Sunteți pe pagina 1din 3

Neomodernismul nichitastanescian

Incepand cu 1960, lirica romaneasca abandoneaza subordonarea fata de politic rev


enind treptat la principiile estetice . In acest context apare o noua generatie
de poeti ,ale caror versuri abordeaza o noua forma de modernism , in lipsa altor
modele . Dintre acestia se pot mentiona nume remarcabile precum Nicolae Labis ,
Nichita Stanescu , Marin Sorescu .
Dupa Mihai Eminescu si Tudor Arghezi , Nichita Stanescu este al treilea inovator
al limbajului poetic in literatura romana .
Etapele creatiei :
1) Prima etapa cuprinde volumele de tinerete Sensul iubirii si O viziune a se
timentelor . Versurile exprima exuberanta specifica adolescentei . Eul se afla in
armonie cu sine si cu lumea,care devine treptat singura certitudine ; teme si m
otive folosite : trezirea din somn , lumina , rasaritul , zborul , transparenta
.
2) A doua etapa: lirismul devine interiorizat si reflexiv : Dreptul la timp ,
11 Elegii , Oul si sfera , Rosu vertical , Necuvintele , In du
nta lirica se scindeaza , timpul este perceput in mod dureros . Se creaza un cup
lu simbolic creator opera . Poetul incepe sa abordeze miturile, in versiuni orig
inale . Eul incepe cautarea tragica a sinelui . Apare si tema necuvintelor consi
derate de poet ca unicul limbaj propriu creatiei lirice .
3) A treia etapa contine volumele Maretia frigului , Epica magna , Oper
fecte , Noduri si semne . In aceasta etapa se poate vorbi despre afrimarea unei or
entari lirice proprii (nichitastanescianismul) . Poezia devine profund metaforic
a si simbolica . Pentru poet, liricul este singura realitate acceptabila . Poezi
a nu se scrie cu cuvinte, ci cu sine insusi .
Trasaturi generale ale lirismului nichitastanescian :
- versuri care contrariaza permanent cititorul ;
- eul liric se afla intr-o permanenta confruntare cu sinele ganditor si
creator ;
- poeticul este redefinit , luand nastere un nou limbaj liric , necuvint
ele ;
- poezia este singurul mod de cunoastere deplina a lumii si de participa
re la creatie ;
- sunt abordate toare marile teme ale liricii in viziune filozofica ;
- deseori ofera o perspectiva ironica , ludica a realului ;
- elementele abstracte sunt exprimate foarte concret , disparand limita
dintre cele doua , astfel ca poezia are mai multe nivele de semnificatie ;
- limbajul liric este ambiguu pana la nefiresc si ermetic .

Lectia despre cub


Se ia o bucata de piatra,
se ciopleste cu o dalta de sânge,
se lustruieste cu ochiul lui Homer,
se razuieste cu raze
pâna cubul iese perfect.
Dupa aceea se saruta de numarate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
si mai ales cu gura infantei.
Dupa aceea se ia un ciocan
si brusc se farâma un colt de-al cubului.
Toti, dar absolut toti zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colt sfarâmat!
Introducere: vezi mai sus
Cuprins:
Versurile deschid volumul Operele imperfecte aparut in 1979 si reprezin
ta o arta poetica deoarece pun accentul pe relatia dintre creator opera si publi
cul receptor . Pe de alta parte, poezia este si o meditatie in stil neomodernist
despre miracolul frumosului vazut ca forma de perfectiune . In acest sens poezi
a isi justifica pozitia initiala in cadrul volumului ,care are ca problematica e
sentiala drumul catre perfectiune . Nu intamplator, el se incheie in mod simetri
c cu Lectia despre cerc , o alta metafora a creatiei si receptarii absolutului pri
n arta .
Tema poeziei este conceptia despre perfectiunea artistica dintr-o dubl
a perspectiva , cea a creatorului ( poet ) si cea a publicului receptor . Totoda
ta este prezenta si tema creatiei surprinsa in procesul realizarii ei . De aseme
nea, poetul abordeaza tema moderna a imperfectiunii in arta vazuta ca o replica
la estetica uratului .
Titlul contine substantivul lectie , care alaturi de verbele impersonale din te
xt ilustreaza un punct de vedere didactic prin care artistul considera ca poate
sa dezvaluie celorlalti calea de urmat pentru atingerea perfectiunii . In acest
fel, interesul autorului se concentreaza de la inceput pe creatie vazuta ca o re
latie dintre creator si publicul sau ( lumea ) . Titlul mai contine si metafora
centrala a poeziei cu valoare de simbol , cubul . Acesta este un corp geometric
ce sugereaza perfectiunea, dar totodata si o creatie a omului , deci , imperfect
a si artificiala . Prin el , poetul neomodernist surprinde paradoxul creatiei um
ane, perfecta si imperfecta totodata .
La nivelul versificatiei, cele 13 versuri formeaza o singura strofa ca
re nu respecta regulile prozodiei clasice ( vers liber ) . Totusi, ritmul interi
or sustinut si prin repetitii da versurilor o muzicalitate aparte, ce transmite
intensitatea actului creator .
Textul poetic este stucturat in 2 parti .
Ø Prima parte este formata din versurile 1-9 si exprima figurat, prin metafor
e, etapele muncii artistului in incercarea de a obtine desavarsirea . Dintre gest
urile necesare crearii obiectului perfect fac parte : participarea organica la ac
tul creatiei ( se ciopleste cu o dalta de sange ) , atingerea magica a creatiei cu
vederea interioara a esentei lucrurilor ( se lustruieste cu ochiul lui Homer ) ,
transmiterea scanteii divine , iluminarii necesare operei de arta ( se razuieste c
u raze ).
A doua etapa este manifestarea iubirii fata de creatie in toate formele ei , pro
gresiv : iubirea creatorului fata de opera sa , iubirea celor din jur fata de ac
easta dar si iubirea care inobileaza a infantei , care flateaza orgoliul artistu
lui : dupa aceea se saruta de nenumarate ori cubul / cu gura ta , cu gura altora
/ si mai ales cu gura infantei .
Ø In partea a doua a poeziei, perspectiva se schimba total si surprinzator ,
fapt exprimat si prin adverbul
brusc . Gestul sfaramarii unui colt al cubului exprima printr-o metafora faptul pa
radoxal ca perfectiunea creatiei poate fi perceputa numai prin imaginea imperfec
tiunii: Dupa aceea se ia un ciocan/si brusc se sfarama un colt de-al cubului .
Ø In ultimele 3 versuri , poetul ironizeaza viziunea majoritatii care , la un
ison, apreciaza artificialul , imperfectul multumindu-se doar sa viseze la perfe
ctiune : Toti, dar absolut toti, zice-vor: <- Ce cub perfect ar fi fost acesta,/de
n-ar fi avut un colt sfaramat!>
Repetitia pronumelui toti subliniaza antiteza dintre creator si ceilalti in ceea c
e priveste receptarea creatiei .
Expresivitatea textului provine in primul rand din metaforizarea limba
jului simplu . Imaginile artistice devin semnificative prin asocierea neobisnuit
a de cuvinte (a se da exemple diverse !)
In concluzie , in aceasta creatie de maturitate poetul modern Nichita
Stanescu reuseste sa exprime foarte sugestiv problema creatiei artistului pe car
e o situeaza dilematic intre creator si publicul receptor .
Note
1. Concluzia se poate dezvolta in functie de cerinta eseului
2. Introducerea trebuie sa contina: referiri la autor, la etapele creatiei, int
egrarea poeziei in etapa corespunzatoare, eventual chiar sublinierea unor trasat
uri ale lirismului nichitastanescian.