Tema referat: Mijloace utilizate in promovarea igienei posturale prin kinetoterapie la copii institutionalizati de varsta prescolara

-1-

CUPRINS

1. Introducere. Despre deficienta posturala.....................................................pg.3 2. Dezvoltarea posturii copilului de varsta prescolara; postura normala si postura incorecta................................................................pg.4 3. Profilaxia unei posturi incorecte..................................................................pg.5 4. Cauzele dereglarii posturii corpului la copii................................................pg.6 5. Piciorul plat..................................................................................................pg.8 6. Exercitiile

fizice..........................................................................................pg. 10 7. Educatia fizica.............................................................................................pg.10 8. Jocurile de miscare......................................................................................pg.12 9. Gimnastica aerobica si dans........................................................................pg.13 10. Gimnastica medicala la copii....................................................................pg.14 11. Institutionalizarea si efectele ei.................................................................pg.15 12. Metoda Montessori in tratarea deficientelor neuromotorii.......................pg.18 Bibliografie……………………………………………………...…………..pg.25

-2-

adica atunci cand putem vorbi de pozitii mentinute si de miscari intentionate. sa se catere. greoi. bazata pe actiunea sinergica si coordonata a elementelor aparatului locomotor si a sistemului nervos central si periferic. Deficientele posturale pot incepe inca din perioada de sugar. lipsit de coordonare. duc umerii inainte si nu coordoneaza miscarile bratelor cu cele ale picioarelor. Concluzia este ca functia posturala se dezvolta in special la inceputul perioadei de crestere. Despre deficienta posturala Ca definitie. Introducere. O parte din ei umbla cu capul aplecat. echilibrul si raporturile constante intre segmentele corpului. Unii copii nu stiu sa sara. In timpul alergarii ei lasa capul in jos. au un mers tarat. cand in urma unor incercari repetate de luare sau restabilire a pozitiilor . care imprima functiei neuromotorii caractere individuale.1. sau lordotic de cand se ridica in picioare. postura (sau atitudinea corpului) reprezinta o functie a corpului omenesc. iar altii nu sunt capabili sa execute exercitii simple de echilibru. copilul acumuleaza o experienta proprie. cu ajutorul carora se mentin stabilitatea corpului. Capul si gatul pot capata o atitudine stramba inca din primele luni dupa nastere. Tinut prea mult timp in brate si in pozitii asimetrice. trunchiul poate ramane cifotic din perioada cand copilul invata sa sada. s-a aobservat o tinuta incorecta la peste 30% din copii de varsta prescolara. sa arunce. ce raman constante uneori tot restul vietii. Astfel. -3- . copilul poate capata o atitudine scoliotica. intre corp si mediul inconjurator .

curbura naturala toracica a coloanei vertebrale pronuntata (tinuta cifotica). miscarile armonioase. pentru ca tesuturile corpului acestora sunt mai moi. Atitudinile deficiente se imprima adanc in forma si in functiile fragede ale copilului. intr-un mod cel putin satisfacator. prin deformarea ei in parti – scolioza. determinand aspecte si manifestari caracteristice. mersului. Postura. Foarte multe atitudini deficiente continua sa evolueze si dupa ce cauza care le-a produs a disparut demult si unele dintre ele ajung chiar in stadiul de deformatii. ortostatismului. picioarele drepte si boltile plantare normale. omoplatii simetrici (fara proeminente la marginile inferioare). adica pozitia in timpul sederii.Deficientele care apar in copilarie si in timpul adolescentei evolueaza mai putin favorabil decat cele care apar la tineri si adulti. incepe sa se formeze inca din mica copilarie. postura normala si postura incorecta Postura normala. Dezvoltarea posturii copilului de varsta prescolara. precise. au muschi elastici. mai slabe si mai maleabile fata de factorii mecanici. cu gandul ca poate se rezolva de la sine. fiind o imprudenta faptul de a lasa aceste deficiente sa evolueze la voia intamplarii. De foarte multe ori o atitudine deficienta abia schitata in copilarie poate evolua la pubertate. 2. in tinerete si chiar la maturitate. Este absolut necesar sa se urmeze tratamentul corectarii posturale pana ce deficienta s-a echilibrat prin compensare. Tinuta normala sau corecta este tinuta cea mai potrivita pentru functionarea aparatului locomotor si a intregului organism. Aceasta tinuta se caracterizeaza prin curburile naturale moderate ale coloanei vertebrale. curbura lombara pronuntata (tinuta lordotica). umerii drepti. Postura incorecta se manifesta prin spate rotund. Spatele rotund apare din cauza -4- . abdomenul strans. Persoanele cu tinuta corecta sunt zvelte: tin capul drept.

De aceea profilaxia posturii incorecte cere exercitii fizice. tractului gastrointestinal. Totodata copiii nu trebuie lasati sa doarma doar pe o parte. sa se aseze pana la sase luni.dezvoltarii insuficiente a sistemului muscular si in primul rind a muschilor dorsali. abdomenul iesit mult inainte. Profilaxia unei posturi incorecte Postura incorecta aparuta in copilarie poate duce la deformarea sistemului osos. apar dureri de cap. oboseala sporita. mai putin elastice. mai ales. se micsoreaza capacitatea vitala a plamanilor. nu se recomanda sa-l tinem de o manuta. pentru ca in felul acesta pozitia corpului lui devine asimetrica. umerii adusi in fata. plimbari la aer curat. Cand copilul face primii pasi. apatic. Copiii nu trebuie sa doarma pe un pat prea moale care se deformeaza sub greutatea corpului copilului. evita jocurile de miscare. Tinuta incorecta are o influenta negativa asupra functiei organelor interne: se ingreuiaza travaliul inimii. daca scaunul si masa nu corespund varstei si proportiilor corpului copilului. din care cauza curbura toracica e mai pronuntata. scade metabolismul. toracele turtit. -5- . Copilul devine adinamic. sa se tina timp indelungat in picioare pina la 9-10 luni. In tinuta lordotica este extrem de pronuntata curbura lombara. e mai bine sa se foloseasca in acest scop niste bretele speciale. omoplatilor si a corpului in intregime. Se interzice sa se tina in pozitie verticala copilul pana la trei luni. In scolioza se observa asimetria umerilor. Toate acestea sint si mai accentuate in tinuta cifotica. plamanilor. curbura cervicala e mai mica. Ea poate fi o urmare a sederii indelungate pe un loc. 3. care contribuie la intarirea sanatatii si aparatului locomotor. scade pofta de mancare. abdomenul iesit putin inainte. deoarece in afara de muschii slab dezvoltati in acest caz se observa si modificari ale aparatului ligamentar al coloanei vertebrate: ligamentele sunt intinse. In consecinta capul si gatul sint aplecate inainte. jocuri mobile.

Sub influenta unor factori nefavorabili la copii apar relativ usor diferite deformatii ale coloanei vertebrale. ridica umerii. Daca diferenta e prea mare. stiloul. iar acasa la masa de lucru. In timpul lectiilor si la masa copiii trebuie sa stea drept. In aceasta perioada tot sistemul locomotor al copilului se adapteaza intens la conditii si solicitatii noi. ii formeaza tinuta. copilul e nevoit sa stea cu picioarele desfacute (pozitie incorecta). Daca scaunul e prea jos. mai ales dreptul. ori stranse sub scaun. Copiii invata sa tina corect creionul. copiii sa nu stea mult timp pe vine. Pentru ca. Vom avea grija ca micutii sa nu stea pe loc in picioare si sa nu sada pe vine mult timp. In ultimul caz ele pot sa amorteasca din cauza comprimarii venelor mari. Daca scaunul e prea inalt. lazile cu nisip trebuie sa fie prevazute cu scaunele si masute. jucandu-se cu nisip. sa nu duca greutati. picioarele copilului nu ajung pana la podea si pozitia e mai putin stabila. Aceasta se refera in special la copiii slabiti. obisnuintele lui exercita anumita influenta asupra coloanei vertebrale. Diferenta dintre inaltimea mesei si a scaunului trebuie sa dea posibilitate copilului sa tina liber coatele pe masa. atunci cand scrie ori deseneaza. sa stea un timp indelungat in banca la gradinita. pe trotineta. de exemplu. el sta cocosat.Nu vom permite copiilor sa stea timp indelungat intr-un picior. stand la masa. fara sa ridice sau sa coboare umerii. 4. Cauzele dereglarii posturii corpului la copii La copiii de virsta prescolara continua procesul de osificare a scheletului si de consolidare treptata a aparatului musculo-ligamentar. In acest scop se recomanda ca mobilierul sa corespunda inaltimii si proportiilor corpului lor. sa nu parcurga distante mari (dozarea plimbarilor si a excursiilor). iar daca e prea mica. copilul. bolnaviciosi si la copiii rahitici. Modul de viata al copilului. ce trec sub genunchi. Gravitatea acestor boli se manifesta in mod evident la copii -6- .

-7- . spatele rotund. Obisnuinta de a lua un aspect ingrijit are motive nu numai estetice. scapulele proemineaza. Aceasta se explica prin mobilitatea sporita a baietilor. ficatul. de digestie. ceea ce contribuie la mentinerea tinutei si la corectia deformatiilor in curs de aparitie. Tinuta incorecta are efecte negative pentru sanatatea copilului: dereglari de respiratie. Tinuta se modeleaza in procesul cresterii. abdomenul proemineaza (mai ales. Spatele plat se manifesta prin aplatizarea tuturor curburilor coloanei vertebrale. Se considera corecta tinuta in cadrul careia toate cuburile coloanei vertebrale sant conturate uniform si moderat. abdomenul iese putin inainte. in partea inferioara). umerii sunt proiectati inainte. In cadrul scoliozei au de suferit inima. mai frecvent la fete decat la baieti. Insuficienta de oxigen duce la dereglarea proceselor de oxidare. dezvoltarii fizice si formarii la copii a deprinderilor de a respecta corectitudinea posturala. Volumul lor vital este redus. Tinuta reprezinta postura obisnuita in asezat. scapulele si crestele ileonului formeaza o singura linie. plaminii. picioarele sunt usor afectate in articulatiile genunchiului. spatele rotund. O buna tinuta a copilului inseamna sobrietatea nefortata a posturii lui. ci si cauza de dezvoltare incorecta a muschilor. aceasta avand drept urmare o scadere a rezistentei organismului la factorii nefavorabili din mediul extern. la elevii de virsta mica si la preadolescenti. spatele plat. toracele “palnie” impiedica buna functionare a plamanilor. Printre cele mai grave deformatii de postura este si scolioza. Ea nu este numai o deformare a scheletului. statica si in mers.prescolari. Din deformarile si posturile incorecte intalnite frecvent fac parte tinuta astenica. capul sta drept. Tinuta astenica se caracterizeaza prin exagerarea curburilor cervicale si toracale ale coloanei vertebrale. Umerii sunt lasati si putin adusi inainte. de circulatie sanguina. Capul copiilor este aplecat. umerii. Cutia toracica este retrasa.

Umerii sunt proiectati mult inainte. care sustin coloana vertebrala in pozitie corecta. ce asigura elasticitatea mersului. de exemplu rahitismul. curbura lombara este usor aplatizata. Daca muschii ce sustin -8- . dezvoltarea neuniforma a muschilor responsabili de mentinerea coloanei vertebrale in pozitie corecta. Piciorul plat La formarea unei tinute corecte contribuie foarte mult forma piciorului. extremitatea se sprijina pe bolta longitudinala laterala. Gimnastica de corectie include exercitii de fortificare a muschilor. a scoliozelor pot fi dezvoltarea insuficienta a musculaturii. abdomenul este foarte proeminent.In caz de spate rotund este deosebit de accentuata curbura toracica a coloanei vertebrale. Elevii care sufera de aceste deformatii obosesc repede. ci in ghiozdane cu bretele. de ameliorare a coordonarii miscarilor de recuperare a defectelor tinutei. anumite boli. dereglarea armoniei muschilor. Daca forma e normala. care sa asigure o pozitie dreapta a corpului. Se va avea mereu grija ca ei sa respecte o postura corecta la lectii si la domiciliu. insa lor li se vor aplica exercitii corectivespeciale deficintelor. Rechizitele scolare le vor purta nu in genti. mobilierul ce nu corespunde inaltimii si proportiilor corpului. imbracamintea incomoda. La lectiile de educatie fizica copiii cu deficiente posturale nu sint separati. Copiii cu defecte de tinuta urmeaza sa fie supravegheati in mod special. iar bolta mediala serveste drept arc. Toate deformatiile de postura mentionate se explica prin slabirea aparatului musculoligamentar. La lectie ei sunt agitati si simt necesitatea de a-si schimba cat mai des pozitia corpului. regimul incorect de viata al copilului. de consolidare a tinutei corecte. 5. in cadrul carora se deformeaza cutia toracica. Cauzele de aparitie a deficientelor de postura.

Pentru copiii -9- . pozitia verticala de lunga durata si mersul pina la virsta de 10-12 luni. prin urmare. Pentru prevenirea piciorului plat se recomanda exercitii moderate pentru muschii extremitatilor inferioare. Picioarele plate contribuie la pozitia vicioasa a bazinului si coloanei vertebrale. toata greutatea cade asupra ligamentelor. La persoanele cu picioare plate sufera functia de sprijin a extremitatilor inferioare. se lungeste. din care cauza apar dureri si chiar spasme musculare in ele. bai zilnice. care. mersul lor este incordat si stangaci. din care cauza tinuta devine incorecta.bolta plantara slabesc. Toate acestea se explica prin faptul ca din cauza supraincordarii din timpul zilei piciorul devine si mai plat. se inrautateste irigarea lor cu singe. se invinetesc. cu toate ca dimineata era buna. ca de exemplu: • rahitismul. Conditiile ce contribuie la dezvoltarea piciorului plat sunt diferite. La acesti copii incaltamintea ce rupe mai repede. tropaie. Mersul descult se recomanda in special pe pamant moale sau pe nisip. Copiii cu picioarele plate merg anevoios: dau din miini. contribuind in felul acesta la intarirea boltii plantare. Spre sfirsitul zilei copiii se plang de obicei. ca incaltamintea este stramta. obezitatea. Picioarele transpira. mersul descult. fac piciorul plat. indoaie mult picioarele in genunchi si in articulatia soldului. intinzindu-se. • • • • astenia si dezvoltarea fizica slaba. din cauza careia bolta plantara suporta o greutate excesiva. devin reci. deoarece in cazul acesta copilul transfera greutatea corpului pe marginea exterioara a boltei plantare si strange degetele. se tocesc mai tare partile mediale ale talpilor si tocurilor. mersul indelungat pe asfalt in incaltaminte moale si fara tocuri.

etc. toate acestea concurand la formarea esteticii motrice si corporale si implicit la formarea corecte a posturii. la inceput sub forma masajelor apoi a gimnasticii pentru sugar favorizeaza dezvoltarea somatica si motorie a copilului. ameliorarea oxigenarii tesuturilor. practicarea unui sport adaptat posibilitatilor lui.pronuntatul caracter estetic al tuturor exercitiilor efectuate. intarirea articulatiilor. in cadrul exercitiilor de gimnastica medicala se introduc exercitii de corectie. Pe masura ce copilul creste.). prin tonifierea musculaturii. Educatia fizica Educatia fizica poate contribui insa la corectarea posturii organismului uman prin: - varietatea larga de exercitii fizice folosite pot avea o larga accesibilitate.prezenta unor exercitii care se executa in conditii neobisnuite. . ajutand la stapanirea aparatului locomotor si la dezvoltarea coordonarii si orientarii in spatiu.cu tinuta incorecta si picioarele plate. genunchi intinsi. cum este cazul ramurilor sportive. 7. 6. spate drept. .10 - . astfel: in toate miscarile se pastreaza o anumita tinuta a corpului si a segmentelor sale (varfuri. Exercitiile fizice Exercitiile fizice aplicate din primul an de viata. expresivitate. imbracand caracter de masa (gimnastica de baza spre exemplu) sau pot fi accesibile numai unui grup restrans. Aprecierea si verificarea permanenta a starii fizice a copiilor de varsta prescolara si scolara constituie una dintre cele mai importante probleme ale . are un rol favorabil de stimulare a cresterii si dezvoltarii.

Modificarile actuale ale starii fizice a copiilor sunt generate de transformarile social-economice din societatea umana. varstei si sexului. executate din diferite pozitii initiale. cu obiecte portative sau la aparate. sa fie potrivite nivelului de pregatire. acolo unde structura lor impune acest lucru. sunt descrise terminologic si desenate si constituie o parte a proiectului de tehnologie didactica al fiecarui cadru de specialitate. de pe loc sau din deplasare. Ele se bazeaza pe miscari analitice asupra fiecarei grupe musculare. doua segmente (brate si trunchi) sau mai multor segmente combinate.11 - . intarirea articulatiilor. Exercitiile pentru formarea corecta a posturii sunt constituite din miscari care se adreseaza unui singur segment (de exemplu. prin aceasta.educatiei fizice. cu partener. liber. brate). Ele au caracter analitic si influenta selectiva. exercitiile pentru o dezvoltare fizica corecta si armonioasa. perfectionarea mobilitatii si supletei aparatului locomotor cu numeroase posibilitati de modificare a structurii miscarilor. indiferent de varsta si gradul lor de pregatire. individual sau in grup. cu caracter preventiv sau corectiv sunt principalele mijloace prin care se actioneaza asupra corpului omenesc. Faptul ca exercitiile de fortificare. segment si articulatie. pentru a face fata in conditii optime efortului din lectie. Pentru infaptuirea acestui obiectiv este necesar ca in cadrul fiecarui sistem de lectii sa se actioneze pentru . se realizeaza incalzirea generala a organismului. acestea au o structura simpla. motivand larga lor accesibilitate pentru toate categoriile de executanti. trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa fie accesibile. sa se execute si pe partea dreapta si pe partea stanga. de la segmentele si grupele musculare mai mici spre cele mai mari. aceste exercitii asigura o prelucrare analitica a aparatului locomotor si. sa fie executate intr-o ordine logica. Avand o pondere insemnata in lectiile de educatie fizica ale copiilor. Pentru a fi eficiente. vizand tonifierea musculaturii.

sarituri. abdomen. . cap-gat-trunchi. supletea si mobilitatea acestora sa se dezvolte in raport de functia specifica a fiecarui segment si a fiecarei regiuni. atat in timpul activitatii. Este necesar ca actionand in sensul mentionat sa fie perfectionate forta si supletea tuturor lanturilor musculare ale bratului pe planurile necesare indeplinirii actiunilor respective. circumductii.12 - . picioare. brate + picioare.dezvoltarea fortei si elasticitatii musculaturii si articulatiilor bratelor. educatia fizica practicata corect si sistematic inca din gradinita are un rol esential in mentinerea unei posturi corecte la tinerii aflati in crestere. tractiuni si impingeri. este necesar ca forta. In concluzie. picioarelor. 8-10 exercitii (sau mai multe). adductii si abductii. sunt solicitate sa execute miscari de intinderi si indoiri. Bratele de exemplu. Principalele verigi din lectia de educatie fizica in cadrul carora se actioneaza direct pentru dezvoltarea fizica corecta si armonioasa sunt veriga destinata influentarii selective a aparatului locomotor si veriga in care se actioneaza pentru perfectionarea calitatilor motrice. trunchi . 8. Jocurile de miscare . spate. Preocuparea pentru formarea reflexului de tinuta corecta are un caracter continuu pe parcursul intregii lectii. a musculaturii spatelui si a abdomenului. pronatii si supinatii. astfel: - exercitii pentru brate. rotari. se alcatuiesc intr-o anumita ordine. De exemplu. balansari. cap-gat. etc. grupate in complexe. cat si in momentele de repaus. dar este benefica si pentru corectarea micilor deficiente aparute ca urmare a unei posturi vicioase.

9. dezvoltarea vitezei si a indemanarii si exersarea bratelor. In cadrul programului de dans se fac pasi ritmici si exercitii de dans clasic si modern.13 - . piciorul plat).. Acestea urmaresc tonifierea principalelor lanturi musculare. in compania altor copii cu varste apropiate. decat daca ar fi nevoiti sa faca miscare acasa.Jocurile de miscare. le formeaza dibacia de a arunca. fandari sau rasuciri. care pot astfel sa isi consume energia intr-un spatiu organizat. Explicatia . Gimnastica aerobica si dans Exercitiile de aerobic. prin balansari. „Cine arunca mingea mai departe”. diverse exercitii executate pe loc si din mers si miscari de relaxare si stretching. ajuta la intarirea si echilibrarea sistemului nervos al copilului. gimnastica sau dans ajuta la dezvoltarea armonioasa a micutilor si la pastrarea unei tinute corecte a corpului . jocuri de atentie. „Cine nimereste tinta” sunt doar cateva dintre ele. Exercitiile de aerobic urmaresc formarea unei tinute corecte si dezvoltarea ritmicitatii si a muzicalitatii motrice. Programul contine variatii de mers si alergare. Ele ii antreneaza pe copii in exersarea miscarilor si invingerea obstacolelor. Sunt un mijloc important pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice (deformarea coloanei vertebrale. Practicarea exercitiilor de aerobic. facandu-l mai putin nestapanit si impulsiv. a picioarelor si a abdomenului. Dovedit este faptul ca micutii sunt mult mai motivati sa faca exercitii fizice alaturi de alti copii. inclusiv integrarea acestora in colectivitate si dezvoltarea capacitatii de comunicare .. de a sari si a se intrece in viteza.Cine ajunge primul”. gimnastica sau dans este indicata celor aflati in perioada de crestere. Jocurile precum: . ca si alimentatia. fiind la fel de importante in dezvoltarea armonioasa a copiilor. de la activitatile alese spontan in grupul de joaca pana la activitatile de la ora de educatie fizica sunt cele mai indragite. sub indrumarea unui profesor specializat.

cifoze.se pot corecta posturile anormale ale coloanei vertebrale (scolioze. Dupa stabilirea diagnosticul de catre un medic de specialitate se recurge la aplicarea tratamentului prin kinetoterapie.gimnastica medicala . deficiente ale membrelor inferioare (genu valgum sau varum. lordoze. Jocul este foarte important ca metoda de invatare a abilitatilor motrice. alcatuite individual in functie de afectiune si de evolutia sau involutia acesteia.avand totusi in permanenta controlul si indrumand efectuarea terapiei necesare.este important ca specialistul kinetoterapeut sa reuseasca sa faca din exercitiile fizice o joaca. si nu ca pe un mijloc de distractie. cifolordoze. Kinetoterapeutul trebuie sa isi sustina permanent pacientul.14 - . sa il faca sa se simta independent . sa il motiveze in momentele de dificultate. trateaza numeroase afectiuni prin intermediul programelor de exercitii terapeutice. Kinetoterapeutul trebuie sa stie sa se poarte cu copilul.acestui fenomen consta in faptul ca acestia vad exercitiile realizate acasa ca pe o tema suplimentara. picior plat etc). Kinetoterapia are ca rezultate : • castigarea mobilitatii articulare normale pierdute in urma unei imobilizari post-fractura . Prin kinetoterapie . Gimnastica medicala la copii Gimnastica medicala. spate plan etc). Kinetoterapia este o terapie de lunga durata si cere din partea pacientului perseverenta. sa discute si sa explice fiecare rezultat aparut. sa se joace cu el . 10. sa il lase pe copil sa se plimbe prin sala de gimnastica medicala.

ce necesita din cauza unor nevoi speciale.• • normalizarea tonusului muscular antrenarea intregul corp in miscare si pregatirea organismul copilului pentru efort formarea obisnuintei unor miscari corecte si coordonate corectarea diferite deformari ale coloanei vertebrale. aceste institutii reprezinta un spatiu social. . . o permanenta asistenta specializata.Personalitatea copilului. hiper lordoza sau spate plan) • • • • 11. Dincolo de aspectele lor functionale au o destinatie precisa. cu o semnificatie simbolica precisa. .Modul in care adultii din institutie reactioneaza fata de copil. abandonate de familiile lor. platfusul. psihologic si moral. Institutionalizarea si efectele ei Institutionalizarea presupune obligativitatea desfasurarii existentei intr-un alt mediu. Institutiile sunt rezervate celor care prin natura si comportamentul lor psihosocial nu se pot ajuta singuri. defierit de cel familial in institutii pentru persoane cu handicap. datorate pozitiei incorecte a micutilor in banca sau pe scaun in timpul pregatirii lectiilor tratarea afectiunilor aparatului locomotor : luxatiile congenitale de sold. scolioza. acele categorii de persoane. un regim de viata supravegheat. genum var sau valg sau asa-zisii "genunchi in X" corectarea atitudinilor posturale vicioase si a modificarilor de ax ale coloanei vertebrale deja instalate (cifoza. Efectele institutionalizarii pot varia la fiecare copil.Mediul inconjurator.15 - . in functie de urmatorii factori: . Ele separa din masa de indivizi ai societati respective.

lipsa cunoasterii de sine. Fiecare copil are necesitati proprii. hiperactivitate. afectiune pentru toata lumea. si este in general mai curios. au tendinte agresive fata de ceilalti copii de varsta lor. Devotamentul si angajarea adultilor in relatia cu copilul sunt esentiale. . Cu timpul. (Ex. poate duce la modificari psihologice temporare sau la modificari ireversibile in cazul unor actiuni prelungite. diferite de ale celorlalti copii. copilul va raspunde la aceste sentimente in mod similar. Abandonul copilului sau chiar sentimentul subiectiv de abandon resimtit de copil ca o trauma majora. Este vital ca un copil sa poata dezvolta relatii stranse de atasament. retragerea din cadrul interactiunilor. comportament dificil. mai interesat. mai cooperant si mai prietenos cu ceilalti copii. (Ex. Nu este suficient ca un copil si un adult sa fie impreuna.16 - . agresivitate. ci este absolut necesar ca adultul sa isi arate in mod clar si deschis sentimentele sale pozitive fata de copil.De aceea copiii diferiti raspund in mod diferit. insa studiile facute au aratat ca aceste dificultati pot fi īn general depasite. Cateva din efectele institutionalizarii sunt: · · · · · · · · lipsa increderii.: nu tuturor copiilor le plac aceleasi lucruri). Un copil care sigur s-a atasat de un adult se simte bine (confortabil) in mediul in care se afla. dificultati in relationarea cu alti copii. intarziere in dezvoltarea fizica si psihica. performante intelectuale scazute) Aceste dificultati pot persista pe durata intregii vieti a copilului care a trecut printr-o astfel de experienta.: limbaj redus.

capata caracter patologic. Iata cateva exemple: Acasa Copilul are acces in diferite incaperi Zgomotele casei si ale familiei Este tinut in brate regulat Are posibilitati multiple de joaca In institutie Copilul are acces limitat la un salon Tacerea goala. usa inchisa Este tinut in brate neregulat Posibilitatile de joaca (jucarii. persoane) sunt limitate Are sentimentul ca apartine unei familii Nu este constient de sentimentul de apartenenta (multe infirmiere) Dezvolta conceptul „al meu” Nu are nimic personal Are foarte multe ocazii de a imita adulti Are putine relatii Copilul resimte neplacut aceasta lipsa a stimularii creandu-si mecanisme autoprotective. schimbarile). activitatile care ne inconjoara (zgomotele. mediul nu le va da automat stimularea. se leagana. tactila: se musca. asa cum se intāmpla in familie. Comportamente datorate lipsei de stimulare: vizuala: isi freaca puternic ochii. Numeroase studii au aratat importanta calitatii responsivitatii ingrijitorului in dezvoltarea sociala si cognitiva a copilului.17 - . cognitiva : intarziere mentala. Pentru copiii din institutie. toate promoveaza schimbarea fara sa dam prea mare importanta. plange. . auditiva: tipa. institulionalizarea are efecte negative in special datorita felului de īngrijire. Stimularea este esentiala pentru dezvoltarea normala a copilului. prin care incearca sa suplineasca stimularea insuficienta. vocile. neadecvate fiind. mecanisme care. se loveste. Intr-un cadru normal.Indiferent de varsta copilului. Copiii institutionalizati raman in urma in dezvoltare cu o luna pentru fiecare doua luni si jumatate. se zgarie.

agresivitate. Miscarea ca fiind esentiala pentru viata. intarziere in achizitionarea mersului. sa inteleaga nevoia copilului de a repeta activitatile. conceptul de libertate individuala. inhibitoare a miscarii. armonizandu-se cu impulsurile motorii. pentru invatarea activitatilor practice cotidiene. sa-i puna la dispozitie un mediu adecvat.motrica: postura deficienta. introducand educatia miscarilor in ansamblul unic si indivizibil al formarii personalitatii infantile. mediul pregatit cu materiale specifice. simple. care. sa recunoasca “pragul de interventie”. mai rau. Copilul se afla intr-o miscare continua. fara ideile preconcepute despre cum trebuie sa invete copilul. Rolul educatorului este sa recunoasca nevoile de dezvoltare ale fiecarui copil. in special. legand-o de activitatile practice de fiecare zi si de jocurile copiilor. in general. iar educatia nu poate fi conceputa ca moderatoare sau. Metoda Montessori in tratarea deficientelor neuromotorii Pedagogia Montessori pretinde ca educatia motorie face parte din insasi viata copiilor. sociala : izolare sociala. atrofie musculara. aceasta situatie se estompeaza o data cu dezvoltarea capacitatii de inhibitie. incepe sa construiasca instrumentele destinate a asculta de vointa. Cele trei principii de baza ale metodei sunt: observatia. sa conduca prin exemplul .18 - . Metoda s-a dovedit a fi benefica recuperarii copiilor cu deficiente neuromotorii atat pentru dezvoltarea motricitatii fine. simtind permanent nevoia de a se misca in prima copilarie. ci numai ca un ajutor pentru a cheltui bine energia si pentru a o lasa sa se dezvolte normal. Exista totusi doua categorii de dezvoltare la copii institutionalizati: • • Copii cu capacitatii motorii si neuropsihice normale Copii cu un anumit grad de handicap motor sau si neuropshic 12. nevoia lui de miscare fizica.

pentru a-i asigura autonomia necesara spre care tindem cu totii atunci cand ne fixam obiectivele reabilitarii copilului cu deficiente neuromotorii. reducand-o apoi la automatizarea miscarii selectionate dupa tatonare. in acest cadru. psihopedagogul pe partea de stimulare a abilitatilor scolare.propriu. aranjarea in mod adecvat a obiectelor si a jucariilor faciliteaza activitatile motrice si senzoriale la acesti copii (explorarea si manipularea jucariilor). Adaptarea si specificitatea mediului de joaca interior montessorian are efecte stimulatoare pentru copiii cu deficiente neuromotorii. sa arate respect. crearea si pregatirea unei ambiante asemanatoare celei din viata. in oferirea mijloacelor necesare. deoarece. lasand acestuia din urma posibilitatea de a se dezvolta. ar consta in interventia dirijata a specialistului. deoarece unul dintre principiile montessoriene sustine actiunea limitata a adultului asupra copilului. multe tehnici de „interventie” psihomotorie. sa aiba o tinuta ingrijita. Rolul adultului in educatia copiilor consta. mai degraba de noninterventie. conform principiilor montessoriene. Prin incercari si erori repetate copilul isi insuseste o deprindere. sa ofere prin propriul exemplu o conduita de disciplina si ordine in lucrul cu materialele de joc. data fiind capacitatea lor redusa de miscare.19 - . acesta fiind un aspect al inteligentei senzorimotorii. Adaptarea metodei. Multitudinea miscarilor haotice ofera un mare numar . Echipa de interventie multidisciplinara si colaborarea reala intre membrii ei ar avea un rol insemnat in integrarea in societate a copilului cu deficiente neuromotorii. In cadrul metodei Montessori se regasesc teorii ale analizei si organizarii miscarii. sa stabileasca rutine. iar terapeutul ocupational se ocupa de integrarea acestor achizitii motrice si cognitive in viata cotidiana a copilului. sa vorbeasca cu o voce joasa. Kinetoterapeutul intervine pe partea de motricitate globala si pe formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice fine.

Orice achizitie motorie sau cognitiva. manifestate prin atingere si apoi prin prindere. Fara aceste solutii alternative. pana se ajunge la selectia unor pattern-uri stabile. durerile musculare.de solutii in atingerea unui scop. oboseala. inflexibil. urmarind schimbarile din miscarea precursoare (rasucire si scuturare). precum si adaptarea si organizarea . Raspunsul va fi corelat si ajustat acestei noi situatii. In deficienta neuromotorie. In cazuri patologice exista pericolul ca procesul de invatare sa se faca defectuos prin fixarea unor deprinderi incorecte sau sa intervina factori care sa perturbe coordonarea miscarilor: spasticitatea. dar poate intalni si situatii noi pentru care nu are formate deprinderi. este conceputa ca un raspuns la stimuli exteriori. de la cea mai simpla la cea mai complexa. Abilitatile de recunoastere a unei noi situatii. cand urmarim felul in care copiii isi insusesc schemele de miscare. stabilitate si flexibilitate. au doua proprietati: una stabila si una flexibila in toate activitatile si sunt rezultatul repatizarii si naturii dinamice in sistemul de dezvoltare. precum si spatiul care le separa. Apar doua solutii. astfel omul poate recunoaste o situatie si o poate compara cu altele intalnite in trecut. Astfel nici o abilitate nu este dobandita separat de dezvoltarea mentala a activitatii motrice. diferentiind proprietatile propriilor segmente (mana) si de cele ale mediului inconjurator (jucarie). Miscarea potrivita pentru a indeplini un scop este considerata un act mental cognitiv si face parte dintr-un sistem neuromotor complex. Tranzitia de la miscarea haotica la cea de atingere voluntara se face pe diverse cai. comportamentul nostru ar fi rigid. anxietatea. ataxia. interventia bazata pe o cunoastere riguroasa a manifestarilor patologiei copilului cu deficiente neuromotorii. Primele raspunsuri ale abilitatilor primare ale copilului sunt: fixarea privirii si apoi atingerea obiectului urmarit. de a da raspunsul cel mai adecvat. Engramele pentru activitati obisnuite umane incep in copilarie si se mentin toata viata.20 - .

Fiecare act motor repetat devine automatism (implicarea sistemului extrapiramidal). Exista o relatie stransa intre dezvoltarea controlului postural si cea a miscarilor independente ale bratelor si mainilor. Il ajutam pe copil. de proprietatile obiectului cu care vine in contact mana.21 - . ii corespunde o anume pozitie a intregului membru superior. sub forma unor jocuri pentru a diversifica programul de reabilitare al copilului cu deficiente neuromotorii si pentru a contribui la integrarea lui sociala. planifica. participarea la spectacole. in general. ajutata de grupe variate si extinse de muschi. deplasarea cu mijloacele de transport in comun. club. solicitarea cortexului motor fiind admisa in functie de dobandirea si repetarea . scoala. implicati intr-o sarcina specifica (de prindere a unui obiect) nu sunt dictati doar de activarea muschilor sinergisti. Imbinarea activitatilor cu invatarea folosirii unor obiecte si situatii din viata cotidiana: socotitul banilor si cumparaturile. Prehensiunea si miscarile mainii. SNC controleaza performantele intr-o sarcina in urma feed-back-ului oferit de proprioceptori si de receptorii cutanati. copilul dobandeste deprinderi in functie de experienta. il vor asigura pe copilul cu deficiente neuromotorii ca nu va fi marginalizat sau discriminat de societate. coordoneaza. El poate desfasura aceste actiuni insotit de parinti. reprezentata de stabilizatori. sunt sustinute de participarea musculaturii intregului membru. vizite la muzee sau parcuri de distractii. Activitatile specifice metodei Montessori pot fi adaptate si exersate in cadrul sedintelor de interventie. astfel.unui program adecvat tulburarilor asociate deficientei neuromotorii. este primul pas. anticipand miscarea in functie de factorii de mediu. clinica. Fiecarui mod de prindere a unui obiect pentru a efectua un act motor. sa recunoasca activitatile de joc si exercitiile invatate in sala de inteventie si sa le practice eficient in situatii diverse de viata. pasul drept cu care se poate incepe reabilitarea lui. Parametrii controlului motor. Imediat ce depaseste nivelul reflexelor. centru). sau de grupul de interventie din care face parte (gradinita.

Dezvoltarea deprinderilor motrice fine la copii pot fi usor identificate si evaluate cu diferite scale. reactii de indreptare si echilibrare la achizitia mersului) poate conduce la esecuri multiple. de controlul si de forta corespunzatoare manipularii aparatelor. Ca un corolar. Ca exemplu: abordarea mersului cu ajutorul cadrului sau a sistemului de bare paralele. evolutia prehensiunii. abilitatea si performantele realizate de mana sunt asociate cu o capacitate superioara a functiei sistemului proprioceptiv si dezvolta implicit functiile cognitive ale copilului si nu numai. atunci cand el nu este pregatit (membrele superioare ca si intregul corp sunt in faza achizitiilor motrice de baza: sprijin pentru patrupedie. monitorizata pentru a organiza un plan de inteventie personalizat. notata. la un copil cu deficiente neuromotorii ramane de nerezolvat atunci cand el nu se poate folosi de sprijinul pe propriile maini. Mai mult. de asemenea. Jocuri si exercitii pentru dezvoltarea coordonarii si a deprinderilor motrice fine ce pot fi adaptate pentru activitatile copiilor cu deficiente neuromotorii: . nivelele de dezvoltare ale manualitatii.22 - . Dezvoltarea controlului mainii ca obiectiv trebuie cuprinsa in programul de recuperare a copilului cu deficiente neuromotorii.actului respectiv si de schimbarea unor componente din mediu in care desfasuram actul motric. a componentelor ce tin de eliberarea obiectelor trebuie stabilita pentru fiecare caz in parte. pentru a-l aplica cu succes si mai ales pentru a obtine rezultate favorabile. stimularea copilului sa desfasoare sarcini motrice de mare finete si specificitate cum ar fi insirarea de margele pe o sfoara sau utilizarea clemelor pentru prinderea unor obiecte de mici dimensiuni.

sortare. · Folosind doua castroane. solicitam copilului sa mute apa dintr-un castron in altul prin imbibarea si stoarcerea unui burete. dopuri. leaga panglici si esarfe.coordonare bimanuala. Scopul acestor exercitii: insusirea deprinderilor de imbracare (actiuni motorii succesive). deschide/inchide fermoare. cresterea coordonarii bimanuale si a coordonarii globale. · Copilul aseaza diverse obiecte (nasturi.23 - . Exercitiile sunt utile pentru cresterea coordonarii bimanuale si oculomanuale. · Copilul insira margele pe o sfoara. sau le introduce intr-o sticla. Scopul: cresterea fortei musculare la degete si exersarea pensei tridigitale specifica scrisului. · Utilizarea seturilor de cutii cu deschizaturi profilate dupa forma pieselor ce trebuie introduse pentru dezvoltarea capacitatilor de observare. in linie. a coordonarii oculomanuale. butoniere. discriminare si sortare. · El insireteaza. · Copilul introduce cilindri de dimensiuni egale sau diferite in casute corespunzatoare. de la stanga la dreapta si de sus in jos.· Copilul utilizeaza clemele de rufe pentru a prinde si ridica obiecte de diferite marimi si greutati de pe masa. unul gol. · Dintr-o gama variata de materiale din diferite texturi si culori. margele) pe un material textil de dimensiuni A4. copilul sorteaza bucati dupa textura lor. deapana firul pe un ghem. doua dimensiuni (diametru si inaltime) – activitate de comparare. discriminare. folosind ca material cadrele specifice montessoriene. . Seriile acestor materiale de joc variaza gradual printr-o dimensiune (inaltime). Obiectivele urmarite: formarea deprinderilor de organizare a spatiului grafic. ignorand criteriul culoare. Scopul activitatii – discriminarea tactila. incheie/descheie nasturi. celalalt umplut cu apa. Scopul activitatii .

asezarea cifrei corespunzatoare sub fiecare margea de pe sarma contribuie la cunosterea si la compunerea numerelor. asezarea a 10 sarme pe un plan. Metoda Montessori se poate aplica inca din primele zile de viata ale copilului. Exista material specific pentru invatarea operatiilor cu fractii. biologie. geometrie pot fi dobandite de catre copilul cu deficiente neuromotorii. apoi a 100 de sarme. daca se recurge la materialele didactice Montessori. . · Insusirea capacitatilor aritmetice este una dintre cele mai distractive si usoare activitati: insirarea margelelor pe o sarma (10). istorie. · Cunostinte despre mediu.· Apasarea puternica cu degetul sau palma a unei mingi elastice (din material textil) ce trebuie introdusa intr-o cutie si scoasa printr-un sertar. Metoda este adaptabila acestuia intrucat Montessori spunea ca "Copilul este parintele civilizatiei si maestrul propriei sale educatii". faciliteaza numeratia pana la 1000. apoi prin discriminare tactila pe placa cu litere dispuse in relief sau prin identificarea literelor. de orientare spatiala. · Alcatuirea hartilor si planurilor geografice sub forma jocurilor puzzle sau incastru faciliteaza insusirea cunostintelor de geografie.24 - . ulterior compunerea cuvintelor folosind litere de lemn. una sub alta. · Invatarea elementelor grafice se face pentru inceput desenand litera cu degetul la cutia cu nisip. · Deplasarea discurilor pe o tija de sarma dreapta sau curba regleaza controlul miscarii la membrele superioare.

Ionescu – Despre atitudinea corecta a corpului – Ed. www. Mogos A. 1992 7. 2008 6. Dr. Petrut-Barbu. Luca A. Sport-Turism..I. Universitatii „Al.F. 2007 3.Metoda Pedagogiei stiintifice aplicata in educatia copiilor mici . Cartea Romanesca. 1961 2. Program de educare neuromotorie Ed. -Copilul si motricitatea. Bucuresti. Mitra G. Mega. G. M. 1998 4.Ed.Cuza” Iasi. .Ed.ro ..sportscience. 1975 5. . Nina SOCOLIUC – Bazele puericulturii si igiena copilului (curs de prelegeri) – Balti.25 - . Montessori.Ed. Bucuresti.Gimnastica in scoala .Metodica educatiei fizice .S. conf. Cluj-Napoca.C.Bibliografie 1.Adrian N. .U. Dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful