SPECTROMETRÍE s.f. Ansamblul procedeelor de utilizare a spectrometrelor.

♦ Comparare a
intensităţilor luminoase a două radiaţii monocromatice. – Din fr. spectrométrie.

spectrometríe s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. spectrometríei

SPECTROMETRÍE s.f. (Fiz.) Tehnică de măsurare a liniilor spectrelor şi a lungimilor lor

de undă. ♦ Comparare a intensităţilor luminoase a două radiaţii monocromatice. [Gen. -
iei. / < fr. spectrométrie].

SPECTROMETRÍE s. f. 1. tehnică de măsurare a liniilor spectrelor şi a lungimilor lor de

undă. 2. comparare a intensităţilor luminoase a două radiaţii monocromatice. (<
fr. spectrométrie)

COLORIMETRE FOTOMETRE SI FOTOCOLORIMETRE PORTABILE SI DE

LABORATOR
Metodele optice de analiză includ o categorie extrem de diversă de procedee şi tehnici de analiză ce permit
determinarea compoziţiei concentraţiei şi structurii diferitelor substanţe şi materiale. Colorimetria şi
fotocolorimetria sunt metode de analize prin care se poate determina concentraţia unei probe necunoscute.
La baza acestei determinari stă legea Lambert – Beer.

model
» Fotocolorimetru impermeabil HANNA HI96771
pentru clor, clor liber si clor total

» Fotocolorimetru impermeabil HANNA HI96729

pentru fluorură
aboratorul spectrometrie de masa din cadrul institutului are o experienta de peste 25
de ani in cercetari privind studiile izotopice, fiind de fapt deschizatorul de drumuri in
acest sens.
Experienta laboratorului in efectuarea unor astfel de analize este recomandata si de
multimea partenerilor cu care am colaborat: Institutul de Metrologie si Hidrologie
Bucuresti, Institutul Geologic Bucuresti, Inteprinderea de Prospectiuni Geologice
Bucuresti, Inteprinderea Miniera Praid, Intreprinderea Miniera Valcea, Societatea
Nationala a Apelor Minerale Bucuresti.
In cadrul laboratorului de spectrometrie de masa pot fi efectuate analize izotopice de
D/H si O18/O16 pe probe lichide, la nivel apropiat de cel natural. Aceste analize sunt
efectuate pe un spectrometru de masa VARIAN MAT 250 specializat in masurarea
rapoartelor izotopice si autorizat atat de Sistemul Metrologic Roman, cat si prin
intermediul Retelei Laboratoarelor din Romania RELAR.
Trebuie mentionat faptul ca laboratorul a participat la intercalibrarea internationala a
Agentiei de Energie Atomica de la Viena. Analizele sunt efectuate prin raportare la
standardele internationale recunoscute: SMOW, SLAP si GISP livrate de AIEA VIENA.
In acest fel, rezultatele pot fi transmise beneficiarului atat in unitati DELTA (prin
raportare la aceste standarde), cat si in valoare absoluta (ppm).

Fotometru
Radiaţie gamma
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Radiaţia sau razele gamma (gamma desemnează litera grecească γ) sunt unde
electromagnetice de frecvenţe foarte mari produse de interacţiuni între particule
subatomice, cum ar fi la dezintegrările radioactive sau la ciocnirea şi anihilarea unei
perechi electron - pozitron.

[modificare]Interacţiunile cu mediul
La trecerea printr-un mediu mai mult sau mai puţin absorbant, radiaţiile γ suferă o atenuare
datorită proceselor de împrăştiere şi a celor de absorbţie conform legii:

I = I0e-μx, unde
I0 = intensitatea radiaţiei γ înainte de a pătrunde în mediul absorbant;
I = intensitatea radiaţiei γ după trecerea prin mediul absorbant;
μ = coeficient de atenuare, dependent de energia radiaţiei γ şi de natura mediului
absorbant;
 x = grosimea mediului absorbant.
Razele gamma interactioneaza cu materia prin care trec prin
următoarele mecanisme:

 "Efect fotoelectric": Un foton γ poate dezlega un electron orbital

din învelişul electronic al unui atom. Electronul, care preia toată
energia fotonului γ, va putea învinge forţa electrostatică,
eliberându-se de pe orbita sa; fotonul incident dispare: această
interacţiune se numeşte "efect fotoelectric" (energia fotonului
incident γ trebuie să fie mai mare decât energia de legătura
(Wleg) a electronuluiexpulzat (e-) ). Efectul fotoelectric este mult mai
probabil la elementele grele (probabilitatea este direct
proporţională cu Z5), dacă fotonii incidenţi sunt de joasă energie,
sub 0,5 MeV. Elementul emis cu o anumită viteză (dependentă
de energia fotonului incident şi de tipul atomului)
produceionizarea, la fel ca şi o particulă beta β (beta), până
când surplusul său energetic este cedat complet.
 "Efect Compton", care devine preponderent când fotonii
incidenţi au o energie mai mare decât 1 MeV. În acest proces
numai o parte din energia fotonului este transferată electronului;
restul de energie apare ca un foton secundar cu energie mai
mică, împrăştiat într-o direcţie oarecare. Interacţiunea continuă
până la dispariţia fotonilor împrăştiaţi prin efect fotoelectric.
 "Producerea de perechi": Dacă fotonul γ are o energie mai
mare de 1,02 MeV, el va putea interacţiona cu câmpul nucleului,
transformându-se în două particule: una pozitivă şi cealaltă
negativă (conversia energiei în masă). Particula pozitivă este
numită pozitron, iar cealaltă electron. Această interacţiune este
cunoscută drept "producere (generare) de perechi". Excesul
energetic este preluat în mod egal, sub formă de energie
cinetică, de către cele două particule electron + pozitron, care
vor produce ionizări până la încetinirea lor completă (la fel ca în
cazul radiaţiilor β). În procesul de încetinire, pozitronii produc
ionizări până la momentul când vor fi captaţi de un electron.
Noua pereche se "anihilează" reciproc, generând 2 fotoni γ de
câte 0,51 MeV. Fenomenul de anihilare este opus fenomenului
de generare de perechi. Fotonii rezultaţi pot fi împrăştiaţi prin
efect Compton, sau absorbiţi prin efect fotoelectric.

[modificare] )Radiatia gama are cea mai mare putere de patrundere si nu

este deviata de campuri electrice sau magnetice.Aceasta radiatie este de
natura electromagnetica si are lungimea de unda foarte mica.De regula
,radiatia gama insoteste radiatia alfa si beta.
Radioactivitatea naturala se intalneste mai ales la elementele de la sfarsitul
tabloului periodic.

Exista doar cateva elemente cu masa atomica mijlocie care emit radiatii(40K ,
82
Rb ,152Sm ,176Lu ,187Re ) ;toate acestea emit radiatii beta , exceptie facand
samariul care emite radiatii alfa.

Radiatiile electromagnetice interactioneaza cu substanta pierzand energia

prin numeroase procese. Dintre toate acestea doar trei sunt mai importante
din punctul de vedere al pierderii de energie de catre un fascicol. Aceste
procese sunt :efectul fotoelectric ,efectul Compton si procesul formarii de
perechi. li737k9479tiix