Tema referat: Mijloace utilizate in promovarea igienei posturale prin kinetoterapie la copii institutionalizati de varsta prescolara

-1-

CUPRINS

1. Introducere. Despre deficienta posturala.....................................................pg.3 2. Dezvoltarea posturii copilului de varsta prescolara; postura normala si postura incorecta................................................................pg.4 3. Profilaxia unei posturi incorecte..................................................................pg.5 4. Cauzele dereglarii posturii corpului la copii................................................pg.6 5. Piciorul plat..................................................................................................pg.8 6. Exercitiile

fizice..........................................................................................pg. 10 7. Educatia fizica.............................................................................................pg.10 8. Jocurile de miscare......................................................................................pg.12 9. Gimnastica aerobica si dans........................................................................pg.13 10. Gimnastica medicala la copii....................................................................pg.14 11. Institutionalizarea si efectele ei.................................................................pg.15 12. Metoda Montessori in tratarea deficientelor neuromotorii.......................pg.18 Bibliografie……………………………………………………...…………..pg.25

-2-

adica atunci cand putem vorbi de pozitii mentinute si de miscari intentionate. In timpul alergarii ei lasa capul in jos. au un mers tarat. cand in urma unor incercari repetate de luare sau restabilire a pozitiilor . s-a aobservat o tinuta incorecta la peste 30% din copii de varsta prescolara. Despre deficienta posturala Ca definitie. ce raman constante uneori tot restul vietii. copilul poate capata o atitudine scoliotica. sa arunce. sa se catere. sau lordotic de cand se ridica in picioare. care imprima functiei neuromotorii caractere individuale. Astfel. Deficientele posturale pot incepe inca din perioada de sugar. postura (sau atitudinea corpului) reprezinta o functie a corpului omenesc. duc umerii inainte si nu coordoneaza miscarile bratelor cu cele ale picioarelor.1. trunchiul poate ramane cifotic din perioada cand copilul invata sa sada. greoi. iar altii nu sunt capabili sa execute exercitii simple de echilibru. -3- . cu ajutorul carora se mentin stabilitatea corpului. lipsit de coordonare. intre corp si mediul inconjurator . Tinut prea mult timp in brate si in pozitii asimetrice. Introducere. O parte din ei umbla cu capul aplecat. Capul si gatul pot capata o atitudine stramba inca din primele luni dupa nastere. Concluzia este ca functia posturala se dezvolta in special la inceputul perioadei de crestere. echilibrul si raporturile constante intre segmentele corpului. Unii copii nu stiu sa sara. copilul acumuleaza o experienta proprie. bazata pe actiunea sinergica si coordonata a elementelor aparatului locomotor si a sistemului nervos central si periferic.

Postura. determinand aspecte si manifestari caracteristice. Este absolut necesar sa se urmeze tratamentul corectarii posturale pana ce deficienta s-a echilibrat prin compensare. Dezvoltarea posturii copilului de varsta prescolara. pentru ca tesuturile corpului acestora sunt mai moi. prin deformarea ei in parti – scolioza. abdomenul strans. au muschi elastici. in tinerete si chiar la maturitate. omoplatii simetrici (fara proeminente la marginile inferioare). postura normala si postura incorecta Postura normala. mersului. incepe sa se formeze inca din mica copilarie. Atitudinile deficiente se imprima adanc in forma si in functiile fragede ale copilului. adica pozitia in timpul sederii. Aceasta tinuta se caracterizeaza prin curburile naturale moderate ale coloanei vertebrale. Persoanele cu tinuta corecta sunt zvelte: tin capul drept. curbura naturala toracica a coloanei vertebrale pronuntata (tinuta cifotica). Foarte multe atitudini deficiente continua sa evolueze si dupa ce cauza care le-a produs a disparut demult si unele dintre ele ajung chiar in stadiul de deformatii. ortostatismului. 2. curbura lombara pronuntata (tinuta lordotica). fiind o imprudenta faptul de a lasa aceste deficiente sa evolueze la voia intamplarii. Postura incorecta se manifesta prin spate rotund. precise. mai slabe si mai maleabile fata de factorii mecanici. intr-un mod cel putin satisfacator. miscarile armonioase. Spatele rotund apare din cauza -4- . umerii drepti. De foarte multe ori o atitudine deficienta abia schitata in copilarie poate evolua la pubertate.Deficientele care apar in copilarie si in timpul adolescentei evolueaza mai putin favorabil decat cele care apar la tineri si adulti. picioarele drepte si boltile plantare normale. Tinuta normala sau corecta este tinuta cea mai potrivita pentru functionarea aparatului locomotor si a intregului organism. cu gandul ca poate se rezolva de la sine.

