P. 1
referat practica..

referat practica..

|Views: 932|Likes:
Published by Gabriela Radulescu

More info:

Published by: Gabriela Radulescu on Apr 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2013

pdf

text

original

Tema referat: Mijloace utilizate in promovarea igienei posturale prin kinetoterapie la copii institutionalizati de varsta prescolara

-1-

CUPRINS

1. Introducere. Despre deficienta posturala.....................................................pg.3 2. Dezvoltarea posturii copilului de varsta prescolara; postura normala si postura incorecta................................................................pg.4 3. Profilaxia unei posturi incorecte..................................................................pg.5 4. Cauzele dereglarii posturii corpului la copii................................................pg.6 5. Piciorul plat..................................................................................................pg.8 6. Exercitiile

fizice..........................................................................................pg. 10 7. Educatia fizica.............................................................................................pg.10 8. Jocurile de miscare......................................................................................pg.12 9. Gimnastica aerobica si dans........................................................................pg.13 10. Gimnastica medicala la copii....................................................................pg.14 11. Institutionalizarea si efectele ei.................................................................pg.15 12. Metoda Montessori in tratarea deficientelor neuromotorii.......................pg.18 Bibliografie……………………………………………………...…………..pg.25

-2-

-3- . cu ajutorul carora se mentin stabilitatea corpului. cand in urma unor incercari repetate de luare sau restabilire a pozitiilor . Deficientele posturale pot incepe inca din perioada de sugar. adica atunci cand putem vorbi de pozitii mentinute si de miscari intentionate. In timpul alergarii ei lasa capul in jos. sa se catere. Despre deficienta posturala Ca definitie. copilul acumuleaza o experienta proprie. Astfel. au un mers tarat. Tinut prea mult timp in brate si in pozitii asimetrice. Unii copii nu stiu sa sara. Concluzia este ca functia posturala se dezvolta in special la inceputul perioadei de crestere. care imprima functiei neuromotorii caractere individuale. lipsit de coordonare. greoi. duc umerii inainte si nu coordoneaza miscarile bratelor cu cele ale picioarelor. ce raman constante uneori tot restul vietii. intre corp si mediul inconjurator . O parte din ei umbla cu capul aplecat. trunchiul poate ramane cifotic din perioada cand copilul invata sa sada.1. Introducere. postura (sau atitudinea corpului) reprezinta o functie a corpului omenesc. Capul si gatul pot capata o atitudine stramba inca din primele luni dupa nastere. copilul poate capata o atitudine scoliotica. echilibrul si raporturile constante intre segmentele corpului. iar altii nu sunt capabili sa execute exercitii simple de echilibru. s-a aobservat o tinuta incorecta la peste 30% din copii de varsta prescolara. sau lordotic de cand se ridica in picioare. bazata pe actiunea sinergica si coordonata a elementelor aparatului locomotor si a sistemului nervos central si periferic. sa arunce.

cu gandul ca poate se rezolva de la sine. fiind o imprudenta faptul de a lasa aceste deficiente sa evolueze la voia intamplarii. De foarte multe ori o atitudine deficienta abia schitata in copilarie poate evolua la pubertate. ortostatismului. miscarile armonioase. picioarele drepte si boltile plantare normale. au muschi elastici. umerii drepti. mersului. prin deformarea ei in parti – scolioza. adica pozitia in timpul sederii. determinand aspecte si manifestari caracteristice. precise. 2. postura normala si postura incorecta Postura normala. incepe sa se formeze inca din mica copilarie. abdomenul strans. in tinerete si chiar la maturitate. intr-un mod cel putin satisfacator. omoplatii simetrici (fara proeminente la marginile inferioare). Foarte multe atitudini deficiente continua sa evolueze si dupa ce cauza care le-a produs a disparut demult si unele dintre ele ajung chiar in stadiul de deformatii. Postura incorecta se manifesta prin spate rotund. Dezvoltarea posturii copilului de varsta prescolara. Postura. Este absolut necesar sa se urmeze tratamentul corectarii posturale pana ce deficienta s-a echilibrat prin compensare. Tinuta normala sau corecta este tinuta cea mai potrivita pentru functionarea aparatului locomotor si a intregului organism. curbura naturala toracica a coloanei vertebrale pronuntata (tinuta cifotica). mai slabe si mai maleabile fata de factorii mecanici. Persoanele cu tinuta corecta sunt zvelte: tin capul drept. Atitudinile deficiente se imprima adanc in forma si in functiile fragede ale copilului. Aceasta tinuta se caracterizeaza prin curburile naturale moderate ale coloanei vertebrale. curbura lombara pronuntata (tinuta lordotica). Spatele rotund apare din cauza -4- .Deficientele care apar in copilarie si in timpul adolescentei evolueaza mai putin favorabil decat cele care apar la tineri si adulti. pentru ca tesuturile corpului acestora sunt mai moi.

plimbari la aer curat. jocuri mobile. tractului gastrointestinal. deoarece in afara de muschii slab dezvoltati in acest caz se observa si modificari ale aparatului ligamentar al coloanei vertebrate: ligamentele sunt intinse. curbura cervicala e mai mica.dezvoltarii insuficiente a sistemului muscular si in primul rind a muschilor dorsali. Tinuta incorecta are o influenta negativa asupra functiei organelor interne: se ingreuiaza travaliul inimii. In tinuta lordotica este extrem de pronuntata curbura lombara. Se interzice sa se tina in pozitie verticala copilul pana la trei luni. se micsoreaza capacitatea vitala a plamanilor. plamanilor. Toate acestea sint si mai accentuate in tinuta cifotica. mai putin elastice. sa se tina timp indelungat in picioare pina la 9-10 luni. apar dureri de cap. scade metabolismul. Copilul devine adinamic. -5- . In scolioza se observa asimetria umerilor. pentru ca in felul acesta pozitia corpului lui devine asimetrica. apatic. omoplatilor si a corpului in intregime. scade pofta de mancare. abdomenul iesit mult inainte. Profilaxia unei posturi incorecte Postura incorecta aparuta in copilarie poate duce la deformarea sistemului osos. Cand copilul face primii pasi. din care cauza curbura toracica e mai pronuntata. sa se aseze pana la sase luni. evita jocurile de miscare. Copiii nu trebuie sa doarma pe un pat prea moale care se deformeaza sub greutatea corpului copilului. Totodata copiii nu trebuie lasati sa doarma doar pe o parte. toracele turtit. oboseala sporita. mai ales. In consecinta capul si gatul sint aplecate inainte. 3. umerii adusi in fata. abdomenul iesit putin inainte. e mai bine sa se foloseasca in acest scop niste bretele speciale. care contribuie la intarirea sanatatii si aparatului locomotor. Ea poate fi o urmare a sederii indelungate pe un loc. daca scaunul si masa nu corespund varstei si proportiilor corpului copilului. nu se recomanda sa-l tinem de o manuta. De aceea profilaxia posturii incorecte cere exercitii fizice.

In aceasta perioada tot sistemul locomotor al copilului se adapteaza intens la conditii si solicitatii noi. jucandu-se cu nisip. iar acasa la masa de lucru. Daca scaunul e prea jos. ridica umerii. pe trotineta. sa nu duca greutati. sa stea un timp indelungat in banca la gradinita. de exemplu. atunci cand scrie ori deseneaza. Pentru ca. Sub influenta unor factori nefavorabili la copii apar relativ usor diferite deformatii ale coloanei vertebrale. Copiii invata sa tina corect creionul. Diferenta dintre inaltimea mesei si a scaunului trebuie sa dea posibilitate copilului sa tina liber coatele pe masa. iar daca e prea mica. el sta cocosat. obisnuintele lui exercita anumita influenta asupra coloanei vertebrale. copiii sa nu stea mult timp pe vine. bolnaviciosi si la copiii rahitici. ce trec sub genunchi. ii formeaza tinuta. copilul. In timpul lectiilor si la masa copiii trebuie sa stea drept. Vom avea grija ca micutii sa nu stea pe loc in picioare si sa nu sada pe vine mult timp. ori stranse sub scaun. In acest scop se recomanda ca mobilierul sa corespunda inaltimii si proportiilor corpului lor. lazile cu nisip trebuie sa fie prevazute cu scaunele si masute. Gravitatea acestor boli se manifesta in mod evident la copii -6- . Cauzele dereglarii posturii corpului la copii La copiii de virsta prescolara continua procesul de osificare a scheletului si de consolidare treptata a aparatului musculo-ligamentar. stand la masa. copilul e nevoit sa stea cu picioarele desfacute (pozitie incorecta). 4. Daca diferenta e prea mare. fara sa ridice sau sa coboare umerii. In ultimul caz ele pot sa amorteasca din cauza comprimarii venelor mari. stiloul. picioarele copilului nu ajung pana la podea si pozitia e mai putin stabila. mai ales dreptul. Modul de viata al copilului. sa nu parcurga distante mari (dozarea plimbarilor si a excursiilor).Nu vom permite copiilor sa stea timp indelungat intr-un picior. Aceasta se refera in special la copiii slabiti. Daca scaunul e prea inalt.

mai frecvent la fete decat la baieti. spatele plat. aceasta avand drept urmare o scadere a rezistentei organismului la factorii nefavorabili din mediul extern. de digestie. Volumul lor vital este redus. plaminii. ficatul. scapulele proemineaza. ceea ce contribuie la mentinerea tinutei si la corectia deformatiilor in curs de aparitie. toracele “palnie” impiedica buna functionare a plamanilor. picioarele sunt usor afectate in articulatiile genunchiului. Obisnuinta de a lua un aspect ingrijit are motive nu numai estetice. Din deformarile si posturile incorecte intalnite frecvent fac parte tinuta astenica. Tinuta se modeleaza in procesul cresterii. de circulatie sanguina. Insuficienta de oxigen duce la dereglarea proceselor de oxidare. Umerii sunt lasati si putin adusi inainte. umerii. spatele rotund. In cadrul scoliozei au de suferit inima. umerii sunt proiectati inainte. la elevii de virsta mica si la preadolescenti. Tinuta reprezinta postura obisnuita in asezat. Spatele plat se manifesta prin aplatizarea tuturor curburilor coloanei vertebrale. scapulele si crestele ileonului formeaza o singura linie. Cutia toracica este retrasa. Tinuta astenica se caracterizeaza prin exagerarea curburilor cervicale si toracale ale coloanei vertebrale. Ea nu este numai o deformare a scheletului.prescolari. Aceasta se explica prin mobilitatea sporita a baietilor. abdomenul iese putin inainte. abdomenul proemineaza (mai ales. Capul copiilor este aplecat. dezvoltarii fizice si formarii la copii a deprinderilor de a respecta corectitudinea posturala. spatele rotund. Printre cele mai grave deformatii de postura este si scolioza. O buna tinuta a copilului inseamna sobrietatea nefortata a posturii lui. -7- . Tinuta incorecta are efecte negative pentru sanatatea copilului: dereglari de respiratie. ci si cauza de dezvoltare incorecta a muschilor. statica si in mers. Se considera corecta tinuta in cadrul careia toate cuburile coloanei vertebrale sant conturate uniform si moderat. capul sta drept. in partea inferioara).

anumite boli. 5. Daca muschii ce sustin -8- . de consolidare a tinutei corecte. imbracamintea incomoda. Piciorul plat La formarea unei tinute corecte contribuie foarte mult forma piciorului. Rechizitele scolare le vor purta nu in genti. mobilierul ce nu corespunde inaltimii si proportiilor corpului. dezvoltarea neuniforma a muschilor responsabili de mentinerea coloanei vertebrale in pozitie corecta. ce asigura elasticitatea mersului. care sa asigure o pozitie dreapta a corpului. regimul incorect de viata al copilului. Daca forma e normala. insa lor li se vor aplica exercitii corectivespeciale deficintelor. ci in ghiozdane cu bretele. extremitatea se sprijina pe bolta longitudinala laterala. Elevii care sufera de aceste deformatii obosesc repede. iar bolta mediala serveste drept arc. de exemplu rahitismul.In caz de spate rotund este deosebit de accentuata curbura toracica a coloanei vertebrale. La lectiile de educatie fizica copiii cu deficiente posturale nu sint separati. Toate deformatiile de postura mentionate se explica prin slabirea aparatului musculoligamentar. care sustin coloana vertebrala in pozitie corecta. La lectie ei sunt agitati si simt necesitatea de a-si schimba cat mai des pozitia corpului. a scoliozelor pot fi dezvoltarea insuficienta a musculaturii. de ameliorare a coordonarii miscarilor de recuperare a defectelor tinutei. Umerii sunt proiectati mult inainte. Gimnastica de corectie include exercitii de fortificare a muschilor. in cadrul carora se deformeaza cutia toracica. dereglarea armoniei muschilor. Copiii cu defecte de tinuta urmeaza sa fie supravegheati in mod special. curbura lombara este usor aplatizata. Se va avea mereu grija ca ei sa respecte o postura corecta la lectii si la domiciliu. abdomenul este foarte proeminent. Cauzele de aparitie a deficientelor de postura.

Copiii cu picioarele plate merg anevoios: dau din miini. tropaie. pozitia verticala de lunga durata si mersul pina la virsta de 10-12 luni. bai zilnice. prin urmare. indoaie mult picioarele in genunchi si in articulatia soldului. din cauza careia bolta plantara suporta o greutate excesiva. care. ca incaltamintea este stramta. din care cauza tinuta devine incorecta. se inrautateste irigarea lor cu singe. toata greutatea cade asupra ligamentelor. Pentru copiii -9- . mersul indelungat pe asfalt in incaltaminte moale si fara tocuri. ca de exemplu: • rahitismul. se tocesc mai tare partile mediale ale talpilor si tocurilor. Conditiile ce contribuie la dezvoltarea piciorului plat sunt diferite. intinzindu-se. Spre sfirsitul zilei copiii se plang de obicei. se lungeste. Picioarele plate contribuie la pozitia vicioasa a bazinului si coloanei vertebrale. obezitatea. mersul lor este incordat si stangaci. La acesti copii incaltamintea ce rupe mai repede. La persoanele cu picioare plate sufera functia de sprijin a extremitatilor inferioare. devin reci. fac piciorul plat. • • • • astenia si dezvoltarea fizica slaba. Pentru prevenirea piciorului plat se recomanda exercitii moderate pentru muschii extremitatilor inferioare. mersul descult. cu toate ca dimineata era buna. deoarece in cazul acesta copilul transfera greutatea corpului pe marginea exterioara a boltei plantare si strange degetele. din care cauza apar dureri si chiar spasme musculare in ele. Toate acestea se explica prin faptul ca din cauza supraincordarii din timpul zilei piciorul devine si mai plat. Mersul descult se recomanda in special pe pamant moale sau pe nisip.bolta plantara slabesc. Picioarele transpira. contribuind in felul acesta la intarirea boltii plantare. se invinetesc.

in cadrul exercitiilor de gimnastica medicala se introduc exercitii de corectie. are un rol favorabil de stimulare a cresterii si dezvoltarii. Aprecierea si verificarea permanenta a starii fizice a copiilor de varsta prescolara si scolara constituie una dintre cele mai importante probleme ale . . expresivitate.). cum este cazul ramurilor sportive.pronuntatul caracter estetic al tuturor exercitiilor efectuate. practicarea unui sport adaptat posibilitatilor lui. ajutand la stapanirea aparatului locomotor si la dezvoltarea coordonarii si orientarii in spatiu. genunchi intinsi. spate drept. etc.cu tinuta incorecta si picioarele plate. Exercitiile fizice Exercitiile fizice aplicate din primul an de viata. 6. Educatia fizica Educatia fizica poate contribui insa la corectarea posturii organismului uman prin: - varietatea larga de exercitii fizice folosite pot avea o larga accesibilitate. intarirea articulatiilor.10 - . . prin tonifierea musculaturii. astfel: in toate miscarile se pastreaza o anumita tinuta a corpului si a segmentelor sale (varfuri. la inceput sub forma masajelor apoi a gimnasticii pentru sugar favorizeaza dezvoltarea somatica si motorie a copilului. Pe masura ce copilul creste.prezenta unor exercitii care se executa in conditii neobisnuite. ameliorarea oxigenarii tesuturilor. imbracand caracter de masa (gimnastica de baza spre exemplu) sau pot fi accesibile numai unui grup restrans. 7. toate acestea concurand la formarea esteticii motrice si corporale si implicit la formarea corecte a posturii.

de la segmentele si grupele musculare mai mici spre cele mai mari. cu obiecte portative sau la aparate. prin aceasta. trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa fie accesibile. motivand larga lor accesibilitate pentru toate categoriile de executanti. Ele se bazeaza pe miscari analitice asupra fiecarei grupe musculare. acolo unde structura lor impune acest lucru. indiferent de varsta si gradul lor de pregatire. Pentru a fi eficiente. Modificarile actuale ale starii fizice a copiilor sunt generate de transformarile social-economice din societatea umana. Ele au caracter analitic si influenta selectiva. sunt descrise terminologic si desenate si constituie o parte a proiectului de tehnologie didactica al fiecarui cadru de specialitate. de pe loc sau din deplasare. cu partener. doua segmente (brate si trunchi) sau mai multor segmente combinate. liber. perfectionarea mobilitatii si supletei aparatului locomotor cu numeroase posibilitati de modificare a structurii miscarilor. acestea au o structura simpla. Exercitiile pentru formarea corecta a posturii sunt constituite din miscari care se adreseaza unui singur segment (de exemplu. sa se execute si pe partea dreapta si pe partea stanga. pentru a face fata in conditii optime efortului din lectie. executate din diferite pozitii initiale. segment si articulatie. Faptul ca exercitiile de fortificare. brate). cu caracter preventiv sau corectiv sunt principalele mijloace prin care se actioneaza asupra corpului omenesc. sa fie potrivite nivelului de pregatire. Avand o pondere insemnata in lectiile de educatie fizica ale copiilor. aceste exercitii asigura o prelucrare analitica a aparatului locomotor si. intarirea articulatiilor.educatiei fizice. sa fie executate intr-o ordine logica. se realizeaza incalzirea generala a organismului. individual sau in grup. Pentru infaptuirea acestui obiectiv este necesar ca in cadrul fiecarui sistem de lectii sa se actioneze pentru . vizand tonifierea musculaturii. varstei si sexului.11 - . exercitiile pentru o dezvoltare fizica corecta si armonioasa.

astfel: - exercitii pentru brate.sarituri. 8. 8-10 exercitii (sau mai multe). tractiuni si impingeri. Preocuparea pentru formarea reflexului de tinuta corecta are un caracter continuu pe parcursul intregii lectii. grupate in complexe. cap-gat. supletea si mobilitatea acestora sa se dezvolte in raport de functia specifica a fiecarui segment si a fiecarei regiuni. a musculaturii spatelui si a abdomenului. Bratele de exemplu. brate + picioare. educatia fizica practicata corect si sistematic inca din gradinita are un rol esential in mentinerea unei posturi corecte la tinerii aflati in crestere. se alcatuiesc intr-o anumita ordine. In concluzie. circumductii. Principalele verigi din lectia de educatie fizica in cadrul carora se actioneaza direct pentru dezvoltarea fizica corecta si armonioasa sunt veriga destinata influentarii selective a aparatului locomotor si veriga in care se actioneaza pentru perfectionarea calitatilor motrice. adductii si abductii.12 - . abdomen. atat in timpul activitatii. spate. rotari. picioare. Este necesar ca actionand in sensul mentionat sa fie perfectionate forta si supletea tuturor lanturilor musculare ale bratului pe planurile necesare indeplinirii actiunilor respective. dar este benefica si pentru corectarea micilor deficiente aparute ca urmare a unei posturi vicioase. balansari. cat si in momentele de repaus. picioarelor. .dezvoltarea fortei si elasticitatii musculaturii si articulatiilor bratelor. etc. De exemplu. trunchi . sunt solicitate sa execute miscari de intinderi si indoiri. cap-gat-trunchi. pronatii si supinatii. Jocurile de miscare . este necesar ca forta.

decat daca ar fi nevoiti sa faca miscare acasa.. „Cine nimereste tinta” sunt doar cateva dintre ele. fandari sau rasuciri. a picioarelor si a abdomenului. Ele ii antreneaza pe copii in exersarea miscarilor si invingerea obstacolelor. Exercitiile de aerobic urmaresc formarea unei tinute corecte si dezvoltarea ritmicitatii si a muzicalitatii motrice. Dovedit este faptul ca micutii sunt mult mai motivati sa faca exercitii fizice alaturi de alti copii. Practicarea exercitiilor de aerobic. fiind la fel de importante in dezvoltarea armonioasa a copiilor. facandu-l mai putin nestapanit si impulsiv.Cine ajunge primul”. Explicatia . 9. ca si alimentatia. Gimnastica aerobica si dans Exercitiile de aerobic. jocuri de atentie. ajuta la intarirea si echilibrarea sistemului nervos al copilului. sub indrumarea unui profesor specializat. diverse exercitii executate pe loc si din mers si miscari de relaxare si stretching. prin balansari. Acestea urmaresc tonifierea principalelor lanturi musculare. gimnastica sau dans ajuta la dezvoltarea armonioasa a micutilor si la pastrarea unei tinute corecte a corpului . Sunt un mijloc important pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice (deformarea coloanei vertebrale. In cadrul programului de dans se fac pasi ritmici si exercitii de dans clasic si modern. in compania altor copii cu varste apropiate. piciorul plat). Jocurile precum: ..Jocurile de miscare. Programul contine variatii de mers si alergare.13 - . „Cine arunca mingea mai departe”. inclusiv integrarea acestora in colectivitate si dezvoltarea capacitatii de comunicare . le formeaza dibacia de a arunca. de la activitatile alese spontan in grupul de joaca pana la activitatile de la ora de educatie fizica sunt cele mai indragite. care pot astfel sa isi consume energia intr-un spatiu organizat. gimnastica sau dans este indicata celor aflati in perioada de crestere. dezvoltarea vitezei si a indemanarii si exersarea bratelor. de a sari si a se intrece in viteza.

trateaza numeroase afectiuni prin intermediul programelor de exercitii terapeutice.acestui fenomen consta in faptul ca acestia vad exercitiile realizate acasa ca pe o tema suplimentara. sa se joace cu el .avand totusi in permanenta controlul si indrumand efectuarea terapiei necesare. sa il lase pe copil sa se plimbe prin sala de gimnastica medicala. spate plan etc). Kinetoterapeutul trebuie sa stie sa se poarte cu copilul. cifoze. Dupa stabilirea diagnosticul de catre un medic de specialitate se recurge la aplicarea tratamentului prin kinetoterapie. Jocul este foarte important ca metoda de invatare a abilitatilor motrice. Gimnastica medicala la copii Gimnastica medicala. cifolordoze. sa il motiveze in momentele de dificultate.este important ca specialistul kinetoterapeut sa reuseasca sa faca din exercitiile fizice o joaca. alcatuite individual in functie de afectiune si de evolutia sau involutia acesteia.gimnastica medicala . 10.14 - . si nu ca pe un mijloc de distractie.se pot corecta posturile anormale ale coloanei vertebrale (scolioze. Kinetoterapia este o terapie de lunga durata si cere din partea pacientului perseverenta. sa il faca sa se simta independent . Kinetoterapia are ca rezultate : • castigarea mobilitatii articulare normale pierdute in urma unei imobilizari post-fractura . deficiente ale membrelor inferioare (genu valgum sau varum. Prin kinetoterapie . picior plat etc). sa discute si sa explice fiecare rezultat aparut. Kinetoterapeutul trebuie sa isi sustina permanent pacientul. lordoze.

Efectele institutionalizarii pot varia la fiecare copil. . platfusul. hiper lordoza sau spate plan) • • • • 11. abandonate de familiile lor. o permanenta asistenta specializata.Personalitatea copilului. ce necesita din cauza unor nevoi speciale. Dincolo de aspectele lor functionale au o destinatie precisa. Institutionalizarea si efectele ei Institutionalizarea presupune obligativitatea desfasurarii existentei intr-un alt mediu. aceste institutii reprezinta un spatiu social.• • normalizarea tonusului muscular antrenarea intregul corp in miscare si pregatirea organismul copilului pentru efort formarea obisnuintei unor miscari corecte si coordonate corectarea diferite deformari ale coloanei vertebrale. cu o semnificatie simbolica precisa.Modul in care adultii din institutie reactioneaza fata de copil. datorate pozitiei incorecte a micutilor in banca sau pe scaun in timpul pregatirii lectiilor tratarea afectiunilor aparatului locomotor : luxatiile congenitale de sold. psihologic si moral. scolioza. genum var sau valg sau asa-zisii "genunchi in X" corectarea atitudinilor posturale vicioase si a modificarilor de ax ale coloanei vertebrale deja instalate (cifoza. defierit de cel familial in institutii pentru persoane cu handicap.15 - . acele categorii de persoane. Institutiile sunt rezervate celor care prin natura si comportamentul lor psihosocial nu se pot ajuta singuri. . . in functie de urmatorii factori: . Ele separa din masa de indivizi ai societati respective. un regim de viata supravegheat.Mediul inconjurator.

Cateva din efectele institutionalizarii sunt: · · · · · · · · lipsa increderii.: limbaj redus. Nu este suficient ca un copil si un adult sa fie impreuna. mai interesat. afectiune pentru toata lumea. diferite de ale celorlalti copii. hiperactivitate. comportament dificil. lipsa cunoasterii de sine. performante intelectuale scazute) Aceste dificultati pot persista pe durata intregii vieti a copilului care a trecut printr-o astfel de experienta. (Ex.: nu tuturor copiilor le plac aceleasi lucruri).16 - . poate duce la modificari psihologice temporare sau la modificari ireversibile in cazul unor actiuni prelungite. dificultati in relationarea cu alti copii. Un copil care sigur s-a atasat de un adult se simte bine (confortabil) in mediul in care se afla.De aceea copiii diferiti raspund in mod diferit. Abandonul copilului sau chiar sentimentul subiectiv de abandon resimtit de copil ca o trauma majora. ci este absolut necesar ca adultul sa isi arate in mod clar si deschis sentimentele sale pozitive fata de copil. . retragerea din cadrul interactiunilor. agresivitate. au tendinte agresive fata de ceilalti copii de varsta lor. copilul va raspunde la aceste sentimente in mod similar. (Ex. si este in general mai curios. Cu timpul. insa studiile facute au aratat ca aceste dificultati pot fi īn general depasite. mai cooperant si mai prietenos cu ceilalti copii. Fiecare copil are necesitati proprii. intarziere in dezvoltarea fizica si psihica. Este vital ca un copil sa poata dezvolta relatii stranse de atasament. Devotamentul si angajarea adultilor in relatia cu copilul sunt esentiale.

Pentru copiii din institutie. vocile. Numeroase studii au aratat importanta calitatii responsivitatii ingrijitorului in dezvoltarea sociala si cognitiva a copilului. plange. se leagana. capata caracter patologic. Copiii institutionalizati raman in urma in dezvoltare cu o luna pentru fiecare doua luni si jumatate.17 - . Iata cateva exemple: Acasa Copilul are acces in diferite incaperi Zgomotele casei si ale familiei Este tinut in brate regulat Are posibilitati multiple de joaca In institutie Copilul are acces limitat la un salon Tacerea goala. prin care incearca sa suplineasca stimularea insuficienta. Stimularea este esentiala pentru dezvoltarea normala a copilului. persoane) sunt limitate Are sentimentul ca apartine unei familii Nu este constient de sentimentul de apartenenta (multe infirmiere) Dezvolta conceptul „al meu” Nu are nimic personal Are foarte multe ocazii de a imita adulti Are putine relatii Copilul resimte neplacut aceasta lipsa a stimularii creandu-si mecanisme autoprotective. asa cum se intāmpla in familie. mediul nu le va da automat stimularea. se zgarie. neadecvate fiind. tactila: se musca. Comportamente datorate lipsei de stimulare: vizuala: isi freaca puternic ochii. auditiva: tipa. mecanisme care. toate promoveaza schimbarea fara sa dam prea mare importanta.Indiferent de varsta copilului. . se loveste. cognitiva : intarziere mentala. institulionalizarea are efecte negative in special datorita felului de īngrijire. activitatile care ne inconjoara (zgomotele. usa inchisa Este tinut in brate neregulat Posibilitatile de joaca (jucarii. Intr-un cadru normal. schimbarile).

care. Exista totusi doua categorii de dezvoltare la copii institutionalizati: • • Copii cu capacitatii motorii si neuropsihice normale Copii cu un anumit grad de handicap motor sau si neuropshic 12. Rolul educatorului este sa recunoasca nevoile de dezvoltare ale fiecarui copil. inhibitoare a miscarii. Miscarea ca fiind esentiala pentru viata. iar educatia nu poate fi conceputa ca moderatoare sau.motrica: postura deficienta. ci numai ca un ajutor pentru a cheltui bine energia si pentru a o lasa sa se dezvolte normal. atrofie musculara. incepe sa construiasca instrumentele destinate a asculta de vointa. Copilul se afla intr-o miscare continua. conceptul de libertate individuala. pentru invatarea activitatilor practice cotidiene. in special. sa-i puna la dispozitie un mediu adecvat. simple. sa conduca prin exemplul . introducand educatia miscarilor in ansamblul unic si indivizibil al formarii personalitatii infantile. intarziere in achizitionarea mersului. fara ideile preconcepute despre cum trebuie sa invete copilul. aceasta situatie se estompeaza o data cu dezvoltarea capacitatii de inhibitie. nevoia lui de miscare fizica. simtind permanent nevoia de a se misca in prima copilarie. Metoda Montessori in tratarea deficientelor neuromotorii Pedagogia Montessori pretinde ca educatia motorie face parte din insasi viata copiilor. sa inteleaga nevoia copilului de a repeta activitatile. sociala : izolare sociala. armonizandu-se cu impulsurile motorii. Cele trei principii de baza ale metodei sunt: observatia. legand-o de activitatile practice de fiecare zi si de jocurile copiilor. mediul pregatit cu materiale specifice. in general.18 - . sa recunoasca “pragul de interventie”. agresivitate. Metoda s-a dovedit a fi benefica recuperarii copiilor cu deficiente neuromotorii atat pentru dezvoltarea motricitatii fine. mai rau.

acesta fiind un aspect al inteligentei senzorimotorii. crearea si pregatirea unei ambiante asemanatoare celei din viata. Rolul adultului in educatia copiilor consta. sa stabileasca rutine. In cadrul metodei Montessori se regasesc teorii ale analizei si organizarii miscarii. Multitudinea miscarilor haotice ofera un mare numar . ar consta in interventia dirijata a specialistului.propriu. psihopedagogul pe partea de stimulare a abilitatilor scolare. deoarece unul dintre principiile montessoriene sustine actiunea limitata a adultului asupra copilului. Kinetoterapeutul intervine pe partea de motricitate globala si pe formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice fine. Prin incercari si erori repetate copilul isi insuseste o deprindere. conform principiilor montessoriene. in oferirea mijloacelor necesare.19 - . Adaptarea si specificitatea mediului de joaca interior montessorian are efecte stimulatoare pentru copiii cu deficiente neuromotorii. data fiind capacitatea lor redusa de miscare. in acest cadru. Adaptarea metodei. deoarece. reducand-o apoi la automatizarea miscarii selectionate dupa tatonare. Echipa de interventie multidisciplinara si colaborarea reala intre membrii ei ar avea un rol insemnat in integrarea in societate a copilului cu deficiente neuromotorii. aranjarea in mod adecvat a obiectelor si a jucariilor faciliteaza activitatile motrice si senzoriale la acesti copii (explorarea si manipularea jucariilor). mai degraba de noninterventie. multe tehnici de „interventie” psihomotorie. sa ofere prin propriul exemplu o conduita de disciplina si ordine in lucrul cu materialele de joc. sa vorbeasca cu o voce joasa. iar terapeutul ocupational se ocupa de integrarea acestor achizitii motrice si cognitive in viata cotidiana a copilului. sa aiba o tinuta ingrijita. sa arate respect. lasand acestuia din urma posibilitatea de a se dezvolta. pentru a-i asigura autonomia necesara spre care tindem cu totii atunci cand ne fixam obiectivele reabilitarii copilului cu deficiente neuromotorii.

diferentiind proprietatile propriilor segmente (mana) si de cele ale mediului inconjurator (jucarie). au doua proprietati: una stabila si una flexibila in toate activitatile si sunt rezultatul repatizarii si naturii dinamice in sistemul de dezvoltare. Engramele pentru activitati obisnuite umane incep in copilarie si se mentin toata viata. de a da raspunsul cel mai adecvat. inflexibil. anxietatea. oboseala. Primele raspunsuri ale abilitatilor primare ale copilului sunt: fixarea privirii si apoi atingerea obiectului urmarit. Fara aceste solutii alternative. precum si adaptarea si organizarea . Apar doua solutii.20 - . urmarind schimbarile din miscarea precursoare (rasucire si scuturare). Astfel nici o abilitate nu este dobandita separat de dezvoltarea mentala a activitatii motrice. dar poate intalni si situatii noi pentru care nu are formate deprinderi. ataxia. Orice achizitie motorie sau cognitiva. astfel omul poate recunoaste o situatie si o poate compara cu altele intalnite in trecut. In deficienta neuromotorie. In cazuri patologice exista pericolul ca procesul de invatare sa se faca defectuos prin fixarea unor deprinderi incorecte sau sa intervina factori care sa perturbe coordonarea miscarilor: spasticitatea. Miscarea potrivita pentru a indeplini un scop este considerata un act mental cognitiv si face parte dintr-un sistem neuromotor complex.de solutii in atingerea unui scop. interventia bazata pe o cunoastere riguroasa a manifestarilor patologiei copilului cu deficiente neuromotorii. manifestate prin atingere si apoi prin prindere. Raspunsul va fi corelat si ajustat acestei noi situatii. pana se ajunge la selectia unor pattern-uri stabile. de la cea mai simpla la cea mai complexa. precum si spatiul care le separa. Tranzitia de la miscarea haotica la cea de atingere voluntara se face pe diverse cai. este conceputa ca un raspuns la stimuli exteriori. cand urmarim felul in care copiii isi insusesc schemele de miscare. Abilitatile de recunoastere a unei noi situatii. comportamentul nostru ar fi rigid. stabilitate si flexibilitate. durerile musculare.

il vor asigura pe copilul cu deficiente neuromotorii ca nu va fi marginalizat sau discriminat de societate. de proprietatile obiectului cu care vine in contact mana. Fiecare act motor repetat devine automatism (implicarea sistemului extrapiramidal). club. SNC controleaza performantele intr-o sarcina in urma feed-back-ului oferit de proprioceptori si de receptorii cutanati. sa recunoasca activitatile de joc si exercitiile invatate in sala de inteventie si sa le practice eficient in situatii diverse de viata. vizite la muzee sau parcuri de distractii. centru). pasul drept cu care se poate incepe reabilitarea lui. sunt sustinute de participarea musculaturii intregului membru. scoala. Activitatile specifice metodei Montessori pot fi adaptate si exersate in cadrul sedintelor de interventie. planifica. implicati intr-o sarcina specifica (de prindere a unui obiect) nu sunt dictati doar de activarea muschilor sinergisti. anticipand miscarea in functie de factorii de mediu. reprezentata de stabilizatori. El poate desfasura aceste actiuni insotit de parinti. deplasarea cu mijloacele de transport in comun. Il ajutam pe copil. Exista o relatie stransa intre dezvoltarea controlului postural si cea a miscarilor independente ale bratelor si mainilor. este primul pas.21 - . solicitarea cortexului motor fiind admisa in functie de dobandirea si repetarea . Parametrii controlului motor. Fiecarui mod de prindere a unui obiect pentru a efectua un act motor. ii corespunde o anume pozitie a intregului membru superior.unui program adecvat tulburarilor asociate deficientei neuromotorii. ajutata de grupe variate si extinse de muschi. Prehensiunea si miscarile mainii. copilul dobandeste deprinderi in functie de experienta. clinica. in general. sub forma unor jocuri pentru a diversifica programul de reabilitare al copilului cu deficiente neuromotorii si pentru a contribui la integrarea lui sociala. participarea la spectacole. sau de grupul de interventie din care face parte (gradinita. Imediat ce depaseste nivelul reflexelor. coordoneaza. astfel. Imbinarea activitatilor cu invatarea folosirii unor obiecte si situatii din viata cotidiana: socotitul banilor si cumparaturile.

de asemenea. reactii de indreptare si echilibrare la achizitia mersului) poate conduce la esecuri multiple.actului respectiv si de schimbarea unor componente din mediu in care desfasuram actul motric.22 - . notata. Ca un corolar. stimularea copilului sa desfasoare sarcini motrice de mare finete si specificitate cum ar fi insirarea de margele pe o sfoara sau utilizarea clemelor pentru prinderea unor obiecte de mici dimensiuni. nivelele de dezvoltare ale manualitatii. abilitatea si performantele realizate de mana sunt asociate cu o capacitate superioara a functiei sistemului proprioceptiv si dezvolta implicit functiile cognitive ale copilului si nu numai. de controlul si de forta corespunzatoare manipularii aparatelor. Jocuri si exercitii pentru dezvoltarea coordonarii si a deprinderilor motrice fine ce pot fi adaptate pentru activitatile copiilor cu deficiente neuromotorii: . Mai mult. atunci cand el nu este pregatit (membrele superioare ca si intregul corp sunt in faza achizitiilor motrice de baza: sprijin pentru patrupedie. evolutia prehensiunii. monitorizata pentru a organiza un plan de inteventie personalizat. Ca exemplu: abordarea mersului cu ajutorul cadrului sau a sistemului de bare paralele. pentru a-l aplica cu succes si mai ales pentru a obtine rezultate favorabile. la un copil cu deficiente neuromotorii ramane de nerezolvat atunci cand el nu se poate folosi de sprijinul pe propriile maini. a componentelor ce tin de eliberarea obiectelor trebuie stabilita pentru fiecare caz in parte. Dezvoltarea deprinderilor motrice fine la copii pot fi usor identificate si evaluate cu diferite scale. Dezvoltarea controlului mainii ca obiectiv trebuie cuprinsa in programul de recuperare a copilului cu deficiente neuromotorii.

doua dimensiuni (diametru si inaltime) – activitate de comparare. solicitam copilului sa mute apa dintr-un castron in altul prin imbibarea si stoarcerea unui burete. Scopul activitatii – discriminarea tactila. Exercitiile sunt utile pentru cresterea coordonarii bimanuale si oculomanuale.coordonare bimanuala. dopuri. · Copilul introduce cilindri de dimensiuni egale sau diferite in casute corespunzatoare. · Dintr-o gama variata de materiale din diferite texturi si culori. discriminare.· Copilul utilizeaza clemele de rufe pentru a prinde si ridica obiecte de diferite marimi si greutati de pe masa. cresterea coordonarii bimanuale si a coordonarii globale. deapana firul pe un ghem. · Copilul aseaza diverse obiecte (nasturi. discriminare si sortare. a coordonarii oculomanuale. celalalt umplut cu apa. · Folosind doua castroane. sau le introduce intr-o sticla. de la stanga la dreapta si de sus in jos. unul gol. · Utilizarea seturilor de cutii cu deschizaturi profilate dupa forma pieselor ce trebuie introduse pentru dezvoltarea capacitatilor de observare. ignorand criteriul culoare. sortare. incheie/descheie nasturi. Obiectivele urmarite: formarea deprinderilor de organizare a spatiului grafic. in linie. Scopul acestor exercitii: insusirea deprinderilor de imbracare (actiuni motorii succesive). copilul sorteaza bucati dupa textura lor. Scopul activitatii . Scopul: cresterea fortei musculare la degete si exersarea pensei tridigitale specifica scrisului. Seriile acestor materiale de joc variaza gradual printr-o dimensiune (inaltime). leaga panglici si esarfe. folosind ca material cadrele specifice montessoriene. · El insireteaza. butoniere. .23 - . deschide/inchide fermoare. margele) pe un material textil de dimensiuni A4. · Copilul insira margele pe o sfoara.

daca se recurge la materialele didactice Montessori. · Cunostinte despre mediu. · Alcatuirea hartilor si planurilor geografice sub forma jocurilor puzzle sau incastru faciliteaza insusirea cunostintelor de geografie. biologie. faciliteaza numeratia pana la 1000. geometrie pot fi dobandite de catre copilul cu deficiente neuromotorii. de orientare spatiala. Metoda este adaptabila acestuia intrucat Montessori spunea ca "Copilul este parintele civilizatiei si maestrul propriei sale educatii". · Insusirea capacitatilor aritmetice este una dintre cele mai distractive si usoare activitati: insirarea margelelor pe o sarma (10). asezarea cifrei corespunzatoare sub fiecare margea de pe sarma contribuie la cunosterea si la compunerea numerelor. · Deplasarea discurilor pe o tija de sarma dreapta sau curba regleaza controlul miscarii la membrele superioare. Metoda Montessori se poate aplica inca din primele zile de viata ale copilului. apoi a 100 de sarme.· Apasarea puternica cu degetul sau palma a unei mingi elastice (din material textil) ce trebuie introdusa intr-o cutie si scoasa printr-un sertar. · Invatarea elementelor grafice se face pentru inceput desenand litera cu degetul la cutia cu nisip. istorie.24 - . asezarea a 10 sarme pe un plan. apoi prin discriminare tactila pe placa cu litere dispuse in relief sau prin identificarea literelor. ulterior compunerea cuvintelor folosind litere de lemn. . una sub alta. Exista material specific pentru invatarea operatiilor cu fractii.

Cuza” Iasi. G.C. Mitra G.F. Program de educare neuromotorie Ed. 1975 5. . Luca A.Gimnastica in scoala .Metoda Pedagogiei stiintifice aplicata in educatia copiilor mici . Mega.25 - . M.ro . Dr.Adrian N. . Cartea Romanesca. Dr. Montessori. Bucuresti.. Ionescu – Despre atitudinea corecta a corpului – Ed.Ed. 2008 6. Mogos A. Universitatii „Al. Nina SOCOLIUC – Bazele puericulturii si igiena copilului (curs de prelegeri) – Balti. 2007 3. Cluj-Napoca.. www. 1992 7.Metodica educatiei fizice .Bibliografie 1.Ed. 1998 4. .S. 1961 2. -Copilul si motricitatea. Sport-Turism. conf. Bucuresti.Ed.sportscience.U.I. Petrut-Barbu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->