Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMERCIALĂ
1
Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii 82/1991,
2
O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarean reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,
publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 30 noiembrie 2005
termen lung şi scurt. Analiza financiară evidenţiază modalităţile de realizare a
echilibrului financiar având ca obiective:
- echilibrul pe termen lung – se compară capitalul resurse permanentele cu
utilizări permanente rezultând fondul de rulment (FR)
- echilibrul pe termen scurt – se compară activele circulante (utilizări
temporare) cu obligaţiile pe termen scurt (resurse temporare) indicatorul
folosit fiind nevoia de fond de rulment (NFR)
- echilibrul curent – se compară nivelul disponibilităţilor cu nivelul creditelor
bancare temporare sau fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment,
indicatorul folosit fiind trezoreria netă
Baza de pornire pentru analiza echilibrului financiar este respectarea a două
relaţii:
• activele stabile (cu lichiditate peste 1 an) sunt finanţate din surse stabile (cu
exigibilitate mai mare de 1 an)
• activele circulante, ciclice (cu lichiditate sub 1 an) trebuie finanţate din
datorii pe termen scurt (cu exigibilitate sub 1 an) egalităţi.
3
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag. 712
Modalitatea de calcul a fondului de rulment
Noţiunea de fond de rulment, rezultată prin punerea în corespondenţă a lichidităţii
activelor cu exigibilitatea capitalurilor şi a datoriilor, permite aprecierea pe termen
lung/scurt a riscului de nerambursare a obligatiilor şi a riscului de faliment.
Fondul de rulment reprezintă marja de securitate ce măsoară echilibrul financiar şi
se poate aprecia fie ca diferenţă între capitalurile permanente şi activul imobilizat, fie ca
diferenţă între activul circulant şi datoriile pe termen scurt4.
AIN CP Cpr
FRF
DTML
AC
DTS
*Sursa: interpretare proprie pe baza bilanţului financiar
4
Economica.md Analiza financiara a intreprinderii, 28 Ianuarie 2008
5
Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara Editura ASE , Bucuresti, 2002
Fondul de rulment Este situaţia care
Se inregistreaza un excedent
negativ arată faptul că o marchează respectarea
de lichiditati potentiale pe
parte din datoriile pe regulilor de principiu ale
termen scurt fata de
termen scurt au fost finanţării; activele pe
exigibilitatea potentiala pe
folosite la finanţarea termen scurt pot fi termen scurt. Intreprinderea are
activelor stabile (cu finanţate integral pe seama
o situatie favorabila in termeni
durata mai mare de 1an) datoriilor pe termen scurt.
de solvabilitate, pentru ca este
Sunt previzibile Solvabilitatea pe
in masura sa faca fata
dificultăţi din punct de termen scurt pare a fi obligatiilor la scadenta,
vedere al asigurării asigurata, dar acest
dispunand in plus de un stoc
echilibrului financiar, echilibru este fragil, putand
tampon de lichiditati potentiale.
respectiv solvabilitatea, fi compromis de orice Existenţa unui fond de
impunându-se intervenţii dereglare in realizarearulment pozitiv diminuează
corectoare (apelarea la creantelor. riscul de insolvabilitate,
împrumuturi pe termen întreprinderea dispunând de o
scurt, accelerarea marjă de securitate, care o poate
încasărilor, încetinirea proteja parţial sau integral de
plăţilor). efectele perturbării ciclului de
încasare sau de plăţi6.
*Sursa : Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara
Credite de
Disponibilităţi Datorii pe trezorerie
NFR= Active curente - + - termen - +
Plasamente scurt sold creditor
al contului
curent
Interpretarea NFR
În urma comparării activelor ciclice cu resursele ciclice în activitatea unei
întreprinderi pot apare următoarele situaţii în ceea ce priveşte necesarul de fond de
rulment:
Interpretarea necesarului de fondului de rulment Tabel 2.5
NFR<0 NFR=0 NFR>0
Necesarul de fond de Cazul NFR=0 apare Această situaţie semnifică
rulment fiind negativ foarte rar deoarece un surplus de nevoi temporare
semnifică un surplus de foarte rar se întâmplă în raport cu resursele
resurse tempo-rare în raport ca nevoile temporare temporare.Este o situaţie
cu nevoile temporare.Este ale firmei să fie egale normală dacă este determinată
considerată o situaţie cu resursele temporare de politica de investiţii a firmei
pozitivă,normală dacă se având în vedere privind activele
datorează accelerării vitezei caracterul pemanent imobilizate,dacă este datorată
de rotaţie a stocurilor şi dinamic al activităţilor creşterii vânzărilor sau măririi
creanţelor sau a angajării unor desfăşurate de agenţii ciclului de fabricaţie datorită
dato-rii de exploatae cu economici. creşteri complexităţii
termene de plată mai relaxate. produselor.
*Sursa: Pertescu Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil7
2.3.TREZORERIA NETĂ
7
Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006;
Trezoreria la nivelul unei întreprinderi este imaginea disponibilităţilor monetare şi a
plasamentelor, pe termen scurt apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor,
respectiv din plasarea excedentului monetar.
Analiza trezoreriei nu este altceva decât analiza echilibrului financiar pe termen
scurt când se compară o mărime relativ constantă (fondul de rulment) cu o mărime fluctu-
ntă (necesarul de fond de rulment).
Modalitatea de calcul a trezoreriei nete
Trezoreria netă (TN) Tabel 2.7
TN=FR-NFR TN = AT – PT
FR – fond de rulment AT – active de trezorerie
NFR – necesar de fond de rulment PT – pasive de trezorerie
Activele de trezorerie cuprind
disponibilităţile băneşti în conturi şi casă;
Pasivele de trezorerie cuprind creditele
curente şi soldul creditor la bănci.
*Sursa: interpretare proprie
8
Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006;
Factori de influenţă ai trezoreriei
9
Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed.
Economică, Bucureşti, 2002
10
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008
Marja comercială Valoarea adaugata exprima cresterea de
+ Producţia exerciţiului valoare rezultata din utilizarea factorilor de
- Cheltuieli cu materii prime productie, indeosebi a fortei de muncă si
- Cheltuieli cu materiale consumabile capitalului, peste valoarea bunurilor si
- Cheltuieli cu energia şi apa serviciilor provenind de la terti, in cadrul
- Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate activitatii curente a intreprinderii.
de terti
= Valoarea adăugată
Valoarea adăugată Excedentul brut de exploatare (EBE)
+ Venituri din subvenţii de exploatare scoate în evidenţă fluxuride de numerar
- Cheltuieli cu impozite, taxe şi implicate în activitatea de exploatare a
vărsăminte asimilate întreprinderii.
- Cheltuieli cu remuneraţiile personalului
-Cheltuieli privind asigurările sociale şi
protecţia socială
= Excedentul brut de exploatare (EBE)
Excedentul brut de exploatare Rezultatul exploatării oferă informaţii
+ Venituri din provizioane privind privind mărimea resurselor determinate de
activitatea de exploatare activitatea de exploatare pe care
+ Alte venituri de exploatare întreprinderea se poate baza pentru
- Cheltuieli cu amortizările şi acoperirea cheltuielilor sale financiare.
provizioanele de exploatare
- Alte cheltuieli de exploatare
=Rezultatul exploatării
Rezultatul exploatării
+Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
= Rezultatul curent
Rezultatul curent Rezultatul brut este rezultatul activităţii
+ Venituri extraordinare ordinare ( de exploatare, financiară şi
- Cheltuieli extraordinare extraordinară)
=Rezultatul brut
Rezultatul brut Rezultatul net exprimă mărimea absolută a
- Impozit pe profit rentabilităţii financiare, cu care sunt
= Rezultatul net remuneraţi acţionarii pentru capitalurile
proprii investite
*Sursa: Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară11
11
Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti,
2004.
3.2. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE
furnizori furnizori
16
http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de-Raportare-Financiara/IAS-7-
Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html IAS 7 (par. 39-42)
remunerarea creditorilor) şi amortizarea (calculată şi reţinută în scopul mentinerii
întreprinderii la acelaşi nivel de dotare materială).17
Investitorii sunt interesaţi să compare câştigul pe care aceştia îl pot realiza prin
plasarea banilor lor în diferite oportunităţi de investire.
Din perspectiva unui acţionar, valoarea actuală a capitalului investit se determină
18
astfel:
CFDactiona ri + CPR 1
Vo(CPR) =
1 + Kc
unde:
Vo(CPR) – valoarea actuala a capitalurilor proprii;
CFDacţionari – cash-flow disponibil pentru acţionari;
CPR1 – valoarea capitalurilor proprii la sfârşitul exerciţiului financiar;
Kc - factor de actualizare aferent capitalurilor proprii.
17
Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed.
Economică, Bucureşti, 2002
18
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008
Din perspectiva unui creditor, valoarea actuală a capitalului investit se determină
19
astfel:
CFDcredito ri + DATfinanci are1
Vo(DATfin) =
1 + Kd
unde:
Vo(DATfin) – valoarea actuală a datoriilor financiare contractate de întreprindere;
CFDcreditori – cash-flow disponibil pentru creditori;
DATfin1 - valoarea datoriilor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar;
Kd – factor de actualizare aferent datoriilor financiare.
Analiza fluxurilor de numerar poate fi folosită atât de manager, pentru o mai bună
gestiune a activităţii întreprinderii, cât şi de investitori, pentru estimarea valorii investiţiei
făcute de aceştia în întreprindere.
19
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008
20
Dan Dumitru POPESCU, Instrumente şi tehnici de analiză - Ratele financiare de lichiditate, Tribuna
Economică. numărul 18 al revistei.
Rata rapidă exclude din activele pe termen scurt stocurile şi producţia
neterminată, care constituie adesea elementele a căror valoare şi lichiditate sunt incerte.
Pentru firmele cu pierderi, valoarea activelor luate în calcul se va diminua cu valoarea
pierderilor înregistrate. Valoarea optimă a lichidităţii imediate este de 90%, de dorit sa
tindă spre 100%.
3) Rata lichidităţii imediate caracterizează capacitatea de rambursare instantanee
a datoriilor ţinând cont de disponibilităţile existente.
Disponibiliti
RLI = × 100
Datorii _ curente
Fondul de rulment
FR=capitaluri proprii+datorii pe termen mediu şi lung-active imobilizate
50,000
0
2006 2007 2008
Fond de rulment 11,237 23,597 11,846
Grafic 2
Evolutia factorilor care influenteaza fondul de rulment
200,000
150,000
100,000
50,000
0
2006 2007 2008
Grafic 3
Necesarul de fond de rulment
50,000
0
2006 2007 2008
Necesarul de 11,083 20,179 8,106
fond de rulment
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar
TREZORERIA NETA
TN=FR-NFR
Calculul trezoreriei nete Tabel 6.5. (Lei)
NR DENUMIRE 2006 2007 2008
1 F.R. 11,237 23,597 11,846
2 N.F.R. 11,083 20,179 8,106
3 T.N. 154 3,418 3,740
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar
Valorile de mai sus relevă existenţa unei trezorerii nete pozitive şi crescătoare, ceea
ce dovedeşte o stare de echilibru financiar la nivelul întregii întreprinderi. Rezultatul TN
pozitiv (fondul de rulment este mai mare decât necesarul de fond de rulment în fiecare
din cei trei ani) se reflectă asupra excedentului de finanţare care se regăseşte sub forma
disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. Creşterea trezoreriei nete în 2007
faţă de 2006 şi respectiv în 2008 faţă de 2007 reprezintã cash- flow- ul ce revine
acţionarilor sub formă de dividende de încasat şi/sau profit de reinvestit.
Grafic 4
Trezoreria neta
4,000
2,000
0
2006 2007 2008
Trezoreria neta 154 3,418 3,740
În anii 2006 şi 2007 marja comercială este 0, această valoare aratând că veniturile
acoperă cheltuielile în ceea ce priveşte vânzarea de mărfuri.
În anul 2008 marja comercială este 83.853 >0 => există un excedent privind
vânzarea de mărfuri în raport cu costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea
comercială desfăşurată.
Grafic 5
Marja comercială
100,000
83,853
80,000
Valoare
60,000
40,000
20,000
0 0 0
An
Marja comerciala
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere
60,000
50,000 49,600
52,869
Valoare
40,000
30,000
20,000 17,645
10,000
0
An
Productia exercitiului
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere
70,000
66,169
60,000
50,000
Valoare
40,000
30,000
24,654
20,000
10,000
4,626
0
An
Valoarea adaugata
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere
În anul 2007 valoarea adăugată a crescut de 5,32 ori faţă de 2006 datorită creşterii
producţiei exerciţiului (aceasta s-a triplat în 2007 faţă de 2006), chiar dacă cheltuielile cu
materii prime şi cu serviciile executate de terţi au crescut în acest an.
În anul 2008 valoarea adăugată a crescut de 2,68 ori acest lucru datorându-se
creşterii marjei comerciale (veniturilor din vânzări) şi a producţiei exerciţiului chiar dacă
cheltuielile cu matrii prime şi cu serviciile executate de terti au crescut in 2008 faţă de
2007.
Se poate calcula rata de variaţie Rva în raport cu exerciţiul precedent:
Rva 2006 − Rva 2005 24 .654 − 4.626
• Rva2006= = = 4,329, reprezintă rata de
Rva 2005 4.626
creştere a întreprinderii în 2006
Rva 2007 − Rva 2006 66 .169 − 24 .654
• Rva2007= Rva 2006 = 24 .654 = 1,683 , rata de creştere a
întreprinderii în 2007
45,000
40,000 40,110
35,000
30,000
Valoare 25,000
20,000
16,638
15,000
10,000
5,000
0 892
An
În anul 2007 firma are un excedent brut din exploatare mai mare decât cel din
2006 ( de 18,65 ori) datorită producţiei mai mari dar şi a scăderii cheltuielilor cu
impozitele chiar dacă cheltuielile cu personalul şi cu asigurările şi protecţia socială cresc
(firma prosperă, se afla în plină ascensiune şi are nevoie de forţă de muncă pentru a-şi
putea onora contractile).
În anul 2008 firma are un excedent brut din exploatare mai mare decât cel din
2007 ( de 2,4 ori) datorită producţiei mai mari, a veniturilor din subvenţii de exploatare
primate de la stat chiar dacă cheltuielile cu personalul, cu impozitele şi cu asigurările şi
protecţia socială cresc.
45,000
40,000 40,035
35,000
30,000
Valoare
25,000
20,000
15,000 16,416
10,000
5,000
0 892
An
În anul 2007 valoarea rezultatului din exploatare creşte în 2007 faţă de 2006 de
18,4 ori datorită creşterii excedentului brut din exploatare, şi anume a producţiei firmei, şi
a veniturilor din cedarea activelor.În anul 2008 creşterea este de 2,4 ori lucru datorat in
special creşterii producţiei vândute şi a producţiei stocate.Aceste valori reflecta o situatie
favorabila din punct de vedere financiar, cheltuielile de exploatare fiind acoperite in
totalitate de veniturile de exploatare.
Grafic 10
Rezultatul curent
35,000
30,000 30,661
25,000
Valoare
20,000
15,000 16,035
10,000
5,000
0 598
An
Rezultatul curent
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere
An
Dacă în anul 2006 profitul net era foarte mic, 68 Ron, iar cifra de afaceri era de
17, 645 Ron în anul 2008 datorită creşterii cotei de piaţă şi a profitabilităţii firmei profitul
ajunge la 26,011 Ron şi cifra de afaceri la 232,468 Ron, înregistrând o creştere de 13,17
ori.
CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE
Reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a unei întreprinderi la
sfârşitul unui exerciţiu financiar destinată să remunereze capitalurile proprii prin
devidende şi investiţii de menţinere şi înlocuire, precum şi investiţii noi (de dezvoltare).
CAF este pozitivă în toţi cei 3 ani, ceea ce înseamnă că firma dispune de un flux
net de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului financiar. Firma dispune de mijloacele necesare
activităţii de menţinere a procesului de producţie şi a celei de expansiune după
repartizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de către conducerea
întreprinderii.
Creşterea capacităţii de autofinanţare semnalează faptul că întreprinderea a fost
capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea
încrederii acţionarilor şi a creditorilor.
Se observă că valorile obţinute prin metoda aditivă coincid cu cele obţinute prin
metoda deductivă,deci interpretările acestor valori sunt similare.
Capacitatea de autofinanţare exprimă un surplus financiar degajat de activitatea
rentabilă a firmei. Ea nu are decât un caracter potenţial dacă nu este susţinută de mijloace
financiare efective. Surplusul monetar degajat prin creşterea trezoreriei nete în ultimele
două exerciţii financiare dovedeşte că cea mai mare parte a acestei capacităţi de
autofinanţare este susţinută de o trezorerie efectiv disponibilă.
Grafic 12
Capacitatea de autofinantare
30,000
Valoare
20,000
10,000
0
2006 2007 2008
An
Capacitatea de autofinantare
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere
Grafic 13
Evolutia profitului net comparativ cu capacitatea de
autofinantare
30,000
Valoare 20,000
10,000
0
2006 2007 2008
An
Din graficul nr 13 se observă faptul că profitul net este aporoape egal cu capacitatea
de autofinanţare pe parcursul celor trei ani ceea ce înseamnă că firma reinvesteşte profitul
pentru a se dezvolta şi a-şi creşte cota de piaţă.
3. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE
TABLOUL DE FINANŢARE
Tabloul de finanţare permite descrierea egalităţii dintre fluxurile de utilizări şi
fluxurile de resurse pe o perioadă de gestiune, din care cauză se mai numeşte şi tobloul
utilizărilor şi resurselor.
Pe baza bilanţului disponibil se obţine următorul tablou de finanţare:
TABLOUL CASH-FLOW-URILOR
Tabloul cash-flow-urilor Tabel 6.18. (Lei)
TABLOUL CASH-FLOW-URILOR 2006 2007 2008
a)CF de exploatare -11,025 6,129 38,110
CAF 68 15,229 26,086
ΔNFR 11,083 9,096 -12,073
Vn fin incasate 10 4 49
b) CF de finantare 68,841 53,577 22,959
Emisiune de actiuni 0 0 0
Dividende 105 222 75
Noi credite 68,946 53,799 23,034
c)CF de investitii -57,662 -56,442 -60,747
ΔImobilizari brute 57,672 56,446 60,796
Vn fin încasate 10 4 49
CF=a)+b)+c) 154 3,264 322
*Sursa: calcule proprii
Fluxul net negativ din activitatea de exploatare din anul 2006 indică un
dezechilibru al trezoreriei firmei, întrucât încasările obţinute din vânzările aferente
activităţii principale ale firmei sunt insuficiente pentru acoperirea plăţilor curente. Într-o
asemenea situaţie, finanţarea activităţii curente se va asigura prin recursul la surse externe
(care necesită costuri suplimentare) sau prin operaţiuni de dezinvestire (care pot diminua
capacitatea productivă a întreprinderii). În anul 2007 şi 2008 cash-flow-ul de exploatare
devine pozitiv ceea ce semnifica faptul că firma îşi poate finanţa singura producţia,
investiţiile şi îşi poate achita dividendele către acţionari.
Cash-flow-ul din activităţile de finanţare pune în evidenţă evoluţia viitoare.
Fluxurile pozitive generate de activitatea de finanţare arată că în cursul exerciţiului
financiar firma a recurs la procurarea de fonduri (din surse interne sau externe) necesare
fie pentru a-şi acoperi deficitul de trezorerie din exploatare, fie pentru a susţine un proces
de investire.
Fluxurile negative din activitatea de investiţii exprimă un proces de investire la
nivelul firmei.
a) CFD acţionari reprezintă diferenţa între încasări şi plăţi din punct de vedere al
acţionarilor în relaţia acestora cu firma
Cash-flow disponibil pentru acţionari Tabel 6.22. (Lei)
Nr. Indicatori 2005 2006 2007
1 Profit Net 68 15,007 26,011
2 Capital propriu 268 15,275 41,286
3 ΔCapital propriu - 15,007 26,011
4 CF pt actionari 68 305 0
*Sursa: calcule proprii
Mărimea negativă a CFDacţionari nu reflectă neaparat o stare nefavorabilă pentru
firmă. Aceste valori se datoreaza faptului ca remunerarea potentială pe seama cash-flow-
lui de gestiune (care în cazul acţionarilor apare sub formă de profit net) este mai mică
decât fluxul de trezorerie determinat de modificarea capitalurilor proprii.
În cei trei ani, rata curentă este supraunitară, ceea ce înseamnă că firma este foarte
lichidă. Rata rapidă depăşeşte cu mult valoarea optimă de 90-100%, ajungând la 195% în
2006, la 476% in 2007 şi la 156% in 2008, ceea ce ar însemna că firma poate să mai
investească pentru a-şi reduce această lichiditate excesivă.
Firma apelează la credite pe termen lung într-o proporţie mult mai mare decât
pentru cele pe termen scurt. Acest fapt semnifică o tendinţă crescută de a investi dar
totusi gradul de indatorare este foarte ridicat.
Solvabilitatea patrimonială atinge valoarea de 38.4% in 2006, de 10.58%,in 2007 si de
17.91% in 2008, mult sub nivelul o
Analiza SWOT
Un pas important in analiza situatiei firmei consta in stabilirea calitatilor,
defectelor, oportunitatilor de piata si amenintarilor, printr-o analiza SWOT. Acesta este
un proces simplu care poate oferi intelegere profunda a problemelor potentiale si critice
care pot afecta o afacere.
• Puncte forte
- CA- Odată cu creşterea producţiei vândute au crescut şi veniturile din vânzarea
mărfurilor, în consecinţă a crescut considerabil şi cifra de afaceri de la un an la altul;
- CAF a crescut, aceasta însemnând că firma are un echilibru financiar bun, fiind valoare
maximă ce poate contribui la dezvoltarea întreprinderii în absenţa distribuirii
dividendelor;
- Societatea este foarte bine pozitionata pe anumite segmente de piata
- Calitatea exceptionala a produselor importate;
- Brand-uri cunoscute;
- Investitiile importante in tehnologie si echipamente de ultima generatie, ca si
modernizarea spatiilor de depozitare si a fluxurilor de fabricatie au permis cresterea
constanta a calitatii si sigurantei produselor companiei;
- Angajaţi foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional - colectivul este
format din specialisti: ingineri, economisti, mecanici, şoferi.
- BPuncte slabe
- Concurenţa, criza economică, preţuri prea mari la materii prime;
- Distanţa până la furnizori, scumpirea utilităţilor;
- Obiectivul strategic al companiei nu este foarte clar comunicat si nu este defalcat in
obiective specifice;
- Dimensiunile reduse ale depozitului raportat la fluxul de marfa;
- Lipsa unui brand de angajator foarte puternic;
- Sincope in sistemul informatic;
- Lipsa unui pachet de beneficii consistent pentru angajati;
- Pretul ridicat al produselor comercializate.
Oportunitati:
- Dezvoltarea unor relatii de colaborare cu clientii mari de tipul win-win;
- Lărgirea portofoliului de produse prin diversificarea gamelor existente si prin aducere
de produse noi si lansarea lor pe piata;
- Posibilitatea maririi ariei de distributie datorita autovehiculelor proprii;
- Posibilitatea de colaborare cu clienti nou intrati pe piata;
- Posibilitatea prestarii de servicii catre alte companii;
- Posibilitatea obtinerii unor finantari din fonduri europene pentru construirea de depozite
noi;
- Existenţa unor alte modalităţi de a obţine bani mai multi din alte activităţi şi investiţii.
Amenintari:
- Scaderea consumului la nivel mondial din cauza crizei financiare;
- Intrarea pe piata a unor concurenti noi;
- Imposibilitatea de a satisface toate nevoile clientilor privind gama de produse din cauza
spatiului de depozitare limitat;
- Riscul de a pierde angajati valorosi din cauza lipsei unui pachet de beneficii flexibile;
- Din cauza distributiei neomogene a clientilor, existenta unor intarzieri in livrarea marfii;
- Dezechilibre in cadrul companiei din cauza comunicarii defectoase intre departamente
(conflicte organizationale care scad eficienta angajatilor);
- Numarul prea mic de masini de transport marfa, ceea ce nu-i permite logisticii sa tina
pasul cu comenzile luate de departamentele de vanzari de la clienti si, implicit, pierderea
unor clienti.
VII. CONCLUZII