Tema referat: Mijloace utilizate in promovarea igienei posturale prin kinetoterapie la copii institutionalizati de varsta prescolara

-1-

CUPRINS

1. Introducere. Despre deficienta posturala.....................................................pg.3 2. Dezvoltarea posturii copilului de varsta prescolara; postura normala si postura incorecta................................................................pg.4 3. Profilaxia unei posturi incorecte..................................................................pg.5 4. Cauzele dereglarii posturii corpului la copii................................................pg.6 5. Piciorul plat..................................................................................................pg.8 6. Exercitiile

fizice..........................................................................................pg. 10 7. Educatia fizica.............................................................................................pg.10 8. Jocurile de miscare......................................................................................pg.12 9. Gimnastica aerobica si dans........................................................................pg.13 10. Gimnastica medicala la copii....................................................................pg.14 11. Institutionalizarea si efectele ei.................................................................pg.15 12. Metoda Montessori in tratarea deficientelor neuromotorii.......................pg.18 Bibliografie……………………………………………………...…………..pg.25

-2-

sa se catere. au un mers tarat. ce raman constante uneori tot restul vietii. O parte din ei umbla cu capul aplecat. care imprima functiei neuromotorii caractere individuale. greoi. lipsit de coordonare. Astfel. trunchiul poate ramane cifotic din perioada cand copilul invata sa sada. echilibrul si raporturile constante intre segmentele corpului. Tinut prea mult timp in brate si in pozitii asimetrice. Deficientele posturale pot incepe inca din perioada de sugar. cu ajutorul carora se mentin stabilitatea corpului. sau lordotic de cand se ridica in picioare. cand in urma unor incercari repetate de luare sau restabilire a pozitiilor .1. -3- . Introducere. Capul si gatul pot capata o atitudine stramba inca din primele luni dupa nastere. intre corp si mediul inconjurator . sa arunce. Unii copii nu stiu sa sara. adica atunci cand putem vorbi de pozitii mentinute si de miscari intentionate. copilul poate capata o atitudine scoliotica. postura (sau atitudinea corpului) reprezinta o functie a corpului omenesc. duc umerii inainte si nu coordoneaza miscarile bratelor cu cele ale picioarelor. iar altii nu sunt capabili sa execute exercitii simple de echilibru. Despre deficienta posturala Ca definitie. bazata pe actiunea sinergica si coordonata a elementelor aparatului locomotor si a sistemului nervos central si periferic. Concluzia este ca functia posturala se dezvolta in special la inceputul perioadei de crestere. s-a aobservat o tinuta incorecta la peste 30% din copii de varsta prescolara. copilul acumuleaza o experienta proprie. In timpul alergarii ei lasa capul in jos.

intr-un mod cel putin satisfacator. au muschi elastici. incepe sa se formeze inca din mica copilarie. postura normala si postura incorecta Postura normala. Spatele rotund apare din cauza -4- . 2. mai slabe si mai maleabile fata de factorii mecanici. Foarte multe atitudini deficiente continua sa evolueze si dupa ce cauza care le-a produs a disparut demult si unele dintre ele ajung chiar in stadiul de deformatii. Postura incorecta se manifesta prin spate rotund. Este absolut necesar sa se urmeze tratamentul corectarii posturale pana ce deficienta s-a echilibrat prin compensare. omoplatii simetrici (fara proeminente la marginile inferioare). abdomenul strans. curbura lombara pronuntata (tinuta lordotica). miscarile armonioase. Atitudinile deficiente se imprima adanc in forma si in functiile fragede ale copilului. umerii drepti. precise. pentru ca tesuturile corpului acestora sunt mai moi. determinand aspecte si manifestari caracteristice. prin deformarea ei in parti – scolioza. cu gandul ca poate se rezolva de la sine. Aceasta tinuta se caracterizeaza prin curburile naturale moderate ale coloanei vertebrale. Dezvoltarea posturii copilului de varsta prescolara. adica pozitia in timpul sederii. De foarte multe ori o atitudine deficienta abia schitata in copilarie poate evolua la pubertate. picioarele drepte si boltile plantare normale. ortostatismului. Postura.Deficientele care apar in copilarie si in timpul adolescentei evolueaza mai putin favorabil decat cele care apar la tineri si adulti. fiind o imprudenta faptul de a lasa aceste deficiente sa evolueze la voia intamplarii. curbura naturala toracica a coloanei vertebrale pronuntata (tinuta cifotica). mersului. Tinuta normala sau corecta este tinuta cea mai potrivita pentru functionarea aparatului locomotor si a intregului organism. Persoanele cu tinuta corecta sunt zvelte: tin capul drept. in tinerete si chiar la maturitate.

scade metabolismul. toracele turtit. Se interzice sa se tina in pozitie verticala copilul pana la trei luni. Profilaxia unei posturi incorecte Postura incorecta aparuta in copilarie poate duce la deformarea sistemului osos. evita jocurile de miscare. curbura cervicala e mai mica. scade pofta de mancare. -5- . Ea poate fi o urmare a sederii indelungate pe un loc. Cand copilul face primii pasi. pentru ca in felul acesta pozitia corpului lui devine asimetrica. plamanilor. abdomenul iesit putin inainte. abdomenul iesit mult inainte. In consecinta capul si gatul sint aplecate inainte. mai ales. sa se tina timp indelungat in picioare pina la 9-10 luni. care contribuie la intarirea sanatatii si aparatului locomotor. Copilul devine adinamic. tractului gastrointestinal. sa se aseze pana la sase luni. In tinuta lordotica este extrem de pronuntata curbura lombara. deoarece in afara de muschii slab dezvoltati in acest caz se observa si modificari ale aparatului ligamentar al coloanei vertebrate: ligamentele sunt intinse. Tinuta incorecta are o influenta negativa asupra functiei organelor interne: se ingreuiaza travaliul inimii. plimbari la aer curat. e mai bine sa se foloseasca in acest scop niste bretele speciale. Toate acestea sint si mai accentuate in tinuta cifotica. umerii adusi in fata. omoplatilor si a corpului in intregime. se micsoreaza capacitatea vitala a plamanilor. In scolioza se observa asimetria umerilor. oboseala sporita. apar dureri de cap. 3. mai putin elastice. daca scaunul si masa nu corespund varstei si proportiilor corpului copilului. jocuri mobile. din care cauza curbura toracica e mai pronuntata. nu se recomanda sa-l tinem de o manuta. De aceea profilaxia posturii incorecte cere exercitii fizice. apatic.dezvoltarii insuficiente a sistemului muscular si in primul rind a muschilor dorsali. Copiii nu trebuie sa doarma pe un pat prea moale care se deformeaza sub greutatea corpului copilului. Totodata copiii nu trebuie lasati sa doarma doar pe o parte.

Nu vom permite copiilor sa stea timp indelungat intr-un picior. mai ales dreptul. obisnuintele lui exercita anumita influenta asupra coloanei vertebrale. Daca diferenta e prea mare. Modul de viata al copilului. In aceasta perioada tot sistemul locomotor al copilului se adapteaza intens la conditii si solicitatii noi. Diferenta dintre inaltimea mesei si a scaunului trebuie sa dea posibilitate copilului sa tina liber coatele pe masa. ridica umerii. Daca scaunul e prea inalt. copiii sa nu stea mult timp pe vine. In acest scop se recomanda ca mobilierul sa corespunda inaltimii si proportiilor corpului lor. Vom avea grija ca micutii sa nu stea pe loc in picioare si sa nu sada pe vine mult timp. fara sa ridice sau sa coboare umerii. ce trec sub genunchi. stand la masa. copilul. 4. lazile cu nisip trebuie sa fie prevazute cu scaunele si masute. Aceasta se refera in special la copiii slabiti. Copiii invata sa tina corect creionul. iar daca e prea mica. jucandu-se cu nisip. el sta cocosat. pe trotineta. In timpul lectiilor si la masa copiii trebuie sa stea drept. stiloul. picioarele copilului nu ajung pana la podea si pozitia e mai putin stabila. Gravitatea acestor boli se manifesta in mod evident la copii -6- . Sub influenta unor factori nefavorabili la copii apar relativ usor diferite deformatii ale coloanei vertebrale. ori stranse sub scaun. de exemplu. In ultimul caz ele pot sa amorteasca din cauza comprimarii venelor mari. iar acasa la masa de lucru. copilul e nevoit sa stea cu picioarele desfacute (pozitie incorecta). bolnaviciosi si la copiii rahitici. ii formeaza tinuta. sa stea un timp indelungat in banca la gradinita. Cauzele dereglarii posturii corpului la copii La copiii de virsta prescolara continua procesul de osificare a scheletului si de consolidare treptata a aparatului musculo-ligamentar. sa nu parcurga distante mari (dozarea plimbarilor si a excursiilor). Pentru ca. sa nu duca greutati. atunci cand scrie ori deseneaza. Daca scaunul e prea jos.

in partea inferioara). Volumul lor vital este redus.prescolari. Din deformarile si posturile incorecte intalnite frecvent fac parte tinuta astenica. umerii sunt proiectati inainte. spatele rotund. Cutia toracica este retrasa. aceasta avand drept urmare o scadere a rezistentei organismului la factorii nefavorabili din mediul extern. ci si cauza de dezvoltare incorecta a muschilor. capul sta drept. spatele rotund. la elevii de virsta mica si la preadolescenti. Obisnuinta de a lua un aspect ingrijit are motive nu numai estetice. Tinuta astenica se caracterizeaza prin exagerarea curburilor cervicale si toracale ale coloanei vertebrale. abdomenul proemineaza (mai ales. In cadrul scoliozei au de suferit inima. ceea ce contribuie la mentinerea tinutei si la corectia deformatiilor in curs de aparitie. Aceasta se explica prin mobilitatea sporita a baietilor. Insuficienta de oxigen duce la dereglarea proceselor de oxidare. Tinuta incorecta are efecte negative pentru sanatatea copilului: dereglari de respiratie. picioarele sunt usor afectate in articulatiile genunchiului. mai frecvent la fete decat la baieti. Printre cele mai grave deformatii de postura este si scolioza. umerii. dezvoltarii fizice si formarii la copii a deprinderilor de a respecta corectitudinea posturala. de digestie. statica si in mers. spatele plat. O buna tinuta a copilului inseamna sobrietatea nefortata a posturii lui. Capul copiilor este aplecat. ficatul. -7- . Umerii sunt lasati si putin adusi inainte. Tinuta se modeleaza in procesul cresterii. scapulele si crestele ileonului formeaza o singura linie. scapulele proemineaza. Ea nu este numai o deformare a scheletului. abdomenul iese putin inainte. Spatele plat se manifesta prin aplatizarea tuturor curburilor coloanei vertebrale. Se considera corecta tinuta in cadrul careia toate cuburile coloanei vertebrale sant conturate uniform si moderat. plaminii. Tinuta reprezinta postura obisnuita in asezat. de circulatie sanguina. toracele “palnie” impiedica buna functionare a plamanilor.

care sa asigure o pozitie dreapta a corpului. Umerii sunt proiectati mult inainte. dereglarea armoniei muschilor. de consolidare a tinutei corecte. Rechizitele scolare le vor purta nu in genti.In caz de spate rotund este deosebit de accentuata curbura toracica a coloanei vertebrale. regimul incorect de viata al copilului. Copiii cu defecte de tinuta urmeaza sa fie supravegheati in mod special. de ameliorare a coordonarii miscarilor de recuperare a defectelor tinutei. 5. mobilierul ce nu corespunde inaltimii si proportiilor corpului. anumite boli. dezvoltarea neuniforma a muschilor responsabili de mentinerea coloanei vertebrale in pozitie corecta. Daca forma e normala. extremitatea se sprijina pe bolta longitudinala laterala. Daca muschii ce sustin -8- . Piciorul plat La formarea unei tinute corecte contribuie foarte mult forma piciorului. Se va avea mereu grija ca ei sa respecte o postura corecta la lectii si la domiciliu. curbura lombara este usor aplatizata. Cauzele de aparitie a deficientelor de postura. Gimnastica de corectie include exercitii de fortificare a muschilor. abdomenul este foarte proeminent. ce asigura elasticitatea mersului. insa lor li se vor aplica exercitii corectivespeciale deficintelor. imbracamintea incomoda. Toate deformatiile de postura mentionate se explica prin slabirea aparatului musculoligamentar. care sustin coloana vertebrala in pozitie corecta. de exemplu rahitismul. Elevii care sufera de aceste deformatii obosesc repede. iar bolta mediala serveste drept arc. La lectiile de educatie fizica copiii cu deficiente posturale nu sint separati. La lectie ei sunt agitati si simt necesitatea de a-si schimba cat mai des pozitia corpului. ci in ghiozdane cu bretele. in cadrul carora se deformeaza cutia toracica. a scoliozelor pot fi dezvoltarea insuficienta a musculaturii.

ca incaltamintea este stramta. se invinetesc. Conditiile ce contribuie la dezvoltarea piciorului plat sunt diferite. devin reci. din care cauza apar dureri si chiar spasme musculare in ele. bai zilnice. La acesti copii incaltamintea ce rupe mai repede. cu toate ca dimineata era buna. mersul indelungat pe asfalt in incaltaminte moale si fara tocuri. Pentru copiii -9- . prin urmare. Picioarele plate contribuie la pozitia vicioasa a bazinului si coloanei vertebrale. obezitatea. Toate acestea se explica prin faptul ca din cauza supraincordarii din timpul zilei piciorul devine si mai plat. din cauza careia bolta plantara suporta o greutate excesiva.bolta plantara slabesc. mersul descult. intinzindu-se. Mersul descult se recomanda in special pe pamant moale sau pe nisip. Copiii cu picioarele plate merg anevoios: dau din miini. Spre sfirsitul zilei copiii se plang de obicei. deoarece in cazul acesta copilul transfera greutatea corpului pe marginea exterioara a boltei plantare si strange degetele. Picioarele transpira. toata greutatea cade asupra ligamentelor. din care cauza tinuta devine incorecta. se tocesc mai tare partile mediale ale talpilor si tocurilor. se inrautateste irigarea lor cu singe. indoaie mult picioarele in genunchi si in articulatia soldului. pozitia verticala de lunga durata si mersul pina la virsta de 10-12 luni. tropaie. Pentru prevenirea piciorului plat se recomanda exercitii moderate pentru muschii extremitatilor inferioare. • • • • astenia si dezvoltarea fizica slaba. fac piciorul plat. ca de exemplu: • rahitismul. contribuind in felul acesta la intarirea boltii plantare. se lungeste. mersul lor este incordat si stangaci. La persoanele cu picioare plate sufera functia de sprijin a extremitatilor inferioare. care.

). imbracand caracter de masa (gimnastica de baza spre exemplu) sau pot fi accesibile numai unui grup restrans. practicarea unui sport adaptat posibilitatilor lui. ajutand la stapanirea aparatului locomotor si la dezvoltarea coordonarii si orientarii in spatiu.cu tinuta incorecta si picioarele plate. 6. Exercitiile fizice Exercitiile fizice aplicate din primul an de viata. toate acestea concurand la formarea esteticii motrice si corporale si implicit la formarea corecte a posturii. la inceput sub forma masajelor apoi a gimnasticii pentru sugar favorizeaza dezvoltarea somatica si motorie a copilului. Aprecierea si verificarea permanenta a starii fizice a copiilor de varsta prescolara si scolara constituie una dintre cele mai importante probleme ale . astfel: in toate miscarile se pastreaza o anumita tinuta a corpului si a segmentelor sale (varfuri.prezenta unor exercitii care se executa in conditii neobisnuite. spate drept. cum este cazul ramurilor sportive. prin tonifierea musculaturii. in cadrul exercitiilor de gimnastica medicala se introduc exercitii de corectie. . . etc. 7.10 - .pronuntatul caracter estetic al tuturor exercitiilor efectuate. ameliorarea oxigenarii tesuturilor. Educatia fizica Educatia fizica poate contribui insa la corectarea posturii organismului uman prin: - varietatea larga de exercitii fizice folosite pot avea o larga accesibilitate. expresivitate. are un rol favorabil de stimulare a cresterii si dezvoltarii. genunchi intinsi. Pe masura ce copilul creste. intarirea articulatiilor.

cu obiecte portative sau la aparate. sa fie potrivite nivelului de pregatire. Avand o pondere insemnata in lectiile de educatie fizica ale copiilor. liber. acestea au o structura simpla. Modificarile actuale ale starii fizice a copiilor sunt generate de transformarile social-economice din societatea umana. motivand larga lor accesibilitate pentru toate categoriile de executanti.11 - . Faptul ca exercitiile de fortificare. intarirea articulatiilor. trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa fie accesibile. executate din diferite pozitii initiale. doua segmente (brate si trunchi) sau mai multor segmente combinate. sunt descrise terminologic si desenate si constituie o parte a proiectului de tehnologie didactica al fiecarui cadru de specialitate. varstei si sexului. individual sau in grup. cu caracter preventiv sau corectiv sunt principalele mijloace prin care se actioneaza asupra corpului omenesc. brate). perfectionarea mobilitatii si supletei aparatului locomotor cu numeroase posibilitati de modificare a structurii miscarilor. de pe loc sau din deplasare. Exercitiile pentru formarea corecta a posturii sunt constituite din miscari care se adreseaza unui singur segment (de exemplu. de la segmentele si grupele musculare mai mici spre cele mai mari. cu partener. vizand tonifierea musculaturii.educatiei fizice. sa fie executate intr-o ordine logica. pentru a face fata in conditii optime efortului din lectie. Pentru a fi eficiente. exercitiile pentru o dezvoltare fizica corecta si armonioasa. se realizeaza incalzirea generala a organismului. indiferent de varsta si gradul lor de pregatire. Ele au caracter analitic si influenta selectiva. acolo unde structura lor impune acest lucru. sa se execute si pe partea dreapta si pe partea stanga. prin aceasta. aceste exercitii asigura o prelucrare analitica a aparatului locomotor si. Ele se bazeaza pe miscari analitice asupra fiecarei grupe musculare. segment si articulatie. Pentru infaptuirea acestui obiectiv este necesar ca in cadrul fiecarui sistem de lectii sa se actioneze pentru .

rotari. astfel: - exercitii pentru brate. In concluzie. tractiuni si impingeri. cat si in momentele de repaus. cap-gat-trunchi. a musculaturii spatelui si a abdomenului. se alcatuiesc intr-o anumita ordine.12 - .sarituri. educatia fizica practicata corect si sistematic inca din gradinita are un rol esential in mentinerea unei posturi corecte la tinerii aflati in crestere. supletea si mobilitatea acestora sa se dezvolte in raport de functia specifica a fiecarui segment si a fiecarei regiuni. abdomen. Este necesar ca actionand in sensul mentionat sa fie perfectionate forta si supletea tuturor lanturilor musculare ale bratului pe planurile necesare indeplinirii actiunilor respective. atat in timpul activitatii. 8. este necesar ca forta. Preocuparea pentru formarea reflexului de tinuta corecta are un caracter continuu pe parcursul intregii lectii. Principalele verigi din lectia de educatie fizica in cadrul carora se actioneaza direct pentru dezvoltarea fizica corecta si armonioasa sunt veriga destinata influentarii selective a aparatului locomotor si veriga in care se actioneaza pentru perfectionarea calitatilor motrice. cap-gat. dar este benefica si pentru corectarea micilor deficiente aparute ca urmare a unei posturi vicioase. picioarelor. Bratele de exemplu.dezvoltarea fortei si elasticitatii musculaturii si articulatiilor bratelor. De exemplu. circumductii. trunchi . picioare. spate. etc. sunt solicitate sa execute miscari de intinderi si indoiri. pronatii si supinatii. 8-10 exercitii (sau mai multe). balansari. . brate + picioare. adductii si abductii. Jocurile de miscare . grupate in complexe.

Jocurile precum: . Gimnastica aerobica si dans Exercitiile de aerobic.Cine ajunge primul”. care pot astfel sa isi consume energia intr-un spatiu organizat. le formeaza dibacia de a arunca. ajuta la intarirea si echilibrarea sistemului nervos al copilului. dezvoltarea vitezei si a indemanarii si exersarea bratelor.. In cadrul programului de dans se fac pasi ritmici si exercitii de dans clasic si modern.. facandu-l mai putin nestapanit si impulsiv. in compania altor copii cu varste apropiate. „Cine arunca mingea mai departe”. decat daca ar fi nevoiti sa faca miscare acasa.Jocurile de miscare.13 - . Programul contine variatii de mers si alergare. Sunt un mijloc important pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice (deformarea coloanei vertebrale. Acestea urmaresc tonifierea principalelor lanturi musculare. a picioarelor si a abdomenului. diverse exercitii executate pe loc si din mers si miscari de relaxare si stretching. Ele ii antreneaza pe copii in exersarea miscarilor si invingerea obstacolelor. fandari sau rasuciri. sub indrumarea unui profesor specializat. de a sari si a se intrece in viteza. „Cine nimereste tinta” sunt doar cateva dintre ele. gimnastica sau dans ajuta la dezvoltarea armonioasa a micutilor si la pastrarea unei tinute corecte a corpului . jocuri de atentie. piciorul plat). inclusiv integrarea acestora in colectivitate si dezvoltarea capacitatii de comunicare . fiind la fel de importante in dezvoltarea armonioasa a copiilor. ca si alimentatia. gimnastica sau dans este indicata celor aflati in perioada de crestere. Dovedit este faptul ca micutii sunt mult mai motivati sa faca exercitii fizice alaturi de alti copii. de la activitatile alese spontan in grupul de joaca pana la activitatile de la ora de educatie fizica sunt cele mai indragite. prin balansari. Practicarea exercitiilor de aerobic. Exercitiile de aerobic urmaresc formarea unei tinute corecte si dezvoltarea ritmicitatii si a muzicalitatii motrice. 9. Explicatia .

se pot corecta posturile anormale ale coloanei vertebrale (scolioze. lordoze. Kinetoterapia are ca rezultate : • castigarea mobilitatii articulare normale pierdute in urma unei imobilizari post-fractura . Kinetoterapeutul trebuie sa stie sa se poarte cu copilul. si nu ca pe un mijloc de distractie. Kinetoterapeutul trebuie sa isi sustina permanent pacientul. spate plan etc). Prin kinetoterapie .avand totusi in permanenta controlul si indrumand efectuarea terapiei necesare. sa il motiveze in momentele de dificultate.14 - . cifoze. picior plat etc). Kinetoterapia este o terapie de lunga durata si cere din partea pacientului perseverenta. alcatuite individual in functie de afectiune si de evolutia sau involutia acesteia. trateaza numeroase afectiuni prin intermediul programelor de exercitii terapeutice.gimnastica medicala . cifolordoze. Dupa stabilirea diagnosticul de catre un medic de specialitate se recurge la aplicarea tratamentului prin kinetoterapie.acestui fenomen consta in faptul ca acestia vad exercitiile realizate acasa ca pe o tema suplimentara. sa il faca sa se simta independent . sa discute si sa explice fiecare rezultat aparut.este important ca specialistul kinetoterapeut sa reuseasca sa faca din exercitiile fizice o joaca. deficiente ale membrelor inferioare (genu valgum sau varum. sa se joace cu el . 10. sa il lase pe copil sa se plimbe prin sala de gimnastica medicala. Jocul este foarte important ca metoda de invatare a abilitatilor motrice. Gimnastica medicala la copii Gimnastica medicala.

cu o semnificatie simbolica precisa.Modul in care adultii din institutie reactioneaza fata de copil. defierit de cel familial in institutii pentru persoane cu handicap. ce necesita din cauza unor nevoi speciale. hiper lordoza sau spate plan) • • • • 11. o permanenta asistenta specializata. .Personalitatea copilului. acele categorii de persoane. platfusul. genum var sau valg sau asa-zisii "genunchi in X" corectarea atitudinilor posturale vicioase si a modificarilor de ax ale coloanei vertebrale deja instalate (cifoza. abandonate de familiile lor. scolioza. . Efectele institutionalizarii pot varia la fiecare copil. Ele separa din masa de indivizi ai societati respective. . un regim de viata supravegheat. Institutiile sunt rezervate celor care prin natura si comportamentul lor psihosocial nu se pot ajuta singuri. Dincolo de aspectele lor functionale au o destinatie precisa. datorate pozitiei incorecte a micutilor in banca sau pe scaun in timpul pregatirii lectiilor tratarea afectiunilor aparatului locomotor : luxatiile congenitale de sold. aceste institutii reprezinta un spatiu social. psihologic si moral. Institutionalizarea si efectele ei Institutionalizarea presupune obligativitatea desfasurarii existentei intr-un alt mediu.15 - .Mediul inconjurator. in functie de urmatorii factori: .• • normalizarea tonusului muscular antrenarea intregul corp in miscare si pregatirea organismul copilului pentru efort formarea obisnuintei unor miscari corecte si coordonate corectarea diferite deformari ale coloanei vertebrale.

. dificultati in relationarea cu alti copii. diferite de ale celorlalti copii. agresivitate. si este in general mai curios. Cu timpul. mai interesat. Cateva din efectele institutionalizarii sunt: · · · · · · · · lipsa increderii. Fiecare copil are necesitati proprii. retragerea din cadrul interactiunilor. comportament dificil. Este vital ca un copil sa poata dezvolta relatii stranse de atasament. hiperactivitate. copilul va raspunde la aceste sentimente in mod similar. Devotamentul si angajarea adultilor in relatia cu copilul sunt esentiale. mai cooperant si mai prietenos cu ceilalti copii.De aceea copiii diferiti raspund in mod diferit. Nu este suficient ca un copil si un adult sa fie impreuna. Un copil care sigur s-a atasat de un adult se simte bine (confortabil) in mediul in care se afla. poate duce la modificari psihologice temporare sau la modificari ireversibile in cazul unor actiuni prelungite. ci este absolut necesar ca adultul sa isi arate in mod clar si deschis sentimentele sale pozitive fata de copil. afectiune pentru toata lumea. (Ex. Abandonul copilului sau chiar sentimentul subiectiv de abandon resimtit de copil ca o trauma majora.16 - . insa studiile facute au aratat ca aceste dificultati pot fi īn general depasite.: limbaj redus. (Ex.: nu tuturor copiilor le plac aceleasi lucruri). lipsa cunoasterii de sine. intarziere in dezvoltarea fizica si psihica. performante intelectuale scazute) Aceste dificultati pot persista pe durata intregii vieti a copilului care a trecut printr-o astfel de experienta. au tendinte agresive fata de ceilalti copii de varsta lor.

capata caracter patologic. cognitiva : intarziere mentala. usa inchisa Este tinut in brate neregulat Posibilitatile de joaca (jucarii. Numeroase studii au aratat importanta calitatii responsivitatii ingrijitorului in dezvoltarea sociala si cognitiva a copilului. toate promoveaza schimbarea fara sa dam prea mare importanta. mecanisme care. asa cum se intāmpla in familie. institulionalizarea are efecte negative in special datorita felului de īngrijire. se zgarie. neadecvate fiind. prin care incearca sa suplineasca stimularea insuficienta. schimbarile). vocile. Pentru copiii din institutie. activitatile care ne inconjoara (zgomotele. . auditiva: tipa. se leagana. Iata cateva exemple: Acasa Copilul are acces in diferite incaperi Zgomotele casei si ale familiei Este tinut in brate regulat Are posibilitati multiple de joaca In institutie Copilul are acces limitat la un salon Tacerea goala. plange. persoane) sunt limitate Are sentimentul ca apartine unei familii Nu este constient de sentimentul de apartenenta (multe infirmiere) Dezvolta conceptul „al meu” Nu are nimic personal Are foarte multe ocazii de a imita adulti Are putine relatii Copilul resimte neplacut aceasta lipsa a stimularii creandu-si mecanisme autoprotective.17 - .Indiferent de varsta copilului. Intr-un cadru normal. tactila: se musca. se loveste. mediul nu le va da automat stimularea. Comportamente datorate lipsei de stimulare: vizuala: isi freaca puternic ochii. Copiii institutionalizati raman in urma in dezvoltare cu o luna pentru fiecare doua luni si jumatate. Stimularea este esentiala pentru dezvoltarea normala a copilului.

sa conduca prin exemplul . Miscarea ca fiind esentiala pentru viata. Cele trei principii de baza ale metodei sunt: observatia. simtind permanent nevoia de a se misca in prima copilarie. pentru invatarea activitatilor practice cotidiene. agresivitate. sa recunoasca “pragul de interventie”. legand-o de activitatile practice de fiecare zi si de jocurile copiilor. inhibitoare a miscarii.motrica: postura deficienta. mediul pregatit cu materiale specifice. fara ideile preconcepute despre cum trebuie sa invete copilul. Rolul educatorului este sa recunoasca nevoile de dezvoltare ale fiecarui copil. armonizandu-se cu impulsurile motorii. simple. ci numai ca un ajutor pentru a cheltui bine energia si pentru a o lasa sa se dezvolte normal. iar educatia nu poate fi conceputa ca moderatoare sau. Exista totusi doua categorii de dezvoltare la copii institutionalizati: • • Copii cu capacitatii motorii si neuropsihice normale Copii cu un anumit grad de handicap motor sau si neuropshic 12. nevoia lui de miscare fizica. aceasta situatie se estompeaza o data cu dezvoltarea capacitatii de inhibitie. in general. care. conceptul de libertate individuala. intarziere in achizitionarea mersului. sociala : izolare sociala. atrofie musculara. Copilul se afla intr-o miscare continua. sa-i puna la dispozitie un mediu adecvat. incepe sa construiasca instrumentele destinate a asculta de vointa. introducand educatia miscarilor in ansamblul unic si indivizibil al formarii personalitatii infantile.18 - . in special. sa inteleaga nevoia copilului de a repeta activitatile. Metoda s-a dovedit a fi benefica recuperarii copiilor cu deficiente neuromotorii atat pentru dezvoltarea motricitatii fine. Metoda Montessori in tratarea deficientelor neuromotorii Pedagogia Montessori pretinde ca educatia motorie face parte din insasi viata copiilor. mai rau.

lasand acestuia din urma posibilitatea de a se dezvolta. multe tehnici de „interventie” psihomotorie. sa aiba o tinuta ingrijita.19 - . sa vorbeasca cu o voce joasa. Adaptarea metodei. In cadrul metodei Montessori se regasesc teorii ale analizei si organizarii miscarii. iar terapeutul ocupational se ocupa de integrarea acestor achizitii motrice si cognitive in viata cotidiana a copilului. in acest cadru. sa arate respect. reducand-o apoi la automatizarea miscarii selectionate dupa tatonare. Kinetoterapeutul intervine pe partea de motricitate globala si pe formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice fine. Prin incercari si erori repetate copilul isi insuseste o deprindere. in oferirea mijloacelor necesare. ar consta in interventia dirijata a specialistului.propriu. deoarece. pentru a-i asigura autonomia necesara spre care tindem cu totii atunci cand ne fixam obiectivele reabilitarii copilului cu deficiente neuromotorii. Rolul adultului in educatia copiilor consta. Adaptarea si specificitatea mediului de joaca interior montessorian are efecte stimulatoare pentru copiii cu deficiente neuromotorii. conform principiilor montessoriene. crearea si pregatirea unei ambiante asemanatoare celei din viata. Echipa de interventie multidisciplinara si colaborarea reala intre membrii ei ar avea un rol insemnat in integrarea in societate a copilului cu deficiente neuromotorii. deoarece unul dintre principiile montessoriene sustine actiunea limitata a adultului asupra copilului. mai degraba de noninterventie. psihopedagogul pe partea de stimulare a abilitatilor scolare. sa stabileasca rutine. acesta fiind un aspect al inteligentei senzorimotorii. data fiind capacitatea lor redusa de miscare. sa ofere prin propriul exemplu o conduita de disciplina si ordine in lucrul cu materialele de joc. aranjarea in mod adecvat a obiectelor si a jucariilor faciliteaza activitatile motrice si senzoriale la acesti copii (explorarea si manipularea jucariilor). Multitudinea miscarilor haotice ofera un mare numar .

Fara aceste solutii alternative. Raspunsul va fi corelat si ajustat acestei noi situatii. In cazuri patologice exista pericolul ca procesul de invatare sa se faca defectuos prin fixarea unor deprinderi incorecte sau sa intervina factori care sa perturbe coordonarea miscarilor: spasticitatea. cand urmarim felul in care copiii isi insusesc schemele de miscare. inflexibil. Primele raspunsuri ale abilitatilor primare ale copilului sunt: fixarea privirii si apoi atingerea obiectului urmarit. pana se ajunge la selectia unor pattern-uri stabile. Astfel nici o abilitate nu este dobandita separat de dezvoltarea mentala a activitatii motrice. anxietatea. manifestate prin atingere si apoi prin prindere. oboseala.de solutii in atingerea unui scop.20 - . stabilitate si flexibilitate. ataxia. interventia bazata pe o cunoastere riguroasa a manifestarilor patologiei copilului cu deficiente neuromotorii. comportamentul nostru ar fi rigid. de a da raspunsul cel mai adecvat. de la cea mai simpla la cea mai complexa. diferentiind proprietatile propriilor segmente (mana) si de cele ale mediului inconjurator (jucarie). precum si spatiul care le separa. au doua proprietati: una stabila si una flexibila in toate activitatile si sunt rezultatul repatizarii si naturii dinamice in sistemul de dezvoltare. In deficienta neuromotorie. Abilitatile de recunoastere a unei noi situatii. Orice achizitie motorie sau cognitiva. Miscarea potrivita pentru a indeplini un scop este considerata un act mental cognitiv si face parte dintr-un sistem neuromotor complex. astfel omul poate recunoaste o situatie si o poate compara cu altele intalnite in trecut. precum si adaptarea si organizarea . durerile musculare. urmarind schimbarile din miscarea precursoare (rasucire si scuturare). este conceputa ca un raspuns la stimuli exteriori. Tranzitia de la miscarea haotica la cea de atingere voluntara se face pe diverse cai. Apar doua solutii. dar poate intalni si situatii noi pentru care nu are formate deprinderi. Engramele pentru activitati obisnuite umane incep in copilarie si se mentin toata viata.

coordoneaza. reprezentata de stabilizatori. Prehensiunea si miscarile mainii. vizite la muzee sau parcuri de distractii. implicati intr-o sarcina specifica (de prindere a unui obiect) nu sunt dictati doar de activarea muschilor sinergisti. in general. club. clinica. scoala. Fiecare act motor repetat devine automatism (implicarea sistemului extrapiramidal). Imediat ce depaseste nivelul reflexelor. sub forma unor jocuri pentru a diversifica programul de reabilitare al copilului cu deficiente neuromotorii si pentru a contribui la integrarea lui sociala. Il ajutam pe copil. Activitatile specifice metodei Montessori pot fi adaptate si exersate in cadrul sedintelor de interventie. pasul drept cu care se poate incepe reabilitarea lui. de proprietatile obiectului cu care vine in contact mana.21 - . Imbinarea activitatilor cu invatarea folosirii unor obiecte si situatii din viata cotidiana: socotitul banilor si cumparaturile. il vor asigura pe copilul cu deficiente neuromotorii ca nu va fi marginalizat sau discriminat de societate. solicitarea cortexului motor fiind admisa in functie de dobandirea si repetarea . ii corespunde o anume pozitie a intregului membru superior. sa recunoasca activitatile de joc si exercitiile invatate in sala de inteventie si sa le practice eficient in situatii diverse de viata. ajutata de grupe variate si extinse de muschi. participarea la spectacole. planifica. Fiecarui mod de prindere a unui obiect pentru a efectua un act motor. sunt sustinute de participarea musculaturii intregului membru. astfel. sau de grupul de interventie din care face parte (gradinita. Exista o relatie stransa intre dezvoltarea controlului postural si cea a miscarilor independente ale bratelor si mainilor. anticipand miscarea in functie de factorii de mediu. El poate desfasura aceste actiuni insotit de parinti. Parametrii controlului motor. este primul pas. centru). copilul dobandeste deprinderi in functie de experienta.unui program adecvat tulburarilor asociate deficientei neuromotorii. deplasarea cu mijloacele de transport in comun. SNC controleaza performantele intr-o sarcina in urma feed-back-ului oferit de proprioceptori si de receptorii cutanati.

reactii de indreptare si echilibrare la achizitia mersului) poate conduce la esecuri multiple. la un copil cu deficiente neuromotorii ramane de nerezolvat atunci cand el nu se poate folosi de sprijinul pe propriile maini. pentru a-l aplica cu succes si mai ales pentru a obtine rezultate favorabile. de asemenea.actului respectiv si de schimbarea unor componente din mediu in care desfasuram actul motric. monitorizata pentru a organiza un plan de inteventie personalizat. Ca exemplu: abordarea mersului cu ajutorul cadrului sau a sistemului de bare paralele. abilitatea si performantele realizate de mana sunt asociate cu o capacitate superioara a functiei sistemului proprioceptiv si dezvolta implicit functiile cognitive ale copilului si nu numai. nivelele de dezvoltare ale manualitatii. stimularea copilului sa desfasoare sarcini motrice de mare finete si specificitate cum ar fi insirarea de margele pe o sfoara sau utilizarea clemelor pentru prinderea unor obiecte de mici dimensiuni. atunci cand el nu este pregatit (membrele superioare ca si intregul corp sunt in faza achizitiilor motrice de baza: sprijin pentru patrupedie. Dezvoltarea deprinderilor motrice fine la copii pot fi usor identificate si evaluate cu diferite scale. a componentelor ce tin de eliberarea obiectelor trebuie stabilita pentru fiecare caz in parte. notata. Jocuri si exercitii pentru dezvoltarea coordonarii si a deprinderilor motrice fine ce pot fi adaptate pentru activitatile copiilor cu deficiente neuromotorii: . Ca un corolar.22 - . de controlul si de forta corespunzatoare manipularii aparatelor. Dezvoltarea controlului mainii ca obiectiv trebuie cuprinsa in programul de recuperare a copilului cu deficiente neuromotorii. evolutia prehensiunii. Mai mult.

Scopul: cresterea fortei musculare la degete si exersarea pensei tridigitale specifica scrisului. leaga panglici si esarfe.coordonare bimanuala. butoniere. discriminare si sortare. Scopul activitatii – discriminarea tactila. . sau le introduce intr-o sticla. folosind ca material cadrele specifice montessoriene. Scopul acestor exercitii: insusirea deprinderilor de imbracare (actiuni motorii succesive). celalalt umplut cu apa. unul gol. · Folosind doua castroane. in linie. dopuri. Exercitiile sunt utile pentru cresterea coordonarii bimanuale si oculomanuale. · Utilizarea seturilor de cutii cu deschizaturi profilate dupa forma pieselor ce trebuie introduse pentru dezvoltarea capacitatilor de observare. solicitam copilului sa mute apa dintr-un castron in altul prin imbibarea si stoarcerea unui burete. · Dintr-o gama variata de materiale din diferite texturi si culori. a coordonarii oculomanuale. deapana firul pe un ghem. · El insireteaza. discriminare. copilul sorteaza bucati dupa textura lor. margele) pe un material textil de dimensiuni A4. doua dimensiuni (diametru si inaltime) – activitate de comparare.· Copilul utilizeaza clemele de rufe pentru a prinde si ridica obiecte de diferite marimi si greutati de pe masa. · Copilul aseaza diverse obiecte (nasturi. · Copilul insira margele pe o sfoara.23 - . incheie/descheie nasturi. deschide/inchide fermoare. sortare. de la stanga la dreapta si de sus in jos. Obiectivele urmarite: formarea deprinderilor de organizare a spatiului grafic. Scopul activitatii . Seriile acestor materiale de joc variaza gradual printr-o dimensiune (inaltime). · Copilul introduce cilindri de dimensiuni egale sau diferite in casute corespunzatoare. ignorand criteriul culoare. cresterea coordonarii bimanuale si a coordonarii globale.

de orientare spatiala. apoi prin discriminare tactila pe placa cu litere dispuse in relief sau prin identificarea literelor. . ulterior compunerea cuvintelor folosind litere de lemn. geometrie pot fi dobandite de catre copilul cu deficiente neuromotorii.24 - . · Alcatuirea hartilor si planurilor geografice sub forma jocurilor puzzle sau incastru faciliteaza insusirea cunostintelor de geografie. asezarea a 10 sarme pe un plan. biologie. · Invatarea elementelor grafice se face pentru inceput desenand litera cu degetul la cutia cu nisip. istorie. apoi a 100 de sarme. Metoda Montessori se poate aplica inca din primele zile de viata ale copilului.· Apasarea puternica cu degetul sau palma a unei mingi elastice (din material textil) ce trebuie introdusa intr-o cutie si scoasa printr-un sertar. · Cunostinte despre mediu. una sub alta. · Deplasarea discurilor pe o tija de sarma dreapta sau curba regleaza controlul miscarii la membrele superioare. Exista material specific pentru invatarea operatiilor cu fractii. asezarea cifrei corespunzatoare sub fiecare margea de pe sarma contribuie la cunosterea si la compunerea numerelor. · Insusirea capacitatilor aritmetice este una dintre cele mai distractive si usoare activitati: insirarea margelelor pe o sarma (10). Metoda este adaptabila acestuia intrucat Montessori spunea ca "Copilul este parintele civilizatiei si maestrul propriei sale educatii". faciliteaza numeratia pana la 1000. daca se recurge la materialele didactice Montessori.

Mega. . 2008 6. Montessori. Petrut-Barbu. Cartea Romanesca.. Dr. Universitatii „Al. Bucuresti. G.Metodica educatiei fizice . Program de educare neuromotorie Ed.Adrian N. Dr. Mogos A.S.Ed.I. 1975 5.ro . Bucuresti. Ionescu – Despre atitudinea corecta a corpului – Ed.U. 2007 3. . Mitra G. .Ed. Sport-Turism.Gimnastica in scoala . -Copilul si motricitatea. www. Nina SOCOLIUC – Bazele puericulturii si igiena copilului (curs de prelegeri) – Balti. Cluj-Napoca. 1992 7.F. 1961 2. Luca A.25 - . M. conf..Metoda Pedagogiei stiintifice aplicata in educatia copiilor mici .sportscience.C.Bibliografie 1.Cuza” Iasi.Ed. 1998 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful