Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania, rolul statului

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializare: Finante Banci Grupa II

Realizatori: Ganescu Simona Mariana Doroftei Simona Gabriela Constantinescu Ovidiu

Prof. Adrian Liviu Scutariu

rolul statului .3.Piata reglementata de stat Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania.2.Concurenta 1.Piata cu concurenta perfecta 3.Cuprins 1. Notiunea de concurenta 1. Politica concurentiala 1.Piata cu concurenta imperfecta 4.1.Monopolul 5. Functiile concurentei 2.Piata monopolistica 7.Piata oligopolista 6.Piata tip monopson 8.

o trăsătură esenţială a pieţei.1. concurenţa este una dintre variabilele definitorii ale pieţei. mediul economic. fiecare acţionează din interes.d. modul de repartizare a rezultatelor şi de adoptare a soluţiilor privind problema fundamentală a economiei. ies învingătorii cei mai buni. Mediul economic reflectă relaţiile şi instituţiile care caracterizează viaţa economică a unei societăţi. de vânzare. ● mărimea veniturilor şi mecanismele prin care acestea se obţin. De exemplu. modul în care funcţionează.m. Notiunea de concurenta Alături de cerere. ● gradul de substituibilitate şi complementaritate a bunurilor economice. majoritatea economiilor de schimb contemporane funcţionează ca sisteme cu piaţă concurenţială. creativitatea. dar şi cu mediul natural-geografic. iar amploarea ei este influenţată de: ● numărul şi puterea economică a agenţilor cererii şi ofertei. Este o întrecere pentru a obţine avantaje (sau măcar pentru a diminua probabilitatea producerii riscurilor). condiţiile cele mai favorabile de livrare a bunurilor de consum şi factorilor de producţie etc. Izvorând din filosofia proprietăţii private. iar drepturile de proprietate sunt riguros delimitate şi garantate. cu forţă economică ridicată. administraţie. Vânzătorii se întrec între ei pentru „banul clientului”. menaj. de efectuare a operaţiunilor băneşti. De modul în care acestea îşi îndeplinesc funcţiile de care dispun în mod potenţial. ● gradul de diferenţiere a ofertei şi preferinţelor.Concurenta si manifestarea acesteia in economia de piata Orice agent economic – firmă. în mod normal şi ca regulă. pentru a-şi atinge obiectivele. Concurenţa a evoluat în timp şi spaţiu. financiare ş. care. Aşa cum s-a arătat într-o temă anterioară. În concurenţă. intră în raporturi de cooperare şi confruntare cu ceilalţi.a. ofertă şi preţ. ● gradul de transparenţă a pieţei. social. fiind expresia liberei iniţiative. depinde calitatea mediului de afaceri concurenţial. individ – îşi desfăşoară activitatea în relaţii reciproce cu ceilalţi. finalităţile şi mecanismele prin care este reglată activitatea economică. ● reglementările privind intrarea/ieşirea de pe o anumită piaţă. politic. receptivi la preţ şi alte favorabilităţi. Condiţiile concurenţei sunt: libertatea formării preţului şi existenţa proprietăţii private. riscul. spiritul de competiţie. cumpărătorul „aleargă” pentru a găsi vânzătorii cu preţul cel mai mic. Concurenţa reprezintă un comportament specific interesat al unor subiecţi de proprietate.Concurenta 1. dar şi de cooperare. Baza mediului economic o reprezintă sistemul de proprietate asupra bunurilor economice. . social-politic şi economic. în vederea obţinerii unor condiţii mai bune de producţie. cultural sunt capabile să stimuleze iniţiativa. Concurenţa reprezintă atât o confruntare. stabili în achiziţii. cât şi o cooperare între agenţi economici. ● măsura în care societatea. valutare. de achiziţie a bunurilor de consum. Din această competiţie. pentru a atrage cumpărători cât mai mulţi. 1. calitatea cea mai bună. elementele sale constitutive. ele au doi stâlpi de rezistenţă: piaţa şi concurenţa.

● nivelul de dezvoltare economică.3. care favorizează creşterea eficienţei. economisia resurselor. b) Diferenţiază agenţii economici: îi favorizează pe cei creativi. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. ● natura politicilor economice. „cel mai bun stimulent al eficienţei tehnice şi inovării de către firme şi cel mai eficace drum pentru realizarea diviziunii muncii şi a unei specializări la nivelul UE. În cadrul Uniunii Europene s-a elaborat şi promovat Politica Comună în domeniul concurenţei. ea fiind. În toate ţările cu economie cu piaţă concurenţială există reglementări juridice privind regulile desfăşurării concurenţei. o creaţie socială conştientă. obiective şi organisme care urmăresc asigurarea unui climat concurenţial normal. benefice pentru participanţii la comunitate”.. cultural-spirituală şi morală a membrilor societăţii. Instituţiile concurenţei în România sunt: Consiliul Concurenţei şi Oficiul Concurenţei. să-i altereze funcţiile şi capacitatea de a impulsiona progresul economic.1%. nedistorsionată. . . . reglementarea concurenţei se realizează prin numeroase acte normative dintre care se detaşează Codul Comercial. prevenirea şi sancţionarea practicilor anticoncurenţiale.realizarea de concentrări (fuziuni) interne şi internaţionale etc. înseamnă că piaţa bunului „X” este o piaţă competitivă. împărţirea pieţelor) şi promovarea altor practici restrictive. ea îi elimină sau îi reorientează spre alte domenii pe agenţii imobili. care alterează competiţia. şi concurenţa se desfăşoară pe baza anumitor reguli. sancţiunile care se aplică celor care le încalcă. concurenţa se poate autodistruge. inclusiv în funcţie de cetăţenie.Funcţiile concurenţei a) Stimulează progresul economic: ea incită la inovaţie şi creativitate. Legea nr. Practicile anticoncurenţiale sunt numeroase. ● nivelul de instruire a agenţilor economici. competitivitatea este maximă când fiecare firmă are o putere nulă de a influenţa piaţa. volumul producţiei şi desfacerii. De exemplu.realizarea unor înţelegeri de tip cartel (privind preţul. Ca orice competiţie. poate duce la monopol şi alte anomalii economice. conservatori. iar cererea pieţei se reduce cu 0. întreprinzători. 1. În lipsa supravegherii şi reglementării. menită să asigure o concurenţă liberă. O piaţă este cu atât mai competitivă cu cât este mai redusă capacitatea fiecărei firme de a o influenţa prin preţuri.intervenţii publice care pot deforma concurenţa dintre firme (prin anumite ajutoare de stat. 21/10 aprilie 1996.măsurile discriminatorii. menite să distorsioneze concurenţa. 1 In România. salubrizează viaţa economică. Mediul economic concurenţial . cantitate şi mod de comercializare. drepturi/avantaje speciale acordate unor întreprinderi). c) Uneori duce la diferenţierea şi diversificarea ofertei. la reducerea costurilor şi chiar a preţurilor de vânzare. dacă prin respectiva măsură cererea pieţei se contractă cu 4%. Din contră. satisfacerea mai bună a nevoilor (vezi figura 1). Legea nr. înseamnă că respectiva piaţă este puţin concurenţială. ca şi piaţa.Politica concurenţială Reprezintă ansamblul de reglementări. . dacă firma A măreşte cu 10% preţul bunului „X” pe care-l comercializează. ● amploarea tipologia şi plaja practicilor anticoncurenţiale. Teoretic. organismele abilitate să o supravegheze şi să aplice măsuri punitive1. abili.abuzul de poziţie dominantă. Legea Concurenţei. 1. precum: .2.

vânzătorilor.d) Permite cumpărătorului să găsească furnizorul cu marfa cea mai bună şi mai ieftină şi îi stimulează sau constrânge pe producători să găsească soluţii pentru a lărgi piaţa şi a-şi ameliora activitatea. şantajul. corupţia. iar în unele situaţii chiar reducerea preţurilor sub cele ale concurenţilor. acordarea unor avantaje cumpărătorilor.Piata concurentei perfecte reprezinta o situatie teoretica. e) Concurenţa şi proprietatea privată favorizează formarea unor comportamente raţionale. Printre instrumentele extraeconomice folosite în cadrul concurenţei sunt frecvente: obţinerea de informaţii privind concurenţii. în cazuri limită. distribuitorilor şi cumpărătorilor. Interdependenţa concurenţă-eficienţă-progres economic În cadrul concurenţei se folosesc mijloace numeroase care au evoluat odată cu piaţa şi concurenţa. ele pot fi prezentate ca instrumente (mijloace) economice şi extraeconomice. dezvoltarea responsabilităţii pentru deciziile adoptate. Figura 1. sponsorizarea unor activităţi social-culturale. spionajul economic. 2. publicitatea. iar. virtuala. poate deprecia calitatea bunurilor mărfare. asumarea câştigurilor dar şi a riscurilor care rezultă pentru agenţii economici. diversificarea şi reînnoirea sortimentului.ce presupune existenta catorva conditii: . creşterea calităţii. conduce la concentrarea exagerată a forţei economice. f) Favorizează ajustarea reciprocă a cererii şi a ofertei prin decizii autonome ale producătorilor. Cu titlu general şi sintetic. boicotul sau chiar violenţa deschisă. Dintre mijloacele economice se remarcă: reducerea costurilor. g) Când este necorespunzător reglementată şi supravegheată concurenţa se poate transforma în contrariul său: generează risipă de resurse. îl defavorizează pe consumator etc.

respectiv al cererii pietei. astfel incatsa nu poata influenta pretul prin comportamentul lor individual. piata monopolistica. Pentru a avea pozitie de monopol intreprinderea unica trebuie sa produca un bun neinlocuibil si in acelasi timp produsul ei sa nu fie concurat pe piata interna de un bun identic creat de o firma straina. implicit in privinta nivelului de eficienta. corelate cu atomicitatea. certe privind conditiile pietei. Monopolul ca firma unica are posibilitatea de a hotari singura si volumul productiei pe care-l fabrica si pretul de vanzare al bunului respectiv. Intrarea in ramura in calitate de producator. orice firma vinde intreaga productie la pretul pietei si deci nu este interesata sa reduca pretul. Asemenea imprejurari. decizia unui producator de a maximiza profitul prin cresterea pretului nu are sens deoarece ramane fara cumparatori. capitalului. piata oligopolista. in grade diferite. nivelul pretului. preturile factorilor de productie. In fiecare din aceste piete. precum si transferarea unei parti a capitalului in functiune dintr-o sfera in alta. toate tranzactiile se fac la acelasi pret pe piata unui anumit produs. iar fiecare agent economic manifesta un comportament rational.Piata cu concurenta imperfecta este un ansamblu de piete care au unele trasaturi comune. Astfel monopolul isi asigura o continuitate a profitului. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite. Ea include urmatoarele situatii posibile: *Monopolul ca producator unic pe ramura: in aceasta situatie o singura intreprindere fabrica si vinde intreaga cantitate de bunuri de un anume gen. In conditiile unei cereri perfect elastice. astfel incat cumparatorii sa nu dispuna de nici un criteriu de selectie real sau imaginar (artificial introdus prin publicitate sau politica de marca). la distanta cea mai mare de piata cu concurenta perfecta. eficient. vanzatorii sau cumparatorii pot sa hotarasca sau sa influenteze. Mobilitatea perfecta a factorilor de productie si a bunurilor de consum: aceasta impune inexistenta unor obstacole de ordin tehnic si financiar. Omogenitatea produselor: bunurile economice destinate satisfacerii unei anumite trebuinte trebuie sa fie identice calitativ. 4. piata tip monopson si piata reglementata de stat. Transparenta perfecta a pietei: producatorii si consumatorii dispun de informatii complete. Aceasta presupune inexistenta restrictiilor la intrarea intr-un domeniu de activitate si a subventiilor de stat care sa mentina pe piata firmele ineficiente. volumului de informatii. Firmele aflate in concurenta perfecta sunt egale in privinta dimensiunilor. al bunurilor economice si evolutia lor. permit procurarea fara dificultati a capitalului necesar pentru a construi o intreprindere intr-o ramura profitabila. in privinta formarii preturilor si a interrelatiei cerere-oferta. care-i asigura maximizarea profitului. intreprinderea unica este doar monopol aparent.Monopolul este situat. calitatii produselor. dar se si deosebesc intre ele. resapectiv libera circulatie pe piata a resurselor naturale. capacitatii de adaptare. deplasarea fara dificultati de pe piata unui produs pe piata altuia. de obicei pretul stabilit este mai mare decat cel care s-ar forma intr-o piata libera asigurand producatorului unic un plus de profit in fiecare moment. firma poate vinde orice cantitate de produse la pretul pietei. Astfel. Din acest ansamblu fac parte: piata monopolista. fiind opusul categoric al acesteia.Atomicitatea agentilor economici: vanzatorii si cumparatorii trebuie sa fie suficient de numerosi. piata duopolista. respectiv a satisfactiei. ca si intrarea in piata ca simplu furnizor de marfuri nu reprezinta o problema. firmelor. El poate astfel sa evite intr-o anumita masura perturbarile pe care piata libera le introduce in activitatea economica cu efecte negative pentru profit. Decizia producatorului de a obtine un profit total mai mare prin scaderea pretului si cresterea vanzarilor nu are rost. In aceste conditii. fiecare reprezentand o mica fractiune in ansamblul ofertei. 3. muncii. Fixarea .

dar fiecare intreprindere produce cantitati insemnate de bunuri. incercarea firmelor de a-si apropia o parte cat mai insemnata din clientela. etc. Se constituie astfel un cartel. duce la distribuirea intre firme a clientelei totale si o divide in grupuri mai mari sau mai mici. privit ca intreg. care pot determina modificari periodice ale ofertei si pretului. Cumparatorii sunt numerosi. Ca urmare in piata oligopolista se regaseste reactia fiecarei firme la decizia celorlalte. Talia intreprinderilor nu este egala. insotita de preturi inegale. cat si pe plan international (OPEC). care prefera si cer un anume bun creat de o anumita intreprindere.monopol izvorat din calitatea deosebita a unui bun agricol. Diferentierea calitativa a produselor. in vederea cresterii cifrei de afaceri si a profitului. Astfel sunt oligopoliste pietele productiei siderurgice. ca in situatia unei intreprinderi unice. pentru produsele diverselor firme. masa si rata profitului sunt diferite de la o unitate la alta. etc.Unitatile oligopoliste au posibilitatea de a stabili si volumul productiei si preturile de vanzare.monopol prin alianta: acest monopol poate sa apara atunci cand oferta unui bun este realizata de cateva intreprinderi mari ce incheie conventii privind productia pe care au obligatia sa o creeze fiecare in parte. conjunctura economica generala.Piata oligopolista implica prezenta intr-o ramura a unui numar relativ mare de intreprinderi (cel putin trei) care livreaza intreaga cantitate de marfuri. functie de volumul productiei create si vandute si de costul mediu. ci doar o limiteaza.ofertei si pretului de catre monopol trebuie sa tina seama de o serie de factori si anume: capacitatea de plata a cumparatorilor. sunt oligopoliste pietele produselor cu valoare de intrebuintare mare si care necesita tehnologii de valoare mare. Si in pietele oligopoliste ca si in pietele duopoliste.monopol rezultat din relatia privilegiata a unor intreprinderi cu statul . cat si calitatea produselor. . Intalnim piete oligopoliste si in alte sfere precum industria alimentara. ce se poate cultiva numai pe zone restranse. *Alte forme sau situatii de monopol: .monopol intemeiat pe calitatea unui produs industrial: apare in situatia cand intr-o ramura functioneaza mai multe intreprinderi avand marimi diferite si nu exista sansa incheierii de conventii intre ele privind productia si pretul. Monopolul prin alianta poate sa apara atat pe plan intern. care diversifica preferintele consumatorilor. Dominarea ofertei si a pretului de catre monopol. 5. . Aceasta crestere generala a veniturilor tinde sa reorienteze clientela. sa o regrupeze spre bunurile superioare calitativ. gusturile lor. alaturi de marii producatori. asigura tuturor intreprinderilor un profit mai mare decat in cazul functionarii lor separate.monopolul unor intreprinderi proprietate de stat care au dreptul sa comercializeze singure unele produse la preturi mai mari decat cele formate in libera concurenta. ale automobilelor. pretul de vanzare unic si pietele pe care intreprinderile respective au dreptul sa furnizeze marfa. . considerand pretul de vanzare egal pentru toate unitatile. dovedeste ca diferentierea produselor nu elimina concurenta si selectia intreprinderilor viabile. Acest fenomen de inaintare ori retragere a cererii. . determinand o cerere net superioara ofertei si stabilirea unui pret de vanzare ridicat. Acestea pot fi omogene sau neomogene. ultimele reflectand atat costul de fabricatie. ale masinilor si echipamentelor destinate energeticii. valoarea echipamentelor din dotare. ce actioneaza ca o singura unitate. Cand monopolul este realizat prin alianta. In asemenea situatii. sa aduca un plus pe piata intreprinderilor mai dinamice in dauna celorlalte. problema nevralgica este impartirea pietei intre producatori. in care eficacitatea se asigura si la praguri relative mici ale productiei. Prin excelenta. interdependenta stransa a actiunilor diverselor intreprinderi. functioneaza si intreprinderi mici si mijlocii. Piata oligopolista de bunuri diferentiate calitativ are posibilitati de extindere mai bune o data cu cresterea generala a veniturilor.

urmaresc. reducerea somajului si utilizarea capacitatilor de productie existente. publici sau privati. ceea ce echivaleaza cu limitarea concurentei. care pot genera dezechilibre economice suplimentare -Garantarea preturilor la unor produse agricole sau a veniturilor agricultorilor. piata tip monopson se caracterizeaza prin existenta unui singur cumparator. in tendinta de a-si maximiza profitul. in perioade critice vizeaza marfurile care se adreseaza necesitatilor fundamentale alepopulatiei. Multitudinea producatorilor atrage dupa sine o concurenta mai ampla in pietele monopolistice si permite cumparatorilor sa aleaga dintre produsele livrate de diversele unitati. urmarind insanatosirea vietii economice.6.Piata tip monopson este opusul celei monopoliste. diferentierea produselor grupeaza clientela intre furnizori. in paralel cu imbunatatirea calitatii produselor si minimalizarea costurilor. relansarea mai rapida a acesteia. Firmele din piata monopolistica . asigurand in acelasi timp o stabilitate a cererii pentru fiecare vanzator. In pietele monopolistice si a concurentei care le caracterizeaza trebuie sa se tina seama de urmatoarele doua situatii: . Preturile fixate de stat limiteaza sau suprima in acelasi timp conflictele sociale grave. Profiturile obtinute devin astfel mai mari prin reducerea costului mediu de fabricatie. In timp ce in piata monopolista exista unul sau cativa vanzatori si un numar mare de cumparatori. In multe situatii statul intervine pe diverse piete. clientela se regrupeaza periodic. al dobanzii si salariilor. in perioade de inflatie ori recesiune economica.Fixarea de preturi maxime. Instabilitatea productiei agricole. si a unor numerosi vanzatori ai bunului fabricat la scara tarii. ca si in cazul oligopolului. Aceste preturi sunt inferioare pretului deechilibru.Piata monopolistica este piata cu concurenta cvasi perfecta. 8.Piata reglementata de stat este piata in care statul fixeaza preturi la unele bunuri materiale si servicii furnizate de agenti economici. in favoarea unor intreprinderi mai dinamice si in defavoarea celorlalte. ce sar forma in piata de concurenta libera si au menirea sa asigure un minim de bunuri indispensabile paturilor sociale cu venituri mici. fara a se identifica cu ea. intr-o zona economica.intrarea a noi concurenti in ramura nu este dificila datorita aceleiasi cauze Se poate concluziona prin urmare ca piata monopolistica se apropie cel mai mult de piata cu concurenta perfecta. Pentru o perioada de timp. cu scopul de a proteja unele categorii de producatori sau populatia in totalitatea sa. Acest lucru are efecte pozitive asupra procesului de refacere a potentialului productiv uman.decizia unei intreprinderi privite izolat nu afecteaza sensibil situatia celorlalte unitati din cauza potentialului productive relativ redus al fiecareia . este prezenta chiar . pe termen scurt si alegerea variantei optime de combinare a muncii si capitalului. determinate de instabilitatea productiei agricole de la an la an datorita conditiilor climatice variabile. desi limitata o data cu progresul. Ea se caracterizeaza prin existenta intr-o ramura a unui mare numar de producatori de talie relativ mica si apropiata si prin diferentierea produselor. Statul ia apoi masuri de control al unor preturi. Ultima caracteristica permite intreprinderilor sa fixeze cuplul calitatepret. ca de exemplu: . Intrucat mobilul profitului determina frecvent innoirea produselor. in acelasi timp poate folosi forta de munca ieftina daca in zona ei de activitate lipsesc alte ramuri industriale care sa ofere locuri de munca. pe termen lung. Intreprinderea cu pozitie de monopson poate sa se aprovizioneze la preturi avantajoase. 7. prin determinarea nivelului optim al productiei.

subventionarea de catre stat a unor domenii de activitate economica ineficiente. De aceea s-a incercat practica garantarii veniturilor anuale. devine mijloc de realizare a scopului sistemului economic. ca si alte masuri de sprijinire directa a agriculturii au avut o influenta evident favorabila asupra acestei ramuri si a economiei intregi. Concurenta poate fi distorsionata si deturnata de la scopul sau prin mijloace neloiale. furturi de documentatii sau conceptie. Congresul SUA a votat “Sherman Act”. orientat catre maximizarea profitului. Pentru promovarea intereselor consumatorilor si producatorilor este necesara mentinerea si stimularea concurentei loiale prin adoptarea unor legi si constituirea de organizatii guvernamentale sau neguvernamentale. calitatii si diversitatii bunurilor economice. maximizarea satisfacerii trebuintei consumatorilor. iar in 1914 s-a constituit Comisia . Astfel. scaderea costurilor si a preturilor. imbunatatirea distributiei si utilizarii acestora. regleaza si stimuleaza productia astfel incat comportamentul producatorilor. amestecul statului in piata produselor agricole. precum si consumul populatiei. Relatiile concurentiale impun producatorilor promovarea progresului tehnic. pretul garantat poate sa se soldeze in ani diferiti cu venituri totale inegale. toate mici Produse diferenţiate Nu există bariere Oligopol Puţine firme. Desi politica pretului garantat in agricultura a avut si unele urmari secundare nedorite. care sa arbitreze respectarea principiilor concurentei. Trăsăturile caracteristice ale tipurilor de concurenţă pe piaţă Piata concurentiala determina utilizarea eficienta a resurselor limitate pentru statisfacerea multiplelor trebuinte individuale si sociale. spionaj. care interzice tentativele de monopolizare. influentand nefavorabil cursul activitatii agricole si industriale viitoare. anticoncurentiale: practicile monopolistice. cresterea cantitatii. Caracteristică Numărul şi mărimea firmelor Structură Concurenţa perfectă Multe firme mici Produse omogene Nu există bariere Natura produsului Condiţiile de intrare şi ieşire Concurenţa monopolistică Multe firme. inca din 1890. Deoarece productia agricola este oscilanta. respectiv optimizarea consumului. dintre care câteva sunt mari Produse diferenţiate sau omogene Pot exista bariere la intrarea pe piaţă Protecţie totală faţă de intrarea rivalilor pe piaţă Monopol O singură firmă Un singur produs Figura 2 . Aceasta instabilitate modifica veniturile anuale ale agricultorilor si deci capacitatea lor de finantare a productiei. recurgerea la mijloace extraeconomice (falsificarea produselor de marca. etc).si in tarile in care agricultura a atins randamente foarte inalte.

insarcinata cu supravegherea respectarii legislatiei anti-trust. art. In Uniunea Europeana.Federala pentru Comert. Legile anti-monopol din Uniunea Europeana sunt incluse intr-o ampla “legislatie de protectie a concurentei”. .85 al Tratatului de la Roma interzice toate practicile “ce au drept obiectiv sau drept effect restrangerea sau falsificarea jocului concurentei”. In Franta s-a creat in 1936 un Consiliu al Concurentei insarcinat cu controlul practicilor anticoncurentiale. vizand in ultima instanta protectia consumatorului.

Olanda (3) şi Marea Britanie (4). Prin prisma rapoartelor internaţionale. şi anume pe locul 59. Articolul 135 alin. desi – în principiu – recunoaste rolul pozitiv al concurentei si este adeptul liberei initiative. faciliteaza solutionarea lor. Pornind de la percepţia mediului de afaceri asupra laxităţii şi eficienţei promovării reale a concurenţei pe piaţă. care reprezinta legislatia primara precum si „Regulamentul Consiliului (CE) nr. ca tara membra a Uniunii Europene. sunt întrutotul si pe deplin aplicabile si reglementarile comunitare în domeniu. cu completarile si modificarile ulterioare. republicata în Monitorul Oficial nr. Aceasta constatare evidentiaza necesitatea indubitabila a existentei unui cadru normativ adecvat care. În tara noastra cadrul juridic de reglementare a concurentei. autonomia reala a acestora si desfasurarea nestingherita a concurentei. Germania (2). 742 din 16 august 2005. autoritatile de concurenta nationale ale statelor membre au fost învestite cu competenta necesara pentru aplicarea prevederilor specifice din Tratat. între care mentionam doar prevederile Tratatelor de instituire si. bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă. a reformulărilor legislative la standarde europene. a diminuării semnificative a deficienţelor instituţionale în ultimii 3 ani. 21/1996. rolul statului “Atunci când politica concurenţei este efectiv aplicată. Comisar european responsabil cu politica în domeniul concurenţei Practica de pretutindeni demonstreaza ca omul de afaceri autonom. consumatorii au cele mai mari beneficii. este asigurat de Legea concurentei nr. 81 si 82 din Tratat”. aplicarea politicii concurenţei şi interesele consumatorilor reprezintă o legătură stabilă. armonizat deplin cu normele comunitare în domeniu. Global Competitiveness Report 2007). ." Mario Monti. 1/2003 de punere în aplicare a regulilor de concurenta prevazute de art. gradul de intensitate a concurenţei interne ne poziţionează ceva mai bine. respectiv.Studiu de caz: Manifestarea concurentei in Romania. talonate de Australia şi Noua Zeelandă. De exemplu. sa limiteze concurenta în domeniul sau. în strategiile comerciale care le promoveaza este tentat adesea.Raportul ia în calcul şi alţi indicatori de percepţie a rolului concurenţei în evaluarea eficienţei pieţei . (1) din Constituţie o spune clar: România este economie de piaţă.SUA se situează abia pe locul 14. Topul mondial este dominat de patru ţări europene: Finlanda (1). Totodata. Facem precizarea ca în materia concurentei legislatia comunitara este prevalenta în raport cu legislatia nationala precum si faptul ca. precum si legislatia secundara (regulamente si instructiuni) emisa în aplicarea acesteia. motivat fiind de faptul ca lipsa concurentei reale pe piata pe care opereaza îi simplifica problemele cu care se poate confrunta sau. în ciuda chiar şi a dinamicii economice pozitive din ultimii 7 ani.unul din cei 9 piloni esenţiali ai competitivităţii unei naţiuni (grafic 1). Toate politicile de dezvoltare trebuie să ţină seama de imperativul promovării concurenţei corecte. functionare a Uniunii Europene. cel putin. în România. prin Regulamentul susmentionat. sa garanteze libera initiativa a întreprinzatorilor. si uneori reuseste. liberalizarea şi normalizarea comportamentelor în economia românească a parcurs un drum lent şi sinuos. eficienţa implementării legii concurenţei se dovedeşte relativ scăzută. prin continut si modalitati de actiune. În pofida experienţei noastre de 10 ani în reglementarea practicilor anticoncurenţiale. Într-un timp al schimbărilor. Forumul Economic Mondial plasează România abia pe locul 67 în lume (din 125 de ţări.

Totuşi. Relaxările semnificative ale reglementărilor mediului de afaceri au condus la îmbunătăţirea semnificativă a poziţiei în clasamentul uşurinţei de a derula afaceri în România.Nici Fundaţia Heritage nu face referire expresă la politicile concurenţiale sau la eficienţa implementării lor. un individ este. continuăm să fim totuşi depăşişi de ţări precum Albania. Avansul României este cauzat în principal de dinamica libertăţii fiscale (grafic 4). estimarea acestui indice se impune ca parte componentă a reformelor structurale. libertatea faţă de guvern. La rândul lor. Indicele libertăţii economice a României depăşeşte foarte uşor. Ne plasăm peste media celor 29 de economii ex-comuniste analizate. el rămâne semnificativ) şi a promovării libertăţii muncii. atingând nivelul de 2. de exemplu. Autorii definesc libertatea economică ca find “acea componentă a libertăţii care vizează autonomia materială a individului în relaţia sa cu statul şi alte grupuri organizate”. în opinia unora. de atenţionările adresate de Comsia Europeană cu privire la clauza «de aur» a statului român în contractul de privatizare a companiei Petrom şi la dezacordul privind . aşadar. se asociază rapoartelor precedente. în pofida evoluţiei sale pozitive după 2002 (grafic 3). teoria alegerilor publice asociază stricteţea reglementărilor cu o concurenţă mai slabă. cu o treime de punct. cu prezenţa economiei subterane şi a corupţiei. justificările nu sunt greu de găsit în realitatea românească. ci la efectul agregat al intervenţiilor publice şi private asupra libertăţii economice. Ele surprind mai degrabă caracteristicile mediilor de afaceri performante în sens larg. cost şi număr de operaţiuni necesare. mediul românesc nu a reuşit să depăşească stadiul de restrictivitate generalizată a libertăţii economice. în combaterea corupţiei. implementarea legii concurenţei pare că nu a cunoscut nici o îmbunătăţire relativă faţă de standardul economiilor dezvoltate (grafic 2). Timp de 10 ani. Banca Mondială clasifică ţările lumii în funcţie de piedicile birocratice puse deschiderii. Cum se reflectă ele în oglinda concurenţei? Pe de o parte. pentru prima dată. fiscală. Peru. asigurarea libertăţii monetare (chiar dacă decalajul este mai mic. Să ne amintim. mai puţine externalităţi negative şi concurenţă mai puternică. a drepturilor de proprietate. şi nu de cea a interesului public. pe baza opiniilor experţilor economişti din fiecare oficiu naţional de reprezentare a BERD. media mondială a celor 161 de ţări analizate abia în anul 2007. Or. operării sau închiderii unei afaceri – evaluate ca timp. comercială. plasarea la baza scalei libertăţii economice moderate se justifică. iar intrarea pe majoritatea pieţelor este nerestricţionată). Abia în 2006 reuşim un salt infim. decât efectele eficienţei implementării politicilor concurenţiale în sens restrâns. la locul 49 în 2006 (din 175 de ţări). Plasaţi pe locul 67 în lume. reglementarea strictă a barierelor la intrarea pe o piaţă se justifică. În ciuda limitelor metodologice şi a percepţiilor fundamental subiective prezentate de rapoartele internaţionale.Distorsiunile concurenţiale induse de taxe şi subvenţii sunt însă mult mai îngrijorătoare. ceea ce înseamnă că nu există nici legislaţie concurenţială şi nici instituţie regulatoare. în mare parte. Alte analize anuale. de la locul 71 în 2005. între 1997 şi 2006. faţă de celelalte state analizate aici. specialiştii BERD percep letargia transpunerii politicii concurenţei de pe hârtie în economia reală (Transition Report 2007). De la intrarea sa în vigoare în anul 1996 şi până în 2005. dacă serveşte unui interes public şi este asociat cu bunuri de calitate superioară. prin succesul relativ mai slab. libertatea raportată la corupţie şi libertatea muncii. dar în urma tuturor statelor noi membre ale UE. liber economic dacă dispune neîngrădit de controlul muncii şi proprietăţii sale. monetară. Bulgaria. şi 4+. Scorul final e obţinut prin ponderarea egală a zece libertăţi individuale: libertatea derulării afacerilor. Uganda sau Africa de Sud. Realitatea a dovedit că distribuirea productivă a rentelor este favorizată de teoria alegerilor publice. precum cele ale Băncii Mondiale sau ale Fundaţiei Heritage. ceea ce înseamnă că standardele sunt similare cu cele ale economiilor dezvoltate. Ele ne plasează pe un ruşinos loc 117. Pe de altă parte. garantarea drepturilor de proprietate.67 a indicelui politicii concurenţiale în România (scalarea se face între 1. investiţională (în special străină).

Dacă aruncăm o privire la dinamica topului celor mai puternice 100 de companii din România . cu toate că încă 21 de firme din top 100 înregistrau încă pierderi. aşa cum semnala profesorul C. apărute abia în 2006. între implementarea eficientă a politicii concurenţiale şi expansiunea firmelor private eficiente. a scăzut la circa 15% în prezent. în acest top 100.Concurenţii de pe piaţa energetică.vom remarca ritmurile actuale de creştere a cifrelor de afaceri cu două cifre în multe sectoare ale economiei. Apoi. într-un final. Deşi metodologiile aplicate sunt adesea criticate. gradul de independenţă formală şi reală a autorităţilor de concurenţă. ţigărilor. să nu uităm că procesul privatizării şi al retrocedării proprietăţilor în România devine « perpetuu». rata medie a profiturilor era negativă. strâns dependentă de experienţa legiferării.care determină regulile concurenţiale ale pieţei . marii jucători ai pieţei au răsturnat balanţele veniturilor în favoarea profiturilor. abia în anul 2005. depinde în mod semnificativ de: nivelul dezvoltării economice (+). şi de la ponderarea lor cu nivele de încredere specifice. numărul şi gradul de calificare a personalului şi număr de cazuri analizate . Apoi. Problema insolvenţei. În 2002.fie ele rezultatul înţelegerilor restrictive de stabilire a preţurilor sau împărţire a pieţelor. monitorizarea rapoartelor şi a clasamentelor internaţionale are menirea de a contura o imagine mai clară asupra poziţiei României în sistemul economic global în funcţie de eficienţa implementării politicii concurenţiale şi a efectelor generate asupra performanţelor mediului de afaceri.resimt cel mai bine eficienţa reală a implementării legii concurenţei.se regăseşte şi o paletă vastă de alţi factori macroeconomici explicativi. de ploia de acte normative care a favorizat anumite practici anticoncurenţiale. mai degrabă decât eficienţa sa reală. abia în anul 2004.claritatea conţinutului legislaţiei concurenţiale. telecomunicaţiilor. a cimentului. Nu în ultimul rând.taxa de înmatriculare auto. în final. companiile multinaţionale au început să domine topul 100 cu o pondere de 58% în cifra lor de afaceri. Rezultatele analizelor empirice sugerează că percepţia eficienţei implementării legislaţiei concurenţiale. pornind de la chestionare adresate mediului de afaceri şi specialiştilor. Principiul cărămidei la care adăugăm una şi obţinem o creştere de 100% funcţionează aici din plin. Concurenţa corectă se cristalizează şi se radicalizează. asigurărilor sau apei minerale. tipul practicilor anticoncurenţiale reglementate. Corelaţii pozitive şi semnificative se găsesc. Şi asta pentru că în 2001. Ştim că politica concurenţială are un rol important în garantarea funcţionării normale a economiilor de piaţă. Mereuţă. Obstacolele în realizarea unor astfel de comparaţii nu sunt puţine: conţinutul eterogen al politicilor concurenţiale. Cu atât mai grea se dovedeşte evaluarea eficienţei combaterii practicilor anticoncurenţiale. care măcina economia românească la începutul anilor 2000 în proporţie de aproxaimativ 40% din PIB. imobiliară. afectaţi de practicile exclusive ale actorilor pe piaţă . însă până să devină o ideologie va mai trece ceva timp. listele de excepţii particulare etc. Autorităţile au înţeles. Însă diversitatea lor face imposibilă o apreciere exhaustivă şi plauzibilă a normalităţii şi corectitudinii mediului concurenţial. produselor farmaceutice. de realităţile economice şi politice ale fiecărui stat în parte. efectuarea comparaţiilor pe un grup vast de ţări. mecanismele diferite de implementare. instituţiile internaţionale creează un sistem de indicatori agregaţi de percepţie. nesurprinse în rapoartele de mai sus . cifra de afaceri a companiilor majoritar private o depăşea pentru prima dată pe cea a companiilor deţinute majoritar de stat. şi nu prin alocarea perpetuă de ajutoare de stat pentru restructurare şi salvare. Alături de variabilele direct dependente. Astfel. deschiderea . de achiziţiile publice şi corupţia care le tapează . dimensiunea economică (-). Studiile de caz surprind cu mai multă acurateţe eficienţa implementării legii concurenţei.De asemenea. Ele permit. bugetul alocat autorităţilor de concurenţă. că ea trebuie rezolvată pe baza unei legi solide a falimentului. consumatorii care călătoresc în străinătate ştiu foarte bine că bunurile de larg consum sau insulina sunt mult mai scumpe la noi decât pe alte pieţe europene şi că nu reuşim să controlăm fenomenul preţurilor excesive. în special.

în cazul nostru. Cu alte cuvinte. Cert este că legislaţia concurenţei nu constituie un remediu împotriva corupţiei. cu excepţia Indonesiei (prima lege a concurenţei apare în 1999). buna funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate. Aşa se poate explica poziţionarea eficienţei concurenţiale a României în urma multor ţări mai slab dezvoltate. . în opoziţie cu principiul fundamental al apărării concurenţei şi nu al concurenţilor. grupurile de interese sunt cele care pot sprijini introducerea unei legislaţii concurenţiale. Marocului (2000) sau Barbadosului (2003). ci reforma juridică şi.comercială (+). şi nu funcţionează ca un mecanism real de promovare a concurenţei pe o piaţă. pare rezonabilă concluzia că. aşadar. cu atât eficienţa implementării legislaţiei concurenţei este mai scăzută. nivelul corupţiei (-) şi experienţa legislativă în domeniu (+). în ideea că legislaţia concurenţei este subsumată intereselor specifice ale unor grupuri. politicieni sau întreprinderi. însă îşi pierde din relevanţă pe măsură ce ţările au o experienţă mai mare de legiferare a concurenţei. Intuitiv. implementarea sa efectivă poate fi împietată de alte grupuri de interese. Pe de altă parte. Însă unele analize evidenţiază contrariul. curba învăţării instituţionale primează pe termen lung în faţa PIB-ului pe locuitor. Pe de o parte. Iordaniei (2000). Riscul cel mai mare rămâne ca legislaţia concurenţei să fie captată de anumite grupuri de interese. cu cât nivelul perceput al corupţiei este mai mare. aşa cum sugerează uneori literatura de specialitate.Nivelul dezvoltării economice explică semnificativ şi pozitiv eficienţa sistemelor concurenţiale. O posibilă explicaţie constă. Interpretarea celor două rezultate devine interesantă.

.

.

. 16-62) si legislatia secundara emisa în aplicarea acesteia. – promoveaza cultura concurentei. conceput sa functioneze ca autoritate administrativa autonoma în domeniul concurentei. oricât de riguroase si cuprinzatoare ar fi acestea. Consiliul Concurentei: – vegheaza la respectarea „regulilor jocului pe piata”. Prin urmare. – îsi consolideaza pozitia „de arbitru” fata de toti actorii mediului economic. nu pot garanta prin sine însasi functionalitatea economiei de piata. – sanctioneaza devierile de la un comportament concurential normal. Dimensiunea preventiva consta în monitorizarea pietelor si supravegherea comportamentului agentilor economici astfel încât prin interventiile sale sa evite denaturarea în mod semnificativ a concurentei pe piata si în implicarea activa în procesul legislativ putându-se opune adoptarii oricaror reglementari juridice care contin prevederi anticoncurentiale. republicata (Capitolele IV – VI. În acest scop. art. obiectivele. se impune cu necesitate existenta unei institutii. atributiile si procedurile sale de lucru. fiind chemata sa asigure buna functionare a mecanismelor pietei. Consiliul Concurentei reprezinta o institutie care. prevenind orice manifestare care ar putea avea drept scop sau efect împiedicarea. Modul de organizare. prin misiunea si rolul specific. inclusiv masurile pe care le poate dispune si sanctiunile pe care le poate aplica celor vinovati de încalcarea prevederilor legislatiei în domeniul de competenta sunt precizate în Legea concurentei nr. competentele. se situeaza în rândul autoritatilor nationale de prim rang. În România acest rol revine Consiliului Concurentei. a unei autoritati învestite prin lege pentru a veghea la respectarea regulilor specifice. 21/1996. Actiunile desfasurate de Consiliul Concurentei în exercitarea rolului sau specific au o dubla dimensiune: una preventiva si una corectiva. restrictionarea sau distorsionarea concurentei si afectarea climatului concurential.Consiliul Concurentei – garantul economiei de piata functionale Existenta unor reglementari în domeniul concurentei.

Consiliul Concurentei exercita numeroase atributii. Numirea membrilor plenului se realizeaza de catre presedintele României. Expunerea succinta a rolului. f) reprezentarea României si promovarea intereselor tarii noastre în domeniul concurentei. stabilite prin Legea nr. d) sesizarea Guvernului în cazurile de imixtiune a organelor administratiei publice (centrale si locale) în aplicarea legislatiei concurentei si recomandarea masurilor pentru a facilita dezvoltarea pietelor si a concurentei. Corespunzator complexitatii si importantei atributiilor pe care trebuie sa le îndeplineasca. precum si în cadrul ECN (Reteaua Europeana de Concurenta). asigurând conditiile necesare pentru ca „motorul” . din proprie initiativa sau ca urmare a unor plângeri. nu reprezinta un factor de presiune asupra activitatii întreprinzatorilor. În întreaga activitate Consiliul Concurentei reprezinta un „arbitru echidistant”. Consiliul Concurentei a fost consacrat ca autoritate administrativa autonoma în domeniul concurentei. importante atributii revin Consiliului Concurentei în domeniul ajutorului de stat. Aceasta autoritate reprezinta un partener competent al furnizorilor de ajutor de stat. plenul sau fiind format din 7 membri: un presedinte. Fiintând ca institutie publica autonoma. b) reglementarea comportamentului agentilor economici în raport cu necesitatea functionarii normale a competitiei si promovarea intereselor consumatorilor fara a leza interesele legitime ale mediului de afaceri. centrale si teritoriale. e) emiterea avizelor „conform” pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential si propunerea modificarii acelora care au un astfel de efect. potrivit actului normativ prin care a fost înfiintat. aferente fiecarei masuri de sprijin initiata în conformitate cu reglementarile comunitare. Totodata. Componenta teritoriala a structurii Consiliului Concurentei este formata din inspectoratele regionale (pe regiuni de dezvoltare) si judetene. prin care acesta îsi îndeplineste rolul si îsi exercita atributiile si competentele specifice în aplicarea actelor normative pe care le administreaza. sesizari sau notificari si dispunerea masurilor pentru înlaturarea lor si sanctionarea celor vinovati. concepute ca unitati fara personalitate juridica.Dimensiunea corectiva este data de masurile adoptate pentru restabilirea si mentinerea unui mediu concurential eficient. Consiliul Concurentei cuprinde si structurile de specialitate. 2 vicepresedinti si 4 consilieri de concurenta. În calitatea sa de autoritate administrativa autonoma. competentelor si atributiilor Consiliului Concurentei evidentiaza fara echivoc faptul ca acesta nu este o autoritate de control în sensul consacrat al cuvântului. de stat sau mixt. Dimpotriva. în sensul ca aplica legea în mod unitar atât firmelor românesti cât si celor straine. în vederea notificarii catre Comisia Europeana pentru a fi autorizate. 21/1996 (republicata) între care mentionam: a) identificarea practicilor anticoncurentiale si investigarea acestora. prin întreaga sa activitate autoritatea prezentata se constituie într-un vector al mecanismelor specifice functionarii economiei de piata. indiferent de natura capitalului social: privat. asigurându-le consultanta de specialitate necesara pentru a identifica tipurile de ajutor de stat potrivite. la propunerea Guvernului. proiectelor de scheme de ajutor de stat care sa raspunda necesitatilor prioritare la nivel national. asociatii de agenti economici si/sau autoritati cât si prin identificarea prevederilor din actele normative si/sau administrative care au sau pot avea efecte negative asupra competitiei si interventia directa pentru corectarea sau eliminarea lor. c) efectuarea unor studii utile pentru cunoasterea pietei si fundamentarea masurilor necesare pentru îmbunatatirea competitivitatii. precum si pentru elaborarea. atât prin înlaturarea practicilor care prejudiciaza concurenta promovate de unii agenti economici. în raporturile cu organismele internationale sau alte state.

sprijinind mediul de afaceri pentru integrarea eficienta în structurile pietei europene unice si asimilarea mecanismelor de functionare ale acesteia. cu care se poa .acesteia – concurenta – sa functioneze ireprosabil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful