Sunteți pe pagina 1din 126
PROIECTANT GENERAL: S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L. STUDIU DE FEZABILITATE Program Opera ional Sectorial pentru
PROIECTANT GENERAL:
S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.
STUDIU DE FEZABILITATE
Program Opera ional Sectorial
pentru
CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE
Axa Prioritara 2: Cresterea competitivitatii economice
prin cercetare-dezvoltare si inovare
Domeniul major de interventie 2-Investitii in infrastructura de CDI
Operatiunea 2.1-Dezvoltarea infrastructurii CD existente
si crearea de noi infrastructuri CD
CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN
GASTROENTEROLOGI E BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI
TEHNICI MOLECULARE
- TARGET -
BENEFICIAR: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
CRAIOVA
- 2008-
STUDIU DE FEZABILITATE ´´´´´´´´´´´´ PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE
STUDIU DE FEZABILITATE ´´´´´´´´´´´´ PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE
STUDIU DE FEZABILITATE ´´´´´´´´´´´´ PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE
STUDIU DE FEZABILITATE ´´´´´´´´´´´´ PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE
STUDIU DE FEZABILITATE ´´´´´´´´´´´´ PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE

STUDIU DE FEZABILITATE

´´´´´´´´´´´´

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE AXA PRIORITARA II: INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE CDI

- TARGET - CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE

TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE Studiu de fezabilitate TARGET SF 2
CUPRINS
CUPRINS
CUPRINS
CUPRINS
CUPRINS

CUPRINS

Cuprins:

3

Acronime:

4

1 DATE GENERALE

5

1.a

Denumirea obiectivului de investitii

5

1.b

Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)

5

1.c

Titularul investitiei

5

1.d

Beneficiarul investitiei

5

1.e

Elaboratorul studiului

5

2 INFORMATII GENERALE PRIVIND

PROIECTUL

5

2.a

Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

5

2.b

Descrierea investitiei

11

2.b.1

lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si

Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen

oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat

11

2.b.2

Scenarii tehnico-economice :

37

2.b.3

Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

40

2.c

Date tehnice ale investitiei

94

2.c.1

Zona si amplasamentul

94

2.c.2

Statutul juridic al terenului

94

2.c.3

Situatia ocuparilor definitive de teren

94

2.c.4

Studii de teren

94

2.c.5

Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii si

variantele constructive de realizare a investitiei

94

2.c.6

Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

107

2.c.7

Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

107

2.d

Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei

108

3 COSTUL ESTIMATIV

AL INVESTI IEI

110

3.a

Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

110

3.b

Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

112

4 ANALIZA COST BENEFICIU

115

4.a

Identificarea investitiei si definirea obiectivelor

115

4.b

Analiza optiunilor

116

4.c

Analiza financiara

117

4.d

Analiza economica

118

4.e

Analiza de senzitivitate

118

4.f

Anali

z
z

a

de

risc

119

5 SURSELE DE FINANTARE ALE INVESTITIEI

120

6 ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI

121

6.a

Numar de locuri de munca create in faza de executie

121

6.b

Numar de locuri de munca create in faza de operare

121

7 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI

122

8 AVIZE I ACORDURI

126

8.a

Avizul beneficiarului de investi ie privind necesitatea si oportunitatea investitiei

126

8.b

Certificatul de urbanism

126

8.c

Avize de principiu privind asigurarea utilit iilor (energie termic i electric , gaz metan,

ap -canal, telecomunica ii

etc)

126

8.d

Acordul de mediu

126

8.e

Alte avize i acorduri de principiu specifice

126

ACRONIME
ACRONIME
ACRONIME
ACRONIME
ACRONIME

ACRONIME

MP

Master Plan

SF

Studiu de fezabilitate

C/D

Cercetare Dezvoltare

POS-CCE

Program Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice

POS-CCE/CDI

Program Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice /

POS-DRU

Cercetare-Dezvoltare-Inovare Program Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

FP7

7th Framework Program Progamul cadru 7 privind cercetarea

PET

Positron Emission Tomography

CT

Computer tomography

MRI

Magnetic Resonance Imaging

MRCP

Magnetic Resonance Colangio-Pacreatography

MRS

Magnetic Resonance Spectroscopy Module

ERCP

Endoscopic Cholangiopancreatography

AFI

Autofluorescence Endoscopy

LIFS

Laser-Induced Fluorescence Spectroscopy

CLE

Confocal Laser Endomicroscopy (CLE)

MCE

Magnification Chromoendoscopy

NBI

Narrow Band Imaging

EUS

Endoscopic Ultrasound

NOTES

Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery

LS

Laparoscopic Surgery

ICC

Immunocytochemistry

IHC

Immunohistochemistry

ISH

In Situ Hybridization

LCM

Laser Capture Microdissection

CGH

Comparative Genome Hybridization Technique

MSI

Microsatelitic Instability

SNP

Single Nucleotide Polymorphism

LOH

Loss of Heterozygosity State

RT-PCR

Real-time Polymerase Chain Reaction

MALDI-TOF-MS

Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry

AFM

Atomic Force Microscopy

LSCM

Laser Scanner Confocal Microscopy

AI

Artificial Intelligence

1 DATE GENERALE
1 DATE GENERALE
1 DATE GENERALE
1 DATE GENERALE
1 DATE GENERALE

1

DATE GENERALE

1.a

Denumirea obiectivului de investitii

TARGET CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE

TARGET CENTRE FOR TREATMENT AND RESEARCH IN GASTROENTEROLOGY BASED ON IMAGING METHODS AND MOLECULAR TECHNIQUES

1.b

Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)

LOCATIA A Cladirea Veche a UMF Craiova, Str Petru Rares, Nr 2, Craiova 200349

LOCATIA B Cladirea Noua a UMF Craiova, B-dul 1 Mai, Nr 66, Craiova 200638

1.c

Titularul investitiei

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

1.d

Beneficiarul investitiei

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

1.e

Elaboratorul studiului

S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.

2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.a

Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Situatia cercetarii si a infrastructurii de cercetare la nivel international, national si la nivel de institutie

Utilizarea inovatiilor tehnologice in medicina a dus la cresterea constanta a cheltuielilor in sistemul sanitar international. Aceasta tendinta va duce la cresterea duratei medii de viata care la rindul ei va conduce la dorinta de a avea tratamente si implicit medicamente mai bune. Paralel cu aceasta dezvoltare a aparut si o noua disciplina, economia sanitara, care canalizeaza resursele economice spre o folosire cit mai eficienta. Parte a acestui concept este diagnosticul precoce care va permite o alocare optima a resurselor umane si materiale prin realizarea unei terapii individualizate. In acelasi timp diagnosticul modern, cu precadere imagistic si molecular, este o sursa de explorari inovative legate de noi cunostinte ale mecanismelor bolilor fundamentale. Tehnicile imagistice folosite pentru evaluarea afectiunilor digestive, aflate in uz curent pe plan international, includ sisteme PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) si MRI

(imagistica prin rezonanta magnetica), respectiv metode endoscopice precum autofluores- centa endoscopica (AFI) ,
(imagistica prin rezonanta magnetica), respectiv metode endoscopice precum autofluores- centa endoscopica (AFI) ,
(imagistica prin rezonanta magnetica), respectiv metode endoscopice precum autofluores- centa endoscopica (AFI) ,
(imagistica prin rezonanta magnetica), respectiv metode endoscopice precum autofluores- centa endoscopica (AFI) ,
(imagistica prin rezonanta magnetica), respectiv metode endoscopice precum autofluores- centa endoscopica (AFI) ,

(imagistica prin rezonanta magnetica), respectiv metode endoscopice precum autofluores- centa endoscopica (AFI), spectroscopia cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendos- copia cu magnificatie (MCE), si endomicroscopia confocala laser (CLE). Diagnosticul modern care beneficiaza de metode noi adaptate din biologia celulara si biochimie, este canalizat pe elucidarea mecanismelor moleculare ale patologiei clinice si are ca scop identificarea de tinte moleculare in vederea testarii de noi medicamente. Dintre noile tehnologii imagistice foloste in acest scop si devenite standard in dotarea laboratoarelor de investigatie enumeram microdisectia laser si microscopia confocala laser. In domeniul analitic au devenit rutina, in laboratorul de investigatii moleculare modern, tehnologii de identificare a markerilor tumorali prin spectrometrie de masa de inalta rezolutie Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS) si Microscopia de Forta Atomica (AFM), precum si tehnologii de identificare de grupuri de gene care colectiv caracterizeaza un tip de cancer (DNA microarrays, Genomics). La nivel de cercetare IT ne aflam in domeniul utilizarii tehnologiilor informatice in crearea de interfete om-masina. Cel mai bun exemplu este crearea recenta de retele neuronale artificiale care sa fie controlate de biocurenti derivati din creierul uman. Astazi, patologia digestiva, si in special cancerele digestive, reprezinta o problema majora de sanatate in lume, pe locul 1 in patologia tumorala, cu peste 3 milioane de cancere noi anual depistate si respectiv peste 2.2 milioane decese anual. Cancerele tractului digestiv reprezinta astfel o cauza majora de morbiditate si mortalitate, cu raspuns incomplet la tratamentul chimioterapic in stadiile avansate si cu prognostic extrem de rezervat. Localizarile predominante in ordinea incidentei in Romania sunt reprezentate de cancerul colorectal, gastric, esofagian, hepatic si pancreatic, majoritatea fiind curabile intr-un stadiu precoce. Aceste cancere beneficiaza in prezent de tratament multimodal chirurgical, radio- si chimioterapic, noi strategii terapeutice fiind in curs de evaluare. Descoperirile recente legate de biologia tumorala au dus la identificarea unor tinte terapeutice vulnerabile si la crearea unor noi agenti terapeutici. Strategiile de tratament actual la pacientii cu cancere digestive avansate includ combinatii de terapie cu agenti citotoxici si anti-angiogenetici, ca o tinta noua si atractiva de terapie tumorala, care ofera speranta unui control pe termen lung al progresiei tumorale. Folosirea tehnicilor imagistice moderne in domeniul gastroenterologiei a revolutionat managementul pacientilor cu afectiuni digestive, precum si detectia precoce a cancerelor digestive prin programe de screening ale grupurilor de pacienti cu risc. Astfel, dezvoltarea sistemelor imagistice (PET-CT si MRI) a crescut acuratetea diagnostica, respectiv stadializarea precisa a cancerelor digestive in vederea optimizarii protocoalelor terapeutice. In mod similar, endoscopia digestiva a beneficiat in ultimii 2 ani de introducerea unor metode noi de prelucrare a imaginilor (AFI, CLE, etc.), cu cresterea acuratetei diagnostice, prin ameliorarea rezolutiei si imbunatatirea ratei de detectie a modificarilor structurale, dar si prin dezvoltarea de tehnici noi care permit evaluarea vascularizatiei si neoangiogenezei. In momentul de fata, afectiunile sunt definite prin identificarea caracteristicilor morfologice detectate prin endoscopie si/sau microscopie. Desi acuratetea si precizia diagnosticului pot fi crescute printr-un antrenament mai bun in recunoasterea pattern-ului leziunilor, tinta ar consta in dezvoltarea unor biopsii optice , adica a unor sisteme de recunoastere care pot detecta cancerele in timp real fara a necesita prelevare de tesut. Mai mult, identificarea de alte caracteristici si markeri prognostici va permite sortarea precisa a pacientilor. Metodele imagistice de inalta performanta mentionate, determina ameliorarea imaginilor, iar computerizarea progresiva si dezvoltarea metodelor asistate de calculator va creste cu siguranta abilitatile de diagnosticare ale medicilor. Simularea computerizata va deveni un element esential de invatamant si evaluare a competentelor. Integrarea eforturilor de cercetare prin modulele acestui proiect va permite realizarea de sisteme imagistice inteligente cu baze de date de memorie de mari dimensiuni care vor automatiza multe din

aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de
aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de
aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de
aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de
aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de

aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de genomica si proteomica care permit detectarea modificarilor moleculare (de exemplu, la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genetice, respectiv al expresiei proteinelor codificate), va permite schimbarea politicilor de sanatate si al managementului terapeutic, in special pentru pacientii cu cancere digestive. Dezvoltarea recenta de noi sisteme imagistice tinde sa creasca acceptabilitatea si eficienta procedurilor de diagnostic precoce al cancerelor. Volumul si tipul de servicii oferite populatiei de catre sistemul medical depinde de sistemul de rambursare al banilor, ambele fiind evident deficitare in Romania comparativ cu Uniunea Europeana. Mai mult, acest decalaj este si mai accentuat in regiunea Oltenia, care este o regiune defavorizata, cu resurse diminuate si limitate comparativ cu alte regiuni din tara. Din acest motiv, o serie de tehnici recent introduse nu au patruns inca in Romania si in regiunea Oltenia, ele fiind strict necesare pentru ameliorarea starii de sanatate a populatiei. In Romania, infrastructura necesara pentru efectuarea de examinari imagistice de inalta performanta lipseste. Initierea programelor de cercetare-dezvoltare, respectiv de screening si detectie precoce, asociate cu metode diagnostice de inalta performanta, care folosesc tehnici moderne de patologie, imunologie sau biologie moleculara, vor permite realizarea unor progrese semnificative care ar putea avea drept consecinta scaderea morbiditatii si mortalitatii induse de cancerele digestive.

Ne referim aici la tehnicile imagistice recent introduse in centrele de referinta din strainatate, incluzand metode radiologice, endoscopice si interventionale state-of-the-art . Introducerea in premiera in Romania a unui sistem de tomografie cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT) va permite localizarea corecta a tumorilor prin PET, cu respectarea detaliilor anatomice oferita de CT. La fel, utilizarea tehnicilor de rezonanta magnetica (MRI) de 3 Tesla va permite dezvoltarea in premiera in Romania a unui centru de cercetare de excelenta in domeniul patologiei maligne digestive, inclusiv prin utilizarea de tehnici de tipul MRCP si colonoscopiei virtuale MR, respectiv prin includerea spectroscopiei prin rezonanta magnetica. Dintre metodele endoscopice recente mentionam autofluorescenta endoscopica, spectroscopia cu fluorescenta laser, cromoendoscopia cu magnificatie (inclusiv in mod NBI) si endomicroscopia confocala laser (tehnici recent introduse in ultimii ani). Ecoendoscopia permite suplimentar si stadializarea leziunilor maligne identificate prin tehnicile red-flag amintite. Dezvoltarea examinarilor ecoendoscopice, folosind tehnici recente (examinari cu substanta de contrast, elastografie, reconstructii 3D, etc.), respectiv dezvoltarea sistemelor imagistice hibride (de tip CT-EUS, respectiv MR-EUS), vor permite alinierea studiilor clinice la tendintele mondiale in domeniu. Combinarea acestor tehnici endoscopice, precum si studiile comparative vor clarifica rolul acestor metode pentru analiza structurii si vascularizatiei leziunilor premaligne si maligne, evident in combinatie cu tehnicile anatomo- patologice si de biologie moleculara. Implementarea acestor tehnici de diagnostic precoce va beneficia in plus de posibilitatea efectuarii unor proceduri terapeutice experimentale minim-invazive, de chirurgie endoscopica transluminala (NOTES). Mai mult prezenta conglomerata a acestor tehnici imagistice intr-un singur centru diagnostic de inalta performanta va permite dezvoltarea si validarea de metode hibride (PET-CT, EUS-CT, EUS- MR), efectuate in combinatie cu metode complexe de analiza a imaginilor, bazate pe tehnici de inteligenta artificiala care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical. Combinatia dintre metodele endoscopice state-of-the-art , respectiv PET-CT si MR- 3T va fi unicat in Romania, permitind realizarea de cercetari interdisciplinare in domeniul cancerelor digestive. Sistemul PET-CT, folosit ca un standard de aur de oncologie gastroenterologica va fi unicat in Romania. Mai multe proceduri endos- copice (AFI, LIFS, etc.) vor fi de asemenea efectuate in premiera in Romania.

Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia

Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizarea in situ, microdisectie laser, microscopia laser cu doi fotoni) si biologia moleculara (real-time PCR, microarray cu densitate mare, CGH, etc.), respectiv biochimia (MALDI-TOF-MS, AFM, etc.), nu sunt foarte raspandite sau lipsesc din Romania, in special din regiunea Oltenia. Trebuie mentionat ca tehnicile de microdisectie laser si microscopie confocala laser sunt tehnici de ultima ora ele reprezentind o noutate absoluta in tara noastra. Pentru identificarea si

caracterizarea unor markeri de progresie maligna si a tintelor terapeutice se vor utiliza astfel metode si aparate de ultima generatie: DNA Arrays, CGH, MALDI-TOF-MS, microscop AFM, etc. De asemenea propunerea de realizare a investigatiei morfologice si imunologice, intr-un modul integrat, care, la randul lui, ofera materialul necesar si se conecteaza cu modulul de investigare genomica si proteomica, are prioritate absoluta, nefiind utilizata pana

la ora actuala in Romania.

Diagnosticul modern anatomo-patologic a inregistrat mari progrese in privinta specificitatii coloratiei prin aparitia anticorpilor dedicati pentru diagnostic si cercetare. In particular colectia de anticorpi destinati diagnosticului vizand cancerul creste din zi in zi. Tesutul canceros este heterogen si rezultatele cercetarilor din ultimii ani au aratat ca un diagnostic corect presupune vizualizarea simultana a 3-4 anticorpi. Aceasta este posibila numai prin folosirea microscopiei confocale laser care permite excitarea cu 4 lungimi de unda diferite. Un progres substantial s-a inregistrat prin aparitia microscopului laser cu doi fotoni care, pe langa studiul simultan al mai multor anticorpi, permite si urmarirea dinamicii de interactie a markerilor tumorali in tesutul nativ pe o durata apreciabila (3-4 saptamani). Microscopia confocala laser permite astfel reconstructii tridimensionale care ofera o imagine in spatiu conforma cu realitatea din tesut. De exemplu, cu ajutorul microscopiei laser se pot obtine imagini tridimensionale ale vaselor nou formate (neoangiogenezei), proces esential in evolutia tesutului malign. Microscopul laser cu doi fotoni va fi unic in tara.

Prin omogenizarea tesutului tumoral si analiza biochimica se obtin de multe ori rezultate contradictorii intre studiile realizate de diferite colective de cercetare din domeniul medical. Cauza este, din nou, heterogenitatea tesutului tumoral care contribuie cu pondere diferita la rezultatul final. Din acest motiv, sunt necesare un criotom pentru sectionarea tesuturilor prelevate si un microscop laser pentru microdisectie. Celulele izolate sunt preluate de platforma de real-time PCR si expresie genica si analizate. O alte directie este analiza moleculara prin metode biochimice a materialului furnizat de celulele canceroase. Cercetarile din ultimii 5 ani au aratat ca fiecare tip de cancer este caracterizat prin expresia a 200-300 gene. Aceste gene au dus la conceptia curenta de semnatura genetica care este specifica fiecarui tip de cancer. Ne asteptam ca aceste gene sa constituie foarte curand baza diagnosticului molecular care probabil va aduce cu sine si

o noua clasificare a cancerelor. Pentru identificarea acestor cataloage de gene care

colectiv caracterizeaza un tip de cancer se va utiliza platforma de Genomics (DNA microarrays). Este necesara validarea si cuantificarea genelor identificate prin Genomics prin real-time PCR (RT-PCR). Platforma de Genomics va fi unica in regiunea Oltenia.

Analiza genica a inregistrat progrese atat de mari incat a inceput sa fie automatizata, fiind astfel posibila secventierea genomului uman, o realizare extraordinara a acestui secol. Automatizarea proceselor de separare si identificare a proteinelor este infinit mai dificila, proteinele fiind structuri deosebit de heterogene. In pofida acestor dificultati de ordin principial, si analiza proteomului a inregistrat progrese importante. Pe linga imbunatatiri in rezolutia electroforezei bidimensionale clasice, progrese esentiale s-au facut si prin aparitia unor Protein-Chip (in analogie cu DNA chips) pentru separarea proteinelor. Markerii tumorali pot fi apoi identificati prin Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS) care va fi unica in Oltenia.

Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea
Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea
Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea
Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea
Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea

Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea de grupuri celulare sau celule individuale ce urmeaza a fi transferate pentru studiul molecular. Culturile in vitro reprezinta un pas extrem de important in caracterizarea celulara, biochimica si moleculara a tintelor terapeutice. In acelasi timp modelul in vitro ne ofera informatii privind evolutia in termeni moleculari a procesului de malignizare. In plus, modelul in vitro este prima treapta in dezvoltarea de noi medicamente anti-canceroase. Pentru realizarea acestor obiective se va utiliza tehnica microscopieei cu doi fotoni, tehnica ce este recomandata, in special, datorita lipsei de efecte nocive asupra celulelor, ceea ce permite observatia un timp mai indelungat, precum si microscopia AFM. Ambele tehnici vor fi unicat in Oltenia.

Utilizarea tehnologiilor informatice din domeniul sistemelor inteligente (de exemplu, retelele neuronale artificiale, algoritmii evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de clustering, arborii de clasificare si decizie) este in stadiu incipient pe plan mondial, mai ales in domeniul studiului datelor imagistice pentru obtinerea diagnosticului automat, care actualmente este de abia in faza de elaborare. Acest fapt s-a datorat atat complexitatii procesarii prin mijloace de Inteligenta Artificiala a datelor aferente imaginilor medicale, cat si slabei legaturi dintre specialistii IT si medici. O astfel de dezvoltare in cadrul acestui proiect are mari sanse de a deveni pionierat pe plan mondial, daca se realizeaza in timp util. In plus, din punct de vedere financiar, costurile sunt relativ reduse, reducandu-se doar la sisteme informatice relativ ieftine, referinte bibliografice (carti si articole de specialitate) si softuri de prelucrare a imaginilor. In cadrul modulului de Inteligenta Artificiala se prevede optimizarea algoritmilor cunoscuti, precum si dezvoltarea de noi variante de algoritmi pentru sistemele inteligente, special proiectati sa proceseze imaginile digitale din acest domeniu. Astfel, costurile cu procurarea de software specializat vor fi diminuate semnificativ. Identificarea precoce a cancerelor digestive va avea ca rezultat direct scaderea semnificativa a morbiditatii si mortalitatii induse de aceste boli, scaderea numarului de interventii chirurgicale inutile prin selectia exacta a subgrupurilor de pacienti, si nu in ultimul rand scaderea costurilor mari determinate de managementul defectuos si incomplet al acestor pacienti. Identificarea rapida a prezentei sau absentei riscului de boala, respectiv a leziunilor preneoplazice sau neoplazice (cancer precoce in situ sau cancer avansat invaziv) vor permite nu numai diagnosticul precoce, dar si tratamentul potential curativ al leziunilor detectate precoce, cu implicatii majore in scaderea morbiditatii si mortalitatii induse de cancerele digestive. Identificarea markerilor prognostici si stratificarea grupurilor de pacienti va permite ameliorarea algoritmilor diagnostici, crescand eficienta deciziilor medicale si implicit supravietuirea pacientilor cu afectiuni oncologice digestive. Proiectul de fata vine sa rezolve lipsa dotarilor necesare realizarii activitatilor de cercetare-dezvoltare, prin crearea unui Centru de Excelenta in Gastroenterologie ca suport pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare a UMF Craiova, prin dotarea cu cele mai moderne echipamente si instrumente software. Implementarea acestui proiect va permite astfel dezvoltarea infrastructurii unui centru regional de detectie precoce si screening de referinta in zona Oltenia, avand drept consecinta cresterea calitatii si eficientei activitatii de cercetare-dezvoltare in regiunea de dezvoltare sud-vest in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul precoce al cancerelor. Centrul de cercetare TARGET va permite implementarea de noi strategii de detectie precoce prin analiza variatelor modele de cost-eficienta si ameliorarea strategiilor actuale prin selectia celei mai bune metodologii de screening in conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi. Dotarea acestui centru la standarde europene va genera o reducere a decalajelor dintre regiunea de sud-vest a Romaniei, prin dezvoltarea infrastructurii Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova conform cu ariile tematice ale celui de-al 7-lea Program Cadru (FP7) si ameliorarea neta a programelor de detectie precoce a cancerului, cu implicatii

directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara
directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara
directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara
directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara
directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara

directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara pentru sectorul medico social. Resursele necesare ce se vizeaza a fi achizitionate prin proiectul de fata completeaza dotarea actuala existenta in cadrul Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie, centru acreditat CNCSIS si integrat in structurile de cercetare nationale si internationale.

Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Craiova reprezinta un vechi centru cultural si comercial, cel mai important oras din sudul tarii, dupa capitala Romaniei, oferind atat un cadru educational propice, cat si unul cultural - istoric. Zona de sud-vest a Romaniei reprezinta insa una din zonele comunitare europene defavorizate din punct de vedere economic, existand preocupari si eforturi intense pentru micsorarea decalajelor existente. Din punct de vedere medical numai in Craiova exista peste 2500 de paturi repartizate in cinci spitale, centrul universitar medical din Craiova asigurand asistenta medicala pentru intreaga regiune de sud vest a Romaniei. In cadrul programelor de cercetare transfontaliera, UMF Craiova detine o pozite particulara având granita directa cu doua tari din Balcani (Serbia si Bulgaria), desfasurand programe de cercetare in parte- neriat cu universitati din cele doua tari precum si cu alte tari din Balcani si din restul Europei. Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova reprezinta singura universitate de medicina din regiune de sud-vest a României. Regiunea pe care o deserveste prioritar are peste 2,5 milioane de locuitori. In cadrul UMF Craiova isi desfasoara activitatea patru facultati: Facultatea de Medicina, Facultatea de Medicina Dentara, Facultatea de Farmacie si Facultatea de Moase si Asistenta Medicala, cu 3 specializari. Corpul academic numara peste 400 de cadre didactice universitare si cercetatori, in pregatire fiind un numar de peste 3000 studenti, 500 doctoranzi si 700 de rezidenti in aproape toate specialitatile medicale. Studentii si rezidentii universitãtii noastre provin din toate zonele tãrii, inclusiv din judete unde existã institutii similare de invãtãmânt superior. Intregul corp academic este integrat in activitatea de cercetare, apreciatã atât in tarã cât si peste hotare, fiind elocvente cele aproape 100 de articole publicate in reviste cotate ISI in ultimii 5 ani. Trebuie mentionat ca procentul veniturilor din activitatile de cercetare- dezvoltare-inovare a crescut de la 2,3% in anul 2004 la peste 30% in anul 2007, an in care s-au atras aproape 5,5 milioane euro din granturi cistigate prin competitii nationale. Eforturile corpului academic de a creste activitatea de cercetare-dezvoltare, inovare s-au concretizat in cresterea numarului de granturi de la 7 in 2004, la 54 in 2007. Cu toate acestea, in aceeasi perioada, cercetatorii UMF nu au participat la nici o propunere finantata de grant international, unul din motive fiind tocmai lipsa infrastructurii adecvate.

UMF Craiova, constienta de rolul si pozitia deosebita pe care o are in domeniul cercetarii stiintifice, atat ca laboratoare efervescente, dinamice, generatoare de idei, concepte i tehnologii noi, cat si ca factor de translatie a achizitiilor stiintifice in formarea si practica medicala, si-a propus urmatoarele:

- Sustinerea preferentiala si exploatarea maximala, eficienta, interdisciplinara i inter-profe- sionala, a echipamentelor, dotarilor si experientei umane; - Incurajarea, atragerea si sustinerea participarii studentilor, rezidentilor, doctoranzilor in programe de cercetare si in procesele de translatare a rezultatelor cercetarii în practica medicala; - Dezvoltarea infrastructurii de cercetare a institutiei, printr-o politica pragmatica, trans- parenta de investitii bazata pe proiecte clare, bine argumentate;

- Dezvoltarea de noi centre de cercetare, bazata pe prioritati nationale si internationale, posibilitati umane si tehnice, in urma unor analize interne obiective.

2.b Descrierea investitiei
2.b Descrierea investitiei
2.b Descrierea investitiei
2.b Descrierea investitiei
2.b Descrierea investitiei

2.b

Descrierea investitiei

2.b.1 Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat

Justificarea stiintifica a investitiei

Justificarea stiintifica are menirea de a pune in evidenta necesitatea investitiei. Astfel, temele de cercetare au rolul de fi principalele elemente care justifica investitia. Proiectul TARGET se fundamenteaza stiintific pe patru teme de cercetare majore. Aceste teme sunt, in fapt, directii majore de cercetare pe care cercetatorii centrului TARGET doresc sa le abordeze dupa implementarea proiectului. Temele de cercetare sunt legate de structura functionala a centrului de cercetare TARGET. Fiecare tema se va dezvolta in cadrul unui modul. Astfel, in cadrul Centrului TARGET vor exista, din punct de vedere functional patru module (impartite in submodule, iar submodulele sunt impartite in laboratoare si spatii suport - vezi schema de mai jos), fiecare cu destinatii stiintifice specifice.

de mai jos), fiecare cu destinatii stiintifice specifice. Laboratoare TEME Module Submodule Spatii suport NOTA!!!
Laboratoare TEME Module Submodule Spatii suport
Laboratoare
TEME
Module
Submodule
Spatii suport

NOTA!!! In cadrul fiecarei teme de cercetare vor exista (dupa imple- mentarea proiectului) activitati specifice de cercetare pe care, pentru a nu le confunda cu activitatile specifice crearii infrastructurii de CD le vom denumi cercetari .

Pentru a putea dezvolta cercetarile propuse prin teme, avem nevoie de o infrastructura de cercetare. Aceasta infrastructura are doua componente de investitie:

Prima componenta a investitiei este data de echipamentele implicate in fluxul de cercetare. Caracteristicile si specificatiile tehnice ale acestor echipamente ne ajuta sa gasim solutia optima cu privire la amplasament (spatiu functional). A doua componenta de investitie este reprezentata de: constructia unei cladiri in locatia B si amenajarea laboratoarelor existente in locatiile A si B, potrivit cu specificatiile tehnice ale echipamentelor.

B si amenajarea laboratoarelor existente in locatiile A si B, potrivit cu specificatiile tehnice ale echipamentelor.

o

Constructia va avea caracteristici speciale, dictate de specificatiile tehnice ale echipamentelor de cercetare si de fluxul strict al subiectilor de cercetare.

o

Amenajarile sunt de doua tipuri. Primul tip, amenajari normale: zugraveli, refacere instalatii termice, electrice, pardoselei. Al doilea tip, amenajari speciale. Aceste amenajari sunt necesare in vederea protejarii vietii cercetatorilor, intrucat in unele laboratoare se vor dezvolta cercetari la nivel de gena si de ADN. Amenajarile speciale sunt reglementate prin standardul SR EN 12128/aprilie 2003, standard privind situatiile de risc si biohazard.

NOTA!!! Pentru a pune in evidenta legatura dintre teme- cercetari - echipamente-utilitati (necesare pentru
NOTA!!! Pentru a pune in evidenta legatura dintre teme- cercetari - echipamente-utilitati (necesare pentru
NOTA!!! Pentru a pune in evidenta legatura dintre teme- cercetari - echipamente-utilitati (necesare pentru
NOTA!!! Pentru a pune in evidenta legatura dintre teme- cercetari - echipamente-utilitati (necesare pentru
NOTA!!! Pentru a pune in evidenta legatura dintre teme- cercetari - echipamente-utilitati (necesare pentru

NOTA!!! Pentru a pune in evidenta legatura dintre teme- cercetari - echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), respectiv echipamente-la- boratoare-spatii (aferente laboratoarelor) s-a realizat Tabelul cu echipa- mente pe care il puteti vizualiza la punctul 2.b.3 din studiului de fezabilitate.

In continuare prezentam cele patru teme de cercetare, modulele de care apartin aceste teme (cu submodule si laboratoare), cercetarile specifice pe care cercetatorii din Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova doresc sa le dezvolte, precum si fluxurile de cercetare care vor avea loc in cadrul temelor de cercetare.

TEMA I. OBTINEREA UNUI DIAGNOSTIC PRECOCE IN TIMP REAL SI EVALUAREA MARKERILOR PROGNOSTICI PRIN FOLOSIREA DE METO- DE IMAGISTICE STATE-OF-THE-ART , IN CONCORDANTA CU TEHNI- CILE MODERNE DE MORFOPATOLOGIE SI BIOLOGIE MOLECULARA

In cadrul proiectului vor fi introduse in premiera in Romania tehnici imagistice complexe, de tipul tomografiei cu emisie de pozitroni in combinatie cu tomografia computerizata (PET- CT), respectiv a rezonantei magnetice (MRI), sau de tipul colonoscopiei virtuale MR si colangio-pancreatografiei prin rezonanta magnetica (MRCP). Includerea spectroscopiei prin rezonanta magnetica (MRS) va permite obtinerea de informatii despre metabolitii tisulari specifici unor afectiuni. Dezvoltarea tehnicilor imagistice hibride obtinute prin fuziunea imaginilor mai multor metode diferite va reprezenta o componenta importanta a proiectului. Vor fi explorate tehnici imagistice hibride de tip PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni - tomografie computerizata), EUS-CT (endoscopie ultrasonografica - tomografie computerizata), respectiv EUS-MR (endoscopie ultrasonografica - rezonanta magnetica) , in combinatie cu metode complexe de analiza a imaginilor, bazate pe tehnici de inteligenta artificiala (retele neuronale, calcul evolutiv, etc.), care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical. Introducerea in premiera in Romania a unui sistem PET-CT ca gold-standard in imagistica oncologica va permite detectia la nivel molecular a diferitelor forme de cancer, precum si stadializarea si restadializarea post- terapeutica, respectiv aprecierea eficientei chimio- sau radioterapiei. Metodele imagistice vor include tehnici endoscopice recent introduse in strainatate care permit vizualizarea tubului digesiv prin tehnici de inalta rezolutie de tipul autofluorescentei endoscopice (AFI), spectroscopiei cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopiei cu magnificatie (MCE, NBI), endoscopiei ultrasonografice (EUS) si endomicroscopiei confocale laser (CLE). Pornind de la introducerea acestor tehnici endoscopice de ultima generatie se vor dezvolta multiple teme de cercetare care vizeaza obtinerea diagnosticului anatomo- patologic in timp real si caracterizarea moleculara a afectiunilor tubului digestiv, pentru diagnosticul displaziei, metaplaziei si a altor leziuni premaligne, respectiv pentru diagnosticul precoce al leziunilor maligne. Identificarea markerilor prognostici (de exemplu evaluarea neo-angiogenezei) va permite stratificarea grupelor de pacienti, in vederea imbunatatirii procesului decizional si ameliorarii strategiilor terapeutice. Tehnicile endoscopice diagnostice si terapeutice vor fi dezvoltate experimental in cadrul unor proceduri de chirurgie endoscopica transluminala si chirurgie laparoscopica experimentala. Dezvoltarea tehnicilor experimentale de tip N.O.T.E.S. (Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery) vor permite initierea unor studii prospective si dezvoltarea de tehnici combinate chirurgicale mini-invazive, utile in special pentru scaderea morbiditatii si interventiilor chirurgicale inutile la pacienti oncologici. Acesta tema de cercetare se va dezvolta din punct de vedere functional in cadrul Modului de Imagistica Digestiva.

I. Modulul Imagistica Digestiva
I. Modulul Imagistica Digestiva
I. Modulul Imagistica Digestiva
I. Modulul Imagistica Digestiva
I. Modulul Imagistica Digestiva

I. Modulul Imagistica Digestiva

Are un puternic caracter de cercetare, diagnostic si tratament datorita achizitionarii aparaturii diagnostice avansate unicat in Romania, in completarea celei existente. Modulul cuprinde 3 submodule:

I.1. Submodul de Radiologie si Imagistica (situat in cladirea Centrului de Imagistica constructie noua) I.2. Submodul de Endoscopie Digestiva I.3. Submodul de Chirurgie Endoscopica

I.1. Submodul Radiologie si Imagistica

In cadrul acestui submodul vor fi utilizate sisteme imagistice complexe, unicat in Roma- nia, de tipul PET-CT, respectiv MRI 3T, combinate cu sisteme imagistice conventionale, precum cele de radiologie digitala. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT), sau imagistica de fuziune, este una dintre cele mai moderne metode de obtinere a imaginii functionale in scop medical. Metodele conventionale de creare a imaginii (US, CT, MRI) infatiseaza in primul rand relatiile anatomice ale organelor, morfologia sistemelor organice, in imagini tridimensionale de rezolutie tot mai mare, de calitate tot mai buna. Dezavantajul acestora este ca nu se poate stabili daca procesul patologic este malign sau benign decat daca in structura, dimensiunea sau forma organului in cauza, apar transformari, anomalii. Unicitatea investigatiei PET-CT fata de alte metode de imagistica utilizate in momentul de fata, consta in faptul ca ofera informatii nu numai despre structura anatomica a organelor, dar si despre metabolismul tesuturilor. Dezvoltarea noilor clase de radiofarmaceutice cu substrat metabolic si liganzi de receptori pentru studiul functiilor celulare au extins aplicatiile clinice ale imagistici moleculare PET-CT, oferind informatii diagnostice unice care nu pot fi obtinute prin tehnicile imagistice conventionale CT sau MRI. Prin dezvoltarea noilor radioagenti pozitronici si cu emisie monofotonica incluzand marcarea unor enzime, peptide, medicamente, anticorpi, medicina se afla in pozitia unica de a folosi mecanismele moleculare aflate la baza proceselor fiziopatologice: imagistica apoptozei si a neoangiogenezei a fost transpusa astfel din laboratoarele de cercetare in practica clinica. Imagistica de fuziune PET-CT se aplica pe scara larga in tarile dezvoltate oferind prioritati diagnostice in detectia la nivel molecular a diferitelor forme de cancer, in stadializarea si restadializarea postterapeutica, precum si in apreciera eficientei chimio- sau radioterapiei, fiind unanim acceptata ca gold standard in imagistica oncologica. Imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) are un rol din ce in ce mai crescut in evaluarea numeroaselor afectiuni abdominale in special in evaluarea pancresului, sistemului biliar ductal si tubului digestiv. Progresele tehnice recente in ceea ce priveste intensitatea campului magnetic, sistemele de hardware si software au permis achizitia de imagini RM care ofera detalii anatomice excelente si nu prezinta artefacte secundare peristaltismului intestinal sau miscarilor respiratorii. Secventele rapide folosite au redus timpul de achizitie, imbunatatind astfel acceptarea de catre pacient si permitand utilizarea mai eficienta a aparaturii. Noile secvente tridimensionale permit achizitia rapida a imaginilor, reducand inregistrarea deficitara a sectiunilor si artefactele de miscare, in timp ce reconstructia multiplanara este imbunatatita. Potentialul imagisticii prin rezonanta magnetica de a oferi detalii anatomice si functionale este in crestere, si noi tehnici, incluzand imagistica prin difuzie si perfuzie, sunt in evaluare. Alte progrese tehnice vor propulsa imagistica prin rezonanta magnetica spre un nou nivel de utilitate in patologia abdominala. De exemplu, optimizarea secventelor (RARE, FISP, etc.)

au condus la implementarea unor colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de inalta calitate ( MRCP ),
au condus la implementarea unor colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de inalta calitate ( MRCP ),
au condus la implementarea unor colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de inalta calitate ( MRCP ),
au condus la implementarea unor colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de inalta calitate ( MRCP ),
au condus la implementarea unor colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de inalta calitate ( MRCP ),

au condus la implementarea unor colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de inalta calitate (MRCP), care au devenit metode neinvazive importante pentru evaluarea sistemului pancreatico-biliar. Imaginile obtinute in dinamica printr-o combinatie de agenti de contrast administrati intravenos si achizitii tridimensionale, gradient-echo, sau fast breath- hold au condus la un diagnostic mult mai precis al afectiunilor vasculare abdominale. Achizitiile 3D breath-hold permit un diagnostic de precizie al tumorilor mici hepatice. Studii recente sugereaza ca MRI poate fi folosit ca metoda imagistica in cazul colonoscopiei vir- tuale, in locul examenului CT, crescand acuratetea diagnosticului afectiunilor intestinale. Romania este printre putinele tari din Estul Europei in care NU sunt instalate si NU functioneaza echipamente integrate PET-CT si MRI 3T, pacientii din tara noastra fiind privati de aportul benefic al detectiei precoce al diferitelor afectiuni digestive in faza de debut cand tratamentul instituit este eficient, reducandu-se astfel mult costurile de ingrijire si prelungirea vietii. In cadrul Submodulului de Radiologie si Imagistica vor functiona trei laboratoare. Mai jos prezentam laboratoarele si principalele cercetari ce vor fi dezvoltate:

I.1.A. Laborator de Imagistica de Fuziune (PET-CT)

Cercetarea a.1: Evaluarea rolului tomografiei prin emisie de pozitroni combinata cu computer tomografia (PET-CT) in diagnosticul la nivel molecular a diferitelor forme de cancer digestiv; Cercetarea a.2: Evaluarea utilitatii sistemului de fuziune PET-CT in stadializarea si restadializarea pre- si post-terapeutica a afectiunilor maligne digestive; Cercetarea a.3: Testarea fezabilitatii PET-CT pentru evaluarea apoptozei si neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, cancer gastric, cancer pancreatic, etc.); Cercetarea a.4: Evaluarea comparativa a PET-CT cu imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) pentru evaluarea formatiunilor tumorale digestive;

I.1.B. Laborator de Imagistica prin Rezonanta Magnetica (MRI)

Cercetarea b.1: Evaluarea rolului imagisticii prin rezonanta magnetica cu intensitate crescuta a campului magnetic (MRI 3T), combinata cu examinari cu substanta de contrast si reconstructii 3D, in detectarea precoce si caracterizarea afectiunilor digestive; Cercetarea b.2: Evaluarea acuratetei MRI in implementarea unor tehnici imagistice moderne, de tipul MRCP (colangipancreatografie MR), colonoscopiei virtuale, spectroscopiei MR, cu rol in diagnosticul precoce al leziunilor maligne digestive; Cercetarea b.3: Evaluarea fezabilitatii metodelor hibride EUS MR, PET-MR pentru diagnosticul precoce si cresterea acuratetei stadializarii cancerelor digestive; Cercetarea b.4: Introducerea unor protocoale multistep de diagnostic al afectiunilor digestive care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical;

multistep de diagnostic al afectiunilor digestive care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic
multistep de diagnostic al afectiunilor digestive care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic
multistep de diagnostic al afectiunilor digestive care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic

I.1.C Laborator de Radiologie Digitala (DRX)

Cercetarea c.1: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in detectarea si caracterizarea afectiunilor digestive; Cercetarea c.2: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale pentru efectuarea ERCP si ghidajul miniprobelor EUS la nivelul caii biliare si ductului pancreatic; Cercetarea c.3: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in montarea de stenturi in patologia maligna obstructiva a tubului digestiv; Cercetarea c.4: Evaluarea comparativa a colangiopancreatografiei endoscopice retrograde (ERCP) cu MRCP in diagnosticul patologiei pancreatico-biliare.

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv cercetari , se poate face la punctul 2.b.3 din studiul de fezabilitate.

Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus. De exemplu, Cercetarea a.1: Evaluarea rolului PET-CT in diagnosticul la nivel molecular a diferitelor forme de cancer digestiv , va putea fi identificata in tabel dupa codificarea: C.a.1

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Radiologie Imagistica precum si legatura acestuia cu celelalte module.

Imagistica precum si legatura acestuia cu celelalte module. I.2. Submodul Endoscopie Digestiva Submodulul va permite

I.2. Submodul Endoscopie Digestiva

Submodulul va permite implementarea unor tehnici endoscopice avansate, in completarea celor existente: autofluorescenta endoscopica (AFI), spectroscopie cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopie cu magnificatie (MCE) si mod NBI (narrow band imaging), endoscopie ultrasonografica (EUS) diagnostica si terapeutica, inclusiv cu punctie fina aspirativa si tehnici de tipul elastografiei ecoendoscopice, respectiv endomicroscopie confocala laser (CLE). O parte din aparatura necesara acestui submodul a fost recent achizitionata in cadrul unei Platforme Interdisciplinara de Cercetare pentru Tehnologii Imagistice Microendoscopice Avansate (PYRAMID), proiect finantat in cadrul competitiei PNCDI II, programul Capacitati (2007-2009). Aparatura necesara pentru a fi achizitionata in cadrul proiectului Target completeaza astfel infrastructura de cercetare deja existenta, creand premizele unei functionalitati deosebite atat pentru cercetare, cat si pentru diagnostic profesional interdisciplinar. Interdisciplinaritatea acestor tehnici va fi asigurata de efectuarea in imediata vecinatate a tehnicilor conexe endoscopiei (examene histopatologice si imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteomice complexe ale biopsiilor

prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile de examen histopatologic
prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile de examen histopatologic
prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile de examen histopatologic
prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile de examen histopatologic
prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile de examen histopatologic

prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile de examen histopatologic direct al imaginilor endomicroscopice beneficiind de tehnici avansate de telepatologie. In cadrul Submodulului de Endoscopie Digestiva vor functiona patru laboratoare:

I.2.A. Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (AFI)

Cercetarea a.1: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru detectia precoce a leziunilor preneoplazice (displazie joasa sau inalta), respectiv a adenocarcinomului esofagian sau gastric; Cercetarea a.2: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a leziunilor preneoplazice (polipi colorectali), respectiv a adenocarcinomului de colon; Cercetarea a.3: Evaluarea pensei biopsie optice tip LIFS (life induced fluorescence spectroscopy) pentru diagnosticul in timp real al leziunilor preneoplazice si neoplazice esogastrice;

I.2.B. Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (MCE), inclusiv mod NBI

Cercetarea b.1: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul pacientilor cu esofag Barrett, in vederea diagnosticului precoce al adenocarcinomului esofagian; Cercetarea b.2: Evaluarea gastroscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul pacientilor cu leziuni preneoplazice gastrice, pentru detectia adenocarcinomului gastric; Cercetarea b.3: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a adenocarcinomului de colon; Cercetarea b.4: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat;

I.2.C. Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (EUS)

Cercetarea c.1: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv examinari cu substanta de contrast si reconstructii 3D pentru evaluarea neoangiogenezei) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancere esogastrice; Cercetarea c.2: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv cu punctie fina aspirativa, examinari cu substanta de contrast, elastografie ecoendoscopica, examinari 3D, etc.) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancer pancreatic; Cercetarea c.3: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancer bronhopulmonar (inclusiv cu examinari complementare ecobronhoscopice); Cercetarea c.4: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecografie tomografie computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului hepatocelular primitiv; Cercetarea c.5: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecoendoscopie tomografie computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului pancreatic; Cercetarea c.6: Evaluarea utilitatii ecoendoscopiei cu punctie fina aspirativa pentru diagnosticul precoce al cancerelor digestive prin tehnici imunocitochimice si moleculare (microarray, real-time PCR); Cercetarea c.7: Evaluarea comparativa a utilitatii elastografiei EUS cu elastografia ultrasonografica in timp real, pentru evaluarea formatiunilor tumorale hepatice;

Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat prin simulatoare dedicate.
Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat prin simulatoare dedicate.
Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat prin simulatoare dedicate.
Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat prin simulatoare dedicate.
Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat prin simulatoare dedicate.

Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat prin simulatoare dedicate. Dezvoltarea abilitatilor diagnostice ale cerce- tatorilor prin utilizarea de simulatoare;

I.2.D. Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (CLE)

Cercetarea d.1: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopa- tologic in vivo si in timp real la pacientii cu esofag Barrett si adenocarcinom esofagian precoce; Cercetarea d.2: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopa- tologic in vivo si in timp real la pacientii cu leziuni preneoplazice si adenocarcinom gastric precoce; Cercetarea d.3: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopato- logic in vivo si in timp real la pacientii cu colita ulcerativa si adenocarcinom colorectal precoce; Cercetarea d.4: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatolo- gic in vivo si in timp real la pacientii cu infectie cu Helicobacter pylori; Cercetarea d.5: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histo- patologic in vivo si in timp real la pacientii cu boala celiaca; Cercetarea d.6: Testarea fezabilitatii endomicroscopiei pentru transmisia la distanta in vivo si in timp real, in vederea consultului histopatologic; Cercetarea d.7: Testarea fezabilitatii tehnicilor endomicroscopice pentru evaluarea neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, can- cer gastric, cancer pancreatic);

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv cercetari , se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate. Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Endoscopie Digestiva precum si legatura acestuia cu celelalte module.

de Endoscopie Digestiva precum si legatura acestuia cu celelalte module. Studiu de fezabilitate TARGET SF 17
I.3. Submodul Chirurgie Endoscopica
I.3. Submodul Chirurgie Endoscopica
I.3. Submodul Chirurgie Endoscopica
I.3. Submodul Chirurgie Endoscopica
I.3. Submodul Chirurgie Endoscopica

I.3. Submodul Chirurgie Endoscopica

Submodulul va permite efectuarea de cercetari in scopul dezvoltarii aplicatiilor chirurgiei mini-invazive in diagnosticul precoce al afectiunilor maligne. Chirurgia Endoscopica este o noua ramura chirurgicala care urmareste minimizarea cailor de acces in cavitatea peritoneala, pentru abordarea organelor abdominale. Se evita astfel inciziile largi ale peretelui abdominal care aduc un prejudiciu estetic recunoscut, prelungesc durata de spitalizare si de recuperare postoperatorie a pacientului, prezinta risc de infectie postoperatorie si de eventratie. Primul pas a fost realizat prin Chirurgia Laparoscopica (CL) in care accesul in cavitatea peritoneala sa face prin mici orificii, pana la 2 cm diametru, practicate in peretele abdominal antero-lateral. Un al doilea progres a fost realizat prin Chirurgia Endoscopica (CE) Transluminala prin Orificii Naturale (N.O.T.E.S. Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery). Prin acest tip de abord accesul in cavitatea peritoneala nu se mai face traversand straturile peretelui abdominal ci prin orificiile naturale ale organismului: oral (transgastric), vaginal sau anal (transrectal sau transcolonic). Se anuleaza astfel orice traumatism asupra peretelui abdominal, risc de infectie parietala, de eventratie ulterioara sau orice prejudiciu estetic. Un beneficiu major al chirurgiei endoscopice fata de cea traditionala este scaderea semnificativa a imunodepresiei generale postoperatorii care se pare ca este datorata tocmai minimalizarii agresiunii parietale si peritoneale. Acest avantaj este foarte important la pacientii cu afectiuni maligne unde consecintele unei interventii chirurgicale exploratorii, diagnostice si de stadializare trebuie sa fie minime. Chirurgia Laparoscopica a atins un nivel de dezvoltare apreciabil atat ca tehnologie cat si ca performanta, in timp ce N.O.T.E.S. ul este abia la inceput de drum, insa perspectivele acesteia din urma sunt teoretic nelimitate. Chirurgia Endoscopica permite astfel explorarea vizuala, imagistica (ecografica), prelevarea de material biologic pentru biopsii avand aplicatii directe in diagnosticul precoce si in stadializarea afectiunilor maligne ale tubului digestiv.

Submodulul de Chirurgie Endoscopica va avea doua laboratoare, care vor fi conectate din punct de vedere al fluxului de informatii digitale atat intre ele cat si cu laboratoarele din celelalte submodule (Submodul Endoscopie Digestiva, Submodul Radiologie si Imagis- tica). In imediata vecinatate a submodulului se vor efectua examenele histopatologice si imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteo- mice complexe ale biopsiilor prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa.

I.3.A. Laborator de Chirurgie Experimentala (CEX)

Cercetarea a.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local (peritoneal) induse de chirurgica laparoscopica; Cercetarea a.2 Evaluarea modificarilor raspunsului imun sistemic induse de chirurgia laparoscopica; Cercetarea a.3 Evaluarea influentei chiurgiei laparoscopica asupra biologiei tumorilor maligne peritoneale secundare; Cercetarea a.4 Evaluarea posibilitatilor de stadializare a cancerelor digestive prin prelevare de biopsii, explorare ecografica;

a.4 Evaluarea posibilitatilor de stadializare a cancerelor digestive prin prelevare de biopsii, explorare ecografica;
a.4 Evaluarea posibilitatilor de stadializare a cancerelor digestive prin prelevare de biopsii, explorare ecografica;
a.4 Evaluarea posibilitatilor de stadializare a cancerelor digestive prin prelevare de biopsii, explorare ecografica;
I.3.B. Laborator de N.O.T.E.S. Cercetarea b.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local si
I.3.B. Laborator de N.O.T.E.S. Cercetarea b.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local si
I.3.B. Laborator de N.O.T.E.S. Cercetarea b.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local si
I.3.B. Laborator de N.O.T.E.S. Cercetarea b.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local si
I.3.B. Laborator de N.O.T.E.S. Cercetarea b.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local si

I.3.B. Laborator de N.O.T.E.S.

Cercetarea

b.1:

Evaluarea

modificarilor

raspunsului

imun

local

si

sistemic

in

N.O.T.E.S.;

Cercetarea

b.2

Evaluarea

fezabilitatii

si

sigurantei

abordului

transgastric

in

N.O.T.E.S.;

Cercetarea

b.3

Evaluarea

fezabilitatii

si

sigurantei

abordului

transrectal

in

N.O.T.E.S.; Cercetarea b.4 Evaluarea metodelor de explorare peritoneala, biopsie, ecografie in

scop de diagnostic si de stadializare a cancerelor digestive; Cercetarea b.5 Evaluarea metodelor de rezectie chirurgicala oncologica a cancerelor digestive in N.O.T.E.S.;

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv cercetari , se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate . Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Chirurgie Endoscopica precum si legatura acestuia cu celelalte module.

de Chirurgie Endoscopica precum si legatura acestuia cu celelalte module. Studiu de fezabilitate TARGET SF 19
TEMA II. EFECTUAREA DIAGNOSTICULUI ANATOMO-PATOLOGIC PRIN METODE CONVENTIONALE SI MODERNE
TEMA II. EFECTUAREA DIAGNOSTICULUI ANATOMO-PATOLOGIC PRIN METODE CONVENTIONALE SI MODERNE
TEMA II. EFECTUAREA DIAGNOSTICULUI ANATOMO-PATOLOGIC PRIN METODE CONVENTIONALE SI MODERNE
TEMA II. EFECTUAREA DIAGNOSTICULUI ANATOMO-PATOLOGIC PRIN METODE CONVENTIONALE SI MODERNE
TEMA II. EFECTUAREA DIAGNOSTICULUI ANATOMO-PATOLOGIC PRIN METODE CONVENTIONALE SI MODERNE

TEMA II. EFECTUAREA DIAGNOSTICULUI ANATOMO-PATOLOGIC PRIN METODE CONVENTIONALE SI MODERNE

Metodele de investigatie conventionale (coloratii uzuale si speciale) permit identificarea primara a proceselor preneoplazice si a celor neoplazice maligne. Tehnicile imuno- citochimice (ICC) si imunohistochimice (IHC) permit, intr-o a doua etapa a investigarii, incadrarea corecta a proceselor neoplazice, identificarea unor posibili factori prognostici si a unor posibile tinte terapeutice. Tehnica de hibridizare in situ (ISH) constituie un prim pas in elucidarea la nivel molecular a mecanismelor carcinogenezei prin localizarea la nivel de tesut a celulelor care exprima gene pro-canceroase. Arsenalul modern de investigare si cercetare in Anatomie Patologica include o mare varietate de tehnici dintre care cele mai importante includ: morfometria tisulara si celulara asistata de calculator, microdisectia laser si citologia lichida in monostrat. Metoda microdisectiei laser (LCM), care constituie un pivot important de legatura intre investigatia histopatologica la nivelul Modulului de Patologie si Imunologie, si investigatia la nivel molecular de la nivelul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie, va avea drept scop izolarea de grupuri de celule cu morfologie omogena, specifice tesutului malign. Izolarea de grupuri omogene este un pas esential in vederea stabilirii unor markeri morfologici de diagnostic anatomo-patologic specific. In plus, izolarea acestor celule va furniza materialul biologic necesar in vederea identificarii de markeri moleculari ai celulelor care ulterior vor permite dezvoltarea unor tinte moleculare terapeutice. Pentru diagnosticul rapid este necesar achizitia unui criomicrotom care permite obtinerea de sectiuni subtiri de tesut nativ (nefixat). In acelasi timp, criomicrotomul este indispensabil in vederea furnizarii de material pentru microdisectia laser. Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evaluare imunologica (flow-citometria sau ELISA). Astfel, citometria in flux si-a demonstrat aplicabilitatea si utilitatea in investigarea afectiunilor digestive prin aprecierea activitatii proliferative tumorale in leziunile colorectale (evaluarea poliploidiei ADN-ului - indexul ADN), prin aprecierea proliferarii celulare in general in cancerele digestive, evaluarea procentuala si in valoare absoluta a populatiilor limfocitare ca indicator al monitorizarii terapeutice in cancerul colorectal sau determinarea antigenului carcino-embrionar (CEA) in biopsia obtinuta dintr-o leziune suspecta. Examinarea imunologica prin metoda ELISA vine sa completeze evaluarea comportamentului populatiilor celulare maligne si a raspunsului sistemelor de aparare ale organismului prin determinarea, la nivel tumoral, a unei largi palete de markeri tumorali, a unor importanti markeri virali si a citokinelor secretate de diferitele subpopulatii limfocitare. Acesta tema de cercetare se va dezvolta in cadrul Modului de Patologie si Imunologie.

II. Modulul Patologie si Imunologie

Modulul isi propune sa asigure conditiile pentru desfasurarea activitatii de diagnostic histopatologic, citologic si imunologic de inalta performanta prin utilizarea unor tehnici moderne, cum ar fi cele de coloratii speciale, imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizare in situ prin tehnicile FISH si CISH, analiza computerizata a imaginilor microscopice, flowcitometrie, chemiluminescenta si ELISA. Arsenalul modern de investigare si cercetare in Anatomie Patologica si Citologie include o mare varietate de tehnici dintre care cele mai importante sunt: tehnica de colorare imunohistochimica ("IHC" pe sectiuni la parafina si pe sectiuni la gheata - metoda imunohistochimica rapida pentru diagnostic intraoperator), hibridizarea in situ (fie cu fluorescenta - Fluorescence in Situ Hibridization - FISH, fie cu cromogen -Chromogen

in Situ Hibridization - CISH ), analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser si citologia
in Situ Hibridization - CISH ), analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser si citologia
in Situ Hibridization - CISH ), analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser si citologia
in Situ Hibridization - CISH ), analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser si citologia
in Situ Hibridization - CISH ), analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser si citologia

in Situ Hibridization - CISH), analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser si citologia lichida in monostrat.

Cu ajutorul acestei mari varietati de metode de investigatie morfologica este posibila parcurgerea unui algoritm de diagnostic morfologic care sa permita:

- identificarea primara a proceselor netumorale, preneoplazice si a celor neoplazice maligne

- incadrarea corecta a proceselor neoplazice

- evaluarea corecta si completa a factorilor implicati in oncogeneza

- evaluarea corecta si completa a dezvoltarii tumorale

- identificarea si evaluarea factorilor de prognostic

- identificarea posibilelor tinte terapeutice eficiente in tratamentul bolii canceroase

- evaluarea raspunsului la terapie Obiectivele si activitatile de cercetare majore in cadrul acestui modul vor include:

1. Investigatia factorilor de transcriptie (proteine nucleare necesare transcriptiei anumitor

gene, unele dintre ele fiind tisular-specifice). Avantajele fata de markerii clasici citoplasmatici, de membrana nucleara sau din spatiul extracelular constau in gradul de specificitate in general mai inalt si in absenta fenomenului de difuziune. De asemenea, de vreme ce localizarea markerului este nucleara, imunoreactia poate fi combinata cu cromogeni diferiti adresati unor markeri citoplasmatici sau de membrana citoplasmatica.

2. Evaluarea factorilor de prognostic in diverse neoplazii (Ki67, p53, PCNA, bcl2, VEGF).

In patologia tumorala digestiva, de exemplu, a fost evidentiata recent asocierea dintre supraexprimarea stathminei (proteina majora implicata in depolimarizarea microtubulilor) si mutatia genei P53, acestea fiind corelate cu progresia tumorala, prognosticul nefavorabil si aparitia recidivelor in carcinoamele cu origine la nivelul tubului digestiv si al glandelor anexe. Alte exemple sunt oferite de supraexpresia bcl-2 care se asociaza cu un prognostic favorabil in carcinoamele colorectale sau de corelarea expresiei VEGF cu progresia tumorala (indicator al recurentelor si metastazelor) in carcinoamele hepatocelulare.

3. Evaluarea repararii ADN si apoptozei, ca functii supresoare ale dezvoltarii tumorale.

Este posibil ca formele aberante ale unor gene care controleaza fenomenul apoptotic (cum ar fi BARD1 sau p53), sa nu mai indeplineasca functia genei normale de supresie a dezvoltarii tumorale astfel incit, ele sunt exprimate in exces in celulele canceroase, reprezentind markeri indicatori ai unui prognostic rezervat.

4. Evaluarea angiogenezei care permite tumorilor sa-si rectureze propriul lor suport

vascular. Celulele canceroase nu pot forma o masa tumorala mai mare de 1 mm 3 deoarece difuziunea oxigenului sau a compusilor nutritivi devine insuficienta in aglomerari celulare cu dimensiuni mai mari decat aceasta. Totusi, semnalele angiogenetice produse de celulele tumorale, ca rezultat al stresului hipoxic si trofic sau ca rezultat al alterarilor oncogenice, conduc la o exprimarea genica aberanta a substantelor care controleaza angiogeneza ceea ce determina, in final, dezvoltrea unui raspuns angiogenetic dezorganizat. Dependenta tumorilor de vascularizatia oferita de celulele endoteliale normale a condus la ipoteza dezvoltarii unor potentiale strategii terapeutice bazate pe inhibitia angiogenezei care ar trebui sa determine distrugerea vascularizatiei tumorale, cu degradarea perfuziei intratumorale fara insa a avea efectele adverse ale chimioterapiei traditionale.

5. Detectarea posibilelor tinte terapeutice in diverse tipuri de tumori maligne. Astfel,

receptorul tirozinkinazei, c-erb B2 este un important factor prognostic si o importanta tinta terapeutica, in cancerul mamar si gastric. VEGF constituie de asemenea o tinta terapeutica cu perspective deosebite in tratamentul carcinomului hepatocelular. La fel, detectarea receptorilor ciclooxigenazelor 1 si 2 la pacienti cu polipi colorectali in vederea instituirii terapiei cu AINS previne aparitia malignizarii si evolutia spre carcinomul colorectal.

Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evalulare imunologica
Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evalulare imunologica
Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evalulare imunologica
Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evalulare imunologica
Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evalulare imunologica

Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evalulare imunologica (flow-citometria sau ELISA). Obiectivele si activitatile majore de cercetare din acest submodul includ:

(1) Demonstrarea aplicabilitatii si utilitatii flow-citometriei in investigarea afectiunilor digestive prin aprecierea activitatii proliferative tumorale in leziunile colorectale (evaluarea poliploidiei ADN-ului - indexul ADN), prin aprecierea proliferarii celulare in general in cancerele digestive (determinarea antigenului nuclear p105), evaluarea procentuala si in valoare absoluta a populatiilor limfocitare ca indicator al monitorizarii terapeutice. (2) Completarea evaluarii raspunsului imun al pacientilor cu afectiuni digestive prin metoda ELISA care permite aprecierea activitatii subpopulatiilor limfocitare implicate in raspunsul imun umoral si celular prin determinarea in ser a citokinelor secretate de acestea (IL-1, IL-2, IL-6, IL-8, TNF-alfa, IL-10, IL-12 etc), respectiv prin determinarea autoanticorpilor cu diferite specificitati.

NOTA!!! Datorita conexiunilor si fluxurilor de cercetare care exista intre dife- ritele laboratoare, cercetarile in cadrul Modulului de Patologie si Imunologie se vor desfasura secvential in cadrul submodulului, si nu in cadrul laboratoarelor cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva.

Pentru realizarea acestor obiective si activitati de cercetare, in cadrul acestui modul vor functiona doua submodule:

II.1. Submodul de Anatomie Patologica II.2. Submodul de Imunologie

II.1. Submodulul de Anatomie Patologica

Va avea in componenta urmatoarele laboratoare si spatii suport:

A. Laboratorul de Histopatologie (HP)

B. Laboratorul de Imunohistochimie si Imunocitochimie (L-IHC/ICC)

C. Laboratorul de Microdisectie Laser, Hibridizare in situ si Citologie (MdL-

CIT-HIS)

D. Laboratorul de Analiza Computerizata a Imaginii (L-ACI)

E. Sala de Telepatologie Telemedicina (TELMED)

F. Laborator pregatire material documentar pentru cercetare (PMDF)

G. Cabinete de documentare si diagnostic (CDD)

H. Secretariat/Server LAN (SS LAN)

I. Spatii de depozitare materiale si reactivi

NOTA!!! Datorita conexiunilor de cercetare puternice care exista intre laboratorare cercetarile se vor desfasura pe submodul, si nu pe laboratoare cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva

Submodulul isi propunde sa dezvolte urmatoarele tipuri de cercetari:

Cercetarea p.1: Studiul microscopic pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale; Cercetarea p.2: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de imunofluorescenta;

Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si
Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si
Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si
Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si
Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si

Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica; Cercetarea p.4: Studiul microscopic citologic calitativ si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale;

Cercetarea p.5: Studiul microscopic histologic calitativ si diagnosticul al leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica; Cercetarea p.6: Recoltarea de material celular si tisular tintit pentru studiul si

de marcare imunohistochimica; Cercetarea p.6: Recoltarea de material celular si tisular tintit pentru studiul si

prin tehnicile histopatologice si

citologice; Cercetarea p.7: Recoltarea de material celular si tisular pentru studiul si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnici de patologie moleculara; Cercetarea p.8: Studiul morfometric, cantitativ pe preparate incluse la parafina si preparate citologice si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de analiza computerizata a imaginii;

diagnosticul

leziunilor

nontumorale

si

tumorale

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv cercetari , se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .

Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Patologie precum si legatura acestuia cu celelalte module.

Submodulului de Patologie precum si legatura acestuia cu celelalte module. Studiu de fezabilitate TARGET SF 23
III.2. Submodulul de Imunologie Va avea in componenta urmatoarele laboratoare: A. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC)
III.2. Submodulul de Imunologie Va avea in componenta urmatoarele laboratoare: A. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC)
III.2. Submodulul de Imunologie Va avea in componenta urmatoarele laboratoare: A. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC)
III.2. Submodulul de Imunologie Va avea in componenta urmatoarele laboratoare: A. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC)
III.2. Submodulul de Imunologie Va avea in componenta urmatoarele laboratoare: A. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC)

III.2. Submodulul de Imunologie

Va avea in componenta urmatoarele laboratoare:

A. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC)

B. Laboratorul de investigare (ELISA)

C. Cabinetul de documentare, interpretare si prelucrare a datelor (DIP)

D. Camera de primire probe (CPP)

In cadrul acestor laboratoare se vor dezvolta urmatoarele tipuri de cercetari:

Cercetarea i.1: Identificarea unor markeri caracteristici umorali si celulari ai leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul citometriei de flux Cercetarea i.2: Identificarea unor markeri caracteristici umorali ai leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicii ELISA

i.2: Identificarea unor markeri caracteristici umorali ai leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicii ELISA

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv cercetari , se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate . Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Imunologie precum si legatura acestuia cu celelalte module.

Submodulului Imunologie precum si legatura acestuia cu celelalte module. Studiu de fezabilitate TARGET SF 24
TEMA III. STANDARDIZAREA PROFILELOR GENICE IN PATOLOGIA DI- GESTIVA, IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA UNOR MARKERI DE
TEMA III. STANDARDIZAREA PROFILELOR GENICE IN PATOLOGIA DI- GESTIVA, IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA UNOR MARKERI DE
TEMA III. STANDARDIZAREA PROFILELOR GENICE IN PATOLOGIA DI- GESTIVA, IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA UNOR MARKERI DE
TEMA III. STANDARDIZAREA PROFILELOR GENICE IN PATOLOGIA DI- GESTIVA, IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA UNOR MARKERI DE
TEMA III. STANDARDIZAREA PROFILELOR GENICE IN PATOLOGIA DI- GESTIVA, IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA UNOR MARKERI DE

TEMA III. STANDARDIZAREA PROFILELOR GENICE IN PATOLOGIA DI- GESTIVA, IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA UNOR MARKERI DE PROGRESIE MALIGNA SI A TINTELOR TERAPEUTICE PRIN TEHNICI DE BIOLOGIE MOLECULARA SI BIOCHIMIE

Dezvoltarea si evolutia unui proces tumoral malign sunt insotite de modificari complexe ale expresiei genice. Desi genele individuale au fost propuse pentru diagnostic si uneori au fost tinte terapeutice in tratamentul cancerelor, cercetarile din ultimii 5 ani au aratat ca fiecare tip de cancer este caracterizat prin expresia a 200-300 gene. Aceste gene au dus la conceptia curenta de semnatura genetica care este specifica fiecarui tip de cancer. Ne asteptam ca aceste gene sa constituie foarte curand baza diagnosticului molecular care probabil va aduce cu sine si o noua clasificare a cancerelor. In plus, fiecare gena din semnatura genetica poate sa fie prezenta in mai multe forme, numite polimorfisme. Pentru identificarea acestor grupuri de gene si polimorfisme care colectiv confera un risc sporit de cancer se va face prin utilizarea de DNA microarrays (Genomics). Tehnica microarray reprezinta o metoda eficienta si fezabila pentru obtinerea si compararea profilelor expresiei genice intre indivizii sanatosi si indivizi cu leziuni premaligne, precum si la cei depistati cu patologie maligna digestiva. Unele modele ale expresiei genice obtinute se pot constitui in criterii de diagnostic precoce foarte utile in managementul afectiunilor digestive. Analiza activitatii transcriptionale utilizand DNA Arrays este insotita de rezultate fals-pozitive, fiind necesara eliminarea anumitor gene. Acest dezavantaj este inerent tehnicii care are o valoare statistica. Din acest motiv evaluarea chip-urilor pentru DNA necesita si o prelucrare de tip statistic cu soft-uri specializate, prelucrare ce se va face in cadrul Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala (Submodulul de Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica). Validarea si cuantificarea genelor identificate prin Genomics se va face prin real-time PCR (RT-PCR). Desi expresia genica ne ofera o cantitate imensa de informatii privind activitatea transcriptionala a celulei canceroase, nu ne ofera cu certitudine localizarea exacta a celulei care exprima gena respectiva si, in plus, nu ne spune nimic referitor la translatia informatiei genetice in efector (proteine) la nivel celular. Din acest motiv sunt necesare trei platforme cu caracter imagistic si analitic, o platforma de microdisectie laser (LCM) pentru localizarea in tesut a proteinelor asociate cu cancerul, o platforma de identificare a proteinelor relativ abundente prin tehnica MALDI-TOF-MS (Proteomics), iar pentru analiza proteinelor prezente in concentratii extrem de mici se va utiliza microscopia de forta atomica (ATM). Prin tehnica AFM poate fi vizualizat un spectru larg de proteine globulare (precum immunoglobuline, feritina, fosforilaza, fosforilazakinaza, membri ai familiei de citocromi P450) si complexe ale acestora, ceea ce face ca, in cadrul acestui proiect, aceasta metoda, impreuna cu tehnici complementare precum MALDI-TOF-MS, metodele fluorescente (microscopie confocala) sa alcatuiasca bazele unei platforme complete de analiza proteomica in vederea identificarii de biomarkeri pentru patologia tumorala digestiva. Tesutul malign este deosebit de heterogen. Pentru analiza fenotipica si moleculara a celulelor din tesutul canceros este necesara izolarea unor grupuri de celule omogene fenotipic cu ajutorul microdisectiei laser. Cu ajutorul microdisectiei laser vom realiza:

- (i) identificarea si cuantificarea unor gene importante in procesul de malignizare prin izolarea de ARN mesager si amplificare prin real time PCR din grupe de celule specifice tesutului malign; - (ii) verificarea localizarii in tesut a ARN mesager specific celulei canceroase prin tehnica de hibridizare in situ (ISH);

- (iii) identificarea proteinelor functionale prin tehnica Matrix Assisted Laser/Desorbtion Ionization Time of Flight Mass
- (iii) identificarea proteinelor functionale prin tehnica Matrix Assisted Laser/Desorbtion Ionization Time of Flight Mass
- (iii) identificarea proteinelor functionale prin tehnica Matrix Assisted Laser/Desorbtion Ionization Time of Flight Mass
- (iii) identificarea proteinelor functionale prin tehnica Matrix Assisted Laser/Desorbtion Ionization Time of Flight Mass
- (iii) identificarea proteinelor functionale prin tehnica Matrix Assisted Laser/Desorbtion Ionization Time of Flight Mass

- (iii) identificarea proteinelor functionale prin tehnica Matrix Assisted Laser/Desorbtion Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS);

- (iv) investigarea dinamicii si topografiei proteinelor identificate prin proteomica la nivel de

substructura celulara in stare nativa, fiziologica, poate fi indeplinita si utilizand microscopul AFM care are o rezolutie comparabila cu cel electronic (nm-zeci de nm).

Pentru intregirea studiului, vom realiza:

- (v) analiza modificarilor structurale si conformationale ale markerilor tumorali prin studii de luminiscenta. AFM este o metoda nedistructiva, modificarile spectroscopice putandu-se constitui in criterii de diagnostic si prognoza utile in managementul afectiunilor digestive.

- (vi) Identificarea (fenotipizare) celulelor care exprima proteine specifice celulelor maligne

va fi realizata prin microscopie de fluorescenta confocala cu 2 fotoni (Two-photon Laser Scaner Confocal Microscopy). Penetratia acestui microscop poate ajunge si la 1-2 mm. In plus microscopul cu doi fotoni poate fi folosit pentru observatii pe termen lung (saptamani) deci se poate urmari si documenta procesul de malignizare in model animal in vivo. Identificarea acestor markeri celulari si moleculari va constitui baza pentru dezvoltarea unor tinte moleculare terapeutice.

Din motive logistice, materialul utilizat pentru microdisectia laser va fi pregatit de un criomicrotom care permite obtinerea de sectiuni subtiri de tesut nativ (nefixat). Criomicrotomul va fi folosit si la Modulul de anatomo-patologie pentru obtinerea unui diagnostic rapid. Alaturi de investigatiile anterioare vor fi introduse metode de citogenetica moleculara. Acestea nu se substituie in totalitate tehnicilor citogenetice clasice, putand insa identifica modificari cromozomiale nedetectabile prin metodele standard (bandare G, T, C, R). Caracterizarea unor remanieri complexe sau a unor cromozomi markeri mai ales in celulele tumorale (neoplasm gastric, hepatic, colo-rectal) este facilitata de introducerea metodei FISH. De asemenea prin intermediul echipamentului ce urmeaza a fi achizitionat se poate realiza procesul de hibridizarea genomica comparativa (CGH=comparative genome hybridization), tehnica derivata din FISH care se utilizeaza pentru punerea in evidenta a dozajului genic. Metoda este folosita in mod particular pentru studiul aberatiilor cromozomiale in tumori solide in care se cariotipeaza foarte greu. Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule si apoi prelevarea de grupuri celulare sau celule individuale ce urmeaza a fi transferate pentru studiu molecular. Pe modelul culturilor celulare se pot realiza studii vizand activitatea intracelulara, urmarind replicarea si transcriptia ADN, sinteza de proteine, metabolismul celular, moartea celulara (necroza sau apoptoza). Dezvoltarea si stabilizarea unor linii celulare relevante pentru diferite tipuri de tumori este de maxima importanta pentru punerea la punct a unor strategii terapeutice eficiente impotriva cancerului. Acesta tema de cercetare se va dezvolta cu precadere in cadrul Modului de Biologie Moleculara si Biochimie. Activitatea Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie are caracter de cercetare fundamentala.

Prin achizitionarea aparaturii necesare fiecarui submodul din cadrul Modulului de biologie moleculara si biochimie in completarea celei existente este posibila realizarea cercetarii la un inalt nivel tehnic in vederea depistarii de noi markeri de diagnostic, dar si dezvoltarea unor programe de pregatire specifice in cadrul modulului pentru familiarizarea medicilor rezidenti si a doctoranzilor cu tehnica de varf folosita in cadrul acestor laboratoare, tehnici competitive pe plan international. Tehnicile folosite in cadrul modulului vin in completarea tehnicilor de imagistica si a celor de patologie stabilind caracterul de interdisciplinaritate al cercetarilor realizate in cadrul acestui centru.

Cercetarile dezvoltate se vor axa pe: 1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala
Cercetarile dezvoltate se vor axa pe: 1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala
Cercetarile dezvoltate se vor axa pe: 1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala
Cercetarile dezvoltate se vor axa pe: 1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala
Cercetarile dezvoltate se vor axa pe: 1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala

Cercetarile dezvoltate se vor axa pe:

1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala (Transcriptome) in

patologia maligna gastro-intestinala in vederea realizarii unui diagnostic genetic;

2. cuantificarea unor gene specifice celulei canceroase prin hibridizare genomica

comparativa;

3. identificarea unor mutatii genetice specifice procesului de malignizare;

4. standardizarea unor teste biochimice de diagnostic precoce;

5. depistarea unor potentiale tinte terapeutice la nivel celular si molecular;

6. determinarea unor markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere, markeri

ai fibrozei, markeri de stres oxidativ) in lichide biologice (ser, plasma) si

7. evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri genetici si biochimici ca indici de diagnostic

neinvaziv in cancerul pancreatic, de colon, hepatic; 8. determinarea unor markeri proteici in extrg54acte tisulare si corelarea acestora cu

rezultatele obtinute la analiza lichidelor biologice pentru diagnosticul corect al cancerelor digestive mentionate;

9. dezvoltarea de nanosisteme pentru separarea proteinelor pe baza proprietatilor lor

biologice;

10. aplicarea unor detectori moleculari capabili sa masoare molecule individuale sau

complexe ale acestora, precum microscopul AFM;

11. caracterizarea fenotipica a celulelor canceroase;

12. coroborarea rezultatelor deteminarilor biochimice cu diagnosticul clinic si imagistic si

utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate. Obiectivele acestui modul pot fi atinse cu ajutorul unor tehnologii moleculare noi bazate pe analize globale ale expresiei genice: tehnicile microarray dublate de RealTime PCR, hibridizarea genomica comparativa (CGH=comparative genome hybridization) si secventiere ADN (sistemul optic avansat aflat in curs de achizitie), tehnici de separare si analiza a proteinelor de inalta performanta prin MALDI-TOF-MS si AFM. Prin tehnica AFM (microscop cu forta atomica) poate fi vizualizat un spectru larg de proteine globulare (precum immunoglobuline, feritina, fosforilaza, fosforilazakinaza, membri ai familiei de citocromi P450) si complexe ale acestora, ceea ce face ca, in cadrul acestui proiect, aceasta metoda, impreuna cu tehnici complementare precum MALDI-TOF-MS, metodele fluorescente (microscopie confocala) sau microspectroscopia RAMAN, sa alcatuiasca bazele unei platforme complete de analiza proteomica in vederea identificarii de biomarkeri pentru patologia tumorala digestiva.

Activitatea in cadrul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie se va desfasura in vederea cercetarii avand la baza urmatoarele obiective:

imaginarea, crearea si introducerea unor teste de diagnostic molecular in cancerul digestiv prin introducerea unor tehnologii de ultima ora (bazate pe genomics si proteomics) si transferul rezultatelor din laborator catre clinica, in folosul pacientului; realizarea de studii pentru initierea unei baze de date a proteinelor implicate in cancer, referitor la modificarea proteomului plasmatic si tisular, cu scopul detectarii unor biomarkeri fiabili pentru: un diagnostic precoce in cancerele digestive; prognostic si monitorizarea terapiei; stabilirea tintelor optime de actiune preventiva si terapeutica; evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere, markeri ai fibrozei) ca indici de diagnostic in cancerele digestive si utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate stabilirea identitatii celulor maligne prin fenotipizare

Cercetarile se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule: III.1. Submodul de Biologie Moleculara III.2. Submodul
Cercetarile se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule: III.1. Submodul de Biologie Moleculara III.2. Submodul
Cercetarile se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule: III.1. Submodul de Biologie Moleculara III.2. Submodul
Cercetarile se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule: III.1. Submodul de Biologie Moleculara III.2. Submodul
Cercetarile se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule: III.1. Submodul de Biologie Moleculara III.2. Submodul

Cercetarile se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule:

III.1. Submodul de Biologie Moleculara III.2. Submodul de Biochimie

III.1. Submodulul de Biologie Moleculara

Isi va desfasura activitatea in cadrul urmatoarelor laboratoare spatii suport:

A. Laborator de Genomica (LG);

B. Laborator de Citogenetica (LCG);

C. Laborator de Culturi Celulare (LCC);

D. Secretariat - Centru de analiza si documentare (SCAD);

E. Spatiu de sterilizare (SS);

In cadrul laboratoarelor se vor dezvolta urmatoarele tipuri de cercetari.

III.1.A. Laborator de Genomica (LG)

Cercetarea g.1: Detectarea instabilitatii microsatelitice (MSI), a polimorfismelor mononucleotidice (SNP) si a mutatiilor genelor potential implicate in patologia maligna a tubului digestiv; Cercetarea g.2: Evaluarea starii de metilare si a pierderii starii de heterozigotie (LOH) in tesuturile malignizate; Cercetarea g.3: Evaluarea simultana a nivelului de activitate pentru sute de gene (microarray) urmata de validarea rezultatelor prin Real-Time qPCR; Cercetarea g.4: Generarea unor profile ale statusului genetic pentru subiectii sanatosi, cu leziuni premaligne si maligne. Depistarea unor markeri genetici utilizabili in screening-ul cancerelor digestive;

III.1.B. Laborator Citogenetica (LCG)

Cercetarea cg.1: Initierea culturilor celulare din limfocite si tumori necesare efectuarii preparatelor cromozomiale; Cercetarea cg.2: Efectuarea preparatelor cromozomiale si pregatirea lor pentru examinare (bandare, denaturare, hibridizare); Cercetarea cg.3: Examinarea microscopica si cariotiparea, interpretare rezultate;

III.1.C Laborator de Culturi Celulare (LCC)

Cercetarea c.1: Initierea unor culturi primare din celule si tesuturi tumorale prelevate de la pacienti; Cercetarea c.2: Stabilizarea unor linii celulare care reflecta cu fidelitate caracteristicile celulelor tumorale; Cercetarea c.3: Testarea in vitro a unor substante cu potential terapeutic; Cercetarea c.4: Realizarea unor experimente de genomica si proteomica pe celulele din cultura; Cercetarea c.5: Stocarea pe termen mediu si lung a liniilor celulare;

de genomica si proteomica pe celulele din cultura; Cercetarea c.5 : Stocarea pe termen mediu si
de genomica si proteomica pe celulele din cultura; Cercetarea c.5 : Stocarea pe termen mediu si
de genomica si proteomica pe celulele din cultura; Cercetarea c.5 : Stocarea pe termen mediu si
de genomica si proteomica pe celulele din cultura; Cercetarea c.5 : Stocarea pe termen mediu si
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv cercetari , se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate . Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Biologie Moleculara precum si legatura acestuia cu celelalte module.

Moleculara precum si legatura acestuia cu celelalte module. III.2. Submodulul de Biochimie va avea urmatoarele

III.2. Submodulul de Biochimie va avea urmatoarele laboratoare:

A. Laborator pentru analiza MALDI -TOF (MLD)

B. Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM)

C. Laborator pentru masuratori luminiscente (LL)

D. Laborator pentru microscopie confocala cu doi fotoni (MCF)

E. Laborator pentru prelucrare probe (LPP)

Acestora li se vor adauga spatiile destinate unui Centru de analiza datelor (CAD), Spatii de depozitare materiale si reactivi (SD) si o sala server (SS).

In cadrul acestui submodul se vor desfasura urmatoarele tipuri de cercetari:

III.2.A Laborator pentru analiza MALDI-TOF (MLD)

Cercetarea p.1: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor plasmatice de la subiecti sanatosi. Cercetarea p.2: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor plasmatice de la subiecti supectati de/diagnosticati cu patologie maligna a tubului digestiv.

III.2.B Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM) Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii
III.2.B Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM) Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii
III.2.B Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM) Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii
III.2.B Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM) Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii
III.2.B Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM) Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii

III.2.B Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM)

Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii diferite pentru a stabili sensibilitatea si specificitatea metodei pentru patologia studiata prin compararea cu alte tipuri de cancer. Cercetarea p.4: Analiza cluster pentru identificarea profilului proteomic corelat semnelor ce indica risc crescut sau o patologie maligna a tubului digestiv instalata.

III.2.C Laborator pentru masuratori luminiscente (LL)

Cercetarea p.5: Caracterizarea modificarilor proprietatilor unor proteine plasmatice asociate specific patologiei maligne a tubului digestiv prin determinari de luminiscenta si chemiluminiscenta.

III.2.D Laborator microscopie confocala cu doi fotoni (MCF)

Cercetarea p.6: Investigarea dinamicii si topografiei proteinelor identificate prin proteomica la nivel de substructura celulara in stare nativa.

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv cercetari , se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate . Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Biochimie precum si legatura acestuia cu celelalte module.

SUBMODUL BIOCHIMIE Fluxurile activit ilor de Prelucrare, Interpretare MLD AFM CAD LPP LL MCF
SUBMODUL BIOCHIMIE
Fluxurile activit ilor de
Prelucrare, Interpretare
MLD
AFM
CAD
LPP
LL
MCF

Unitate Prelucrare

Unitate Integrare

Flux unidirec ional prelucrare

Flux bidirec ional informa ie

Modul Imagistica Digestiva Modul Telemedicin i Inteligen Artificial Modul Patologie Imunologie Modul
Modul
Imagistica
Digestiva
Modul
Telemedicin
i
Inteligen
Artificial
Modul
Patologie
Imunologie
Modul
Biologie
Moleculara si
Biochimie
TEMA IV. UTILIZAREA METODELOR INTEGRATIVE DE TELEMEDICINA PRIN STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE INTELIGENTA ARTIFICIALA SI PRE-
TEMA IV. UTILIZAREA METODELOR INTEGRATIVE DE TELEMEDICINA PRIN STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE INTELIGENTA ARTIFICIALA SI PRE-
TEMA IV. UTILIZAREA METODELOR INTEGRATIVE DE TELEMEDICINA PRIN STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE INTELIGENTA ARTIFICIALA SI PRE-
TEMA IV. UTILIZAREA METODELOR INTEGRATIVE DE TELEMEDICINA PRIN STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE INTELIGENTA ARTIFICIALA SI PRE-
TEMA IV. UTILIZAREA METODELOR INTEGRATIVE DE TELEMEDICINA PRIN STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE INTELIGENTA ARTIFICIALA SI PRE-

TEMA IV. UTILIZAREA METODELOR INTEGRATIVE DE TELEMEDICINA PRIN STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE INTELIGENTA ARTIFICIALA SI PRE- LUCRARE STATISTICA.

Acest obiectiv complex va fi realizat prin dezvoltarea de tehnici de telemedicina, bazate pe crearea unor baze de date cu acces public si privat precum si prin utilizarea unor tehnologii moderne de Inteligenta Artificiala (IA) din domeniul Invatarii automate (Machine Learning), pentru crearea de Sisteme Inteligente de diagnostic automat in timp real, in vederea asistarii computerizate a deciziei medicale. Tehnologiile IA vizate sunt: retelele neuronale artificiale, algoritmii evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de clustering, arborii de clasificare si decizie. In plus, utilizarea unor tehnici moderne de analiza multivariata, regresie liniara multipla, analiza supravietuirii si inferenta statistica pentru analiza statistica de profunzime a datelor medicale, vor permite stabilirea relatiilor de baza dintre ele si mai buna lor intelegere in vederea utilizarii tehnologiei informatiei, pentru procesarea lor in vederea obtinerii diagnosticului asistat de computer. Aceasta tema de cercetare se va desfasura in cadrul Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala.

IV. Modulul Telemedicina si Inteligenta Artificiala

Modulul de Telemedicina si Inteligenta Artificiala isi propune sa fie puntea de legatura intre toate celelalte module ale proiectului si sa faciliteze conlucrarea si schimbul de informatii atat intre laboratoarele si disciplinele implicate cat si cu lumea larga, prin intermediul Internetului si a altor metode de integrare a informatiei. Modulul este complex si include un Submodul de Telecomunicatii si Baze de date cu acces public si privat precum si un Submodul de Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica ce va functiona ca o interfata intre aparatura medicala si bazele de date dezvoltate. In principal, fluxul informational este dirijat dinspre sursele de date medicale (inregistrari text, imagini statice si dinamice) catre Modulul Telemedicina si Inteligenta Artificiala in procesul de colectare si stocare a datelor intr-o baza de date globala. Datele obtinute vor fi prelucrate off-line in cadrul Laboratorului de Procesare Video si restocate sub forma unui set de parametri analitici ce vor fi mai departe analizati statistic in cadrul Laboratorului de Prelucrare Statistica, urmand ca in final sa fie analizate in cadrul Laboratorului de Inteligenta Artificiala pentru obtinerea diagnosticului automat si elaborarea concluziilor. Scopul final al activitatii Laboratorului de Inteligenta Artificiala va fi de a crea un flux de prelucrare on-line a informatiei, astfel incat pachetul software integrat, construit pe baza modulelor software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent, sa poata furniza diagnosticul automat in timp real imediat ce a fost alimentat cu informatia medicala corespunzatoare.

NOTA!!! Datorita conexiunilor si fluxurilor de cercetare care exista intre dife- ritele laboratoare, cercetarile in cadrul Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala se vor desfasura secvential in cadrul submodulului, si nu in cadrul laboratoarelor cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva.

Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule: IV.1. Submodul Telecomunicatii
Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule: IV.1. Submodul Telecomunicatii
Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule: IV.1. Submodul Telecomunicatii
Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule: IV.1. Submodul Telecomunicatii
Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule: IV.1. Submodul Telecomunicatii

Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule:

IV.1. Submodul Telecomunicatii si Baze de Date

Cercetarea t.1: achizitionarea de imagini video de la echipamentele medicale (statice si dinamice) si stocarea lor intr-o mega - baza de date cu acces privat; Cercetarea t.2: dezvoltarea unor algoritmi avansati si a unor programe de prelucrare automata a fisierelor video pentru identificarea unui set de parametri utilizabili in testele statistice comparative si de semnificatie, respectiv in sistemele inteligente; Cercetarea t.3: prezentarea rezultatelor si prezentari de caz, precum si stocarea de informatii rezultate din cercetare;

IV.2. Submodul Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica

Cercetarea v.1: interpretarea si clasificarea informatiilor pe baza prelucrarilor statistice specifice si tehnicilor avansate de inteligenta artificiala (masini instruibile); Cercetarea v.2: proiectarea de sisteme inteligente (neural networks, evolutionary algorithms, classification and decision trees, support vector machines, clustering analysis) si aplicarea sistemelor inteligente in procesarea datelor medicale; Cercetarea v.3: crearea de pachete software integrate, constituite din modulele software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent in prealabil construit, care sa produca diagnosticul automat optim, prin alegerea celui mai performant diagnostic, pe baza competitiei dintre modulele componente; Cercetarea v.4: dezvoltarea de tehnologii de modelare virtuala (reconstructies tridimensionala si palparea virtuala) si diagnosticare la distanta (telemedicina);

NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente. Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv cercetari , se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate . Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Telemedicina si Inteligenta Artificiala, precum si legatura acestuia cu celelalte module.

si Inteligenta Artificiala, precum si legatura acestuia cu celelalte module. Studiu de fezabilitate TARGET SF 32
Situatia Actuala In concluzie, in momentul de fata, cancerele tractului digestiv reprezinta o cauza majora
Situatia Actuala In concluzie, in momentul de fata, cancerele tractului digestiv reprezinta o cauza majora
Situatia Actuala In concluzie, in momentul de fata, cancerele tractului digestiv reprezinta o cauza majora
Situatia Actuala In concluzie, in momentul de fata, cancerele tractului digestiv reprezinta o cauza majora
Situatia Actuala In concluzie, in momentul de fata, cancerele tractului digestiv reprezinta o cauza majora

Situatia Actuala

In concluzie, in momentul de fata, cancerele tractului digestiv reprezinta o cauza majora de morbiditate si mortalitate, cu raspuns incomplet la tratamentul chimioterapic in stadiile avansate si cu prognostic extrem de rezervat. Cu toate acestea, folosirea tehnicilor imagistice moderne in domeniul gastroenterologiei a revolutionat managementul pacientilor cu afectiuni digestive, precum si detectia precoce a cancerelor digestive prin programe de screening ale grupurilor de pacienti cu risc. Dezvoltarea sistemelor imagistice (MRI si PET- CT) a crescut acuratetea diagnostica, respectiv stadializarea precisa a cancerelor digestive in vederea optimizarii protocoalelor terapeutice. Endoscopia digestiva a beneficiat in ultimii 2 ani de introducerea unor metode noi de prelucrare a imaginilor, cu cresterea acuratetei diagnostice, prin ameliorarea rezolutiei si imbunatatirea ratei de detectie a modificarilor structurale, dar si prin dezvoltarea de tehnici noi care permit evaluarea vascularizatiei si neoangiogenezei. In mod similar. In momentul de fata, afectiunile sunt definite prin identificarea caracteristicilor morfologice detectate prin endoscopie sau microscopie. Desi acuratetea si precizia diagnosticului pot fi crescute printr-un antrenament mai bun in recunoasterea pattern-ului leziunilor, tinta ar consta in dezvoltarea unor biopsii optice , adica a unor sisteme de recunoastere care pot detecta cancerele in timp real. Mai mult, identificarea de alte caracteristici si markeri prognostici va permite stratificarea precisa a pacientilor. Metodele imagistice de inalta performanta mentionate, determina ameliorarea imaginilor, iar computerizarea progresiva si dezvoltarea metodelor asistate de calculator va creste cu siguranta abilitatile de diagnostiare ale medicilor. Simularea computerizata va deveni un element esential de invatamant si evaluare a competentelor. Integrarea eforturilor de cercetare prin modulele acestui proiect va permite realizarea de sisteme imagistice inteligente cu baze de date de memorie de mari dimensiuni care vor automatiza multe din aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de genomica si proteomica care permit detectarea modificarilor moleculare (de exemplu, la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genetice, respectiv al expresiei proteinelor codificate), va permite schimbarea politicilor de sanatate si al managementului terapeutic, in special pentru pacientii cu cancere digestive. Dezvoltarea recenta de noi sisteme imagistice tinde sa creasca acceptabilitatea si eficienta procedurilor de diagnostic precoce al cancerelor. Volumul si tipul de servicii oferite populatiei de catre sistemul medical depinde de sistemul de rambursare al banilor, ambele fiind evident deficitare in Romania comparativ cu Uniunea Europeana. Mai mult, acest decalaj este si mai accentuat in regiunea Oltenia, care este o regiune defavorizata, cu resurse diminuate si limitate comparativ cu alte regiuni din tara. Din acest motiv, o serie de tehnici recent introduse nu au patruns inca in Romania (PET-CT, MRI 3T, autofluorescenta endoscopica, etc.) si in regiunea Oltenia (endomicroscopie confocala laser, sistem microdisectie laser, platforma microarry, AFM, etc.), ele fiind strict necesare pentru ameliorarea starii de sanatate a populatiei si pentru cresterea capacitatii de cercetare a Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova. Dezvoltarea unui centru de cercetare interdisciplinar de asemena anvergura va permite initierea cercetarii de inalta performanta in regiune, prin obtinerea si coagularea unei mase critice de cercetatori care vor putea dezvolta diverse programe de cercetare-dezvoltare interdisciplinare si transdisciplinare.

Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei Necesitatea Obiectivele propuse in cadrul Centrului de Cercetare si
Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei Necesitatea Obiectivele propuse in cadrul Centrului de Cercetare si
Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei Necesitatea Obiectivele propuse in cadrul Centrului de Cercetare si
Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei Necesitatea Obiectivele propuse in cadrul Centrului de Cercetare si
Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei Necesitatea Obiectivele propuse in cadrul Centrului de Cercetare si

Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei

Necesitatea Obiectivele propuse in cadrul Centrului de Cercetare si Tratament sunt in conformitate cu obiectivele generale ale programelor de cercetare din Romania pentru ca ele permit dezvoltarea cercetarilor fundamentale aplicate pentru prevenirea unui grup de boli cu impact major, dezvoltarea cunostintelor in domeniul stiintelor medicale fundamentale, folosirea retelei de informatica medicala cu administrarea optima a informatiilor incluse intr-o retea academica si implementarea tehnicilor moderne de telemedicina care sa permita eradicarea diferentelor fata de nivelul serviciilor medicale europene. Este de asteptat ca prin implementarea acestui proiect sa se dezvolte teme de cercetare ale caror rezultate sa conduca in primul rand la obtinerea unui diagnostic precoce in patologia maligna ceea ce ar avea influenta directa asupra sanatatii populatiei Regiunii Oltenia, in special, si a populatiei Romaniei, in general.

O crestere a calitatii vietii (sanatatii populatiei) va avea implicatii si asupra mediului economic din Romania.

Proiectul este relevant deoarece pune bazele si pentru crearea unui centru de excelenta in gastroenterologie ca suport pentru dezvoltarea infrastructurii de CD a UMF Craiova prin dotarea cu cele mai moderne echipamente, instrumente, software, care sa contribuie la dezvoltarea infrastructurii C-D existente. Prin dezvoltarea infrastructurii unui centru de excelen va exista posibilitatea de dezvoltare a parteneriatului international in C-D (in special in plan european) si dezvoltarea de domenii tehnologice cu potential economic de interes pentru Romania prin dotarea si modernizarea laboratoarelor existente. Crearea unei noi infrastructuri de cercetare care sa integreze cele patru module fundamentale descrise (Modul de Imagistica, Modul de Patologie si Imunologie, Modul de Biologie Moleculara si Biochimie, Modul Telemedicina si Inteligenta Artificiala) se incadreaza in domeniul major de interventie va permite cresterea capacitatii si a eficientei activitatii de C-D a UMF Craiova.

Oportunitatea:

Posibilitatea participarii la programe de cercetare europene

In urma implementarii proiectului TARGET, Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova va avea posibilitatea, datorita infrastructurii de cercetare, sa dezvolte proiecte in parteneriate cu alte institutii si institute de CD din Europa, ca de exemplu actualul Programul Cadru 7, unde UMF Craiova poate aplica cu proiecte de CD pentru Programul Cooperare- Domeniul Sanatate. In trecut au existat proiecte internationale ale UMF Craiova, care, datorita infrastructurii insuficiente, au fost respinse de catre evaluatorii internationali:

1. Proiectul Evaluarea Mini-invaziva a Angiogenezei Tumorale a fost evaluat in cadrul

Programului Cadru 7- Idei, Call ERC-2007- StG, obtinand un punctaj de 6.5 dintr-un total de

10. Principalul motiv pentru care nu s-a obtinut finantarea a fost acela al insuficientei resurselor (resursa infrastructura si umana). Desi, proiectul a fost considerat foarte interesant de catre evaluatori, cu un impact practic important, nu a fost finantat;

2. Cercetatorii Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie ai UMF Craiova,

au incercat sa aplice, intr-un consortiu, pentru Programul Cadru 7 - Parteneriate, cu proiectul

EUROPHYSIOME- EU_GIOME . Cu toate acestea, consortiul nu a putut fi realizat datorita insuficientei resurselor si echipamentelor (in special datorita lipsei unor dotari cum ar fi endomicroscopia confocala laser si autofluorescenta endoscopica). Se doreste ca, prin realizarea infrastructurii Centrului TARGET, proiecte de viitor sa nu mai fie respinse datorita infrastructurii insuficiente.

Posibilitatea finantarii prin POS-CCE, Axa prioritara II: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si
Posibilitatea finantarii prin POS-CCE, Axa prioritara II: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si
Posibilitatea finantarii prin POS-CCE, Axa prioritara II: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si
Posibilitatea finantarii prin POS-CCE, Axa prioritara II: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si
Posibilitatea finantarii prin POS-CCE, Axa prioritara II: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si

Posibilitatea finantarii prin POS-CCE, Axa prioritara II: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare, Domeniul major de interventie 2.2- investitii in infrastructura de CDI, Operatiunea 2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii de CD existente si crearea de noi infrastructuri de CD. Programul Operativ Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, prin Domeniul major de interventie 2.2- Operatiunea 2.2.1 este singurul Program Operational Sectorial care finanteaza crearea de infrastructuri de CD pentru institutii care dezvolta activitati de CD. Desigur, putem spune ca exista programe fie nationale (Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare II: Programul Capacitati si Parteneriate), fie internationale (Programul Cadru 7: Cooperare si Capacitati) care finanteaza intr-o anumita masura dezvoltarea infrastructurii de CD-I a institutiilor de CD (achizitia de echipamente de CD), dar nici unul nu finanteaza crearea de infrastructuri (constructia de cladiri destinate CD). In aceste conditii consideram ca este oportun ca Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova sa aplice pentru obtinerea de finantari din Fonduri Structurale in vederea dezvoltarii infrastructurii de CD.

Unicitatea infrastructurii face ca cercetari de genul celor la punctul 2.b.1 Justificarea stiintifica a proiectului sa fie posibile:

o

Detectarea modificarilor moleculare (la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genice, respectiv al expresiilor proteinelor modificate;

o

Realizarea de sisteme imagistice integrate;

o

Initerea de programe de screening si detectie precoce cu urmatoarele posibile consecinte: scaderea mortalitatii si morbiditatii induse de cancerele digestive;

o

Utilizarea de tehnici endoscopice ultramoderne: autoflorescenta endoscopica, spectroscopia cu fluorescenta laser, cromoendoscopia cu magnificatie-inclusiv in mod NBI, tomografia cu coerenta optica si endomicroscopia confocala laser;

o

Caracterizarea in situ a tesutului malign prin utilizarea de tehnici de microscopie cu doi fotoni;

o

Utilizarea tehnologiilor informatice din domeniul sistemelor inteligente (retele neuronale artificiale, algoritmi evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de cluster, arborii de clasificare si decizie) tehnici incipiente la nivel mondial;

o

Identificarea rapida a prezentei sau absentel riscului de boala, respectiv a leziunilor preneoplazice si neoplazice (cancer precoce in situ sau cancer avansat invaziv).

Crearea infrastructurii poate duce la urmatoarele rezultate:

o

identificare precoce a cancerelor digestive cu rezultat direct asupra morbiditatii si mortalitatii;

o

identificarea rapida a prezentei sau absentei riscului de boala;

o

Integrarea în programul european de cercetare i îmbun ta irea poten ialului de cercetare în interiorul proiectului va fi asigurat de colaborarea constant între participan ii la proiect i alte departamente de gastroenterologie, imagistic medical i informatic medical : Laboratory of Endoscopy and Department of Gastroenterology and Hepatology, University Hospital Aarhus, Denmark; Laboratory of Gastrointestinal Endoscopy and Department of Surgical Endoscopy, Gentofte University Hospital, Copenhagen, Denmark; University Group for Healthcare Modelling, University of Westminster, London, United Kingdom;

o

Integrarea laboratorului de ecoendoscopie i microendoscopie în re eaua de formare a Societ ii Europene de Endoscopie Digestiv (ESGE) va permite formarea de speciali ti români i str ini în cadrul centrului de cercetare, respectiv

formarea de speciali ti români în centre de prestigiu din Europa sub egida NEEG i
formarea de speciali ti români în centre de prestigiu din Europa sub egida NEEG i
formarea de speciali ti români în centre de prestigiu din Europa sub egida NEEG i
formarea de speciali ti români în centre de prestigiu din Europa sub egida NEEG i
formarea de speciali ti români în centre de prestigiu din Europa sub egida NEEG i

formarea de speciali ti români în centre de prestigiu din Europa sub egida NEEG i ESGE. Men ion m ca Laboratorul de Ecoendoscopie al UMF Craiova dispune de aparatur performant , inclusiv prin câ tigarea a dou granturi CEEX în 2006 pe baza c rora se va achizi iona aparatur performant de elastografie ecoendoscopic , unic în România pân în momentul actual. Activitatea

Laboratorului de Ecoendoscopie se poate reflecta deja prin crearea unui CD i a unui website interactiv i dinamic de ecoendoscopie liniar , www.EUSAtlas.ro care are deja utilizatori înregistra i din România i str in tate (SUA, Franta, Olanda, Danemarca, Suedia, Germania, Ungaria, Mexic, Taiwan, Thailanda, Vietnam, India, China, Venezuela, Egipt, etc.), cu peste 18000 de vizite individuale, contribuind astfel în permanen la diseminarea rezultatelor

clinicii, respectiv centrului. CD-ul

i website-ul au fost premiate cu Marele Premiu Gheorghe Badea, premiul anual al Societ ii Române de Ultrasonografie în Medicin i Biologie, decernat la al II-lea Congres Na ional de Ultrasonografie, Cluj Napoca, 28-29 mai 2005. Mai mult extinderea site-ului cu imagini i filme ale unor tehnici noi de elastografie endoscopic sau endomicroscopie ar permite cre terea popularit ii i disemin rii prin aceast activitate; o r spândirea larg a informa iei prin articole care vor fi publicate in extenso în reviste indexate ISI i/sau Medline, prin lucr rile care vor fi prezentate la congresele na ionale i interna ionale, respectiv prin realizarea materialelor de educa ie medical continu (CD-uri, DVD-uri, site-uri web).

cercet rilor personale i la cre terea prestigiului

Avand in vedere directiile strategice ale Programului Operational Sectorial pentru Cresterea Competitivitatii Economice ce sunt in concordanta cu liniile directoare propuse de Comisia Europeana, este necesar si oportun sa se implementeze acest proiect deoarece fondurile de investitii alocate acestui domeniu de cercetare au fost insuficiente, iar sursele proprii au lipsit cu desavarsire.

Scenariul tehnico-economic selectat

Se propune implementarea proiectului TARGET cu urmatoarele componente:

- Constructie cladire Departamentul de Imagistica

Se doreste realizarea unei constructi in Locatia B (B-dul 1 Mai, nr. 66, Craiova) cu

caracteristicile S+P+3E, cu Hmax 14,50 m (fata de cota terenului), cu suprafata construita de 445 mp si cu suprafata desfasurata construita de 2250 mp. Constructia va avea un sitem structural din BA, cadre din BA, grinzi si plansee din BA, si sistem de acoperire cu terasa termoizolanta si hidroizolanta. Constructia va avea bransamente la :

- sistemul de alimentare cu apa;

- sistemul de canalizare, ape uzate si menajere;

- sistemul de canalizare, ape pluviale;

- sistemul de energie electrica/telefonie/internet

- sistemul de alimentare cu gaze;

NOTA!!! Informatii referitoare la cladire puteti gasi la punctul 2.b.3.- Constructie cladire in Locatia B

- Realizarea de amenajari pt locatiile existente A si B

Se doreste realizarea a doua tipuri de amenajari:

ß

amenajari speciale, pentru camere albe, (in Locatia A, Str. Petru Rares, nr. 2, Craiova) reglementate prin standardul SR EN 12128/ aprilie 2003, standard referitor

ß la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de
ß la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de
ß la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de
ß la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de
ß la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de

ß

la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de siguranta. Aceste amenajari vor fi realizate pentru laboratoarele Submodulului de Biologie Moleculara (SS, SR, SC, LCC, LCG, LG, CR) si pentru laboratoarele Submodulului de Biochimie (MLD, LPP, SD, MCF). amenajari normale aceste amenajari (zugraveli, inlocuire instalatii electrice si termice, inlociure parchet, sisteme izolatii, usi si geamuri) sunt necesare in vederea asigurarii unui mediu optim atat pentru desfasurarea cercetarilor cat si pentru functionarea optima a aparaturii de cercetare. Amenajarile vor fi realizate in Locatiile A si B ale proiectului.

NOTA!!! Informatii referitoare la amenajari puteti gasi la punctul 2.b.3.- Amenajarea spatiilor din Locatia A si Locatia B

- Achizitia de echipamente si mobilier

Se doresc achiziti de echipamente pentru realizarea de activitati de cercetare-dezvoltare. Multe dintre aceste echipamente au caracterul state of the art si sunt unicate in Romania. Se vor achizitiona si echipamente IT, necesare realizarii cercetarilor integrate (Echipamente Modul Telemedicia si Inteligenta Artificiala). Atat Constructia din Locatia B precum si constructiile existente din Locatiile A si B vor fi dotate cu mobilier special medical si cu mobilier normal.

NOTA!!! Informatii referitoare la echipamente de CD, echipamente IT si mobilier puteti gasi la punctul 2.b.3.- Dotarea cu echipamente de CD ; - Dotarea cu hardware si software ; - Dotarea cu mobilier

2.b.2

Scenarii tehnico-economice :

Scenariile tehnico-economice propuse:

Pentru cresterea capacitatii de CD a UMF Craiova putem caracteriza urmatoarele scenarii:

Scenariul 1: Inchirierea unor laboratoare dotate complet in care cercetatorii UMF Craiova sa poata dezvolta temele de cercetare care stau la baza justificarii stiintifice a proiectului TARGET OPERABILITATEA SCENARIULUI O trecere in revista a ultimelor date de piata la inceputul anului 2008 a aratat ca aproximativ 350-400 sisteme MRI de 3T sunt disponibile in lume, 25% dinte acestea fiind folosite in cercetare. De asemenea, distributia sistemelor cyclotron in toata Europa, si astfel cresterea aprovizionarii cu radioizotopi, a determinat dezvoltarea sistemelor PET/CT. In timp ce Germania, dispune de 94 de sisteme PET si PET/CT, Marea Britanie si Franta au adoptat aceste tehnici mai tardiv. In Romania niciuna dintre aceste tehnici nu este momentan disponibila. Sistemele de autoflorescenta endoscopica si endosmicroscopie confocala laser reprezinta o noutate de ultima ora in domeniul gastroenterologiei. In acest moment in Romania nu exista nici un sistem achizitionat pentru autofluorescenta endoscopica si doar un sistem functional pentru endomicroscopie confocala laser. In Europa exista doar 10 sisteme de autofluorescenta in clinicile de referinta si aproximativ 20 de sisteme pentru endosmicroscopie.

Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie

Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizarea in situ, microdisectie laser, microscopia laser cu doi fotoni) si biologia moleculara (real-time PCR, microarray cu densitate mare, CGH, etc.), respectiv biochimia (MALDI-TOF-MS, AFM, etc.), nu sunt foarte raspandite sau lipsesc din Romania, in special din regiunea Oltenia. Trebuie mentionat ca tehnicile de microdisectie laser si microscopie confocala laser sunt tehnici de ultima ora ele reprezentind o noutate absoluta in tara noastra.

INCOMPATIBILITATEA SCENARIULUI:

a) Alternativa desfasurarii cercetarilor in laboratoare similare din centre de cercetare din

strainatate nu este viabila deoarece in momentul de fata NU exista centre de cercetare care

sa abordeze integrat teme precum cele propuse.

b) Multi cercetatori nu sunt dispusi sa se deplaseze in strainatate pentru a dezvolta aceste

cercetari

c) Costurile deplasarilor ar fi imense, Univeritatea de Medicina si Farmacie din Craiova

neavand posibilitatea sutenii financiare a unui astfel de tip de scenariu.

Scenariul 2: Realizarea infrastructurii de cercetare etapizat, cu ajutorul finantarilor interne si internationale. OPERABILITATEA SCENARIULUI Plecad de la premisa ca Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova poate participa la programele nationale de cercetare PNCDI2: capacitati si parteneriate, precum si la programele internationale de cercetare, FP7: capacitati si cooperare, estimam ca, aplicand

cu proiecte mai mici (din punct de vedere valoric) pentru fiecare dintre aceste programe, si obtinand finantari maxime, se poate crea infrastructura similara celei propuse prin proiectul TARGET in aproximativ sase ani si noua luni:

o

PNCDI2:

- Programul Capacitati- se estimeaza obtinerea unei finantari cu valoare maxima, adica 2.000.000 RON

- Programul Parteneriate- se estimeaza castigarea a cel putin trei proiecte de cercetare cu valoarea maxima de 600.000 RON, deci o valoare totala de

 

1.800.000

RON

o

FP 7:

- Programul Capacitati- se estimeaza obtinerea unei finantari de aproximativ

3.600.000 RON

- Programul Cooperare- se estimeaza obtinerea unei finantari de aproximativ

1.260.000 RON

Calculand, putem ajunge la realizarea infrastructurii propuse etapizat: cu un total de 8.660.000 RON/an putem ajunge la investitia maxima propusa de proiectul de fata aproximativ 60.000.000 RON- in sase ani si noua luni.

INCOMPATIBILITATEA SCENARIULUI:

a) Nici unul din aceste Programe (fie national sau international) nu finanteaza constructia de

infrastructuri de cercetare;

b) Nici unul din aceste programe nu finanteaza achizitia de echipamente cu valori mai mari

de 2.000.000 RON (aproximativ 540.000 Euro) c) Perioada de timp necesara realizarii infrastructurii este prea mare (sase ani si noua luni).

Exista posibilitatea ca cercetarile propuse sa nu mai fie de actualitate.

Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET . Crearea infrastructurii presupune constructia
Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET . Crearea infrastructurii presupune constructia
Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET . Crearea infrastructurii presupune constructia
Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET . Crearea infrastructurii presupune constructia
Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET . Crearea infrastructurii presupune constructia

Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET. Crearea infrastructurii presupune constructia unei cladiri cu specificatii constructive speciale, realizarea de amenajari normale si speciale pentru spatiile care vor gazdui modulele de cercetare componente ale infrastructurii TARGET, achizitia de echipamente de cercetare. Din punct de vedere tehnic acest scenariu presupune investitia in:

constructia unei cladiri cu urmatoarele caracteristici:S+P+3E, Hmax 14.50 m (fata de cota terenului), suprafata construita de 445 mp, suprafata construita desfasurata de 2250 mp

NOTA!!! Informatii referitoare la cladire puteti gasi la punctul 2.b.3.- Constructie cladire (DEPARTAMENT DE IMAGISTICA) in Locatia B

 

realizarea de amenajari speciale si amenajari normale pentru locatiile A si B - se propune realizarea de amenajari normale si amenajari speciale reglemantate prin standardul SR EN 12128/2003

NOTA!!! Informatii referitoare la amenajari puteti gasi la punctul 2.b.3.- Amenajarea spatiilor din Locatia A si Locatia B

 

achizitia de echipamente de CD si mobilier- se propune achizitia de echipamente de CD necesare dezvotarii cercetarilor precum si achizitia de mobilier de specialitate.

NOTA!!! Informatii referitoare la echipamente de CD, echipamente IT si mobilier puteti gasi la punctul 2.b.3.- Dotarea cu echiamente de CD ; - Dotarea cu hardware si software ; - Dotarea cu mobilier

 

Scenariul recomandat de c tre elaborator

Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET.

Scenariul recomandat de laborator presupune constructia unei cladiri noi care sa corespunda caracteristicilor echipamentelor de cercetare (Locatia B), realizarea de amenajari speciale (pentru camera alba) in laboratoare din Locatia A si realizarea de amenajari normale pentru laboratoarele din Locatia A si B.

Se propune achizitia de echipamente de CD , IT si mobilier de specialitate necesare dotarii constructiei noi din Locatia B, precum si pentru dotarea laboratoarelor de cercetare existente in Locatiile A si B. Informatii despre constructie(memoriu constructie), despre echipamente si despre mobilier vetiti putea gasi la punctul 2.b.3- unde am detaliat urmatoarele:

- pentru constructie - memoriu tehnic

- pentru echipamente caracteristicile minime de functionare, utilitatile necesare pentru buna functionare a echipamentelor, spatiile fizice destinate amplasarii echipamentelor si utilizare echipamentelor in fluxul de cercetare.

Avantajele scenariului recomandat

perioada in care putem realiza infrastructura nu va depasi 3 ani, fata de Scenariul doi in care perioada de realizarea a unei infrastructuri similare poate dura, daca caluclele raman constante, sase ani si noua luni;

se poate realiza intreaga infrastructura in conditiile finantarii proiectului prin POS-CCE, Axa 2, Domeniul 2,
se poate realiza intreaga infrastructura in conditiile finantarii proiectului prin POS-CCE, Axa 2, Domeniul 2,
se poate realiza intreaga infrastructura in conditiile finantarii proiectului prin POS-CCE, Axa 2, Domeniul 2,
se poate realiza intreaga infrastructura in conditiile finantarii proiectului prin POS-CCE, Axa 2, Domeniul 2,
se poate realiza intreaga infrastructura in conditiile finantarii proiectului prin POS-CCE, Axa 2, Domeniul 2,

se poate realiza intreaga infrastructura in conditiile finantarii proiectului prin POS-CCE, Axa 2, Domeniul 2, Operatiunea 1, intr-o perioada de maxim trei ani; dezvoltarea integrata a temelor de cercetare propuse; crearea de noi locuri de munca in Regiunea defavorizata socio-economic Oltenia; realizarea unei infrastructuri cu echipamente state of the art , multe din ele unicate in Romania si chiar in partea Central Sud-Estica a Europei; posibilitatea dezvoltarii unor cercetari in parteneriat cu centre de cercetare din strainatate; posibilitatea ca dupa implementarea proiectului si dezvoltarea cercetarilor sa se obtina rezultate cu impact direct asupra cresterii sanatatii populatiei si deci asupra calitatii vietii oamenilor

2.b.3

Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

Descrierea constructiva

Constructie cladire in locatia B (Departament de Imagistica)

I.

GENERALIT I

I.1 OBIECTUL PROIECTULUI

Prezenta documenta ie, întocmit în conformitate cu prevederile Legii 453/2001, cuprinde piesele scrise si desenate pentru faza de proiectare S.F. si se refer la realizarea lucrarilor de construire a DEPARTAMENTULUI DE IMAGISTICA. Potrivit P100/92, imobilul se încadreaz în clasa II de importan . Categoria de importan a construc iei este C. I.2 DATE DE TEM Conform temei de proiectare, documenta ia se refer la proiectarea integrala a cladirii. Func iunea imobilului este de pavilion de laboratoare pentru activitatea de cercetare.

- Regim de construc ie: Constructie individual .

- Sistem constructiv:

- sistem constructiv: cadre din BA i plan ee din BA;

- sistem acoperire: învelitoare teras termoizolat i hidroizolat . DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL

I.3

Parcela, este situat în Craiova, Bvd. 1 Mai, nr. 66-68.

- regim juridic: proprietate a UMF Craiova

I.4 ACCESE I CIRCULA II

- accesul auto pe parcel : direct din strad .

- accesul pietonal: direct din strada

- circula ie sta ionar : rezolvat în cadrul parcelei (locuri de parcare pe parcela).

I.5

Cl direa existent se încadreaz în regimul de în l ime al zonei, fiind o construc ie:

S + P + 3E cu inaltime maxima la corni : Hmax = 14.50m (fata de cota terenului)

REGIM DE IN L IME

II.DESCRIEREA SOLU IILOR DE ARHITECTUR II.1 ORGANIZARE FUNC IONAL

Schema func ional major cuprinde:

- spa ii destinate activit ilor de cercetare (laboratoare),

- spa ii destinate administratiei cladirii.

II.2

SUPRAFE ELE CONSTRUC IEI

SC = 445 mp

SCD = 2250 mp II.3 ADAPOST PROTECTIE CIVILA Conform ordinului ministrului administratiei locale si internelor
SCD = 2250 mp II.3 ADAPOST PROTECTIE CIVILA Conform ordinului ministrului administratiei locale si internelor
SCD = 2250 mp II.3 ADAPOST PROTECTIE CIVILA Conform ordinului ministrului administratiei locale si internelor
SCD = 2250 mp II.3 ADAPOST PROTECTIE CIVILA Conform ordinului ministrului administratiei locale si internelor
SCD = 2250 mp II.3 ADAPOST PROTECTIE CIVILA Conform ordinului ministrului administratiei locale si internelor

SCD = 2250 mp II.3 ADAPOST PROTECTIE CIVILA

Conform ordinului ministrului administratiei locale si internelor nr. 602 / 02 decembrie 2003, pentru constructia propusa nu este necesara prevederea unui adapost de protectie civila.

II.4

- sistem constructiv: funda ii din B.A., cadre din B.A., grinzi i plan ee din BA;

- sistem

II.5 ÎNCHIDERI I COMPARTIMENT RI II.5.1 Închideri

- Fa ad cortin pe structur de aluminiu

- inchideri opace cu placaje pe structur ventilat

II.5.2 Compartiment ri compartiment rile interioare sunt realizate din pere i cu rol nestructural din zid rie de 12,5 25 cm i pere i desp r itori u ori din gips-carton cu tratament acustic 15cm. II.6 FINISAJE EXTERIOARE I INTERIOARE II.6.1 Finisaje exterioare Soclu: tencuiala decorative i placaje cu piatr natural ; Pere i: tencuial hidrofug tip Baumit, perete cortin pe structur de aluminiu i placaje pe structur ventilat ; Tâmpl rii: u i si ferestre din aluminiu cu geam PVC, prev zute cu ruperea pun ii termice; Învelitoare: teras termoizolat i hidroizolat . II.6.2 Finisaje interioare Pardoseli: mochet de trafic intens pentru birouri, pl ci ceramice sau piatr natural pentru holuri, grupuri sanitare i sc ri. Pardoseala din PVC antistatic si antibacterii in laboratoare. Pere i: vopsitorie lavabil ; placaj de faian pân la inaltimea plafonului pentru grupurile sanitare. Tavane: zugr veal lavabil pe placaje de gips carton si plafon fals casetat. Tâmpl rii: tâmpl rie lemn (u i pl ci celulare / lemn masiv - furniruite), tâmpl rie din aluminiu cu geam PVC. II.7 INSTALA II AFERENTE CONSTRUC IEI

Construc ia este prev zuta cu instala ii electrice, sanitare, canalizare, gaze bran ate la

re elele edilitare. Înc lzirea spa iilor interioare ale construc iei se va asigura prin central termic proprie. Centrala termic este amplasat la nivelul subsolului i beneficiaz de suprafa de explozie conform P-118/1999. Instala ii:

- alimentare cu apa - bransament;

- canalizare ape uzate menajere - bransament;

- canalizare ape pluviale - bransament;

- energie electric / telefonie: - bransament;

- alimentare cu gaze - bransament. II.8 AMENAJ RI EXTERIOARE

Amenaj rile exterioare

SISTEM STRUCTURAL

acoperire: teras termoizolat i hidroizolat

sunt dup cum urmeaz :

-

spa ii libere: gazon i arbori,

 

-

spa ii destinate circula iilor auto: plac de beton armat,

 

-

spa ii destinate circula iilor pietonale: trotuare de beton,

-

spa ii

destinate

colect rii

gunoiului

menajer

i a reziduurilor

rezultate

din

fluxurile

tehnologice: platform betonat , pubele etc.

- împrejmuiri: se vor folosi cele existente.

III. ORGANIZARE DE ANTIER Organizarea de antier se va face în sistemul fluxuri în lan - desf urarea fluxurilor tehnologice fiind urm toarea:

- lucr ri de constructie a infrastructurii, - lucr ri de constructie a suprastructurii, -
- lucr ri de constructie a infrastructurii, - lucr ri de constructie a suprastructurii, -
- lucr ri de constructie a infrastructurii, - lucr ri de constructie a suprastructurii, -
- lucr ri de constructie a infrastructurii, - lucr ri de constructie a suprastructurii, -
- lucr ri de constructie a infrastructurii, - lucr ri de constructie a suprastructurii, -

- lucr ri de constructie a infrastructurii,

- lucr ri de constructie a suprastructurii,

- lucr ri de montare a fa adelor cortin ,

- lucr ri de executie hidroizola iilor.

- lucr ri de executie a compartimentarilor interioare,

- lucr ri de tâmpl rie i finisaje,

De eurile rezultate din lucr rile de construc ii vor fi transportate la cea mai apropiat groap

de împrumut indicat de autorit i (cu acordul scris al acestora). Întreaga organizare de antier se va desf ura pe parcel , nefiind necesare alte suprafe e de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).

CONDI II MINIMALE

PENTRU ASIGURAREA CALIT II

IV. ASIGURAREA CERIN ELOR DE CALITATE CONF. LEGII NR. 10/1995 IV.1 LISTA MINIMAL DE CONTROL

IV.1.1 CLASIFICAREA REGIMULUI JURIDIC (TEREN, CONSTRUC II EXISTENTE)

- teren: proprietate A UMF CRAIOVA

IV.1.2 INVESTITOR, BENEFICIAR DE INVESTI II (UTILIZATOR), DESTINA IE

- investitor: UMF CRAIOVA.

- destina ie: CENTRU DE CERC ETARE SI IMAGISTICA IV.1.3. REGIM TEHNIC

IV.1.3.a. Accese, circula ie (auto), asigurare parcaje proprii si pentru vizitatori

- accese auto i pietonale sunt realizate prin racordarea la trama stradal existent în zon

- parcajele proprii i pentru vizitatori sunt rezolvate în cadrul parcelei.

IV.1.3.b. Aliniere, retrageri, în l ime (num r

- sunt respectate aliniamentele prevazute in certificatul de urbanism.

IV.1.3.c. Asigurare utilit i (electrice, apa, canalizare, telefon etc.)

de etaje)

- imobilul va beneficia de toate utilit ile prin racordare la re elele tehnico-edilitare existente în zon . IV.1.3.d. Expresivitate integrat ansamblului

- întregul ansamblu se încadreaz în caracterul vecin t ilor,

IV.1.3.e. Influen a construc iei asupra mediului (natural si amenajat)

- nu sunt necesare interven ii majore asupra cadrului natural sau amenajat,

- însorire / umbrire: sunt respectate prevederile Regulament Local de Urbanism. IV.1.3.f. M suri pentru protec ia fa de noxele exterioare

- nu exist noxe exterioare: construc ia nu are fuctiuni poluante. IV.1.3.g. Climat radiativ

- nu exist emana ii radioactive, câmpuri electrice, magnetice etc. IV.1.4 Modific ri in flora, fauna

- nu sunt necesare defri ri, degaj ri agen i biologici,

IV.1.5 Modific ri in sol si subsol (calitatea solului, pante )

- solul nu face parte din clasa de fertilitate I sau II, în plus, este situat în intravilan si a fost scos definitiv din circuitul agricol,

- panta terenului natural este amenajat pentru evacuarea apelor pluviale spre re eaua de canalizare existent in cadrul parcelei. IV.1.6 Mod de colectare, evacuare

- de euri solide: pubele + serviciul de salubritate orasenesc,

- de euri lichide: la re eaua de canalizare de care dispune zona.

Prin proiect se asigur cerin ele de calitate prev zute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea

construc iilor. In execu ie se vor respecta solu iile cuprinse în proiect precum i legisla ia i prescrip iile tehnice în vigoare care reglementeaz execu ia lucr rilor de construc ii-montaj.

IV.2 CERIN A SIGURAN A ÎN EXPLOATARE IV.2.1. Siguran a utilizatorilor Documenta ia prevede pardoseli
IV.2 CERIN A SIGURAN A ÎN EXPLOATARE IV.2.1. Siguran a utilizatorilor Documenta ia prevede pardoseli
IV.2 CERIN A SIGURAN A ÎN EXPLOATARE IV.2.1. Siguran a utilizatorilor Documenta ia prevede pardoseli
IV.2 CERIN A SIGURAN A ÎN EXPLOATARE IV.2.1. Siguran a utilizatorilor Documenta ia prevede pardoseli
IV.2 CERIN A SIGURAN A ÎN EXPLOATARE IV.2.1. Siguran a utilizatorilor Documenta ia prevede pardoseli

IV.2 CERIN A SIGURAN A ÎN EXPLOATARE

IV.2.1. Siguran a utilizatorilor Documenta ia prevede pardoseli (conf. normativ C37), în l imi de siguran (conf. STAS 6131) i în l imi utile (conf. Norme Generale de Protec ia Muncii 1996). IV.2.1.a. Circula ia exterioar