Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania, rolul statului

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializare: Finante Banci Grupa II

Realizatori: Ganescu Simona Mariana Doroftei Simona Gabriela Constantinescu Ovidiu

Prof. Adrian Liviu Scutariu

Piata monopolistica 7.Concurenta 1.2.Piata tip monopson 8.Piata reglementata de stat Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania. Functiile concurentei 2.Piata cu concurenta perfecta 3. rolul statului .Piata cu concurenta imperfecta 4.Monopolul 5.Cuprins 1. Notiunea de concurenta 1.1.Piata oligopolista 6. Politica concurentiala 1.3.

d. Concurenţa a evoluat în timp şi spaţiu. De modul în care acestea îşi îndeplinesc funcţiile de care dispun în mod potenţial. Vânzătorii se întrec între ei pentru „banul clientului”. dar şi de cooperare. Concurenţa reprezintă atât o confruntare. de vânzare. care.Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata Orice agent economic – firmă. finalităţile şi mecanismele prin care este reglată activitatea economică. elementele sale constitutive. cultural sunt capabile să stimuleze iniţiativa. cumpărătorul „aleargă” pentru a găsi vânzătorii cu preţul cel mai mic. ● măsura în care societatea. mediul economic. Izvorând din filosofia proprietăţii private. cât şi o cooperare între agenţi economici.m. cu forţă economică ridicată. ele au doi stâlpi de rezistenţă: piaţa şi concurenţa. În concurenţă. modul în care funcţionează. majoritatea economiilor de schimb contemporane funcţionează ca sisteme cu piaţă concurenţială. ofertă şi preţ. Aşa cum s-a arătat într-o temă anterioară. 1. creativitatea. ies învingătorii cei mai buni. în vederea obţinerii unor condiţii mai bune de producţie. pentru a atrage cumpărători cât mai mulţi. pentru a-şi atinge obiectivele. De exemplu.1. concurenţa este una dintre variabilele definitorii ale pieţei. valutare. fiecare acţionează din interes. iar amploarea ei este influenţată de: ● numărul şi puterea economică a agenţilor cererii şi ofertei. ● reglementările privind intrarea/ieşirea de pe o anumită piaţă. financiare ş. individ – îşi desfăşoară activitatea în relaţii reciproce cu ceilalţi. Notiunea de concurenta Alături de cerere. menaj. receptivi la preţ şi alte favorabilităţi. condiţiile cele mai favorabile de livrare a bunurilor de consum şi factorilor de producţie etc. intră în raporturi de cooperare şi confruntare cu ceilalţi. Mediul economic reflectă relaţiile şi instituţiile care caracterizează viaţa economică a unei societăţi. social. riscul. . ● gradul de diferenţiere a ofertei şi preferinţelor. fiind expresia liberei iniţiative. depinde calitatea mediului de afaceri concurenţial. spiritul de competiţie. de achiziţie a bunurilor de consum. Concurenţa reprezintă un comportament specific interesat al unor subiecţi de proprietate. ● gradul de transparenţă a pieţei. în mod normal şi ca regulă. stabili în achiziţii. iar drepturile de proprietate sunt riguros delimitate şi garantate. Este o întrecere pentru a obţine avantaje (sau măcar pentru a diminua probabilitatea producerii riscurilor). Din această competiţie.a. social-politic şi economic.Concurenta 1. modul de repartizare a rezultatelor şi de adoptare a soluţiilor privind problema fundamentală a economiei. ● mărimea veniturilor şi mecanismele prin care acestea se obţin. calitatea cea mai bună. o trăsătură esenţială a pieţei. Baza mediului economic o reprezintă sistemul de proprietate asupra bunurilor economice. ● gradul de substituibilitate şi complementaritate a bunurilor economice. dar şi cu mediul natural-geografic. politic. Condiţiile concurenţei sunt: libertatea formării preţului şi existenţa proprietăţii private. administraţie. de efectuare a operaţiunilor băneşti.

● nivelul de instruire a agenţilor economici. . competitivitatea este maximă când fiecare firmă are o putere nulă de a influenţa piaţa. Legea Concurenţei. Ca orice competiţie.abuzul de poziţie dominantă. şi concurenţa se desfăşoară pe baza anumitor reguli. iar cererea pieţei se reduce cu 0. conservatori.1%. precum: . Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. 21/10 aprilie 1996. salubrizează viaţa economică. dacă prin respectiva măsură cererea pieţei se contractă cu 4%. întreprinzători. 1. reglementarea concurenţei se realizează prin numeroase acte normative dintre care se detaşează Codul Comercial. înseamnă că piaţa bunului „X” este o piaţă competitivă. la reducerea costurilor şi chiar a preţurilor de vânzare. ● amploarea tipologia şi plaja practicilor anticoncurenţiale. dacă firma A măreşte cu 10% preţul bunului „X” pe care-l comercializează. b) Diferenţiază agenţii economici: îi favorizează pe cei creativi. care favorizează creşterea eficienţei. abili. obiective şi organisme care urmăresc asigurarea unui climat concurenţial normal. înseamnă că respectiva piaţă este puţin concurenţială. ca şi piaţa. Teoretic. economisia resurselor. sancţiunile care se aplică celor care le încalcă. satisfacerea mai bună a nevoilor (vezi figura 1). Legea nr. care alterează competiţia. împărţirea pieţelor) şi promovarea altor practici restrictive. c) Uneori duce la diferenţierea şi diversificarea ofertei. cultural-spirituală şi morală a membrilor societăţii.2. concurenţa se poate autodistruge. cantitate şi mod de comercializare.realizarea unor înţelegeri de tip cartel (privind preţul. Practicile anticoncurenţiale sunt numeroase.realizarea de concentrări (fuziuni) interne şi internaţionale etc..intervenţii publice care pot deforma concurenţa dintre firme (prin anumite ajutoare de stat. ● natura politicilor economice.măsurile discriminatorii. o creaţie socială conştientă. Mediul economic concurenţial . menită să asigure o concurenţă liberă. . . menite să distorsioneze concurenţa. O piaţă este cu atât mai competitivă cu cât este mai redusă capacitatea fiecărei firme de a o influenţa prin preţuri. poate duce la monopol şi alte anomalii economice. volumul producţiei şi desfacerii. 1. Instituţiile concurenţei în România sunt: Consiliul Concurenţei şi Oficiul Concurenţei.Politica concurenţială Reprezintă ansamblul de reglementări. De exemplu. În lipsa supravegherii şi reglementării. În toate ţările cu economie cu piaţă concurenţială există reglementări juridice privind regulile desfăşurării concurenţei. „cel mai bun stimulent al eficienţei tehnice şi inovării de către firme şi cel mai eficace drum pentru realizarea diviziunii muncii şi a unei specializări la nivelul UE. 1 In România.3. . benefice pentru participanţii la comunitate”. ea îi elimină sau îi reorientează spre alte domenii pe agenţii imobili. prevenirea şi sancţionarea practicilor anticoncurenţiale. inclusiv în funcţie de cetăţenie. Din contră.Funcţiile concurenţei a) Stimulează progresul economic: ea incită la inovaţie şi creativitate.● nivelul de dezvoltare economică. organismele abilitate să o supravegheze şi să aplice măsuri punitive1. drepturi/avantaje speciale acordate unor întreprinderi). să-i altereze funcţiile şi capacitatea de a impulsiona progresul economic. ea fiind. În cadrul Uniunii Europene s-a elaborat şi promovat Politica Comună în domeniul concurenţei. nedistorsionată.

iar în unele situaţii chiar reducerea preţurilor sub cele ale concurenţilor. dezvoltarea responsabilităţii pentru deciziile adoptate. ele pot fi prezentate ca instrumente (mijloace) economice şi extraeconomice. publicitatea. g) Când este necorespunzător reglementată şi supravegheată concurenţa se poate transforma în contrariul său: generează risipă de resurse. îl defavorizează pe consumator etc. corupţia. f) Favorizează ajustarea reciprocă a cererii şi a ofertei prin decizii autonome ale producătorilor. sponsorizarea unor activităţi social-culturale. poate deprecia calitatea bunurilor mărfare. asumarea câştigurilor dar şi a riscurilor care rezultă pentru agenţii economici. conduce la concentrarea exagerată a forţei economice. distribuitorilor şi cumpărătorilor. e) Concurenţa şi proprietatea privată favorizează formarea unor comportamente raţionale. Cu titlu general şi sintetic. boicotul sau chiar violenţa deschisă. spionajul economic. acordarea unor avantaje cumpărătorilor. Figura 1. şantajul.ce presupune existenta catorva conditii: .Piata concurentei perfecte reprezinta o situatie teoretica. în cazuri limită. virtuala. Interdependenţa concurenţă-eficienţă-progres economic În cadrul concurenţei se folosesc mijloace numeroase care au evoluat odată cu piaţa şi concurenţa. vânzătorilor. diversificarea şi reînnoirea sortimentului. iar. creşterea calităţii. Printre instrumentele extraeconomice folosite în cadrul concurenţei sunt frecvente: obţinerea de informaţii privind concurenţii. 2. Dintre mijloacele economice se remarcă: reducerea costurilor.d) Permite cumpărătorului să găsească furnizorul cu marfa cea mai bună şi mai ieftină şi îi stimulează sau constrânge pe producători să găsească soluţii pentru a lărgi piaţa şi a-şi ameliora activitatea.

de obicei pretul stabilit este mai mare decat cel care s-ar forma intr-o piata libera asigurand producatorului unic un plus de profit in fiecare moment.Atomicitatea agentilor economici: vanzatorii si cumparatorii trebuie sa fie suficient de numerosi. nivelul pretului. Aceasta presupune inexistenta restrictiilor la intrarea intr-un domeniu de activitate si a subventiilor de stat care sa mentina pe piata firmele ineficiente. implicit in privinta nivelului de eficienta. certe privind conditiile pietei. in privinta formarii preturilor si a interrelatiei cerere-oferta. firmelor. Fixarea . capacitatii de adaptare. deplasarea fara dificultati de pe piata unui produs pe piata altuia. resapectiv libera circulatie pe piata a resurselor naturale. piata oligopolista. piata tip monopson si piata reglementata de stat. Intrarea in ramura in calitate de producator. Mobilitatea perfecta a factorilor de productie si a bunurilor de consum: aceasta impune inexistenta unor obstacole de ordin tehnic si financiar. piata duopolista. Omogenitatea produselor: bunurile economice destinate satisfacerii unei anumite trebuinte trebuie sa fie identice calitativ. vanzatorii sau cumparatorii pot sa hotarasca sau sa influenteze. respectiv a satisfactiei.Monopolul este situat. eficient. in grade diferite. Pentru a avea pozitie de monopol intreprinderea unica trebuie sa produca un bun neinlocuibil si in acelasi timp produsul ei sa nu fie concurat pe piata interna de un bun identic creat de o firma straina. precum si transferarea unei parti a capitalului in functiune dintr-o sfera in alta. decizia unui producator de a maximiza profitul prin cresterea pretului nu are sens deoarece ramane fara cumparatori. la distanta cea mai mare de piata cu concurenta perfecta. Din acest ansamblu fac parte: piata monopolista. El poate astfel sa evite intr-o anumita masura perturbarile pe care piata libera le introduce in activitatea economica cu efecte negative pentru profit. permit procurarea fara dificultati a capitalului necesar pentru a construi o intreprindere intr-o ramura profitabila. Monopolul ca firma unica are posibilitatea de a hotari singura si volumul productiei pe care-l fabrica si pretul de vanzare al bunului respectiv. In conditiile unei cereri perfect elastice. In aceste conditii. corelate cu atomicitatea. Firmele aflate in concurenta perfecta sunt egale in privinta dimensiunilor. intreprinderea unica este doar monopol aparent. muncii.Piata cu concurenta imperfecta este un ansamblu de piete care au unele trasaturi comune. preturile factorilor de productie. 3. firma poate vinde orice cantitate de produse la pretul pietei. In fiecare din aceste piete. care-i asigura maximizarea profitului. fiind opusul categoric al acesteia. iar fiecare agent economic manifesta un comportament rational. orice firma vinde intreaga productie la pretul pietei si deci nu este interesata sa reduca pretul. fiecare reprezentand o mica fractiune in ansamblul ofertei. astfel incatsa nu poata influenta pretul prin comportamentul lor individual. Astfel monopolul isi asigura o continuitate a profitului. Decizia producatorului de a obtine un profit total mai mare prin scaderea pretului si cresterea vanzarilor nu are rost. capitalului. piata monopolistica. astfel incat cumparatorii sa nu dispuna de nici un criteriu de selectie real sau imaginar (artificial introdus prin publicitate sau politica de marca). al bunurilor economice si evolutia lor. Asemenea imprejurari. Ea include urmatoarele situatii posibile: *Monopolul ca producator unic pe ramura: in aceasta situatie o singura intreprindere fabrica si vinde intreaga cantitate de bunuri de un anume gen. Astfel. 4. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. ca si intrarea in piata ca simplu furnizor de marfuri nu reprezinta o problema. volumului de informatii. respectiv al cererii pietei. Transparenta perfecta a pietei: producatorii si consumatorii dispun de informatii complete. toate tranzactiile se fac la acelasi pret pe piata unui anumit produs. calitatii produselor. dar se si deosebesc intre ele.

monopol intemeiat pe calitatea unui produs industrial: apare in situatia cand intr-o ramura functioneaza mai multe intreprinderi avand marimi diferite si nu exista sansa incheierii de conventii intre ele privind productia si pretul. valoarea echipamentelor din dotare. ce actioneaza ca o singura unitate. . care prefera si cer un anume bun creat de o anumita intreprindere. sa o regrupeze spre bunurile superioare calitativ. ale masinilor si echipamentelor destinate energeticii. *Alte forme sau situatii de monopol: . Cand monopolul este realizat prin alianta.ofertei si pretului de catre monopol trebuie sa tina seama de o serie de factori si anume: capacitatea de plata a cumparatorilor. cat si pe plan international (OPEC). cat si calitatea produselor. interdependenta stransa a actiunilor diverselor intreprinderi. etc.Unitatile oligopoliste au posibilitatea de a stabili si volumul productiei si preturile de vanzare. . masa si rata profitului sunt diferite de la o unitate la alta. alaturi de marii producatori. Acest fenomen de inaintare ori retragere a cererii. Ca urmare in piata oligopolista se regaseste reactia fiecarei firme la decizia celorlalte. 5. pretul de vanzare unic si pietele pe care intreprinderile respective au dreptul sa furnizeze marfa. care diversifica preferintele consumatorilor.monopol rezultat din relatia privilegiata a unor intreprinderi cu statul . ce se poate cultiva numai pe zone restranse. functie de volumul productiei create si vandute si de costul mediu. In asemenea situatii. in care eficacitatea se asigura si la praguri relative mici ale productiei.Piata oligopolista implica prezenta intr-o ramura a unui numar relativ mare de intreprinderi (cel putin trei) care livreaza intreaga cantitate de marfuri. Talia intreprinderilor nu este egala. ca in situatia unei intreprinderi unice. pentru produsele diverselor firme. in vederea cresterii cifrei de afaceri si a profitului. dovedeste ca diferentierea produselor nu elimina concurenta si selectia intreprinderilor viabile. conjunctura economica generala. insotita de preturi inegale. considerand pretul de vanzare egal pentru toate unitatile. Piata oligopolista de bunuri diferentiate calitativ are posibilitati de extindere mai bune o data cu cresterea generala a veniturilor. ale automobilelor. Prin excelenta. . Monopolul prin alianta poate sa apara atat pe plan intern. problema nevralgica este impartirea pietei intre producatori. Dominarea ofertei si a pretului de catre monopol. Se constituie astfel un cartel. sa aduca un plus pe piata intreprinderilor mai dinamice in dauna celorlalte. Intalnim piete oligopoliste si in alte sfere precum industria alimentara. privit ca intreg. ci doar o limiteaza. duce la distribuirea intre firme a clientelei totale si o divide in grupuri mai mari sau mai mici.monopol izvorat din calitatea deosebita a unui bun agricol. determinand o cerere net superioara ofertei si stabilirea unui pret de vanzare ridicat. Cumparatorii sunt numerosi. Aceasta crestere generala a veniturilor tinde sa reorienteze clientela. asigura tuturor intreprinderilor un profit mai mare decat in cazul functionarii lor separate. gusturile lor. sunt oligopoliste pietele produselor cu valoare de intrebuintare mare si care necesita tehnologii de valoare mare.monopolul unor intreprinderi proprietate de stat care au dreptul sa comercializeze singure unele produse la preturi mai mari decat cele formate in libera concurenta. incercarea firmelor de a-si apropia o parte cat mai insemnata din clientela.monopol prin alianta: acest monopol poate sa apara atunci cand oferta unui bun este realizata de cateva intreprinderi mari ce incheie conventii privind productia pe care au obligatia sa o creeze fiecare in parte. etc. . functioneaza si intreprinderi mici si mijlocii. ultimele reflectand atat costul de fabricatie. dar fiecare intreprindere produce cantitati insemnate de bunuri. Diferentierea calitativa a produselor. Astfel sunt oligopoliste pietele productiei siderurgice. Si in pietele oligopoliste ca si in pietele duopoliste. care pot determina modificari periodice ale ofertei si pretului. Acestea pot fi omogene sau neomogene.

Fixarea de preturi maxime. urmaresc. pe termen lung. relansarea mai rapida a acesteia.Piata tip monopson este opusul celei monopoliste. al dobanzii si salariilor. in paralel cu imbunatatirea calitatii produselor si minimalizarea costurilor. Multitudinea producatorilor atrage dupa sine o concurenta mai ampla in pietele monopolistice si permite cumparatorilor sa aleaga dintre produsele livrate de diversele unitati. si a unor numerosi vanzatori ai bunului fabricat la scara tarii. diferentierea produselor grupeaza clientela intre furnizori.6. in favoarea unor intreprinderi mai dinamice si in defavoarea celorlalte.intrarea a noi concurenti in ramura nu este dificila datorita aceleiasi cauze Se poate concluziona prin urmare ca piata monopolistica se apropie cel mai mult de piata cu concurenta perfecta. ca de exemplu: . publici sau privati. asigurand in acelasi timp o stabilitate a cererii pentru fiecare vanzator. este prezenta chiar . Ultima caracteristica permite intreprinderilor sa fixeze cuplul calitatepret. In multe situatii statul intervine pe diverse piete. in perioade de inflatie ori recesiune economica. care pot genera dezechilibre economice suplimentare -Garantarea preturilor la unor produse agricole sau a veniturilor agricultorilor. urmarind insanatosirea vietii economice.decizia unei intreprinderi privite izolat nu afecteaza sensibil situatia celorlalte unitati din cauza potentialului productive relativ redus al fiecareia . clientela se regrupeaza periodic. ce sar forma in piata de concurenta libera si au menirea sa asigure un minim de bunuri indispensabile paturilor sociale cu venituri mici. In pietele monopolistice si a concurentei care le caracterizeaza trebuie sa se tina seama de urmatoarele doua situatii: . in tendinta de a-si maximiza profitul. prin determinarea nivelului optim al productiei. fara a se identifica cu ea. ca si in cazul oligopolului. cu scopul de a proteja unele categorii de producatori sau populatia in totalitatea sa. 8.Piata monopolistica este piata cu concurenta cvasi perfecta. Pentru o perioada de timp. Aceste preturi sunt inferioare pretului deechilibru. in perioade critice vizeaza marfurile care se adreseaza necesitatilor fundamentale alepopulatiei. pe termen scurt si alegerea variantei optime de combinare a muncii si capitalului.Piata reglementata de stat este piata in care statul fixeaza preturi la unele bunuri materiale si servicii furnizate de agenti economici. Preturile fixate de stat limiteaza sau suprima in acelasi timp conflictele sociale grave. Statul ia apoi masuri de control al unor preturi. desi limitata o data cu progresul. in acelasi timp poate folosi forta de munca ieftina daca in zona ei de activitate lipsesc alte ramuri industriale care sa ofere locuri de munca. reducerea somajului si utilizarea capacitatilor de productie existente. Intrucat mobilul profitului determina frecvent innoirea produselor. Firmele din piata monopolistica . Instabilitatea productiei agricole. In timp ce in piata monopolista exista unul sau cativa vanzatori si un numar mare de cumparatori. Intreprinderea cu pozitie de monopson poate sa se aprovizioneze la preturi avantajoase. determinate de instabilitatea productiei agricole de la an la an datorita conditiilor climatice variabile. piata tip monopson se caracterizeaza prin existenta unui singur cumparator. 7. Profiturile obtinute devin astfel mai mari prin reducerea costului mediu de fabricatie. ceea ce echivaleaza cu limitarea concurentei. Ea se caracterizeaza prin existenta intr-o ramura a unui mare numar de producatori de talie relativ mica si apropiata si prin diferentierea produselor. intr-o zona economica. Acest lucru are efecte pozitive asupra procesului de refacere a potentialului productiv uman.

respectiv optimizarea consumului. regleaza si stimuleaza productia astfel incat comportamentul producatorilor. care sa arbitreze respectarea principiilor concurentei. recurgerea la mijloace extraeconomice (falsificarea produselor de marca. influentand nefavorabil cursul activitatii agricole si industriale viitoare. scaderea costurilor si a preturilor. toate mici Produse diferenţiate Nu există bariere Oligopol Puţine firme. care interzice tentativele de monopolizare. Deoarece productia agricola este oscilanta. amestecul statului in piata produselor agricole. Aceasta instabilitate modifica veniturile anuale ale agricultorilor si deci capacitatea lor de finantare a productiei. etc). Congresul SUA a votat “Sherman Act”. calitatii si diversitatii bunurilor economice. Pentru promovarea intereselor consumatorilor si producatorilor este necesara mentinerea si stimularea concurentei loiale prin adoptarea unor legi si constituirea de organizatii guvernamentale sau neguvernamentale. spionaj. subventionarea de catre stat a unor domenii de activitate economica ineficiente. Caracteristică Numărul şi mărimea firmelor Structură Concurenţa perfectă Multe firme mici Produse omogene Nu există bariere Natura produsului Condiţiile de intrare şi ieşire Concurenţa monopolistică Multe firme. Relatiile concurentiale impun producatorilor promovarea progresului tehnic. maximizarea satisfacerii trebuintei consumatorilor. cresterea cantitatii. Astfel. imbunatatirea distributiei si utilizarii acestora. anticoncurentiale: practicile monopolistice. dintre care câteva sunt mari Produse diferenţiate sau omogene Pot exista bariere la intrarea pe piaţă Protecţie totală faţă de intrarea rivalilor pe piaţă Monopol O singură firmă Un singur produs Figura 2 . Desi politica pretului garantat in agricultura a avut si unele urmari secundare nedorite. precum si consumul populatiei. De aceea s-a incercat practica garantarii veniturilor anuale. furturi de documentatii sau conceptie. devine mijloc de realizare a scopului sistemului economic. orientat catre maximizarea profitului. inca din 1890. Concurenta poate fi distorsionata si deturnata de la scopul sau prin mijloace neloiale. ca si alte masuri de sprijinire directa a agriculturii au avut o influenta evident favorabila asupra acestei ramuri si a economiei intregi. pretul garantat poate sa se soldeze in ani diferiti cu venituri totale inegale.si in tarile in care agricultura a atins randamente foarte inalte. Trăsăturile caracteristice ale tipurilor de concurenţă pe piaţă Piata concurentiala determina utilizarea eficienta a resurselor limitate pentru statisfacerea multiplelor trebuinte individuale si sociale. iar in 1914 s-a constituit Comisia .

Legile anti-monopol din Uniunea Europeana sunt incluse intr-o ampla “legislatie de protectie a concurentei”.Federala pentru Comert. In Franta s-a creat in 1936 un Consiliu al Concurentei insarcinat cu controlul practicilor anticoncurentiale. . vizand in ultima instanta protectia consumatorului. In Uniunea Europeana. insarcinata cu supravegherea respectarii legislatiei anti-trust. art.85 al Tratatului de la Roma interzice toate practicile “ce au drept obiectiv sau drept effect restrangerea sau falsificarea jocului concurentei”.

republicata în Monitorul Oficial nr. Articolul 135 alin. 21/1996.SUA se situează abia pe locul 14. Forumul Economic Mondial plasează România abia pe locul 67 în lume (din 125 de ţări. (1) din Constituţie o spune clar: România este economie de piaţă. precum si legislatia secundara (regulamente si instructiuni) emisa în aplicarea acesteia. talonate de Australia şi Noua Zeelandă. 1/2003 de punere în aplicare a regulilor de concurenta prevazute de art. De exemplu. autoritatile de concurenta nationale ale statelor membre au fost învestite cu competenta necesara pentru aplicarea prevederilor specifice din Tratat. Într-un timp al schimbărilor. . care reprezinta legislatia primara precum si „Regulamentul Consiliului (CE) nr. în România. eficienţa implementării legii concurenţei se dovedeşte relativ scăzută. în ciuda chiar şi a dinamicii economice pozitive din ultimii 7 ani." Mario Monti. functionare a Uniunii Europene.Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania. în strategiile comerciale care le promoveaza este tentat adesea. armonizat deplin cu normele comunitare în domeniu. cel putin.unul din cei 9 piloni esenţiali ai competitivităţii unei naţiuni (grafic 1). prin Regulamentul susmentionat. Toate politicile de dezvoltare trebuie să ţină seama de imperativul promovării concurenţei corecte. între care mentionam doar prevederile Tratatelor de instituire si. Pornind de la percepţia mediului de afaceri asupra laxităţii şi eficienţei promovării reale a concurenţei pe piaţă. autonomia reala a acestora si desfasurarea nestingherita a concurentei. Germania (2). Global Competitiveness Report 2007). gradul de intensitate a concurenţei interne ne poziţionează ceva mai bine. Facem precizarea ca în materia concurentei legislatia comunitara este prevalenta în raport cu legislatia nationala precum si faptul ca. Topul mondial este dominat de patru ţări europene: Finlanda (1). sa garanteze libera initiativa a întreprinzatorilor. Olanda (3) şi Marea Britanie (4). sa limiteze concurenta în domeniul sau. şi anume pe locul 59. 742 din 16 august 2005. desi – în principiu – recunoaste rolul pozitiv al concurentei si este adeptul liberei initiative. Aceasta constatare evidentiaza necesitatea indubitabila a existentei unui cadru normativ adecvat care. 81 si 82 din Tratat”. este asigurat de Legea concurentei nr. În tara noastra cadrul juridic de reglementare a concurentei. liberalizarea şi normalizarea comportamentelor în economia românească a parcurs un drum lent şi sinuos. sunt întrutotul si pe deplin aplicabile si reglementarile comunitare în domeniu.Raportul ia în calcul şi alţi indicatori de percepţie a rolului concurenţei în evaluarea eficienţei pieţei . Prin prisma rapoartelor internaţionale. Comisar european responsabil cu politica în domeniul concurenţei Practica de pretutindeni demonstreaza ca omul de afaceri autonom. motivat fiind de faptul ca lipsa concurentei reale pe piata pe care opereaza îi simplifica problemele cu care se poate confrunta sau. aplicarea politicii concurenţei şi interesele consumatorilor reprezintă o legătură stabilă. Totodata. rolul statului “Atunci când politica concurenţei este efectiv aplicată. a diminuării semnificative a deficienţelor instituţionale în ultimii 3 ani. În pofida experienţei noastre de 10 ani în reglementarea practicilor anticoncurenţiale. faciliteaza solutionarea lor. bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă. prin continut si modalitati de actiune. a reformulărilor legislative la standarde europene. si uneori reuseste. consumatorii au cele mai mari beneficii. respectiv. cu completarile si modificarile ulterioare. ca tara membra a Uniunii Europene.

La rândul lor. dacă serveşte unui interes public şi este asociat cu bunuri de calitate superioară. pe baza opiniilor experţilor economişti din fiecare oficiu naţional de reprezentare a BERD. prin succesul relativ mai slab. liber economic dacă dispune neîngrădit de controlul muncii şi proprietăţii sale. de atenţionările adresate de Comsia Europeană cu privire la clauza «de aur» a statului român în contractul de privatizare a companiei Petrom şi la dezacordul privind . un individ este. Cum se reflectă ele în oglinda concurenţei? Pe de o parte. şi nu de cea a interesului public. investiţională (în special străină). libertatea faţă de guvern. specialiştii BERD percep letargia transpunerii politicii concurenţei de pe hârtie în economia reală (Transition Report 2007).Distorsiunile concurenţiale induse de taxe şi subvenţii sunt însă mult mai îngrijorătoare. comercială. decât efectele eficienţei implementării politicilor concurenţiale în sens restrâns. monetară. mai puţine externalităţi negative şi concurenţă mai puternică. reglementarea strictă a barierelor la intrarea pe o piaţă se justifică. media mondială a celor 161 de ţări analizate abia în anul 2007. ceea ce înseamnă că nu există nici legislaţie concurenţială şi nici instituţie regulatoare. în mare parte. ceea ce înseamnă că standardele sunt similare cu cele ale economiilor dezvoltate. Peru. asigurarea libertăţii monetare (chiar dacă decalajul este mai mic. cu o treime de punct. în combaterea corupţiei. atingând nivelul de 2. Realitatea a dovedit că distribuirea productivă a rentelor este favorizată de teoria alegerilor publice. Să ne amintim. de exemplu. faţă de celelalte state analizate aici. implementarea legii concurenţei pare că nu a cunoscut nici o îmbunătăţire relativă faţă de standardul economiilor dezvoltate (grafic 2). Banca Mondială clasifică ţările lumii în funcţie de piedicile birocratice puse deschiderii. Abia în 2006 reuşim un salt infim.Nici Fundaţia Heritage nu face referire expresă la politicile concurenţiale sau la eficienţa implementării lor. Plasaţi pe locul 67 în lume. Uganda sau Africa de Sud. în pofida evoluţiei sale pozitive după 2002 (grafic 3). ci la efectul agregat al intervenţiilor publice şi private asupra libertăţii economice. Scorul final e obţinut prin ponderarea egală a zece libertăţi individuale: libertatea derulării afacerilor. mediul românesc nu a reuşit să depăşească stadiul de restrictivitate generalizată a libertăţii economice. Ne plasăm peste media celor 29 de economii ex-comuniste analizate. fiscală. cu prezenţa economiei subterane şi a corupţiei. Totuşi. Or. la locul 49 în 2006 (din 175 de ţări). plasarea la baza scalei libertăţii economice moderate se justifică. cost şi număr de operaţiuni necesare. Indicele libertăţii economice a României depăşeşte foarte uşor. Ele ne plasează pe un ruşinos loc 117. pentru prima dată. de la locul 71 în 2005.67 a indicelui politicii concurenţiale în România (scalarea se face între 1. precum cele ale Băncii Mondiale sau ale Fundaţiei Heritage. a drepturilor de proprietate. şi 4+. iar intrarea pe majoritatea pieţelor este nerestricţionată). Bulgaria. continuăm să fim totuşi depăşişi de ţări precum Albania. el rămâne semnificativ) şi a promovării libertăţii muncii. garantarea drepturilor de proprietate. În ciuda limitelor metodologice şi a percepţiilor fundamental subiective prezentate de rapoartele internaţionale. Relaxările semnificative ale reglementărilor mediului de afaceri au condus la îmbunătăţirea semnificativă a poziţiei în clasamentul uşurinţei de a derula afaceri în România. operării sau închiderii unei afaceri – evaluate ca timp. libertatea raportată la corupţie şi libertatea muncii. teoria alegerilor publice asociază stricteţea reglementărilor cu o concurenţă mai slabă. Avansul României este cauzat în principal de dinamica libertăţii fiscale (grafic 4). Pe de altă parte. între 1997 şi 2006. Ele surprind mai degrabă caracteristicile mediilor de afaceri performante în sens larg. justificările nu sunt greu de găsit în realitatea românească. estimarea acestui indice se impune ca parte componentă a reformelor structurale. în opinia unora. se asociază rapoartelor precedente. aşadar. Alte analize anuale. dar în urma tuturor statelor noi membre ale UE. Autorii definesc libertatea economică ca find “acea componentă a libertăţii care vizează autonomia materială a individului în relaţia sa cu statul şi alte grupuri organizate”. Timp de 10 ani. De la intrarea sa în vigoare în anul 1996 şi până în 2005.

în acest top 100. a cimentului. Apoi.care determină regulile concurenţiale ale pieţei . mecanismele diferite de implementare.vom remarca ritmurile actuale de creştere a cifrelor de afaceri cu două cifre în multe sectoare ale economiei. Ele permit. Însă diversitatea lor face imposibilă o apreciere exhaustivă şi plauzibilă a normalităţii şi corectitudinii mediului concurenţial. şi de la ponderarea lor cu nivele de încredere specifice. Obstacolele în realizarea unor astfel de comparaţii nu sunt puţine: conţinutul eterogen al politicilor concurenţiale. abia în anul 2004. Rezultatele analizelor empirice sugerează că percepţia eficienţei implementării legislaţiei concurenţiale. În 2002.De asemenea. imobiliară. companiile multinaţionale au început să domine topul 100 cu o pondere de 58% în cifra lor de afaceri. Apoi. deschiderea . listele de excepţii particulare etc. Astfel. într-un final. şi nu prin alocarea perpetuă de ajutoare de stat pentru restructurare şi salvare. gradul de independenţă formală şi reală a autorităţilor de concurenţă. nesurprinse în rapoartele de mai sus . Şi asta pentru că în 2001.taxa de înmatriculare auto. numărul şi gradul de calificare a personalului şi număr de cazuri analizate . dimensiunea economică (-). mai degrabă decât eficienţa sa reală. de ploia de acte normative care a favorizat anumite practici anticoncurenţiale. instituţiile internaţionale creează un sistem de indicatori agregaţi de percepţie. tipul practicilor anticoncurenţiale reglementate. monitorizarea rapoartelor şi a clasamentelor internaţionale are menirea de a contura o imagine mai clară asupra poziţiei României în sistemul economic global în funcţie de eficienţa implementării politicii concurenţiale şi a efectelor generate asupra performanţelor mediului de afaceri. a scăzut la circa 15% în prezent. produselor farmaceutice.se regăseşte şi o paletă vastă de alţi factori macroeconomici explicativi. apărute abia în 2006. Cu atât mai grea se dovedeşte evaluarea eficienţei combaterii practicilor anticoncurenţiale. între implementarea eficientă a politicii concurenţiale şi expansiunea firmelor private eficiente. în special. de achiziţiile publice şi corupţia care le tapează . Alături de variabilele direct dependente. efectuarea comparaţiilor pe un grup vast de ţări. Dacă aruncăm o privire la dinamica topului celor mai puternice 100 de companii din România . depinde în mod semnificativ de: nivelul dezvoltării economice (+). asigurărilor sau apei minerale. strâns dependentă de experienţa legiferării. Autorităţile au înţeles. abia în anul 2005. bugetul alocat autorităţilor de concurenţă. cifra de afaceri a companiilor majoritar private o depăşea pentru prima dată pe cea a companiilor deţinute majoritar de stat. cu toate că încă 21 de firme din top 100 înregistrau încă pierderi. afectaţi de practicile exclusive ale actorilor pe piaţă .Concurenţii de pe piaţa energetică.claritatea conţinutului legislaţiei concurenţiale. Principiul cărămidei la care adăugăm una şi obţinem o creştere de 100% funcţionează aici din plin. Corelaţii pozitive şi semnificative se găsesc. pornind de la chestionare adresate mediului de afaceri şi specialiştilor. în final. să nu uităm că procesul privatizării şi al retrocedării proprietăţilor în România devine « perpetuu». însă până să devină o ideologie va mai trece ceva timp. Ştim că politica concurenţială are un rol important în garantarea funcţionării normale a economiilor de piaţă. marii jucători ai pieţei au răsturnat balanţele veniturilor în favoarea profiturilor. Nu în ultimul rând. că ea trebuie rezolvată pe baza unei legi solide a falimentului. rata medie a profiturilor era negativă. telecomunicaţiilor. consumatorii care călătoresc în străinătate ştiu foarte bine că bunurile de larg consum sau insulina sunt mult mai scumpe la noi decât pe alte pieţe europene şi că nu reuşim să controlăm fenomenul preţurilor excesive. Concurenţa corectă se cristalizează şi se radicalizează.fie ele rezultatul înţelegerilor restrictive de stabilire a preţurilor sau împărţire a pieţelor. de realităţile economice şi politice ale fiecărui stat în parte.resimt cel mai bine eficienţa reală a implementării legii concurenţei. Problema insolvenţei. Deşi metodologiile aplicate sunt adesea criticate. care măcina economia românească la începutul anilor 2000 în proporţie de aproxaimativ 40% din PIB. Mereuţă. aşa cum semnala profesorul C. ţigărilor. Studiile de caz surprind cu mai multă acurateţe eficienţa implementării legii concurenţei.

Însă unele analize evidenţiază contrariul.Nivelul dezvoltării economice explică semnificativ şi pozitiv eficienţa sistemelor concurenţiale. Riscul cel mai mare rămâne ca legislaţia concurenţei să fie captată de anumite grupuri de interese. O posibilă explicaţie constă. Aşa se poate explica poziţionarea eficienţei concurenţiale a României în urma multor ţări mai slab dezvoltate. în ideea că legislaţia concurenţei este subsumată intereselor specifice ale unor grupuri. aşadar. cu cât nivelul perceput al corupţiei este mai mare.comercială (+). cu atât eficienţa implementării legislaţiei concurenţei este mai scăzută. Marocului (2000) sau Barbadosului (2003). Interpretarea celor două rezultate devine interesantă. ci reforma juridică şi. aşa cum sugerează uneori literatura de specialitate. curba învăţării instituţionale primează pe termen lung în faţa PIB-ului pe locuitor. Intuitiv. grupurile de interese sunt cele care pot sprijini introducerea unei legislaţii concurenţiale. Pe de altă parte. Cert este că legislaţia concurenţei nu constituie un remediu împotriva corupţiei. Iordaniei (2000). cu excepţia Indonesiei (prima lege a concurenţei apare în 1999). în opoziţie cu principiul fundamental al apărării concurenţei şi nu al concurenţilor. nivelul corupţiei (-) şi experienţa legislativă în domeniu (+). buna funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate. pare rezonabilă concluzia că. în cazul nostru. şi nu funcţionează ca un mecanism real de promovare a concurenţei pe o piaţă. Pe de o parte. Cu alte cuvinte. însă îşi pierde din relevanţă pe măsură ce ţările au o experienţă mai mare de legiferare a concurenţei. politicieni sau întreprinderi. . implementarea sa efectivă poate fi împietată de alte grupuri de interese.

.

.

inclusiv masurile pe care le poate dispune si sanctiunile pe care le poate aplica celor vinovati de încalcarea prevederilor legislatiei în domeniul de competenta sunt precizate în Legea concurentei nr. 16-62) si legislatia secundara emisa în aplicarea acesteia. Dimensiunea preventiva consta în monitorizarea pietelor si supravegherea comportamentului agentilor economici astfel încât prin interventiile sale sa evite denaturarea în mod semnificativ a concurentei pe piata si în implicarea activa în procesul legislativ putându-se opune adoptarii oricaror reglementari juridice care contin prevederi anticoncurentiale. Modul de organizare. oricât de riguroase si cuprinzatoare ar fi acestea. – îsi consolideaza pozitia „de arbitru” fata de toti actorii mediului economic. restrictionarea sau distorsionarea concurentei si afectarea climatului concurential. competentele. republicata (Capitolele IV – VI. În România acest rol revine Consiliului Concurentei. fiind chemata sa asigure buna functionare a mecanismelor pietei. art. Prin urmare. – promoveaza cultura concurentei. atributiile si procedurile sale de lucru. . Actiunile desfasurate de Consiliul Concurentei în exercitarea rolului sau specific au o dubla dimensiune: una preventiva si una corectiva. Consiliul Concurentei: – vegheaza la respectarea „regulilor jocului pe piata”. – sanctioneaza devierile de la un comportament concurential normal.Consiliul Concurentei – garantul economiei de piata functionale Existenta unor reglementari în domeniul concurentei. conceput sa functioneze ca autoritate administrativa autonoma în domeniul concurentei. se impune cu necesitate existenta unei institutii. se situeaza în rândul autoritatilor nationale de prim rang. prin misiunea si rolul specific. Consiliul Concurentei reprezinta o institutie care. nu pot garanta prin sine însasi functionalitatea economiei de piata. În acest scop. 21/1996. obiectivele. prevenind orice manifestare care ar putea avea drept scop sau efect împiedicarea. a unei autoritati învestite prin lege pentru a veghea la respectarea regulilor specifice.

2 vicepresedinti si 4 consilieri de concurenta. stabilite prin Legea nr. centrale si teritoriale. concepute ca unitati fara personalitate juridica. importante atributii revin Consiliului Concurentei în domeniul ajutorului de stat. în sensul ca aplica legea în mod unitar atât firmelor românesti cât si celor straine. Componenta teritoriala a structurii Consiliului Concurentei este formata din inspectoratele regionale (pe regiuni de dezvoltare) si judetene. Consiliul Concurentei a fost consacrat ca autoritate administrativa autonoma în domeniul concurentei. asociatii de agenti economici si/sau autoritati cât si prin identificarea prevederilor din actele normative si/sau administrative care au sau pot avea efecte negative asupra competitiei si interventia directa pentru corectarea sau eliminarea lor. Dimpotriva. Consiliul Concurentei exercita numeroase atributii.Dimensiunea corectiva este data de masurile adoptate pentru restabilirea si mentinerea unui mediu concurential eficient. nu reprezinta un factor de presiune asupra activitatii întreprinzatorilor. precum si pentru elaborarea. Corespunzator complexitatii si importantei atributiilor pe care trebuie sa le îndeplineasca. prin întreaga sa activitate autoritatea prezentata se constituie într-un vector al mecanismelor specifice functionarii economiei de piata. competentelor si atributiilor Consiliului Concurentei evidentiaza fara echivoc faptul ca acesta nu este o autoritate de control în sensul consacrat al cuvântului. În calitatea sa de autoritate administrativa autonoma. potrivit actului normativ prin care a fost înfiintat. asigurându-le consultanta de specialitate necesara pentru a identifica tipurile de ajutor de stat potrivite. e) emiterea avizelor „conform” pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential si propunerea modificarii acelora care au un astfel de efect. sesizari sau notificari si dispunerea masurilor pentru înlaturarea lor si sanctionarea celor vinovati. atât prin înlaturarea practicilor care prejudiciaza concurenta promovate de unii agenti economici. Expunerea succinta a rolului. b) reglementarea comportamentului agentilor economici în raport cu necesitatea functionarii normale a competitiei si promovarea intereselor consumatorilor fara a leza interesele legitime ale mediului de afaceri. la propunerea Guvernului. Aceasta autoritate reprezinta un partener competent al furnizorilor de ajutor de stat. indiferent de natura capitalului social: privat. precum si în cadrul ECN (Reteaua Europeana de Concurenta). f) reprezentarea României si promovarea intereselor tarii noastre în domeniul concurentei. c) efectuarea unor studii utile pentru cunoasterea pietei si fundamentarea masurilor necesare pentru îmbunatatirea competitivitatii. Numirea membrilor plenului se realizeaza de catre presedintele României. în raporturile cu organismele internationale sau alte state. d) sesizarea Guvernului în cazurile de imixtiune a organelor administratiei publice (centrale si locale) în aplicarea legislatiei concurentei si recomandarea masurilor pentru a facilita dezvoltarea pietelor si a concurentei. din proprie initiativa sau ca urmare a unor plângeri. Totodata. aferente fiecarei masuri de sprijin initiata în conformitate cu reglementarile comunitare. plenul sau fiind format din 7 membri: un presedinte. în vederea notificarii catre Comisia Europeana pentru a fi autorizate. 21/1996 (republicata) între care mentionam: a) identificarea practicilor anticoncurentiale si investigarea acestora. asigurând conditiile necesare pentru ca „motorul” . Consiliul Concurentei cuprinde si structurile de specialitate. Fiintând ca institutie publica autonoma. de stat sau mixt. proiectelor de scheme de ajutor de stat care sa raspunda necesitatilor prioritare la nivel national. prin care acesta îsi îndeplineste rolul si îsi exercita atributiile si competentele specifice în aplicarea actelor normative pe care le administreaza. În întreaga activitate Consiliul Concurentei reprezinta un „arbitru echidistant”.

acesteia – concurenta – sa functioneze ireprosabil. sprijinind mediul de afaceri pentru integrarea eficienta în structurile pietei europene unice si asimilarea mecanismelor de functionare ale acesteia. cu care se poa .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful