P. 1
Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata

Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata

|Views: 2,011|Likes:
Published by Pinky Way

More info:

Published by: Pinky Way on Apr 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/22/2013

pdf

text

original

Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania, rolul statului

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializare: Finante Banci Grupa II

Realizatori: Ganescu Simona Mariana Doroftei Simona Gabriela Constantinescu Ovidiu

Prof. Adrian Liviu Scutariu

rolul statului .Monopolul 5.Concurenta 1.2.1.Piata cu concurenta perfecta 3.Cuprins 1. Functiile concurentei 2. Notiunea de concurenta 1.Piata cu concurenta imperfecta 4. Politica concurentiala 1.Piata reglementata de stat Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania.Piata tip monopson 8.3.Piata monopolistica 7.Piata oligopolista 6.

d. receptivi la preţ şi alte favorabilităţi. iar amploarea ei este influenţată de: ● numărul şi puterea economică a agenţilor cererii şi ofertei. de vânzare. De modul în care acestea îşi îndeplinesc funcţiile de care dispun în mod potenţial. în mod normal şi ca regulă. care. cultural sunt capabile să stimuleze iniţiativa. În concurenţă. mediul economic. ● măsura în care societatea. intră în raporturi de cooperare şi confruntare cu ceilalţi. Concurenţa a evoluat în timp şi spaţiu. Este o întrecere pentru a obţine avantaje (sau măcar pentru a diminua probabilitatea producerii riscurilor). individ – îşi desfăşoară activitatea în relaţii reciproce cu ceilalţi. ● reglementările privind intrarea/ieşirea de pe o anumită piaţă. Notiunea de concurenta Alături de cerere. modul de repartizare a rezultatelor şi de adoptare a soluţiilor privind problema fundamentală a economiei. Vânzătorii se întrec între ei pentru „banul clientului”. Concurenţa reprezintă un comportament specific interesat al unor subiecţi de proprietate. Izvorând din filosofia proprietăţii private. menaj. ● gradul de diferenţiere a ofertei şi preferinţelor. fiind expresia liberei iniţiative. calitatea cea mai bună. finalităţile şi mecanismele prin care este reglată activitatea economică. stabili în achiziţii. pentru a atrage cumpărători cât mai mulţi. ● mărimea veniturilor şi mecanismele prin care acestea se obţin. administraţie. politic. De exemplu.Concurenta 1. de efectuare a operaţiunilor băneşti. cumpărătorul „aleargă” pentru a găsi vânzătorii cu preţul cel mai mic. Aşa cum s-a arătat într-o temă anterioară. ● gradul de transparenţă a pieţei. ofertă şi preţ. Mediul economic reflectă relaţiile şi instituţiile care caracterizează viaţa economică a unei societăţi. în vederea obţinerii unor condiţii mai bune de producţie. spiritul de competiţie. riscul. condiţiile cele mai favorabile de livrare a bunurilor de consum şi factorilor de producţie etc.a. o trăsătură esenţială a pieţei. cât şi o cooperare între agenţi economici. depinde calitatea mediului de afaceri concurenţial.m. iar drepturile de proprietate sunt riguros delimitate şi garantate. elementele sale constitutive. Baza mediului economic o reprezintă sistemul de proprietate asupra bunurilor economice. modul în care funcţionează.1. ele au doi stâlpi de rezistenţă: piaţa şi concurenţa. 1. Concurenţa reprezintă atât o confruntare. ies învingătorii cei mai buni. financiare ş. concurenţa este una dintre variabilele definitorii ale pieţei. Din această competiţie. fiecare acţionează din interes. social-politic şi economic.Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata Orice agent economic – firmă. dar şi de cooperare. valutare. . Condiţiile concurenţei sunt: libertatea formării preţului şi existenţa proprietăţii private. dar şi cu mediul natural-geografic. creativitatea. pentru a-şi atinge obiectivele. social. majoritatea economiilor de schimb contemporane funcţionează ca sisteme cu piaţă concurenţială. de achiziţie a bunurilor de consum. cu forţă economică ridicată. ● gradul de substituibilitate şi complementaritate a bunurilor economice.

Mediul economic concurenţial . care alterează competiţia. Ca orice competiţie. 1 In România. . O piaţă este cu atât mai competitivă cu cât este mai redusă capacitatea fiecărei firme de a o influenţa prin preţuri. Din contră. reglementarea concurenţei se realizează prin numeroase acte normative dintre care se detaşează Codul Comercial. menite să distorsioneze concurenţa.2.Funcţiile concurenţei a) Stimulează progresul economic: ea incită la inovaţie şi creativitate. dacă firma A măreşte cu 10% preţul bunului „X” pe care-l comercializează. volumul producţiei şi desfacerii. În cadrul Uniunii Europene s-a elaborat şi promovat Politica Comună în domeniul concurenţei. nedistorsionată. cultural-spirituală şi morală a membrilor societăţii. dacă prin respectiva măsură cererea pieţei se contractă cu 4%. . la reducerea costurilor şi chiar a preţurilor de vânzare. c) Uneori duce la diferenţierea şi diversificarea ofertei. abili. În lipsa supravegherii şi reglementării. Legea Concurenţei.realizarea unor înţelegeri de tip cartel (privind preţul. ● nivelul de instruire a agenţilor economici. ea fiind. o creaţie socială conştientă. înseamnă că piaţa bunului „X” este o piaţă competitivă. întreprinzători. precum: . menită să asigure o concurenţă liberă. poate duce la monopol şi alte anomalii economice. economisia resurselor. Practicile anticoncurenţiale sunt numeroase. înseamnă că respectiva piaţă este puţin concurenţială. organismele abilitate să o supravegheze şi să aplice măsuri punitive1. şi concurenţa se desfăşoară pe baza anumitor reguli. ● amploarea tipologia şi plaja practicilor anticoncurenţiale. sancţiunile care se aplică celor care le încalcă.1%.intervenţii publice care pot deforma concurenţa dintre firme (prin anumite ajutoare de stat.abuzul de poziţie dominantă..● nivelul de dezvoltare economică. ca şi piaţa. competitivitatea este maximă când fiecare firmă are o putere nulă de a influenţa piaţa. 21/10 aprilie 1996. 1. care favorizează creşterea eficienţei. salubrizează viaţa economică.măsurile discriminatorii.3. cantitate şi mod de comercializare. Instituţiile concurenţei în România sunt: Consiliul Concurenţei şi Oficiul Concurenţei. „cel mai bun stimulent al eficienţei tehnice şi inovării de către firme şi cel mai eficace drum pentru realizarea diviziunii muncii şi a unei specializări la nivelul UE. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. împărţirea pieţelor) şi promovarea altor practici restrictive. . .Politica concurenţială Reprezintă ansamblul de reglementări. satisfacerea mai bună a nevoilor (vezi figura 1).realizarea de concentrări (fuziuni) interne şi internaţionale etc. concurenţa se poate autodistruge. Teoretic. ● natura politicilor economice. conservatori. b) Diferenţiază agenţii economici: îi favorizează pe cei creativi. 1. benefice pentru participanţii la comunitate”. Legea nr. În toate ţările cu economie cu piaţă concurenţială există reglementări juridice privind regulile desfăşurării concurenţei. Legea nr. iar cererea pieţei se reduce cu 0. De exemplu. să-i altereze funcţiile şi capacitatea de a impulsiona progresul economic. drepturi/avantaje speciale acordate unor întreprinderi). ea îi elimină sau îi reorientează spre alte domenii pe agenţii imobili. inclusiv în funcţie de cetăţenie. obiective şi organisme care urmăresc asigurarea unui climat concurenţial normal. prevenirea şi sancţionarea practicilor anticoncurenţiale.

corupţia. îl defavorizează pe consumator etc. distribuitorilor şi cumpărătorilor. asumarea câştigurilor dar şi a riscurilor care rezultă pentru agenţii economici. în cazuri limită. poate deprecia calitatea bunurilor mărfare. virtuala. ele pot fi prezentate ca instrumente (mijloace) economice şi extraeconomice. f) Favorizează ajustarea reciprocă a cererii şi a ofertei prin decizii autonome ale producătorilor. spionajul economic. sponsorizarea unor activităţi social-culturale. e) Concurenţa şi proprietatea privată favorizează formarea unor comportamente raţionale.ce presupune existenta catorva conditii: . şantajul. Figura 1. boicotul sau chiar violenţa deschisă. vânzătorilor. g) Când este necorespunzător reglementată şi supravegheată concurenţa se poate transforma în contrariul său: generează risipă de resurse. publicitatea. acordarea unor avantaje cumpărătorilor. dezvoltarea responsabilităţii pentru deciziile adoptate. Cu titlu general şi sintetic. 2. iar în unele situaţii chiar reducerea preţurilor sub cele ale concurenţilor.Piata concurentei perfecte reprezinta o situatie teoretica. conduce la concentrarea exagerată a forţei economice. Dintre mijloacele economice se remarcă: reducerea costurilor. creşterea calităţii. iar.d) Permite cumpărătorului să găsească furnizorul cu marfa cea mai bună şi mai ieftină şi îi stimulează sau constrânge pe producători să găsească soluţii pentru a lărgi piaţa şi a-şi ameliora activitatea. Interdependenţa concurenţă-eficienţă-progres economic În cadrul concurenţei se folosesc mijloace numeroase care au evoluat odată cu piaţa şi concurenţa. diversificarea şi reînnoirea sortimentului. Printre instrumentele extraeconomice folosite în cadrul concurenţei sunt frecvente: obţinerea de informaţii privind concurenţii.

respectiv a satisfactiei. Asemenea imprejurari. resapectiv libera circulatie pe piata a resurselor naturale. decizia unui producator de a maximiza profitul prin cresterea pretului nu are sens deoarece ramane fara cumparatori. al bunurilor economice si evolutia lor. preturile factorilor de productie. Monopolul ca firma unica are posibilitatea de a hotari singura si volumul productiei pe care-l fabrica si pretul de vanzare al bunului respectiv. precum si transferarea unei parti a capitalului in functiune dintr-o sfera in alta. El poate astfel sa evite intr-o anumita masura perturbarile pe care piata libera le introduce in activitatea economica cu efecte negative pentru profit. Aceasta presupune inexistenta restrictiilor la intrarea intr-un domeniu de activitate si a subventiilor de stat care sa mentina pe piata firmele ineficiente. Pentru a avea pozitie de monopol intreprinderea unica trebuie sa produca un bun neinlocuibil si in acelasi timp produsul ei sa nu fie concurat pe piata interna de un bun identic creat de o firma straina. iar fiecare agent economic manifesta un comportament rational. eficient. in grade diferite. deplasarea fara dificultati de pe piata unui produs pe piata altuia. Omogenitatea produselor: bunurile economice destinate satisfacerii unei anumite trebuinte trebuie sa fie identice calitativ. permit procurarea fara dificultati a capitalului necesar pentru a construi o intreprindere intr-o ramura profitabila. capitalului. volumului de informatii. de obicei pretul stabilit este mai mare decat cel care s-ar forma intr-o piata libera asigurand producatorului unic un plus de profit in fiecare moment. care-i asigura maximizarea profitului. Transparenta perfecta a pietei: producatorii si consumatorii dispun de informatii complete. 3. astfel incatsa nu poata influenta pretul prin comportamentul lor individual.Piata cu concurenta imperfecta este un ansamblu de piete care au unele trasaturi comune. calitatii produselor. fiind opusul categoric al acesteia. in privinta formarii preturilor si a interrelatiei cerere-oferta. In aceste conditii. piata oligopolista. Din acest ansamblu fac parte: piata monopolista. dar se si deosebesc intre ele. certe privind conditiile pietei. intreprinderea unica este doar monopol aparent. Ea include urmatoarele situatii posibile: *Monopolul ca producator unic pe ramura: in aceasta situatie o singura intreprindere fabrica si vinde intreaga cantitate de bunuri de un anume gen. Astfel monopolul isi asigura o continuitate a profitului. respectiv al cererii pietei. toate tranzactiile se fac la acelasi pret pe piata unui anumit produs. Astfel. In conditiile unei cereri perfect elastice.Atomicitatea agentilor economici: vanzatorii si cumparatorii trebuie sa fie suficient de numerosi. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. fiecare reprezentand o mica fractiune in ansamblul ofertei. Firmele aflate in concurenta perfecta sunt egale in privinta dimensiunilor. ca si intrarea in piata ca simplu furnizor de marfuri nu reprezinta o problema. la distanta cea mai mare de piata cu concurenta perfecta. implicit in privinta nivelului de eficienta. orice firma vinde intreaga productie la pretul pietei si deci nu este interesata sa reduca pretul. nivelul pretului. firmelor. piata tip monopson si piata reglementata de stat. Intrarea in ramura in calitate de producator. firma poate vinde orice cantitate de produse la pretul pietei. piata duopolista. astfel incat cumparatorii sa nu dispuna de nici un criteriu de selectie real sau imaginar (artificial introdus prin publicitate sau politica de marca). vanzatorii sau cumparatorii pot sa hotarasca sau sa influenteze. muncii. piata monopolistica. capacitatii de adaptare. Decizia producatorului de a obtine un profit total mai mare prin scaderea pretului si cresterea vanzarilor nu are rost. Fixarea .Monopolul este situat. In fiecare din aceste piete. corelate cu atomicitatea. Mobilitatea perfecta a factorilor de productie si a bunurilor de consum: aceasta impune inexistenta unor obstacole de ordin tehnic si financiar. 4.

Unitatile oligopoliste au posibilitatea de a stabili si volumul productiei si preturile de vanzare. Se constituie astfel un cartel. incercarea firmelor de a-si apropia o parte cat mai insemnata din clientela. In asemenea situatii. .monopol intemeiat pe calitatea unui produs industrial: apare in situatia cand intr-o ramura functioneaza mai multe intreprinderi avand marimi diferite si nu exista sansa incheierii de conventii intre ele privind productia si pretul. Acestea pot fi omogene sau neomogene. functie de volumul productiei create si vandute si de costul mediu. Cand monopolul este realizat prin alianta. ce actioneaza ca o singura unitate. cat si pe plan international (OPEC). etc. care diversifica preferintele consumatorilor. pretul de vanzare unic si pietele pe care intreprinderile respective au dreptul sa furnizeze marfa.ofertei si pretului de catre monopol trebuie sa tina seama de o serie de factori si anume: capacitatea de plata a cumparatorilor. alaturi de marii producatori. considerand pretul de vanzare egal pentru toate unitatile.monopolul unor intreprinderi proprietate de stat care au dreptul sa comercializeze singure unele produse la preturi mai mari decat cele formate in libera concurenta. *Alte forme sau situatii de monopol: . . privit ca intreg. in vederea cresterii cifrei de afaceri si a profitului. Dominarea ofertei si a pretului de catre monopol. masa si rata profitului sunt diferite de la o unitate la alta. asigura tuturor intreprinderilor un profit mai mare decat in cazul functionarii lor separate. Ca urmare in piata oligopolista se regaseste reactia fiecarei firme la decizia celorlalte. etc. interdependenta stransa a actiunilor diverselor intreprinderi. .monopol izvorat din calitatea deosebita a unui bun agricol. ca in situatia unei intreprinderi unice. valoarea echipamentelor din dotare. ultimele reflectand atat costul de fabricatie. determinand o cerere net superioara ofertei si stabilirea unui pret de vanzare ridicat. insotita de preturi inegale. . Acest fenomen de inaintare ori retragere a cererii. Monopolul prin alianta poate sa apara atat pe plan intern. cat si calitatea produselor. duce la distribuirea intre firme a clientelei totale si o divide in grupuri mai mari sau mai mici. Intalnim piete oligopoliste si in alte sfere precum industria alimentara. functioneaza si intreprinderi mici si mijlocii. Diferentierea calitativa a produselor. ci doar o limiteaza. pentru produsele diverselor firme. Aceasta crestere generala a veniturilor tinde sa reorienteze clientela. Talia intreprinderilor nu este egala. Astfel sunt oligopoliste pietele productiei siderurgice.Piata oligopolista implica prezenta intr-o ramura a unui numar relativ mare de intreprinderi (cel putin trei) care livreaza intreaga cantitate de marfuri. ale masinilor si echipamentelor destinate energeticii. gusturile lor. sunt oligopoliste pietele produselor cu valoare de intrebuintare mare si care necesita tehnologii de valoare mare. sa aduca un plus pe piata intreprinderilor mai dinamice in dauna celorlalte.monopol rezultat din relatia privilegiata a unor intreprinderi cu statul . care prefera si cer un anume bun creat de o anumita intreprindere. problema nevralgica este impartirea pietei intre producatori. sa o regrupeze spre bunurile superioare calitativ. dovedeste ca diferentierea produselor nu elimina concurenta si selectia intreprinderilor viabile. Si in pietele oligopoliste ca si in pietele duopoliste. ce se poate cultiva numai pe zone restranse. ale automobilelor. care pot determina modificari periodice ale ofertei si pretului. Piata oligopolista de bunuri diferentiate calitativ are posibilitati de extindere mai bune o data cu cresterea generala a veniturilor. conjunctura economica generala.monopol prin alianta: acest monopol poate sa apara atunci cand oferta unui bun este realizata de cateva intreprinderi mari ce incheie conventii privind productia pe care au obligatia sa o creeze fiecare in parte. 5. Prin excelenta. dar fiecare intreprindere produce cantitati insemnate de bunuri. Cumparatorii sunt numerosi. in care eficacitatea se asigura si la praguri relative mici ale productiei.

in perioade de inflatie ori recesiune economica. asigurand in acelasi timp o stabilitate a cererii pentru fiecare vanzator. intr-o zona economica. ce sar forma in piata de concurenta libera si au menirea sa asigure un minim de bunuri indispensabile paturilor sociale cu venituri mici. 7. Firmele din piata monopolistica . al dobanzii si salariilor. desi limitata o data cu progresul.decizia unei intreprinderi privite izolat nu afecteaza sensibil situatia celorlalte unitati din cauza potentialului productive relativ redus al fiecareia . Ea se caracterizeaza prin existenta intr-o ramura a unui mare numar de producatori de talie relativ mica si apropiata si prin diferentierea produselor. ceea ce echivaleaza cu limitarea concurentei. 8. in perioade critice vizeaza marfurile care se adreseaza necesitatilor fundamentale alepopulatiei. Aceste preturi sunt inferioare pretului deechilibru.Piata monopolistica este piata cu concurenta cvasi perfecta. In multe situatii statul intervine pe diverse piete. Pentru o perioada de timp. piata tip monopson se caracterizeaza prin existenta unui singur cumparator. Intreprinderea cu pozitie de monopson poate sa se aprovizioneze la preturi avantajoase. ca de exemplu: . relansarea mai rapida a acesteia. publici sau privati. fara a se identifica cu ea. urmaresc. pe termen lung. diferentierea produselor grupeaza clientela intre furnizori.Piata reglementata de stat este piata in care statul fixeaza preturi la unele bunuri materiale si servicii furnizate de agenti economici. cu scopul de a proteja unele categorii de producatori sau populatia in totalitatea sa. Instabilitatea productiei agricole.6. ca si in cazul oligopolului.intrarea a noi concurenti in ramura nu este dificila datorita aceleiasi cauze Se poate concluziona prin urmare ca piata monopolistica se apropie cel mai mult de piata cu concurenta perfecta. Acest lucru are efecte pozitive asupra procesului de refacere a potentialului productiv uman. Multitudinea producatorilor atrage dupa sine o concurenta mai ampla in pietele monopolistice si permite cumparatorilor sa aleaga dintre produsele livrate de diversele unitati. Intrucat mobilul profitului determina frecvent innoirea produselor.Piata tip monopson este opusul celei monopoliste. prin determinarea nivelului optim al productiei. in favoarea unor intreprinderi mai dinamice si in defavoarea celorlalte. si a unor numerosi vanzatori ai bunului fabricat la scara tarii. Statul ia apoi masuri de control al unor preturi. clientela se regrupeaza periodic. care pot genera dezechilibre economice suplimentare -Garantarea preturilor la unor produse agricole sau a veniturilor agricultorilor.Fixarea de preturi maxime. Ultima caracteristica permite intreprinderilor sa fixeze cuplul calitatepret. reducerea somajului si utilizarea capacitatilor de productie existente. In timp ce in piata monopolista exista unul sau cativa vanzatori si un numar mare de cumparatori. Profiturile obtinute devin astfel mai mari prin reducerea costului mediu de fabricatie. in acelasi timp poate folosi forta de munca ieftina daca in zona ei de activitate lipsesc alte ramuri industriale care sa ofere locuri de munca. pe termen scurt si alegerea variantei optime de combinare a muncii si capitalului. in tendinta de a-si maximiza profitul. in paralel cu imbunatatirea calitatii produselor si minimalizarea costurilor. urmarind insanatosirea vietii economice. In pietele monopolistice si a concurentei care le caracterizeaza trebuie sa se tina seama de urmatoarele doua situatii: . determinate de instabilitatea productiei agricole de la an la an datorita conditiilor climatice variabile. este prezenta chiar . Preturile fixate de stat limiteaza sau suprima in acelasi timp conflictele sociale grave.

imbunatatirea distributiei si utilizarii acestora. influentand nefavorabil cursul activitatii agricole si industriale viitoare. inca din 1890. De aceea s-a incercat practica garantarii veniturilor anuale. maximizarea satisfacerii trebuintei consumatorilor. calitatii si diversitatii bunurilor economice. Pentru promovarea intereselor consumatorilor si producatorilor este necesara mentinerea si stimularea concurentei loiale prin adoptarea unor legi si constituirea de organizatii guvernamentale sau neguvernamentale. ca si alte masuri de sprijinire directa a agriculturii au avut o influenta evident favorabila asupra acestei ramuri si a economiei intregi. Caracteristică Numărul şi mărimea firmelor Structură Concurenţa perfectă Multe firme mici Produse omogene Nu există bariere Natura produsului Condiţiile de intrare şi ieşire Concurenţa monopolistică Multe firme. Aceasta instabilitate modifica veniturile anuale ale agricultorilor si deci capacitatea lor de finantare a productiei. Trăsăturile caracteristice ale tipurilor de concurenţă pe piaţă Piata concurentiala determina utilizarea eficienta a resurselor limitate pentru statisfacerea multiplelor trebuinte individuale si sociale. orientat catre maximizarea profitului. furturi de documentatii sau conceptie. Deoarece productia agricola este oscilanta. Congresul SUA a votat “Sherman Act”. devine mijloc de realizare a scopului sistemului economic. etc). care interzice tentativele de monopolizare. scaderea costurilor si a preturilor. spionaj. toate mici Produse diferenţiate Nu există bariere Oligopol Puţine firme. respectiv optimizarea consumului. Astfel. precum si consumul populatiei. amestecul statului in piata produselor agricole. subventionarea de catre stat a unor domenii de activitate economica ineficiente. cresterea cantitatii. care sa arbitreze respectarea principiilor concurentei. iar in 1914 s-a constituit Comisia . recurgerea la mijloace extraeconomice (falsificarea produselor de marca. Relatiile concurentiale impun producatorilor promovarea progresului tehnic. dintre care câteva sunt mari Produse diferenţiate sau omogene Pot exista bariere la intrarea pe piaţă Protecţie totală faţă de intrarea rivalilor pe piaţă Monopol O singură firmă Un singur produs Figura 2 . Desi politica pretului garantat in agricultura a avut si unele urmari secundare nedorite. pretul garantat poate sa se soldeze in ani diferiti cu venituri totale inegale. regleaza si stimuleaza productia astfel incat comportamentul producatorilor.si in tarile in care agricultura a atins randamente foarte inalte. anticoncurentiale: practicile monopolistice. Concurenta poate fi distorsionata si deturnata de la scopul sau prin mijloace neloiale.

85 al Tratatului de la Roma interzice toate practicile “ce au drept obiectiv sau drept effect restrangerea sau falsificarea jocului concurentei”. vizand in ultima instanta protectia consumatorului. In Uniunea Europeana. Legile anti-monopol din Uniunea Europeana sunt incluse intr-o ampla “legislatie de protectie a concurentei”. . insarcinata cu supravegherea respectarii legislatiei anti-trust.Federala pentru Comert. In Franta s-a creat in 1936 un Consiliu al Concurentei insarcinat cu controlul practicilor anticoncurentiale. art.

Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania. precum si legislatia secundara (regulamente si instructiuni) emisa în aplicarea acesteia. Totodata. motivat fiind de faptul ca lipsa concurentei reale pe piata pe care opereaza îi simplifica problemele cu care se poate confrunta sau. faciliteaza solutionarea lor. Olanda (3) şi Marea Britanie (4). 1/2003 de punere în aplicare a regulilor de concurenta prevazute de art. ca tara membra a Uniunii Europene. Pornind de la percepţia mediului de afaceri asupra laxităţii şi eficienţei promovării reale a concurenţei pe piaţă. cu completarile si modificarile ulterioare. Comisar european responsabil cu politica în domeniul concurenţei Practica de pretutindeni demonstreaza ca omul de afaceri autonom." Mario Monti. Forumul Economic Mondial plasează România abia pe locul 67 în lume (din 125 de ţări. Prin prisma rapoartelor internaţionale. Aceasta constatare evidentiaza necesitatea indubitabila a existentei unui cadru normativ adecvat care.SUA se situează abia pe locul 14. În tara noastra cadrul juridic de reglementare a concurentei. în ciuda chiar şi a dinamicii economice pozitive din ultimii 7 ani. republicata în Monitorul Oficial nr. consumatorii au cele mai mari beneficii. . respectiv. este asigurat de Legea concurentei nr. talonate de Australia şi Noua Zeelandă. si uneori reuseste. Germania (2).unul din cei 9 piloni esenţiali ai competitivităţii unei naţiuni (grafic 1). între care mentionam doar prevederile Tratatelor de instituire si. eficienţa implementării legii concurenţei se dovedeşte relativ scăzută. autonomia reala a acestora si desfasurarea nestingherita a concurentei. De exemplu. sa garanteze libera initiativa a întreprinzatorilor. 742 din 16 august 2005. 21/1996. aplicarea politicii concurenţei şi interesele consumatorilor reprezintă o legătură stabilă. armonizat deplin cu normele comunitare în domeniu. autoritatile de concurenta nationale ale statelor membre au fost învestite cu competenta necesara pentru aplicarea prevederilor specifice din Tratat. În pofida experienţei noastre de 10 ani în reglementarea practicilor anticoncurenţiale.Raportul ia în calcul şi alţi indicatori de percepţie a rolului concurenţei în evaluarea eficienţei pieţei . în strategiile comerciale care le promoveaza este tentat adesea. Într-un timp al schimbărilor. functionare a Uniunii Europene. prin continut si modalitati de actiune. sa limiteze concurenta în domeniul sau. 81 si 82 din Tratat”. liberalizarea şi normalizarea comportamentelor în economia românească a parcurs un drum lent şi sinuos. a reformulărilor legislative la standarde europene. (1) din Constituţie o spune clar: România este economie de piaţă. rolul statului “Atunci când politica concurenţei este efectiv aplicată. sunt întrutotul si pe deplin aplicabile si reglementarile comunitare în domeniu. Facem precizarea ca în materia concurentei legislatia comunitara este prevalenta în raport cu legislatia nationala precum si faptul ca. care reprezinta legislatia primara precum si „Regulamentul Consiliului (CE) nr. a diminuării semnificative a deficienţelor instituţionale în ultimii 3 ani. desi – în principiu – recunoaste rolul pozitiv al concurentei si este adeptul liberei initiative. Global Competitiveness Report 2007). şi anume pe locul 59. Toate politicile de dezvoltare trebuie să ţină seama de imperativul promovării concurenţei corecte. cel putin. prin Regulamentul susmentionat. gradul de intensitate a concurenţei interne ne poziţionează ceva mai bine. Articolul 135 alin. Topul mondial este dominat de patru ţări europene: Finlanda (1). bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă. în România.

cu prezenţa economiei subterane şi a corupţiei. de exemplu. dacă serveşte unui interes public şi este asociat cu bunuri de calitate superioară. În ciuda limitelor metodologice şi a percepţiilor fundamental subiective prezentate de rapoartele internaţionale.Nici Fundaţia Heritage nu face referire expresă la politicile concurenţiale sau la eficienţa implementării lor. fiscală. asigurarea libertăţii monetare (chiar dacă decalajul este mai mic. el rămâne semnificativ) şi a promovării libertăţii muncii. media mondială a celor 161 de ţări analizate abia în anul 2007. Indicele libertăţii economice a României depăşeşte foarte uşor. operării sau închiderii unei afaceri – evaluate ca timp. Scorul final e obţinut prin ponderarea egală a zece libertăţi individuale: libertatea derulării afacerilor. Ele surprind mai degrabă caracteristicile mediilor de afaceri performante în sens larg. în opinia unora. La rândul lor. Avansul României este cauzat în principal de dinamica libertăţii fiscale (grafic 4). între 1997 şi 2006. în pofida evoluţiei sale pozitive după 2002 (grafic 3). decât efectele eficienţei implementării politicilor concurenţiale în sens restrâns. investiţională (în special străină). De la intrarea sa în vigoare în anul 1996 şi până în 2005. faţă de celelalte state analizate aici. în mare parte. iar intrarea pe majoritatea pieţelor este nerestricţionată). plasarea la baza scalei libertăţii economice moderate se justifică. ci la efectul agregat al intervenţiilor publice şi private asupra libertăţii economice. aşadar. Să ne amintim. monetară. a drepturilor de proprietate. Pe de altă parte. precum cele ale Băncii Mondiale sau ale Fundaţiei Heritage. Peru. pe baza opiniilor experţilor economişti din fiecare oficiu naţional de reprezentare a BERD. specialiştii BERD percep letargia transpunerii politicii concurenţei de pe hârtie în economia reală (Transition Report 2007). justificările nu sunt greu de găsit în realitatea românească. Autorii definesc libertatea economică ca find “acea componentă a libertăţii care vizează autonomia materială a individului în relaţia sa cu statul şi alte grupuri organizate”. de atenţionările adresate de Comsia Europeană cu privire la clauza «de aur» a statului român în contractul de privatizare a companiei Petrom şi la dezacordul privind . Plasaţi pe locul 67 în lume. Banca Mondială clasifică ţările lumii în funcţie de piedicile birocratice puse deschiderii. liber economic dacă dispune neîngrădit de controlul muncii şi proprietăţii sale. mediul românesc nu a reuşit să depăşească stadiul de restrictivitate generalizată a libertăţii economice. şi 4+. atingând nivelul de 2. Abia în 2006 reuşim un salt infim. Alte analize anuale. un individ este. garantarea drepturilor de proprietate. de la locul 71 în 2005. comercială. implementarea legii concurenţei pare că nu a cunoscut nici o îmbunătăţire relativă faţă de standardul economiilor dezvoltate (grafic 2). cost şi număr de operaţiuni necesare.67 a indicelui politicii concurenţiale în România (scalarea se face între 1. estimarea acestui indice se impune ca parte componentă a reformelor structurale. Or. continuăm să fim totuşi depăşişi de ţări precum Albania. Ele ne plasează pe un ruşinos loc 117. Cum se reflectă ele în oglinda concurenţei? Pe de o parte. la locul 49 în 2006 (din 175 de ţări). Timp de 10 ani. se asociază rapoartelor precedente. Uganda sau Africa de Sud. libertatea raportată la corupţie şi libertatea muncii. ceea ce înseamnă că standardele sunt similare cu cele ale economiilor dezvoltate. teoria alegerilor publice asociază stricteţea reglementărilor cu o concurenţă mai slabă.Distorsiunile concurenţiale induse de taxe şi subvenţii sunt însă mult mai îngrijorătoare. Totuşi. libertatea faţă de guvern. Relaxările semnificative ale reglementărilor mediului de afaceri au condus la îmbunătăţirea semnificativă a poziţiei în clasamentul uşurinţei de a derula afaceri în România. reglementarea strictă a barierelor la intrarea pe o piaţă se justifică. Ne plasăm peste media celor 29 de economii ex-comuniste analizate. Bulgaria. dar în urma tuturor statelor noi membre ale UE. şi nu de cea a interesului public. ceea ce înseamnă că nu există nici legislaţie concurenţială şi nici instituţie regulatoare. pentru prima dată. în combaterea corupţiei. cu o treime de punct. mai puţine externalităţi negative şi concurenţă mai puternică. Realitatea a dovedit că distribuirea productivă a rentelor este favorizată de teoria alegerilor publice. prin succesul relativ mai slab.

mecanismele diferite de implementare. Principiul cărămidei la care adăugăm una şi obţinem o creştere de 100% funcţionează aici din plin. Astfel. într-un final. pornind de la chestionare adresate mediului de afaceri şi specialiştilor.care determină regulile concurenţiale ale pieţei . Mereuţă. dimensiunea economică (-). însă până să devină o ideologie va mai trece ceva timp. apărute abia în 2006. Studiile de caz surprind cu mai multă acurateţe eficienţa implementării legii concurenţei. Corelaţii pozitive şi semnificative se găsesc. imobiliară. Autorităţile au înţeles. a scăzut la circa 15% în prezent. numărul şi gradul de calificare a personalului şi număr de cazuri analizate . Alături de variabilele direct dependente. şi de la ponderarea lor cu nivele de încredere specifice. în special. care măcina economia românească la începutul anilor 2000 în proporţie de aproxaimativ 40% din PIB. între implementarea eficientă a politicii concurenţiale şi expansiunea firmelor private eficiente. Concurenţa corectă se cristalizează şi se radicalizează. instituţiile internaţionale creează un sistem de indicatori agregaţi de percepţie. Ele permit. Apoi.claritatea conţinutului legislaţiei concurenţiale. Dacă aruncăm o privire la dinamica topului celor mai puternice 100 de companii din România . aşa cum semnala profesorul C. de achiziţiile publice şi corupţia care le tapează . cifra de afaceri a companiilor majoritar private o depăşea pentru prima dată pe cea a companiilor deţinute majoritar de stat. cu toate că încă 21 de firme din top 100 înregistrau încă pierderi. Apoi. efectuarea comparaţiilor pe un grup vast de ţări. În 2002. Problema insolvenţei.fie ele rezultatul înţelegerilor restrictive de stabilire a preţurilor sau împărţire a pieţelor. rata medie a profiturilor era negativă. mai degrabă decât eficienţa sa reală. de ploia de acte normative care a favorizat anumite practici anticoncurenţiale. marii jucători ai pieţei au răsturnat balanţele veniturilor în favoarea profiturilor.De asemenea. deschiderea . a cimentului. abia în anul 2005. bugetul alocat autorităţilor de concurenţă.resimt cel mai bine eficienţa reală a implementării legii concurenţei.Concurenţii de pe piaţa energetică. Însă diversitatea lor face imposibilă o apreciere exhaustivă şi plauzibilă a normalităţii şi corectitudinii mediului concurenţial. Cu atât mai grea se dovedeşte evaluarea eficienţei combaterii practicilor anticoncurenţiale.se regăseşte şi o paletă vastă de alţi factori macroeconomici explicativi. depinde în mod semnificativ de: nivelul dezvoltării economice (+). gradul de independenţă formală şi reală a autorităţilor de concurenţă. Şi asta pentru că în 2001. strâns dependentă de experienţa legiferării. nesurprinse în rapoartele de mai sus . în final. Obstacolele în realizarea unor astfel de comparaţii nu sunt puţine: conţinutul eterogen al politicilor concurenţiale. Ştim că politica concurenţială are un rol important în garantarea funcţionării normale a economiilor de piaţă. afectaţi de practicile exclusive ale actorilor pe piaţă . monitorizarea rapoartelor şi a clasamentelor internaţionale are menirea de a contura o imagine mai clară asupra poziţiei României în sistemul economic global în funcţie de eficienţa implementării politicii concurenţiale şi a efectelor generate asupra performanţelor mediului de afaceri.vom remarca ritmurile actuale de creştere a cifrelor de afaceri cu două cifre în multe sectoare ale economiei. de realităţile economice şi politice ale fiecărui stat în parte.taxa de înmatriculare auto. să nu uităm că procesul privatizării şi al retrocedării proprietăţilor în România devine « perpetuu». în acest top 100. telecomunicaţiilor. Nu în ultimul rând. şi nu prin alocarea perpetuă de ajutoare de stat pentru restructurare şi salvare. ţigărilor. tipul practicilor anticoncurenţiale reglementate. abia în anul 2004. că ea trebuie rezolvată pe baza unei legi solide a falimentului. Deşi metodologiile aplicate sunt adesea criticate. consumatorii care călătoresc în străinătate ştiu foarte bine că bunurile de larg consum sau insulina sunt mult mai scumpe la noi decât pe alte pieţe europene şi că nu reuşim să controlăm fenomenul preţurilor excesive. listele de excepţii particulare etc. asigurărilor sau apei minerale. Rezultatele analizelor empirice sugerează că percepţia eficienţei implementării legislaţiei concurenţiale. companiile multinaţionale au început să domine topul 100 cu o pondere de 58% în cifra lor de afaceri. produselor farmaceutice.

cu excepţia Indonesiei (prima lege a concurenţei apare în 1999). Riscul cel mai mare rămâne ca legislaţia concurenţei să fie captată de anumite grupuri de interese. politicieni sau întreprinderi. în cazul nostru. în ideea că legislaţia concurenţei este subsumată intereselor specifice ale unor grupuri.Nivelul dezvoltării economice explică semnificativ şi pozitiv eficienţa sistemelor concurenţiale. însă îşi pierde din relevanţă pe măsură ce ţările au o experienţă mai mare de legiferare a concurenţei. pare rezonabilă concluzia că. cu cât nivelul perceput al corupţiei este mai mare. buna funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate. aşadar. Pe de altă parte. Marocului (2000) sau Barbadosului (2003). nivelul corupţiei (-) şi experienţa legislativă în domeniu (+). în opoziţie cu principiul fundamental al apărării concurenţei şi nu al concurenţilor. curba învăţării instituţionale primează pe termen lung în faţa PIB-ului pe locuitor. implementarea sa efectivă poate fi împietată de alte grupuri de interese. ci reforma juridică şi.comercială (+). cu atât eficienţa implementării legislaţiei concurenţei este mai scăzută. Iordaniei (2000). grupurile de interese sunt cele care pot sprijini introducerea unei legislaţii concurenţiale. Cu alte cuvinte. O posibilă explicaţie constă. aşa cum sugerează uneori literatura de specialitate. Cert este că legislaţia concurenţei nu constituie un remediu împotriva corupţiei. Intuitiv. Însă unele analize evidenţiază contrariul. Pe de o parte. şi nu funcţionează ca un mecanism real de promovare a concurenţei pe o piaţă. Aşa se poate explica poziţionarea eficienţei concurenţiale a României în urma multor ţări mai slab dezvoltate. . Interpretarea celor două rezultate devine interesantă.

.

.

În acest scop. – promoveaza cultura concurentei. Prin urmare. republicata (Capitolele IV – VI. Modul de organizare. nu pot garanta prin sine însasi functionalitatea economiei de piata.Consiliul Concurentei – garantul economiei de piata functionale Existenta unor reglementari în domeniul concurentei. 21/1996. . – sanctioneaza devierile de la un comportament concurential normal. conceput sa functioneze ca autoritate administrativa autonoma în domeniul concurentei. Consiliul Concurentei reprezinta o institutie care. – îsi consolideaza pozitia „de arbitru” fata de toti actorii mediului economic. prin misiunea si rolul specific. art. restrictionarea sau distorsionarea concurentei si afectarea climatului concurential. În România acest rol revine Consiliului Concurentei. a unei autoritati învestite prin lege pentru a veghea la respectarea regulilor specifice. fiind chemata sa asigure buna functionare a mecanismelor pietei. inclusiv masurile pe care le poate dispune si sanctiunile pe care le poate aplica celor vinovati de încalcarea prevederilor legislatiei în domeniul de competenta sunt precizate în Legea concurentei nr. obiectivele. oricât de riguroase si cuprinzatoare ar fi acestea. Consiliul Concurentei: – vegheaza la respectarea „regulilor jocului pe piata”. Dimensiunea preventiva consta în monitorizarea pietelor si supravegherea comportamentului agentilor economici astfel încât prin interventiile sale sa evite denaturarea în mod semnificativ a concurentei pe piata si în implicarea activa în procesul legislativ putându-se opune adoptarii oricaror reglementari juridice care contin prevederi anticoncurentiale. se situeaza în rândul autoritatilor nationale de prim rang. atributiile si procedurile sale de lucru. 16-62) si legislatia secundara emisa în aplicarea acesteia. Actiunile desfasurate de Consiliul Concurentei în exercitarea rolului sau specific au o dubla dimensiune: una preventiva si una corectiva. se impune cu necesitate existenta unei institutii. prevenind orice manifestare care ar putea avea drept scop sau efect împiedicarea. competentele.

b) reglementarea comportamentului agentilor economici în raport cu necesitatea functionarii normale a competitiei si promovarea intereselor consumatorilor fara a leza interesele legitime ale mediului de afaceri. atât prin înlaturarea practicilor care prejudiciaza concurenta promovate de unii agenti economici. precum si pentru elaborarea. competentelor si atributiilor Consiliului Concurentei evidentiaza fara echivoc faptul ca acesta nu este o autoritate de control în sensul consacrat al cuvântului. asigurând conditiile necesare pentru ca „motorul” . de stat sau mixt. la propunerea Guvernului. prin care acesta îsi îndeplineste rolul si îsi exercita atributiile si competentele specifice în aplicarea actelor normative pe care le administreaza. f) reprezentarea României si promovarea intereselor tarii noastre în domeniul concurentei. proiectelor de scheme de ajutor de stat care sa raspunda necesitatilor prioritare la nivel national. stabilite prin Legea nr. Fiintând ca institutie publica autonoma. 21/1996 (republicata) între care mentionam: a) identificarea practicilor anticoncurentiale si investigarea acestora. sesizari sau notificari si dispunerea masurilor pentru înlaturarea lor si sanctionarea celor vinovati. plenul sau fiind format din 7 membri: un presedinte. Corespunzator complexitatii si importantei atributiilor pe care trebuie sa le îndeplineasca. Aceasta autoritate reprezinta un partener competent al furnizorilor de ajutor de stat. În calitatea sa de autoritate administrativa autonoma. d) sesizarea Guvernului în cazurile de imixtiune a organelor administratiei publice (centrale si locale) în aplicarea legislatiei concurentei si recomandarea masurilor pentru a facilita dezvoltarea pietelor si a concurentei. prin întreaga sa activitate autoritatea prezentata se constituie într-un vector al mecanismelor specifice functionarii economiei de piata. Expunerea succinta a rolului. asigurându-le consultanta de specialitate necesara pentru a identifica tipurile de ajutor de stat potrivite. Consiliul Concurentei exercita numeroase atributii. c) efectuarea unor studii utile pentru cunoasterea pietei si fundamentarea masurilor necesare pentru îmbunatatirea competitivitatii.Dimensiunea corectiva este data de masurile adoptate pentru restabilirea si mentinerea unui mediu concurential eficient. indiferent de natura capitalului social: privat. Consiliul Concurentei a fost consacrat ca autoritate administrativa autonoma în domeniul concurentei. în sensul ca aplica legea în mod unitar atât firmelor românesti cât si celor straine. nu reprezinta un factor de presiune asupra activitatii întreprinzatorilor. centrale si teritoriale. în vederea notificarii catre Comisia Europeana pentru a fi autorizate. importante atributii revin Consiliului Concurentei în domeniul ajutorului de stat. În întreaga activitate Consiliul Concurentei reprezinta un „arbitru echidistant”. Componenta teritoriala a structurii Consiliului Concurentei este formata din inspectoratele regionale (pe regiuni de dezvoltare) si judetene. Dimpotriva. asociatii de agenti economici si/sau autoritati cât si prin identificarea prevederilor din actele normative si/sau administrative care au sau pot avea efecte negative asupra competitiei si interventia directa pentru corectarea sau eliminarea lor. Totodata. din proprie initiativa sau ca urmare a unor plângeri. precum si în cadrul ECN (Reteaua Europeana de Concurenta). Consiliul Concurentei cuprinde si structurile de specialitate. concepute ca unitati fara personalitate juridica. în raporturile cu organismele internationale sau alte state. potrivit actului normativ prin care a fost înfiintat. Numirea membrilor plenului se realizeaza de catre presedintele României. aferente fiecarei masuri de sprijin initiata în conformitate cu reglementarile comunitare. e) emiterea avizelor „conform” pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential si propunerea modificarii acelora care au un astfel de efect. 2 vicepresedinti si 4 consilieri de concurenta.

sprijinind mediul de afaceri pentru integrarea eficienta în structurile pietei europene unice si asimilarea mecanismelor de functionare ale acesteia.acesteia – concurenta – sa functioneze ireprosabil. cu care se poa .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->