Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania, rolul statului

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializare: Finante Banci Grupa II

Realizatori: Ganescu Simona Mariana Doroftei Simona Gabriela Constantinescu Ovidiu

Prof. Adrian Liviu Scutariu

1. Functiile concurentei 2. Notiunea de concurenta 1.Cuprins 1.Piata cu concurenta perfecta 3. rolul statului .Piata monopolistica 7.Piata cu concurenta imperfecta 4.2.Piata tip monopson 8.Concurenta 1.Piata reglementata de stat Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania.Piata oligopolista 6.Monopolul 5.3. Politica concurentiala 1.

● gradul de diferenţiere a ofertei şi preferinţelor.Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata Orice agent economic – firmă. ● gradul de transparenţă a pieţei. condiţiile cele mai favorabile de livrare a bunurilor de consum şi factorilor de producţie etc. în vederea obţinerii unor condiţii mai bune de producţie. Notiunea de concurenta Alături de cerere. de achiziţie a bunurilor de consum. În concurenţă.d. modul în care funcţionează.1. ● reglementările privind intrarea/ieşirea de pe o anumită piaţă. fiind expresia liberei iniţiative. ele au doi stâlpi de rezistenţă: piaţa şi concurenţa. administraţie. Izvorând din filosofia proprietăţii private. De exemplu.m. Condiţiile concurenţei sunt: libertatea formării preţului şi existenţa proprietăţii private. Vânzătorii se întrec între ei pentru „banul clientului”. stabili în achiziţii. Concurenţa reprezintă un comportament specific interesat al unor subiecţi de proprietate. cumpărătorul „aleargă” pentru a găsi vânzătorii cu preţul cel mai mic. social. menaj. spiritul de competiţie. mediul economic. financiare ş. riscul. finalităţile şi mecanismele prin care este reglată activitatea economică. o trăsătură esenţială a pieţei. Din această competiţie. Concurenţa reprezintă atât o confruntare. modul de repartizare a rezultatelor şi de adoptare a soluţiilor privind problema fundamentală a economiei. 1. . valutare. majoritatea economiilor de schimb contemporane funcţionează ca sisteme cu piaţă concurenţială. iar drepturile de proprietate sunt riguros delimitate şi garantate. cu forţă economică ridicată. pentru a atrage cumpărători cât mai mulţi. pentru a-şi atinge obiectivele. depinde calitatea mediului de afaceri concurenţial. în mod normal şi ca regulă. dar şi de cooperare. fiecare acţionează din interes. De modul în care acestea îşi îndeplinesc funcţiile de care dispun în mod potenţial. Concurenţa a evoluat în timp şi spaţiu. ● măsura în care societatea. de efectuare a operaţiunilor băneşti.Concurenta 1. ● gradul de substituibilitate şi complementaritate a bunurilor economice. ● mărimea veniturilor şi mecanismele prin care acestea se obţin. individ – îşi desfăşoară activitatea în relaţii reciproce cu ceilalţi. social-politic şi economic. Este o întrecere pentru a obţine avantaje (sau măcar pentru a diminua probabilitatea producerii riscurilor). care. cultural sunt capabile să stimuleze iniţiativa. receptivi la preţ şi alte favorabilităţi. ofertă şi preţ. ies învingătorii cei mai buni. de vânzare. iar amploarea ei este influenţată de: ● numărul şi puterea economică a agenţilor cererii şi ofertei. calitatea cea mai bună. creativitatea. Baza mediului economic o reprezintă sistemul de proprietate asupra bunurilor economice. concurenţa este una dintre variabilele definitorii ale pieţei. intră în raporturi de cooperare şi confruntare cu ceilalţi. elementele sale constitutive.a. dar şi cu mediul natural-geografic. politic. Aşa cum s-a arătat într-o temă anterioară. cât şi o cooperare între agenţi economici. Mediul economic reflectă relaţiile şi instituţiile care caracterizează viaţa economică a unei societăţi.

înseamnă că piaţa bunului „X” este o piaţă competitivă. menite să distorsioneze concurenţa. Ca orice competiţie. b) Diferenţiază agenţii economici: îi favorizează pe cei creativi. drepturi/avantaje speciale acordate unor întreprinderi). iar cererea pieţei se reduce cu 0.. satisfacerea mai bună a nevoilor (vezi figura 1). Practicile anticoncurenţiale sunt numeroase.1%. organismele abilitate să o supravegheze şi să aplice măsuri punitive1. 1.Politica concurenţială Reprezintă ansamblul de reglementări. economisia resurselor. „cel mai bun stimulent al eficienţei tehnice şi inovării de către firme şi cel mai eficace drum pentru realizarea diviziunii muncii şi a unei specializări la nivelul UE. 21/10 aprilie 1996. precum: . să-i altereze funcţiile şi capacitatea de a impulsiona progresul economic. întreprinzători. obiective şi organisme care urmăresc asigurarea unui climat concurenţial normal. 1. ● natura politicilor economice. În cadrul Uniunii Europene s-a elaborat şi promovat Politica Comună în domeniul concurenţei. . la reducerea costurilor şi chiar a preţurilor de vânzare. inclusiv în funcţie de cetăţenie. Instituţiile concurenţei în România sunt: Consiliul Concurenţei şi Oficiul Concurenţei. Legea nr. volumul producţiei şi desfacerii. Legea nr. înseamnă că respectiva piaţă este puţin concurenţială.Funcţiile concurenţei a) Stimulează progresul economic: ea incită la inovaţie şi creativitate. benefice pentru participanţii la comunitate”. Din contră. În lipsa supravegherii şi reglementării. ● amploarea tipologia şi plaja practicilor anticoncurenţiale. nedistorsionată. .intervenţii publice care pot deforma concurenţa dintre firme (prin anumite ajutoare de stat. . menită să asigure o concurenţă liberă.2. sancţiunile care se aplică celor care le încalcă. o creaţie socială conştientă. Teoretic.măsurile discriminatorii. Mediul economic concurenţial . împărţirea pieţelor) şi promovarea altor practici restrictive. reglementarea concurenţei se realizează prin numeroase acte normative dintre care se detaşează Codul Comercial. poate duce la monopol şi alte anomalii economice. . care favorizează creşterea eficienţei. 1 In România. cantitate şi mod de comercializare. care alterează competiţia. dacă prin respectiva măsură cererea pieţei se contractă cu 4%.● nivelul de dezvoltare economică. concurenţa se poate autodistruge. ea îi elimină sau îi reorientează spre alte domenii pe agenţii imobili.3. dacă firma A măreşte cu 10% preţul bunului „X” pe care-l comercializează.realizarea unor înţelegeri de tip cartel (privind preţul. ● nivelul de instruire a agenţilor economici. c) Uneori duce la diferenţierea şi diversificarea ofertei. O piaţă este cu atât mai competitivă cu cât este mai redusă capacitatea fiecărei firme de a o influenţa prin preţuri.abuzul de poziţie dominantă. salubrizează viaţa economică. prevenirea şi sancţionarea practicilor anticoncurenţiale. abili.realizarea de concentrări (fuziuni) interne şi internaţionale etc. cultural-spirituală şi morală a membrilor societăţii. În toate ţările cu economie cu piaţă concurenţială există reglementări juridice privind regulile desfăşurării concurenţei. şi concurenţa se desfăşoară pe baza anumitor reguli. ea fiind. De exemplu. conservatori. ca şi piaţa. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. competitivitatea este maximă când fiecare firmă are o putere nulă de a influenţa piaţa. Legea Concurenţei.

e) Concurenţa şi proprietatea privată favorizează formarea unor comportamente raţionale. asumarea câştigurilor dar şi a riscurilor care rezultă pentru agenţii economici. Cu titlu general şi sintetic. Printre instrumentele extraeconomice folosite în cadrul concurenţei sunt frecvente: obţinerea de informaţii privind concurenţii. ele pot fi prezentate ca instrumente (mijloace) economice şi extraeconomice. conduce la concentrarea exagerată a forţei economice.d) Permite cumpărătorului să găsească furnizorul cu marfa cea mai bună şi mai ieftină şi îi stimulează sau constrânge pe producători să găsească soluţii pentru a lărgi piaţa şi a-şi ameliora activitatea. Interdependenţa concurenţă-eficienţă-progres economic În cadrul concurenţei se folosesc mijloace numeroase care au evoluat odată cu piaţa şi concurenţa. 2. boicotul sau chiar violenţa deschisă. dezvoltarea responsabilităţii pentru deciziile adoptate. Figura 1. în cazuri limită. virtuala. corupţia. iar în unele situaţii chiar reducerea preţurilor sub cele ale concurenţilor.ce presupune existenta catorva conditii: . spionajul economic. diversificarea şi reînnoirea sortimentului. îl defavorizează pe consumator etc. poate deprecia calitatea bunurilor mărfare. g) Când este necorespunzător reglementată şi supravegheată concurenţa se poate transforma în contrariul său: generează risipă de resurse. iar. sponsorizarea unor activităţi social-culturale. şantajul. publicitatea. vânzătorilor. f) Favorizează ajustarea reciprocă a cererii şi a ofertei prin decizii autonome ale producătorilor. creşterea calităţii.Piata concurentei perfecte reprezinta o situatie teoretica. distribuitorilor şi cumpărătorilor. acordarea unor avantaje cumpărătorilor. Dintre mijloacele economice se remarcă: reducerea costurilor.

in privinta formarii preturilor si a interrelatiei cerere-oferta. capacitatii de adaptare. Pentru a avea pozitie de monopol intreprinderea unica trebuie sa produca un bun neinlocuibil si in acelasi timp produsul ei sa nu fie concurat pe piata interna de un bun identic creat de o firma straina. implicit in privinta nivelului de eficienta. piata tip monopson si piata reglementata de stat. vanzatorii sau cumparatorii pot sa hotarasca sau sa influenteze. fiind opusul categoric al acesteia. In aceste conditii. 4. volumului de informatii. deplasarea fara dificultati de pe piata unui produs pe piata altuia. piata monopolistica. firmelor. In fiecare din aceste piete. ca si intrarea in piata ca simplu furnizor de marfuri nu reprezinta o problema. eficient. firma poate vinde orice cantitate de produse la pretul pietei. care-i asigura maximizarea profitului. resapectiv libera circulatie pe piata a resurselor naturale. El poate astfel sa evite intr-o anumita masura perturbarile pe care piata libera le introduce in activitatea economica cu efecte negative pentru profit. Transparenta perfecta a pietei: producatorii si consumatorii dispun de informatii complete. astfel incat cumparatorii sa nu dispuna de nici un criteriu de selectie real sau imaginar (artificial introdus prin publicitate sau politica de marca).Monopolul este situat. 3. Decizia producatorului de a obtine un profit total mai mare prin scaderea pretului si cresterea vanzarilor nu are rost. piata duopolista. intreprinderea unica este doar monopol aparent. Monopolul ca firma unica are posibilitatea de a hotari singura si volumul productiei pe care-l fabrica si pretul de vanzare al bunului respectiv. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. Intrarea in ramura in calitate de producator. capitalului. corelate cu atomicitatea. in grade diferite. piata oligopolista. de obicei pretul stabilit este mai mare decat cel care s-ar forma intr-o piata libera asigurand producatorului unic un plus de profit in fiecare moment. nivelul pretului. Ea include urmatoarele situatii posibile: *Monopolul ca producator unic pe ramura: in aceasta situatie o singura intreprindere fabrica si vinde intreaga cantitate de bunuri de un anume gen. permit procurarea fara dificultati a capitalului necesar pentru a construi o intreprindere intr-o ramura profitabila. Fixarea . Mobilitatea perfecta a factorilor de productie si a bunurilor de consum: aceasta impune inexistenta unor obstacole de ordin tehnic si financiar.Atomicitatea agentilor economici: vanzatorii si cumparatorii trebuie sa fie suficient de numerosi. certe privind conditiile pietei. dar se si deosebesc intre ele. orice firma vinde intreaga productie la pretul pietei si deci nu este interesata sa reduca pretul. Firmele aflate in concurenta perfecta sunt egale in privinta dimensiunilor. In conditiile unei cereri perfect elastice. Astfel. Din acest ansamblu fac parte: piata monopolista.Piata cu concurenta imperfecta este un ansamblu de piete care au unele trasaturi comune. astfel incatsa nu poata influenta pretul prin comportamentul lor individual. respectiv al cererii pietei. toate tranzactiile se fac la acelasi pret pe piata unui anumit produs. al bunurilor economice si evolutia lor. Aceasta presupune inexistenta restrictiilor la intrarea intr-un domeniu de activitate si a subventiilor de stat care sa mentina pe piata firmele ineficiente. respectiv a satisfactiei. Asemenea imprejurari. calitatii produselor. iar fiecare agent economic manifesta un comportament rational. Omogenitatea produselor: bunurile economice destinate satisfacerii unei anumite trebuinte trebuie sa fie identice calitativ. la distanta cea mai mare de piata cu concurenta perfecta. muncii. preturile factorilor de productie. fiecare reprezentand o mica fractiune in ansamblul ofertei. Astfel monopolul isi asigura o continuitate a profitului. decizia unui producator de a maximiza profitul prin cresterea pretului nu are sens deoarece ramane fara cumparatori. precum si transferarea unei parti a capitalului in functiune dintr-o sfera in alta.

in vederea cresterii cifrei de afaceri si a profitului. masa si rata profitului sunt diferite de la o unitate la alta. *Alte forme sau situatii de monopol: . ca in situatia unei intreprinderi unice. In asemenea situatii. pentru produsele diverselor firme. asigura tuturor intreprinderilor un profit mai mare decat in cazul functionarii lor separate. care prefera si cer un anume bun creat de o anumita intreprindere.monopolul unor intreprinderi proprietate de stat care au dreptul sa comercializeze singure unele produse la preturi mai mari decat cele formate in libera concurenta.monopol prin alianta: acest monopol poate sa apara atunci cand oferta unui bun este realizata de cateva intreprinderi mari ce incheie conventii privind productia pe care au obligatia sa o creeze fiecare in parte. Acest fenomen de inaintare ori retragere a cererii. Monopolul prin alianta poate sa apara atat pe plan intern. Se constituie astfel un cartel. functie de volumul productiei create si vandute si de costul mediu. dar fiecare intreprindere produce cantitati insemnate de bunuri. pretul de vanzare unic si pietele pe care intreprinderile respective au dreptul sa furnizeze marfa. sa aduca un plus pe piata intreprinderilor mai dinamice in dauna celorlalte. ce actioneaza ca o singura unitate. considerand pretul de vanzare egal pentru toate unitatile. cat si calitatea produselor. . valoarea echipamentelor din dotare. Cand monopolul este realizat prin alianta. alaturi de marii producatori. insotita de preturi inegale.Unitatile oligopoliste au posibilitatea de a stabili si volumul productiei si preturile de vanzare. Piata oligopolista de bunuri diferentiate calitativ are posibilitati de extindere mai bune o data cu cresterea generala a veniturilor. Dominarea ofertei si a pretului de catre monopol. Talia intreprinderilor nu este egala. ultimele reflectand atat costul de fabricatie.monopol intemeiat pe calitatea unui produs industrial: apare in situatia cand intr-o ramura functioneaza mai multe intreprinderi avand marimi diferite si nu exista sansa incheierii de conventii intre ele privind productia si pretul. in care eficacitatea se asigura si la praguri relative mici ale productiei. . care pot determina modificari periodice ale ofertei si pretului. Astfel sunt oligopoliste pietele productiei siderurgice. dovedeste ca diferentierea produselor nu elimina concurenta si selectia intreprinderilor viabile. functioneaza si intreprinderi mici si mijlocii. . Si in pietele oligopoliste ca si in pietele duopoliste.monopol rezultat din relatia privilegiata a unor intreprinderi cu statul . Aceasta crestere generala a veniturilor tinde sa reorienteze clientela. duce la distribuirea intre firme a clientelei totale si o divide in grupuri mai mari sau mai mici. etc. cat si pe plan international (OPEC).Piata oligopolista implica prezenta intr-o ramura a unui numar relativ mare de intreprinderi (cel putin trei) care livreaza intreaga cantitate de marfuri. problema nevralgica este impartirea pietei intre producatori. sa o regrupeze spre bunurile superioare calitativ. etc. privit ca intreg. Prin excelenta. 5. conjunctura economica generala. .ofertei si pretului de catre monopol trebuie sa tina seama de o serie de factori si anume: capacitatea de plata a cumparatorilor. gusturile lor. determinand o cerere net superioara ofertei si stabilirea unui pret de vanzare ridicat. incercarea firmelor de a-si apropia o parte cat mai insemnata din clientela. care diversifica preferintele consumatorilor. sunt oligopoliste pietele produselor cu valoare de intrebuintare mare si care necesita tehnologii de valoare mare. Intalnim piete oligopoliste si in alte sfere precum industria alimentara. Ca urmare in piata oligopolista se regaseste reactia fiecarei firme la decizia celorlalte. Diferentierea calitativa a produselor. ci doar o limiteaza. ale automobilelor.monopol izvorat din calitatea deosebita a unui bun agricol. Acestea pot fi omogene sau neomogene. ce se poate cultiva numai pe zone restranse. ale masinilor si echipamentelor destinate energeticii. Cumparatorii sunt numerosi. interdependenta stransa a actiunilor diverselor intreprinderi.

piata tip monopson se caracterizeaza prin existenta unui singur cumparator. ca si in cazul oligopolului. In timp ce in piata monopolista exista unul sau cativa vanzatori si un numar mare de cumparatori. in favoarea unor intreprinderi mai dinamice si in defavoarea celorlalte. diferentierea produselor grupeaza clientela intre furnizori.Fixarea de preturi maxime. publici sau privati. Intreprinderea cu pozitie de monopson poate sa se aprovizioneze la preturi avantajoase. Firmele din piata monopolistica . in paralel cu imbunatatirea calitatii produselor si minimalizarea costurilor. care pot genera dezechilibre economice suplimentare -Garantarea preturilor la unor produse agricole sau a veniturilor agricultorilor. Intrucat mobilul profitului determina frecvent innoirea produselor. in perioade de inflatie ori recesiune economica. si a unor numerosi vanzatori ai bunului fabricat la scara tarii. Profiturile obtinute devin astfel mai mari prin reducerea costului mediu de fabricatie. 8. in perioade critice vizeaza marfurile care se adreseaza necesitatilor fundamentale alepopulatiei. determinate de instabilitatea productiei agricole de la an la an datorita conditiilor climatice variabile. in tendinta de a-si maximiza profitul.Piata tip monopson este opusul celei monopoliste.Piata reglementata de stat este piata in care statul fixeaza preturi la unele bunuri materiale si servicii furnizate de agenti economici. urmaresc. urmarind insanatosirea vietii economice. ce sar forma in piata de concurenta libera si au menirea sa asigure un minim de bunuri indispensabile paturilor sociale cu venituri mici. ceea ce echivaleaza cu limitarea concurentei. prin determinarea nivelului optim al productiei. este prezenta chiar . In pietele monopolistice si a concurentei care le caracterizeaza trebuie sa se tina seama de urmatoarele doua situatii: . clientela se regrupeaza periodic. al dobanzii si salariilor. Ultima caracteristica permite intreprinderilor sa fixeze cuplul calitatepret.Piata monopolistica este piata cu concurenta cvasi perfecta. cu scopul de a proteja unele categorii de producatori sau populatia in totalitatea sa. desi limitata o data cu progresul. Ea se caracterizeaza prin existenta intr-o ramura a unui mare numar de producatori de talie relativ mica si apropiata si prin diferentierea produselor. Aceste preturi sunt inferioare pretului deechilibru. Multitudinea producatorilor atrage dupa sine o concurenta mai ampla in pietele monopolistice si permite cumparatorilor sa aleaga dintre produsele livrate de diversele unitati. In multe situatii statul intervine pe diverse piete. Statul ia apoi masuri de control al unor preturi. Instabilitatea productiei agricole. in acelasi timp poate folosi forta de munca ieftina daca in zona ei de activitate lipsesc alte ramuri industriale care sa ofere locuri de munca. pe termen lung. Preturile fixate de stat limiteaza sau suprima in acelasi timp conflictele sociale grave. 7. fara a se identifica cu ea.6. relansarea mai rapida a acesteia.intrarea a noi concurenti in ramura nu este dificila datorita aceleiasi cauze Se poate concluziona prin urmare ca piata monopolistica se apropie cel mai mult de piata cu concurenta perfecta. reducerea somajului si utilizarea capacitatilor de productie existente. Pentru o perioada de timp. Acest lucru are efecte pozitive asupra procesului de refacere a potentialului productiv uman. asigurand in acelasi timp o stabilitate a cererii pentru fiecare vanzator. intr-o zona economica. ca de exemplu: .decizia unei intreprinderi privite izolat nu afecteaza sensibil situatia celorlalte unitati din cauza potentialului productive relativ redus al fiecareia . pe termen scurt si alegerea variantei optime de combinare a muncii si capitalului.

care interzice tentativele de monopolizare. De aceea s-a incercat practica garantarii veniturilor anuale. Desi politica pretului garantat in agricultura a avut si unele urmari secundare nedorite. toate mici Produse diferenţiate Nu există bariere Oligopol Puţine firme. furturi de documentatii sau conceptie. amestecul statului in piata produselor agricole. anticoncurentiale: practicile monopolistice. subventionarea de catre stat a unor domenii de activitate economica ineficiente. maximizarea satisfacerii trebuintei consumatorilor. spionaj. recurgerea la mijloace extraeconomice (falsificarea produselor de marca. scaderea costurilor si a preturilor. Pentru promovarea intereselor consumatorilor si producatorilor este necesara mentinerea si stimularea concurentei loiale prin adoptarea unor legi si constituirea de organizatii guvernamentale sau neguvernamentale. respectiv optimizarea consumului. Aceasta instabilitate modifica veniturile anuale ale agricultorilor si deci capacitatea lor de finantare a productiei. precum si consumul populatiei. ca si alte masuri de sprijinire directa a agriculturii au avut o influenta evident favorabila asupra acestei ramuri si a economiei intregi. orientat catre maximizarea profitului. Relatiile concurentiale impun producatorilor promovarea progresului tehnic. cresterea cantitatii. Deoarece productia agricola este oscilanta. Concurenta poate fi distorsionata si deturnata de la scopul sau prin mijloace neloiale. Astfel.si in tarile in care agricultura a atins randamente foarte inalte. calitatii si diversitatii bunurilor economice. care sa arbitreze respectarea principiilor concurentei. inca din 1890. Congresul SUA a votat “Sherman Act”. pretul garantat poate sa se soldeze in ani diferiti cu venituri totale inegale. Trăsăturile caracteristice ale tipurilor de concurenţă pe piaţă Piata concurentiala determina utilizarea eficienta a resurselor limitate pentru statisfacerea multiplelor trebuinte individuale si sociale. regleaza si stimuleaza productia astfel incat comportamentul producatorilor. Caracteristică Numărul şi mărimea firmelor Structură Concurenţa perfectă Multe firme mici Produse omogene Nu există bariere Natura produsului Condiţiile de intrare şi ieşire Concurenţa monopolistică Multe firme. devine mijloc de realizare a scopului sistemului economic. influentand nefavorabil cursul activitatii agricole si industriale viitoare. imbunatatirea distributiei si utilizarii acestora. iar in 1914 s-a constituit Comisia . dintre care câteva sunt mari Produse diferenţiate sau omogene Pot exista bariere la intrarea pe piaţă Protecţie totală faţă de intrarea rivalilor pe piaţă Monopol O singură firmă Un singur produs Figura 2 . etc).

vizand in ultima instanta protectia consumatorului. Legile anti-monopol din Uniunea Europeana sunt incluse intr-o ampla “legislatie de protectie a concurentei”. . art. In Franta s-a creat in 1936 un Consiliu al Concurentei insarcinat cu controlul practicilor anticoncurentiale. In Uniunea Europeana. insarcinata cu supravegherea respectarii legislatiei anti-trust.85 al Tratatului de la Roma interzice toate practicile “ce au drept obiectiv sau drept effect restrangerea sau falsificarea jocului concurentei”.Federala pentru Comert.

Olanda (3) şi Marea Britanie (4). (1) din Constituţie o spune clar: România este economie de piaţă. Global Competitiveness Report 2007). Pornind de la percepţia mediului de afaceri asupra laxităţii şi eficienţei promovării reale a concurenţei pe piaţă. Prin prisma rapoartelor internaţionale. a reformulărilor legislative la standarde europene. faciliteaza solutionarea lor.SUA se situează abia pe locul 14. sunt întrutotul si pe deplin aplicabile si reglementarile comunitare în domeniu. Facem precizarea ca în materia concurentei legislatia comunitara este prevalenta în raport cu legislatia nationala precum si faptul ca. armonizat deplin cu normele comunitare în domeniu. Topul mondial este dominat de patru ţări europene: Finlanda (1). respectiv. liberalizarea şi normalizarea comportamentelor în economia românească a parcurs un drum lent şi sinuos. functionare a Uniunii Europene. si uneori reuseste. Articolul 135 alin. Comisar european responsabil cu politica în domeniul concurenţei Practica de pretutindeni demonstreaza ca omul de afaceri autonom. De exemplu.Raportul ia în calcul şi alţi indicatori de percepţie a rolului concurenţei în evaluarea eficienţei pieţei . cel putin. Germania (2). precum si legislatia secundara (regulamente si instructiuni) emisa în aplicarea acesteia. aplicarea politicii concurenţei şi interesele consumatorilor reprezintă o legătură stabilă. bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă. Aceasta constatare evidentiaza necesitatea indubitabila a existentei unui cadru normativ adecvat care. consumatorii au cele mai mari beneficii. În pofida experienţei noastre de 10 ani în reglementarea practicilor anticoncurenţiale." Mario Monti. autoritatile de concurenta nationale ale statelor membre au fost învestite cu competenta necesara pentru aplicarea prevederilor specifice din Tratat. . şi anume pe locul 59. eficienţa implementării legii concurenţei se dovedeşte relativ scăzută. între care mentionam doar prevederile Tratatelor de instituire si. în ciuda chiar şi a dinamicii economice pozitive din ultimii 7 ani. 21/1996. sa garanteze libera initiativa a întreprinzatorilor. 81 si 82 din Tratat”. talonate de Australia şi Noua Zeelandă. motivat fiind de faptul ca lipsa concurentei reale pe piata pe care opereaza îi simplifica problemele cu care se poate confrunta sau. desi – în principiu – recunoaste rolul pozitiv al concurentei si este adeptul liberei initiative. rolul statului “Atunci când politica concurenţei este efectiv aplicată.unul din cei 9 piloni esenţiali ai competitivităţii unei naţiuni (grafic 1). 742 din 16 august 2005. prin Regulamentul susmentionat. ca tara membra a Uniunii Europene. prin continut si modalitati de actiune. Într-un timp al schimbărilor. republicata în Monitorul Oficial nr. 1/2003 de punere în aplicare a regulilor de concurenta prevazute de art. În tara noastra cadrul juridic de reglementare a concurentei. sa limiteze concurenta în domeniul sau. în strategiile comerciale care le promoveaza este tentat adesea. Totodata. Toate politicile de dezvoltare trebuie să ţină seama de imperativul promovării concurenţei corecte. autonomia reala a acestora si desfasurarea nestingherita a concurentei.Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania. care reprezinta legislatia primara precum si „Regulamentul Consiliului (CE) nr. este asigurat de Legea concurentei nr. a diminuării semnificative a deficienţelor instituţionale în ultimii 3 ani. cu completarile si modificarile ulterioare. în România. Forumul Economic Mondial plasează România abia pe locul 67 în lume (din 125 de ţări. gradul de intensitate a concurenţei interne ne poziţionează ceva mai bine.

el rămâne semnificativ) şi a promovării libertăţii muncii. în mare parte. continuăm să fim totuşi depăşişi de ţări precum Albania. între 1997 şi 2006. atingând nivelul de 2.Distorsiunile concurenţiale induse de taxe şi subvenţii sunt însă mult mai îngrijorătoare. un individ este. la locul 49 în 2006 (din 175 de ţări). estimarea acestui indice se impune ca parte componentă a reformelor structurale. investiţională (în special străină). Cum se reflectă ele în oglinda concurenţei? Pe de o parte. Banca Mondială clasifică ţările lumii în funcţie de piedicile birocratice puse deschiderii. Bulgaria. Realitatea a dovedit că distribuirea productivă a rentelor este favorizată de teoria alegerilor publice. Indicele libertăţii economice a României depăşeşte foarte uşor. aşadar. în combaterea corupţiei.67 a indicelui politicii concurenţiale în România (scalarea se face între 1. mediul românesc nu a reuşit să depăşească stadiul de restrictivitate generalizată a libertăţii economice. teoria alegerilor publice asociază stricteţea reglementărilor cu o concurenţă mai slabă. se asociază rapoartelor precedente. Relaxările semnificative ale reglementărilor mediului de afaceri au condus la îmbunătăţirea semnificativă a poziţiei în clasamentul uşurinţei de a derula afaceri în România. Or. cu o treime de punct. dacă serveşte unui interes public şi este asociat cu bunuri de calitate superioară. iar intrarea pe majoritatea pieţelor este nerestricţionată). decât efectele eficienţei implementării politicilor concurenţiale în sens restrâns. precum cele ale Băncii Mondiale sau ale Fundaţiei Heritage. Ele surprind mai degrabă caracteristicile mediilor de afaceri performante în sens larg. de exemplu. de la locul 71 în 2005. Abia în 2006 reuşim un salt infim. liber economic dacă dispune neîngrădit de controlul muncii şi proprietăţii sale. mai puţine externalităţi negative şi concurenţă mai puternică. Pe de altă parte. implementarea legii concurenţei pare că nu a cunoscut nici o îmbunătăţire relativă faţă de standardul economiilor dezvoltate (grafic 2). faţă de celelalte state analizate aici. monetară. ci la efectul agregat al intervenţiilor publice şi private asupra libertăţii economice. Totuşi. Ele ne plasează pe un ruşinos loc 117. prin succesul relativ mai slab. Plasaţi pe locul 67 în lume. pentru prima dată. specialiştii BERD percep letargia transpunerii politicii concurenţei de pe hârtie în economia reală (Transition Report 2007). Ne plasăm peste media celor 29 de economii ex-comuniste analizate. ceea ce înseamnă că nu există nici legislaţie concurenţială şi nici instituţie regulatoare. dar în urma tuturor statelor noi membre ale UE. în pofida evoluţiei sale pozitive după 2002 (grafic 3). reglementarea strictă a barierelor la intrarea pe o piaţă se justifică. La rândul lor. cu prezenţa economiei subterane şi a corupţiei. Scorul final e obţinut prin ponderarea egală a zece libertăţi individuale: libertatea derulării afacerilor. justificările nu sunt greu de găsit în realitatea românească. pe baza opiniilor experţilor economişti din fiecare oficiu naţional de reprezentare a BERD. operării sau închiderii unei afaceri – evaluate ca timp.Nici Fundaţia Heritage nu face referire expresă la politicile concurenţiale sau la eficienţa implementării lor. comercială. Autorii definesc libertatea economică ca find “acea componentă a libertăţii care vizează autonomia materială a individului în relaţia sa cu statul şi alte grupuri organizate”. Să ne amintim. Avansul României este cauzat în principal de dinamica libertăţii fiscale (grafic 4). Peru. şi 4+. a drepturilor de proprietate. de atenţionările adresate de Comsia Europeană cu privire la clauza «de aur» a statului român în contractul de privatizare a companiei Petrom şi la dezacordul privind . ceea ce înseamnă că standardele sunt similare cu cele ale economiilor dezvoltate. în opinia unora. libertatea faţă de guvern. asigurarea libertăţii monetare (chiar dacă decalajul este mai mic. libertatea raportată la corupţie şi libertatea muncii. Timp de 10 ani. De la intrarea sa în vigoare în anul 1996 şi până în 2005. fiscală. garantarea drepturilor de proprietate. cost şi număr de operaţiuni necesare. şi nu de cea a interesului public. media mondială a celor 161 de ţări analizate abia în anul 2007. Uganda sau Africa de Sud. Alte analize anuale. plasarea la baza scalei libertăţii economice moderate se justifică. În ciuda limitelor metodologice şi a percepţiilor fundamental subiective prezentate de rapoartele internaţionale.

a scăzut la circa 15% în prezent. în acest top 100.De asemenea.resimt cel mai bine eficienţa reală a implementării legii concurenţei. Rezultatele analizelor empirice sugerează că percepţia eficienţei implementării legislaţiei concurenţiale. ţigărilor. Concurenţa corectă se cristalizează şi se radicalizează. marii jucători ai pieţei au răsturnat balanţele veniturilor în favoarea profiturilor. produselor farmaceutice. a cimentului. Principiul cărămidei la care adăugăm una şi obţinem o creştere de 100% funcţionează aici din plin.claritatea conţinutului legislaţiei concurenţiale. abia în anul 2004. gradul de independenţă formală şi reală a autorităţilor de concurenţă. imobiliară. să nu uităm că procesul privatizării şi al retrocedării proprietăţilor în România devine « perpetuu». cifra de afaceri a companiilor majoritar private o depăşea pentru prima dată pe cea a companiilor deţinute majoritar de stat. companiile multinaţionale au început să domine topul 100 cu o pondere de 58% în cifra lor de afaceri. de realităţile economice şi politice ale fiecărui stat în parte. asigurărilor sau apei minerale. În 2002.fie ele rezultatul înţelegerilor restrictive de stabilire a preţurilor sau împărţire a pieţelor. de ploia de acte normative care a favorizat anumite practici anticoncurenţiale. mecanismele diferite de implementare. depinde în mod semnificativ de: nivelul dezvoltării economice (+). însă până să devină o ideologie va mai trece ceva timp. tipul practicilor anticoncurenţiale reglementate. în special. Autorităţile au înţeles. rata medie a profiturilor era negativă. monitorizarea rapoartelor şi a clasamentelor internaţionale are menirea de a contura o imagine mai clară asupra poziţiei României în sistemul economic global în funcţie de eficienţa implementării politicii concurenţiale şi a efectelor generate asupra performanţelor mediului de afaceri. că ea trebuie rezolvată pe baza unei legi solide a falimentului. între implementarea eficientă a politicii concurenţiale şi expansiunea firmelor private eficiente. instituţiile internaţionale creează un sistem de indicatori agregaţi de percepţie. cu toate că încă 21 de firme din top 100 înregistrau încă pierderi. Corelaţii pozitive şi semnificative se găsesc.Concurenţii de pe piaţa energetică. Dacă aruncăm o privire la dinamica topului celor mai puternice 100 de companii din România . Problema insolvenţei. Nu în ultimul rând. Şi asta pentru că în 2001. numărul şi gradul de calificare a personalului şi număr de cazuri analizate .se regăseşte şi o paletă vastă de alţi factori macroeconomici explicativi.taxa de înmatriculare auto. care măcina economia românească la începutul anilor 2000 în proporţie de aproxaimativ 40% din PIB. apărute abia în 2006. listele de excepţii particulare etc. într-un final. nesurprinse în rapoartele de mai sus . efectuarea comparaţiilor pe un grup vast de ţări. Studiile de caz surprind cu mai multă acurateţe eficienţa implementării legii concurenţei. Ştim că politica concurenţială are un rol important în garantarea funcţionării normale a economiilor de piaţă. Apoi. Cu atât mai grea se dovedeşte evaluarea eficienţei combaterii practicilor anticoncurenţiale. Însă diversitatea lor face imposibilă o apreciere exhaustivă şi plauzibilă a normalităţii şi corectitudinii mediului concurenţial. afectaţi de practicile exclusive ale actorilor pe piaţă . Obstacolele în realizarea unor astfel de comparaţii nu sunt puţine: conţinutul eterogen al politicilor concurenţiale. deschiderea . bugetul alocat autorităţilor de concurenţă. Deşi metodologiile aplicate sunt adesea criticate. pornind de la chestionare adresate mediului de afaceri şi specialiştilor. Alături de variabilele direct dependente. în final. mai degrabă decât eficienţa sa reală. Astfel. Ele permit. Mereuţă. dimensiunea economică (-). consumatorii care călătoresc în străinătate ştiu foarte bine că bunurile de larg consum sau insulina sunt mult mai scumpe la noi decât pe alte pieţe europene şi că nu reuşim să controlăm fenomenul preţurilor excesive. aşa cum semnala profesorul C.care determină regulile concurenţiale ale pieţei . abia în anul 2005. şi de la ponderarea lor cu nivele de încredere specifice. telecomunicaţiilor. Apoi. şi nu prin alocarea perpetuă de ajutoare de stat pentru restructurare şi salvare. de achiziţiile publice şi corupţia care le tapează . strâns dependentă de experienţa legiferării.vom remarca ritmurile actuale de creştere a cifrelor de afaceri cu două cifre în multe sectoare ale economiei.

aşa cum sugerează uneori literatura de specialitate. şi nu funcţionează ca un mecanism real de promovare a concurenţei pe o piaţă. O posibilă explicaţie constă. Aşa se poate explica poziţionarea eficienţei concurenţiale a României în urma multor ţări mai slab dezvoltate. Pe de o parte. Pe de altă parte. însă îşi pierde din relevanţă pe măsură ce ţările au o experienţă mai mare de legiferare a concurenţei. Intuitiv. în opoziţie cu principiul fundamental al apărării concurenţei şi nu al concurenţilor. în cazul nostru. Interpretarea celor două rezultate devine interesantă. implementarea sa efectivă poate fi împietată de alte grupuri de interese. Iordaniei (2000). buna funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate. pare rezonabilă concluzia că. Cert este că legislaţia concurenţei nu constituie un remediu împotriva corupţiei. aşadar. grupurile de interese sunt cele care pot sprijini introducerea unei legislaţii concurenţiale. . ci reforma juridică şi. curba învăţării instituţionale primează pe termen lung în faţa PIB-ului pe locuitor. Însă unele analize evidenţiază contrariul.comercială (+). cu cât nivelul perceput al corupţiei este mai mare. politicieni sau întreprinderi.Nivelul dezvoltării economice explică semnificativ şi pozitiv eficienţa sistemelor concurenţiale. Marocului (2000) sau Barbadosului (2003). Cu alte cuvinte. în ideea că legislaţia concurenţei este subsumată intereselor specifice ale unor grupuri. cu excepţia Indonesiei (prima lege a concurenţei apare în 1999). Riscul cel mai mare rămâne ca legislaţia concurenţei să fie captată de anumite grupuri de interese. nivelul corupţiei (-) şi experienţa legislativă în domeniu (+). cu atât eficienţa implementării legislaţiei concurenţei este mai scăzută.

.

.

atributiile si procedurile sale de lucru. 21/1996. prin misiunea si rolul specific. republicata (Capitolele IV – VI. .Consiliul Concurentei – garantul economiei de piata functionale Existenta unor reglementari în domeniul concurentei. Consiliul Concurentei: – vegheaza la respectarea „regulilor jocului pe piata”. se impune cu necesitate existenta unei institutii. a unei autoritati învestite prin lege pentru a veghea la respectarea regulilor specifice. conceput sa functioneze ca autoritate administrativa autonoma în domeniul concurentei. prevenind orice manifestare care ar putea avea drept scop sau efect împiedicarea. se situeaza în rândul autoritatilor nationale de prim rang. fiind chemata sa asigure buna functionare a mecanismelor pietei. – promoveaza cultura concurentei. Modul de organizare. Dimensiunea preventiva consta în monitorizarea pietelor si supravegherea comportamentului agentilor economici astfel încât prin interventiile sale sa evite denaturarea în mod semnificativ a concurentei pe piata si în implicarea activa în procesul legislativ putându-se opune adoptarii oricaror reglementari juridice care contin prevederi anticoncurentiale. Prin urmare. – sanctioneaza devierile de la un comportament concurential normal. În acest scop. nu pot garanta prin sine însasi functionalitatea economiei de piata. restrictionarea sau distorsionarea concurentei si afectarea climatului concurential. competentele. În România acest rol revine Consiliului Concurentei. oricât de riguroase si cuprinzatoare ar fi acestea. art. – îsi consolideaza pozitia „de arbitru” fata de toti actorii mediului economic. obiectivele. 16-62) si legislatia secundara emisa în aplicarea acesteia. Consiliul Concurentei reprezinta o institutie care. inclusiv masurile pe care le poate dispune si sanctiunile pe care le poate aplica celor vinovati de încalcarea prevederilor legislatiei în domeniul de competenta sunt precizate în Legea concurentei nr. Actiunile desfasurate de Consiliul Concurentei în exercitarea rolului sau specific au o dubla dimensiune: una preventiva si una corectiva.

Numirea membrilor plenului se realizeaza de catre presedintele României. potrivit actului normativ prin care a fost înfiintat. precum si pentru elaborarea. centrale si teritoriale. de stat sau mixt. sesizari sau notificari si dispunerea masurilor pentru înlaturarea lor si sanctionarea celor vinovati. prin care acesta îsi îndeplineste rolul si îsi exercita atributiile si competentele specifice în aplicarea actelor normative pe care le administreaza. Consiliul Concurentei cuprinde si structurile de specialitate. concepute ca unitati fara personalitate juridica. Corespunzator complexitatii si importantei atributiilor pe care trebuie sa le îndeplineasca. în sensul ca aplica legea în mod unitar atât firmelor românesti cât si celor straine. plenul sau fiind format din 7 membri: un presedinte. Expunerea succinta a rolului. asigurând conditiile necesare pentru ca „motorul” . 2 vicepresedinti si 4 consilieri de concurenta. Componenta teritoriala a structurii Consiliului Concurentei este formata din inspectoratele regionale (pe regiuni de dezvoltare) si judetene. precum si în cadrul ECN (Reteaua Europeana de Concurenta). prin întreaga sa activitate autoritatea prezentata se constituie într-un vector al mecanismelor specifice functionarii economiei de piata. proiectelor de scheme de ajutor de stat care sa raspunda necesitatilor prioritare la nivel national. asociatii de agenti economici si/sau autoritati cât si prin identificarea prevederilor din actele normative si/sau administrative care au sau pot avea efecte negative asupra competitiei si interventia directa pentru corectarea sau eliminarea lor. 21/1996 (republicata) între care mentionam: a) identificarea practicilor anticoncurentiale si investigarea acestora. importante atributii revin Consiliului Concurentei în domeniul ajutorului de stat. Totodata. Fiintând ca institutie publica autonoma. Dimpotriva. În calitatea sa de autoritate administrativa autonoma. Aceasta autoritate reprezinta un partener competent al furnizorilor de ajutor de stat. d) sesizarea Guvernului în cazurile de imixtiune a organelor administratiei publice (centrale si locale) în aplicarea legislatiei concurentei si recomandarea masurilor pentru a facilita dezvoltarea pietelor si a concurentei. la propunerea Guvernului. f) reprezentarea României si promovarea intereselor tarii noastre în domeniul concurentei. în raporturile cu organismele internationale sau alte state. din proprie initiativa sau ca urmare a unor plângeri. competentelor si atributiilor Consiliului Concurentei evidentiaza fara echivoc faptul ca acesta nu este o autoritate de control în sensul consacrat al cuvântului. aferente fiecarei masuri de sprijin initiata în conformitate cu reglementarile comunitare. asigurându-le consultanta de specialitate necesara pentru a identifica tipurile de ajutor de stat potrivite. atât prin înlaturarea practicilor care prejudiciaza concurenta promovate de unii agenti economici. e) emiterea avizelor „conform” pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential si propunerea modificarii acelora care au un astfel de efect. b) reglementarea comportamentului agentilor economici în raport cu necesitatea functionarii normale a competitiei si promovarea intereselor consumatorilor fara a leza interesele legitime ale mediului de afaceri. c) efectuarea unor studii utile pentru cunoasterea pietei si fundamentarea masurilor necesare pentru îmbunatatirea competitivitatii. indiferent de natura capitalului social: privat.Dimensiunea corectiva este data de masurile adoptate pentru restabilirea si mentinerea unui mediu concurential eficient. Consiliul Concurentei exercita numeroase atributii. în vederea notificarii catre Comisia Europeana pentru a fi autorizate. Consiliul Concurentei a fost consacrat ca autoritate administrativa autonoma în domeniul concurentei. stabilite prin Legea nr. nu reprezinta un factor de presiune asupra activitatii întreprinzatorilor. În întreaga activitate Consiliul Concurentei reprezinta un „arbitru echidistant”.

sprijinind mediul de afaceri pentru integrarea eficienta în structurile pietei europene unice si asimilarea mecanismelor de functionare ale acesteia.acesteia – concurenta – sa functioneze ireprosabil. cu care se poa .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful