2.

8 ÎNTREBĂRI ŞI TESTE-GRILĂ
2.8.1 Întrebări recapitulative
1. În ce constă observarea statistică?
2. Ce surse de date statistice cunoaşteţi?
3. Ce probleme metodologice trebuie rezolvate în cadrul etapei de
observare statistică?
4. Ce înţelegeţi prin probleme organizatorice în cadrul etapei de
observare statistică?
5. Ce înţelegeţi prin observare totală?
6. Ce înţelegeţi prin observare parţială?
7. Ce înţelegeţi prin observare unică?
8. Ce înţelegeţi prin observare permanentă?
9. Ce înţelegeţi prin observare periodică?
10. Ce accepţiuni are timpul observării?
11. Ce tipuri de formulare statistice cunoaşteţi?
12. Care sunt principalele metode de observare special organizate?
13. Care sunt trăsăturile caracteristice ale recensământului?
14. Care sunt trăsăturile caracteristice ale sondajului statistic?
15. Care sunt trăsăturile caracteristice ale anchetei statistice? STAT16. Care sunt trăsăturile
caracteristice ale unei monografii?
17. Care este deosebirea de fond între ancheta statistică şi sondajul
statistic?
18. Ce sunt erorile de observare şi de câte feluri sunt?
19. Prin ce se caracterizează erorile de observare întâmplătoare?
20. Prin ce se caracterizează erorile de observare sistematice?
21. Care este deosebirea de fond între erorile de observare
întâmplătoare şi cele sistematice?
22. Cum se înlătură erorile de observare?
23. Ce înţelegeţi prin control al completitudinii datelor observării?
24. Ce înţelegeţi prin control aritmetic al datelor de observare?
25. Ce înţelegeţi prin control logic al datelor de observare?
26. Care sunt principalele metode de sistematizare a datelor
statistice?
27. Ce înţelegeţi prin gruparea datelor statistice?
28. Când se procedează la gruparea pe variante?
29. Ce înţelegeţi prin grupare simplă?
30. Ce înţelegeţi prin grupare combinată?
31. Când se procedează la gruparea pe intervale de variaţie egale?
32. Când se procedează la gruparea pe intervale de variaţie
neegale?
33. Când se procedează la gruparea combinată?
34. Cum se pot sistematiza datele după o variabilă discretă?
35. Cum se pot sistematiza datele după o variabilă continuă?
36. Cum se stabilesc limitele intervalelor în cazul grupării pe
intervale după o variabilă cu variaţie continuă?
37. Cum se stabilesc limitele intervalelor în cazul grupării pe
intervale după o variabilă cu variaţie discretă?
38. Cum se determină mijlocul unui interval?
39. Cum se poate determina mărimea intervalului de grupare?
40. Cum se determină numărul de grupe la gruparea pe intervale
egale?
41. Ce criteriu se poate folosi pentru gruparea pe intervale neegale
cu evidenţierea tipurilor calitative?
42. Cum se poate aplica criteriul mediei?
43. Ce principii trebuie respectate pentru ca o grupare să fie
corectă?
44. Ce înţelegeţi prin clasificare? Culegerea şi prelucrarea primară a datelor statistice
45. Pentru ce tip de variabilă statistică se foloseşte, de regulă,
clasificarea?
46. Ce clasificări oficiale cunoaşteţi?
47. Ce condiţii trebuie sa îndeplinească datele statistice pentru a
putea fi centralizate?
48. Cum se reprezintă grafic valoarea centralizată a unei variabile
statistice?
49. Ce este o serie statistică?
50. Ce este o distribuţie de frecvenţe? Exemplificaţi.
51. Ce înţelegeţi prin serii cronologice (de timp)? Exemplificaţi.
52. Ce înţelegeţi prin serii teritoriale (de spaţiu)? Exemplificaţi.
53. Ce înţelegeţi prin serii de distribuţie a frecvenţelor
unidimensionale?
54. Ce înţelegeţi prin serii de distribuţie a frecvenţelor
bidimensionale?
55. Ce rezultă prin sistematizarea datelor după o variabilă
atributivă?
56. Ce rezultă prin sistematizarea datelor după o variabilă de timp?
57. Ce rezultă prin sistematizarea datelor după o variabilă de
spaţiu?
58. Cum se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată prin
gruparea după o variabilă cantitativă?
59. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată
prin gruparea după o variabilă discretă?
60. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată
prin gruparea după o variabilă continuă?
61. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată
prin gruparea pe variante?
62. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată
prin gruparea pe intervale de variaţie egale?
63. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată
prin gruparea pe intervale de variaţie neegale?
64. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată
prin gruparea pe intervale de variaţie neegale cu evidenţierea
tipurilor calitative?
65. Pentru ce se poate utiliza poligonul frecvenţelor cumulate?
66. Ce reguli trebuie respectate la construirea histogramei?
67. Prin ce se reprezintă grafic seriile de timp? STATISTICA
68. Prin ce se reprezintă grafic seriile de spaţiu?
69. Cum se prezintă o serie de distribuţie de frecvenţe
unidimensională?
70. Cum se prezintă o serie de distribuţie de frecvenţe
bidimensională?
71. Cum se prezintă o serie cronologică?
72. Cum se prezintă o serie teritorială?
2.8.2 Teste-grilă
1. Etapele principale ale cercetării statistice sunt:
a) observarea;
b) prelucrarea;
c) analiza şi interpretarea;
d) decizia.
Alegeţi combinaţia corectă: A(a,b,c); B(a,b,c,d); C(c,d).
2. Elementul constitutiv al colectivităţii supuse investigaţiei statistice
este:
a) populaţia statistică;
b) unitatea statistică;
c) caracteristica statistică;
d) modelul; e) informaţia.
3. Ansamblul elementelor de aceeaşi natură supuse investigaţiei statistice
reprezintă:
a) populaţia statistică;
b) unitatea statistică;
c) caracteristica statistică;
d) modelul;
e) informaţia.
4. Criteriul pe baza căruia se caracterizează unitatea statistică este:
a) populaţia statistică;
b) unitatea statistică;
c) caracteristica statistică;
d) modelul;
e) informaţia. Culegerea şi prelucrarea primară a datelor statistice
5. Caracteristicile statistice pot fi:
a) de timp, de spaţiu sau atributive;
b) alternative sau nealternative;
c) primare sau derivate;
d) calitative sau cantitative;
e) empirice sau teoretice.
Alegeţi combinaţia corectă: A(a,b,c,d,e); B(a,b,c,d); C(d,e);
D(a,c,e).
6. Vârsta este o caracteristică statistică:
a) atributivă numerică;
b) derivată;
c) calitativă nealternativă;
d)de timp.
7. Variabila numărul salariaţilor este o caracteristică statistică:
a) calitativă;
b) continuă;
c) discretă;
d) alternativă.
8. Caracteristica statistică profesie este:
a) calitativă;
b) continuă;
c) discretă;
d) alternativă.
9. Productivitatea muncii este o caracteristică statistică:
a) calitativă;
b) derivată;
c) discretă;
d) alternativă.
10. Caracteristicile statistice pot fi:
a) de timp;
b) de spaţiu;
c) atributive;
d) reprezentative.
Alegeţi combinaţia corectă: A(a,b,c); B(a,b,c,d); C(a,d). STATISTICA
11. Colectivităţile statistice pot fi:
a) de timp, de spaţiu sau atributive;
b) alternative sau nealternative;
c) primare sau derivate;
d) calitative sau cantitative;
e) statice sau dinamice.
12. Este o observare totală:
a) ancheta statistică;
b) recensământul;
c) sondajul statistic;
d) observarea părţii principale.
13. Este o observare permanentă:
a) ancheta statistică;
b) recensământul;
c) sondajul statistic;
d) observarea părţii principale;
e) raportul statistic.
14. Sondajul statistic se caracterizează prin:
a) rapiditate;
b) economicitate;
c) este o observare parţială;
d) erori de înregistrare mai mici.
Alegeţi combinaţia corectă: A(a,b,c,d); B(c,d); C(a,d).
15. Datele obţinute prin observare sunt supuse unui control:
a) de volum;
b) aritmetic;
c) logic;
d) economic. Alegeţi combinaţia corectă: A(a,b,c,); B(c,d); C(a,d).
16. Atunci când variabila înregistrată prezintă un număr redus de variante
se recomandă:
a) gruparea pe variante;
b) gruparea pe intervale de variaţie;
c) gruparea combinată;
d) gruparea pe tipuri calitative. Culegerea şi prelucrarea primară a datelor statistice
17. Atunci când variabila înregistrată prezintă un număr mare de valori
individuale distincte se recomandă:
a) gruparea pe variante;
b) gruparea pe intervale de variaţie;
c) gruparea combinată;
d) gruparea pe tipuri calitative.
18. În cazul în care se urmăreşte structura colectivităţii simultan după
două caracteristici numerice se recomandă:
a) gruparea pe variante;
b) gruparea simplă;
c) gruparea combinată;
d) gruparea pe tipuri calitative.
19. Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt:
a) subiectul;
b) predicatul;
c) reţeaua de rânduri şi coloane;
d) titlul general şi titlurile interioare;
e) sursa datelor.
Alegeţi combinaţia corectă: A(a,b,c,d,e); B(c,d); C(a,b).
20. Seriile statistice pot fi:
a) de timp;
b) de spaţiu;
c) de distribuţie a frecvenţelor;
d) de evoluţie.
Alegeţi combinaţia corectă: A(a,b,c); B(c,d); C(a,d).
21. În vederea prezentării caracteristicilor atributive numerice se folosesc
serii statistice:
a) de timp;
b) de spaţiu;
c) de distribuţie a frecvenţelor;
d) orice tip.
22. În vederea prezentării evoluţiei în timp a unui fenomen se folosesc
serii statistice:
a) cronologice; STATISTICA
b) teritoriale;
c) de repartiţie;
d) orice tip.
23. În vederea prezentării evoluţiei în spaţiu a unui fenomen se folosesc
serii statistice:
a) cronologice;
b) teritoriale;
c) de repartiţie;
d) orice tip.
24. Elementele unui grafic sunt:
a) titlul;
b) axele de coordonate;
c) reţeaua;
d) scara de reprezentare;
e) legenda şi sursa datelor.
Alegeţi combinaţia corectă: A(a,b,c,d,e); B(c,d); C(a,b).
25. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distribuţie de frecvenţe este:
a) histograma;
b) corelograma;
c) cronograma;
d) diagrama de volum.
26. Tipul de grafic folosit pentru seriile interdependente este:
a) histograma;
b) corelograma;
c) cronograma; d) diagrama de volum.
27. Tipul de grafic folosit pentru seriile cronologice este:
a) histograma;
b) corelograma;
c) cronograma;
d) diagrama de volum.
Soluţii:
1.A; 2.b; 3.a; 4.c; 5.B, 6.a; 7.c; 8.a; 9.b; 10.A; 11.e; 12.b; 13.e; 14.A;
15.A; 16.a; 17.b; 18.c; 19.A; 20.A, 21.c; 22.a; 23.b; 24.A; 25.a; 26.b; 27.c

3.4 ÎNTREBĂRI ŞI TESTE-GRILĂ

3.4.1 Întrebări recapitulative
1. Ce sunt mărimile relative?
2. Cum se exprimă mărimile relative, în general?
3. Ce tipuri de marimi relative se folosesc pentru analiza evoluţiei
în timp a unui fenomen?
4. Ce tip de mărime relativă se foloseşte pentru evidenţierea
mutaţiilor în structura unui fenomen?
5. Ce tip de mărime relativă se foloseşte pentru comparaţii
teritoriale?
6. Ce tip de mărime relativă se foloseşte pentru compararea a doi
indicatori cu conţinut diferit, dar între care există o legătură
firească?
7. Ce tipuri de mărimi relative se folosesc pentru compararea a
doi indicatori cu acelaşi conţinut?
8. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de structură?
9. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de coordonare?
10. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de dinamică?
11. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de intensitate?
12. Prin ce se deosebesc mărimile relative de structură de celelalte
tipuri de mărimi relative?
13. Prin ce se deosebesc mărimile relative de intensitate de
celelalte tipuri de mărimi relative?
14. Pentru ce tipuri de mărimi relative se pot efectua calcule atât la
nivel parţial cât şi la nivel de ansamblu?
15. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de structură?
16. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de coordonare? STATISTICA
17. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de dinamică?
18. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de ale planului?
19. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de intensitate?
20. Cum se exprimă mărimile relative de structură?
21. Cum se exprimă mărimile relative de coordonare?
22. Cum se exprimă mărimile relative de dinamică?
23. Cum se exprimă mărimile relative de ale planului?
24. Cum se exprimă mărimile relative de intensitate?
25. Pentru ce se utilizează mărimile relative de structură?
26. Pentru ce se utilizează mărimile relative de coordonare?
27. Pentru ce se utilizează mărimile relative de dinamică?
28. Pentru ce se utilizează mărimile relative ale planului?
29. Pentru ce se utilizează mărimile relative de intensitate?
3.4.2 Teste-grilă
1. Printre funcţiile indicatorilor statistici nu se includ:
a) funcţiile de măsurare şi comparare;
b) funcţiile de analiză şi sinteză;
c) funcţiile de planificare şi control;
d) funcţia de estimare;
e) funcţiile de verificare a ipotezelor şi de testare a
semnificaţiei.
2. Găsiţi clasificarea incorectă:
a) indicatori statistici primari şi derivaţi;
b) indicatori statistici primari şi absoluţi;
c) indicatori statistici sintetici şi analitici;
d) mărimi absolute, relative şi medii, indici, ecuaţii de estimare.
3. În cazul colectivităţilor care nu sunt împărţite în grupe nu se
pot calcula:
a) mărimi relative de structură;
b) mărimi relative ale dinamicii;
c) mărimi relative ale planului; Indicatori statistici
d) mărimi relative de dinamică.
4. Mărimile relative se măsoară:
a) numai în procente;
b) în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, procentimile;
c) în unitatea de măsură a caracteristicii statistice respective;
d) sunt mărimi adimesionale.
5. La calcularea unei mărimi relative nu este obligatoriu ca:
a) termenii raportului să fie comparabili;
b) să existe o legătură de condiţionare între termenii comparaţi;
c) baza de comparaţie să fie semnificativă pentru fenomenul
analizat;
d) colectivitatea statistică să fie omogenă.
6. Mărimile relative de structură se reprezintă grafic prin:
a) histogramă;
b) b) poligonul frecvenţelor;
c) diagrame de structură;
d) diagrame de volum;
e) diagrame prin benzi.
7. Mărimile relative de coordonare se reprezintă grafic prin:
a) histogramă;
b) poligonul frecvenţelor;
c) diagrame de structură;
d) cronogramă;
e) diagrame prin benzi sau coloane. STATISTICA
8. Mărimile relative ale planului se reprezintă grafic prin:
a) diagrama prin coloane;
b) poligonul frecvenţelor;
c) diagrame de structură;
d) diagrame de volum;
e) cronogramă.
9. Mărimile relative ale dinamicii se reprezintă grafic prin:
a) cronogramă;
b) poligonul frecvenţelor;
c) diagrame de structură;
d) diagrame de volum;
e) diagrame radiale.
10. Pentru a compara două grupe ale aceleiaşi colectivităţi folosim
mărimi relative:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică.
11. Pentru a măsura evoluţia în timp a fenomenului analizat
folosim mărimi relative:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică. Indicatori statistici
12. Pentru a compara doi indicatori diferiţi , dar interdependenţi
folosim mărimi relative:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică.
13. Pentru a compara nivelul realizat al unui fenomen cu cel
programat folosim mărimi relative:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică.
14. Pentru a compara nivelul absolut al unei grupe cu ansamblul
colectivităţii folosim mărimi relative:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică.
15. Productivitatea muncii este o mărime relativă:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică. STATISTICA
16. Numărul muncitorilor din prima secţie a unei unităţi economice
reprezintă 75% faţă de numărul muncitorilor din cea de a doua
secţie a aceleiaşi unităţi. Indicatorul respectiv este o mărime
relativă:
a) de structură;
b) a planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică.
17. Mărimile relative de structură nu se reprezintă grafic cu:
a) diagrama prin cerc;
b) diagrama prin dreptunghi;
c) diagrama prin pătrat;
d) diagrama prin benzi.
Soluţii:
1.c; 2.b; 3.a; 4.b; 5.d; 6.c; 7.e; 8.a; 9.a; 10.c; 11.e; 12.d; 13.b; 14 a; 15.d;
16.c; 17.d.

3.4 ÎNTREBĂRI ŞI TESTE-GRILĂ

3.4.1 Întrebări recapitulative
1. Ce sunt mărimile relative?
2. Cum se exprimă mărimile relative, în general?
3. Ce tipuri de marimi relative se folosesc pentru analiza evoluţiei
în timp a unui fenomen?
4. Ce tip de mărime relativă se foloseşte pentru evidenţierea
mutaţiilor în structura unui fenomen?
5. Ce tip de mărime relativă se foloseşte pentru comparaţii
teritoriale?
6. Ce tip de mărime relativă se foloseşte pentru compararea a doi
indicatori cu conţinut diferit, dar între care există o legătură
firească?
7. Ce tipuri de mărimi relative se folosesc pentru compararea a
doi indicatori cu acelaşi conţinut?
8. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de structură?
9. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de coordonare?
10. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de dinamică?
11. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de intensitate?
12. Prin ce se deosebesc mărimile relative de structură de celelalte
tipuri de mărimi relative?
13. Prin ce se deosebesc mărimile relative de intensitate de
celelalte tipuri de mărimi relative?
14. Pentru ce tipuri de mărimi relative se pot efectua calcule atât la
nivel parţial cât şi la nivel de ansamblu?
15. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de structură?
16. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de coordonare? STATISTICA
17. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de dinamică?
18. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de ale planului?
19. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de intensitate?
20. Cum se exprimă mărimile relative de structură?
21. Cum se exprimă mărimile relative de coordonare?
22. Cum se exprimă mărimile relative de dinamică?
23. Cum se exprimă mărimile relative de ale planului?
24. Cum se exprimă mărimile relative de intensitate?
25. Pentru ce se utilizează mărimile relative de structură?
26. Pentru ce se utilizează mărimile relative de coordonare?
27. Pentru ce se utilizează mărimile relative de dinamică?
28. Pentru ce se utilizează mărimile relative ale planului?
29. Pentru ce se utilizează mărimile relative de intensitate?
3.4.2 Teste-grilă
1. Printre funcţiile indicatorilor statistici nu se includ:
a) funcţiile de măsurare şi comparare;
b) funcţiile de analiză şi sinteză;
c) funcţiile de planificare şi control;
d) funcţia de estimare;
e) funcţiile de verificare a ipotezelor şi de testare a
semnificaţiei.
2. Găsiţi clasificarea incorectă:
a) indicatori statistici primari şi derivaţi;
b) indicatori statistici primari şi absoluţi;
c) indicatori statistici sintetici şi analitici;
d) mărimi absolute, relative şi medii, indici, ecuaţii de estimare.
3. În cazul colectivităţilor care nu sunt împărţite în grupe nu se
pot calcula:
a) mărimi relative de structură;
b) mărimi relative ale dinamicii;
c) mărimi relative ale planului; Indicatori statistici
d) mărimi relative de dinamică.
4. Mărimile relative se măsoară:
a) numai în procente;
b) în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, procentimile;
c) în unitatea de măsură a caracteristicii statistice respective;
d) sunt mărimi adimesionale.
5. La calcularea unei mărimi relative nu este obligatoriu ca:
a) termenii raportului să fie comparabili;
b) să existe o legătură de condiţionare între termenii comparaţi;
c) baza de comparaţie să fie semnificativă pentru fenomenul
analizat;
d) colectivitatea statistică să fie omogenă.
6. Mărimile relative de structură se reprezintă grafic prin:
a) histogramă;
b) b) poligonul frecvenţelor;
c) diagrame de structură;
d) diagrame de volum;
e) diagrame prin benzi.
7. Mărimile relative de coordonare se reprezintă grafic prin:
a) histogramă;
b) poligonul frecvenţelor;
c) diagrame de structură;
d) cronogramă;
e) diagrame prin benzi sau coloane. STATISTICA
8. Mărimile relative ale planului se reprezintă grafic prin:
a) diagrama prin coloane;
b) poligonul frecvenţelor;
c) diagrame de structură;
d) diagrame de volum;
e) cronogramă.
9. Mărimile relative ale dinamicii se reprezintă grafic prin:
a) cronogramă;
b) poligonul frecvenţelor;
c) diagrame de structură;
d) diagrame de volum;
e) diagrame radiale.
10. Pentru a compara două grupe ale aceleiaşi colectivităţi folosim
mărimi relative:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică.
11. Pentru a măsura evoluţia în timp a fenomenului analizat
folosim mărimi relative:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică. Indicatori statistici
12. Pentru a compara doi indicatori diferiţi , dar interdependenţi
folosim mărimi relative:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică.
13. Pentru a compara nivelul realizat al unui fenomen cu cel
programat folosim mărimi relative:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică.
14. Pentru a compara nivelul absolut al unei grupe cu ansamblul
colectivităţii folosim mărimi relative:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică.
15. Productivitatea muncii este o mărime relativă:
a) de structură;
b) ale planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică. STATISTICA
16. Numărul muncitorilor din prima secţie a unei unităţi economice
reprezintă 75% faţă de numărul muncitorilor din cea de a doua
secţie a aceleiaşi unităţi. Indicatorul respectiv este o mărime
relativă:
a) de structură;
b) a planului;
c) de coordonare;
d) de intensitate;
e) de dinamică.
17. Mărimile relative de structură nu se reprezintă grafic cu:
a) diagrama prin cerc;
b) diagrama prin dreptunghi;
c) diagrama prin pătrat;
d) diagrama prin benzi.
Soluţii:
1.c; 2.b; 3.a; 4.b; 5.d; 6.c; 7.e; 8.a; 9.a; 10.c; 11.e; 12.d; 13.b; 14 a; 15.d;
16.c; 17.d.