Sunteți pe pagina 1din 41

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SOCIETATEA

COMERCIALĂ

I. BILANŢUL - ELEMENT DE REFLECTARE A ECHILIBRULUI


FINANCIAR
Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare, decizie şi control, este
necesar ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic
informaţiile generate de conturi şi calculele contabile, în documente de sinteză expresiv şi
relevante, accesibile nu numai specialiştilor, ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii
patrimoniale în calitate de: investitor, administrator, bancă, creditor, fiscalitate şi alte
organisme economice şi sociale. Aceste documente de sinteză redau o imagine fidelă
asupra situaţiei patrimoniale, rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii. Toţi
agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ
contabil1.
Putem defini bilanţul ca fiind documentul contabil de sinteză prin care se prezintă
elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar
precum şi în alte situaţii prevăzute de lege2 (fuziune, încetarea activităţii etc).
Punctul de plecare în analiza financiară este studiul structurii financiare a
bilanţului, ceea ce înseamnă studiul relaţiilor care există între diferite posturi de activ, de
capital şi de datorii, care să definească condiţiile de echilibru financiar al întreprinderii,
altfel spus, capacitatea de a asigura solvabilitatea sa pentru a preîntâmpina riscul de
faliment.
Prin conţinutul său bilanţul contabil oferă informaţiile necesare pentru aprecierea
gestiunii financiare a întreprinderii precum şi pentru stabilirea valorii acesteia, el
caracterizând mărimea resurselor şi a utilizărilor la care a recurs un agent economic în
cursul unei perioade de gestiune. Deoarece reflectă starea patrimonială a întreprinderii,
bilanţul se încheie la sfârşitul perioadei de gestiune, pe elemente de activ respectiv de
capital propriu si datorii. Structura bilanţului este prezentată în Anexa nr. 1.
Importanţa bilanţului contabil derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte:
1) Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor
izvorăşte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităţii curente, după
criterii bine stabilite, într-un număr restrâns de indicatori, care să poată oferi o imagine de
ansamblu asupra situaţiei economico-financiare a unităţii patrimoniale.
2) Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin
aceea că, pe baza bilanţului contabil se analizează periodic, gradul realizării indicatorilor
proiectaţi şi a rezultatelor, se identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a
activităţii economice şi financiare.
Adunările Generale ale Acţionarilor, Consiliile de Administraţie, managerii
unităţilor patrimoniale analizează periodic situaţia economico-financiară, pe baza
bilanţului contabil, a anexelor sale şi a raportului de gestiune, componente de bază ale
dării de seama contabile.
3) Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta
activitatea viitoare. În acest scop, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru
perioadele următoare se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din
perioada considerată baza de raportare.
II. INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR

Realizarea obiectivului major al unei întreprinderi (maximizarea valorii sale


patrimoniale) poate avea loc numai în condiţiile unei activităţi profitabile şi a menţinerii
echilibrului financiar.
Echilibrul financiar reprezintă egalitatea dintre sursele financiare şi mijloacele
economice necesare desfăşurării activităţii de exploatare, financiare şi extraordinare pe

1
Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii 82/1991,
2
O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarean reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,
publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 30 noiembrie 2005
termen lung şi scurt. Analiza financiară evidenţiază modalităţile de realizare a
echilibrului financiar având ca obiective:
- echilibrul pe termen lung – se compară capitalul resurse permanentele cu
utilizări permanente rezultând fondul de rulment (FR)
- echilibrul pe termen scurt – se compară activele circulante (utilizări
temporare) cu obligaţiile pe termen scurt (resurse temporare) indicatorul
folosit fiind nevoia de fond de rulment (NFR)
- echilibrul curent – se compară nivelul disponibilităţilor cu nivelul creditelor
bancare temporare sau fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment,
indicatorul folosit fiind trezoreria netă
Baza de pornire pentru analiza echilibrului financiar este respectarea a două
relaţii:
• activele stabile (cu lichiditate peste 1 an) sunt finanţate din surse stabile (cu
exigibilitate mai mare de 1 an)
• activele circulante, ciclice (cu lichiditate sub 1 an) trebuie finanţate din
datorii pe termen scurt (cu exigibilitate sub 1 an) egalităţi.

Bilanţ financiar Tabel 2.1


ACTIV CAPITAL PROPRIU ŞI DATORII
ACTIVE IMOBILIZATE NETE CAPITALUL PROPRIU
• Imobilizări necorporale • Capital social
• Imobilizări corporale • Rezultat reinvestit
• Imobilizări financiare >1 an • Provizioane
(inclusiv creanţe > 1 an) • Prime de capital
• Rezerve
DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
ACTIVE CIRCULANTE DATORII PE TERMEN SCURT
• Stocuri - către furnizori
• Creanţe < 1an - către salariaţi
(inclusiv imobilizări fin. < 1an) - către bugetul statului
• Cheltuieli în avans - către bănci
Active de trezorerie - venituri in avans
• Disponibilităţi Pasive de trezorerie
• Investiţii financiare pe termen
scurt
TOTAL ACTIV TOTAL CAPITAL PROPRIU ŞI DATORII
3
*Sursa: Stancu, Ion, Finanţe
Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza prin analiza fondului de rulment,
a necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei.
2.1. FONDUL DE RULMENT
Fondul de rulment reprezintă nivelul surselor permanente utilizate pentru
finanţarea activelor circulante sau partea din sursele stabile utilizate pentru finanţarea
activelor ciclice. El apare ca o marjă de securitate financiară care permite firmei să facă
faţă, fără dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt, fiind expresia realizării
echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului
financiar pe termen scurt.

3
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag. 712
Modalitatea de calcul a fondului de rulment
Noţiunea de fond de rulment, rezultată prin punerea în corespondenţă a lichidităţii
activelor cu exigibilitatea capitalurilor şi a datoriilor, permite aprecierea pe termen
lung/scurt a riscului de nerambursare a obligatiilor şi a riscului de faliment.
Fondul de rulment reprezintă marja de securitate ce măsoară echilibrul financiar şi
se poate aprecia fie ca diferenţă între capitalurile permanente şi activul imobilizat, fie ca
diferenţă între activul circulant şi datoriile pe termen scurt4.

FONDUL DE RULMENT (FR) Tabel 2.2


Pe baza elementelor pe termen lung Pe baza elementelor pe termen scurt
FR = CP – AIN FR= AC – DTS
CP- capital propriu AC – active curente
AIN- active imobilizate nete DTS – datorii pe termen scurt
În acest caz, fondul de rulment În aceast caz, fondul de rulment
exprimă excedentul de resurse permanente reflectă corelaţia dintre lichiditatea
care asigură finanţarea activelor circulante. activelor circulante şi exigibilitatea
Acest excedent de resurse permanente este datoriilor pe termen scurt.Aceasta prezintă
folosit pentru acoperirea nevoilor, fiind o valoare informativă ridicată asigurând
destinat reînnoirii activelor circulante. legătura dintre cele două părţi ale bilanţului
financiar5.
*Sursa: Economica.md, Analiza economico-financiara a întreprinderii

Modul de calcul a fondului de rulment Fig. 2.1

AIN CP Cpr
FRF
DTML
AC
DTS
*Sursa: interpretare proprie pe baza bilanţului financiar

Interpretarea fondului de rulment


calculat pe baza elementelor pe termen scurt Tabel 2.3
FR < 0 FR = 0 FR > 0

4
Economica.md Analiza financiara a intreprinderii, 28 Ianuarie 2008
5
Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara Editura ASE , Bucuresti, 2002
Fondul de rulment Este situaţia care
Se inregistreaza un excedent
negativ arată faptul că o marchează respectarea
de lichiditati potentiale pe
parte din datoriile pe regulilor de principiu ale
termen scurt fata de
termen scurt au fost finanţării; activele pe
exigibilitatea potentiala pe
folosite la finanţarea termen scurt pot fi termen scurt. Intreprinderea are
activelor stabile (cu finanţate integral pe seama
o situatie favorabila in termeni
durata mai mare de 1an) datoriilor pe termen scurt.
de solvabilitate, pentru ca este
Sunt previzibile Solvabilitatea pe
in masura sa faca fata
dificultăţi din punct de termen scurt pare a fi obligatiilor la scadenta,
vedere al asigurării asigurata, dar acest
dispunand in plus de un stoc
echilibrului financiar, echilibru este fragil, putand
tampon de lichiditati potentiale.
respectiv solvabilitatea, fi compromis de orice Existenţa unui fond de
impunându-se intervenţii dereglare in realizarearulment pozitiv diminuează
corectoare (apelarea la creantelor. riscul de insolvabilitate,
împrumuturi pe termen întreprinderea dispunând de o
scurt, accelerarea marjă de securitate, care o poate
încasărilor, încetinirea proteja parţial sau integral de
plăţilor). efectele perturbării ciclului de
încasare sau de plăţi6.
*Sursa : Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara

Factorii de influenţă ai fondului de rulment


Fondul de rulment se modifică datorită variaţiei posturilor de activ respectiv de
capital şi datorii implicate în determinarea lui. Studiul acestor variaţii prezintă interes în
analiză deoarece permite cunoaşterea politicii economice a întreprinderii şi mai ales a
celei financiare.
Factorii care influenţează nivelul şi tendinţa fondului de rulment sunt reprezentaţi
în tabelul următor :

Influenţa fondului de rulment Tabel 2.4


Factori care diminuează FR Factori de creştere a FR
1. Creşterea activelor imobilizate 1. Diminuarea activului imobilizat prin:
• Investiţii – necorporale • Amortizare
– corporale • Vănzări de active fixe
– financiare • Reevaluare
• Reevaluare • Retragere aport
• Aporturi de capital în natură • Vânzarea titlurilor financiare
2. Diminuarea capitalului permanent 2. Creşterea capitalului permanent
• Reducerea capitalului propriu • sporirea capitalului propriu
- retragerea acţionarilor - acumularea rezervelor
- distribuirea rezervelor - aporturi de capital
- repartizarea dividendelor - primirea de subvenţii
- pierderi din anii precedenţi - repartizarea profitului pentru
- reducerea sau anularea dezvoltare
6
Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara, Editura ASE , Bucuresti, 2002
provizioanelor - provizioane reglementate
reglementate • contractarea de împrumuturi pe
• restituirea împrumuturilor pe termen mediu şi lung
termen mediu şi lung
*Sursa: interpretare proprie

2.2.NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Necesarul de fond de rulment reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie


finanţate din surse stabile,respectiv activele circulante (cu termen de liciditate sub un an)
care urmează să fie finanţate din surse stabile (cu exigibilitate mai mare de un an),
respective suma necesară finanţării decalajelor, care se produc în timp între fluxurile
reale şi fluxurile de trezorerie determinate în special de activitatea de exploatare.

Modul de calcul a NFR


Relaţia de calcul a necesarului de fond de rulment este:

NFR= (Active temporare - Active de trezorerie) – (Pasive temporare – Pasive


de trezorerie)

Credite de
Disponibilităţi Datorii pe trezorerie
NFR= Active curente - + - termen - +
Plasamente scurt sold creditor
al contului
curent

NFR=Stocuri+Creanţe-Datorii de exploatare – Cheltuieli în avans

Interpretarea NFR
În urma comparării activelor ciclice cu resursele ciclice în activitatea unei
întreprinderi pot apare următoarele situaţii în ceea ce priveşte necesarul de fond de
rulment:
Interpretarea necesarului de fondului de rulment Tabel 2.5
NFR<0 NFR=0 NFR>0
Necesarul de fond de Cazul NFR=0 apare Această situaţie semnifică
rulment fiind negativ foarte rar deoarece un surplus de nevoi temporare
semnifică un surplus de foarte rar se întâmplă în raport cu resursele
resurse tempo-rare în raport ca nevoile temporare temporare.Este o situaţie
cu nevoile temporare.Este ale firmei să fie egale normală dacă este determinată
considerată o situaţie cu resursele temporare de politica de investiţii a firmei
pozitivă,normală dacă se având în vedere privind activele
datorează accelerării vitezei caracterul pemanent imobilizate,dacă este datorată
de rotaţie a stocurilor şi dinamic al activităţilor creşterii vânzărilor sau măririi
creanţelor sau a angajării unor desfăşurate de agenţii ciclului de fabricaţie datorită
dato-rii de exploatae cu economici. creşteri complexităţii
termene de plată mai relaxate. produselor.
*Sursa: Pertescu Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil7

Factori de influenţă ai NFR


Dacă avem în vedere modul de calcul al NFR se evidenţiază faptul că nivelul
acestuia este influenţat de nivelul nevoilor temporare şi al resurselor temporare, altfel
spus de nivelul activităţii de exploatare realizate de întreprindere, nivel care determină în
mare măsură cifra de afaceri a întreprinderii şi reliefează condiţiile de exploatare privind
gestiunea stocurilor,a clienţilor şi furnizorilor şi costurile realizate.Pornind de la această
precizare identificăm ca factori de influenţă:
Influenţa necesarului de fondului de rulment Tabel 2.6
Factori care diminuează NFR Factori de creştere a NFR
1. Scăderea CA 1. Creşterea CA
2. Creşterea vitezei de rotaţie a 2. Scăderea vitezei de rotaţie a stocurilor
stocurilor 3. Creşterea costurilor de producţie
3. Scăderea costurilor de 4. Creşterea indicelui inflaţiei
producţie 5. Creşterea duratei ciclului de
4. Scăderea indicelui inflaţiei exploatare
5. Scăderea duratei ciclului de
exploatare
*Sursa: interpretare proprie

Se consideră că influenţa cea mai mare asupra necesarului de fond de rulment o au


modul de gestionare a stocurilor,viteza de rotaţie a furnizorilor şi viteza de rotaţie a
clienţilor

2.3.TREZORERIA NETĂ
7
Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006;
Trezoreria la nivelul unei întreprinderi este imaginea disponibilităţilor monetare şi a
plasamentelor, pe termen scurt apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor,
respectiv din plasarea excedentului monetar.
Analiza trezoreriei nu este altceva decât analiza echilibrului financiar pe termen
scurt când se compară o mărime relativ constantă (fondul de rulment) cu o mărime fluctu-
ntă (necesarul de fond de rulment).
Modalitatea de calcul a trezoreriei nete
Trezoreria netă (TN) Tabel 2.7
TN=FR-NFR TN = AT – PT
FR – fond de rulment AT – active de trezorerie
NFR – necesar de fond de rulment PT – pasive de trezorerie
Activele de trezorerie cuprind
disponibilităţile băneşti în conturi şi casă;
Pasivele de trezorerie cuprind creditele
curente şi soldul creditor la bănci.
*Sursa: interpretare proprie

Intrerpretarea trezoreriei nete


Trezoreria este expresia desfăşurării unei activităţi eficente sau ineficente a
între-prinderi legate de posibilitatea obţinerii unei trezorerii pozitive sau
negative.Trezoreria se poate afla în una din următoarele situaţii:

Interpretarea trezoreriei nete Tabel 2.8


TN<0 TN=0 TN>0
Această situaţie Stricta egalitate dintre Este rezultatul echilibrului
evidenţiază un dezechilibru fondul de rulment şi financiar curent al
financiar când nevoia de fond necesarul de fond de înreprinderii şi reflectă
de rulment nu poate fi rulment nu poate fi decât nivelul superior al fondului
finanţată în întregime din fortuită şi pasageră. Cu o de rulment faţă de necesarul
resurse permanente. Reflectă trezorerie zero de fond de rulment
o situaţie nefavorabilă pentru întreprinderea se fereşte la Trezoreria pozitivă se
întreprindere concretizată într- fel de bine contra riscului concretizează în
un nivel mai scăzut al unei sterilităţi de excedente disponibilităţi băneşti în
lichidităţii din contul la bancă durabile cât şi contra conturi şi în casă.
şi din casă faţă de nivelul riscului de dependenţă vis-
creditelor curente şi al a-vis de bancheri.
soldului creditor la bănci.
*Sursa: Pertescu Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil8

8
Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006;
Factori de influenţă ai trezoreriei

Trezoreria calculându-se ca diferenţă între fondul de rulment şi necesarul de fond


de rulment face ca factorii de influenţă ai fondului de rulment şi ai necesarului de fond de
rulment să fie şi factori de influenţă ai trezoreriei.
Astfel factorii de influenţă ai creşterii trezoreriei se pot identifica în factori de creş-
tere ai fondului de rulment şi în factori de scădere ai necesarului de fond de rulment,iar
factorii de influenţă ai trezoreriei sunt reprezentaţi de factorii de diminuare a fondului
derulment şi factorii de creştere ai necesarului de fond de rulment.

III ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

3.1. SOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Indicatori utilizaţi în analiza pe baza contului de rezultate, soldurile intermediare


de gestiune oferă informaţii cu privire la profitabilitatea firmei pe diverse paliere. Acestea
pot fi determinate de caracteristici de activitate (de exploatare, financiara, exceptionala),
dar şi de monetaribilitate (definind prin acest indicator calitatea elementelor de venituri
de a fi încasabile, respectiv a celor de cheltuieli de a fi plătibile) sau de participare a
anumitor stakeholderi la distribuirea rezultatelor financiare9.
Soldurile intermediare de gestiune sunt calculate pe baza Contului de Profit si
Pierdere. Acestea reprezinta de fapt paliere succesive ce duc la formarea rezultatului
final. Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada, pornind de la cel mai cuprinzator
(productia exercitiului + marja comerciala) si incheind cu cel mai sintetic (rezultatul net
al exercitiului). Tabloul S.I.G. cuprinde urmatorii indicatori: marja comerciala, productia
exercitiului, valoarea adaugata, excedentul brut (sau insuficienta bruta) de exploatare,
rezultatul exploatarii (profit sau pierdere), rezultatul curent (profit sau pierdere),
rezultatul net al exerciţiului (profit net sau pierdere).10

Soldurile intermediare de gestiune Tabel 3.1


SIG Observatii
Marja comerciala reprezinta excedentul
Venituri din vânzarea marfurilor vanzarilor de marfuri fata de costul de
- Cheltuilei aferente mărfurilor vândute cumparare al acestora. Ea reprezinta
principalul indicator de apreciere a
= Marja comercială performantelor unei activitati comerciale.
Venituri din vânzarea produselor finite Producţia exercitiului este specifica
+ Producţia stocată activitatii industriale si oferă o imagine mai
+ Producţia imobilizată fidelă a activităţii reale întreprinderii pe
= Producţia exerciţiului durata perioadei de gestiune.

9
Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed.
Economică, Bucureşti, 2002
10
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008
Marja comercială Valoarea adaugata exprima cresterea de
+ Producţia exerciţiului valoare rezultata din utilizarea factorilor de
- Cheltuieli cu materii prime productie, indeosebi a fortei de muncă si
- Cheltuieli cu materiale consumabile capitalului, peste valoarea bunurilor si
- Cheltuieli cu energia şi apa serviciilor provenind de la terti, in cadrul
- Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate activitatii curente a intreprinderii.
de terti
= Valoarea adăugată
Valoarea adăugată Excedentul brut de exploatare (EBE)
+ Venituri din subvenţii de exploatare scoate în evidenţă fluxuride de numerar
- Cheltuieli cu impozite, taxe şi implicate în activitatea de exploatare a
vărsăminte asimilate întreprinderii.
- Cheltuieli cu remuneraţiile personalului
-Cheltuieli privind asigurările sociale şi
protecţia socială
= Excedentul brut de exploatare (EBE)
Excedentul brut de exploatare Rezultatul exploatării oferă informaţii
+ Venituri din provizioane privind privind mărimea resurselor determinate de
activitatea de exploatare activitatea de exploatare pe care
+ Alte venituri de exploatare întreprinderea se poate baza pentru
- Cheltuieli cu amortizările şi acoperirea cheltuielilor sale financiare.
provizioanele de exploatare
- Alte cheltuieli de exploatare
=Rezultatul exploatării
Rezultatul exploatării
+Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
= Rezultatul curent
Rezultatul curent Rezultatul brut este rezultatul activităţii
+ Venituri extraordinare ordinare ( de exploatare, financiară şi
- Cheltuieli extraordinare extraordinară)
=Rezultatul brut
Rezultatul brut Rezultatul net exprimă mărimea absolută a
- Impozit pe profit rentabilităţii financiare, cu care sunt
= Rezultatul net remuneraţi acţionarii pentru capitalurile
proprii investite
*Sursa: Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară11

11
Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti,
2004.
3.2. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Alături de soldurile intermediare de gestiune, în analiză este utilizat indicatorul


“capacitate de autofinantare”, exprimând în termeni monetari (de încasări şi de plăţi)
capacitatea firmei de a-şi asigura dezvoltarea prin mijloacele financiare proprii.12
Indicator calculate pe baza contului de rezultate, capacitatea de autofinaţare
exprimă practic o diferenţă între veniturile încasabile ale firmei şi cheltuielile plătibile ale
acesteia.
Literatura de specialitate a consacrat două metode de calcul ale acesteia,
cunoscute sub denumirea de metoda deductivă şi metoda aditivă.

Capacitatea de autofinantare Tabel 3.2


CAF metoda deductive = CAF metoda aditiva =
EBE Profit net
+ Alte venituri din exploatare - Venituri nemonetare
- Alte cheltuieli de exploatare + Cheltuieli nemonetare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
- Impozitul pe profit
*Sursa: Stancu, Ion, Finanţe13

Capacitatea de autofinanţare calculate printr-una din cele doua metode reflecta


resursele potenţiale de finanţare create de întreprindere din gestiunea afacerii sale, o parte
din acestea putând fi folosite in finanţarea activităţii viitoare.

IV. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Avându-se în vedere că bilanţul contabil prezintă o viziune statică asupra situaţiei


financiare, iar contul de profit şi pierdere prezintă în dinamică activitatea întreprinderii,
pentru prezentarea în dinamică a evoluţiei situaţiei financiare, teoria şi practica contabilă
şi financiară a elaborat tabloul de finanţare.
Tabloul de finanţare se regăseşte sub mai multe forme, 2 dintre acestea fiind mai
importante:
1. Tabloul de utilizări şi resurse
2. Tabloul cash-flow-urilor

4.1. TABLOUL UTILIZARILOR SI RESURSELOR

Tabloul de utilizări şi resurse prezintă situaţia patrimonială între bilanţul de


deschidere şi bilanţul de închidere a exerciţiului financiar sub aspectul păstrării
echilibrului funcţional. Întocmirea tabloului de utilizări şi resurse presupune efectuarea
unei distincţii între fluxurile patrimoniale, financiare şi monetare.
12
Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed.
Economică, Bucureşti, 2002
13
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag. 729
Pentru întocmirea unui tablou de utilizări şi resurse trebuie să se determine
variaţiile posturilor bilanţiere între două bilanţuri succesive, care formează o balanţă
diferenţiată sau balanţa mutaţiilor.
Tabloul de finanţare cuprinde 2 părţi:
Prima parte stabileşte modul de realizare a echilibrului structural între utilizările şi
resursele bilanţului funcţional, adică variaţia fondului de rulment. Această parte a
totalului de finanţare evidenţiază modul de finanţare şi politica de investiţii promovată de
întreprindere.
Partea a II-a a tabloului de utilizări şi resurse evidenţiază variaţia necesarului de
fond de rulment, ca urmare a modificării elementelor ce intră în componenţa activelor
circulante şi a datoriilor pe termen scurt, variaţia ce are profunde incidente asupra
realizării echilibrului financiar. Această parte arată modul în care necesarul de fond de
rulment a fost utilizat pentru acoperirea necesităţilor de finanţare asigurând pe de o parte
echilibrul funcţional între utilizări şi resurse şi echilibrul monetar între încasări şi plăţi
evidenţiat prin trezoreria netă.

Tabloul de utilizări şi resurse Tabel 4.1


Utilizări suplimentare Resurse suplimentare
Dividendele Capacitatea de autofinanţare
Achiziţionările de imobilizări Cesiunile de imobilizări
Reducerile de capitaluri proprii Creşterile de capital propriu
Rambursările de datorii financiare Creşterile de datorii financiare
Total utilizări suplimentare pe termen lung Total resurse suplimentare pe termen lung
ΔFR = ΔRESURSE – ΔUTILIZĂRI
Stocuri Stocuri

creanţe clienţi creanţe clienţi

furnizori furnizori

datorii salariale datorii salariale


Total utilizări suplimentare pe termen scurt Total resurse suplimentare pe termen scurt
ΔNFR = ΔUTILIZĂRI– ΔRESURSE
*Sursa: interpretare proprie

4.2. TABLOUL CASH-FLOW-URILOR

Tabloul cash-flow-urilor permite aprecierea gradului de independenţă al


întreprinderii în gestionarea lichidităţilor sale care are un impact hotărâtor asupra
"sănatăţii" sale financiare.Avantajul acestui tablou în comparaţie cu tabloul de utilizări şi
resurse este acela că permite evidenţierea influenţelor pe care le au fenomenele de stocaj
şi a consecinţelor generate de decalajele existente între încasări şi plăţi.
Tabloul fluxurilor de trezorerie arată modul în care este utilizată trezoreria de care
dispune întreprinderea ca urmare a activităţii desfăşurate după deducerea prelevărilor
obligatorii, în special pentru finanţarea investiţiilor14.
14
www.bursierul.ro ,Conţinutul gestiunii financiare a întreprinderii, 4 februarie 2007
Principalele componente ale acestui tablou sunt:

Tabloul cash-flow-urilor Tabel 4.2


Activitatea de exploatare Activitatea de investiţii Activitatea de finanţare

Cf exploatare = CF investiţii = CF finanţare =


+ încasările în numerar din - plăţile în numerar pentru + venituri în numerar din
vânzările de bunuri şi achiziţia de terenuri şi emisiunea de acţiuni
prestarea de servicii mijloace fixe
- plăţile în numerar către - plăţile în numerar pentru
- plăţile în numerar către
furnizorii de bunuri şi achiziţia de instrumente de
acţionari pentru a
servicii capital propriu achiziţiona sau a
răscumpara acţiunile
- plăţile în numerar către şi + încasările în numerar din + veniturile în numerar din
în numele angajaţilor vânzarea de instrumente de emisiune de obligaţiuni
capital propriu
- plăţile în numerar sau - avansurile în numerar şi - rambursările în numerar
restituiri de impozit pe împrumuturi efectuate către ale unor sume împrumutate
profit alte părţi
+ încasări în numerar din
rambursarea avansurilor si
împrumuturilor efectuate
către alte părţi
*Sursa: interpretare proprie

Activitatea de exploatare - Aceasta include efectele monetare (încasările şi


plăţile) ale operaţiilor curente ale întreprinderii care contribuie la formarea rezultatului
din exploatare; în termenii normei IAS 7, acestea sunt fluxurile rezultate din principalele
activităţi generatoare de venituri.
Informaţiile legate de fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare
sunt un indicator cheie pentru aprecierea capacităţii unei firme de a genera suficiente
lichidităţi pentru a putea rambursa împrumuturi, a-şi menţine capacitatea productivă, a
plăti dividende şi a efectua investiţii fără a apela la surse externe de finanţare.15
Un flux net negativ din activitatea de exploatare indică un dezechilibru al
trezoreriei firmei, întrucât încasările obţinute din vânzările aferente activităţii principale
ale firmei sunt insuficiente pentru acoperirea plăţilor curente. Într-o asemenea situaţie,
finanţarea activităţii curente se va asigura prin recursul la surse externe (care necesită
costuri suplimentare) sau prin operaţiuni de dezinvestire (care pot diminua capacitatea
productivă a întreprinderii).
Activitatea de investiţii - Aceasta cuprinde efectele monetare ale achiziţiilor şi
vânzărilor de active imobilizate şi a plasamentelor pe termen scurt (altele decât
echivalentele de lichidităţi).
15
http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de-Raportare-Financiara/IAS-7-
Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html
Informaţiile legate de fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investiţii
sunt importante, întrucât arată dacă au fost efectuate investiţii care urmează să genereze
beneficii economice în viitor. Un flux net pozitiv din activitatea de investiţii exprimă un
proces de dezinvestire la nivelul firmei, care semnalează fie lipsa de lichidităţi necesare
pentru activitatea curentă, fie o restructurare a capacităţii productive.
Fluxurile de trezorerie globale provenite din achiziţiile şi cedările de filiale şi
alte unităţi de afaceri trebuie să fie prezentate separat şi clasificate ca activităţi de
investiţii.16 Pentru astfel de achiziţii şi înstrăinări, companiile trebuie să prezinte
cumulativ în cursul perioadei, următoarele informaţii: contraprestaţia totală aferentă
achiziţiei sau cedării; ponderea din contraprestaţia aferentă achiziţiei sau cedării, primită
sub formă de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi; valoarea lichidităţilor şi
echivalentelor de lichidităţi din filiala sau unitatea achiziţionată sau cedată, după caz;
suma activelor şi datoriilor, altele decât lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi din
filiala sau unitatea achiziţionată sau cedată, sintetizată pe fiecare categorie principală.
Suma totală a lichidităţilor plătite sau încasate drept contraprestaţie aferentă
achiziţiilor sau vânzărilor de filiale sau alte entităţi de afaceri este raportată în situaţia
fluxurilor de trezorerie la o valoare netă, după deducerea lichidităţilor şi echivalentelor de
lichidităţi achiziţionate sau vândute. Efectele fluxurilor de trezorerie ale vânzărilor nu
sunt deduse din cele ale achiziţiilor. Prin urmare, o entitate trebuie să prezinte informaţii
distincte aferente achiziţiilor, pe de o parte, şi vânzărilor de filiale şi alte unităţi de
afaceri, pe de altă parte.
Activitatea de finanţare - Aceasta include consecinţele monetare ale operaţiilor
care provoacă modificări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi a datoriilor
întreprinderii, cum sunt: încasări din emisiunea de acţiuni, obligaţiuni, şi alte titluri
financiare şi plăţi pentru răscumpărarea acţiunilor proprii şi a titlurilor de împrumut etc.
Informaţiile legate de fluxurile de trezorerie degajate de activitatea de finanţare
sunt utile, întrucât permit estimarea sumelor ce urmează a fi plătite furnizorilor de fonduri
(investitorilor sau finanţatorilor externi). Un flux net pozitiv generat de activitatea de
finanţare arată că în cursul exerciţiului financiar firma a recurs la procurarea de fonduri
(din surse interne sau externe) necesare fie pentru a-şi acoperi deficitul de trezorerie din
exploatare, fie pentru a susţine un proces de investire.

4.3.CASH-FLOW-URI UTILIZATE PENTRU EVALUAREA FIRMEI

Aceste cash-flow-uri se calculează ca diferenţă între încasări şi plăţi din ipoteza


investitorilor ( acţionari şi creditori).
Cash-flow-ul de gestiune reprezintă fluxul de bani degajat de întreaga activitate
de gestiune a întreprinderii, cuprinzând remunerarea celor implicaţi în finanţarea acesteia.
Acest cash-flow este format din profitul net (care reprezinta remunerarea acţionarilor şi
fonduri pentru autofinanţarea investiţiilor noi în întreprindere), dobânzi (pentru

16
http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de-Raportare-Financiara/IAS-7-
Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html IAS 7 (par. 39-42)
remunerarea creditorilor) şi amortizarea (calculată şi reţinută în scopul mentinerii
întreprinderii la acelaşi nivel de dotare materială).17

CFgestiune = Profit net + Dobânzi + Amortizare

Cash-flow disponibil constituie fluxul net de bani care se distribuie acţionarilor


şi creditorilor ca remunerare a investiţiilor de capital făcute de acestia în întreprindere,
dupa ce au fost acoperite necesităţile de creştere economică.

CFD = CFgestiune - ∆Imobilizări - ∆Activ curent net

În cazul în care evaluarea întreprinderii se face separat, din perspectiva


acţionarilor sau a creditorilor, cash-flow-ul disponibil este defalcat pe cele doua destinaţii
principale de alocare.
CFD = CFDacţionari + CFDcreditori
CFDacţionari = Dividende - ∆Capital propriu
CFDcreditori = Dobânzi - ∆Datorii financiare
Dacă mărimea cash-flow-ul disponibil este pozitivă şi crescătoare, firma va avea
posibilitatea să îşi finanţeze investiţiile (strategice şi de exploatare) pe baza trezoreriei
degajate din activitatea de exploatare şi va reuşi să ramburseze o parte din credite fără să
apeleze la noi resurse externe.
Dacă cash-flow-ul disponibil este negativ atunci firma devine vulnerabilă pentru
că nu îşi poate finanţa activitatea pe baza trezoreriei şi nu va avea posibilitatea să-şi
remunereze acţionarii şi creditorii - firma va încerca să atragă noi fonduri externe de la
creditori şi acţionari.

4.4.ESTIMAREA VALORII INTREPRINDERII PRIN APLICAREA METODEI


DE ACTUALIZARE

Investitorii sunt interesaţi să compare câştigul pe care aceştia îl pot realiza prin
plasarea banilor lor în diferite oportunităţi de investire.
Din perspectiva unui acţionar, valoarea actuală a capitalului investit se determină
18
astfel:
CFDactiona ri + CPR 1
Vo(CPR) =
1 + Kc
unde:
Vo(CPR) – valoarea actuala a capitalurilor proprii;
CFDacţionari – cash-flow disponibil pentru acţionari;
CPR1 – valoarea capitalurilor proprii la sfârşitul exerciţiului financiar;
Kc - factor de actualizare aferent capitalurilor proprii.

17
Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed.
Economică, Bucureşti, 2002
18
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008
Din perspectiva unui creditor, valoarea actuală a capitalului investit se determină
19
astfel:
CFDcredito ri + DATfinanci are1
Vo(DATfin) =
1 + Kd
unde:
Vo(DATfin) – valoarea actuală a datoriilor financiare contractate de întreprindere;
CFDcreditori – cash-flow disponibil pentru creditori;
DATfin1 - valoarea datoriilor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar;
Kd – factor de actualizare aferent datoriilor financiare.
Analiza fluxurilor de numerar poate fi folosită atât de manager, pentru o mai bună
gestiune a activităţii întreprinderii, cât şi de investitori, pentru estimarea valorii investiţiei
făcute de aceştia în întreprindere.

4.5 ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE

Variate instrumente si tehnici sunt utilizate de analistul situatiilor financiare


pentru a transforma informatia din situatiile financiare in formate care faciliteaza
evaluarea conditiei si performantei financiare a unei companii atat in timp cat si
comparativ cu concurenta din cadrul industriei. Acestea includ: situatiile financiare in
format comun care exprima fiecare cont din bilant ca un procentaj din total active si
fiecare cont din contul de profit si pierdere ca un procentaj din vanzari nete; ratele
financiare – care standardizeaza datele financiare in termenii unor relatii matematice
exprimate sub forma unor procentaje sau multipli; analiza tendintelor – care necesita
evaluarea datelor financiare de-a lungul mai multor perioade contabile; analiza structurala
– care priveste structura interna a unei afaceri; comparatii in cadrul industriei care
compara o societate cu mediile industriei in care opereaza; si cel mai important – bunul
simt si judecata20.
Analiza lichidităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-si achita obligaţiile
curente din resurse curente. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii
de plata pe termen scurt.
Pentru analiza lichidităţii se folosesc următoarele rate:
1) Rata curentă reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a
se transforma intr-un termen scurt in lichidităţi pentru a satisface obligaţia de plǎţi
exigibile.
A ctive_ c urente
Rata curentă =
D atorii_ curente
× 100
Rata curentă în mod normal trebuie să fie supraunitară, ceea ce echivalează cu un
fond de rulment patrimonial pozitiv.
2) Rata rapidă exprima capacitatea întreprinderii de a-si onora datoriile pe
termen scurt din creanţe si disponibilităţi.
Active_ curente− Stocuri
Rata rapidă =
Datorii_ curente
× 100

19
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008
20
Dan Dumitru POPESCU, Instrumente şi tehnici de analiză - Ratele financiare de lichiditate, Tribuna
Economică. numărul 18 al revistei.
Rata rapidă exclude din activele pe termen scurt stocurile şi producţia
neterminată, care constituie adesea elementele a căror valoare şi lichiditate sunt incerte.
Pentru firmele cu pierderi, valoarea activelor luate în calcul se va diminua cu valoarea
pierderilor înregistrate. Valoarea optimă a lichidităţii imediate este de 90%, de dorit sa
tindă spre 100%.
3) Rata lichidităţii imediate caracterizează capacitatea de rambursare instantanee
a datoriilor ţinând cont de disponibilităţile existente.

Disponibiliti
RLI = × 100
Datorii _ curente

4) Solvabilitatea reprezintă capacitatea unităţii patrimoniale de a face faţă


obligaţiilor scadente care rezultă fie din angajamente anterioare contractate, fie din
operaţii curente, fie din prelevări obligatorii.
Dificultăţile financiare ale unei întreprinderi, în cazul în care devin periodice, pot
pune în pericol echilibrele fundamentale şi pot afecta imaginea firmei ce capătă o
reputaţie de rău-platnic.
Solvabilitatea patrimonială arată gradul în care capitalul social şi rezervele firmei
asigură acoperirea creditelor şi împrumuturilor. Valoarea optimă a solvabilităţii
patrimoniale: 40%-60%.
CPR
Solvabilitatea = Total .capital .si .datorii
Datorii _ tl
Gradul de îndatorare pe termen lung =
Total .capital .si .datorii
Datorii _ ts
Gradul de îndatorare pe termen scurt =
Total .capital .si .datorii
Datfin
Levier =
CPR

STUDIU DE CAZ PE SC.......


1 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI

Analiza echilibrului financiar presupune compararea anumitor categorii de active,


capitaluri şi datorii prin intermediul unor indicatori specifici aplicaţi bilanţului
financiar. Pentru a obţine bilanţul financiar, este necesară o tratare prealabilă a datelor
din bilanţul contabil, pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiză financiară
semnificativă. Bilanţul financiar conduce la determinarea unor indicatori reali şi
comparabili ai echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurt. Analiza financiară
devine astfel mult mai pertinentă şi permite obţinerea unor referinţe informative mult mai
fiabile.
Bilanţul financiar Tabel 6.1. (Lei)
Active 2006 2007 2008 Capital şi datorii 2006 2007 2008
Active 57,977 114,423 175,219 Capital permanent, 69,214 138,020 187,065
permanent din care
e
- Capital propriu 268 15,275 41,286
- Datorii pe termen 68,946 122,745 145,779
lung
Active Datorii curente
curente 11,754 29,859 55,294 517 6,262 43,448
Active de 154 3,418 3,740 Pasive de trezorerie
trezorerie 0 0 0
TOTAL 69,731 144,282 230,513 TOTAL CAPITAL ŞI 69,731 144,282 230,513
ACTIVE DATORII
*Sursa: calcule proprii pe baza bilanţului contabil din anexa nr. 2

Fondul de rulment
FR=capitaluri proprii+datorii pe termen mediu şi lung-active imobilizate

Calculul fondului de rulment Tabel 6.2. (Lei)


NR DENUMIRE 2006 2007 2008
1 Dat pe termen mediu si lung 68,946 122,745 145,779
2 Capitaluri proprii 268 15,275 41,286
3 Provizioane 0 0 0
3 Capital permanente=1+2+3 69,214 138,020 187,065
4 ACTIVE PERMENENTE 57,977 114,423 175,219
6 Fond de Rulment =3-4 11,237 23,597 11,846
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar

Din tabelul nr. 2, se observă că pe parcursul perioadei 2006-2008, fondul de


rulment înregistrează fluctuaţii dar este pozitiv, fapt ce reflectă o stare de echilibru
financiar pe termen lung şi contribuţia acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe
termen scurt. Atunci când FR este pozitiv, capitalurile permanente finanţează o parte din
activele circulante, dupa finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Astfel, fondul de
rulment pozitiv apare ca un fond de rezervă din care se pot finanţa deficitele care pot să
apară între alocările şi resursele de finanţat pe termen scurt. Această stare de echilibru
financiar se realizează pe seama resurselor financiare proprii dar şi prin existenţa
datoriilor pe termen lung.
Grafic 1
Fond de rulment

50,000

0
2006 2007 2008
Fond de rulment 11,237 23,597 11,846

*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar


În ceea ce priveşte valorile înregistrate de fondul de rulment în cei trei ani, se
observă că valoarea acestui indicator creşte în 2007 faţă de 2006 cu 109.99% , în 2008
faţă de 2007 scade cu 50,2%, iar faţă de 2006 creşte cu 5,41%.
O apreciere corectă asupra fondului de rulment al întreprinderii nu se poate realiza
fără analiza factorilor de influenţă care au condus la această situaţie. Dacă am reprezenta
sistematic evoluţia fondului de rulment de la un an la altul aceasta s-ar prezenta astfel:
 în 2007 faţă de anul 2006 fondul de rulment a crescut cu 12, 360 Ron , principalii
factori de influenţă fiind variaţia activelor permanente, respectiv variaţia pasivelor
permanente.
Creşterea activelor permanente s-a datorat:
• creşterii valorii imobilizărilor corporale în valoare de 49,441 Ron;
• creşterea valorii imobilizărilor financiare în valoare de 7,310 Ron.

Creşterea capitalurilor permanente s-a datorat:


• contractarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung în valoare de 53,799 Ron;
• creşterea capitalurilor proprii prin reinvestirea profitului în valoare de 15,007
Ron.
 în 2008 faţă de 2007 valoarea fondului de rulment înregistrează o scădere datorită
unei creşteri a activelor permanente mai mare decât cea a capitalurilor permanente:
Creşterea activelor permanente:
• creşterea valorii imobilizărilor corporale de la 107.113 Ron (în 2006) la 163.219
Ron (în 2007);
• creşterea imobilizărilor financiare în valoare de 4,690 Ron.
Cresterea capitalurilor permanente s-a datorat:
• contractarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung la 145,779 Ron ( creştere cu
doar 18,76% fata de perioada anterioara când creşterea a fost de 20%);
• creşterea capitalurilor proprii prin încorporarea de rezerve şi repartizarea
profitului pentru dezvoltare .

Grafic 2
Evolutia factorilor care influenteaza fondul de rulment

200,000

150,000

100,000

50,000

0
2006 2007 2008

Datorii Capital propriu


Active permanente Provizioane
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar
NECESARUL DE FOND DE RULMENT
NFR= (Active temporare-Active de trezorerie)-(Pasive temporare-Pasive de
trezorerie) =Stocuri+Creante-Datorii de exploatare

Calculul necesarului de fond de rulment


pe baza elementelor pe termen lung Tabel 6.3. (Lei)
NR DENUMIRE 2006 2007 2008
1 Active curente 11,754 29,859 55,294
2 Active de trezorerie 154 3,418 3,740
Active curente-Active de
3 trezorerie 11,600 26,441 51,554
4 Pasive curente 517 6,262 43,448
5 Pasive de trezorerie 0 0 0
6 NFR=3-4+5 11,083 20,179 8,106
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar

Calculul necesarului de fond de rulment


pe baza elementelor pe termen scurt Tabel 6.4. (Lei)
NR DENUMIRE 2006 2007 2008
1 Stoc 1,665 0 48,514
2 Creante 9,935 26,441 3,040
3 Cheltuieli in avans 0 0 0
4 Datorii de exploatare 517 6,262 43,448
5 N.F.R. = 1+2-3-4 11,083 20,179 8,106
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar
Din tabelul de mai sus se observă evoluţia necesarului de fond de rulment, care
prezintă fluctuaţii de-a lungul celor 3 ani, însă înregistrează doar valori pozitive. Situaţia
în care NFR este pozitiv poate fi considerată normala numai daca este rezultatul unei
politici de investitii privind creşterea stocurilor şi a creanţelor, ceea ce este valabil în
cazul companiei analizate.
În acest caz, NFR a avut tendinţă de creştere în 2007 faţă de 2006 datorită:
- diminuării stocurilor;
- creşterii creanţelor – firma doreşte să vândă cât mai mult (stocurile ajung la 0 în
2007) iar pentru acest lucru oferă clienţilor săi termene de plată a facturilor cât mai mari -
creşte durata de încasare a creanţelor. De asemenea, există şi clienţi care se află în
incapacitate de plată a datoriilor faţă de firmă, lucru care duce, de asemenea, la creşterea
creanţelor;
- creşterii datoriilor de exploatare - efectul recuperarii mai dificile a creanţelor s-a
materializat în creşterea datoriilor curente.
NFR a avut tendinţă de scădere în 2007 faţă de 2008 datorită:
- creşterii stocurilor – nivelul stocurilor a crescut foarte mult mai ales în a doua
jumătate a anului când, datorită crizei economice vânzările au scazut semnificativ;
- scăderii creanţelor – datorită vanzărilor scazute nivelul creanţelor a scăzut si el;
- creşterii datoriilor de exploatare – datoriile de explotare au crescut foarte mult
datorită creşterii cheltuielilor de exploatare, comercializare şi distribuire a produselor.

Grafic 3
Necesarul de fond de rulment

50,000

0
2006 2007 2008
Necesarul de 11,083 20,179 8,106
fond de rulment
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar

În ceea ce priveşte valorile înregistrate de necesarul de fond de rulment în cei trei


ani, se observă că valoarea acestui indicator creşte în 2007 cu 82.07% faţă de 2006,
iar în 2008 scade cu 59.82% faţă de 2007 şi scade cu 26.86% faţă de 2006.
Se observă că în fiecare din cei 3 ani analizaţi, FR este mai mare decât NFR, de
unde rezultă că se practică o politică defensivă şi managerul este riscofob, preferând
investiţiile pe termen lung.

TREZORERIA NETA
TN=FR-NFR
Calculul trezoreriei nete Tabel 6.5. (Lei)
NR DENUMIRE 2006 2007 2008
1 F.R. 11,237 23,597 11,846
2 N.F.R. 11,083 20,179 8,106
3 T.N. 154 3,418 3,740
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar

Valorile de mai sus relevă existenţa unei trezorerii nete pozitive şi crescătoare, ceea
ce dovedeşte o stare de echilibru financiar la nivelul întregii întreprinderi. Rezultatul TN
pozitiv (fondul de rulment este mai mare decât necesarul de fond de rulment în fiecare
din cei trei ani) se reflectă asupra excedentului de finanţare care se regăseşte sub forma
disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. Creşterea trezoreriei nete în 2007
faţă de 2006 şi respectiv în 2008 faţă de 2007 reprezintã cash- flow- ul ce revine
acţionarilor sub formă de dividende de încasat şi/sau profit de reinvestit.
Grafic 4
Trezoreria neta

4,000

2,000

0
2006 2007 2008
Trezoreria neta 154 3,418 3,740

*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar

Echilibrul financiar, evidenţiat prin acest indicator, este explicat ca rezultat al


posibilităţii firmei de a-şi asigura resursele necesare pe termen scurt (necesarul de fond
de rulment) pe seama excedentului de resurse de finanţare disponibile pe termen lung
(fondul de rulment).
În concluzie, se constată că societatea analizată este caracterizată printr-o
stare de echilibru financiar la nivelul întregului bilanţ şi că situaţia evoluează
favorabil în timp.

2. ANALIZA PERFORMANŢELOR FINANCIARE

În cadrul acestei analize se studiază veniturile şi cheltuielele pe cele trei


domenii de activitate: de exploatare; financiară; extraordinară, şi soldurile
intermediare de gestiune.

Contul de profit si pierdere CPP Tabel 6.6. (Lei)


Cheltuieli 2006 2007 2008 Venituri 2006 2007 2008
Chelt de 16,75 50,476 213,02 Venituri din 17,64 66,892 253,063
exploatare 3 8 exploatare 5
Chelt financiare 304 385 9,423 Venitri 10 4 49
financiare
Chelt 0 0 0 Venituri 0 0 0
extraordinare extraordinare
Total cheltuieli 17,05 222,45 Total venituri 17,65
7 50,861 1 5 66,896 253,112
Profit brut 598 16,035 30,661
venituri- cheltuieli
Impozit pe profit 530 1,028 4,650
Profit net 68 15,007 26,011
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE


Determinarea indicatorilor se face după următoarele relaţii,începând cu cel mai
cuprinzător până la cel mai sintetic,astfel:

1. Calculul marjei comerciale Tabel 7 (Lei)


Nr. Indicatori 2006 2007 2008
1 Venituri din vânzarea mărfurilor(CPP= RD.3) 0 0 194,523
2 Cheltuieli privind mărfurile(CPP= RD.14) 0 0 110,670
3 Marja comercială (M.C.) 0 0 83,853
*Sursa: calcule proprii pe baza datelor din contul de profit şi pierdere

În anii 2006 şi 2007 marja comercială este 0, această valoare aratând că veniturile
acoperă cheltuielile în ceea ce priveşte vânzarea de mărfuri.
În anul 2008 marja comercială este 83.853 >0 => există un excedent privind
vânzarea de mărfuri în raport cu costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea
comercială desfăşurată.
Grafic 5
Marja comercială

100,000

83,853
80,000
Valoare

60,000

40,000

20,000

0 0 0

An

Marja comerciala
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere

2. Calculul Producţia exerciţiului Tabel 6.8. (Lei)


Nr. Indicatori 2006 2007 2008
1 Marja comercială (M.C.) 0 0 83,853
2 17,64 52,869 29,005
Productia vândută 5
3 Productia stocată = Variaţia stocurilor 0 0 20,595
4 Producţia imobilizată 0 0 0
5 Producţia exerciţiului (QE) 17,64 52,869 49,600
5
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere

Producţia exerciţiului caracterizează activitatea de producţie a unităţii: ceea ce


întreprinderea a fabricat şi a vândut, ceea ce ea a fabricat şi a rămas în stoc (producţia
stocată), precum şi ceea ce ea a fabricat pentru ea însâşi (producţia imobilizată).
Grafic 6
Producţia exerciţiului

60,000
50,000 49,600
52,869

Valoare
40,000
30,000
20,000 17,645
10,000
0

An

Productia exercitiului
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere

În cazul acestei companii producţia exerciţiului are în fiecare an valori pozitive: în


anii 2006 şi 2007 firma realizează venituri din vanzarea producţiei în valoare de 17,645
Ron respectiv 52,869Ron iar în anul 2008 firma realizează venituri atât din vânzarea
producţiei în valoare de 29,005Ron cât şi din producţia stocată în valoare de 20,595 Ron
acest lucru însemnând că firma produce bunuri sau prestează servicii care urmează a fi
vândute.

3. Calculul valorii adăugate Tabel 9 (Lei)


Nr. Indicatori 2006 2007 2008
1 Marja comercială (M.C.) 0 0 83,853
2 Producţia exerciţiului 17,645 52,869 49,600
3 Cheltuieli cu mat prime si materiale 12,432 21,879 40,960
consumabile
4 Cheltuieli cu energia si apa 0 0 0
5 Cheltuieli cu serv executate de terţi si 587 6,336 26,324
contraprestatii externe
6 Valoarea adăugată (rd. 1+2-3-4-5) 4,626 24,654 66,169
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere

În ceea ce priveşte compania, aceasta a înregistrat în 2005, 2006 şi 2007 valori


pozitive ale valorii adăugate, ceea ce reprezintă un lucru favorabil, deoarece firma are
disponibilităţi pentru a-şi acoperi cheltuielile apărute în firmă: cu salariaţii, cu
amortizarea, cu acţionarii, dar şi cele faţă de stat.
Grafic 7
Valoarea adaugată

70,000
66,169
60,000

50,000

Valoare
40,000

30,000
24,654
20,000
10,000
4,626
0
An

Valoarea adaugata
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere

În anul 2007 valoarea adăugată a crescut de 5,32 ori faţă de 2006 datorită creşterii
producţiei exerciţiului (aceasta s-a triplat în 2007 faţă de 2006), chiar dacă cheltuielile cu
materii prime şi cu serviciile executate de terţi au crescut în acest an.
În anul 2008 valoarea adăugată a crescut de 2,68 ori acest lucru datorându-se
creşterii marjei comerciale (veniturilor din vânzări) şi a producţiei exerciţiului chiar dacă
cheltuielile cu matrii prime şi cu serviciile executate de terti au crescut in 2008 faţă de
2007.
Se poate calcula rata de variaţie Rva în raport cu exerciţiul precedent:
Rva 2006 − Rva 2005 24 .654 − 4.626
• Rva2006= = = 4,329, reprezintă rata de
Rva 2005 4.626
creştere a întreprinderii în 2006
Rva 2007 − Rva 2006 66 .169 − 24 .654
• Rva2007= Rva 2006 = 24 .654 = 1,683 , rata de creştere a
întreprinderii în 2007

4. Calculul excedentului brut din exploatare Tabel 6.10. (Lei)


Nr. Indicatori 2006 2007 2008
1 Valoarea adăugată 4,626 24,654 66,169
2 Venituri din subven ţii de exploat are 0 0 8,940
aferente C.A.nete
3 Cheltuieli cu personalul 2,790 6,130 25,992
4 Cheltuieli cu impozitele şi taxele 52 0 1,009
asimilate
5 Cheltuieli privind asigurarile si 892 1,886 7,998
protectia sociala
6 Excedentul (deficitul) Brut din 892 16,638 40,110
Exploatare
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere
Datele de mai sus arată că firma are un excedent brut din exploatare pozitiv
obţinut ca urmare a unor venituri de exploatare monetare mai mari decât cheltuielile
monetare din exploatare, ceea ce semnifică o creştere a profitabilităţii firmei şi a
capacităţii de autofinanţare rezultată din activitatea de exploatare.
Grafic 8
Excedentul brut din exploatare

45,000
40,000 40,110
35,000
30,000
Valoare 25,000
20,000
16,638
15,000
10,000
5,000
0 892

An

Excedentul brut din exploatare


*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere

În anul 2007 firma are un excedent brut din exploatare mai mare decât cel din
2006 ( de 18,65 ori) datorită producţiei mai mari dar şi a scăderii cheltuielilor cu
impozitele chiar dacă cheltuielile cu personalul şi cu asigurările şi protecţia socială cresc
(firma prosperă, se afla în plină ascensiune şi are nevoie de forţă de muncă pentru a-şi
putea onora contractile).
În anul 2008 firma are un excedent brut din exploatare mai mare decât cel din
2007 ( de 2,4 ori) datorită producţiei mai mari, a veniturilor din subvenţii de exploatare
primate de la stat chiar dacă cheltuielile cu personalul, cu impozitele şi cu asigurările şi
protecţia socială cresc.

5. Calculul rezultatului din exploatare Tabel 6.11. (Lei)


Nr. Indicatori 2006 2007 2008
1 Excedentul (deficitul) Brut din 892 16,638 40,110
Exploatare EBE
2 Alte venituri din exploatare 0 14,023 0
3 Alte cheltuieli din exploatare 0 13,940 75
4 Cheltuieli cu amortizarea şi 0 305 0
provizioanele
5 (R.E.) Rezultatul din exploatare 892 16,416 40,035
(rd.1+2-3-4)
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

Profitul din exploatare exprimă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de


exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile şi a celor calculate) din
veniturile exploatării (încasabile şi a celor calculate). Rezultatul exploatării reflectă în
acest caz performanţele fimei, observându-se că acesta înregistrează valori pozitiv
crescătoare în decursul acestor ani.
Grafic 9
Rezultatul din exploatare

45,000
40,000 40,035
35,000
30,000

Valoare
25,000
20,000
15,000 16,416

10,000
5,000
0 892

An

Rezultatul din exploatare


*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

În anul 2007 valoarea rezultatului din exploatare creşte în 2007 faţă de 2006 de
18,4 ori datorită creşterii excedentului brut din exploatare, şi anume a producţiei firmei, şi
a veniturilor din cedarea activelor.În anul 2008 creşterea este de 2,4 ori lucru datorat in
special creşterii producţiei vândute şi a producţiei stocate.Aceste valori reflecta o situatie
favorabila din punct de vedere financiar, cheltuielile de exploatare fiind acoperite in
totalitate de veniturile de exploatare.

6. Calculul rezultatului curent Tabel 6.12. (Lei)


Nr. Indicatori 2006 2007 2008
1 (R.E.) Rezultatul din 892 16,416 40,035
exploatare
2 Venituri financiare (V.din 10 4 49
dobânzi)
3 Cheltuieli financiare (Chelt 304 385 9,423
din dobânzi)
4 (R.C.) Rezultatul 598 16,035 30,661
Curent (rd.1+2-3)

*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

Rezultatul curent înregistrează o valoare pozitivă atât în 2006 cât şi în 2007 şi


2008, fapt ce indică creştera performanţelor financiare ale întreprinderii, datorate creşterii
profitului din exploatare (a producţiei) şi creşterii profiturilor din activitatea financiară (a
veniturilor din dobânzi).
Rezultatul curent are o valoare mai mică decât rezultatul exploatării în fiecare din
cei trei ani lucru datorat faptului că firma înregistrează pierdere din activitatea sa
financiară, pierdere datorată în special cheltuielelor cu dobânzile aferente împrumuturilor

Grafic 10
Rezultatul curent

35,000

30,000 30,661

25,000

Valoare
20,000

15,000 16,035

10,000

5,000

0 598

An

Rezultatul curent
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

7. Calculul rezultatului brut Tabel 6.13.


(Lei)
Nr. Indicatori 2006 2007 2008
1 (R.C.) Rezultatul 598 16,035 30,661
Curent
2 Venituri extraordinare 0 0 0
2 Cheltuieli extraordinare 0 0 0
4 Rezultatul brut 598 16,035 30,661
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

Rezultatul brut este rezultatul activităţii ordinare ( de exploatare, financiară şi


extraordinară) şi înregistrează valori pozitiv crescătoare în decursul celor 3 ani egale cu
cele ale rezultatului curent fapt ce semnifică ca firma nu a avut cheltuieli şi venituri
extraordinare.
8. Calculul rezultatului net Tabel 6.14. (Lei)
Nr. Indicatori 2006 2007 2008
1 Rezultatul brut 598 16,035 30,661
2 Impozit pe profit 530 1,028 4,650
3 Profit Net 68 15,007 26,011
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

Profitul net exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care vor fi


remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise şi înregistrează de asemenea
valori pozitive şi crescătoare, reflectând o activitate rentabilă şi profitabilă a companiei.
Profitul net înregistrează o crestere cu 220% in 2006 faţă de 2005 si de 17,33% in
2007 faţă de 2006) de unde rezultă că firma este profitabilă.
Grafic 11
Evoluţia profitului net comparativ cu cifra de afaceri

An

0 50,000 100,000 150,000 200,000 250,000


Valoare

Cifra de afaceri Profitul net


*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

Dacă în anul 2006 profitul net era foarte mic, 68 Ron, iar cifra de afaceri era de
17, 645 Ron în anul 2008 datorită creşterii cotei de piaţă şi a profitabilităţii firmei profitul
ajunge la 26,011 Ron şi cifra de afaceri la 232,468 Ron, înregistrând o creştere de 13,17
ori.

CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE
Reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a unei întreprinderi la
sfârşitul unui exerciţiu financiar destinată să remunereze capitalurile proprii prin
devidende şi investiţii de menţinere şi înlocuire, precum şi investiţii noi (de dezvoltare).

CAF prin metoda deductivă Tabel 15 (Lei)


An / Indicatori 2006 2007 2008
EBE 892 16,638 40,110
Alte venituri din exploatare 0 0 0
Alte cheltuiele din exploatare 0 0 0
Venituri financiare 10 4 49
Cheltuieli financiare 304 385 9,423
Impozit pe profit 530 1,028 4,650

CAF metoda deductiva 68 15,229 26,086


*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

CAF este pozitivă în toţi cei 3 ani, ceea ce înseamnă că firma dispune de un flux
net de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului financiar. Firma dispune de mijloacele necesare
activităţii de menţinere a procesului de producţie şi a celei de expansiune după
repartizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de către conducerea
întreprinderii.
Creşterea capacităţii de autofinanţare semnalează faptul că întreprinderea a fost
capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea
încrederii acţionarilor şi a creditorilor.

CAF prin metoda aditivă Tabel 6.16. (Lei)


An / Indicatori 2006 2007 2008
Profit net 68 15,007 26,011
Cheltuieli cu cedarea activelor 0 13,940 75
Amortizari si provizioane 0 305 0
Venituri din cadarea activelor 0 14,023 0
Venituri din subventii 0 0 0
Venituri din anularea provizioanelor 0 0 0
CAF metoda aditiva 68 15,229 26,086
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

Se observă că valorile obţinute prin metoda aditivă coincid cu cele obţinute prin
metoda deductivă,deci interpretările acestor valori sunt similare.
Capacitatea de autofinanţare exprimă un surplus financiar degajat de activitatea
rentabilă a firmei. Ea nu are decât un caracter potenţial dacă nu este susţinută de mijloace
financiare efective. Surplusul monetar degajat prin creşterea trezoreriei nete în ultimele
două exerciţii financiare dovedeşte că cea mai mare parte a acestei capacităţi de
autofinanţare este susţinută de o trezorerie efectiv disponibilă.
Grafic 12
Capacitatea de autofinantare

30,000
Valoare
20,000
10,000
0
2006 2007 2008
An

Capacitatea de autofinantare
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

Grafic 13
Evolutia profitului net comparativ cu capacitatea de
autofinantare

30,000
Valoare 20,000
10,000
0
2006 2007 2008
An

Profit net Capacitatea de autofinantare

*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

Din graficul nr 13 se observă faptul că profitul net este aporoape egal cu capacitatea
de autofinanţare pe parcursul celor trei ani ceea ce înseamnă că firma reinvesteşte profitul
pentru a se dezvolta şi a-şi creşte cota de piaţă.
3. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

TABLOUL DE FINANŢARE
Tabloul de finanţare permite descrierea egalităţii dintre fluxurile de utilizări şi
fluxurile de resurse pe o perioadă de gestiune, din care cauză se mai numeşte şi tobloul
utilizărilor şi resurselor.
Pe baza bilanţului disponibil se obţine următorul tablou de finanţare:

Tabloul de finanţare Tabel 6.17. (Lei)


UTILIZARI 2006 2007 2008 RESURSE 2006 2007 2008
SUPLIMENTARE SUPLIMENTARE
15,22
Divdende 105 222 75 CAF 68 9 26,086
Rascumparare de actiuni 0 0 0 Emisiune de actiuni 0 0 0
Rambursarea creditelor pe Noi imprumuturi pe termen 68,94 53,79
termen lung 0 0 0 lung 6 9 23,034
57,67 56,44 Pret de vanzare aferent
Cresteri de imobilizari 2 6 60,796 imobilizarilor 0 0 0

Total utilizari Total resurse


suplimentare pe termen 57,77 56,66 suplimentare pe termen 69,01 69,02
lung 7 8 60,871 lung 4 8 49,120
11,23 12,36
ΔFR 7 0 -11,751
Cresteri de stocuri 1,665 0 48,514 Scaderi de stocuri 0 1,665 0
16,50
Cresteri de creante clienti 9,935 6 0 Scaderi de creante clienti 0 0 23,401
Cresterea altor active in Scaderea altor active in
afara celor de trezorerie 0 0 0 afara celor de trezorerie 0 0 0
Scaderi de furnizori 0 0 0 Cresteri de furnizori 517 5,745 37,186
Scaderea pasivelor Cresterea pasivelor
temporare in afara celor de temporare in afara celor de
trezorerie 0 0 0 trezorerie 0 0 0
Total utilizari Total resurse
suplimentare pe termen 11,60 16,50 suplimentare pe termen
scurt 0 6 48,514 scurt 517 7,410 60,587
11,08
ΔNFR 3 9,096 -12,073
*Sursa: calcule proprii

Din calculele prezentate anterior rezultă că întreprinderea a înregistrat o creştere


a FR în anul 2006 faţă de 2005 , lucru care se datorează faptului că RTL>UTL. În anul
2007 se observă o scădere a fondului de rulment cu 105,18%, RTL<UTL echivalent cu
UTS>RTS - adică întrprinderea este nevoită să-şi finanţeze o parte din imobilizările
stabile pe baza resurselor pe termen scurt.

TABLOUL CASH-FLOW-URILOR
Tabloul cash-flow-urilor Tabel 6.18. (Lei)
TABLOUL CASH-FLOW-URILOR 2006 2007 2008
a)CF de exploatare -11,025 6,129 38,110
CAF 68 15,229 26,086
ΔNFR 11,083 9,096 -12,073
Vn fin incasate 10 4 49
b) CF de finantare 68,841 53,577 22,959
Emisiune de actiuni 0 0 0
Dividende 105 222 75
Noi credite 68,946 53,799 23,034
c)CF de investitii -57,662 -56,442 -60,747
ΔImobilizari brute 57,672 56,446 60,796
Vn fin încasate 10 4 49
CF=a)+b)+c) 154 3,264 322
*Sursa: calcule proprii

Fluxul net negativ din activitatea de exploatare din anul 2006 indică un
dezechilibru al trezoreriei firmei, întrucât încasările obţinute din vânzările aferente
activităţii principale ale firmei sunt insuficiente pentru acoperirea plăţilor curente. Într-o
asemenea situaţie, finanţarea activităţii curente se va asigura prin recursul la surse externe
(care necesită costuri suplimentare) sau prin operaţiuni de dezinvestire (care pot diminua
capacitatea productivă a întreprinderii). În anul 2007 şi 2008 cash-flow-ul de exploatare
devine pozitiv ceea ce semnifica faptul că firma îşi poate finanţa singura producţia,
investiţiile şi îşi poate achita dividendele către acţionari.
Cash-flow-ul din activităţile de finanţare pune în evidenţă evoluţia viitoare.
Fluxurile pozitive generate de activitatea de finanţare arată că în cursul exerciţiului
financiar firma a recurs la procurarea de fonduri (din surse interne sau externe) necesare
fie pentru a-şi acoperi deficitul de trezorerie din exploatare, fie pentru a susţine un proces
de investire.
Fluxurile negative din activitatea de investiţii exprimă un proces de investire la
nivelul firmei.

CASH-FLOW-URI UTILIZATE PENTRU EVALUAREA FIRMEI


1. Cash-flow de gestiune Tabel 6.19. (Lei)
Indicatori 2006 2007 2008
Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele(CPP= rd.18) 0 305 0
Ch cu dob 304 385 9,423
Profit Net 68 15,007 26,011
CF DE GESTIUNE 372 15,697 35,434
*Sursa: calcule proprii
Prin valorile sale pozitive şi crescătoare se evidenţiază faptul că activitatea de
gestiune a firmei degajă un flux de trezorerie pozitiv. Aceasta semnifică o potenţială
remunerare în termeni monetari de care pot dispune participanţii la finanţarea firmei
(acţionarii). Mărimea efectivă a acestei remunerări este dată de valoarea cash-flow-ului
disponibil, deci depinde de amploarea autofinanţării şi de modificările patrimoniale
datorate mişcării capitalurilor proprii şi împrumutate.

2. Cresterea economica Tabel 6.20. (Lei)


Nr. Indicatori 2006 2007 2008
1 ΔImobilizari brute 57,672 56,446 60,796
2 ACN 11,754 29,859 55,294
3 Δ ACN - 18,105 25,435
4 Cresterea economica 57,672 74,551 86,231
*Sursa: calcule proprii

Reprezintă investiţia realizată de firmă pentru dezvoltări viitoare prin achiziţie de


imobilizări şi formare de activ curent net suplimentar. Acest indicator se mai numeşte şi
finanţarea firmei.
3. Cash-flow disponibil Tabel 6.21. (Lei)
Nr. Indicatori 2005 2006 2007
1 C.F.GEST 372 15,697 35,434
2 Cresterea economica 57,672 74,551 86,231
3 CF disponibil -57,300 -58,854 -50,797
*Sursa: calcule proprii

În perioada analizată firma înregistrează un cash-flow disponibil negativ, adică


activitatea firmei nu generează un flux de lichidităţi către acţionari, ci dimpotrivă, este
necesară o atragere de noi capitaluri de la aceştia sau găsirea de noi surse prin
contractarea de datorii financiare sau credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor de
casă. Aceasta este o situaţie normală în momentele de dezvoltare ale întreprinderii, când
fluxurile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinantarea şi
remunerarea investitorilor săi.Acest flux financiar negativ are drept cauză rata înaltă a
inflaţie din aceşti ani, care a determinat pe de-o parte creşterea preţurilor la materiale,
mărfuri şi produse, iar pe de altă parte modificarea imobilizărilor (∆ Imo>0).
În condiţiile în care evaluarea întreprinderii se face separat, din perspectiva
acţionarilor sau a creditorilor, se dovedeşte foarte utilă defalcarea cash-flow-ului
disponibil pe cele două destinaţii principale de alocare.

a) CFD acţionari reprezintă diferenţa între încasări şi plăţi din punct de vedere al
acţionarilor în relaţia acestora cu firma
Cash-flow disponibil pentru acţionari Tabel 6.22. (Lei)
Nr. Indicatori 2005 2006 2007
1 Profit Net 68 15,007 26,011
2 Capital propriu 268 15,275 41,286
3 ΔCapital propriu - 15,007 26,011
4 CF pt actionari 68 305 0
*Sursa: calcule proprii
Mărimea negativă a CFDacţionari nu reflectă neaparat o stare nefavorabilă pentru
firmă. Aceste valori se datoreaza faptului ca remunerarea potentială pe seama cash-flow-
lui de gestiune (care în cazul acţionarilor apare sub formă de profit net) este mai mică
decât fluxul de trezorerie determinat de modificarea capitalurilor proprii.

b) Cash flow-ul disponibil ce revine creditorilor este reprezentat de:


Cash-flow disponibil pentru creditori Tabel 6.23. (Lei)
Nr. Indicatori 2004 2005 2006
1 Ch cu dob 304 385 9,423
2 Datorii financiare 57,536 115,700 189,227
3 Δ Datorii financiare - 58,164 60,220
4 CF pt creditori -57,232 -58,549 -50,797
*Sursa: calcule proprii

In anii analizaţi firma apelează la credite bancare pe termen lung. Astfel,


CFDcreditori a carui valoare este negativa, releva o atragere de resurse din afara firmei
pentru acoperirea cheltuielilor aferente activităţii de exploatare.
Pornind de la valoarea acestor cash flow-uri poate fi estimată valoarea întregii
întreprinderi sau doar a capitalurilor sale proprii, respectiv a datoriilor sale.
1) Pentru evaluarea capitalului propriu se ţine cont de fluxurile de lichidităţi primite
de acţionari (CFD act) în cadrul unui orizont previzionat (în acest caz 2 ani).
Pentru actualizare se foloseşte un factor de actualizare specific.
PN
Se va folosi rentabilitatea obtinuta de actionari: ROE= = kCPR (mediu)
CPR
Din perspectiva unui acţionar, valoarea actuală a capitalului investit se determină
3 CFD act t CPR 3
astfel: VA(CPR)= V0(CPR) = ∑ t + = 49.873
t =1 (1 + k CPR )
(1 + k CPR ) 3
Prin comparaţia valorii actuale a capitalului propriu cu CPR0 se poate constata:
VACPR <268= CPR2006 => este rentabiă vânzarea de actiuni emise de societate deoarece
aceasta este supraevaluata de către piaţă.
2) Pentru determinarea valorii actuale a datoriilor financiare pe termen lung se
actualizează toate fluxurile de lichiditaţi primite de creditori folosind un factor de
actualizare specific.
kDAT – reprezinta costul creditului; kDATmediu= Rdob *(1-г)= Rdob *(1-16%)=2,19%
3 CFD cred t DAT 3
VA(Dat)= V0(Dat) = ∑ t + = 5392.014
t =1 (1 + k DAT ) (1 + k DAT ) 3
ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ

Analiza ratelor de structură Tabel 6.24.


Nr. ANI
2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007
crt. INDICATORI
1. Rata Activelor Imobilizate 83.143% 79.3% 76.01% -4.62% -4.15%
2. Rata Imobilizărilor Corporale 82.7064% 74.23% 70.80% -10.23% -4.62%
3. Rata Imobilizărilor Financiare 0% 5.066% 5.205% 5.0664% 2.74%
4. Rata Activelor Circulante 16.856% 20.69% 23.98% 22.773% 15.9096%
5. Rata Stocurilor 2.3877% 0% 21.04% -2.387747% 21.046%
6. Rata Creanţelor 14.247% 18.32% 1.318% 28.6245% -92.8036%
7. Rata Disponibilităţilor 0.2208% 2.368% 1.622% 972.66% -31.5117%
8. Rata Stabilităţii Financiare 99.161% 85.21% 63.32% -14.067% -25.681%
9. Rata Autonomiei Financiare Globale 0.38433% 10.58% 17.91% 27.546% 69.17583%
10. Rata Autonomiei Financiare la Termen 0.3875% 12.42% 28.28% 32.055% 127.6366%
11. Rata Datoriilor pe Termen Scurt 0.7414% 4.340% 18.84% 5.85377% 4.342836%
12. Rata de Îndatorare Globală 99.61% 89.41% 82.08% -10.241% -8.1907%
*Sursa: calcule proprii

În urma situaţiei obţinute se constată:


În perioada 2006 - 2007
Rata activelor imobilizate a scăzut cu 4.62%, iar rata imobilizărilor corporale cu
10.23%, situaţie favorabilă pentru întreprindere, deoarece exprimă o creştere a
flexibilităţii acesteia, a capacităţii de a se adapta la eventualele schimbări conjuncturale
ale mediului economic. Scăderea acestei rate s-a datorat în primul rând trecerii în
conservare a unor utilaje cu un înalt grad de utilizare şi de uzură fizică şi morală,
deoarece s-a considerat o operaţie oportună pentru creşterea calităţii serviciilor oferite.
Rata imobilizărilor financiare a scăzut cu 5.066% ceea ce reprezintă o creştere a
investiţiilor financiare efectuate. Relaţiile financiare pe care societatea le-a stabilit cu alte
firme au crescut în intensitate.
Rata activelor circulante a crescut cu 22.77% ceea ce arată creşterea ponderii
activelor circulante în totalul mijloacelor economice, situaţie pozitivă.
Rata stocurilor a scăzut cu 2.38%, situaţie justificată de accelerarea vitezei de
rotaţie a acestora ca urmare a impulsionării lucrărilor executate ceea ce a determinat un
consum ridicat de materii prime, materiale, dar şi o ieşire de stocuri sub forma vânzării
produselor către alte societăţi.
Rata creanţelor a crescut cu 28.62%, situaţie pozitivă pentru întreprindere.
Sporirea ratei are loc ca urmare a creşterii duratei de decontare acordată clienţilor,
precum şi ca urmare a avansurilor şi aconturilor acordate unor salariaţi care s-au deplasat
în interes de serviciu pentru transport, cazare şi diurnă în alte localităţi.
Rata disponibilităţilor a crescut cu 97.26% ceea ce arată o încetinire a plăţilor în
raport cu încasările făcute, dar nu e semnul unui dezechilibru, deoarece au fost utilizate
eficient, fiind resurse productive.
Rata stabilităţii financiare a scăzut cu 14.067% ceea ce semnifică o diminuare a
contribuţiei resurselor permanente ale întreprinderii la acoperirea mijloacelor economice.
Rata autonomiei financiare la termen este de 32.05% ceea ce sugerează k
întreprinderea nu este independentă pe deplin. Activitatea desfăşurată este eficientă şi
este materializată prin profitul obţinut dar a fost necesar să apeleze la datorii pe termen
mediu şi lung.
În perioada 2007-2008
Rata activelor imobilizate a scăzut cu 4.15% , iar rata imobilizărilor corporale cu
4.62% ca urmare a vânzărilor dar şi ca urmare a scoaterii din funcţiune a unor utilaje.
Rata imobilizărilor financiare a crescut cu 2.74 % ceea ce semnifică o sporire a
investiţiilor financiare efectuate către alte societăţi. Rata activelor circulante a crescut cu
15.90 % şi arată creşterea ponderii activelor realizabile şi a celor disponibile în totalul
activului ceea ce este favorabil pentru întreprindere.
Rata stocurilor a crescut cu 21.04 % creştere care se datorează dezvoltării
funcţiei de producţie, adică creşterii productivităţii muncii.
Rata creanţelor a scăzut cu 92.80 %, situaţie nefavorabilă pentru întreprindere
datorită scăderii relaţiilor comerciale.
Rata disponibilităţilor a scăzut cu 31.51 % situaţie negativă. Ponderea acestora a
scăzut ca urmare a unor plăţi rezultate din creşterea preţurilor de cumpărare, inferioare
încasărilor efectuate.
Rata stabilităţii financiarea scăzut cu 25.68%, situaţie nefavorabilă pentru
întreprindere.
Rata autonomiei financiare la termen este de 127.63 %, situaţie foarte bună şi
arată independenţa deplină a întreprinderii

Indicatori privind lichiditatea/solvabilitatea/gradul de îndatorare Tabel 6.25.


Nr. ANI
2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007
crt. INDICATORI
1. Rata curentă 22.73% 4.76% 1.272% -20.97% -26.68%
2. Rata rapidă 195.1% 476% 156% 244.3% -32.7%
3. Rata lichidităţii imediate 29.78% 54.58% 8.60% 83.24% -157%
4. Solvabilitatea 38.4% 10.58% 17.91% 27.54% 16.91%
5. Gradul de îndatorare pe termen lung 98.87% 85.07% 63.24% -8.60% -7.433%
6. Gradul de îndatorare pe termen scurt 0.741% 4.34% 18.84% 5.853% 43.428%
*Sursa: calcule proprii

În cei trei ani, rata curentă este supraunitară, ceea ce înseamnă că firma este foarte
lichidă. Rata rapidă depăşeşte cu mult valoarea optimă de 90-100%, ajungând la 195% în
2006, la 476% in 2007 şi la 156% in 2008, ceea ce ar însemna că firma poate să mai
investească pentru a-şi reduce această lichiditate excesivă.
Firma apelează la credite pe termen lung într-o proporţie mult mai mare decât
pentru cele pe termen scurt. Acest fapt semnifică o tendinţă crescută de a investi dar
totusi gradul de indatorare este foarte ridicat.
Solvabilitatea patrimonială atinge valoarea de 38.4% in 2006, de 10.58%,in 2007 si de
17.91% in 2008, mult sub nivelul o

Analiza SWOT
Un pas important in analiza situatiei firmei consta in stabilirea calitatilor,
defectelor, oportunitatilor de piata si amenintarilor, printr-o analiza SWOT. Acesta este
un proces simplu care poate oferi intelegere profunda a problemelor potentiale si critice
care pot afecta o afacere.
• Puncte forte
- CA- Odată cu creşterea producţiei vândute au crescut şi veniturile din vânzarea
mărfurilor, în consecinţă a crescut considerabil şi cifra de afaceri de la un an la altul;
- CAF a crescut, aceasta însemnând că firma are un echilibru financiar bun, fiind valoare
maximă ce poate contribui la dezvoltarea întreprinderii în absenţa distribuirii
dividendelor;
- Societatea este foarte bine pozitionata pe anumite segmente de piata
- Calitatea exceptionala a produselor importate;
- Brand-uri cunoscute;
- Investitiile importante in tehnologie si echipamente de ultima generatie, ca si
modernizarea spatiilor de depozitare si a fluxurilor de fabricatie au permis cresterea
constanta a calitatii si sigurantei produselor companiei;
- Angajaţi foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional - colectivul este
format din specialisti: ingineri, economisti, mecanici, şoferi.
- BPuncte slabe
- Concurenţa, criza economică, preţuri prea mari la materii prime;
- Distanţa până la furnizori, scumpirea utilităţilor;
- Obiectivul strategic al companiei nu este foarte clar comunicat si nu este defalcat in
obiective specifice;
- Dimensiunile reduse ale depozitului raportat la fluxul de marfa;
- Lipsa unui brand de angajator foarte puternic;
- Sincope in sistemul informatic;
- Lipsa unui pachet de beneficii consistent pentru angajati;
- Pretul ridicat al produselor comercializate.

Oportunitati:
- Dezvoltarea unor relatii de colaborare cu clientii mari de tipul win-win;
- Lărgirea portofoliului de produse prin diversificarea gamelor existente si prin aducere
de produse noi si lansarea lor pe piata;
- Posibilitatea maririi ariei de distributie datorita autovehiculelor proprii;
- Posibilitatea de colaborare cu clienti nou intrati pe piata;
- Posibilitatea prestarii de servicii catre alte companii;
- Posibilitatea obtinerii unor finantari din fonduri europene pentru construirea de depozite
noi;
- Existenţa unor alte modalităţi de a obţine bani mai multi din alte activităţi şi investiţii.

Amenintari:
- Scaderea consumului la nivel mondial din cauza crizei financiare;
- Intrarea pe piata a unor concurenti noi;
- Imposibilitatea de a satisface toate nevoile clientilor privind gama de produse din cauza
spatiului de depozitare limitat;
- Riscul de a pierde angajati valorosi din cauza lipsei unui pachet de beneficii flexibile;
- Din cauza distributiei neomogene a clientilor, existenta unor intarzieri in livrarea marfii;
- Dezechilibre in cadrul companiei din cauza comunicarii defectoase intre departamente
(conflicte organizationale care scad eficienta angajatilor);
- Numarul prea mic de masini de transport marfa, ceea ce nu-i permite logisticii sa tina
pasul cu comenzile luate de departamentele de vanzari de la clienti si, implicit, pierderea
unor clienti.

VII. CONCLUZII

Pornind de la analiza documentelor firmei am urmărit obţinerea unor strategii


privind performanţele şi riscurile firmei încercând identificarea problemelor existente şi
căutarea unor soluţii.
În această lucrare am început analiza financiară a firmei, pornind de la calculul
indicatorilor de echilibru financiar, în urma căreia am constatat că aceasta este
caracterizată printr-o stare de echilibru financiar la nivelul întregului bilanţ şi că situaţia
evoluează favorabil în timp.
Am realizat o analiză a performanţelor financiare ale firmei pentru a vedea care
este capacitatea acesteia de a se autofinanţa şi am ajuns la concluzia că firma dispune de
mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de producţie şi a celei de
expansiune după reparitzarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de
către conducerea întreprinderii.
Chiar dacă întreprinderea se află într-o stare de echilibru. consider că ar trebui să
aibe grijă la gradul de îndatorare pe termen lung care, chiar dacă a scăzut în ultima
perioadă, se află totuşi la un nivel destul de ridicat. Pentru acest lucru propun ca soluţie
consolidarea capitalurilor permanente deoarece este o metodă al cărei risc şi cost sunt
minime. Punerea în practică a acestei metode se poate realiza prin:
• Creşterea de capital prin aport în numerar. Din punct de vedere financiar acest
mod de finanţare prezintă toate aspectele de perfecţiune. Întreprinderea nu trebuie să
ramburseze fondurile depuse de acţionari şi nici să remunereze aporturile decât dacă
profitul îi permite,această ultimă condiţie fiind necesară dar nu şi suficientă. Ca o
revanşă, această remunerare (dividente vărsate) este impozabilă şi deci nu este
deductibilă. Datorită acestui aspect, marile întreprinderi îşi manifestă dorinţa de a fi
cotate la bursă, cotarea lor permiţând să fie finanţate cu cheltuieli neînsemnate de
către milioane de mici purtători de economii.
• Creşterea de capital prin aport în natură. Această finanţare nu modifică imediat
fondul de rulment deoarece creşterea capitalurilor proprii este contrabalansată de cea
a imobilizărilor. Creşterea imobilizărilor poate în acelaşi timp ameliora pe termen
mediu nivelul marjei brute de autofinanţare. Modificarea fondului de rulment nu se va
materializa decât cu condiţia ca distribuirea de dividente să fie inferioară creşterii
marjei brute de autofinanţare.
• Aportul în cont curent blocat. Acesta este important deoarece finanţarea
suplimentară este stabilă. Costul aportului în cont curent blocat este foarte greu de
suportat pentru întreprindere, de asemenea, o rambursare în totalitate a soldului
contului curent poate să creeze perturbaţii de natură financiară întreprinderii.
Având în vedere aceste aspecte putem stabili un clasament al mijloacelor de
remediere a situaţiei financiare:
1. Creşterea de capital prin aport de numerar (sau prin capitalizarea contului curent),
creşterea de capital prin aport în natură fiind neutră din punct de vedere economic.
2. Scurtarea datelor de încasare a creanţelor.
3. Aportul în cont curent blocat. Aceasta este cu atât mai interesantă cu cât acţionarii
sunt “mari” asociaţi sau salariaţi ai întreprinderii, ei nedorind să pună în pericol
dezvoltarea întreprinderii.
4. Scontarea portofoliului de titluri.
5. Aportul în cont curent neblocat şi descoperirile bancare.
6. Prelungirea datelor de plată a furnizorilor.
BIBLIOGRAFIE

1. Dragotă, Victor; Dragotă, Mihaela; Obreja, Laura; Tatu, Lucian; Ciobanu,


Anamaria; Abordari practice in finantele firmei, Ed. IRECSON, Bucuresti, 2005;
2. Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela,
Management financiar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002;
3. Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela;
Management financiar, Vol. II, Politici financiare de întreprindere, Ed. Economică,
Bucureşti, 2007;
4. Isfanescu, Aurel; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara Ed.ASE ,
Bucuresti, 2002;
5. Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Ed.CECCAR,
Bucureşti, 2006;
6. Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008;
7. Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară,
Ed.Economică, Bucureşti, 2004;
8. Economica.md Analiza financiara a intreprinderii, 28 Ianuarie 2008;
9. Dan Dumitru POPESCU, Instrumente şi tehnici de analiză - Ratele
financiare de lichiditate, Tribuna Economică. numărul 18 al revistei;
10. O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarean reglementărilor contabile conforme
cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din
30 noiembrie 2005;
11. www.bursierul.ro - Conţinutul gestiunii financiare a întreprinderii, 4
februarie 2007;
12.http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de-
Raportare-Financiara/IAS-7-Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html;
13.http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de-
Raportare-Financiara/IAS-7-Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html IAS 7 (par. 39-42);
14. Legea 31/1990 privind societăţile comerciale;
15. Legea Contabilităţii 82/1991.