UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA, IASI

FACULTATEA: F.E.A.A

PROIECT ASIGURĂRI

PIATA ASIGURĂRILOR IN EUROPA

Indrumător : Drd. Carmen Sandu

Specializarea: Finanţe Bănci, Anul 2

2008
CUPRINS:

Capitolul 1…………………………………………………….2
Caracteristici ,dinamica ,structura……………………………..2
1.1 Comitetul European de Asigurari………………………………….2
1.2 Principalii indicatori caracteristici ai pietei Uniunii Europene……4
1.3 Ponderile asigurarilor de viata si non–viata in cadrul pietei
asigurarilor din Europa…………………………………………………..8
1.3.1 Ponderile asigurarilor de viata…………………………………8
1.3.2 Ponderile asigurarilor non-viata……………………………….9
Capitolul 2
Piata asigurarilor Europei Centrale si de Est si
schimbarile suferite de piata europeana a asigurarilor …………….11
2.1 Piata asigurarilor Europei Centrale si de Est………………………..11
2.2 Schimbarile suferite de piata europeana a asigurarilor……………...13
Capitolul 3
Premisele crearii pietei unice a asigurarilor……………….14
Capitolul 4
Globalizarea pietei asigurarilor………………………16
Bibliografie……………………………………………………………..17

2
 CAPITOLUL 1

CARACTERISTICI, DINAMICA , STRUCTURA

1.1 COMITETUL EUROPEAN DE ASIGURARI

Piata asigurarilor reprezinta cadrul in care se manifesta cererea si oferta de

asigurare si in care se incheie si se deruleaza contractele de asigurare reunind aspecte
similare celor ale pietei de capital: oferta de asigurare apartine unor organizatii
specializate, societati de asigurarare–reasigurare (societati financiare in cazul pietei de
capital ), exista organizatii in care au loc formal tranzactiile cu produse sau servicii de
asigurare (similar bursei de valori) iar un rol important in evolutia pietei il joaca
intermediarii(brokerii de asigurari sau de investitii).
Asigurarile reprezinta un sector cheie al economiei europene, a carui influenta
se simte atat in protectia in fata riscurilor in domeniul economic si social al tarilor
membre, in rolul de stimulator al ideii de economisire pe termen mediu si lung, cat si
ca furnizor de fonduri pe pietele financiare. In mod similar ,asigurarile indeplinesc
un rol esential pentru dezvoltarea tehnicilor de management al activelor si de
management al riscului.
Una dintre cele mai prestigioase institutii cu preocupari in domeniul colectarii
datelor, interpretarii si elaborarii de studii in domeniul asigurarilor este Comitetul
European de Asigurari (cu sediul la Paris).
Comitetul European pentru Asigurari este o organizatie ai carei membri sunt
asociatiile profesionale nationale ale asigurarilor din tarile cu economie de piata
din Europa. Comitetul, infiintat in 1953 are in prezent 29 membri. Scopul sau este de a
reprezenta asiguratori europeni si de a promova interesele acestora, prin oferirea unor
opinii calificate organizatiilor europene sau internationale publice sau private in
domeniul asigurarilor si reasigurarilor, de a facilita schimbul de informatii si experienta
intre piete, prin elaborarea de studii in interesul societatilor de asigurari europene sau
pentru a raspunde nevoilor lor .Membrii deplini ai CEA sunt asociatiile nationale ale

3
asiguratorilor din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia,
Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea
Britanie,Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia.Dupa 1990 au aderat si
unele tari din Centrul si Estul Europei, CEA ,in calitate de organizatie europeana a
asociatiilor nationale ale asiguratorilor, si-a exprimat disponibilitatea de a primi ca
membru si Uniunea Nationala a Societatilor de Asiguare si Reasigurare din Romania.
C.E.A publica periodic diverse studii si statistici care au ca scop informarea , in
domeniul asigurarilor, in contextul pietei unice europene , in paralel cu fenomenul de
globalizare, tot mai puternic si mai vizibil in ultimii ani.Asistam la o globalizare si la
o “fuziune” a pietelor financiare , chiar la un mangenement financiar global , percepute
atat la nivelul comapaniilor cat si la nivelul consumatorului.Acestea se manifesta ,
evident , in urmatoarele directii:
 Intre asiguratori, reasiguratori si asigurati: marile societati multinationale au
tendinta de a-si ridica pragul autoasigurarii si de a transfera riscurile sau o parte
a acestora direct reasiguratorilor; alegerea se face tot mai mult pe principiile
managementului financiar global;
 Intre sectorul de stat si cel privat , dat fiind reducerea ponderii acestuia in
domeniul asigurarilor, se deschid noi perspective pentru sectorul privat ;
 Intre asiguratori si bancheri:asa numita ”bancaassurance” care capata o
extindere tot mai mare ,astfel incat nu peste mult timp vom vedea ca, fara a
folosi banca drept canal de distributie a produselor de asigurari , nici una dintre
cele doua tipuri de institutii nu va mai putea supravietui;
 Evident, de maxima importanta in actualul si, sigur, si in viitoru deceniu, glo
balizarea serviciilor financiare va continua sa marcheze intreaga evolutie a
domeniului asigurarilor si reasigurarilor.
In Europa piata unica a asigurarilor acopera 17 tari care formeaza Zona
Economica Europeana. In contextul general al cresterii economice, asigurarile au
continuat sa se dezvolte in 1997, cu diferente intre asigurarile non viata cu o evolutie
mai lenta, de 8.8% fata de anul 1996, si asigurarile de viata , la care cresterea a fost de
14.1 %.Piata asigurarilor din Uniunea Europeana a inregistrat o crestere cu cu 8.8% in
1997 fata de anul 1996, volumul total al primelor de asigurare reprezentand 543,7
miliarde ECU ,mai mult decat cresterea PIB a fost de 2.7 % in acelasi interval1.

1
Vezi CEA, ANNUAL REPORT 1997, PARIS

4
 Conform datelor CEA , la inceputul anului 1998 , cele mai mari trei piete de
asigurari din Europa-Franta, Germania si Marea Britanie au reprezentat 67.1% din
totalul asigurarilor de viata si 64.9 % din totalul asigurarilor non viata care astfel se
dovedesc a fi mai putin concentrate decat asigurarile de viata (per total au reprezentat
66.4% din totalul primelor de asigurare non viata incasate ).Pe de alta parte, sapte piete
reprezentau, in total, 87% din fiecare din cele doua categorii de asigurari : Italia,
Olanda, Elvetia si Spania alaturi de cele 3 mentionate .Presiunea concurentei prin pret
si conditii de asigurarea dus la cresterea asiguarilor non viata in 1997 ca si in 1996 ,dar
absenta daunelor de catastrofa din ultimii trei ani a determinat obtinerea unor rezultate
echilibrate , desi unele categorii de asigurari sunt in serios deficit (riscuri industriale –
raspundere si pagube materiale – credit). Cu o competitie exarcebata prin masurile luate
in ultimii ani, provocarile pietei unice sunt considerabile , chiar daca astfel de masuri
nu rezolva toate problemele. Pentru a preveni aceste tendinte, societatile de asigurari au
continuat eforturile de a reduce si rationaliza costurile. Ele au incercat in special sa
gaseasca o mai buna sinergie prin fuzionari spectaculoase intre societati de asigurari,
asa cum s-a intamplat, in ultimii ani nu numai in Europa (AXA/UAP,Royal/ Sun
Alliance, Zurich/BAT, Allianz/AGF), si intre asiguratori si bancheri (Winterthur/Credit
Suisse, Fortis/Mees-Pierson, ING Group-BBl, INA/Banco di Napoli, General/Sofibar ).
La toate acestea se adauga si multe acorduri din afara Europei care au avut si continua
sa aiba un impact foarte mare asupra evolutiei si structurii comertului cu asigurari si
reasigurari.
De exemplu societatile de asigurari din tarile Uniunii Europene ECU2 la inceputul
anului 1996 si circa 2,660 miliarde la inceputul anului 1997, acestea reprezentand peste
37% din PIB-ul European. Dintre acestea peste 995 de miliarde constituiau obligatiuni
(publice si private) - cu diferente semnificative de la o piata la alta - , 641 miliarde
ECU erau actiuni – in crestere spectaculoasa in ultimii ani – si 446 miliarde ECU
repreze ntau imprumuturi.

1.2 Principalii indicatori caracteristici ai pietei Uniunii Europene

Pentru a caracteriza importanta asigurarilor in economie si a analiza rolul acestora
se utilizeaza cativa indicatori care se analizeaza in stransa interdependenta.
Un tablou succint al principalilor indicatori ai asigurarilor in Europa, in perioada
1992-1996, este prezentat mai jos.
2
Vezi CEA, Annual Report 1997, Paris 1998

5
Indicatori 1992 1993 1994 1995 1996 1997

Volumul total al primelor de 364.873 405.259 432.590 457.667 499.681 543.700

asigurare(Mil. ECU, valorile la
rata de schimb a fiecarui an).
Din care: asigurari de viata - % 47,9% 49,8% 53.3% 55.9%
-
Prime de asigurare/ PIB3 (%) 6,3 6,9 7 7,1 7,3 7,6

Investitii/PIB (%) 28,9 34 34,2 37,2 40,8 46,4

Prime de asigurare/ locuitor 992 1.096 1.166 1.230 1.339 1.458

(ECU)
Numarul companiilor de 4.974 4.960 4.844 4.847 4.868 4.834
asigurare
Numarul de angajati ai 892.937 871.791 858.595 859.173 859.359 879.175
societatilor de asigurare – tarile
UE (15)
Sursa: CEA, European Insurance in Figures, 1998
1. Volumul total al primelor de asigurare incasate exprima dimensiunea pietei
asigurarilor in mod absolute. Cresterea acesteia in perioada analizata reflecta
atat cresterea ofertei societatilor de asigurare, cat si cererii sporita a clientilor.
Pe categorii de asigurari se constata ca asigurarile de viata au crescut intr-o
proportie mult mai mare, de 13% decat cele non-viata, care au crescut cu
numai 2%. Explicatia se afla in reducerea numarului de contracte de asigurare
non-viata si in inrautatirea conditiilor de asgurare ca o consecinta directa
presiunii puternice a competitiei in mod deosebit din punct de vedere al
nivelului primelor de asigurare.
Sub aspectul volumului de prime, se disting 3 grupe de tari.
In prima grupa sunt incluse Franta, Germania si Marea Britanie, care
reprezinta impreuna 65% din din total (70% din UE), foarte apropiate intre ele. Totusi,
intre ele, diferentele sunt mari daca privim categoriile de asigurari (viata si non-viata).
Ponderea primelor trei tari in totalul primelor de asigurare incasate la
nivelul tarilor europene membre CEA este prezentat in tabelul de mai jos.

1994(%) 1995(%) 1996(%) 1997(%)

Marea 22,2 21,0 21,2 23,9
3
Produsul Intern Brut

6
Britanie
Franta 21,9 22,1 22,0 22,4
Germania 22,9 22,8 21,8 20,1
Sursa: CEA, European insurance in Figures, 1998
Al doilea grup de tari cuprinde patru tari, si anume Italia, Olanda, Elvetia si
Spania, care au reprezentat impreuna 20,5% din volumul de prime incasate in tarile
membre ale CEA la inceputul anului 1998, fiecare avand ponderi cuprinse intre 6,6% si
3,9%.
Celelalte tari a caror pondere in totalul volumului primelor de asigurare este de sub
4%, sunt incluse in cea de-a treia grupa.
2. Penetrarea asigurarilor, exprimata ca un raport intre primele de asigurare si
PIB, este un indicator clasic care reflecta importanta asigurarilor in activitatea
economica a unei tari sau zone geografice. Ponderea primelor de asigurare incasate/PIB
a continuat sa demonstreze nevoia increstere a protectiei companiilor si persoanelor
fizice in fata riscurilor, si deci o previziune pozitiva pentru o potentiala dezvoltare
viitoare a acestei activitati. Sapte piete din tarile analizate au inregistrat o pondere
superioara mediei.
In functie de acest criteriu, piata europeana se poate imparti in 3 grupe, care
reflecta, dupa acest criteriu, importanta acestui sector in economie. Acestea sunt
urmatoarele:
a) Luxemburg are o pondere a primelor de asigurare in PIB de 32,4%; acest lucru
este de explicat prin dezvoltarea si importanta sectorului tertiar in economie,
preponderant cel al serviciilor financiare. Volumul primelor de asigurare este
ridicat si datorita cererii crescute a asiguratilor din alte tari din UE;
b) Marea Britanie, 11,7%, Elvetia 11,9%, Franta, 9,9%, Olanda 9%, Irlanda
8,6% si Finlanda 7,7 si spania%. Alte tari sunt foarte aproape (Belgia 6,1%,
Germania 6,4%, Danemarca 6,3%)
c) cu ponderi intre 5 si 6% se inscriu Suedia 5,7%, Austria, Portugalia si Spania
5,4%
3. Raportul dintre investitiile societatii de asigurari si PIB este un alt indicator
care reflecta importanta asigurarilor in economie, arata impactul asigurarilor asupra
economiei prin investitiile pe termen mediu si lung efectuate de societatile de asigurari.

7
 Volumul gobal al activelor investite si administrate de societatile de asigurare a
crescut in ultimii ani, ajungand, in medie, la inceputul anului 1997, in cele 25 de tari
membre CEA, la 40,5% din PIB-ul global, fata de numai 37,8 in 1995.

Se constata diferente mari de la o tara la alta. Spre exemplu, cea mai

importanta piata sub acest aspect este piata Marii Britanii unde valoarea acestui
indicator in 1995 a fost 91,2% iar in 1997 de 93%, urmata de Elvetia cu 86% ( fata
de 67,3% in 1995), Luxemburg, 66,3%, Danemarca, 65,4%, Suedia, 62%, Olanda,
57%, Irlanda, 46,5% si Finlanda, 41, 2%. Valori mici au inregistrat Polonia, 3%
in 1996, Cehia, 8,9%, Ungaria, 4,8%, Turcia, 0,8%.

4. Densitatea asigurarilor in Europa reflecta volumul primelor de asigurare pe

locuitor care a crescut de la un an la altul in perioada analizata, de la 992 la 1458
ECU/loc in perioada 1992 – 1997. Diferentele sunt mai pregnante in asigurarile de
viata, unde 5 piete au avut media de circa 815 ECU/loc. Fata de media europeana de
643 Ecu/loc. In cazul asigurarilor non-viata, aceasta valoare a fost 643 ECU/loc.
5. Numarul companiilor de asigurari in Europa inregistrat o crestere incepand cu
anul 1992. Trebuie mentionat ca acestea reprezinta numarul unitatilor legal constituite
in aceste tari, in timp ce multe dintre ele opereaza pe piata ca grupuri de companii de
asigurari. Cele 4868 de companii din UE reprezinta de fapt cel mult 1500 – 2000 de
grupuri de asigurari in total. De asemenea, multe dintre aceste companii nu sunt
operationale, ci sunt doar create pentru a astepta oportunitati de afaceri pentru a incepe
activitatea.4 Aceste cifre nu includ si companiile mutuale mici care sunt in numar mare,
dar cu un volum limitat al afacerilor care nu se supun directivelor UE.
Desi tendinta globala este de crestere a numarului de societati nu trebuie ignorate
fuzionarile si achizitiile care s-au inmultit in ultimii ani. In timp ce unele piete au
inregistrat o reducere a operatorilor locali, altele au inregistrat o crestere.
6. Numarul total de angajati ai societatilor de asigurare a ramas relativ constant in
ultimii 5 ani, cu mici diferente de la o tara la alta aparute datorita modului de calcul al
numarului de angajati ( modificat odata cu aplicarea standardelor europene in 1994).
In privinta investitiilor societatilor de asigurari non-viata, se constata ca rata
investitiilor5 este mult mai mica datorita duratei mai reduse a constractelor si a
4
Peste 100 in Marea Britanie, de ex.
5
Rata investitiilor reprezinta raportul procentual dintre investitiile efectuate de societatile de asigurari si
primele de asigurare

8
obligatiilor societatilor. In anul 1997 acest indicator a fost de 2,8 fata de 2,6 in anul
anterior, deoarece majoritatea societatilor si-au crescut rezervele tehnice si, implicit,
investitiile datorita cresterii riscurilor ce presupun raspunderi pe termen lung.(long tail).
Si aici se constat diferentele dintre piete: Elvetia 5,7, Suedia. 7,4 Finlanda 4,9,
Danemarca 3,6, Irlanda 4, 3 Germania 3, 8, Belgia 3,4. Valori mici apar in cazul
Suediei 1,0, toate acestea in conditiile in care media europeana este de 2,7.
In perioada anilor 1992-1997, se constata o evolutie interesanta a asigurarilor
europene. Alaturi de cresterea volumului de asigurare pe total asigurari, si pe cele doua
categorii – viata si non-viata – se constata si crestrea ponderii asigurarilor de viata in
totalul activitatii de asigurare.

1.3 Ponderile asigurarilor de viata si non–viata in cadrul pietei

asigurarilor din Europa

Prime de asigurare incasate in perioada 1992-1997 in tarile Europene (mil ECU6)

Ponderile asigurarilor de viata si non-viata(%)

1 1993 1994 1995 1996 1997

Total 386820 430766 460504 490408 532868 585737
CEA(26tari)
– mil ECU-
%asig de 48,2% 49,7% 50,9% 51,3% 53,6% 56,1%
viata
51,8% 50,3% 49,0 % 48,7% 46,4% 43,9%
% asig.non-
viata
EU 15 – mil. 362503 402509 429771 455111 496516 543700
ECU –
% viata
% non-viata 48,1% 49,6% 50,7% 50,9% 53,5% 55,9%
52,9% 50,4% 49,3% 49,9% 46,5% 44,1%

EEA 17 (mil 3767459 407419 435142 460489 502195 550055

ECU
Sursa: CEA, European insurance in Figures, 1998
In 1997 10 tari aveau activitate de peste 50% dintre care Luxemburg si Finlanada
aveau ponderea asigurarilor de viata peste 75%, Elvetia Marea Britanie, Suedia, Franta,

6
European Currency Unit (Unitatea de Cont Eurpeana)

9
Irlanda si Danemarca aveau aceast apondere intre 60-75%, iar Olanda si Cipruintre 50-
60%. Din cealalta categorie fac parte tari in care predomina asigurarile non-viata fie
datorita pozitiei puternice a sectorului de stat pentru protectia persoanelor fizice cum ar
fi in Islanda, unde asigurarile de viata reprezinta numai 4,2% din total fie din mmotive
culturale legate de subdezvoltarea sectorului de asigurari de viata cum ar fi Turcia sau
unele tari din Europa centrala si de est7. Astfel, in Islanda si Estonia asigurarile non-
viata au ponderi cuprinse intre 90 si 100%, in Turcia si Slovenia intre 80 – 90%, iar in
Slovacia intre 70 si 80%.

1.3.1 Ponderile asigurarilor de viata

In mod traditional , din motive tehnice si de administrare a asigurarilor, asigurarile
de viata genereaza un volum mai mare de prime de asigurare si implicit ,de investitii.
Din acest punct de vedere , raportul dintre investitii si prime reprezinta un coeficient
mediu de 8,2 in asigurarile de viata fata de 2,7 in cazul asigurarilor non viata
.Asigurarile de viata depind, in mare masura de volumul contractelor pe termen lung a
acestor asigurari, si chiar mai mult, de durata obligatiilor pe care societatile de
asigurare le au pe termen lung fata de clienti. Acesta este principalul motiv pentru care
exista diferente mari intre piete. Intre 1992 si 1997 cota de piata la asigurarile de viata
controlata de catre primele grupuri a crescut semnificativ in Portugalia, Elvetia si
Finlanda, unde se constata o mai mare concentrare a pietei. De remarcat ca acest
fenomen nu intotdeauna pregnant, dar oricum vizibil apare si in cazul unor piete mature
in care asemenea schimbari sunt rare si de cele mai multe ori nesemnificative.

Asigurarile de viata sunt mult mai concentrate decat asigurarile non-viata. In 5 tari
europene 5 companii domina pietele, controland 2/3 din totalul tranzactiilor. Astfel in
Finlanda, aproape 100% din tranzactii sunt derulate de acestea, in Elvetia 78%,
Portugalia 69%, Suedia 67%, si Grecia 67%.
In alte tari din punct de vedere al dezvoltarii se disting 4 situatii diferite:
 in pofida cresterii numarului de companii, liderii de piata si-au crescut
semnificativ cota de piata in Portugalia, Elvetia si Finlanda;
 in alte tari precum Danemarca, Irlanda, Austria cresterea numarului de
asiguratori nu a permis celor mai mari companii sa isi mentinacota de piata, iar
7
In studiile CEA se fac referiri si la tarile non –membre UE dar membre CEA

10
 liderii ocupa pozitiimai mici decat in anuii anteriori;
 in alte tari, reducerea numarului de asiguratori a dus la cresterea celor mai mari
asiguratori, cum este situatia Frantei si, mai putin , a Italiei;
 reducerea in unele tari a numarului de companii a determinat scaderea
concentrarii pietei cum ar fi in Spania, Grecia si Suedia, adica asiguratorii de
marime medie si au crescut cota de piata in detrimental celor mai mari operatori
de pe piata.

1.3.2 Ponderile asigurarilor non-viata

Sectorul non-viata a fost mai puternic marcat de fenomenul achizitionarilor si al
fuzionarilor, determinand o concetrare a pietei mai pregnanta. Asigurarile generale au
demonstrate evolutii diferite ale volumului de prime pe principalele categorii de
asigurari.
Desi nu se inregistreaza variatii mari in ponderile diferitelor tipuri de asigurari
principalele tendinte care se desprind sunt urmatoarele:
 asigurarile de autovehicule (daune materiale si raspunderea fata de terti) au
ponderea cea mai mare(33% in 1997;Germania a inregistrat cel mai mare
volum al primelor de asigurare din aceasta categorie, 20,733 mil. ECU8),
reprezentand 24% din totalul tarilor CEA, care a fost de 85.298 mil ECU. Pe
locurile urmatoare s-au clasat Franta cu 13.775 mil ECU(16,5%), Italia cu
13097 mil ECU(15,4% din total), Marea Britanie cu 11.797 (13,8% din total
CEA);
 asigurarile de accidente si sanatate au crescut ca pondere de la 20,5% la
22,8%, fiind in 1996 pe locul 2.

Sub aspectul reasigurarilor, piata europeana este concentrate, in principal in:

o Germania (unde functioneaza prima companie de asigurari din lume,
Cologne Reinsurance infiintata in 1846),
o Elvetia (Zurich)
o Franta (Paris

8
La nivelul cursului de schimb anual

11
 o Marea Britanie (Londra), in timp ce toate celelalte tari vest-europene
desfasoara activitati de reasigurare dar de o intensitate mai mica in
comparative cu cele de mai sus.

Capitolul 2
Piata asigurarilor Europei Centrale si de Est si
schimbarile suferite de piata europeana a asigurarilor

2.1 Piata asigurarilor Europei Centrale si de Est

Tarile din Estul Europei sunt caracterizate in general de faptul ca dupa 1990
s-au produs in interiorul lor importante modificari si structura activitatilor de asigurare
precum si legislatia asigurarilor. Aceste piete au devenit deschise investitiilor straine iar
numarul asigurarilor a crescut considerabil.
Gradul de penetrare a asigurarilor si numarul asiguratorilor in tarile Europei
Centrale si de Est intre 1988-1992, de peste media de 1,69% este intalnit in 6
tari:Polonia,Ungaria , Cehia, Ungaria, Croatia Slovenia. Romania cu 0,75% se situeaza
sub media aflandu-se pe locul 11 din acest punct de vedere.
Din punct de vedere al densitatii asigurarilor ierarhia este asemanatoare. Cele 6
tari inregistreaza densitati ale asigurarilor de peste 90 USD/loc. , de mai mult de doua
ori fata de densitatea medie de 45,6 USD/loc. Romania este situate pe pozitia a- 13-a.
din punct de vedere al primelor incasate se detaseaza printr-o valoare ridicata a
densitatii asigurarilor (40,2 USD/loc.)
Aceste tari se incadrau in aceeasi categorie a Europei Centrale si de Est dar in
present legislatia lor economica este in schimbare afectand si domeniul asigurarilor si
al reasigurarilor. Acest lucru, coroborat cu diferentele mari intre acest grup de tari si
tarile est-europene, viteza diferita de evolutia sectorului, diferentele de abordare a
pietelor, interesele diferite ale asiguratorilor straini privind ivestitiile acestei piete,
precum si structural lor aparte obliga si la o tratare separate. Pietele acestor tari sunt
puternic marcate de existenta unei lungi perioade de timp asupra asigurarilor si
reasigurarilor, subdezvoltarea actuala si evolutia rapida a acestui sector datorita
dimensiunii reduse a pietelor si a posibilitatilor relative limitate de a “ pulveriza” riscul,

12
companiile de asigurari sunt axate pe activitatea de asigurari directe apeland la protectia
prin reasigurare oferita de companiile straine.
In anul 1997 tarile Europei Centrale si de Est au incasat un volum total al primelor
de asigurare de 14,5 miliarde de dolari reprezentatand sub 1% din volumul mondial de
prime. Aceasta a reprezentat 1,7% din PIB cumulat iar densitatea media a asigurarilor
in aceste tari a fost de 46,3 USD/loc.
O caracteristica importanta o reprezinta dezechilibrul dintre cele 2 mari categorii
de asigurari: Asigurarile non-viata au reprezentat 75% din toatalul primelor incasate.
Rezultatele si tendintele asigurarilor generale sunt puternic marcate de evolutia
asigurarilor de autovehicule care totalizeaza cea mai mare parte a veniturilor din prime.
Asigurarile de viata sunt inca putin dezvoltate in tarile din regiune, de aceea este
posibil; sa asistam la o dezvoltare rapida a acestor tipuri de asigurari.
La fel de dezechilibrata este si participarea tarilor din zona: cele mai importante
piete au fost Rusia, Polonia Cehia si Ungaria, care impreuna au reprezentat 82% din
totalul primelor de asigurare din anul 1997.
Gradul inca ridicat de concentrare a pietei, determinat de pastrarea pozitiei de
lideri de catre societatile cu capital de stat, reprezinta o alta trasatura a pietei. Acest
fenomen cunoaste anumite schimbari datorita cresterii competitiei prin aparitia a noi
societati de asigurare cu capital privat (autohton sau strain). Demonopolizarea pietei
este in curs, aceste companii de stat fiind privatizate in celel maimulte tari: in unele
procesul s-a incheiat deja9, in altele se afla in faze de derulare.O explicatia acestui fapt
este aceea ca asigurarea de raspundere civila obligatorie care initial a fost incheiata
numai de aceste societati, a fost liberalizata putand fi oferita clientilor se de alte
societati private.
Volumul primelor de asigurare incasate in anul 1997

Europa Volumul primelor incasate Gradulde Densitate

Centrala si (milioane USD) penetrare USD/
de Est Total Non-viata Viata (%fata de locuitor
PIB)
Polonia 3753 2515 1238 2,77 97,1
Cehia 1513 1113 400 2,91 146,8
Ungaria 1043 700 343 2,34 102,8
Croatia 574 507 67 2,94 126,8

9
In Ungaria monopol de stat in domeniul asigurarilor a fost eliminate din 1986

13
Slovacia 505 364 141 2,59 93,8
Slovenia 678 566 112 3,73 341,3

2.2 Schimbarile suferite de piata europeana a asigurarilor

Piata europeana a asigurarilor traverseaza o perioada de schimbari rapide si de

consolidare.Planurile si strategiile elaborate de U.E pentru anul 1992 promovau
extinderea prin achizitii.Rezultatele nu au fost insa pe masura asteptarilor .Diferentele
intre culturile organizationale si nationale au impiedicat crearea mecanismelor
financiare necesare .Cele mai rentabile s-au dovedit a fi pietele asigurarilor de viata are
au apelat la eficientizarea activitatii si reducerea costurilor.Asigurarile de viata continua
sa aiba o evolutie favorabila insa intensificarea concurentei determina crestrea
achizitiilor si fuziunilor.
Cea mai mare schimbare in orientarea pietei europene , duap anul 1982 o
reprezinta modificarea perspecivei. Societatile din vestul Europei nu mai sunt singurele
participante pe piata acestuia .Piata asigurarilor europene include acum si tari din
blocul est-european .
Incidentele din fosta Iugoslavie au condos la constientizarea problemelor politice
din aceasta regiune si a importantei sprijinirii dezvoltarii acesteia.Primele societati care
au reluat colaborarile cu pietele Germaniei de Est si Ungariei au fost:Allianz Group din
Germania , Generali Assiguraziono SpA din Italia.Compania Allianz care controleaza
societatea Hungaria Bistozito intentioneaza sa devina al treilea mare asigurator de viata
pe piata Ungariei numai in trei ani.Astfel Alianz se va situa dupa Aegon Insurance Rt.
Cu capital majoritar german , Nationale Nederlanden Bizotsito cu capital olandez , dar
inaintea societatii Providencia Austrian-Hungarian Insurance-Co..Interesant este ca
principalele societati de asigurare de viata cu capital de stat majoritar din Ungaria sunt
interesate in dezvoltarea relatiilor cu bancile pentru a acapara piata fondurilor de pensii
si economii .
Este interesant de analizat nivelul de dezvoltare al asigurarilor din romainia in rapor
cu alte trai dezvoltate.Spre exemplu , comparand ponderea primelor de asigurare in
P.I.B in anul 1995 se constata ca in trai ptecum Luxemburg aceasta este de 17%,

14
Anglia-11%, in restul tarilor U.E aceasta pondere este cuprinsa intre 5-10% ,iar in
cazul Romaniaei acest indicator este de numai 0,4%.
Daca ne referim la densitatea asigurarii exprimate in prime de asiguare de locuitor,
in anul 1995 , media Europeana era de 1250UM/locuitor in timp ce in Romania era de
numai de 5,6UM/locuitor.

Capitolul 3
Premisele crearii pietei unice europene a asigurarilor
La intrarea in vigoare a Tratatului de la Roma – la 1 ianuarie 1958-piata
asigurarilor din fiecare taa membra a Comunitatii Economice Europene functiona in
conformitate cu reglementarile nationale juridice si administrative referitoare la
contractul de asigurare.
Tratatul prin care se instituia C.E.E consaceaza 4 libertati fundamentale menite sa
asigure buna functionare a Pietei Comune si anume si anume:libera circulatie a
marfurilor , a persoanelor , a serviciilor si a capitalurilor.
Intrucat numai ultimele 3 libertati vizeaza si activitatea de asigurare , in cele ce
urmeaza ne vom referi numai la acestea.
In domeniul asigurarilor pentru traducerea in viata a celor 3 libertati mentionate ao
fost adoptate 3 serii (generatii) de directive dintre care unele vizau asigurarile de
dunuri, de raspundere civila si “alte asigurari decat cele de viata “10, iar altele se
refereau la viata11.
 Astfel prima generatie de directive (directive din 1973 pentru asigurari
de bunuri si raspundere civila si cea din 1979 pentru asigurarile de
viata ) a urmarit instituirea libertatii organizate a dreptului de stabilire
prin armonizarea conditiilor de acces la activitatea de asigurarii si a
modului de exercitarea controlului financiar de catre statutul gazda al
agentiei sau sucursalei de asigurare.

10
Directiva 73/239 :prima directive de stabilire pentru alte asigurari decat cele de viata ;Directiva
88/357:a doua directive de “libera prestare de servicii”pentru asigurari decat cele de viata si Directiva
92/49: a treia directive de “licenta unica”pentru alte asigurari decat cele de viata
11
Directiva 79/267 :prima directive de stabilire pentru asigurari de viata;Directiva 90/619; a doua
directive de libera prestare de servicii pentru asigurari de viata si directive 92/96:a treia directive de
“licenta unica”pentru asigurarea de viata .

15
  Cea de a doua generatie de directive (Directive din 1988 si cea din
1990 )s-a referit la libertatea prestarilor de servicii .De data aceasta nu
s-a mai putut merge pe armonizarea deplina si prealabila a practicilor
de operare in tarile membre ca in conditiilor de acces in materie de
stabilire deoarece odata cu primirea de noi membri in CEE , legislatia
in materie de CEE se diversificasera si mai mult .Ca urmare a
autoritatile comunitare au fost obligate sa se multumeasca cu o
armonizarea minima a obligatiilor a aspectelor esentiale ale activitatii
de asigurare si cu o recunoastere a controalelor efectuate in fiecare stat
membru. Masura liberalizarii miscarilor de capitaluri, intre statele
membre, luata in 1988 a insemnat un pas inainte pe drumul creaarii
pietei unice a asigurarilor.
 Directivele celei de a treia generatie (1992) au incheiat procesul de
liberalizare a pietei unice a asigurarilor .Aceste directive au instituit un
sistem de licenta unica in baza careia societatile de asigurare agreate de
statul membru al sediului lor social sunt autorizate sa opereze atat prin
stabilire(prin crearea unei agentii sau sucursale ) cat si libera prestare
de servicii in orice spatiu comunitar pe baza acestui agrement unic.

Capitolul 4
Globalizarea pietei asigurarilor
Piata asigurarilor din Europa Centrala si de Est fiind deschisa dupa schimbarile
produse in urma cu 18 ani a creat dezvoltare a acesteia in special prin constituirea unor
societati mixte sau deschiderea unor filialeale marilor societati internarionale de
asigurari.
Consecintele consolidarilor in asigurari sunt atat pozitive cat si negative.
 Efectele pozitive sunt:
• Efectul direct pozitiv pentru societatea carea furnizeaza este cel al economiilor
de scara;
• Pentru asigurati structurile de asigurare consolidate pot duce la scaderea
tarifelor de asigurare;

16
• Pentru actionariat structurile de asigurare consolidate inseamna deseori
dividende ridicate;
• O structura mai concentrata este mai incitata spre inovare, altfel zi aceasta este
capabila sa suporte uneori cheltueli enorme implicate de aceest process de lunga
durata si cu un grad ridicat de risc.
 Efectele negative sunt:
• Consolidarea asiguratorilor induce o presiune considerabila asupra canalelor
traditionale de distributie;
• Lipsa de competitivitate;
• Practicarea unor tarife mai mari pentru serviciile oferite ;.
Globalizarea domeniului asigurarilor este un fapt deja implinit prin relatia de
reasigurare ce se practica in principal la nivel international completand , atractia la
nivel mondial pe care o au asigurarile prin formarea unor mari grupuri de asigurari
cu birouri sau filiale in zeci de tari.
Brokerii de asigurarii sunt prezenti in acest moment in cele mai importante locuri
de pe planeta speculand orice deschidere a unei piete catre activitatea profesionala
si serviiciile personalizate in asigurare.

Bibliografie:

• Vacarel I, Bercea F.” Asigurari si reasigurari “, Ed.

Expert Bucuresti 2007;
• Ciurel Violeta, “Asigurari si reasigurari, Abordari
teoretice si practice internationale” Ed. All Beck, Buc ,
2000;

17
• Constantinescu D.A si altii “Asigurari si Reasigurari”
Ed. Tehnica Buc, 1999’
• Tanasescu E. si altii , Asigurari comerciale moderne
Ed.All Beck , Buc. 2007;

18