Honceriu Badarau Luminita A.M.G.

Anul I

Infectiile nosocomiale.Prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale.
Infectiile nosocomiale (infectiile intraspitalicesti) sunt acele infectii dobandite de pacient in cursul spitalizarii si care nu au fost prezente in stadiu de incubatie in momentul internarii.

Pentru ca o infec ie s fie considerat nosocomial , ea trebuie s apar în 48 de ore, sau mai mult, de la internarea în spital, sau în maximum 30 de zile de la externare Etimologia cuvântului "nosocomial" (spitalicesc) se reg se te în limba greac , în cuvântul nosokomeion (
Incidenta Conform unui raport al Institutului de Sanatate Publica - Centrul de Supraveghere al Bolilor Transmisibile, in anul 2004, in Romania au fost raportate peste 12 000 de infectii intraspitalicesti. Dintre acestea, mai mult de un sfert au fost inregistrate in capitala. Frecventa infectiilor nosocomiale este estimata intre 6 si 20% in functie de tipul serviciului spitalicesc, aproximativ 1 din 2 000 de pacienti internati decedand in urma unei astfel de infectii. Una dintre cele mai importante consecinte ale infectiilor nosocomiale este de natura economica: se prelungeste durata spitalizarii si cresc astfel costurile ingrijirilor medicale si perioada de incapacitate de munca a pacientului. Sursa Pacientul spitalizat poate contacta o infectie nosocomiala fie prin autoinfectie ± germeni din flora proprie, fie dintr-o sursa exogena, specifica spitalului: aer conditionat sau apa contaminate, echipamente medicale de orice tip incomplet sterilizate, personal medical, alti bolnavi, vizitatori etc. Exista o serie de manevre si interventii medicale care favorizeaza aparitia infectiilor intraspitalicesti. Dintre acestea amintim: - sondarea urinara si traheala; - administrarea medicatiei pe cale endovenoasa; - interventii chirurgicale laborioase; - manevre endoscopice; - folosirea protezelor; - transplantul de organe etc. De asemenea, exista si caracteristici ale pacientului care pot favoriza aparitia infectiilor nosocomiale: - pacient tarat (imunodeprimat, cu afectiuni severe asociate ± neoplazii, SIDA, insuficienta renala cronica etc.); - varsta inaintata; - boli asociate; - tratamente medicamentoase diverse: citostatice, antibiotice, imunosupresoare etc.; - iradierea in antecedente. Caile de transmitere Contactul direct, prin mainile infectate ale personalului medical sau ale pacientului, este

), în care (nosos = boal , iar komeo = a îngriji).

ele putand afecta orice organ sau sistem. semne mai putin evidente in cazul bolnavilor gravi decat in cazul peritonitelor extraspitalicesti. Gravitatea lor depinde foarte mult de terenul bolnavului. virus. sau la pacienti in stare critica.pneumopatii nosocomiale . Contactul indirect cu un instrument medical incomplet sterilizat sau contaminat de personalul medical reprezinta o alta cale de transmitere. Un mod aparte de aparitie a infectiilor nosocomiale este translocatia bacteriana aparuta in cadrul unor interventii chirurgicale de lunga durata. au o gravitate scazuta si apar in urma procedurilor invazive la nivelul tractului urinar: sondare urinara. desi mai rare ca incidenta.uretrite. Principalele tipuri de infectii nosocomiale Desi nu exista o selectivitate a infectiilor nosocomiale. .infectii urinare . .infectii peritoneale postoperatorii: peritonite postoperatorii (dupa interventii chirurgicale digestive. se desprind totusi cateva tipuri a caror incidenta este crescuta. Contaminarea intraoperatorie cu germeni intestinali prin deschiderea tubului digestiv este o varianta speciala a celor doua cai de transmitere amintite. in spitalele romanesti cei mai frecventi germeni implicati in aparitia infectiilor intraspitalicesti sunt stafilococii.principala cale de transmitere a infectiilor nosocomiale. cu boli grave de fond si de obicei intubati Simptome Se manifesta prin: .mai ales la pacientii intubati la care se mai asociaza si o imunitate deprimata. bacteriile migrand nestingherite in sange si determinand infectii la distanta cu germeni intestinali. streptococii si bacteriile gram-negative. Din acest motiv una dintre metodele eficiente de profilaxie a infectiilor intraspitalicesti ramane spalarea temeinica a mainilor cu apa si sapun sau solutii antiseptice. de tipul interventiei (operatiile efectuate in urgenta au un risc mai mare de infectie decat cele ce au beneficiat de o pregatire temeinica a pacientului) si de durata interventiei (cu cat este mai laborioasa. ginecologice) sau peritonite ce survin dupa o spitalizare indelungata (pe fondul unei pancreatite. Germeni implicati Infectiile nosocomiale pot fi produse de orice microorganism cu potential patogen ± bacterie. sunt cele mai periculoase prin severitatea lor avand o mortalitate foarte crescuta. de multe ori fiind inevitabila datorita stadiului avansat al bolii pentru care se intervine chirurgical. reprezentand circa 40% din total. vasculare. dar cu o frecventa in scadere in ultima perioada datorita masurilor stricte de igiena aplicate in spitale. etc.frecvent la bolnavii imobilizati indelung apar escare sacrate ce se suprainfecteaza.). la pacienti spitalizati de mult timp. etc. Infectiile plagilor operatorii ocupa urmatorul loc ca frecventa. cistoscopie. Apar in general la varstele extreme. cu atat creste riscul de infectie).ascendente . cistite pina la pielonefrite si diseminare hematogena care determina septicemii. parietale. dilatare uretrala etc.). Infectiile respiratorii. Desi frecvente. . . urologice. Cele mai frecvente sunt infectiile tractului urinar.infectii secundare unor dispozitive prostetice (intravasculare.infectii ale pielii si partilor moi . ischemii digestive cu perforatii. Consta in alterarea permeabilitatii mucoasei intestinale. . Conform raportarilor. fungi sau protozoare. datorita medicatiei simptomatice analgetice pe care o primesc bolnavii in spital. unui ulcer de stress.

antibioticoterapie rationala. sali de pansamente si instrumentar. etc. etc. rufe curate. etc . respectarea principiilor deigiena individuala si colectiva.) total separate pentru pacientii septici si aseptici.Tratament Tratamentul presupune in primul rind respectare riguroasa a principiilor de asepsie si antisepsie. saloane.). utilizare de compartimente (sali operatorii. vizitatori. schimbarea antibioticelor folosite la fiecare 3 luni (pentru a impiedica selectarea unei flore rezistente agresive). alimente. asigurarea circuitelor corespunzatoare (rufe murdare. antibioterapie tintita. personal medical.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful