Dr. VIOREL T.

MOGO~

VOL. II

Q
EDITURA DIDACTICA ~I PEDAGOGICA, R.A. BUCURE~TI, 1998

ClJl'RINS

I. Aleruia ulimentura I.S,B.1'\,tJ77>-7>()-SJ(i7 -5

('aurul t'lillp<lh1t!cniL' ... F<lcillri implicilti Antigellii in ilparitiil alimcntar: nlergiei alinunt.m-. .

.... 12 ...... .1 2
.12 .

('anlclL'ri!-!lid hiolngicc.

lizicc ~i i munochimicc
all'rgizanl ~i c.rr.rctcristici!c

Surs» ;licrgenilllf alimcntur: .. l'rincipalclc nli mente cu potential lor M'Il~ihilizallte ..

....... 12 ............ .14

........ . .l f I<l .... l<l

('"iie Ul' 1'~lrul1ucre" "nti~el1illlr alimcnt.ui I'reJisp"zitil' credi tara l-'ilcluri c.tfl' inlllll'nlcaz:1 sell~ihiliz;-Irea". 1';IItJt!enia ;llcrgit'j nlirnentnrc
l'illt1t!Cllir\

. ........................................

pseuJ'J,ilt'rgiei

MIHJil"il';-lri It_'l.illllall' ill alergia M;1I1irc,t<'lriclini cc l)i;It!1l11~liclil ilkrgici .rl inu-ut.rrc

/\n:lllll1l'/a ..

alimcnt.malirnentara
.

. . .
. . ..

20 21 ... 24
.... 2h

27
.33

.l urna lui" I i mvntn r.. I)"tl" p"r"clillllT ,j lit, LtI"r"ttlr. .. TL',tL'l'lltallall' ... Teste dl' cvi dcruier« 111vitro a iI1lUlltlt!hllntlillc!llr Testul de t'liht...'r;lft' ,I hist.uninci din haZilfilc.. Elihcriln:if mcdi atoril or limfocitari .
I:tl/jlltlrili;l s;lllguin;1

................ . . .
It! I~ specifice. . .................................. . ..................... . . .........

.33 .34 35 35
... 37 3k .... .3k 31' 31' 31' 3:-; 3H .31'

(·I)P~TI.:-'h!

tD

Jl)l)S.

sun t

I"l"I("f\;tll'

TO;t1l' drcptur i!c <t-"upra 'Il'C."-Il"i l~dit.i! lidirurii l rid.u-ricc ~i 1\·J;lgog.in·. R.A

('rt'~lerL'a Itll';iI;l ;1cozi nulilul or.. Tcstul dr- Ir;lIlsl'llrln;II't' 11I11j"llhlllslidl . Tcstul de inhibiti« Aniicorpi: Sl'ril·i ... ('(lpnl<lntil'lIrpii. Iliptlpn1lc'illl"llli" . . .
. .lIllTfl'ltiv;1 .

II lIlit!r;~lrii kUL·Pl·ilafl'.

. .
. . .......................
.................... . . .

3K .3:-;
.31' .3t) . .. 3<l
~I ~I

Ilil" "iuerillt'lllia Hitlpsi;1 il1tcslillaUI lliL'tdt' Ul" t'xci udvn, I )ictt' 111;lrl';1I rcstrictivc. I)ict:llllit!tlilnligcnic;i.
l)iClilllligtl<lllligCllic:1 J)icl;ll'IL'lllClllar;~1

RI"t!;Il·t"r: Dr. Biallt·a Tl"hl](lInl;ll·tor: Allt'"

VASILESCl!
- DUMITRlJ

C"pt·II,,·

PETA Eil'Il" DRACil1LEI

!liet;', hidric.i . . I Jictv cu rxcl udc-rc-a gr.lual;1 .1 ali rncutclor. Tc:-.ll' dv pn lVOl'<Ul' . i"cstc Ul' pnIVIIl"OIn' "open". TC:--.1l'lk pru"Pl';lrl' "blmcl'". Tl'slul de prll\/IIClrt' suh ctllltnd \.'I)u()scllpil'... lx.uncuul Tl~sllillk
Tl~Sl111

43 J3 .45 . ..~5 . .Jk . .4:--: ..5U .

jJ

r;lui(111I~ic t!astrtlilltC'slin<l!
!)J"I

S:.
.

I\'I u,':Irl'

prin

Ul'

prll\,tIC;lrl~

in_il'clil xubcut.m.nc suhlill~lIal;l.

Tr"I;1I11l'lltul dietetic ()hil'dlvL"ll' Uit'l,'ll'r;q)it'i. l'rinripi i Jivlllll'r;lpin.'

...53 ... 53 ... .53 ........•... 5.+ .55

Conduila praclicil Dicle de cxcl udcre .. Regimul ulimeurar Regimlll al irncntar Regill1ul alirncntar Regill1ulllliml'lllar Rcgimlll alime-ntar Rcgilllul alunentar Regimul alirncntar Regimlll .rlirncutar Regilllul alimentar Regimul Regimul Hcgilllul Regimul Regillllli H.l'gillllli Rcgirnu] Re~illllli alimcnr.rr nlimcutar »Iimcnrur .rlimcnrur nlirnentar ulirncutnr ali mcntur nlimentar

...60
r:1r;1 l<lpIC ... 1">1r,1 ... "" ~-;ir:lgrilu ~j derivate f:1r:i pururnh .. 1;1nl cerealc. f~r;1 carne til' viUi sal! vitcl . r~r{l c.. arne de pure. n'lr:'l pC~Il' .. l'<1r;ls(llallaccl' ... ..6() .. li2

Masur:

diclnter"l'ict' profil.rcticc Lviturca produselur ntirncntare eu erect carcinogcn direct

. hngate In suhsttll1tl' . .

.... lJ6

...96
. lJ6 . 1l7 ...IfKI
. ..... J(KI

.........67
.. .ti<)

.. .7(1 .... .72 ...72

..... 72

l Iidrucarburi pol iciclice arornatice . Aditivi ~i cuntarninanli alimentari ..... Suhsl;llli.l' Ctlncerigt!ne prczcnte natural I!) uncle vegdillc ..... NitroDllllinl' ..
it

M{)u;dil;"il_i dictt1ter;lpicl' de reduccrc

c;'HciIlPg_l'-ne.zei imenurrc al

indire cte ..

.102 ...102 ... 103 .. .103 .104 ... .105 .106 ... 106

Rcducerca consumului de gnlsimi . ('Ilmhaterea consumului protcic cxagerat.. Rcduccrca aporlului de xarc .. Rcduccrca surplusului pondcral ... Reducerca consurnul ui de alcol.l1 . CnrcL~\i:t deficientelor anumitor nutricnti

...... .72
..73

r:,r;) nira

curclIhitilCl'C.
Ct1111 POZl'C .

l1Ir:l rutaccc, liinl crucilcrc t";ir;llili:ICl·l' fiIr;'i kgumilll.JlIsL'. r:if:i urnbcl it'cre r'flr:i f(lS(ICCC .
..

Regill1ul nlimentar f;1f:lIl1CrC Regimlll alirncntnr rMII nuci .. I{e~illlul ali mentar Feingoltl ...

...73 ..73 ....... .73 ................. 73 ...73 ..73 ...73 . .73 . 74 . .74
..75

Crcsterc» aportului de fibre al imcntarc.. . . . Crc~lere<-l aptlrlului de suhstant« .rtimcntarv cu pl.ltcnl,'<I' anuc.mccngcn Fibre .rlimcntare

... 106
.. .106 ... .1 II . .. .1 14 ...121

Viiarnina
Vitamin"

A ..
('.

Vitamin" E. Selcniu .... 1'"lifcl1llli lnhibitori n.uural i prnteazil·j. smtcuci .

...125
.. .1 25 ... .125 ... .126 ... 126 .... J21'> I ... J37

Rcgimut

alimcntnr

f{lr;"!

alimcntc

hl.lgillL'

III ili~laJ11illn ...

Regillllll alirncntar Regilllul alinu.ntar Diele rulalnrii

f:irri aliment« 1";1r;1limcntc a

histumino-elibcratoare hll~atc III iir.unina .

75
. .75 .. 75

IzntitlL·.ianat,i ~i indoli Antioxidant! alirncntari l Jnii (llllinu(lcizi

Ilip"scnsihilizarl' .. I Iipoxcnxihilizan- specilidl ornla. Skcpiofilaxic tJit!cstivii .... I'epltlllnierapic prepnllldia/rt .. Ilipllsl'.llsihilizare speci lie;1 xuhl ingll;d;I . Ilip"scnsihilizarespceiric'l parl'lltl'ral,j . Iliposeusihil iza rr Ilespccilic~ parl'nten.t~ .. Cura ludromincralf . Prui"iiaxifl dielnlcfilpic;l;1 ;i1ergiei alinu.nt.rrc . prim''''I. ,,'cundar" .... ~i filolerapia alllialcf~ic;l.

.......76 ..76 .77

.... 77 ..77 .77 77

Calciu Zinc. l-icr Vit.unina B2 Vu.nnin.r Bb Alirnentc ll11hll!-!~ti1c ell principii

40
nutritive ;IVr"IIlU plllcnl.ial de rcdu: ..,cfl' ·

. .. 71>
.. .7<) ..74
..'<';1

Prufilaxia
I'rnlilaxi" F;lfmacnlcrapi;1

.s:
I"l'''
Zinc .. Fihrr alimr-ntnrc . Ali mente naturale rccomandatc ~i [ructv ... I'e:-.tc11Cl'anic.. PnHJu:o.l' din gcrmt'ni
l.ct!lIlllL'

2. (:"n:iIHlgeneza
('aurull'tiopatngenic ~i icziullai. (';lrcin(lge.Ill':~(l tJirecW.

de udgine alimentura
..1'4

in prnlil;txia

c.'lllccrului.

Aditi vi nlimcnr.rr: ..... ('tlillamin;lIll,i illirncntari . I [idrocarhuri f)(J/ iciclicc aromaticc .. ('arcillut:l'lli prezcllt_i natural in al irucnte. Nitroz.uuinc!« .. A/ti factofi carcinogeni .
('~Iei 1]( 19cncza i ndircctn r

.ss
.1'11 . .<.;7
.HS

.k.j

de grilli ... pentru prcvcuire.: "panl.iei .mumiior forme

.... J 54 . .15.1 . 155 .. .155 .... J57 . .I5i<

f)"'ldil'dt' Recnm;IIl·t!flri dicuucrapice

BS .90
. ..... <)0 ... (j(l

. Crcstcre» aptlrlului de gr;-Isillli . EXL'cslIl de proteil1l" .ilimentarc Alcoulul Fihrch- alimcntarc Dcficicntcle .mumitur clinic ~i de Jahurillnr rnicronutricnti ....

Itlcaliziltt' c.mccr . Cancerul I")r(ll ~i laringian . ('aneentl c~llragian .

('(1

ue

. .15<) ... .159 . ... .15<) .. .160 . . .lliO .J 61 .161 ...161 .162 ..162

............

92

nccrul g;lslric ClIllcerulctllorect;.lI Caucerul Cancerul C'anccrul Cancerul in boal;!

...93
....... '13 .. 44 .94 ..96 Ahmcntatia

Diagnostic Tratamenl

dietetic

hepatic . pulrnonar . de san ~i endornctru . de prostat~ ... canceroasa .

dietoterapiei . . Principii dictotcrapice . Adaptarea regirnului alirncntar I" modificari!c apnratului digestiv indusc de terapia anticanccroasa . . Canccrul de cap ~i gflt . Cancerul esnragiall Ohiectivcle Cancerul gastric Canccru] de pancrcas , Cancerul ; ntcsti nul ui subli rc . Cancerul de colon .

.162 . .164
. . lk4 .Ik6

....187 ... 1kl->

... .141 ..1'15 .147

I IipogliL·cmii lc maniteste . Prcvenirca instal:lrii hipoglicemiilor ~i a ounplicatiilor acestora . SlIr..C alimcnturc de Ilidra[i de carbon fnlnsitc ill llil'ol'licclllii ... Alimuntati» utili/;It;, in diverse forme cl inice ak llip"l'lin>[lliilur. . Ilipnglicelllii u~narc . I Iipugliccl1lii medii . llipoglicernii severe . .
Parlicularit:1~i dictutcrapicc in hipnglicl'lllii. llipl)glicenlii sccundarc medicatici ilipllgiiccmi(lllte Ilipoglicemii a jcun lnsulinoame . Turnori extrapuncrcaucc .

. . .
.

253 154 .25k

2hl 261

. ..... 262 ...... 263

...... 263 ................. 2h3

3. Intulerunta la ~llIten
Cadrul eliopalngcnic Eliningie Factnri gcnetici Factori de rncdiu . . si lezinnal . .

..170 ..27(1 ....... 270

..270

Pa(llgenie TCllria deficicntei

Teoriu dclcctului Teoria patogelliei

enzirnatice
invclisului irnunc

. . microvilnzitar
.

........... 202 .... .202 .................. 203 ..... 104 ...207

. .. 207 .................. 10X

Alcoo!.. . . Deficit de fudoZll-I-6-difnsfataz.~

. .

..171
...271 ...271

(rlicngennze . CCltiaci duria ami noacizi lor eLI caten;"! ramificata l lipogliccmin cefnzicil a copiilur .

20:-;
..... 212

Hipoglicellliile neonata!e . lIipogficemii reactive Hipngliccmii ail'lIOiice .

Ilipngliecmii Hipoglicclllii Ilipllglicemii cordate alimcntatici p;lfcnleraiL'ltllall' . sccundarc inlnlerall\.ci crcdit.rr« I;] galactoz.1. sccundare intokr;lIltl'i cn-ditarc la rrllclo/.[I.

...... 272 ..272 ....... 272

21->3 ..... .11->5 .......... 2HS .21->1->

Patogenia manife:-.t;'lrilor clinice din honla celianl Manit'cstnri digestive Manifestari extrudigcstive Substratul lezional Exarnenul macroscopic . Exarncnul microscopic . Tllpogrilfia lez iunilor . Dinamica lcz iunilor .. DI;lgnostic clinic ~i de laboraior .. Manitestari clinice Forme eli nice ..... Date paraclinicc . .

...... 2l2
..... 213 ...................... 214 ..................... 214 214 ................ 215 ... 215

5.Aciduze
Cadru] cliupattlgcnic ..... Acidoz« rnct.rbol ic;t . Acidoz» respiraroric .. ...241 ..2<J 1 .247 . . 2'l'l 3<K1

.....................

......... 216
.211> ....2Ik

Manifcstari

clinicc ... . generaic .. particularc .. . .

Traturncntul dicrcti« . Obicctivc!c diclIltcrapiei

~i de lal ..rrator. Ex.uncnul L"prolngic Exmucuul silngelui

de cvidentiere
it

Teste

rnalabsorbtic:

Testul cu ~iloz~

>
.. ..

... 220 ......................... 110 .......... 220 .220 ......... 120

..
..

Rlx·uln;1I1d;lri diclutcrupicc Rccollland'iri dictorcrapicc

. 3m 3111
. 304

, Examenul radiologic Exarnenul bioptic Tratarnentul dietetic . Ohiectivele

Testul ell I()Cloz:"l Testul oral de lnlcf(IIl\,1 hi gIUC()zti. Testul de incnrcare lipidiut...... Testul excretiei urinare de FI(;UJ . ..

.
. .
.........

2::1 221 221 221 221 ~~, - ..... _"'1 .,..., ...

Acidocctozulc diabeticc ..... Acidocctozclc din uncle cruri innascute de meta hoi ism 'lrrnzinemiilc .. Cctoaciduria arninoaciz ilor ell catena ramificutn . Acidemia izovalerica . Acidemia rnetilmalonica . Acidemi» prtlpitHlicti .... Acidoza lactic;, intcrmitcntn Cilicllgel1tlza hcpalorcnal;"1 saL! hUilla Gierke .... lmoler.mt» crediiara la trucioza .... Acidozcle Acidozcle rnctabol ice din sindrornui mctabol ice din alirnentatia

304
......... 307 ........ 307 . 3t1'l 311 ......... 312

............ 313
... 313

313
..314 ..3Ih .....317 ... 3IN . 3IlJ ... 321 ..322 ..322

di etotera pici . . Principii dietoterapicc . Produse ali mentare perrnise ~i interxise in intolcranta Iii gluten .. Lducatia dietetics in intolerunta 1;1 gluten .
Control al el'icietuci rerapcuticc .

.
.

........

_---""

diarcic sever ~i prelungit

pareuterala .. .

. .. 22-+
.::3(1

....... ::3'1
................... 2·1:1

Acidoceiozclc alcoolice Acidoza rcnal~ lntoxicatia ell anurnite substante

Sindrnmul l'ickwick . Retetc culinarc din alirnente alcalinizante

. .
..

4. HjpH~licelll
Cadrul etiopatogenic ~i lczional . Dia!!nostic cI inic ...... [);agnslic paraclinic ~i de laboraior

iiI~
. .. 245 ........ 25t1 ......... 251 ...252

6. Alcaloze
Cndrul ctinpatogcnic Alcalnza melaholicl . Alcaloz» rcspiratorie . Manifcstari clinicc.. . . .. . ......... 327 ..... 327 .•..... 324 ..332

Tratament dietetic Obiectivele dietoterapiei. Principii dietorerapice ....

·····

~2
.... 253

Tratamennj]

01'

dielet'

IC .••.••....•..•...•.•...•.....•..........•.....

··

R Jlectivele dictoterapiei . eCOmand~ri dietoterapice generale Reconl"lld' ,.n. diictoternprcc parucu Iare ..... . '. " Alc;lIoza rnetabolica hipoclorc!lllcll. . Alcaloz., llletah"liQ produsa prin clll1lraC\l.l spatiului extracelular Sindromullapte_alcaline ,... R Alcaloza rnciabolica secundarii hipcrcalcellliei.. .. etete cUlinare din ali mente acidifiante

............ ,., ..... 333 .... 334

Cadrul

lez.ional

........ 398
..401 ..AUI .. ..4(11 .. 403 .. 404 ....404

.
.

334 .335 335

335
...336 336

...337

Cadrul ellOpalogenie ~i lez: I .. 341 Diagnostic clinic ziona . 345 Diagnostic arae- : -" ,.. _-' . .. .. 346 Tratarnenr PI ' clime ~I de laborator d . .... .347 U letellc Obicctivele die;~;·e~ ."; .. ......... 347 P~lnciplI dieloterH»iilcePlel ::.. .. '. .. 347 D,el ' r .. · .. .. 35Q {l 1)11 atacul acut de gutrl """ .. .... .. .. 35Q D I ',repdrate culin<lre Iolosite [11 aiaeLiI»cut de guW .. .......... 36(J re a Ill, hlperuficclllii, [11 afara atdeulLiI de gUI~. . .. .' .361 Prel)arr'te cut 1- I()Sltc 'I 11peruncel1w . in alanl atacului de gut:i (IndfC o 111 .A SpeCie (liet()ter" c f)'Ice particu Itire .' . ." . ..366 • .. . L'lIaza uril.1... .. 366

"

7. Hiperuricemii

Arterele cerebrate . Ischemia cerebrala cronies difuza aterosclerotica ... Ischemia cerebrala scuta focalizata aterosclerotica . Ischemia cer ehrnln acuta difuza aterosclerotica .... Ischemia cerebrnla acuta regionala aterosclerotica .. Arterele coronare .. Oprirea cardiaca prirnara . Angina pecrorala .. lnfarctul acut de rniocard . lnsuficienta cardiaca ' ... Aritmiile cardiaee .. Arterele membrelor inferioare ..
Diagnostic paraclinic Tratamentul dietetic ~i de laborator .

..406 ....406
. A(J6

.. . .. . ..
..

.407 407 ..407 407 408

411

. in ateroscleroza . aterogen al ractorilor de risc dietointluentabili

Obiecrive!e dietoterapiei
Reducerea potentialului

.411 414 414 .423

..431

~s~rieienta ren"l~ sccundura hiperuricemiei .. .. NelropaliH Uric", ( .: aeut' (1 ...• •··•••··• e[ropatia urid\ cronies . E ' OheZilatea asnciath hiperuricemiei -r:":':'::" xemple de meniuri recornandate in hiperuricenlll .... Notiuni Cliopatogcnice ::i" Tratamentul dietetic ,

..

..366 366

..
..

367
367

..

368

~I.,,)I~

"

8,I'lldirii

.
9. Ateroscleroza

.......... 382 ..385

prin regim alirnentar. Diabet zaharat . .. Obezi tate .. Dislipidernii , , Hipertensiune arterials . ."............ Alimentatie nerational"............. Hiperho01ocisteine01ie.................. .. Hiperi nsuli ne01ie.................................. Cresterea nivelului unor factori procoagulanf . Boli inflarnatorii arteriale Scaderea duritll\ii apei Consumul excesiv de alcool . flIBLIOGRAFIE

.. ..

444 .453 458

464

. .... ..465 ...466 ,466 .. 467 .. 46~

Cadrul

,.

etlolXltnn, ',' . . Factorii d eeOle ~I lez'lln·,1 ." ' ,........... . '. H' e rise alerogeni dielointlucll\i1hlll. Ipertensiunea arterials D,slipidemiile ObeZitalea . Hlper; nsuli·~~"·:."· . .. . Ahn1ent',11"l mid: ..
(' ," nera [iona I~ .. eXcesiv de alcool ." .'

..387
.. 387 .. , ..388 .39() ..... 3Ql

.. .. ....· .................... ,
..., ..

,onsumul .. , .. S,c..1derea duntil\i, apei polahile.. .... ..... .. C ~e§terea eoncenlra\,el unor racion prucoagulal1\l . ~'~:rhom"cisteinemia . . ,0 lie int1anlatorii aneriale .. ' . F'. ,)don de . II
~ rtsc aterngeni dletonemtluenta
11 t

3QI 393 393

393 393 ..... 394

~actnril geneticl. tr:SSUI psihic F~n~;:~lri,mlll.. Factori h~;~·~~·~·;;~·I·...... Nefr .. ' 1 .•...••... • Opatille cronice V <ll'Sta

. . . ..
··•·••·•••·•··•

394 .. 394
, ..... 396 .396

...,

. .....

........

.. ..

.397 ................... 397 .397

.. 398

~~I:~~~:::·::.··:::·::.::·::·:·:·.:·.:·.····:····:···· ......

........ .398

l. ALERGIA

ALIMENTARA

Alcruia alimenturn sc instnlcazn in conditiilc unui raspuns irnunolouic anormal la ingcstia de ulimcntc, Ea se diferen~iaz;1 de cclclnltc rcactii adverse alimcntarc neimunologice, cc irnbmca un aspect identic sau loartc ascmanator cclor alcrgicc. Acestcu sunt de Iupt rcacti i farmacologice indusc de continuru l in anum ire subst.intc vasoactive cxistcntc in al imcntc (ex. h islam inri, tirum inn ctc.) sau rtlspu nsuri a lc organ ism ulu i la prczcntu unor tulhurari mctabolicc (ex. dcficitu I de lnctoza). Ut il izarca term inulogici de p s c u do a i erg i c sc rclcra doa r la intolcrunrclc alirnentare de naturfi larmacologicn amintitc. Elc ocupa 0 pondcre imporuuua in palologia umunri crcand dif'icultati de diagnosric ditcrential cu alergia propriu-zisu. Din punct de vcdcrc istoric, date desprc ulergia alimcntara, exist:1 incil de pc vrcmca lui Hipocr.uc. Dezvoltarca clinica a conceptului a rosl posihiHj dup:1 ce Laroche .~i colnboratotii in lucrarca "Annl'iluxic alimentara", puhlicarn in 191\), pn':/.int;1 ahsorhtia intcst inala §i scnsibilizurea organismului dup;1 alcrgcni alimcntari. in ll)21 Pransnitz §i Kustner au clcctuut un experiment care a ucvenit clasic, Ei au dcmonstrat ca lin Iactor seric (IgE) existent in s{lIlgek lui Kustncr era resp()nsabil de alcrgia .iccstuia la peste. Astlcl, !.Iup:l injectarca unei mici cantil;l\i de SCI' provcnit til: la Kustncr, in antchr.uul lui Pransnitz, uccsta din urm.i a dczvoltat la loud rcspcctiv 0 rcactie alergic;1 in urma consumului de pe§te. in Il)"7. Rowe publica lucrarea sa de rderinFI privind valoarea diagnosiica ~i tn:lpeutic;, a rcgimurilor de climinarc. Vaughan §i Coca (1939) ohicctivcaza prin indcxu I lcucopenic ~i testul pulsului r.r-.punsul organismlllui la contactul ell ulcrgcuul ulimcntur. Rinke] introduce in practic;1 tcxtul de provocare oralJ §i scrie prima monogr.rfic despre akrgi;, ulimcntura ( Il)SI ). Goldman, in studiilc sale privind alergia la lapte a sligerat c;) pentru st.rbilircn di:lgn()slindui, sunt ncccsare trei provocari succcsive urm.nc de dcclunsarca si m PIorn.u "I, Ig ic i spcci t"i LT. in ]l)7(). May introduce icstul dublu urh placebo-control peniru alimcntc (DSPCFC) conxidcrnt a Ii, cu tuatc dc licicntclc sale, "standardul de aur ' in aprccicrca t1iaglllls(icului de nlergie alimcntara. Din punct de vcdcre epidemiologic, uncle statistici uprcciaza cii alcrgiu alimentar;'1 sc in(;dnc~le la 4-:;rYr) din copiii de varste mici ~j la 1-2% din persoanelc .nlultc. II

CADRUL ETIOPATOGENJC
FACTORII IMJ'UCATI
Alcrg ia alimcntara

cadrul

iN AI'AHITIA A LEJ{(; lEI AUMENTARE

cu

In cazul uleruiilor de provenienFI .mim.rln. sensibilizarca incrucisat» in acclciasi r;~milii de prmluse nutritive cstc Ioarte limilata. Sprc exel~lpl u, unii copii care sunt al~rg!ci 101 laplclc lkv:IC~ ~Ot.l~Jlera lapt,(.:I~ de caprn, desi accst riispuns cste variuhil. In cazul alerglz,lfIl 1.1 crabi, nu cstc implicaU't §I alcrglzan.:a a stnuu, crcvcu, ca ~ ~.,' .' .',,'" ~, J" " . crustaccclor. De ascmcneu, alcrgizarc<l la OUa nu duce de ohicei 1.1.dcrglz'lr~.1 1.1 carnca de pui, de§i fae parte din aceea~i Iumilic hiologic;!, dc al!menlc (a~aturr de raFl, ou.ilc de ra\[l, g;ISC;I, ouale de g;lscii, coco~, hihil ica, pourrnichc. I.IZ.ln,
porurnbci .. '. I . I"
'i'

.nlmar

ctc

carc Iuc.partc

tori din lumiliu

prcdispoziti»

ercditara

aparc prin aC\iunca conjugat;l a alcrgcnilor al imcntari ~i cu unii Iuctori care inr!uen\t:azJ sensihilizarea.
ANTIGENIl ALIMENTARI

~i curcan ). Mcnlion;11l1 ctl m;ljoril;ltl'a

rcactiiior

"

alergiee

au loc in urma coniacluilli

ClI

Antigcnii

S;1l1 alergcnii

alimentari

sunt

subsrantc

complcxe

§i diverse.

Caracferistici

b i o l o g i c e , Ii z l c e ~i imunochirnice

<ll1tigcnele vcuctulc. • , Din PUI;ct de vcdcrc IIZiell-;;i ill1unoch.il11lc, anllgl'n" allmen,larr, sU,nl III !!el1cr;t1 dicllpn1lcinl' cu grclltdte molccul.u.l ~I stahiiiuuc variab ilc. In t"belul .. ;cd~111 s'pre e.xl'l11plilic:lft: c;lr:tcteristiciic imunologrcc ale unora din cc: m.u comun i alcrgeni alimcntari. Tonellli 1 (:anll'teJ'isficilt
I

Iuncue de grudul dl' nlcrgcnicitatc (antigcnicir.uc], in acda§i aliment sc pot gasi antigeni majori (de obicci unul) §i antigcni minori, Sprc cxcmplu , ovornucoidul din alhusul de ou, Iractiunca M din carnea de pl.:~le §i hetal.rctoglobulina din laptele de val';] au antigcnicitate maxima, comparativ cu al\i antigcni Jin acelasi aliment. Prin conservarc. prclucrarc culinara §i digcstic. alirncntclc sufcrii modificari care pol reduce gradul de antiucnicitatc sau, dimpotriva, conlcra propricl;l\i antigcnice noi, Astlcl, ro~iile devin ma i alcrgenicc pc mnsura cc sc coc dal()rtl;l incorporarii de Irugmcntc M - glicosidicc in cornplcxul protcic. De aSl.!I11CnCa, .mtigcnicitatca bctalactoglobulinelor se accenlueaz;i prin incuhatic cu I;Jcltlz;i daloril;1 crcxteri i Icg;iturilor glicosidice rcsponsabile de rl.!ac\i<l de "imbrunctirc". Totod;IU'I, dcnuturarca prin c;lldllr:i lll;1rc~te cap<lcitak;1 de scnsibi lizarc ;1 unor ulimcntc (ex. a pcsiclui) sau 0 reduce ( ex. l.rptclc ncr! poatc ri tolcrat mui b inc daca scnsib ilizarc« L:r;1 lal;) de prorcinclc tcrmoluhilc). In cursul proccsului de digt:Slil.: alimenturn.xub <lctillnc<l Iuctorilor cnzim.nici pot ap;-lrl.!;1 aniigcni noi care au () cupacitatc de scnsihiliza«: dikriUi de ct:a a antigenil()r de origine. Pc de alt;1 parte, trchuie tinut coni ca prin actul alimcnta+ici. In organism sunl introuuse :l§<I nurnitcle haptene. Ele sunt suhst.mte antigenicl.! incomplete cu greutale moleculara Iourte mica. Accxtca cap;iln propriel;1ti anligl.!nicl.: do.rr prin legarl.!;l de molecule coloidalc m.rri (protcinde). Din randul hapicnclor dcs intalnitc, fae parte .murnitc suhsl;tn\c chimicc utiliz;ltc 1;1preg;1(irc;1 nroduselor nutritive. Un aspect importa n I. corclat cu an tigenicitak;1 al im ullar;l, cstc xcnxih iIizarc;1 inLTuei~at;1 la diverse suhstan\l' din acce;l~i Iamilic de proilusc nutritive. Fcnomcnul cstc mult mui evident la antigcnclc de Ilriginc vcgd;d;j din accea~i Iumilic h()tanic). Sprc cxcmplu, alcrgia la prune implica adl.!sc;1 ;lIergizarea rata de m iudalc. caisc, rnure, visinc, nectarine, picrsici sau curmalc, .ilimcntc ce lac parte din aecca§i Iamilie hulanicii cu prunele. De asernenea. apari~i<l alcrgici pentru patrunjcl se ponte as(Jcia din acelea~i considercntc cu alcrgia pcntru unason , chimcn, rnorcovi, le1in;l, coriandru, marar, chimen dukl.: ~i p~ls([lrn;lc. Ll Id, alcrgia alimentar;] hi mu~tar. implicJ Irl.!cvt:nt alergiz<lrca pentru hroccoli, varzii dc Bruxellcs, varz;1 ;IIb;l, conopid;l, Cfl.:S()n, hrean, napi. gulii S;IU ridichi.
12

in

imunochimice

ale altrgenilur

alimentnri
lapte de vaca glicoproteine
100

Caractenstici Componentul activ Cantitatea componentului (mg) izolata din 100 g Cantitatea(r,g) ce de!er'l rnina reactie cutanata pozitiva Greutatea moleculara Stabilitate la caldura (1 oauC) mediu acid (pH 2) I
I

'r

1
i

i,

cod qlicoproterne
200

rosii gllcoproteine
2,5

II

albus de ou gllco, proteme

225

Antigen E gllcoproteine
40

I
I
'I I

0.0001

0,15

0,0025

0,10

0,001

.
i

I
I

18 000

20 000

31500

36 000

38 000

II
I

+ +

I
I I

+ + +

+ + + . ,.~J
+

enzirne proteolttice

i
i

+ +

I,

Greutall.!;ll1l(llccular;l;1 .nuiucnilor cxlc de <lproXil11<lliv 2()()()()-401)()() dnltoni. Ei sunt st<lhili la variutjilc dc pH, 1<1cnzimelc protculiticc ~i la modilicur il c de IcmpcrallJl'fl. Ficrhcrca , C(1I1SerV;lrea prin rclrigcr.rrc, pastcurizarcn, ~tcnl."l;lrl.::l 1;1 tcmpcr.rturi ridirutc. I11;Jlur;IIT;1 Iructclor ~i a kgulllt.:ior nu diminun cvidcut ;lCtivitatca anti!!cnicfl. Capacitatea de scnsihilivurc a aiergl'nilor alimcnr.n i dcpirulc de natura lor. Unii adiolle;I:t;1 consum: ca allligcni, <lltii numui ()cazlIln<l1. ACl.!st .lllLTU xc dat(Hl.!;r;;-1 c(lllfi!!lIraliei lor sp;l\iaic ~i <lcccsihiliUl\ii p()/iU()nak;l dctcrminun IIIlui antigenic penlr'~1 sti;llUlarl.:a illlun(Jgl'nczl'i. Conditiilc rncn(iOIl;IIl.! 1;"lrgesc sau limitl.:a:t;1 rel'lln";I~tcrc;1 ;llltigenicit;l\ii de dtre slstelllulll1lUnllar.

SIII-S" aleruenilor a IiIII en t a ri Estc Iourtc variat:1_ Cci de (l r i _l!inc ani m a 1:1 sc int.ilnc:«: In carnca de pore, de oaic , de vit:1 (mai ales conscrvatnj.crustaccc, v.mat. Clu:1.laple ~i dcrivatcie

~
penicilium phona

Tipul de fungi

Ahrnente la nivelul carora se oezvolta anumite tipuri de fungi mere, pere, oranza rosii, pere, mere, carton. capsuni varza ~i alte crucifers cereale, mere, pere, piersici. caise, prune, migdale, ustu-roi, tehna, cicoare rosii, mere, pere, carne conqelata, numeroase vegetale, fructe unt congelat

sail: etc.

Alcrucni i de o riu i n c v c u c t a l n sc !.!;)scse indcllschi in ccrcnlc si derivatclc lor (grfiu, scc:~r;), rorul11l~ etc.), in Icgt~l11c (cnrtoli, rll~ii. ccap.i, Illaz'-Il·~. SP;1I1;IC. oia. Iaso!c, laptuci CIC.), lructc (Ir;l,1!i.zlllcur;l. s coac;lzc, grctu ri. poriocu lc ).
condimcntc (piper, Illu~lar, hrcnn ), ciupcrci, ca lca , C<ll'<ll). vin etc. Alcrgcnii de 0 rig inc lu n g i c n rczulta din dczvolturc» unor lcvuri pc ulimcntc ca berea, vinul. alunultur ilc, pnstrama. hr;ln/a. p;lillea. etc. in tahc lu l ::: sunt prczcnt.uc principnlclc tipuri de Iungi cc sc dC/volt;1 pc produsclc alimcntare,

plasmodiophova puccina pullularia pullulans

rnizopus

saccharomyces spongospora

cerevisiae

drojdie de bere, bere, yin cartofi rosii, cartofi, crucrtere, leguminoase cereale cereale
Ii

Taheilli ::
Prtncipalele tipurt d .. fungi Ct' put Ii giisite in diver-se aliment .. AIImente la ruvelu' carora se dezvo.ta anumite tipuri de fungi crucitere (varza, ndichi, napr, creson) cartofi, varza, rnorcovi, pere, pepene gal ben branza. fructe alterate rosii iaptuct, rnorcovr. salata verde laptuci
laptuci,

svnchytiurn cydiobioticurn tilletia ustuaqo Alcrgcnii in diverse , de

0

Trpul de fungi albugo altern aria aspergillus biotinella lycopersici botrvus brernia cercospora
clodosporium

rig

III c chi

rn i c;1 sunt

alimcnte. Aditivii si de cdc conscrvantc,

S u h s tan t c Ice
0

alimcntari
I (1 ran tc

sunt
s i nil'

.iditivii sau contnminnuti rcprczcnt.n] de substantclc

c (ad;lugalc produsc

i prc/,enti colorantc
lor nutriuvc

tic

pcntru crcarca unui aspcct m.ii alr:lg;llor) sun: Irccvcnt incriminatc in d~elan~arc:1 re:lqiilllr .rlcruicc, Sunt rcsponsahi lc indcoxcb i cclc cu xtructur.! azoid. In general. colllr<lntii sunt utiliz:lti in conccntrati i de apr{)<lpe (I,lHll (/i. C;Il111 sunl rlliosite

salata verde, anqhinare

conccntr.uii amnlificurc
nr. (tarlrazin<l)

de opt (lri mai a riscului ~i galhcn strnluciror),

mari,
verde

concornitcnt

cu supranli(lraIT<I, ulirncnturi nr. -' (critrosinn). prin amcsiccul

sc (lhtinl' g.rlbcn

~i

II

aicr,1!(lgcn. n r. (). P"rillca

Dintrc

culoruntii

mcntionam

albastru
ur. :'i

1 (ulhustru

nr. 3. rmiu

salata verde, marCOVI, piersici, carse. migdale, carton, stecla rosie, patrunjel coacaze

Ii u I sc ,,"tine

r(l~lIlu i cu gal hen u L

cereale, rosu, mere, pere, piersici.

carse.

rruqdaie

coryneum cvtosporma ensyphe

mere, pere, pier sici prune, carse. rniqdale mandanne cereale, laptuci. cicoare, papadrs rnazare SOia, pepene galben, dovlecai castravotr, varza morCOVI, patrunjel cereale, tomate, carton mere, pere, p,erSICI. usturoi. lapte. unt, laptuc! salata

prin .uncstccul aihaslrllilli ~i al galhcnuiui. Purpuriu csic alhastru. Color.intii ro.-;;ii. alha.~tri. portocalii, vcrvi .)i purpurii xc _l!:iscsc in iargi l':lntilfl\i in ulimcntclc pre/cnlaIL' in tahclul nr:'\, Produsclc hrunc-maronii xunt colorate cu caramel,
(l

inr vcrdclc

cstc obtinut

comhin.nic

de

!'ll~u ~i

I
fusarium rnarssorua merulus lacrirnans monilia mucor neurospora
nectena

c(llorantii men\i(lnati, eel mai Irccvcnt utilizat l'sle galhcnul nr.S EI cstc intrehuini<ll indcosch: pcntru ctlltlr<lre<l h;ll1lurilur. pril,jilliriltlr. hllmhllanl'lllr etc. Accasl:1 suhstan\<,1 cstc irnplic.u» in decl<ln~area unor multiple reaqii <licr_f!ilT (cdcm QUiIlCKL'. criicm po limor!', urticaric. cczvmc !:!ellcrali/ale. .rstm hr onxic).

Dintrc

(t.rrtruvina).

Incidcnta

real;1 a ak:rgiei n t i i alimcnt.ui

101 l'lltllran\i sunl

est<: grl'lI utili/aU

de aprcciat. prC/CI'\.'<lre<l prtlduselllr

I ~:a~~~es:~a~:nlfICa\le I prune, pere, piersrci, rniqdale qelatma I mere, pere, rnaterii vegetale in curs de putrefrer e
, prod use de panincatre ~e, pere -.

I
II
I,

Co n s c rva

pcntru

nutritive. Dintrc ;I_l!en\ii cci mui utilizati ~i Lt C;IIT s-au obxcrv.u rC:lqii alcrgiel' mcntion.un: hcnvo.uul de sodiu (i'"Josil la conscrvarc.r r.rxtruvctilor. <lcclci. ctc.).

pirosull.uul
acidul bisu lfitul

de c:deiu de sod iu

S;1lI <lcidlll (utilizati

xuuuro-, in

(utihz.r! unor

in

trat.irca

sucurilor aciclul

dl' lructr).
<u lluros ~i

srtophila

oxihcnvoic

(utili/;Il

in conscrv.rrca

m.irmcludc).

conxcrv.uca

lucu n u lu i ). dcriv.u

i i ucidulu

_Ji

par<l<llllillohenzoic (au r ol .uuiscptic, liind uliliza\i 1;1 conscrvarc« anumuor SIIcuri de Iructc; pot dctcrminn cri:«: .ilcrg ic« de asun ). nitruul de sllLliu (haelcriosl;llic 1:'i

14

Tl1he/u/3
SUl'Se alimenture ce coutln cantitii!i suh~tanliale

Tahe/ul4 Exemple de ulimeute alergizante de senslbilizare

Senslbilizare de tip imediat peste rnoluste crustacee alune legume (in special arahidele)
§i

de coloranli artiflclaf
produsele de panificatie cerealele utilizate la micul dejun prajrturi dropsuri bauturi carbogazoase placinta cu visine zaharul colorat siropuri (inclusiv cele folosite in scop medicinal) carn ali de Frankfurt cocteil de fructe (conservat) bauturi cu aroma artificiala de fructe salata de fructe, conservata gelatina qurna de mestecat inghel.ata lichioar de cirese amare jeleuri de rnennta

mod ul lur

oua
salicilati utilizati pentru conservare Sensibilizarc inulrziaul
lapte

filinil
ciocolata

cola
porurnb citrice
QUa

prczcnt in alimcntclc sJr:lle: induce urticaric, celulee. ctc.}, salicil;l~ii (utiliza]i 1;1 conscrvaren lcgumclor , Iructclor utc.). Boln.rvii anterior sensihilizali la asririnrl Lie rcactu alergicc la toatc a limcntelc cc contin larlrazinii sau benzoat de sndiu. " C o n 1 a III ina n 1 i i :1 I i III e n 1'1 r i sunl reprezent;lli de pcsticid« ~i inxccticide, subsiante cxtrcm de alerg(lgene. Uncle alirnen tc sum pu tern ic~i1crgizan te (ex. lr;lgii, crusurcei i, pcstele, oun le, ei()colala, CIC.) iar ultclc slab .rlcruiznntc. Icrnrhizarca ulimcntclor in lun ct ic de capacitatea de ;dergizarc csic dikri~ apreciuta dup;1 z()n;1 geograliC:l ~i dup;1 a'utori. Ast lcl, dur;l Haner. cci mn i import.mti ulcrgcn i ulimcntnri. prczcntati in ordinc dcscn.:sc[mdJ, sc gil sese in lapic, ()u;l, ciocolata, drojdic, nuci, portocalc, hr:'lnz;l, peste, ro~ii, mine, c;lp~uni. carne de pore. cafca, b.m.mc, greluri §i 1;lmfli. Pe h;IDI cxpcricntci ciip;llale in zona noasira geograliC:l, Halieganu §i Fodor aprcciuza c:l celc mai alcrgizantc al imunu, sunt cartolii, merclc, micre.r, produsclc din carne de pore, pcsiclc, §i apoi oualc, lapiclc, racii, fragii etc. in 1977, autori C;I R. Paun si I. Gr. Popescu consider;1 c;1 pentru Romani», cclc mai alergizantc prudusc nutritive sunl oualc, laptclc, f;'jin;1 de grilu, ciocoluta, nucile, pestelc, Iructcle de p:1durc.
porumbul, carne» de pore, citriccle, carnca de g{lin;'i, Icgumele, ftl§iile, maz;lre;l, berea. vinul ~i cartolii. Unele produsc alimcntnrc pol produce () alcruizurc imcdi.un. gizare int;irzi;ll;1 (vczi tubc lu] 4). ~ hranzctur ilc,

carne de vita

cartofi
carne de pore legume carne de pui

ovaz
sccarrt

portocale
serninte de burnbac rnustar

rosii
castraveti usturoi

laptcle de mama. Capacitatea de alergizare creste daca laptele este pastcurizat. Se apreciaza ca laptele crud pasteurizat are un potential alergizant mai marc decat
g a i n ii contine in albus, ovalbumina, ovomucoid, canalbumina, §i lizozim. Antigenul major pare a Ii ovornucoidul care este tcrmorezistent, Este posibila sensibilizarea incrucisata cu oua de la alte pasari. Alcrgia la ou este una din alergiile cele mai frecvente la copii §i adult. Socul anafilactic poate Ii declansat chiar §i de urrnele de ou de pe tacarnurilc insuficient spnlatc. Reactii alergice pot fi provocate §i prin utilizarea vaccinurilor virale cultivate pe ou ernbrionat. P e § tel e prezinta constituenti antigenici in sarcoplasma (reprezintiI20-30rj, din ~esutul muscular), Ei au fost identificati §i in rnolcculclc volatile. Astlel, la marii alergizati la pe§le, socul analilactic poate fi deterrninat dour la rnirosul de peste prajit sau de vaporii de apa In care s-a fiert pestele. Mentionnrn ea antigenii prezintn 0 marc stahilitate 1<1 caldura ~i la substantele chimicc, Pestele pare s;1 posede un antigen specific de specie dar §i antigeni comun i pcntru specii apropiate, ceca cc explica asocierea sensihilizarii falJ de pesti din Iumilii dilcr itc.

ovoglobina

laptele-pudra. o u 1 de

altclc () alcrlor
SCII-

P.-indpalelc sibilizante

alimcntc

l'1I

pntcn1i:tl ulerulzaut

~i cnructertsticlle

. LI pte led c v a e;1 continc ;lproxill1ativ 2() de prorcine cu activu.nc .mugeruc»: cavcina (xc g;lse~te in proportia cca m.ii marc), hctalaclol!lohulina. scrurnulburnina ~i allal;lcttlglohulina (csic inrudita ell lizozimu l din alh~slll de nu. cxistand asllel posib i lit.uca unor reaqii alcrgicc illnuci~:rlc). Belalac((l.~lllhulin;1 cstc pnncipaln prtllein;1 ;dcrgizanl{1. Mcntionam c:l ;lu:aSl:'J protcina lipse~ll' in

17

C r 1I s t ace c I e rcprcvint., LTc~lcre. Concomitcnt

(I categoric

dc al imcntc

;iI ch()r consum inxt.rl.:

eslc in

F a III iii

xc l'<1I1sl;il;1(I ~i m.ri

m.nc incidcllt;1 ;1 aler)2iei la aL'l'sle

~icile, Irilgii. Antiucnul

produsc

nutritive.

Scnsihilizurca

cs!c de lip imcdi.u.

put.indu-xc

chi.ir

~j

nccunoscura.
cu ptllenulull'lr

Ce I ,I r cu pr i ndc mere lc , perc lc, p;1 ucclu L 111 d ilCC!illl, j1icrprin carl' mcrclv Ptllll]'tlV()CiI re;lqi i ;dcrgice cstc de natura EI estc distrus In 4() de ore priu St(IClj Iii +4"C. RcaL'(ia InCrlll'i!);IIJ a r tll.
:J l'

.';>()cul anafil;lctic, Cu r n ea Lie p o r c cstc L'ea mai alergil.ant;-I dintrc t";llc L';-lJ'IllIrile. Alcrgenii ITl.isu'! la licrbcrc ~i pr.tjir«, Pcnicilina carl' p'lall' cunt.un ina carnca de PIll'C (prin trut.uucntuh: arliclte .mimalclor), inxccticidcl« S;IU;dll' suhstanlc din hr.ma .mim.rluluui pllt dctcrm in.i sCI1~ihiliz;-lri "ocu lic" S;IU 1'l';lqil ;Jicrgi''l' clin icc.

arbori

cstc jltlsibilil.

Picrxici

lc sunt

slab alcrgiz.mtc. trombocitupcnic

Prin contrnst. imunologicn.

lral!ii sun I lo.utc scnxihilizunt}. C i I ric i I c pfllduc in mod

L

exceptional

Mujoritatca
In mud

rnanilcstarilor
exceptional,

sunt
carnca

declanxatc

de rnczcluri l':lnlil;l(i

si alumritur in .iccxtc

insl;Ji;,lrl' particip;1 !:ii h istumin» cxistent;'I'in

ridic;il~

i la a C;lnlr ;'Ji mcntc. i

Sen-

Manijlularca substantclor l'tlntaclului Ball aiL:rl!iC;ll'slc

lor po.uc illcrgtlgcnc ;111 I c C distrus;1

Cillll.a Cl'/Cl11C ak m.iinilor. Accst IULTli s- ar d.uora dill coaj;1 sau micz (lac parlc dill grurul tcrpcnc lor ) sau ajllica~i. pol rcalil.;1 ;dergic dc tip

Cli conservantii

prtlilspcte

imcdiat.

Fractiunca
sunt

de gnin;1 rr()\"I;IC-1 ;dergic

la pcrxo.melc

sibilizate
slihiel'(ii procnl;i

Iii (Ill. Pc de alt;i parte, carncn de vil:l pIlate dctcrmina

reactii ;ill'r~iL'l' la

prin

c;lldurfi.

LAn

a n a sui

dctcrrnina

dcstu l de rar m.uulcxtrlr:

alcruicc.

Antigcnii

aicrgici 1<1 lapll' (reaqia cslc dccliln~:II;1 dc SLTlIl11;dhlll11ill;1care cslc al:il in C;1I'I1C ~i in l.iptclc til- \'a(';I). l';il

rej1rCl.cnta\i de pilpain;1 ~i hrom c linn. C a lc a Ua intcrvi nc in mod excep\i( )Ilill in prt uluccrca

reilqiilor

aicrgice, in

Cc rca l c l c contin ma: multi ;lIltigl'ni. Dintrc ;Icl'~lia mcntionnm indcosehi gli;ldln;1 (contine Icg;lturi disu llid icc intr.nnolccul.rrc ;1 c;lrtlr rre/elliii cstc
esellllal;1 pcntru antigcllitatc). Alcrg in Ia ccrca!c cxtc rna: Irccvcntn ill t{lrile ill care xc C'IIlSUIll;1 fulgi de porumh xau aile prepar.uc de ccrc.rlc, t1hlinutc p'rin inc;lll..ire (Ctl;IL'L'I'C paqial;1) cu co n tinu t de lah;'lr. Mudu] de prcpar;II'l' ne~te riscul

Alcrucnul

ill' ri un l"lI11plIS protcic

rcz istcnt lu pr.ijirc.

ill

plus, calcaua intervinc

l'n:~l~rcil PLTIllCilhilil;l\ii

muco.rsci

imcstinnlc pcntru pilsajlll antigcnclor.

a alltigt'llilol' ulime ntari

('iiil .. <ll' piitl'ulHlt'n'

(iL- lip Muill.ml ~i prin Iurnizurca til' p.nticul« dure ~i asclI\ilc cc lacilite;u;i tr.rverxarc» prin 1ll1lCtI;IS;1 enteral:L Ul11helifcrclc cuprind C;I prtldus,' nuuitivr (cl in», morcovu] ~i
sellsihili/;hii prin marirca nurnarului de kg;lturi p;'llrujclul. buc.rlc. rut.m.u«. Tclin., esll' un aliment putcrnic <cnxihil iv.rnt illtrllc;lt aSlld rvduccrc ;d'stlrh\ia Sl'll~ihili/a\i lcnsi'lll;iI;'1. ~cllsihili/;Ill', chiur lk Ch i.ir anuucni: coruinuti l11uc:l;I~:i curatirc ;1 all Illtliccul;i Tclilla l11ic;1 pcrmiulndu-lc axtm hr'ln~ic' 1:1Iliv:']ul ~implil

Cca ma i l rvcvcn t.l calc de 1"-llruIHkrc a alcrgcnil.u .ilimcntari in org.mism ,'s!e c;dea diL':l's!iv;i. ;\h"'Hhlia ;i1l'r!.!l'lliltlr "c ptliltL' filCl' chiar in cuvitatcu hucal;1

pllillL' prt1V()CI la suhicqii

rca('l,ii ;11];J!il;lcticl', rcal'lli .~;I pr'ldul';-I iIlcn.!'ie dc chi.rr lLi:';il's!L'

rinurcc.

prin 11111l'(laS~lllI)2;i1;1 lin:!.!lI;II;1 (ex. t,elina, pc~tclc, oul \'lc.). in .iccstc <itu.ui]. S;III r;q)ld;'1 (ill L';llL'V;1Sl','Ullde alcrucnul p,,;ilc ajunge in S;1I1,1!1') i.rr Sillll'l')l11at,>itlgiil "l' ilbl;ilea/;1 L'tlll,'tlmilell!' i1prtlilpe simultan cu prcl.cnt,a alimcntului ;IILT,~il.;lnt in l';l\'iLIIl';1 huc.il«. Majoritatc.: alcrgcnil(lr xc ahsorh ins;1
"hstlrh\i;1 e"ll' l'tl;lrlL'

umbclilcrclor
Ct

csle C;ql;lhil;-I, 1:1pcrso.uiclc

prin

IllUC'liIS;1giistr'lillll'slillill;-I. Prill ('ilk:l rl'spir;lItlril'

iI

,")IlLICI. rin.ucc. .nsum.r: crud.

lacrim.uc.

Mcn ljon.im

c;1 111<»'L")\,1I1 p;lr,' ;Ikr.l'il·

p;llrund

;ill'Igcrnii

.ilimcntar: volurili. Ace~li:J provin

b.ucrca ptl;llc

dill cur;I\;lreill'llrin'I,)r,

morcovilor.

tcl uu-i, pc~lclui, pr,'pilrarca orulctvi,

L l' g U 111 I a sci,' in, (s, )i;l, 111;1I.;lrca, ':1'"lc.r, .rr.rh idch ctc.) I" It dC/v, )ILI 1i ;tlerglc iIlLTuci~at;1 intrc ell'. Dintre clc. cclc 1ll;lisc\'crl' lormc de scnsihiii/drL' SL'

alhu-ului

inr.ilnc:«: 1;1ur.ih id«. Se ac()rd;1 'I alentic dl"lsehit;1

prm,)ciI dilld sCllsihiliz;lri stli;1 cslc utilil.al;1 la ul11pluturil ulltlr

I'rtltcllll'ltlr

dill

stliil ,'aIT ptll iltunci dllP;1 ;dcrgil'c

tuod.rl iuuc de intrarc ;1 ;d~r,l!cniltlr ill ,)rgailisill "rin p.uticu lc!c vul.ui lc provcnuc din laptclc re,l!urgilal. C'llllactlll te)2l1llll'lltar L'U pn idusclc aicrgtl)2clll' ill C;ldrlll mancvr.ir i: alimcruclor
(ex. L'ur:Jt;i1ul :,,'csltlr:l) 1ll;linil'lr in silll;ll,ii Itlillk ptlatc LTCI 1;1 pcrso.mclc rilrl', ;iler)2cllii tr:lL'l,iuniltlr tI(' tlriginl' su~cq)lihilc, ;dilllcn!;lr;1 u rt i cnr ia sau eC/CIll;1 ptlt p;llrullde pc call' si ;11llL'hr;lt,l'I"I·. lIL- 'HI ,'l11hri()nat ill ~illla\iilc (cx. \';llTinurik in carc pc alTsl:l

de ')[1 elL'. La SUI!;lr c;dca inhul.u.uic

dcvcni

1;"";1 prel.ellla ilccstnr;1 S;l ril' h;lIll1il;1 (sprc cxcllll'lu C;I Illl'lclllri). RCilc[ii

c'ln.sulllul de slli:l au Illst deS,Tisl' ~i in c:l/ul uliliz;1rii t'xlr:lL'lului \L'!OC1;tIL'iI suhstituent pcnlru blpleil' dc vacl in situ:l\ia ;dcrgici Iii ;1l'csl;1dill lIrm;i. '-

IlljL·Cl;i1'iI:'1.E~lL' c:l/lli

S tl 1;1n:l Cl'y Ie l'llprind

c;ileilllil,c:lrttlrii. sunt o:cep\i()naic, In gcncr;iI, R'l~iile

,I seric dc prlldllsl' l':1 rtl~iiil', ;lI'llcilil iutc, Villl'lck, re;lqiik ;iler!.!icc innul'isall' inlrc di\cr~c S"lilllill'CC ;;Illigcni gliL~tlpr()lL'il'i c()lllpicl'~i, cc ~c

dill lIrlll;-1 se L'Ulliv;1 \:lu'lllurik

;lntivir;i1l'

anlignp;ile).

;IU Illai lllull,i

I'REDISPOZIFA

EREDITARA

illl11l1l\csc prill C();lcerC;1Itllllatcl'lI':::-i ,':lrc IlU sunt distru:::i suh ;lqiullciI c;i1Liurii, trq)sillci sall chcl11tltripsinci. R()~iile c'1I11ill ~i ailligelli illctll11pic\i (h;lptcIIC) IT sun! rCl'rclclltali dc l'igl11cn\ii L':11'tl!clltli/i. rca,'lii C:lrltll'ii all rllsl l'()nsidcril\i dc H:I\icganu C;I liind I'rtldllsc ;JiLT,I!icedcSllil de frecvcnt in ;lri;1 1l'lastr;1 I!ctll!r;iI·ic;l. cc dl'cldIlSe;II';1 '

(rue i fere Ie (ridichi, hrcan, l11u~t;lr) SUI;t al:'rgil;llIlL' prin illllitlci;malii rl'lult;l\i incursul digcstici, Accslc prlldusc ;i1illlcntll'l: pllt dil ;dngie dc tip imcdi~lt S<lU ;Jiergle de coniaci (hrcallul)
1,\

SUSCL'I'tihiliLllea LTL'Sl'lIt;1 pClltru ;dl'l~ii ;q'ilrL' pc I'lndul ullci ,'()llslilU\ii ~L'!lcliL'L' pilrlil'lJiilrc. Analllnl'/iI i:kut;1 in r;lIlLlul rudcltlr dc griidul intili ~i Lilli ind iC;1tilpl u I ";1 1';111;1 7( II/, d inl rc accslcil au prelcll tillman j rest;1rj ;dcr,l!ice, Na tura Iii susL'cptihilit;l\ii LT,'dililrc Illl l'StC suficiclll (iL- hinc prccilal;l, put;lI1d fi ic,l!at:l de \'AiI,L':L'rarl'iI r;-lsIHIIlSului illlulltlltlgic, illllllltldcficil'np, crl'S'tereil capl;'>rii !Oilsl t ,inll'S! i flilil' I :':L'Il,'lilT, r;bpullslIl ;1 1ll;lcT,)l1l()iL'clIicl, If alLT!.!')~cnc ctl'. individu;ill" Ull anllmil

Pc Itllldlil

prl'llisp,vi\ici

mcrg;lIld

p:ln:1 la ~()CilllaiilaL'lic

(Illu~tarlll)

ele.

:dcCrgell;dimenlilr

l·stl'l'tlnslilnl.

Astle!'
1 Lj

persoanele care lac urticaric dup:l consumu] d ,.7.' . . gcn de manifestare clinicn 1'1 urn Xt' ec,lp_~unlvorcontllluas:1alh:1acela§i . .•• 1" ()are'l cxpunere si nu _ It- . (ex, rinitii alergica, edern Ouincke etc.). . " () a a Slmplnmatologie

Modul de transmucrc 'I pre I', ... , di 1 OO ' 'l ISpOZI~lel ere uare pentru alerui I' 1 are iI [I de lip autozolllal dominant ' ':[;' l i " " . " gra a uncntara ,eXIS inc Ins:1 inlluente plurrgeniee cvidcntc, FACTORl CARE INFLUENTEAZA SENSIBILIZAREA

Riscul alerg()gen :dimcnlilr estc consider' hil '" , f"ctorilor prezenta~i in tabclul 'i d ~ ll1al,ndlcM III condi!iiJe aqiunii intestinale a alcrgcnl'l(lr' 'In .. -" t"t·!oITllalea lor l~llC~lIl prin ere§lerea absorht ie] ,ICl.:S e se crceaza d ib T -'. ~ sU(lciente de rnatcriat antigenic care .,~ . d .; d ISPOIll I Ilall pentru cantitllli . ~. C Sd III Ue.1 echns'lre'l unor rX '. uno Iozrce urmaic_'"d" Ill'lnl'j"'st'"lf' I a Ierglce, ' • ~., aspunsun im~ ",.

M'

=:

oo

~.

Tahelul5
Facturi
FaCh)ri sl~cirici - ~~(}I1SUIl1 e alimcl_11e ell t:reul:lle 111()leculilr~ mic-"1 d - ~lnSlll1l cruxcut di ntr-un aliment - lrel:ven~(f mare iI consulllului - schi 111 hil rea hrllsCc:l ;-1 di etei 1I11uialiment

ce illflut'II!t'azii st'llsihilizart'a

An::sta creste cu alai mai mull In conditiilc supraad:1ugrlrii unci virozc cu tropism l!:aslrointestinaf, intrucfit se altereaza mai pregnant haricra cntcrula (ahsorh~ia ;nacromnleculelor protcice se mentine ridieal<1 limp de c.itcva s:lpl:im:ini). in aeela§i sens actioneaza parazitozele intestinalc sau gaslroenlcrilele microbicnc, Malnutr ilia creste de asernenea permeabilitatca muco.rci cntcralc. La pcrsouncle adulte acccntuarea perrncabiliuuii harierei intestinale arc loc In condiliile scaderii aeidit:1tii gastrice, ingestiei crcscute de nlcuu], condirncntarii pronuntatc a alirncruclor, utilizarii de rncdicumcntc antinflunuuori i (diminun sinIt:Za de rnacroproteine ce acopera entcrocitclc), rccurgcrii cxccsivc la laxative. insul'icicn]ci pancrc.uice exocrine, hipcrtensiunii portalc de origine hepatic;l. malnutr itici, sulcrintclor enterale cronicc. In conditiilc rncntion.uc. consumul de nlirncnte cu greutate molcculara mica, aportul volumic crescut al unor alimentc S;1lI utilizarcu lor Irccventa, ingestia de produse cu polcnUal alergiz;lnt mare. al imen ta tia monotona, furn izcaza eu atilt ma i m ult suhstrat uri alcrgcn icc, Spccil'icnm cfi In mod normal integritatca har icrci intestina lc nu pcrrnue pcnctrurca in circulatic dedit a unor cantitati infime din alimcntclc ingcratc (]()-4 - ]0-7), I'AT<)(;ENlAALERGIEI ALIMENTARE

- ;-t1imentali(,
- al irnento

mOIlOI(lIl;1

ell potential

l'lIergizal11 marl'

Faclori

ncspecifici
- raCI(~rj cndncrini~ ncunlpsihici,
- CI~uclCre;-1

clillJatici

alLor aler,gii
harierci inlestimlil'

- arectarc»

Ilzi()logid"i~
• n(}ll-Il(I~Cllti

• suhp()lIuer;t1i .
Pilll)I')~IC;'i

(misClIli pr"'" . emntur I)'

f' , .

'. xa u pre» IIlICI pcntru

, ,

v;irsla gesl;'tiei)

• gaslrDenleri re (virale "~, r • de I IClellt.1 de Ig A~ • mainutrilie

d dZllare, fill Cfllhl cne

..

Ill'~pecjricl')

• ,hi ~)e:,tc:,IJ~i lIIH.:;] pOfl:JI:1 ut' nrigi ne l1ep;l:i l',j • InsuIlcll'nlt' L:nZim'llice

• ilclnrhidrie
con II)Jenlc)

• illod"eSli;,de SlIhst<lllllle irilill1tc "Ie tubului di"estiv

c'

(c,Cc',
c

(,

laxativ
(

e,

La nou-nascur, (indeosehi 1'1 "h . '. ' " mcornp Ielll a barierei epilell', I' . te ' eel su pondef'lll) • c.x i t~ (l d ezvoltare IS" de '[ Iecule antigeniee inl'lel") s' til destinnlc (ceca ce per 1111 a h sor h'~Ia de maeromo tOO " ". e • "~Iun elCltdc IgAs( I h I' sunt spccifice pcntru fiecare 'Int' 'I' ~ ,llllu,nog () u me Ie A digestive ', , Igen d IInenl'lr pe C'lre f I -' .. , , IImltcazil considerahil 'Ihsorhli'l' I" " .' _ . I eaga §I II mlplcdica sau luni de via~a). Din aees~e ~()nsid'~ tI ~~gdn ex~sla 0 carenlfl relativii in primcle 6-12 ren e, n()U-ndseutll sunt expusi," risculul' 'IIcrglZ,lfIl. . x .. , 2(J

lnsta larc» alergici alirncntarc cste un Icnomcn complex carl' prcsupunc rnodi l'icarca tnlcr.uuci orale }"alii de alirncntc. Aceasla din urlll;1 rcprczint:l un r?Ispuns imunitar particular. In mod normal, sistcmul limlocitar intcstinal cu rol dcoxchit de important in proteqia fal:1 de a,l!ell\ii palogelli, ramanc ncrc.ictiv (tolerant] tali] de I<lrgi canlil;l\i de antigcni ulimcntari. Motlalil:i\ile prin care xc realizeazrl accsl lucru nu sunt hine elucidate. Se pare c;1 contactul cu .rntigcnii nlimcntari ducc la stimularca limlocitclor Tsuprcsonrc CD;'; + (l imfocite prczcntc intracpitcliul cc vin In contact ell antigcnii provcniii din lurncnu l intestinal) ~i/sau la suprcsia lim Iocitclor CD 4+ (cclulc prczcntc in submucoasn, cu memoric imunologica, ce intervin ca "helper" in declansarcu r.ispunsului imunologic). Concornitent, sunt activate lirnfocitele B (pre/ell Ie in placilc Pcycr) cc secreta imunoglobulinc de tip Ig A (subclasa lg A2, mai rczistcnic la degradarca cnz imatica ) sau lg Mi care irnpiedica penetrurca alergenilnr alimcntari prin b.uicra cntcrula. Sistcmul limloid intestinal participa la crcarcn unci tolcr.ue sixtcmicc 1';1\;1e d dikri\i antigelli spccil'ici, Tnlcranta oh\inlll;1 cstc aprnape lotal;"i. de IUllgii durata si vi/ea/a al;"ilsensihilitatea de lip imcdi.u c.it si cc lardiv.-I, Prczcnt» sCllsihilizrlrii ~Imorale §i cclularc IlU implica aparilia lllanilcs'I;II'i1llr ulcrg icc. Sc r'eali/e;ml astlel slarea de tlllerant:1 ulimcntara care IlU rctlccta inertia :Iparatului imunitar. ci un lip particulur de raspuns l"at:1 de alergcnii alimcntari. Mcntiun.un cn prclucrurca antig en ilor din produscle nutritive la nivcl inlestinal cstc esen\ial;1 pcntru dczvolt.u ca tolcrantci orale. in con~li\iile ill care raspunsul irnun i"izillltlgic sc moditicn. toicran\;) antigen ic;1 dispare §i se inst;deaz;1 a lergia a Iimelltartl. M ecan iSlllel<; h ipersetlsihilizante prin care aceasta apare sun! de pa!ru lipuri, Alatla adul~i dlt ~i 101ug:;)ri s mec;lIlismcle menti()nale sunt frccvent intricale. Hipersen~ihilit;)tea de lip I este Illediat:lde imun(l!.!lohulinelclk tip Ig: E, Prmlusc in cxces, cle se rixc:llj pc rCl'eplorii F (T I (au '" ("a rIc Ill;)r!.: 21

