P. 1
caractere generale - virusuri

caractere generale - virusuri

|Views: 1,588|Likes:
Published by emy_emanuel

More info:

Published by: emy_emanuel on Apr 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2013

pdf

text

original

VIRUSURI

DEFINITIE: 

agenti care infecteaza bacterii, plante, animale, oameni

Caractere:
dimensiuni foarte mici (nm) structura simpla parazitism dezvoltat (multiplicare doar in celule vii) unitatea morfofunctionala infectioasa = virion (corpuscul elementar)

IMPORTANTA:
determina boli aparente (sindroame definite) si/sau inaparente la om si animale

ORIGINEA VIRUSURILOR  gene celulare cu evolutie independenta  celule degenerate sau involuate  evolutie directa din celulele vii primordiale cu proprietati autoreplicative .

EVOLUTIA VIRUSURILOR .

virusurile gripale printr-o infectie mixta a virusurilor animale (aviare.Virusuri ARN prima molecula vie a fost un ARN auto catalitic cu dubla actiune: codificare si enzimatica formele existente provin din ARN-ul primordial sau din interactiuni genetice intre virusurile ARN Mecanisme: mutatii: defecte de transcriere cu rata mare si cu evolutie genetica rapida. . Ex. pot fi punctiforme (virusul gripal = drift antigenic) sau mari (blocuri de gene) care determina genotipuri noi recombinarea (reorganizarea genetica): copiere alternativa cu rata mare intre virusuri omologe (virusul polio intreserotipuri) si neomologe (virusul hepatitei soarecelui/sens pozitiv si virusul gripal/sens negativ) reasortarea: doar la virusurile cu genom segmentat prin schimburi de gene intre tulpini circulante animale si umane. porcine) cu vrusurile umane detetrmina aparitia de tulpini noi cu potential pandemic.

transpozoni. retrotranspozoni Mecanisme: . ARN: transcriptia se face cu sisteme celulare.mutatii: rata mai mica.Virusuri ADN   evolutiv sunt superioare fata de v. unele apar la presori de selectie (antivirale) . fac schimb de gene cu structuri celulare provin din repliconi mobili: plasmide.recombinarea: acapararea de gene noi de la alte virusuri sau gene celulare ( inclusiv de la plasmide sau epizomi) . au enzime care stimuleaza sinteza de dezoxinucleotide. sinteza ADN viral este concomitenta cu replicarea celulei parazitate.

EFECTELE EVOLUTIEI   Emergenta = aparitia de specii noi Reemergenta = reaparitia unor specii cunoscute cu circulatie discontinua Mecanisme: mutatii cu acumulare lenta (drift antigenic) recombinarile/reasortarile (shift antigenic)   .

tratamente imunosupresoare. virusuri herpetice si cresterea consumului droguri)  demografici: crestere populatii. VHB. transplant de organe. transfuzii. antivirale si antobiotice . baraje. deplasari rural-urban  cresterea circulatiei mondiale de persoane si marfuri  modificari ecologice: defrisari. urbanizare  industrializare si tehnologie moderna: producere hrana la nivel industrial. irigatii.FACTORI FAVORIZANTI:  depasirea barierei de specie (HIV)  modificarea comportamentului gazda umana (prostitutie/libertinaj ± HIV.

CLASIFICAREA VIRUSURILOR (Comitetul International de Taxonomie Virala) .

enterotrope (enterovirusurile) 8. loc ansamblare/maturare 4.dermatotrope (poxvirusuri). functii (transcriptaze. neuraminidaze. caracteristici virion: dimensiuni. virusuri encefalitice). animale). comportament la agentii fizici (temperaturi. hemaglutinine. simetrie 2. structura. dimensiune 3. solventi. virusuri paragripale). structura (secvente a. detergenti) 6. virusul encefalitei West-Nile) . v. mod transmitere 7. distributie geografica (virusul encefalitei japoneze. reverstranscriptaze. proteinele virale: nr.. segmente. mod multiplicare: transcriere.CRITERII: 1. proprietati biologice: spectru de gazda (bacterii. plante. factori de fuziune) 5. HCV). translatie. nr. forma catene (liniara sau circulara). limfotrope (HTLV I si II). +/. patogenitate/tropism tisular: neurotropism (virusul rabic. nr. genom: tip (AND sau ARN). catene.invelis. forma. sens catene (+ sau -). respiratorii (virusul gripal. forma.a). radiatii) si chimici (ioni. hepatitice (HVB.

ORDINE : Caracter definitoriu:  inrudire filogenetica intre familii .

secventa similara a genelor)  polimeraza ARN dependenta de ARN  maturare prin inmugurire .MONONEGAVIRALES cu FAMILIILE: Bornaviridae Paramyxoviridae Filoviridae Caractere:  infecteaza animale (vertebrate si nevertrebate) si plante  genom: ARN (liniar. monocatenar. sens -.

NIDOVIRALES cu FAMILIILE: Coronaviridae Arteriviridae Caractere:  infecteaza mamiferele  genom: ARN (liniar. sens +) cu functie de ARNm . monocatenar.

CAUDOVIRALES cu FAMILIILE: Myoviridae Siphaviridae Podaviridae Caractere:  infecteaza Bacteria (bacteriofagi) si Archea .

FAMILIA Caractere definitorii:  cuprind virusuri cu caractere comune (morfologie virion. denumire + virinae (Alphherpesvirinae) . organizare genomica)  origine comuna a virusurilor  pot exista si subfamilii.

GENUL Caractere: grup de specii dintr-o familie cu proprietati comune distincte denumire = virus (Morbillivirus) .

SPECIE Caractere: grup de tulpini care poseda anumite gene denumire: virus Ebola .

NUMAR VIRUSURI CUNOSCUTE/CLASIFICATE 4.000 specii cu 30.000 tipuri si subtipuri .

.

.

.

.

VIRION

MORFOLOGIE 

1. 2. 3.

4. 5. 6.

vizualizarea se doar la microscopul electronic (transmisie, baleiaj scanare) modul de studiu: direct din produse patologice: pustule (v. vaccinia, v. variolic); vezicule (v. varicela/zoster, v. herpetic); fecale (rotavirusuri) din tesuturi si celule infectate (bolnav, culturi celulare, oua embrionate, animal) suspensii virale obtinute prin: cultivarea pe substrat sensibil (culturi celulare, oua embrionate, animale), eliberare virus (inghet-dezghet, ultrasonare, mecanic, detergenti), suspensionare (solutii saline), centrifugare (3000 g) purificare virus: ultracentrifugare (150.000 g), cromatografie, ultrafiltrare concentrare: deshidratare, precipitare, ultrafiltrare (moleculara) examinarea propriu-zisa: coloratie negativa, imunoelectromicroscopie criomicroscopie, difractia cu raze x, sectiuni celulare ultrafine

MARIMEA VIRUSURILOR
Sunt mai mici decat bacteriile (100-1000 ori), cu dimensiuni care variaza intre 18-30 nm (parvoviridae, picornaviridae), 450 nm (poxviridae), 900 nm (forme filamentoase, dar cu diametru mic 80 nm - filoviridae).

adenovirus) cilindrica (rigida/flexibila): virusul mozaicului tutunului. fagi paralelipidica: virusul variolic. virusul vaccinia cartus: virusul rabic filamentoasa: virusul Ebola sferica cu prelungire (coada): b. virusuri fara invelis (virusul polio. virusuri herpetice).FORMA sferica: virus cu invelis (virusuri gripale. fagi . virusuri paragripale.

STRUCTURA VIRION    genom capsida +/.înveli viral .

.

.

.

virusuri herpetice). HIV = 9.).).). nucleotide: 5-7kb (papovavirusuri). virusul herpetic = 200. dublucat.). vaccinia = 250.). Unele v.   4. proteine codificate: v. dublucatenare circulare (v. tip acid nucleic: ADN sau ARN (majoritar) marime: dependenta de masa mol (daltoni ) si nr.) 3. cu sens negativ (orthomyxov. ADN: monocatenare liniare (parvov. circulare cu extremit monocat. vaccinia = 240  nr. v. 2.hepatitei A).5 x10 6 daltoni (parvovirusuri). v. mol = 1. dublucatenare liniare (adenovirusuri. monocatenar cu 2 segmente (arenav.    . monocatenar cu 3 structuri circulare (bunyav. monocatenar diploid /2 mol legate (retrov. nucleotide (kilobaza)  g. dublucatenare inchise extremitati (v. polyoma) v. dublucat cu 10-20 segmente (reovirusuri) functii: depozitar al informatiei genetice determina infectivitatea virala (scade la izolarea acidului nucleic) autoreplicarea cu exceptia ARN viral moncat. ARN pot avea genom fragmentat care permite reasortarea: monocatenar liniar cu 8 segmente (orthomyxov.). gene: virusul gripal = 12. 231 kbp (herpesvirusuri)  nr.Genom 1. ARN: monocatenar liniar (picornav. 150x106 (poxvirusuri)  nr. monocatenar circular (fagX174). picornavirusul = 4 structura: v. (hepadnav.vaccinia).

. calciv. ARN (picornav. = 32 capsomere. = 32 capsomere) helicoidala (tubulara): v. herpesv. helicoidala): bacteriofagi (cap = icosaedru.) binara (icosaedrica. = 252 capsomere). coada = helicoidala) Functii: protectie ac.. ARN cu sens negativ (proteinele formeaza un complex nucleocapsida/ribonucleoprot. si paramyxov.Capsida virala complexe proteice cu arhitectura si structura specifica care invelesc acidul nucleic  unitatile morfologice = capsomere asezate ordonat pe axe de simetrie Tipuri de simetrie: cubica ± icosaedrica (virioni sferici): v. ADN (parvov. v.nucleic atasare celula (virus fara invelis)  . disocierea = pierderea infectivitatii la orthomyxov. adenov. = 162 capsomere.

ARN) prezinta un invelis (anvelopa sau peplos) invelisul provine din: membrana celulara (ortomyxovirusuri. paramyxovirusuri. nucleara (herpesvirusuri)  . filovirusuri. retrovirusuri) sau m.INVELISUL VIRAL  unele virusuri (ADN.

Structura: 1. glicolipide) in care sunt inserate proteinele virale . derivata de la celula infectata: ‡ port. colesterol. membrana celulara = strat bilipidic (fosfolipide.

in forma inactiva (FO) care prin proteoliza (proteaze cel. bunyav.. paramyxov.. difuziunea infectiei.2. .. induc raspuns imun. functii = favorizeaza penetrarea virusului (fuzioneaza cu membrana celulara). interna (peptide) hemaglutinine (glicoproteine trimerice): se gasesc la majoritatea virusurilor cu invelis (orthomyxov. functie = scindeaza acidul sialic din membrana celulara permitind penetrarea si eliberarea virusului factori de fuziune: prezenti la paramyxov. fuziunea membranelor celulare cu formare de sincitii.). hemoliza. coronav.. togav. spiculi (peplomere):     glicoproteine (ancorate in invelis) cu trei portiuni: externa (glicozilata). au aspect de bastonas (microscopie eelectronica).... flavir. rhabdov. si orthomyxov. functii = hemaglutinare/hemadsorbtie . medie (polipeptide). codificata de virus: a. atasare virus la receptori.) se desfac in F1si F2 (forme active). neuraminidaze (glicoproteine tetramerice): la paramyxov.

intervine in ansamblare .b. .inmugurire prin legare de glicoproteine si nucleocapsida. proteina M (matrix): prezenta la majoritatea virusurilor cu anvelopa captuseste fata interna a stratului bilipidic are doua forme in celule: M1 si M2 functii: mentine integritatea anvelopei. favorizeaza transportul ionilor de H.

Functii invelis:  protectia nucleocapsidei  atasare la receptori celulari  ansamblare virion prin proteina M  determina activitati ca: hemaglutinare. hemoliza. hemadsortie. fuziune .

pox. ale invelisului 2. gripal. monocat.. si hepdnav.)  reverstranscriptaze (retrov.)  ARN polimeraze dependente de ADN (poxv.. integreaza genom viral oncogen in ADN celular (SV40. rhabdov.. reov.) cu functii de: ADN polimeraza dependenta de ARN.dublucat... adenovirus) . v. legate de nucleocapsida cu rol in replicarea genomului si sinteza de proteine virale:  transcriptaze: ARN polimeraze dependente de ARN (v. orthomyxov. nestructurale. ADN polimeraza dependenta de ADN. integreaza (retrovirusuri ± integreaza ADN viral in ADN celular)  endonucleaze: cliveaza catenele acidul nucleic (v.ENZIME VIRALE 1.). herpesv. cu sens -: paramyxov. v.

acizi nucleici = formatiuni independente neviabile inafara celulei  replicarea depinde de celula gazda cu exceptia prionilor (autoreplicare)  pot determina boli la om si animale  .AGENTI SUBVIRALI INFECTIOSI virusuri incomplete. virusuri nefunctionale.

rubeolos. ARN) o multiplicare in celule nepermisive: infectii persistente mai ales la SNC (v. urlian) .Virusuri defective    virusuri cu genom incomplet care se replica prin coinfectie cu alt virus (helper) pot determina infectii persistente (panencefalita scerozantasubacuta) apar prin: o defecte de transcriere care duc la mutatii (v. rujeolos.

monocatenar (sens +/-): replicare in prezenta adenovirusurilor si herpesvirusurilor .Virusuri satelite virusuri ADN cu genom mic.

dar au asemanari cu infectia data de VHD la om (difera prin rolul de helper a VHB) . replicare dependenta de celula gazda determina boli la plante de cultura.Viroizi ARN monocatenar circular cu aspect de bastonas.

animal: encefalita spongiforma bovina.Prioni  agentii infectiosi de natura proteica care determina la om si animale boli ale SNC (om: Kuru. boala Creutzfeld ± Jacob. etc.) .

ACTIUNEA AGENTILOR FIZICI. CHIMICI si BIOLOGICI asupra VIRUSURILOR .

concentratie. H  proteine virale: radiatii UV. timp de actiune  tipul de virus: cele fara anvelopa mai rezistente  mediul cu virus: produse patologice (sange. nitros. cloroform). secretii) au rol protector Sensibilitatea diferitelor structuri:  acidul nucleic: radiatii UV. agenti mutageni (ac. plasma. detergentii anionici  . substante radioactive cu P. substante chimice (formaldehida. formaldehida)  invelisul: solventi (eter. hidroxilamina). enzime proteolitice.Mod de actiune: distrugere/inactivare: atenuare. sterilizare  conservare: transport produse patologice. pastrare laborator. substante chimice (fenol. mentinere vaccinuri cu virusuri vii  modificare: atenuarea patogenitatii Efectele depind de:  natura agentului. excretii. hipocloritul de Na).

coxsackie. gripale (5 min.la +560C sunt inactivate: v. >1 an = v.). variolic .temperaturi intre +560C si + 100C pe durata de 30 min. substante protectoare (organice sau saruri ca Cl2Ca si Cl2Mg ) . Marburg. v. 3 luni = v. v.+250C (viabilitate: 2-3 ore = v.). v. Epstein-Barr. 24 ore = v. urlian (20 min. Ebola. v. v. 7 ore = v. hepatitei = 1ora la +1600C).mediu ambiant : + 180C . rujeolos.sensibilitatea depinde de : tipul de virus (v. adenov/ herpesv/poliov (30 min) .Agenti fizici: Temperatura: caldura uscata: . rujeolos = 3 minute la +600C. Ebola = 1 ora la 600C. inactiveaza majoritatea virusurilor . gripal.

b. hepatitei B: 30 min. v. 15 psi): toate virusurile: 20 min. autoclavare (+ 210C. rabic: 10 min. hepatitei A. v.  . fierbere (+1000C): v.caldura umeda :    are eficienta mai mare in distrugerea virusurilor a.

Mod de actiune a caldurii:  alterarea proteinelor virale .

    la +40C: majoritatea virusurilor se mentin perioade lungi congelarea (-200C) poate scadea seminficativ infectivitatea (v. v. gripale) la ±700C si azotul lichid (-1900C) se mentin ani de zile toate virusurile inghetul si dezghetul repetat afecteaza virusurile cu anvelopa (paramyxov.FRIGUL Conserva virusurile si mentine infectivitatea.. herpetice) .

desicare rapida (liofilizare): conserva virusurile inclusiv cele vaccinale pe durata a mai multor ani . >) in prezenta unor substante (CaCl2. polio) b. rabic. KOH) a. desicare lenta: scade patogenitatea (atenuare tulpini: v. v.DESICATIA  Deshidratarea unui preparat prin modificarea temperaturii (<.

virusul gripal B si arbovirusurile care se mentin la pH 3 si respectiv pH 9 .pH-ul <5 si >9 afecteaza infectiozitatea cu exceptia enterovirusurilor.

000 R timp de 40 min.radiatiile X. rabic. aerogene determina epidemii in sezoanele cu insolatie scazuta) .lumina poate scadea viabilitatea si difuziunea virusurilor (v.). hepatitei B si HIV care sunt rezistente. v. iar v.  radiatii ionizante: au efect virulicid prin alterarea ac. neionizanta) si durata de expunere  radiatii neionizante: . urlian = distruse instantaneu. gripal rezista pina la 2400 R/RX.radiatiile ionizante nu afecteaza antigenitatea .pot avea efect mutagen in doze mici .radiatiile UV au actiune virulicida asupra unor virusuri prin alterarea bazelor ac nucleici (v. v. alfa si beta inactiveaza virusurile in functie de doza si tip de virus (v. polio. polio pina la 50.) .RADIATIILE Efectele depind de: tipul de radiatie (ionizanta.se folosesc la sterilizarea materialelor si a instrumentarului de unica folosinta . nucleici si a proteinelor virale . rujeolos = distruse in 1-2 min. exceptie fac v. hepatitei A si v. v. gamma.

pierderea infectivitatii prin disruperea virionului 2. fara afectare: v. cresterea unor activitati prin desfacerea invelisului (v. v. rujeolos. gripal cresterea titru HA) 3.ULTRASUNETELE Efecte posibile la >20kHz/sec. aftos .: 1.

natura substantei. proteine. invelis Mod de actiune: . intensitatea.diminuarea patogenitatii . acid nucleic.virulicida cu aplicare in decontaminare si sterilizare .AGENTI CHIMICI   Efectele depind de: .stabilizare .conservare .nivelul actiunii: virion intreg. durata de actiune si tipul de virus .

gripale.0.. adenov. hepatitei B) fenolii (1-5%) altereaza proteinele la virusurile cu invelis (v. v. urlian. myxov.4% actioneaza rapid pe v. hepatitei A. Unii cresc activitatea Ha (Tween80) detergentii cationici (saruri cuaternare de amoniu) au si efect de curatire in concentratie de 20% alcolii: etanolul (75%) inactiveaza toate virusurile. se foloseste la sterilizarea instrumentar) clorul: actioneaza intens pe v polio. v. v. rujeolos. Substante virulicide: agentii oxidanti (1%) inactiveaza virusurile : apa oxigenata (3-6%. aldehidele (formaldehida = 1-8% pentru decontaminare si sterilizare aer).gripal) solventii organici (eter. cloramina (2-5% uzual si 20% pentru v. glutaraldehida (2% distruge v. adenovirusuri ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . hepatitei B si HIV in 2 min. organic. fara invelis (enterov. metanolul nu este folosit curent (70% inactiveaza HIV in 15 min) Lactone (beta propiolactona): in concentratie de 0.) nu si cele fara invelis (enterov... ozonul (dezinfectia apei) permanganatul de K (1%). v. cloroform) inactiveaza virusul cu anvelopa prin dizolvarea lipidelor. Tween 80) inactiveaza virusurile cu invelis (arbov.2. rujeolos. hipocloritul Ca/Na (10%): afecteaza acizii nucleici. v.polio =1%). active pe: v. urlian.) detergentii sintetici (dezoxicolatul de Na. v. v. herpetic (180re la +40C). dar libere de mat. gripal.). dar nu actioneaza pe v.

encefalitice  fenolul (1%) folosit la vaccin antirabic  beta propiolactona la vaccinul antirabic  .2%) mentin imunogenitatea (vaccinuri inactivate) la v.rujeolos. urlian. v.Agenti care diminueaza patogenitatea formaldehida (0. v.

polio la +500C)  . febrei galbene (2 luni)  saruri de Mg. v. polio (6 ani).AGENTI CONSERVANTI glicerol (50%) mentin infectivitatea timp indelungat: v. v. si Na mentin infectivitatea la temperaturi ridicate (Cl2Mg ± v. herpetic (5 ani).

se folosesc pentru separarea acizilor nucleici de proteinele virale. v. . secretii nazale): activ pe v. pepsina. polio .sucul gastric activ prin pH acid si pepsina .bila activa pe v.AGENTI BIOLOGICI   secretiile umane si animale au substante cu actiune virulicida: . papaina.lizozimul (saliva.gripale si v. herpetic) enzimele proteolitice (tripsina. gripal. cu invelis (v. lacrimi. pronaza) lizeazainvelisul viral si proteinele virale.

oua embrionate III. substraturi celulare II. animale de laborator .CULTIVAREA VIRUSURILOR Virusurile se replica numai in celule vii (eucariote sau procariote). Cultivarea virusurilor se poate face in urmatoarele sisteme: .

cord. Substraturi celulare:    culturi de tesut: fragmente de tesuturi suspendate in mediu nutritiv fara multiplicare: nu se mai folosesc organoculturi: fragmente de organe (esofag. stomac. v. culturile celulare: suspensii monocelulare obtinute enzimatic sau chimic care se multiplica si au o durata de supravietuire variabila dependenta de cariotip si modul de obtinere. polio. gripale A si B. . v.componente: a) celulele b) mediul nutritiv . echo. mentinute in mediu. colon.I. v. etc. rujeolos. Celulele nu se multiplica si au o supravietuire scurta. intestin. permit dezvoltarea a v. pancreas).

a) Celulele . cobai. plaman de embrion uman.mod obtinere:  tripsinizarea fragmentelor de organ. Au potential inalt de multiplicare. embrion de gaina. I). caine. incubare la 370C .  tesuturi adulte: rinichi (maimuta. suspendare in mediu nutritiv.sursa :  tesuturi embrionare: embrion uman (trim.)  tesuturi tumorale (de la diverse biopsii)  tesuturi de insecte: tantari (folosite la cultivarea arbovirusuri) . etc.

de 5 mm ) b.16 rotatii/min. cariotipul este similar cu cel de origine (diploid).Clasificare : a. tub. se folosesc in diagnosticul de laborator.)  cultura in suspensie (fermentoare cu agitatie continua). se folosesc la vaccinuri (MRC5)  culturi heteroploide (linii celulare continue): subcultivare nelimitata. placi cu godeuri). Cresc rapid (2-3 zile). polistiren cu dim. se mentine tipul de celule (epitelial sau fibroblastic)  culturi secundare: se obtin prin tripsinizarea culturilor primare sau cu EDTA/versen (chelatori). au caractere asemanatoare cu cele primare  culturi diploide: se obtin din tesuturi embrionare. . se pot face 20-50 de subcultivari. mod de cultivare:  cultura in monostrat = strat celular continuu obtinut prin aderare si multiplicare pe sticla sau plastic (flacon. rotate (flacoane cilindrice cu o viteza de 14 . celule de tip fibroblastic. supravietuiesc 7-21zile. Randament foarte mare. substante chimice). colagen. mod de obtinere si caractere cariotip:  culturi primare: se obtin prin trisinizare. se obtin din tesuturi tumorale sau transformate (virusuri. Ele pot fi: stationare (plan orizontal). radiatii.  cultura pe microsfere (sticla.

extracte embrionare. Se folosesc limitat. lichid amniotic.hidrolizat de lactalbumina . 1.tipuri:  mediu de crestere (10% ser fetal de vitel)  mediu de intretinere (2-5 % ser fetal de vitel) . Medii biologice: plasma. Medii sintetice : .compozitie:  solutie salina tamponata (Hanks. Earle) + stabilizator de pH (Hepes) + indicator pH (rosu fenol)  ser animal (ser fetal de vitel) si aminoacizi pentru aderare pe suport si multiplicare  antibiotice (penicilina + streptomicina) si antifungice (fungizon)  +/.b) Medii nutritive Asigura multiplicarea si viabilitatea celulara. 2.

MODIFICARILE CULTURII CELULARE INDUSE DE VIRUSURI 1. v.timp de aparitie si intensitate:  24-48 ore cu distrugere in 3-4 zile: v. sincitial repirator. Rujeolos 2. devin mai refringente si se desprind (enterov.tip:  litic: celulele se rotunjesc. se foloseste la clonarea virusurilor . HIV.) sau se maresc si se grupeaza (ciorchine) urmate de o desprindere rapida (adenov. Formarea de plaje: reprezinta un efect citopatic limitat produs de o singura particula virala. polio  3-4 zile cu desprindere totala in 7-10 zile: v.)  formare de sincitii: fuziunea membranelor celulare cu aparitia de forme gigante cu mai multi nuclei (v. rujeolos)  citotoxic: distrugeri masive cu desprindere rapida . Efect citopatic (perturbari celulare structurale si functionale): .

Interferenta: poate evidentia multiplicarea unui virus fara efect citopatogen (v.3. Inhibitia metabolica: celulele infectate nu vireaza indicatorul de pH 6. herpetice. echo 11) 7. Hemadsorbtia: se observa la virusuri cu hemaglutinine exprimate pe membrana celulara (gripale.rabic ) puse in evidenta prin coloratii (M-G-G ) 4. oncogene (polyoma.) sau citoplasmatice (v. paragripale) si se evidentiaza prin fixarea hematiilor la suprafata culturii 5. Transformarea celulara: apare la infectii cu v. Incluzii virale: formatiuni rotunde sau ovalare (componente virale) intranucleare (v. adenov. SV40) si se manifesta prin malignizare si multiplicare aberanta a celulelor (aglomerari de celule pluristratificate la nivelul monostratului) . rubeolos) prin inocularea la 10 zile cu un virus cunoscut citopatogen (v.

Culturi celulare folosite curent in virusologie .

UTILIZAREA CULTURILOR DE CELULE diagnostic (izolare si identificare) obtinerea unor reactivi de diagnostic prepararea de vaccinuri virale .

II. poxvirusuri. leucozei aviare  SPF (specific-pathogen-free): nu contin contaminanti de orice fel. nu sunt infectate cu v. Oua embrionate Sunt folosite pentru cultivarea anumitor virusuri: gripale. 1. se folosesc la seed-uri vaccinale (gripal. rujeolos) . Tipuri dupa sursa:  conventionale: folosite in diagnosticul gripei si la prepararea vaccinului gripal  LF (leukosis-free): obtinute in incubatoare speciale. oncogene.

Ou embrionat: a) cochilie. g) camera de aer. Structura:     cochilie camera de aer membrana proprie membrana chorio 1. h) sac albumen. f) sac amniotic continand lichid amniotic. i) embrion . b) membrana proprie. d) lichid alantoidian. e) sac vitelin.2. c) membrana corioalantoidiana.

v. umiditate 75-80% 4 . urlian  moarte embrion: v.gripale A si B  in cavitatea amniotica : v.herpetic 5. Modificari determinate de virusuri:  leziuni ale mca: nodulare (pocks) date de poxvirusuri.3. gripal C si v. Inocularea:  pe membrana chorioalantoidiana: pentru virusuri care produc leziuni de tip pocks (v. urlian  in sacul vitelin : v. caracterizare): v. Rous  activitate hemaglutinanta a lichidelor amniotice si alantoice: v. gripale  preparare reagenti de diagnostic: gripa  preparare de vaccinuri: gripal . v. Selectie:  oua embrionate de gaina de 10-11 zile cu coaja alba. vaccinia. incubare la 390C. herpetic. v. herpetice. Rous)  in cavitatea alantoidiana : v. herpetic 6. B. gripale A.C si v. v. v. Utilizare:  diagnostic (izolare. v. urlian. oncogene.

substante antivirale) . imunitate. Animale de laborator Se folosesc limitat: . coxsackie A) sau in cercetare (patogeneza.virusul nu se cultiva pe cultura celulara sau ou (HIV. v.III. oncogeneza virala.

cobai maimuta. saprofita)  inbred (izogene) = animale homozigote obtinute prin inmultiri consanguine  transgenice = animale obtinute dupa injectarea unei gene de la parinti izogeni in oul fecundat  soareci nuzi = nu au p r si timus congenital . varsta: izolarea v.1. curcanul 2. cimpanzeul (HIV). starea de sanatate: carantinarea animalelor din zone necunoscute (maimute) d. hamsterul la v. coxsackie la soareci de 72 ore c. cal. hamster. Selectia: a. sobolan. leucemiei murine) b. Surse:  mamifere mici: soarece. rujeolos si VHB). susceptibilitatea la infectia virala:  specia: soarecele (v. maimuta (v. capra. dihor  mamifere mari: oaie. vitel  pasari: gaina. animale speciale:  SPF = animale fara flora patogena  Germ . rata. coriomeningitei limfocitare).free = animale fara flora asociata (patogena. oncogene  caractere genetice: soareci BALB (v.

complemente) sursa de organe (rinichi: maimuta. antigene. caine) si ser (fetal vitel) pentru culturi celulare .3. Utilizarea animalelor:    diagnosticul unor boli virale (virusul se dezvolta doar pe animale) preparare de reagenti de diagnostic (seruri imune.

.

.

Substrate celulare ³in vitro´ utilizate mai frecvent in laboratoarele de culturi celulare si diagnostic virusologic .

continuare .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->