Tema referat: Mijloace utilizate in promovarea igienei posturale prin kinetoterapie la copii institutionalizati de varsta prescolara

-1-

CUPRINS

1. Introducere. Despre deficienta posturala.....................................................pg.3 2. Dezvoltarea posturii copilului de varsta prescolara; postura normala si postura incorecta................................................................pg.4 3. Profilaxia unei posturi incorecte..................................................................pg.5 4. Cauzele dereglarii posturii corpului la copii................................................pg.6 5. Piciorul plat..................................................................................................pg.8 6. Exercitiile

fizice..........................................................................................pg. 10 7. Educatia fizica.............................................................................................pg.10 8. Jocurile de miscare......................................................................................pg.12 9. Gimnastica aerobica si dans........................................................................pg.13 10. Gimnastica medicala la copii....................................................................pg.14 11. Institutionalizarea si efectele ei.................................................................pg.15 12. Metoda Montessori in tratarea deficientelor neuromotorii.......................pg.18 Bibliografie……………………………………………………...…………..pg.25

-2-

care imprima functiei neuromotorii caractere individuale. Deficientele posturale pot incepe inca din perioada de sugar. duc umerii inainte si nu coordoneaza miscarile bratelor cu cele ale picioarelor. postura (sau atitudinea corpului) reprezinta o functie a corpului omenesc. ce raman constante uneori tot restul vietii. Despre deficienta posturala Ca definitie. trunchiul poate ramane cifotic din perioada cand copilul invata sa sada. sa se catere. cand in urma unor incercari repetate de luare sau restabilire a pozitiilor . sau lordotic de cand se ridica in picioare. In timpul alergarii ei lasa capul in jos. echilibrul si raporturile constante intre segmentele corpului. adica atunci cand putem vorbi de pozitii mentinute si de miscari intentionate. -3- . lipsit de coordonare. sa arunce. iar altii nu sunt capabili sa execute exercitii simple de echilibru. cu ajutorul carora se mentin stabilitatea corpului. Concluzia este ca functia posturala se dezvolta in special la inceputul perioadei de crestere. au un mers tarat. copilul poate capata o atitudine scoliotica. Astfel. O parte din ei umbla cu capul aplecat. Introducere. copilul acumuleaza o experienta proprie. intre corp si mediul inconjurator .1. s-a aobservat o tinuta incorecta la peste 30% din copii de varsta prescolara. bazata pe actiunea sinergica si coordonata a elementelor aparatului locomotor si a sistemului nervos central si periferic. Capul si gatul pot capata o atitudine stramba inca din primele luni dupa nastere. greoi. Unii copii nu stiu sa sara. Tinut prea mult timp in brate si in pozitii asimetrice.

in tinerete si chiar la maturitate. miscarile armonioase. Tinuta normala sau corecta este tinuta cea mai potrivita pentru functionarea aparatului locomotor si a intregului organism. precise. Persoanele cu tinuta corecta sunt zvelte: tin capul drept. pentru ca tesuturile corpului acestora sunt mai moi. postura normala si postura incorecta Postura normala. Aceasta tinuta se caracterizeaza prin curburile naturale moderate ale coloanei vertebrale. curbura naturala toracica a coloanei vertebrale pronuntata (tinuta cifotica). mai slabe si mai maleabile fata de factorii mecanici. abdomenul strans. determinand aspecte si manifestari caracteristice. Postura incorecta se manifesta prin spate rotund. au muschi elastici. De foarte multe ori o atitudine deficienta abia schitata in copilarie poate evolua la pubertate. ortostatismului. Dezvoltarea posturii copilului de varsta prescolara. prin deformarea ei in parti – scolioza. adica pozitia in timpul sederii. fiind o imprudenta faptul de a lasa aceste deficiente sa evolueze la voia intamplarii. incepe sa se formeze inca din mica copilarie. mersului. Este absolut necesar sa se urmeze tratamentul corectarii posturale pana ce deficienta s-a echilibrat prin compensare. picioarele drepte si boltile plantare normale. Postura.Deficientele care apar in copilarie si in timpul adolescentei evolueaza mai putin favorabil decat cele care apar la tineri si adulti. umerii drepti. omoplatii simetrici (fara proeminente la marginile inferioare). Spatele rotund apare din cauza -4- . 2. Atitudinile deficiente se imprima adanc in forma si in functiile fragede ale copilului. curbura lombara pronuntata (tinuta lordotica). intr-un mod cel putin satisfacator. cu gandul ca poate se rezolva de la sine. Foarte multe atitudini deficiente continua sa evolueze si dupa ce cauza care le-a produs a disparut demult si unele dintre ele ajung chiar in stadiul de deformatii.

In consecinta capul si gatul sint aplecate inainte. Ea poate fi o urmare a sederii indelungate pe un loc. apatic. Profilaxia unei posturi incorecte Postura incorecta aparuta in copilarie poate duce la deformarea sistemului osos. scade metabolismul.dezvoltarii insuficiente a sistemului muscular si in primul rind a muschilor dorsali. care contribuie la intarirea sanatatii si aparatului locomotor. abdomenul iesit putin inainte. sa se aseze pana la sase luni. Tinuta incorecta are o influenta negativa asupra functiei organelor interne: se ingreuiaza travaliul inimii. mai ales. oboseala sporita. Se interzice sa se tina in pozitie verticala copilul pana la trei luni. In tinuta lordotica este extrem de pronuntata curbura lombara. Copiii nu trebuie sa doarma pe un pat prea moale care se deformeaza sub greutatea corpului copilului. tractului gastrointestinal. pentru ca in felul acesta pozitia corpului lui devine asimetrica. In scolioza se observa asimetria umerilor. evita jocurile de miscare. plimbari la aer curat. 3. scade pofta de mancare. Cand copilul face primii pasi. mai putin elastice. jocuri mobile. toracele turtit. Toate acestea sint si mai accentuate in tinuta cifotica. Copilul devine adinamic. umerii adusi in fata. deoarece in afara de muschii slab dezvoltati in acest caz se observa si modificari ale aparatului ligamentar al coloanei vertebrate: ligamentele sunt intinse. e mai bine sa se foloseasca in acest scop niste bretele speciale. omoplatilor si a corpului in intregime. sa se tina timp indelungat in picioare pina la 9-10 luni. De aceea profilaxia posturii incorecte cere exercitii fizice. nu se recomanda sa-l tinem de o manuta. din care cauza curbura toracica e mai pronuntata. abdomenul iesit mult inainte. curbura cervicala e mai mica. Totodata copiii nu trebuie lasati sa doarma doar pe o parte. daca scaunul si masa nu corespund varstei si proportiilor corpului copilului. se micsoreaza capacitatea vitala a plamanilor. -5- . plamanilor. apar dureri de cap.

lazile cu nisip trebuie sa fie prevazute cu scaunele si masute. picioarele copilului nu ajung pana la podea si pozitia e mai putin stabila. In acest scop se recomanda ca mobilierul sa corespunda inaltimii si proportiilor corpului lor. Sub influenta unor factori nefavorabili la copii apar relativ usor diferite deformatii ale coloanei vertebrale. Copiii invata sa tina corect creionul. In ultimul caz ele pot sa amorteasca din cauza comprimarii venelor mari. iar acasa la masa de lucru. jucandu-se cu nisip. ii formeaza tinuta. sa stea un timp indelungat in banca la gradinita. de exemplu. pe trotineta. In aceasta perioada tot sistemul locomotor al copilului se adapteaza intens la conditii si solicitatii noi. sa nu duca greutati. sa nu parcurga distante mari (dozarea plimbarilor si a excursiilor). Pentru ca. Cauzele dereglarii posturii corpului la copii La copiii de virsta prescolara continua procesul de osificare a scheletului si de consolidare treptata a aparatului musculo-ligamentar. fara sa ridice sau sa coboare umerii. Vom avea grija ca micutii sa nu stea pe loc in picioare si sa nu sada pe vine mult timp. mai ales dreptul. copilul e nevoit sa stea cu picioarele desfacute (pozitie incorecta). ce trec sub genunchi. copiii sa nu stea mult timp pe vine. 4.Nu vom permite copiilor sa stea timp indelungat intr-un picior. Daca scaunul e prea jos. ori stranse sub scaun. ridica umerii. stiloul. atunci cand scrie ori deseneaza. iar daca e prea mica. Diferenta dintre inaltimea mesei si a scaunului trebuie sa dea posibilitate copilului sa tina liber coatele pe masa. obisnuintele lui exercita anumita influenta asupra coloanei vertebrale. stand la masa. Aceasta se refera in special la copiii slabiti. copilul. Daca diferenta e prea mare. Daca scaunul e prea inalt. Modul de viata al copilului. el sta cocosat. In timpul lectiilor si la masa copiii trebuie sa stea drept. Gravitatea acestor boli se manifesta in mod evident la copii -6- . bolnaviciosi si la copiii rahitici.

in partea inferioara). de circulatie sanguina. Cutia toracica este retrasa. -7- . umerii. umerii sunt proiectati inainte. Tinuta incorecta are efecte negative pentru sanatatea copilului: dereglari de respiratie. O buna tinuta a copilului inseamna sobrietatea nefortata a posturii lui. Ea nu este numai o deformare a scheletului. spatele rotund. Insuficienta de oxigen duce la dereglarea proceselor de oxidare. capul sta drept. toracele “palnie” impiedica buna functionare a plamanilor. Obisnuinta de a lua un aspect ingrijit are motive nu numai estetice. plaminii. la elevii de virsta mica si la preadolescenti. Umerii sunt lasati si putin adusi inainte. Tinuta astenica se caracterizeaza prin exagerarea curburilor cervicale si toracale ale coloanei vertebrale. Din deformarile si posturile incorecte intalnite frecvent fac parte tinuta astenica. Spatele plat se manifesta prin aplatizarea tuturor curburilor coloanei vertebrale. picioarele sunt usor afectate in articulatiile genunchiului. Aceasta se explica prin mobilitatea sporita a baietilor. In cadrul scoliozei au de suferit inima. ceea ce contribuie la mentinerea tinutei si la corectia deformatiilor in curs de aparitie. scapulele si crestele ileonului formeaza o singura linie.prescolari. mai frecvent la fete decat la baieti. abdomenul iese putin inainte. Volumul lor vital este redus. dezvoltarii fizice si formarii la copii a deprinderilor de a respecta corectitudinea posturala. ci si cauza de dezvoltare incorecta a muschilor. Tinuta se modeleaza in procesul cresterii. Printre cele mai grave deformatii de postura este si scolioza. statica si in mers. aceasta avand drept urmare o scadere a rezistentei organismului la factorii nefavorabili din mediul extern. Capul copiilor este aplecat. Tinuta reprezinta postura obisnuita in asezat. Se considera corecta tinuta in cadrul careia toate cuburile coloanei vertebrale sant conturate uniform si moderat. spatele plat. scapulele proemineaza. spatele rotund. abdomenul proemineaza (mai ales. de digestie. ficatul.

extremitatea se sprijina pe bolta longitudinala laterala. in cadrul carora se deformeaza cutia toracica. Rechizitele scolare le vor purta nu in genti. curbura lombara este usor aplatizata. 5. Toate deformatiile de postura mentionate se explica prin slabirea aparatului musculoligamentar. Umerii sunt proiectati mult inainte. ci in ghiozdane cu bretele. iar bolta mediala serveste drept arc. Piciorul plat La formarea unei tinute corecte contribuie foarte mult forma piciorului. dezvoltarea neuniforma a muschilor responsabili de mentinerea coloanei vertebrale in pozitie corecta. imbracamintea incomoda. care sustin coloana vertebrala in pozitie corecta. dereglarea armoniei muschilor. La lectie ei sunt agitati si simt necesitatea de a-si schimba cat mai des pozitia corpului. a scoliozelor pot fi dezvoltarea insuficienta a musculaturii. Se va avea mereu grija ca ei sa respecte o postura corecta la lectii si la domiciliu. Copiii cu defecte de tinuta urmeaza sa fie supravegheati in mod special. Cauzele de aparitie a deficientelor de postura. care sa asigure o pozitie dreapta a corpului. insa lor li se vor aplica exercitii corectivespeciale deficintelor. Daca forma e normala. mobilierul ce nu corespunde inaltimii si proportiilor corpului. de ameliorare a coordonarii miscarilor de recuperare a defectelor tinutei. de consolidare a tinutei corecte. La lectiile de educatie fizica copiii cu deficiente posturale nu sint separati. Elevii care sufera de aceste deformatii obosesc repede. anumite boli. de exemplu rahitismul. Gimnastica de corectie include exercitii de fortificare a muschilor.In caz de spate rotund este deosebit de accentuata curbura toracica a coloanei vertebrale. Daca muschii ce sustin -8- . abdomenul este foarte proeminent. regimul incorect de viata al copilului. ce asigura elasticitatea mersului.

devin reci. Spre sfirsitul zilei copiii se plang de obicei. ca de exemplu: • rahitismul. contribuind in felul acesta la intarirea boltii plantare. prin urmare. Picioarele transpira. Copiii cu picioarele plate merg anevoios: dau din miini. mersul descult. obezitatea. cu toate ca dimineata era buna. se invinetesc. din cauza careia bolta plantara suporta o greutate excesiva. mersul lor este incordat si stangaci. Mersul descult se recomanda in special pe pamant moale sau pe nisip. bai zilnice. • • • • astenia si dezvoltarea fizica slaba. La acesti copii incaltamintea ce rupe mai repede. indoaie mult picioarele in genunchi si in articulatia soldului. Pentru prevenirea piciorului plat se recomanda exercitii moderate pentru muschii extremitatilor inferioare. se inrautateste irigarea lor cu singe. Conditiile ce contribuie la dezvoltarea piciorului plat sunt diferite. se tocesc mai tare partile mediale ale talpilor si tocurilor. care. toata greutatea cade asupra ligamentelor. deoarece in cazul acesta copilul transfera greutatea corpului pe marginea exterioara a boltei plantare si strange degetele. La persoanele cu picioare plate sufera functia de sprijin a extremitatilor inferioare. din care cauza tinuta devine incorecta. Picioarele plate contribuie la pozitia vicioasa a bazinului si coloanei vertebrale. din care cauza apar dureri si chiar spasme musculare in ele. tropaie.bolta plantara slabesc. mersul indelungat pe asfalt in incaltaminte moale si fara tocuri. intinzindu-se. Toate acestea se explica prin faptul ca din cauza supraincordarii din timpul zilei piciorul devine si mai plat. pozitia verticala de lunga durata si mersul pina la virsta de 10-12 luni. se lungeste. ca incaltamintea este stramta. fac piciorul plat. Pentru copiii -9- .

imbracand caracter de masa (gimnastica de baza spre exemplu) sau pot fi accesibile numai unui grup restrans. intarirea articulatiilor. cum este cazul ramurilor sportive. Educatia fizica Educatia fizica poate contribui insa la corectarea posturii organismului uman prin: - varietatea larga de exercitii fizice folosite pot avea o larga accesibilitate. . ameliorarea oxigenarii tesuturilor.prezenta unor exercitii care se executa in conditii neobisnuite. toate acestea concurand la formarea esteticii motrice si corporale si implicit la formarea corecte a posturii. astfel: in toate miscarile se pastreaza o anumita tinuta a corpului si a segmentelor sale (varfuri. .). are un rol favorabil de stimulare a cresterii si dezvoltarii. la inceput sub forma masajelor apoi a gimnasticii pentru sugar favorizeaza dezvoltarea somatica si motorie a copilului. Aprecierea si verificarea permanenta a starii fizice a copiilor de varsta prescolara si scolara constituie una dintre cele mai importante probleme ale . etc. Pe masura ce copilul creste.10 - . genunchi intinsi.pronuntatul caracter estetic al tuturor exercitiilor efectuate. practicarea unui sport adaptat posibilitatilor lui. in cadrul exercitiilor de gimnastica medicala se introduc exercitii de corectie. expresivitate. spate drept. Exercitiile fizice Exercitiile fizice aplicate din primul an de viata. ajutand la stapanirea aparatului locomotor si la dezvoltarea coordonarii si orientarii in spatiu. prin tonifierea musculaturii. 6. 7.cu tinuta incorecta si picioarele plate.

sa fie potrivite nivelului de pregatire. prin aceasta. brate). pentru a face fata in conditii optime efortului din lectie. se realizeaza incalzirea generala a organismului. acolo unde structura lor impune acest lucru. Ele se bazeaza pe miscari analitice asupra fiecarei grupe musculare. sa se execute si pe partea dreapta si pe partea stanga.11 - . trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa fie accesibile. vizand tonifierea musculaturii. Ele au caracter analitic si influenta selectiva. indiferent de varsta si gradul lor de pregatire. perfectionarea mobilitatii si supletei aparatului locomotor cu numeroase posibilitati de modificare a structurii miscarilor. Faptul ca exercitiile de fortificare. intarirea articulatiilor. aceste exercitii asigura o prelucrare analitica a aparatului locomotor si. acestea au o structura simpla. doua segmente (brate si trunchi) sau mai multor segmente combinate. exercitiile pentru o dezvoltare fizica corecta si armonioasa. sunt descrise terminologic si desenate si constituie o parte a proiectului de tehnologie didactica al fiecarui cadru de specialitate. cu caracter preventiv sau corectiv sunt principalele mijloace prin care se actioneaza asupra corpului omenesc.educatiei fizice. Exercitiile pentru formarea corecta a posturii sunt constituite din miscari care se adreseaza unui singur segment (de exemplu. liber. de la segmentele si grupele musculare mai mici spre cele mai mari. cu partener. Modificarile actuale ale starii fizice a copiilor sunt generate de transformarile social-economice din societatea umana. Pentru infaptuirea acestui obiectiv este necesar ca in cadrul fiecarui sistem de lectii sa se actioneze pentru . cu obiecte portative sau la aparate. Avand o pondere insemnata in lectiile de educatie fizica ale copiilor. motivand larga lor accesibilitate pentru toate categoriile de executanti. executate din diferite pozitii initiale. sa fie executate intr-o ordine logica. segment si articulatie. varstei si sexului. Pentru a fi eficiente. individual sau in grup. de pe loc sau din deplasare.

rotari. dar este benefica si pentru corectarea micilor deficiente aparute ca urmare a unei posturi vicioase. picioare. Este necesar ca actionand in sensul mentionat sa fie perfectionate forta si supletea tuturor lanturilor musculare ale bratului pe planurile necesare indeplinirii actiunilor respective. De exemplu. abdomen. este necesar ca forta. Principalele verigi din lectia de educatie fizica in cadrul carora se actioneaza direct pentru dezvoltarea fizica corecta si armonioasa sunt veriga destinata influentarii selective a aparatului locomotor si veriga in care se actioneaza pentru perfectionarea calitatilor motrice. brate + picioare. trunchi . 8-10 exercitii (sau mai multe). etc. educatia fizica practicata corect si sistematic inca din gradinita are un rol esential in mentinerea unei posturi corecte la tinerii aflati in crestere. 8. pronatii si supinatii. picioarelor. Jocurile de miscare . cat si in momentele de repaus. cap-gat-trunchi. . a musculaturii spatelui si a abdomenului.sarituri. In concluzie. cap-gat. astfel: - exercitii pentru brate. supletea si mobilitatea acestora sa se dezvolte in raport de functia specifica a fiecarui segment si a fiecarei regiuni.12 - . circumductii. Bratele de exemplu. sunt solicitate sa execute miscari de intinderi si indoiri. grupate in complexe. se alcatuiesc intr-o anumita ordine. balansari. atat in timpul activitatii. tractiuni si impingeri.dezvoltarea fortei si elasticitatii musculaturii si articulatiilor bratelor. Preocuparea pentru formarea reflexului de tinuta corecta are un caracter continuu pe parcursul intregii lectii. adductii si abductii. spate.

Practicarea exercitiilor de aerobic. ca si alimentatia. In cadrul programului de dans se fac pasi ritmici si exercitii de dans clasic si modern.Jocurile de miscare. gimnastica sau dans ajuta la dezvoltarea armonioasa a micutilor si la pastrarea unei tinute corecte a corpului . decat daca ar fi nevoiti sa faca miscare acasa. Sunt un mijloc important pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice (deformarea coloanei vertebrale. de la activitatile alese spontan in grupul de joaca pana la activitatile de la ora de educatie fizica sunt cele mai indragite.. piciorul plat). Acestea urmaresc tonifierea principalelor lanturi musculare. fandari sau rasuciri. jocuri de atentie. 9. a picioarelor si a abdomenului. Jocurile precum: . ajuta la intarirea si echilibrarea sistemului nervos al copilului. prin balansari. de a sari si a se intrece in viteza. Gimnastica aerobica si dans Exercitiile de aerobic. dezvoltarea vitezei si a indemanarii si exersarea bratelor. sub indrumarea unui profesor specializat. Dovedit este faptul ca micutii sunt mult mai motivati sa faca exercitii fizice alaturi de alti copii. Programul contine variatii de mers si alergare. le formeaza dibacia de a arunca. facandu-l mai putin nestapanit si impulsiv.. care pot astfel sa isi consume energia intr-un spatiu organizat. „Cine arunca mingea mai departe”. diverse exercitii executate pe loc si din mers si miscari de relaxare si stretching. Explicatia . fiind la fel de importante in dezvoltarea armonioasa a copiilor.13 - . Exercitiile de aerobic urmaresc formarea unei tinute corecte si dezvoltarea ritmicitatii si a muzicalitatii motrice. Ele ii antreneaza pe copii in exersarea miscarilor si invingerea obstacolelor. inclusiv integrarea acestora in colectivitate si dezvoltarea capacitatii de comunicare .Cine ajunge primul”. gimnastica sau dans este indicata celor aflati in perioada de crestere. „Cine nimereste tinta” sunt doar cateva dintre ele. in compania altor copii cu varste apropiate.

se pot corecta posturile anormale ale coloanei vertebrale (scolioze. Jocul este foarte important ca metoda de invatare a abilitatilor motrice. alcatuite individual in functie de afectiune si de evolutia sau involutia acesteia. Gimnastica medicala la copii Gimnastica medicala. Prin kinetoterapie .14 - .este important ca specialistul kinetoterapeut sa reuseasca sa faca din exercitiile fizice o joaca. Kinetoterapeutul trebuie sa stie sa se poarte cu copilul. sa il faca sa se simta independent . sa discute si sa explice fiecare rezultat aparut. Dupa stabilirea diagnosticul de catre un medic de specialitate se recurge la aplicarea tratamentului prin kinetoterapie. cifolordoze. sa se joace cu el . si nu ca pe un mijloc de distractie. Kinetoterapeutul trebuie sa isi sustina permanent pacientul. sa il motiveze in momentele de dificultate. 10. deficiente ale membrelor inferioare (genu valgum sau varum. Kinetoterapia are ca rezultate : • castigarea mobilitatii articulare normale pierdute in urma unei imobilizari post-fractura .acestui fenomen consta in faptul ca acestia vad exercitiile realizate acasa ca pe o tema suplimentara.avand totusi in permanenta controlul si indrumand efectuarea terapiei necesare. cifoze. lordoze. trateaza numeroase afectiuni prin intermediul programelor de exercitii terapeutice. Kinetoterapia este o terapie de lunga durata si cere din partea pacientului perseverenta. spate plan etc). picior plat etc).gimnastica medicala . sa il lase pe copil sa se plimbe prin sala de gimnastica medicala.

Institutiile sunt rezervate celor care prin natura si comportamentul lor psihosocial nu se pot ajuta singuri.• • normalizarea tonusului muscular antrenarea intregul corp in miscare si pregatirea organismul copilului pentru efort formarea obisnuintei unor miscari corecte si coordonate corectarea diferite deformari ale coloanei vertebrale. . datorate pozitiei incorecte a micutilor in banca sau pe scaun in timpul pregatirii lectiilor tratarea afectiunilor aparatului locomotor : luxatiile congenitale de sold. aceste institutii reprezinta un spatiu social.Mediul inconjurator. in functie de urmatorii factori: .Personalitatea copilului.15 - . . un regim de viata supravegheat.Modul in care adultii din institutie reactioneaza fata de copil. acele categorii de persoane. defierit de cel familial in institutii pentru persoane cu handicap. psihologic si moral. Dincolo de aspectele lor functionale au o destinatie precisa. genum var sau valg sau asa-zisii "genunchi in X" corectarea atitudinilor posturale vicioase si a modificarilor de ax ale coloanei vertebrale deja instalate (cifoza. Efectele institutionalizarii pot varia la fiecare copil. Ele separa din masa de indivizi ai societati respective. ce necesita din cauza unor nevoi speciale. Institutionalizarea si efectele ei Institutionalizarea presupune obligativitatea desfasurarii existentei intr-un alt mediu. cu o semnificatie simbolica precisa. abandonate de familiile lor. hiper lordoza sau spate plan) • • • • 11. . platfusul. scolioza. o permanenta asistenta specializata.

agresivitate. hiperactivitate. insa studiile facute au aratat ca aceste dificultati pot fi īn general depasite. au tendinte agresive fata de ceilalti copii de varsta lor. Un copil care sigur s-a atasat de un adult se simte bine (confortabil) in mediul in care se afla.: limbaj redus. lipsa cunoasterii de sine. Cateva din efectele institutionalizarii sunt: · · · · · · · · lipsa increderii. (Ex. poate duce la modificari psihologice temporare sau la modificari ireversibile in cazul unor actiuni prelungite. dificultati in relationarea cu alti copii. mai cooperant si mai prietenos cu ceilalti copii. Abandonul copilului sau chiar sentimentul subiectiv de abandon resimtit de copil ca o trauma majora. afectiune pentru toata lumea. performante intelectuale scazute) Aceste dificultati pot persista pe durata intregii vieti a copilului care a trecut printr-o astfel de experienta. Cu timpul. (Ex. diferite de ale celorlalti copii. si este in general mai curios. Fiecare copil are necesitati proprii. mai interesat.De aceea copiii diferiti raspund in mod diferit. Devotamentul si angajarea adultilor in relatia cu copilul sunt esentiale. . copilul va raspunde la aceste sentimente in mod similar. comportament dificil. intarziere in dezvoltarea fizica si psihica. retragerea din cadrul interactiunilor. Nu este suficient ca un copil si un adult sa fie impreuna. Este vital ca un copil sa poata dezvolta relatii stranse de atasament. ci este absolut necesar ca adultul sa isi arate in mod clar si deschis sentimentele sale pozitive fata de copil.: nu tuturor copiilor le plac aceleasi lucruri).16 - .

. cognitiva : intarziere mentala. mecanisme care. Comportamente datorate lipsei de stimulare: vizuala: isi freaca puternic ochii. schimbarile). vocile. capata caracter patologic.Indiferent de varsta copilului. Numeroase studii au aratat importanta calitatii responsivitatii ingrijitorului in dezvoltarea sociala si cognitiva a copilului. activitatile care ne inconjoara (zgomotele.17 - . se zgarie. Copiii institutionalizati raman in urma in dezvoltare cu o luna pentru fiecare doua luni si jumatate. institulionalizarea are efecte negative in special datorita felului de īngrijire. Pentru copiii din institutie. usa inchisa Este tinut in brate neregulat Posibilitatile de joaca (jucarii. mediul nu le va da automat stimularea. persoane) sunt limitate Are sentimentul ca apartine unei familii Nu este constient de sentimentul de apartenenta (multe infirmiere) Dezvolta conceptul „al meu” Nu are nimic personal Are foarte multe ocazii de a imita adulti Are putine relatii Copilul resimte neplacut aceasta lipsa a stimularii creandu-si mecanisme autoprotective. se leagana. tactila: se musca. Iata cateva exemple: Acasa Copilul are acces in diferite incaperi Zgomotele casei si ale familiei Este tinut in brate regulat Are posibilitati multiple de joaca In institutie Copilul are acces limitat la un salon Tacerea goala. se loveste. plange. neadecvate fiind. prin care incearca sa suplineasca stimularea insuficienta. Intr-un cadru normal. toate promoveaza schimbarea fara sa dam prea mare importanta. Stimularea este esentiala pentru dezvoltarea normala a copilului. auditiva: tipa. asa cum se intāmpla in familie.

sa recunoasca “pragul de interventie”. Rolul educatorului este sa recunoasca nevoile de dezvoltare ale fiecarui copil.18 - . sa-i puna la dispozitie un mediu adecvat. care. simtind permanent nevoia de a se misca in prima copilarie. legand-o de activitatile practice de fiecare zi si de jocurile copiilor. sociala : izolare sociala. sa conduca prin exemplul . pentru invatarea activitatilor practice cotidiene. Metoda s-a dovedit a fi benefica recuperarii copiilor cu deficiente neuromotorii atat pentru dezvoltarea motricitatii fine. mediul pregatit cu materiale specifice.motrica: postura deficienta. mai rau. sa inteleaga nevoia copilului de a repeta activitatile. Exista totusi doua categorii de dezvoltare la copii institutionalizati: • • Copii cu capacitatii motorii si neuropsihice normale Copii cu un anumit grad de handicap motor sau si neuropshic 12. aceasta situatie se estompeaza o data cu dezvoltarea capacitatii de inhibitie. conceptul de libertate individuala. Copilul se afla intr-o miscare continua. fara ideile preconcepute despre cum trebuie sa invete copilul. Metoda Montessori in tratarea deficientelor neuromotorii Pedagogia Montessori pretinde ca educatia motorie face parte din insasi viata copiilor. intarziere in achizitionarea mersului. Miscarea ca fiind esentiala pentru viata. simple. atrofie musculara. in general. Cele trei principii de baza ale metodei sunt: observatia. incepe sa construiasca instrumentele destinate a asculta de vointa. armonizandu-se cu impulsurile motorii. in special. inhibitoare a miscarii. nevoia lui de miscare fizica. iar educatia nu poate fi conceputa ca moderatoare sau. ci numai ca un ajutor pentru a cheltui bine energia si pentru a o lasa sa se dezvolte normal. introducand educatia miscarilor in ansamblul unic si indivizibil al formarii personalitatii infantile. agresivitate.

conform principiilor montessoriene. psihopedagogul pe partea de stimulare a abilitatilor scolare. Multitudinea miscarilor haotice ofera un mare numar . Prin incercari si erori repetate copilul isi insuseste o deprindere. Adaptarea metodei. sa aiba o tinuta ingrijita. sa stabileasca rutine. sa arate respect. iar terapeutul ocupational se ocupa de integrarea acestor achizitii motrice si cognitive in viata cotidiana a copilului. acesta fiind un aspect al inteligentei senzorimotorii. in oferirea mijloacelor necesare. aranjarea in mod adecvat a obiectelor si a jucariilor faciliteaza activitatile motrice si senzoriale la acesti copii (explorarea si manipularea jucariilor). In cadrul metodei Montessori se regasesc teorii ale analizei si organizarii miscarii. Kinetoterapeutul intervine pe partea de motricitate globala si pe formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice fine. sa ofere prin propriul exemplu o conduita de disciplina si ordine in lucrul cu materialele de joc. deoarece. pentru a-i asigura autonomia necesara spre care tindem cu totii atunci cand ne fixam obiectivele reabilitarii copilului cu deficiente neuromotorii. in acest cadru. lasand acestuia din urma posibilitatea de a se dezvolta. data fiind capacitatea lor redusa de miscare.propriu.19 - . deoarece unul dintre principiile montessoriene sustine actiunea limitata a adultului asupra copilului. Echipa de interventie multidisciplinara si colaborarea reala intre membrii ei ar avea un rol insemnat in integrarea in societate a copilului cu deficiente neuromotorii. Adaptarea si specificitatea mediului de joaca interior montessorian are efecte stimulatoare pentru copiii cu deficiente neuromotorii. mai degraba de noninterventie. Rolul adultului in educatia copiilor consta. ar consta in interventia dirijata a specialistului. sa vorbeasca cu o voce joasa. multe tehnici de „interventie” psihomotorie. reducand-o apoi la automatizarea miscarii selectionate dupa tatonare. crearea si pregatirea unei ambiante asemanatoare celei din viata.

inflexibil. cand urmarim felul in care copiii isi insusesc schemele de miscare. precum si spatiul care le separa. Abilitatile de recunoastere a unei noi situatii. Tranzitia de la miscarea haotica la cea de atingere voluntara se face pe diverse cai. oboseala. Miscarea potrivita pentru a indeplini un scop este considerata un act mental cognitiv si face parte dintr-un sistem neuromotor complex. Apar doua solutii. manifestate prin atingere si apoi prin prindere.de solutii in atingerea unui scop. In deficienta neuromotorie. au doua proprietati: una stabila si una flexibila in toate activitatile si sunt rezultatul repatizarii si naturii dinamice in sistemul de dezvoltare. anxietatea. dar poate intalni si situatii noi pentru care nu are formate deprinderi. Primele raspunsuri ale abilitatilor primare ale copilului sunt: fixarea privirii si apoi atingerea obiectului urmarit. diferentiind proprietatile propriilor segmente (mana) si de cele ale mediului inconjurator (jucarie). Fara aceste solutii alternative. Raspunsul va fi corelat si ajustat acestei noi situatii. este conceputa ca un raspuns la stimuli exteriori. interventia bazata pe o cunoastere riguroasa a manifestarilor patologiei copilului cu deficiente neuromotorii. stabilitate si flexibilitate. Astfel nici o abilitate nu este dobandita separat de dezvoltarea mentala a activitatii motrice. precum si adaptarea si organizarea . comportamentul nostru ar fi rigid. de a da raspunsul cel mai adecvat. durerile musculare. de la cea mai simpla la cea mai complexa. Engramele pentru activitati obisnuite umane incep in copilarie si se mentin toata viata. pana se ajunge la selectia unor pattern-uri stabile. astfel omul poate recunoaste o situatie si o poate compara cu altele intalnite in trecut. ataxia. urmarind schimbarile din miscarea precursoare (rasucire si scuturare).20 - . In cazuri patologice exista pericolul ca procesul de invatare sa se faca defectuos prin fixarea unor deprinderi incorecte sau sa intervina factori care sa perturbe coordonarea miscarilor: spasticitatea. Orice achizitie motorie sau cognitiva.

reprezentata de stabilizatori. Prehensiunea si miscarile mainii. anticipand miscarea in functie de factorii de mediu. astfel. Fiecare act motor repetat devine automatism (implicarea sistemului extrapiramidal). participarea la spectacole. ajutata de grupe variate si extinse de muschi. in general. sau de grupul de interventie din care face parte (gradinita. implicati intr-o sarcina specifica (de prindere a unui obiect) nu sunt dictati doar de activarea muschilor sinergisti. este primul pas.unui program adecvat tulburarilor asociate deficientei neuromotorii. Imbinarea activitatilor cu invatarea folosirii unor obiecte si situatii din viata cotidiana: socotitul banilor si cumparaturile. planifica. copilul dobandeste deprinderi in functie de experienta. Il ajutam pe copil. deplasarea cu mijloacele de transport in comun. ii corespunde o anume pozitie a intregului membru superior.21 - . club. Imediat ce depaseste nivelul reflexelor. sub forma unor jocuri pentru a diversifica programul de reabilitare al copilului cu deficiente neuromotorii si pentru a contribui la integrarea lui sociala. centru). pasul drept cu care se poate incepe reabilitarea lui. Parametrii controlului motor. coordoneaza. solicitarea cortexului motor fiind admisa in functie de dobandirea si repetarea . de proprietatile obiectului cu care vine in contact mana. scoala. Fiecarui mod de prindere a unui obiect pentru a efectua un act motor. vizite la muzee sau parcuri de distractii. il vor asigura pe copilul cu deficiente neuromotorii ca nu va fi marginalizat sau discriminat de societate. sunt sustinute de participarea musculaturii intregului membru. Exista o relatie stransa intre dezvoltarea controlului postural si cea a miscarilor independente ale bratelor si mainilor. Activitatile specifice metodei Montessori pot fi adaptate si exersate in cadrul sedintelor de interventie. SNC controleaza performantele intr-o sarcina in urma feed-back-ului oferit de proprioceptori si de receptorii cutanati. El poate desfasura aceste actiuni insotit de parinti. sa recunoasca activitatile de joc si exercitiile invatate in sala de inteventie si sa le practice eficient in situatii diverse de viata. clinica.

a componentelor ce tin de eliberarea obiectelor trebuie stabilita pentru fiecare caz in parte. nivelele de dezvoltare ale manualitatii. de asemenea. Mai mult. stimularea copilului sa desfasoare sarcini motrice de mare finete si specificitate cum ar fi insirarea de margele pe o sfoara sau utilizarea clemelor pentru prinderea unor obiecte de mici dimensiuni. reactii de indreptare si echilibrare la achizitia mersului) poate conduce la esecuri multiple. Dezvoltarea controlului mainii ca obiectiv trebuie cuprinsa in programul de recuperare a copilului cu deficiente neuromotorii. pentru a-l aplica cu succes si mai ales pentru a obtine rezultate favorabile. Jocuri si exercitii pentru dezvoltarea coordonarii si a deprinderilor motrice fine ce pot fi adaptate pentru activitatile copiilor cu deficiente neuromotorii: . Ca exemplu: abordarea mersului cu ajutorul cadrului sau a sistemului de bare paralele.22 - . notata. Dezvoltarea deprinderilor motrice fine la copii pot fi usor identificate si evaluate cu diferite scale. la un copil cu deficiente neuromotorii ramane de nerezolvat atunci cand el nu se poate folosi de sprijinul pe propriile maini. abilitatea si performantele realizate de mana sunt asociate cu o capacitate superioara a functiei sistemului proprioceptiv si dezvolta implicit functiile cognitive ale copilului si nu numai. de controlul si de forta corespunzatoare manipularii aparatelor.actului respectiv si de schimbarea unor componente din mediu in care desfasuram actul motric. evolutia prehensiunii. atunci cand el nu este pregatit (membrele superioare ca si intregul corp sunt in faza achizitiilor motrice de baza: sprijin pentru patrupedie. monitorizata pentru a organiza un plan de inteventie personalizat. Ca un corolar.

· Copilul utilizeaza clemele de rufe pentru a prinde si ridica obiecte de diferite marimi si greutati de pe masa. Obiectivele urmarite: formarea deprinderilor de organizare a spatiului grafic. margele) pe un material textil de dimensiuni A4. · Copilul insira margele pe o sfoara. a coordonarii oculomanuale. sortare. leaga panglici si esarfe. de la stanga la dreapta si de sus in jos. incheie/descheie nasturi. Exercitiile sunt utile pentru cresterea coordonarii bimanuale si oculomanuale. Scopul activitatii . discriminare si sortare. . Scopul acestor exercitii: insusirea deprinderilor de imbracare (actiuni motorii succesive). · Folosind doua castroane. deapana firul pe un ghem. Scopul: cresterea fortei musculare la degete si exersarea pensei tridigitale specifica scrisului. solicitam copilului sa mute apa dintr-un castron in altul prin imbibarea si stoarcerea unui burete. cresterea coordonarii bimanuale si a coordonarii globale. · Dintr-o gama variata de materiale din diferite texturi si culori. Scopul activitatii – discriminarea tactila. sau le introduce intr-o sticla. copilul sorteaza bucati dupa textura lor. · El insireteaza. dopuri. · Copilul introduce cilindri de dimensiuni egale sau diferite in casute corespunzatoare. · Copilul aseaza diverse obiecte (nasturi. · Utilizarea seturilor de cutii cu deschizaturi profilate dupa forma pieselor ce trebuie introduse pentru dezvoltarea capacitatilor de observare. unul gol. butoniere.coordonare bimanuala. folosind ca material cadrele specifice montessoriene. Seriile acestor materiale de joc variaza gradual printr-o dimensiune (inaltime). doua dimensiuni (diametru si inaltime) – activitate de comparare. discriminare. celalalt umplut cu apa.23 - . in linie. ignorand criteriul culoare. deschide/inchide fermoare.

de orientare spatiala. asezarea cifrei corespunzatoare sub fiecare margea de pe sarma contribuie la cunosterea si la compunerea numerelor. · Insusirea capacitatilor aritmetice este una dintre cele mai distractive si usoare activitati: insirarea margelelor pe o sarma (10). biologie. apoi a 100 de sarme.· Apasarea puternica cu degetul sau palma a unei mingi elastice (din material textil) ce trebuie introdusa intr-o cutie si scoasa printr-un sertar. asezarea a 10 sarme pe un plan. ulterior compunerea cuvintelor folosind litere de lemn. una sub alta. Metoda este adaptabila acestuia intrucat Montessori spunea ca "Copilul este parintele civilizatiei si maestrul propriei sale educatii". apoi prin discriminare tactila pe placa cu litere dispuse in relief sau prin identificarea literelor.24 - . Metoda Montessori se poate aplica inca din primele zile de viata ale copilului. daca se recurge la materialele didactice Montessori. Exista material specific pentru invatarea operatiilor cu fractii. · Cunostinte despre mediu. istorie. · Alcatuirea hartilor si planurilor geografice sub forma jocurilor puzzle sau incastru faciliteaza insusirea cunostintelor de geografie. · Invatarea elementelor grafice se face pentru inceput desenand litera cu degetul la cutia cu nisip. geometrie pot fi dobandite de catre copilul cu deficiente neuromotorii. · Deplasarea discurilor pe o tija de sarma dreapta sau curba regleaza controlul miscarii la membrele superioare. faciliteaza numeratia pana la 1000. .

www. conf.Ed.Metoda Pedagogiei stiintifice aplicata in educatia copiilor mici .. 1975 5.sportscience.Ed. Program de educare neuromotorie Ed. G.C. Bucuresti.25 - . Bucuresti.ro . 2008 6.Cuza” Iasi.Gimnastica in scoala . Cartea Romanesca.I. Dr.S. Cluj-Napoca. Nina SOCOLIUC – Bazele puericulturii si igiena copilului (curs de prelegeri) – Balti.Bibliografie 1. Mega. . Petrut-Barbu. . -Copilul si motricitatea. 1998 4. Ionescu – Despre atitudinea corecta a corpului – Ed. Luca A. Dr. 1961 2. Mogos A. Sport-Turism.U..Metodica educatiei fizice . .Ed. M.Adrian N.F. Universitatii „Al. 1992 7. Mitra G. Montessori. 2007 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful