografia articolelor şi monografiilor.

4
 MODALITĂŢILE FINANCIAR–CONTABILE DE
ÎMBOGĂŢIRE A PATRIMONIULUI CULTURAL MUZEAL prin
achiziţii de pe piaţa liberă, respectiv de la colecţionari privaţi sau de la
creatori contemporani specializaţi
În vederea achiziţiei de imobilizări independente se vor respecta
Procedurile de achiziţionare a bunurilor culturale specifice instituţiei. În
acest sens se întocmesc:
a) Nota de fundamentare (Anexa 7) se aprobă de către ordonatorul
de credite, directorul instituţiei, se certifică de către Departamentul
Dezvoltare – Conservare Patrimoniu Cultural şi se vizează de către
conducătorul Compartimentului de contabilitate-financiar-resurse umane.
Documentul supus controlului financiar preventiv este Contract/comandă de
achiziţii publice încheiat cu furnizorul de imobilizări având ca şi cadru
legal: Legea nr.500/2002, Legea nr. 273/2006, Legea bugetară anuală, O.G.
nr.119/1999, O.U.G. nr.34/2006, H.G. 925/2006, O.G. nr.133/1999,
O.G.nr.9/2000, H.G. nr.53/1999, H.G. nr.244/2001, H.G. nr.182/2002 alte
acte normative.
Acte justificative care stau la bază aprobării achiziţiei sunt: bugetul
instituţiei aprobat de ordonatorul principal de credite; lista obiectivelor de
investiţii aprobate prin Hotărârea Consiliului Judeţean Maramureş,
programul anual de achiziţii publice, documentul de aprobare de către
directorul muzeului a procedurii de achiziţie; anunţul sau după caz invitaţia
de participare la procedură, unde este cazul; actul de numire a comisiei de
evaluare a ofertelor; ofertele prezentate; raportul comisiei de evaluare
privind stabilirea ofertei câştigătoare; alte documente specifice.
Modul de efectuare a controlului financiar preventiv: se verifică
dacă achiziţia publică este prevăzută în bugetul, programul anual; existenţa
creditelor bugetare sau a creditelor de angajament, după caz; respectarea
legalităţii şi regularităţii specifice procedurii de achiziţie publică; existenţa
aprobării de către directorul instituţiei a hotărârii comisiei de evaluare
privind stabilirea ofertei câştigătoare; rezervarea creditelor prin angajament
bugetar la nivelul valorii angajamentului legal.
b)Ordonanţarea cheltuielilor, documentul supus controlului
financiar preventiv este Ordonanţare de plată privind achiziţia publică de
produse, servicii sau lucrări având ca şi Cadrul legal: Legea nr. 500/2002,
Legea nr. 273/2006, Legea bugetară anuală, Legea nr.82/1991, O.G.
nr.119/1999, alte acte normative specifice.
Acte justificative contractul de achiziţii publice; factura fiscală;
documentele care să ateste livrarea produselor, procesul verbal de recepţie.
5
 Modul de efectuare a controlului financiar preventiv: se verifică
dacă documentele justificative sunt cele prevăzute de normele legale, dacă
operaţiunea de lichidare privind realitatea faptelor şi exactitatea sumei
datorate este certificată de compartimentul de specialitate prin “Bun de
plată”; concordanţa valorii cheltuielilor lichidate cu suma ordonanţată la
plată şi încadrarea acesteia în angajamentul legal; încadrarea sumei
ordonanţate la plată în subdiviziunea corespunzătoare a clasificaţiei
bugetare pentru care există angajament bugetar, procesul verbal de recepţie
a bunurilor independente.

Situaţia specifică a patrimoniului cultural muzeal în Muzeul

Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Perioada anterioară anului 2007. Datorită subfinanţării cronice cu
care Secţia de Artă a fostului Muzeu Judeţean Maramureş s-a confruntat
în ultimii 25 de ani, instituţia noastră a traversat un prag critic al existenţei
sale în perioada 2003-2006. În perioada 1990-2006, Muzeul Judeţean de
Artă «Centrul Artistic Baia Mare» a cunoscut o acută criză de dezvoltare a
patrimoniului muzeal deopotrivă cu lucrări din perioada istorică (1896-
1949) şi contemporană (1950-2008). Acest fapt a implicat efecte critice în
privinţa reprezentativităţii şi competitivităţii muzeului nostru atât în plan
intern cât şi internaţional. Resursa umană a cunoscut un declin dramatic – de
la 12 angajaţi în 1998 la 5 în 2006 (Alexa 2006, p. 10-16).

Pe de altă parte, dezvoltarea patrimoniului a stagnat tocmai în

contextul liberalizării circulaţiei libere a valorilor de artă după 1990, context
în care aproape 85% din potenţialul patrimonial istoric existent în Baia Mare
a „migrat” în special în Ungaria şi Germania (pe căi mai mult sau mai puţin
licite).
350 Total piese inventariate Total transferuri Total achiziţii Total donaţii

300

250

200

150

100

50

0
19771978197919801981198219831984198519861987198819891990199119921993199419951996199719981999200020012002200320042005
-50

6
Figura 1 Dinamica structurii totale a patrimoniului muzeal în perioada 1977-2005 (după
Alexa 2006, p. 11)

35
31 ACHIZIŢII 1977-2005
30

25

20
25
15

10
10
6
5
5 3
1
3 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
197719781979198019811982198319841985198619871988198919901991199219931994199519961997199819992000200120022003200420052006

Figura 2 Dinamica categoriei„achiziţii” în structura îmbogăţirii patrimoniului muzeal în

perioada 1977-2005 (după Alexa 2006, p. 11)

În tot acest interval, doar în trei ani au fost prevăzute alocaţii

bugetare, de altfel simbolice, sub nivelul total de 1000 USD – pentru
achiziţii de artă în contul instituţiei noastre. Astfel încât s-au achiziţionat în
total doar 10 piese, dar şi acestea din domeniul artei plastice
contemporane (1965-1980). În schimb, nu s-a efectuat nici un fel de
achiziţii în domeniul patrimoniului istoric (1896-1950) aflat pe piaţa
devenită „liberă” după 1990, deşi preţurile ar fi fost extrem de avantajoase
în special în perioada 1990-2002.
În asemenea condiţii, unica sursă de dezvoltare a patrimoniului
muzeal de artă a constituit-o modalitatea donaţională, aceasta rezultând din
piesele de artă contemporană realizate în intervalul 1993-2004 în special în
sesiunile Taberei Internaţionale de Pictură Baia Mare.
250
223
DONAŢII 1977-2005
200

157
150

98 98
100
76
58 48
50
24 22
15 10 15
0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
197719781979198019811982198319841985198619871988198919901991199219931994199519961997199819992000200120022003200420052006

7
Figura 3 Dinamica categoriei„donaţii” în structura îmbogăţirii patrimoniului muzeal în
perioada 1977-2005 (după Alexa 2006, p. 13)
Proiecţiile grafice de mai sus ilustrează faptul că în cea mai
favorabilă perioadă, muzeul băimărean de artă nu s-a numărat printre
actorii achizitori pe piaţa liberă tocmai în momentul în care misiunea sa
ar fi putut fi îndeplinită în cele mai dinamice şi avantajoase condiţii
posibile în beneficiul tezaurizării şi valorificării publice. Rezultă un
raport total dezechilibrat între sarcinile de tezaurizare şi cele de imbogăţire a
patrimoniului muzeal, cu repercursiuni grave asupra calităţii şi
reprezentativităţii fondului de colecţii şi al muzeului însuşi, această
împrejurare riscând să conducă, în viitorul apropiat, la posibila neacreditare
a muzeului nostru de către Ministerul Culturii şi Cultelor prin aplicarea
criteriilor specifice stabilite prin legislaţia în vigoare.
Această situaţie a reprezentat, de altminteri, una dintre principalele
cauze ale demersurilor de autonomizare a instituţiei în perioada 2005-2006.
La capătul acestor demersuri şi ca urmare a reorganizării fostului Muzeu
Judeţean Maramureş, a luat fiinţă Muzeul Judeţean de Artă «Centrul
Artistic Baia Mare» – instituţie publică muzeală independentă de rang
judeţean aflată în subordinea Consiliului Judeţean Maramureş (HCJM
82/2006). Această restructurare organizatorică avea să creeze premisele unei
schimbări radicale în destinul muzeului nostru, iar îmbogăţirea accelerată a
patrimoniului cu lucrări de artă a devenit cea de a patra axă strategică de
dezvoltare a infrastructurii instituţiei, conform Proiectului managerial
aprobat şi asumat de instituţia tutelară – Consiliul Judeţean Maramureş – în
decembrie 2006 (Alexa 2006, p. 18, pct. 4.4: „Dezvoltarea urgentă şi
accelerată a patrimoniului muzeal cu lucrări reprezentative care să
reechilibreze reprezentarea etapelor evoluţiei artistice băimărene”).

DINAMICA ANUALA A DEZVOLTĂRII PATRIMONIULUI

MUZEAL ÎN PERIOADA 2007-2009
În noile condiţii create prin gestionarea independentă a bugetului
anual de venituri şi cheltuieli, în intervalul 2007-2009 instituţia a putut
prevedea alocaţii substanţiale pentru îmbogăţirea patrimoniului muzeal.
Astfel, procesul de dezvoltare sănătoasă şi echilibrată s-a putut desfăşura în
condiţii incomparabil superioare în raport cu perioada 1900-2006, în special
activitatea de achiziţionare de pe piaţa liberă reprezentând ţinta prioritară a
politicii de dezvoltare.
Datele cantitative generale sunt prezentate în fig. 4. Analizând şi
structurând îmbogăţirea patrimoniului cultural în perioada 2007-2009, avem
de observată că pe parcursul celor 3 ani, patrimoniul cultural muzeal
8
cunoaşte o creştere cantitativă de 2.365 piese – din care 333 de artă plastică
(pictură, grafică, sculptură şi arte decorative) şi 1749 piese de fond
documentar (manuscrise, memoriale, fotograme şi fotografii, etc.), cu o
valoare capitalizată de 1.362.210 lei. Astfel, colecţiile muzeului numără în
acest moment peste 5747 de piese (faţă de 3382 piese la 1 ianuarie 2007).
Creşterea patrimoniului muzeal în perioada 2007-2009 a fost, aşadar, de
69,93%, ceea ce poate fi apreciat ca un adevărat salt cantitativ datorat, în
principal înfiinţării şi dezvoltării spectaculoase a Fondului documentar.
TOTAL GENERAL Anul îmbogăţirii
Modalitatea de îmbogăţire TOTAL
2007 2008 2009
a patrimoniului 2007-2009
Achiziţii 302 241 1.539 2.082
Valoarea contabilă 122.043 399.281 469.900 991.224
Donaţii 22 230 31 283
Valoarea contabilă 131.676 146.310 93.000 370.986
Total patrimoniu 324 471 1570 2.365
Total valoare contabilă 253.719 545.591 562.900 1.362.210

Figura 4 Dinamica îmbogăţirii totale a patrimoniului muzeal în perioada 2007-2009

(prelucrare proprie)

Conform repartiţiei pe cele două surse de dezvoltare avute la

dispoziţiei şi prezentate în figurile 5 şi 7 (grafice), respectiv 6 şi 8 (tabele cu
valorile cantitative), constatăm următoarele valori totale şi distribuţii anuale:

Total patrimoniu artă 187

200 plastică 171
Achiziţii 151 140
150

100 64
42 36
50 22
31

0
2007 2008 2009

Figura 5 Îmbogăţirea categoriei «Artă plastică» din patrimoniului muzeal în perioada

2007-2009 (prelucrare proprie)

9
ARTĂ PLASTICĂ Anul îmbogăţirii
Modalitatea de
2007 2008 2009 TOTAL 2007-2009
îmbogăţire
Achiziţii 42 151 140 333
Valoarea contabilă 120.520 397.276 454.990 972.786
Donaţii 22 36 31 89
Valoarea contabilă 131.676 144.200 93.000 368.876
Total patrimoniu 64 187 171 422
Total valoare
contabilă 252.196 541.476 547.990 1.341.662

Figura 6 Dinamica anuală a îmbogăţirii categoriei «Artă plastică» în perioada 2007-2009

(prelucrare proprie)
a) achiziţiile şi donaţiile de opere de artă plastică
însumează 422 buc. în valoare de 1.341.662 lei (fig. 5 şi 6). O
mare parte a noilor achiziţii a fost prezentată publicului în
intervalul 30 iulie 2009-20 martie 2010 în cadrul unei ample
expoziţii temporare care a fost vizitată de peste 2500 de
vizitatori: „Dinspre publicul larg, şi deopotrivă dinspre
specialişti, avem însă reacţii deosebit de pozitive faţă de
rezultatele obţinute prin implementarea programul de
îmbogăţire a patrimoniului, aşa cum au fost ele sintetizate în
expoziţia Achiziţii şi donaţii 2007-2008. S-a remarcat în mod
deosebit succesul campaniilor de recuperare a creaţiilor
coloniştilor români interbelici activi la Baia Mare, obiectiv care
a constituit de altminteri una din principalele ţinte ale
proiectului managerial.” (Alexa 2010, p.32).
b) achiziţiile şi donaţiile de fond documentar însumează 1.749

1600 1399
Total patrimoniu Fond
1400
documentar
1200
1399
1000
800
600
400 260 284
195
200 260
0 0
89
0
2007 2008 2009

buc în valoare de 28.914 lei (fig. 7 şi 8).

Figura 7 Îmbogăţirea categoriei «Fond documentar» din patrimoniul muzeal în perioada
10
2007-2009 (prelucrare proprie)

FONDUL DOCUMENTAR Anul îmbogăţirii

Modalitatea de îmbogăţire 2007 2008 2009 TOTAL 2007-2009
Achiziţii 260 89 1399 1.749
Valoarea contabilă 1.523 2.005 15.000 18.528
Donaţii 0 195 0 194
Valoarea contabilă 0 2.111 0 2.111
Total patrimoniu Fond
260 284 1399 1.943
documentar
Total valoare contabilă 1.523 4.116 15.000 20.639

Figura 8 Dinamica anuală a îmbogăţirii categoriei «Fond documentar» în perioada 2007-

2009

Concluziile sintetice ale acestor prezentări şi analize cantitative pot fi

formulate după cum urmează.
Din punct de vedere cantitativ, obiectivul managerial prioritar de
„dezvoltarea urgentă şi accelerată a patrimoniului muzeal cu lucrări
reprezentative care să reechilibreze reprezentarea etapelor evoluţiei
artistice băimărene” stabilit prin Proiectul de management al instituţiei
(Alexa 2006, p. 18) a fost îndeplinit cu succes printr-o politică de achiziţii
activă.

1800 300

1600 1570
Total piese intrate Total donaţii 250
1400
Total achiziţii Total transferuri
1200
200
1000

800 150

600 471
287 324 100
400
134 110 101 157
200 58 42
19 39 33 58 76 22 50
51 53 1 26 8 24 10 48 16
0 0 0 0 0 -4 0 0 0
7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 90
-200 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Figura 9 Dinamica anuală a îmbogăţirii patrimoniului muzeal în perioada 1977-2009

(prelucrare proprie)

11
 Comparativ cu intervalul 1977-2005 prezentat mai sus, perioada
2007-2009 relevă reînscrierea într-un proces ascendent de creştere a
tezaurizării patrimoniului muzeal în cazul colecţiilor de artă plastică
(principalul domeniu de tezaurizare specific muzeului nostru), precum şi
demararea consistentă a colecţionării pieselor de fond documentar (fig. 9).
Din punct de vedere valoric financiar, este de remarcat faptul că
dinamica anuală şi totalul financiar al valorilor de capitalizare dobândite
prin tezaurizarea patrimoniului Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic
Baia Mare» evidenţiază un trend ascendent pentru perioada analizată, fapt
ce confirmă înscrierea instituţiei într-un proces de dezvoltare sănătoasă şi
durabilă (vezi fig. 10).

545591 562900
600000

500000

400000
253719
300000

200000

100000

0
2007 2008 2009

Figura 10 Valorile anuale de capitalizare prin îmbogăţirea patrimoniului muzeal în

perioada 2007-2009 (prelucrare proprie)

Pe de altă parte, aceste date statistice relevă şi un aspect particular

mai rar întâlnit în sistemul instituţiilor de cultură, şi anume un nivel ridicat
de eficienţă a investiţiilor bugetare.

2007 2008 2009 Total 2007-2009

Subvenţii de la bugetul
696.460 1.506.600 1.408.252 3.611.312
public
Capitalizare prin
dezvoltarea 253.719 545.591 562.900 1.362.210
patrimoniului muzeal

Figura 11 Prezentare comparată a valorile anuale şi totalului subvenţiilor bugetare şi

capitalizării prin îmbogăţirea patrimoniului muzeal în perioada 2007-2009

Astfel, raportând totalul valorii de capitalizare de 1.362.210 lei

12
 consum necapitalizat capitalizare prin
din bugetul public dezvoltarea
73% patrimoniului muzeal
27%

încorporată în piesele patrimoniale muzeale nou dobândite, cu totalul

alocaţiilor în valoare de 3.611.312 lei investite din bugetul public în
intervalul 2007-2009 (vezi fig.11), rezultă o capitalizare de 27%, ceea ce
consider că pentru o instituţie publică de cultură reprezintă o valoare cu
adevărat semnificativă (vezi fig. 12).

Figura 12 Raportul ponderii consum – capitalizare prin îmbogăţirea patrimoniului muzeal

în totalului subvenţiilor bugetare pentru perioada 2007-2009 (prelucrare proprie)

În concluzie, pe temeiul analizelor cantitative prezentate, cred că se

poate afirma că politica de dezvoltare a patrimoniului cultural muzeal
promovată în intervalul 2007-2009 la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul
Artistic Baia Mare» reprezintă un succes atât din punctul de vedere al
managementului cultural, cât şi din perspectiva managementului financiar-
contabil.

BIBLIOGRAFIE
Alexa 2006: Tiberiu Alexa, Proiect managerial 2007-2010 pentru Muzeul Judeţean de
Artă «Centrul Artistic Baia Mare, decembrie 2006, în Muzeul Judeţean de Artă «Centrul
Artistic Baia Mare», Arhiva administrativă, seria Resurse umane, dosar personal Tiberiu
Alexa, mapa 2006.
Alexa 2010: Tiberiu Alexa, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Raport
de activitate pentru evaluarea managementului ianuarie-decembrie 2009, în Muzeul
Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Arhiva administrativă, seria Resurse
umane, dosar personal Tiberiu Alexa, mapa 2010.
HCJMM 82/2006: Hotărârea nr. 82 din 19 septembrie2006 a Consiliului Judeţean
Maramureş pivind înfiinţarea prin reorganizare a Muzeului Judeţean de Artă «Centrul
Artistic Baia Mare», în Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Arhiva
administrativă, seria Actele instituţiei, dosar 2006.
13
Legea 311/2003: Legea nr. 311/2003 a muzeelor şi colecţiilor publice, publicată în
Monitorul Oficial nr. 528/23 iulie 2003.
Legea 12/2006: Legea nr.12/2006 pentru modificarea şi completarea Legii muzeelor şi a
colecţiilor publice nr. 311/2003.

14