„ROMÂNIA TREBUIE

SÃ REDEVINÃ ATRACTIVÃ
PENTRU INVESTITORII
STRÃINI“
Eugen Motto CCI
Nicolãescu: Covasna:
„Sã ne întemeiem „Nu Camera are
relaþiile numai membri, ci membrii
pe profesionalism“ au o Camerã“
 Editorial

Orice perioadã care marcheazã raportarea la un început este, în mod firesc, o aniversare.
Iatã, deci, cã al zecelea Together se înscrie astãzi în cercul sãrbãtoriþilor.
Fãrã a fi o revistã exclusivistã, nici de domeniu, nici de teme abordate, Together a reuºit
prin aceste zece apariþii sã se contureze ca un instrument util ºi sã se impunã pe piaþa pre-
sei de informaþii de afaceri ca un bun comunicator.
Nu am nici un indiciu sã nu sper ca, prin mai multã implicare a echipei care-l produce,
ediþiile ce vor urma sã capete noi valenþe ºi sã trezeascã un mai puternic interes în rândul
cititorilor.

Cu sinceritate,
mihail m. vlasov

Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 1

 Sumar
Cover Story
4] „România trebuie sã redevinã
[4
atractivã pentru investitorii straini“
Analiºtii par sã fi ajuns la un consens:
motoarele creºterii nu pot veni decât
de la investiþiile strãine directe, care
furnizeazã parþial combustibil ºi creº-
terii exporturilor ºi a producþiei indus-
triale. Scãderea investiþiilor strãine a
fãcut PIB-ul sã se resimtã, aºa cã vocea
unitã a întreprinzãtorilor strãini are
ecouri puternice la Bucureºti. Aºadar
ISD-urile – de unde, în ce domenii, sti-
mulii, cum le vãd crescând ca viteazul
din poveste sau temperat camerele de
comerþ bilaterale, locale ºi investitorii –
sunt temele dezbaterii propuse.
Interviu
12] Mugur Isãrescu: „Creºterea eco-
[1
nomicã se creeazã în întreprinderi, la
antreprenori“
Focus fiscal
10] Terapie pentru sãnãtatea mediului
[1
de afaceri
Din viaþa Sistemului Cameral
15] Abnegaþie ºi dedicaþie pentru cea
[1
mai bunã formã de învãþãmânt profe-
sional din România
„Ne dorim ca la camerele de comerþ,
firmele sã aibã la dispoziþie cea mai
bunã modalitate de formare profesio-
cci.ro - Din viaþa Sistemului Cameral
16] „Dacã dvs. nu aþi exista,
[1
economia României nu ar exista“
Elita economiei româneºti, premiatã la ediþia
a XVII-a a Topului Naþional al Firmelor.
Sub semnul a 20 de ani de la renaºterea
Camerelor de Comerþ ºi Industrie din þara
noastrã ºi, pe un palier istoric mai amplu,
a 146 de ani de la legiferarea primei Camere de
Comerþ din România modernã, sub pecetea
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, CCIR a
organizat Topul Naþional al Firmelor, sãrbãtoare
a performanþei economice care sfideazã criza.
2 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
nalã, pentru orice nivel, dupã model
european ºi cu acreditare europeanã“, Focus bancar
este misiunea de a cãrei îndeplinire ºi-a 34] Serviciile financiare electronice
[3
legat mandatul dl. Florin Ioan Zamfir, pot ajuta firmele mici sã devinã mai
Directorul General al Fundaþiei ªcoala eficiente
Românã de Afaceri 35] Finanþarea, chiar ºi pentru IMM-uri
[3
19] Exporturile ºi fondurile europene -
[1 nu este atât de dificil de obþinut, dacã...
motoarele care ar putea dezmorþi
economia - de vorbã cu dl Ionuþ Politici ºi relaþii internaþionale
COSTEA, Preºedintele Eximbank 39] Ideogramele „pericol“ ºi
[3
30] Neimplicarea statului în sprijinirea
[3 „oportunitate“ compun „crizã“ în
Camerelor agricole poate compromite scrierea chinezeascã
întregul demers, susþine Preºedintele
CCI Sibiu, Aurel Gheorghe Aldea. Marketing & Inovare
36] De ce sunt brandurile importante
[3
20] CCI Covasna „20 de ani împreunã
[2
pentru afacerea dumneavoastrã!“ inter- pentru clienþi?
viu cu Preºedintele Herman Rosner 38] Clusterele inovative sau calea cãtre
[3
24] Utilitatea excelenþei sau drumul
[2 productivitate ºi inovare
spre maxima claritate ºi necesitate 40] Codul vinului sau cât de bun e vinul
[4
28] File din istoria Sistemului Cameral:
[2 ghiurghiuliu...
20 de ani de la Renaºtere
Supliment TURISM
În inima Europei 42] Soluþii ingenioase de creºtere a
[4
31] Corespondenþe din Bruxelles:
[3 afacerilor în turism
Vizitarea instituþiilor europene ºi Greu încercaþi de crizã, operatorii din
trainingurile EPSO turism îºi „ascut“ instrumentele de mar-
keting ºi, apelând la tehnici de comuni-
Enviroeconomia care tot mai ingenioase, încearcã sã-i
32]BSREF: Marea Neagrã, o zonã de
[3 atragã pe
cooperare ºi dezvoltare pentru energii români sã-ºi
regenerabile abandoneze
33] Know - how japonez în domeniul
[3 grijile ºi sã
viziteze
conservãrii energiei ºi tehnologiilor verzi
destinaþii
tot mai
Antreprenoriat
seducãtoare
41] Mihai Ghyka—La un pahar de
[4 • Topul
vorbã despre atragerea investiþiilor destinaþiilor
de incoming din România
44] Sibiul - între cele ºapte minuni ale
[4
României
English Section
45] Lamit Co -New, Global, Professional
[4
46] EUROCHAMBRES Economic Survey:
[4
businesses predict a brighter 2011
26] Camera Ialomiþa: oaza
[2 22] Topul Firmelor Bucureºtene
[2
întreprinzãtorilor între ciulinii crizei la ediþia a XVII a
Bilanþ la 20 de ani de la înfiinþarea Strategia, viziunea , consecvenþa, pasiunea
CCI Ialomiþa. ºi munca în echipã sunt câteva din
Nicolae Stanca: „Toate Guvernele de dupã ingredientele succesului în afaceri pe care
revoluþie, când au vãzut cum Camerele le-au dovedit laureaþii Topului Firmelor
devin poli importanþi în viaþa economicã, din Municipiul Bucureºti.
coagulând comunitatea de afaceri, TROFEUL HERMES s-a acordat în premierã
au fãcut astfel încât sã-ºi atribuie activitãþi cu aceastã ocazie, pentru contribuþii
specifice Sistemului Cameral. „ deosebite la consolidarea ºi sprijinirea
activitãþii CCIB.
 Cover Story
„România trebuie
sã redevinã atractivã pentru
investitorii strãini“
Analiºtii par sã fi ajuns la un
consens: motoarele creºterii
nu pot veni decât de la
investiþiile strãine directe,
care furnizeazã, parþial, com -
bustibil ºi creºterii expor -
turilor ºi producþiei industri -
ale. Scãderea investiþiilor
strãine a fãcut PIB-ul sã se
resimtã, aºa cã vocea unitã a
întreprinzãtorilor strãini are
ecouri puternice la Bucureºti.
Aºadar ISD-urile – de unde,
în ce domenii, stimulii, cum
le vãd crescând ca viteazul
din poveste sau temperat
camerele de comerþ
bilaterale, locale ºi investitorii
– sunt tema dezbaterii
propuse.
Context mondial
Þãri emitente de fluxuri investiþionale (mld. USD).
(concluzii desprinse din Raportul UNCTAD „World Investment Report 2010“)
4 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
„În timp ce investitorii sunt încã îngrijoraþi
de crizã, încrederea lor este aºteptatã sã
creascã în viitorul apropiat.“ Aceasta este o
concluzie dãtãtoare de speranþe din raportul
Conferinþei Naþiunilor Unite pentru Comerþ ºi
Dezvoltare (UNCTAD) privind investiþiile
mondiale. Accentul se pune pe þãrile în curs de
dezvoltare ºi pe „economia verde“.
Fluxurile mondiale se miºcã în sus: aceasta
este una dintre principalele concluzii ale Ra-
portului Mondial de Investiþii 2010 efectuat de
UNCTAD. Investiþiile strãine directe (ISD) au
crescut în prima jumãtate a anului 2010 ºi este
de aºteptat sã atingã un total de peste 1.200 de
miliarde de dolari (866 miliarde de euro) în
acest an, pânã aproape de 2.000 miliarde dolari
(1,443 miliarde euro) în 2012. Vor recâºtiga,
practic, nivelul lor din 2007 (2.100 miliarde
dolari, sau 1.515 miliarde euro).
Pentru 2011, UNCTAD anticipeazã fluxuri
de investiþii strãine de 1300-1500 miliarde do-
lari, dupã ce condiþiile macroeconomice de anul
trecut au consolidat profiturile companiilor
transnaþionale ºi valoarea de piaþã a acestora.
Aceasta este o veste bunã pentru întreprin-
derile europene, marcate de crizã ºi forþate sã
asiste la o scãdere a investiþiilor strãine. În ceea
ce priveºte ieºirile, Marea Britanie a suferit cea
mai semnificativã scãdere a ISD, de la 161
miliarde USD (116 miliarde euro) în 2008, la
18 miliarde USD în 2009. Germania a suferit,
de asemenea, parþial din cauza cererii mai
slabe din þãrile dezvoltate (63 miliarde USD).
Cu toate acestea, IMM-urile germane pre-
vãd deja o creºtere a exporturilor. Per ansam-
blu, condiþiile sunt propice; dublate de opti-
mismul oamenilor de afaceri, vor duce la uti-
lizarea deþinerilor de capital ale companiilor
cãtre noi investiþii.
Industria se orienteazã
spre resurse
În 2009, ieºirile de ISD în special au fost
martorele unor contracþii semnificative, ca
urmare a contextului economic, cu un declin
de 43%, ºi astfel au fost evaluate la 1.114 mi-
liarde de dolari (804 miliarde de euro). Toate
sectoarele au fost afectate de recesiune.
Industria a fost lovitã în mare mãsurã de
reducerea investiþiilor, înregistrând o scãdere
de 77% comparativ cu 2008. Acest fenomen
nu pare sã se fi inversat. Investitorii au ales pri-
oritar ramuri, altã datã rare, cum ar fi electri-
citate, gaz ºi distribuþia apei, echipamente
electronice, construcþiile ºi telecomunicaþiile.
Pe de altã parte, chiar dacã sectoarele pri-
mar ºi terþiar au fost supuse, de asemenea, la
scãderi, acestea au fost mai puþin puternice, cu
excepþia anumitor activitãþi, cum ar fi servicii
de tranzacþii financiare. Existã încã mari
proiecte de investiþii în industria extractivã,
servicii pentru organisme guvernamentale ºi
persoane fizice.
ISD se îndreaptã cãtre BRIC
ºi þãri în curs de dezvoltare
ªi în 2011 ºi 2012, companiile care inten-
þioneazã sã accelereze expansiunea lor inter-
naþionalã vãd þãrile în curs de dezvoltare ºi în
tranziþie ca destinaþii preferate pentru investiþi-
ile strãine.
Ar trebui spus cã, în termeni globali, aceste
þãri au rezistat mai bine crizei decât þãrile dez-
voltate. Printre acestea, Brazilia, Federaþia
Rusã, India ºi China (BRIC) reprezintã loco-
motive reale de creºtere, acestea fãcând parte
din top douãzeci de þãri în privinþa intrãrilor ºi
ieºirilor de ISD.
În acest fel, chiar dacã fuziunile ºi achiziþi-
ile internaþionale sunt încheiate între þãrile
dezvoltate, ponderea acestor þãri pentru astfel
de operaþiuni a crescut de la 26% în 2007 la
31% în 2009.

Doru Lionãchescu, Capital Partners
Investiþiile strãine directe în UE au scãzut în
2010 cu 19,9%, la 289 miliarde USD, iar fu-
ziunile ºi achiziþiile - cu 0,8%, la 115, 3 miliar-
de USD.
Concluzii neliniºtitoare
pentru þãrile UE -12, unde e
încadratã ºi România
Þãrile UE-12 au înregistrat o creºtere con-
stantã a fluxurilor de ISD ºi a stocurilor pe par-
cursul ultimilor ani, dar acum par a fi cele care
se confruntã cu „timpuri oarecum mai dure“.
Grupul a pierdut un „tempo“ de la studiul de
anul trecut, ºi multinaþionalele au proiectat o
creºtere a ISD care, deºi încã mai ridicatã
decât media mondialã, este în declin marcat
faþã de anul trecut. Acest lucru se datoreazã în
principal acestor þãri „cu perspective lente de
creºtere economicã, ca urmare a unui declin în
oportunitãþile de export pe pieþele europene
cele mai avansate ºi starea precarã a multor
sisteme financiare naþionale“. Astfel, inves-
tiþiile strãine directe în Europa de SE au scãzut
anul trecut cu 31% din cauza plasamentelor
mai mici fãcute de þãri din UE, care reprezintã
în mod tradiþional o sursã importantã de fon-
duri pentru regiune.
Douã þãri (Polonia ºi Republica Cehã) se
clasau, conform raportului, printre cele 30 de
locaþii cele mai favorizate, cu Polonia în po-
ziþia a unsprezecea.
Polonia a atras totuºi investiþii strãine de
10,4 miliarde dolari, în scãdere cu 8,9%, iar
fuziunile ºi achiziþiile s-au majorat cu 32,5%,
la 1 miliard dolari. Investiþiile strãine directe
atrase de Cehia au urcat de 3 ori, la 8,2 mi-
liarde dolari.
Valentin Lazea explicã pentru „Together“
pierderea de teren a UE12 în comparaþie cu
þãri din America Latinã (în frunte cu Brazilia)
sau din Asia de SE, prin faptul cã aceste þãri ºi-
au pus în ordine indicatorii macroeconomici ºi
au o forþã de muncã în creºtere, predispusã
spre efort ºi nu spre atitudini consumeriste. În
al doilea rând, chiar din rândul UE12 pare a se
crea o diferenþiere între þãrile „virtuoase“, care
urmeazã modelul german (Polonia, Cehia,
Slovacia, Slovenia) ºi þãri mai „meridionale“
(România, Bulgaria, Ungaria). „Este necesar
ca România sã-ºi îmbunãtãþeascã indicatorii ºi
a semnaliza, astfel, faptul cã urmeazã modelul
german. De altfel, cei ce susþin deficite
bugetare (ºi, implicit, datoriile publice) mai
mari sunt falºi prieteni ai sectorului privat,
întrucât deficite bugetare mai mari înseamnã o
evicþiune a sectorului privat de cãtre sectorul
guvernamental.“
O pãrere similarã susþine Doru Lionãches-
cu, de la Capital Partners. În interiorul CEE
s-au conturat în 2010 douã paliere de perfor-
manþã economicã ºi atractivitate investiþio-
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
Cover Story
nalã, complet divergente: pe de o parte þãrile
central-europene (Polonia, Cehia, Slovacia,
Slovenia, parþial Ungaria), care ºi-au menþinut
sau chiar îmbunãtãþit atractivitatea pentru
investitori datoritã în primul rând profesiona-
lismului în abordarea politicilor publice de
ieºire din crizã; pe de altã parte, s-a detaºat
prin ne-performanþã ºi impredictibilitate fis-
calã flancul sud-est european, condus detaºat
de România. „În acest context al desprinderii
de pluton a campionilor tranziþiei, România
încheie anul 2010 cu mult mai prost, în ceea ce
priveºte toþi indicatorii de atractivitate investi-
þionalã, atât comparativ cu restul zonei, cât ºi
comparativ cu performanþa noastrã din anii
anteriori. Rezultatele acestei deteriorãri dras-
tice a atractivitãþii investiþionale a României, în
noul context creat de criza mondialã, au apãrut
rapid ºi sunt înfricoºãtoare – o scãdere a ISD cu
30-40% de la un an la altul, compresie practic
insuportabilã pentru o economie fragilã ca a
României. În cadrul larg al investiþiilor strãine,
cele greenfield nu au fãcut decât sã urmeze
trendul general, acela de concentrare pe þãrile ºi
regiunile cu potenþial de creºtere confirmat ºi
cu predictibilitate juridico-fiscalã.“
Spre deosebire de sectoarele private din
Cehia, Polonia, Slovacia ºi Ungaria, care îna-
inte de izbucnirea crizei aveau un surplus de
cont curent, sectorul privat din România avea
un deficit de circa 7% din PIB. Diferenþa
aceasta nu sunã bine pentru investitorii strãini.
Unele din motivele pentru care investitorii
strãini au ocolit România în 2009 ºi 2010 ar fi
deficitul de cont curent, acumularea datoriei
externe, deficitul bugetar ºi rata inflaþiei.
Deficitul de cont curent s-a situat în jur de 5-
5,5% în primii ani ai deceniului trecut, dar a
depãºit 11% din PIB în 2007 ºi 2008. În 2010,
datoritã ajustãrilor, a revenit în jurul a 5%,
Valentin Lazea, economist-ºef BNR
5
 Cover Story
spune V. Lazea. „Fãrã ajustãri majore ale po-
liticilor publice, România riscã sã adune doar
firmiturile de la masa ISD.“
ISD-urile au o contribuþie
din ce în ce mai mare la
exporturi (spre 70%)
„Calitatea investitorilor strãini care au venit
pânã acum în România lasã mult de dorit.
Provocarea este cum sã atragi investitorii de
calitate de care ai nevoie“, a spus Valentin La-
zea, discutând în nume personal cu reporterii
Mediafax. Dl Lazea se referea la un anumit tip
de investitori, mai mult speculativi, mai puþin
orientaþi cãtre exporturi.
România trebuie sã se concentreze în 2011
ºi în anii care vor urma pe consolidarea unui
nou model de creºtere economicã, bazat în mai
micã mãsurã pe consum ºi mai mult pe inves-
tiþii productive ºi export net. Oare au învãþat
românii din actuala crizã cã existã „investiþii
bune ºi mai puþin bune?“ se întreba retoric La-
zea. Domnia sa explicã pentru „Together“: ne
intereseazã sã atragem ISD mai ales în sectorul
„tradables“ (industrie ºi turism) ºi mai puþin în
sectorul „non-tradables“(construcþii ºi ser-
vicii). Nimeni nu contestã cã firme serioase
precum Renault ºi Mittal vor avea o contri-
buþie pozitivã la exportul net al României. La
fel, Nokia, chiar dacã în 2009 a fost un impor-
tator net (datoritã necesitãþilor de utilare), va
deveni în cel mai scurt timp un exportator net.“
Mai mult, este esenþial ca firmele industri-
ale prezente în România sã-ºi stabileascã tot
aici capacitãþi de cercetare proprii (dupã exem-
plul Renault, ce a inaugurat în 2010 centrul
tehnic Titu), astfel cã, odatã expirat ciclul de
viaþã al actualelor produse, ele sã fie înlocuite
imediat cu altele noi. Nu am în vedere, în acest
context, „buticuri de export“, care pot rezista
numai cu un curs valutar depreciat.
Concret, în condiþiile în care resursele
interne sunt insuficiente, eforturile proprii
6 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
îndreptate cãtre obþinerea unei producþii com-
petitive pot fi completate ºi potenþate prin
atragerea de fluxuri de ISD, în special cãtre
activitãþile intensive în capital ºi tehnologie,
generatoare de valoare adãugatã mare.
Analiza ratei de investiþie ºi a ratei de ISD
în perioada precrizã (1999-2007) a scos în evi-
denþã efectul pozitiv pe care ISD receptate le-
au avut asupra potenþãrii eforturilor interne.
Astfel, rata de investiþie a crescut cu 11,1%,
susþinutã ºi favorizatã de creºterea ratei ISD cu
3,04%. În plus, un studiu al dr. Mihail Ivan aratã
o corelaþie evidentã între formarea brutã de ca-
pital fix (RBCF) ºi fluxurile de ISD. Creºterea
fluxurilor de ISD, simultan cu modificarea
structurii ISD în favoarea investiþiilor de tip
greenfield (dupã încheierea marilor privatizãri)
demonstreazã cã impactul intrãrilor de capital
strãin asupra FBCF este extrem de puternic.
ISD de 3,5 miliarde euro
pentru 2011?
Anul de referinþã în istoria ISD rãmâne
2008, când s-au înregistrat investiþii de
aproape 9,5 miliarde euro.
Conform raportului BNR, ISD au scãzut cu
aproape 26% în primele 10 luni din 2010, la
2,145 miliarde euro. În 2009, fluxul net de ISD
s-a ridicat la 3,48 miliarde euro; 98% din aces-
te investiþii au revenit dezvoltãrilor de firme,
1% fuziunilor ºi achiziþiilor, în timp ce
investiþiile greenfield s-au cifrat la doar 19
milioane euro.
În primele 10 luni din 2010, investiþiile
strãine au fost realizate în cea mai mare parte
din participaþii la capital, consolidate cu
pierderea netã estimatã, care au însumat 1,434
miliarde euro, restul intrãrilor reprezentând
credite intragrup.
Analiºtii par a fi cãzut de acord cã ISD-
urile nu vor creºte semnificativ în 2011. Cifra
vehiculatã e în jurul a 3,5 miliarde euro. Dl
Dan Bucºa, economist Bancpost, anticipeazã
pentru anul viitor ISD de aproximativ 4 mi-
liarde euro, susþinute, începând din cel de-al
doilea semestru, de fondurile din partea bãn-
cilor mamã, care vor reîncepe sã trimitã bani
sucursalelor din România, scrie Mediafax.
Un nivel al investiþiilor strãine directe de 6
miliarde euro ar face ca PIB-ul potenþial sã
urce spre 4%.
Cât de atractivã este
România pentru investitori?
Dl Lazea considerã cã aici lucrurile sunt
destul de limpezi. Studiile internaþionale aratã
cã ISD sunt atrase de factori precum flexibili-
tatea forþei de muncã ºi adâncimea sectorului
financiar (pentru sectoare „tradables“), respec-
tiv de factori pentru calitatea sistemului juridic
ºi calitatea infrastructurii (pentru sectoare non-
tradables). Niciunul din aceºti patru factori nu
corespunde aºteptãrilor, în acest moment, în
România. De aceea este urgentã atacarea lor
concomitent, în paralel cu punerea în ordine a
indicatorilor macro. România se aflã într-o
cursã pentru atragerea investitorilor strãini.
Þara depinde în mod fundamental de econo-
misirea externã, pentru cã nu suntem în stare
sã generãm bani în economia asta ºi nici nu
prea avem puterea sã economisim. Aºa pare
deocamdatã. Graficul de mai jos aratã cã în
lipsa unor fluxuri de capital strãine, guvernul,
prins ºi de o conjuncturã nefavorabilã a crizei,
trebuie sã acopere deficitul de cont curent cu
banii organismelor internaþionale.
Doru Lionãchescu enumera, fãrã o ierarhie
anume, principalii factori de atractie ai þãrii în
viziunea sa: climatul investiþional ºi predictibi-
litatea fiscalã, infrastructura, dimensiunea pie-
þei ºi potenþialul de creºtere economicã.
Investitorii de limbã
germanã apreciazã
atuurile estului apropiat
Majoritatea antreprenorilor germani, aus-
trieci ºi elveþieni apreciazã þãrile Europei
Centrale ºi de Est (CEE) ca fiind extrem de
atractive pieþe de desfacere ºi locaþii de pro-
ducþie deopotrivã, se aratã într-un studiu con-
dus de Horvath&Partners, postat pe site-ul
Camerei de Comerþ Elveþiene din România.
Astãzi, mai mult de jumãtate din investiþiile
productive în acest spaþiu (din Austria,
Germania ºi Elveþia) sunt stabilite pe pieþele
mature CEE-5 ºi în statele baltice. Peste 20%
din companii ºi-au stabilit locaþii de afaceri în
noile state membre UE, România ºi Bulgaria.
În pofida crizei economice ºi a rolului
crescând al Chinei ºi Indiei, România, în spe-
cial, a fost nominalizatã surprinzãtor, de cãtre
111 oameni de afaceri chestionaþi, ca fiind a
treia þarã cea mai atractivã din zonã, dupã
Rusia ºi Ucraina. Principalul factor de atracþie
îl constituie costurile mult mai reduse cu per-
sonalul, mergând uneori pânã la de 10 ori mai
reduse ca în Germania.

Întrebate de investiþii,
Camerele de Comerþ bilaterale
rãspund la unison
De-a lungul anului 2010
revista „Together“ a realizat
numeroase interviuri cu
investitori sau preºedinþi de
organizaþii de comerþ din
Franþa, Italia, Turcia. Incitaþi
de studii cum sunt cele de
mai sus ºi dorind sã obþinem
direct o imagine despre
atractivitatea þãrii pentru
investitori, am realizat intervi -
uri online, în paralel, cu dom -
nii Radu Mericã, preºedintele
Camerei de Comerþ
Româno-Germane (CCRG)
ºi Ray Breden, preºedintele
Camerei de Comerþ
Britanico-Române (BRCC).
Surprinzãtor este cã rãspun -
surile CCRG ºi ale BRCC la
chestionarul revistei CCIR au
coincis în multe privinþe.
Începând prin a face un scurt istoric al
investiþiilor germane de pânã acum, dl Mericã
a spus: „Investiþiile germane în România dupã
1990 au demarat destul de greu. Lipsa de
încredere în direcþia pe care o urma România a
fãcut ca investitorii sã întârzie pânã în 1996.
Apoi au venit companiile multinaþionale (de
exemplu Metro, Daimler Benz etc.)“. Succesul
pe piaþa localã a atras un alt val de investitori,
însã abia din 2005 putem vorbi de un curent al
investiþiilor cãtre România.
„Acest curent a fost întrerupt brusc, mai
puþin din cauza crizei financiare mondiale, cât
mai ales ca urmare a reacþiei României la criza
financiarã reflectatã într-o serie de mãsuri care
au îndepãrtat mulþi investitori, inclusiv pe cei
germani. Per total, România a atras maximum
10% din potenþialul de absorbþie a investiþiilor
germane.“ Omologul sãu britanic, dl. Ray Bre-
den, a precizat: „În 2010 au fost realizate inves-
tiþii semnificative de cãtre societãþile din Regatul
Unit în sectorul energetic ºi se remarcã intere-
sul semnificativ al investitorilor din Marea
Britanie în domeniile furnizãrii de servicii de
inginerie specializatã ºi de dezvoltare struc-
Radu Mericã:
Potenþial mare,
neexploatat,
de atragere a
investiþiilor germane
turalã.“ Domnul Breden îºi exprimã pãrerea
„cã vor exista cu siguranþã investiþii britanice
în România ºi în 2011, deºi poate nu la acelaºi
nivel ca în anii de boom economic, cum ar fi
2008“. Comentând poziþia a 3-a în topul inves-
titorilor în Romania ºi perspectivele pozitive
ale regiunii din raportul UNCTAD, dl. Mericã
a subliniat: „Este foarte probabil ca Germania
sã aibã un volum mai mare al ISD. Este, însã,
o practicã curentã ca multinaþionalele sã
investeascã prin filiale din alte þãri cu care
existã tratate de evitare a dublei impuneri mai
avantajoase (de exemplu Austria ºi Olanda),
permiþând astfel repatrierea capitalului cu
impozite mai mici. Îmi este foarte greu sã fac
o prognozã asupra evoluþiei investiþiilor în
2011. Depinde de mulþi factori care astãzi sunt
nefavorabili, iar cei care pot schimba aceastã
situaþie nu par neapãrat preocupaþi de atragerea
investiþiilor germane.“
România a atras
maximum 10%
din potenþialul
de absorbþie a
investiþiilor germane
Interlocutorii noºtri au fost rugaþi sã ierar-
hizeze cei 12 factori de atractivitate pentru
ISD ai unei þãri, prezenþi în raportul UNCTAD.
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
Cover Story
Surprinzãtor, în mare parte rãspunsurile au
coincis deºi acestea au parvenit independent.
Topul german aratã astfel:
1. Forþã de muncã ieftinã
2. Mãrimea pieþei locale
3. Urmãrirea competitorilor
4. Tendinþe de creºtere a pieþei
5. Prezenþa de furnizori ºi parteneri
6. Accesul la pieþele regionale
7. Disponibilitatea de forþã de muncã califi-
catã ºi talente
8. Accesul la resurse naturale
9. Accesul la piaþa de capital
10. Mediu de afaceri favorabil ºi stabil
11. Calitatea infrastructurii
12. Eficienþa guvernãrii.
Rãspunsurile preºedintelui Camerei brita-
nice pun pe acelaºi plan primii ºapte factori
din topul de mai sus. „Ierarhizarea primilor
ºapte factori în importanþã este imposibilã, dar
toþi sunt importanþi. În mod tradiþional, Româ-
nia a fost atractivã datoritã primilor ºapte fac-
tori de mai sus, deºi este discutabilã problema
costurilor forþei de muncã în 2011, care nu
sunt mai ieftine decât în alte þãri din regiune.
Ultimii patru factori nu au fost niciodatã atrac-
tivi, din cauza deficienþelor evidente în Româ-
nia la aceste capitole, în special în infrastruc-
turã.“ Concluziile sunt evidente...
Ce aþi cere autoritãþilor române sã aibã
în vedere pentru consolidarea unor politici
eficiente de atragere a investiþiilor?
„Aº pune foarte serios problema stãrii
proaste a infrastructurii ºi, de asemenea, aº
face progrese substanþiale ºi imediate cãtre un
mediu predictibil, în care pot fi susþinute stra-
tegii pe termen lung de dezvoltare a econo-
miei, ºi care nu este subminat de schimbãrile
constante de influenþã politicã, a spus dl Bre-
den“. Radu Mericã considerã cã imaginea Ro-
mâniei în mediul investiþional european a avut
de suferit ºi nu se face nimic pentru schimbare.
„Este impresionant câtã energie ºi resurse se
consumã pentru promovarea turisticã a Româ-
niei (domeniu care nu genereazã o cotã prea
mare din PIB), însã nimeni nu îºi pune proble-
ma sã gândeascã o politicã de promovare a in-
vestiþiilor în România. Din 2004 nu a mai avut
loc niciun eveniment economic de amploare în
Germania la care sã participe ºi politicieni
români ca ºi garanþi ai mediului investiþional
favorabil.“
Ce ar trebui sã se schimbe în mediul de
afaceri autohton pentru ca investitorii sã îl
gãseascã mai familiar?
7
 Cover Story
Ray Breden: Progrese
imediate ºi
substanþiale cãtre un
mediu predictibil
Radu Mericã atrage atenþia cã, în primul
rând, România are o imagine negativã în
domeniul justiþiei. Pentru o firmã care doreºte
sã investeascã o sumã de bani este extrem de
important sã ºtie cã existã un sistem judiciar
eficient, transparent, care sã îl apere în cazuri
nefericite, la fel cum îl apãrã ºi în þara lui.
Aceastã problemã a apãrut mai acut de la
declanºarea crizei, când mulþi investitori au
fost confruntaþi cu situaþii de nerespectare a
Investitorii strãini trec ºi pe la
Camerele de Comerþ locale
Studii de caz: Timiº, Braºov
Acum 6 ani, pe când mã aflam în Franþa,
niºte localnici mi-au arãtat un articol în „Le
Nouvel Observateur“ despre delocalizarea
unor mari nume ale industriei franceze la Bu-
cureºti ºi Timiºoara. În articol, jurnaliºtii
francezi au fãcut o anchetã în Timiº; erau
intervievaþi angajaþi ºi manageri români ºi se
fãcea caz de salariile mici, faþã de Hexagon, pe
care lucrau aceºtia, dar recunoºteau totuºi
studiile ºi calificãrile localnicilor (unii angajaþi
de la un call center vorbeau fiecare câte douã
limbi strãine) ºi faptul cã unii petreceau la lu-
cru mai mult timp decât perioada legalã din
Franþa. Era doar primul val de investiþii majore
ºi se manifesta o îngrijorare a francezilor faþã
de plecarea unor fabrici de acasã. Se pare cã
articolul a avut ºi o contribuþie pozitivã pentru
Timiº: a urmat un desant general de investitori
francezi, care s-au alãturat celor germani, ame-
ricani, italieni sau de alte naþionalitãþi ºi care
nu au pãrut a fi deloc încorsetaþi de birocraþie
sau de alte dificultãþi fiscale în a se stabili aici.
8 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
contractelor ºi ºi-au cãutat dreptatea în justiþie
sau pe calea arbitrajului comercial. Este
motivul pentru care CCRG a înfiinþat o curte
permanentã de arbitraj“. Dl Breden subliniazã
faptul cã „investitorii din Marea Britanie
lucreazã într-un mediu de afaceri cu strategii
pe termen lung ºi este esenþial ca potenþialii
parteneri români sã înþeleagã acest lucru ºi sã îl
accepte.“
Care sunt principalele probleme cu care
se confruntã investitorii în România?
Pe primul loc: impredictibilitatea climatu-
lui economic. În principiu trebuie sã iei în cal-
cul anumite posibile probleme ºi sã-þi faci
planul de afaceri foarte conservativ. De exem-
plu, mãrirea TVA sau introducerea impozitului
forfetar sunt mãsuri care au creat neliniºte în
mediul investiþional. O mare problemã au fost
recuperãrile de TVA ºi încasarea banilor de la
parteneri de afaceri de stat (guvern, primãrii,
societãþi cu capital majoritar de stat). Aceleaºi
probleme au fost subliniate ºi de investitorii
din Germania la Camera bilateralã, la care se
adaugã ºi probleme cu tergiversarea unor acþi-
uni în justiþie pe durata a mai multor ani. De
asemenea, pentru atragerea unor investiþii pe
termen lung ai nevoie de o strategie de dez-
voltare a unor anumite sectoare.
Precaritatea sau lipsa unor strategii pe ter-
men mediu ºi lung sunt probleme de prim
Din 1991 pânã în 2010 s-au înregistrat în
Timiº 7810 firme cu capital mixt (circa 16%
din total), din 92 de þãri, cu un capital de circa
1272 milioane USD. Capitalul autohton înre-
gistrat în aceastã perioadã se ridica la circa 6,25
miliarde RON, dupã ce în urmã cu 2 ani se
Menuþa Iovescu, director general la CCIAT
ordin, care sunt evidenþiate ºi de reprezentan-
tul Camerei britanice: dificultãþile în gãsirea
de parteneri români care sã gândeascã afaceri
ºi parteneriate pe termen lung, gãsirea de
lucrãtori loiali care sã rãmânã cu compania, ºi,
de asemenea, tendinþa Guvernului de a schim-
ba frecvent legea. În al doilea rând, business-
men-ii din Regatul Unit preferã în afaceri „o
cale britanicã“, în conformitate cu principiile
britanice.
Care sunt domeniile din economia ro-
mâneascã considerate cu potenþial de cãtre
investitori?
Radu Mericã a menþionat în primul rând
activitãþile de producþie ºi export, urmate de
IT, proiectare-dezvoltare, comerþ. Industria
alimentarã are, de asemenea, un potenþial neex-
ploatat, la fel ca ºi producþia agricolã. La capi-
tolul energii alternative ºi ecologizarea
clãdirilor, Germania are o experienþã bogatã,
care poate fi implementatã ºi în România, în
condiþiile în care costul energiei este acelaºi în
ambele þãri. „Germania are cea mai perfor-
mantã infrastructurã europeanã ºi noi am putea
profita de pe urma ei“.
„Cele mai multe domenii ale economiei
româneºti, dacã nu toate, oferã potenþial pentru
investitorii din Marea Britanie, dar dezvoltarea
infrastructurii este zona cea mai evidentã“, a
declarat în încheiere dl Breden.
ridica la 8,6 miliarde RON. În doi ani, numãrul
firmelor româneºti a crescut cu 2000, iar cel al
firmelor strãine cu 200. Însã aportul de capital
strãin este covârºitor: aproape 380 milioane
USD. În topul investitorilor strãini din judeþ
conduce Italia (circa 3000 de firme, cu un ca-
pital social subscris de 230,9 milioane USD),
urmatã de Germania (1555 de firme, cu un
capital subscris de 206,8 milioane USD).
Ce i-a adus pe aceºtia în Timiº? Sã fie fap-
tul cã judeþul are o populaþie cosmopolitã, e
vecin cu douã state, este cel mai vestic ºi are
acces rapid la infrastructura dezvoltatã din Un-
garia? Forþa de muncã? „Cu siguranþã judeþul
nostru are o forþã de muncã specializatã ºi ca-
lificatã pentru sectorul construcþiilor de ma-
ºini, electronicã, electrotehnicã, soft dar ºi
pentru multe alte sectoare de activitate deoa-
rece învãþãmântul, cu toate formele sale din
judeþ, genereazã anual specialiºti în aproape
toate domeniile“, ne declara dna Menuþa Io-
vescu, director general la CCIAT.
 Cover Story

Pe când auto Schaeffler (capitalul sãu social

made in Timiºoara? reprezintã 62% din cel investit de
oamenii de afaceri germani aici), alã-
„Un exemplu concret de industrie turi de Selgros sau Draxlmaier repre-
care va poziþiona România ca punct de zintã firme germane importante care au
referinþã strategic în atragerea ISD la ni- investit la Braºov. Pe locul al doilea în
vel regional este sectorul auto. Potenþia- topul investitorilor strãini se aflã capi-
lul pe care acest sector îl prezintã pentru talul cipriot, acesta ridicându-se la 56
þara noastrã nu a fost atins încã. Am în- milioane de euro (cu 86 de firme).
credere cã România va rãmâne la nivel Pentru locul trei în top concureazã
regional un cluster pentru industria Franþa ºi Finlanda, fiecare cu câte 38
componentelor auto. Acest lucru are la milioane de euro, urmate de Spania (27
bazã nu numai numãrul mare de milioane euro), Olanda (19 milioane
investiþii greenfield deja existente ci ºi euro), Luxemburg (17 milioane euro),
proiectele aflate în fazã de intenþie, care Elveþia, Anglia ºi Austria cu aproxi-
momentan sunt confidenþiale“, ne de- mativ 16 milioane euro, fiecare investit
clara Sorin Vasilescu, director în CRP- la Braºov.
CIS. Renault a adus o pleiadã întreagã Resursele unice ale judeþului în
de subcontractanþi ºi Centrul Tehnic materie de turism, precum ºi resursele
Titu. Ford s-a instalat la Craiova. În Ro- forestiere care existã din belºug, dublate
mânia mulþi îºi amintesc cã au existat de forþa de muncã harnicã ºi calificatã
încercãri de a fabrica vehicule cu cilin- (existenþa unei industrii prelucrãtoare de
dree micã la Timiºoara încã din perioa- tradiþie) par a fi polii ce au atras investi-
da comunistã. „Acum foarte multe pãrþi torii în acest judeþ.
componente se realizeazã la Timiºoara, Anul 2011 se anunþã rodnic în ceea
inclusiv volane, cauciucuri ºi soft pen- ce priveºte tãiatul panglicii la investiþii
tru autoturisme, dar din pãcate nu existã greenfield în Braºov. Compania ger-
etapã finalã de asamblare a unui auto- Adrian Rogoz, director relaþii la CCIBV manã Continental, specializatã în pro-
turism la Timiºoara. Cu atâþia subcontractanþi, me cu participare strãinã a scãzut cu 9,3 %, ducþia de anvelope, va deschide o fabricã în
ar fi o mãsurã justã economic sã se constru- ajungând la 4300. Judeþul Braºov ocupã locul comuna Cristian din judeþul Braºov. Compa-
iascã o fabricã auto la Timiºoara“, spune dna 5 pe þarã având în vedere valoarea capitalului nia germanã Premium Aerotec, subsidiara
Iovescu. social total exprimat în valutã. gigantului european în domeniul aeronautic
Capitalul german reprezintã 60% din inves- EADS (care livreazã componente pentru Air-
O tripletã în investiþiile tiþiile strãine din judeþul Braºov. „Faptul cã bus), îºi va fi inaugurat fabrica de la Ghimbav
braºovene: Continental, Germania deþine o pondere importantã în pri- la data când citiþi aceste rânduri. Iniþial, inves-
Premium Aerotec, Apex vinþa investiþiilor în judeþul nostru se datoreazã titorii germani îºi programaserã sã porneascã
legãturilor istorice dintre acest stat ºi zona producþia la Ghimbav în luna septembrie
Investiþiile strãine directe în judeþul Braºov noastrã. Din acest motiv, germanii investesc 2010. Conducerea companiei estima cã dema-
au atins valoarea de 674 milioane euro la finele cu mai multã încredere în judeþul Braºov, în rarea investiþiei în noua fabricã va necesita 45
anului 2009, înregistrând o creºtere de 69 % raport cu alte zone ale þãrii“, ne spune dl Adrian mil. euro, aproximativ jumãtate din investiþia
comparativ cu anul 2008, deºi numãrul de fir- Rogoz, director relaþii la CCIBV. totalã.
Cele douã companii deþinute de grupul
olandez Apex în Braºov, specializate în pro-
BIROUL INVESTITORI AL CCIR ducerea de schimbãtoare de cãldurã pentru
Permanent preocupatã de diversificarea În paralel, s-au realizat demersuri pentru domeniul industrial, au investit aproximativ
serviciilor de sprijinire a membrilor sãi, Camera promovarea structurii în rândul comunitãþii de 3,2 milioane de euro în noua fabricã din Cris-
Naþionalã a organizat în anul 2010 Biroul In- afaceri naþionale ºi internaþionale, ce au vizat: tian, judeþul Braºov, în construcþia unei hale
vestitori, în vederea stimulãrii mediului de stabilirea de contacte ºi organizarea de întâl- de producþie ºi montaj ºi a unei hale de emai-
afaceri din România, profund marcat de criza niri ale biroului cu reprezentanþi ai consiliilor lare, unde au achiziþionat cel mai mare cuptor
economicã globalã. de investitori ºi ai organizaþiilor de profil rele- de emailare din România. Dezvoltatorul ma-
Atribuþiile biroului, orientat spre promovarea vante din Europa, America, Asia, Africa ºi Aus- ghiar TriGranit a anunþat cã va construi la
ºi atragerea investiþiilor în mediul de afaceri prin tralia ºi iniþierea ºi dezvoltarea unui networ- Braºov un centru comercial sub brandul Po-
reþeaua Camerelor de Comerþ ºi Industrie Jude- king cu consilierii reþelei de reprezentare ex- lus Center.
þene din România, constau în: culegerea, prelu- ternã a MECMA, în scopul informãrii reciproce „Date fiind prognozele pozitive pentru
crarea ºi diseminarea de informaþii din domeni- asupra oportunitãþilor de investiþii în strãinã- 2011 ºi redresarea marilor economii europene,
ul investiþiilor; furnizarea de servicii de asistenþã tate, respectiv România. aºteptãm relansarea ISD-urilor în 2011“, ne-a
ºi organizarea de întâlniri între investitori români Urmare acestor demersuri, obiectivul spus dl. Rogoz. „Statul va trebui sã recon-
sau strãini cu potenþiali parteneri de afaceri. Camerei Naþionale ºi al Sistemului Cameral de sidere acordarea unor facilitãþi investitorilor
În anul 2010, Biroul Investitori a iniþiat pro- a facilita cunoaºterea posibilitãþilor de inves- strãini, în funcþie de valoarea investiþiei ºi de
iecte importante precum crearea unei baze de tiþii în ºi din România a devenit vizibil pentru numãrul de locuri de muncã nou create“.
date cu informaþii despre potenþialul investi- comunitatea de afaceri din þarã ºi strãinatate. Citiþi în secþiunea Antreprenor un interviu
þional al companiilor româneºti, în cooperare În aceste condiþii, pentru anul 2011, intensifi- cu prinþul Mihai Ghyka, managerul unei
cu Camerele de Comerþ ºi Industrie Judeþene carea activitãþilor iniþiate ºi dezvoltarea de noi cunoscute mãrci de bere, preluatã de un mare
ºi organizarea unor seminarii conexe târgurilor proiecte, ce se pot concretiza în investiþii efec- fond de investiþii.
de la Romexpo. tive, constituie un imperativ.
 Pagini realizate de Radu Duma

Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 9

 Focus fiscal
Terapie pentru sãnãtatea
mediului de afaceri
În contextul dezbaterii pu -
blice la nivel european cu
privire la importanþa auditu -
lui financiar, ca modalitate
de a furniza tuturor actorilor
financiari informaþii solide ºi
total independente privind
sãnãtatea economicã ºi
financiarã a entitãþilor audi -
tate, Camera Auditorilor
Financiari din România
(CAFR) a organizat un semi -
nar profesional care a prile -
juit un schimb consistent de
opinii pe problematicile
actualitãþii: „Auditul financiar
– necesitate a guvernanþei
corporative. Investiþie în dez -
voltarea afacerilor de succes“.
Organizat în colaborare cu Camera de Co-
merþ ºi Industrie a României (CCIR), la Pala-
tul Camerei de Comerþ ºi Industrie a Româ-
niei, cu ocazia celei de-a 5-a aniversãri a Zilei
Naþionale a Auditorului Financiar, evenimen-
tul a scos în evidenþã „funcþia socialã“ pe care
auditul este chemat sã o exercite, mai ales în
contextul crizei economice ºi financiare, care a
pus sub semnul întrebãrii întreprinderi, afaceri
ºi modul în care acestea sunt conduse ºi audi-
tate.
Auditori financiari practicieni, formatori ai
profesiei, reprezentanþi ai mediului de afaceri,
ai instituþiilor ºi organizaþiilor profesionale cu
care CAFR colaboreazã, reprezentanþi ai me-
diului academic, alãturi de delegaþi ai Camerei
Auditorilor din Lituania ºi ai Asociaþiei Conta-
bililor ºi Auditorilor Profesioniºti din Republi-
ca Moldova au participat la un dialog dinamic,
condus de prof. univ. dr. Ion Mihãilescu,
preºedintele CAFR.
Au fost trimise mesaje video sau în formã
scrisã din partea lui Hans van Damme, preºe-
dintele Federaþiei Europene a Contabililor -
FEE, a ministrului finanþelor publice, Gheor-
ghe Ialomiþianu, a ministrului justiþiei, Cãtãlin
Predoiu, a guvernatorului Bãncii Naþionale a
României, acad. Mugur Isãrescu, a preºedin-
telui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,
10 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
prof. univ. dr. Ion Mihãilescu, preºedintele CAFR
Economistul ºef al Bãncii Centrale Euro-
pene pledeazã pentru consolidarea suprave-
gherii macroeconomice în zona euro.
„Avem nevoie de o guvernanþã econo-
micã consolidatã, ceea ce înseamnã un pact
de stabilitate ºi creºtere ºi o supraveghere
macroeconomicã întãrite“, a arãtat Jurgen
Stark.
El considerã cã dacã aceste douã elemen-
te vor fi respectate, atunci, în opinia sa, meca-
nismul de gestionare a crizelor devine inutil.
Miniºtrii de Finanþe din zona euro (mem-
bri în Eurogroup) au decis crearea unui me-
canism pentru înlocuirea Fondului european
de stabilitate financiarã, iar Consiliul Euro-
pean se pronunþã pentru crearea din 2013 a
unui fond permanent destinat susþinerii
statelor cu probleme financiare din zona
euro. (Mediafax)
Angela Toncescu, a preºedintelui Comisiei
Naþionale a Valorilor Mobiliare, Gabriela An-
ghelache, a rectorului Academiei de Studii
Economice Bucureºti, Ioan Gheorghe Roºca ºi
a altor personalitãþi din þarã ºi strãinãtate.
„Chiar dacã auditorii financiari sunt priviþi
uneori ca un rãu necesar, realitatea demons-
treazã cã aceastã activitate poate adãuga valoa-
re afacerii, iar investiþia în costul misiunilor de
audit se constituie în beneficiu ºi nu în pierde-
re. O bunã înþelegere a rolului terapeutic al au-
ditorului poate fi un element major care sã re-
prezinte busola pentru orientarea managemen-
tului“, declara preºedintele CCIR, dl Mihail
M. Vlasov, în mesajul sãu, subliniind cã „buna
comunicare a auditorilor cu guvernanþa entitã-
þii economice ºi cu ceilalþi utilizatori ai rapoar-
telor de audit poate ajuta la efortul de depãºire
a actualei situaþii economice.“
De la Bruxelles, preºedintele Federaþiei
Europene a Contabililor atrãgea atenþia, prin
mesajul sãu adresat participanþilor la semi-
narul de la Bucureºti, asupra necesitãþii unei
analize fãrã menajamente a întrebãrilor esen-
þiale ale profesiei, pentru ca auditul financiar
sã fie relevant ºi pe viitor, rolul semnificativ
în acest proces revenind organizaþiilor profe-
sionale.
Pe agenda manifestãrii au fost incluse ex-
puneri pe teme profesionale, respectiv „Audi-
tul financiar din perspectiva guvernanþei eco-
nomice“ – dr. Eugen Nicolãescu, prim-vice-
preºedinte al Consiliului CAFR, ºi „Auditul
financiar, procedurile ºi politicile contabile –
în contextul guvernanþei corporative“ – prof.
univ. dr. Maria Manolescu, vicepreºedinte al
Consiliului CAFR, precum ºi douã mese ro-
tunde la care au participat ºi reprezentanþi ai
mediului de business.
Guvernanþã
economicã europeanã
cu „sancþiuni
ºi recompense“
Criza economicã a grãbit conºtientizarea în
cadrul Uniunii Europene a faptului cã o econo-
mie europeanã se poate înfãptui printr-o acþiu-
 Focus fiscal

ne coordonatã ºi unitarã, atât în plan normativ, nã cu opinia de audit devin documente credi-
dar ºi sub aspectul recomandãrilor ºi al asumã- Coordonare precisã bile pentru investitori. Mediul de afaceri ºtie
rii voluntare, toate acestea fiind integrate în
conceptul de guvernanþã economicã europea-
ºi drasticã pe cã un auditor poate gãsi în procesul de investi-
gare a situaþiilor financiare multe lucruri în
nã. Desigur, principiile sunt clãdite dupã mo-
delul guvernanþei globale.
pieþele financiare – neregulã. Atunci, auditorul nu închide ochii,
semnaleazã managementului toate aceste
Guvernanþa economicã a devenit în
ultimii ani o prioritate în UE, determinându-l
valori mobiliare, lucruri, iar opinia lui va fi în consecinþã, adicã
va fi o opinie din care sã se vadã cã acolo sunt
pe Herman Van Rompuy, preºedintele
Consiliului European, sã coordoneze Grupul
asigurãri ºi chiar probleme ºi investitorii vor sta sã se gândeascã
dacã investesc sau nu în acea companie, dacã
de lucru specializat pe guvernarea econo- în sectorul bancar rezultatul sau profitul sunt reale sau nu, dacã
micã, concluziile acestui demers fãcând ele sunt în concordanþã cu cadrul de raportare
obiectul unui raport, înaintat în octombrie Referitor la implicaþiile noului tip de guver- contabilã ºi, de ce sã nu spunem, dacã nu este
2010 Parlamentului European. Parlamentarii nanþã economicã europeanã la nivelul mediu- vorba de vreo fraudã. Marile scandaluri finan-
europeni au luat pe aceastã bazã douã hotã- lui de afaceri românesc, dl Eugen Nicolãescu, ciare au fost cauzate ºi de o cârdãºie între audi-
râri foarte importante privind guvernarea prim-vicepreºedinte al Consiliului CAFR, a torii externi ºi managerii companiilor respec-
economicã ºi strategia Uniunii Europene punctat necesitatea unei „coordonãri precise ºi tive. Nu trebuie sã ne întemeiem decât pe pro-
2020. drastice pe pieþele financiare – mã refer la va- fesionalism relaþiile dintre noi.
Noul mod de guvernanþã economicã va fi lori mobiliare, asigurãri ºi chiar la sectorul
dirijat de Comisia Europeanã ºi se va baza pe bancar“. – Cât de fezabilã este guvernanþa eco-
o abordare de gen „sancþiuni ºi recompense“, nomicã în România?
prin încurajare economicã sau sancþionarea
Statelor Membre. Reforma guvernanþei eco- – Dacã spunem cã azi nu este fezabilã, nu
nomice prevede o coordonare bazatã pe meto- spunem un neadevãr. Dacã spunem cã mâine va
da comunitarã ºi nu pe colaborarea interguver- fi fezabilã, înseamnã cã ne pregãtim pentru
namentalã. De asemenea, s-a propus înfiinþa- asta. Cred cã România, dacã vrea sau nu, tot
rea unui Fond Monetar European. trebuie sã o aplice, pentru cã în situaþia în care
Mai precis, elementul de bazã al acestui apar directive ºi norme europene, când suntem
proces îl reprezintã o supraveghere sporitã a chemaþi sã participãm la elaborarea acestui ca-
politicilor fiscale, a politicilor macroecono- dru, în final trebuie sã îl ºi aplicãm, deci o vom
mice ºi a reformelor structurale, care ar tre- face. Dacã va fi mai devreme sau mai târziu,
bui susþinutã de mecanisme stricte de punere îmi e greu sã o spun, pentru cã este atributul
în aplicare, în vederea prevenirii ºi corectãrii exclusiv al guvernului.
exceselor ce ar putea pune în pericol creº-
terea ºi stabilitatea noastrã financiarã co- – Ce poate face CAFR sã evite cârdãºia
munã. dintre auditor ºi management?
Eugen Nicolãescu a informat auditoriul ºi – Care consideraþi cã sunt aºteptãrile
asupra amendamentelor propuse de Comisia mediului de afaceri care trebuie onorate în – La nivelul CAFR, am început prin dez-
Europeanã la normele privind agenþiile de ra- primul rând? voltarea ºi întãrirea inspecþiei de calitate. Noi
ting, vizând supravegherea mai eficientã ºi avem un ghid al calitãþii pe care îl aplicãm de
centralizatã la nivel european ºi o transparenþã – Toate companiile care sunt supuse audi- câþiva ani. În urmã cu doi ani, CAFR a devenit
sporitã cu privire la entitãþile care solicitã eva- tului financiar, cu cât au opinii mai profesion- membru cu drepturi depline al Organizaþiei
luãri, astfel încât toate agenþiile sã aibã acces la ist fãcute, mai precise, beneficiazã de investiþii Internaþionale a Contabililor - IFAC, organis-
aceleaºi informaþii. mai bune. Situaþiile pe care le prezintã împreu- mul profesional cel mai prestigios în domeniu,
care ne-a primit tocmai pentru cã avem sufi-
Camera Auditorilor Financiari ciente garanþii, din punct de vedere al orga-
nizãrii, funcþionãrii ºi supravegherii profesiei,
din România - membru cu drepturi garanþii care au cântãrit mult în luarea acestei
depline al Federaþiei Experþilor decizii. Avem un departament de monitorizare
a competenþelor profesionale, care reuºeºte sã
Contabili Europeni (FEE) verifice fiecare auditor sau societate de audit
La data de 16 decembrie 2010, Adunarea Generalã a FEE, reunitã la Bruxelles, Belgia, a accep- din punct de vedere al calitãþii. Ne dãm seama
tat din partea României doi membri cu drepturi depline ai respectivei organizaþii: Camera dacã auditorul a fãcut rabat de la norme, reguli
Auditorilor Financiari din România ºi Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din ºi principii.
România. Având în vedere faptul cã din România vor fi douã organisme profesionale membre, Când sunt deficienþe de pregãtire profesio-
CAFR ºi CECCAR, s-a stabilit ca reprezentarea în Consiliul FEE sã se va facã prin rotaþie: pentru nalã, toþi acei auditori declaraþi mai slabi sunt
primul mandat de doi ani, reprezentantul în Consiliu va fi desemnat de CECCAR, iar consilierul introduºi în cursuri de specializare. Dacã lu-
tehnic de cãtre CAFR. crurile sunt mai grave, sesizãm organele com-
„Doresc sã mulþumesc conducerii FEE pentru tot sprijinul de care am beneficiat în acest pro- petente. Pânã acum nu a fost cazul: în 10 ani
ces, asigurându-vã cã organizaþia noastrã va continua sã depunã cele mai susþinute eforturi în de când sunt la CAFR, cred cã am avut doar
vederea unei implicãri reale ºi practice în activitãþile FEEl“ a declarat prof.univ.dr. Ion Mihãilescu, vreo trei reclamaþii care, din fericire, nu au fost
preºedintele CAFR. de domeniul justiþiei, au fost reclamaþii parþial
În prezent, Federaþia Experþilor Contabili Europeni (FEE) reuneºte 45 de membri, organizaþii adevãrate ºi parþial legate de codurile de pro-
profesionale, cumulând peste 600.000 de contabili, care reprezintã 32 de þãri europene, inclusiv cedurã civilã sau penalã.
toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
 Sorina Voica

Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 11

 Interviu
Isãrescu: „Creºterea economicã
se creeazã în întreprinderi,
la antreprenori“
Guvernatorul Bãncii
Naþionale a României (BNR)
face, în interviul acordat
postului de televiziune
„The Money Channel“, o
radiografie a stadiului
în care se aflã economia
româneascã ºi
12 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
analizeazã perspectivele
anului 2011. În cadrul
acestui interviu, guvernatorul
Mugur Isãrescu vorbeºte ºi
despre importanþa
mediului de afaceri,
cel care creeazã creºtere
economicã.
– Aþi spus cã anul 2011 îl priviþi cu un op-
timism prudent. Vã menþineþi aceastã afir-
maþie?
– Menþin afirmaþia. Cum altfel decât cu op-
timism ar putea fi privit un an cu dificultãþi, sau
fãrã dificultãþi, de cãtre guvernatorul bãncii
centrale. Ce alt mesaj ar fi putut publicul sã as-
culte de la guvernator? Noi am dat ºi alte me-
saje. Când economia mergea, pe cifre, foarte
tare, foarte repede, mesajele noastre nu mai
erau deloc, sã spunem, optimiste. Îmi aduc a-
minte cã atunci am fãcut o comparaþie care a
generat ºi un fel de eseu. Eram în pericolul de a
ne îneca într-un butoi cu miere. ªi era groaznic.
– În acest an nu mai avem miere.
– Nu, nu mai avem. Nu mai existã pericolul
sã ne înecãm. Dar existã pericolul sã mergem
pe terenuri aride ºi, în condiþiile în care nu re-
uºim sã ne consolidãm credibilitatea, putem sã
trecem în partea cealaltã, în secetã. ªi aþi vãzut
cum este ºi cu seceta, mai ales dupã majorarea
TVA. Chiar dacã existã bani în lume – ºi ni-
meni nu poate spune cã în prezent nu existã
bani în lume. Brazilia este inundatã pur ºi sim-
plu nu numai, sã spunem, de inundaþii naturale,
de ploi, dar este inundatã de bani. ªi sã rãmâi
o þarã în care sã nu intre banii ºi sã treci printr-
o secetã asprã...
– Existã aceastã perspectivã?
– Existã aceastã perspectivã în orice þarã
care nu respectã disciplina financiarã ºi pe
cale de consecinþã sperie investitorii. Nu
avem cum sã majorãm peste noapte economi-
sirea internã la nivelul cheltuielilor, al absorb-
þiei, cum spunem noi. ªi atunci o întrerupere a
fluxului de capitaluri poate sã genereze o ade-
vãratã secetã. Vedeþi, de fapt, pentru România
aceasta a fost problema. Nu am avut ieºiri
masive de capitaluri. Ele au putut sã fie evi-
tate prin Acordul de la Viena cu bãncile co-
merciale. Dar nici nu am mai avut intrãri mari
de capital într-o economie care se obiºnuise
dramatic sã trãiascã din economisire externã
ºi sã fie generoasã la rândul ei pe plan intern
ºi în sectorul guvernamental. Dar, sã recu-
noaºtem, ºi în sectorul privat neguverna-
mental.
– Anul 2010 a fost dominat de acest risc.
Toate mãsurile luate de Guvern au avut ca

scop evitarea acestui risc. 2011 este un an în
prelungirea lui 2010 nu doar calendaristic?
– Nu. Aduce, sã spunem, modificãri sub-
stanþiale. Am vrut sã transmit mesajul cã dacã
schimbãm direcþia, nu trebuie sã treacã mult
timp ca sã revenim la situaþia de la începutul a-
nului 2010. Cele douã sau trei schimbãri cred
cã sunt urmãtoarele: în primul rând, corecþiile
majore s-au fãcut. Se observã în deficitul ex-
tern. Este un indicator sintetic, pânã la urmã, a
ceea ce cheltuieºte o þarã ºi ceea ce produce,
veniturile. Vorbesc în fluxuri financiare. Dacã
aceastã corecþie se întâmpla numai în 2009,
puteam sã avem un semn de întrebare cã nu a
fost de substanþã. A fost o reducere dramaticã.
ªi vã spune o persoanã care a trãit vreo patru
ajustãri din 1991 încoace. De la 14% din PIB
spre 5–6% din PIB. Dar faptul cã aceastã ajus-
tare, aceastã dimensiune a dezechilibrului ex-
tern s-a pãstrat ºi în 2010 ne aratã cã acolo s-a
întâmplat ceva de substanþã. E adevãrat cã s-a
întâmplat ceva de substanþã în principal în sec-
torul neguvernamental, dar avem toate datele
sã credem cã ºi sectorul guvernamental a reuºit
sã facã curbura, sã întoarcã direcþia, sã întoar-
cã acest vapor al cheltuielilor guvernamentale.
În consecinþã, credem cã acest lucru este re-
marcabil. Este recunoscut de fapt ºi de orga-
nismele financiare internaþionale, de creditorii
noºtri, de cei care ne evalueazã sub acea frazã
care pare sã fie benignã, nevinovatã, dar ex-
trem de tare care spune cã România nu mai are
nevoie de corecþii majore. Dar, repet, cu condi-
þia sã nu ne apuce exuberanþa. De aceea spun
cã optimismul nostru trebuie sã fie prudent. Al
doilea lucru pe care îl vedem este continuarea
creºterii exporturilor chiar în ritmuri ceva mai
înalte. Oricum, peste ceea ce mulþi dintre noi
ne-am fi aºteptat. Apoi, creºterea exporturilor a
reuºit, inclusiv prin efortul multiplicator, sã an-
treneze creºterea producþiei industriale. Acest
lucru s-a întâmplat în condiþiile în care sectoa-
rele care s-au prãbuºit – ºi nu folosesc un cu-
vânt exagerat – construcþiile ºi investiþiile di-
recte, formarea brutã de capital, au ajuns la li-
mita de jos, iar tendinþa probabilã este de reve-
nire, dar nu foarte rapidã. În domeniul con-
strucþiilor, spre exemplu, depinde foarte mult
de ce se va întâmpla cu proiectele de infra-
structurã.
– Pentru cã vorbiþi de exporturi, credeþi
cã revenirea economiei, recuperarea în acest
an a economiei, se poate bizui pe aceeaºi
structurã a exporturilor de pânã acum?
– Legat de exporturi, punctul nostru de ve-
dere este cã am asistat ºi la o transformare
structuralã a exporturilor. Gândiþi-vã la ce era
România în 1999 – 2000. De atunci, redresa-
rea s-a fãcut începând cu exporturile. O creºte-
re economicã antrenatã de partea externã are
câteva avantaje clare. În primul rând, nu duce
la dezechilibrarea contului extern, ci dimpotri-
vã, poate sã ducã la o echilibrare. Acum zece
ani, exporturile în mare proporþie erau textile
ºi lohnuri. ªi chiar se spunea cã exportãm forþã
de muncã ieftinã. Nu mai suntem în aceastã si-
tuaþie. Avem o altã structurã, îmbunãtãþitã. Nu
suntem pe tehnologie avansatã, dar suntem pe
componente auto, motoare electrice, mijloace
de transport, telefoane. Este adevãrat, sunt
ºase-ºapte produse noi, începând cu Dacia ºi
Nokia, care deþin pondere. Sperãm sã aparã ºi
alte produse. Sã zicem cã ne poate crea o micã
durere faptul cã majoritatea sunt exporturi ale
companiilor strãine. Dar trebuie sã recunoaº-
tem ºi limitele noastre de creaþie. Eu sper cã
exporturile de produse agricole, dupã ce va fi
recâºtigatã în bunã parte piaþa agroalimentarã
internã, vor creºte. Noi mizãm pe faptul cã
permanent vor fi schimbãri în structura expor-
turilor ºi cã ele se vor consolida. ªi din teorie
mai ºtim cã exportul are rol multiplicator,
adicã antreneazã producþii industriale în
amonte, ceea ce este un lucru bun. Acum ce
servicii poate sã ofere România? De transpor-
turi, de turism? Da. Dar poþi sã faci turism fãrã
drumuri, fãrã autostrãzi? Este ºocul pe care îl
întâmpinã oricine trece graniþa de vest a þãrii.
Sper ca acest handicap sã-l recuperãm cât mai
curând. Nu avem speranþe sã avem mari ex-
porturi în domeniul serviciilor pânã nu creãm
infrastructura necesarã. Anul trecut am încer-
cat prin politica monetarã sã stimulãm creºte-
rea economicã. Am redus dobânzile, uneori
chiar perseverent, pânã la acea majorare de
TVA, pentru a avea o politicã monetarã antici-
clicã, care sã stimuleze economia. Bãncile nu
au crezut. ªi am ajuns în situaþia urmãtoare:
noi reduceam dobânzile, ei nu. ªi aveau moti-
vaþia lor. În definitiv, noi puteam sã facem
foarte multe. ªi acum facem, probabil cã nu
realizaþi cât de mult facem, în sensul cã lansãm
acest exces de lichiditate ºi împingem bãncile
spre creditare. Sunt aproape la o limitã a pru-
denþei, din punctul de vedere al unei bãnci cen-
trale. Cu toate acestea, creditarea nu vrea sã
porneascã pentru cã are legitãþile ei. Deci, a
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
Interviu
ieºi dintr-o politicã prociclicã este o chestiune
extrem de grea.
– Pe plan extern, þara nu are o imagine
foarte bunã din perspectiva atragerii de fi-
nanþãri. Continuãm sã fim în faþa unei dile-
me FMI, cu sau fãrã? Aþi spus cã banii de la
Fondul Monetar Internaþional (FMI) sunt,
pânã la urmã, cei mai ieftini. Dacã ne gân-
dim la costul direct, dar dacã ne gândim ºi
la costul social?
– Din punct de vedere financiar, ca sã mã
delimitez de chestiunea socialã, lucrurile stau
aºa: singura noastrã ºansã de a ieºi din ceaþã ºi
de a recâºtiga credibilitatea o vãd prin conti-
nuarea acestor reforme ºi prin menþinerea unor
relaþii cu UE ºi FMI, relaþii care sã adauge acel
ingredient prin care sã ne îmbunãtãþim treptat
credibilitatea. Nu o sã ne-o îmbunãtãþim repede.
O pierzi uºor, o câºtigi greu. Trecutul ne-a bãgat
într-o cutiuþã, acolo. Nu prea suntem chibzuiþi.
– Înþeleg din acest mesaj pe care îl trans-
miteþi, cu diversele lui componente, cã am
trãi în cea mai bunã dintre lumile pe care ni
le putem permite?
– Ba deloc. Trebuie sã avem în vedere cã
nu trãim deloc într-o lume bunã. E o lume în
transformare. Nu prea folosesc cuvântul crizã
– în mintea mea criza este un apogeu, un mo-
ment de mare rupturã. Transformarea poate sã
fie rea sau bunã. Dar sunt alte echilibre de for-
þã. În lume au apãrut þãri noi, zona euro trece
ºi ea printr-o perioadã de transformãri. Euro
va trebui sã fie consolidat. El a fost clãdit pe
un pilon foarte tare, pilonul monetar. Acolo a
avut loc practic unificarea, pe un substitut de
politicã fiscalã unitarã sau federalã, Uniunea
Europeanã nefiind o federaþie precum SUA,
nu are o politicã fiscalã comunã, a avut acest
pact de stabilitate. De la început s-a pus sub
semnul întrebãrii dacã este suficient. Eu nu
pot sã dau verdicte. Dar cred cã aceastã crizã
13
 Interviu
a pus sub semnul întrebãrii substituirea unei
politici fiscale federale, comune, unite, abso-
lut necesarã pentru o monedã, cu un pact de
stabilitate.
Apoi, un alt pilon de echilibru este coope-
rarea politicã, care, ºtiþi bine prin ce momente
de tensiune a trecut. Cu alte cuvinte, lumea nu
numai cã nu e perfectã. Ea va arunca asupra
României valuri de tensiuni. ªi mai precizez
un element. Nu trebuie sã uitãm cã genul nos-
tru de comportament, cel puþin din ultimii 20
de ani, ne-a plasat pe locul copilului nãzdrã-
van, care sparge geamuri ºi vorbeºte când nu
trebuie, uneori.
– Pe care dintre piloane se va face tran-
sformarea ºi consolidarea zonei euro? Pe
zona cooperãrii politice sau pe cea a unei
unificãri fiscale?
– Eu cred cã ambele sunt foarte importante.
Cred cã se va merge în tandem. ªi aceasta este
provocarea pentru urmãtorii doi-trei ani.
– În acest proces de modificare, extraor-
dinar de important în perspectiva zonei
euro ºi a monedei, ce sens mai are procesul
de convergenþã? Noi ne apropiem de þinte
care se miºcã.
– Trebuie sã vedem convergenþa ca pe un
avantaj pentru România. Atâta vreme cât con-
vergenþa o vedem ca pe un chin, faptul cã ne
chinuim sã avem deficite bugetare mici, cã ne
chinuim sã avem inflaþie scãzutã, nu am fãcut
nimic. Noi, împreunã cu Ministerul Finanþelor,
vom transmite datele legate de rigorile finan-
ciare ºi, pe partea cealaltã, vom ajunge sã rãs-
14 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
pundem la ideea cã anul 2015 nu mai este unul
rezonabil pentru trecerea la moneda euro. Este
o þintã prea ambiþioasã ºi, fiind prea ambiþioa-
sã, începe sã facã rãu, sã forþeze economia spre
o performanþã pe care nu poate sã o atingã.
Dar cred eu cã a discuta acum numai despre
anul 2015 mutã importanþa a ceea ce trebuie sã
facem în anul 2011. Ne dã o relaxare. Iar pe
plan extern acest mesaj va fi citit destul de
prost. Noi nu credem cã anul 2015 este bãtut în
cuie, credem însã cã este, în continuare, un far
care sã ne ajute sã þinem drumul.
– Mesajul pe care România încearcã sã-l
transmitã prin toate deciziile pe care le ia:
credibilitate, sustenabilitate, ieºire din co-
nul de umbrã, poate fi decontat, sã spu-
nem, anul acesta, prin rezultatul unei emisi-
uni de obligaþiuni pe pieþele externe? Ce
aºteptaþi de la aceste decizii?
– Haideþi sã deschid un subiect. Acesta cred
cã trebuie sã fie dominanta discuþiilor. Româ-
nia nu mai are o strategie privind datoria publi-
cã. O viziune de tipul anii ’70-’80 – zece ani
mã împrumut, zece ani storc þara ca sã plãtesc
datoria externã – este catastrofalã. Am trãit-o.
Ar fi o ironie nefericitã ca aceastã þarã sã o mai
trãiascã. O datorie externã ºi o datorie publicã
înseamnã un ciclu de cel puþin 40 - 60 de ani,
dacã vrei ca tot acest efort sã ajute economia.
– Din perspectiva politicii monetare, la ce
trebuie sã se aºtepte toþi cei care sunt cum-
va legaþi de acest lucru, adicã toatã lumea?
– Noi ne aºteptãm sã consolidãm ceea ce am
realizat în ultimele luni, adicã o ancorare a an-
ticipaþiilor inflaþioniste, sã miºcãm anticipaþiile
în jos ºi sã înceapã sã scadã dobânzile. Ele sunt
încã ridicate, spun eu, indiferent cum aº face
comparaþia cu dobânda de pe piaþa monetarã.
– Dar mai aveþi instrumente sã negociaþi
o dobândã mai scãzutã?
– ªtiþi care sunt cele patru instrumente ale
unei bãnci centrale: rata dobânzii de politicã
monetarã, rezervele minime obligatorii, ope-
raþiunile de piaþã ºi ultima, convingerea mora-
lã. Sã o utilizãm ºi pe aceasta.
– Creditul este scump acum pentru cã
inflaþia este ºi ea ridicatã. Dacã se întâmplã
ceea ce aratã graficul previziunilor BNR, în
trimestrul al treilea revenim la o inflaþie mai
scãzutã. Existã certitudinea cã se vor ieftini
împrumuturile?
– Da. Noi sperãm ca din punctul de vedere
al costului creditãrii sã se întâmple ceva ºi,
pânã atunci, costul creditului sã se apropie
mai mult de 6%, cât este rata noastrã. Odatã
ºi cu reducerea costului la care se finanþeazã
Ministerul Finanþelor. Lucru care se întâm-
plã. Inflaþia merge în jos, avem certitudinea
cã dobânzile se vor duce în jos. Lichiditate
existã în piaþã, bãncile au lichiditate. Bineîn-
þeles cã vor avea niºte costuri pe care vor
cãuta sã le acopere din partea de creditare,
dar sperãm ca ele sã fie rezonabile. Vor fi
acoperite ºi din comisioane ºi din profiturile
lor. Va trebui ca ºi bãncile, ca orice entitate
microeconomicã, sã se uite la costurile pro-
prii, costurile de reþea.
– Care este rolul dumneavoastrã astãzi?
Rolul guvernatorului?
– Cel pe care îl cere legea: stabilitate finan-
ciarã ºi stabilitate a preþurilor, pentru cã ele
sunt precondiþii esenþiale ale creºterii econo-
mice. Creºterea economicã poate sã fie stimu-
latã de cãtre guvern, în principal, prin politicile
fiscale. Condiþia ca ea sã fie dezvoltatã, sã nu
fie un foc de paie, sã fie sãnãtoasã, este sã a-
vem stabilitatea preþurilor, stabilitate financia-
rã. Dacã nu ai stabilitatea preþurilor, inflaþia dis-
torsioneazã creºterea economicã. Dacã nu ai
stabilitate financiarã, ea poate sã fie întreruptã
de o crizã dramaticã în domeniul financiar.
Creºterea economicã se creeazã în întreprin-
deri, la antreprenori ºi înseamnã crearea de lo-
curi de muncã, productivitate, tehnologie. Aco-
lo se creeazã. Trebuie sã-i dai celui care face
creºterea economicã, sectorului privat ºi secto-
rului de stat care produce, un mediu stabil, în-
credere. Dacã încredere nu este, nimic nu este,
ca sã parafrazez un scriitor român clasic.
 Dan Apostol,
director „The Money Channel“
Dan Suciu,
redactor-ºef „The Money Channel
 cci.ro

Abnegaþie ºi dedicaþie pentru cea

mai bunã formã de învãþãmânt
profesional din România
Învãþãmânt profesional
combinat cu învãþãmânt
universitar pentru business
ºi cursuri de specializare pe
voilor punctuale ale mediului de afaceri, de in-
struire a întreprinzãtorilor ºi a angajaþilor lor,
pentru a putea traversa cu cât mai puþine sacri-
ficii aceastã perioadã dificilã. Pentru acest an,
ªcoala Românã de Afaceri ºi-a propus sã-ºi
extindã aria de activitate prin mãrirea numãru-
“ ªcoala Românã
de Afaceri - un brand
recunoscut la nivel
toatã durata vieþii contureazã

„
lui filialelor din þarã, dar ºi prin deschiderea
unei filiale la Chiºinãu. naþional ºi
un proiect tot mai amplu
care prinde viaþã la ªcoala
Strategia de relansare a ªcolii Române de
Afaceri va face obiectul reuniunii direcþiilor
internaþional
executive ale filialelor, planificatã pentru luna
Românã de Afaceri a februarie, când se va conveni asupra unei ofer- Creºterea cantitativã, inclusiv a numãrului
Camerelor de Comerþ ºi te educaþionale comune, pornind de la cursuri- de cursuri de pregãtire profesionalã, merge în
le acreditate deja. Tot în acest cadru, decidenþii paralel cu preocuparea pentru calitate. În acest
Industrie. vor aborda ºi problema creãrii unei baze de sens, în 2011 vor fi parcurse toate demersurile
„Ne dorim ca la camerele de comerþ, firme- date comune privind lectorii agreaþi de SRA, pentru acreditare.
le sã aibã la dispoziþie cea mai bunã modalitate ca ºi necesitatea rearmonizãrii statutelor ºi „Preconizãm ca ªcoala Românã de Afaceri
de formare profesionalã, pentru orice nivel, dupã regulamentelor de funcþionare a filialelor ºi, sã fie printre primele universitãþi acreditate din
model european ºi cu acreditare europeanã. nu în ultimul rând, participarea în comun la România conform noii legi a învãþãmântului“,
ªcoala Românã de Afaceri trebuie sã devinã un atragerea de fonduri europene prin proiecte a spus dl. Florin Zamfir.
brand recunoscut în toate judeþele þãrii, cu spri- strategice sau parteneriate. Anul 2011 va fi Curricula va fi elaboratã conform cerinþelor
jinul Sistemului Cameral“, este misiunea de a primul care se va încheia cu un top al filialelor impuse de noua legislaþie, dar, îmbinând în ace-
cãrei îndeplinire ºi-a legat mandatul dl. Florin SRA, care va premia cele mai bune perfor- laºi timp experienþa ºi know-how-ul universi-
Ioan Zamfir, directorul general al Fundaþiei manþe obþinute în domeniu. tãþilor cu tradiþie din Europa, recunoscute pen-
ªcoala Românã de Afaceri. „Cu implicarea activã a Camerelor judeþe- tru pregãtirea pe care o asigurã în diversele
Anul 2011 anunþã o agendã foarte încãrcatã ne, ne propunem prin aceastã nouã strategie sã domenii legate de managementul afacerilor.
pentru cele 33 de filiale câte numãrã în prezent creãm condiþiile necesare pentru ca ªcoala Ro- Conducerea Fundaþiei ªcoala Românã de Afa-
ªcoala Românã de Afaceri, care, deºi acþionea- mânã de Afaceri sã redevinã lider de piaþã, atât ceri va continua în perioada urmãtoare negocie-
zã independent, au acelaºi scop comun ºi misi- în formarea ºi calificarea profesionalã, cât ºi în rile cu ºcolile de afaceri de pe lângã Camerele
une de credinþã, de a veni în întâmpinarea ne- reconversia forþei de muncã“. de Comerþ din Viena, Bratislava ºi Paris, pentru
a pune la punct un parteneriat vizând preluarea
ºi acreditarea cursurilor ºi schimbul de personal
Infrastructura SRA, similarã celei de didactic. Pe acest principiu vor funcþiona sub
la Parlamentul României egida SRA, cel mai probabil începând din
aceastã toamnã, facultãþi de turism ºi servicii, de
ºtiinþe economice ºi drept – axate mai ales pe
„Mã aflu la Camera de Comerþ naþionalã pentru cã aici am aspectele legate de dreptul afacerilor, mediere ºi
fãcut cursurile de mediere, în cadrul ªcolii Române de arbitraj comercial – la Bucureºti ºi în toate fi-
Afaceri, ºi mi s-a pãrut o idee incredibil de bunã sã faci, aici, lialele SRA interesate. Absolvenþii vor primi o
lansãri ca cea de astãzi - este vorba de lansarea unui proiect diplomã dublã, recunoscutã la nivel european.
extrem de important al Fundaþiei Preþuieºte viaþa. Motivul? „Cu cei 20 de ani de experienþã proprie ºi
Aici existã toatã infrastructura pe care am întâlnit-o în locaþii know-how-ul preluat de la universitãþi din
de prestigiu, precum Parlamentul României; ºi la Par- strãinãtate ºi dupã ce am reuºit sã rezistãm tu-
lamentul European am gãsit aceleaºi facilitãþi pe care le gãs- turor schimbãrilor de legislaþie, suntem con-
esc la ªcoala Românã de Afaceri, aºa cã, dupã pãrerea mea, vinºi cã SRA va deveni cea mai bunã formã de
este un loc excelent sã primeºti oaspeþi din afarã, oaspeþi învãþãmânt de business din România“, a punc-
precum colegii din presã sau sã organizezi prezentãri, pentru tat directorul general al Fundaþiei.
cã din punct de vedere tehnic, sãlile sunt pregãtite foarte SRA se pregãteºte sã-ºi deschidã porþile ºi
bine. Proiectul pe care l-am lansat cu sprijinul ªcolii Române pentru cei interesaþi sã obþinã titlul de Master
de Afaceri este un proiect pe fonduri structurale - denumit in Business Administration-MBA, motiv pen-
Mom-up - reþea de centre de consiliere a mamelor aflate în tru care se reiau discuþiile cu Comisia Ful-
situaþii dificile sau, pe scurt, «ªcoala mamelor» n.n. - primul bright România, dar ºi cu Universitatea din
accesat ºi primul câºtigat de noi, Fundaþia Preþuieºte viaþa.“ Mannheim (Germania).
Andreea Marin Bãnicã
 Sorina VOICA

Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 15

 Din viaþa Sistemului Cameral

E.S. av. Mihail M. Vlasov, Preºedintele CCIR:

„Dacã dvs. nu aþi exista, economia României nu ar exista“

Elita economiei româneºti,

premiatã la ediþia a XVII-a a
Topului Naþional al Firmelor
Sub semnul a 20 de ani de la
renaºterea Camerelor de
Comerþ ºi Industrie din þara
noastrã ºi, pe un palier
istoric mai amplu, a 146 de
ani de la legiferarea primei
Camere de Comerþ din
România modernã sub
pecetea domnitorului
Alexandru Ioan Cuza,
Camera de Comerþ ºi
Industrie a României a
organizat Topul Naþional al
Firmelor, sãrbãtoare a
performanþei economice
care sfideazã criza.
Sala Candelabrelor din Palatul Camerei de
“ Pãstrând rânduiala negustorilor,
tradiþie statornicitã

„
Comerþ a gãzduit, în seara zilei de 25 noiem-
brie, cunoscuþi oameni de afaceri, preºedinþi ai de Sistemul Cameral de la apariþia sa,
camerelor judeþene ºi bilaterale, personalitãþi
marcante ale lumii universitare ºi ºtiinþifice, dupã 1864
oficiali ai administraþiei publice ºi organizaþi-
ilor neguvernamentale. Printre personalitãþile
care au onorat invitaþia Camerei Naþionale
s-au aflat fostul ªef al Statului, Emil Constan-
tinescu, Bogdan Olteanu – Viceguvernator al
Bãncii Naþionale, Mircea Ursache – Preºe-
dinte - Director General al World Trade Cen-
ter, Primarul sectorului 1 –Andrei Chiliman,
Mihai Ionescu – Preºedintele ANEIR etc.
„În circumstanþele economico-sociale ºi
instituþional-statale ostile mediului de afaceri,
sperãm ca viitorul sã aducã o altã razã de
luminã. Am sã spun sincer ºi simplu cã mulþu-
mesc oamenilor de afaceri ºi aduc salutul
CCIR, cu umilinþã ºi dragoste colegialã, pen-
tru cã existaþi în economia României. Dacã
dvs. nu aþi exista, economia României nu ar
exista“, s-a adresat dl Mihail M. Vlasov, Pre-
ºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie a
României, participanþilor la eveniment.

16 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011

 cci.ro

Între bucuria succesului

ºi îngrijorarea pentru
lipsa de sprijin din partea
autoritãþilor
Împãrtãºind bucuria celor care au reuºit,
dar ºi îngrijorarea faþã de atitudinea autoritã-
þilor la problemele economiei, Mircea Ursache
ne-a declarat: „Alãturi de componenta festivã a
acestui eveniment, este ºi o componentã de
tristeþe datã de faptul cã guvernanþii de astãzi,
prin tot ce fac, sunt împotriva mediului de
afaceri. Din discuþiile pe care le-am avut cu
managerii societãþilor premiate, ca unul care
sunt implicat direct în mediul de afaceri, pot

“
„Este mai mult decât o obligaþie, este o
tradiþie statornicitã de cãtre Sistemul Cameral de
la apariþia sa, dupã 1864. Prin camerele de co- Mulþumesc
merþ se fãcea ºi atunci o Rânduialã a negusto-
rilor! Camera Naþionalã nu-ºi premiazã prietenii pentru aceastã
ºi partenerii de afaceri ºi nici pe cei care achitã ca
taxã de participare o sumã cu atât mai mare cu distincþie,
cât locul este mai în frunte, ci, pe baza unor cri-
care este o mare

terii riguroase aplicate unitar, în toatã þara,
selecteazã ºi premiazã elite. Companiile de Top
reprezintã, în mod evident, inima unei econo-
mii“, explica Preºedintele CCIR importanþa
acestui clasament naþional, singurul reprezenta-
tiv pentru mediul economic din România.
Pentru întreaga carierã,
premiul de excelenþã în
afaceri revine...
Ediþia din 2010 a marcat ºi o premierã ab-
solutã, prin acordarea premiului de excelenþã
în afaceri.
Acest „premiu de excepþie nu a fost acordat
niciodatã, niciunei firme sau persoane fizice ºi
încununeazã munca de o viaþã unui om care a
fãcut carierã în industria turismului, care a avut
numai reuºite ºi care, fiind membru de onoare,
„
surprizã!
purtãtor al insignei de aur a CCIR, va primi
aceastã distincþie unicã, excelenþã în afaceri“, a
anunþat dl Mihail M. Vlasov în discursul de
prezentare a activitãþilor de excepþie ce se leagã
de numele dlui Valentin Pãunescu.
„Mulþumesc foarte, foarte mult Camerei de
Comerþ pentru aceastã distincþie, care valorea-
zã mai mult decât orice, pentru cã fac parte
dintr-o generaþie pentru care, indiferent câþi
bani ani ar câºtiga dintr-o afacere, important
este sã existe oameni care sã îi aprecieze, sã le
spunã cã e bine ce au fãcut...“, a spus dl Va-
lentin Pãunescu, vizibil emoþionat de primirea
marelui trofeu al Topului Naþional al Firmelor.
spune cã rar am vãzut atâtea demersuri împo-
triva realizãrii profitului, implicit împotriva
oricãror realizãri, în România. Eu sper cã în-
tr-un viitor nu foarte îndepãrtat vom avea o le-
gislaþie care sã sprijine ºi sã atragã investitorii.
Nu cum se întâmplã astãzi cu investitori strãi-
ni care au cumpãrat active în România ºi acum
îºi relocã activitatea în state din fostul spaþiu
sovietic etc. Este ºi un prilej de a trage un sem-
nal de alarmã pentru mediul de afaceri.“
În 2010, compania „Nuclear NDT Re-
search & Services“ a împlinit 10 ani de activi-
tate. 2010 a fost ºi anul în care firma „ºi-a atins
completitudinea, prin realizarea ºi autorizarea
laboratorului de examinãri nedistructive cu
radiaþii penetrante“, ne-a declarat directorul ge-
neral, dl dr. Marian Soare. Deloc întâmplãtor,
compania s-a clasat în Topul Naþional, la do-
meniul Cercetare, dezvoltare ºi high tech.

260 de învingãtori ai crizei în Topul Naþional

Învingãtorii crizei sau cele mai profitabile întreprinderi, au fost decise
în urma procesãrii de cãtre cele 42 de Camere de Comerþ ºi Industrie
judeþene, folosind o aplicaþie informaticã unitarã, a datelor financiare
depuse de cei 617.657 de agenþi economici la nivelul întregii þãri, pentru
anul financiar 2009. Dintre aceºtia, 140.275 au îndeplinit condiþiile de
participare la Topurile judeþene, iar 30.020 de companii au accedat în
cele 42 de topuri judeþene pe locurile 1-10.
Topul Naþional realizat de CCIR cuprinde 2.143 de operatori econo-
mici, clasaþi pe primele 10 locuri la nivel naþional, în cele ºase domenii
majore de activitate, respectiv: cercetare, dezvoltare ºi high tech; indus-
trie; agriculturã, pescuit, pisciculturã; construcþii; servicii; comerþ-turism.
În final, 260 de firme au reuºit sã se claseze pe locul I, la diverse grupe ºi
clase de mãrime.
Indicatorii de ierarhizare a competitorilor au fost: cifra de afaceri netã,
profitul brut din exploatare, rata profitului, eficienþa utilizãrii capitalului
angajat ºi cea a resurselor umane

Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 17

 Din viaþa Sistemului Cameral
“ Companiile
de Top reprezintã,
în mod evident,
inima unei
economii
„
„Succesul este o consecinþã a efortului de a
înþelege ºi de a implementa principiile simple,
arhicunoscute dar rareori luate în serios. În pri-
mul rând, aplicãm cu consecvenþã principiul
creºterii capabilitãþii ºi calitãþii serviciilor prin
cercetare – dezvoltare – inovare. Am dezvoltat
un proces de interdependenþã ºi reciprocitate,
la nivel micro ºi la nivel macro, între cele douã
mari categorii de activitãþi ale companiei: cer-
cetare ºi servicii. În al doilea rând, acordãm
maximum de atenþie tuturor clienþilor ºi tutu-
ror comenzilor, indiferent de magnitudinea fi-
nanciarã a acestora. În al treilea rând, credem
în misiunea socialã a companiei. Cea dintâi ex-
presie a acestui fapt este prioritatea absolutã a
plãþilor la bugetul de stat. De asemenea, spon-
sorizãm instituþii medicale ºi de asistenþã so-
cialã. În al patrulea rând, dar nu ultimul, con-
siderãm factorul uman ca fiind esenþial ºi deci-
siv. Managementul companiei este foarte atent
ºi sensibil la problemele oamenilor care alcã-
tuiesc acest organism viu numit Nuclear NDT
Research & Services, explicã directorul gene-
ral al companiei.
Pentru CET Govora, primul operator inde-
pendent în România al unei centrale electrice
de cogenerare industrialã ºi urbanã, trofeul
câºtigat la Topul Naþional al Firmelor „poate
reprezenta un argument de imagine în faþa
finanþatorilor – Comisia Europeanã, Guvernul
18 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
României ºi, respectiv, bãncile comerciale, în
vederea continuãrii programului de retehnolo-
gizare ºi ecologizare a centralei“. CET Govora
a pus în joc „capacitatea managerialã, capaci-
tatea de a crea proiecte inovative“, menþinând
un ochi atent pe orientarea activitãþilor spre
cerinþele concrete atât ale clienþilor, cât ºi ale
furnizorilor de resurse, a declarat directorul
general, dl Mihai Bãlan.
„Capacitatea de adaptare din mers la soli-
citãrile din piaþã, calitatea parcului auto ºi a
personalului de bord ºi, nu în ultimul rând,
investiþiile masive fãcute în aceastã perioadã
în dezvoltarea infrastructurii ºi înnoirea parcu-
lui auto (30 de autocare noi în valoare de circa
6,5 mil. euro)“, sunt cãile prin care ATLAS-
SIB a ajuns sã cucereascã bine meritatul tro-
feu, spune directorul general, dl Daniel Micu.
„Ca orice premiu, ne obligã sã luptãm în con-
tinuare pentru pãstrarea supremaþiei pe piaþa
transportului internaþional de persoane, fiind
conºtienþi cã avem o concurenþã puternicã“,
concluzioneazã managerul sibian.
Trofeul Topului Naþional al Firmelor a fost
înmânat ºi s.c. I.A.R. Braºov, în urma mãsuri-
lor hotãrâte „de creºtere a veniturilor ºi de
diminuare a cheltuielilor“, generate prin reacþii
„prompte“ la orice semnal, fie el pozitiv sau
negativ, din piaþã. „Mobilizarea noastrã de a
încheia un volum cât mai mare de contracte ºi
comenzi, s-a fãcut în paralel cu implementarea
unui amplu program de restructurare care a
vizat nu numai reducerea numãrului de perso-
nal ci ºi alte mãsuri menite sã îmbunãtãþeascã
performanþele economice“, a rezumat Directo-
rul General, dl Neculai Banea, secretul reuºitei.
Privind spre viitor, adicã la performanþele
instituþiilor de învãþãmânt ºi la condiþiile cre-
ate noilor generaþii, CCIR a acordat marele
premiu în domeniul Serviciilor-secþiunea Învã-
þãmânt, companiei Lumina Instituþii de Învã-
þãmânt s.a.
„Rezultatele la olimpiadele ºcolare naþiona-
le ºi internaþionale, cu recordul de medalii ob-
þinute de elevii noºtri, recordul de participare
la concursul naþional Luminamath (43.000
elevi din toate judeþele þãrii), recordul de par-
ticipare a 35 de þãri la concursul internaþional
Infomatrix, deschiderea Universitãþii Lumina,
cu un campus modern ºi deschiderea a patru
noi ºcoli internaþionale Spectrum în Cluj, Iaºi,
Timiºoara ºi Ploieºti, toate sunt secretul succe-
sului nostru“, declarã managerul general, dl.
Fatih Goktas.
În loc de concluzie…
„Topul Naþional al Firmelor 2010 doreºte
sã rãsplãteascã în primul rând capacitatea de
adaptare, perseverenþa ºi inteligenþa de a
exploata o situaþie economicã total nefavora-
bilã în interesul creºterii companiilor“, declara
presei doamna Rodica Luiza Grigorescu,
Secretar General al CCIR.
 Sorina VOICA
 Exporturile ºi fondurile europene
motoarele care ar putea dezmorþi economia
De vorbã cu dl Ionuþ COSTEA, preºedintele EximBank
– Domnule preºedinte, statisticile aratã o
evoluþie spectaculoasã a exporturilor româ-
neºti în 2010. EximBank este singura bancã
având ca principalã menire tocmai sprijini-
rea acestui sector. Ce produse oferiþi pen-
tru susþinerea operaþiunilor de export?
– Evoluþia exporturilor a fost în 2010 poate
singurul semnal pozitiv primit din economie.
Ultimele date statistice aratã cã firmele româ-
neºti au realizat în primele 11 luni ale anului
trecut exporturi cu peste 27% mai mari decât
în aceeaºi perioadã a anului 2009. Aceste date
ne permit sã putem sã începem sã ne gândim la
o posibilã ieºire din recesiune în acest an pen-
tru cã exporturile, împreunã cu fondurile euro-
pene ar putea reprezenta principalele motoare
care vor dezmorþi economia.
EximBank poate, ºi îºi doreºte, sã joace un
rol important în susþinerea exportatorilor ºi avem
instrumentele prin care sã realizãm acest lucru.
Putem sã oferim o gamã variatã de soluþii, de la
finanþãri care acoperã cheltuielile pentru produ-
cerea sau livrarea mãrfurilor, pânã la garanþii
pentru creditele acordate de alte bãnci sau asi-
gurãri împotriva riscurilor comerciale ºi politice.
Considerãm cã banca a fãcut progrese sem-
nificative în ceea ce priveºte susþinerea soci-
etãþilor implicate în comerþul exterior, în spe-
cial în aceastã perioadã economicã dificilã, iar
acest lucru nu-l spunem numai noi, ci chiar
exportatorii. La finele anului trecut, EximBank
a fost desemnatã de cãtre Asociaþia Naþionalã
a Exportatorilor ºi Importatorilor din România
(ANEIR) „Cea mai dinamicã bancã în perioa-
da de crizã“ ºi a primit din partea acestei orga-
nizaþii Marele Trofeu „Petru Criºan“.
– Una dintre problemele cele mai acute pânã la 100% din nevoile de finanþare speci-
ale României de astãzi se leagã de incapa- fice proiectelor derulate cu bani europeni.
citatea de a folosi fondurile europene. Cum
acþioneazã Eximbank pentru a stimula – Ce aºteptãri aveþi de la 2011: cum va
accesarea acestor fonduri de cãtre firmele fi acesta pentru economia României, pen-
româneºti? tru sistemul bancar românesc ºi pentru
EximBank?
– Strategia de afaceri a EximBank se con-
centreazã pe douã axe principale: susþinerea – Chiar dacã evoluþia Produsului Intern
exporturilor ºi atragerea de fonduri europene. Brut ar putea ieºi în acest an din zona nega-
Exportul este în acest moment principalul fac- tivã, este cert cã mai avem extrem de mult de
tor care contribuie activ la redresarea econo- recuperat pentru a ajunge la situaþia econo-
miei româneºti. Având în vedere însã ponderea micã de dinainte de declanºarea crizei finan-
destul de redusã în Produsul Intern Brut a ciare. Va fi ºi mai greu sã facem acest lucru
exporturilor, de circa 30%, pentru o ieºire mult pentru cã, deºi va mai scãdea din intensitate,
mai rapidã din crizã este nevoie ca acestea sã pericolul dezechilibrului fiscal se va menþine
fie însoþite ºi de o ratã mult mai mare de ºi în acest an. În ceea ce priveºte sistemul
absorbþie a fondurilor europene. bancar, se vor face în continuare eforturi pen-
Pentru EximBank acest segment este unul tru reluarea creditãrii, deºi cred cã va fi destul
foarte important ºi tocmai de aceea avem în de greu în contextul mãsurilor de austeritate
portofoliu un întreg pachet pentru susþinerea adoptate.
companiilor ºi autoritãþilor publice care au Cât priveºte EximBank, vom continua pe
proiecte finanþate din fonduri structurale. Prin aceeaºi linie ca ºi în 2010: suntem pregãtiþi sã
acest pachet, în cadrul cãruia oferim cofinan- primim solicitãrile societãþilor care au nevoie
þare, prefinanþare, scrisori de intenþie sau ga- de finanþãri, garanþii sau asigurãri ºi sperãm cã
ranþii, încercãm sã facilitãm accesul cât mai întreprinzãtorii vor gãsi în noi un partener de
multor IMM-uri, companii mari sau adminis- cursã lungã.
traþii publice la aceastã formã de finanþare.
EximBank poate acoperi prin aceste produse  Sorina Voica
Despre EximBank
EximBank este o instituþie specializatã al cãrei portofoliu de produse, axat pe trei direcþii de
acþiune - finanþare, garantare ºi asigurare, permite bãncii sã susþinã activitatea ºi dezvoltarea
exportatorilor, a IMM-urilor ºi a companiilor ce deruleazã proiecte în domenii prioritare pentru
dezvoltarea economiei, în special a celor ce contribuie la absorbþia de fonduri europene.
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 19
 Din viaþa Sistemului Cameral
CCI Covasna:
20 de ani împreunã pentru
afacerea dumneavoastrã
Interviu cu dl Herman Rosner, preºedintele CCI Covasna
COVASNA - Confecþii, Olt,
Vaci cu lapte, Ape minerale,
Staþiuni balneo, Naturã, Aer
ozonat. Dincolo de acronim,
îþi vin în minte staþiunile bal -
neare, cu ape minerale ºi
peisaje deosebite, dar ºi
oameni harnici care dau va -
loare acestor locuri ºi adaugã
pe hartã „supradenumiri“
specifice îndeletnicirilor
tradiþionale: Valea
Pantalonilor sau Regatul
Cartofului. Neobositul
preºedinte al CCI Covasna, dl
Herman Rosner, gazda noas -
trã în acest numãr al TfYB, ne
poveºteste despre aceasta
dar ºi istoricul camerei.
– Camera Covasna este una dintre cele
mai vechi din þarã. Ne puteþi dezvãlui câte
ceva din acele pagini de istorie?
– Anul 2010 este anul în care Camera de
Comerþ ºi Industrie Covasna împlineºte 20 de
ani de la începerea activitãþii, marcând toto-
datã ºi 160 de ani de la înfiinþarea CCI Braºov
în cadrul Imperiului Austriac (18 martie
1850), camerã din care fãceau parte ºi comer-
cianþii din judeþul Trei Scaune/Covasna, Har-
ghita, Mureº, Sibiu. (La 30 martie 1850 în Bu-
letinul Legislativ al Imperiului – Allgemeines
Reichts - Gesetz – und Regierungsblatt fuer
das Kaiserthum Oesterreich – era publicatã le-
gea provizorie privind constituirea Camerelor
de Comerþ ºi Industrie, sancþionatã la 18 mar-
tie 1850. Prin aceastã lege vitalã pentru viito-
rului statului austriac erau înfiinþate 60 de ase-
menea Camere: Braºovul ºi Clujul deveneau
sediile celor douã Camere transilvãnene).
– Ce înseamnã azi Camera Covasna, la 20
de ani de la renaºterea Sistemului Cameral
20 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
Motto-ul CCI Covasna:
„Nu Camera are membri, ci membrii
au o Camerã!“
(marcatã de Decretul Lege 139/1990)? Care
ar fi bornele care au marcat istoria acestor
ani?
– În toamna anului 1990 (30.10.1990),
când ºi-a început activitatea, Camera de Co-
merþ ºi Industrie Covasna a pornit practic de la
zero, pentru cã legea de înfiinþare a Camerelor
nu asigura nicio bazã materialã. Problema
iniþialã a fost obþinerea unor încãperi, a unui
sediu ºi angajarea de personal competent. Cu
multã trudã ºi efort, dupã câþiva ani buni,
Camera din Covasna a reuºit sã aibã un sediu
propriu, în clãdirea de pe strada Oltului 17, o
clãdire mai veche – preluatã ºi modernizatã/
supraetajatã, unde Camera s-a mutat în 1996.
La ora actualã, Camera de Comerþ ºi In-
dustrie Covasna reprezintã interesele a aproa-
pe 8.600 de comercianþi, care îºi desfãºoarã
activitatea în cele mai variate sectoare eco-
nomice. Trecerea de la o economie centraliza-
tã la economia de piaþã liberã a reclamat un
efort deosebit din partea tuturor factorilor im-
plicaþi în acordarea unui sprijin eficient, iar
Camera de Comerþ ºi Industrie Covasna ºi-a
asumat acest obiectiv în toate activitãþile des-
fãºurate.
Întotdeauna preocupatã sã sprijine membrii
sãi ºi mediul de afaceri, Camera de Comerþ ºi constitutive ale acestora, recodificãri ale
Industrie Covasna a dezvoltat acele servicii pe obiectului de activitate al societãþilor – con-
care oamenii de afaceri le-au solicitat ºi pe form noului Cod CAEN intrat în vigoare
care Camera s-a strãduit sã le realizeze la un începând cu ianuarie 2008, precum ºi multe
nivel profesional ridicat. alte servicii legate de aceastã activitate.
O primã etapã a fost organizarea ºi condu- Pentru ca agenþii economici covãsneni sã
cerea Oficiului Registrului Comerþului care a fie în permanenþã în contact cu noutãþile eco-
funcþionat pe lângã Camerã, în baza Legii nomice ºi legislative, Camera a organizat se-
26/1990, pânã la acel nefericit 10 octombrie minarii, forumuri de afaceri ºi conferinþe pe di-
2002, când Oficiile Registrului Comerþului au ferite domenii de interes: probleme de mediu,
trecut în subordinea Ministerului Justiþiei. În promovare economicã, oportunitãþi de finan-
scopul eliminãrii birocraþiei ºi urgentãrii pro- þare, probleme de fiscalitate, aspecte privind
cedurilor în iniþierea ºi derularea afacerilor, s-a legislaþia muncii, probleme actuale ale mediu-
lansat activitatea de asistenþã, servicii de con- lui de afaceri ºi totodatã a oferit acestora opor-
sultanþã în afaceri, consiliere, asistare si repre- tunitatea întâlnirii directe cu actori ºi factori
zentare la Oficiul Registrului Comerþului de din administraþia localã ºi naþionalã.
pe lânga Tribunalul Covasna pentru înfiinþãri Tot cu scopul de a informa agenþii econo-
de societãþi comerciale, modificãri în actele mici, CCI Covasna realizeazã de 18 ani,

TICHETUL DE VACANÞÃ –
ORIGINAR DIN COVASNA
La Gala Asociaþiei Naþionale a Agenþiilor de Turism „ANAT la 20 de ani“, din 7 octombrie 2010,
s-a acordat Domnului Herman Rosner o plachetã aniversarã pentru proiectul „Tichete de vacanþã“.
aproape sãptãmânal, newsletter-uri cãtre mass-
media ºi membri; în ultimii 10 ani, lunar, Bu-
letinul Informativ al Camerei, fiind promovate
evenimentele de interes economic – locale,
naþionale ºi internaþionale, târgurile ºi expo-
ziþiile, programele de finanþare, organizându-
se dezbateri, seminarii ºi forumuri de interes
local ºi naþional.
– Cum se manifestã criza în rândul firme-
lor din judeþ?
– În primele nouã luni ale acestui an au fost
înregistrate în judeþul Covasna 771 de firme,
ceea ce înseamnã, faþã de perioada corespun-
zãtoare a anului trecut, o scãdere de 3,1%, pro-
cent superior mediei de scãdere înregistrate la
nivelul þãrii, 2,7%. Pentru comparaþie, în
judeþul Harghita scãderea a fost de 10,1%, iar
în judeþul Braºov a fost de 6%.
Dincolo de situaþia relativ mai bunã din ju-
deþul Covasna, per total, dinamica înmatricu-
lãrilor reflectã prezenþa în continuare a crizei,
scãderea apetitului pentru antreprenoriat, una
din cauze fiind ºi greºita introducere a impo-
zitului minimal, reglementare anulatã înce-
pând cu 1 octombrie a.c.
În opinia CCI Covasna, câtã vreme numã-
rul firmelor înscrise la dizolvãri, radieri ºi sus-
pendãri va fi mai mare decât numãrul firmelor
înmatriculate, deci dinamica firmelor continuã
sã fie negativã, nu se poate vorbi de ieºirea din
crizã, de relansare economicã. Sunt aºteptate,
în continuare, acele mãsuri guvernamentale ºi
legislative care sã susþinã, sã încurajeze medi-
ul antreprenorial, nu în ultimã instanþã asigu-
rarea unui mediu economic predictibil, cu vi-
ziune ºi continuitate, mãsuri în care sã preva-
leze elementele economice, dincolo de experi-
mentele politice – preluându-se bunele practici
europene.
– Camera Covasna a pus judeþul pe harta
relaþiilor economice internaþionale sau a afi-
lierii la institute mondiale de prestigiu. Spre
ce meridiane v-aþi orientat cooperarea?
– Þinând cont de realitatea economicã, de
necesitatea relaþiilor de afaceri dintre comer-
cianþii covãsneni ºi cei din lumea întreagã -
pentru cunoaºterea ºi pãtrunderea pe pieþe in-
ternaþionale, Camera din Covasna a organizat
misiuni economice, îndeosebi în anii 90, când
obþinerea vizelor de intrare în multe þãri era o
problemã, în o serie de þãri precum: Austria,
Germania, SUA, Canada, Australia, Hong-
Kong, China, Italia, Franþa etc.
În aceste zile bunãoarã, CCI Covasna îm-
preunã cu Camerele partenere din þarã au fãcut
invitaþii de participare la misiuni economice
în: Republica Africa de Sud, SUA, China, in-
clusiv Hong-Kong.
În prezent CCI Covasna are acorduri de
cooperare cu 8 Camere de Comerþ din Ungaria
(Bacs-Kiskun, Bekes, Budapesta, Gyor-Mo-
son-Sopron, Pest, Tolna, Zala, Veszprem) ºi cu
o Camerã din Suedia -Warmland, având le-
gãturi active cu Eurochambres /Bruxelles -
Asociaþia Camerelor de Comerþ Europene ºi
Camera de Comerþ Internaþionalã/Paris (ICC)
care se constituie în vocea comunitãþii de afa-
ceri în lumea întreagã. ICC este organizaþia
mondialã a afacerilor, cuprinzând mii de mem-
brii ºi asociaþii din aproape 130 de þãri.
CCI Covasna este pe cale de a deveni mem-
brã a Uniunii Mondiale a IMM-urilor/ World
Union of Small and Medium Enterprises
(WUSME) – San Marino.
– Camera Covasna a facut adesea lobby
intens pentru promovarea oamenilor de
afaceri ºi a business-urilor locale. Care ar fi
reuºitele acestei activitãþi?
– CCI Covasna a fost lider naþional în pro-
iecte de lobby ºi advocacy, precum cel cu ti-
chetele de vacanþã, ºi a avut în cele douã dece-
nii numeroase iniþiative privind valorificarea
resurselor locale specifice; în acest context
putem aminti primele Saloane de ape minerale
de cuprindere naþionalã, organizate în judeþul
Covasna în anii 90, ani în care s-au organizat
ºi Reuniunile naþionale de la Covasna pe tema
Dupa 20 de ani: Realizãrile cele mai rele-
vante sunt cele ale membrilor Camerei de
Comerþ ºi Industrie Covasna care au realizat
în 2009 peste 87% din activitatea de export,
53% din cifra de afaceri pe judeþ, 56% din
profitul înregistrat pe judeþ (aproape 65%
din TOP 100 Profit), iar membrii angajeazã
peste 44% din numãrul salariaþilor din judeþ.
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
cci.ro
turismului balnear sub genericul „Vacanþã ºi
sãnãtate“.
Valea pantalonilor - Locul
unde confecþiile Secuiana
au definit peisajul industrial
(cifra de afaceri 2010: 4,6
milioane euro)
– COVASNA a fost pus pe harta lumii ºi
de produsele textile fabricate aici, fabricile
renumite fiind localizate în aºa numita
„Vale a Pantalonilor“. Ce poveºti de succes
ne puteþi dezvãlui de aici?
– La cea de-a XVII-a ediþie a TOPULUI ju-
deþean al firmelor organizat de Camera de Co-
merþ ºi Industrie Covasna s-a acordat o pla-
chetã specialã pentru SECUIANA SA din Târ-
gu Secuiesc, reprezentatã prin directorul ge-
neral Dobra László, un trofeu care a înscris, nu
întâmplãtor în limba englezã (SECUIANA –
A SUCCESS STORY – ORIGIN OF TROU-
SERS VALLEY) un text care, în traducere li-
berã ar însemna SECUIANA – O ISTORIE
DE SUCCES – LA ORIGINEA VÃII PAN-
TALONILOR.
Ierarhiile din TOP, rezultatele concrete dau
conþinut, pe deplin, unei distincþii cu mesaj:
Fabrica de confecþii din Târgu Secuesc - SE-
CUIANA a fost, fãrã îndoialã, la originea celor
12 fabrici de confecþii – toate de pantaloni –
care au fost deschise, începând cu 1990, în ju-
deþul nostru, ajungându-se la sintagma „Co-
vasna – Valea Pantalonilor/Trousers Valley“,
iar mai nou ºi la brandul de pantaloni „Valley
of trousers®“.
Au fost necesare peste douã decenii de
muncã foarte serioasã, cu creºteri continue a
calitãþii acesteia pentru a se ajunge la un nume
de referinþã, pentru a determina investitorii
strãini, nu puþini la numãr, sã investeascã în
noi capacitãþi de producþie a pantalonilor în
Judeþul Covasna.
Este vorba, în fond, de premisele creãrii a
mii de noi locuri de muncã într-o perioadã în
care alte mii de locuri de muncã din judeþ, din
construcþiile de maºini în special, au fost
închise, ca urmare a unor privatizãri eºuate.
Muncitorii SECUIANA sunt, indirect, la ori-
ginea unei cifre de afaceri de aproape 44 de
milioane de euro, realizate în 2009 de firmele
Zarah Moden ºi New Fashion din Târgu
Secuiesc, Leineweber RO/LRO din Sfântu
Gheorghe, RHM Pants din Estelnic ºi Platanus
din Baraolt, toate aceste firme cu capital ger-
man. La enumerare se includ ºi fabricile de
pantaloni Favorit Bradul din Covasna ºi Drei-
conf din Sfântu Gheorghe precum ºi Ready
Garment Technology/RGT din Sfântu Gheor-
ghe, aceasta din urmã oferind cele mai înalte
tehnologii de finisaje, în principal pentru...
pantaloni.
 A consemnat Radu Duma
21
 Din viaþa Sistemului Cameral
Topul Firmelor Bucureºtene
la ediþia a XVII-a
CCIB a acordat laurii pentru învingãtorii crizei
Strategia, viziunea, consecvenþa, pasiunea,
munca în echipã sunt câteva dintre ingredien-
tele succesului în afaceri pe care le-au dovedit
laureaþii Topului Firmelor din Municipiul
Bucureºti 2009. În seara zilei de 3 noiembrie
au intrat în lumina reflectoarelor cei mai per-
formanþi operatori economici, cei care au rezi-
stat cu succes crizei ºi care au îndeplinit cumu-
lativ criteriile impuse de metodologia de alcã-
tuire a Topului la nivelul sistemului cameral –
caracterul multicriterial al acestuia diferenþiin-
du-l de alte evenimente de acest gen.
„Performanþele celor aflaþi în top la aceastã
ediþie sunt cu atât mai meritorii cu cât au fost
rãsplãtite rezultatele obþinute în 2009, an mar-
cat de mutaþii semnificative în ceea ce priveºte
cererea ºi oferta, de creºterea unor economii ºi
declinul altora“, a declarat prof. univ. dr. ing.
Sorin Dimitriu, preºedintele Camerei de
Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti
(CCIB), în deschiderea ediþiei a XVII-a a
Topului Firmelor din Municipiul Bucureºti.
Manifestarea, care a avut loc la Complexul
Expoziþional ROMEXPO, a devenit tradiþio-
nalã pentru mediul de afaceri bucureºtean. La
eveniment au participat, alãturi de nume grele
ale business-ului bucureºtean, personalitãþi
marcante ale lumii universitare ºi ºtiinþifice,
oficialitãþi de la nivelul administraþiei publice
ºi organizaþiilor neguvernamentale. Printre
personalitãþile care au onorat invitaþia Camerei
bucureºtene s-au aflat acad. Ionel Haiduc,
preºedintele Academiei Române, prof. univ.
dr. Ion Stancu, prorector al Academiei de
Studii Economice (ASE) din Bucureºti, prof.
dr. ing. Mihai Mihãiþã, preºedintele Asociaþiei
Generale a Inginerilor din România (AGIR),
Mihai Ionescu, secretar general al Asociaþiei
Naþionale a Exportatorilor ºi Importatorilor
din România (ANEIR), precum ºi primarul
sectorului 1, Andrei Chiliman.
Bucureºtiul în oglinda crizei
Pe fondul situaþiei generale deosebit de dificile, firmele din Capitalã, motoarele economiei
româneºti, au dovedit flexibilitate, maturitate ºi o remarcabilã putere de adaptare la condiþiile
aspre de crizã.
Deºi lovit de crizã, Bucureºtiul deþine cea mai dinamicã ºi puternicã comunitate de afaceri din
þarã. Firmele din Capitalã realizeazã cca. 31% din importurile la nivel naþional, 15% din exporturile
României, iar comerþul bucureºtean deþine peste 25% din suprafaþa de vânzare ºi din desfacerile
cu amãnuntul la nivel naþional.
Circa 36,5% din totalul cifrei de
afaceri a fost obþinutã în Bucu-
reºti, numãrul de firme deþinând
o pondere de doar 21,5% din
totalul acestora la nivel naþional.
Mai mult, Capitala contribuie
cu 50% la valoarea pieþei de
software ºi servicii IT din Ro-
mânia, atrage peste 50% din to-
talul investiþiilor în domeniul
imobiliar realizate la nivel naþio-
nal ºi concentreazã 20% din
încasãrile din turism ale Ro-
mâniei, realizate îndeosebi pe
seama turismului de afaceri. Bu-
cureºtiul este ºi principalul cen-
tru financiar-bancar al þãrii, circa
90% din numãrul total al bãn-
cilor care opereazã în România
având sediul central în Capitalã.
La Top s-au evidenþiat riscului au ieºit demult din sfera teoreticului.
strategia, viziunea, „Rãsplãtim eforturile echipelor de manage-
consecvenþa, pasiunea ºi ment care au înþeles cã traversarea perioadelor
spiritul de echipã dificile presupune decizii curajoase, ale cãror
cuvinte cheie sunt reorientare ºi adaptare.
Potrivit preºedintelui Camerei bucureºtene, Aceste calitãþi caracterizeazã în mare
Sorin Dimitriu, „se premiazã în cadrul acestei mãsurã omul de afaceri bucureºtean, datele
ceremonii rezultatele obþinute de firmele ai statistice confirmând aceastã afirmaþie – rata
cãror manageri au dovedit cã au viziune ºi pen- ºomajului în Capitalã era, la nivelul lunii sep-
tru care noþiuni precum cea de management al tembrie 2010, de doar 2,9%, comparativ cu
 cci.ro

vã – rata profitului din exploatare, eficienþa

utilizãrii resurselor umane ºi eficienþa utilizãrii
capitalului angajat.

Oscaruri pentru companii

„verzi“ ºi „cu aur cenuºiu“
CCIB a dovedit cã este o „camerã verde“ ºi
a premiat, pentru al treilea an consecutiv, com-
paniile bucureºtene preocupate de calitatea
mediului ºi care utilizeazã tehnologii nepolu-
ante. De asemenea, capacitatea de inovare a
oamenilor de afaceri bucureºteni a fost rãs-
plãtitã ºi ea, pentru al zecelea an consecutiv, cu
Trofeul Creativitãþii, decernat în baza datelor
furnizate de Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi
Mãrci (OSIM).
Conform metodologiei multicriteriale uti-
lizate pentru clasificarea firmelor în Topul
Bucureºti, au fost premiate, în cadrul aceleiaºi
ceremonii, cele mai performante companii din
sectoarele Capitalei. Astfel, au fost evidenþiate
1.145 de firme din sectorul 1, 975 de societãþi
acum, la 20 de ani de la renaºterea sistemului din sectorul 3, 845 din sectorul 4, 806 din sec-
În 2009, cifra de afaceri a companiilor din cameral românesc – 1.683 de firme (faþã de torul 5 ºi 942 de firme din sectorul 6.
Bucureºti a scãzut cu 14,3%, cu un punct 1.663 anul trecut), în cadrul unor grupe de
procentual mai mult decât media naþionalã. activitãþi structurate pe ºase domenii: cer- AND HERMES GOES TO...
Profitul brut total a fost de cca. 2,75 mld lei, cetare-dezvoltare ºi high-tech; industrie; con-
cu aproape 70% mai mic ca în anul prece- strucþii; servicii; comerþ, turism; agriculturã,
dent. Cu toate acestea, scãderea înregistratã pescuit, pisciculturã – în cadrul fiecãrei grupe
în Bucureºti este cu 10 puncte procentuale de activitãþi companiile fiind premiate pe cinci
mai micã decât cea la nivel naþional. clase de mãrime: întreprinderi foarte mari,
mari, mijlocii, mici ºi microîntreprinderi. To-
rata ºomajului la nivel naþional, care se cifra, pul cercetãrii ºi dezvoltãrii are printre laureaþi
în aceeaºi perioadã, la 7,35%. la R&D nume ca ICPE SA, Nuclear NDT Re-
Putem considera cã regiunea Bucureºti-Il- search/services, Bio High Tech, sau la secþiu-
fov concentreazã cca. 43% din economia ro- nea IT nume de top mondial ca Oracle, IBM,
mâneascã, continuând sã fie zona cea mai dez- S/T Romania º.a. Cu totul întâmplãtor am ales
voltatã economic din România“. alt domeniu de top, industria mijloacelor de
Din cele 136.484 de firme bucureºtene care transport, unde „Oscarurile“ au mers la Roma-
au depus bilanþul aferent anului 2009, 30.266 ero (companii foarte mari), ALSTOM Trans-
(adicã 22,2% din total) au îndeplinit cumulativ port (companii mari), Constantin Grup (firme
criteriile stabilite în metodologia de realizare a mijlocii), Ronavi (firme mici) etc. O premierã absolutã a constituit-o înfiinþa-
Topului Firmelor din Municipiul Bucureºti. În realizarea clasamentului, Comisia de va- rea, cu ocazia ediþiei din acest an, a Trofeului
Numãrul firmelor aflate în top a crescut uºor în lidare a luat în calcul indicatori atât de naturã HERMES, menit a fi decernat unor personali-
anul 2009, faþã de cele prezente în 2008. cantitativã – cifra de afaceri netã, profitul din tãþi din afara sistemului cameral, pentru con-
Astfel, Camera bucureºteanã premiazã – exploatare – cât ºi, mai ales, de naturã calitati- tribuþii deosebite la consolidarea Camerei bu-
cureºtene. Ca simbol al recunoaºterii deschide-
Cele mai performante firme din sectorul 2, rii pe care acesta a dovedit-o faþã de Camera
bucureºteanã ºi faþã de proiectele pe care
premiate de CCIB ºi primãria localã aceasta le dezvoltã în sprijinul comunitãþii de
CCIB în colaborare cu Primãria sectorului 2 a organizat pe 18 noiembrie Topul firmelor din afaceri, trofeul a revenit domnului Kelemen
acest sector. Manifestarea a fost un exemplu concret al excelentei colaborãri a CCIB cu adminis- Hunor, ministrul culturii ºi patrimoniului na-
traþia localã. Pe fondul situaþiei generale deosebit de dificile, firmele din sectorul 2 au dovedit fle- þional. „Acest premiu a fost o surprizã pentru
xibilitate, maturitate ºi o remarcabilã putere de adaptare la condiþiile aspre, de crizã, a subliniat mine. Sunt onorat ºi plãcut impresionat. Nu am
prof. univ. dr. Sorin Dimitriu la ceremonie. Afirmaþia a fost susþinutã de primarul Neculai Onþanu, fost pregãtit pentru un astfel de premiu din
care a menþionat cã veniturile din taxe ºi impozite încasate de administraþia localã au crescut chiar partea mediului de afaceri, aºa cã emoþia a fost
ºi faþã de 2008, un an excelent pentru activitatea economicã. Conform metodologiei multicriteri- pe mãsurã“, a declarat ministrul culturii ºi pa-
ale utilizate pentru clasificarea firmelor în Topul Bucureºti au fost evidenþiate 1001 de companii trimoniului naþional, subliniind importanþa
din sectorul 2 al Capitalei, premiate în cadrul a 56 de grupe de activitãþi structurate pe cele 6 apropierii mediului economic de cel academic
domenii. Câteva nume premiate de CCIB din sectorul 2, menþionate la întâmplare, ar fi: Billa ºi cultural ºi apreciind implicarea Camerei
România, Danone PDPA, Acvatot SRL, Supercom, IPROLAM, Sintofarm, Maguay Impex º.a. bucureºtene în proiecte de acest fel.
Evenimentul a fost onorat de prezenþa a numeroase personalitãþi ale lumii academice,
menþionând aici pe acad. Eugen Simion sau acad. Maya Simionescu, directorul Institutului de  Radu Duma
Biologie ºi Patologie Celularã. Fotografii ºi materiale furnizate de
Birou presa CCIB

Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 23

 Din viaþa Sistemului Cameral
Utilitatea excelenþei
sau drumul spre maxima
claritate ºi necesitate
Un proiect, mai ales cel care
se bucurã de o finanþare
nerambursabilã, aduce cu
sine activitãþi ºi produse
foarte concrete, bine gân -
dite, bine fundamentate ºi
ancorate în realitate.
Indiferent cine este
beneficiarul final, produsul îºi
primeºte eticheta de bun,
foarte bun, excelent de la
antreprenor, omul de afaceri,
funcþionar, omul obiºnuit. De
aceea, nu putem sã nu
amintim cã emulaþia din tim -
pul creãrii unui produs este
urmatã de temerea accep -
tãrii acestuia de cãtre cei
cãrora noi zicem cã le este
necesar. Aºa apar întrebãrile:
Este bun sau este excelent?
Este înþeles uºor, dar oare
este ºi prietenos în utilizare?
Este bine promovat pentru a
fi utilizat de cât mai mulþi?
Unde mai trebuie lucrat?
Întrebate dacã în bilanþul anului 2010 pri-
vind proiectele derulate sau în derulare pot in-
clude produse care au depãºit aºteptãrile scon-
tate ºi intrã în sfera excelenþei, camerele de co-
merþ ºi industrie din România au rãspuns prin
exemple care aproape cã se prezintã singure
prin numele care le însoþesc: Platforma eLear-
ning, Punþi TIC, Competenþe antreprenoriale,
Centru de mediere a muncii, Centru expoziþio-
nal transfrontalier, sau prin lumea virtualã ab-
solut necesarã informãrii ºi comunicãrii:
Centrul Europe Direct Bistriþa.
Dar care este rolul camerelor de comerþ în
viaþa pe care o dau produselor lor?
Sã urmãrim!
24 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
“
Radiografierea economicã
„Starea economiei judeþului Bacãu“ ur- Europe Direct
meazã o metodã cinematograficã: mai întâi o
privire scurtã aruncatã economiei mondiale, Bistriþa constituie
celei din Uniunea Europeanã, din SUA ºi Ja-
ponia, economiilor emergente din Asia ºi nu doar o modalitate
America Latinã, apoi preþurilor materiilor pri-
de promovare a
me în anul 2009, ipotezelor privind mediul
economic internaþional, pentru a se focaliza
apoi asupra economiei naþionale ºi a celei din
Centrului, ci ºi de
Regiunea Nord-Est.
„Credem cã este foarte impotant ca, por-
conºtientizare a
nind de la aceastã radiografie a cifrelor, de sus nevoilor latente de
în jos, edilii, autoritãþile locale ºi naþionale sã-
ºi punã întrebãri, sã caute soluþii pentru dina- informare ale acelor
mizarea mediului de afaceri. „Starea econo-
miei judeþului Bacãu“ este transmisã acestora, categorii de public
dar ºi celorlalþi actori implicaþi în viaþa eco-
nomicã: camerele de comerþ, agenþii econo- care nu cautã în mod
mici“, spune dl Mihai Tulbure, Director Gene-
ral CCI Bacãu. necesar informaþii
Colaborarea
româno-norvegianã
Mult utilizata sintagmã a ecoinovaþiei a
condus la „un amplu proces de sondare la
europene
„
Vasile Bar,
nivel naþional a mediului de afaceri cu poten-
þial ecoinovator“, efectuat de CCI Bucureºti ºi Preºedinte CCI Bistriþa-Nãsãud
finalizat cu un Studiu pentru identificarea ºi
evaluarea activitãþii organizaþiilor ecoinova-
toare din România. Parte a proiectului „Dez-
voltarea pieþelor ecologice emergente din Ro-
mânia (ECOEMERGE)“, finanþat prin „Pro-
gramul norvegian de Cooperare pentru Creº-
tere Economicã ºi Dezvoltare Durabilã în Ro-
mânia“, studiul, ce va fi la baza inventarului
EcoInvent ºi a reþelei naþionale a organizaþiilor
ecoinovative, a luat calea Ministerului Mediu-
lui ºi Pãdurilor ºi a reprezentantului Guver-
nului Regatului Norvegiei, Innovation Nor-
way, urmând a fi publicat pe portalul EcoTech-
noNet ºi accesibil, astfel, potenþialilor colabo-
ratori din zone similare din Norvegia.
Învãþarea continuã:
de la clasic la virtual
Pentru a susþine iniþiativa privatã în Macro-
regiunea Unu, CCI Braºov, CCI Bistriþa-Nãsã-
ud s-au alãturat proiectului BISNet (benefi-
ciar al fondurilor structurale POSDRU) ºi au

proiectat cursuri ºi manuale pentru dezvol-
tarea competenþelor antreprenoriale ºi impli-
carea în managementul proiectelor. Succesul a
fost dat de „sistemul interactiv de predare ºi cu
exemple concrete alese de cãtre lectori“, de
comunicarea permanentã între organizatori
„persoane cu experinþã în implementarea
proiectelor“, lectori ºi cursanþi, de modulele
structurate pe informaþii despre managementul
echipei ºi al comunicãrii, ideile de afaceri,
marketing, legislaþia pentru afaceri, elemente
de management financiar ºi planul de afaceri.
Au urmat aceste cursuri peste 200 de persoane
ºi au fost editate în jur de 900 de manuale.
Concluzie: solicitarea reeditãrii acestor ma-
nuale înseamnã utilitatea excelenþei.
Dacã este vorba de informaþii noi, de con-
cepte în vogã ºi de cum se pot asimila acestea
de publicul larg sau într-un mediu de instruire,
atunci este cazul sã vorbim despre un produs
creat de CCI Bucureºti pe o plaforma electro-
nicã cu un nume tot în vogã: „Platforma eLear-
ning“, abordând responsabilitatea socialã a
întreprinderilor. PRO.CON, proiectul sub care
s-a dezvoltat metodologia programului de for-
mare profesionalã, oferã celor 110 utilizatori
autorizaþi conceptele, practicile, standardele
RSI în vederea aplicãrii acestora în rândul
membrilor camerelor de comerþ ºi industrie ºi
asociaþiilor profesionale. 60% din utilizatori
sunt foarte mulþumiþi de facilitãþile puse la dis-
poziþie. Este suficient? Rãspunsul poate fi afir-
mativ, dar... CCIB asigurã asistenþã în folosi-
rea instrumentelor de învãþare dezvoltate de
plataformã pentru ceilalþi 40%.
Tehnologia informaþiei
ºi comunicãrii, o forþã a
schimbãrii în Europa
Se poate spune cã existã o implicare so-
cietalã profundã a camerelor de comerþ în
„problemele cetãþii“. Culegerea de povestiri,
în fapt bune
practici ºi lecþii
de viaþã scrise
de elevi ºi pro-
fesori ai ºcolilor
speciale pentru
copii cu dizabi-
litãþi din Austria,
Cehia, Spania ºi
România, inclu-
de elemente le-
gate de procesul
educativ, barie-
re sociale, integrare socialã ºi trucuri în uti-
lizarea tehnologiei informaþiei ºi comunicãrii.
Programul Leonardo da Vinci, în „Punþi TIC“,
i-a dat CCI Bistriþa-Nãsãud rolul de colector
pentru România.
Medierea muncii
Centrele de mediere a muncii, create prin
proiectul strategic „Regions for Jobs“ imple-
cci.ro
“
mentat în Regiunile Nord-Vest, Centru ºi Sud-
Muntenia, oferã servicii profesionale ºi psiho-
logice sub sloganul «Coeziune în acþiune, pen-
tru îmbunãtãþirea capacitãþii ocupaþionale», „În urmã cu trei ani,
într-un cadru organizat în domeniul informãrii,
consilierii ºi medierii forþei de muncã pe piaþa
am avut îndrãzneala
internã. Lansat în noiembrie 2010, Centrul de
la Braºov are deja 123 de persoane înscrise ºi
de a spera! Am gãsit
25 de firme interesate sã beneficieze de ser-
viciile acestuia.
apoi puterea de a ne
Conectarea directã
reînnoi curajul ºi forþa
între local ºi UE de a transforma
Un singur clic fãcut pe site-ului CCI planurile în concret
Bistriþa-Nãsãud spre site-ul Centrului Europe
Direct Bistriþa faciliteazã accesul vizitatorilor pentru a oferi
site-ului structurii-gazdã în lumea informaþi-
ilor europene. Conþinutul este centrat pe comunitãþii de
nevoile locale ºi prioritãþile de comunicare ale
Comisiei. Un proiect finanþat de Comisia business cea mai
Europeanã care îºi mãsoarã excelenþa ºi prin
numãrul de vizitatori: 27027 la mijlocul lui modernã
decembrie 2010.
infrastructurã de
O infrastructurã afaceri din regiunea
transfrontalierã
Cu fonduri Phare, cu sprijin din partea
transfrontalierã a
zonei de sud-vest a
„
primãriilor din Craiova, Dimovo, Novo Selo,
Vidin, cu parteneri camere de comerþ din Me-
hedinþi, Olt, Teleorman, Montana, Pleven, Vi- þãrii!
din ºi Vratsa, Centrul Expoziþional Transfron-
talier ºi-a deschis larg porþile atât promovãrii
mediului de afaceri din zona România-
Bulgaria, prin târguri, expoziþii, întâlniri de Ioan Vigaru, Preºedinte CCI Dolj
afaceri, conferinþe, cât ºi dezvoltãrii unor acþi-
uni complementare productive, comerciale ºi nal sau local (Marian Jean Marinescu, euro-
de servicii. De la primul eveniment din aprilie parlamentar). Aceastã crizã economicã trebuie
2010, Târgul Regional Transfrontalier, unde depãºitã [...] existã preocupare pentru calitate
s-au reunit 70 de firme, pânã în prezent, în pal- [...] Semnalul a fost, iar Camera de Comerþ ºi
mares, se includ 10 manifestãri tematice, 5000 Industrie a judeþului Dolj poate fi un liant ºi un
de vizitatori, 200 de firme din Craiova ºi pro- garant pentru acest lucru“ (Teodor Nicuºor
movarea zonei transfrontaliere prin acest com- Sas, viceprimar al Craiovei). Cred cã aþi gãsit
plex. momentul potrivit, pentru cã atunci când ne
Acest minunat centru lipsea din peisajul este mai greu, trebuie sã folosim în primul
economic ºi comercial al oraºului. (Eugen rând promovarea“. (Valentin Cismaru, vice-
Georgescu, prefect al judeþului Dolj). Dacã nu preºedinte al Camerei Naþionale ºi preºedinte
existã o economie dezvoltatã, nu existã posi- al Camerei Vâlcea).
bilitate de prosperitate pentru oameni ºi de
dezvoltare pentru comunitate - la nivel naþio-  Iuliana Mihalcea
“
Au fost surprinse ambele faþete ale
procesului educaþional: au fost identificate, pe
de o parte, tipurile de instrumente ale TIC care
îi ajutã pe cursanþi sã se dezvolte, iar, pe de
altã parte, cele care faciliteazã, din perspectiva
trainerului, transmiterea de cunoºtinþe ºi
împãrtãºirea de experienþe.
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
„ 25
 Din viaþa Sistemului Cameral
Camera Ialomiþa: oaza
întreprinzãtorilor între ciulinii crizei
Când se strângeau roadele
toamnei, am fost la Slobozia
oaspeþii dlui Nicolae Stanca,
preºedintele unei Camere de
Comerþ extrem de active,
pentru un interviu TV. Aici, în
judeþul eminamente agricol
pierdut printre culturi,
odinioarã cunoscut prin
ciulinii Bãrãganului sau „locul
unde nu se întâmpla nimic“,
discuþia a oscilat în
permanenþã între douã pla -
nuri: clasicul bilanþ „dupã 20
de ani“ dar ºi jumãtatea plinã
a paharului secat de crizã,
reprezentat de valorificarea
imensului potenþial al
judeþului.
Amabilã, gazda noastrã, dl. Nicolae Stanca,
preºedintele CCI Ialomiþa – înfiinþatã în sep-
tembrie 1990, ne introduce în istoria locurilor:
Atestatã prima oarã documentar în secolul 15,
26 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
cu capitala la Oraºul de Floci, Ialomiþa este azi
un judeþ preponderent agricol. Marasmul locu-
rilor a fost sursa de inspiraþie pentru mulþi scri-
itori în secolul trecut. Oriunde te-ai duce, vezi
lanuri întinse, gãseºti silozuri sau cirezi. Profi-
lul local era vizibil în Centrul Sloboziei, când
am sosit noi; tocmai se încheiase în Piaþa Re-
voluþiei manifestarea expoziþionalã Târgul Inter-
naþional de Agriculturã ºi Industrie Alimentarã
AGROIAL PARTENER 2010, ediþia a XVI-a,
manifestare organizatã de CCI Ialomiþa, în co-
laborare cu CJ Ialomiþa ºi Prefectura Ialomiþa.
Producãtori, importatori ºi distribuitori de
tractoare ºi utilaje agricole, instalaþii de irigat,
ierbicide, insecticide, seminþe, produse agro-
alimentare, produse din ceramicã albã, arti-
zanat, produse din miere ºi institute de cerce-
tare cãutau sã relaþioneze mai bine cu partene-
rii. Firmele puternice organizau seminarii sau
chiar zile proprii de prezentãri. Ultima zi, 24
septembrie, a fost dedicata Zilei Orezului, ma-
nifestare aflatã la ediþia a V-a, unde s-a discu-
tat la o masã rotundã despre prezentul ºi viito-
rul acestei valoroase plante în Ialomiþa.
Discuþia alunecã inevitabil spre cei 20 de
ani trecuþi de la înfiinþarea Camerei ialomiþene,
mai duri sau mai favorabili, cu împlinirile ºi
greutãþile lor, dar în care s-a consolidat, sub
toate aspectele, o instituþie. Cum plusvaloarea
adusã pentru mediul de afaceri local este imen-
sã, vor fi trecute pe rând în revistã:
 S-a realizat un sediu propriu, încã din anul
1995 – construcþie, mobilier, dotãri utilitare
ºi echipamente.
 A fost format personal propriu. „La data în-
tocmirii materialului este în curs schimbul
de generaþii. Jumãtate din salariaþii CCI Ia-
lomiþa au sub 30 de ani. Fiecare salariat a
parcurs o formã de pregãtire sau formare
profesionalã“.
 S-a creat, dar mai ales s-a menþinut brandul
de Camerã de Comerþ la nivelul ºi în rândul
instituþiilor judeþene. „Suntem singura orga-
nizaþie neimplicatã politic ºi dedicatã în to-
talitate unor obiective legate de mediul de
afaceri“.
 Fiecare an a adus acþiuni proprii noi, cum ar
fi manifestãri comerciale, topuri, seminarii,
prezentãri º.a. De exemplu, Târgul Naþional
de Agriculturã AGROIAL – PARTENER
are o vechime de 17 ani, Topul Judeþean al
Firmelor din Judeþul Ialomiþa a ajuns la a
XVII – a ediþie, Femina Star & Salonul Mi-
reselor este la ediþia a X - a. Fiecare ediþie
are câte ceva nou; de exemplu, târgurile de
construcþii au secþiuni distincte dedicate uti-
lizãrii energiilor neconvenþionale, târgul de
agriculturã se axeazã pe o culturã specificã,
definitorie pentru judeþ. Un rol major îl are
Centrul de Informare Tehnologicã menit sã
rãspundã nevoii de informare / promovare a
agenþilor economici din judeþul Ialomiþa,
având ca obiect principal de activitate cer-
cetarea/dezvoltarea/inovarea în domeniile
agriculturã, industrie alimentarã ºi protecþia
mediului.

 S-au realizat unele servicii distincte la
nivelul judeþului Ialomiþa, ex. avizarea ca-
zurilor de forþã majorã, elaborarea docu-
mentelor care atestã originea româneascã a
mãrfurilor ºi produselor locale ce sunt ex-
portate în afara graniþelor Uniunii Europene,
organizarea ºi gestiunea Arhivei Electronice
de Garanþii Reale Mobiliare ca agent împu-
ternicit al CCIR.
 S-au organizat activitãþi de formare profe-
sionalã a adulþilor, recunoscute de cãtre au-
toritãþile statului român. Certificatele sunt
elaborate de Ministerul Muncii, Familiei ºi
Protecþiei Sociale ºi de Ministerul Educa-
þiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului. La
început am fost singura structurã, ªcoala
Românã de Afaceri fiind înregistratã în Ialo-
miþa în anul 2002.
 S-a organizat arbitrajul comercial ºi buna
funcþionare a acestei autoritãþi, iniþierea
unor forme noi de rezolvare a litigiilor co-
merciale, cum ar fi medierea.
 Parteneriatele cu agenþii ale Guvernului Ro-
mâniei (Agenþia pentru Implementarea Pro-
iectelor ºi Programelor pentru IMM-uri.
„TOPUL nemulþumirilor mediului de
afaceri local“ în al doilea an de crizã:
Locul I este ocupat de „fiscalitatea excesivã“
exprimatã prin:
a) numãrul încã mare de taxe ºi impozite,
practicate atât de organele fiscale centrale cât
ºi de autoritãþile locale;
b) nivelul ridicat al unora din aceste tarife ºi
taxe;
c) slaba organizare a acþiunilor de încasare a
acestor taxe;
d) acordarea de sporuri salariale personalu-
lui încadrat în activitãþile fiscale pentru încasa-
rea taxelor ºi impozitelor restante.
e) penalitãþile percepute pentru neplata în
termen a impozitelor ºi taxelor locale sunt la un
nivel ridicat. Penalitãþile zilnice însumate plus
alte majorãri duc la o dobândã anualã între 15 ºi
30%, mult mai mare decât dobânzile bancare.
f) neplata de cãtre instituþiile fiscale a unor
penalitãþi similare pentru datoriile neplãtite în
termen de cãtre aceleaºi instituþii;
Locul II: „Birocraþia excesivã“:
a) înfiinþarea ºi funcþionarea unei societãþi
comerciale/asociaþii familiare prin numeroase
documente preluate din diferite locuri de soli-
citant, taxe ridicate, avize multiple, implicarea
Ministerului Justiþiei în aceste operaþiuni.
b) numãrul mare de autorizaþii / avize, timpul
în care sunt elaborate, documentele solicitate
(ex: autorizaþiile de construcþie ºi situaþiile finan-
ciare semestriale ºi anuale ce trebuie vizate de
experþi contabili, auditori, consultanþi fiscali etc.)
c) modificarea în termen scurt a unor pro-
ceduri de lucru, termene de plata, documente
de întocmit.
Locul III: Scãderea comenzilor interne, modul
de atribuire ºi plata cu întârziere a acestora;
 S-au derulat proiecte cu finanþare europeanã
ºi guvernamentalã.
Colþii crizei au un
nume: insolvenþa
Criza a afectat serios mediul antreprenorial.
Gh. Tisianu, întreprinzãtor în confecþii, ne-a
declarat cã „Aceastã perioadã (n.r. de crizã) o
traversezi mai bine muncind. Activitatea este
rentabilã numai dacã ai clienþi care îþi asigurã
o activitate neîntreruptã pe toatã perioada anu-
lui“. Alt investitor ºi-a mãrturisit dorinþa ca
„bãncile sã fie mult mai aproape de noi“.
Într-adevãr „dacã un credit se dãdea înainte
într-un termen scurt, acum fie se dã într-un ter-
men mai lung, fie eºti refuzat“.
Existã o crizã de încredere, oarecum deri-
vatã. „Agenþii economici se tem sã nu-ºi piar-
dã clienþii... Dacã unul blocheazã plãþile, in-
trând în insolvenþã, poate afecta ºi legãturile
sale directe. Tot aºa este afectat un întreg pã-
ienjeniº“, a declarat dl. Stanca.
La nivel macro, dl. Stanca spune cã „Dacã
þãri din Europa de Est ies din crizã, au reuºit
Locul IV: Neplata în termen a datoriilor
autoritãþilor cãtre agenþii economici;
Locul V: Inexistenþa unor strategii naþionale
ºi locale pentru mediul de afaceri, modificarea
rapidã ºi intempestivã a unor acte normative
cu impact asupra mediului de afaceri, de
exemplu, Codul Fiscal, Codul de procedurã fis-
calã ºi mai nou Codul Muncii.
Aprecierea generalã este cã mediul privat
ºi-a încheiat restructurarea necesarã (doveditã
prin numãrul scãzut al firmelor care au depus
bilanþul anual, numãrul mare al firmelor radi-
ate sau care ºi-au întrerupt activitatea etc.). În
prezent este în derulare „criza bugetarã“ prost
gestionatã de instituþiile statului, cu multiple
încercãri de întârziere a celor mai ineficiente
structuri, cu multe ministere, agenþii, funcþio-
nari cu salarii sau alte avantaje neruºinate, cu
acoperirea deficitelor prin împrumuturi exter-
ne etc.
Mediul de afaceri are nevoie de PREDICTIBI-
LITATE în domeniul legislaþiei, fiscal etc.
Locul VI: Iresponsabilitatea autoritãþilor lo-
cale privind atragerea fondurilor europene în
proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii na-
þionale ºi locale.
Locul VII: Taxarea excesivã a forþei de muncã;
Locul VIII: Inexistenþa unor legãturi reale ºi
benefice între autoritãþile centrale ºi locale, pe
de o parte, ºi mediul de afaceri ºi social, pe de
altã parte (ex: Ministerul Educaþiei, Cercetãrii,
Tineretului ºi Sportului nu pregãteºte forþa de
muncã în unele meserii / profesii). Nu existã
programe ºcolare pentru promovarea antre-
prenoriatului în rândul tinerilor, al elevilor ºi
ºcolarilor.
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
cci.ro
pentru cã au tratat în alt fel aceastã problemã.
Exemplul polonez este edificator“. Poate nu
toþi decidenþii la nivel macro l-au citit pe
Roubini (n.r. autorul cãrþii „Economia crize-
lor“ , ed. Publica) dar puteau sã aplece urechea
spre mediul de afaceri.
„Noi ne facem datoria ºi preluãm foarte
multe informaþii de la mediul de afaceri ºi le
transmitem mai departe, la CCIR, sau la admi-
nistraþie. Pare însã a exista o „rupturã“ între
noi ºi alte eºaloane administrative, mai degra-
bã în ceea ce priveºte viteza în care soseºte un
rãspuns de acolo“.
Camera se implicã concret
în lupta anticrizã
„Ce am fãcut noi ca instituþie sã trecem peste
crizã? În primul rând, am diversificat serviciile,
apoi am încercat sã accesãm fonduri europene.
Am scris proiecte ºi am accesat programe care
au cãutare în rândul membrilor (programe de
resurse umane, programe de cercetare în agri-
culturã), impulsionãm activitatea la firme (ma-
nifestãri, seminarii, centre de cercetare).
Discutând cu oamenii de afaceri din judeþ, la
Camera localã s-a nãscut ºi un top sui-generis.
Potenþialul judeþului,
promovat intens pentru
investiþii
„Organizãm numeroase misiuni pentru a pre-
zenta potenþialul agricol. Avem investitori strã-
ini, majoritatea au cumpãrat terenuri. Pe cei care
le lasã nelucrate, nu îi consider demni sã poarte
acest titlu. Dar avem investitori serioºi, care dau
de lucru la sute de oameni. Cel care dã de lucru
este cel mai important la aceastã orã, reduce
ºomajul ºi cheltuielile cu asistenþa socialã.“
Cuvânt de încheiere...
Drept la þintã...
„Toate Guvernele de dupã revoluþie, când au
vãzut cum Camerele devin poli importanþi în
viaþa economicã, coagulând comunitatea de a-
faceri, au fãcut astfel încât sã-ºi atribuie activi-
tãþi specifice Sistemului cameral. Sã fie invidia?
E mai degrabã o constatare: existã o serie de a-
genþii guvernamentale care au atribuþii similare
cu ale Camerelor. Acum, când Guvernul se îm-
prumutã pentru a plãti pensii ºi salarii, se pune
întrebarea: De ce Guvernul nu transferã unele
activitãþi sau atribuþii înapoi Camerelor de Co-
merþ? Nu cerem bani pentru acest lucru. Statul
ar putea sã redevinã supervizor al activitãþilor.“
Concluzia domnului Nicolae Stanca nu a-
tinge pe cineva anume, ci exprimã acea dorinþã
ardentã a întreprinzãtorilor: „Ne dorim atâta
înþelepciune încât sã putem ieºi din crizã cât
mai repede ºi cât mai uºor!“
 A consemnat Radu Duma,
dupã emisiunea TV
Clubul Camerelor de Comerþ
27
 Din viaþa Sistemului Cameral

28 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011

 cci.ro

Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 29

 Din viaþa Sistemului Cameral
Neimplicarea statului în sprijinirea Camerelor
agricole poate compromite întregul demers
Dezvoltarea agriculturii, un pas esenþial
cãtre dezvoltarea unei economii durabile, capa-
bile sã întreþinã un popor sãnãtos sau, altfel
spus, a Agroeconomiei, se aflã pe agenda Ca-
merelor de Comerþ, dupã cum susþine ºi Preºe-
dintele CCI Sibiu, Aurel Gheorghe Aldea.
– Domnule Preºedinte, cum sprijinã CCI
Sibiu dezvoltarea agro-business-ului ºi a
zonelor rurale agriculturii în judeþul dvs?
– CCIA Sibiu sprijinã colaborarea cu asoci-
aþiile de producãtori agricoli din mediul rural,
încurajarea unor parteneriate cu autoritãþile
locale pentru organizarea de târguri ºi expoziþii
cu produse specifice ºi cu utilaje agricole.
– Care sunt principalele provocãri cãrora
trebuie sã le faceþi faþã în acest sector de
activitate?
– Voi enumera pe scurt principalele pro-
bleme: reglementarea într-un act normativ uni-
tar a sistemului de subvenþii acordate pentru
agricultori, armonizarea acestor subvenþii cu
cele acordate în UE, precizarea graficului de
timp în care aceste subvenþii vor fi compara-
bile ºi, în mod deosebit, activitãþile ce vor fi
subvenþionate în perioada urmãtoare. Aceste
demersuri vor încuraja mediul de afaceri care
desfãºoarã activitãþi agricole, vor influenþa
INDAGRA 2010 - reuniunea profesioniºtilor din
agriculturã ºi industria alimentarã
INDAGRA FARM, FOOD ºi ALL PACK- Trei expoziþii pentru agriculturã, ambalaje ºi produse ecologice
Toamna, vastele spaþii expoziþionale de la
Romexpo se umplu dintr-o datã de larma
specificã unui uriaº târg în sãrbãtoare, poate
cel mai mare din þarã, o super-zi a recoltei.
Produse tradiþionale ºi ecologice, vinuri,
spirtoase, prãjituri, colaci-în cãsuþe, în cor-
turi cai de rasã, oi sau vite, pãsãri de curte ºi
pãuni, ºi uriaºe pachiderme mecanice-trac-
toare ºi combine-rãsar peste tot. ªi toate
acestea trebuiau sã poarte un nume: i se
spune INDAGRA.
Desfãºuratã sub patronajul Ministerului
Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, ediþia din acest
an (10-14 noiembrie) a reunit un numãr de aproa-
pe 600 de firme, participante în cele douã sec-
þiuni INDAGRA FOOD ºi INDAGRA FARM.
„Agricultura va reveni acolo unde îi este
locul, va fi o resursã importantã ºi sigurã pentru
economia româneascã – a declarat în deschidere
dl. Nicolae Bãcanu, preºedinte CCIA ARAD ºi
vicepreºedinte al Camerei Naþionale. Agenþii
economici de aici demonstreazã determinare ºi
încredere cã activitatea lor va fi beneficã pentru
30 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
pozitiv posibilitatea întocmirii unor planuri de
afaceri corecte ºi credibile în raport cu alþi
actori implicaþi ( bãnci, furnizori de produse
necesare specifice domeniului etc.).
Apoi trebuie descurajatã afluenþa pro-
duselor agricole din import de pe piaþa UE ºi
non UE, favorizate de ineficienþa controalelor
vamale ºi fiscale exercitate de ANAF,
deoarece altfel nu se explicã preþurile scãzute
ale acestor produse ºi nivelul ridicat al evaziu-
nii în acest sector.
Trebuie menþionate dificultãþile legate de
finanþarea lucrãrilor agricole având în vedere
caracterul sezonier al acestora, perioada lungã
agricultura autohtonã. O reflectã ºi prezenþa a
peste 600 firme la Indagra, din care 320 din strã-
inãtate. Aceastã participare confirmã ºi faptul cã
agricultura se uitã la INDAGRA ca la un baro-
metru. În fiecare an, la INDAGRA s-a pus un
punct pe I, s-au luat decizii importante. ªi anul
acesta, oamenii de afaceri din domeniul agricol
aºteaptã semnalul de la autoritãþi în special. Ce
anume?
„Oamenii de afaceri din acest domeniu doresc
o predictibilitate mai mare. Ar fi foarte important
sã se ºtie dacã statutul producãtorului român se
va apropia în 2011 de cel al producãtorului euro-
pean, sau va rãmâne un producator de mâna a
doua.
Acum, când se pregãteºte terenul pentru o
nouã politicã agricolã comunã, firmele nu mai
pot aºtepta explicaþii“, a subliniat în încheiere dl
Nicolae Bãcanu.
Prezent la deschidere, ministrul V. Tabãrã a
declarat „cã aceastã manifestare a crescut an de
an. Acest lucru denotã o evoluþie pozitivã a agri-
culturii cu toate sectoarele ei“.
de timp dintre finanþarea lucrãrilor ºi încasarea
veniturilor. Piaþa de capital, creditarea activitã-
þilor din agriculturã trebuie susþinute de stat
prin subvenþionarea unei pãrþi din dobândã, în
cazurile bine fundamentate.
Nu în ultimul rând, trebuie încurajatã dez-
voltarea pieþei asigurãrilor din agriculturã, în
condiþiile cerinþelor impuse de accesarea pro-
gramelor europene din Fondul European de
Dezvoltare Agricolã.
– Cum priviþi perspectiva înfiinþãrii
Camerelor agricole în þara noastrã?
– Având în vedere cã România are un
potenþial agricol important la nivelul UE (fiind
între primii 10 producãtori de porumb, primii
6 producãtori de vin etc.), înfiinþarea distinctã
a Camerelor Agricole Judeþene este o necesi-
tate. Important este ca demersul sã fie încura-
jat ºi cofinanþat de la bugetul de stat ºi de la
bugetele locale pe lângã alte surse pe care
acestea le pot atrage. Camerele agricole con-
stituite prin desfiinþarea centrelor de consul-
tanþã nu rãspund cerinþelor unei asemenea
organizaþii, dintr-un stat dezvoltat din UE.
Neimplicarea autoritãþii statului în acest
demers, prin asigurarea unui cadru normativ
adecvat, poate compromite întregul efort al
factorilor implicaþi.
 Sorina Voica
Pentru a facilita contactele de afaceri, vi-
zitarea ºi identificarea domeniilor de interes,
INDAGRA a fost structuratã pe saloane tema-
tice: echipamente ºi utilaje pentru prelucrarea
cãrnii, industria de panificaþie, prelucrarea
laptelui, procesarea legumelor ºi fructelor, pre-
cum ºi produse alimentare – în cadrul INDA-
GRA FOOD ºi respectiv: tractoare, noi generaþii
de motoare, instalaþii de biogaz, sere ºi solarii,
instalaþii de stocare, fabrici de nutreþuri combi-
nate, sisteme de selectare a seminþelor, uscãtoare
de cereale – în cadrul INDAGRA FARM.
Ministrul Agriculturii a premiat la cea de a 4-a
ediþie a „Concursului naþional de taurine, ovine ºi
caprine crescãtorii de bovine la „Miss Vãcuþa“.
Data de 13 noiembrie a fost dedicatã celei
de a 2-a ediþii a „Conferinþei Internaþionale în
domeniul produselor bio“. S-au prezentat atât
formele de sprijin pentru agricultura ecologicã
pe anul 2010 cât ºi stadiul negocierilor cu
Comisia Europeanã pentru sprijinul financiar
destinat Agriculturii Ecologice începând cu
anul 2011. (R.D.)

Corespondenþe din Bruxelles:
Vizitarea instituþiilor europene
ºi trainingurile EPSO
Din dorinþa de a oferi oame -
nilor de afaceri posibilitatea
de a cunoaºte mai bine rolul
ºi modul de funcþionare
al instituþiilor europene,
Camera de Comerþ ºi
Industrie a României
organizeazã periodic misiuni
economice la Bruxelles.
Vizita în cadrul Parlamentului European
dureazã douã ore ºi constã într-o prezentare
generalã, în limba românã, oferitã de cãtre un
funcþionar european, a rolului ºi modului de
funcþionare a instituþiilor europene, care cu-
prinde ºi o sesiune de întrebãri ºi rãspunsuri,
precum ºi o vizitã a hemiciclului. Aceasta poa-
te fi urmatã de o discuþie cu un eurodeputat,
dacã lucrãrile parlamentare permit acest lucru
sau se pot stabili din timp discuþii cu europar-
lamentari pe domenii specifice de interes.
În timpul ºedinþelor Parlamentului Euro-
pean, grupurile pot asista „în direct“ la dezba-
teri, din tribuna vizitatorilor.
Vizitarea instituþiilor europene sau asistarea
la ºedinþele plenare sau la alte evenimente
importante pot fi organizate în cele trei locuri de
desfãºurare a activitãþilor: Bruxelles, Strasbourg
ºi Luxemburg. Urmãtoarele misiuni, în anul
2011, vor fi în lunile mai, iulie ºi octombrie.
Impresii în urma vizitelor:
octombrie 2010
Stimatã doamnã Magda Þepoi,
Vreau sã vã asigur de întreaga mea consi-
deraþie ºi sã vã mulþumesc pentru modul pro-
fesionist în care aþi asigurat desfãºurarea eve-
nimentului! Ca de obicei ( þinând cont cã am
participat ºi la Parlamentul European al Între-
prinderilor – EPE - 2008), totul a fost la su-
perlativ. Felicitãri dumneavoastrã ºi celorlalte
persoane din staff-ul C.C.I.R. pentru modul
profesionist de abordare a evenimentului! Spe-
rãm ca ºi noi, ceilalþi, sã ne fi ridicat la nivelul
exigenþelor ºi sã fi lãsat o impresie buna! A
fost o deosebitã plãcere sã particip alãturi de
dumneavoastrã la evenimentele organizate cu
prilejul EPE 2010 ºi vã mulþumesc pentru tot
sprijinul acordat ºi pentru întreaga muncã
depusã.
Cu deosebitã stimã, Flavio Finta
decembrie 2010
Vã mulþumim pentru extraordinara oportu-
nitate oferitã de Camera de Comerþ ºi Indus-
trie a României de a vizita capitala europeanã
ºi de a asista la dezbaterile ce au avut loc în
hemiciclul Parlamentului European. Pentru
noi a însemnat enorm acest lucru ºi fãrã aju-
torul ºi susþinerea financiarã oferitã de Parla-
mentul European, prin dumneavoastrã, nicio-
datã nu am fi reuºit.
Ne-am lãrgit orizontul ºi am înþeles exact
ce înseamnã Uniunea Europeanã.
Felicitãri pentru excelenta organizare a
acestui eveniment ºi toatã stima doamnei Þe-
poi, coordonatoarea grupului (Grup de stu-
denþi din Iaºi, Constanþa, Suceava: ANECU-
LAESEI Monica, HORTOLOMEI Alexan-
dru Constantin, student la Facultatea de Me-
dicinã Veterinarã, STÃNESCU Ionuþ Lau-
renþiu, CAPMARE Andrei – student la Fa-
cultatea de Istorie, Universitatea „Al. I.
Cuza“ Iaºi, DUMITRU Andrei Lucian,
RUSU Andrei-Student la Universitatea de
Medicinã ºi Farmacie „Grigore T. Popa“
Iaºi, RUSU Adnana Bianca - studentã la
programul de master Afaceri Internaþionale
ºi Strategii Interculturale, LAZÃR Andrada
Hermina, studentã la Facultatea de Medici-
nã Veterinarã, VARLAN Alexandru-Ionuþ –
student la Facultatea de Filozofie, VATA-
MANU Cãtãlin Constantin ).
O altã activitate pe care instituþia cameralã
o organizeazã pentru a veni în sprijinul celor
care doresc sã devinã funcþionari europeni
sunt trainingurile pentru examenele EPSO
(European Personal Selection Office). Astfel,
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
În inima Europei
la dispoziþia celor interesaþi oferim expertizã
pentru testele de preselecþie, pentru centrul de
evaluare (assessment centre) ºi coaching ºi
pregãtire individualã pentru interviul faþã în
faþã cu comitetul de selecþie.
Seminariile se organizeazã la Bruxelles,
Iaºi ºi Bucureºti.
Impresii de la programul
de training:
19 mai 2010, organizat împreunã cu
Universitatea „Al.I. Cuza“, Centrul de Studii
Europene
„Am rãmas plãcut impresionatã de infor-
maþiile prezentate ºi de maniera de predare ºi
þin sã vã mulþumesc dumneavoastrã (Magdei
Þepoi, reprezentant permanent CCIR Bru-
xelles) cât ºi domnului Marco Lopriore (senior
lecturer din Maastricht)“. Paula Avramia
15 august, Iaºi:
„Iniþiativele Camerei de Comerþ ºi Indus-
trie a României sunt întotdeauna binevenite ºi
mereu pertinente cu informaþii noi ºi utile. Un
curs interactiv, foarte eficient, excelent organi-
zat, am aflat esenþialul ºi ºtiu ce paºi sunt ne-
cesari în continuare. Mulþumesc!“ Anca Popa
5 aprilie 2009, Bucureºti:
„Un training care trebuie urmat de oricare
dintre aplicanþii la poziþiile oferite în cadrul
EPSO. Clarificã etapele pe care le ai de fãcut. Îþi
sunt dezvãluite trucuri care pot decide succesul
tãu la testele de admitere EPSO. La final, pleci
cu convingerea cã îþi stã în puteri sã reuºeºti.
Felicitãri organizatorilor!“ Dumitru Stancu
31
 Enviroeconomia
BSREF: Marea Neagrã, o zonã
de cooperare ºi dezvoltare
pentru energii regenerabile
Energiile regenerabile sunt o
componentã cheie a oricãrui
efort de a atinge grade mai
mari de independenþã
energeticã la nivel naþional
sau regional. Dezvoltarea
sectorului energiilor
regenerabile într-o manierã
durabilã în regiunea Mãrii
Negre reprezintã un
imperativ real al momentului.
Bucureºtiul a fost în noiembrie 2010 gazda
primei ediþii a „Black Sea Renewable Energy
Forum“ - ºi a expoziþiei „Black Sea Exhibition
on Renewable Energy – Distributors Day“.
Forumul Regional al Energiilor Regenera-
bile în zona Mãrii Negre a urmãrit sã sinte-
tizeze principalele aspecte privind situaþia sur-
selor de energie regenerabilã ºi elaborarea unor
posibile recomandãri privind dezvoltarea aces-
tui domeniu în regiune.
Pe termen lung, un astfel de forum îºi pro-
pune sã fixeze o serie de obiective concrete:
- un Centru Regional de Excelenþã al Mãrii
Negre asupra Energiilor Regenerabile;
- o Analizã Strategicã asupra Energiilor
Regenerabile în regiunea Mãrii Negre (po-
tenþial, prioritãþi, finanþãri, conectivitate regi-
onalã, notorietate publicã etc.);
- o Bazã de date Regionalã a Energiilor Re-
generabile, susþinutã de o reþea funcþionalã
regionalã ce conecteazã universitãþile ºi in-
stituþiile de cercetare cu companiile private ºi
autoritãþile publice (Black Sea ReneWeb).
Forumul a fost organizat de Fundaþia Gi-
llier Humanity ºi de asociaþiile din România
din acest domeniu: SUNE – Asociaþia Patro-
nalã Surse Noi de Energie, ACPR – Alianþa
Confederaþiilor Patronale din România, FPEn
– Federaþia Patronalã Energia, în cooperare cu
Consiliul Judeþean Prahova ºi Agenþia de Efi-
cienþã Energeticã ºi Energii Regenerabile -
AE3R, cu sprijinul MAE ºi MECMA. Camera
de Comerþ ºi Industrie a României a fost par-
tenerul strategic al evenimentului. ªi-au mani-
festat interesul pregnant guverne ºi autoritãþi
locale din þãrile riverane Mãrii Negre, repre-
32 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
zentanþi ai Comisiei Europene, alte asociaþii,
agenþii internaþionale, europene ºi regionale,
organizaþii ºi structuri internaþionale, europene
ºi regionale, companii energetice ºi holdinguri
ce acþioneazã sau sunt interesate sã investeascã
în regiunea Mãrii Negre, operatori de furnizare
a energiei în regiune, instituþii academice ºi
centre de cercetare º.a.
Secretarul de stat pentru afaceri globale din
MAE, Doru Costea, a declarat, la deschiderea
primei ediþii a Forumului, cã existã un interes
crescut din partea sectorului financiar în îmbu-
nãtãþirea eficienþei energetice la nivel global.
El a subliniat rolul special al evenimentu-
lui, considerat „un proces ºi o etapã în coope-
rarea la Marea Neagrã într-un format sub-re-
gional ºi trans-regional.“
„Dacã ne gândim la protejarea climei ºi me-
diului în mijlocul crizei economice existente,
atunci când creºterea economicã a încetinit
considerabil, trebuie sã cãutãm alte soluþii de-
cât cele clasice pentru cea mai bunã gestionare
a resurselor.“, a spus Costea.
El a anunþat cã Banca Europeanã pentru
Reconstrucþie ºi Dezvoltare va acorda (prin
BCR) 10 milioane de euro destinate companii-
lor private, pentru îmbunãtãþirea eficienþei
energetice. MAE va continua sã urmãreascã
evoluþiile în procesul de cooperare la Marea
Neagrã, preluând în ianuarie 2011 preºedinþia
procesului de cooperare la Marea Neagrã, care
va dezvolta ºi consolida parteneriate cu regiu-
nile riverane din alte þãri.
Promovarea interesele firmelor care au ca
obiect exploatarea energiilor regenerabile este
unul din obiectivele SUNE. „Sursele de astfel
de energii valoroase multiple, care se gãsesc
din abundenþã în România, au determinat
dezbateri intense în panelurile dedicate surse-
lor eoliene, solare, hidro, biomasã, biocom-
bustibili, energii geotermale ºi alte surse.“
Dobrogea, de exemplu, este o zonã din mul-
tele adiacente Mãrii Negre. „Este o zonã des-
pre care se spune cã e stearpã, dar din punct
de vedere al energiilor regenerabile e binecu-
vântatã. ªi nu este vorba numai de zecile de
milioane investite în parcurile eoliene de aici,
ci ºi de raportul de zile cu soare dintr-un an.
Este o zonã cu potenþial deosebit“, a sublini-
at dna Manuela Drãghicescu - director gene-
ral SUNE, în emisiunea Business On Air de la
RFI.
Nume de firme europene mari au fost pre-
zente aici, ca Verbung AG, E-on, S&ER Italia,
Biomasstechnik Austria, sau româneºti, cum
ar fi Transelectrica, Hidroelectrica, ICPE SA.
„O menþiune aparte aº dori sã fac pentru
SCHNEIDER ELECTRIC, care doreºte sã
intre cu echipamente pe piaþa localã de profil“,
a declarat dna Drãghicescu.
„La Forum s-au strâns specialiºti capabili
sã aducã idei concrete, studii de caz, motive
palpabile sã ne gândim la o regiune extinsã a
Mãrii Negre ºi la organizarea de proiecte co-
mune pentru exploatarea importantelor resurse
care existã aici“, a concluzionat dna Drãghi-
cescu.
 Radu Duma
ROMENVIROTEC 2011, expoziþie
internaþionalã de tehnologii ºi echipamente
de protecþie a mediului, reciclare, materii
prime secundare ºi energii alternative
A 18-a ediþie
10 – 13 martie 2011.
Complexul Expoziþional ROMEXPO

Know - how japonez în
domeniul conservãrii
energiei ºi tehnologiilor verzi
„Saisei kano enerugi“ înseam -
nã energii regenerabile, în
limba japonezã. Experienþa
niponã în domeniul
energiilor verzi ºi a con -
servãrii energiei împãrtãºitã
partenerilor români a fost
tema unui seminar la sediul
CCIR. Reciproc, companiile
din „Þara Soarelui Rãsare“ au
aflat valoarea Rongurasutingu kyoryoku-
sintagmei „oportunitãþi în cooperare îndelungatã
domeniul mediului în „Colaborarea energeticã dintre România ºi
România“. Japonia s-a stabilit încã din 1995“, dupã cum
Yokoso! Bun venit!
„În condiþiile actualei crize globale consi-
der cã acest seminar, prin tematica ºi expuner-
ile prezentate, va contribui la extinderea coope-
rãrii româno-japoneze în domeniul energetic ºi
nu în ultimul rând la accelerarea mãsurilor
care sã conducã la utilizarea raþionalã, eficien-
tã ºi pragmaticã a resurselor de energie în sco-
pul sporirii gradului de securitate ecologicã“, a
spus prof. Sorin Dimitriu, vicepreºedinte al
CCIR, în cuvântul de bun venit adresat oaspe-
þilor niponi la seminarul de oportunitãþi în
domeniul mediului. Seminarul, gãzduit la mij-
loc de noiembrie de CCIR ºi organizat împre-
unã cu UCCIBR, a primit sprijinul Organiza-
þiei Japoneze pentru Comerþ Exterior (JETRO)
ºi al Ambasadei Japoniei la Bucureºti.
„Contribuþia organizaþiilor de comerþ exte-
rior nipone la dezvoltarea relaþiilor noastre este
extrem de importantã“, a remarcat prof. Sorin
Dimitriu. Iar „Sistemul Cameral românesc re-
prezintã cel mai bun consilier pentru potenþiale
investiþii“.
ES Natsuo Amemiya, Ambasadorul Japo-
niei în România, a prezentat câteva cãi prin
care Japonia a devenit lider în domeniul con-
servãrii energiei ºi protecþiei mediului. Dom-
nia sa a pus accentul asupra existenþei unui
„potenþial imens, neexploatat, de cooperare
bilateralã în acest sector“.
declara dl. Tudor ªerban, ministru Consilier în
cadrul Ministerului Economiei, Comerþului ºi
Mediului de Afaceri din România. A fost fãcut
arcul peste timp. Au fost evocate primele cola-
borãri, primele tehnologii pe reþele de trans-
port ºi distribuþie a energiei electrice, primele
schimburi de tehnicieni.
În 2010, se afla la conducerea unei delegaþii
la Paroºeni, care negocia achiziþionarea de uti-
laje la un mare complex energetic. „Am iniþiat
numeroase contacte cu conducerile unor firme
prestigioase, ca ITOCHU ºi Toshiba. Personal
am fost impresionat de nivelul tehnic deþinut
de japonezi. Este o permanentã dorinþã comu-
nã sã fixãm cooperarea dintre România ºi
Japonia la un nivel mult mai ridicat.“
Într-adevãr, trecerea în revistã a proiectelor
energetice mari din România înseamnã tot
atâtea oportunitãþi de investiþii. Reactoarele 3
ºi 4 de la Centrala Nuclearã de la Cernavodã,
centrala de Iºalniþa, dar mai ales un proiect de
stocare a dioxidului de carbon aºteaptã investi-
tori. Proiectul de interes naþional de la Turceni
va fi prima centralã care va avea oportunitatea
sã aplice o astfel de tehnologie. „Am dori sã
avem investitori independenþi; ar fi o posibili-
tate pentru România implementarea unei teh-
nologii extrem de noi, chiar dacã e un proiect
scump. Atmosfera a ajuns extrem de poluatã ºi
este de datoria noastrã sã promovãm un mediu
curat. Trebuie sã luãm toate mãsurile pentru a
stopa poluarea ºi a crea acest mediu“.
Alte proiecte, cum ar fi rute alternative pen-
tru gaz de la Marea Caspicã sau tranzitarea
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
Enviroeconomia
þiþeiului pânã la Adriaticã au stârnit interesul
niponilor. Cu toate greutãþile crizei, sistemul
energetic este într-o stare foarte bunã, singura
influenþã a crizei fiind scãderea consumului ºi
a producþiei. „România este un furnizor de si-
guranþã energeticã ºi contribuie activ la toate
proiectele europene, atât în ceea ce priveºte
combaterea poluãrii, a eficienþei energetice, cât
ºi în promovarea energiilor neconvenþionale
(energia solarã, eolianã, biocombustibilii ºi co-
generarea de înaltã eficienþã)“, a declarat se-
cretarul de stat. Scopul este sã avem în 2020
peste 24% din consumul de energie din surse
regenerabile, conform directivelor UE.
„Am implementat un program de certifi-
cate verzi pentru gazele cu efect de serã.
România are o cotã de 50 milioane t dioxid de
carbon echivalent anual în perioada 2010-
2011 ºi studiem posibilitatea comercializãrii
acestor certificate ºi investirii banilor în pro-
iecte energetice.“
Partea niponã, prin vicepreºedintele Japan
Facility Solution, dl. Takakusa, a prezentat ni-
velul atins de tehnologiile japoneze de eficien-
tizare energeticã, dublate de atenþia care se
acordã în Japonia politicilor legate de schim-
bãri climatice. Un reprezentant al Japan Bank
for International Cooperation a adus ºi scheme
de finanþare a unor afaceri cu tehnologii de
mediu, aplicabile în estul Europei.
La eveniment au „desantat“ 30 de com-
panii japoneze cu afaceri pe mediu, prezente
în Europa, nume mari ca Mitsubishi Electric,
Sony Germania, Cobelco Eco-Solution, Ma-
rubeni s.a. Însã toþi oaspeþii japonezi meritã un
domo arigato (mulþumesc frumos) pentru par-
ticipare ºi reuºita evenimentului!
 A consemnat Radu Duma
33
 Focus bancar
Serviciile financiare
electronice pot ajuta firmele
mici sã devinã mai eficiente
Marile companii au o pro -
ductivitate mai ridicatã decât
cele mici deoarece adoptã
mai rapid tehnologii moder -
ne, cum sunt ºi serviciile de
internet banking sau fac-
turarea electronicã. Foarte
multe IMM-uri din România
încã nu folosesc aceste apli -
caþii, ratând astfel posibili -
tatea de a-ºi reduce costurile
ºi a deveni mai competitive.
Firmele mici utilizeazã într-o mãsurã mai
micã serviciile moderne oferite de bãnci (e-fi-
nance), precum internet banking-ul ºi instrucþi-
unile de platã automate, spre deosebire de com-
paniile medii ºi mari cu mai mult de 50 de an-
gajaþi, conform unui studiu al Deutsche Bank.
Acesta este un atu pentru marile companii,
deoarece le genereazã economii semnificative
de costuri ºi, ulterior, o productivitate mai ridi-
catã.
În 2009, peste 85% din firmele din Europa
cu mai mult de 50 de angajaþi utilizau servici-
ul de internet banking, în timp ce doar 78% din
firmele mici foloseau acest serviciu.
În zona de instrucþiuni de platã automate,
diferenþele dintre companiile mici ºi mari
devin ºi mai însemnate. Doar 29% din firmele
mici folosesc aceste servicii, faþã de 56% în
cazul marilor companii.
Numãrul firmelor mici ce folosesc internet
banking creºte uºor
În ultimii ani, tot mai multe IMM-uri încep
sã opteze pentru canalele de distribuþie elec-
tronice. La nivel european, rata de creºtere a
utilizatorilor IMM de internet banking este 4%
pe an.
Faþã de anul 2004, când doar 65% din
firmele mici din Europa foloseau acest servi-
ciu, în 2009, procentul a crescut cu aproape 15
puncte procentuale.
Portalul financiar nr. 1 pentru consumatori
34 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
„Oricum, o oarecare convergenþã va apãrea
în viitor pentru cã gradul de folosire a servici-
ului de internet banking la nivelul marilor
companii nu poate sã creascã prea mult“, se
precizeazã în studiul Deutsche Bank.
Numãrul firmelor mici din România care
folosesc serviciile bancare moderne, ca inter-
net banking-ul, este cel mai scãzut din Europa.
Mai puþin de 50% din firmele mici din Ro-
mânia folosesc acest serviciu.
Alãturi de România, la capãtul listei se gã-
seºte ºi Bulgaria, cu un procent asemãnãtor.
La polul opus se plaseazã þãrile nordice; în Es-
tonia ºi Lituania de exemplu peste 90% din fir-
mele mici folosesc acest serviciu. În Polonia ºi
Ungaria mai mult de 70% din companiile cu
mai puþin de 50 de angajaþi folosesc internet
banking-ul, iar în Cehia procentul trece de
85%, conform studiului Deutsche Bank.
Factura electronicã
a apãrut ºi în România
Multe IMM-uri pregãtesc facturile folosind
o aplicaþie Office (Word, Excel), pe care o ti-
pãresc ºi o trimit prin poºtã. Informaþia de pe
hârtie este una de tip text. Acest lucru nu se
schimbã dacã fiºierul este transformat într-un
PDF ºi este trimis prin email.
Emiterea de facturi în sistem clasic gene-
reazã costuri cu imprimarea, cu plicurile, tim-
brele poºtale ºi alte cheltuieli de expediere.
Acestea ajung de multe ori sã reprezinte pânã
la 10% din valoarea facturilor, precizeazã un
raport al Comisiei Europene despre e-facturare.
Prin canalele electronice, aceste proceduri
nu mai sunt necesare, deoarece datele din fac-
turi pot fi importate automat, în timp real, în
sistemul informatic al companiei. În acest fel,
nu apare nicio eroare, deoarece anumite date
cheie sunt folosite pentru a verifica acurateþea
informaþiilor.
Un angajat de la departamentul de clienþi
poate procesa în mod normal între 5.000-
15.000 de facturi pe an. Prin e-facturare, eco-
nomiile de costuri cu aceºti angajaþi pot re-
prezenta între 5-15 euro pe facturã. Alegerea
unei soluþii de facturare electronicã nu numai
www.conso.ro
Transfond a lansat, în luna iulie, Serviciul
de Arhivare Electronicã eArhiv@, serviciu ce
respectã toate prevederile legale în vigoare.
Principalele funcþionalitãþi ale serviciului
e-Arhiv@ constau în arhivarea electronicã
automatã, arhivarea electronicã manualã,
arhivarea personalizatã a documentelor
electronice, stocarea, cãutarea ºi regãsirea
email-urilor din sistemul de poºtã electro-
nicã securizatã.
cã ar elimina aceste cheltuieli, dar ar aduce ºi
alte beneficii suplimentare.
ªi activitatea de soluþionare a reclamaþiilor
este îmbunãtãþitã. Pe de o parte, se evitã apa-
riþia unor nemulþumiri legate de facturare ºi se
poate automatiza, în timp real, schimbul de in-
formaþii între furnizor ºi cumpãrãtor.
În România, factura electronicã abia a de-
venit realitate, prin aplicaþia pusã la punct de
Transfond ºi achiziþionatã pânã în prezent doar
de BCR.
Prima companie care a decis sã utilizeze
acest serviciu este Edenred (fostul Accor Ser-
vices), care a livrat deja 9.000 de astfel de
facturi.
Arhivarea electronicã
este încã la început de
drum
Costuri suplimentare apar la procesarea fac-
turilor pentru arhivare, prin introducerea ma-
nualã a datelor ºi codare.
Conform legislaþiei, însã, toate companiile
trebuie sã pãstreze în arhive anumite docu-
mente. Cum arhivarea clasicã aduce costuri
destul de mari, arhivarea electronicã este o va-
riantã demnã de luat în seamã.
Spre exemplu, arhivarea pe suport hârtie a
100 de facturi costã 12 euro. Dacã se recurge
la arhivarea electronicã, costul scade la mai
puþin de 10%, pânã la sub 1 euro.
„În România, procesul de arhivare elec-
tronicã este de cele mai multe ori confundat cu
stocarea informaþiilor. Stocarea este un servi-
ciu oferit de multe dintre companiile de pe

piaþa din România (sub titulatura, nu neapãrat
adecvatã, de arhivare electronicã). Aceasta se
realizeazã prin simpla pãstrare în mediu elec-
tronic a informaþiilor/documentelor“, a preci-
zat Mirela Cojoc, marketing manager la Trans-
fond.
Stocarea nu oferã însã avantajele unei
arhivãri în sensul legii, documentele stocate
neavând valoare justificativã. Astfel, acestea
nu pot fi utilizate ulterior ca mijloc probator,
deoarece nu existã siguranþa nealterãrii infor-
maþiilor.
În România, nivelul de informare asupra
prevederilor cadrului legislativ, precum ºi a
avantajelor pe care un serviciu de arhivare
electronicã le poate aduce este, însã, unul
scãzut.
Odatã cu introducerea acestui tip de arhi-
vare, pe piaþã au început sã aparã ºi furnizori
de astfel de servicii. Aceºtia trebuie sã obþinã,
în prealabil, toate acreditãrile ºi certificãrile
necesare din partea Ministerului Comunica-
þiilor ºi Societãþii Informaþionale.
 Alexandra Popa
Finanþarea, chiar ºi pentru IMM-uri,
nu este atât de dificil de obþinut, dacã...
La sugestia Ambasadei
României la Washington,
analistul financiar Robert
Katz, american de origine
românã, absolvent al
Universitãþii Princeton, a
organizat în colaborare cu
Biroul pentru Promovare
Comercialã ºi Economicã din
Washington D.C., o primã
întâlnire cu întreprinzãtori
mici ºi mijlocii din þara noas -
trã la Camera de Comerþ
naþionalã.
– Domnule Robert Katz în ce va consta,
concret, ajutorul acordat firmelor româneºti?
– Intenþionez sã folosesc experienþa acumu-
latã ca analist financiar în companii americane
pentru a acorda asistenþã firmelor româneºti,
mai ales IMM-urilor cu idei de afaceri strãlu-
cite, care nu au reuºit sã atragã resurse de fi-
nanþare. Intenþionez ca împreunã cu echipa
mea, atât din România, cât ºi din SUA, sã aju-
tãm efectiv IMM-urile ºi cu identificarea unor
Robert Katz a participat la o altã iniþiativã
voluntarã, un program derulat cu câþiva ani
în urmã împreunã cu Ambasada SUA de la
Bucureºti, prin care a acordat sprijin ºi con-
sultanþã pentru studenþii români interesaþi sã
fie admiºi în universitãþi americane. În
prezent se ocupã de pregãtirea studenþilor
români pentru ºcolile de business.
posibili finanþatori sau surse de finanþare, sã
acceseze fonduri europene, organizaþii pentru
microfinanþare sau finanþatori tradiþionali. De
asemenea, un alt scop al programului meu este
de a dezvolta un parteneriat cu ºcoli de busi-
ness din România, cum ar fi A.S.E. Bucureºti,
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
Focus bancar
Noua ediþie a broºurii
INCOTERMS 2010 este acum
disponibilã la CCIR ºi poate
fi achiziþionatã prin
Comitetul Naþional al ICC
România la preþul de
45 euro/buc. (TVA inclus
de 9%), plãtibili în lei
la cursul BNR din data
efectuãrii plãþii.
Tel: 021/319 00 88
Fax: 021/311 75 12
pentru a asigura atragerea de studenþi motivaþi,
cu spirit antreprenorial ºi rezultate foarte bune,
în echipa noastrã. Subliniez cã intenþionez ca
acest tip de consultanþã sã fie acordat gratuit
IMM-urilor din România. Adicã este un pro-
gram de voluntariat, oricât ar pãrea de ne-
obiºnuit. Practic, este vorba despre asistenþã
gratuitã pentru IMM-urile româneºti interesate
sã aibã un plan de afaceri de succes. Am o
echipã substanþialã, formatã din studenþi de
origine românã sau cetãþeni americani de ori-
gine românã, cu experienþã în consultanþã în
corporaþii americane, deci nu mã voi ocupa
singur de evaluarea planurilor primite ºi de
sprijinirea acestora.
– Ce trebuie sã facã firmele pentru a vã
contacta?
-Soluþia optimã este sã ne contacteze pe
e-mail, la adresa robkatz11@gmail.com, unde
pot sã ne transmitã solicitãrile lor, prezentarea
ideii, a companiei, evident a planului de afa-
ceri etc. Noi evaluãm ideea, planul de afaceri,
proiecþia bugetarã, dacã este realistã... ne adre-
sãm atât firmelor cu un istoric, cât ºi celor care
pun acum pe masã o idee de afaceri, pe care nu
au implementat-o... ºi îi ajutãm sã gãseascã
posibili finanþatori. Colaborez cu firme de in-
vestiþii din SUA ºi sunt în curs de a dezvolta
contacte ºi relaþii cu companii din Europa.
 Sorina Voica
35
 Marketing & Inovare

De ce sunt brandurile
importante pentru clienþi?
Motto: Reputaþie, încredere - nu existã nimic altceva. ªi cum putem reprezenta ºi proiecta
încrederea ºi reputaþia? Prin numele ºi valorile brandului – ceea ce altãdatã numeam valori ºi
identitate corporatiste. (W. Olins)

Dacã într-un numãr precedent al revistei
Sistemului Cameral Together for Your Busi-
ness ne-au fost aduse înainte, prin intermediul
Cover Story-ului Reþelele sociale-Lumea
Nouã în afaceri, mãrturii ale unor specialiºti
din domeniul comunicãrii online, ce au sub-
liniat importanþa pe care platformele new
media o au în dezvoltarea ºi notorietatea com-
paniilor, în acest numãr vom face un follow-up
ºi ne vom concentra pe cât de importantã este
prezenþa companiilor în mediul online, percep-
þia audienþei asupra companiei ºi ce înseamnã
sã iþi faci un brand din afacerea întreprinsã.
Interlocutorul nostru este dl ªtefan Liuþe,
director de strategie la Grapefruit, o agenþie de
consultanþã pentru branding ºi design interac-
tiv, ce deserveºte branduri ºi instituþii din
întreaga lume.
În cartea sa Despre brand, Wally Olins afir-
ma cã „brandurile ºi brandingul sunt cele mai
semnificative daruri pe care comerþul le-a fã-
cut vreodatã culturii populare. Brandingul ºi-a
depãºit atât de mult originile comerciale, încât
impactul lui este practic incomensurabil în ter-
meni sociali ºi culturali. El s-a rãspândit în
educaþie, sport, modã, turism, artã, teatru, lite-
raturã, politicã regionalã ºi naþionalã ºi în
aproape toate celelalte domenii la care ne-am
putea gândi. Brandingul este tot mai folosit de
organizaþiile non-profit ºi caritabile, care con-
cureazã cu brandurile comerciale în teritoriul
emoþional din minþile ºi inimile oamenilor.“
– Domnule Liuþe, având în vedere aceste
consideraþii, credeþi cã o companie/organi-
zaþie îºi poate câºtiga notorietatea ºi sã
devinã ulterior brand în mediul în care
activeazã, cu bani puþini, pentru a putea
pune în practicã ceea ce numeaþi într-un
interviu, conceptul de „jugaad“*?
– Da, acest lucru este posibil. Nu uºor, dar
posibil. Este suficient sã ne uitãm la domeniile
cu multe start-up-uri ºi vom constata cã existã
cazuri în care ingeniozitatea ºi o viziune clarã
de afaceri pot compensa lipsa iniþialã de bani.
– Într-unul din numerele trecute ale
revistei Together for Your Business am
fãcut o analizã a reþelelor sociale, alãturi de
specialiºti din domeniu, ºi a importanþei
acestora în lumea afacerilor. A reieºit cã a-þi
comunica business-ul pe internet înseam-
nã: a avea o idee, a o executa cât mai bine
ºi a folosi mediul pentru a o promova. Stau
aceste principii ºi la baza noþiunii de „a face
branding“?
– Da, înlocuind „mediul“ cu „resursele
disponibile“, aceastã înºiruire de paºi este un
mod de lucru evident corect pentru orice acti-
vitate de management. Brandingul, ca instru-
ment de management al afacerii, dã rezultate
evidente dacã urmãm aceºti paºi generali.
– Tot mai multe companii conºtien-
tizeazã importanþa prezenþei în reþelele
sociale pentru o comunicare mai eficientã
cu publicul. Din experienþa dvs, credeþi cã
sunt companiile româneºti educate sufi-
cient pentru acest tip de expunere sau
folosesc aceste platforme într-un mod
superficial, doar în ideea de a se afla acolo?
Mai exact, ºtiu companiile sã comunice
online, sã se facã vizibile ºi reþinute în
mintea consumatorului?
– Nu, majoritatea companiilor româneºti nu
sunt încã suficient de educate vizavi de reþelele
sociale online. Doar o minoritate este prezentã
acolo, iar dintre companiile prezente, destule
au o prezenþã superficialã sau sporadicã. Ace-
laºi lucru se întâmplã ºi în Occident, doar cã
într-o mai micã mãsurã. În prezent, existã
companii româneºti care ºtiu sã comunice on-
line ºi sã se facã vizibile consumatorilor lor ºi
în acest mediu. Ele sunt excepþia care confir-
mã regula, dar o excepþie eterogenã ca naturã:
cele care fac bine acest lucru nu sunt mereu,
aºa cum poate ne-am aºtepta, companii mari

* „jugaad“ – termen ce provine din dialectul hindus ºi se referã la un mijloc de transport ieftin folosit în satele din India sau, în sens figurativ, înseamnã sã inovezi ieftin,
cu mijloace restrânse, pentru a rezolva probleme presante.

36 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011


sau companii cu bugete mari de marketing.
ªtiu bãnci mari care comunicã în reþelele so-
ciale online mult mai slab decât o fac o cafenea
sau un pub.
– Design is money. It generates busi-
ness. Want proof? Declaraþi asta chiar pe
pagina de Facebook a agenþiei pe care o
manageriaþi. Dovezi existã, nu puþine fiind
companiile care prin simpla apariþie vizualã
ne-au rãmas întipãrite în memorie. Dar, pe
de altã parte, autorul mai sus menþionatei
cãrþi descria procesul de branding ca pe o
„cãlãtorie“ ce îngloba mai multe aspecte
ale acestuia, de la educarea angajaþilor,
site-ul web al organizaþiei, pontajul, codul
vestimentar ºi tot ce afecteazã felul în care
trãiesc ºi muncesc oamenii din organizaþie,
deoarece fiecare detaliu conteazã, iar cei
din exterior îl observã ºi îl trãiesc. Se referã,
de fapt, termenul de design la toate aces-
tea? Facem design, deci creãm o nouã iden-
titate a companiei pe toate planurile ºi im-
plementãm o nouã gândire?
– Într-o accepþiune foarte largã, designul
poate cuprinde toate aceste lucruri, pentru cã,
pânã la urmã, el înseamnã rezolvarea creativã
ºi practicã a unor probleme. Dar, în practicã,
termenul este folosit doar pentru activitãþi cu
laturi sau finalitãþi vizuale concrete. Restul
elementelor menþionate mai sus sunt tratate
separat de acesta: site-ul web, sediile ºi amena-
jarea lor interioarã, documentele scrise ºi co-
dul vestimentar ar putea fi ajutate de un tip sau
altul de design, în vreme ce educaþia, compor-
tamentul, instruirea ºi modul de lucru ºi de
acþiune în general þin de cultura organizaþio-
nalã ºi de brandingul zis „intern“. De acesta
din urmã se ocupã în primul rând departa-
mentele de resurse umane ale companiilor,
ajutate de agenþiile specializate în bran-
ding, precum cea pe care o conduc.
– Sunteþi o persoanã tot
mai activã pe reþelele so-
ciale, organizaþi concur-
suri prin intermediul
Grapefruit, stagii de
practicã în cadrul
agenþiei, adu-
ceþi noutãþi
din do-
meniu
º.a.m.d.
Ce bene-
ficii v-au adus
ºi încã vã mai
aduc acestea, þinând
cont de faptul cã sunteþi
deja un nume pe piaþa de
branding? Este vorba de câºti-
garea unui public nou sau, mai mult,
de fidelizarea celor care vã sunt deja
alãturi pe aceste platforme?
Marketing & Inovare
Grapefruit este una dintre cele mai mari agenþii de branding din România, cu birouri în Iaºi ºi Bu-
cureºti, specializatã în servicii de strategie, identitate, implementare ºi comunicare în medii digitale
ºi tradiþionale. Printre clienþii Grapefruit se numãrã Antibiotice, Banca Transilvania, Dacia, E.ON, Heidi,
Labormed, NNDKP, OTP Bank, Pepsi Americas, Petrom, Renault, Þuca Zbârcea ºi Asociaþii, UPC, Aso-
ciaþia Românã pentru Cosmonauticã ºi Aeronauticã (ARCA). Grapefruit este cea mai premiatã agen-
þie româneascã de branding, cu nominalizãri ºi premii câstigate la Rebrand 100 (SUA, 2007, 2009),
Identity: Best of the Best (Rusia, 2007), Pentawards (Franþa, 2007, 2008, 2009) Incheon (Korea, 2006).
– În primul rând, cu excepþia conturilor per- nare ar putea fi exprimatã în viitor de elemente de
sonale, nu fac singur aceste lucruri, ci împreunã design ºi comunicare de cea mai bunã calitate,
cu colegii mei, care duc greul ºi care dau dovadã gestionate consecvent, lucru care ar contribui
de un grad mare de autonomie ºi iniþiativã. Iar suplimentar la îmbunãtãþirea imaginii CCIR.
brandul pentru care lucrãm nu este ªtefan Liuþe,
ci Grapefruit. Din acest punct de vedere, suntem  Alexandra Dumitriu
mereu motivaþi pentru cã trebuie, cred eu, sã
facem lucruri mai multe ºi mai mari—nu sun-
tem nicidecum în momentul în care sã o luãm
mai încet. Nu suferim nici de megalomanie, nici
de narcisism, iar asta ne obligã sã fim cât mai
aplecaþi spre lucru, nu spre propria adulaþie.
Faptul cã acest efort se rãsfrânge ºi asupra mea
personal este un efect secundar, nu un obiectiv.
– Care este opinia dumneavoastrã, ca
parte a publicului, despre Camera de
Comerþ ºi Industrie a României? Se poate
spune cã este un brand în categoria de
public dedicatã mediului de afaceri?
– Da, CCIR este un brand în mediul de afa-
ceri din România – nu am nicio îndoialã în acest
sens. Cred, pe de altã parte, cã potenþialul sãu
(imens, de altfel – nu ºtiu sã existe o altã organi-
zaþie cu aceeaºi cunoaºtere ºi înþe-
“
legere a mediului economic,
de la microîntreprinderi
la mari companii)
Cele care
nu este pe
comunicã bine online
nu sunt mereu, aºa
cum poate ne-am
aºtepta, companii
mari sau companii
cu bugete mari de
marketing. ªtiu bãnci
mari care comunicã
deplin
exploatat. în reþelele sociale
O poziþio-
nare mai rele-
online mult mai slab
vantã ºi mai clarã,
decât o fac o cafenea
„
alãturi de o cât mai
sigurã depãrtare de tur-
bulenþele politice care au
sau un pub.
afectat în trecut reputaþia
Camerei de Comerþ ar putea
aduce beneficii evidente acestei
organizaþii. Iar o astfel de poziþio- ªtefan Liuþe
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 37
 Marketing & Inovare

Clusterele inovative sau calea

cãtre productivitate ºi inovare
Insuficienta inovare a fost
consideratã în ultimii ani de
Comisia Europeanã drept
cauza principalã a slabelor
performanþe în ceea ce
priveºte creºterea economicã
în unele dintre statele mem -
bre. Clusterele inovative sunt
considerate un adevãrat
„motor“ al dezvoltãrii, o
soluþie viabilã pentru ieºirea
din actuala crizã economicã.
Definite iniþial, la începutul anilor ’90 de Mi-
chel Porter, clusterele inovative reprezintã astãzi
concentrãri geografice de companii indepen-
dente, cu acelaºi profil, dar ºi cu profile comple- Camerele de Comerþ reprezintã organisme - Reuniunile privind clusterele inovative din
mentare - start-up- uri inovative, întreprinderi suport care sprijinã crearea ºi /sau dezvoltarea Regiunea Vest s-au concretizat în iniþiativa
mici, medii ºi mari, care opereazã într-un anu- clusterelor, având un rol important corespun- CCIA Timiº care, împreunã cu membrii sãi, a
mit sector ºi regiune ºi între care se stabilesc nu- zãtor misiunii lor de a furniza servicii necesare pus bazele clusterului „Romanian Sustainable
meroase legãturi, cãrora li se asociazã univer- dezvoltãrii mediului de afaceri. ENergy Cluster“ – ROSENC - o reþea deschisã
sitãþi, institute de cercetare, autoritãþi locale, ca- Printre Camerele de Comerþ care cultivã in- de organizaþii din România, active în domeniul
mere de comerþ ºi agenþii de dezvoltare, alte or- teresul firmelor pentru crearea de clustere ino- energiilor regenerabile, eficienþei energetice ºi
ganisme suport publice sau private; activitatea vative, se numãrã ºi CCIA Timiº, care a orga- noilor energii sustenabile, care cuprinde firme
inovativã este stimulatã prin intense cooperãri, nizat în cursul anului 2010 o serie de dezbateri de producþie ºi comercializare, institute de cer-
utilizarea în comun a facilitãþilor, schimb de cu- privind „Avantajele firmelor organizate în cetare ºi dezvoltare, universitãþi ºi licee de spe-
noºtinþe ºi expertizã ºi prin contribuþia efectivã clustere“, „Competiþia, de la concurent la cola- cialitate, bãnci ºi alte instituþii financiare, orga-
la transferul de tehnologie, networking ºi dise- borator, în clustere“ etc., care au fost completate nizaþii profesionale, camere de comerþ, agenþii
minarea informaþiei la întreprinderile din cluster. de misiuni economice în Ungaria, þarã unde sis- de dezvoltare, administraþia publicã localã etc.
În România, unde procesul de constituire a temul de clustere inovative este implementat „În viitor, programele de sprijin ale Uniunii
clusterelor inovative este într-o fazã incipientã, cu mare succes. Europene ºi ale statelor membre vor fi destinate
clusterelor inovative ºi mai puþin ramurilor ºi
sectoarelor economice „, este de pãrere dna Me-
nuþa Iovescu, director general al CCIA Timiº.
Din perspectiva IMM-urilor, avantajele
participãrii la un cluster constau în „prezenþa
eficientã pe piaþã, reducerea costurilor, folosi-
Adriatic Danubian Clustering (ADC) rea de tehnologii comune ºi într-o colaborare
În contextul politicii europene de sprijinire a dezvoltãrii economice pe baza clusterelor, se înscrie mai constructivã cu domeniul cercetãrii. Funcþi-
ºi proiectul cu finanþare europeanã intitulat „Adriatic Danubian Clustering“ (ADC) (www.adcpro- onarea unui cluster presupune colaborare ºi în-
ject.eu), la care participã ºi România. Proiectul este coordonat de Regiunea italianã Veneto, bine- credere reciprocã“, a declarat Lajos Vajda, di-
cunoscutã pentru experienþa în domeniul activitãþilor antreprenoriale. Celelalte þãri partenere în rector executiv al Asociaþiei IMM-urilor din
proiect sunt: Bulgaria, Italia, Slovenia, Ungaria, Croaþia, Serbia, Muntenegru ºi Bosnia-Herzego- Judeþul Covasna – ASIMCOV.
vina. România este reprezentatã în acest proiect de Institutul de Prognozã Economicã din cadrul ASIMCOV este implicat în douã clustere:
Academiei Române. Clusterul Regional al Lemnului PRO WOOD
Proiectul ADC îºi propune identificarea în fiecare þarã partenerã în proiect din zona adriatico- ºi Clusterul RENERG pentru promovarea
dunãreanã a unor firme ºi/sau clustere formate sau în curs de formare, cu activitãþi în sectoarele energiilor regenerabile ºi a iniþiat dezvoltarea
strategice ºi competitive ale economiei celor nouã þãri, respectiv: Agroalimentar, Construirea ºi mai multor clustere în domenii de interes pen-
Modernizarea Locuinþelor, Logisticã, Mecatronicã, cu scopul de a le sprijini în procesul dezvoltãrii tru regiune – clusterul turistic, clusterul produ-
lor, prin oportunitãþile oferite de cooperarea transnaþionalã în general ºi de cooperarea între þãrile selor alimentare, clusterul industriei de con-
participante la acest proiect, în special. Firmele româneºti care activeazã în aceste domenii, intere- strucþii, clusterul gestionãrii deºeurilor – iniþia-
sate sã devinã membre ale acestor clustere transnaþionale, pot obþine informaþii suplimentare pe tive aflate în diferite faze de realizare.
adresa: http://www.ipe.ro/adc/index.html
 Sorina Voica

38 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011

Ideogramele
„pericol“ ºi
„oportunitate“
compun „crizã“
în scrierea chinezeascã.
Cum sunã traducerea în alte limbi?
Apariþia crizelor în economia mondialã, cel
puþin pânã în prezent, a reprezentat un feno-
men ciclic.
Dintre crizele trecute, impactul cel mai
mare l-a avut criza din 1929-1930, care a de-
terminat prãbuºirea sistemului financiar inter-
naþional.
Dupã crizã s-au stabilit reguli stricte pentru
gestionarea riscurilor, care erau urmãrite de
autoritãþile de reglementare. Încet - încet însã
reglementarea s-a îmblânzit. În economia
þãrilor dezvoltate ºi îndeosebi în SUA a înce-
put sã-ºi facã loc treptat curentul care susþinea
politica de „laissez-faire“ elaboratã în sec.
XIX, potrivit cãreia pieþele se autoregleazã ºi,
deci, trebuie sã aibã mânã liberã. Aceastã con-
cepþie a fost întãritã în urma cãderii Cortinei de
Fier, ceea ce a determinat o lume unipolarã,
dominatã, nu numai financiar, de un mare im-
periu: SUA.
Dominatã de mari corporaþii ºi mari bãnci,
piaþa financiarã americanã a fost scena apa-
riþiei actualei crize, la fel ca ºi precedenta mare
crizã din 1929-1930, începutul Marii Depre-
siuni, care a þinut pânã în 1933.
Deºi rãdãcinile actualei crize sunt multiple ºi
au acþionat, dupã unii autori, de peste 25 de ani,
principala cauzã este dezvoltarea fãrã precedent
în SUA, a împrumuturilor ipotecare. S-au adu-
nat în ºase ani (2001-2006), în SUA, datorii din
ipoteci la un nivel mai mare decât în tot restul
perioadei de existenþã a pieþei ipotecare.
Motivul hotãrâtor care a dus la declanºarea
crizei este înlãturarea progresivã a reglemen-
tãrilor pieþei financiare precum ºi inventarea ºi
dezvoltarea fãrã mãsurã a unor fonduri specu-
lative cu grad înalt de risc. În cadrul oficialitã-
þilor americane, la un moment dat, s-a afirmat
drept cauzã pentru declanºarea actualei crize
aprobarea unei legi a reinvestiþiilor în folosul
comunitãþilor, despre care se pretinde cã ar fi
obligat bãncile sã acorde credite ipotecare
 Rodica Grigorescu
unor minoritãþi defavorizate ºi care nu ºi-au
mai putut plãti ratele. Deci legiuitorul a fost de
vinã. Consider cã acest argument nu stã în pi-
cioare dacã ne gândim cã legea respectivã nu
era extrem de categoricã ºi era în vigoare de câ-
teva decenii. În plus, cei în imposibilitate sã-ºi
achite datoriile nu erau decât în micã mãsurã
persoane în cadrul unor minoritãþi defavorizate.
Expansiunea nemãsuratã a creditelor ipote-
care în SUA a fost determinatã, între altele, de
convingerea opiniei publice americane cã va-
loarea caselor în SUA, per ansamblu, nu poate
sã scadã. „Odatã ce publicul american, Con-
gresul, comentatorii, presa ºi toþi ceilalþi au în-
ceput sã creadã cã preþul caselor nu poate mer-
ge decât în sus, se formase o bulã“, afirmã un
reprezentant al statului.
Expunerea nemãsuratã a creditelor a fost
legatã ºi de exploatarea propriei poziþii a SUA
ca centru al sistemului financiar global ºi ca
manager al rezervei internaþionale de valutã.
Între cauzele apariþiei crizei actuale este ºi
acþiunea FED care a luat mãsuri de reducere a
ratei dobânzii, în anul 2000, de la 6,5% la
3,5%, iar dupã 11 septembrie 2001 – la 1%,
mãsurã menþinutã pânã în 2004. Acesta a fost
momentul când s-a declanºat boomul pe piaþa
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
locuinþelor. Rata dobânzii la fondurile federale
ajunsese sub rata inflaþiei ºi, deci, moneda
americanã era practic gratuitã. Aceasta a per-
mis bãncilor sã acorde credite cu mare lejeri-
tate. Dacã se obþineau credite foarte uºor, ame-
ricanii au început sã se orienteze spre case mai
mari, maºini puternice de teren, jucãrii sofisti-
cate din Asia, s-au fãcut investiþii în clãdiri de
birouri strãlucitoare, hoteluri ºi restaurante de
lux, în lanþuri hoteliere cu cazinouri, magazine
de mobilã de lux, firme de construcþii reziden-
þiale etc., toate prin împrumuturi de le bãnci.
Creºterea continuã a preþurilor la case a
favorizat tendinþa americanilor de a deþine mai
multe locuinþe. În 2005, de exemplu, 40% din
imobilele cumpãrate erau destinate investiþii-
lor sau reprezentau case de vacanþã, nu locuin-
þe permanente.
Creditorii, pe de altã parte, au stimulat ape-
titul oamenilor pentru cumpãrarea de case prin
credite ipotecare, acordând mai multe facili-
tãþi. De exemplu, timp de doi ani împrumutaþii
urmau sã plãteascã rate de dobânzi sub media
pieþei, explicând amatorilor de credite cã peste
doi ani, când rata dobânzii se va mãri, ipoteca
va fi refinanþatã, iar ei vor profita de creºterile
de preþuri la case.
Creditele pentru locuinþe au început sã de-
vinã disponibile pentru tot mai multe persoane,
care însã nu se calificau sau prezentau riscuri
majore. Aceste ipoteci au fost numite „sub-
prime“. S-a redus mult ºi documentaþia nece-
sarã obþinerii de credite. În multe cazuri cre-
ditele se acordau fãrã documentaþie, fãrã avans
ºi fãrã întrebãri, au apãrut ºi împrumuturile
fãrã obligaþii – dacã împrumutatul nu putea
plãti ratele, creditorul nu îl putea obliga. S-a
ajuns pânã acolo încât bãncile americane au
acordat credite ºi unor persoane care nu aveau
niciun fel de venit, loc de muncã ºi nici
garanþii, aºa numitele împrumuturi „ninja“.
- va urma -
39
 Marketing & Inovare
Marketing pe telefonul mobil:
Cât de bun e vinul ghiurghiuliu...
Cine va putea spune cã s-a
realizat totul pentru pro -
movarea unui produs? De
exemplu, Codurile bidimen -
sionale 2D pot fi folosite ca
instrumente de marketing în
promovarea vinului.
Astãzi, când marketingul devine mobil,
totul este sã gãseºti cea mai rapidã cale spre
consumator, sã îi oferi la un click sau la apã-
sarea pe o tastã datele despre produs sau unde
poate gãsi produsul. La fotografierea unei
matrice bidimensionale de pãtrate, de pe orice
etichetã, cu ajutorul telefonului mobil, poþi
afla pe loc informaþii despre produs, gamã,
producãtor, puncte de desfacere...
VINVEST SRL ºi INSTITUTUL MULTI-
MEDIA ROMÂNO-ELVEÞIAN au încheiat
un contract de exclusivitate pentru sectorul
vitivinicol pentru implementarea unui nou
concept de coduri bidimensionale, lansând
brandul . alte douã limbi de circulaþie internaþionalã. „Un
Portalul www.code2wine.ro va gãzdui pen-
tru consumatorii ºi iubitorii de vin informaþii
culese de experþi degustãtori cu privire la pro-
dusele din portofoliul producãtorilor ºi dis-
tribuitorilor de vin de la noi.
Beneficiile vinului ales asupra sãnãtãþii,
asezonarea cu meniul potrivit, metodele de
vinificaþie sau trasee oeno-turistice unde se
pot degusta ºi multe alte informaþii se vor
regãsi printr-o simplã accesare.
Ce sunt codurile 2D?
Codurile 2D sunt tag-uri vizuale, citite ºi
decodificate de o aplicaþie care ruleazã pe tele-
fonul mobil ºi face trimitere cãtre anumite
informaþii – text, site-ul producãtorului, alte
locaþii asociate pe web etc. Aceste tag-uri vi-
zuale aparþin unui nou concept „Realitatea
Adãugatã“ – ce face legãtura între lumea realã
ºi lumea virtualã.
Conectarea la informaþii se face prin deco-
dificarea codurilor 2D, cu ajutorul aplicaþiei
care ruleazã pe telefonul mobil.
Decodificarea codurilor 2D este una dintre
cele mai sigure ºi rapide cãi de a convinge un
potenþial consumator din România sau din
strãinãtate sã achiziþioneze produsul. Avantajul
constã în faptul cã Scanarea codului 2D de pe
produsul vizat permite utilizatorului sã acce-
seze printr-o singurã aplicaþie informaþiile pri-
vitoare la acel produs.
Paul Constantinescu, director tehnic ºi ºti-
inþific al SIPS Design, implementatorul plat-
formei care asigurã decodificarea codului,
vorbeºte despre noua aplicaþie client-server:
„E nevoie doar de un telefon decent, de tip
smartphone, cu o memorie de minim 1 MB,
display suficient de mare sã vezi o fotografie
etc. Accesând apoi aplicaþia instalatã în prea-
labil pe telefon, primeºti imediat toate infor-
maþiile stocate acolo.“
În þãrile dezvoltate, codurile 2D sunt instru-
mente de marketing foarte uzitate.
„Valul bidimensional loveºte ca un tsunami
Europa. Succesul în alte þãri este foarte mare.
În Japonia, în Hong Kong, se descarcã frec-
vent „content“ pe telefonul mobil folosind
coduri bidimensionale. Aceste coduri îºi fac
loc în Spania, în Germania; existã bineînþeles
un consorþiu de standardizare a Codului Bidi-
mensional, ca în cazul adreselor de Internet“,
spune Constantinescu.
De ce vinurile noastre?
Folosirea codurilor 2D în sectorul vitivinicol
vine în sprijinul producãtorilor pentru vinurile
din piaþã dar poate fi un argument în plus pen-
tru producãtorii care participã la saloane, târ-
guri, expoziþii naþionale ºi internaþionale. Or-
ganizatorii doresc lansarea, prezentarea ºi de-
monstrarea beneficiilor prin folosirea codurilor
bidimensionale (2D), pentru gama de produse ºi
servicii a producãtorilor ºi distribuitorilor de
vin, pentru crame care au puncte de degustare,
dar ºi pentru produsele din sectorul serviciilor
conexe vinului, HORECA de exemplu.
Informaþiile afiºate prin decodificarea
codurilor 2D vor descrie caracteristicile vinu-
rilor, metodele de vinificaþie, asezonarea vinu-
lui cu meniul potrivit, beneficiile acestuia
asupra sãnãtãþii etc.
Portalul va fi gestionat în limba românã ºi
potenþial consumator din România sau strãinã-
tate va putea sã achiziþioneze produsul încunoº-
tiinþat în prealabil, deoarece are ºansa de a privi
fizic produsul ºi de a accesa o multitudine de
informaþii cu privire la acel produs. Folosirea
codurilor 2D în sectorul vitivinicol vine în spri-
jinul producãtorilor pentru vinurile din piaþã
dar poate fi un argument în plus pentru pro-
ducãtorii care participã la saloane, târguri, ex-
poziþii naþionale ºi internaþionale“, declara Lu-
cia Pârvu, director VinVEST. „Code 2Wine
este o metodã, o cale de comunicare, de a oferi
vinul la acel salon internaþional. Nu ne adresãm
numai vinului, ne adresãm oenoturismului, tu-
turor industriilor adiacente care au legãturã cu
vinul... Producãtorii vor accepta treptat sã intre
în acest sistem, pentru cã promovarea vinurilor
se va putea face oriunde... ºi cãtre oricine cu
costuri minime“, declara Lucia Pârvu.
Iniþiatorii considerã cã România
deþine vinuri de calitate, adevãraþi ambasadori
ai þãrii, care meritã sa fie promovate prin cele
mai noi metode, prin aplicaþiile Realitãþii Adã-
ugate.
 Radu Duma
 Antreprenoriat

Atractivitatea pentru investiþii

apreciatã prin spuma berii
La un pahar de vorbã cu Mihai Ghyka
Discuþia nu face însã referire la investitor în luarea deciziilor ºi îmbunãtãþi- Fãrã
rea imaginii þãrii. Nu în ultimul rând, studiile îndoia-
lichidul cu care erau stropite aratã cã, de regulã, prima cunoaºtere a unei þãri lã cã o
succesele echipei favorite. se face ca turist ºi abia apoi ca investitor. creºtere
Atragerea turiºtilor strãini, poziþionarea Ro- supli-
Preºedintele Star Bev, Mihai mâniei pe harta turisticã a lumii printr-o voce mentarã a
Ghika, apreciazã „la rece“ fac- distinctã ºi realã, atractivã, va ajuta la aduc- fiscalitãþii
torii de atractivitate ai erea mai multor investiþii strãine pe termen ar avea un
lung. rol nefast. Fie
României pentru succesul cã e vorba de
unor investiþii, factori cântãriþi Aveþi amabilitatea sã conturaþi un istoric creºterea im-
al evoluþiei StarBev în România de la prelu- pozitãrii, a TVA
prin ochii managerului unui are. sau a accizelor,
mare fabricant preluat de un toate se vor re-
În cele 12 luni de la preluarea operaþiunii flecta în preþ ºi, în
fond de investiþii. Bergenbier S.A. de cãtre CVC Capital Part- fapt, în puterea de
ners, nu au intervenit schimbãri radicale în cumpãrare a popu-
Care sunt factorii de þarã care credeþi cã evoluþia companiei. La nivel organizaþional au laþiei, conducând la
sunt consideraþi cei mai atractivi în atra- fost luate o serie de mãsuri strategice pentru o contracþie supli-
gerea ISD? eficientizarea business-ului. mentarã a economiei,
ceea ce va genera cos-
De regulã, ISD sunt determinate de faci- Ce cotã de piaþã au acum mãrcile de turi sociale ºi o lipsã
litãþile fiscale, costul forþei de muncã, cu- bere produse de grup pe piaþa localã? de încredere accentu-
noaºterea þãrii ºi apropierea ei culturalã faþã de atã a românilor în ziua
þara de origine a investitorului. Astãzi, þãrile În anul 2009, Bergenbier S.A. a raportat o de mâine.
din Europa Centralã reprezintã încã un po- cotã de piaþã de 18%.
tenþial atractiv datoritã costului redus de oper- În viziunea dum-
are faþã de Europa Occidentalã, într-un mediu Cum apreciaþi trendul pieþei de bere în neavoastrã, care cre-
cultural apropiat ºi prietenos faþã de societãþile 2011? Care ar fi cele mai mari ameninþãri deþi cã ar fi mãsurile
strãine ºi personalul expatriat. pentru aceastã piaþã în cazul unui scenariu cerute de investitorii
de evoluþie a situaþiei din acest an asemã- strãini care trebuie
Cum pot sã-ºi pãstreze sau sã creascã nãtor cu 2010? luate în discuþie ºi apli-
þãrile central ºi est-europene atractivitatea cate pe termen scurt?
pentru investiþiile strãine ? Ce putem spune cu certitudine este cã în con-
diþiile actuale ale pieþei, aflatã în scãdere, este Înlãturarea birocra-
Este un lucru cunoscut faptul cã investitorii greu de previzionat ce se va întâmpla în urmã- þiei ar avea un efect
au nevoie de stabilitate ºi predictibilitate. De toarele luni, chiar ani. Traversãm cu toþii o pe- practic ºi moral benefic
asemenea, este foarte importantã definirea sec- rioadã economicã dificilã, în anul 2010 primii asupra tuturor actorilor
toarelor prioritare, dezvoltarea acþiunilor trei producãtori de bere din România închizând economici. Aº menþio-
specifice de informare ºi consultanþã cãtre fiecare câte una dintre fabricile pe care le deþin. na în plus mãsuri efi-
ciente pentru accele-
rarea accesãrii fon-
durilor de finanþare
UE – campanii de
promovare, impli-
carea activã a bãn-
cilor, încurajarea
consultanþei în
acest domeniu,
campanii de
promovare pe
înþelesul tutu-
ror.

 Radu Duma

41
 Supliment TURISM

Soluþii ingenioase de
creºtere a afacerilor în turism
Greu încercaþi de crizã,
operatorii din turism îºi
„ascut“ instrumentele de
marketing ºi, apelând la
tehnici de comunicare tot
mai ingenioase, încearcã sã-i
atragã pe români sã-ºi
abandoneze grijile ºi sã
viziteze destinaþii tot mai
seducãtoare
Înþelegând avantajele evidente ale interne-
tului, operatorii de turism din România s-au
întrecut în a explora metode tot mai eficiente
ºi, totodatã, mai puþin convenþionale de a atra-
ge turiºti. De curând au ºi un aliat puternic, mi-
nisterul de resort, care a lansat o campanie de
promovare pe facebook, menitã sã potenþeze
rezultatele promovãrii internaþionale a brandu-
lui de þarã.
„Cred cã trebuie sã ne adaptãm la moda-
litãþile moderne de promovare. Sã contãm mai
mult pe comunicarea pe internet, sã ne obiº-
nuim cu beneficiile acestui tip de promovare.
M-a convins succesul pe care l-am constatat la
toþi cei care au apelat la aceastã modalitate,
pentru orice produs care, astfel, se vinde bine,
foarte rapid ºi mãsurabil“, declara doamna
Elena Udrea, ministrul Turismului.
Încurajatã de tendinþa de creºtere a aface-
rilor din turism în 2010, faþã de 2009, doamna
ministru intenþioneazã sã canalizeze resursele
bugetare ale turismului cãtre domeniile reco-
mandate de studiile de cercetare pentru bran-
dul turistic românesc, respectiv: turismul cul-
tural, de sãnãtate, de tip city-break sau week-
end în marile oraºe ºi turismul activ.
“ Sã grãbim
promovarea turisticã
pe principalele pieþe
„
turistice!
Este momentul „sã grãbim campania de
promovare turisticã pe principalele pieþe turis-
tice“, este de pãrere ºi dl dr. ec. Ion Dãnuþ Ju-
gãnaru, Director General - Camera de Comerþ,
Industrie, Navigaþie ºi Agriculturã Constanþa,
Preºedintele Comisiei pentru Turism a C.C.I.R.
„România are mare nevoie de o mai puter-
nicã orientare pentru dezvoltarea turismului de
incoming, în special. Nu ne putem aºtepta prea
curând la revigorarea ºi creºterea cererii turis-
tice interne, având în vedere scãderea drasticã
a puterii de cumpãrare a românilor, iar noi nu
suntem pregãtiþi cu o strategie de atragere a
unui numãr considerabil mai mare de turiºti
strãini, proveniþi din þãri cu economie mai pu-
ternicã. Nu se pot atrage turiºti fãrã publicitate.
Va trebui sã creascã bugetul alocat pentru pro-
movare, nu doar cel al tur-operatorilor, ci ºi al
deþinãtorilor de spaþii de cazare turisticã“, un
rol tot mai important, în aceastã privinþã, re-
venind Asociaþiilor de Promovare Turisticã
regionale sau judeþene.
Soluþiile propuse de dl Jugãnaru vizeazã ºi
o mai atentã analizã a ofertelor, „etichetate“ în
general ca prea scumpe. „De multe ori, preþul
pachetului de servicii turistice este exagerat de
mare, nu din cauza structurilor de cazare, ale
cãror tarife sunt, sã spunem „mãsurabile“, ci
din componenþa serviciilor de alimentaþie,
pentru cã alimentele sunt exagerat de scumpe
în România (iar TVA-ul care a crescut la 24%
le-a fãcut ºi mai scumpe), dar ºi pentru cã
unele adaosuri practicate în alimentaþia publicã
sunt prea mari.“
Fãrâmiþarea proprietãþii în turismul româ-
nesc ne împiedicã sã concurãm cu ofertele de
tip „all inclusive“ din regiune. Dar, perioada de
crizã, când preþurile pe piaþa imobiliarã au
scãzut mult, ar fi propice pentru tranzacþii cu
astfel de active, considerã directorul general al
CCINA Constanþa.
„Sã sperãm cã în anul 2011 România va
avea, în sfârºit, o lege a turismului, care sã „iasã“
din Parlament într-o formã cât mai bunã, mai
favorabilã desfãºurãrii activitãþilor din acest
domeniu, pentru cã se împlinesc doi ani de
când aºteptãm aceastã reglementare, dupã ce
noi, Comisia pentru Turism a CCIR, alãturi de
alte asociaþii patronale de profil, am formulat

Primul târg virtual

de turism
Pe lângã târgurile de turism clasice, care au în continuare un rol
important în dobândirea vizibilitãþii dorite, Perfect Tour a organizat
primul târg virtual de turism din România: TravelExpo 2010, unde clienþii
ºi-au putut alege vacanþa din faþa calculatorului, economisind timp ºi
bani. În ultima vreme, Perfect Tour a demarat ºi campanii virtuale
amuzante: clienþii VIP primesc prin poºtã, într-o primã fazã, o cutie cu o
orhidee cu mesajul „Enjoy life!“, iar în etapa a doua, în acelaºi tip de cutie
primesc catalogul de lux Perfect Tour cu mesajul „Choose Perfect!“. Tot
prin poºtã, copiii clienþilor au primit scrisori din Laponia, de la Adevãratul
Moº Crãciun (campanie de promovare a pachetului Crãciun în Laponia).

42 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011

 Supliment TURISM

Evoluþii în turismul românesc

în anul 2010
(primele 9 luni 2010, comparativ cu primele 9 luni din 2009)
• a crescut numãrul turiºtilor strãini înregistraþi în unitãþi de cazare din România: +5,1%
• staþiunile montane au fost vizitate de mai mulþi turiºti strãini: + 6,6%
• în Regiunea Bucureºti-Ilfov a crescut numãrul turiºtilor cu 14,4%, din care sosirile turiºtilor
strãini s-au majorat cu 11,8%.
Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului

de informare turisticã ºi s-au amplasat info- Topul destinaþiilor de

chioºcuri, elemente esenþiale unui oraº turistic. incoming
„Dacã repopularea zonei Lipscani cu mici
negoþuri tradiþionale va prinde contur ºi va • circuitele culturale au adus sute de mii de

“
exista un plan coerent de mãsuri de resuscitare
a „Micului Paris“, atunci Bucureºtiul va cãpã-
ta notorietate ºi va atrage turiºti“, crede Petre
Dacã nu putem Dordea, autorul site-ului Info TravelRomania.
„Tur-operatorii au reuºit sã aducã turiºti de pe
schimba lumea,
turiºti strãini (inclusiv turul Dracula), pe rute
cuprinzând: Bucureºti, Snagov, Sinaia, Bran,
Sibiu, Sighiºoara, Maramureº, întoarcere prin
Bucovina;
• turism de business pentru evenimente, mai

„
ne vom schimba noi
multe zeci de amendamente“, a declarat dl
Dãnuþ Jugãnaru.
Poate fi resuscitat
„Micul Paris“?
Asociaþiile de Promovare Turisticã regio-
nale sau judeþene, constituite pe bazã de parte-
neriate de tip public-privat, care reunesc aso-
ciaþiile hotelierilor, ale agenþilor din turism,
Camere de Comerþ ºi Industrie, alãturi de ad-
ministraþii publice locale ºi judeþene, precum ºi
alte organisme cu interese în turism, au început
sã apese pedala de acceleraþie, este opinia dlui
Traian Bãdulescu, consultant în turism.
Asociaþia Litoral a reuºit sã prezinte litora-
lul românesc într-o luminã mai bunã. Succese
au marcat ºi Asociaþiile de Promovare Turisti-
cã din Prahova, Bucovina, Maramureº, Sibiu,
Banat sau Nordul Olteniei.
ªi Bucureºtiul a pãtruns între
destinaþiile cãutate de tot mai
mulþi turiºti ºi datoritã
colaborãrii cu Primã-
ria capitalei, care a
demarat „reame-
najarea efecti-
vã a
Centrului istoric,
care reconstruieºte ºi renoveazã strãzi ºi imo-
bile“, promiþând finalizarea infrastructurii
rutiere din zonã. În plus, s-a înfiinþat un centru
pieþe pierdute, respectiv din Polonia, Cehia ºi ales în Bucureºti;
Slovacia, dar sunt curtate ºi pieþele rusã ºi ucrai-
neanã. Sperãm ca de promovarea noului brand pe
• staþiunile balneare;
• eco-turismul pentru turismul individual;
facebook sã beneficieze ºi agenþiile de turism, dar • Delta Dunãrii, pentru turiºtii educaþi ºi
credem cã la fel de utile le-ar fi ºi birourile de amatori de photo hunting;
promovare, create, eventual, în colaborare cu Ca- • Bucovina, Braºov/Poiana Braºov, Valea
merele de Comerþ“, a punctat Traian Bãdulescu. Prahovei ºi Maramureºul.
„Am identificat canalele de promovare care
sã admitã conversia imediatã a investiþiei de  Sorina Voica
marketing în rezultate cuantificabile. Un rol
important în strategia anilor 2010 ºi 2011 îl
joacã „cei 3 P: People, Process, Physical evi-
dence“ (oamenii, procedura, evidenþa fizicã),
declarã dl Javier Garcia del Valle, vicepreºe-
dinte executiv al Happy Tour Group.
Concret, echipa companiei este selectatã pe
bazã de performanþã ºi urmeazã programe inte-
grate de dezvoltare profesionalã ºi per-
sonalã.
„Abordarea umanistã a relaþiei cu
fiecare client ºi marketingul senzori-
al, care pune accent pe stimularea
afectivã a deciziei de achiziþionare a
unui produs turistic, au fost per-
manent în centrul strategiei
noastre“, explicã vicepreºedin-
tele Grupului.
Reconfigurarea site-ului de
prezentare ºi a site-ului de vân-
zãri online www.paravion.ro au
Peºtera Fundata -
contribuit la creºterea vânzãrilor obiectiv turistic
cu 8-10%. Rezultate notabile au avut
ºi campaniile neconvenþionale, precum privat
brand-uirea lifturilor din Centrele de Aproape de Râºnov, peºtera Fundata oferã
Afaceri, campania de brand awareness turiºtilor amatori de turism activ, experienþa
din staþiile de metrou, serviciile pre/post unei plimbãri în galeriile spectaculoase sã-
achiziþie, asistenþa turisticã 24 din 24 de ore, pate de ape. Aflatã din 2010 în custodia com-
prezenþa în mediul online (facebook, twitter) ºi paniei EMS Cave, care a investit în amena-
contactul direct cu fiecare din parteneri. jarea ei, a reintrat, cu sprijinul primãriei ora-
O nouã modalitate de promovare a turismu- ºului Râºnov, în circuitul turistic. Firma a uti-
lui în toate formele lui, de business, cultural, lizat tehnologii de înalt nivel, cu impact eco-
medical, religios, agroturism, ecoturism etc. se logic minim (o amenajare asemãnãtoare
contureazã prin noul canal de televiziune - existã în peºtera Postojna din Slovacia), intro-
Travel Mix Channel, care va fi lansat curând, duse acum pentru prima datã ºi în România.
la nivel naþional.

Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 43

 Supliment TURISM
Sibiul - între cele ºapte
minuni ale României
Titlul de Capitalã Culturalã
Europeanã a anului 2007 a
fost o mare provocare pen -
tru Sibiu ºi sibieni, care au
demarat o vastã campanie
de pregãtiri pentru reabi -
litarea centrului istoric, a
infrastructurii de transport a
oraºului ºi a celei culturale.
În urma investiþiilor realizate,
municipiul aratã mult mai
bine, iar economia se
menþine destul de stabilã,
în ciuda crizei, semn cã a fost
fondatã pe baze solide.
Investiþiile pentru modernizarea ºi reabili-
tarea oraºului au fost considerabile, având în
44 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
vedere cã Sibiul trebuia sã arate celor care i-au
acordat aceastã încredere cã este un oraº euro-
pean, atât din punctul de vedere al infrastructurii
oraºului, cât ºi din punct de vedere cultural ºi cã
poate prezenta un program cultural de înaltã þi-
nutã, ne-au declarat surse din cadrul Primãriei.
Amplele lucrãri de modernizare a mu-
nicipiului Sibiu au demarat chiar în anul
2004, când Sibiul a primit înºtiinþarea oficialã
cã în 2007 va fi Capitalã Culturalã Europea-
nã. Primãria oraºului a investit în perioada
2004 – 2007 aproximativ 35 de milioane de
euro pentru reabilitarea celor trei pieþe cen-
trale din municipiul Sibiu (Piaþa Mare, Piaþa
Micã ºi Piaþa Huet), a iluminatului public în
centrul istoric ºi pentru modernizarea a 46 de
artere principale din oraº. Lucrãrile au fost
gândite ca investiþii de care sã beneficieze tot
oraºul ºi care le vor rãmâne peste timp sibie-
nilor. În sprijinul municipalitãþii a venit ºi
Ministerul Culturii, care a cheltuit aproape
5,2 milioane de euro pentru renovarea faþade-
lor unor clãdiri din centrul istoric. Astfel,
centrul istoric ºi-a recãpãtat vechea strãlucire,
iar în cartierele oraºului au fost începute cele
Sub egida Programului Sibiu – Capitalã
Culturalã Europeanã 2007, au fost prezenta-
te 337 de proiecte culturale, însumând 2062
de evenimente – un caleidoscop de genuri ºi
direcþii artistice pentru cele mai diferite gus-
turi. Valoarea finanþãrilor alocate pentru pro-
iectele culturale a fost de aproximativ
13.400.000 de euro, suportate de Primãria
Municipiului Sibiu, Consiliul Judeþean Sibiu,
Asociaþia Sibiu Capitalã Culturalã Europeanã
2007, Ministerul Culturii ºi de la Comisia Eu-
ropeanã ºi 1.400.000 de euro pentru eveni-
mentele de închidere.
mai mari lucrãri de reabilitare ºi modernizare
din istoria postbelicã a oraºului.
Pentru a dispune de legãturi mai bune cu
oraºul Sibiu, autoritãþile locale au co-finanþat
proiectul de modernizare a Aeroportului Inter-
naþional din Sibiu, evaluat la 70 de milioane de
euro, astfel încât poarta aerianã a Sibiului se
calificã printre cele mai moderne aeroporturi
internaþionale din România.
Consolidarea infrastructurii culturale a ora-
ºului a costat Primãria Sibiu aproximativ
270.000 de euro: a fost renovatã ºi achiziþio-
natã aparatura pentru spectacole, s-a închiriat
o scenã care sã poatã gãzdui concertele mari ºi
o structurã multifuncþionalã în valoare de
900.000 de euro (ulterior donatã municipalitã-
þii). La aceste investiþii s-au adãugat ºi investi-
þiile Consiliului Judeþean (reabilitarea Teatru-
lui Gong ºi a Sãlii Thalia, de exemplu) ºi ale
Ministerului Culturii ºi Cultelor (alte 2 scene).
Programul cultural Sibiu CCE 2007 a re-
prezentat un prilej de relansare a turismului
din oraºul ºi judeþul Sibiu. Din 2006 a crescut
simþitor numãrul turiºtilor, ajungând în 2007
ºi 2008 la 1.000.000. Nu doar municipalitatea
s-a pregãtit pentru buna primire a oaspeþilor,
În loc de concluzie
Cât priveºte vizibilitatea Sibiului pe plan
naþional ºi internaþional, publicaþii de specia-
litate nominalizeazã Sibiul printre primele o-
raºe din România în care sã lucrezi. Altele îl
nominalizeazã ca fiind printre primele 50 de
destinaþii ce meritã sã fie vizitate sau între
cele ºapte minuni ale României...
ci ºi hotelierii. Numãrul locurilor de cazare
s-a dublat, iar calitatea serviciilor a crescut ºi
ea considerabil. În 2010, în Sibiu existau peste
139 de unitãþi de cazare de douã pânã la cinci
stele, clasificate sau în curs de clasificare, ofe-
rind aproximativ 4.500 de locuri de cazare, iar
operatorii turistici locali continuã sã constru-
iascã o reþea turisticã localã tot mai perfor-
mantã.
 Sorina Voica, cu sprijinul
Primãriei Municipiului Sibiu
 English Section

Lamit Co

NEW, GLOBAL, PROFESSIONAL

When any contact with the rest of the world
seems impossible, there are communication
solutions available for areas totally isolated
from any trace of civilization: data, video or
voice transmissions via satellite.
Using the latest technologies, ingeniously
adapted to the specific conditions, Lamit
Company provides Internet access on land or
water, to isolated communities in Romania or
anywhere else in the world regardless the loca-
tion: an island or a maritime platform.
Since 2002, Lamit Company, an independ-
ent Romanian operator has been creating and
developing two-way satellite communication
services available anywhere in the world (both
fixed or mobile, on land or on sea), using spe-
cially designed equipment to meet all users’
requirements, even for the most inaccessible
locations. In a highly competitive field, Lamit
Co. proved that in Europe, Africa, Middle
East, Far East and the three Americas, internet
usage, phone and fax services via VoIP, or any
other application that requires an Internet con-
nection is not only possible, but also high qual-
ity, regardless the distance or weather condi-
tions.
”Lamit purchases the most advanced tech-
nology: VSAT (very small aperture termi-
nals) equipment directly from top manufac-
turing companies in Japan, USA, Canada etc.
We assemble these components or subcom-
ponents in different configurations, in order
to provide the best adapted technical solution
to the requested service”, says Liviu Man-
dreanu, CEO.
The maritime service for data transmission
is included in the offer of Lamit Co’s technical
solutions, even if this application is one of the
greatest challenges in telecom, extremely dif-
ficult to achieve because it involves ”perma-
nent control over a complex of deviation fac-
tors that may occur in a millisecond”. The
equipment mounted by Lamit on any type of
vessel is permanently connected with the satel-
lite, regardless its’ balance on the waves, the
boat’s cruising speed, or any other external
factors, this performance being possible due to
the three-axis rotation system and to the con-
trol applications owned by the operator.
”The existing management systems have
not proved to be sufficiently elastic to provide
us all the means of control needed by the cus-
tomer. We had been making changes to the
existing solutions, so we finally decided to
Client Portfolio
• Most of the military personal belonging
to different countries involved in interna-
tional peacemaking processes deployed in
the bases of Afghanistan, Kuwait, Iraq, as
well as wind farms or drilling stations locat-
ed worldwide choused Lamit as their main
satellite connection.
• Lamit’s network includes all type of
users, starting with small internet cafes and
ending with governmental connections,
located either in Africa, Indonesia, or remote
islands as Madagascar, the Comoros, Cape
Verde, etc.
rebuild the server management platform, even-
tually creating it once again from A to Z and
naming it Lamit 2Pro”, upon Lamit’s CEO.
The company also provides worldwide
uplink & broadcast services for TV stations and
has recently launched the cheapest bidirectional
satellite internet access solution LTH (Lamit To
Home) for customers operating in remote areas
of Romania, small entrepreneurs acting in
regions not covered by terrestrial telecom serv-
ices. The program is unique in Romania and for
the first time, designed to meet the financial
budget of individuals or small companies,
maintaining the reliability, performance and
short delay applicability of the entire solution.
”It is very important to do something with
passion desiring to be the best”, says Liviu
Mandreanu.
 Sorina Voica

Address: Bd-ul Natiunile Unite, nr 6, bl. 105, sc. B, et.6,

ap. 46, sector 5, Bucharest, Romania
Location indicators: Sitraco Twins (in construction),
sector 5 Treasury
Tel. 0040 21 335.22.06
Tel. / Fax: 0040 21 335.08.74
http://www.lamit.ro

Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011 45

 English Section

EUROCHAMBRES Economic Survey:

businesses predict a brighter 2011
Feedback from 70,000 COUNTRY REPORT
European companies via the
EUROCHAMBRES Economic
Survey indicates that business
confidence for 2011 is signifi-
cantly higher than last year,
although with marked diffe-
rences between countries.
Romanian country report,
herewith attached, is part of it
and shares the optimism.
More than half of respondents anticipate
that the favourable climate which started in
2010 will continue this year, and 30% believe
that it will improve even further. Swedish
businesses are the most upbeat about the eco-
nomic climate for 2011, while pessimism pre-
vails among Greek respondents.
“These results are encouraging for Eu-
rope’s economic growth”, commented Ales-
sandro Barberis, EUROCHAMBRES’ Presi-
dent. “Although they remain wary about the
Sources: Autumn Preliminary Prognosis for 2010, CNP (National Commission on Prognosis); INS (National
possibility of further turbulence, businesses are Institute of Statistics); ANCS (National Authority for Scientific Research); BNR (National Bank of Romania).
broadly optimistic for the year ahead.” * Estimates. Pls see the explanation
The recovery in business confidence is
linked to better forecasts for total turnover,
employment and investment. Economic background confidence and stability have thus returned to
• Total turnover in 2010 surpassed last year’s financial markets, and the leu has joined
expectations and over 40% of businesses expect Since July some of the austerity measures regional currencies again in the appreciation
it to increase further next year. Among the have been started to be implemented by the trend.
major European economies, France has the government. To offset the ruling that pensions Maintaining the support of official creditors
highest balance figure. Greece is the only coun- cannot be cut, the government decided to in- will necessitate further, deep fiscal reforms on
try that does not register a positive forecast. crease VAT from 19% to 24%. The possible de- top of the sharp public employment cuts cur-
• Exports are the main driver of progress. lay in a rebound of local demand – the VAT rently being implemented. Even so, the budget
The export balance figure has progressed most increase will directly impact on household con- deficit is likely to remain wide this year and
compared to last year’s survey, and delivers sumption - will be reflected in a further drop in next, though the new government’s commit-
the highest result of the six economic indica- real GDP, by 2.5% in 2010, a significant down- ment to fiscal discipline is encouraging.
tors analysed in the survey. ward revision from the previous forecast of -
• Domestic sales predictions are improving 0.9%. This year will also see a one-off jump in
slowly, pointing to a more moderate recovery inflation as an immediate consequence of the
than for export sales. Again, France is the most VAT increase: CPI (consumer price
positive, while in Greece, Portugal and Roma- index) peaked in August above 7.7%.
nia the balance figure has weakened the most. The inflation rate will not be able to enter
• Businesses in 23 of 26 countries anticipate the target band in 2010 and the Central Bank
an improvement in the employment situation will have to leave rates on hold during the com-
for 2011. Replies suggest that the workforce ing months. The Romanian government’s
will not shrink further in 2011, with two-thirds fiscal austerity measures amount to
of respondents anticipating constant staff levels. around 2% of GDP.
• Half of the respondents forecast constant The flow of credit from the IMF and
investment levels for next year, while about 30% EU was recently restored, and external vul-
anticipate an increase. Compared to the 2009 nerabilities have fallen in tandem with the
and 2010 forecasts, this clearly points to 2011 as current account deficit since the onset
a decisive year in Europe’s economic recovery. of the economic crisis; a degree of

46 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011


In light of the programmed fiscal adjust-
ment, weak labour market, and scarcity of new
credit, domestic demand will stay soft for some
time yet. Romania remains among the few
regional economies continuing to lower rates;
given the currency mismatches on local bal-
ance sheets, however, authorities are likely to
calibrate further easing based on the pulse of
the leu. Inflation is believed to remain on the
low side for Romanian standards, yet still on
the high side for overall trends in the EU. The
Exchange rate for Romania’s currency is esti-
mated to stabilize around 4.25 RON/EUR, yet
this estimate has not remained unchallenged.
The government has taken steps towards
improving the investment environment. As an
EU member, Romania is well placed to wel-
come greater FDI. The state bureaucracy is
slow and cumbersome with the result being
that some foreign investors may encounter
substantial delays and problems in sorting
through red tape.
While the government has made efforts to
tackle graft, the depth of the problem poses an
ongoing challenge for investors.
Privatization of larger state enterprises has
been slow and fraught with difficulties due to
the cumbersome nature of these entities which
were created during theCommunist era.
Laws are in place to protect property and
contractual rights, including guarantees pre-
venting expropriation, but the rule of law is
quite weak.
Exports FOB achieved during January 1st –
November 30th, 2010 was 143.016 billion lei
(EUR 33,999 billion) and CIF imports were
179,300 billion lei (EUR 42.638 billion). In
comparison with the same period of exports
increased by 26.1% to the values expressed in
lei (27.2% in value in euro), and imports grew
by 18.5% to the values expressed in lei (19.5%
in value in euro).
The commercial deficit FOB-CIF during
first eleven months of 2010 was 36.284 billion
lei (EUR 8.640 billion).
Methodology of the report
The Chamber of Commerce and Industry
of Romania disseminated the questionnaire to
all its lawful members – the 42 local CCI that
cover all counties in the country. In their turn
the CCIR’s members deployed the question-
naire to their own members –companies and
took care to receive them back filled-in and
then sent them to CCIR.
After gathering 1069 questionnaires, out of
which 7 were not valid, the Chamber of Com-
merce and Industry of Romania processed
them and produced the present country report.
The weighting factor was the share of the
main sector (manufacturing or services) in the
regional GDP. The overall results at the country
level were computed based on the weighs of the
macro-regions into the national GDP. Country
was splitted in 4 macroeconomic regions.
The national and regional coordinators who
contributed to the realisation of the EES are
the counsellors of National Business Informa-
tion Center.
Detailed analysis of the
economic indicators
TURNOVER
The majority of the answers (50.8%) shows
a dramatic decrease of the turnover in 2010
compared to 2009 while less than o quarter of
the respondents indicate an augmentation. The
situation is foreseen more optimistic for 2011
when 34.1% expect a raise of their turnover and
only 30.1% see depreciation. The most opti-
mistic seem to be the companies in the Macro-
region 3 with 47.8% and 15.7% respectively.
NATIONAL SALES
In 2010 only 19.2% of the businesses en-
joyed increasing domestic sales and 52.9% suf-
fered dramatic shrink. Yet for 2011 the indices
are balanced: 32.3% and 35.1%. Companies for
Macro-region 2 are less optimistic with 20.7%
increase and 47.1% decrease in domestic sales
revenues while Macro-region 2 prognoses a
43.5% rise and only 19.5% a downfall.
EXPORTS
Exports had a great pitfall in the first half of
2009 and the revenues from international
deliveries started to recover in the second half
and during 2010. Only 18.9% of the exporters
reported higher revenues for 2010 while
40.5% of them suffered drawbacks. For 2011
the balanced expectations are optimistic,
29.5% foresee increasing export revenues and
26.1% a decline. Some structural changes in
the Romanian exports happened in 2010: new
products and services are delivered to new
international markets. It is also expected that
the annual exports will reach the revenues
level of 2008.
Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011
English Section
EMPLOYMENT
In 2010 the employment increased for
15.0% of the entrepreneurs while 42.0%
showed a decrease. The services sector with
44% surpassed the manufacturing sector with
39.8% in reducing the number of staff. Regio-
nally the most severe decrease was noticed in
Macro-region 3.
For 2011 some improvements of the
employment are foreseen: a raise for 21.3% of
the entrepreneurs against a fall of 28.5%.
Consideration must be paid to jobs that will be
cut in the public sector at the beginning of
2011, thus putting a pressure on the labour
market.
INVESTMENT
The level of investments had a positive
growth for only 14.5% of businesses while a
solid 49.4% of them faced severe downfall.
Many envisaged investment projects have
been stopped or given up and only a few new
ones have started in fields such eco-agriculture
or new energy resources. The building and real
estate sectors dropped down a lot.
For the next year the prognosis show bal-
anced figures: 30.2% of the establishments
foresee a growth of the investments while
27.7% of them see depreciation. Again Macro-
region 3 shows the greatest optimism with a
net balance of 28.9%.
BUSINESS CONFIDENCE
For 2010 17.5% of the entrepreneurs en-
joyed a favourable development versus those
46.0% who reported an involution. In Macro-
region 1 the favourable percentage (26.2%) is
the highest while in Macro-region 4 (with
57.0%) the perception is the worst.
The confidence in positive development is
double for the next year (36.4%) while 32.4%
of the companies are still reluctant.
Source Eurochambres
47
 ENDitorial

România.
Argument. Editor: Camera de Comerþ
ºi Industrie a României
Bd. Octavian Goga nr.2
Direcþia Relaþii Publice
Tel: 021.319.18.85, Fax: 021.311.75.12
Daniel PAVEL web: www.ccir.ro
e-mail: drp@ccir.ro

Birou Instrumente Media

Redacþia:
Sorina Voica, Radu Duma, Constantin Rudniþchi,
Iuliana Mihalcea, Alexandra Dumitriu

Redactor coordonator:
Daniel Pavel
daniel.pavel@ccir.ro
Ce cuvânt mai poate fi aºezat lângã numele unei þãri?
Poeþi, condeieri ºi ideologi, dar ºi specialiºti în comunicare ºi branding Corecturã: Cristiana Rus
ºi-au încercat, la rãstimpuri, limitele creativitãþii în a defini prin cuvinte-
descriptori ori prin sintagme meºteºugite, cum ºi care este treaba cu Româ- Consultanþi externi:
Alexandra Popa, Magda Þepoi
nia noastrã. Design DTP CCIR: Adriana Zamfir
Agora media de la noi aduce cu religiozitate, cu precãdere în preajma Foto CCIR: Valentin Iancu
Zilei Naþionale, prin intermediul microfoanelor cu paravânturile televiziu-
nilor de ºtiri, ori prin pagini ample strãjuite de titluri ºi intertitluri de-o
Coeditor:
ºchioapã, suita de întrebãri despre România, diagnosticând apoi, cu aplom- MARGY CONSULTANTS
bul unui medic de þarã, cât de depistabil mai este, în trupul naþiei, coeficien- 14, Quai de la Marne
tul de românism. Desigur cã, radiografiile – pentru a continua în terminolo- 75019 Paris France
gie medicalã - care sã ofere o imagine precisã a pulsului ºi tendinþelor unei Phone: +33 1 44 52 02 02
societãþi, sunt instrumentele cel puþin necesare ºi suficiente, ale unui pro- Fax: +33 1 44 52 02 03
www.margyconsultants.com
gres durabil. Dincolo de dezbateri la temperaturi care frizeazã de multe ori contact@margyconsultants.com
patologicul sau de concluzii care trimit cãtre un pesimism cu accente apo- tfyb@margyconsultants.com
caliptice, de genul „nimic nu mai merge în þara asta, suntem pierduþi din X Management:
sau Y cauze“, un observator atent ar putea surprinde, totuºi, câteva tuºe Eric Journo / Georges Aflalo
realiste ale portretului României actuale. ªi, pentru cã Together for Your
Business se revendicã, în mod natural, ediþie de ediþie, din ºi cãtre mediul
de afaceri românesc, acest colþ de paginã se subsumeazã aceluiaºi demers
ºi, deci, aceluiaºi unghi de vedere: cel al oamenilor de afaceri.
Privind astfel, se poate observa cã, poate mai mult decât în cazul altor Development & Marketing:
Serge Journo
categorii socio-profesionale, oamenii de afaceri, antreprenorii din orice
branºã, oferã un rãspuns, concret ºi pragmatic, întrebãrilor despre cum e sã Advertising:
fiinþezi în România. Iar acest rãspuns vine din clipa înfiinþãrii afacerii ºi Arie Goltman
continuã, pe termen nedefinit, cu business planuri mereu ajustate, cu poveri
fiscale care par sã nu se mai termine, cu dansuri mortale pe sârmele pe care
Desktop Publishing:
bãncile îºi întind creditele rambursabile, cu lipsa oricãrui parteneriat func- Omni Press & Design
þional dinspre arcul administrativ.
Suita de argumente, din sfera practicului, pe care oamenii de afaceri o
aduc în sprijinul unei Românii moderne, care trebuie, obligatã-forþatã, sã
progreseze, ºi cu tot cu românii noºtri la bord (delocalizãri ale forþei de
lucru mai ieftine cãtre România sunt sporadice ºi nu pot sã se constituie, www.opd.ro
încã, într-o tendinþã dominantã) reprezintã argumentul principal al numã-
rului de faþã, al zecelea, al publicaþiei editate de Camera Naþionalã.
Tipar: Imprimeria Arta Graficã
ªi lor, comercianþilor care desfãºoarã activitãþi economice din ºi cãtre
Tel: 021 306.61.00, Fax: 021 306.61.01
România, le este dedicat acest numãr al revistei, mai mult decât oricare al-
tul, ca ºi societãþilor comerciale premiate la Topul Naþional al Firmelor, edi-
þia a 17-a, performeri cu rezultate operaþionale, obþinute cu eforturi numai
de ei ºtiute, dar ºi sutelor ºi miilor de antreprenori din toatã þara, ale cãror www.artagrafica.eu
strãdanii, în acest nebun an 2010 – restructurãri, repoziþionãri, plãþi cãtre
ISSN: 2066-1967
bugetul de stat, etc. îi pot plasa, fãrã dubiu, pe un podium al Supravie-
þuitorilor. Notã: Reproducerea integralã sau parþialã
ªi, poate, din cenuºa rezultatã în urma acestei crize economice, de pro- a articolelor sau imaginilor apãrute în revistã
este permisã numai cu acordul editorilor.
porþii ºi magnitudini nemaiîntâlnite pânã acum, va rezulta o Phoenix a cul-
Închiderea ediþiei: 10 ianuarie 2011
turii antreprenoriale la români, cu toate beneficiile pentru România de
Editorii nu îºi asumã responsabilitatea pentru
mâine. modificãri ulterioare apariþiei revistei.

48 Nr. 10 • decembrie 2010 - ianuarie 2011