Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania, rolul statului

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializare: Finante Banci Grupa II

Realizatori: Ganescu Simona Mariana Doroftei Simona Gabriela Constantinescu Ovidiu

Prof. Adrian Liviu Scutariu

Piata monopolistica 7.Cuprins 1. Notiunea de concurenta 1.Piata tip monopson 8.1.2.Piata reglementata de stat Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania.Piata cu concurenta imperfecta 4.Piata cu concurenta perfecta 3.Concurenta 1.Piata oligopolista 6. Politica concurentiala 1.3. rolul statului .Monopolul 5. Functiile concurentei 2.

a. de efectuare a operaţiunilor băneşti. stabili în achiziţii. spiritul de competiţie. Mediul economic reflectă relaţiile şi instituţiile care caracterizează viaţa economică a unei societăţi. ● gradul de transparenţă a pieţei. în vederea obţinerii unor condiţii mai bune de producţie. iar amploarea ei este influenţată de: ● numărul şi puterea economică a agenţilor cererii şi ofertei. ● gradul de diferenţiere a ofertei şi preferinţelor. Concurenţa reprezintă un comportament specific interesat al unor subiecţi de proprietate. ofertă şi preţ. social-politic şi economic. o trăsătură esenţială a pieţei. . cât şi o cooperare între agenţi economici. ● măsura în care societatea. elementele sale constitutive. depinde calitatea mediului de afaceri concurenţial. iar drepturile de proprietate sunt riguros delimitate şi garantate. receptivi la preţ şi alte favorabilităţi. riscul. social. cumpărătorul „aleargă” pentru a găsi vânzătorii cu preţul cel mai mic. cultural sunt capabile să stimuleze iniţiativa. individ – îşi desfăşoară activitatea în relaţii reciproce cu ceilalţi. politic. fiind expresia liberei iniţiative. dar şi de cooperare.d. Este o întrecere pentru a obţine avantaje (sau măcar pentru a diminua probabilitatea producerii riscurilor). 1. Notiunea de concurenta Alături de cerere. condiţiile cele mai favorabile de livrare a bunurilor de consum şi factorilor de producţie etc. finalităţile şi mecanismele prin care este reglată activitatea economică. calitatea cea mai bună. ele au doi stâlpi de rezistenţă: piaţa şi concurenţa. de vânzare. Aşa cum s-a arătat într-o temă anterioară. pentru a atrage cumpărători cât mai mulţi. Din această competiţie. De modul în care acestea îşi îndeplinesc funcţiile de care dispun în mod potenţial. Concurenţa reprezintă atât o confruntare. ies învingătorii cei mai buni. valutare. concurenţa este una dintre variabilele definitorii ale pieţei. ● gradul de substituibilitate şi complementaritate a bunurilor economice. Baza mediului economic o reprezintă sistemul de proprietate asupra bunurilor economice.m. fiecare acţionează din interes. pentru a-şi atinge obiectivele. în mod normal şi ca regulă. ● reglementările privind intrarea/ieşirea de pe o anumită piaţă. ● mărimea veniturilor şi mecanismele prin care acestea se obţin. administraţie. De exemplu. de achiziţie a bunurilor de consum. Concurenţa a evoluat în timp şi spaţiu.Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata Orice agent economic – firmă. intră în raporturi de cooperare şi confruntare cu ceilalţi. cu forţă economică ridicată. modul de repartizare a rezultatelor şi de adoptare a soluţiilor privind problema fundamentală a economiei.Concurenta 1. Vânzătorii se întrec între ei pentru „banul clientului”. mediul economic. menaj. care.1. creativitatea. modul în care funcţionează. În concurenţă. Condiţiile concurenţei sunt: libertatea formării preţului şi existenţa proprietăţii private. financiare ş. dar şi cu mediul natural-geografic. Izvorând din filosofia proprietăţii private. majoritatea economiilor de schimb contemporane funcţionează ca sisteme cu piaţă concurenţială.

1 In România. iar cererea pieţei se reduce cu 0. . .realizarea unor înţelegeri de tip cartel (privind preţul. volumul producţiei şi desfacerii. înseamnă că respectiva piaţă este puţin concurenţială. Legea Concurenţei. . În cadrul Uniunii Europene s-a elaborat şi promovat Politica Comună în domeniul concurenţei.3. ● nivelul de instruire a agenţilor economici. şi concurenţa se desfăşoară pe baza anumitor reguli. înseamnă că piaţa bunului „X” este o piaţă competitivă. În toate ţările cu economie cu piaţă concurenţială există reglementări juridice privind regulile desfăşurării concurenţei. Legea nr. cultural-spirituală şi morală a membrilor societăţii. Legea nr. cantitate şi mod de comercializare. prevenirea şi sancţionarea practicilor anticoncurenţiale. împărţirea pieţelor) şi promovarea altor practici restrictive. să-i altereze funcţiile şi capacitatea de a impulsiona progresul economic.realizarea de concentrări (fuziuni) interne şi internaţionale etc. drepturi/avantaje speciale acordate unor întreprinderi).Politica concurenţială Reprezintă ansamblul de reglementări. întreprinzători.măsurile discriminatorii. economisia resurselor. . sancţiunile care se aplică celor care le încalcă. 1. menită să asigure o concurenţă liberă. „cel mai bun stimulent al eficienţei tehnice şi inovării de către firme şi cel mai eficace drum pentru realizarea diviziunii muncii şi a unei specializări la nivelul UE. 21/10 aprilie 1996. abili. la reducerea costurilor şi chiar a preţurilor de vânzare.abuzul de poziţie dominantă. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. O piaţă este cu atât mai competitivă cu cât este mai redusă capacitatea fiecărei firme de a o influenţa prin preţuri.intervenţii publice care pot deforma concurenţa dintre firme (prin anumite ajutoare de stat. menite să distorsioneze concurenţa. satisfacerea mai bună a nevoilor (vezi figura 1). care alterează competiţia. ea fiind. ca şi piaţa. 1. salubrizează viaţa economică. Teoretic. Practicile anticoncurenţiale sunt numeroase. Mediul economic concurenţial . ea îi elimină sau îi reorientează spre alte domenii pe agenţii imobili. benefice pentru participanţii la comunitate”. b) Diferenţiază agenţii economici: îi favorizează pe cei creativi. dacă prin respectiva măsură cererea pieţei se contractă cu 4%. concurenţa se poate autodistruge. ● amploarea tipologia şi plaja practicilor anticoncurenţiale. dacă firma A măreşte cu 10% preţul bunului „X” pe care-l comercializează. Instituţiile concurenţei în România sunt: Consiliul Concurenţei şi Oficiul Concurenţei. În lipsa supravegherii şi reglementării.Funcţiile concurenţei a) Stimulează progresul economic: ea incită la inovaţie şi creativitate. competitivitatea este maximă când fiecare firmă are o putere nulă de a influenţa piaţa.. reglementarea concurenţei se realizează prin numeroase acte normative dintre care se detaşează Codul Comercial. poate duce la monopol şi alte anomalii economice. ● natura politicilor economice. Ca orice competiţie.1%. precum: .● nivelul de dezvoltare economică. inclusiv în funcţie de cetăţenie. conservatori. o creaţie socială conştientă. nedistorsionată. care favorizează creşterea eficienţei. organismele abilitate să o supravegheze şi să aplice măsuri punitive1. c) Uneori duce la diferenţierea şi diversificarea ofertei. De exemplu. Din contră. obiective şi organisme care urmăresc asigurarea unui climat concurenţial normal.2.

d) Permite cumpărătorului să găsească furnizorul cu marfa cea mai bună şi mai ieftină şi îi stimulează sau constrânge pe producători să găsească soluţii pentru a lărgi piaţa şi a-şi ameliora activitatea. spionajul economic. în cazuri limită. f) Favorizează ajustarea reciprocă a cererii şi a ofertei prin decizii autonome ale producătorilor. iar. şantajul. distribuitorilor şi cumpărătorilor. vânzătorilor. îl defavorizează pe consumator etc. e) Concurenţa şi proprietatea privată favorizează formarea unor comportamente raţionale. ele pot fi prezentate ca instrumente (mijloace) economice şi extraeconomice. conduce la concentrarea exagerată a forţei economice. corupţia.ce presupune existenta catorva conditii: . 2. Printre instrumentele extraeconomice folosite în cadrul concurenţei sunt frecvente: obţinerea de informaţii privind concurenţii. Dintre mijloacele economice se remarcă: reducerea costurilor. boicotul sau chiar violenţa deschisă. acordarea unor avantaje cumpărătorilor. publicitatea. creşterea calităţii. virtuala. dezvoltarea responsabilităţii pentru deciziile adoptate. iar în unele situaţii chiar reducerea preţurilor sub cele ale concurenţilor. sponsorizarea unor activităţi social-culturale. Figura 1. diversificarea şi reînnoirea sortimentului. poate deprecia calitatea bunurilor mărfare. g) Când este necorespunzător reglementată şi supravegheată concurenţa se poate transforma în contrariul său: generează risipă de resurse. Interdependenţa concurenţă-eficienţă-progres economic În cadrul concurenţei se folosesc mijloace numeroase care au evoluat odată cu piaţa şi concurenţa. Cu titlu general şi sintetic. asumarea câştigurilor dar şi a riscurilor care rezultă pentru agenţii economici.Piata concurentei perfecte reprezinta o situatie teoretica.

firma poate vinde orice cantitate de produse la pretul pietei. firmelor. Decizia producatorului de a obtine un profit total mai mare prin scaderea pretului si cresterea vanzarilor nu are rost. Pentru a avea pozitie de monopol intreprinderea unica trebuie sa produca un bun neinlocuibil si in acelasi timp produsul ei sa nu fie concurat pe piata interna de un bun identic creat de o firma straina. fiecare reprezentand o mica fractiune in ansamblul ofertei. Astfel monopolul isi asigura o continuitate a profitului. toate tranzactiile se fac la acelasi pret pe piata unui anumit produs. in privinta formarii preturilor si a interrelatiei cerere-oferta. Firmele aflate in concurenta perfecta sunt egale in privinta dimensiunilor. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. calitatii produselor. eficient. Asemenea imprejurari. Fixarea . orice firma vinde intreaga productie la pretul pietei si deci nu este interesata sa reduca pretul. Omogenitatea produselor: bunurile economice destinate satisfacerii unei anumite trebuinte trebuie sa fie identice calitativ. Astfel. capacitatii de adaptare. Intrarea in ramura in calitate de producator. astfel incatsa nu poata influenta pretul prin comportamentul lor individual. intreprinderea unica este doar monopol aparent. volumului de informatii. In conditiile unei cereri perfect elastice. dar se si deosebesc intre ele. deplasarea fara dificultati de pe piata unui produs pe piata altuia. ca si intrarea in piata ca simplu furnizor de marfuri nu reprezinta o problema. piata oligopolista. Aceasta presupune inexistenta restrictiilor la intrarea intr-un domeniu de activitate si a subventiilor de stat care sa mentina pe piata firmele ineficiente. muncii. la distanta cea mai mare de piata cu concurenta perfecta. capitalului. decizia unui producator de a maximiza profitul prin cresterea pretului nu are sens deoarece ramane fara cumparatori. In aceste conditii. 3. piata duopolista. corelate cu atomicitatea. resapectiv libera circulatie pe piata a resurselor naturale. Ea include urmatoarele situatii posibile: *Monopolul ca producator unic pe ramura: in aceasta situatie o singura intreprindere fabrica si vinde intreaga cantitate de bunuri de un anume gen. respectiv a satisfactiei.Atomicitatea agentilor economici: vanzatorii si cumparatorii trebuie sa fie suficient de numerosi. iar fiecare agent economic manifesta un comportament rational. vanzatorii sau cumparatorii pot sa hotarasca sau sa influenteze. precum si transferarea unei parti a capitalului in functiune dintr-o sfera in alta. Din acest ansamblu fac parte: piata monopolista. Monopolul ca firma unica are posibilitatea de a hotari singura si volumul productiei pe care-l fabrica si pretul de vanzare al bunului respectiv. implicit in privinta nivelului de eficienta. astfel incat cumparatorii sa nu dispuna de nici un criteriu de selectie real sau imaginar (artificial introdus prin publicitate sau politica de marca). 4.Monopolul este situat. de obicei pretul stabilit este mai mare decat cel care s-ar forma intr-o piata libera asigurand producatorului unic un plus de profit in fiecare moment. respectiv al cererii pietei. In fiecare din aceste piete. certe privind conditiile pietei. care-i asigura maximizarea profitului. nivelul pretului. al bunurilor economice si evolutia lor. Mobilitatea perfecta a factorilor de productie si a bunurilor de consum: aceasta impune inexistenta unor obstacole de ordin tehnic si financiar.Piata cu concurenta imperfecta este un ansamblu de piete care au unele trasaturi comune. permit procurarea fara dificultati a capitalului necesar pentru a construi o intreprindere intr-o ramura profitabila. preturile factorilor de productie. fiind opusul categoric al acesteia. piata monopolistica. El poate astfel sa evite intr-o anumita masura perturbarile pe care piata libera le introduce in activitatea economica cu efecte negative pentru profit. piata tip monopson si piata reglementata de stat. in grade diferite. Transparenta perfecta a pietei: producatorii si consumatorii dispun de informatii complete.

Piata oligopolista de bunuri diferentiate calitativ are posibilitati de extindere mai bune o data cu cresterea generala a veniturilor. Intalnim piete oligopoliste si in alte sfere precum industria alimentara. asigura tuturor intreprinderilor un profit mai mare decat in cazul functionarii lor separate. ce actioneaza ca o singura unitate. valoarea echipamentelor din dotare. Acest fenomen de inaintare ori retragere a cererii. functioneaza si intreprinderi mici si mijlocii. Astfel sunt oligopoliste pietele productiei siderurgice. incercarea firmelor de a-si apropia o parte cat mai insemnata din clientela. ale masinilor si echipamentelor destinate energeticii.Unitatile oligopoliste au posibilitatea de a stabili si volumul productiei si preturile de vanzare. Cand monopolul este realizat prin alianta.Piata oligopolista implica prezenta intr-o ramura a unui numar relativ mare de intreprinderi (cel putin trei) care livreaza intreaga cantitate de marfuri. sa o regrupeze spre bunurile superioare calitativ. ca in situatia unei intreprinderi unice. interdependenta stransa a actiunilor diverselor intreprinderi. insotita de preturi inegale. care pot determina modificari periodice ale ofertei si pretului. Aceasta crestere generala a veniturilor tinde sa reorienteze clientela. Prin excelenta. privit ca intreg. sunt oligopoliste pietele produselor cu valoare de intrebuintare mare si care necesita tehnologii de valoare mare. Ca urmare in piata oligopolista se regaseste reactia fiecarei firme la decizia celorlalte. Se constituie astfel un cartel.monopol intemeiat pe calitatea unui produs industrial: apare in situatia cand intr-o ramura functioneaza mai multe intreprinderi avand marimi diferite si nu exista sansa incheierii de conventii intre ele privind productia si pretul. sa aduca un plus pe piata intreprinderilor mai dinamice in dauna celorlalte. duce la distribuirea intre firme a clientelei totale si o divide in grupuri mai mari sau mai mici. considerand pretul de vanzare egal pentru toate unitatile. Diferentierea calitativa a produselor. . 5. care diversifica preferintele consumatorilor. . *Alte forme sau situatii de monopol: . ci doar o limiteaza. alaturi de marii producatori. gusturile lor.ofertei si pretului de catre monopol trebuie sa tina seama de o serie de factori si anume: capacitatea de plata a cumparatorilor. . Si in pietele oligopoliste ca si in pietele duopoliste. Talia intreprinderilor nu este egala. masa si rata profitului sunt diferite de la o unitate la alta. In asemenea situatii. ale automobilelor. conjunctura economica generala. determinand o cerere net superioara ofertei si stabilirea unui pret de vanzare ridicat.monopol izvorat din calitatea deosebita a unui bun agricol. ultimele reflectand atat costul de fabricatie. cat si pe plan international (OPEC). . problema nevralgica este impartirea pietei intre producatori. dar fiecare intreprindere produce cantitati insemnate de bunuri. etc. Acestea pot fi omogene sau neomogene. in vederea cresterii cifrei de afaceri si a profitului.monopolul unor intreprinderi proprietate de stat care au dreptul sa comercializeze singure unele produse la preturi mai mari decat cele formate in libera concurenta. pentru produsele diverselor firme. cat si calitatea produselor. etc. Dominarea ofertei si a pretului de catre monopol. functie de volumul productiei create si vandute si de costul mediu. dovedeste ca diferentierea produselor nu elimina concurenta si selectia intreprinderilor viabile. Cumparatorii sunt numerosi. care prefera si cer un anume bun creat de o anumita intreprindere. ce se poate cultiva numai pe zone restranse. pretul de vanzare unic si pietele pe care intreprinderile respective au dreptul sa furnizeze marfa.monopol rezultat din relatia privilegiata a unor intreprinderi cu statul . Monopolul prin alianta poate sa apara atat pe plan intern. in care eficacitatea se asigura si la praguri relative mici ale productiei.monopol prin alianta: acest monopol poate sa apara atunci cand oferta unui bun este realizata de cateva intreprinderi mari ce incheie conventii privind productia pe care au obligatia sa o creeze fiecare in parte.

Aceste preturi sunt inferioare pretului deechilibru. cu scopul de a proteja unele categorii de producatori sau populatia in totalitatea sa. fara a se identifica cu ea. Acest lucru are efecte pozitive asupra procesului de refacere a potentialului productiv uman. Profiturile obtinute devin astfel mai mari prin reducerea costului mediu de fabricatie. Instabilitatea productiei agricole. clientela se regrupeaza periodic. in perioade de inflatie ori recesiune economica.decizia unei intreprinderi privite izolat nu afecteaza sensibil situatia celorlalte unitati din cauza potentialului productive relativ redus al fiecareia . reducerea somajului si utilizarea capacitatilor de productie existente. determinate de instabilitatea productiei agricole de la an la an datorita conditiilor climatice variabile.Piata reglementata de stat este piata in care statul fixeaza preturi la unele bunuri materiale si servicii furnizate de agenti economici. In pietele monopolistice si a concurentei care le caracterizeaza trebuie sa se tina seama de urmatoarele doua situatii: . pe termen scurt si alegerea variantei optime de combinare a muncii si capitalului. urmaresc. In multe situatii statul intervine pe diverse piete. Ultima caracteristica permite intreprinderilor sa fixeze cuplul calitatepret.Fixarea de preturi maxime. desi limitata o data cu progresul. in perioade critice vizeaza marfurile care se adreseaza necesitatilor fundamentale alepopulatiei. Preturile fixate de stat limiteaza sau suprima in acelasi timp conflictele sociale grave. Pentru o perioada de timp. intr-o zona economica. relansarea mai rapida a acesteia.Piata monopolistica este piata cu concurenta cvasi perfecta. in favoarea unor intreprinderi mai dinamice si in defavoarea celorlalte. in tendinta de a-si maximiza profitul. ce sar forma in piata de concurenta libera si au menirea sa asigure un minim de bunuri indispensabile paturilor sociale cu venituri mici. ceea ce echivaleaza cu limitarea concurentei. Intrucat mobilul profitului determina frecvent innoirea produselor.6. diferentierea produselor grupeaza clientela intre furnizori. ca de exemplu: . asigurand in acelasi timp o stabilitate a cererii pentru fiecare vanzator. in paralel cu imbunatatirea calitatii produselor si minimalizarea costurilor. pe termen lung. Statul ia apoi masuri de control al unor preturi. Intreprinderea cu pozitie de monopson poate sa se aprovizioneze la preturi avantajoase. ca si in cazul oligopolului. urmarind insanatosirea vietii economice.Piata tip monopson este opusul celei monopoliste. al dobanzii si salariilor. piata tip monopson se caracterizeaza prin existenta unui singur cumparator. si a unor numerosi vanzatori ai bunului fabricat la scara tarii. 8. publici sau privati. in acelasi timp poate folosi forta de munca ieftina daca in zona ei de activitate lipsesc alte ramuri industriale care sa ofere locuri de munca. prin determinarea nivelului optim al productiei. este prezenta chiar . 7. In timp ce in piata monopolista exista unul sau cativa vanzatori si un numar mare de cumparatori. Firmele din piata monopolistica . care pot genera dezechilibre economice suplimentare -Garantarea preturilor la unor produse agricole sau a veniturilor agricultorilor. Multitudinea producatorilor atrage dupa sine o concurenta mai ampla in pietele monopolistice si permite cumparatorilor sa aleaga dintre produsele livrate de diversele unitati.intrarea a noi concurenti in ramura nu este dificila datorita aceleiasi cauze Se poate concluziona prin urmare ca piata monopolistica se apropie cel mai mult de piata cu concurenta perfecta. Ea se caracterizeaza prin existenta intr-o ramura a unui mare numar de producatori de talie relativ mica si apropiata si prin diferentierea produselor.

care interzice tentativele de monopolizare. Desi politica pretului garantat in agricultura a avut si unele urmari secundare nedorite. precum si consumul populatiei. devine mijloc de realizare a scopului sistemului economic. regleaza si stimuleaza productia astfel incat comportamentul producatorilor. Astfel. Trăsăturile caracteristice ale tipurilor de concurenţă pe piaţă Piata concurentiala determina utilizarea eficienta a resurselor limitate pentru statisfacerea multiplelor trebuinte individuale si sociale. toate mici Produse diferenţiate Nu există bariere Oligopol Puţine firme. etc). recurgerea la mijloace extraeconomice (falsificarea produselor de marca. Congresul SUA a votat “Sherman Act”. Caracteristică Numărul şi mărimea firmelor Structură Concurenţa perfectă Multe firme mici Produse omogene Nu există bariere Natura produsului Condiţiile de intrare şi ieşire Concurenţa monopolistică Multe firme. ca si alte masuri de sprijinire directa a agriculturii au avut o influenta evident favorabila asupra acestei ramuri si a economiei intregi. amestecul statului in piata produselor agricole. inca din 1890. care sa arbitreze respectarea principiilor concurentei. respectiv optimizarea consumului. furturi de documentatii sau conceptie. maximizarea satisfacerii trebuintei consumatorilor. iar in 1914 s-a constituit Comisia . imbunatatirea distributiei si utilizarii acestora.si in tarile in care agricultura a atins randamente foarte inalte. Pentru promovarea intereselor consumatorilor si producatorilor este necesara mentinerea si stimularea concurentei loiale prin adoptarea unor legi si constituirea de organizatii guvernamentale sau neguvernamentale. influentand nefavorabil cursul activitatii agricole si industriale viitoare. Aceasta instabilitate modifica veniturile anuale ale agricultorilor si deci capacitatea lor de finantare a productiei. calitatii si diversitatii bunurilor economice. spionaj. Relatiile concurentiale impun producatorilor promovarea progresului tehnic. anticoncurentiale: practicile monopolistice. De aceea s-a incercat practica garantarii veniturilor anuale. scaderea costurilor si a preturilor. pretul garantat poate sa se soldeze in ani diferiti cu venituri totale inegale. cresterea cantitatii. dintre care câteva sunt mari Produse diferenţiate sau omogene Pot exista bariere la intrarea pe piaţă Protecţie totală faţă de intrarea rivalilor pe piaţă Monopol O singură firmă Un singur produs Figura 2 . Concurenta poate fi distorsionata si deturnata de la scopul sau prin mijloace neloiale. Deoarece productia agricola este oscilanta. subventionarea de catre stat a unor domenii de activitate economica ineficiente. orientat catre maximizarea profitului.

.85 al Tratatului de la Roma interzice toate practicile “ce au drept obiectiv sau drept effect restrangerea sau falsificarea jocului concurentei”. In Uniunea Europeana. In Franta s-a creat in 1936 un Consiliu al Concurentei insarcinat cu controlul practicilor anticoncurentiale. Legile anti-monopol din Uniunea Europeana sunt incluse intr-o ampla “legislatie de protectie a concurentei”. art.Federala pentru Comert. vizand in ultima instanta protectia consumatorului. insarcinata cu supravegherea respectarii legislatiei anti-trust.

motivat fiind de faptul ca lipsa concurentei reale pe piata pe care opereaza îi simplifica problemele cu care se poate confrunta sau. functionare a Uniunii Europene. consumatorii au cele mai mari beneficii.SUA se situează abia pe locul 14.Raportul ia în calcul şi alţi indicatori de percepţie a rolului concurenţei în evaluarea eficienţei pieţei . sa limiteze concurenta în domeniul sau. între care mentionam doar prevederile Tratatelor de instituire si. a reformulărilor legislative la standarde europene. Totodata. bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă. Olanda (3) şi Marea Britanie (4)." Mario Monti. republicata în Monitorul Oficial nr. Prin prisma rapoartelor internaţionale. în strategiile comerciale care le promoveaza este tentat adesea. sunt întrutotul si pe deplin aplicabile si reglementarile comunitare în domeniu. Topul mondial este dominat de patru ţări europene: Finlanda (1). aplicarea politicii concurenţei şi interesele consumatorilor reprezintă o legătură stabilă. autoritatile de concurenta nationale ale statelor membre au fost învestite cu competenta necesara pentru aplicarea prevederilor specifice din Tratat. respectiv.Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania. a diminuării semnificative a deficienţelor instituţionale în ultimii 3 ani. 21/1996. Aceasta constatare evidentiaza necesitatea indubitabila a existentei unui cadru normativ adecvat care. liberalizarea şi normalizarea comportamentelor în economia românească a parcurs un drum lent şi sinuos. Într-un timp al schimbărilor. desi – în principiu – recunoaste rolul pozitiv al concurentei si este adeptul liberei initiative. eficienţa implementării legii concurenţei se dovedeşte relativ scăzută. sa garanteze libera initiativa a întreprinzatorilor. armonizat deplin cu normele comunitare în domeniu. Facem precizarea ca în materia concurentei legislatia comunitara este prevalenta în raport cu legislatia nationala precum si faptul ca. talonate de Australia şi Noua Zeelandă. prin continut si modalitati de actiune. cu completarile si modificarile ulterioare. şi anume pe locul 59. în ciuda chiar şi a dinamicii economice pozitive din ultimii 7 ani. cel putin. Articolul 135 alin. În pofida experienţei noastre de 10 ani în reglementarea practicilor anticoncurenţiale. precum si legislatia secundara (regulamente si instructiuni) emisa în aplicarea acesteia. Comisar european responsabil cu politica în domeniul concurenţei Practica de pretutindeni demonstreaza ca omul de afaceri autonom. faciliteaza solutionarea lor. Global Competitiveness Report 2007).unul din cei 9 piloni esenţiali ai competitivităţii unei naţiuni (grafic 1). Forumul Economic Mondial plasează România abia pe locul 67 în lume (din 125 de ţări. În tara noastra cadrul juridic de reglementare a concurentei. Pornind de la percepţia mediului de afaceri asupra laxităţii şi eficienţei promovării reale a concurenţei pe piaţă. 1/2003 de punere în aplicare a regulilor de concurenta prevazute de art. în România. (1) din Constituţie o spune clar: România este economie de piaţă. rolul statului “Atunci când politica concurenţei este efectiv aplicată. 81 si 82 din Tratat”. prin Regulamentul susmentionat. Toate politicile de dezvoltare trebuie să ţină seama de imperativul promovării concurenţei corecte. si uneori reuseste. care reprezinta legislatia primara precum si „Regulamentul Consiliului (CE) nr. . De exemplu. Germania (2). este asigurat de Legea concurentei nr. gradul de intensitate a concurenţei interne ne poziţionează ceva mai bine. autonomia reala a acestora si desfasurarea nestingherita a concurentei. ca tara membra a Uniunii Europene. 742 din 16 august 2005.

aşadar. dacă serveşte unui interes public şi este asociat cu bunuri de calitate superioară. şi nu de cea a interesului public. dar în urma tuturor statelor noi membre ale UE. specialiştii BERD percep letargia transpunerii politicii concurenţei de pe hârtie în economia reală (Transition Report 2007). de la locul 71 în 2005. în combaterea corupţiei. în pofida evoluţiei sale pozitive după 2002 (grafic 3). Alte analize anuale. comercială. şi 4+.67 a indicelui politicii concurenţiale în România (scalarea se face între 1. monetară. un individ este. ceea ce înseamnă că nu există nici legislaţie concurenţială şi nici instituţie regulatoare. asigurarea libertăţii monetare (chiar dacă decalajul este mai mic.Nici Fundaţia Heritage nu face referire expresă la politicile concurenţiale sau la eficienţa implementării lor. Avansul României este cauzat în principal de dinamica libertăţii fiscale (grafic 4). Ele ne plasează pe un ruşinos loc 117. de exemplu. Să ne amintim. Realitatea a dovedit că distribuirea productivă a rentelor este favorizată de teoria alegerilor publice. cost şi număr de operaţiuni necesare. În ciuda limitelor metodologice şi a percepţiilor fundamental subiective prezentate de rapoartele internaţionale. precum cele ale Băncii Mondiale sau ale Fundaţiei Heritage. în mare parte. ci la efectul agregat al intervenţiilor publice şi private asupra libertăţii economice. de atenţionările adresate de Comsia Europeană cu privire la clauza «de aur» a statului român în contractul de privatizare a companiei Petrom şi la dezacordul privind . Totuşi. liber economic dacă dispune neîngrădit de controlul muncii şi proprietăţii sale. între 1997 şi 2006. ceea ce înseamnă că standardele sunt similare cu cele ale economiilor dezvoltate. el rămâne semnificativ) şi a promovării libertăţii muncii. continuăm să fim totuşi depăşişi de ţări precum Albania. atingând nivelul de 2. a drepturilor de proprietate. pentru prima dată. operării sau închiderii unei afaceri – evaluate ca timp. Autorii definesc libertatea economică ca find “acea componentă a libertăţii care vizează autonomia materială a individului în relaţia sa cu statul şi alte grupuri organizate”. estimarea acestui indice se impune ca parte componentă a reformelor structurale. Ne plasăm peste media celor 29 de economii ex-comuniste analizate. media mondială a celor 161 de ţări analizate abia în anul 2007. investiţională (în special străină). fiscală. Indicele libertăţii economice a României depăşeşte foarte uşor. Relaxările semnificative ale reglementărilor mediului de afaceri au condus la îmbunătăţirea semnificativă a poziţiei în clasamentul uşurinţei de a derula afaceri în România. teoria alegerilor publice asociază stricteţea reglementărilor cu o concurenţă mai slabă. Bulgaria. mediul românesc nu a reuşit să depăşească stadiul de restrictivitate generalizată a libertăţii economice. faţă de celelalte state analizate aici. Scorul final e obţinut prin ponderarea egală a zece libertăţi individuale: libertatea derulării afacerilor. la locul 49 în 2006 (din 175 de ţări). decât efectele eficienţei implementării politicilor concurenţiale în sens restrâns. Timp de 10 ani. Banca Mondială clasifică ţările lumii în funcţie de piedicile birocratice puse deschiderii. în opinia unora. cu o treime de punct. La rândul lor. Pe de altă parte. Peru.Distorsiunile concurenţiale induse de taxe şi subvenţii sunt însă mult mai îngrijorătoare. implementarea legii concurenţei pare că nu a cunoscut nici o îmbunătăţire relativă faţă de standardul economiilor dezvoltate (grafic 2). libertatea raportată la corupţie şi libertatea muncii. Abia în 2006 reuşim un salt infim. iar intrarea pe majoritatea pieţelor este nerestricţionată). plasarea la baza scalei libertăţii economice moderate se justifică. garantarea drepturilor de proprietate. Or. Ele surprind mai degrabă caracteristicile mediilor de afaceri performante în sens larg. Uganda sau Africa de Sud. libertatea faţă de guvern. justificările nu sunt greu de găsit în realitatea românească. mai puţine externalităţi negative şi concurenţă mai puternică. reglementarea strictă a barierelor la intrarea pe o piaţă se justifică. Cum se reflectă ele în oglinda concurenţei? Pe de o parte. De la intrarea sa în vigoare în anul 1996 şi până în 2005. cu prezenţa economiei subterane şi a corupţiei. pe baza opiniilor experţilor economişti din fiecare oficiu naţional de reprezentare a BERD. prin succesul relativ mai slab. se asociază rapoartelor precedente. Plasaţi pe locul 67 în lume.

produselor farmaceutice. În 2002.care determină regulile concurenţiale ale pieţei . a scăzut la circa 15% în prezent.se regăseşte şi o paletă vastă de alţi factori macroeconomici explicativi. pornind de la chestionare adresate mediului de afaceri şi specialiştilor. Ele permit. monitorizarea rapoartelor şi a clasamentelor internaţionale are menirea de a contura o imagine mai clară asupra poziţiei României în sistemul economic global în funcţie de eficienţa implementării politicii concurenţiale şi a efectelor generate asupra performanţelor mediului de afaceri. Cu atât mai grea se dovedeşte evaluarea eficienţei combaterii practicilor anticoncurenţiale. consumatorii care călătoresc în străinătate ştiu foarte bine că bunurile de larg consum sau insulina sunt mult mai scumpe la noi decât pe alte pieţe europene şi că nu reuşim să controlăm fenomenul preţurilor excesive.vom remarca ritmurile actuale de creştere a cifrelor de afaceri cu două cifre în multe sectoare ale economiei.claritatea conţinutului legislaţiei concurenţiale. însă până să devină o ideologie va mai trece ceva timp. Şi asta pentru că în 2001. Deşi metodologiile aplicate sunt adesea criticate. tipul practicilor anticoncurenţiale reglementate. Rezultatele analizelor empirice sugerează că percepţia eficienţei implementării legislaţiei concurenţiale. mecanismele diferite de implementare. afectaţi de practicile exclusive ale actorilor pe piaţă . marii jucători ai pieţei au răsturnat balanţele veniturilor în favoarea profiturilor. în special. a cimentului. Concurenţa corectă se cristalizează şi se radicalizează. ţigărilor. în final. că ea trebuie rezolvată pe baza unei legi solide a falimentului. în acest top 100. imobiliară. Autorităţile au înţeles. abia în anul 2005. companiile multinaţionale au început să domine topul 100 cu o pondere de 58% în cifra lor de afaceri. Apoi. Obstacolele în realizarea unor astfel de comparaţii nu sunt puţine: conţinutul eterogen al politicilor concurenţiale. Mereuţă. numărul şi gradul de calificare a personalului şi număr de cazuri analizate . Principiul cărămidei la care adăugăm una şi obţinem o creştere de 100% funcţionează aici din plin. Problema insolvenţei. Studiile de caz surprind cu mai multă acurateţe eficienţa implementării legii concurenţei. Ştim că politica concurenţială are un rol important în garantarea funcţionării normale a economiilor de piaţă. deschiderea . instituţiile internaţionale creează un sistem de indicatori agregaţi de percepţie. Nu în ultimul rând. aşa cum semnala profesorul C. gradul de independenţă formală şi reală a autorităţilor de concurenţă. strâns dependentă de experienţa legiferării.Concurenţii de pe piaţa energetică. cu toate că încă 21 de firme din top 100 înregistrau încă pierderi. de ploia de acte normative care a favorizat anumite practici anticoncurenţiale.fie ele rezultatul înţelegerilor restrictive de stabilire a preţurilor sau împărţire a pieţelor. între implementarea eficientă a politicii concurenţiale şi expansiunea firmelor private eficiente. efectuarea comparaţiilor pe un grup vast de ţări. într-un final. bugetul alocat autorităţilor de concurenţă. şi de la ponderarea lor cu nivele de încredere specifice. de achiziţiile publice şi corupţia care le tapează . telecomunicaţiilor. dimensiunea economică (-). de realităţile economice şi politice ale fiecărui stat în parte. depinde în mod semnificativ de: nivelul dezvoltării economice (+). cifra de afaceri a companiilor majoritar private o depăşea pentru prima dată pe cea a companiilor deţinute majoritar de stat.resimt cel mai bine eficienţa reală a implementării legii concurenţei. apărute abia în 2006. Corelaţii pozitive şi semnificative se găsesc. să nu uităm că procesul privatizării şi al retrocedării proprietăţilor în România devine « perpetuu». Dacă aruncăm o privire la dinamica topului celor mai puternice 100 de companii din România . care măcina economia românească la începutul anilor 2000 în proporţie de aproxaimativ 40% din PIB. asigurărilor sau apei minerale. şi nu prin alocarea perpetuă de ajutoare de stat pentru restructurare şi salvare. Apoi.taxa de înmatriculare auto. nesurprinse în rapoartele de mai sus . listele de excepţii particulare etc. Alături de variabilele direct dependente. mai degrabă decât eficienţa sa reală. rata medie a profiturilor era negativă. Astfel.De asemenea. Însă diversitatea lor face imposibilă o apreciere exhaustivă şi plauzibilă a normalităţii şi corectitudinii mediului concurenţial. abia în anul 2004.

aşadar. grupurile de interese sunt cele care pot sprijini introducerea unei legislaţii concurenţiale. cu excepţia Indonesiei (prima lege a concurenţei apare în 1999). ci reforma juridică şi. şi nu funcţionează ca un mecanism real de promovare a concurenţei pe o piaţă. în opoziţie cu principiul fundamental al apărării concurenţei şi nu al concurenţilor. pare rezonabilă concluzia că. însă îşi pierde din relevanţă pe măsură ce ţările au o experienţă mai mare de legiferare a concurenţei. în ideea că legislaţia concurenţei este subsumată intereselor specifice ale unor grupuri. Marocului (2000) sau Barbadosului (2003).Nivelul dezvoltării economice explică semnificativ şi pozitiv eficienţa sistemelor concurenţiale. Pe de o parte. . nivelul corupţiei (-) şi experienţa legislativă în domeniu (+). Aşa se poate explica poziţionarea eficienţei concurenţiale a României în urma multor ţări mai slab dezvoltate. Iordaniei (2000). cu atât eficienţa implementării legislaţiei concurenţei este mai scăzută. O posibilă explicaţie constă. Cu alte cuvinte. buna funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate. politicieni sau întreprinderi. Pe de altă parte. Riscul cel mai mare rămâne ca legislaţia concurenţei să fie captată de anumite grupuri de interese. Cert este că legislaţia concurenţei nu constituie un remediu împotriva corupţiei. implementarea sa efectivă poate fi împietată de alte grupuri de interese. în cazul nostru. cu cât nivelul perceput al corupţiei este mai mare.comercială (+). curba învăţării instituţionale primează pe termen lung în faţa PIB-ului pe locuitor. aşa cum sugerează uneori literatura de specialitate. Interpretarea celor două rezultate devine interesantă. Intuitiv. Însă unele analize evidenţiază contrariul.

.

.

. se impune cu necesitate existenta unei institutii. Modul de organizare. nu pot garanta prin sine însasi functionalitatea economiei de piata. republicata (Capitolele IV – VI. Consiliul Concurentei: – vegheaza la respectarea „regulilor jocului pe piata”. Consiliul Concurentei reprezinta o institutie care. oricât de riguroase si cuprinzatoare ar fi acestea. prin misiunea si rolul specific. 21/1996. fiind chemata sa asigure buna functionare a mecanismelor pietei. se situeaza în rândul autoritatilor nationale de prim rang. restrictionarea sau distorsionarea concurentei si afectarea climatului concurential. competentele. Dimensiunea preventiva consta în monitorizarea pietelor si supravegherea comportamentului agentilor economici astfel încât prin interventiile sale sa evite denaturarea în mod semnificativ a concurentei pe piata si în implicarea activa în procesul legislativ putându-se opune adoptarii oricaror reglementari juridice care contin prevederi anticoncurentiale. În România acest rol revine Consiliului Concurentei. – îsi consolideaza pozitia „de arbitru” fata de toti actorii mediului economic. obiectivele. inclusiv masurile pe care le poate dispune si sanctiunile pe care le poate aplica celor vinovati de încalcarea prevederilor legislatiei în domeniul de competenta sunt precizate în Legea concurentei nr. 16-62) si legislatia secundara emisa în aplicarea acesteia. Prin urmare. atributiile si procedurile sale de lucru. prevenind orice manifestare care ar putea avea drept scop sau efect împiedicarea. a unei autoritati învestite prin lege pentru a veghea la respectarea regulilor specifice. – promoveaza cultura concurentei. Actiunile desfasurate de Consiliul Concurentei în exercitarea rolului sau specific au o dubla dimensiune: una preventiva si una corectiva. – sanctioneaza devierile de la un comportament concurential normal. art. conceput sa functioneze ca autoritate administrativa autonoma în domeniul concurentei. În acest scop.Consiliul Concurentei – garantul economiei de piata functionale Existenta unor reglementari în domeniul concurentei.

la propunerea Guvernului. Consiliul Concurentei cuprinde si structurile de specialitate. proiectelor de scheme de ajutor de stat care sa raspunda necesitatilor prioritare la nivel national. din proprie initiativa sau ca urmare a unor plângeri. sesizari sau notificari si dispunerea masurilor pentru înlaturarea lor si sanctionarea celor vinovati. în raporturile cu organismele internationale sau alte state. Totodata.Dimensiunea corectiva este data de masurile adoptate pentru restabilirea si mentinerea unui mediu concurential eficient. asociatii de agenti economici si/sau autoritati cât si prin identificarea prevederilor din actele normative si/sau administrative care au sau pot avea efecte negative asupra competitiei si interventia directa pentru corectarea sau eliminarea lor. Expunerea succinta a rolului. indiferent de natura capitalului social: privat. Consiliul Concurentei a fost consacrat ca autoritate administrativa autonoma în domeniul concurentei. Corespunzator complexitatii si importantei atributiilor pe care trebuie sa le îndeplineasca. 21/1996 (republicata) între care mentionam: a) identificarea practicilor anticoncurentiale si investigarea acestora. în vederea notificarii catre Comisia Europeana pentru a fi autorizate. nu reprezinta un factor de presiune asupra activitatii întreprinzatorilor. f) reprezentarea României si promovarea intereselor tarii noastre în domeniul concurentei. Aceasta autoritate reprezinta un partener competent al furnizorilor de ajutor de stat. stabilite prin Legea nr. Dimpotriva. c) efectuarea unor studii utile pentru cunoasterea pietei si fundamentarea masurilor necesare pentru îmbunatatirea competitivitatii. importante atributii revin Consiliului Concurentei în domeniul ajutorului de stat. potrivit actului normativ prin care a fost înfiintat. prin care acesta îsi îndeplineste rolul si îsi exercita atributiile si competentele specifice în aplicarea actelor normative pe care le administreaza. centrale si teritoriale. Fiintând ca institutie publica autonoma. d) sesizarea Guvernului în cazurile de imixtiune a organelor administratiei publice (centrale si locale) în aplicarea legislatiei concurentei si recomandarea masurilor pentru a facilita dezvoltarea pietelor si a concurentei. de stat sau mixt. Consiliul Concurentei exercita numeroase atributii. precum si pentru elaborarea. Numirea membrilor plenului se realizeaza de catre presedintele României. plenul sau fiind format din 7 membri: un presedinte. În întreaga activitate Consiliul Concurentei reprezinta un „arbitru echidistant”. asigurând conditiile necesare pentru ca „motorul” . 2 vicepresedinti si 4 consilieri de concurenta. competentelor si atributiilor Consiliului Concurentei evidentiaza fara echivoc faptul ca acesta nu este o autoritate de control în sensul consacrat al cuvântului. concepute ca unitati fara personalitate juridica. atât prin înlaturarea practicilor care prejudiciaza concurenta promovate de unii agenti economici. aferente fiecarei masuri de sprijin initiata în conformitate cu reglementarile comunitare. e) emiterea avizelor „conform” pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential si propunerea modificarii acelora care au un astfel de efect. prin întreaga sa activitate autoritatea prezentata se constituie într-un vector al mecanismelor specifice functionarii economiei de piata. în sensul ca aplica legea în mod unitar atât firmelor românesti cât si celor straine. asigurându-le consultanta de specialitate necesara pentru a identifica tipurile de ajutor de stat potrivite. În calitatea sa de autoritate administrativa autonoma. precum si în cadrul ECN (Reteaua Europeana de Concurenta). b) reglementarea comportamentului agentilor economici în raport cu necesitatea functionarii normale a competitiei si promovarea intereselor consumatorilor fara a leza interesele legitime ale mediului de afaceri. Componenta teritoriala a structurii Consiliului Concurentei este formata din inspectoratele regionale (pe regiuni de dezvoltare) si judetene.

sprijinind mediul de afaceri pentru integrarea eficienta în structurile pietei europene unice si asimilarea mecanismelor de functionare ale acesteia. cu care se poa .acesteia – concurenta – sa functioneze ireprosabil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful