PETRARCA

Canţonierul

CAPODOPERE ALE LITERATURII UNIVERSALE

PARALELA

EDITURA
Can\onierul
lui messer
Francesco Petrarca

Traducere, note =i tabel cronologic

de
ETA BOERIU
Întru moartea madonei Laura 493
WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

CCCLXIII

S -a stins lumina ce m-orbea, =i marii

ei limpezi ochi în beznele buimace
se zbat =i Moartea-n pulbere-i preface;
în loc de lauri 1 mi-au r[mas stejarii.

Ce-i bine-ntrez[resc printre fruntarii,

dar suf[r. Nimeni nu-mi strecoar[ pace
ori team[-n gînduri. Nimeni nu m[ face
s[ ard, s[-nghe\, ca focul, ca ghe\arii.

Sc[pat de cel 2 ce mîngîie =i-omoar[,

în suferin\[ mestecînd dulcea\[,
o dulce libertate gust =i-amar[;

=i mul\umind, spre luminoasa Fa\[

ce cîrmuie=te din priviri o \ar[3,
m[-ntorc s[tul =i obosit de via\[.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ
1 Aceea=i aluzie la numele Laurei.
2 Amor.
3 Împ[r[\ia cerurilor.
494 Can]onierul lui messer Francesco Petrarca
WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

CCCLXIV

M -a \intuit în dor =i chin Iubirea

ani dou[zeci =i unu =i m[ \ine
de înc[ zece-n lacrimi =i suspine,
de cînd madonei i s-a stins privirea.

Am obosit =i-mi blestem r[t[cirea

ce-a stins s[mîn\a vrerilor de bine,
=i zilele ce mi-au r[mas, pu\ine,
lui Dumnezeu le-nchin =i-i cînt m[rirea,

c[indu-m[ de vremea irosit[;

s[ fug ar fi trebuit de întristare,
aflînd în pace trainic[ ispit[.

P[rinte, ce-mi \ii duhul sub z[voare,

nu m[ robi Gheenei urgisit[,
c[ci vina-mi =tiu =i nu-mi g[sesc iertare.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ
Întru moartea madonei Laura 495
WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

CCCLXV

I mi plîng statornic vremile trecute

=i irosite-n patimi efemere,
f[r[ ca-n zbor, uitîndu-mi de durere,
s[-mi dau m[sura-aripii desf[cute.1

Tu, ce-mi cuno=ti p[catele gemute,

st[pîn etern al ve=nicelor sfere,
d[ sufletului r[t[cit putere
=i miruie=te-l, Doamne, cu virtute.

De m-am zb[tut în lupt[ =i furtun[,

adu-m[-n port =i via\a destr[mat[
c-o moarte mai glorioas[ mi-o r[zbun[.

Vegheaz[-mi seara ce se scurge-nceat[

=i-ntinde-i mîna cînd va fi s-apun[,
c[ci doar la Tine mi-e n[dejdea toat[.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ
1 S[ dovedesc ce pot realiza, gra\ie însu=irilor înn[scute (aripilor), cu care eram
înzestrat.
496 Can]onierul lui messer Francesco Petrarca
WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

CCCLXVI 1

F ecioar[ blînd[, -n soare-nve=mîntat[

=i-n stele, tu, în care-arzînd fierbinte
supremul Soare 2 s-a ascuns pre sine,3
iubirea-mi cere-a te rosti-n cuvinte,
dar n-am s[ pot, de mila-\i nu-mi arat[
=i nu m[-nva\[ Cel n[scut din tine.
|ie m[ rog, c[ci vrerilor de bine
tu le r[spunzi de-a-pururi.
Fecioar[, de te-ndururi
de-a noastre grele suferin\i, spre mine
=i-a mele rugi cucernice te-nclin[.
Ajut[-m[, st[pîn[,
de=i-s \[rîn[ =i tu-n cer regin[.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ
1 Închinat[ Fecioarei Maria, al c[rei ajutor poetul îl invoc[ în via\[ =i în moarte,
can\ona este considerat[ cea mai frumoas[ dintre poeziile care exprim[ sentimen-
tele religioase ale poetului. Dar, dup[ cum observa Carducci (op.cit., p. 511), ea
nu este numai can\on[ =i imn, ci =i elegie: „Ca laud[ sau imn, ea este obiectiv[
=i o prosl[ve=te pe Fecioara Maria; ca elegie =i can\on[, îns[, e subiectiv[ =i
înf[\i=eaz[ starea de suflet a poetului“. Mergînd =i mai departe, De Sanctis
afirm[ c[, adresîndu-se Fecioarei Maria, poetul o are în fa\a ochilor tot pe Laura,
singura care îl inspir[, singura în stare s[-i înte\easc[ b[t[ile inimii =i s[-l întoarc[
iar[=i în trecutul spre care prive=te cu atîta melancolie: „Can\ona ar vrea s[ fie
un imn, =i cade în elegie; ar vrea s[ pluteasc[ în ceruri, =i r[mîne înfipt[ în
p[mînt. +i acest lucru, pe care unii îl consider[ un neajuns, este tocmai meritul
poeziei“ (F. De Sanctis, Saggio critico sul Petrarca, Napoli, Morano, 1896).
2 Dumnezeu.
3 Întrupîndu-se prin Cristos în tine.
Întru moartea madonei Laura 497
WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

Fecioar[ în\eleapt[-n ceruri una

=i cea dintîi cu flac[ra nestins[
din mîndrul =ir al celor chibzuite 4,
o, mor\ii scut =i pav[z[ neînvins[
durerilor lume=ti dintotdeauna
prin tine-n cer =i-n slav[ mîntuite,
o, boare dulce patimii smintite
ce arde-n noi fl[mînd[,
Fecioar[, -ntoarce-\i blînd[
privirile ce-au plîns cînd pironite
palmele sfinte le-au v[zut pe cruce,
spre multa mea durere,
ce sfat î\i cere-n cumpeni, la r[scruce.

Fecioar[ pur[,-n tot neprih[nit[,

a pruncului t[u maic[ =i copil[,
podoab[-n cer =i pe p[mînt lumin[,
prin tine fiul întrupat din mil[,
fereastr[-a bol\ii pururi limpezit[,
s-a pogorît spre-a ne sp[la de tin[.
În poala ta s-a z[mislit divin[
lumina ce desfat[.
Fecioar[ preacurat[,
ce-n bucurie-ntorci a Evei vin[,
de mila lui Cristos m[-nvrednice=te,
tu, infinit de bun[,
ce por\i cunun[ care înve=nice=te.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ
4 Aluzie la parabola biblic[ a fecioarelor în\elepte, care, spre deosebire de cele
nebune, s-au îngrijit din vreme s[ aib[ untdelemn, pentru a ie=i în întîmpinarea
Domnului cu l[mpile aprinse.
498 Can]onierul lui messer Francesco Petrarca
WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

Fecioar[ sfînt[ =i de har preaplin[,

ce-n slav[ sus – de unde iert[toare
m-ascul\i – te-ai în[l\at prin umilin\[,
tu-ai z[mislit izvorul de-ndurare
=i soarele drept[\ii 5, ce-nsenin[
p[durea de p[cate prin c[in\[.
Trei nume por\i: e=ti maic[-n suferin\[,
copil[ =i mireas[.
Fecioar[ =i cr[ias[
a celui ce ne-a dat f[g[duin\[
durerea-n bucurie s-o prefac[,
pe r[nile-i preasfinte
te rog fierbinte inima-mi împac[.

Fecioar[ una pe p[mînt, minune

de care ceru-ndr[gostit tresalt[,
tu singura din veci =i cea dintîie,
gînduri curate =i-o sim\ire-nalt[
l[ca= f[cur[ Domnului pe lume
din poala ta rodit[-n feciorie.
Doar tu-mi po\i da bel=ug de bucurie,
f[cînd s[-mi curme-amarul,
Fecioar[ cast[, harul
ce-a=tept s[ m[ inunde din t[rie.
Cu fa\a la p[mînt m[ rog de tine,
ajut[-m[-n strîmtoare
=i-a mea c[rare-ndreapt-o c[tre bine.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ
5 Împreun[ cu „izvorul de îndurare“, apelative date de p[rin\ii bisericii lui Cristos.
Întru moartea madonei Laura 499
WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

Fecioar[ clar[, stea nestr[mutat[

pe marea noastr[ pururi în furtun[,
luntra=ilor preacredincioas[ cîrm[,
prive=te-m[ sub cerul f[r[ lun[
cum r[t[cesc pe marea fr[mîntat[
=i-mi simt aproape ceasul de pe urm[.
P[catele-mi cunosc, dar nu-mi preacurm[
n[dejdile ce-n tine,
Fecioar[,-mi pun, de bine,
ca diavolul s[ n-aib[-a rîde-n urm[.
Gînde=te-te c[-n sfînta-\i chinovie 6
s-a pref[cut, de rele
vrînd s[ ne spele, Domnu-n carne vie.

Fecioar[, cîte lacrimi =i suspine

=i rugi =i laude-am irosit zadarnic 7
spre jalea mea =i propria-mi osînd[!
De cînd pe Arno m-am n[scut =i-amarnic
am ostenit, tot alte \[ri str[ine
cutreierînd, mi-e via\a chin =i pînd[.
Cuvîntul, mersul, fa\a ei cea blînd[
mi-au fost mereu icoan[.
Fecioar[, dulce man[,
gr[be=te-te, c[ci moartea st[ la pînd[.
Ca-n zbor s[geata, anii mei trecur[
gonind printre p[cate.
Azi moartea-mi bate-n geam =i nu se-ndur[.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ
6 În poala-\i feciorelnic[. În limbajul bisericii catolice, Fecioara Maria este ade-
seori numit[: virginitatis claustrum.
7 De dragul Laurei.
500 Can]onierul lui messer Francesco Petrarca
WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

Fecioar[, ea-i \[rîn[ =i-n durere

m[ las[ azi ca-n lacrimi alt[dat[.
N-a b[nuit nimic din tot ce par[
=i chin mi-a fost; dar nici altfel r[splat[
n-a= fi avut 8, c[ci orice alt[ vrere
pierzanie mi-ar fi fost =i ei ocar[.
Ci tu, st[pîn[-n cer, zei\[ rar[,
(de pot astfel a-\i spune) 9,
Fecioar[, tu, ce-n lume
toate le vezi, tu po\i ce-odinioar[
ea nu putea10 nici p[trunzînd în gîndu-mi.
Adun[-\i glorie \ie
=i pace mie, lacrima uscîndu-mi.

Fecioar[, -n care-mi pun n[dejdea toat[,

tu, care po\i, în ceasul de pe urm[
nu m[ l[sa primejdiei ce m[ sap[.
Prive=te-n mine îns[=i sfînta-\i urm[11
=i pentru cel ce-a binevrut odat[
dup[-al s[u chip a ne crea, m[ scap[.
Meduza12 m-a-mpietrit =i-amar[ ap[
din ochi mi-a stors fierbinte.
Fecioar[, tu, cu sfinte
=i blînde lacrimi sufletu-îmi adap[,
WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ
8 Laura, cast[ =i virtuoas[, nu ar fi r[spuns iubirii poetului nici dac[ ar fi ajuns
s[ i-o cunoasc[.
9 Cuvîntul „zei\[“ fiind p[gîn.
10 S[ pun[ cap[t durerii mele.
11 Urma lui Dumnezeu.
12 Una dintre cele trei divinit[\i grece=ti cunoscute sub numele de Gorgone;
despre privirile ei se spunea c[ pietrificau muritorii. Aici ea simbolizeaz[ fru-
muse\ea Laurei.
Întru moartea madonei Laura 501
WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

ca plînsu-în ceasul mor\ii rug[ciune

s[-mi fie =i c[in\[,
nu neputin\[ =i de=ert[ciune.13

Fecioar[ bun[, rupt[ de trufie,

de dragul celui ce ne-a fost tulpin[14,
ajut[-m[ =i-ndur[-te de mine;
c[ci de-am iubit pe lume cu deplin[
credin\[-un pumn de pulbere15, Marie,
cum ar trebui s[ te iubesc pe tine?
De-ai s[ m[-ndrep\i cu mîna ta spre bine,
am s[ m[ smulg din tin[,
Fecioar[ =i regin[,
=i-am s[-\i închin =i lacrimi, =i suspine,
=i gînd, =i vers, =i tot ce m[ cinste=te.
Al mor\ii pas mi-ajut[
=i ren[scut[ vrerea-mi ocrote=te.

Se-apropie ceasul =i gonind m-ajunge

din urm[ înserarea.
Fecioar[, remu=carea
=i spaima mor\ii inima-mi str[punge.
Pruncului t[u Cristos adev[ratul
te roag[ a-mi desface
în sfînt[ pace por\ilor 16 l[catul.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ
13 A=a cum fuseser[ lacrimile v[rsate de dragul Laurei. În original: come fu’l
primo non d’insania voto, dup[ cum a fost primul (plîns), nu lipsit de nebunie.
14 Creatorul t[u =i al meu, Dumnezeu.
15 Un trup omenesc, trupul Laurei.
16 Por\ile cerului.