pentru ca in felul acesta pozitia corpului lui devine asimetrica. sa se tina timp indelungat in picioare pina la 9-10 luni. curbura cervicala e mai mica. plimbari la aer curat. nu se recomanda sa-l tinem de o manuta. 3. toracele turtit. apar dureri de cap. evita jocurile de miscare. tractului gastrointestinal. din care cauza curbura toracica e mai pronuntata. In scolioza se observa asimetria umerilor. In consecinta capul si gatul sint aplecate inainte. omoplatilor si a corpului in intregime. e mai bine sa se foloseasca in acest scop niste bretele speciale. scade pofta de mancare. Copiii nu trebuie sa doarma pe un pat prea moale care se deformeaza sub greutatea corpului copilului. daca scaunul si masa nu corespund varstei si proportiilor corpului copilului. -5- . jocuri mobile. apatic. umerii adusi in fata. se micsoreaza capacitatea vitala a plamanilor. De aceea profilaxia posturii incorecte cere exercitii fizice. Totodata copiii nu trebuie lasati sa doarma doar pe o parte. Se interzice sa se tina in pozitie verticala copilul pana la trei luni. mai ales. care contribuie la intarirea sanatatii si aparatului locomotor. plamanilor. In tinuta lordotica este extrem de pronuntata curbura lombara. Tinuta incorecta are o influenta negativa asupra functiei organelor interne: se ingreuiaza travaliul inimii. Cand copilul face primii pasi. abdomenul iesit mult inainte. scade metabolismul.dezvoltarii insuficiente a sistemului muscular si in primul rind a muschilor dorsali. deoarece in afara de muschii slab dezvoltati in acest caz se observa si modificari ale aparatului ligamentar al coloanei vertebrate: ligamentele sunt intinse. abdomenul iesit putin inainte. mai putin elastice. sa se aseze pana la sase luni. oboseala sporita. Copilul devine adinamic. Ea poate fi o urmare a sederii indelungate pe un loc. Toate acestea sint si mai accentuate in tinuta cifotica. Profilaxia unei posturi incorecte Postura incorecta aparuta in copilarie poate duce la deformarea sistemului osos.

Sub influenta unor factori nefavorabili la copii apar relativ usor diferite deformatii ale coloanei vertebrale. Gravitatea acestor boli se manifesta in mod evident la copii -6- . In aceasta perioada tot sistemul locomotor al copilului se adapteaza intens la conditii si solicitatii noi. ridica umerii. copiii sa nu stea mult timp pe vine. stiloul. atunci cand scrie ori deseneaza. In ultimul caz ele pot sa amorteasca din cauza comprimarii venelor mari. copilul e nevoit sa stea cu picioarele desfacute (pozitie incorecta). Pentru ca. fara sa ridice sau sa coboare umerii. de exemplu. In acest scop se recomanda ca mobilierul sa corespunda inaltimii si proportiilor corpului lor. iar acasa la masa de lucru. Daca diferenta e prea mare. lazile cu nisip trebuie sa fie prevazute cu scaunele si masute.Nu vom permite copiilor sa stea timp indelungat intr-un picior. Cauzele dereglarii posturii corpului la copii La copiii de virsta prescolara continua procesul de osificare a scheletului si de consolidare treptata a aparatului musculo-ligamentar. Copiii invata sa tina corect creionul. Aceasta se refera in special la copiii slabiti. iar daca e prea mica. jucandu-se cu nisip. stand la masa. ii formeaza tinuta. picioarele copilului nu ajung pana la podea si pozitia e mai putin stabila. Daca scaunul e prea jos. sa stea un timp indelungat in banca la gradinita. obisnuintele lui exercita anumita influenta asupra coloanei vertebrale. Diferenta dintre inaltimea mesei si a scaunului trebuie sa dea posibilitate copilului sa tina liber coatele pe masa. Modul de viata al copilului. ori stranse sub scaun. bolnaviciosi si la copiii rahitici. Daca scaunul e prea inalt. sa nu parcurga distante mari (dozarea plimbarilor si a excursiilor). pe trotineta. ce trec sub genunchi. In timpul lectiilor si la masa copiii trebuie sa stea drept. sa nu duca greutati. Vom avea grija ca micutii sa nu stea pe loc in picioare si sa nu sada pe vine mult timp. copilul. 4. mai ales dreptul. el sta cocosat.

capul sta drept. scapulele proemineaza. Obisnuinta de a lua un aspect ingrijit are motive nu numai estetice. toracele “palnie” impiedica buna functionare a plamanilor. Tinuta reprezinta postura obisnuita in asezat. Se considera corecta tinuta in cadrul careia toate cuburile coloanei vertebrale sant conturate uniform si moderat. Capul copiilor este aplecat. Cutia toracica este retrasa. plaminii. In cadrul scoliozei au de suferit inima. Tinuta incorecta are efecte negative pentru sanatatea copilului: dereglari de respiratie. spatele rotund. Printre cele mai grave deformatii de postura este si scolioza. in partea inferioara). mai frecvent la fete decat la baieti. -7- . ficatul. picioarele sunt usor afectate in articulatiile genunchiului. aceasta avand drept urmare o scadere a rezistentei organismului la factorii nefavorabili din mediul extern. umerii. dezvoltarii fizice si formarii la copii a deprinderilor de a respecta corectitudinea posturala. O buna tinuta a copilului inseamna sobrietatea nefortata a posturii lui. Aceasta se explica prin mobilitatea sporita a baietilor. Tinuta se modeleaza in procesul cresterii. spatele plat. de digestie. Umerii sunt lasati si putin adusi inainte. Din deformarile si posturile incorecte intalnite frecvent fac parte tinuta astenica. abdomenul iese putin inainte. Tinuta astenica se caracterizeaza prin exagerarea curburilor cervicale si toracale ale coloanei vertebrale. ceea ce contribuie la mentinerea tinutei si la corectia deformatiilor in curs de aparitie. de circulatie sanguina. la elevii de virsta mica si la preadolescenti. scapulele si crestele ileonului formeaza o singura linie. statica si in mers. abdomenul proemineaza (mai ales.prescolari. Volumul lor vital este redus. Spatele plat se manifesta prin aplatizarea tuturor curburilor coloanei vertebrale. spatele rotund. umerii sunt proiectati inainte. Insuficienta de oxigen duce la dereglarea proceselor de oxidare. Ea nu este numai o deformare a scheletului. ci si cauza de dezvoltare incorecta a muschilor.

anumite boli. Daca muschii ce sustin -8- . curbura lombara este usor aplatizata. dereglarea armoniei muschilor. care sa asigure o pozitie dreapta a corpului. extremitatea se sprijina pe bolta longitudinala laterala. La lectie ei sunt agitati si simt necesitatea de a-si schimba cat mai des pozitia corpului. ci in ghiozdane cu bretele. Toate deformatiile de postura mentionate se explica prin slabirea aparatului musculoligamentar. Piciorul plat La formarea unei tinute corecte contribuie foarte mult forma piciorului. regimul incorect de viata al copilului. insa lor li se vor aplica exercitii corectivespeciale deficintelor. in cadrul carora se deformeaza cutia toracica. 5. mobilierul ce nu corespunde inaltimii si proportiilor corpului. Cauzele de aparitie a deficientelor de postura. abdomenul este foarte proeminent. Umerii sunt proiectati mult inainte. dezvoltarea neuniforma a muschilor responsabili de mentinerea coloanei vertebrale in pozitie corecta. Rechizitele scolare le vor purta nu in genti. Gimnastica de corectie include exercitii de fortificare a muschilor. ce asigura elasticitatea mersului. care sustin coloana vertebrala in pozitie corecta. imbracamintea incomoda. Copiii cu defecte de tinuta urmeaza sa fie supravegheati in mod special. Daca forma e normala.In caz de spate rotund este deosebit de accentuata curbura toracica a coloanei vertebrale. La lectiile de educatie fizica copiii cu deficiente posturale nu sint separati. de exemplu rahitismul. de ameliorare a coordonarii miscarilor de recuperare a defectelor tinutei. Se va avea mereu grija ca ei sa respecte o postura corecta la lectii si la domiciliu. a scoliozelor pot fi dezvoltarea insuficienta a musculaturii. de consolidare a tinutei corecte. iar bolta mediala serveste drept arc. Elevii care sufera de aceste deformatii obosesc repede.

prin urmare. Picioarele plate contribuie la pozitia vicioasa a bazinului si coloanei vertebrale. obezitatea. toata greutatea cade asupra ligamentelor. Spre sfirsitul zilei copiii se plang de obicei. pozitia verticala de lunga durata si mersul pina la virsta de 10-12 luni. Conditiile ce contribuie la dezvoltarea piciorului plat sunt diferite. ca de exemplu: • rahitismul. La acesti copii incaltamintea ce rupe mai repede.bolta plantara slabesc. mersul indelungat pe asfalt in incaltaminte moale si fara tocuri. Pentru prevenirea piciorului plat se recomanda exercitii moderate pentru muschii extremitatilor inferioare. din care cauza apar dureri si chiar spasme musculare in ele. tropaie. Toate acestea se explica prin faptul ca din cauza supraincordarii din timpul zilei piciorul devine si mai plat. Copiii cu picioarele plate merg anevoios: dau din miini. La persoanele cu picioare plate sufera functia de sprijin a extremitatilor inferioare. Mersul descult se recomanda in special pe pamant moale sau pe nisip. se tocesc mai tare partile mediale ale talpilor si tocurilor. care. indoaie mult picioarele in genunchi si in articulatia soldului. Picioarele transpira. mersul lor este incordat si stangaci. bai zilnice. se inrautateste irigarea lor cu singe. intinzindu-se. devin reci. se invinetesc. • • • • astenia si dezvoltarea fizica slaba. mersul descult. ca incaltamintea este stramta. se lungeste. Pentru copiii -9- . fac piciorul plat. cu toate ca dimineata era buna. din cauza careia bolta plantara suporta o greutate excesiva. contribuind in felul acesta la intarirea boltii plantare. din care cauza tinuta devine incorecta. deoarece in cazul acesta copilul transfera greutatea corpului pe marginea exterioara a boltei plantare si strange degetele.

genunchi intinsi.pronuntatul caracter estetic al tuturor exercitiilor efectuate. expresivitate. 7. prin tonifierea musculaturii.cu tinuta incorecta si picioarele plate. etc. Aprecierea si verificarea permanenta a starii fizice a copiilor de varsta prescolara si scolara constituie una dintre cele mai importante probleme ale . are un rol favorabil de stimulare a cresterii si dezvoltarii. . cum este cazul ramurilor sportive. Exercitiile fizice Exercitiile fizice aplicate din primul an de viata. in cadrul exercitiilor de gimnastica medicala se introduc exercitii de corectie. Educatia fizica Educatia fizica poate contribui insa la corectarea posturii organismului uman prin: - varietatea larga de exercitii fizice folosite pot avea o larga accesibilitate. practicarea unui sport adaptat posibilitatilor lui.prezenta unor exercitii care se executa in conditii neobisnuite. 6. ajutand la stapanirea aparatului locomotor si la dezvoltarea coordonarii si orientarii in spatiu. la inceput sub forma masajelor apoi a gimnasticii pentru sugar favorizeaza dezvoltarea somatica si motorie a copilului. Pe masura ce copilul creste.). intarirea articulatiilor. spate drept. imbracand caracter de masa (gimnastica de baza spre exemplu) sau pot fi accesibile numai unui grup restrans. astfel: in toate miscarile se pastreaza o anumita tinuta a corpului si a segmentelor sale (varfuri. . toate acestea concurand la formarea esteticii motrice si corporale si implicit la formarea corecte a posturii.10 - . ameliorarea oxigenarii tesuturilor.

Pentru infaptuirea acestui obiectiv este necesar ca in cadrul fiecarui sistem de lectii sa se actioneze pentru . liber. perfectionarea mobilitatii si supletei aparatului locomotor cu numeroase posibilitati de modificare a structurii miscarilor. cu obiecte portative sau la aparate. cu caracter preventiv sau corectiv sunt principalele mijloace prin care se actioneaza asupra corpului omenesc. individual sau in grup. Ele se bazeaza pe miscari analitice asupra fiecarei grupe musculare. sa se execute si pe partea dreapta si pe partea stanga. sa fie potrivite nivelului de pregatire. de pe loc sau din deplasare. indiferent de varsta si gradul lor de pregatire. executate din diferite pozitii initiale. Modificarile actuale ale starii fizice a copiilor sunt generate de transformarile social-economice din societatea umana.educatiei fizice. aceste exercitii asigura o prelucrare analitica a aparatului locomotor si. varstei si sexului. acolo unde structura lor impune acest lucru.11 - . exercitiile pentru o dezvoltare fizica corecta si armonioasa. vizand tonifierea musculaturii. Exercitiile pentru formarea corecta a posturii sunt constituite din miscari care se adreseaza unui singur segment (de exemplu. brate). doua segmente (brate si trunchi) sau mai multor segmente combinate. Pentru a fi eficiente. cu partener. Ele au caracter analitic si influenta selectiva. se realizeaza incalzirea generala a organismului. segment si articulatie. prin aceasta. acestea au o structura simpla. sa fie executate intr-o ordine logica. intarirea articulatiilor. de la segmentele si grupele musculare mai mici spre cele mai mari. pentru a face fata in conditii optime efortului din lectie. motivand larga lor accesibilitate pentru toate categoriile de executanti. Faptul ca exercitiile de fortificare. sunt descrise terminologic si desenate si constituie o parte a proiectului de tehnologie didactica al fiecarui cadru de specialitate. trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa fie accesibile. Avand o pondere insemnata in lectiile de educatie fizica ale copiilor.

12 - . atat in timpul activitatii. dar este benefica si pentru corectarea micilor deficiente aparute ca urmare a unei posturi vicioase. Preocuparea pentru formarea reflexului de tinuta corecta are un caracter continuu pe parcursul intregii lectii. In concluzie. spate. Bratele de exemplu. circumductii. picioarelor. brate + picioare. De exemplu. abdomen. sunt solicitate sa execute miscari de intinderi si indoiri.dezvoltarea fortei si elasticitatii musculaturii si articulatiilor bratelor. rotari. a musculaturii spatelui si a abdomenului. 8-10 exercitii (sau mai multe). etc. trunchi . balansari. tractiuni si impingeri.sarituri. se alcatuiesc intr-o anumita ordine. supletea si mobilitatea acestora sa se dezvolte in raport de functia specifica a fiecarui segment si a fiecarei regiuni. cap-gat-trunchi. Principalele verigi din lectia de educatie fizica in cadrul carora se actioneaza direct pentru dezvoltarea fizica corecta si armonioasa sunt veriga destinata influentarii selective a aparatului locomotor si veriga in care se actioneaza pentru perfectionarea calitatilor motrice. 8. . cap-gat. adductii si abductii. Jocurile de miscare . astfel: - exercitii pentru brate. picioare. Este necesar ca actionand in sensul mentionat sa fie perfectionate forta si supletea tuturor lanturilor musculare ale bratului pe planurile necesare indeplinirii actiunilor respective. educatia fizica practicata corect si sistematic inca din gradinita are un rol esential in mentinerea unei posturi corecte la tinerii aflati in crestere. grupate in complexe. cat si in momentele de repaus. este necesar ca forta. pronatii si supinatii.

Jocurile de miscare. a picioarelor si a abdomenului. Programul contine variatii de mers si alergare. Practicarea exercitiilor de aerobic. gimnastica sau dans ajuta la dezvoltarea armonioasa a micutilor si la pastrarea unei tinute corecte a corpului . gimnastica sau dans este indicata celor aflati in perioada de crestere. Ele ii antreneaza pe copii in exersarea miscarilor si invingerea obstacolelor. de a sari si a se intrece in viteza. ca si alimentatia. jocuri de atentie. sub indrumarea unui profesor specializat. care pot astfel sa isi consume energia intr-un spatiu organizat. prin balansari. ajuta la intarirea si echilibrarea sistemului nervos al copilului. fandari sau rasuciri. Dovedit este faptul ca micutii sunt mult mai motivati sa faca exercitii fizice alaturi de alti copii.. diverse exercitii executate pe loc si din mers si miscari de relaxare si stretching.Cine ajunge primul”. „Cine arunca mingea mai departe”. Jocurile precum: .13 - . 9. facandu-l mai putin nestapanit si impulsiv. „Cine nimereste tinta” sunt doar cateva dintre ele. Gimnastica aerobica si dans Exercitiile de aerobic. fiind la fel de importante in dezvoltarea armonioasa a copiilor. in compania altor copii cu varste apropiate. Exercitiile de aerobic urmaresc formarea unei tinute corecte si dezvoltarea ritmicitatii si a muzicalitatii motrice. Acestea urmaresc tonifierea principalelor lanturi musculare.. le formeaza dibacia de a arunca. inclusiv integrarea acestora in colectivitate si dezvoltarea capacitatii de comunicare . In cadrul programului de dans se fac pasi ritmici si exercitii de dans clasic si modern. de la activitatile alese spontan in grupul de joaca pana la activitatile de la ora de educatie fizica sunt cele mai indragite. decat daca ar fi nevoiti sa faca miscare acasa. Sunt un mijloc important pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice (deformarea coloanei vertebrale. dezvoltarea vitezei si a indemanarii si exersarea bratelor. piciorul plat). Explicatia .

Gimnastica medicala la copii Gimnastica medicala. Dupa stabilirea diagnosticul de catre un medic de specialitate se recurge la aplicarea tratamentului prin kinetoterapie. Kinetoterapeutul trebuie sa stie sa se poarte cu copilul. spate plan etc).este important ca specialistul kinetoterapeut sa reuseasca sa faca din exercitiile fizice o joaca.acestui fenomen consta in faptul ca acestia vad exercitiile realizate acasa ca pe o tema suplimentara.14 - .se pot corecta posturile anormale ale coloanei vertebrale (scolioze. Prin kinetoterapie . Jocul este foarte important ca metoda de invatare a abilitatilor motrice. sa il faca sa se simta independent . si nu ca pe un mijloc de distractie. deficiente ale membrelor inferioare (genu valgum sau varum. cifolordoze. sa discute si sa explice fiecare rezultat aparut. sa il motiveze in momentele de dificultate. Kinetoterapia este o terapie de lunga durata si cere din partea pacientului perseverenta. cifoze. alcatuite individual in functie de afectiune si de evolutia sau involutia acesteia.gimnastica medicala . lordoze. Kinetoterapia are ca rezultate : • castigarea mobilitatii articulare normale pierdute in urma unei imobilizari post-fractura . sa il lase pe copil sa se plimbe prin sala de gimnastica medicala.avand totusi in permanenta controlul si indrumand efectuarea terapiei necesare. Kinetoterapeutul trebuie sa isi sustina permanent pacientul. trateaza numeroase afectiuni prin intermediul programelor de exercitii terapeutice. picior plat etc). sa se joace cu el . 10.

Institutionalizarea si efectele ei Institutionalizarea presupune obligativitatea desfasurarii existentei intr-un alt mediu. ce necesita din cauza unor nevoi speciale. Institutiile sunt rezervate celor care prin natura si comportamentul lor psihosocial nu se pot ajuta singuri. Ele separa din masa de indivizi ai societati respective.15 - .Personalitatea copilului. psihologic si moral. . Efectele institutionalizarii pot varia la fiecare copil. hiper lordoza sau spate plan) • • • • 11. defierit de cel familial in institutii pentru persoane cu handicap. platfusul. scolioza. acele categorii de persoane. cu o semnificatie simbolica precisa. un regim de viata supravegheat. aceste institutii reprezinta un spatiu social. genum var sau valg sau asa-zisii "genunchi in X" corectarea atitudinilor posturale vicioase si a modificarilor de ax ale coloanei vertebrale deja instalate (cifoza. o permanenta asistenta specializata.• • normalizarea tonusului muscular antrenarea intregul corp in miscare si pregatirea organismul copilului pentru efort formarea obisnuintei unor miscari corecte si coordonate corectarea diferite deformari ale coloanei vertebrale.Mediul inconjurator. . Dincolo de aspectele lor functionale au o destinatie precisa. . abandonate de familiile lor. datorate pozitiei incorecte a micutilor in banca sau pe scaun in timpul pregatirii lectiilor tratarea afectiunilor aparatului locomotor : luxatiile congenitale de sold.Modul in care adultii din institutie reactioneaza fata de copil. in functie de urmatorii factori: .

(Ex. Fiecare copil are necesitati proprii. (Ex. Cu timpul. poate duce la modificari psihologice temporare sau la modificari ireversibile in cazul unor actiuni prelungite. comportament dificil. lipsa cunoasterii de sine. agresivitate. Un copil care sigur s-a atasat de un adult se simte bine (confortabil) in mediul in care se afla. diferite de ale celorlalti copii. hiperactivitate. Nu este suficient ca un copil si un adult sa fie impreuna. ci este absolut necesar ca adultul sa isi arate in mod clar si deschis sentimentele sale pozitive fata de copil.: nu tuturor copiilor le plac aceleasi lucruri). afectiune pentru toata lumea. si este in general mai curios. copilul va raspunde la aceste sentimente in mod similar. . intarziere in dezvoltarea fizica si psihica. Abandonul copilului sau chiar sentimentul subiectiv de abandon resimtit de copil ca o trauma majora. au tendinte agresive fata de ceilalti copii de varsta lor.16 - . retragerea din cadrul interactiunilor. Devotamentul si angajarea adultilor in relatia cu copilul sunt esentiale. insa studiile facute au aratat ca aceste dificultati pot fi īn general depasite. performante intelectuale scazute) Aceste dificultati pot persista pe durata intregii vieti a copilului care a trecut printr-o astfel de experienta. Cateva din efectele institutionalizarii sunt: · · · · · · · · lipsa increderii. dificultati in relationarea cu alti copii. mai cooperant si mai prietenos cu ceilalti copii. mai interesat. Este vital ca un copil sa poata dezvolta relatii stranse de atasament.: limbaj redus.De aceea copiii diferiti raspund in mod diferit.

se zgarie. plange. se leagana. tactila: se musca. cognitiva : intarziere mentala. Iata cateva exemple: Acasa Copilul are acces in diferite incaperi Zgomotele casei si ale familiei Este tinut in brate regulat Are posibilitati multiple de joaca In institutie Copilul are acces limitat la un salon Tacerea goala. institulionalizarea are efecte negative in special datorita felului de īngrijire. asa cum se intāmpla in familie. persoane) sunt limitate Are sentimentul ca apartine unei familii Nu este constient de sentimentul de apartenenta (multe infirmiere) Dezvolta conceptul „al meu” Nu are nimic personal Are foarte multe ocazii de a imita adulti Are putine relatii Copilul resimte neplacut aceasta lipsa a stimularii creandu-si mecanisme autoprotective. se loveste. schimbarile). Stimularea este esentiala pentru dezvoltarea normala a copilului. vocile. Pentru copiii din institutie. mecanisme care.17 - . prin care incearca sa suplineasca stimularea insuficienta. Intr-un cadru normal. Copiii institutionalizati raman in urma in dezvoltare cu o luna pentru fiecare doua luni si jumatate. toate promoveaza schimbarea fara sa dam prea mare importanta. capata caracter patologic. activitatile care ne inconjoara (zgomotele. usa inchisa Este tinut in brate neregulat Posibilitatile de joaca (jucarii. Comportamente datorate lipsei de stimulare: vizuala: isi freaca puternic ochii. .Indiferent de varsta copilului. Numeroase studii au aratat importanta calitatii responsivitatii ingrijitorului in dezvoltarea sociala si cognitiva a copilului. auditiva: tipa. mediul nu le va da automat stimularea. neadecvate fiind.

sa inteleaga nevoia copilului de a repeta activitatile. ci numai ca un ajutor pentru a cheltui bine energia si pentru a o lasa sa se dezvolte normal. sa-i puna la dispozitie un mediu adecvat. Exista totusi doua categorii de dezvoltare la copii institutionalizati: • • Copii cu capacitatii motorii si neuropsihice normale Copii cu un anumit grad de handicap motor sau si neuropshic 12. inhibitoare a miscarii. introducand educatia miscarilor in ansamblul unic si indivizibil al formarii personalitatii infantile. mai rau. Rolul educatorului este sa recunoasca nevoile de dezvoltare ale fiecarui copil. sociala : izolare sociala. legand-o de activitatile practice de fiecare zi si de jocurile copiilor. in general. incepe sa construiasca instrumentele destinate a asculta de vointa. intarziere in achizitionarea mersului. pentru invatarea activitatilor practice cotidiene. sa recunoasca “pragul de interventie”. atrofie musculara. Miscarea ca fiind esentiala pentru viata. mediul pregatit cu materiale specifice. fara ideile preconcepute despre cum trebuie sa invete copilul.motrica: postura deficienta. aceasta situatie se estompeaza o data cu dezvoltarea capacitatii de inhibitie. nevoia lui de miscare fizica. agresivitate. simple. conceptul de libertate individuala. simtind permanent nevoia de a se misca in prima copilarie. in special. Metoda s-a dovedit a fi benefica recuperarii copiilor cu deficiente neuromotorii atat pentru dezvoltarea motricitatii fine. care. armonizandu-se cu impulsurile motorii. Copilul se afla intr-o miscare continua. sa conduca prin exemplul . iar educatia nu poate fi conceputa ca moderatoare sau. Cele trei principii de baza ale metodei sunt: observatia. Metoda Montessori in tratarea deficientelor neuromotorii Pedagogia Montessori pretinde ca educatia motorie face parte din insasi viata copiilor.18 - .

In cadrul metodei Montessori se regasesc teorii ale analizei si organizarii miscarii. sa arate respect. ar consta in interventia dirijata a specialistului. reducand-o apoi la automatizarea miscarii selectionate dupa tatonare. Multitudinea miscarilor haotice ofera un mare numar . data fiind capacitatea lor redusa de miscare. multe tehnici de „interventie” psihomotorie. pentru a-i asigura autonomia necesara spre care tindem cu totii atunci cand ne fixam obiectivele reabilitarii copilului cu deficiente neuromotorii. Adaptarea metodei. Echipa de interventie multidisciplinara si colaborarea reala intre membrii ei ar avea un rol insemnat in integrarea in societate a copilului cu deficiente neuromotorii. sa aiba o tinuta ingrijita. sa vorbeasca cu o voce joasa. psihopedagogul pe partea de stimulare a abilitatilor scolare. Prin incercari si erori repetate copilul isi insuseste o deprindere.19 - . deoarece. Adaptarea si specificitatea mediului de joaca interior montessorian are efecte stimulatoare pentru copiii cu deficiente neuromotorii. in acest cadru. mai degraba de noninterventie. Kinetoterapeutul intervine pe partea de motricitate globala si pe formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice fine. aranjarea in mod adecvat a obiectelor si a jucariilor faciliteaza activitatile motrice si senzoriale la acesti copii (explorarea si manipularea jucariilor).propriu. deoarece unul dintre principiile montessoriene sustine actiunea limitata a adultului asupra copilului. iar terapeutul ocupational se ocupa de integrarea acestor achizitii motrice si cognitive in viata cotidiana a copilului. in oferirea mijloacelor necesare. crearea si pregatirea unei ambiante asemanatoare celei din viata. Rolul adultului in educatia copiilor consta. lasand acestuia din urma posibilitatea de a se dezvolta. sa ofere prin propriul exemplu o conduita de disciplina si ordine in lucrul cu materialele de joc. conform principiilor montessoriene. acesta fiind un aspect al inteligentei senzorimotorii. sa stabileasca rutine.

Miscarea potrivita pentru a indeplini un scop este considerata un act mental cognitiv si face parte dintr-un sistem neuromotor complex. stabilitate si flexibilitate. Engramele pentru activitati obisnuite umane incep in copilarie si se mentin toata viata. Astfel nici o abilitate nu este dobandita separat de dezvoltarea mentala a activitatii motrice. de a da raspunsul cel mai adecvat.de solutii in atingerea unui scop. Tranzitia de la miscarea haotica la cea de atingere voluntara se face pe diverse cai. In cazuri patologice exista pericolul ca procesul de invatare sa se faca defectuos prin fixarea unor deprinderi incorecte sau sa intervina factori care sa perturbe coordonarea miscarilor: spasticitatea. diferentiind proprietatile propriilor segmente (mana) si de cele ale mediului inconjurator (jucarie). astfel omul poate recunoaste o situatie si o poate compara cu altele intalnite in trecut. manifestate prin atingere si apoi prin prindere. oboseala. precum si spatiul care le separa. Abilitatile de recunoastere a unei noi situatii. inflexibil. este conceputa ca un raspuns la stimuli exteriori. interventia bazata pe o cunoastere riguroasa a manifestarilor patologiei copilului cu deficiente neuromotorii. In deficienta neuromotorie. Apar doua solutii. urmarind schimbarile din miscarea precursoare (rasucire si scuturare). cand urmarim felul in care copiii isi insusesc schemele de miscare. ataxia. precum si adaptarea si organizarea . Raspunsul va fi corelat si ajustat acestei noi situatii. anxietatea. comportamentul nostru ar fi rigid. Orice achizitie motorie sau cognitiva. au doua proprietati: una stabila si una flexibila in toate activitatile si sunt rezultatul repatizarii si naturii dinamice in sistemul de dezvoltare. dar poate intalni si situatii noi pentru care nu are formate deprinderi. de la cea mai simpla la cea mai complexa. pana se ajunge la selectia unor pattern-uri stabile.20 - . Fara aceste solutii alternative. durerile musculare. Primele raspunsuri ale abilitatilor primare ale copilului sunt: fixarea privirii si apoi atingerea obiectului urmarit.

ii corespunde o anume pozitie a intregului membru superior. El poate desfasura aceste actiuni insotit de parinti. reprezentata de stabilizatori. sub forma unor jocuri pentru a diversifica programul de reabilitare al copilului cu deficiente neuromotorii si pentru a contribui la integrarea lui sociala. sunt sustinute de participarea musculaturii intregului membru. participarea la spectacole. Prehensiunea si miscarile mainii. de proprietatile obiectului cu care vine in contact mana. centru). solicitarea cortexului motor fiind admisa in functie de dobandirea si repetarea . SNC controleaza performantele intr-o sarcina in urma feed-back-ului oferit de proprioceptori si de receptorii cutanati. planifica.21 - . Il ajutam pe copil. coordoneaza. vizite la muzee sau parcuri de distractii. Activitatile specifice metodei Montessori pot fi adaptate si exersate in cadrul sedintelor de interventie. anticipand miscarea in functie de factorii de mediu. ajutata de grupe variate si extinse de muschi. Parametrii controlului motor. il vor asigura pe copilul cu deficiente neuromotorii ca nu va fi marginalizat sau discriminat de societate. deplasarea cu mijloacele de transport in comun. implicati intr-o sarcina specifica (de prindere a unui obiect) nu sunt dictati doar de activarea muschilor sinergisti. Fiecarui mod de prindere a unui obiect pentru a efectua un act motor. copilul dobandeste deprinderi in functie de experienta. sau de grupul de interventie din care face parte (gradinita. Imbinarea activitatilor cu invatarea folosirii unor obiecte si situatii din viata cotidiana: socotitul banilor si cumparaturile. sa recunoasca activitatile de joc si exercitiile invatate in sala de inteventie si sa le practice eficient in situatii diverse de viata. scoala. pasul drept cu care se poate incepe reabilitarea lui. Imediat ce depaseste nivelul reflexelor. Fiecare act motor repetat devine automatism (implicarea sistemului extrapiramidal).unui program adecvat tulburarilor asociate deficientei neuromotorii. in general. astfel. este primul pas. club. Exista o relatie stransa intre dezvoltarea controlului postural si cea a miscarilor independente ale bratelor si mainilor. clinica.

pentru a-l aplica cu succes si mai ales pentru a obtine rezultate favorabile. Dezvoltarea deprinderilor motrice fine la copii pot fi usor identificate si evaluate cu diferite scale. monitorizata pentru a organiza un plan de inteventie personalizat. Jocuri si exercitii pentru dezvoltarea coordonarii si a deprinderilor motrice fine ce pot fi adaptate pentru activitatile copiilor cu deficiente neuromotorii: . atunci cand el nu este pregatit (membrele superioare ca si intregul corp sunt in faza achizitiilor motrice de baza: sprijin pentru patrupedie. de asemenea. Ca un corolar. abilitatea si performantele realizate de mana sunt asociate cu o capacitate superioara a functiei sistemului proprioceptiv si dezvolta implicit functiile cognitive ale copilului si nu numai. stimularea copilului sa desfasoare sarcini motrice de mare finete si specificitate cum ar fi insirarea de margele pe o sfoara sau utilizarea clemelor pentru prinderea unor obiecte de mici dimensiuni. a componentelor ce tin de eliberarea obiectelor trebuie stabilita pentru fiecare caz in parte. la un copil cu deficiente neuromotorii ramane de nerezolvat atunci cand el nu se poate folosi de sprijinul pe propriile maini.actului respectiv si de schimbarea unor componente din mediu in care desfasuram actul motric. de controlul si de forta corespunzatoare manipularii aparatelor. nivelele de dezvoltare ale manualitatii. Dezvoltarea controlului mainii ca obiectiv trebuie cuprinsa in programul de recuperare a copilului cu deficiente neuromotorii. reactii de indreptare si echilibrare la achizitia mersului) poate conduce la esecuri multiple. notata. Mai mult. Ca exemplu: abordarea mersului cu ajutorul cadrului sau a sistemului de bare paralele. evolutia prehensiunii.22 - .

doua dimensiuni (diametru si inaltime) – activitate de comparare. Scopul activitatii – discriminarea tactila. · Copilul aseaza diverse obiecte (nasturi. deapana firul pe un ghem. deschide/inchide fermoare. sortare. in linie. Obiectivele urmarite: formarea deprinderilor de organizare a spatiului grafic.23 - . · Copilul introduce cilindri de dimensiuni egale sau diferite in casute corespunzatoare. · Dintr-o gama variata de materiale din diferite texturi si culori. cresterea coordonarii bimanuale si a coordonarii globale. butoniere. de la stanga la dreapta si de sus in jos. Scopul activitatii . · Folosind doua castroane. celalalt umplut cu apa. Scopul: cresterea fortei musculare la degete si exersarea pensei tridigitale specifica scrisului. solicitam copilului sa mute apa dintr-un castron in altul prin imbibarea si stoarcerea unui burete. a coordonarii oculomanuale. discriminare si sortare. dopuri.coordonare bimanuala. · Utilizarea seturilor de cutii cu deschizaturi profilate dupa forma pieselor ce trebuie introduse pentru dezvoltarea capacitatilor de observare. unul gol. . discriminare. leaga panglici si esarfe.· Copilul utilizeaza clemele de rufe pentru a prinde si ridica obiecte de diferite marimi si greutati de pe masa. incheie/descheie nasturi. Seriile acestor materiale de joc variaza gradual printr-o dimensiune (inaltime). · Copilul insira margele pe o sfoara. copilul sorteaza bucati dupa textura lor. margele) pe un material textil de dimensiuni A4. · El insireteaza. folosind ca material cadrele specifice montessoriene. Exercitiile sunt utile pentru cresterea coordonarii bimanuale si oculomanuale. ignorand criteriul culoare. Scopul acestor exercitii: insusirea deprinderilor de imbracare (actiuni motorii succesive). sau le introduce intr-o sticla.

· Alcatuirea hartilor si planurilor geografice sub forma jocurilor puzzle sau incastru faciliteaza insusirea cunostintelor de geografie. una sub alta. · Insusirea capacitatilor aritmetice este una dintre cele mai distractive si usoare activitati: insirarea margelelor pe o sarma (10). · Cunostinte despre mediu.· Apasarea puternica cu degetul sau palma a unei mingi elastice (din material textil) ce trebuie introdusa intr-o cutie si scoasa printr-un sertar. de orientare spatiala.24 - . · Deplasarea discurilor pe o tija de sarma dreapta sau curba regleaza controlul miscarii la membrele superioare. asezarea cifrei corespunzatoare sub fiecare margea de pe sarma contribuie la cunosterea si la compunerea numerelor. faciliteaza numeratia pana la 1000. geometrie pot fi dobandite de catre copilul cu deficiente neuromotorii. apoi prin discriminare tactila pe placa cu litere dispuse in relief sau prin identificarea literelor. daca se recurge la materialele didactice Montessori. biologie. Metoda este adaptabila acestuia intrucat Montessori spunea ca "Copilul este parintele civilizatiei si maestrul propriei sale educatii". istorie. Exista material specific pentru invatarea operatiilor cu fractii. apoi a 100 de sarme. ulterior compunerea cuvintelor folosind litere de lemn. Metoda Montessori se poate aplica inca din primele zile de viata ale copilului. · Invatarea elementelor grafice se face pentru inceput desenand litera cu degetul la cutia cu nisip. . asezarea a 10 sarme pe un plan.

. Luca A. Sport-Turism.S. Montessori. Program de educare neuromotorie Ed.25 - . 1975 5. M. Mogos A. Ionescu – Despre atitudinea corecta a corpului – Ed. Dr. Mitra G. Cluj-Napoca. Bucuresti. 1992 7. -Copilul si motricitatea.Ed.Ed. 1998 4.Gimnastica in scoala . G.sportscience. Cartea Romanesca. conf. www. Dr.Adrian N.F. Mega.ro . .U.Ed. 2007 3..C. 2008 6.Metoda Pedagogiei stiintifice aplicata in educatia copiilor mici . Petrut-Barbu.I. 1961 2.Bibliografie 1. Nina SOCOLIUC – Bazele puericulturii si igiena copilului (curs de prelegeri) – Balti. Universitatii „Al. .. Bucuresti.Cuza” Iasi.Metodica educatiei fizice .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful