Word

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov
Facultatea de Ştiinţe Economice
ADINA DASCĂLU
BAZELE INFORMATICII ECONOMICE
-2005-
PARTEA I WINDOWS EXPLORER
Unitatea de învăţare 1 Comenzi de 5
bază...........................................................
1.1. Componentele ferestrei Windows Explorer....................................................... 5
1.2. Modalităţi de vizualizare..................................................................................... 7
1.3. Mutarea şi copierea fişierelor, dosarelor.......................................................... 8
1.3.1. Mutarea fişierelor, dosarelor................................................................. 8
1.3.2. Copierea fişierelor, dosarelor................................................................. 8
1.4. Crearea, ştergerea şi redenumirea fişierelor, dosarelor.................................. 9
1.4.1. Crearea fişierelor, dosarelor.................................................................. 9
1.4.2. Ştergerea fişierelor, dosarelor.............................................................. 9
1.4.3. Redenumirea fişierelor, dosarelor.......................................................... 9
1.5. Căutarea fişierelor, dosarelor............................................................................ 10
1.6. Formatarea dischetelor...................................................................................... 10
Exerciţii.......................................................................................................................... 11
PARTEA II MICROSOFT WORD
bază..........................................................
2.1. Componentele ferestrei Word........................................................................... 13
2.2. Editarea documentului........................................................................................ 14
2.3. Gestionarea documentelor................................................................................. 16
2.4. Formatarea textului şi a paragrafelor.............................................................. 16
2.5. Formatarea paginilor.......................................................................................... 17
2.6. Metode rapide de editare.................................................................................. 17
2
Aplicaţii rezolvate, utile pentru redactarea unui referat sau a unui proiect de
diplomă.........................................................................................................
.................. 18
Exerciţii......................................................................................................................... 27
Unitatea de învăţare 3 Alte comenzi

importante din meniurile Insert, Format şi
Tools.......................................................................................................... 30
3.1. Tabele de cuprins............................................................................................... 30
3.2. Note de subsol/note de sfârşit de document.................................................. 31
3.3. Imagini................................................................................................................. 32
3.4. Semne de carte................................................................................................... 33
3.5. Legături rapide................................................................................................... 33
3.6. Verificarea ortografiei şi gramaticii documentului.......................................... 34
diplomă.........................................................................................................
.................. 35
Exerciţii......................................................................................................................... 37
Unitatea de învăţare 4 Coloane, tabele, 38
diagrame şi ecuaţii........................
4.1. Coloane................................................................................................................ 38
4.2. Tabele.................................................................................................................. 39
4.3. Diagrame............................................................................................................. 42
4.4. Ecuaţii................................................................................................................. 44
diplomă. ........................................................................................................
................. 45
Exerciţii......................................................................................................................... 49
Unitatea de învăţare 5 Formulare şi 51
protejarea documentelor....................
5.1.Formulare............................................................................................................ 51
5.2.Blocarea şi protejarea documentelor................................................................ 52
Aplicaţii rezolvate........................................................................................................ 54
Exerciţii......................................................................................................................... 58
PARTEA III MICROSOFT EXCEL
Unitatea de învăţare 6 Comen

Comenzi de 59
bază..........................................................
6.1. Componentele ferestrei Excel........................................................................... 59
3
6.2. Editarea documentului........................................................................................ 60
6.3. Schimbarea formatului numeric cu ajutorul casetei de dialog Format Cells.. 64
6.4. Crearea rapidă a seriilor de date...................................................................... 64
Aplicaţii rezolvate......................................................................................................... 67
Exerciţii......................................................................................................................... 68
Unitatea de învăţare 7 Formule şi 71
calcule........................................................
7.1. Formule.............................................................................................................. 71
..
7.2. Operatori........................................................................................................... 72
..
7.3. Tipuri de 75
referinţe.............................................................................................
7.4. Folosirea 77
numelor................................................................................................
Aplicaţii rezolvate, utile pentru realizarea unui referat sau a unui proiect de
diplomă..........................................................................................................
................. 79
Exerciţii......................................................................................................................... 83
Unitatea de învăţare 8 85
Funcţii............................................................................
8.1. Utilizarea funcţiilor Excel cu ajutorul comenzii Function............................... 85
8.2. Tipuri de funcţii.................................................................................................. 86
8.2.1. Funcţii matematice şi statistice............................................................. 86
8.2.2. Funcţii pentru date calendaristice şi timp............................................. 87
8.2.3. Funcţii financiare.................................................................................... 87
8.2.4. Funcţii logice............................................................................................ 88
Aplicaţii rezolvate, utile pentru realizarea unui referat sau a unui proiect de
diplomă..........................................................................................................
................. 89
Exerciţii......................................................................................................................... 98
Unitatea de învăţare 9 100
Diagrame........................................................................
9.1.Tipuri de diagrame.............................................................................................. 100
9.2.Elementele unei diagrame................................................................................... 101
9.3.Crearea diagramelor cu ajutorul casetei de dialog Chart Wizard................... 103
9.4. Formatarea diagramelor..................................................................................... 104
Aplicaţii rezolvate, utile pentru realizarea unui referat sau a unui proiect de 105
diplomă...........................................................................................................................
Exerciţii......................................................................................................................... 111
Unitatea de învăţare 10 Baze de date şi 114
4
liste..................................................
10.1. Baze de date şi liste........................................................................................... 114
10.2. Funcţii pentru baze de date............................................................................... 118
Aplicaţii rezolvate....................................................................................................... 119
Exerciţii....................................................................................................................... 124
PARTEA IV MICROSOFT POWERPOINT
bază........................................................
11.1. Componentele ferestrei PowerPoint.................................................................. 125
11.2. Crearea unei prezentări..................................................................................... 127
11.2.1. Crearea unei prezentări utilizând AutoContent Wizard..................... 127
11.2.2. Crearea unei prezentări pornind de la zero......................................... 128
11.3. Principalele comenzi specifice programului PowerPoint................................... 128
Unitat
Unitatea de învăţare 12 Comenzile din 131
meniul Slide Show.........................

12.1. Comenzile din meniul Slide Show....................................................................... 131
Aplicaţii rezolvate......................................................................................................... 135
Exerciţii......................................................................................................................... 137
Bibliografie 138
5
Bazele informaticii ecomomice Windows
Explorer
Unitatea
de
învăţare Comenzi de bază
1
Obiective:
• Definirea componentelor ferestrei Windows

Explorer
• Modalităţi de vizualizare
• Mutarea şi copierea fişierelor, dosarelor
• Crearea, ştergerea şi redenumirea fişierelor,
dosarelor
• Căutarea fişierelor, dosarelor
• Formatarea dischetelor
1.1. Componentele ferestrei Windows Explorer

Windows Explorer reprezintă un instrument de gestionare a unităţilor de disc,
a dosarelor şi a fişierelor.
Un fişier, deseori numit şi document, este o colecţie de date care are un
nume şi este stocată pe un computer. Fişierele se organizează (stochează) în dosare
(foldere) pentru a fi mai uşor de găsit.
Organizarea fişierelor într-un computer poate fi asociată cu organizarea
fişierelor într-un dulap cu două sau mai multe sertare – fiecare sertar reprezintă o
6
Explorer
unitate de disc (un mecanism de stocare). Fiecare disc conţine dosare, care la
rândul lor sunt formate din fişiere.
Orice computer are cel puţin o unitate de disc. Majoritatea computerelor au
trei:
• o unitate floppy (de regulă A:),
• o unitate de hard-disc (C:) şi
• o unitate compact disc (E:).
Unitatea floppy este pentru dischete, unitatea compact disc este pentru CD-
uri, iar unitatea de disc este hard-discul instalat în interiorul computerului.
Windows Explorer reprezintă unul din instrumentele oferite de Windows

pentru gestionarea unităţilor de disc, a dosarelor şi a fişierelor. Un alt instrument
asemănător este My Computer.
Deschiderea aplicaţiei Windows Explorer

Pentru a deschide aplicaţia Windows Explorer se poate alege una din
variantele de mai jos:
Varianta 1
Se execută comanda Start/Programs/Windows Explorer.
Varianta 2
Se execută clic dreapta pe butonul Start şi se alege comanda Explore.
Varianta 3
Se apasă combinaţia de taste Windows+E.
Componentele ferestrei Windows Explorer (figura 1) sunt următoarele:
1. Bara de titlu: textul din această bară se schimbă pentru a reflecta elementul
selectat.
2. Bara de meniuri: conţine meniurile acestei aplicaţii.
3. Bara de butoane Standard: conţine comenzi rapide cum ar fi: Back (înapoi),
Forward (dinainte), Search (căutare) sau Views (moduri de vizualizare a
elementelor din panoul de conţinut).
4. Bara de adresă: afişează adresa elementului selectat.
7
Explorer
5. Panoul Folders: este panoul din partea stângă a ferestrei Windows Explorer,
care prezintă dosarele într-o structură arborescentă, din care se poate selecta un
alt dosar sau o altă unitate de disc pentru a fi citite.
6. Panoul de conţinut: este panoul din partea dreaptă a ferestrei Windows Explorer
ce afişează conţinutul dosarului (unităţii de disc) curent.
7. Barele de derulare: se utilizează la derularea pe verticală sau orizontală a
panourilor.
1. Bara de titlu
2. Bara de meniuri
3. Bara Standard
4. Bara de adresă
5. Panoul Folders 6. Panoul de conţinut
7. Bare de derulare
Figura 1 Componentele ferestrei Windows Explorer
1.2. Modalităţi de vizualizare
Windows Explorer pune la dispoziţie utilizatorului mai multe modalităţi de

vizualizare a conţinutului dosarului curent, selectat în panoul Folders. Cele mai
frecvent utilizate sunt următoarele:
 Icons (pictograme).
 List (listă).
 Details (detalii).
8
Explorer
Pentru a schimba modul de vizualizare a conţinutului dosarului curent se

parcurg următorii paşi:
1. Se execută clic pe butonul Views de pe bara de instrumente

Standard.
2. Se selectează din listă modul de vizualizare dorit.
1.3. Mutarea şi copierea fişierelor, dosarelor
1.3.1. Mutarea fişierelor/dosarelor

Pentru a muta un fişier/dosar se alege una din variantele:
Varianta 1
1. Se selectează din panoul de conţinut fişierul/dosarul ce se doreşte a se muta.
2. Prin procedeul drag and drop (tragere şi plasare) se mută în panoul Folders
peste unitatea de disc, sau dosarul de destinaţie.
Varianta 2
1. Se selectează din panoul de conţinut fişierul/dosarul ce se doreşte a se muta.
2. Se execută comanda Edit/Cut (sau se execută combinaţia de taste Ctrl+X).
3. Se selectează din panoul Folders unitatea de disc sau dosarul de destinaţie.
4. Se execută comanda Edit/Paste (sau se execută combinaţia de taste Ctrl+V).
1.3.2. Copierea fişierelor/dosarelor

Pentru a copia un fişier/dosar se alege una din variantele:
Varianta 1
1. Se selectează din panoul de conţinut fişierul/dosarul ce se doreşte a se copia.
2. Se ţine apăsată tasta Ctrl şi prin procedeul drag and drop (tragere şi plasare)
se copiază în panoul Folders peste unitatea de disc sau dosarul de destinaţie.
Varianta 2
1. Se selectează din panoul de conţinut fişierul/dosarul ce se doreşte a se copia.
2. Se execută comanda Edit/Copy (sau se execută combinaţia de taste Ctrl+C).
3. Se selectează din panoul Folders unitatea de disc sau dosarul de destinaţie.
4. Se execută comanda Edit/Paste (sau se execută combinaţia de taste Ctrl+V).
9
Explorer
Dacă se doreşte mutarea/copierea mai multor fişiere simultan, atunci acestea

trebuie selectate în prealabil. Selectarea unui grup compact de fişiere se
realizează prin apăsarea tastei Shift în timp ce se execută clic pe ultimul
element din grup. Selectarea unor fişiere izolate se realizează prin apăsarea
tastei Ctrl în timp ce se execută clic pe numele fiecărui fişier.
 Când se mută un fişier/dosar, acesta nu mai rămâne în locaţia sa iniţială, ci

numai în noua locaţie aleasă. În cazul copierii unui fişier/dosar, o copie a
acestuia este plasată în altă parte.
1.4. Crearea, ştergerea şi redenumirea fişierelor, dosarelor
1.4.1. Crearea fişierelor/dosarelor

Pentru a crea un fişier/dosar se parcurg următorii paşi:
1. Se selectează din panoul Folders locaţia noului fişier/dosar.
2. Se execută comanda File/New şi se alege opţiunea Folder (pentru a crea un
dosar), opţiunea Shortcut (pentru a crea o scurtătură-cale de acces mai rapidă)
sau altă opţiune pentru a crea un fişier.
3. În panoul de conţinut se înlocuieşte numele noului dosar/fişier creat.
4. Se apasă tasta Enter.
1.4.2. Ştergerea fişierelor/dosarelor

Pentru a şterge un fişier/dosar se parcurg următorii paşi:
1. Se selectează din panoul Folders sau panoul de conţinut fişierul/dosarul.
2. Se execută comanda File/Delete sau se apasă tasta Del.
3. Se confirmă ştergerea prin apăsarea butonului Yes al casetei Confirm
Folder/File Delete, ce apare în momentul executării comenzii de mai sus.
1.4.3. Redenumirea fişierelor/dosarelor

Pentru a redenumi un fişier/dosar se parcurg următorii paşi:
1. Se selectează fişierul/dosarul a cărui denumire se doreşte a se schimba.
10
Explorer
2. Se execută comanda File/Rename.

3. În panoul de conţinut, se înlocuieşte vechiul nume cu noul nume al dosarului/
fişierului.
1.5. Căutarea fişierelor, dosarelor
Pentru a căuta un fişier se parcurg următorii paşi:
1. Se execută clic pe butonul Search de pe bara de instrumente

Standard, moment în care panoul Folders este înlocuit cu panoul specific acestei
facilităţi.
2. Se execută clic pe opţiunea All files or folders.
3. Se completează numele fişierului căutat sau o parte din numele acestuia în
caseta All or part of the file name.
4. Se poate completa un cuvânt (sau mai multe cuvinte) cunoscut din interiorul
fişierului în caseta A word or a phrase in the file.
5. Din lista derulantă Look in se alege unitatea de disc sau dosarul în care să se
deruleze căutarea.
6. Se execută clic pe butonul Search.
 Pentru a reveni la fereastra cu două panouri se execută clic pe butonul Folders
de pe aceeaşi bară de instrumente.
Caractere introduse pentru căutare

În căutare pentru a înlocui un caracter necunoscut din denumirea fişierului se
foloseşte semnul întrebării (?), de exemplu, MN? pentru a găsi fişierele MN1 şi MN2.
Pentru a înlocui mai multe caractere necunoscute se foloseşte simbolul asterisc (*),
de exemplu, or* pentru a găsi fişierele orar şi ornamente.
11
Explorer
1.6. Formatarea dischetelor
Înainte de a copia un document pe o dischetă nouă, sau pe una deja folosită

ale cărei documente dorim să le ştergem înainte, este recomandat să formatăm
discheta.
Pentru a realiza acest lucru trebuie parcurşi următorii paşi:
1. Selectăm unitatea de floppy.
2. Executăm comanda File/3.5 Floppy (A:)/Format.
3. Caseta de dialog Format 3.5 Floppy (A:) pune la dispoziţie utilizatorului două
posibilităţi:
• formatarea rapidă, se recomandată pentru o dischetă care a fost deja
formatată. Pentru aceasta se validează opţiunea Quick Format şi se apasă
butonul Start.
• formatarea completă, se recomandată pentru o dischetă nouă,
neformatată, sau una presupusă a fi defectă. Pentru aceasta se apasă direct
butonul Start.
4. După apăsarea butonului Start, Windows afişează o casetă de atenţionare a
utilizatorului că formatarea va şterge toate documentele de pe dischetă. Dacă
se doreşte continuarea procesului de formatare se apasă butonul OK, dacă nu
se apasă butonul Cancel.
5. După formatare Windows afişează o casetă ce informează utilizatorul ca
procesul de formatare a luat sfârşit. Se apasă butonul OK.
6. Se execută clic pe butonul Close.
Exerciţii
12
Explorer
1. Ce reprezintă Windows Explorer?

2. Care este diferenţa dintre Windows Explorer şi My Computer?
3. Ce informaţii oferă modul de vizualizare Detalii (Details) despre o listă de
dosare şi/sau fişiere?
4. Numiţi trei modalităţi de deschidere a aplicaţiei Windows Explorer.
5. Realizaţi următoarea structură în directorul C:
6. Mutaţi subdosarele MN1 şi MN2 în subdosarul Contabilitate şi redenumiţi-le

CIG1 şi CIG2.
7. Ştergeţi subdosarul Management.
8. În subdosarul Răzvan creaţi documentul Word Laborator1 şi documentul
Excel Unitatea6.
9. Copiaţi subdosarul Razvan în subdosarul Afaceri Internaţionale şi redenumiţi-l
Adrian.
10. Realizaţi o căutare a documentului Laborator1.
11. Care sunt cele două adrese ale documentului Laborator1.
12. Formataţi o dischetă nouă şi salvaţi pe ea subdosarul Afaceri Internaţionale.
13
Bazele informaticii ecomomice Microsoft Word
Unitatea
de
2
Obiective:
Componentele ferestrei Word
Utilizarea comenzilor de editare a documentelor
Utilizarea comenzilor de gestionare a documentelor
Formatarea textului, a paragrafelor şi a paginilor
Utilizarea comenzilor de editare rapidă
2.1. Componentele ferestrei Word
Înainte de a începe folosirea programului trebuie, mai întâi, să definim

principalele componentele ale ferestrei Word (figura 2). Acestea sunt:
1. Bara de titlu: afişează numele documentului, pe care utilizatorul îl poate schimba
cu ajutorul comenzii Save As din meniul File.
2. Bara de meniuri: conţine meniurile specifice aplicaţiei Microsoft Word.
3. Bara de butoane rapide: la deschiderea iniţială a aplicaţiei sunt afişate două bare
de butoane rapide: Standard şi Formatting. Butoanele rapide ne ajută să acţionăm
rapid o comandă, fără a mai activa meniurile sau deschide diferite casete de dialog.
4. Barele de derulare: acestea ne ajută la derularea pe verticală şi orizontală a
documentului.
14
5. Bara de stare: conţine informaţii referitoare la numărul paginii active, numărul

secţiunii din document la care ne aflăm, numărul rândului în care se află punctul de
inserare, limba în care se tehnoredactează documentul, texte de ajutor oferite de
Word etc.
1. Bara de titlu
2. Bara de meniuri Bare de butoane

3. rapide
4. Bare de derulare
5. Bara de stare
Figura 2 Componentele ferestrei Word
Tabelul 1 Comenzi de bază

2.2.
2.2 Editarea documentului
Selectarea textului
1. • selectarea literă cu literă - se poziţionează mouse-ul la o
Sel extremitate a textului
ecta (cuvântului) ce urmează a fi
rea selectat, apoi se apasă clic
text stânga şi se trage indicatorul
ului mouse-ului spre cealaltă
cu extremitate a textului, după
ajut care se eliberează butonul
orul • selectarea unui singur - dublu clic pe acesta
mo cuvânt
• selectarea unei propoziţii - Ctrl + clic pe propoziţie
15
use • selectarea unui paragraf se poziţionează mouse-ul în

-ului stânga paragrafului + dublu clic
sau triplu clic pe paragraf
• selectarea literă cu literă Shift + ← →
• selectarea unui rând Shift + ↑↓
• selectarea unui cuvânt Shift + Ctrl + ← →
• selectarea unui paragraf Shift + Ctrl + ↑↓
de la punctul de inserare în
2. sus sau în jos
Sel • selectarea rândului Shift + End
ecta pornind de la punctul de
rea inserare spre dreapta
text • selectarea rândului Shift + Home
ului pornind de la punctul de
cu inserare spre stânga
ajut
orul • selectarea textului Shift + Ctrl + End
tast pornind de la punctul de
atur inserare până la sfârşitul
ii documentului
• selectarea textului Shift + Ctrl + Home
pornind de la punctul de
inserare până la începutul
documentului
• selectarea întregului Ctrl + A
document
Ştergerea textului
Ştergerea textului din dreapta punctului de Delete
inserare.
Ştergerea textului din stânga punctului de Backspace
inserare.
Notă: În general se selectează textul şi apoi se apasă tasta Delete.
Revenirea asupra erorilor
Ctrl + Z
Anularea ultimei comenzi (acţiuni) sau
Edit/Undo
Ctrl + Y
Anularea comenzii Undo sau
Edit/Redo
Mutarea (deplasarea) textului
Tăierea textului Ctrl + X
sau
Edit/Cut
Lipirea textului Ctrl + V
sau
Edit/Paste
16
Copierea textului Ctrl + C

sau
Edit/Copy
Afişare/Ascundere
Vizualizarea simbolurilor de paragraf, spaţiu şi
Ctrl + Shift + 8
caracter de tabulare
Inserarea unui caracter special
Insert/Symbol sau Alt + I + S
Setarea limbii
Tools/Language/Set Language
Despărţirea în silabe
Tools /Language/Hyphenation
2.3.
2.3 Gestionarea documentelor
Deschiderea unui nou document
Ctrl + N sau File/New
Deschiderea unui document
Ctrl + O sau File/Open
Închiderea unui document
File/Close sau butonul
Salvarea documentelor
Salvarea rapidă a fişierului Ctrl + S sau File/Save
Salvarea fişierului sub o altă Tasta F12 sau File/Save As
--
denumire
Previzualizarea unui document
File/Print Preview
Tipărirea unui document
File/Print sau Ctrl P
2.4
4. Formatarea textului şi a paragrafelor
Elemente de formatare a textului
Indici Ctrl + =
Exponenţi Ctrl + Shift + =
Caractere îngroşate Ctrl + B
Caractere cursive Ctrl + I
Text subliniat cu o linie Ctrl + U
Schimbarea fontului şi a dimensiunii acestuia
Selectare text + derularea listei Font pentru alegerea
fontului dorit
Selectare text + derularea listei Font Size pentru alegerea
dimensiunii potrivite
17
Notă: Se poate introduce un număr între 1 şi 1638.

Adăugarea de evidenţieri şi culori în text
Selectare bloc de text + clic pe butonul amplasat în dreapta

butonului rapid Highlight, apoi clic pe culoarea dorită.
Selectare text + clic pe butonul din dreapta butonului Font Color
de pe bara de instrumente, apoi clic pe culoarea dorită.
Modificarea alinierii paragrafului
Aliniere la stânga – Align Left Ctrl + L
Centrat – Center Ctrl + E
Aliniere la dreapta – Align Right Ctrl + R
Aliniere stânga-dreapta – Justify Ctrl + J
Formatarea caracterului de tabulare
Format/Tabs...
Crearea listelor numerotate sau cu marcaje
Format (sau clic dreapta pe mouse)/Bullets and Numbering
Modificarea spaţierii dintre linii
Format/Paragraph/Opţiunea Line spacing
Incadrarea paragrafelor în chenare
Format (sau clic dreapta pe mouse)/Borders and Shading
Umbrirea unui paragraf
Format (sau clic dreapta pe mouse)/Borders and Shading
2.5
5. Formatarea paginilor
Modificarea marginilor
File/Page Setup
Inserarea unui salt la pagină nouă
Insert/Break sau Ctrl + Enter
Numerotarea paginilor
Insert/Page Numbers
Inserarea datei şi a orei
Insert/Date and Time
Crearea anteturilor şi a subsolurilor
View/Header and Footer
Aplicaţii rezolvate, utile pentru redactarea
2.6.
2.6 Metode rapide de editare
Căutarea textuluiunui referat sau a unui proiect de diplomă
Edit/Find sau Ctrl + F
Localizarea şi înlocuirea textelor
Edit/Replace sau Ctrl + H
18
Pregătirea ferestrei Word pentru editarea proiectului de
1. licenţă.
Pasul 1 Afişarea celor mai uzuale bare de butoane rapide: deoarece dorim să
afişăm mai multe bare de butoane optăm pentru comanda Tools/Customize.
Activăm eticheta Toolbars şi validăm (dacă nu sunt deja selectate) opţiunile
Standard, Formatting, Drawing, Picture şi Tables and Borders. Pentru a le muta şi
fixa într-o poziţie anume, poziţionăm cursorul pe partea superioară a acestora şi
ţinând butonul mouse-ului apăsat, le mutăm pe rând pe marginile ferestrei Word
(sus, jos, stânga sau dreapta), în funcţie de preferinţe.
Pasul 2 Afişarea altor comenzi (butoane) utile: Pentru tehnoredactarea formulelor
vom avea nevoie de editorul de ecuaţii. Pentru a-l putea utiliza executăm comanda
Tools/Customize/eticheta Commands şi selectăm din lista derulantă Categories:
Insert, iar din lista Commands: Equation editor. Ţinând butonul stâng al mouse-ului
apăsat, tragem comanda până pe bara Standard după butonul Redo, pentru ca să ne
fie mai la îndemână.
2. Setarea celor mai importante opţiuni.
 Tools/Options/General: în cadrul opţiunii Measurement units selectăm unitatea

de măsură centimetrii.
 Tools/Options/Save: activăm opţiunea Save AutoRecover info every şi selectăm
din listă valoarea de 10 minute sau chiar mai puţin. Astfel, ne asigurăm că
documentul este salvat automat din zece în zece minute.
 View/Zoom: în lista Percent introducem, de exemplu, valoarea 85 şi apăsăm
tasta Enter.
 Tools/AutoCorrect Options/eticheta AutoCorrect: această casetă ne permite
să realizăm o listă cu prescurtările cele mai des folosite de noi atunci când
tehnoredactăm un text. În caseta Replace intoducem prescurtarea unui cuvânt (de
exemplu pt), iar în caseta With introducem cuvântul (pentru), după care apăsăm
butonul Add. Repetaţi această operaţie până când aţi introdus toate prescurtările
folosite de dvs, după care apăsaţi butonul OK.
 Tools/Language/Set Language: selectăm limba română şi apăsăm butonul OK.
19
Dacă dorim să schimbăm rapid limba din română în engleză, sau invers, apăsăm
tastele Alt + Shift.
 Tools/Options/Spelling&Grammar: dacă dorim ca aplicaţia Word să nu ne
semnaleze greşelile de gramatică sau de ortografie, atunci deselectăm opţiunile
Check spelling as you type şi Check grammar as you type.
3. Pregătirea unui nou document
Se cere crearea şi pregătirea unui nou document pentru editarea unui referat (proiect
de diplomă).
Pasul 1 Crearea documentului: File/New, apoi din caseta de dialog New
Document, afişată în partea dreaptă a ecranului, selectăm comanda Blank
document.
Pasul 2 Salvarea documentului sub un alt nume: File/Save As. În caseta de
dialog cu acelaşi nume, selectăm din lista Save in directorul în care dorim să salvăm
documentul, iar în lista File name scriem noul nume (de exemplu, Proiect de
diplomă). Apăsăm butonul Save, după ce în prealabil am verificat dacă în lista Save
as type era selectat tipul Word Document.
Pasul 3 Formatarea paginii: File/Page Setup. Se deschide caseta de dialog cu
acelaşi nume ce conţine trei etichete după cum urmează:
 Eticheta Margini (Margins): - Marginea de sus
(Top) 2 cm, de jos (Bottom) 2 cm, din stânga (Left) 2,5
cm şi din dreapta (Right) 2 cm.
Marginea din stânga trebuie să fie mai mare, deoarece după tipărire proiectul
urmează să fie legat. Acelaşi rol îl are şi opţiunea Gutter (File/Page Setup),
care ne permite să introducem o valoare egală cu distanţa necesară pentru
legarea documentului listat.
Dacă aplicaţia are setată ca unitate de măsură incii şi dorim să o schimbăm în
centimetrii, atunci, înainte de a seta marginile paginii, activăm meniul Tools,
din care alegem comanda Options, iar pe eticheta General la opţiunea
20
Measurement units (Unităţi de măsură) selectăm din listă Centimeters

(centimetrii).
- Orientation/Portrait: orientarea paginilor documentului nostru va fi în general pe

verticală.
 Dacă dorim ca o pagină (sau mai multe), să fie orientate pe orizontală, vom
alege pentru acea secţiune a documentului opţiunea Landscape.
- Din lista Multiple pages selectăm opţiunea Normal.
 Dacă dorim să realizăm un document (de exemplu, o carte) ce urmează a fi listat

pe ambele pagini ale unei foi, atunci alegem opţiunea Mirror margins.
Astfel, ne asigurăm că marginile din exteriorul/interiorul documentului (cărţii) vor
fi egale.
- Din lista Apply to selectăm Whole document, pentru ca aceste setări să fie aplicate
întregului document.
 Dacă documentul este împărţit pe secţiuni, şi dorim să aplicăm aceste setări doar
pentru secţiunea activă a documentului (în care se află punctul de inserare),
alegem din listă opţiunea This section. Pentru a le aplica, de la punctul de
inserare până la sfârşitul documentului, alegem opţiunea This point forward.
 Eticheta Hârtie (Paper): Din secţiunea Paper size

alegem formatul paginii: A4.
 Eticheta Layout: - În secţiunea Headers and
footers selectăm opţiunea Different first page,
deoarece dorim ca pagina de gardă (pagina de titlu) a
proiectului să nu aibă acelaşi antet ca restul
documentului. Tot aici setăm şi dimensiunea standard
a antetului/subsolului proiectului de diplomă: 1,27 cm.
21
Pasul 4 Selectarea fontului, a stilului şi dimensiunii acestuia: Format/Font/

eticheta Font, sau folosind butoanele rapide de pe bara Formatting. Din listele
derulante Font, Font style şi Size, alegem Times New Roman, Regular şi
dimensiunea fontului de 12. Ne asigurăm că opţiunile din secţiunea Effects nu sunt
validate şi apăsăm butonul OK.
Pasul 5 Setarea spaţiului dintre liniile paragrafelor la un rând şi jumătate:
Format/Paragraph, iar din lista Line spacing selectăm 1.5 lines. Apăsăm butonul
OK.
Pasul 6 Alinierea stânga-dreapta a textului: apăsăm concomitent tastele Ctrl şi J
sau apăsăm butonul Justify.
Pasul 7. Numerotarea paginilor: Insert/Page Numbers. În caseta de dialog cu
acelaşi nume din lista Position selectăm poziţia dorită pentru numărul paginii Bottom
of page, iar din lista Alignment selectăm alinierea la dreapta (Right). Deoarece dorim
ca prima pagină a documentului să fie pagina de gardă, vom deselecta opţiunea
Show number on first page. Executăm clic pe butonul OK.
 Dacă dorim să schimbăm formatul numărului (Number format) sau să începem

numerotarea cu altă cifră (Start at), înainte de a închide caseta Page Numbers,
apăsăm butonul Format.
Pasul 8 Alegerea modului de vizualizare a paginii: View/Print Layout (sau

Normal).
4. Editarea antetului lucrării.
Se cere realizarea unui antet după modelul de mai jos:
Proiect de diplomă Numele absolventului
22
Pasul 1 Vizualizarea antetului: View/Header and Footer.

Pasul 2 Editarea textului: vom scrie în partea dreaptă „Proiect de diplomă”, apoi
apăsăm tasta Tab de mai multe ori, după care ne vom scrie numele.
Pasul 3 Inserarea liniei: Format/Borders and Shading. Activăm eticheta Borders
şi executăm clic pe butonul Horizontal Line. Se va deschide caseta de dialog cu
acelaşi nume din care selectăm tipul de linie dorit. Executăm clic pe butonul OK.
Dacă linia este prea scurtă (lată) executăm dublu clic pe aceasta şi se va
deschide caseta de dialog Format Picture. Activăm eticheta Size, iar în
secţiunea Size and rotate modificăm lungimea (laţimea) acesteia, în funcţie de
necesităţi.
Totodată, trebuie să ne asigurăm că ultima literă din numele nostru este
aliniată corect cu linia introdusă anterior.
Pasul 4 (opţional) Dacă dorim să distanţăm textul din document de antet, atunci
poziţionăm punctul de inserare la capătul din partea dreaptă al liniei şi apăsăm de
două ori tasta Enter.
5. Realizarea unor antete diferite pentru fiecare capitol în parte.
Presupunem că documentul conţine doar două capitole. Antetul primului capitol

conţine textul „Proiect de diplomă Aspecte teoretice”, iar cel de-al doilea
„Proiect de diplomă Prezentarea firmei”.
Pasul 1 (opţional) Activăm butonul Show/Hide .

Pasul 2 Împărţirea documentului pe secţiuni: la sfârşitul primului capitol executăm
clic în document, selectăm comanda Insert/Break şi validăm opţiunea Next page.
Apăsăm butonul OK şi astfel am realizat un salt la pagina următoare, iar documentul
se compune acum din două secţiuni (pe capitole).
Pasul 3 Editarea primului antet: pentru aceasta executăm paşii de la aplicaţia 4.
Pasul 4 Schimbarea celui de-al doilea antet: executăm clic în antetul celui de-al
doilea capitol, de pe bara de instrumente Header and Footer dezactivăm butonul
23
6. Editarea unui titlu de capitol cu WordArt.
Link to Previous , după care modificăm textul din antet şi apăsăm butonul Close
de pe aceeaşi bară de butoane.
Se dă următorul titlu de capitol şi se cere editarea şi formatarea lui cu WordArt.
Pasul 1 Editarea textului în WordArt: de pe bara de instrumente Drawing
executăm clic pe butonul WordArt . În caseta cu acelaşi nume alegem stilul

, ce se găseşte la intersecţia coloanei trei cu rândul doi. Apăsăm butonul OK. În
caseta de dialog Edit WordArt Text introducem textul „CAPITOLUL II”, apăsăm tasta
Enter, introducem titlul capitolului şi apăsăm butonul OK.
Pasul 2 Formatarea textului: Format/WordArt. În caseta de dialog cu acelaşi
nume din secţiunile Fill şi Line alegem culoare Teal, situată la intersecţia coloanei
cinci cu rândul doi. Setăm grosimea liniei (Weight) la 1pt şi executăm clic pe butonul
OK.
Pasul 3 (opţional) Redimensionăm textul în funcţie de dimensiunile paginii.
Pentru a scoate în evidenţă titlurile de capitole se poate folosi acest gen de

formatare şi la editarea referatelor.
7. Editarea unui titlu de subcapitol.
Se dă următorul titlu de subcapitol şi se cere editarea şi formatarea lui.
1.1. Definirea reţelelor
24
Pasul 1 Crearea dreptunghiului: de pe bara de instrumente Drawing activăm
butonul Rectangle şi cu ajutorul mouse-ului trasăm un dreptunghi.
În cazul în care după activarea butonului se deschide caseta Create your

drawing here se execută clic pe butonul Undo, apoi se trasează
dreptunghiul.
Pasul 2 Formatarea dreptunghiului cu ajutorul barei de butoane Drawing:
 Selectăm dreptunghiul şi tragem de colţurile acestuia pentru a-l redimensiona

(lungimea acestuia trebuie să fie egală cu lungimea unui paragraf normal de text).
 Apăsăm săgeata din dreapta a butonului Fill Color
pentru a deschide lista de culori şi selectăm

opţiunea Fill Effects.
 Selectăm opţiunea One color şi din listă alegem
culoarea Pale Blue.
 Selectăm din secţiunea Shading style stilul
Horizontal, iar în partea dreaptă varianta a patra de stil.
 Apăsăm butonul OK.
 Selectăm din nou dreptunghiul, în cazul în care s-a deselectat.
 Apăsăm săgeata din dreapta a butonului Line Color şi alegem opţiunea No

Line.
Pasul 3 Editarea titlului: executăm clic dreapta pe dreptunghi, alegem comanda
Add Text şi introducem textul dorit în interiorul dreptunghiului.
Pasul 4 Formatarea textului:

 Selectăm textul.
 Alegem alinierea centrată .

 Deschidem caseta de dialog Font (Format/Font), în care selectăm Fontul-Comic
Sans MS, Font style-Bold, Size-12, Font color-Dark Blue, iar din secţiunea Effects
validăm opţiunea Embross.
 Apăsăm butonul OK.
25
8. Crearea unei liste de buline speciale.
Editaţi enumerarea de mai jos:
• trebuinţe fiziologice;
• trebuinţe de securitate;
• trebuinţe de iubire;
• trebuinţe de stimă;
• trebuinţe de autorealizare.1
Pasul 1 Crearea automată a listei de buline speciale: Format/Bullets and

Numbering. Se deschide caseta de dialog cu acelaşi nume, unde selectăm un tip de
buline de pe eticheta Bulleted şi apăsăm butonul Customize. Se deschide caseta de
dialog din figura 3 a), unde apăsăm butonul Picture. Din caseta de dialog Picture
Bullet din figura 3 b), selectăm rombul şi apăsăm butonul OK.
a) Caseta de dialog b) Caseta de dialog

Customize Bulleted List Picture Bullet
Figura 3 Formatarea listelor de buline
1
Sursa: Gerald A. Cole, Management. Teorie şi practică., Ed. Ştiinţa, 2005, pag. 34
26
Pasul 2 Formatarea listelor de buline speciale: în caseta de dialog Customize

Bulleted List executăm clic pe simbolul nostru din secţiunea Bullet character, moment
în care în secţiunea Preview se actualizează automat lista.
În rubrica Indent at din secţiunea Bullet position setăm distanţa simbolului faţă de
marginea paginii de 0,5 cm.
În secţiunea Text position stabilim distanţa dintre simbol şi text în rubrica Tab space
after (1 cm) şi distanţa dintre text şi margini în rubrica Indent at (1 cm).
Executăm clic pe butonul OK pentru ca informaţiile de formatare stabilite să fie
aplicate.
9. Tipărirea unui părţi a documentului.
Se cere tipărirea paginilor 1, 5 şi 10 dintr-un document Word.
Pasul 1 Folosirea componentei de previzualizare: File/Print Preview. Înainte de

a tipări un document este recomandat să folosim componenta de previzualizare,
pentru a ne asigura că documentul arată aşa cum ne dorim.
Comanda Print Preview face o aproximare a felului cum arată documentul în

funcţie de imprimanta selectată. Dacă folosiţi această comandă pentru a
vedea cum va arăta documentul pe hârtie, asiguraţi-vă mai întâi că aţi selectat
imprimanta corespunzătoare.
Pasul 2 Tipărirea unei părţi a documentului: dacă dorim să tipărim numai o parte
a documentului, nu executăm clic pe butonul Print, ci selectăm File/Print pentru a
introduce în caseta Pages valorile 1,5,10.
10. Salvarea pe dischetă a unui document redactat în Word.
27
Deschidem caseta de dialog Save As din meniul File. Din lista Save in, din partea de
sus, alegem discheta (Floppy), iar în caseta File name introducem numele
documentului. Verificăm dacă în caseta Save as type este selectat tipul de document
Word şi executăm clic pe butonul Save.
Exerciţii
1. Să se execute toate comenzile şi aplicaţiile din acest capitol.

2. Realizarea paginii de gardă de mai jos, în funcţie de următoarele instrucţiuni
de editare şi salvarea acestea într-un nou dosar (folder) ce urmează a fi creat din
Word:
• Dimensiunea paginii: A4.
• Margini: Top-2,5 cm, Bottom-1,5 cm, Left-3 cm şi Right-2 cm.
• Distanţa dintre rânduri: Single.
• Antetul universităţii, numele conducătorului ştiinţific, numele absolventului,
localitatea şi anul: Font-Tahoma de 16, Bold.
• Textul „Proiect de diplomă”: Font-Monotype Corsiva, Size-36, Bold.
• Tema lucrării: Font: Comic Sans MS, Size-18, Bold.
Universitatea „Transilvania” din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice
Specializarea Management şi Informatică
Economică
28
PROIECT DE DIPLOMĂ
Tema: Băncile şi mediul de afaceri
Studiu de caz: ProCredit Bank
Conducător ştiinţific:
Prof. dr. ing. Tiberiu FORIŞ
Absolvent:
Claudia RAFIROIU
BRAŞOV
-2005-
3. Se cere:
• Să se tehnoredacteze textul de mai jos.
• Să se exerseze comenzile de selectare cu ajutorul tastaturii şi al mouse-ului.
• Să se înlocuiască automat cuvântul „bancar” cu „monetar” cu ajutorul unei
metode de editare rapidă.
• Să se modifice spaţierea dintre paragrafe la 6pt.
• Să se stabilească alineatele folosind rigla.
• Să se stabilească alineatele folosind comenzile adecvate.
• Să se modifice enumerarea pentru a începe cu litera b), fără a se şterge şi
reedita.
29
„Fără bănci profitabile, în bună stare de funcţionare, economia de piaţă s-ar

dezagrega. Acolo unde băncile se rup de profit sistemul bancar se prăbuşeşte, iar economia
de piaţă este în pericol.
Condiţia unui sistem bancar stabil şi puternic este ca băncile sa pompeze banii acolo
unde se obţin profituri. În această decizie n-au de ce să se implice nici politica, nici opţiunile
de protecţie socială. În sectorul bancar nu se opereaza cu sentimente, nu se operează cu
considerente de protecţie socială, ci numai cu raţionamente reci de profit. Aceasta este
starea de normalitate.
Potrivit Legii 101/1998 şi 58/1998, activitatea bancară în România este organizată şi
se desfăşoară prin:
a) Banca Naţională a României (cu rol de bancă centrală);
b) Bancile comerciale (constituite ca societăţi comerciale).
4. Editaţi o enumerare cu ajutorul simbolului  de dimensiune 14, stil îngroşat şi
culoare Indigo.
5. Realizaţi numerotarea paginilor unui document începând cu cifra 3.
6. Redimensionaţi caracterului de tabulare la 2 cm.
7. Redactaţi un document cu pagină de titlu, cuprins şi două capitole după cum
urmează şi salvaţi-l pe dischetă:
• Paginile care conţin titlul şi cuprinsul nu vor avea antetul completat.
• Prima pagină nu este numerotată.
• Numerotarea paginilor se face începând cu pagina de cuprins de la cifra 2.
• Fiecare capitol va avea un antet diferit.
8. Găsiţi comanda care ne permite să continuăm numerotarea unei liste după ce
a fost întreruptă.
9. Editaţi o formulă fără a utiliza editorul de ecuaţii.
10. Inseraţi simbolurile:   .
30
Unitatea Alte comenzi importante din

de meniurile
învăţare Insert, Format şi Tools
3
Obiective:
• Crearea şi actualizarea tabelelor de cuprins
• Inserarea notelor de subsol/notelor de sfârşit de document
• Inserarea imaginilor şi poziţionarea lor faţă de text
• Inserarea şi ştergerea semnelor de carte
• Crearea, editarea, activarea şi eliminarea legăturilor rapide
• Activarea opţiunilor de verificare şi verificarea ortografiei şi a gramaticii

documentului
3.1. Tabele de cuprins
1. Crearea automată a tabelelor de cuprins:

1. Se poziţionează cursorul unde se doreşte inserarea tabelei de cuprins.
2. Se selectează comanda Insert/Reference/Index and Tables/eticheta Tables
of Contents.
3. Clic pe butonul Options.
4. Available styles: se selectează stilurile folosite la scrierea titlurilor din
document.
5. TOC level: se scriu cifre de la 1 la 9, ce indică nivelul dorit al respectivului stil.
31
6. Clic pe OK.
7. Show page numbers: se referă la numerele de pagini. Se validează opţiunea
dacă se doreşte afişarea (includerea) acestora în cuprins.
8. Right align page numbers: se validează dacă se doreşte alinierea numerelor
la dreapta, dacă nu vor apărea imediat după titlul aferent.
9. Tab leader: se alege caracterul care va fi inserat între ultimul caracter al titlului
şi numărul de pagină aferent.
10. Formats: se alege modelul de cuprins.
11. Show levels: se precizează numărul de niveluri de titluri care vor fi incluse în
cuprins (de la unu la nouă).
2. Actualizarea tabelei de cuprins:

Se execută clic dreapta pe mouse şi se alege comanda Update Field:
- Update page numbers only: actualizează doar numerele de pagini.
- Update entire table: actualizează întreaga tabelă.
3.2. Note de subsol/note de sfârşit de document
Inserarea notelor de subsol sau a celor de sfârşit de document:

1. În modul de vizualizare Print Layout View se poziţionează cursorul acolo unde
se doreşte inserarea unei referinţe.
2. Se selectează comanda Insert/Reference/Footnote.
3. Se selectează tipul de notă dorit: de subsol (Footnotes) sau de sfâşit de
document (Endnotes).
4. Number Format: se alege formatul numărului din lista derulantă sau, dacă se
doreşte inserarea unui caracter (simbol), se tastează (selectează butonul
Symbol) în caseta Custom mark numărul (simbolul) dorit.
5. Start at: se selectează numărul de la care va începe numerotarea.
6. Numbering: se referă la modul cum se va face numerotarea: continuă pentru
întregul document (Continuous), va reîncepe pentru fiecare secţiune a
documentului (Restart each section) sau va reîncepe pentru fiecare pagină
(Restart each page).
7. Apply changes to: modificările se pot aplica secţiunii active (This section) sau
întregului document (Whole document).
32
8. Se execută clic pe butonul Insert.
3.3. Imagini
1. Inserarea imaginilor:
1. Se selectează comanda Insert/Picture.
2. Se alege tipul de imagine dorit: Clip Art, imagini din alte fişiere (From File),
diferite forme (AutoShapes), imagini scanate (From Scanner), organigrame
(Organization Chart), grafice (Chart) etc.
2. Decuparea imaginilor:
Varianta 1
1. Se execută clic pe imagine.
2. Se activează butonul Crop de pe bara de instrumente Picture şi cu

ajutorul cursorului se decupează din imagine, cât se doreşte.
Varianta 2
2. Format/ Picture, iar în secţiunea Crop from se specifică exact dimensiunile,
ce urmează a se tăia din stânga (Left), dreapta (Right), partea de sus (Top) şi
partea de jos (Bottom) a imaginii, în casetele cu acelaşi nume.
3. Redimensionarea imaginilor:
2. Se selectează comanda Format/Picture/eticheta Size.
Aceeaşi casetă de dialog se poate deschide prin dublu clic pe imagine, sau prin
clic dreapta, şi selectarea comenzii Format Picture.
3. Se introduc dimensiunile exacte sau procentele de scalare (Height-înălţime şi

Width-lăţime).
4. Poziţionarea imaginii faţă de text:
2. Se selectează comanda Format/Picture/eticheta Layout, în care se alege
una din opţiunile:
33
 In line with text: imaginea se va poziţiona în rând cu textul.

 Square: textul va înconjura imaginea sub formă de dreptunghi.
 Tight: dacă este o imagine neregulată, atunci textul va înconjura imaginea.
 Top and bottom: imaginea va avea
text doar deasupra şi sub ea.
 Behind text: imaginea va fi
poziţionată în spatele textului.
 In front of text: imaginea va fi
poziţionată peste text.
3. După selectarea opţiunii dorite se
execută clic pe butonul OK.
3.4. Semne de carte
1. Inserarea semnelor de carte:

1. Se poziţionează cursorul acolo unde dorim să inserăm un semn de carte.
2. Se selectează comanda Insert/Bookmark.
3. Se completează căsuţa de nume. Numele semnului de carte poate avea cel
mult 40 de caractere şi poate conţine litere, cifre, liniuţe de subliniere, dar nu
şi spaţii sau alte simboluri. În plus, trebuie să înceapă cu o literă.
4. După introducerea numelui se apasă butonul Add pentru adăugarea semnului
de carte în listă.
 Semnele de carte, în formatul prestabilit, nu sunt afişate. Pentru a uşura

deplasarea de la un semn de carte la altul se foloseşte comanda Go To.
2. Ştergerea unui semn de carte:

1. Se selectează comanda Insert/Bookmark.
2. Se selectează semnul ce se doreşte a fi şters din listă.
3. Se execută clic pe butonul Delete.
3.5. Legături rapide (Hyperlink)
34
1. Inserarea unei legături rapide cu alt document:

1. Se selectează elementul de legătură (cuvânt, imagine etc.).
2. Se selectează comanda Insert/Hyperlink, care afişează caseta de dialog cu
acelaşi nume (sau se execută clic pe butonul ).

3. Link to: facilitează alegerea elementului cu care se doreşte realizarea unei
legături rapide:
• Existing File or Web Page: fişier existent sau pagină web.
• Place in This Document: documentul activ.
• Create New Document: document nou.
• E-mail Address: adresă de e-mail.
4. Look in: ne permite căutarea fişierului cu care se va realiza legătura.
5. Text to display: se introduce textul de legătură, dacă nu a fost deja selectat
unul.
6. Screen Tip: se introduce un text de ajutor, care va apărea în momentul în care
se trece cu mouse-ul peste elementul de legătură.
2. Editarea legăturii:
1. Se execută clic dreapta pe elementul de legătură.
2. Se selectează comanda Edit/Hyperlink.
3. Activarea legăturii:
2. Se selectează comanda Open/Hyperlink.
4. Ştergerea legăturii:
2. Se selectează comanda Remove/Hyperlink.
3.6. Verificarea ortografiei şi gramaticii documentului
1. Activarea opţiunilor de verificare:

Pentru ca Word să permită verificarea ortografică şi gramaticală trebuie, mai
întâi, să se execute comanda Tools/Options/eticheta Spelling and Grammar, unde
se validează casetele Check spelling as you type şi Check grammar as you type. Se
execută clic pe butonul OK.
2. Verificarea ortografiei şi a gramaticii:
35
Se execută comanda Tools/Spelling and Grammar sau se execută clic pe
butonul .
unui referat sau a unui proiect de diplomă
1. Realizarea unei tabele de cuprins.
Să se realizeze automat tabela de cuprins pentru textul următor:
Management. Teorie şi practică.

Capitolul I Managementul marketingului
(Title + 14pt, Bold, Italic)
1.1. Conceptul de marketing
(Heading 1 + 14pt, Bold)
Textul aferent subcapitolului: Normal, Font Times New Roman, 12 pt,
Justified, la un rând şi jumătate.
1.2. Mixul de marketing
1.3. Mixul de marketing
1.4. Organizarea marketingului
36

Capitolul II Managementul producţiei
Textul aferent capitolului: Normal, Font Times New Roman, 12 pt, Justified, la
un rând şi jumătate.
Capitolul III Managementul resurselor umane
Capitolul IV Managementul calităţii
Capitolul V Managementul proiectelor
Pentru a realiza automat tabela de cuprins pentru textul de mai sus trebuie să
parcurgem următorii paşi:
Pasul 1 Redactăm textul: pentru crearea tabelelor de cuprins, Word foloseşte
stilurile de paragraf, deci trebuie să aplicăm aceste stiluri înainte de crearea tabelei
de cuprins. Pentru aceasta vom diferenţia titlurile de nivelul 1 prin aplicarea stilului
Title, iar titlurile de nivelul 2 prin aplicarea stilului Heading 1. De reţinut că, aceste
stiluri trebuie aplicate doar pentru titluri.
Pasul 2 Crearea tabelei de cuprins:
1. Poziţionăm punctul de inserare acolo unde dorim să apară cuprinsul (de
exemplu, la începutul documentului).
2. Executăm comanda Insert/Reference/Index and Tables pentru a afişa
caseta de dialog cu acelaşi nume.
3. Activăm eticheta Table of Contents, în care validăm opţiunile Show page
numbers (include în cuprins numerele de pagină) şi Right align page numbers
(aliniază la dreapta numerele de pagină), dacă nu sunt deja validate.
37
4. Executăm clic pe butonul Options, care deschide caseta de dialog Table of

Contents Options.
5. Ne asigurăm că opţiunea Styles este selectată, apoi în lista TOC level în
dreptul stilului Title introducem cifra 1, iar în dreptul stilului Heading 1 cifra 2.
6. Cifrele deja existente în listă trebuie şterse. Astfel, am definit stilul şi
importanţa (nivelul) titlurilor din document.
7. Executăm clic pe butonul OK.
Exerciţii
1. Să se execute toate comenzile de mai sus.

2. Realizaţi un cuprins automat.
3. Redactaţi un citat dintr-o carte şi inseraţi o referinţă.
4. Să se realizeze o legătură rapidă între un document şi o adresă de e-mail.
5. Să se realizeze o legătură rapidă între două documente.
6. Să se realizeze o legătură rapidă între un document şi o pagină web.
7. Să se realizeze o legătură rapidă între paginile unui document.
38
Unitatea
de Coloane, tabele, diagrame şi
învăţare
4 ecuaţii
Obiective:
• Formatarea unui text pe coloane
• Utilizarea barei de instrumente Tables and Borders
• Crearea şi formatarea tabelelor
• Crearea şi formatarea diagramelor
• Inserarea ecuaţiilor
4.1. Coloane
1. Crearea rapidă a coloanelor:
 Se selectează textul.
 Se execută clic pe butonul rapid Columns de pe bara de instrumente

Standard.
 Se selectează numărul dorit de coloane.
2. Crearea coloanelor cu ajutorul casetei de dialog Columns:
 Se selectează textul.
 Se execută comanda Format/Columns, care deschide caseta de dialog cu
acelaşi nume.
 Se setează opţiunile:
39
• Number of columns: se introduce numărul de coloane (maxim 11).

• Equal column width: se deselectează această opţiune dacă se doreşte
modificarea lăţimii coloanelor.
• Width and spacing: se modifică lăţimea coloanelor şi distanţa dintre
acestea.
• Line between: se validează pentru a delimita coloanele prin linii.
4.2. Tabele
1. Bara de instrumente Tables and Borders

Pentru a afişa bara de instrumente Tables and Borders se activează butonul
cu acelaşi nume sau se selectează comanda View/Toolbars/Tables and

Borders.
Stil linie Culoare Aliniere Schimbare Schimbare

umbră în celulă direcţie text litere
Desenare Culoare Contopeşte Distribuie Sortare
tabel linie celulele echilibrat descendentă
coloanele
Gumă de Margini Împarte Auto- Sumă

şters celulele formatare automată
tabel
Lăţime Inserare Distribuie Sortare
linie tabel echilibrat ascendentă
rândurile
Tabelul 2 Bara de instrumente Tables and Borders

Comandă Efect
Desenare tabel Activarea butonului permite trasarea liniilor.
Gumă de şters Activarea butonului permite ştergerea unor părţi
din tabel.
Stil line Din lista derulantă se poate modifica stilul liniei.
Lăţime linie Din lista derulantă se poate modifica lăţimea liniei.
Culoare linie Dacă se execută clic pe săgeata din dreapta a
butonului, se poate selecta culoarea liniei.
Margini Dacă se execută clic pe săgeata din dreapta
butonului, se pot selecta sau deselecta anumite
40
Tabelul 2 Bara de instrumente Tables and Borders

Comandă Efect
linii din tabel.
Culoare umbră Dacă se execută clic pe săgeata din dreapta
butonului, se poate selecta culoarea cu care se
doreşte umbrirea porţiunii din tabel selectată
anterior.
Inserare tabel Permite inserarea unui tabel, a unor rânduri,
coloane sau celule într-un tabel.
Contopire celule Prin selectarea mai multor celule şi acţionarea
butonului acestea se contopesc, rezultând una
singură.
Împărţire celule Permite împărţirea unei celule (unor celule) în mai
multe, în funcţie de cifrele selectate în caseta de
dialog ce se deschide la apăsarea butonului.
Aliniere în celulă Ne pune la dispoziţie 9 moduri de aliniere în
interiorul celulelor.
Rânduri egale Distribuie echilibrat rândurile selectate.
Coloane egale Distribuie echilibrat coloanele selectate.
Autoformatare tabel Deschide caseta de dialog cu acelaşi nume, care
permite schimbarea tipului de tabel cu unul gata
formatat.
Schimbare direcţie text Permite scrierea pe verticală.
Sortare ascendentă Sortează ascendent elementele selectate.

Sortare descendentă Sortează descendent elementele selectate.
Sumă automată Realizează suma cifrelor din celulele situate
deasupra celulei în care se află punctul de
inserare.
Schimbare litere Schimbă majusculele cu litere mici (ciclic).
 Majoritatea comenzilor de pe bara de butoane Tables and Borders se regăsesc

şi în meniul Tables sau în meniul ce se deschide prin executarea unui clic
dreapta pe tabel.
2. Crearea tabelelor
a) Crearea rapidă a tabelelor:
41
 Se execută clic pe butonul rapid Insert Table de pe bara de instrumente

Standard.
 Se selectează numărul dorit de coloane şi rânduri cu ajutorul mouse-ului.
b) Crearea tabelelor cu ajutorul casetei de dialog Insert Table:
 Se deschide caseta de dialog prin executarea comenzii Table/Insert/Table.
 Table size: se introduce numărul dorit de coloane (Number of columns) şi
rânduri (Number of rows).
 AutoFormat: procedura se foloseşte pentru realizarea tabelelor preformatate.
 AutoFit behavior: forţează coloanele să se adapteze textului din tabel, pentru
ca acestea să nu ia dimensiuni neadecvate.
3. Formatarea tabelelor
a) Adăugarea unor celule/rânduri/coloane:
 Se selectează un număr de celule/rânduri/coloane egal cu cel ce se doreşte a
se insera.
 Se execută comanda Table (sau clic dreapta)/Insert/Cells (Rows sau
Columns).
b) Stergerea unor celule/rânduri/coloane:
 Se selectează un număr de celule/rânduri/coloane egal cu cel ce se doreşte a
se şterge.
 Se execută comanda Table (sau clic dreapta)/Delete/Cells (Rows sau
Columns).
c) Repetarea rândurilor de titlu pe fiecare pagină:
 Se selectează rândurile de titlu;
 Table/Heading Rows Repeat.
d) Stabilirea alinierii/dimensiunii tabelului/ rândului/coloanei/celulei activ
 Table (sau clic dreapta)/ Table Properties.
4.3. Diagrame
Pentru a afişa bara de instrumente Drawing se activează butonul cu acelaşi
nume sau se execută comanda View/Toolbars/Drawing.
Meniul Săgeată Inserare Umplere Stil linie
42
Draw WordArt cu culoare întreruptă

Forme Oval Inserare Culoare Stil
predefinite Clip Art font umbră
Selectare Dreptunghi Inserare diagrame Culoare Stil

obiecte sau organigrame linie săgeată
Linie Casetă Inserare Stil Stil
de text imagine linie 3-D
Tabelul 3 Bara de instrumente Drawing

Comandă Efect
Meniul Draw Conţine o serie de comenzi ce ne ajută la
realizarea diagramelor, cum ar fi:
gruparea (Group), degruparea (Ungroup)
şi regruparea (Regroup) obiectelor,
ordinea de suprapunere a obiectelor
(Order) etc.
Selectare obiecte (Select Objects) Transformă cursorul în săgeată, ceea ce
ne ajută la selectarea mai multor obiecte.
Forme predefinite (AutoShapes) Conţine o serie de forme de obiecte
predefinite.
Linie (Line) Se foloseşte pentru trasarea liniilor.
Săgeată (Arrow) Se foloseşte pentru trasarea săgeţilor.
Dreptunghi (Rectangle) Se utilizează pentru trasarea
dreptunghiurilor.
Oval (Oval) Se utilizează pentru trasarea formelor
ovale.
Casetă de text (Text Box) Se utilizează pentru scrierea unui text.
Inserare WordArt (Insert WordArt) Deschide editorul de stilurilor speciale de
text.
Inserare diagrame sau organigrame Se utilizează când se doreşte inserarea
(Insert Diagram or Organization unei diagrame predefinite.
Chart)
Inserare Clip Art (Insert Clip Art) Deschide caseta de dialog cu acelaşi
nume care conţine o listă de imagini ce
pot fi inserate în document.
Inserare imagine (Insert Picture) Permite inserarea imaginii dorite prin
43
Tabelul 3 Bara de instrumente Drawing

Comandă Efect
selectarea folder-ului care o conţine.
Umplere cu culoare (Fill Color) Permite colorarea obiectelor.
Culoare linie (Line Color) Permite colorarea liniilor obiectelor.
Culoare font (Font Color) Permite schimbarea/alegerea culorii
fontului.
Stil linie (Line Style) Permite schimbarea/alegerea stilului de
linie.
Stil linie întreruptă (Dash Style) Permite alegerea/schimbarea stilului de
linie întreruptă.
Stil săgeată (Arrow Style) Permite schimbarea/alegerea stilului de
săgeată.
Stil umbră (Shadow Style) Deschide o listă cu stiluri de umbre ce se
pot aplica unui obiect.
Stil 3-D (3-D Style) Deschide o listă cu stiluri 3-D ce se pot
aplica unui obiect.
4.4. Ecuaţii
Pentru a afişa bara de instrumente Equation se activează butonul Equation
Editor .
Simboluri Alte Simboluri Simboluri Caractere

matematice simboluri de săgeţi pentru mulţimi greceşti (litere mici)
Spaţii şi Simboluri Simboluri Simboluri Caractere
elipse de operatori de logică amestecate greceşti (litere mari)
Tipuri de Indici şi Simboluri Tipuri de săgeţi Simboluri pentru

paranteze exponenţi integrale etichetate matrici
Fracţii şi Simboluri Simboluri Simboluri de
radical de sumă de logică produs şi teorie
matematică
44
Bara de instrumente Equation ne dă posibilitatea să edităm ecuaţii complexe

ce conţin: paranteze rotunde, pătrate, acolade, fracţii, radical, integrale, operatori
matematici, sume, produse, indici şi exponenţi etc.
Pentru a reveni la fereastra normală de lucru se execută clic pe spaţiul din
afara chenarului de editare a ecuaţiilor.
Trecerea cu uşurinţă de la un nivel la altul, sau de la un caracter la altul, în

cadrul unei formule se realizează folosind tastele săgeată sus, jos, stânga şi
dreapta.
1. Editarea unui articol.
Editaţi articolul de mai jos pe două coloane.
anvergură pentru un elev în acelaşi

sezon, nevoia de întărire a
pregătirii din anii de liceu, nevoia
consolidării culturii generale a
candidaţilor, nevoia evitării irosirii
În anul 2000, în ordinul ministrului privind de resurse şi energie prin
criteriile generale de organizare şi organizarea unui concurs de
desfăşurare a admiterii în învăţământul admitere tradiţional foarte costisitor,
superior de stat pentru anul universitar nevoia compatibilizării cu tradiţia
2000/2001, au apărut pentru prima dată românească şi cu repere
următoarele modificări: internaţionale, recomandăm
„Art.13 Având în vedere facultăţilor şi universităţilor să
inoportunitatea a două examene de renunţe complet la concursul de
45
admitere în facultăţi în forma tradiţională şi

să considere, pentru admiterea
candidaţilor media de la examenul de
bacalaureat, corelată cu medii din anii de
liceu ai candidatului ce se consideră
relevante pentru specializarea respectivă.
Art.14 Ministerul Educaţiei
Naţionale, împreună cu rectoratele
universităţilor, va asigura preluarea
preşedenţiei comisiilor de bacalaureat de
către cei mai prestigioşi – moral şi
profesional – profesori şi conferenţiari
universitari.”
După doar doi ani, în anul 2002, din
ordinul ministrului nr. 3031 din 10.01.2002
privind aceleaşi criterii, dar pentru anul
universitar 2002/2003, articolul 14 dispare
complet, iar articolul 13 se modifică
enunţând contrariul: „Art.12 Se
recomandă organizarea admiterii pe bază
de examen. Media la examenul de
bacalaureat sau rezultatele obţinute de
candidaţi în liceu, la disciplinele stabilite
de comisiile facultăţilor şi senatele
universitare, pot fi luate în considerare
potrivit criteriilor proprii de admitere.”
Sursa: Dascălu, A., Conflict la graniţa
dintre liceu şi facultate, SIMPEC, 2005.
46
Metoda 1
Pasul 1 Realizarea coloanelor: într-un nou
document redactăm textul. Îl selectăm şi
executăm comanda Format/Columns. Caseta
alăturată prezintă opţiunile ce trebuie să le setăm
pentru realizarea coloanelor din această aplicaţie.
Pasul 2 Inserarea imaginii: executăm clic acolo
unde dorim să inserăm imaginea şi apăsăm
butonul Insert Clip Art de pe bara de instrumente Drawing. În caseta cu acelaşi

nume executăm clic pe butonul Go, selectăm imaginea din lista derulantă şi alegem
comanda Insert.
Pasul 3 Redimensionarea şi poziţionarea imaginii faţă de text: executăm dublu
clic pe imagine (sau Format/Picture) pentru a deschide caseta de dialog cu acelaşi
nume (figura 4). Alegem opţiunile din cele două imagini din figura 4 şi executăm clic
pe butonul OK.
Figura 4 Caseta de dialog Format Picture

Metoda 2
Realizăm pasul 1 de la metoda 1, după care începem să redactăm textul. Când
dorim să trecem la a doua coloană executăm comanda Insert/Break şi validăm
opţiunea Column Break. Ceilalţi doi paşi se execută identic.
2. Editarea unui tabel.
Editaţi tabelul de mai jos şi formataţi-l.

Tabelul 4 Evoluţia costului specific (mil. lei)
Ani Cost total Cantitate Cost specific
2003 500 100 5
2004 539 110 4,9
Total 1039 220
Pasul 1 Inserarea tabelului: din meniul Table selectăm comanda Insert/Table

pentru a deschide caseta de dialog cu acelaşi nume. În secţiunea Table Size setăm
4 coloane şi 3 rânduri.
Pasul 2 Alegerea unui tip de tabel gata formatat: în aceeaşi casetă de dialog
executăm clic pe butonul AutoFormat. Se deschide caseta de dialog cu acelaşi
nume.
 Dacă am închis deja caseta, executăm comanda Table/Table AutoFormat.
Din lista Table Styles alegem stilul Table Web 3 şi executăm clic pe butonul OK
pentru ambele casete de dialog.
Pasul 3 Aplicarea unor formatări speciale tabelului:
• pentru capul de tabel (primele două rânduri ale tabelului): le selectăm şi
apăsăm săgeata din dreapta a butonului
Shading Color de pe bara de instrumente
Tables and Borders. Alegem culoarea de
umplere Pale Blue.
• pentru ultimul rând: îl selectăm şi executând
aceeaşi comandă alegem culoarea de umplere
Light Green. Cu acelaşi rând selectat, executăm
din nou clic pe săgeata din dreapta a butonului
de umplere şi alegem comanda More Fill Colors pentru a deschide caseta de
dialog Colors. Activăm eticheta Custom pentru a alege o culoare de verde mai
intens ca în imaginea alăturată.
• pentru marginile tabelului: executăm clic în tabel şi selectăm comanda
Format/Borders and Shading, care deschide caseta cu acelaşi nume. În
această casetă realizăm setările din figura 5, culoarea ce o alegem fiind Teal.
Pentru a aplica aceste elemente de formatare trebuie să apăsăm de două ori
pe fiecare buton din secţiunea Preview a acestei casete de dialog, apoi să
executăm clic pe butonul OK.
Figura 5 Caseta se dialog Borders and Shading
Pasul 4 Contopirea celulelor: selectăm primul rând al tabelului şi executăm clic pe

butonul Merge Cells. Acelaşi lucru îl facem şi pentru ultimele două celule ale
tabelului.
Pasul 5 Formatarea textului: pentru rândul de titlu,
după selectare se execută comanda Format/Font.
În caseta cu acelaşi nume realizăm setările din
imaginea alăturată. Culoarea ce o folosim este Dark
Blue, iar efectul este Engrave.
Pentru al doilea rând, precum şi pentru ultimul rând
selectăm fontul Comic Sans MS, Bold, 12, culoarea
Teal şi efectul Emboss.
Pasul 6 Alinierea textului: selectăm titlul tabelului, executăm clic pe butonul Align
şi alegem Align Center (aliniere centrată). Pentru restul textului din tabel alegem
Align Center Left (aliniere centrată la stânga).
Pasul 7 Redimensionarea tabelului şi alinierea lui în pagină: executăm clic în
tabel şi selectăm comanda Table/Table Properties.
În caseta cu acelaşi nume realizăm următoarele setări: dimensiune 15,2cm (Size),
aliniere centrată în pagină (Alignment-Center) şi tabelul nu este înconjurat de text
(Text wrapping-None).
Exerciţii
1. Să se execute toate comenzile şi aplicaţiile din acest capitol.

2. Editaţi tabelul de mai jos şi formataţi-l.
Ani 2001 2002 2003 2004

Venituri 3000 4000 5000 6000
Cheltuieli 2500 3300 4100 5600
Profit 500 700 900 400
Tabelul 5 Exemplu de tabel
3. La titlul tabelului de la exerciţiul 2 introduceţi o referinţă bibliografică de forma:
1. Sursa: Popescu, P., - Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2003
4. Inseraţi imaginea de mai jos într-o celulă a tabelului şi redimensionaţi-o pentru
a nu depăşi dimensiunile normale ale celulei.
5. Formataţi tabelul de la exerciţiul 2 şi textul de sub el, astfel încât să rămână

întodeauna pe aceeaşi pagină.
6. Inseraţi în tabel mai multe rânduri, astfel încât tabelul să depăşească o pagină
şi formataţi capul de tabel pentru a se repeta şi pe următoarea pagină.
7. Căutaţi pe Internet modelul european de CV şi refaceţi-l identic pornind de la
un nou document, apoi completaţi-l cu datele voastre.
8. Editaţi următoarea schemă de organizare a unei companii:
DIRECTOR
GENERAL
MANAGER DE MANAGER DE MANAGER DE

DEPARTAMENT DEPARTAMENT DEPARTAMENT
PERSONAL PERSONAL PERSONAL
COORDONAREA
PROIECTULUI
Figura 6 Organizarea matriceală2
9. Editaţi formulele şi ecuaţiile de mai jos:
∆ M = Fob' F oc = f ob' * βob' > 0
Pg = 2 ρ' n 2 − Aob
2
/ A0 βob
'
2
Dumitraşcu, D., Şimon A., E., - Managementul proiectelor, Editura Universităţii „Transilvania”, Braşov, 2005,
pag. 53.
 2 × xi 
  x 6 + 67 8  × x n 1 
  ∑
5
 1

f α  ≤ lim 5 x + x 3 × 
 i =(
1 x + 200
1
) 7 2

 × 2x
  x →2 1 1  ∫ ∫ 3
∫ x  1
1  1 
3
 
 
   
DE EDITAT
Unitatea
de Formulare şi protejarea
învăţare
5 documentelor
Obiective:
• Crearea şi formatarea formularelor
• Blocarea şi protejarea documentelor
5.1. Formulare (Forms)
Pentru a afişa bara de instrumente Forms se execută comanda

View/Toolbars/Forms.
Câmpuri Inserare
derulante cadru
Rubrică de Trasare Reseteare
text tabel câmpurile
Caseta de Inserare Protejare

validare tabel documentul
Opţiuni Umbră
Tabelul 6 Bara de instrumente Forms
Comandă Acţiune
Rubrică de text Inserează o rubrică de text.
(Text Form Field)
Casetă de validare Inserează o casetă de validare.
(Check Box Form Field)
Câmpuri derulante Inserează câmpuri de formular derulante.
(Drop-Down Form Field)
Opţiuni Ajută la stabilirea proprietăţilor unui câmp de
(Form Field Options) formular. Pentru aceasta:
- se execută clic pe câmpul dorit şi se activează
butonul Form Field Options sau
- se execută dublu clic pe câmpul respectiv.
Trasare tabel Permite trasarea liniilor unui tabel.
(Draw Table)
Inserare tabel Permite inserarea unui tabel.
(Insert Table)
Inserare cadru Permite inserarea unui cadru.
(Insert Frame)
Umbră Aplică o umbră gri câmpurilor din formular pentru ca
(Form Field Shading) utilizatorul (cel care completează formularul) să le
vadă.
Resetare câmpuri Resetează câmpurile unui formular.
(Reset Form Fields)
Protejare formular Prin activarea butonului se realizează testarea/
(Protect Form) protejarea unui formular.
5.2. Blocarea şi protejarea documentelor
Salvarea fişierelor cu recomandarea de a fi deschise numai pentru citire se

poate realiza pe două căi:
Varianta 1
 Se execută comanda File/Save As/Tools/Security Options şi se

validează opţiunea Read-only recommended.
Varianta 2
 Se execută comanda Tools/Options/ eticheta Save şi se validează
opţiunea Read-only recommended.
Figura 7 Caseta de dialog Security
Protejarea fişierelor prin parolă se poate face în trei moduri după cum
urmează:
a) Protejarea documentelor pentru revizii şi adnotări: Tools/Protect Document
(eliminarea protecţiei Tools/Unprotect Document).
b) Protejarea fişierelor cu parolă pentru scriere: File/Save As/Tools/Security
Options/ Password to modify (sau folosind comanda Options din meniul
Tools).
c) Protejarea documentelor la deschidere neautorizată: File/Save
As/Tools/Security Options/ Password to open (sau folosind comanda
Options din meniul Tools).
Aplicaţii rezolvate
1. Editarea, tipărirea şi salvarea unui formular.
Să se editeze într-un nou document formularul de mai jos, să se protejeze,

completeze, tipărească şi salveze după instrucţiunile:
- Pentru toate rubricile de text trebuie selectate opţiunile potrivite pentru tipul,
dimensiunea maximă şi formatul textului (de exemplu pentru CNP opţiunile sunt
Number, 13, 0).
- Pentru rubricile de text de tipul Regular text (nume, prenume, strada etc.) formatul
textului trebuie să fie Uppercase (litere mari).
- Lista derulantă Naţionalitate trebuie completată cu articole (Română, Maghiară
etc.).
- Trebuie adăugate texte de asistenţă pentru toate câmpurile formularului.
- Protejarea formularului fără parolă.
- Completarea formularului se va realiza cu datele dvs.
- Se va realiza tipărirea numai a datelor din formular.
- Se va realiza salvarea numai a datelor din formular.
Formular
1. Nume, prenume:
2. Adresă:
3. Localitatea:
4. Judeţul:
5. Sex: F M
6. Data naşterii:

7. CNP:
8. Buletin: seria nr.
9. Naţionalitate: Română (Selectaţi)
Pasul 1 Crearea unui formular:

1. Deschidem un nou document File/New.
2. Executăm comanda File/Save As.
3. Din lista Save as type selectăm Document Template (document de tip şablon).
4. În caseta File Name introducem numele noului şablon.
5. Din lista Save in selectăm locaţia dorită şi executăm clic pe butonul Save.
Pasul 2 Inserarea câmpurilor unui formular:
6. După ce am redactat itemii formularului, mutăm punctul de inserare în dreptul
primului item „Nume, prenume” şi executăm clic pe butonul Text Form Field
pentru a insera o rubrică de text. Executăm aceeaşi operaţie pentru itemii 1-4, 6,
7 şi 8.
7. Pentru itemul 5 inserăm în acelaşi mod câte o casetă de validare (Check Box
Form Field) pentru fiecare din cele două opţiuni (F şi M).
8. Pentru itemul 9 inserăm o listă derulantă (Drop-Down Form Field).
Pasul 4 Stabilirea proprietăţilor fiecărui câmp:
9. Stabilim opţiunile fiecărui câmp selectându-l şi executând clic pe butonul
Form Field Options sau dublu clic pe câmpul formularului.

Opţiunile sunt cele din tabelul 7.
Tabelul 7 Opţiunile câmpurilor unui formular

Câmp Opţiune Acţiune şi exemplu
Type Din această listă derulantă selectăm tipul rubricii de
text inserate:
- Regular text (text obişnuit): 1-4, 8 (doar seria);
- Number (număr): 7 şi 8 (doar câmpul nr.);
- Date (dată): 6.
Default Ne permite introducerea unui text/ număr/ dată etc.
text/number/date prestabilit sau a unui text/ număr/ dată etc. de
Tabelul 7 Opţiunile câmpurilor unui formular
Câmp Opţiune Acţiune şi exemplu
etc. exemplificare care va fi afişat în formular. Exemplul
nostru nu necesită introducerea unui astfel de text.
Maximum length Ne permite limitarea numărului de caractere care pot
fi introduse în rubrica de text:
- Seria: 2 caractere;
- CNP: 13 caractere;
- Unlimited (nelimitat): pentru restul rubricilor de text
obişnuit.
Text/number/date Ne permite selectarea felului în care dorim să fie
format afişat textul/numărul/data etc. rubricii. Pentru textul
obişnuit acestea sunt:
- Uppercase (litere mari): pentru toate rubricile de text
obişnuit inserate;
- Lowercase (litere mici);
- First capital (literă mare la început);
- Title case (litere mari la începutul fiecărui cuvânt).
Pentru dată (itemul 6) selectăm formatul dd.MM.yyyy.
Check box size - Auto: mărimea casetei este stabilită de Word.
- Exactly: ne permite stabilirea unei alte mărimi, în
puncte, pentru caseta de validare.
Pentru toate casetele inserate selectăm mărimea de
12 pt.
Default value - Not checked: iniţial caseta nu va fi „selectată”
(bifată).
- Checked: iniţial caseta de validare va fi „selectată”.
Drop-down item Introducem, pe rând, fiecare articol (Română,
Items in drop- Maghiară etc.) în această casetă şi executăm clic pe
down list butonul Add. Putem folosi butoanele Move ca să
mutăm articolul selectat din listă, în sus sau în jos, în
cadrul listei derulante. Butonul Remove ne permite să
ştergem din listă un articol.
Pasul 5 Adăugarea textului de asistenţă la un câmp de formular:

10. Afişăm caseta de dialog Form Field Options, pentru fiecare câmp pe rând, şi
alegem comanda Add Help Text, care deschide caseta de dialog cu acelaşi
nume.
11. Pe eticheta Status Bar selectăm opţiunea Type your own şi introducem textul de
asistenţă. Acesta va fi afişat pe bara de stare în momentul utilizării (protejării)
formularului.
12. Pe eticheta Help Key (F1) selectăm opţiunea Type your own şi introducem textul
de asistenţă. Acesta va fi afişat odată cu apăsarea tastei F1 în momentul utilizării
(protejării) formularului.
Pasul 6 Completarea formularului:
13. După ce am terminat de aranjat formularul, trebuie să-l protejăm, asfel încât să
se poată folosi câmpurile, dar să nu se poată modifica itemii formularului.
Protejarea se poate realiza cu parolă sau fără. Pentru protejarea formularului fără
parolă, executăm clic pe butonul Protect Form de pe bara de instrumente Form.
Pasul 7 Completarea formularului:
14. După protejarea formularului îl putem completa cu datele noastre. Pentru aceasta
ne deplasăm de la un câmp la altul cu ajutorul tastei Tab sau a săgeţilor de pe
tastatură.
Pasul 8 Tipărirea numai a datelor din formular:
15. Word ne pune la dispoziţie opţiunea de tipărire doar a datelor cu care a fost
completat formularul, fără să tipărească şi textul acestuia. Pentru aceasta
executăm comanda Tools/Options/Print şi activăm opţiunea Print data only for
forms. Executăm clic pe butonul OK şi realizăm operaţiunea de printare obişnuită
(File/Print).
Pasul 9 Salvarea numai a datelor din formular:

16. Word ne pune la dispoziţie opţiunea de salvare doar a datelor, fără să salveze şi
formularul, ceea ce ne poate ajuta la introducerea datelor într-o bază de date.
Pentru aceasta executăm comanda Tools/Options/eticheta Save şi activăm
opţiunea Save data only for forms. Executăm clic pe butonul OK ca să închidem
caseta de dialog şi salvăm formularul prin metoda obişnuită (File/Save).
Exerciţii
1. Să se execute toate comenzile de mai sus.

2. Cu ajutorul meniului Help definiţi fiecare câmp al formularului.
3. Într-un nou document editaţi şi completaţi cu datele voastre următorul
formular:
1. Nume:
2. Prenume:
3. An naştere:
4. Sex: F M
4. Adresa: str. , nr. , bl. , sc. , apt.
5. Telefon:
6. Fax:
7. E-Mail:
8. Specializarea: Management şi informatică economică (Selectati)
Lista derulantă de la punctul 8 din formular trebuie să conţină toate
specializările facultăţii dvs.
4. Parolaţi câte un document pentru fiecare din tipurile de protejare. Închideţi şi
redeschideţi documentele. Sesizaţi diferenţa şi apoi deparolaţi documentele.
Bazele informaticii ecomomice Microsoft Excel
Unitatea
de
6
Obiective:
• Definirea componentelor ferestrei Excel
• Utilizarea comenzilor de editare a documentului
• Schimbarea formatului numeric (Format Cell)
• Crearea rapidă a seriilor de date
6.1. Componentele ferestrei Excel
Înainte de a începe folosirea programului, trebuie să definim principalele

componente ale ferestrei Excel (figura 8). Acestea sunt:
1. Foaia de calcul: este formată din rânduri şi coloane care se intersectează
formând celule, în care se introduce text. Iniţial dispunem de trei astfel de foi de
calcul, dar putem insera sau şterge oricâte dorim.
2. Taburile pentru foile de calcul: afişează etichetele foilor de calcul. Ne permit
trecerea de la o foaie de calcul la alta prin executarea unui clic pe eticheta acesteia.
Iniţial Sheet 1 (foaia de calcul 1) este cea activă.
3. Capetele rândurilor: sunt reprezentate prin cifre.
4. Capetele coloanelor: sunt reprezentate prin litere.
5. Selectorul: este conturul negru ce ne indică celula activă.
61
6. Barele de derulare: se folosesc pentru derularea pe orizontală sau verticală a foii

de calcul active.
7. Butoanele de derulare a foilor de calcul: ne permit derularea taburilor spre
stânga sau spre dreapta. Se folosesc în cazul în care am inserat mai multe foi de
calcul şi nu putem vizualiza toate taburile aferente acestora.
8. Bara de formule: afişează tot textul pe care l-am introdus într-o celulă.
9. Caseta de nume: ne indică numele celulei (celulelor) selectate. De exemplu,
pentru celula activă din figura 8 caseta de nume afişează A1.
9. Caseta de nume 8. Bara de formule 4. Capetele coloanelor
5. Selector
1. Suprafaţa foii
de calcul
3. Capetele rândurilor
Butoane de derulare
7. a foilor de calcul
6. Bare de derulare
Taburi pentru foile

2. de calcul
Figura 8 Componentele ferestrei Excel
6.2. Editarea documentului
Tabelul 8 Editarea documentului

Selectarea celulelor cu ajutorul tastelor
Ctrl+A Selectează întreaga foaie de calcul.
Shift+← → Selectează celulă cu celulă la stânga sau dreapta.
Shift+↑↓ Selectează celulă cu celulă în sus sau în jos.
Ctrl+ Shift+← → Selectează toate celulele în stânga sau în dreapta pornind de
62
la celula activă până la prima celulă ce conţine date. Dacă nu

există pe acel rând nici o celulă care să conţină date, atunci va
selecta până la capătul rândului.
Ctrl+ Shift+↑↓ Selectează toate celulele în sus sau în jos pornind de la celula
activă până la prima celulă ce conţine date. Dacă nu există, pe
acea coloană, nici o celulă care să conţină date, atunci va
selecta până la capătul coloanei.
Ctrl+Shift+Home Selectează toate celulele pornind de la celula activă până la
prima celulă din foaie.
Ctrl+Shift+End Selectează toate celulele pornind de la celula activă până la
ultima celulă din foaie ce conţine date.
Selectarea cu ajutorul mouse-ului
Se execută clic pe mouse şi cu butonul apăsat se Selectează celulă cu celulă.
selectează celulele dorite.
Se execută clic pe prima celulă din domeniu Selectează un domeniu (grup)
(grup), se ţine apăsată tasta Shift şi se execută de celule adiacente.
clic pe ultima celulă din domeniu.
Se ţine apăsată tasta Ctrl şi se execută clic pe Selectează un domeniu de
diferite celule. celule nonadiacente.
Se execută clic pe eticheta unui rând şi cu Selectează mai multe rânduri.
butonul mouse-ului apăsat se trage indicatorul în
sus sau în jos.
Se execută clic pe eticheta unei coloane şi cu Selectează mai multe coloane.
butonul mouse-ului apăsat se trage indicatorul în
dreapta sau în stânga.
Selectarea foilor de calcul
Se execută clic pe eticheta unei foi de calcul. Selectează o foaie de calcul.
Se execută clic pe eticheta unei foi de calcul, se Selectează mai multe foi de
ţine apăsată tasta Shift şi se execută clic pe calcul alăturate.
eticheta ultimei foi din grup.
Se ţine apăsată tasta Ctrl şi se execută clic pe Selectează mai multe foi de
eticheta fiecărei foi de calcul în parte. calcul izolate.
Redimensionarea coloanelor sau rândurilor
Format/Column/Width
Format/Row/Height
Redimensionarea se poate face şi astfel: se poziţionează mouse-ul pe linia ce
63
desparte etichetele a două coloane (rânduri) până când ia forma ( ), se

execută clic şi cu butonul apăsat se trage cursorul în stânga sau dreapta (sus sau
jos).
Totodată, dacă se doreşte redimensionarea acestora, astfel încât textul să încapă
în întregime în celule sau să se reducă spaţiul gol din celulă, atunci când cursorul
mouse-ului ia forma prezentată mai sus, se execută dublu clic pe linia ce desparte
etichetele a două coloane (rânduri).
Notă: pentru redimensionarea tuturor coloanelor (rândurilor) se selectează întreaga
pagină (Ctrl+A) şi se execută aceleaşi comenzi de mai sus.
Mutarea unei celule (domeniu de celule) utilizând metoda tragere
şi plasare (drag and drop)

Se selectează celulele adiacente ce se doresc a fi mutate, se poziţionează cursorul
mouse-ului pe marginea selectorului (cadranului negru) până când ia forma , se

execută clic şi se trag celulele până în poziţia dorită, după care se eliberează
butonul mouse-ului.
Ştergerea, inserarea, ascunderea şi afişarea unor rânduri
(coloane, celule, foi de calcul)

Ştergerea datelor
date
Edit/Clear/All Se elimină conţinutul celulei, atributele de formatare şi
comentariile.
Edit/Clear/Formats Se elimină atributele de formatare ale celulei.
Edit/Clear/Contents Se elimină conţinutul celulei.
Edit/Clear/Comments Se elimină comentariul ataşat celulei.
Ştergerea unor rânduri (coloane sau celule)
Se selectează rândurile (coloanele sau celulele)
Edit (sau clic dreapta)/Delete.
Ştergerea unei foi de calcul
Edit/Delete Sheet
sau clic dreapta pe eticheta foii de calcul/Delete.
Inserarea unor rânduri (coloane, celule, foi de calcul)
Se selectează rândurile (coloanele, celulele, foile de calcul)
Insert (sau clic dreapta)/Rows (Columns, Cells, Worksheet).
Ascunderea unui rând (coloană sau foaie de calcul)
Format/Column (Row, Sheet)/Hide
Afişarea unui rând (coloană sau foaie de calcul) ascuns
64
Format/Column (Row, Sheet)/Unhide

Observaţie: Se selectează mai întâi foaia de calcul ce conţine rândurile/coloanele
ascunse şi apoi se execută comanda de afişare a acestora.
Redenumirea unei foi ded calcul
Format/Sheet/Rename
sau clic dreapta pe eticheta foii de calcul/Rename
Mutarea unei foi de calcul
Se execută clic dreapta pe eticheta foii de calcul
Move or Copy Sheet
Introducerea unui text şi a unor simboluri speciale
Contopirea
Conto irea şi alinierea
Introducere unui text într-o celulă pe mai multe linii
Se introduce prima linie a unui text într-o celulă, se ţine apăsată tasta Alt şi se
apasă tasta Enter, apoi se introduce următoarea linie a textului.
Introducerea simbolului de monedă
Se selectează celulele şi se apasă butonul Currency.
Introducerea simbolului de procent
Se selectează celulele şi se apasă butonul Percent Style.
Introducerea zecimalelor
Se selectează celulele şi se apasă butonul Comma Style.
Creşterea numărului de zecimale
zecim
Se selectează celulele şi se apasă butonul Increase Decimal.
Scăderea numărului de zecimale
Se selectează celulele şi se apasă butonul Decrease Decimal.
Contopirea unor celule şi alinierea textului pe orizontală
Se selectează celulele şi se apasă butonul Merge and Center.
Alinierea pe verticală în celulă
Se selectează celulele şi se apasă butonul Vertically Distributed.
Alinierea pe orizontală în celulă
Se selectează celulele şi se apasă butonul Distributed Align.
6.3. Schimbarea formatului numeric cu ajutorul casetei de dialog
Format Cells
Pentru a stabili un anumit format pentru o celulă sau un grup de celule se

parcurg următorii paşi:
65
1. Se selectează domeniul de interes (o celulă sau un grup de celule).

2. Se execută comanda Format/Cells/eticheta Number.
3. În lista Category, se selectează categoria pentru formatul numeric dorit. În caseta
Sample se poate previzualiza formatul ales.
4. Se efectuează modificările dorite pentru formatul ales.
5. Se execută clic pe butonul OK.
6.4. Crearea rapidă a seriilor de date
Există trei variante cu ajutorul cărora se poate crea rapid o serie de date în
celulele adiacente unei intrări existente. Acestea sunt prezentate în cele ce urmează:
Varianta 1 Introducerea unei serii cu funcţia AutoFill
1. Se execută clic pe marcajul de completare al celulei al cărei conţinut
reprezintă valoarea de pornire a seriei.
2. Se trage marcajul de completare în jos sau spre dreapta pentru a crea o serie
în ordine cronologică (figura 9a) şi în sus sau spre stânga pentru a crea o
serie cronologică, inversă (figura 9b). În ambele situaţii, va apărea o căsuţă
care arată exact ce date sunt copiate în celelalte celule.
Marcaje de
completare
(a) Serie cronologică (b) Serie cronologică inversă

Căsuţa ce arată
datele ce urmează
a fi create
Figura 9 Crearea rapidă a unei serii cronologice
În cazul în care se doreşte crearea unei serii numerice, se introduce valoarea

de pornire şi apoi se ţine apăsată tasta Ctrl în timp ce se trage de marcajul de
completare în direcţia dorită (figura 10).
66
(a) Serie crescătoare (b) Serie descrescătoare

Căsuţa ce arată
datele ce urmează
a fi create
Figura 10 Crearea rapidă a unei serii de date
Copierea conţinutului celulei

În cazul în care nu se doreşte crearea unei serii, ci doar copierea conţinutului
celulei selectate în celulele alăturate, se apasă tasta Ctrl în cazul seriilor ce conţin
text, iar în cazul seriilor numerice se eliberează tasta.
Varianta 2 Introducerea unei serii personalizate cu funcţia AutoFill
1. Se introduc primele două valori din serie, de exemplu
1 şi 3 (una sub alta sau una lângă alta).
2. Se selectează cele două celule.
3. Se execută clic pe marcajul de completare al celulelor
selectate.
4. Se trage marcajul de completare în direcţia dorită
peste câte celule este necesar. Excel va calcula seria şi va completa celulele
selectate cu valorile corespunzătoare.
Dacă dorim ca seria să fie crescătoare, introducem primele valori din serie şi
tragem marcajul de completare în jos sau spre dreapta.
Dacă dorim ca seria să fie descrescătoare, introducem ultimele valori din serie
şi tragem marcajul de completare în sus sau spre stânga.
Varianta 3 Introducerea unei serii cu ajutorul comenzii Fill
1. Se introduce prima valoare a seriei de date şi se selectează celula ce o
conţine.
2. Se execută comanda Edit/Fill/Series, pentru a deschide caseta de dialog cu
acelaşi nume.
3. În secţiunea Series in se selectează opţiunea Rows (rânduri), dacă se doreşte
ca datele seriei să apară în dreapta celulei iniţiale (pe rânduri), sau Columns
67
(coloane), dacă se doreşte ca datele să apară în aceeaşi coloană cu valoarea

iniţială, mai precis în celulele situate sub aceasta.
4. În secţiunea Type se alege tipul seriei de date dintre opţiunile: Linear (liniară),
Growth (de creştere), Date (cronologică) sau AutoFill (când s-au introdus
primele valori ale seriei şi astfel Excel poate calcula restul valorilor).
5. În caseta Step value se introduce valoarea pasului seriei, iar în Stop value
ultima valoare, aproximativă, a seriei.
 Dacă în prealabil s-au selectat celulele ce vor conţine seria de date, nu mai este
necesar să introducem nici o valoare în caseta Stop value.
1. Realizarea unei serii calendaristice (Fill).
Se cere crearea unei serii calendaristice trimestriale, pe coloană, pornind de la data

de 01.01.2005, până la data de 01.01.2007.
Pasul 1 Introducerea primei valori a seriei

1. Executăm clic în celula A1.
2. Introducem data de 01.01.2005.
3. Apasăm tasta Enter.
68
Pasul 2 Crearea seriei de date

4. Executăm din nou clic pe celula A1.
5. Executăm comanda Edit/Fill/Series.
6. În caseta de dialog Series alegem următoarele opţiuni:
- Series in: Columns;
- Type: Date;
- Date unit: Month;
- Step value: 3;
- Stop value: 01.01.2007.
Exerciţii
1. Să se execute toate comenzile şi aplicaţiile de mai sus.

2. Definiţi în cuvintele voastre noţiunile următoare: celulă, rând şi coloană.
3. Indicaţi cum recunoaşte Excel următoarele tipuri de date:
a) 12/02/2005
b) 12/02
c) (240)
d) ‘345
e) valoare
f) -530
g) 5:00
h) 1/5
i) 670
j) D1+45
69
k) =A1*G1
l) Brasov 2200
m) 450+500
4. Când inseraţi un nou rând într-o foaie de calcul, rândurile deja existente se
mută..............................
5. Când inseraţi o nouă coloană într-o foaie de calcul, coloanele deja existente
se mută..............................
6. Ce opţiuni de mutare a celulelor ne oferă Excel în momentul inserării unei noi
celule în foaia de calcul?
7. Ce diferenţă există între acţiunea celor două comenzi de ştergere Delete şi
Clear?
8. Setaţi înălţimea rândurilor unei foi de lucru la 50,25 de puncte (67 pixeli).
9. Realizaţi în Excel tabelul de mai jos după următoarele instrucţiuni:
Date aprovizionare
SC PANEX SRL
Nr. Denumire Cod Nume Număr Preţ
Data
Crt. produs furnizor furnizor bucăţi unitar
1 Pâine albă 1 SC X SRL 12 aprilie 2005 125 2,10 lei
2 Baghetă 1 SC X SRL 12 aprilie 2005 45 1,00 lei
3 Covrigi 2 SC Y SRL 12 aprilie 2005 30 2,50 lei
4 Pâine neagră 2 SC Y SRL 12 aprilie 2005 75 1,90 lei
5 Covrigi 1 SC X SRL 13 aprilie 2005 130 0,20 lei
6 Corn 1 SC X SRL 13 aprilie 2005 40 3,50 lei
7 Biscuiţi 1 SC Y SRL 13 aprilie 2005 50 1,50 lei
8 Pâine neagră 2 SC Y SRL 14 aprilie 2005 150 1,90 lei
9 Corn 1 SC X SRL 15 aprilie 2005 30 3,50 lei
10 Baghetă 2 SC Y SRL 16 aprilie 2005 40 1,20 lei
Tabelul 9 Date de aprovizionare
a) Deschideţi un document nou în Excel şi salvaţi-l sub numele de Unitatea de

învăţare 6.
b) Schimbaţi numele primei foi de calcul în Aprovizionare.
c) Eliminaţi celelalte foi de calcul din registrul de calcul creat.
d) În celula A1 introduceţi pe două linii titlul tabelului „Date de aprovizionare SC
PANTEX SRL” (Times New Roman, 14, Bold)-vezi Introducerea textului pe mai
multe linii, apoi contopiţi celulele pornind de la A1 până la G1 şi aliniaţi centrat
textul.
70
e) Introduceţi pe două linii, când este necesar, în celulele A2 până la G2, capul de
tabel şi aliniaţi centrat în celulă textul pentru fiecare (vezi tabelul 9).
f) Pentru introducerea valorilor în coloanele Număr curent şi Cod furnizor se va
folosi facilitatea AutoFill.
g) Pentru coloana Nume furnizor se va folosi facilitatea AutoFill, după care se va
schimba în celula D5 numele furnizorului din SC X SRL, în SC Y SRL şi se va
copia în toate celulele corespunzătoare (vezi tabelul 9).
h) Valorile din coloana Preţ unitar au două zecimale şi sunt exprimate în lei.
i) Datele din coloanele Număr bucăţi şi Preţ unitar sunt aliniate centrat în celulă.
j) Dimensiunile coloanelor şi rândurilor trebuie modificate, astfel încât textul să
încapă în întregime.
k) Inseraţi un rând gol deasupra tabelului şi o coloană goală în stânga tabelului.
l) Pornind de la rândul 15 inclusiv, selectaţi cu ajutorul tastelor, şi ascundeţi toate
rândurile până la extremitatea de jos a foii de calcul.
m) Pornind de la coloana J inclusiv, selectaţi cu ajutorul tastelor, şi ascundeţi toate
coloanele până la extremitatea din dreapta a foii de calcul.
n) Selectaţi toate celulele rămase necompletate şi aplicaţi un fundal de culoarea
Teal.
o) Fixaţi dimensiunea coloanelor A şi I, precum şi a rândurilor 1 şi 14, la 75 de
pixeli.
p) Salvaţi documentul.
71
Unitatea
de
învăţare Formule şi calcule
7
Obiective:
• Lucrul cu formulele
• Lucrul cu diferite tipuri de operatori
• Lucrul cu diferite tipuri de referinţe
• Definirea, crearea automată, aplicarea şi eliminarea numelor
7.1. Formule
Formulele calculează valori într-o ordine anume. În Excel o formulă

întotdeauna începe cu semnul egal (=). Semnul egal spune programului Excel că
acele caractere ce îl succed constituie o formulă. Aceste caractere reprezintă
elementele ce urmează a fi calculate, separate prin operatori de calcul. Excel
calculează o formulă de la stânga la dreapta, în funcţie de o anumită ordine de
evaluare.
1. Introducerea unei formule
Pentru a introduce o formulă se parcurg următorii paşi:
1. Se execută clic în celula în care se doreşte să apară rezultatul formulei.
2. Se introduce semnul = urmat de expresia ce va calcula rezultatul.
72
 Pentru introducerea mai rapidă a formulelor ce conţin referinţe la celule, cum ar

=A1+A2, după introducerea semnului = se execută clic pe celula A1, se
introduce semnul + şi apoi se execută clic pe celula A2. Această metodă reduce
probabilitatea apariţiei unor erori cauzate de introducerea din greşeală a unei
alte referinţe.
3. După editarea formulei se apasă tasta Enter.

2. Modificarea unei formule
Pentru a modifica o formulă se parcurg următorii paşi:
1. Se execută dublu clic în celula care conţine formula.
2. Se modifică formula.
O formulă se poate modifica şi în bara de formule după ce în prealabil s-a
executat clic pe celula care conţine formula.
3. Afişarea sau ascunderea formulelor
Pentru afişarea tuturor formulelor dintr-o foaie de calcul se apasă combinaţia
de taste Ctrl + ` (accent grav). Pentru a reveni, se apasă aceeaşi combinaţie de
taste.
7.2. Operatori
Operatorii sunt simbolurile care precizează operaţia pe care Excel o va

efectua asupra operanzilor.
a) Operatori aritmetici
Operatorii aritmetici acţionează asupra valorilor numerice şi au ca rezultat tot
o valoare numerică. Operatorii aritmetici ce pot fi utilizaţi în Excel sunt prezentaţi în
tabelul 10.
73
Tabelul 10 Operatori aritmetici

Semnificaţ Exemp
Operator Descriere
ie lu
=A1+A2 Adună valorile din A1 şi A2.
+ Adunare
=A1+10 Adună 10 la valoarea din A1.
Scădere sau =A1-A2 Scade valoarea din A2 din valoarea
- Număr introdusă în A1.
negativ =A1-10 Scade 10 din valoarea introdusă în A1.
=A1*A2 Înmulţeşte valorile din A1 şi A2.
* Inmulţire
=A1*10 Înmulţeşte valoarea din A1 cu 10.
=A1/A2 Împarte valoarea din A1 la valoarea din A2.
/ Impărţire
=A1/10 Împarte valoarea din A1 la 10.
% Procent 20% Ne indică o valoare procentuală.
=A1^A2 Ridică valoarea din A1 la puterea specificată
Ridicare la
^ în A2.
putere
=A1^10 Ridică valoarea din A1 la puterea a zecea.
b) Operator pentru texte

Operatorul pentru texte ce poate fi utilizat în Excel este & - concatenarea.
Acesta este prezentat în tabelul 11.
Tabelul 11 Operator pentru text

Semnificaţ Exempl
Operator Descriere
ie u
Are ca rezultat un text compus din textul
& Concatenare =A1&A2
celulei A1 şi textul celulei A2.
c) Operatori relaţionali
Operatorii relaţionali compară două valori de acelaşi tip şi au ca rezultat o
valoare logică TRUE/FALSE (Adevărat/Fals). Operatorii relaţionali ce pot fi utilizaţi în
Excel sunt prezentaţi în tabelul 12.
74
Tabelul 12 Operatori relaţionali

Semnificaţ Exempl
Operator Descriere
ie u
Compară valorile din A1 şi A2, iar dacă sunt
= Egal cu =A1=A2 egale rezultatul va fi TRUE, dacă nu
FALSE.
Compară cele două valori, iar dacă
valoarea din A1 este mai mică decât cea
< Mai mic decât =A1<A2
din A2 rezultatul va fi TRUE, dacă nu
FALSE.
Mai mare valoarea din A1 este mai mare decât cea
> =A1>A2
decât din A2 rezultatul va fi TRUE, dacă nu
FALSE.
Mai mic decât =A1<=A valoarea din A1 este mai mică sau egală cu
<=
sau egal 2 cea din A2 rezultatul va fi TRUE, dacă nu
FALSE.
Mai mare
=A1>=A valoarea din A1 este mai mare sau egală cu
>= decât sau
2 cea din A2 rezultatul va fi TRUE, dacă nu
egal
FALSE.
=A1<>A
<> Diferit de valoarea din A1 este diferită de cea din A2
2
rezultatul va fi TRUE, dacă nu FALSE.
d) Operatori pentru referinţe la celule sau domenii de celule

Operatorii pentru referinţe la celule sau domenii de celule (vezi subcapitolul
următor) combină două referinţe la celule într-o singură referinţă compusă. Operatorii
pentru referinţe sunt prezentaţi în tabelul 13.
75
Tabelul 13 Operatori pentru referinţe

Semnificaţ
Operator Exemplu Descriere
ie
A1:A5 Produce o referinţă la toate celulele
Domeniu de dintre A1 şi A5, inclusiv.
:
celule A1:D7 Produce o referinţă la toate celulele
dintre A1 şi D7, inclusiv.
În cazul în care simbolul virgulă (,) nu este acceptat de Excel înlocuiţi-l cu

simbolul punct şi virgulă (;).
 Dacă doriţi totuşi să folosiţi simbolul de virgulă, atunci, înainte de a deschide

programul Excel, executaţi clic pe Start/ Settings/Control Panel/ Regional
and Language Options şi se va deschide caseta de dialog cu acelaşi nume.
Executaţi clic pe butonul Customize şi la opţiunea List Separator alegeţi
simbolul de virgulă.
Domeniul este un grup de celule alăturate, dispuse sub forma unui dreptunghi.
Celulele dintr-un domeniu pot să se găsească toate în aceeaşi coloană, pe acelaşi
rând, sau în orice combinaţie posibilă de coloane şi rânduri, cu condiţia ca grupul să
formeze un dreptunghi.
7.3. Tipuri de referinţe
Referinţele reprezintă adrese ale celulelor. Acestea sunt construcţii care

permit identificarea celulelor individuale sau în grup. Ele precizează locul unde va
căuta Excel valorile folosite pentru evaluarea formulelor. De exemplu, referinţa
celulei care se află la intersecţia coloanei C cu rândul 4 este C4.
Există 6 tipuri de referinţe recunoscute de Excel, acestea sunt: referinţe
absolute, referinţe relative, referinţe mixte, referinţe 3D, referinţe externe şi referinţe
la distanţă.
Dintre acestea cele mai des folosite sunt prezentate în tabelul 14. Ultimele
coloane ale acestui tabel au la bază următorul exemplu:
76
În celula A3 se va introduce prima formulă din a treia

coloana a tabelului 14, apoi se va copia formula în celula D7
(se selectează, se apasă tastele Ctrl+C, se execută clic pe
celula D7 şi se apasă tastele Ctrl+V). Formula după copiere
se adaptează noii locaţii (coloana a patra din tabelul 14), la fel şi rezultatul, în funcţie
de referinţele ce le conţine. Se repetă aceste operaţii pentru fiecare formulă în parte
şi se observă modificările ce apar în formula copiată faţă de cea iniţială.
Tabelul 14.. Tipuri de referinţe

Referinţă Descriere Formulă Formula după
copiere în D7
Absolută Indică poziţia exactă a unei celule =$A$1+ =$A$1+$A$2
în foaia de lucru. Se folosesc $A$2
atunci când dorim să adresăm
conţinutul unei anumite celule
indiferent unde este plasată
formula. Când o formulă ce
conţine referinţe absolute este
copiată în altă celulă, nu se
schimbă nici rezultatul şi nici
formula.
Relativă Se folosesc atunci când dorim să =A1+A2 =D5+D6
adresăm celule aflate într-o
anumită poziţie faţă de celula care
conţine formula, chiar şi după ce
copiem formula în altă parte.
Mixtă Sunt referinţe parţial absolute. =$A1+$A2 =$A5+$A6
Când o formulă cu o referinţă =A$1+A$2 =D$1+D$2
mixtă este copiată în altă celulă,
nu este modificată decât o parte
din referinţă (cea relativă).
7.4. Folosirea numelor
77
Până în acest moment, am folosit adresele celulelor pentru a face referire la

celulele respective. Deşi este o metodă bună, adesea este mai comod să folosim
denumiri mai uşor de recunoscut pentru celule. Astfel, formulele vor deveni mai
logice şi mai uşor de folosit. Denumind celulele, operaţiile de decupare, copiere şi
mutare a blocurilor de celule devin mult mai uşor de efectuat.
1. Reguli de scriere a numelor
 să înceapă cu o literă sau semnul underscore (_);
 să conţină numai litere, cifre, semnul punct (.) sau underscore (_);
 să conţină maximum 255 de caractere;
 să nu conţină spaţii;
 să nu fie asemănător unei referinţe.

2. Definirea numelor
Pentru a denumi o celulă sau un domeniu de celule se poate opta pentru una
din variantele prezentate mai jos:
Varianta 1
 Se selectează celula sau domeniul dorit.

 Se execută comanda Insert/Name/Define, pentru a deschide caseta de dialog
Define Name.
 Se introduce numele în caseta Names in Workbook.
 Se execută clic pe butonul Add şi apoi pe OK.
Varianta 2
 Se selectează celula sau domeniul dorit.

 Se introduce numele în caseta pentru nume de pe bara
de formule.
 Se apasă tasta Enter.
3. Crearea automată
Crearea automată a numelor se foloseşte, în general, pentru denumirea
elementelor unui tabel. Pentru aceasta se parcurg următorii paşi:
 Se selectează tabelul.
 Se execută comanda Insert/Name/Create, pentru a deschide caseta de dialog
Create Names.
78
 În această casetă se alege una din opţiunile: Top row (rândul de sus), Left
column (coloana din stânga), Bottom row (rândul de jos) sau Right column
(coloana din dreapta), în funcţie de locaţia în care se află numele ce dorim a fi
create.
 Se execută clic pe butonul OK.
4. Aplicarea unui nume
Aplicarea unui nume se foloseşte atunci când se doreşte înlocuirea, în
formule, a referinţei la o celulă (sau domeniu de celule) cu numele acesteia. Pentru
aplicarea unui nume se parcurg următorii paşi:
 Se selectează celulele care conţin formule, în care se doreşte înlocuirea referinţei
cu numele.
 Se execută comanda Insert/Name/Apply, pentru a dechide caseta de dialog
Apply Names.
 Se selectează din listă numele ce se doresc a fi aplicate.
 Dacă se doreşte înlocuirea referinţelor cu numele aferente în toate formulele din

foaia de calcul, înainte de a executa comanda, se selectează doar o singură
celulă.
5. Eliminarea unui nume
Pentru ştergerea unui nume din lista de nume se parcurg următorii paşi:
 Se execută comanda Insert/Name/Define, pentru a deschide caseta de dialog
Define Name.
 Se selectează din listă numele dorit.
 Se execută clic pe butonul Delete.
79
Aplicaţii rezolvate, utile pentru realizarea
Calculul valorii încasate rezultată după scăderea

1. comisionului.
Se dau datele din figura 11.
Figura 11 Foaia de calcul Produse
Pasul 1. Introducerea datelor în foaia de calcul.

Deschidem un nou document în Excel. Salvăm documentul sub denumirea Produse.
Redenumim prima foaie de calcul (Sheet1) Valoare produse. Introducem pe rând
datele din figura 11 astfel:
1. Introducem numele fiecărei coloane: executăm clic pe celulă şi tastăm textul, apoi
apăsăm tasta Tab pentru a trece la următoarea
celulă.
2. Completăm coloana Nr. crt: executăm clic pe celula
A2 şi introducem valoarea 1. Poziţionăm cursorul
mouse-ului pe colţul din dreapta-jos a chenarului ce
80
înconjoară celula A1. Apăsăm tasta Ctrl şi o ţinem apăsată, în timp ce executăm
clic pe butonul mouse-ului şi tragem în jos cursorul în formă de cruce neagră,
până completăm cu cifre toate celulele până la celula A6, inclusiv. Eliberăm, mai
întâi, butonul mouse-ului, apoi tasta Ctrl.
3. Completăm coloana Produs: executăm clic în celula B2 şi introducem denumirea
primului produs P1. Fără să mai apăsăm tasta Ctrl, tragem în jos cursorul mouse-
ului, în formă de cruce neagră, până completăm toate celulele până la celula B6,
inclusiv.
4. Completăm coloanele Nr. exemplare şi Preţ unitar.
5. Completăm coloana Comision cu valorile: 0,2; 0,25; 0,17; 0,30 şi 0,15.
Dacă Excel poziţionează aceste valori în partea din stânga a celulelor,

înseamnă că nu le-a recunoscut ca numere cu două zecimale şi în acest caz,
trebuie să schimbăm simbolul virgulă (,) în punct (.).
6. Selectăm grupul de celule F2:F6 şi apăsăm butonul Percent Style de pe

bara de instrumente Formatting. Excel transformă valorile din zecimale în
procente.
7. Introducem textul Total în celula A7 şi apăsăm tasta Enter.
Pasul 2. Calcularea Valorii produselor.
1. Calculăm prima valoare ca produs între numărul de exemplare şi preţul unitar
aferent: executăm clic pe celula E2, introducem formula de calcul =C2*D2 şi
apăsăm tasta Enter. În celulă apare rezultatul acestei formule.
 Pentru a introduce mai rapid formula, după ce apăsăm tasta egal (=), executăm
clic pe celula C2, introducem semnul de înmulţire (*), apăsăm clic pe celula D2
şi apăsăm tasta Enter.
2. Calculăm restul valorilor: selectăm celula E2, care
conţine formula de calcul, şi tot prin procedeul de
copiere automată, completăm şi restul celulelor
până la celula E6.
81
 Dacă executăm dublu clic în celula E3, observăm că Excel a adaptat formula la
noua poziţie, astfel formula din această celulă este =C3*D3.
Pasul 3. Calcularea Valorii încasate.
1. Calculăm prima valoare încasată ca diferenţă între valoarea produsului şi
valoarea comisionului: executăm clic pe celula G2, introducem formula =E2-
E2*F2 şi apăsăm tasta Enter. În celulă apare
rezultatul acestei formule.
2. Calculăm restul valorilor: selectăm celula G2, care
conţine formula de calcul, şi tot prin procedeul de
copiere automată, completăm şi restul celulelor
până la celula G6.
 Dacă executăm dublu clic în celula G3, observăm că Excel a adaptat formula la
noua poziţie, astfel formula din această celulă este =E3-E3*F3.
Pasul 4. Calcularea Valorii totale a produselor.

1. Executăm clic pe celula E7, introducem formula =E2+E3+E4+E5+E6 şi apăsăm
tasta Enter.
Pasul 5. Calcularea Valorii totale încasate.
1. Executăm clic pe celula G7, introducem formula =G2+G3+G4+G5+G6 şi apăsăm
tasta Enter.
Pasul 6. Definirea unui nume pentru tabel.
1. Selectăm domeniul de celule A1:G6.
2. Executăm comanda Insert/Name/Define,
pentru a deschide caseta de dialog Define
Name.
3. În caseta Names in workbook introducem numele ce dorim să reprezinte tabelul
Tabel_Produse, executăm clic pe butonul Add şi apoi pe
butonul OK.
4. Pentru a verifica dacă am definit corect numele, deselectăm
tabelul şi selectăm din caseta de nume (vezi imaginea
alăturată) numele tabelului. Dacă Excel selectează din nou
întregul tabel, înseamnă că am definit bine numele.
82
 Definirea unui nume ne uşurează, în general, lucrul cu tabelele de dimensiuni

mari.
Pasul 7. Crearea automată a numelor pentru coloanele tabelului.
1. Selectăm numele tabelului din caseta de nume.
2. Executăm comanda Insert/Name/Create pentru a
deschide caseta de dialog Create Names.
3. Selectăm opţiunea Top row, dacă nu este deja
selectată, şi executăm clic pe butonul OK.
4. Pentru a verifica dacă Excel a creat corect nume
pentru fiecare coloană a tabelului, deschidem caseta
de nume şi selectăm, pe rând, fiecare nume din listă.
De exemplu, dacă selectăm, din caseta de nume, numele
Preţ_unitar, Excel selectează automat grupul de celule
denumite astfel (D2:D6).
Pasul 8. Formatarea tabelului.
1. Selectăm întregul tabel (A1:G7).
2. Executăm comanda Format/AutoFormat, pentru a deschide caseta de dialog cu
acelaşi nume.
3. Selectăm tipul de tabel Classic 3 şi executăm clic pe butonul OK.
Figura 12 Foaia de calcul Produse-tabelul rezultat

În final, tabelul rezultat va arăta ca cel din figura 12.
2. Tipărirea tabelului.
Folosind opţiunea Print area din caseta de dialog Page Setup, eticheta Sheet, îi
indicăm programului Excel ce parte din foaia de calcul dorim să tipărim. Această
83
opţiune ne permite să delimităm un fragment ca pagină separată, şi să tipărim acea

pagină. Dacă nu selectăm zona de tipărit, Excel va tipări fie întreaga foaie, fie
întregul registru de calcul, în funcţie de opţiunile selectate în caseta de dialog Print.
Pentru a selecta o zonă de tipărit şi a o tipări în acelaşi timp, efectuăm următorii paşi:
1. Executăm comanda File/Page Setup/ eticheta Sheet.
2. Executăm clic pe pictograma din dreptul casetei Print area. Excel va micşora
dimensiunea casetei de dialog Page Setup.
3. Selectăm cu mouse-ul domeniul de celule A1:H10.
4. Executăm din nou clic pe pictogramă pentru a reveni la caseta de dialog Page
Setup.
5. Executăm clic pe butonul Print, pentru a deschide caseta de dialog cu acelaşi
nume şi executăm clic pe butonul OK pentru a tipări tabelul.
 Pentru a stabili o zonă fără să o şi tipăriţi, selectaţi celulele pe care vreţi să le

tipăriţi ulterior şi executaţi comanda File/Print Area/Set Print Area.
 Pentru a elimina o zonă de tipărit, executaţi comanda File/Print Area/Clear

Print Area.
Exerciţii
1. Celula A6 conţine formula = A1+B1. Când copiaţi conţinutul celulei A6 în

celula B9, ce formulă va fi inserată în celula de destinaţie? Argumentaţi.
2. Celula A6 conţine formula = $A$1+B1. Când copiaţi conţinutul celulei A6 în
celula B9, ce formulă va fi inserată în celula de destinaţie? Argumentaţi.
84
3. Scrieţi referinţa la celula A1 ca (a) referinţă absolută, (b) referinţă relativă şi (c)
referinţă mixtă (ambele posibilităţi).
4. Care este diferenţa dintre referinţele absolute şi cele relative?
5. Care este diferenţa dintre formulele =$A1+$A2 şi =A$1+A$2 atunci când le
copiem într-o altă celulă. Argumentaţi.
6. Deschideţi documentul Unitatea de învăţare 6 şi realizaţi următoarele
comenzi:
a) Creaţi o nouă coloană în partea dreaptă a tabelului, pe coloana I a foii de calcul,
şi calculaţi valoarea pentru fiecare produs.
b) După completarea datelor în tabel, acestuia i se aplică formatul List 2, marginilor
li se aplică culoarea Dark Teal, iar rândului al doilea din capul de tabel i se aplică
culoarea Indigo.
c) Inseraţi o nouă coloană de 75 pixeli lăţime în partea dreaptă a tabelului.
d) Formataţi tabelul şi foaia de calcul ca să arate ca în figura 13.
e) Definiţi un nume pentru tabel.
f) Creaţi automat nume pentru fiecare coloană a tabelului.
g) Aplicaţi numele create şi observaţi ce s-a schimbat în formula de calcul a valorii.
h) Setaţi aria de tipărire ca fiind domeniul de celule A1:J14.
i) Salvaţi şi tipăriţi documentul.
Figura 13 Foaia de calcul Aprovizionare
85
Unitatea
de
învăţare Funcţii
8
Obiective:
• Utilizarea funcţiilor Excel cu ajutorul comenzii Function
• Lucrul cu diferite tipuri de funcţii
8.1. Utilizarea funcţiilor Excel cu ajutorul comenzii Function
Deşi se pot introduce funcţiile direct în celulă, la fel ca în cazul formulelor,

poate fi mai uşor folosirea comenzii Function, care ghidează utilizatorul prin procesul
de introducere a unei funcţii. Pentru aceasta se execută următorii paşi:
1. Se selectează celula sau domeniul de celule în care se doreşte inserarea

funcţiei.
2. Se execută comanda Insert/Function
sau se execută clic pe butonul Insert
Function de pe bara de formule,

pentru a deschide caseta de dialog cu
acelaşi nume.
3. În această casetă se selectează o
categorie de funcţii din lista Or select a
86
category, după care din lista Select a function se alege funcţia dorită şi se
execută clic pe butonul OK. În acest moment programul Excel deschide
caseta de dialog Function Arguments pentru funcţia selectată.
4. În această casetă se introduc argumentele funcţiei.
 Dacă se doreşte inserarea rapidă a unui domeniu de celule ca argument, se
execută clic pe butonul Collapse Dialog , se selectează celulele şi se apasă

din nou butonul.
5. Se execută clic pe OK.
8.2. Tipuri de funcţii
8.2.1. Funcţii matematice şi statistice
Tabelul 15.. Funcţii matematice şi statistice

Funcţie Descriere
AVERAGE(număr1, [număr2, număr3, ...]) Calculează media unui şir de numere.
COUNT(valoare1, [valoare2, valoare3, ...]) Calculează numărul total de valori
dintr-un şir de date.
MAX(număr1, [număr2, număr3, ...]) Determină cea mai mare valoare din
şirul de date.
MIN(număr1, [număr2, număr3, ...]) Determină cea mai mare valoare din
şirul de date.
ROUND(număr, număr de cifre) Rotunjeşte un număr la un anumit
număr de zecimale.
SUM(număr1, [număr2, număr3, ...]) Calculează suma unui şir de numere.
SUMIF(domeniu,criteriu,domeniu) Calculează suma unui şir de numere
în funcţie de un criteriu.
SUMPRODUCT(tablou1, [tablou2],
Calculează sumă de produse.
[tablou3],...)
8.2.2. Funcţii pentru date calendaristice şi timp
Tabelul 16.. Funcţii pentru date calendaristice şi timp

Funcţie Descriere
87
Tabelul 16.. Funcţii pentru date calendaristice şi timp

Funcţie Descriere
DAY(dată) Extrage ziua din lună din valoarea introdusă în argument.
MONTH(dată) Extrage numărul lunii din valoarea introdusă în argument,
unde 1 reprezintă luna ianuarie, 2 reprezintă luna
februarie etc.
YEAR(dată) Extrage numărul anului din valoarea introdusă în
argument.
WEEKDAY(dată, [tip]) Calculează ziua din săptămână din valoarea introdusă în
argument, unde 1 reprezintă ziua de Duminică, 2
reprezintă ziua de Luni etc. Pentru a alege o altă schemă
de numerotare, se poate introduce o valoare în câmpul tip.
Introduceţi „1” pentru 1=Duminică, 2=Luni, ..., „2” pentru
1=Luni, 2=Marţi, ... sau „3” pentru 0=Luni, 1=Marţi, ...
NOW() Afişează data şi ora curentă.
TODAY() Afişează data curentă.
8.2.3. Funcţii financiare

Există patru factori principali implicaţi în calcularea unui împrumut:
• Valoarea împrumutului.
• Perioada de timp în care împrumutul trebuie plătit.
• Rata dobânzii practicată de finanţator.
• Rata ce trebuie plătită finanţatorului.
Tabelul 17.. Funcţii financiare

Funcţie Descriere
FV(rata dobânzii, perioada, rata) Calculează valoarea de viitor a unei investiţii
cu plăţi periodice egale, pentru perioade egale
de timp, la o valoare dată a ratei dobânzii.
PMT(rata dobânzii, perioada, Calculează suma ce trebuie achitată periodic
valoare împrumut) pentru un împrumut, dacă se indică dobânda,
numărul perioadelor de plată şi valoarea
împrumutului.
PV(rata dobânzii, perioada, rata) Calculează valoarea prezentă a unui împrumut
sau investiţie pe baza unor rate periodice,
constante.
88
Tabelul 17.. Funcţii financiare

Funcţie Descriere
NPER(rata dobânzii, rata, valoare Returnează numărul de perioade necesare
împrumut) pentru a obţine un anumit sold cu rata şi
dobânda date. Valoarea returnată este de tip
real, de aceea aceasta trebuie rotunjită.
RATE(perioada, rata, valoare Calculează rata dobânzii aplicată unui
împrumut) împrumut sau investiţie pe baza unor rate
periodice, constante.
8.2.4. Funcţii logice

Expresiile din testul logic includ întotdeauna un operator de comparaţie
(relaţional). Un operator relaţional indică relaţia dintre două valori (expresii).
Tabelul 18.. Funcţii logice

Funcţie Descriere
IF(test_logic, valoare_if_true, Returnează valoarea introdusă în
[valoare_if_false]) valoare_if_true dacă expresia test_logic este
adevărată, sau valoare_if_false dacă este
falsă.
89
1. Analiza vânzărilor pe trei ani pentru firma SC X SRL.
Se dă tabelul din figura 14 şi se cere determinarea valorilor totale a vânzărilor şi

cantităţii vândute, valorilor medii a vânzărilor pe cei trei ani şi a cantităţii vândute,
valorilor maxime şi minime înregistrate în cei trei ani, precum şi determinarea
valorilor situate peste medie şi a sumei acestora. Totodată, se cere verificarea valorii
totale a vânzărilor cu ajutorul funcţiei SUMPRODUCT.
Pentru inserarea simbolului Euro se foloseşte Format/Cells (vezi subcapitolul
Schimbarea formatului numeri cu ajutorul casetei de dialog Format Cells).
Figura 14 Foaia de calcul Vânzări
90
Pasul 1. Calculul valorii vânzărilor.

1. Deschidem un nou document şi îl salvăm sub numele de Unitatea de învăţare 8.
2. După ce am introdus datele într-o nouă foaie de calcul, denumită Vânzări,
executăm clic pe celula E2 şi introducem formula =C2*D2. Apăsăm tasta Enter.
3. Selectăm din nou celula E2 şi tragem de marcajul de completare, din colţul
dreapta-jos al chenarului de selectare, până peste celula E13. Eliberăm butonul
mouse-ului şi observăm că am copiat formula pentru toate celulele din domeniul
E3:E13. Rezultatele sunt prezentate în figura 15.
 Dacă în celule apare semnul diez (#######), înseamnă că Excel nu poate afişa
cifrele în întregime (dimensiunile celulelor fiind prea mici). Pentru a afişa cifrele
executăm dublu clic pe linia care desparte etichetele celor două coloane (vezi
subcapitolul Editarea documentului, punctul Redimensionarea coloanelor).
Pasul 2. Calculul valorii totale a vânzărilor şi a cantităţii tolale vândute în cei

trei ani.
1. Executăm clic pe celula E14 şi apăsăm butonul AutoSum de pe bara de
instrumente Standard.
2. Apăsăm tasta Enter, pentru ca Excel să afişeze rezultatul. După cum se poate
observa, valoarea totală a vânzărilor se ridică la suma de 28.397.140€.
3. Executăm clic pe celula C14 şi apăsăm butonul AutoSum.
4. Apăsăm tasta Enter, pentru ca Excel să afişeze cantitatea totală vândută în cei
trei ani. Aceasta se ridică la valoarea de 80.246 bucăţi vândute.
Pasul 3. Calculul valorii medii a vânzărilor şi a cantităţii medii vândute pe cei
trei ani.
1. Executăm clic în celula A15 şi introducem textul Valori medii.
2. Executăm clic pe celula E15 şi apăsăm butonul Insert Function de pe bara de
formule, pentru a deschide caseta de dialog cu acelaşi nume.
3. Selectăm din lista de categorii Statistical, iar din lista de funcţii statistice
AVERAGE. Executăm clic pe OK pentru a deschide caseta de dialog Function
Arguments specifică acestei funcţii.
91
4. Executăm clic pe butonul Collapse Dialog din dreptul casetei Number 1 şi

selectăm cu mouse-ul domeniul de celule E2:E13, ca argument pentru această
funcţie. Formula devine =AVERAGE(E2:E13).
5. Executăm din nou clic pe butonul Collapse Dialog pentru a putea vizualiza
întreaga casetă de dialog şi apăsăm butonul OK. Valoarea medie a vânzărilor
rezultată este de 2.366.428€.
6. Executăm clic pe celula C15 şi parcurgem din nou paşii 2-5, alegând ca argument
pentru noua funcţie AVERAGE domeniul de celule C2:C13. Formula devine
=AVERAGE(C2:C13). Cantitatea medie rezultată este de 6687,16667 bucăţi.
Pasul 4. Rotunjirea valorii cantităţii medii vândute la două zecimale.
1. Executăm dublu clic pe celula C15.
2. Poziţionăm cursorul între semnul = şi numele funcţiei şi apăsăm butonul stâng al
mouse-ului.
3. Tastăm ROUND urmat de o paranteză deschisă.
4. Mutăm punctul de inserare după ultima paranteză şi tastăm simbolul de punct şi
virgulă (;) urmat de cifra 2 şi o paranteză închisă. În final formula trebuie să arate
astfel: =ROUND(AVERAGE(C2:C13);2).
5. Apăsăm tasta Enter pentru ca Excel să afişeze rezultatul. Observăm că noua
funcţie introdusă are rolul de a rotunji o cifră la numărul de zecimale specificat în
argument, în cazul nostru la două zecimale.
Pasul 5. Determinarea valorilor maxime şi minime înregistrate în cei trei ani.
1. În celula A16 introducem textul Valori maxime, iar în celua A17 Valori minime.
2. În celula E16 inserăm funcţia =MAX(E2:E13) parcurgând aceleaşi etape ca la
pasul 3. Rezultatul este valoarea de 4.160.000€.
3. În celula C16 inserăm funcţia =MAX(C2:C13). Rezultatul este valoarea de 9200
de bucăţi.
 Putem să copiem formula. Executăm un clic pe celula E16, apăsăm combinaţia

de taste Ctrl+C (Copy), executăm clic pe celula C16 şi apăsăm tastele Ctrl+V
(Paste). Observăm că Excel a adaptat formula noii locaţii.
4. În celula E17 inserăm funcţia =MIN(E2:E13). Rezultatul este valoarea de

835.040€.
92
5. În celula C17 inserăm funcţia =MIN(C2:C13). Rezultatul este valoarea de 2456 de

bucăţi.
Pasul 6. Determinarea valorilor situate peste medie.
1. În celula F1 introducem textul Valori peste medie.
2. Executăm clic în celula F2 şi apăsăm butonul Insert Function. Din caseta cu
acelaşi nume alegem categoria Logical din care selectăm funcţia IF şi apăsăm
butonul OK.
3. În caseta de dialog ce se deschide
completăm argumentul funcţiei, astfel:
-în caseta Logical_test introducem
condiţia E2>=E15;
-în caseta Value_if_true introducem
textul DA;
-în caseta Value_if_false introducem textul NU.
4. Executăm clic pe butonul OK. În acest moment, Excel afişează valoarea NU în
celula F2, ceea ce înseamnă că valoarea înregistrată în anul 1995, pe primul
trimestru, nu este mai mare sau egală cu valoarea medie a celor trei ani.
5. Tragem de marcajul de completare al celulei F2 până peste celula F13.
6. Executăm dublu clic pe celula F3 pentru a verifica dacă formula copiată
corespunde acestei poziţii. Observăm că în argumentul funcţiei, testul logic este
E3>=E16, ceea ce înseamnă că funcţia compară de această dată valoarea din
celula E3, cu valoarea din celula E16, care reprezintă valoarea maximă a
vânzărilor înregistrate pe cei trei ani.
7. Pentru a fixa valoarea de comparaţie, pentru toate funcţiile copiate, ca fiind cea
din celula E15, mai întâi apăsăm tasta Enter pentru a ieşi din formula celulei F3,
apoi executăm dublu clic pe celula F2 şi aplicăm o referinţă mixtă la adresa celulei
E15. Astfel, noua formulă devine: =IF(E2>=E$15;”DA”;”NU”). Apăsăm pe tasta
Enter.
8. Repetăm etapa 5 şi observăm că de data aceasta argumentele funcţiei copiate
sunt corecte.
Pasul 7. Calculul sumei valorilor situate
peste medie.
1. În celula A18 introducem textul Suma
vânzărilor peste medie.
93
2. Executăm clic pe celula E18 şi inserăm funcţia SUMIF din categoria Math&Trig.
3. În caseta de dialog ce se deschide completăm argumentul funcţiei, astfel:
• în caseta Range introducem adresa domeniului de celule ale cărui valori vor fi
evaluate în funcţie de criteriu: F2:F13.
• în caseta Criteria introducem criteriul de evaluare: DA.
• în caseta Sum_range introducem domeniul ale cărui valori vor fi adunate:
E2:E13
• Funcţia devine =SUMIF(F2:F13;”DA”;E2:E13).
4. Se execută clic pe butonul OK. Suma vânzărilor peste medie este de
20.627.000€.
Pasul 8. Introducerea datei curente cu funcţia TODAY().
1. Selectăm primele 6 rânduri din foaia de calcul, apăsăm clic dreapta pe mouse şi
alegem comanda Insert.
2. Introducem textul Data curentă în celula A4.
3. Executăm clic pe celula B4 şi apăsăm butonul Insert Function de pe bara de
formule.
4. În caseta cu acelaşi nume alegem categoria Date&Time şi selectăm funcţia
TODAY. Se deschide caseta de dialog Function Arguments în care doar executăm
clic pe butonul OK, deoarece această funcţie nu necesită un argument.
 Funcţia se foloseşte pentru a afişa data curentă într-o foaie de calcul de fiecare
dată când deschidem documentul.
Pasul 9. Formatarea foii de calcul şi a tabelului.

1. În celula A3 introducem textul Întocmit, iar în celula B3 ne introducem numele.
2. În celula A5 introducem textul Data realizării, iar în celula B5 introducem, cu
ajutorul tastelor, data curentă.
3. În celula A1 introducem textul Analiza vânzărilor firmei SC X SRL (Arial de 14,
Bold, White). Selectăm domeniul de celule A1:F1, apăsăm butonul Merge and
Center pentru a centra titlul foii de calcul şi îi aplicăm culoarea de fundal Blue-
Gray.
4. Selectăm întregul tabel (A7:F24) şi executăm comanda Format/AutoFormat ce
deschide caseta de dialog cu acelaşi nume. Selectăm tipul List 3 şi executăm clic
pe butonul OK. Foaia de calcul trebuie să arate în final ca în figura 15.
94
Pasul 10. Calculul valorii totale a vânzărilor cu funcţia SUMPRODUCT.

1. Selectăm rândul 21 al foii de calcul şi inserăm un rând gol deasupra.
2. În celula A21 introducem textul Total 2.
3. Executăm clic în celula E21.
4. Inserăm funcţia SUMPRODUCT din categoria Math&Trig ce determină o sumă de
produse.
5. În caseta de dialog Function Arguments
a funcţiei SUMPRODUCT selectăm
pentru caseta Array1 domeniul de celule
C8:C19, iar pentru caseta Array2
D8:D19.
Funcţia inserată devine =SUMPRODUCT(C8:C19;D8:D19), iar rezultatul ei este
identic cu cel calculat prin prima metodă.
Pasul 11. Setarea unei părţi din foaia de calcul pentru tipărire.
1. Selectăm domeniul de celule A1:F25 şi executăm comanda File/Print Area/Set
Print Area.
2. Dacă liniile punctate, care ne indică marginile paginii, nu încadrează bine
domeniul de celule A1:F25, atunci trebuie să modificăm marginile paginii
(File/Page Setup).
În figura 15 sunt prezentate toate rezultatele acestui exerciţiu.
95
Figura 15 Foaia de calcul Vânzări-rezultate obţinute
Determinarea posibilităţii de plată a ratei lunare a unui

2. împrumut.
Se dau datele din figura 16 şi se cere determinarea posibilităţii de plată a familiei

Popescu, a ratei lunare a unui împrumut în valoare de 14000€, eşalonat pe 30 de
ani, cu o rată anuală a dobânzii de 6,5%. În cazul în care rezultatul va avea valoarea
96
„NU”, adică familia nu are posibilitatea să plătească rata lunară, se cere

determinarea unei alte valori a împrumutului, care să fie corelată cu bugetul lunar al
familiei.
Figura 16 Foaia de calcul Împrumut
Pasul 1. Introducerea datelor

1. Deschidem documentul Unitatea de învăţare 8.
2. Executăm clic dreapta pe eticheta foii de calcul 2 (Sheet 2) şi alegem comanda
Rename, apoi introducem noul nume al acesteia: Împrumut.
3. Introducem toate datele din figura 16.
 Pentru ca Excel să recunoască textul RON ca fiind simbol de monedă executaţi

comanda Start/ Settings/Control Panel/Regional and Language Options şi
se va deschide caseta de dialog cu acelaşi nume. Executaţi clic pe butonul
Customize, activaţi eticheta Currency şi în lista Currency symbol introduceţi
textul RON. Executaţi clic pe butoanele OK ale casetelor de dialog şi reveniţi în
programul Excel, apoi formataţi celulele ce conţin simbolul (Format/Cells,
Categorii-Currency, Symbol-RON).
4. Ţinem apăsată tasta Ctrl şi executăm clic pe celulele A5, A10 şi A20 pentru a le
selecta.
5. Apăsăm clic pe săgeata butonului rapid Fill Color şi alegem culoarea Teal.
6. Apăsăm clic pe săgeata butonului Font Color şi alegem White.
7. Selectăm celulele D13 şi E13 şi aplicăm culoarea Dark Red, iar pentru font White.
Pasul 2. Determinarea venitului net al familiei.

1. Calculul venitului total: executăm clic pe celua B8 şi apăsăm butonul AutoSum.
Verificăm dacă argumentul funcţiei Sum este B6:B7 şi apăsăm tasta Enter.
2. Calculul cheltuielilor totale: executăm clic pe celua B18 şi apăsăm butonul
AutoSum. Verificăm dacă argumentul funcţiei Sum este B11:B17 şi apăsăm tasta
Enter.
3. Determinarea venitului net al familiei: executăm clic pe celula B20, introducem
formula =B8-B18 şi apăsăm tasta Enter. Rezultatul afişat de Excel este 300 RON.
Pasul 3. Calculul valorii împrumutului în moneda RON.
97
Pentru a schimba valoarea împrumutului din moneda EURO în RON, la cursul

zilei, executăm clic pe celula E6 şi introducem formula =B2*B1. Rezultatul afişat
de Excel este -49.000 RON.
Motivul pentru care am introdus în prealabil valoarea împrumutului ca număr

negativ este acela că, împrumutul este suma datorată instituţiei creditoare şi
de aceea este considerat o cheltuială.
Funcţiile financiare puse la dispoziţie de Excel, necesită introducerea valorii
împrumutului ca număr negativ, deoarece reprezintă un cash flow negativ.
Pasul 4. Determinarea numărului total de rate ca produs între perioadă şi

numărul de rate pe an.
1. Executăm clic pe celula E11.
2. Introducem formula =E8*E10.
3. Apăsăm tasta Enter. Excel afişează rezultatul formulei ca fiind valoarea de 360.
Pasul 5. Determinarea valorii ratei ce ar trebui plătită lunar de familie.
2. Apăsăm butonul rapid Insert Function
şi din categoria Financial selectăm
funcţia PMT. Apăsăm butonul OK.
3. În caseta Rate introducem rata lunară a
dobânzii sub forma E7/E10.
4. În caseta Nper selectăm celula E11 care
conţine numărul total de rate.
5. În caseta Pv selectăm celula E6 care conţine valoarea împrumutului.
6. Executăm clic pe butonul OK şi Excel afişează rezultatul funcţiei PMT, adică
valoarea de 309,71 RON.
Pasul 6. Determinarea valorii ratei ce ar trebui plătită lunar de familie.
2. Apăsăm butonul rapid Insert Function şi din categoria Logical selectăm funcţia
IF. Apăsăm butonul OK.
3. În caseta Logical_test introducem
B20>E12, pentru a verifica dacă venitul
98
net calculat al familiei este mai mare decât rata lunară ce ar trebui plătită pentru
un împrumut de 49.000 RON.
4. În caseta Value_if_true introducem textul DA, care va fi afişat în cazul în care
testul de mai sus se verifică.
5. În caseta Value_if_false introducem textul NU, care va fi afişat în cazul în care
testul de mai sus nu se verifică.
6. Executăm clic pe butonul OK. Dacă am stabilit corect argumentul funcţiei IF,
atunci Excel va afişa în celula E13 textul NU, ceea ce înseamnă că familia
Popescu nu îşi permite un împrumut în valoare de 14.000€.
Pasul 7. Determinarea unei alte valori a împrumutului, corelată cu bugetul lunar
al familiei.
1. În celula B2 introducem valoarea de -13.800€ (tot ca valoare negativă). Observăm
că rata lunară a mai scăzut, dar tot nu se încadrează în bugetul familiei Popescu.
2. Introducem o altă valoare, de exemplu -13.500€. Observăm că de această dată
rata lunară nu depăşeşte venitul net lunar al familiei, aceasta fiind de 298,65 RON.
Rezultatele acestui exerciţiu se regăsesc în figura 17.
Figura 17 Foaia de calcul Împrumut-rezultate obţinute
99
Exerciţii
1. Ce funcţie se foloseşte pentru a afişa data curentă într-o foaie de calcul de

fiecare dată când deschidem documentul.
2. Ce formulă se foloseşte pentru determinarea numărului de ani de muncă ai unui
salariat angajat în data de 12 ianuarie 1999. Sfat: Formula trebuie să conţină
diferenţa dintre data curentă şi data angajării, iar rezultatul trebuie împărţit la
numărul de zile dintr-un an (365).
3. Ce funcţie se foloseşte pentru a afişa textul „Peste medie”, dacă salariul unui
angajat este mai mare sau egal decât salariul mediu, sau textul „Sub medie” în
caz contrar.
4. Care sunt principalii patru factori ce intervin în operaţia de creditare.
5. Ce funcţie se foloseşte pentru determinarea valorii prezente a unui împrumut?
6. Să se calculeze depozitul ce trebuie constituit în fiecare lună timp de 5 ani pentru
a se obţine în viitor o valoare de 17000€, ştiind că rata anuală a dobânzii este de
7%.
7. Să se determine rata anuală a dobânzii aplicată pentru un împrumut în valoare
de 10000€ la care se plăteşte o rată trimestrială de 500€ pe o perioadă de 10 ani.
8. Să se determine numărul de ani pentru un împrumut în valoare de 100000€ ştiind
că ratele constante, se plătesc lunar şi se ridică la valoarea de 584€, iar rata
anuală a dobânzii este de 5%.
9. Deschideţi documentul Produse. Recalculaţi totalul folosind funcţia AutoSum.
Pentru calculul valorii totale folosiţi funcţia SUMPRODUCT.
10. Deschideţi documentul Unitatea de învăţare 6 şi aplicaţi toate funcţiile cunoscute.
100
Unitatea
de
învăţare Diagrame
9
Obiective:
• Definirea diferitelor tipuri de diagrame

• Identificarea elementelor diagramei
• Crearea diagramelor (Chart Wizard)
• Formatarea diagramelor
9.1. Tipuri de diagrame

Cu ajutorul programului Excel se pot crea diferite tipuri de diagrame. Alegerea
tipului de diagramă potrivit depinde de datele ce urmează a fi reprezentate şi modul
în care se doreşte ca acestea să fie reprezentate. Cele mai des utilizate diagrame
sunt prezentate în tabelul 19.
Tabelul 19 Tipuri de diagrame

Pictogramă Tip Descriere
Compară valori din categorii diferite. Nivelul fiecărei
Coloană
valori este dat de înălţimea coloanei.
Bară
valori este dat de lungimea coloanei.
Linie
valori este dat de înălţimea liniei. De regulă, se
101
Tabelul 19 Tipuri de diagrame

Pictogramă Tip Descriere
foloseşte pentru a sublinia tendinţele de evoluţie şi
variaţia valorilor în timp.
Compară valori relative din diferite categorii în relaţie
cu întregul. Nivelul fiecărei valori este dat de
Circulară
mărimea feliei. De regulă, se foloseşte pentru a
reprezenta relaţia dintre părţile unui întreg.
Este similar cu diagrama liniară. De regulă, se
foloseşte în studii ştiinţifice şi analize statistice,
Prin puncte
pentru a sublinia diferenţa dintre două seturi de
valori.
Fiecare tip de diagramă conţine o colecţie de subtipuri particularizate.

Totodată, în majoritatea colecţiilor de diagrame regăsim şi subtipuri tridimensionale,
care pe lângă faptul că au un aspect profesionist faţă de diagramele standard
bidimensionale, sunt şi relevante pentru diferenţele dintre seturile (seriile) de date.
9.2. Elementele unei diagrame
Înainte de a defini elementele unei diagrame trebuie să ne familiarizăm cu

următorii termeni:
• Seriile de date: sunt barele, sectoarele de cerc, liniile şi celelalte elemente, care
constituie valorile reprezentate în diagramă. Seriile de date sunt prezentate în
legendă prin numele corespunzătoare (de exemplu, în figura 18 numele seriilor de
date sunt: Monitoare şi Televizoare). Adesea, seriile de date corespund cu
rândurile de date din foaia de calcul.
• Categoria: reprezintă numărul de elemente dintr-o serie. Adesea, categoriile

corespund coloanelor din foaia de calcul în care se află datele diagramei, iar
etichetele categoriilor provin din capetele de coloană (de exemplu, în figura 18
etichetele categoriilor sunt: 2002, 2003, 2004 şi 2005).
102
Cele mai importante elemente ale unei diagrame sunt prezentate în figura 18
şi descrise în tabelul 20.
titlul diagramei suprafaţa diagramei
axa (y) a valorilor

Vânzările întregistrate de SC X SRL
suprafaţa grafică
8000
linii de reţea
7000 numele seriilor
6000 de date
Monitoare
5000 Televizoare
Bucăţi
4000
3000
2000
1000 legendă
0
2002 2003 2004 2005
Ani
etichetele categoriei axa (x) a categoriilor
Figura 18 Elementele unei diagrame
Tabelul 20 Elementele diagramelor

Element Descriere
Suprafaţa diagramei
Conţine toate elementele unei diagrame.
Chart Area
Suprafaţa grafică Reprezintă aria rectangulară ce conţine
Plot Area reprezentarea grafică a valorilor din seriile de date.
Titlul diagramei Este situat deasupra suprafeţei grafice şi descrie
Chart Title conţinutul acesteia.
Diagramele bidimensionale prezintă două axe: X
(orizontală) şi Y (verticală), în timp ce în cazul
Axele
diagramelor tridimensionale axa Z reprezintă planul
Axis
vertical, iar axa X (lungimea) şi axa Y (lăţimea)
reprezintă cele două laturi ale bazei diagramei.
Liniile de reţea Sunt liniile trasate pe suprafaţa grafică pentru a
Gridlines scoate în evidenţă scala axelor Y sau X
103
Legenda Conţine numele seriilor de date reprezentate prin

Legend coloane, secţiuni de cerc etc.
9.3. Crearea diagramelor cu ajutorul casetei de dialog Chart
Wizard
Crearea diagramelor cu ajutorul casetei de dialog Chart Wizard presupune

parcurgerea următorilor paşi:
1. Se selectează datele ce urmează a fi reprezentate în diagramă.
2. Se execută comanda Insert/Chart (sau clic pe butonul Chart Wizard de pe

bara de instrumente Standard), pentru a deschide Chart Wizard, care conţine patru
casete de dialog prezentate succesiv sub formă de paşi după cum urmează:
Pasul 1. Tipul diagramei (Chart Type)
3. Se selectează tipul de diagramă dorit din lista Chart type şi un subtip din secţiunea
Chart sub-type.
4. După alegerea tipului şi subtipului de diagramă dorit se apasă butonul Next.
Pasul 2. Sursa datelor diagramei (Chart Source Data)
5. Dacă se doreşte schimbarea domeniul de celule selectat anterior (referinta datelor
ce vor fi reprezentate în grafic) se execută clic pe butonul Collapse Dialog din
dreptul casetei Data range şi se selectează noul domeniu.
6. Eticheta Data Range: dacă seriile de date ale viitorului grafic se află pe rânduri în
tabelul sursă, se lasă selectată opţiunea Series in Rows, iar dacă se află situate pe
coloane, se selectează opţiunea Series in Columns.
7. Eticheta Series conţine următoarele elemente:
• Lista Series-prezintă toate etichetele seriilor de date.
• Caseta Name-conţine adresa numelui seriei de date selectate în listă.
• Caseta Values-conţine referinţa celulelor ce conţin datele pentru seria
selectată în listă.
• Caseta Category (X) axis labels-conţine adresa celulelor ce conţin
etichetele categoriilor de date.
 Dacă se doreşte modificarea unei adrese din una dintre aceste casete se apasă
butonul Collaps Dialog corespunzător casetei şi se selectează din foaia de
104
calcul noua adresă. Dacă se doreşte adăugarea sau eliminarea unei serii de
date se acţionează butoanele Add sau Remove.
8. După setarea opţiunilor dorite se apasă butonul Next.

Pasul 3. Opţiuni pentru elementele diagramei (Chart Options)
9. În caseta de dialog Chart Options se setează opţiunile dorite pentru elementele
diagramei: titlu, axe, linii de reţea, legendă, etichete şi tabel sursă.
10. După setarea opţiunilor dorite se apasă butonul Next.
Pasul 4 Amplasarea diagramei (Chart Location)
11. În această casetă de dialog se alege locaţia diagramei în document. Astfel,
aceasta poate fi amplasată ca obiect într-o foaie de calcul (As object in) sau ca
foaie de calcul specială (As new sheet).
12. După alegerea opţiunii dorite se execută clic pe butonul Finish.
După apăsarea butonului Finish se poate reveni la oricare dintre cele patru
casete de dialog parcurgând următorii paşi:
-se execută clic pe diagramă pentru a o selecta, moment în care în bara de
meniuri este afişat meniul Chart în locul meniului Data.
-din acest meniu se selectează comanda aferentă casetei de dialog dorite
(Chart Type, Source Data, Chart Options sau Location).
9.4. Formatarea diagramelor
Modificarea aspectului elementelor diagramei (seii, axe, legendă etc.) se

realizează cu ajutorul casetelor de dialog Format (numele elementului respectiv).
Pentru a deschide oricare dintre aceste casete, Excel ne pune la dispoziţie mai multe
variante după cum urmează:
Varianta 1
• Se selectează elementul respectiv din lista Chart Objects de pe bara de

instrumente Chart şi se execută clic pe butonul Format (numele elementului
respectiv) de pe aceeaşi bară de instrumente.

Varianta 2
105
• Se selectează elementul respectiv cu ajutorul mouse-ului, se execută clic dreapta

şi se alege comanda Format (numele elementului respectiv).
Varianta 3
• Se execută dublu clic pe elementul respectiv.

Varianta 4
• Se selectează elementul respectiv cu ajutorul mouse-ului şi se execută comanda

Format/Selected (numele elementului respectiv).
Varianta 5
• Se selectează elementul respectiv cu ajutorul mouse-ului şi se apasă simultan

tastele Ctrl+1.
1. Crearea şi formatarea unei diagrame.
Pornind de la tabelul din figura 19, se cere crearea unei diagrame pe coloane.
Figura 19 Tabelul sursă pentru o diagramă

Pasul 1. Alegerea tipului de tabel
106
1. Selectăm domeniul de celule A2:E4.

2. Din meniul Insert selectăm comanda Chart, care deschide caseta de dialog Chart
Wizard.
3. Din secţiunea Chart type selectăm tipul de diagramă Column, iar din secţiunea
Chart sub-type executăm clic pe prima variantă.
4. Executăm clic pe butonul Press and Hold to View Sample, observăm că
diagrama rezultată arată aşa cum ne dorim, de aceea executăm clic pe butonul
Next pentru a trece la următorul pas în crearea unei diagrame şi anume definirea
datelor sursă.
Tipuri de Previzualizarea
diagrame diagramei
Butonul de
previzualizare
Pasul 2. Selectarea datelor sursă

1. În caseta Chart Source Data, pe eticheta Data Range lăsăm selectată opţiunea
Rows, ceea ce înseamnă că fiecare rând din tabel va reprezenta o serie de date
diferită, acestea fiind: Monitoare şi Televizoare. Pe de cealaltă parte, categoriile
sunt reprezentate de anii pe care se desfăşoară analiza vânzărilor societăţii.
Fiecare produs
reprezintă o serie de
Valoriile categoriilor
date diferită
sunt reprezentate de
ani
Domeniul de celule
Fiecare rând din ce reprezintă sursa
tabel reprezintă o datelor
serie de date diferită
107
2. Executăm clic pe butonul Next.

Pasul 3. Introducerea titlului şi a etichetelor pentru fiecare axă
1. În caseta de dialog Chart Options setăm opţiunile pentru viitoarea diagramă. Astfel,
pe eticheta Titles setăm următoarele:
-în caseta Chart title introducem titlul diagramei „Vânzările înregistrate de SC X
SRL”.
- în caseta Category (X) axis introducem eticheta axei orizontale „Ani”.
- în caseta Value (Y) axis introducem eticheta axei verticale „Bucăţi”.
Titlul diagramei
Previzualizarea
Eticheta axei X diagramei
Eticheta axei Y
2. Deoarece nu dorim să alegem şi celelalte opţiuni în acest moment, ci după ce am

creat diagrama şi trecem la etapa de formatare, vom executa clic pe butonul Next.
Pasul 4. Alegerea locaţiei
1. În caseta de dialog Chart Location lăsăm selectată opţiunea As object in pentru ca
diagrama să fie amplasată în prima foaie de calcul, acolo unde am creat şi tabelul
sursă.
Diagrama va fi
inserată ca foaie
specială de tip Chart
Diagrama va fi
inserată ca obiect în
foaia selectată în listă
2. Executăm clic pe butonul Finish pentru a insera diagrama nou creată în foaia de
calcul.
108
2. Formatarea unei diagrame.
Pornind de la diagrama creată la aplicaţia 1 se cere formatarea acesteia.
Pasul 1. Formatarea suprafeţei diagramei (Chart Area)

1. Executăm clic pe diagramă.
2. Executăm comanda Format/Selected Chart Area pentru a deschide caseta de
dialog Format Chart Area.
3. În secţiunea Border selectăm opţiunea None pentru ca suprafaţa diagramei să nu
mai fie înconjurată de o linie neagră şi opţiunea Round corners pentru a rotunji
colţurile acesteia.
4. În secţiunea Area selectăm culoarea suprafeţei ca fiind Light Turquoise, aflată la

intersecţia coloanei 5 cu rândul 5, şi executăm clic pe butonul Fill Effects.
5. În caseta Fill Effects selectăm, din secţiunea Shading styles, opţiunea From center
şi alegem varianta din dreapta de stil, din secţiunea Variants.
6. Executăm clic pe butonul OK al ambelor casete de dialog.
Pasul 2. Formatarea suprafeţei grafice a diagramei (Plot Area)
1. Executăm dublu clic pe suprafaţa gri a graficului, cea pe care sunt plasate
coloanele.
2. În caseta de dialog Format Plot Area validăm ambele opţiuni None aflate în
secţiunile Border şi Area. Prin alegerea acestor opţiuni suprafaţa grafică nu va mai
avea nici margini şi nici culoare.
109

Pasul 3 Formatarea legendei (Legend)
1. Executăm dublu clic pe legendă.
2. În caseta Format Legend alegem aceleaşi opţiuni ca la pasul 2, mai puţin în
secţiunea Shading style unde validăm opţiunea Horizontal şi executăm clic pe
varianta a patra.
3. Executăm clic pe eticheta Font şi alegem din secţiunea Font style Bold.
4. Executăm clic pe eticheta Placement şi alegem opţiunea Bottom pentru ca legenda
să fie plasată în partea de jos a diagramei.
Pasul 4. Formatarea seriilor de date (Data Series)
1. Executăm dublu clic pe prima coloană din diagramă şi prin acelaşi procedeu ca la
pasul 2 deselectăm marginile, alegem culoarea Teal (coloana 5, rândul 2) şi îi
aplicăm efectul Vertical varianta a patra.
110
2. Executăm dublu clic pe coloana a doua din diagramă şi repetăm punctul 1 aplicând
culoarea Light Green (coloana 4, rândul 5).
Atenţie!!! Când executăm dublu clic pe o coloană din seria de date trebuie să
verificăm că toate coloanele din acea serie de date au fost selectate, altfel
vom aplica elementele de formatare doar acelei coloane.
Pasul 5. Formatarea elementelor de pe axe

Selectăm pe rând axele şi aplicăm stilul de font îngroşat (Bold) şi dimensiunea de
8 puncte.
Pasul 6. Formatarea titlului
Executăm un clic pe titlu şi utilizând bara de instrumente Formatting alegem fontul
Garamond şi dimensiunea de 14 puncte.
Pasul 7. Eliminarea liniilor de reţea
1. Deoarece, dorim doar să eliminăm aceste linii de reţea, executăm clic pe grafic şi
din meniul Chart alegem comanda Chart Options.
2. Executăm clic pe eticheta Gridlines şi deselectăm opţiunea Major gridlines.
111
Pasul 8. Aranjarea elementelor diagramei

După formatarea elementelor diagramei, urmează etapa de aranjare şi poate
redimensionare a acestora, astfel încât să folosim cât mai bine suprafaţa
diagramei.
Graficul (diagrama) rezultat se poate vizualiza în figura 20.
Vânzările înregistrate de SC X SRL

8000
7000
6000
5000
Bucăţi
4000
3000
2000
1000
0
2002 2003 2004 2005
Ani
Monitoare Televizoare
Figura 20 Diagrama rezultată
Exerciţii
1. Pornind de la tabelul de mai jos, realizaţi diagrama pe coloane din figura 21.
Nivel Cost (Euro)

Subsol 3515
Parter 5050
Etaj I 6670
Mansardă 1431
112
Formatarea diagramei se va realiza în acelaşi mod ca în aplicaţia rezolvată 2 din

cadrul acestui capitol. Singura diferenţă este aceea că pentru fiecare coloană trebuie
afişate etichetele valorice. Pentru aceasta se execută comanda Chart/Chart Options/
eticheta Data Labels şi se validează opţiunea Value.
Culorile coloanelor se vor alege astfel:
• prima coloană-Periwinkle (rândul 6, coloana 1);
• a doua coloană-Teal (rândul 2, coloana 5);
• a treia coloană-Light Green (rândul 5, coloana 4);
• a patra coloană-Dark Red (rândul 2, coloana 1).
Figura 21 Diagrama pe coloane rezultată
2. Pornind de la tabelul de mai jos, realizaţi diagrama circulară (Pie, varianta a

cincea) din figura 22.
Resurse umane Cost (Euro)

Manager de proiect 2500
Ingineri 1990
Muncitori 1200
Culorile secţiunilor se vor alege astfel:

• pentru secţiunea care reprezintă costul resursei
Manager de proiect-Indigo;
Ingineri-Teal;
Muncitori-Plum.
În momentul alegerii culorilor, acestor secţiuni li se aplică şi efectul de umbră
Diagonal Down.
Figura 22 Diagrama pe coloane rezultată
113
Unitatea
de
învăţare Baze de date şi liste
10
Obiective:
• Lucrul cu baze de date şi liste
• Utilizarea funcţiilor pentru baze de date
10.1. Baze de date şi liste
O bază de date reprezintă o colecţie de date organizată în mai multe tabele

(liste). Elementele unei tabele sunt coloanele şi rândurile; coloanele reprezintă
câmpuri, iar rândurile înregistrări. Un exemplu de tabelă este prezentat în figura 23.
Figura 23 Foaia de calcul Baza de date
1. Denumirea unei tabele:
114
 Se selectează domeniul de interes.

 Se execută comanda Insert/Name/Define.
2. Adăugarea unei înregistrări:
 Se execută clic pe tabelă.

 Se execută comanda Data/Form.
 Se apasă butonul New.
 Se introduce noua înregistrare.
3. Modificarea unei înregistrări:

 Se foloseşte bara de derulare pentru a găsi înregistrarea.
 Se realizează modificările dorite.
 Dacă se doreşte renunţarea la modificarea făcută se execută clic pe butonul
Restore.
4. Eliminarea unei înregistrări:

 Se caută înregistrarea.
 Se apasă butonul Delete.
5. Căutarea unei
înregistrări:

 Se apasă butonul Criteria.
 Se introduce criteriul de căutare. Pentru construcţia acestora se folosesc
valori sau expresii (de exemplu, în caseta Salariul se introduce =2500 sau
>1000).
 Se execută clic fie pe butoanul Find Prev, fie pe butonul Find Next.
6. Sortarea întregistrărilor dintr-o tabelă
a) Sortarea parţială sau totală:
 Totală:
115
 Se selectează o celulă din listă.

 Se execută comanda Data/Sort.
 Se alege prima cheie de sortare.
 Se precizează dacă lista are nume pentru câmpuri: Header row (de
exemplu, Marca, Valoare etc).
 Parţială:
 Se selectează domeniul de interes (o parte din tabelă).
 Se parcurg aceiaşi paşi ca mai sus.
b) Sortarea după mai multe chei:
 Se selectează o celulă din listă.
 Se execută comanda Data/Sort.
 Se selectează prima cheie de sortare din lista Sort By.
 Se selectează cheia secundară din lista Then By.
7. Ordinea de sortare:
Ordinea de sortare poate fi:
• Ascendentă
• Descendentă
• Definită de utilizator.
Pentru definirea altei ordini de sortare, se execută comanda
Tools/Options/eticheta Custom Lists, se introduc elementele propriei noastre
secvenţe de valori în caseta List Entries şi se apasă butonul Add. De exemplu, se
poate defini următoarea ordine de sortare: Duminică, Vineri, Luni, Sâmbătă, Marţi,
Joi, Miercuri sau 1, 6, 7, 2, 4, 8, 10, 3, 5, 9. Pentru exemplul de tabelă din figura 23
se poate defini, dacă se doreşte, următoarea ordine de sortare: 254, 258, 253, 255,
257, 256.
Pentru utilizarea ordinii de sortare definită anterior se execută comanda
Data/Sort/Options şi din lista First key sort order se alege propria secvenţă.
8. Selectarea unor înregistrări dintr-o listă
a) Selectarea cu AutoFilter:
 Se selectează o celulă din listă.
 Se execută comanda Data/Filter/AutoFilter.
 Se execută clic pe săgeata din dreptul etichetei câmpului ce reprezintă
prima cheie de sortare.
116
 Se selectează criteriul. Se pot selecta primele valori: Top 10. Se pot

preciza condiţii de selectare definite de utilizator: Custom.
 Pentru a renunţa la filtru se execută din nou comanda Data/Filter/
AutoFilter.
b) Selectarea cu Advanced Filter:
Se scrie criteriul de selectare oriunde în foaia de calcul, mai puţin peste tabelă. De
exemplu, pentru tabela din figura 23 se poate folosi criteriul

.
Atenţie!!! Textul conţinut de criteriului de selectare trebuie scris identic cu cel

din tabelă. În exemplul de mai sus, în criteriu nu se poate scrie Salariu în loc
de Salariul. Totodată, în criteriu expresia de evaluare se scrie sub numele
coloanei.
 Se execută comanda Data/Filter/Advanced Filter.

 În caseta List range se introduce referinţa domeniului de celule ce reprezintă
tabela.
 În caseta Criteria range se introduce referinţa
celulelor ce conţin criteriul de selectare.
 În secţiunea Action se poate selecta opţiunea Copy
to another location dacă se doreşte afişarea
rezultatului într-o anumită locaţie specificată în caseta
Copy to.
 Se validează opţiunea Unique records only dacă nu se doreşte dublarea
înregistrărilor identice în tabela ce va rezulta.
 Pentru a se renunţa la filtru se execută comanda Data/Filter/Show All.
9. Rezumarea datelor dintr-o tabelă
 Se selectează o singură celulă din tabelă.

 Se execută comanda Data/Subtotals. La fiecare schimbare în câmpul
selectat din lista At each change in, Excel va crea un total, aplicând funcţia
selectată din lista Use function câmpului validat în lista Add subtotal to.
117

 Pentru eliminarea subtotalurilor se execută comanda Remove All din
aceeaşi casetă de dialog.
10.2. Funcţii pentru baze de date
Principalele funcţii Excel pentru baze de date sunt prezentate în tabelul 21.
Tabelul 21 Funcţii pentru baze de date

Funcţie Descriere
Calculează suma valorilor dintr-un câmp în
DSUM(bază de date, câmp, condiţii)
funcţie de o condiţie.
DAVERAGE (bază de date, câmp, Calculează media valorilor dintr-un câmp în
condiţii) funcţie de o condiţie.
DCOUNT (bază de date, câmp, Calculează numărul valorilor dintr-un câmp
condiţii) în funcţie de o condiţie.
Funcţia citeşte valoarea introdusă în celula
de intrare (valoarea căutată), o compară cu
valorile din prima coloană a bazei de date
VLOOKUP(val_căutată, tablou,
(Nr.Crt, Marca, Cod etc.), care trebuie să fie
index_coloană)
sortată crescător, şi returnează valoarea
corespunzătoare din coloana a cărei indice
a fost specificat în Col_index_num.
Atenţie!!! Pentru a putea fi folosită funcţia VLOOKUP este necesar ca tabela

să conţină un câmp, de genul Marca, Cod produs, Nr.Crt. etc. Aceasta trebuie
să reprezinte prima coloană din tabel şi să conţină cifre sortate crescător.
Această funcţie se găseşte în categoria Lookup&Reference.
118
1. Realizarea de subtotaluri.
Se dă următoarea tabelă (figura 24) şi se cere însumarea datelor din câmpul Valoare
la fiecare schimbare în coloana Produs, apoi înlocuirea subtotalurilor create cu sume
parţiale pentru câmpul Exemplare. În final, se vor crea subtotaluri pentru ambele
câmpuri.
Figura 24 Foaia de calcul Subtotaluri
Pasul 1. Realizarea de subtotaluri pentru câmpul

Valoare
1. Executăm clic pe tabelă.
2. Executăm comanda Data/Subtotals pentru a deschide
caseta de dialog cu acelaşi nume.
3. Din lista At each change in selectăm câmpul Produs.
4. Din lista Use function selectăm funcţia Sum.
119
5. În lista Add subtotals to validăm câmpul Valoare.

 Butoanele reprezentate prin semnul minus (plus) ce apar în partea stângă a

tabelei, în momentul afişării subtotalurilor, ne ajută să restrângem (extindem)
tabela în funcţie de subtotaluri.
Pasul 2. Realizarea de subtotaluri pentru câmpul Exemplare

Executăm aceleaşi comenzi ca la pasul 1, doar că în lista Add subtotals to devalidăm
câmpul Valoare şi validăm câmpul Exemplare. Ne asigurăm, totodată, că opţiunea
Replace current subtotals este selectată deoarece dorim ca subtotalurile curente să
fie înlocuite de cele ce urmează a fi create pentru câmpul Exemplare.
Pasul 3. Realizarea de subtotaluri pentru câmpurile Exemplare şi Valoare
Executăm aceleaşi comenzi ca la pasul 1, doar că în lista Add subtotals to validăm
câmpurile Valoare şi Exemplare.
Rezultatul acestui ultim pas este prezentat în figura 25.
Figura 25 Foaia de calcul Subtotaluri-rezultate obţinute
2. Aplicarea funcţiilor DSUM şi DCOUNT.
Pornind de la datele din foaia de calcul Vânzări a documentului Unitatea de

învăţare 8, se cere determinarea valorii vânzărilor înregistrate pe fiecare trimestru în
120
parte, precum şi determinarea numărului de trimestre în care s-au înregistrat vânzări

peste medie.
Pasul 1. Introducerea criteriilor în foaia de calcul

1. Executăm clic pe celula B30 şi introducem textul Trimestrul.
2. Apăsăm tasta Enter.
3. Copiem textul din celula B30 în celulele C30, D30 şi E30.
4. Executăm clic pe celula B31 şi introducem textul trim1.
6. Execută clic pe marcajul de completare al celulei B31 şi tragem de el până peste
celula E31. Rezultatul este prezentat în figura 26.
Criteriul 1 Criteriul 2 Criteriul 3 Criteriul 4
Pasul 2. Determinarea totalului vânzărilor pe trimestrul 1

1. Introducem în celula A28 textul Total vânzări pe trimestru.
2. Introducem în celula B27 textul trim1.
3. Executăm clic pe celula B28 şi selectăm comanda Insert/Function.
4. Din caseta de dialog Insert Function selectăm funcţia DSUM din categoria
Database şi executăm clic pe butonul OK.
5. În caseta de dialog Function Arguments introducem următoarele:
- Database: selectăm domeniul de celule
ce reprezintă tabela-A7:F19.
- Field: introducem numărul câmpului
pentru care va realiza suma-5.
- Criteria: selectăm celulele care conţin
criteriul de însumare-B30:B31.
6. Executăm clic pe butonul OK şi Excel
afişează rezultatul (4333500€).
121
Pasul 3. Determinarea totalului vânzărilor pe celelalte trimestre.

Varianta 1
1. Executăm clic pe marcajul de completare al celulei B27 şi tragem de el până peste
celula E27.
2. Executăm clic pe celula C28 şi introducem funcţia =DSUM(A7:F19;5;C30:C31).
Rezultatul afişat de Excel va fi 9076040€.
3. Executăm clic pe celula D28 şi introducem funcţia =DSUM(A7:F19;5;D30:D31).
4. Executăm clic pe celula E28 şi introducem funcţia =DSUM(A7:F19;5;E30:E31).
Varianta 2
1. Executăm dublu clic pe celula B28.
2. Aplicăm referinţe absolute la domeniul de celule ce reprezintă tabela. Argumentul
funcţiei va deveni: =DSUM($A$7:$F$19;5;B30:B31).
4. Execută clic pe marcajul de completare al celulei B28 şi tragem de el până peste
celula E28 pentru a copia formula.
Verificare
Prin însumarea vânzărilor pe trimestre rezultate obţinem acelaşi total ca cel din
celula E20 sau E21.
În figura 27 sunt prezentate rezultatele acestei aplicaţii.
Pasul 4. Determinarea numărului de trimestre în care s-au înregistrat vânzări

peste medie
1. În celulele F30 şi F31 introducem criteriul de evaluare: Vânzări peste medie şi DA.
2. În celula A26 introducem textul Numărul de trimestre cu vânzări peste medie.
3. În celula B26 introducem funcţia =DCOUNT(A7:F19;5;F30:F31). Rezultatul afişat
de Excel este 6.
122
3. Aplicarea şi utilizarea funcţiei de căutare într-o bază de date.
Se dau datele din figura 23 şi se cere afişarea numelui angajatului cu o anumită

marcă, ce urmează a fi introdusă într-o celulă din foaia de calcul.
Rezolvare
Pasul 1. Sortarea ascendentă a datelor din tabelă după cheia Marca

1. Dacă tabela nu este deja sortată crescător după câmpul Marca, executăm clic pe
tabelă.
2. Executăm comanda Data/Sort şi alegem prima cheie de sortare câmpul Marca.
3. Verificăm dacă este validată opţiunea Ascending din aceeaşi secţiune (Sort by) şi
executăm clic pe butonul OK.
Pasul 2. Aplicarea funcţiei VLOOKUP
1. Introducem în celula A10 cuvântul Marca, în celula B10 cuvântul Nume, iar în
celula A11 o cifră, de exemplu 254.
2. Executăm clic pe celula B11, unde dorim să introducem funcţia.
3. Executăm comanda Insert/Function şi din categoria Lookup&Reference selectăm
funcţia VLOOKUP.
5. În caseta de dialog Function Arguments
introducem următoarele:
- Lookup_value: A11;
- Table_array: A1:H7;
- Col_index_num: 2.
6. Executăm clic pe butonul OK şi Excel afişează numele angajatului cu marca 254:
Popescu.
Pasul 3. Utilizarea funcţiei VLOOKUP
Introducem în celula A11 altă marcă şi apăsăm tasta Enter. Excel va afişa în celula
B11 (ce conţine funcţia) numele angajatului cu marca respectivă.
123
Exerciţii
1. Aplicaţi toate comenzile din acest capitol pornind de la datele din foaia de
calcul Bază de date (figura 23).
2. Aplicaţi şi utilizaţi funcţia de căutare pentru toate câmpurile tabelei din figura
23.
3. În foaia de calcul Aprovizionare din documentul Unitatea de învăţare 6
realizaţi următoarele:
• totalul pe fiecare produs în parte utilizând funcţia DSUM
• totalul pe fiecare furnizor în parte.
• subtotaluri pentru câmpul Valoare pe fiecare zi calendaristică.
4. Aplicaţi şi utilizaţi funcţia de căutare pentru toate câmpurile tabelei din foaia de
calcul Aprovizionare (figura 13).
5. Pornind de la aceeaşi tabelă ca la exerciţiul 4 realizaţi următoarele:
• totalul pe fiecare trimestru în parte.
• selectaţi şi copiaţi într-o altă locaţie cu ajutorul comenzii AdvancedFilter doar
înregistrările care îndeplinesc următorul criteriu: numărul de exemplare să
fie mai mare de 1750 şi produsul să fie Monitoare.
124
Bazele informaticii ecomomice Microsoft PowerPoint
Unitatea
de
11
Obiective:
• Definirea componentelor ferestrei PowerPoint

• Crearea unei prezentări utilizând AutoContent Wizard
• Crearea unei prezentări pornind de la zero
• Principalele comenzi specifice programului PowerPoint
11.1. Componentele ferestrei PowerPoint
Înainte de a începe folosirea programului, trebuie să definim componentele

specifice ferestrei PowerPoint (figura 28). Astfel, pe lângă componentele cu care deja
ne-am familiarizat (vezi subcapitolul Componentele ferestrei Word), fereastra
PowerPoint conţine şi următoarele:
• Zona de editare
• Zona de notiţe
• Tabul Schiţă
• Tabul Diapozitive
• Butoanele de vizualizare
Deosebirea evidentă ce apare între fereastra PowerPoint şi ferestrele altor
programe Office este aceea că, aceasta este împărţită în două secţiuni:
• cea din partea centrală a ferestrei, ce conţine zona de editare şi cea de
notiţe;
125
• cea din partea stângă a ferestrei formată din tabul de editare şi cel de notiţe.
1. Zona de editare (Slide pane) reprezintă zona de lucru. Prezintă diapozitivul (slide-
ul) curent aşa cum va arăta el în momentul derulării prezentării.
2. Zona de notiţe (Notes pane) conţine notiţele prezentatorului. În momentul
derulării prezentării aceste notiţe nu vor fi afişate pe ecran.
3. Tabul Schiţă (Outline tab) afişează o schiţă a titlurilor şi textului de pe fiecare
diapozitiv al prezentării.
4. Tabul Diapozitive
3. Tabul Schiţă
1. Zona de editare
5. Butoane de vizualizare 2. Zona de notiţe
Figura 28 Componentele ferestrei PowerPoint
4. Tabul Diapozitive (Slides tab) afişează, ca şi imagini în miniatură, diapozitivele

prezentării numerotate în ordine crescătoare.
Aceste două taburi pot fi utile şi pentru realizarea trecerii rapide la un anumit
diapozitiv, prin executarea unui clic pe acesta, şi pentru reorganizarea prezentării cu
ajutorul procedeului drag and drop (se execută clic pe diapozitivul ce se doreşte a se
muta şi prin tragere se plasează în noua poziţie).
Totodată, se mai pot folosi şi pentru ştergerea diapozitivelor, astfel se execută
clic pe imaginea în miniatură a diapozitivului şi se apasă tasta Delete.
126
5. Butoanele de vizualizare (View buttons) sunt utilizate pentru trecerea rapidă de

la un mod de vizualizare la altul.
11.2. Crearea unei prezentări
Programul PowerPoint oferă o varietate largă de modalităţi de a începe

crearea unei prezentări. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
 Crearea unei prezentări pornind de la una din prezentările oferite de PowerPoint
ca punct de plecare (From AutoContent Wizard).
 Crearea unei prezentări pornind de la un şablon (From Design Template).
 Crearea unui prezentări pornind de la zero (Blank Presentation).
Pentru a alege una dintre aceste modalităţi, se execută comanda File/New şi
se selectează opţiunea dorită din panoul afişat în partea dreaptă a ferestrei
PowerPoint.
11.2.1. Crearea unei prezentări utilizând AutoContent Wizard
O modalitate uşoară, recomandată începătorilor, de a porni crearea unei
prezentări este folosirea facilităţii AutoContent Wizard. Pentru a deschide acest
tutorial, se execută comanda File/New şi din panoul situat în partea dreaptă a
ferestrei PowerPoint se alege opţiunea From AutoContent Wizard.
Tutorialul presupune parcurgerea următorilor paşi:
Pasul 1: Se execută clic pe butonul Next din fereastra ce apare după selectarea
comenzii de mai sus.
Pasul 2: Se selectează tipul de prezentare dorit, de exemplu, din categoria
Corporate se alege tipul Business Plan, şi se execută clic pe butonul Next.
Pasul 3: Se alege mediul de difuzare al prezentării. Pentru realizarea unei prezentări
a proiectului de diplomă se validează opţiunea On-screen presentation (prezentare
pe ecran). Se execută clic pe butonul Next.
Pasul 4: Introducerea titlului prezentării (Presentation title) şi a unor elemente ce vor
apărea pe fiecare diapozitiv (Items to include on each slide), după cum urmează:
• Textul din subsolul fiecărui diapozitiv (Footer).
• Data ultimei actualizări a documentului (Date last updated).
• Numărul diapozitivului (Slide number).
După stabilirea opţiunilor dorite se execută clic pe butonul Next.
127
Pasul 5: Se execută clic pe butonul Finish. PowerPoint afişează schiţa modelului de

prezentare ales la pasul 2, în tabul Schiţă şi diapozitivul de titlu (diapozitivul 1), în
zona de lucru.
Pasul 6: Etapa următoare în realizarea prezentării este salvarea ei cu ajutorul
comenzii File/Save As.
Pasul 7 (opţional): Dacă dorim să realizăm o prezentare a unui proiect de diplomă
sau orice altă prezentare în limba română, atunci este indicat să ştergem toate
diapozitivele din acest model creat, mai puţin pe cel de titlu, pentru a păstra tema
acestuia pentru întreaga prezentare.
De regulă, diapozitivele create cu AutoContent Wizard sunt doar orientative şi
de cele mai multe ori, după ce ne-am făcut o idee despre modul în care arată o
prezentare, este mai bine să le ştergem pe acelea care nu ne sunt de folos, dar să
păstrăm diapozitivul de titlu, după care să inserăm rând pe rând noi diapozitive.
Aceasta reprezintă metoda cea mai uşoară de creare a unei prezentări.
Pasul 8: Se poate personaliza prezentarea prin înlocuirea textului-model cu propriul
text. Astfel, se selectează textul existent şi se introduce noul text, direct peste el.
11.2.2. Crearea unei prezentări pornind de la zero
O altă modalitate de a crea o prezentare presupune începerea de la un
diapozitiv gol. Acest lucru se realizează cu ajutorul comenzii File/New/Blank
Presentation ce deschide caseta de dialog Slide Layout (în partea dreaptă a
ferestrei), în care se va alege tipul de machetă dorit. Dacă plasăm cursorul mouse-
ului pe una din machetele din această casetă, PowerPoint va afişa o scurtă descriere
a acesteia, şi astfel ne putem orienta în alegerea machetei dorite. De obicei, pentru
primul diapozitiv al prezentării se alege o machetă de titlu (Title Slide, prima din
caseta Slide Layout).
11.3. Principalele comenzi specifice programului PowerPoint
Cele mai importante şi des folosite comenzi, specifice programul PowerPoint,

şi nu numai, sunt prezentate în tabelul 22.
Tabelul 22 Comenzi de bază

Modalităţi de vizualizare
128
View/Normal Acest mod de vizualizare se foloseşte pentru

editarea prezentării (diapozitive şi notiţe
aferente).
View/Slide Sorter Se foloseşte pentru rearanjarea ordinii
diapozitivelor în cadrul prezentării, prin
procedeul drag and drop şi pentru combinarea
mai multor prezentări. Pentru a realiza acestă
combinare acestea se deschid, apoi se
execută comanda Window/Arrange All, după
care, prin procedeul drag and drop, se pot
transfera diapozitive dintr-o prezentare în alta.
View/Slide Show Permite vizualizarea prezentării. În acest mod
sau de vizualizare trecerea la următorul diapozitiv
Slide Show/View Show se face prin executarea unui clic pe butonul
sau stâng al mouse-ului, prin apăsarea tastei
F5 Space sau a tastei săgeată dreapta, iar
trecerea la diapozitivul anterior se face prin
apăsarea tastei săgeată stânga.
View/Notes Page În acest mod de vizualizare se pot edita
notiţele fiecărui diapozitiv.
Alte comenzi din meniul View
Color/Grayscale Comanda permite vizualizarea unei prezentări
în culori (Color), în nuanţe de gri (Grayscale),
sau în alb şi negru (Pure Black and White).
Ruler Comanda permite afişarea sau ascunderea
riglei.
Grid and Guides Comanda permite vizualizarea liniilor
ajutătoare.
Header and Footer Comanda se foloseşte pentru crearea
anteturilor şi a subsolurilor pentru fiecare
diapozitiv în parte.
Master/Slide Master Comanda este utilă pentru stabilirea şi
modificarea aspectului general şi formatului
tuturor diapozitivelor dintr-o prezentare.
Datorită acestei facilităţi toate diapozitivele
dintr-o prezentare vor avea un aspect unitar.
129
Alte opţiuni din meniul Insert

New Slide Cu ajutorul acestei comenzi se pot insera noi
diapozitive în prezentarea curentă.
Duplicate Slide Permite copierea diapozitivului curent într-un
nou diapozitiv.
Slide Number Permite numerotarea diapozitivelor.
Date and Time Permite inserarea datei şi a orei.
Movies and Sounds Permite inserarea în prezentarea curentă a
unor filme sau sunete din galerii deja
existente sau din fişierele personale.
Meniul Format
Slide Design/Design Templates Comanda se utilizează atunci când se doreşte
schimbarea şablonului unei prezentări.
Slide Design/Color Schemes Comanda se foloseşte la modificarea culorilor
unui diapozitiv. Schema de culori aleasă
poate fi aplicată întregii prezentări (Apply to
All) sau doar diapozitivului curent (Apply).
Slide Design/Color Schemes/ Comanda se utilizează pentru crearea
Edit Color Schemes propriilor scheme de culori.
Slide Layout Comanda este utilă pentru schimbarea
machetei unui diapozitiv deja creat.
Background Cu ajutorul acestei comenzi se poate schimba
culoarea fundalului şi chiar adăuga efecte
speciale acestuia (Fill Effects).
130
Unitatea
de Comenzile din meniul Slide
învăţare
12 Show
Obiective:
• Vizualizarea prezentării
• Inserarea butoanelor de comandă
• Aplicarea schemelor predefinite de animaţii
• Aplicarea animaţiilor personalizate
• Aplicarea tranziţiilor de la un diapozitiv la altul
12.1. Comenzile din meniul Slide Show
1. View Show (sau tasta F5): permite derularea prezentării de la primul

diapozitiv la ultimul.
Trecerea de la un diapozitiv la altul se poate realiza cu ajutorul mouse-ului, a
săgeţilor de pe tastatură, a tastei SPACE sau a butoanelor de comandă (vezi
comanda Action Buttons).
Revenirea la modul de vizualizare anterior se realizează prin apăsarea tastei
Esc.
131
2. Action Buttons: O nouă facilitate oferită de PowerPoint este capacitatea

de a include butoane de comandă în diapozitive. Pentru inserarea unui buton de
comandă, se parcurg următorii paşi:
1. Se selectează diapozitivul pe care se doreşte inserarea butonului de
comandă.
 Sfat!!! Dacă este buton de înainte sau înapoi este de preferat să selectăm
diapozitivul Slide Master, pentru ca acesta să apară pe toate diapozitivele
prezentării.
2. Se execută comanda Slide Show/Action Buttons şi se alege butonul dorit.

Astfel, cu ajutorul comenzii Action Buttons se pot insera în cadrul prezentării
următoarele butoane predefinite de navigare: înapoi la diapozitivul anterior
(Back or Previous), înainte la următorul diapozitiv (Forward or Next), înapoi
la începutul prezentării (Beginining), înainte la sfârşitul prezentării (End) etc.
3. Se execută dublu clic pe diapozitiv, moment în care apare butonul şi se
deschide caseta de dialog Action Settings, unde se pot modifica, dacă este
cazul, următoarele:
 eticheta Mouse Click: acţiunea se va derula atunci când utilizatorul va
efectua clic cu mouse-ul pe acel buton.
 eticheta Mouse Over: acţiunea se va derula atunci când utilizatorul va
trece cursorul pe deasupra butonului.
 Pentru ca butonul să realizeze acţiunea dorită de utilizator aceasta
trebuie selectată din lista Hyperlink to.
 Pentru ca butonul să nu realizeze nici o acţiune se selectează opţiunea
None.
3. Animation Schemes: permite aplicarea unor schema predefinite de

animaţii pentru diapozitive şi elementele situate pe acestea.
132
 Sfat!!! Pentru a nu ameţi auditoriul este de preferat să utilizăm comenzile

Custom Animation şi Slide Transition, pentru a crea propria noastră schemă
de animaţii.
4. Custom Animation: Chiar dacă se pot aplica animaţii satisfăcătoare cu

ajutorul schemelor de animaţii predefinite, cu această comandă se pot crea animaţii
deosebite (personalizate), care cu siguranţă vor impresiona auditoriului. Adăugarea
unui efect presupune parcurgerea următorilor paşi (vezi figura 29):
1. În modul de vizualizare Normal se selectează obiectul ce se doreşte a se
anima.
2. Se execută comanda Slide Show/Custom Animation.
• Se execută clic pe butonul Add Effect.
3. Dacă efectul dorit nu se găseşte în meniul ce se deschide pentru tipul de efect
ales, se execută clic pe butonul More Effects.
4. Se alege efectul dorit şi se execută clic pe OK.
5. Se modifică proprietăţile efectului din secţiunea Modify:
6. Pentru a previzualiza animaţiile obiectelor de pe diapozitiv se execută clic pe
butonul Play.
7. Pentru a se schimba un efect, acesta se selectează din lista de efecte
adăugate din caseta de dialog Custom Animation şi se apasă butonul
Change.
8. Pentru a se elimina un efect din listă, acesta se selectează şi se apasă
butonul Remove.
Aplicarea unui efect.

Eliminarea unui efect.
Momentul de începere a
efectului.
Viteza de derulare a
efectului.
Lista efectelor adăugate
(aplicate).
Mutarea unui efect.
Vizualizarea efectelor de
Previzualizarea efectelor.
pe diapozitivului curent.
133
Figura 29 Caseta de dialog Custom Animation
5. Slide Transition: o tranziţie reprezintă efectul de trecere de la un diapozitiv

la următorul în timpul derulării prezentării (slide show). Pentru a aplica o un efect de
tranziţie, se parcurg următorii paşi:
1. Se selectează diapozitivul căruia se doreşte aplicarea unei tranziţii.
2. Se execută comanda Slide Show/Slide Transition.
3. Din lista derulantă Apply to selected slides se selectează tranziţia dorită.
4. În secţiunea Modify transition se poate modifica viteza de derulare a tranziţiei
(Speed) şi se se poate adăuga un sunet acesteia (Sound).
5. În secţiunea Advance slide se alege modul în care se va face trecerea la
următorul diapozitiv:
• On mouse click: permite trecerea la următorul diapozitiv prin executarea
unui clic.
• Automatically after: permite trecerea la următorul diapozitiv automat după
un anumit număr de secunde, ce se introduce în casetă.
 Sfat!!! Nu utilizaţi opţiunea Automatically after pentru prezentarea

proiectului de diplomă. Derularea automată a unei prezentări se realizează doar
atunci când se cunosc cu exactitate timpii de prezentare, iar aceasta este de tip
monolog (nu vor exista întreruperi din partea auditoriului).
Atenţie!!! Pentru a nu ameţi auditoriul cu diferite efecte de tranziţie, aplicate

pentru fiecare diapozitiv în parte, este de preferat să se folosească acelaşi
efect pentru toate diapozitivele prezentării. Pentru aceasta, după alegerea
efectului dorit, se apasă butonul Apply to All Slides.
134
Realizarea primei pagini a unui referat cu ajutorul
1. şabloanelor.
Pentru a da referatelor un aspect profesionist, putem realiza pagina de titlu a

acestora în PowerPoint.
În această aplicaţie vom realiza pagina din figura 30 prin parcurgerea următorilor
paşi:
Pasul 1 Deschiderea unui nou document PowerPoint şi alegerea unui şablon.
1. Executăm comanda New/From design templates şi aplicăm şablonul Capsules.
2. Executăm comanda File/Page Setup pentru a deschide caseta de dialog cu
acelaşi nume, în care alegem formatul A4 din lista Slides sized for şi validăm
opţiunea Portrait din secţiunea Orientation Slides. Executăm clic pe butonul OK.
3. Executăm comanda View/Master/Slide Master, apoi executăm clic dreapta pe
dreptunghiul verde şi alegem comanda Grouping/Ungroup, după care
deselectăm toate obiectele.
4. Executăm clic pe dreptunghiul verde şi îl formatăm conform instrucţiunilor din
figura 30.
5. Selectăm forma din partea de jos a paginii (peste care urmează să plasăm
numele studentului) şi o formatăm după instrucţiunile din figura 30.
6. Închidem modul de vizualizare Master.
7. După ce am revenit în modul de vizualizare Normal formatăm şi restul
elementelor după instrucţiunile din figura 30.
135
Formatarea obiectului: Formatarea textului:

Culoarea: 51, 204, 204. Font Impact, 18pt.
Culoare închisă (2/5 de Dark). Culoarea: 0, 72, 70.
Stilul umbrei: Diagonal up, varianta a patra.
Formatarea obiectului:
Dimensiuni: înălţimea 6,29cm şi lăţimea 17,15cm.
Culoarea: 51, 204, 204.
Culoare închisă (2/5 de Dark).
Stilul umbrei: Orizontal, varianta a patra.
Formatarea textelor WordArt:

Stilul aflat la intersecţia rândului doi cu coloana a
patra în caseta de dialog Word Art Gallery.
Culoarea: 255, 255, 255.
Dimensiunea titlului: 1,95cm şi 15,89cm.
Dimensiunea subtitlului 3,03cm şi 13,2cm.
Formatarea obiectului:
Dimensiuni: înălţimea 4,55cm şi lăţimea 14,4cm.
Culoarea: 51, 204, 204.
Culoare închisă (2/5 de Dark).
Stilul umbrei: Orizontal, varianta a patra.
Figura 30 Pagina de titlu a unui referat
2. Introducerea unor butoane de comandă într-o prezentare.
Butoanele de comandă ne ajută să navigăm mai uşor prin prezentare. Deoarece,

dorim ca acestea să apară pe fiecare diapozitiv începând cu al doilea le vom
introduce în fereastra Master Slide. Pentru aceasta parcurgem următoarele acţiuni:
1. Executăm comanda View/Master/Slide Master.
2. Alegem din meniul Slide Show/Action Buttons butonul săgeată stânga, ce
permite trecerea la diapozitivul anterior.
3. Executăm clic pe diapozitiv, moment în care PowerPoint introduce butonul şi
deschide caseta de dialog Action Settings.
4. Nu modificăm nimic, doar apăsăm clic pe butonul OK.
5. Formatăm butonul ţinând cont de următoarele instrucţiuni:
 Dimensiuni: înălţime 0,82cm şi lăţime 1,8cm.
136
 Culoare: 153, 0, 0.
 Culoare deschisă (1/3 de Light).
 Stil umbră: Horizontal, varianta a treia (coloana 1, rândul 2).
6. Repetăm acţiunile de la punctele 2 şi 3 şi inserăm butonul săgeată dreapta care
ne permite trecerea la următorul diapozitiv.
7. Poziţionăm ambele butoane de comandă pe mijlocul dreptunghiului din partea de
jos a diapozitivului. Executăm clic pe butonul Close Master View.
8. Apăsăm tasta F5 pentru a vizualiza prezentarea, executăm un clic pentru a trece
la diapozitivul 2 şi utilizăm butoanele de comandă inserate. În final, apăsăm tasta
Esc pentru a reveni la modul de vizualizare Normal.
Exerciţii
1. Realizaţi toate comenzile din capitolele 11 şi 12.

2. Realizaţi în PowerPoint o prezentare animată pentru o firmă, un produs, sau
pentru un referat. Prezentarea trebuie să conţină 10-12 diapozitive.
3. Realizaţi pagina de titlu a unui referat oarecare şi tipăriţi-o.
137
BIBLIOGRAFIE
1. C., Coman, C., Maican, Tehnologia Informaţiei, Editura Infomarket,
Braşov, 2002.
2. M., Halvorson, M., Young, Totul despre Microsoft Office 2000,
Editura Teora, Bucureşti, 2000.

3. G., Hart-Davis, Seria ABC Word 7 sub Windows 95, Editura Teora,
Bucureşti,1996.
4. D., Lowe, PowerPoint 2003 for Dummies, Editura Wiley Publishing,
Inc., Indiana, 2003.

5. A., Shaffer, P., Carey, K., Finnegan, New Perspectives on Microsoft
Office 2003-First Course, Editura Course Technology, 2004, USA.
138

Word

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Word

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice

BAZELE INFORMATICII ECONOMICE

Unitatea de învăţare 1 Comenzi de 5

Unitatea de învăţare 2 Comenzi de 13

Unitatea de învăţare 3 Alte comenzi

Unitatea de învăţare 6 Comen

Unitatea de învăţare 11 Comenzi de 125

meniul Slide Show.........................

• Definirea componentelor ferestrei Windows

1.1. Componentele ferestrei Windows Explorer

Windows Explorer reprezintă unul din instrumentele oferite de Windows

Deschiderea aplicaţiei Windows Explorer

5. Panoul Folders 6. Panoul de conţinut

Figura 1 Componentele ferestrei Windows Explorer

1.2. Modalităţi de vizualizare

Windows Explorer pune la dispoziţie utilizatorului mai multe modalităţi de

Pentru a schimba modul de vizualizare a conţinutului dosarului curent se

1. Se execută clic pe butonul Views de pe bara de instrumente

1.3. Mutarea şi copierea fişierelor, dosarelor

1.3.1. Mutarea fişierelor/dosarelor

1.3.2. Copierea fişierelor/dosarelor

Dacă se doreşte mutarea/copierea mai multor fişiere simultan, atunci acestea

 Când se mută un fişier/dosar, acesta nu mai rămâne în locaţia sa iniţială, ci

1.4. Crearea, ştergerea şi redenumirea fişierelor, dosarelor

1.4.1. Crearea fişierelor/dosarelor

1.4.2. Ştergerea fişierelor/dosarelor

1.4.3. Redenumirea fişierelor/dosarelor

2. Se execută comanda File/Rename.

1.5. Căutarea fişierelor, dosarelor

Pentru a căuta un fişier se parcurg următorii paşi:

1. Se execută clic pe butonul Search de pe bara de instrumente

 Pentru a reveni la fereastra cu două panouri se execută clic pe butonul Folders

de pe aceeaşi bară de instrumente.

Caractere introduse pentru căutare

1.6. Formatarea dischetelor

Înainte de a copia un document pe o dischetă nouă, sau pe una deja folosită

1. Ce reprezintă Windows Explorer?

6. Mutaţi subdosarele MN1 şi MN2 în subdosarul Contabilitate şi redenumiţi-le

2.1. Componentele ferestrei Word

Înainte de a începe folosirea programului trebuie, mai întâi, să definim

5. Bara de stare: conţine informaţii referitoare la numărul paginii active, numărul

2. Bara de meniuri Bare de butoane

Figura 2 Componentele ferestrei Word

Tabelul 1 Comenzi de bază

use • selectarea unui paragraf se poziţionează mouse-ul în

Copierea textului Ctrl + C

Notă: Se poate introduce un număr între 1 şi 1638.

Selectare bloc de text + clic pe butonul amplasat în dreapta

2. Setarea celor mai importante opţiuni.

 Tools/Options/General: în cadrul opţiunii Measurement units selectăm unitatea

3. Pregătirea unui nou document

Measurement units (Unităţi de măsură) selectăm din listă Centimeters

- Orientation/Portrait: orientarea paginilor documentului nostru va fi în general pe

- Din lista Multiple pages selectăm opţiunea Normal.

 Dacă dorim să realizăm un document (de exemplu, o carte) ce urmează a fi listat

 Eticheta Hârtie (Paper): Din secţiunea Paper size

Pasul 4 Selectarea fontului, a stilului şi dimensiunii acestuia: Format/Font/

 Dacă dorim să schimbăm formatul numărului (Number format) sau să începem

Pasul 8 Alegerea modului de vizualizare a paginii: View/Print Layout (sau

4. Editarea antetului lucrării.

Se cere realizarea unui antet după modelul de mai jos: