Sri Nisargadatta Maharaj Compila ie de Pradeep Apte aptep@yahoo.com Textul original: Focussed I AM Meditation
1. Mai întâi a fost „EU SUNT”, ve nic prezent i
ve nic liber; alung orice gând în afar de „EU SUNT”. Persist în asta. R mâi fixat cu fermitate în „EU SUNT”; respinge tot ce nu se armonizeaz cu „EU SUNT”. 2. Separ fundamental i perseverent „EU SUNT” de „asta” sau „aia” – p streaz în minte doar senza ia „EU SUNT”. 3. Numai „EU SUNT” este o certitudine; este impersonal, toat cunoa terea de aici se trage; este cina, p streaz doar asta i las -le pe toate celelalte s se duc . 4. De „EU SUNT” e ti sigur, este totalitatea fiin ei; aminte te- i „EU SUNT” i e suficient s i vindeci mintea i s p ti dincolo de minte. 5. „EU SUNT” este; e mereu proasp t, orice altceva doar decurge din asta; când i „EU SUNT” se duce, tot ce r mâne este Absolutul. 6. Acord întreaga ta aten ie lui „EU SUNT”, care e prezen atemporal ; „EU SUNT” se aplic tuturor, revino în mod repetat la acesta. 7. Atinge „EU SUNT” i treci dincolo de acesta; „EU SUNT”, e ti împ cat i fericit. 8. ine de „EU SUNT” pân ce îndep rtezi orice altceva; „EU SUNT” în mi care creeaz lumea, „EU SUNT” odat împ cat devine Absolutul. 9. Nemurirea este eliberare de sentimentul „EU SUNT”; pentru a ob ine acea libertate, r mâi sim ind „EU SUNT”; e simplu, e crud, i totu i, a a stau lucrurile! 10. „EU SUNT” este ireal i real; ireal atunci când se identific cu trupul, real în t cere i atunci când e folosit pentru a trece dincolo. 11. „EU SUNT” te-a adus aici, „EU SUNT” te va lua de aici; „EU SUNT” este u a: prive te! Este deschis ! 12. Trebuie s fii acolo înainte de a putea spune „EU SUNT”; „EU SUNT” e r cina tuturor aparen elor. 13. „EU SUNT” e leg tura permanent în succesiunea de evenimente numit via , fii numai leg tura „EU SUNT” i treci dincolo de aceasta. 14. „EU SUNT” e suma a toate celor pe care le percepi; constrângerea sa, „EU SUNT”-ul însu i, este o iluzie; tu nu e ti „EU SUNT”-ul, tu e ti anterior lui. 15. „EU SUNT” e du manul t u cel mai cumplit i cel mai apropiat prieten; du man atunci când te leag de iluzia ca trup, prieten când te scoate din iluzia ca trup. 16. Începutul i sfâr itul cunoa terii este „EU SUNT”; fii atent la „EU SUNT” – odat ce îl în elegi, e ti separat de el. 17. Trebuie s meditezi asupra lui „EU SUNT” f a te ag a de trup-minte; „EU SUNT” este cea dintâi non- tiin , persist în ea i vei p i dincolo de ea. 18. Ghidul t u, Dumnezeul t u este „EU SUNT”; cu venirea lui a venit dualitatea i toat activitatea; mâi în „EU SUNT”, tu e ti înainte ca „EU SUNT” s fi ap rut. 19. Conceptul „EU SUNT” este ultimul bastion al iluziei; înfige-te în el, fixeaz -te în „EU SUNT”, apoi nu mai e ti o individualitate. 20. F a face nimic, ai oricumcunoa terea „EU SUNT”; a venit brusc i involuntar asupra ta; stai acolo i pune o secure la r cina [Matei 3:10] lui „EU SUNT”. 21. Singura ta avu ie este „EU SUNT”; e singura unealt pe care o po i folosi pentru a rezolva ghicitoarea vie ii – „EU SUNT” e în toate i mi carea îi este inerent . 22. Fii numai „EU SUNT”, doar fii; „EU SUNT” a ap rut pe starea ta omogen ; cel desprins de „EU SUNT” este eliberat; tu e ti înainte de „EU SUNT”. 23. Venereaz l untricul „EU SUNT”; „EU SUNT” e cel ce s-a n scut, cel care va muri – tu nu e ti acel „EU SUNT”. 24. R mâi focalizat pe „EU SUNT” pân ce intr în uitare, apoi Cel etern este, Absolutul este, Parabrahman [cel de dincolo de Brahman] este. 25. Cunoa terea „EU SUNT” este principiul na terii; investigheaz -l i te vei fixa definitiv în Parabrahmanul Absolut. 26. Toat cunoa terea, inclusiv „EU SUNT”-ul, este de form ; leap -te de „EU SUNT” i r mâi neclintit în lini te. 27. Înainte de na tere, unde era „EU SUNT”? Nu contamina „EU SUNT” cu ideea de trup; eu, ca Absolut, nu sunt „EU SUNT”. 28. În absen a lui „EU SUNT”, nimic nu e necesar, „EU SUNT” se va duce cu trupul; ceea ce r mâne este Absolutul. 29. Trebuie s ai nu numai convingerea c „EU SUNT”, ci i pe aceea c e ti liber de „EU SUNT”. 30. Aminte te- i numai cunoa terea „EU SUNT” i renun la tot restul; r mânând în „EU SUNT”, vei realiza c toate sunt ireale. 31. În elege c tiin a „EU SUNT” s-a dezv luit în tine i toate sunt manifest rile sale; în aceast în elegere realizezi c tu nu e ti „EU SUNT”. 32. Când se îndep rteaz acest concept „EU SUNT”, nu mai r mâne memoria c „am fost” i c „am avut” acele experien e, îns i memoria se terge. 33. Cu apari ia conceptului primar „EU SUNT” începe timpul – cu dispari ia sa se sfâr te timpul; tu, Absolutul, nu e ti conceptul primar „EU SUNT”. 34. Când cuno ti atât „EU SUNT” cât i „EU NU SUNT”, atunci e ti Absolutul care transcende atât cunoa terea cât i non-cunoa terea. 35. Apari ie i dispari ie, na tere i moarte – acestea sunt însu iri ale lui „EU SUNT”; ele nu î i apar in ie, Absolutului. 36. Din nimicnicie a venit „EU SUNT”, ori începutul; nu exist individualitate, cunoa terea „EU SUNT” – nu individul – trebuie s se întoarc la sursa ei. 37. Meditând asupra cunoa terii „EU SUNT”, aceasta se stabile te gradual în sursa ei i dispare; atunci tu e ti Absolutul. 38. Începe s cuno ti „EU SUNT”-ul f cuvinte; trebuie s fii acel lucru i s nu deviezi de la el nici car pentru o clip – iar atunci are s dispar . 39. Cu diminuarea experien ei primare „EU SUNT”, toate experien ele au s dispar i numai Absolutul r mâne. 40. Pe adev rata ta stare s-a ivit acest subtil principiu „EU SUNT”, care e cauza tuturor relelor; „EU SUNT”, nici nu se pune problema r ului. 41. Indiferent ce încerci s devii, acela nu e ti tu; înainte ca înse i cuvintele „EU SUNT” s se fi rostit, acela e ti tu. 42. Deprinderea ini ial este „EU SUNT” i s-a ivit din t râmul celor cinci elemente i trei însu iri care nu sunt reale. 43. R mâi în cunoa terea „EU SUNT” f s te identifici cu trupul; cum ai func ionat înainte de apari ia cunoa terii „EU SUNT”? 44. Starea de a fi, acela este mesajul „EU SUNT”; de cuvinte, este comun tuturor; schimbarea începe numai cu fluxul min ii. 45. Credin a în „EU SUNT” ca fiind ceva precum un trup, o individualitate – iat cauza a tot ce înseamn frica; în absen a lui „EU SUNT”, cine s se team de ce? 46. Încearc s te consolidezi în conceptul primar „EU SUNT” pentru a-l pierde apoi i pe acela i a te elibera de toate celelalte concepte; în în elegerea irealit ii lui „EU SUNT” e ti complet liber. 47. Stând lini tit, fiind una cu tiin a „EU SUNT”, vei pierde toate grijile lumii, dup care i „EU SUNT” se va stinge, l sându-te ca Absolut. 48. L sând totul la o parte, consolideaz -te în „EU SUNT”; continuând în practica asta, vei transcende „EU SUNT”. 49. Centrul-însu i al acestei con tien e este însu irea „EU SUNT”: nu exist personalitate acolo, r mâi acolo i transcende-o. 50. Venereaz cunoa terea „EU SUNT” ca Dumnezeu, ca Ghid al t u; mesajul „EU SUNT” se afl acolo, fluxul mental este acolo; stai în „EU SUNT” i realizeaz c nu e ti nicicare dintre acestea. 51. În acest moment sus ii memoria „EU SUNT”; tu nu e ti acel „EU SUNT”, tu e ti Absolutul de dinaintea acelui „EU SUNT”. 52. Sim i „EU SUNT”-ul datorit celor cinci elemente i trei însu iri; dispar acestea, dispare i „EU SUNT” – dar tu e ti tot acolo. 53. R mâi focalizat asupra lui „EU SUNT” pân ce devii martor acestuia; atunci e ti separat – ai atins preaînaltul. 54. Aceast cunoa tere „EU SUNT” a ie it din starea de dinaintea ei i acum e cauza a toat suferin a; înainte ca „EU SUNT” s fi ap rut, erai fericit – revino a adar. 55. Când r mâi în „EU SUNT”, realizezi c orice altceva e inutil, i atunci e ti Parabrahman, Absolutul. 56. Cel care continu în acest principiu prin care cunoa te „EU SUNT” cunoa te tot i nu are trebuin de nimic. 57. Stai doar i cunoa te c „tu e ti” – „EU SUNT” de cuvinte; nimic altceva nu trebuie f cut; în scurt, vei ajunge la starea ta Absolut natural . 58. Ai dat în mod gre it aceast cunoa tere „EU SUNT” trupului i astfel ai dat margini Nem rginitului; iat de ce i-e fric de moarte. 59. Trebuie s realizezi c tu nu e ti trupul ori cunoa terea „EU SUNT”; tu, ca Absolut, nu e ti nicicare – i nici nu î i sunt necesare. 60. Cerceteaz autenticitatea conceptului fundamental al individualit ii tale, „EU SUNT”-ul, i acesta va disp rea; atunci e ti Parabrahman, Absolutul. 61. Este esen ial s fii convins de un lucru: conceptul original „EU SUNT” este fals; accept numai ce e util acestei dezvolt ri. 62. Înainte ca tu s i fi ap rut ie însu i ca „eu sunt”, erai cel preaînalt – Parabrahman; acum, pân ce impuritatea lui „eu sunt trupul” dispare, mâi neclintit în lini tea „EU SUNT”. 63. C derea ta a început cu apari ia lui „EU SUNT” – atunci ai f cut gre eala de a accepta trupul drept „EU SUNT”; tot ce s-a adunat dup aceea este ireal. 64. Nu e o glum : po i deveni Parabrahman chiar acum! E ti Parabrahman chiar acum. Focalizeaz i numai aten ia asupra lui „EU SUNT”. 65. A cui e cunoa terea „EU SUNT”? Cineva din tine are cunoa terea „EU SUNT”, „tu e ti”. Cine? 66. Cine poate cunoa te starea iluzorie „EU SUNT”? Numai o stare neiluzorie poate face asta: este Con tien a, Parabrahmanul, sau Absolutul. 67. Conceptul primar „EU SUNT” este necinstit, un farsor; te-a în elat s crezi ce nu este; focalizeaz puternic pe „EU SUNT” i are s dispar . 68. În sfâr it, trebuie s transcenzi „EU SUNT”-ul pentru a intra în starea Parabrahman lipsit de orice concept, unde nici nu tii c e ti! 69. Absolutul, ori Parabrahman, este anterior „EU SUNT”-ului, este starea nen scut – deci cum ar putea avea cunoa terea „EU SUNT”? 70. Orice cuno ti în momentul de fa este „EU SUNT”-ul, care e un produs al celor cinci elemente, trei însu iri sau trupul carnal, dar tu nu e ti nicicare dintre acestea. 71. Pentru cel care a realizat cunoa terea „EU SUNT”, ceea ce înseamn c a transcens-o, pentru acela nu exist na tere ori moarte ori alt karma. 72. Iluzia primar e numai aceast cunoa tere „EU SUNT”; eliberarea se produce atunci când cunoa terea se transform în non-cunoa tere. 73. Tu e ti chiar înainte de a putea spune cuvintele „EU SUNT”; transformarea ta în martor se produce în starea anterioar rostirii cuvintelor „EU SUNT”. 74. Când trupul moare, „EU SUNT”-ul trece în uitare, numai Absolutul r mâne; r mâi neclintit acolo, nimic nu i se întâmpl ca Absolut. 75. De la non-fiin la fiin , cum se cunoa te? Prin cunoa terea „EU SUNT”; r mâi în „EU SUNT”, apoi revii de la fiin la non-fiin . 76. Chiar acum, aici, e ti Absolutul, Parabrahman; ine cu fermitate de „EU SUNT”, continu astfel i se va dizolva – apoi e ti a a cum ti. 77. Pe starea de non-fiin s-a produs fiin a drept „EU SUNT”, cea care nu e important ; „EU SUNT” e important, r mâi acolo. 78. Mai întâi a venit „aham” drept „EU SUNT”, apoi „aham-akar” (identificarea cu trupul, ego); acum revino la „aham”; st ruind în asta, realizezi „aham-brahmasmi”. 79. Tu nu e ti nici „EU SUNT”-ul, nici activit ile purtate de fiin – tu, ca Absolut, nu e ti nimic din toate astea. 80. Cu transcenderea cunoa terii „EU SUNT”, Absolutul triumf . Starea se nume te Parabrahman, în timp ce cunoa terea „EU SUNT” este Brahman. 81. Cum erai înainte de mesajul „EU SUNT”? În absen a mesajului „EU SUNT”, numai starea etern Absolut triumf . 82. Cine ar fi fost martor mesajului „EU SUNT”, dac starea ta anterioar de non-fiin nu era acolo? 83. Un adept adev rat, persistând în cunoa terea „EU SUNT”, transcende experien a mor ii i ob ine nemurirea. 84. ine-te de aceast cunoa tere „EU SUNT” f de cuvinte i fiecare secret al existen ei tale i se va revela. 85. Ce din tine în elege aceast cunoa tere „EU SUNT” f de nume, rang ori cuvânt? Cufund -te în acel centru cel mai profund i fii martor al cunoa terii „EU SUNT”. 86. Accept complet cunoa terea „EU SUNT” drept sine i cu deplina convingere crede în dictonul „SUNT acela prin care tiu c SUNT”. 87. Realitatea triumf înainte de cunoa terea „EU SUNT”; trebuie s r mâi neclintit la sursa crea iei tale, la începuturile cunoa terii „EU SUNT”. 88. Când te-ai stabilit în starea Absolut de libertate ultim , cunoa terea „EU SUNT” devine „non- cunoa tere”. 89. Prima m rturie este aceea de „EU SUNT”, cea dintâi cerin a tuturor m rturiilor ce urmeaz , dar cui îi apare cea dintâi m rturie „EU SUNT”? 90. Frontiera lui „EU SUNT” (fiin area) i „EU NU SUNT” (non-fiin area) este locul exact unde se stinge intelectul – starea sa „maha-yoga”; fii acolo. 91. Recunoa te Atman-ul (sinele, sufletul) prin în elegerea cunoa terii „EU SUNT”, Atma-jnana, care e atotp trunz toare, f limite i infinit . 92. A st rui în cunoa terea „EU SUNT” este adev rata religie a fiec ruia; acord -i cinstea cea mai înalt ; astfel, vei birui suferin a i moartea. 93. Cine spune „Nu am fost” i „Nu voi fi” precum prezentul „EU SUNT”? El e cel ce a fost, este i va fi pentru totdeauna. 94. Când spui „Nu existam înainte de concep ie”, spui de fapt, nu prezentul „EU SUNT”, ci cel ce deslu te absen a prezentului „EU SUNT” era acolo. 95. Prinde-te de cunoa terea „EU SUNT” în medita ie i se va ivi realizarea c „EU” Absolutul nu sunt „guna” „EU SUNT” [principiu de fiin are sau caracteristic a fiin rii]. 96. Nu f nimic; r mâi numai în cunoa terea „EU SUNT” – „moolmaya” – iluzia primar , i astfel î i va sl bi strânsoarea i se va pierde. 97. În adânc medita ie, insuflat numai de cunoa terea „EU SUNT”, i se va revela intuitiv cum a ap rut aceast „EU SUNT”-ire. 98. Cunoa terea „EU SUNT” înseamn con tien , Dumnezeu, Ghid, Ishwara, dar tu ca Absolut nu e ti nimic din toate astea. 100. Trebuie s în elegi c „EU SUNT” e înainte chiar de apari ia oric rui cuvânt, gând sau sim . 101. Principiul l untric „EU SUNT” este comun tuturor i nu are niciun atribut; este principiul a toat fiin area. 102. Identific -te cu cel mai înalt principiu din tine, cunoa terea „EU SUNT”. Aceasta te va în a la statusul de „Brihaspati” – st pân al zeilor. 103. Aceast cunoa tere „EU SUNT” care a venit spontan i pe care ai sim it-o gradual este principiul copilului ne tiutor, starea „Balkrishna”. 104. Acest „EU SUNT” sau stare Balkrishna are un uria poten ial. Aici, „Bal” înseamn trupul carnal de copil i „Krishna” înseamn necunosc tor. 105. Pentru a te descotorosi de sim ul minte-trup, ori identitate, absoarbe sau cufund -te în „EU SUNT”; ulterior, „EU SUNT”-ul se va contopi în firea lui suprem . 106. Cel mai înalt tip de repaus este când „EU SUNT” i „EU NU SUNT” sunt uita i, amândoi. Se nume te „Param Vishranti”, care înseamn uitarea suprem a toate cele, cea de la sfâr it. 107. Ob inând i în elegând cunoa terea „EU SUNT”, stai retras în aceasta i nu r ci pe nic ieri. 108. Odat ce te-ai fixat în „EU SUNT”, vei realiza nu aceasta e starea etern . Dar tu e ti etern i str vechi. 109. Secven a este „EU SUNT” – martorul – înspre întreaga manifestare; apare simultan. „EU SUNT” disp rând, ce mai r mâne? Tu e ti „Acela”. 110. Ceea ce spun e simplu; când „EU SUNT” se înal , totul apare – când „EU SUNT” se stinge, totul dispare. 111. Tu vrei s i spun ceva despre manifestarea post-„EU SUNT”, în timp ce eu te conduc la pre- „EU SUNT” – Absolutul. 112. Nu î i spun ce este real, deoarece înse i cuvintele îl neag . Orice î i spun nu este adev rul, deoarece a ie it din „EU SUNT”. 113. Eu te duc la sursa „EU SUNT” iar i iar; ajungând i fixându-te acolo, realizezi c nu exist „EU SUNT”! 114. Nu exist explica ie cum s-a în at aceast mân , aceast con tien ori cunoa terea „EU SUNT”. Dar odat ap rut , vibreaz continuu prin „gune”. 115. Trebuie s tii cum s-a produs acest „EU SUNT”, fiindc e singurul lucru prin care po i descâlci întregul mister. 116. Pe Absolutul t u pur, care e f de form , f contur, a ap rut aceast cunoa tere „EU SUNT”, care e tot f form , f contur. 117. Aceast cunoa tere „EU SUNT” a „ap rut” spontan pe starea ta Absolut , a adar este o iluzie. 118. Aceast cunoa tere „EU SUNT”, „sattva” [realitate], nu se poate sus ine singur , deci are nevoie de „rajas” (ac iune) i „tamas” (rezisten ) pentru sprijin. 119. Singura „sadhana” (practic ) este de a gândi: EU NU SUNT trupul, dar EU SUNT cunoa terea „EU SUNT” cea f de form , f de nume, ce luie te în acest trup. 120. Când te men ii pentru un timp suficient de lung în „EU SUNT”, cunoa terea „EU SUNT” îns i î i va clarifica totul. Nu e nevoie de nicio cunoa tere din afar . 121. Convingerea este singura tehnic i singura ini iere prin ghid este: tu nu e ti trupul, ci doar „EU SUNT”-ul f de cuvinte. 122. Când vezi limpede c „EU SUNT”-ul e cel care se na te, te separi de el ca fiind cel nen scut. 123. Odat ce „EU SUNT”-ul dispare, ceea ce mâne este Originalul, care este necondi ionat, f atribute ori identitate: Parabrahma, sau Absolutul. 124. Absen a lui „EU SUNT” nu este experimentat de „cineva”; trebuie s fie în eleas într-un mod în care cel care experimenteaz i experien a sunt una. 125. Cunoa terea „EU SUNT” care a ap rut în copil rie este o fars , fiindc te-a determinat s crezi iluzia ca fiind adev rat . 126. Aceast cunoa tere „EU SUNT” s-a realizat în tine – apoi a început observarea. Acel „Cineva” care observ e separat de lucrul la care e martor. 127. Medita ia este aceast cunoa tere „EU SUNT”, aceast con tien meditând asupra sie i i dezv luindu- i propriul în eles. 128. Când meditezi asupra cunoa terii „EU SUNT”, cum ar mai putea exista întreb ri la acest nivel? Acesta este începutul cunoa terii. 129. Folose te nume, form i chip numai pentru activit ile lume ti; altfel, p streaz numai cunoa terea „EU SUNT” f sim ul trupului – dincolo de nume, form ori chip. 130. Nu e nicio alt tehnic în afar de tehnica „EU SUNT”; convingerea ferm c „EU SUNT” înseamn numai i numai „EU SUNT”. 131. Aceast convingere se poate înt ri prin medita ie, iar medita ie este atunci când cunoa terea „EU SUNT” r mâne în acea cunoa tere. 132. Cel mai de seam miracol e acela c ai primit vestea „EU SUNT”; e evident în sine. Înainte de a cunoa te c „tu e ti”, ce alt cunoa tere ai avut? 133. Medita ie înseamn c , având un obiectiv, ori teptând ceva, tu e ti acel ceva. Fii numai fiin a „EU SUNT”. 134. Nu identificându-te cu trupul trebuie s te terni în medita ie. Cunoa terea „EU SUNT” este cea care mediteaz asupra sa. 135. Când acest „EU SUNT”, ori prezen con tient , se contope te în sine i dispare, atunci rezult starea „Samadhi”. 136. Înc în pântece, cunoa terea „EU SUNT” este într-o condi ie latent . Principiul na terii este cel care con ine totul. 137. Principiul na terii este „Turiya” (cea de-a patra stare), care înseamn de acolo de unde este con tien a. 138. Experien a c „EU SUNT”, ori c exi ti – aceasta este „Turiya”. Cel care cunoa te „Turiya” este „Turiyatita” (dincolo de cea de-a patra stare), care e starea mea. 139. „Turiya”, sau „EU SUNT”, este înl untrul con tien ei care e produsul celor cinci elemente. 140. Pentru a te fixa în „EU SUNT”, sau „Turiya”, trebuie s în elegi acest principiu al na terii. 141. „Turiya”, sau „EU SUNT”, este întotdeauna descris drept starea-martor ce vede prin trezie, visare i dormire. Iar „Turiyatita” e dincolo de asta. 142. În absen a conceptului de baz „EU SUNT”, nu exist gând, nu exist con tiin i nicio con tien a existen ei. 143. Împreun cu trupul i principiul l untric „EU SUNT” e totul. Înainte de asta, ce era? 144. Aga -te de „EU SUNT”, care e singurul t u avut, mediteaz asupra lui i las asta s i dezv luie toat cunoa terea ce trebuie s vin . 145. Ar trebui s te identifici numai cu aceast cunoa tere l untric „EU SUNT”. Asta e tot. 146. A terne-te în medita ie identificându-te cu „EU SUNT”, st ruie numai asupra lui „EU SUNT” – nu asupra cuvintelor „EU SUNT”. 147. Uit complet de disciplinele fizice în aceast conexiune i fii numai cu acea cunoa tere „EU SUNT”. 148. Ai nevoie de vreun efort special pentru a cunoa te c „e ti”? „EU SUNT” f de cuvintele în sine este Dumnezeu. 149. Trebuie s împline ti f duin a c eu nu sunt trupul, ci numai principiul l untric „EU SUNT”. 150. Când devii „EU SUNT”-ul, acesta î i va revela întreaga cunoa tere; nu trebuie s o cau i la al ii. 151. Conceptul primar „EU SUNT” apare spontan i este sursa tuturor conceptelor – a adar totul e doar un amuzament mental. 152. Aceast memorie „EU SUNT” nu e nici adev rat i nici fals – este lipsit de ambele atribute. Acea memorie a fiin rii doar pare a exista. 153. „EU SUNT”-ul însu i este lumea; mergi la surs i afl cum a ap rut i când. 154. Convingerea c „EU SUNT”-ul i lumea nu au existat vreodat i se poate produce numai Parabrahmanului (Absolutului). 155. A te fixa în „EU SUNT”-ul cel f de nume i form este în sine eliberare. 156. Cunoa terea ce premerge gândului – „EU SUNT” – este t inuit de trupul omenesc ce se hr ne te cu suflul vital i cunoa terea Sinelui (Prana i Jnana). 157. Odat ce atingi starea de „EU SUNT” i e ti con tient numai de aceasta, vei fi transcens toate pornirile („Vasanas”). 158. Fii una cu Sinele, „EU SUNT”-ul; de e necesar, leap cuvintele „EU SUNT” – chiar i de ele, tu tii c ti. 159. „EU SUNT” este con tiin a de dinaintea gândurilor – nu poate fi pus în cuvinte; trebuie fii, pur i simplu. 160. „EU SUNT”-ul din tine a ie it din „EU SUNT”-ul din p rin ii t i – dar numai atunci pot fi ei numi i p rin i! 161. „EU SUNT”-ul este divinitatea din tine i cauza sacrei repeti ii („Japa”) din respira ia ta a lui „So Hum” (EU SUNT „Acela”). 162. Absolutul nu cunoa te c „el este”; numai când cunoa terea „EU SUNT” a ap rut spontan a tiut c „el este”. 163. Devino priceput în în elegerea a ceea ce î i expun; vorbesc despre s mân a lui „Brahman” sau „EU SUNT” – asta e ceea ce s desc în tine. 164. Numai acea stare „Brahman” sau „EU SUNT” poate cuprinde totul i e întreaga manifestare. Trebuie s ui i totul i s te contope ti cu Brahman. 165. Orice este creat este creat prin cunoa terea „EU SUNT” – nu e o alt cale, numai aceast convingere. Asta e totul! Numele i trupul se nasc din „EU SUNT”. 166. R mânând în „EU SUNT” (care este Dumnezeu), n-ai mai vrea s -l p se ti – astfel el nu te va mai p si! 167. „EU SUNT”-ul este acolo i f ca tu s spui asta. Odat ce ai în eles „EU SUNT”-ul, nu mai e nimic altceva de în eles. 168. Când e ti fixat în „EU SUNT”, nu mai exist gânduri sau cuvinte – e ti totul i totul este tu; ulterior, chiar i asta se stinge. 169. „EU SUNT” e lipsit de ego; po i deveni observatorul lui numai fixându-te în el. 170. Observarea i se produce Absolutului odat cu apari ia lui „EU SUNT”; numai atunci cunoa te el este. 171. St rile de trezie, visare i somn profund corespund numai lui „EU SUNT” – tu e ti deasupra acestora. 172. Când te cufunzi în adânc, nimic nu e acolo, niciun „EU SUNT”; „EU SUNT”-ul se contope te în Absolut. 173. În elege filosofia „EU SUNT” i separ -te de ea, transcende-o. Doar fii. 174. Povestea noastr a tuturor începe cu „EU SUNT” – este izvor atât al suferin ei cât i al fericirii. 175. Anterior apari iei formei în pântece, carnalul ia forma „EU SUNT” – iat ce apare dup nou luni. 176. Fixeaz -te în „Bindu” (punctul) „EU SUNT” i transcende-l. „Bindu” înseamn dualitate (Bin = f , Du = doi). 177. „EU SUNT” este cel care cerceteaz „EU SUNT”-ul, se descotorose te de el i se fixeaz în Ve nicie. 178. Cunoa terea „EU SUNT” este Dumnezeu. Dac în clipa asta nu e ti capabil s -l în elegi, atunci venereaz -l numai. 179. Dac preferi, desemneaz i „EU SUNT”-ul drept „prarabdha” (destin); devino una cu el – astfel îl po i transcende. 180. Al turi de cunoa terea „EU SUNT” apare spa iul i lumea. Când cunoa terea „EU SUNT” apune, lumea ia sfâr it. 181. intuie te în tine ideea c „EU SUNT”, sau „fiin area”, este întemeietorul întregii manifest ri; atunci, „EU SUNT”-ul însu i te va ajuta s te fixezi în „EU SUNT”. 182. „EU SUNT”-ul este observat de c tre Absolut – f de sim uri sau ochi; observarea se produce pur i simplu. 183. Te prezint „EU SUNT”-ului t u; primul pas este s meditezi asupra lui „EU SUNT” i s te fixezi în acesta. 184. Poart în tine convingerea c aceast cunoa tere l untric „EU SUNT” este Dumnezeu. 185. Celui care mediteaz asupra cunoa terii „EU SUNT” îi devine limpede tot ce ine de t râmul con tien ei. 186. Mergi oriunde, dar nu uita niciodat c aceast cunoa tere „EU SUNT” este Dumnezeu. Prin medita ie constant , zi dup zi, aceast convingere are s se înt reasc . 187. Nu- i f niciun fel de griji, st ruie te numai în „EU SUNT”; vine clipa în care acesta î i va dezv lui toate tainele. 188. Capcana na terii i mor ii tot din „EU SUNT” decurge; realizeaz acest fapt, st ruie te asupra ideii i transcende-o. 189. Fixeaz -te în „Paravani”, „EU SUNT”-ul f de cuvinte – îns tu, Absolutul, nu e ti aceea. 190. Adev rata ta identitate – Absolutul – este anterior „EU SUNT”-ului. Cum i-ai putea croi ve mânt acestuia? 191. Ghidul meu m-a înv at c „EU SUNT”; am meditat numai asupra acestui lucru. Condi ia mea original este de a fi în acea stare în care nu exist „EU SUNT”. 192. „EU SUNT”-ul s-a produs i lumea astfel s-a scocit. Înainte de asta nu aveai mesajul „EU SUNT” – existai, dar nu cuno teai asta. 193. În starea infinit , starea „EU SUNT” este temporar ; nu renun a la adev rata ta perspectiv , altfel vei fi am git. 194. Prinde-te bine de „EU SUNT” i toate obstacolele se vor n rui; vei fi dincolo de t râmul trupului i al min ii. 195. Întreaga problematic exist fiindc „EU SUNT”-ul e acolo – „EU SUNT”-ul disp rând, nu se va mai ridica nicio problem . 196. În elege „EU SUNT”-ul, transcende-l i vezi „fiin area”, lumea i Brahman sunt nereale. 197. „So Hum” japa (declama ia, recitarea) continu neîncetat în pulsul t u, indicând „EU SUNT”-ul; acordeaz -te cu el prin recitare. 198. Recitarea lui „So Hum”, indicatorul „EU SUNT”-ului, trebuie c e de demult – este anterioar cuvintelor. 199. „EU SUNT” este singurul Dumnezeu la care s te închini – odat satisf cut, te va conduce la surs . 200. Un „Jnani” este cel care a ajuns la o concluzie deasupra materialului brut „EU SUNT” i st separat de acesta. 201. Acel sunet neauzit, descântecul „EU SUNT”, este o aducere-aminte c tu e ti Dumnezeu. Pentru a în elege i a realiza asta, mediteaz asupra lui. 202. E ti în „EU SUNT” f niciun efort – a adar fii acolo. Nu încerca s interpretezi „EU SUNT”-ul. 203. „EU SUNT”-ul în form trupeasc poate atinge cea mai înalt stare – dac îl accep i i st ruie ti acolo, te eliberezi de na tere i de moarte. 204. „EU SUNT”-ul este o prevestire a Absolutului, o iluzie temporar ; cel care cunoa te asta cunoa te principiul etern. 205. În pântece, „EU SUNT” este latent; la trei ani se înal spontan; exult la vârsta mijlocie i sl be te la b trâne e – într-un sfâr it, dispare. 206. Adu- i aminte de asta, dac vrei de mine sau de locul sta s i aduci aminte: adu- i aminte de cunoa terea „EU SUNT”. 207. Identitatea trupeasc nu poate cuprinde aceast cunoa tere – cunoa terea „EU SUNT” trebuie s cuprind aceast cunoa tere; când cunoa terea st ruie te asupra cunoa terii, se produce transcenderea cunoa terii. 208. Acest „EU SUNT”, oricând e savurat dincolo de trup, este destinul t u; st ruie te în el i el însu i i va spune propria lui poveste. 209. Când st ruie ti în destin ca „EU SUNT”, realizezi c nu exist o moarte a ta, ci o dispari ie a „EU SUNT”-imii. 210. În elege „EU SUNT”, transcende-l i realizeaz Absolutul. Într-o astfel de simpl manier nimeni altul nu a enun at aceast profund înv tur .