afin it.nc pcntru Ig: E) de pe mustocitc ~i ha/:<lrile. C:lt ~i pc rcccptorii F ('I' II (au <l afinitatc SC1ZlIt;'1 pcntru I,l! E) de pc monocitc. l im locitc, coz inofilc ~i trornbocitc. Ficc.nc cclula are un numrir Ioartc marc de locuxuri pcntru rix;lrc;1 Ig Evurilor. In cazul arini!;1tii ridicatc, ununoglobuliuc lc lg E din s;ing:c se rixea/:;-I pc cclulc in mux imul 3() de minute, Fixnrca cxtc rllarle Icrmn i.n Ig E r;lm;lI1c ;lta~;11 cclulc de timp de C:I1evaS;II'!;lIl1;lI1i, Mcntion.un C;I I_t! E sunt imunoulol-ulinc cu <l,l!rcUI;)1c nlllIL-cul;Il';1 de 20(1 (1(10. cu un coclicicut de scdimcnt.uc de K.'i ~i cu un conrinu: in hidr;lIlli de carbon dc 12',;', Elc xunt Iornuuc dintr-o unilall'lelJ';lpel)tidic;1 (2 IanI,uri grc lc spcci licc F ~i dou;1 I;)nluri u~oarc ncspeci rice de lip r. sa u K: lorrnula molecule: de I_t!cstc F2i<:,S;)U t2K2l, Leg;11Ur;) cu cclulclc lil1!:'1 l;)l'C cu p<lrliunilc sc var iahilc suu hipe;"ari;)h],\e ale lanl,urilo~ F xau ,,(K), Conccntr.ni., in scrul normul cxtc de 17:450 ng/ml ( 1() g), crcscand pan;ll;) 3( IO(I ng/lIlll;) hl Iln;)VII cu hipcrcruic de lip I. In conditi ilc in care nurnarul de .mtigcni nlimcntari riX;)li pc irnun<l1!llIhul inc Ic a!;)Sate III em h r;)n c lor cc lula rc cstc marc. CoIII plcxc lc anI i1!elhlll t icorp il;duc lIlodiric;lri de mcmhr.mn care xc tr.mxrnit intr.rcclul.rr. Se're;)li/C;)!:' <l nduccrc a slahilit:11ii vcziculclor citoplasm.uicc cu clihcrarc.: c()nlinulului lor in mcdiul cxtracclular. Dcgrnnulurca m.ixtocitclor ~i ha/l>lilclllr ducc intr-o prim;1 la/;1 1;1l'iiherarea de mediator: prcilll"lll;)\i (h ixt.uuina. xcroton in». br.ulich ininc. PI'l,st;I_l!I;)ndine, ctc.}. Ace~ti;) indue vusodil.uatic. cllnlr;lqi;1 muscul.nurii nctcdc, hipcrxccrctic l!e mucus, Fcnomcnelc sc illstalea/;1 1;1 c;'llc\;) minute dup;'1cont.rctu] cu .ilcrgcnul. lntr-o [a:;;1 uncdi.u urm.uo.uc xc produce sink!;1 llL: uoi mcdi.uor] chimici, vnsomotori. proYCnil,i din lipidclc de mcmbrnn.. (jutcrlcu k i nr. Lldllri ;ll'li\';Jlllri tromhocit.ui. trombox.m ctc.). Acc~ti;1 indue 1:1/;1 l:JrdiV;1 ;1 inl'i;IIll;lt,il'i l';lrc xc illstale;l/:a dup;1 24-4:-\ de orr dc 1;1contactu] cu ;Jicrgcllul. Rcpct.uca illgeslici .rlcrucnu lu i duce la surnul.rrc.: cclulclor mononuclc.uc S;I SCLTcte"Ia ct oru] l'i ihcr;ltllr ;iI h is(;II11 inci", cit. Ikill;1 ce illlcr;ll'lillnc;I/;1 cu I)! E Icg;Jl de slll)ra!;ll;1 ha!llriklllr (pllsihil ~i de pe ;1 m.rsu xitclor). Sl' ;llTClllllC;I/;'1 aslkl clibrr.rrca dc rncdi.uori pro infl.nnatori. l-l i p c rs c n s i b i l i r a t c a de Iii) II s;lucilt>1llxil';I;lp;lrl'illl'lllldi\iik ill l':m' ;Ire IllC lix.rrcu unci p;lrti dill anlicllrpii circul:lIll,i, l)c' l'(llllplcxl'ic ;lntl)!Cllil'l' Jl)l'mhr;lnare rC/uit;ltc prill cuplarc;1 h;lj)lclll'l<lr ;dilllcnl;:rl' l'lI .~truclLlrik I'r<llcice Illl'lllhr;ln;lre, Clllllplexclclllclllillnall' indul' r<lrm;lIl';1 lk ;lllticllrpi spl'L'iricl, Prill lix;lJe;1 :Jllticllrpilllr de ;IIlligelll'lc ic)!:Jtc l'CluI;JI'. "L: illl\i;I/;'1 1I snil' de tulburri ill CL'lul;1 rl'spectivi1, lulhur;lri c;lre akcle:l/;'I gr;lv lllllrl(>I,,)!i;1 ~I,IUlll'l>i( lll;Jlil<llL';1 ;ICl'st"r;1. Illducnc;1 citlltllxicitrl\ii prill cOlllplcxcic ;lnti_1!L'lhllllicllrp sc rc;Jii/c;I/;'1 prin illai J1lulte lllCl':lllislllC, Astle!. ullcori. clllllplcxcic allti_l!L'lhlllticllrp pillduc ;Ictivarca scc\'cll\i;ila ;1L'l Illlpllncntcllll' cOlllpiclllClllului\l'J'ic C I,,1,:~i ;Iplli C3 l';m: r;'Jlll;lllL' !crm rixat pe celul;-I (C3h) ~i inducL' ;lcli\'arc;1 C 5,h,7 l':lre 1;1r;'IIlLiul 1(11' ;IL'liVC:I/{1fr;ll'(ilinilc C,s si ell L'U ;lctiullL' distrllL'liv;1 ;lsupr;1 mcmhr:lllei n:lul;lrl', D;ll';1 lTlul;1 c'stc 1;lra 1l;ll'leU (hcn{;Jlii, trllmhocilL'), p()sihilil;,\iic dc a rcp;II;1 il'!lllllilc fllrJll;)tc sunl minimc insl;J!;llldu-sc li/;1 illlllll;1 (tr<>mhllCillll)l'lliL' ,'ji ;IIlL'miL I, Estc suricicnlUn,sinplr Illeus dc activarc ;Il'lllllpiclllcnlului pc ,supI;J!a\;1 hClllatll.:i pl'n!ru a II dis!ru_l!l', D;lc;1 cclul;1 carl' sufer;1 ;1[!rcsiullc;1 e.slL'lluciL-;lt;I, p<lsihilit;ltilc <.k rLpar;llic LTl'SC ;ISt!C! indt SUllt lIeccsarc (ill lunqiL' dc tipullk n:lul;-I) Illl'U~UJl Illultipk:ic ;lcti\,;lrC;1 l'lllllplclllclltului pcntru;1 duce in finalia li/;1 illlUIl;1 ;1celulci, MCIl\illl1;llll 11ltU~i c;I aelivarc;1 l'(ll11plelllcntllllii IlU cslc dcs illt;dllit;'1 ill :I!:Cr<"si<lllall' inducc ~i Ull hil)LTlT,[!iik dc tip II. FiX;lrc;1 C_-;h pc supr;J!;lla structllrii dc dis!rugcre;1 strudurii

Felllllllenul-distruc1iv

cclular cirotox

CllnS!;-1 nu

numui

in iaglll'itll:;~1 ci ~i in putcrn ic protcolit dupfl un

I:lplul icc. Ki~lcr} pare l';1

c;i ia1!(lCilt.:ie acumul.uc

hiperscnsihili!ale;1

Incal clihcreaz;1 cnzimc

li/ll/lllllale

~in arara m(ldalilfl~ilor nefa1!ocilantc, Accstc De ;lccasl;lcclulcle lllccanism iaptelui de vac;!. Fcnorncnul rnai amintit

icc meruion.uc,

ii

autor i se

de lip II cstc prlldus;1 in principal de celulclc NK(n;llu~';iI

cc lul c nu SUIl! sCllsihili/;ltc de e<lmpicxcic nnunc, Ell- au Ilh;1 ",cu~uri in membrana lor pcntru pllI'~iunc;1 Fe a .nuicnrpilor. l'l' sc ,l!;lsc~lc lihcra.
NK sc rixc;I!;1 ~i indue distrugnc;lcclulclllr l'llpiilllr rcspcctlve, Al'Cst ur fi rcxpnnsuhil de citotox de gastrllentcropali;1 prlldus;1 lIL- protcinclc

",
icitulc hlpnlTglc~ plISI;illllll'nlar;1 l ~i de apari~i;1 lrtllllhllcitllpellil'i. de tip III

_
cstc kUl'!lpcnici

_
dup;1 CUIll .uu :;i ancmici

rcsponsahi

hcmolilil'c, Hipcrscnsihili!alCa lormalc din .mtiucn. slrllctlirilllr distruc!iv;-I ;1 comnlcxc tlr1!aniSml;llli ;lllticllrp::;i

cstl'dctcrmin;ll;-ldcl'llillplexcimul1l' Ilc;lt;I.~;Ill' in pcrill;lda de l'l,nSlllullT Cs!c Lil'L'isi\';1 pcnrru Cand num.nul

1I

cllIl1plclllcllt

tixularc. Activate»

complcmcntului

;ll'\illllC;1 gr;I\' irnunc dl'

lor alltigcll-an!icllrp, prin scrnnc

lk l'llJllpkxl'

tox icc ali nuc III im it;1 crit ic~1.ulbu r:lrilc i nd usc:d c c lc III -tr t
xc mallilesl;1 clinicc ell~l1plexe ~i conditj ilc ill CIIT aceslca ;1(1ar, , Limita critic;-I 1;1care apar ;ilcl'l;lriic llrgalllC'l'

ct u1';1 IUIlCl,illll;) IiLllc;1 :;i

dup;1 tipul

dL' hll;d;1 divcr-.«.

' . C;I ':1 SC'Vl'I'l!;IlL';1 ;In:slllr;1

.lcpindc de numnrul complcxclor imunc. LIL- ';illt;ltl';1 ;)l'l'stllr;1 (lTIc Illrlll;lll' din Ig C A sun! rupid dq.rr;ldatc spre dellsl'hirc <IL'c'ck cu Ig C; ";11I Ig M), dl' r;ls(1unsul lH1!allism ulu i l.: xt imulu l ;ll1ti)!Cll iC( 1;1 ;ll'C 1;I:;i;JI11 igcll, antiCllrJ)<l,llClll'/;1l'SlL'd Ii en t;-I C:1~llit;ltiv ~i cul ituriv pcntru divers: suhiLTt,i, EVllluti;IClillicl cxtc inrluCll\al;1 ~i dc r;lp(lrlul dinuc " l';lllllt;'I\lk .' dc ;1 1I.1!l'Il ~I 11 I

anticorpi.
sllluhiic

D;IC;I ;Ill!igenul put;lnd

cxl c in

cx ccx. l'lllllPlcxL'iL'
~i dispcrs;ilc ill

L';IIT st' lllrlllc;;I;I,

r.un.u:

li

u~lIr .nurcn.uc

l'lrl'ul;l\il'

(1IlLlul' r<';I('t.11 <IL-tiP in llrg;lllclc l'll

II

h!l;d;1 scrul u i ). Din cllTul:Jlic

;ll'L:S!l' c(lmpkxl'

pot I'i lljmtc

(Ill'spl'cili,')

llliCI'lICircul;ltic ;lhllllliL-llt;-I. cXt.:rci!;Jl1du-~i ;1C\iulll';1 Illr lllxil';'I, Alul1l'i 'c;JI1dalllicllrpii sunt in exu's 1;1\;-1e ;llltigl'IL l'<llllplc.\ck d pll'l'IjHt;'1 rapid' suh rllrm;1 dc agrcg;ltc ~i au tL:ndin\,;1s;1 r;'JIll:ln;'1Illl';Jii/:llL' 1;11""liI Ulllk ;1 p:'llrun,~ ;lllli,!lClllll ill llrganism (rl"lcl,ii dc tiP Arthus),. ' LC/ililliic I)rlldu"e dc clllllplexele I111Ill' tllXll'l' ;IU dlVlT~l' Illl'c';lilhllll' \I dl' prodllcelc, Al'eslca pol cllcxisl;1 S;llI :~l' slilTed ill lilll!,:;1 ;1l1" p(lIldcrc nL11 III 1[';'1 S;llI Ill;li 1ll;lrc dllp;1 kllli c(llllpkxlIlul t<lXIl'. j\'lCllt,IIlII;Iil1 l"1 1i11'l'r~l'II~lhlill:tlL';1 littip III apan' ill _l!cllcr;i1 la 4-K <lre dc 1;1 ill)!C"tia ;i1illll'lltelllr ~I pO;Ill' dllr;1 Iile ,,;111 s;'lpl;-lm;llli, Elill1ill;IIC;1 ;ilcr,1!CllUlui din llulrit,lc' dUl'C 1;1;11l1l'll<lr;lrl';1 kllt;1 ;1 silllpillmatl,j"gici, Accst ,!ll'll de hipcrscllsihiliLltc;1 Illsl dcslTls illl';ldrlll ;liergIlI"i j':'Il'llle 1;1 alhusul de lHI. pcste SI laple, Sllllpl<1I11;ltlllll1!J:1l'stl' Pl,jllll11rt;l: lIrtll';lrll, diarl'c. ;lslI1l.l;L:lllllril1!ii int~sti;laIL- ell', . Hip c r s c n s i I; iii Lil cad eli p I V S;IU t;lrdl\';'1 c,~lc 1ll1'l11;ll;'1 e lillid IllCill' Ic T (rl Irml';I'/;-1 21:' dill l"t;iI u I IiIll j'llCitc l<ll' l' i ll'lil;lnte ), ;\l'l'SlL::1. dlll):1 un PI' Jill cOllt;lcl eu anti1!cnul. liL-vill Sl'llsihili/;ltc (Icnlllllcll p;lslral in Illl'mllll;1 iIllUIHIlll)!ic;-I), LI~" IlLlU;1prC'lCnt,:I;1 ;lllti_1!clllllui pc supr;!I;I\;1 1(lr,ck ,i~,1 Ill<ldiI il';'1 1(lrnl;1 (n,llll;ltill;1 illlr;1 ill miltl/,;I. LTC:;tl' llull1:'irul ril".l/lllllilllr IdlLTI ,l/l,J;d,1 S;llI poiizllmi, rL,tieululclld(l!,I;lsJll;Jlil' dcvillc ;lpr(I;Ij)C' illl'XISlL'IlI)~1 ,IUllct,1< Illil!Jt;Ilc';I, Accst dillurl1l;1 ;ISPCctl'LlIlSl;1illl'lihcr;lrcii ill JllL'dllil inl'<lnJlII';'lt<lr;1 tllll'l g;IIllL' 1~llgi

ait IllcC;lnislll (Ilcspcciric)

respL'l,tivc, ACL:sl;1 rL:all/e;I/;1 sc

in l':ldlui IClllllllellullii dc iIllUn();lderc\;-I, Fa)!ocilcic ;1l1 rcn:plllri I)elltnl C3h. ;Islld illC:ll cic III i)! re;J'I{I spre loclislIriic l'U C"h. induc;1I1d 1c/;IIT;1Illlll'illr ~IIlI;'L

de substante hioactive: Iimf'okine (activeaa metabolismul macrolngelor), Iactorul chematotactic mnnncitar,. Iactorul reactiv cutanat (produce lu nivel cutanat cresterea permeab ilitntii capitare §i instalarea cxudatului), Iactorul mitotic (produce rnitoze In populatiile de celule limfauce nesensihilizate; In Ielul acesta creste numarul de celule active, atiit a lirnlocitelor B c<'it §i T, asociindu-se astfel Ienornenul de hipcrergie celulara cu hipcrergia urnorala; nu toate antigenele care indue alcrgie de tip IV indue §i alergie umorala), Hipersensibilitatea de tip IV se instaleaza dupi! 1-2 sau mai multc zile de la ingerarea alimcntului. Specilicam ciJ in practica mcdicala acest tip Lie alergie se intdlneste eel rnai Irecvent (aproxirnativ in l)5% din cazuri). Tipul 1 de hiperscnsihilitate alimentara se intillne§le pima la 5% din cazuri. Rar intalnite sunt tipulll §i Ill. Uncori sc pot asocia diverse tipuri de hipersensihil itatc. Principalclc tras;1turi ale tipurilor I §i TV sunt prezentate in tabclul 6.

.' -" 1scudoaicr. . " .l' [nducerea manlleslan o[ I· . Histamina deillle[olulpnnClp.l II1P, 'lin c0l1di1iik consumulUI ex. , . , . .taminrc se rea IZC,IZ, ~ I' . 1nst'Jinrea cxcesu III liS ,I '.' (ex [nsii\C pcSlcle, carnea l c glce. ", . t hist'lmino-elIberatt1arc c. ., , '. lb I I' ~1<Tcratde prnduse allmen are .. , 'I \ I'. '1 iunca ovomuc()id:-I din a usu l c 'b 1 - sunilc nlcoo 1I r.ll~ c ["It'l porc Iragii. cinco at:l, cap,: . '. . ,.te in histall1in~ (ex. varza mu ' :' iu e~c.) a apnrtuilli execs, IV de allment,e d(')~'CI'SI" r()siilc. Sl1anacul ctc.) sau pnn (, 1-..' 1n serve eel' . ~. ., . . I cnnservcle, ncrca, u', 1"1 . :r '11'1/"111'1 rcrl11enta~ie din co on. de nlc"eilirilc L' .' ~ d' "Ir' ora 1111L' , . ( , sinteza crcscut~1 de histalllln: c ca t'n histaminii din uncle alimenll' hogate In , ta \1e Iu· 7 prezentam I contllllltu I . In .• ;rccasta substanVi vasnacl!va. bc]« I 7
t ,,,..

r..

Alimente hu!!,ate

JII

il'lstamina (I'xemple)
Con\lnutulln histamlna (mlcrograme/g)

Tllhelul6
CIlmpam!ie intre prtncipalele trasaturi hiperseusibilltatl] de tip I ~i IV all'

Produsul alimentar , Alimente proaspete

22
37,5

:--p<llllll'

Hipersensibilitate (tip I) - reactie necantitativa, i nirnic"

irnediata

Hipersensibilitate Intarzrata (tiP IV) - reactie corelata cu doza antigenica - debut pan a la 5 zile de la contactul antigenic - rnediata celular - foarte frecvente (95% din cazuri) - morbiditate mare dar fara mortalitate

10

de tip "tot sau

I
I i
I [ I

C<lJ"I)e(hllll,

vitel]

25
0,2

- debut la 1-60 de minute de la contnactul antigenic - rnediata de Ig E - putin frecventa

(5%)

pe~li -Inn
- snlllll

5.4
7,35

u anafilactic

I - severitate

i - mortalitate
l-

posibila predictiblla. reactie de tiP soc

SOC

Alimente conservate Pt~ll' Ct Jllgelat

C;lrll<lti llsca\.; hriill/.il i"erlllell[a[il
itlilllellie ton fenllL'tlLill' (c:\. v;tr/~ ;ILT~I)

- implica de regula un organ de

I - sever/tate ciclica I - efecte sistemice

ALlMENTARE

225 pan§. la 1330

160 mgikg 20 33

I'ATOLO(;(A

I'SE(I()OALEIH;IEI

["ite de

I"'~I("

350 0.2 - 0,5 mg%

alilllentari"i tarll1acologicit este Jdinit:1 ca Iiin d lol;Jiit<lte;J rc.ictiilor ncspccilicc §i neimunologicc cc dau manilcstari idcntice sau I"()<lrle<I~elJl{jniil()i1re cclor de lip :J!ergic. Elc apar prin crcsierca Jisponihilit:1lii de suhSI;H1\e vasoactive (lnst.rmina, tiramina. knilclilal11infl ctc.} indus;1 de uncle :i1il!ll:n[c.ln 1!cncral simp[oll1:Jlolngia '-- se inst:i1eaz:l dun:! consumul uno)" cantirau :, ... I· mari de pruduxe nutritive specificc. LI suhiectii susccptihili se constain instalarca cfcctclor Iurmacologicc la cantiUili mici din ulimcnrc cu continut hogat in subsuuuc vasoactive. Rczull;1 c:l l"a\;1 de accstca din urm.l trchuic avut in vedcrc individualitatca pragului de raspuns. Rcdam in continuarc principalcle substnntc vasoactive. modul Ior de acuunc ~i .rlimcntclc eel mui Irccvcnt corcl.ue cu acestea.
Pscudou lcrg iu sau intolcrnnta

icrc de heringi

. 1:111"'-1 "I"l'llIl hislaminoclihcr:illlr . t 1 '"iIll L"" I pc , '-' ~ ~ . men)(JI, ., . t"le v:IS(ldil:Jl;lt<l:lre c:ll . .) .... ' S['I de~"le cl "lSU.~1 c ec , . (hisl:ll11in:1 arc rol vaslldrialat(ll .rceas '.. I' .rmitc 11as;1j1llmai laeil lk antlgenl . " . )'Isel Inlcsll,l.l l (pc . . .' -' I .... si dectc irrlantc asupr.l mUll .. . . l ..tulunei suscepllbdlla~1 a cigill • ..' " 'Fl tcru \a, ceca cc 111con ex .. :riimcntarr pfln barrer.! e, _. . ... , . ni1"csnrilc tabloului clime). .' _. cOllcomiknlc nu lucc Jecal sa : lin PI IIItICC 111"1dc~e;'llli/l;1 aparil,ia unor maniles[;11"I (""I "I liS ,1ll1l11,. .' IlIS,'I(lr T i r ;1111 I n a In exce.",·,: .'. lit i i lc ingeslici prm . ~ . 1 ' I in og;lllISIll ;lp:IlC In lonll br. nzel pscudo:rierglcc. Surp usu _ . ~ .. ," ( .' 'i()col:lt;i. uncle VI/lUI"I. ~V:"\CI, I" .• \JOl!.;lte In accasta su\1stan\a vas().!dl"" cX.l ,_ in ca/lil alc()olulul,
.
L, , ••

\'111

'

••

'C

'

••

_)

24

mixtn, zllleurfi, .ivoc.ul« ctc.), In dczcchilihrc!c llnrci nminoucid aromatic - este tr;IIlSr()rlllatii in tir.rmin.i

microbicnc (d.ic.i tirn/inaprin tiroz in-dcc.rrhoxi l.rva

bactcriana)

sau in situ.itii!c

carc-i

inhiba

mctabolizarca

(utilizurc»

inhibitorilor

de

mono.uninoox

idavc. an'tidcprcsive hogatc In accasta

ctc.). jnl;lhcllll:-;

rcdam continutul

in tir.nnina

al c;ltorva produse

suhstanFi vasnactiv.).

Tabclul ,\

r
I

Produsul alimentar
l·j(Il'1

Continutul in tirarnina
(rrucrcqrarne/q)

datil

500 514 180 400 - 1 400

a mucoasci cxtrcrn de pronllntal;l. Prczcnta dcl c rm iu.i picrdcri de proicinc :;;i chiar hcrnor.rg ii. Lcziunilc ;lkctca/;1 intiL'oscbi trcimca distal;, a stornucului ~i pilorului, asociindu-xc dcxcori de duodcn ita. lntcrc-crrcu ;IiL'rgicl ;, mucoasci intcstinalc cxtc lrccvcnta, insJ scvcritatca aspcdelnr lczionalc cste cxtrcm de \';lri;,biIJ de la un pacicnt la altul :;;i nu sc cure ic;11;-1 cu mun ilcstar ilc clin icc. Uncori sc lirn itcaz.; do.rr 1;1un in liltrut in[l.uuutor pl.ismocit.u in lumina propric, ins;1 eel 111;liadesc;1 SL'l',lllSI;IUI (I alroric viloas;1 partial:i, suhlotal;! sau lcziuni viloasc minirnc axociutc cu hipcrplavi» criplclm:;;i infiltr.r: inll.uuator In cpiicliu :;;i curion. La cx.imcnul clccrono-rnicroSCOpil' "l' ctlnslat;1 scurtarca microvililor, picrdcrc.i ()rienl;lrii perpcndicular c a nuclcilor ~i in liltruti.: limfocitura a cpitcliulu i. Nurnarul 'llL' li/'l/(lmi din z()n;1 ajungc 1;1tl ingro:;;;IIT cdcmaloasfi exulccr;ltiiltlr apil';il;-I ;1 cclululor crcsic. Sc c(lnslal;1 dL' uscmcnr.r 1ll<llliril';'lri m iocondrinlc ~i cclcm. Licgcncrl'sl'L'nt;'1 \'acu,ilar;'I,

xv.utcr In;'IIII.;llllixl;l
!.._·;I:-'C<lV;I!

ln liltr.n ul inllaru.n.«
pi;I"IlI(\cilL' LTescutL' nunicric.

Sl' compunc

din lllasl(\cill' xunt

dcur.mul.uc, l"l/in,diic

~i

Lcz

iun

ilc

prcdomin.un

jcjunulc

dar p()l inlcrcs.:

hcrillgi

m.irin.ui

3030 1 500

unljuiil de lun Nil

J
vl'gl'I;ill' culuv.u«

!i

~i alll' segmcnk. Al l crar ca simpl' IIn;ll( ii, Igiei clin icc.

inkgril;ltii

m orlo louicc

prcccuc

i n xt a l.uc»

ru \ i i Liqi n PI'! )pricl;-Ili \';I~()d i I:,tal, ni i. j n execs pI It LTl:;1la lxu I ;I~I'<':CIlLI Ei sun: prclell\i in c.uuuurc J1];lrl' in pruduxclc

!'\1(\diric;II'ile mcntion.uc dispar III limp dUJl;'iindcpari.nc.: .ilcrucnilor alimcnt.ui. Rcintroduccrca ;(ccsl(\r;1 dctcrrn ina in rna i putin dc 2-1 de ore a ltcra ri ale vil(\1 i(;'lli I, 1I ~i LTl'~leri ail' plasmocitclor.

;ill:rgil' .rlimcnt.ir».

pc xolurih- l)()g;lt<.:innitr;,\i (prin xtructur.: gl'()gr;dic;'1 ,,;111rill pr;lclicik p gl'()gr;illlT uti lizntc ). Conccntrutiilc .u insc sunl v.uiab i lc IlllTg;IIHI Lic 1:1 ](1 1ll,l2./h.g pcn tru lll;I/;'lrl', p;ln;'1 1:13 (10(1 Illg/h.g pcntru ridic h i. Apa Lie h;'lul c()lI\illc dl' ;ISl'lllcne;1 n itr.ui. ill slr;llls;llcg;llur;lcu C<)IlI[,(IZi\i;1 ""Iului. ln unclc silUa\ii illgcsti;1 dl' nitr.ui njunuc 1;1 l)h(1 1ll,l2. l: s;1 p pt;'IIl1:1 11;-1. Mcntion.un 1';1Illlra\ii p"l li g;'lsi\i de aSl'IllCIlC;1 l';, ;lgl'n\1 conscrv.mti in mczcluri. arc .ictiunc tnlversca/;1 lcnorncnc \';11'/;'1 muraia etc. Ea sc g;-Is(_'~le numcr.ur-«. in ill i;lpll'le

MANIFESTARI
SiIllPl()Ill;ll()lo,l2.i;1 l'lillil';i nnnurc lIL- 1;( ingl'Sli;1 alimcntclnr s;1I1lardi\ lrcl'\'l'lIlc 1;1interval ll1;llIiksl;lri

eLlNICE
imcdi.u.
dup;1 nurnai dllcv;1 accsl(lr;l,

po.uc S;-ISl' int.ilczc ;dl'l'gi/;lnle

s.ru chiar innintc., illghi\irii dc 1;1 contactul

lIL- dllL'v;1 !lJ'e S;IU lik

cu ;1I11igl'nii. Cclc 1ll;1I sail CUt;lllal;'I.

T l' 'I h r ,I 111 ina

.ilimcntc suhslan\;i ~I r;lllilui \'asllactiv;1

vas()dil;ll;i1'larl'. placcnt.: ~i

xunt dl' lIalur;1 g;lslr'lilllcslin;Il;-1.

rcxpir.uori«

C;I cioc()lal;1 (contj nc ~i t ir.uu in.r), C;Il':I(). c;ilc;1. ccui, L'lll" ell'. Al'l';ISI;j e-re prClcnl;1 incluxi» alinuntara ;Islld de illl()krall\;'1 IlU num.u m.unc: l'l

m.ucrn producand

S;IU nou-n.iscurului.

MODIFICARI Axpcctc!c num.r: 1;1 uncle

LEZIOf\AU:'

il\

ALERCdA i\UIVlEf\TARA

lcz ion.rlr int.ilnirc 111 :ilngi:1 ;ilillll'IlI:lr;1 SIIIlI v.ui.u c Nc vom relcri dintrc clc. Axtlc l. inl';lzlIl ;ilccl;hii .~:lsll·il'L' se l'()II.'\;II~ inliltr.ui«

'I

c(l/ill()[illc;l diluz;1 (cuprindc to.uc str.uuruc pcrclclui g:lslric, il1Lk()schi mucuax.r ) S;llI l()c;ili/al;1 sub lorrna unci leviuni ,l!r;lllul"Ill;II()asc. l nliltr.ucn l'(Vill(lriiie;i :I 11111.Sl'l1 i;lrelcsll' atrihuic k/ilillil'll' l'()/ill(\iilclc lIIlC( Iri ;11;11 Liepr()IlUllt;ll;'1 illc-II rC;11 i/C:I/;'1 (coillin call1il;,\i llwLicr;llc sICIl()/;1 pi I(II'IC'I. RC;II11II1II Sl' ~i in uncle 1:1nin'lul lillc()ri Sl' lil11 c~ c()lilllllilcl(1I' 1(ll'Illl' dl' alcrgic :lminc dc 111"[;1 11;1 Iriplall1illfl). l11i ~i l'lihl'rl:;rl;-1 aicl'latc,

l':'11aeil;lll:a de;1 iag()cil;IC"l11plcxcic ;dil11Clll;lr;-1. Dl' hi()gcllc

;lJlti~l'I]-;1I11Ie()rp pro.cllle

aSeI11Clll::I. c'l/illldilciL'

eire l11;-lrescPCrJlll';i1)illt;Ill';1 \';,scul;lr:l. ill /()Ileic

Pl' ;ICC;I'[;-I C;dl'

in II Ul:Il\ca/;-1 graLiul llL: cLlcl11 exislcill

Mull Ill;!i r.rr l'siL' ;lkCI;ll sislL'lllullll'l'V'IS ccn tral. xixtcmul hl'l1JaI()p(liclil:. .rp.rr.uul urinur. III I;il)clul l) sunt prcvcnt.uc princip.rlcl« 1ll;lnil'cslrll'i cl in icc- iuta ln in- III ;"LT~la .il i men lar;-1. in l"llIlilluarc rcd.im C;-Ill'V;1aspecle legale Lie uncle dintrc ;llTslc;1. LI nivclul ea v i [;11 i i h u ca 1C Icnomcnck: ;i1l'r~il'l' nlimcntar« illlhr;ll';'1 ;Ispl'ctlll unci urtivarii dc'l'<)nlacl. Ell' ap"r 1;1uncri. (in~k()sl'hi h;-lil'l,i) cu [()nd aI"pi l' cv idcn I (de rna i mul \i an i au rin i 1;1 SU( In in;l) du p;1i n,L'csli;1de le,l2.UIllC (\<.:lln;'I, c;III,,[i, morcovi, mere, h.m.rrc ~i PLTc). trucic ~i 1;lr/;I\;llliri PI<I;ISPl:ll'. LI c;'IIl'\';1 minute dupn c.mtactul cu alcrucnul alimclltlr ;Ipar ximpiomc or.i lc: pruri], cdcm, l'''Il,~l'Sli;1 hU/cl'lr, 11111l'llasl'iju,l!;dc, lin,l!u;llc, p;dalilll' .~i ;1IlI'<iI:lringcllli. In unclr l':l/Uri Sl' p'lall' insl;iI;1 ,,1<)111;lli\;-1 ;ill();I,,;1 susI1ic'i'ill;II;'1 :I 1',prtldus;i dUP;'IC()IlS11l11l1l ,IL' r'l~il.lrucll' 111L';lgin();lsl' ~i l'()lldil11cnle. All'l'I;lrc;1 .rl cru i c» :I s t o m u ru l u i P(I<llL' Ii ;Inll rccidiv;lnl;1 S;IU LT()lliC'I. E;I sc rc;di/l'a/;'1 dup;-' C()1l1;ICI1l1 ;dil11clllc C;I llll;'ilc, i:'11Ick, pe~lck, l'U 1';IIIlC;I, L'l';'1';I. Sl11;tllt;1I1a.Mal1ilcst;lriic L'iinicc rcpr()duc lTI l11aiadcsc;1 pc cclLjllL'dllilc' ill g;lslrilc \,l!rquri, h:d()Il;-lri, \·;'Irs;-Iluri. l'J)ig:lslr:dgii l'U l';lr:lcln \';Iriahil ';,,·sur;-I. n;lI11p;'1- 1I11c'Iri \'i"ll'llll', pal'llxislicc). ElL' 1)'11 il11hr;ll';1 UII ;lspcL'l PSl:lIt.illulL-l'l().'. illl:dllilldu-~l' p()~lpr;lIldial [;Irdiv, Rarc"ri sc p()l C(lllslillii hl:11111r;lgli
C

~t2.;L""lfllT.

27

Tahelul
Manift'shki clinice inhllnitt' in alt'q.~ia ulimeutarii
Manifestari digestive Buze: Cavitatea bucala: Esofag: Stomac: edem angioneurotic, cheilite angulare, dermatite periorale

I)

Manifestari sistemice socul anafilactic, stare de rau qenerala asociata cu tebra In cadrul hipersensibihtatii de tip III Manifestari urinare cistite hernoraqice. Manifestari O.R.L. otite medii seroase
cistalqii cu urini clare

stomatite, glosite, edem angioneurotic allimbii, hemoragii, afte recidivante, prurit velo-palatin disfagie prin edem angioneurotic, cardiospasm dischinezie sau

Alte manltestarl artrite, sindrom nefrotic, moarte subita a sugarului al

gastrite, hernaterneza (purpura Henoch), senzatie de plenitudme prin pilorlospasm sau edem pseucotumoral mucoasei duodenite diaree cronica cu malabsorbtie, enteropatie cu pierdere de proteine, colici intestinale. ileus, hernoraqii oculte, distensie abdorninala, sindrom dumping, Infarct mezenteric, vomismente constipatie, diaree, hemoragii, disconfort abdominal pnn dischinezii colonice, pseudcapendicite. greiun, varsaturi, crampe abdorninate (multe din aceste rnanitestari sunt incluse In tabloul clinic al colitei alergice cu eozinofile) rectita conqestiva §i hernoraqica, de mucus cu eozinofile prunt anal. edem angioneurotic, eczema icter pancreatitaa colecistita acuta tenesme, hipersecretie derrnatite perianale,

Duoden: lntestin subtire:

Colon:

Rec!: Anus: Ficat: Pancreas: Cal biliare: Manltestarl cutanate

urticarie acuta 91 crornca, edem Quincke, eczeme, dermatite, angioedem Manifestari vasculare cefalee vasornotorte, Manifestari oculare Manifestri respiratorii Manltestart neuropsihice coruunctivite dispnee pnn bronhospasm, astm bronsic, rinoree, stranut, tuse, pneumoni: cronice sind rom Meniere. sind rom tensiune-oboseala, rruqrena alerqica alirnentara, sind rom hiperkinetic cu deficit de atenne, accese epileptice, atacuri ischemice tranzitorii, tulburari afective diverse, enurezis etc. purpura trornbocitopenica. eozinofilie, anemie
vasculite

Manifestari hematologice

En t c r () pat i a a I erg i di aparc de regula dupii consumul de lapte, crustnccc, peste, pui, oun, ciocolata, capsuni, citrice, hananc, aditivi alimentari, derivate din soia. Mnnifestarile sunl diverse, gradul lor de cxprimare variind de la individ la individ §i cu tipul de alergen alimentar. Tahloul clinic este dominat de diarce. Aceasta cstc descori exploziva, impcriousa, numarul scaunelor atingand pillla la 20 in decurs de 24 de ore. Diareea apare la scurt limp de la ingestia alirnentului uleraouen. Se asociazn de ascmeneu dureri ahdominaie (colici pcriornhilicalc sau diru~e~ aluii de distensie intcstinaln sau cu caracter pertorativ etc.), gre~uri, vnrsatur i. In cazul copiilor, dczvoltarca sornatica cste nesatisrrlciitoare din cauza malabsorhtici. Fcnorncnclc sunt rcvcrsihile insa rcpetarca lrecventa a ucutizarilor ducc prin iritalia mucoasei intestinale la Iavorizarca pasajului transenteral §i a altor antinene fatii de cac se pot dcclansa hipersensibiliznri. Sc creeazi"1 nstfcl conditiilc poli~cnsihiliziirii alirncntare. Simptomele se estornpeaza §i dispar catre varsta de 3 ani in peste 75-XW%! din cazurilc cu sensibilizarc la laptclc de vaca. La eel sensibilizati la (Ill t()leran~a dispare cam la 4()% din cazuri, Pacicntii sensihilizaliu la carnca de peste, la arahidc §i/sau nuci nu au rnari ~anse de a deveni tolcranti la ulimcntele respective. Uneori atectarea intcstinala imbracn aspectul.cnteropauci eu picrdcrc de protcine. C () I i 1a a I erg i c Ii are ca man i Iestare predorninan tii prezenlil vizihi IJ S;I u oculta a s:'lngeilli in scaunc. Acestea au o consistcrna normala sau dinre ica. Estc caracteristica lipsa de atcctarc a curhei staturo-pondcralc. Prevalcnta maxima sc intfllne§te 1<1sugari ~i copiii de varsla Ioarte mica (1-2 ani). Alimentelc sensihiiiznntc sunt luptcle de vaca, soia §i carnea. U r ti car i a a c u til este 0 manifestare frecvcnta a alergiei a limentarc. E:I se ponte prezenta ca 0 entitate izolata sau asociata ell manilcstari respiratorii, gastrointestinale etc, Placardcle urticaricne pot Ii localizate 1:1zoncle tcgumentare ec au venit in contact direct eu alimentele alergizantc (maini, zonele cutanate periorule ctc.) sau au un caracter generalizat a§a cum se inulIllpla dupa ingcstia lor. Manilestarite debuteaza la 5-30 de minute dupa coruact/ingcstie §i dispar spontan in 3-60 de minute (uneori §i mai mult). Prezenta ~i intcnsitatea lor nu depind de cantitatea de aliment ingerata. Cel mai Irecvent se incrimincaza laptelc de vaca, ouale, pestelc, nucilc, alunele, kiwi, uncle condimente. Urticaria c r o n i c a eSlerareoricauzaladealergenii:liimentari(sllh2'1r din cazuri). Este indusa mai ales de conservantii §i colorantii alirncntari.

E c z em c I c sunt rurcori prod use prin mecanisme ail:rgo-alimenlare, Exalirncntelor incriminate favori'l.ea/;J cvoluiiu spre amcl iorar e a leziunilor cut.mute ~i reduce ncccsit.uca de corticoizi ropici. Dintrc produsclc alcrgizuntc. eel m;li l rccvent sunt incriminate oualc, carnca de pHi ~i peste, Ma i rar sunt r;lspunzJtoare laptclc de v;lc;l, nucilc, sl'llicile, uncle legume ?i Iructe. Socul ;1 n a li lac t i c cstc de ascmcnca unul dintrc modurilc de manilcstare a l;ipcrscnsihilil;ltii ime diatc indusa de alcrgcnii aiimcntar i. Comparativ cu ;!I\i .rlcrucn: (vcninu l de inscctc , mcdicarncntc ctc.), cci nluncntnri sunt mull ma i rar imrlica\i in produccrca §()cuilli unafilactic. lnitia}, m.milcstari!c relledii alcctnrcu unui oruan sau sisiem. Ulterior, scmnclc xc cxtind §i la aile organe?i sistcme ;Istlcl C-I in fi;ial clc sc c:enerali/eazii si rcali/eaz;1 t.rbloul clinic de ~oc. Dchutulll1a~ifes!iiril(lr cSI~ la dlev;1 minute dur;1 ingesli;1 alim cntului alcrgogcn, Bolnavul acu/;i ,!!ITata, v;lrsalliri §i diarcc. Tot in al'ela~i interval scurr de limp "parc senz;]\ia de c~ldur;i ,!!cnerali/al;, ~i prurit x.ru Iurnicaturi in jum.u.nc.: surcri""r:l a corpului. In 50'1; din c;lIuri SC l'onslal;1 prc/cnla urtic.nici ~i a ;1Il,!!iol'llcmului gcncraliz.u. Unii pal'iellti :lnl/;1 sen/;I\i:l de lipournic d;lImit:-1 pr~hu~irii icnsiunii .utcria!«. In dccursul cl'll)r J(I-3(1 de minute de la ingl:'sti:l ;dcrg(),l!cn:1 xc pol asoei:l scmnc de rin()c()njunclivll;I, brllniJllspaslll, nkm .c:lllI1c' .uitrnic l':mli:lc;l, rclaxarca involuniarn a sfinctcrclor. Evolutia §ocului :In:liil:ll'lic cstc :ldese:1 xprc .unclior.rrc sp"nt:ln;1 in dccurs de 1."-.,(1 de minute, Rcm ixiu lotal;1 a manifcsl;II'ilor Lime;II;1 1-2 ore, Pcrslslen\;1 :iler(!cnului 111 intcriorul tuhu lu i dii!cSliv po:llC induce un ~()C prclunuit. Rarcuri l'Vllfllli:l cxtc l1lorlal;1 (ric in prirnc lc 2 orv in urma cdcmu lu i ",lillie, ari tm i i lor cardial'C severe, l'ldapsului ircvcrxib il de 1<1debut. ric u ltcrior in c.ivu l in l':lrc l'ld:qlsul inili;il nu esll' lral:lt corcct ~i intcnxiv ). Dintrc ulimcnrelc :illT,!!ll.c:cnc implic.uc in in iticrv.: ",Ill'lilui an;dilal'llc !1ll'ntj,"1;1111 intiellschi oualc. nucilc ~i c.unca lk pl'~le, Muit m.ri r.ir ;'l' I:le cllrcl:l~il cu I:;plck (iL' vac:'!, slli:l, cart(di, citricc, b.m.mc, \eI1l1;'1. ar.ih id«. must.rr, I)Cpl'ni. ci, 11:11;-1, LTUst:ICCl', :;indrllmul Heiner a;'l)ci:ld m an ilcxt.u: pu l m ona rc dc(!cllul I'nl'ufllll!,:ltiei xuh.uutc ,,:IU cronicc cu rin it.r LTflnic;1. lllitl' recurelllc, tu lhur.ui digl'sllve. anemic. Silllptlllll:llllll),!!i:l disp:lrc dUI';1 climiuarv.: din ;ililllLlIl:ll,ic :1 I:IJllelui til' \':lc:l. nurilor ~i c.nni: de I",rl', Aj c c t a rc a n cu ro p s i h i c a imbrac:illlultiplc:lsl1l'L'le,A~IIc!.lulhur;-lrilc -urvcn iic la nivclul xistcrnului ncrvos central xc manit'csl;1 C<I cclalc«. :1Il11'1,L'li, vcrt ij. sllmlwiL'nt:1, ohnuhilurc. insornn ic etc. o cntitatc apartc II rcrrel:inl:lllligrclilIlIlaglui allmcnrara. Rulul :dcr)lll,L'Cn :il I"'"dusclllr nutritive ill dl,cl:ln~arc<l :lceslci alcqilllli:1 IllS I delllllllslr:lt in 1'1:-;," dl' Manxlic!l ~i reconrirmat in Il),-;l) de E,!!,!!cr, Alimcntclc Irl'l'\clIl inrrim in.uc (nUS\;llTl'.cillClll:lt:l ell',):lu adesea ~i pnlpricl:lli h ist.uuin.» clibcr.uo.uc. l'l'L':ICC LilT C:I tiL-cl;lIl"are:l .u.rcului migrcn.» S;I lic u ncori l',)ndil,illn:ll;i ,,1;11 til- 1:1L'!<II'i ;dl'll.'il'i C;lt si pscudll;ilerl!:iCl, L (l ;dl;I'lllrm:-1 dc al:l'I;lre ;!ler.c:il';I:I nClIrllpo-ihicului eslL' .\ll/drOllllii de II ,111111C - () h ().I' C II Iii , Acesl:l Sl' iIlSl;!ll':l/;1 1:1c, 11)lii IT prl'/inl;'1 o-l:-Iri;dll'l'll:11 iVl' dc lello-iunc L'll llhllse;!l;i l'.\l'e"iv;I, Frel'vent "c a"llcia/;-Il'l)lIgestle 1I:1/;I!;I, Cl':lrl':-lIll', pall):lIe, dureri ablit1111in;ilc, dureri Illllsnil:lre, ellure/is. dl'Pll'sie :dILTIl;llld l'U a)lII:I\iL" Sindrlllllul sc p";lIe pre/enl:l i/lll<ll S:llI ",,"ci<lll'lI ;illl'Ill:llliicsl;hi a ItT)l1 LT dill parlc:I :l!lllr nr,!!ane S<llI sisleme (ex, cc/cmc, :lsllll hrllll~il', rinl!:-I sp<lsllllldiC;1 ell' ), rrineip:ilelc tr;I;.;lluri clinicc ;dc sindr(lillului ll'n"iUIlL'-llhllo-C;d;-1 sunl pre/en1:t1L'illl;lhellil 1(1,
cludcrca
1('(

Tahellil

J(I

Manifestur!
Starea de tensiune Activltatea motone
l1ipl'r:tClivil;llL'

din in' in s inrlrumul

aleruic de tensiune-uhnseala
Semne sistemice asociate Prezente aproape intotdeauna
p;ilI1;lfl' Cl";t

nci ndctu.uurrc
1ll':-,it!ur;lllt.'l il1l"irp;lciLlIc IJli~c:lri

rc;-]

Ill' 11;1/.;11;)

I (If

,libl["uclic

Uf..'

rcLI:\;rn'

Actlvltatea senzoriata

Prezente mal rar

l..'Ul'11W illl"r;ttl!"hil:tll'

illsl"hilli;lic
il1.'-,( llllllll'

hi prrxcnxihilint«
Illlld'llllie

hlpvr:-.,;tl iv.ui. hipt-rxudor.rj icdurcri <I hJullliIlilk

1;1

(1;[ 2;3 dill GI/.uri)

ill!1LTl'Xcil"hilil"ll'

dun-n-

si zgnnml

L'l'I;ill'l'(iil iCJillcilluri)
l'rlLlJT/i~

mi;dgii Starea de obos eala Activitatea motone

Ilh\l:-'l';II;',

Alte menltestarl neuropsihice lkprcsil'

('llIIlP(l!'ljlllll~[l!

it1rctpl';!I;-1

hiz.u. ir;lIional

Actrvitatea

senzoriala

idci p;rr;IIH1i Lil'

iicuri lll'rVI1<l:-'{'

h1rplljln'

~~~

durl'ri

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
cu anumitc alimcntc csle ;.us1,inul;1

'c

pc 1o;l/a .uuc liornri i nct« :I lll:Jniic;.I:-II'il"r alimcntclc incriminate se num.rr.i luptclc de V:lC;I, Cilll'lli:lt:1. "u:-de"i;lin:l de porumb ,)i dl' gr.-Ill. S i /I d r () 11111 d c ;, I pCI' a eli)' I III 1[' cu de licit de .rtcn til' <I lost desnis I 1<1 ellpii in 1l)75 de c;llre Fcinuok] si a Illsl alrihuit ulcruic: indusc de .ulitivi i nlimcntari de gcnul clliorantil1l7, ~i s~dicil;ltil()r. SuhieqiiLrespcctivi pre/inl;1 " ;I,l!itatic cvaxipvrmun cnta concomitcnt cu sc:idnca clp<leit:ltii lor de con ccntrurc. Cllncomilcnt se inrcgislrl:a/,;1 durcri ahclonunulc "i prurit. ludcp.irt.rrc» adit ivih » .rlinu-ut.rr: din nu triri« dUlT in 711':; din c;lIuri 1<1 di,'pari\ia tu lhur.nilor mcntionar«. C,.i::clc cp il cp t icc ind u s c u l cre i: Sl' inrcgi;'lrl'a/;i la un numnr Ill:lrte rcdus de p:lciellti, A Ill"l incrim iuat.i indl'llsl'hi c.irnca dc VII:I, A'"cllrl ISC;'CIIIICC t ru n z it o ri i :IU l(lsl desnisc)i in urm.r UIl')1 reaqi! ;ilergice ta\:1 de unc!c alimcn tv (HI;I, carne de Vi!:'I), In unclcsuu.ui: tulburnrilr psihicl' P()l fi ,lccIIlldarc III1ini/L'lILirll(lr " I,',. g ICC S () 11111 c (" ASlle!' in C;I'I.UIllh;.tluqi('i ,i n:II:;!lc ~"u :1 ni/el, Ir de :lstm "par insllmnic eu Slll1l1l!licnl:-1 diurn:l, irilabilit:lll' S:1ll dcplesie, Prc/cn\:I unci ~lcrm:Jlik aler,!!ice producl' irilabilitale ~i percercrc<I 1ll:li prllnUn\:Il;I:I rrurilului, In rlus, ru;.eeic :lcute de lIrliC:lric rill pr!lVlll':J lulbul:iri psiiJicc Sl'verc (cd:Jlce, ilmqeli. ins()lllnie, :lgil:l\ic psil)(lI1111I11rie, rl'aqii !lhse"i'''l;il-Clllllpuisive), in c:lzul ;lIeqiunil()r di,!!cslive, prel:enla durcrillli :Ihdominalc,,, \';lrs;1lUrilor ~i SC;IUllclllr di:lrl'icl' indu;.e prin Illcl':lnisme aler,!!"- :iliment:Jre p' II Ii rcsp!lns:lhiic de insl;iI!ire" ins,,;nniei, :ls!lmnldcn\l'i diurnc," ;IIlXlel;l\ii ~i dli<lr:l del)rl'sil'i, Rl'i:lt,i:l
simpiomclor dup:'1 cxcludcrc.: unor produ-«, uutritivc ~i rcvcnirca clinicc 1:1 rcintroduccrc.i alimenrclor rcspccuv« in did:l, Printrc

.'\11

.'\1

in nlte situ alii tulburarile psihice sunt rc a ct i o n a l e III st a re a de a l e rg i e a l i m e nt a ra . Tu lb u r a r i l e mentionate sunl rna i evidente la Simptome C)JStrointescopii. Ele constau In insecuritate tmcle emotionala, ncvoia de dragoste §i protectie, lipsa de incredere 'in CERMATITA sine, seutimcnte de inadecvare, ugrcsivitnte cornpen sn tor ie In LRTiCARiE raport cu osrilitntca rcprimuta sau exterior izatn, izolarc, lipsa de ~~~~;~~~~ ~~)~:~~~j~f·i~~t:t;i~~i; ~~~;~t;'ii

o
1--

Procente.

10

1S

20

25

bronhospasm urticarie benzoat de sodiu, coloranf ahrnentan glutamat monosodic, vinul, cacao trrarruna din branza, heringi afumati tustarnma din yin 9i bere, din varza acra sau histamina eliberata de ciocolata. capsuni __j_C)CIOp~mlna din citrice

__'

cefalee migrena

I
I

urticane legumentar tranzllor

unor eruptii).
Pon d cr e a d iv er s e l o r simptorne alergice in raport cu zona de man ifestare estc redata

0
Ll

~item

Alte manifesteri

r"1
clinice
St.rb ilircu

In Iigura I. Manitestnrile alergice nlimentare neimunologice

fig. I. Proportia diverse lor manifestiiri intalnite in alergia alirnentara

diagnosliclilui
mai multc

de

ulcruic

ulimcnturn

Csll' :ILicsl'a

di

licil,

nccesiuuul

mcntionate trebuie deosebite de reactiile adverse care pot declansa () simptornatologie asemanatoare.

pcntru

c lucidarc

ctapc.

Dilerentierca este cscntialn pentru stabilirea co recta a conduitei terapeutice. 0 parte din acestc rcactii adverse sunt de natura pscudoalergica (prin aportul exogen sau inducerea cliberarii endogene de substante vasornotorii). . In tab cl u l II sunt prez entate () parte din in to lerun te le alimentarc ncirnunulogice si Iactori i lor declansatori. Tabelul l I Reactii adverse neimunologice (exernple)
I

ANAMNEZA Trchuic sri Iic minutioasa. cu alTl'nll' dcoxchitc ;Isupr:t asplTlel"r ulimcnt.uc. Ea plcac<"i de la simpt. >lllal< )11 )gia ex iSlcnlrl (urticaric. ;Ingi, ictlcm. astrn hr. )n~ic. ~I)C anulilucti«, cclcmc Ouinckc, rin i!c, clc.). Din disl'utiik cu bolnuvu l <c al'l:l earc au IIl,,1 primcl« simptomc clc inloll'l'anV'1 ulimcntarn, cnructcrul accxturu, intcnxitatcn ~i I()calii'.arca lor. Sc VOl' :db l"Ilndi(iiic de aparitic a ll1aniiesl:1rilor prcsupu» ;t1crgin:. rl'ialia lor cu .rctul .rlimcnr.rr. l'volutia :tL'l'sl<)ra. cx ixtcnt.: cvcntu.ilclor al<lpii pcrson.rlc sau l.imili.r!c (nii':-I sp:tslllllLlici. as(111 aler!!ic. urtic.nic.vdcm an~illneurolil'. dcrm.uitc, miurcnc
l'll'. ),

I a alimente

I I

Manitestarile clinice diaree, crampe abdorrunale vomismente, simptomatologie neurologica vomismente, diaree, simptomatologie neuroloqica diaree, durere, tebra, vertij, stare de slabiciune vomrsrnente, durere, salivatie, diaree, transpiratii, tulburari ale vederii cefalee, tebra, disconfort abdominal, depresie, stare de slabiciune
tahicardie paroxistica atriala

I I

Factorul predispozant deficienta lactazica

Substanta implicata in declansarea reactiilor adverse lactoza din lapte saxitoxina din crustacee toxina botulinica derivate din clostridium botulinum agresiunea toxica a salmonelei sau stafilococilor mtoxicatia cu ciuperci solanina din portiunite periferice ale cartofilor (indeosebi a celor incoltiti)

cateina

~..., -'-

Sc \'a punt: aen'nt pl' detcctarca an<lmnl'slic:1 :1 lrccvcntci inuestici slIhsl:1I1Icllll' ulimcnt.rrc intcns alcrgogclll' (luprc, ou.i , pl'~lc. ei,,~()lal:l: nuci, hr;IIli'l'luri ctc.), pl' cant it;'llilc CI msum.uc. pc cvcntuu la ul il ii'arL' a produscl. II nutritive cu grculalc mulccularf mid (nc~tc gradul de sl'llsihilizarc allti_gcnic1). pl' posihila schimharc hruse1 a dictri (crcstc sl'llsihilii'arl'a :t1ngll-alilllenlar:1). Nuuui rul de intrchari .nlrcs.uc p:teil'1l1Ului va fi cxtrcm de divers. L'I C;-IUl;lI1d .';;-1 sL'o:tlrl mux imul de inillrll1:t(ii carl' s:1 CI)nlUITIL' di;l_gnoslieul. in t.ibclul 12 L'sll' prl'/l'nlal;1 0 p.utc din genul de in lr ch.ui IT pol fi adrc;..all' p:tl'ielll,ilor. intrcb.ui :tll' c;-Ir<lr r.rxpunsuri plll~:t na~ll'fl' l:t inll'rllg;lri suplimcntur« pcntru c lucidurc« unor a"pecle:t 11:t ncst icc. In clzul in care rca qi:t dl' h ipl'l'sL'nsih iii 1;,Il' 1';..1 de lip i mcd i:tI m C ,:i r;-Isplinslil se-ver 1;1 lin anum it :til'l'gen ulimcnt.rr. holu.rvu! ;";11I ;-Irill(,ii al'l'sllIi:t il p pol iliL'l1liliL":t ell rcl.uiva u,:lIrilll,:1, C:llld rl'aqi:t aILT,~ic;-1 e;..1L'de lip int.rrzi.u. aparcI11nl'Spl'c ific-I. modcr.u.i in intcnxi t.uc sa u roullal;-I xuh ;IL"I,i UIIl'a unorn nl iucn i :tparcnl iucvidcnti l'sle ucvoic de 0 mct iculoas.t si lunc l·!lllllII S;·I uucrou.rrc ;1 p.icicutului. An:tIl'lnc/:t sc tiiri.ic:ti';1 aV;lnd in VCdLTC'L'IlIllPIl/il,i;ll·hilllic;I;1 alillll'l1lel!lr ~i rl'la\iilc aicrgogl'lll' CL' pot ap;lrl::1 intrc prlldllsl'iL' nuuitivr dill anT:t':1 l.uurli« hi!llo_gic:1, SL' VOl' alia .unnnunrc :hllpr:t m.ulului LIL-prl'IIICI<IIl' L'lIlin;lr;-1

,
I:

~-~-'" r
Exemp! . .
3

Ta belu I 12

dect SlI)!LTattl de dutcle i~i m.i i ~;-Isc~te urilitatca hip,)a icr!!ice,

()h\inutc

din jurnnlul

.i

limcntur

cstc conlirrnut».

Jurnulul

e d .. intl'eh:II'i util e in anch .. la all'l'giei ulimenture cat de des

~I

~i in uprecierca cOlllpliantL'i

holnavilor

1;1 rcspect.rrca dictci

Care au fost alimentele consurnate

in ce cantitate ? DATE PARACLlNICE:;;1 ("'lltur:ln::1 d;ltelc .m.nuncsticc

~I

Care a fost proveruenta alirnentelor unde)., firma producatoars Modul lor de consum

preparate acasa, in afara casei (specificat

DE LABORATOR illtolerall\ci alimcntar c su~cr;lt;-1 de

preqatite terrruc sau crude rneruunlor rruxte Daca da, ce rnarca cat de des?

p"sihiici

n.uuri

alcrg icc a

Specificar ea continutului
5

~i jurna lul ulimcntar, paraclinic;1

se lace rcclIrg:"II1Li 1<1xplorari p.rraclinicc e aliment.rrc int[lmrini'i dificult;l\i din

Se toloseste qurna de mestecat

~i Lie lah,'ra\t)r, Dia~llllstlcarea l';llI/a 111;lrC:1divcrvit.uc a akrgil'i

6
7

Cum se destasoara alimentatia bolnavului: orele de ahrnentare. cantitatea produselor consumate, trecventa inqestiei lor. Care allmente sun! consumate in cantitati mai mari tata de intrebumtarea lor norrnala. " Sunt consumate acele alirnente la care al\1membrii a: famillei (In special pannil, bunici, frati) sun! alerqrci? Sirnptornatoloqia se instaleaza ahrnente. in conditule mirosului sau manuini anurnitor '

xl.uulardizrui i alcrgcnilor.
» ulimcntclor

Acest

IULTUse da\tllT:t/ii

urmatoarclor
untigcnici

:tspl'ck: a ticcnrui antigcnicc

~i hogii\i:1 Lie dctcrrninnnti

;lllti_!,Ccn purtc (ex. anti~cnlll ill .rluncntc alillll'lltlil

M), luloxirca

pcntru tcstarc;1 cxtrartclor lor real;1 in

ill;llILT\'a1l' in rap()rt cu xtructura pr()asp:Jt - modi licatc in tcrprclari

~i/sall c()ninrm:l\i;1

momentul

ingcrarii

lor (ex. f()l()sin':;1 de cx tractc carl' nu m.ri rcspect;1 c;tiit;"llilc bioch im icc din pr in prerararc;1 ~i C')llscrvarca asupra sensihili/:lrii paraclinic ~i rl'actanlci cxtr.u-tulu i - ccc.i in st.u c naliv:l ell
.i

9
10

cc pO;ltc duel' la Ialse vegl'l;tii

cu pnuluxc in c;l/ultest;lrii

Simptornatoloqia apare numai cand expunerea se face in anurrute situatii? Nurnai cupa anurrute activitati? Pacientul se qaseste sub stress emotional? In mod constant? La Intervale penodlce?' , Care sunt metodele de curatat a vaselor de bucatafle?

ctc.). poxihi l it.uca rara/it;lrii

diagn()sticllilli

lcrgcn i

prin

xtructurilc

lectin-like

incruci~:ltl'

intrc spccii h()tanil'C

11

inruditc.
LI al'uratclea rcstului contribuic ~i particul.uitati!« de r;)spuns imunnlouic .ilc individului ~i I()rm:l clinic» de manitestarc a ;ill'r)!il'i ulimcnt.uc. T e ~ t e l e ell tan ate sunt lolosi1l' num.u in ~ltllaU<l in elrc rcl:t~i<l Lic C:llI/alitat~' .ilimcnt-alcrg ic (;lprcci:Il prin <lIl<llllne!:1 xuu jurnalul .ilimcnuuj nu cste cvidcnt.). In ell Cllnlr<lL C')IlSl'L:illtciL: pllt i'i risc.mu- put.uulu-sc I)rodlll'c acciLiclltc :lIlai'il:lctilT, Sunt cita1l' c:lluri cu ,) h ipcrxcnxihi ell Llptl' sitll;llii liv.u« cxtrvma 1:1 carl' numai dc :ltill_l!erc:1 illt;'lIllpl;ltll:lre :1 tl'_l!lIlllclltcl')r ill ;Istkllk

L"..

"1

-c .. oc- •• c

ill trlll':i! ;lcc;lsta puatc ,,;1 crl'a"c;i x.ru. dill cllntr;l, S;"Idiminuc .rlcrucnicitutca ;,!iml'nl;lr;L Extc insuficicnt ca di;ti"_l!ull"ll holnavul ";-1 rczumc dual' l;lcdescricrl'a sc din !,;lriC:! al'l'stuia ;I hr.mci consurn.u«.

lIL-

V:lC;-1 dl'l'I;lIl~ca/.;"1 1:1Illull

JURNALUL
Fsll' UIl;1 dinuc met. Idek ;ldcsl'<I C~tl' diluil "ht,inlTc;l llutrl\if)n:ti;'1 uuor COIlCILl!ii ;llkn':ltc, in r.rdruljurnalulu lk

ALiMENTAR
;tilT!!l\lo~ic, CI botu.rvii intrllc:"lt S;I t in.i .m.unncstic, la
11

l")Ilt:ICt l)i;lc<lrde urucaricnc. inu l il.i. d.rr Tl'~tarea cutan;lt;-1

tc"t<lrc<l cut.m.u.i nu nurn.u L';1 cstc

pll<l1L:i'i ch i.rr pcrinll,):ts;-1. CIlIl."t;1 in aplic:lrc;1

di;lgllllstic

S:I sc oht,in:"1un num.lr suticicnt Sl' rl'ctlllland;1

de marc Lic da1L'CIIT s;1ajutc det:tit;llltl:tte aiilllcl;-

n;idcnt;1

i. in cl p:lCil'n\ii inrcgistrc:I/;)

de l'xtractl' :tier).!l'nicC' 1<1 nivcl () p(ltl'nti:II;"1 rl'aqic ;ticrgic;"1 1Ill';iI:1. Ex tructclc aiL:r_!!l'nicl' xc aplica cpicut.rn prin "Igflriere" (scratch test) S;IU ill\l'p<lrL' (prick test), De uxcmcnca sc pi )<l1l'rccuruc la inllTI<lre:1 intruder mica. ins;1 tl'_!,CUI1lL'nt:Ir sc()pul de a cvidcntia cu :lccasl:1 1ll1'111d:1 illstll,e~tc de xc ;1l'Cstl' motive
tcQc:l/:1
I)

kit IIIgl'l:ltl' ~i ximptomclc dl'L'ian,';>:Itc, Rccurucrcn '" iurn.rlul mcnl ionat cxtc Illdil';lt;-1 indcl\sl'hi in ;tier_l!iiie .rlimcut.rr« cu :v,)llIlic I;crl'_l!lIl:lt:i S;Il; I;) cci cu silllpll\lll:lttllllgic oC<I/.i,)nal:1. To.uc .rlimcntclc ~i h;lL1tllriiL' ill_l!l'r;lll' ill 24 de ore \',,1' II Irl'cutl'. spn'iric;lndLl-SC 01';11:1 c;lrc .ru rost cnnxum.uc. L';llItl1;lt(,;1 ingcr:II;1 si m.«!u l Lie- prc p.narc 1;1i'iec;lrc utiliv.rr«. Concom itcnr "c Vllr iIHL'l.!i"tr:1 momcntu l lkhlituilli, n.uur.i SilllptlHl1:1lol,,!!iei ~i sl'vl'rit:ll":t lll:lnilcsl;lril,)r :'Iinin', Jurna lu l .rlinu-nt.u sc t,llll' timp dc un.rx.ru rnni

incidl'llt:1 l'stl' ncu.uiv

crc.sclIl;"1a rcaC\lil,)r (stllvl'lltul

lals pozitivc.

Dill SL'

tcxt.uca cu

intr.ulcrmica
un murtor

rar Illl,)sit;"1. Alcrucnii

al irncut.ui

imprcun.i

solut ic: ;Iicrgellicc)

si unul

pozitiv (h ist.uu inn}. Aprccicrc.: rczuliatului xc i':lCCIn [ullq;c de di;~Illl'lrul p;1J1uiei constitu itc. Dadl re;lqi;1 :lll'r~ic;1 ;lraIT ill 15-211dc minute acest 11iLTU selllIlific:l ,) b ipcrscnsib il it.u c de tip imcdi.u Ilg E Illl'di;l1;i), D;lc?i Icnomcnc!c cutanaic St' illst:tica/;I dup:) .:I-K ore, b ipcrscnxihilit.uc« cxl c de lip III i:lr dac;1 react,!;1 aparl' dllp:12.:1-72 dc ore, hi pcrscns ihil itatcu cstc de tip IV (meui:lt;, celular'i. In ca/lIl hipl'lscnsihilil;l\ii IknSl'hirc rc)!ul;1 p"zitiv;1. in tipullV dc hipcrscnsihilit;l1e, tcst:lrea intr:llkrmid d:l I'C!ltit:lte 111;li Iahile, [ tardiv dc l"1I1stitliite. testarl';l culanat:1 l'stl' adcsca dc tip illlcdi:ll ncg;lliv;1 SpiT liL' cazurilc hipersl'Ilsihiiit:I1C undc tcstarc;1 csl'c liL:

multe

s:'rl;"n~ni,

lntrc consumu l unui .murnit

!,ltlLiliS Illilritiv ~i :lparili;l silllpt()lll:lltlll\~ici il. intcrv;'! dc -' /ile sc ulnsidcr;'1 C"I l',\I,I;', " 1I'I;I\ic l';lll/al:1 dac;1 illtcrvalul llintrc ingcstie si dehutul 1ll;1I1ikst:lrilor l'stc rl'Llti\' l',)l1stanl. D<lc:1 indl'l';lrlarC;1 ;tiillle;'ltului 11'TSI'l)u.s ;dcr,!.C,)_gell's1l' l ;ltllnci l'tlrl'l;lt,i:lC:llI/;IlIrtll;i1;-, IlL-:llllclior;lrC:l ,,-I sall illdep;-lrtarc;1 Silllptlllll;ltoillgil'i,

ill

pr"l'Iicl

de 1;lhllralllr

"c' mui 1IIill/c;I/;-1 ;I'~;I-Illllllilill

"SKIN-

\VINDO\v"

Dill

ll'~LE,Il'~I~~11l1 ~' ~orm;1 d~:lc,~I:II"l' L'1I1:lIlal:-I,:1:lIllil!cllilor ulimcnt.rri. SlIpr"lal:1 plcl" l'sk 1.1/,"1.1cu () lallla ~IIX' /1111:1 rc,~pl'I'II\';1 sc :lplic;1 II pic:'llur;1 dill cxtructul /()Ilci rcspcl"liVl' "l' pun,: II 1:1111;-1miLTIISl'llP, LIIlIl'I:1 l',slc de cx.mun.u« ttmp de 2--1 de orr prin pli"lII:1 1I11111:-mdlli cozinofilc de cxixlcnn. 1:1 nivclu l :IIWI 1I1_,,1e Ills I al"11II1isll:l1 :lllli,tCl'lIl1l. D:lc:-I 1I11111:-lI'lil csll' dc uci 1'1"1 a lor III aI Ill:"'l' dl'l:all'l'lllhsLT\';11 pc 11 aric' dl' 1'1111 Irul. leslull'sll' c(lIl.sidcr:l1 ptl/ill\, Spl'ullcll:liL::I Il'sicilll clIl:1I1:l1L',iL'pilldc Iil- l':tlil:lll':I cxtractulu i nlcrucni« sl dl' m(l~la",I:lil'a de Ics,l:lrc, Alltigl'lIii .rlimvn tari IIU .rr trchui s:1 PIIllIUl':1 ~ Il'al'lil ",11."11~nl'S~ll'CI~Il'l' _CI :11 Irl'hlll S;I IT:lL"I,I111 1'1 l' 1I1I1ll"i illllllll,jIl_!!ll', 1 Dill p:k:lk, Ic:sl.llcd llll.lIlal;1 d:l mu ln: 1l':ICI,1I l:tI,~ 111Vilivc, 1I11cll' diutrc 1'1erczulr.ind dill IrJl:lICa lIl'spcl'lIIC' :I Il'1!UIlll'IlIl'illl , ,Fiahilil"lca Icsl:-nii l'sll' ma i 11;"r,' ill l':I/1I1 rl'L'llr!,!l'rii la l'XII:lclL' cu allti!!Clli SI:lhll',(rl'~uha,\1 l~ln Illl:I,laptc" pl'~Il', :II:lhilk, sllia,LTUSI:llTl') ~i mai Il'dus:-I pvntru 111.111 II,11.lll.l .ilci _!!,tlldill" \ l'l!cl :tll, PIl'/l'III,:I 1"l':lcl,i IIll" dl' sl'llsih i Iil:llc incruc is:lI;1 inm: i SpCl'll \'c!,!CI~ilc rnrudin nlrll"L':~1l' nurn.rru] tribuic I:: scadl'lca spn'llll'II:'I\li Irl'n l'lIla d:lc:1 1';;11' prll""l':lI;ICIl MCIl\IIIIl;llll dl' rC"L'\ii 1"ls p"/ili\'(', lTl'a 'Cl' l'lllIll',sl:lrii l'lIl:1l1alc (clinic. :lIlIi,tCl'lIii Il'SPl'l'livi), :"l'l"!!i:1 1I11 l'slc al;11dc , dc comunc. allll!,!clllC, Dc.rsupr.:

punct

de

vl'lkrc

tch n n.

Il'si:lrl':!

CIII:!11,,1;1 l',,11' lI~ilr dl' rcalivat , l'slc

lapid;, ~i cconornicn. , ' "" , , De/avanl;l_Iullllctlldl'l cOII,sl;I, III :II"LI rca"\lIlllr lals P"/III\'l' sau IIC!,!:lII\l', ill tuptul c;'1 IlU p"ale Ii apilL':lI;1 ill L'a/ dl' rl'al'lii ;lil'J'tCIL'l' severe, ill ci/ul exisll'llll'i unor holi dcrlllal<dll,!!in' ,,;111 IIlili/;II'ii s'libSlall"t,cl"1 antihixt.unin a icc (,,"li

HI), T cst spcdfkc

mal'ia tie:lcrmin;'1 IlglllhulillC

I'"

edt' c vi dell t i c " l' ill, lt r n a i III II " II !.: III h II l i n e I .. " E SUIlI lepre/l'lllall' ,k RAST (r"dillalll'I,!!IlSllrhl'1I1 IL'"I), [LISA, PharCcl mai intrcbuinta: eslc RAST. Prill intcnncdiul ;Il:csluia sc dillSL'L'I"l'l,ii ;Ii I!,!

- CAP,

nivclu l scri.: xau

Es,

dar ~i a .iltur l'Iasl' lk

imun-

lA;1 de alltigl'lli spcl'ifi"i, Tchnica l'IlIlSI;, ill 11Ill1l'i"l':J l'llillal'i:J ;dl'll!cnlllui Iix.rr 1'1'1111 de hartic, in disc rnatrjcc de c.irboh id r:J(i S:J III h dl' pili isl i nn cu xcru! lk ll's!:J1. III :Jcl'sllcl. .uuicorpi i II serici Sl' Iix l':I/;', de :Jlllil!l'nii spl'l'ilil'l. Ulterior. Sl' aLi;III_!!:';IIllictlrpi anli-Ig E Jll;IITa~i i/tlillpil:, R"dioadivilall'a apIllximatil' hunc sc li:-;al;1 Sl' 1ll;lsllar:i L'Ug;lIl1llla-l'llillllcr, dc

Sc aprL'L'ia/:I astiel L'U

de alcrucn (corci:ltii ~i ~I

nivclul lu E spcL'ilil"l' din scr. Scnsibi litatvn RAST-ului L'sle L'lllldit,itlllal;1

ohtin pcntru vq!d:ill') .ilhuxul ~i dL' tipul de: mnnilcstarc

tipul

til' ;ISl'I1II'IICa l';-I~i IT;Il'I,lik

r;II" Ilc!,!:lli\'c sun: dcstul

dL' ou ~i f1l'~lc, modcr.u«

pcntru

1:'I11c ccrcalc ~i

Accsl IIiLTU S-:l1 C'XllliC:l dill 1lI:11 muit« m.u ivc. UIlIlI dintrc de :11' li C;I cXII:lelck :"lI:,!!l'llll'C Sl' Ilh\in dill prl".Il1sl' nntur.rh IIl'111CluLTdll'I'll Ii 11:11', (i;llillil IlllldiIi l';1 Illsa p"Il'Il\"" II I :l1I11_!!l'IIIC:iIhr.nrci. lntruc.i: 1l':lC\iiic illllilltlilll,!il"L' :III 11Il' 1;11"lk ~llIll,l!l'lll1 11l,!!l'J"al,1 e"lc l'xplicahil;1 lipsa dl' ll'aclivil:J11' "'1/1 d~' cci pIllvl'llili dill alimcntclc 1I:JIIVl', Dill :ll'l'sll' l'llllsidl'll'lllc, ill ultimul timp sc 1"l'l'IlIll:Jnd;~1 C;I Il'Slall'a ClIlall:JI;1 ,,;1Sl' I:Il';1 cu moxtn:1'1;1P;lI"1c, l'xlr"clciLprdlllT;hii ~I'''III
III

slahl' pcntru

elillie;1 (l'.\,PCIlIIU angillclklll tcst.nii

urtic.mc (,11-711'.1, ),
AV;IIlI:Jjl'ie RAST-ului constau ill p"sihilitall'a mui IllUIIIlf" mosuc printr-o sing~II';1 dctcnu inarv. ill cvulu.ucu holn.ivilor cu dl'rlll:JI<,,!!r:Jlisll1 S:JUl"lli iL'1!U cnt arc severe, in slanLialLii/,arca cxtrucrclor nlcrucnicv. in Licll'l'larl'a .mt icorIII pilo, sau iIllUlltl!,!illhuliIlCltll i/Illipicl' alrclc dcc:lll!! l', in cv.rlu.rrca hlllJl:Jvill'r L'U rcaqii an;ilil:Jl'lil'C, Mcntion.nn c:'I ulili/arl'a alllihisl:lI11illll'l'lor 1111 inlL'llcr:1 l'lI rcvult.rtclc RAST. DL'/aVall[;ljcle mctudc: l'll pi arl':J Ill'spl'l'i rid RAST-lIlui sunt dcstu] de numcr.m-,c.

til' nluucru ;lIlli,l!l'lIil'l' slllc;lrii

c.x:Jl'l ill sl:!rca dinaintc i~i 11111 Illlldifil':I ;Il'l'slllr",

dL' a Ii

UIIISUJll:,11. c lk P hllll'hlJllll'C cu IllIISIIL' IIl',!!:lII\'a la L'l'l'Ill 1111 iC;I, Read,iilc

prllplil'l;tlik Sl' lalT l';'IIHI

curxu]

1ll'lllaicllrL'"p'"1/;:lld d:J(';1 tcsl"I":!

;1111 illlr de Ilf"l,!!IIIl', ACL'sl ilh'lIll\'cn 1,!!l'1I

icn I P";11l' fi illl;lllIr:!1

Astlcl , spn'ilicil:lll'"
conuibuind

dill allllll'lIiL'11' 11111;I.SI1L'Il', 1,:1:lL"I'ast:1\':lrialll;-1 ,,(' rl'L'lIrl!e :llllIll'i lTI puun dllll;'1 dl'll'Illl in.ui

l'slL' mu i sCI/ulii

comp.rr.uiv

cu tcsulc clIl:Jn:JII',I:J ;Il'l'slluLTli

:111;1111111'::1 11I:lrll' t'xprl',~i\':1 i.rr 1l',~[;lrl'" L'IIl;III:lI;Il"l1 aIcr,!!l'1lii C:'lll lTl'la II L',sll' l'SIc'

a I,!!E de la/a Sill id;1(d iscul dl' h.uuc, 1ll:J Iricc:J lIL-c.rrboh Idl;i\i,

di fni lv. i'v1l'lllth l'S!L' "eel'sibi 1;1,S, i

l';1 alllil,!l'llii utili/:!li IlU SUIlI cstI' llI:!i

tuhul

de pi .listircu

), interfcrcnta

lectinelor

~i rl'aL'l:1I1\ainLTuL'i~al;1intrc \l'!,!el:ileic eslc Illai l"l'LIIIS:1 L'1l1ll11:II'alivl'lIlTa rl'a!!illl' lisllhr I"ark ,IL- lip Ig (i --I, dl' inlulll;'lt;IU:c
(h s;-'pl;IIn;ini),

1:"" Ilc,!!:Jli\'c

htllaniL'illlUdile, .rp.u ~i d:lIl1ril;1 I"plllilli

Pc de :ill;, parll' sCllsihililalca

p"sihilil;il,ii I"alll'

RAST-ului

cci ~" car,l' l'siL' SL'Il,~iI'i1p:ll'il'llllll.

illllllc;11 .1!:lIll;) cXllacll'itl~'

;dl'r!!l'lIil'l'

a Icslchll' L'UI;IIWIc, d:Jlllril;1 illcapacil:IUi cXiSlL'IlI,l'i dL' :1I1Iil'Ilrpi bltlclllU anli!!l'llilT, lilrlll Ig Il'Lill" al Ig E" in SLT(2-3 /ile) p""le Ii l'Illlll1L'llsal

dl' a cvidcnUa

1l1ll':1dCCl1 "'"11:''':111 :lllli,l!l'llillll illlpli":I\i ill :ill'rgo_!!l'IlC/;1. 1{l'/ull:llck I:"s Ill'l,!"live "e IIhlill SI "1' 1'1"1 " ' ," ,'," lllill I," l' III l':II'l' Ilrl,!:111ISlllllISl' sl'llsibili/l':!/;1 I" allli1!l'lIii I:rll\, 1'11'1 1,1_ til!,!L'slia ('(:101llali\i,I'Xlr:!clck dill Ie lIL- alia P;IIk Irchilic l'1l1l1ill[lllLI1I-i illS;, pc ;lc'l:,~liatiillll~'Ill:I, pil'iL-a 1111 rL':!L'liofll'a/;1 la kl 1,111111 Clilltl';1 ill IIllcle- sillialil

(Ig G, II! A), tilllpillui

II l'l'

IA;' dl' I,!! Es riXall'

III

:Ji)Sl'lll:J SlilllUI;llii de/:Jvalllaj Dilllrl' ~i l:Jhlllills, nivdul ' :J plislll:J Il'sl;lli

Es

in "l'l" sc rl'll

l11ull. Al'cstullilll

Lie capaL'ilalea Icsluilli

,IL- " (ic-piSI:J"tllllTntla\ii

1c;;lull'sll L'llslisilllr

dc "11l'1I" L'~';illl' Ilrl!:llll' 1:1 lIi\'l'llil c;,rilra Sl' 1ll;lIliksl:l re:tl'l,iiiL- :"cr~icl', Tlltodal;1 "l' \':!, :J\'l':! III vcdclc L';I IlL'l'"lli\'il'IIL"llc''''II'I'I' ' ,' _' , ,,..' ..,' l'1IIana Il' PO:!ll' :!P;IIT:I 'pl' I'1 JIllI II I IIIll' I sCllsiI~lil/;"'ICLI L'VilIU\IL'l'lTilldic:l.l'il'li,';1. _ III l'SL'IlI,:1.Il'slarl':I ani i!,!l'll iC:I l'lI 1:11"1 1:1IliLT;1a\'aillajullllll'i hUllC sl'lbibilil;lli 1111':1/111 ;"LT_l!L'llillir sl:lhili, [;1 Sl' dO\'l'dl'~,Il' ,SlIpl'rIOar;1lesle IIlr lk l'vidl'lI[il'rl' ' , rC:!,l!illl'llir ill vilrll, ' Tcsl:lrl':I l'ul;II1;1I:, "l' I :lIT l'lI 11rl'l":lIII,IC , ' ':'1"II)I sllllr:lVl',!!hlTl''' Illl'Liic':iI;1.

IIl<Jrll' llliL'i, de Ilrdinlll

P.l!/1ll1.
RAST-lIlui l11ai;1I11intllllLq)llIll':1 l';' disp"llihililalL'a 1"\;1 dl' L'l'a lcgat;1 L'l'lular, C;l IC/1I11a11'11lr IlUl'sle prill 1,,1:11;11I!,! E, TIlIu~i, aclivc lk

iIlL'llll\'l'llil'IlIl'il'

C.-I111;1 r:-, llIai dC,1!rah;1 ,':s lihn:, SIl:J It! \':Jliahil. illriUl'll\alL' ~i dl' nivelul

dl' lix:II'l' l'l'lul:JI h:J/all'sll' "l'lllr Illcnl,i'"I:JIl',

illlcLii:ll;1 ~i l';1 al'('slea slIlll

RAST-ull'SII'

dl' prcil'J":J1alullci c;lIl1l nu Sl' p,)1 cil'l'iua hll;II;, chiar uac;, ale tcstcl"r c"lllparaliv CUccie

1'l11:!llalc, pUI:"tndu-sl' cxccuta ~i spel'ii'il'il:Jlea

~i in pL'l'illaLil'k

sl'nsihilil:Iil':J L'1I1al1:!iL'

S:JslInl Ill:!i rl'llusc

37

Testul de clihcnu'c 1I hlstumlne] din hazolilc urlll;~lrc~ll' dctcnn in.rrcn canlil;lliv;"i;1 histaminei clibcr.rte in urma contactulu! dintre h;l/ofilcll' unui holn.rv ell alcr,l!ic ulimcntara §i alcrgcnul incrimin.u. Aprccier c.i nivclului clihn;'l!ii dl' hislamin;1 sc Iucc Iluorometr ic. r.ulioizotopic sau prin mnsururca ;lclivit;llii ci hiolo,l!icc, Spccif'ic-it.uca 1l:starii cxt c mult dirn inuut.t dat()fit;~1 posihilit;~llii dcgr;lnul;1rii lcucocitarc non Ig Es rncdi.uc. Sc prCC(lnilC;lzrl ca rolul Il! Es in dcgr;lllularc;1 h;IZofilcl(lr s;1 Iic .rpreci.u pr in corohorurc.i rczultatclor (lhli;lutl' cu anamncza, tcstclc cutanate §i RAST, Scnsib ilit.nca tcxtului prin cornp.ir.ujc cu ce;1 a tcsl;lrii cut.mute esle insul'icicut sludial;l, Unii autor: c()nsider;1 l';1 tcstu l de clibcrarc a hixtnminci din h;lz()fiic arc () sCllsihilit;llc supcriourn pcntru laz;1 tardiv.-I ;r reaqici .ilcrg icc. Mcnti.mam ca metod» cxtc cxtrcm de 1;lh(lrio;I";~1. Histnm inemia crcscuta dUr;1 consumul 1I1l()! prudusr nutritive p<l;lte tI;l informa(ii asupra implic;r\iilor alergice sail pscudoalcruicc (prin aport crcscut de hisl;rmin;1 sau sumularcu clibcrarii ci tixulnrc ) ale in,!!estiei alimcntnrc. Pcntru precizarea n.uurii ;rI<:r,!!ice xc rae c()rohor;lri cu tcstelc cuianatc si RAST Elihernr-en media tnrilor lim focitnri in pre/en \;1 al imcl:~;J lu i a I~rg( 1ge1l aiul:! 1;1conturnrea diagnoslieului aiergiei aliment.rrc. Eozinofil!a sangnina pesll' 4 (lOll/111m:; sU,l!crc;lz;1 rrl'len\;1 ;r/c!gil'i, Ocazion.rl ca cxtc Inl;llniUl ~i In ;rlle siIU;I\ii, Dill al'Csll' considcrcnrc nu eslc 1IIil;~1 in diagn()slieul difcrenjia}. Crestereu locala a cllzinolildur' (scerelia naz;Ji:1, !,!astricii, intestinuln. nuucri i Icca!c) cstc inconxtunta. in ca/lrl in c:rrt' cstc pre/enl;1 ;HC v.rlo.uc diagl](lstic;1, Ahscnta c i nu cxcl udc suhxuutul ;ril'l'gic, Arc urilit.uc marc 1;1cop ii undc crcsicrc» cozinofilclur in xcaun cxlc ;lpreci:rhil;l, Actlvarea complementulut xerk: cstc rrc/en(;~1 la mui pu\ill de S'Ir din totalul hoinnvilor alcrgici, Tcstu.' de transfurmare limrohlastk:i cxtc ulili/at llIai ;ril'S III SC<lP tILccrcctarc. In cazul alralactoglohulinci ~i hdriacl()glohulinl'i rl'/ull:rll'il' xun: ascmanatoare. Refleclii prl'/en\a ;rlergiei mediate cclul:ir. Testu] de lnhlbltle a rnignkii leucncuelur cstc l11()dilicll in l';r/lli ;ril'l[!iti alimentarc. ' inhihrl migrnrca liml()cill'l()r scnsihili/:rte, Tcxiu! ;rrl' valoare numai pentru alergia aclu;rI;l. negativ;'lndll-sl' t1uprl vindccarc, AlltkllrJlii scrid hemaglulin;lnli ~i prl'l'ipit;rn\i ,-;C l'orcic;u;l satisi;k.;-It<lr l'lI manifeslarilc c1iniee alergice, Coprll'lIlticllrpii apaqin in mod norlll;r/ imlln(lgi(lhulinclor G, LI ;Jier[!it'i, apartencnla lor line Indeosehi de imun()glohulineic A. HipllJlr'oteinemia cslc prezcnlli 1;7holn:rvii eu l'nteropalic ;r/crgic;1 eu picrderc de rrtlteine,
Bcruluctoglobulinc!c
C L

Biopsia int~stil1l"ii puatc rc lcvu la holnuvi i cu llIallill:~t;~lrr, ;rI,L'r,l!ln' gaslrointcstinalc modil'icnri de Iorrnri ~i de inTillime;1 \il<l/il;-I\il(,r ell ~I Inlritr;rl.'" ~lUc(]asei cntcra le cu cclul c inriamatorii inL'iu/.;lnd ~Il'('/ln(>lile, Ex.rmcnul mlllllulluorescent al scgmcnului hiopsial indicfl dl'po/i1l'k til' irnllll<l,l.d(lhuliile ~I C(lIlJ~ rlcmcnt. Ideal ar fi ca hiopsia sa ric rcpetal;1 dup:-' disraril,ia SIJ1lpl<lJllal(ll<lgl~'1 digeslive c.it ~i dup~ reinstalarca ci ill urmu ingcslici alimcntclor ;ricr!!(lgcllc, III felul nccsta se poalc ohscrva cvulu\ia In uinalllic;l;r lll(lLiific;hil(lr gaslrolnle~llllaic §i se ponte contura §i mai exact Liiagnosliclil de ulcrgic ;riillll'lIl;rr:l,

DIETELE

DE EXCLlII)EHE

Dad! din anchetu alimcnlara,jurnalul alilllcllt;rr,lcsicic cut.rn.uc ~i RAST Illi sc rot trage concluzi i clare asupra idcnrilicnrii pr<ldusl'lllr ;ricr!!(lgeJ1c sau csic ncvnie de 0 confirmarc a implicarii lor in ;i1erg(lgeill'/:I pacicntului, se rccurgc 1:1 a~;r numitc!c dictc tic cx cludure S;IU de ciim inurv. ACl'Sll':I c(1I1slau ill inLicprlrlarea din nutriti» holnavilor a UIH>r nlimcntc. care III cvelltu;riit:ltc;r C:-Isc d<lVl'Liesc impliclll' ill declansarca »Icrgici, due 1;1 disparil,i;1 IlJaniicsl;hil(lr CIIJ1ll'l' ~I dc l;rhnratnr, Pcntru r cul iv.rrca cfcctiva a dC/idcr;ltcl(lr dictri lk l'llllllllarc, trchuir lJ1ticptlrt;rI"t'()ll1pict .rlinuntc!c ;riL-rg<l,l!eJll',l'l'l';1 C'l' ill pr;rl,tic;11l1I cslc inltltdl';llIILI U~(lr ((l P;lrlC dill clc se i~)sesc ill iJran;) sub (l l'lnn;1 di.~ilnlll;rt;-I), I'cd~ ;ril;~1p.utc. Li:lc;lli,,;ta .ilimcntclor de cxclus cstc marc s;rulllIJJI;I!ulcelor l'l' lrcbllie indcp.ut.uc din ;rccl;r~i grup .rl imcntar cstc ere-cut, se LTel'a/;~1 risL'lrim;rlnutril,iei, Dim inuarcu accstui rise Sl' rc;r/izc;r/;J in parte prin supl imcutarc.: nutrilivi pacivntulu i cu vitarninc si minerulc. Trcbuic Ins;1 avut ill vedcrc C;I produxc!c l:rrlllacculicc l'l' Ie l'()lltin uuin UlIllp()ziiia lor l'<llnr;rn~i artificiuli. lig;JlI~i ~i :rllL' slIhsl;rntl' /;1 c:lre suhicctu l p(l:llc Ii sensihilizat. dificultaie a rcgimurilor de cxcludcrc 0 rl'prc/inl;1 c()mplianl,a adcsca sC;lzul:1 pcntru dietelc prcn restrictive. Accst ultim conxidcrvnt ;rs()cialcu riscul mnlnutritici impunc l';r pcrioada Lie climin.m. S;~I IIU durc:«. m.r: mull de 3 s;~lrl;llll;ini, l n t crv a lu l de t irn p se d ov c dc s t c suficieJll pcu Iru dlsp;'l'Illa

o ;rll;1

simplolll;11ol(lgici)i rcluccrca [csuturilor lcz.uc. , Re[!imllrilc de climinnrc prczintn ~i alic lll'a_iuJlsuri, Astfcl. ;II1Jc.llor;lrc<I clinica cste rcdusa in conditiilc unui r cg im de ha/.;1 dal';~ll'xist;~1 polisensihilizare, Pc dc alta parlc, pr(lcetiura dl' eiiminare nu esle (l melod;1 duhlu-mh, Aprecicrca rczultalcl()r Sl' [;Ice hal.iindu-sc p<:: tlescrierea simpl()J11l'I('r dc: efrlre p;lcicnt, exisl;lnd in":1 risnti ca ()hservatiiie ~i aprecierile aceslnr;1 s;1 ric ddicilare sau din conlr;! exa!.;, 1.ltl' Liatnriln incit{lrii la (l auloobserva~ie minu\i<las;I, Se va avea in v<::dere Sfll;U exislc ~i alti factori ncalimcnlari care sa provoacl' reaL'[ii alcrgicc, Cu l<lalc Lidicicn\clc mcn\iunalc. dielcle de ciiminarc au av;rnlajui cii sunt simplu de cieclual, necoslisilo;rre ~i evaluea/;1 mulliplcle alill1cnlL: ~i comhina\ii alimeillare inlr-(l r<lrm;1 aplicahil:1 individual. Rl'giJl1urilc de excludere alimclllar;J se pul arlica in diverse vari:lnle, Sunl de IlI;11II~ l'<lJlsidcralie dou;] mud;rlitfl\i slr;r\cg.icc: cxciudere;r ini\ialfl a unci game

Hiposiderinemill §i anemia feripriv;1 dig.cSlivi'i Insolite de henlOragii oculte,

se inl;ilnesc

in ca/urik

de :rierl!ic '

Malabsorblia intcstinalii apare in l'nleropatia alergic;l, Dehitui fecal ue grasimi derii§e§le 3 g/zi iar exerclia urinar;1 ;1 D- Xil()/ei eslc suh 15%, Steatoreea poatc fi Inllilnill! intr-un proeenl tic p;in;l Iii 50-75 'Yr. din ca/uri, 3R

I<lrgi de produsc potential alergogcnc eu rcintroduccrc.r. dup;1 0 perio<ld;1 de limp. ;1 c;lle unui .rlimcnt, aslld illC<Jlla apari\ia simplom;,I<.loglcl .ilcruicc ulimcurut S;"I pO;II;! fi idcnt ificnt §i cxcluucrca gradat;l xau pro1!rcsiv;"1 a ulirncntclor P:1l1:1c:1J1d sc ohserv;i L';1odat;1 cu climinnrca unui produs dispar ~i manifcsl;"lrile alcrgicc. DI ETELE MARC AT RESTRICTIVE inc;, de la inccputul rcgimului ulimcntar multo tipuri: diela oligo;lI1ti1!enicl. dicta clementare, diela hidricn. dietclc marcal restrictive suni de mui oligoanli1!l'nic;i ultcru.uiva, clictclc

Tllhe/u/
J)j~tii ulil-:uantil-!:~nicii Grupul alimentar (cxemplu) Produsele perrruse rniel, care sau PUI varza, varza de Bruxelles, conopida mere, banane, pere orez

14

1>-----carne legume tructe cereale qrasirni glucide alte prod use

Dicta IIIi~uallti~ellidi cllnst;i in clim inurca dill 1l1ilrili;1 holnavilor;1 11I11Iror nlirncntclor alcrgngcnc comunc pc 0 dural;"1 dc ccl multJ s;ipl;im;1I1i. D<lc;I in accst interval de limp sc consl;ll;i 0 amcliorarc ;1 simplolll;llol()gici alcrgjcc. ulimcntclc sunt inlrodusc lrcptat, unul dltc unul, in Illilril,ia h.. lnavu lui. <lsiIL'l inc;il produsul incriminat sf! poaW fi idcntificat (prin corcla\ie cu rcinsl<llarl'<I manilestf!rilor clinicc). M()ualil:l~ilc de alcatuirc ;1 diclci uli1!oanligenice constituic inc;1 lIll ohicct controvcrsnt, Rcdam in tabclclc 13. 14. 15. J() dllev;1 modele ale unor astfel de diete. Scleclia 'lor sc va face In fllnqie de parlicliiarit;"I\iic cazului. Tahelul

J'
I{l'gillllll"ilt'

ulei de floarea soarelui, rnarqarina fara lapte zahar: sago, tapioca ~"~~~~~~~~ cear, cafea sau apa ~

I I

.J

T<lh('/111 IS
Ii~ elimiuure ,uligoantigl·nin·) ale lui Huwt'

""-

Alimente excluse

-----------

Allmente perrruss
"

Reglmul2 Cereale porumb

secar a

Lapte, prod use lactate. oranza oua

Substnuent: de lapte (ex Nutrarruqen, Preqesturul. lsorrul Mull-Soy, Neo-Mull" Soy. Nursoy, Pro So bee) Mel, iepure

Peste $unca, pui, Carne conservata, carne de vita sau porc Unt, rnarqarina untura, slanina Portocale, mere*, sue natural de mere Fasole, rosii, rnazare, ciuperci, castravati, pulbere de cartofi Nuci Bauturi de la automate, cola Dulciuri, inghelata, ciocolata Ovaz=, failla alba din qrau, biscurti, secara

din SOia, fasole «Lima. amidon din cartofi,

cornbinatie
I,!

I
I
I

Ulei de rnasline, sau de porumb, margarmele Tomor sau Vitaquet Pere, plerslcile*, caiss-, rubarba Morcovi, laptuci. cartofi proaspeu ~I alte legume proaspete Apa rninerataa, 7-up, lirnonada apa carbogazoasa. cafea sau ceai in cantrtaf rrucr Sare, zanar-, otet, mlere* Orez, cornflakes, orz

IL~~~~~~

__ --+~~~~~~~~,-:a_r_o_m Legume stecla dovleac asparagus andive Fructe ananas prersrc:

II

__ e~_'n_ap,oca Legume cartofi rosii morcov: I f I aso e, trna mazare Fructe calse grefurl

--

I I
I,.

Legume laptuci gu I·' II I spa nac morcovi cartofi II Fructe lamal grefun

--~---l!I"
1
I II!
1'1,

1"1,'

1
jl".:

" I! Ii
1'1

* accep\iunea lor in categoria alimentelor perrnrse sau excluse depinde in parte de experienta centrelor unde se practica astfel de diete.

I~I-;-:-i~-~-e~~~~~--+-...-C~:_:j"i~~",:_~:_:u:..:s:_:c..::a:_te:__~~t-;::-;--;_;_;_I~

--~'~J,,'--.~~~~~~~~
41

40

Alte prod use zahar strop de artar ulei de masiJne gelatlna simpla sau aromata cu I lamale sare , praf de coot vanllre bicarbonat de sodiu ulei de susan
I

Alte prod Use zahar ulei de susan gelatina simpla sau aromata cu ananas sare pulbere de copt blcarbonat de sodiu oietalb ulei de porumb supliment vitamino-mineral
0,3 mllzi Vi-Sol

Alte produse zahar sirop de ar!ar ulei de soia gelatina simpla sau aromata cu lamaie sare pulbere de coot blcarbonat de sodiu vanilie supliment vitamino-mineral
0,3 mllzi Vi-Sol

zahar lapte smantana branza de vaci tapioca

"I 1" ,;- 'lnsta - -III uti 'I'" 1Z,Irc, , UUllii dou;1 S;lpt;II11;'IIlI,, F ' Dida uli~oanti~~lIkii alt~I~lla"J\~:t;n care prima IlU ;1 dal rczuluuc. , le~;I1I~ , II'C dictc oJjU()antl!!Cllll"C ",'in C.JZdc nmido n naturnlc 'I Iructc. , Un astlc'I' l C Illeia ~. e, ., C ;1 t, r ' rindc carne. legu 111 L', sllr~e ", ' '" rc sim tornutologi« sc rerm C,~ diet.! ClliP .stc rcdat ill lahclul 17, !n cazul In,cd 'nilcftiirilur clinice cu produsul excmp u ,t:, , ['II alimcntclc core land apanil.J rna , rcinlroduc trcpt: T I ! ! 17 L'"nsumal.
a >e II

sUpiiment vitamlno-mineral
0,3 mllzi Vi-Sol

din Poly-

din Poly-

supllment vllamino-mlneral

din Poly-

o Iingura de sirop de calciu Sandoz

o lingura de sirop de calciu Sandoz

o Ilngura de sirop de calciu Sandoz

Vi-Sol

0,3 ml/zl

din Poly-

T(/helu! 1(,
Ht'gillJul dt' t'lillJin;wt' "din t'pOC<l de piatrii"

1'>;IiL'

;rlilllClll,1r- l'lllnlll('''It'f,~i/;lIlll' lIllIll

,J/ulllurl
II

/i
z;i11;lrul

Itldll

It pn'/ucr;r1l', illdu.,j\'

I"" II'

JII
I,

Il~~~=----

Lld~Il~JI~'~I~l~'I~ll~~llI~"=================~~~~~,

ML'III,i Il;11l1 c;) polisCIlSihili/;lrc;1 cne se il1l;]llle~lc I'recvelliia 1,,1]1I;lvii alergil'! Illi l'lTlllilL' ;lplic;II'L';1 CII cL'rliIUtiillL' ;1 unu: rL'gill1 I';lr;1 ;J/crgell ch iar d;ll';1 p')icn\i;r/ul aiL:rgi/alll 'II ;r/illlL'llleltlr C;JrL' il C()Il1PUIl l'slL' rcdux. Dill ;JCe;lst;1 call1;-1 rL'zUIi;ilek ()hlinulc de divcr~i ;1lI1()ri L'II aL'L'slc lipuri de dit:I;"1 xunt unenri inc{)llslallle, PClliru fiecarc CM in park, lin;ind C()1l1de ;In;IIlJIll'/;1 S;1l1 jurnalu] ;dlllleill , ar IrehuiL' g;lsil;1 () diet;-I c;il ma i adel'v;ll;1 indep;Ir1;lrii ri"clIlui alergi/:!nl 'II ;r/iIllCIlfei()r, DlIp;1 cum am amillli!. prelUllgire;1 dictei peSfe Irei ,,;'Ipl;im;illi p"ale ducL' 1;1 dclieill' c;d,lrico-nUlri\i()llaic ~i la tlsl';ldcrl' ;1 ct)lJ1pli;lil(ci dill parlca p;lcicnlului, Dad simpi()Il];II()logi;1 Illl SL' amcii()re;II;1 ill accsl in lcrv.r] de limp cstc p()sihil C;I h()lnavlll ...;1 nu pre/inlc ;r/ergie 1;1alil)Jenle, sn nu Ii ader:!1 suJ"icienl I;J diet;1 S;lU S;l Ii t"I)J1SUIIl;11pr()duse <':.;Ir<:l'tlntin incl elemenlc ;dergiz;lIl1e (esle necesar;1 Irecere;1 J1L'1I dicl;) l)Jai hipo;]/crgenic;I), D;lcl simplt1m;llulogia sc ;1I11clioreaz;], xc inlr()dUce Ircptal (de ohicei 1;1~ase zilc) un Il()U allmcn!. EsiL' llecCS;II';1 xc <1§tept;J c[jle\';1 Iile dllp;1 ficc;lrc 1cslarc alimcnl;lr;1 illlruc;il P()I ;lp;lrc;1 rcaqii ;i1ergicl' ell ciccI inl;I[l.i;11. Onlinc;1 inlrodul'crii pr()dllsclor ilulrilive cslc rJcxihila, de ()hieci ('jind illnllell~at;1 de prcferin[ele ;dimL'nlare)i gradul de ;dcrgenizarc al hranei, Reinlrodueerca ;dimcnlclur Jl()alc dllr;1 p;"lll;lla lin all, ;11;il la L'tlpii cll §i 1;l,ldul\i, Este ilcl'cs;u';1 p;ISlr;lrea unui cOlll;ICI rcgll!;11 illlre diclctieian~; p;lcicnt pcnlru iI se asiguril tl Illilrilic adcl'Vill;l)i LTe~lere;1 L'orespllllz;lttlare a slihieqil()r lineri,
~.Denurnir ea

Tubclul I'np;lI'al!' t'll'l1Il'nlan'

'~~

IS

Proteine

I I

Gr asirni

Ii
I
r-'

"'00"""" Ii
-

-~-----I-I ~-I
l.varruno-

•I

:j
I

urilizate in dida de excluder«

Glucide

I
I

Valoare energetica

Osmo-

--=--=-

c'l,
Iii
I I

Kcalj kg
malto-

I
!
,

Elemental 028

aCIZI I cristalizati

I
I

I
,
I

ulei de arahrde 1 ,32 9

i I ,I

I I

29

oextnna zanaroza 15,6 9

80

I'"I

'e;:;;" I
720
I

Observati:

--;11'11111;1

i
i
i I I

tk

porll1call'.

(dilutie 1/5)

I
I i

(1';-"';'1

Iiirl rilzi tl;i) uc"

lIlilizillii ell

;j~I~lIr;j umurit«: . C(llllpicl;'1 pI. ;tulll~l lrcbuic

prccaulic 1<, c(~)ii ~:u v.irst.. intrc 1-:> (1111,

jlllpull;'irHju~~c U~l

42

i ~

supl iment Vlt<tnlllll,lmineral adccvai: 11;1 eslc rccomandnr cupiilDr ~uh I un

~N~:~o,e I,~,:,~~;:, I
I I 1 87 9

:}~~1~,
ulel cu
acrzr

~~~'~'1
;,1~,~%le I-'
I

Of ~~~~~~::::~::---'

--fara'i1mpl,orare
I

Ii
~

II:
f

I qras: cu Iant
i I
rnediu '

H'i

nl

n IIJUCt..'rl';1

~1;ll::II:1

;1 ali IIll'I1Il'II11"

" I "ILld,'i'l"
('IIIJ"t'j"\';lr1l1

I + ,',1111, ,I<-I'LI',

,'ur,""I.I;'"II,",I',,\II'.

tTU\I,"'l'<' , 1"11'11'1', 11111/,11", IIUI'I, "1,,,,11111,

~---l--~'-

_t--_~5_g _ 9IUCoza-t-~~-1;2~+ I Vivoriex I L-ammo- I ulei de 23 9 aC~~~PgUri ~01f~a~

!
I I
I

I'

550 (un pllc la 300 ml ,apa) I

I I I

Formula n~tn~~~-recomandata aoututlor Are un contrnut scazut in

arnmoactzi

far ,):amellorare
rl'lrllplUUl·('ll.1 :1 ;1111l1l'llIll,'1 ~1':I~;.II.-1

I
i rR~~,call-Hidro-l,z-a-t-+-u-le-'-d-~-

i
I

1-I'

l__ -+
100

II
i

esentrali. Nu este recomandat copulor ca unica sursa de nutnne. Nu se prescne copulor sub 1 an +_~o~;;~~~am':~_

:;. I :.\l"I
1I11

Lllll'n'd

I+

:-'1'l';1I';"L !I-I. I

!)llrulIlh.

11\';'1/• IIIT/. . (l'XlTpL'IIHJ

I !"tIl-lt

"

Iq .. ~lI!lH

(1.'.\'

~I .r.uul \ .u v.r .

r,'tl\ i i . I

!l·illl:l

.. 1:"I'!Ul'ill"

Ill:1/:"!rI"d) .. C;lrIll'

lllidul)

~ :-';-'P!;-1111;'llli

jar:i, amellorare

n-Illtrlhhl, .I,tllll1\'llkl,Q

III

,I :-:1:ld;II;1

glu~;~ amidon din tapioca 15,2 9

i 421

de _ cazernat-tirozina L-triptofan L-metionina 2,3 9

sora ule: cu acrzi gra$1 cu Iant medlu 3.4 9

I
I

Formula nutritrva I cana la 21 pt. adulti Contine ! utn de peptide $' ' 1 apa) arnmoacrzi. I I~ Continut scazut in
cisterna. vitarrune Contine $1 -

550 (0

4 Dlete elementare

I, 'i
1':

tara ameliorare
'1":,

l~~l
I

I
i 'dcrl!tl"L'
1 I )c J" ," I: • e- l.lllI,ILISP.tIII,I;r Il'pl;11 lin ,I 'I ,I um-n IItlll

rmnerale Nu este recomandat copiilor ca sursa unica de nutritie Nu se utnizeaza la copir sub 1 an,

IlU

CI alerglf' de alta natura:

eXlsta alergle ahmeruar a

bolnavul se poate intoarce ~-~~~~~.,~"."

Fi~lII;1
_:>

ii, ~_~~~-~~-~,~~~~:.~~t~-n-~nl~la
E\t'lIIplulllllt,j
[) i l'l;1 alillll:IlI;lri, z ilc. lel'lr ;dLTgi/<l1l1

dl'lTI;lrL'<I niimcntulu 1)<lciL'lllllIU'1 «" I' r. ,, . ,,- .Il.JlIl!.J 1ll;rlllll',~I;lriltlr ;1iL-rgic,','

hr.ma

Pcntru

,-,

lIIodalitii\i
l'~IL' lTa I "l'

cit· n'alizm'l'
mai dr;lslic;-'

a t1it'll'i tit' ""duden'

IlIcltld;1 lit- t:\I'luLinL'

l!nulal,·
" ;1111 I).',CIII", i

SillIpltllllaltlltll!,iL'iin .- ,• P.JIl.t la n-produccrc.i

IIi Li r i l';1 1';IL'iClllullli

~L'

pcrruitv
Irl'pl<ll

l :jICJ'II!r

rl'illlrl'llill'

,..;1 hca d,,;1I' :lJ1;'1 1I:1II1I';iI;-1 illlhull'iJ;II;1. i im» dl':' divcr:«: ;r!lllll'lI1t' ill ;'1'''1"11 dl'L'l'I;-lrii 1',"dU"Ir!UI
,<II'

III I)IT/elll

<ll'C;I"I;'1 1l1l'I()Li;-1 c,ste ItI;lrll'

I"I""I/;I

d;II,lril;'1

1II<'''\'l'III1'll

1I11lril,itll1:1k pe l'<lrl'

lr

illlplic;1

~i L'lllllpll.IIII,L'I,'L';l/lIll'

dill 1'<1 c;r 1';r"ielll.il,JI, rt

CIlIl"liluil' ;diml'lIll'ic ,';''1,I;IIII:llIi

II ;dlcrll;tliv;1 nici

a tiil'lcillr

til' L'III11II1;lll'
;t

ill L'!;1J1;1 Illil,i;d;'1 -«. "l'

L,\,'III<I 1:1,) 1111 ....

l'UlltlSl'lIll'

L'll (,,,lL'lll,ial

akr)2_i/<l1l1 r cx III l';r/lr!

1;lJllck,

<lU;'i!I'), 1);11';' dll""1 d<>II:' rl,,'IIfl!I' ;rCt','IL ",'lldl\1I

1111 l'''I1"I;II;1 "e

tI ;11l!l'li"r:lrl'

SIIlII'I<llll;rI<lllll!il'l. 11111 ill

dIL'I:! hij)<l;dl'rgiL';1

Ill<li IT,~lriL'li\';'1.

'Ill l';rrl'

!lh[illl'

indcp.ut.uc»

man

ilcxl.iri

ir :lingllT,

Ill'

L'I11;-I rL'"lriqiilc g

ntcrio.rrc

se I)ac:-I dup{1

cx clud dill diL'I:-1un nuniar sUl'lilllL'nl:lrLic 11I""Liu"l'P"il"III,I;i! :i!l'I"gi/<lllic, Inc:1 d,!lII:' ,,:'q11:'lIll:'lni 1111 .ip.uc .uucl io.m:., l'llllic:'1 "L' rl'l"llrgc 1:1dictch: InLi:lt:-1 CL' Silllpl()lIlall>illgi:1 :Islld inc'll pJ"IlLiIISIII :lil'l"_l!i/anl ;dcr_l!i/anlc 1I:I(i!lIl:Ii:-1 gJ":ld:II:-1a pr'lduSl'l!lr S!lCil'I:llc:1 lIl"dn;II;'1 SII':liL'gICI 1l1l'III,i"ll:lll',
(\L'/I

clcmcnt.uc.
_l!r:ILial

dulciuri

gurna de rnestecat inqhetata c.or.orata budinci Instant,

rnarrnelada. qernur r. mrer e

zanar

me.as a

C,Sll' iIlLicp:-lrl:II;-I, csle Sl"'!', ;dergil':-I prclclIl:II:'1 din rl'"lriL"l,i;1 1111 "l' lilll!, illlr"dlll'
produ-,

:i!iml'nlL'IL-

Sl' Inlrmluc

S:'I p!lal:1 Ii idl'lllilll':11. /\IJ~II;I

() mo.Ial it.ru: de cxcludcrc ITC'II11:lIld:1

ill I i~ur:1 2,

lIL- :dLT_l!,,j()!!il'

modilic.uc.,
cu
did:,
II

diverse prod use

arome de fructe. drold<e de bere, otet, bautun spumoase (inclusrv cola:

menta, cafea prCJasp~1t,l

cesu

III ;wcsi

;dlllll'Ili:lr;-1

-«:

iIlL'l'Pl'

dict;'1

cafea Instant :l1ulberE- nu granl,le)

t.rbclu l ILJ, dida

I), Al'C;lsla

sc IIlL'III,IIIC lilllP de

lIL- 3 s:-IP(;'ill1:'lIli Liup:-I ~i

cafea sau ceai de la Lauto_Ill~_t_e

Dieta nr. 2 Sunt perrnise c1nar urnvitoa.reif:;, nr(_1duse

r.nc.

d:lc;'l

,Silllpllllll;lltrl",!!i:1 (dil,I:1

rcslricliv{1 Il1:Jlliksl;irilllr
prin

:2

dill

t.il-clu l Il))
;dillll'lllL'ic

rcnuu. .'l' IlIlT;lrl';1!1 1-2 ";qll;"lllI:'llIi, [)lIp;'1

_l!r;ld;11.cl'l ,dl'lill/:l1l1 ('''lhUI11;II,

ma i

intlcp:'lrl:lrL':I i'iilld depi,sl:11

cl inicc.

xc
l'U
ulrimul

corc

l.uc.:

sil11pllllll;litllllgiL'1

Tdhc:11I1 I')
Schill'
recumunduta

dt' exclurlere gn,dulii a alirueutvlor, cit:' Societutea national"-. lit' alt-rgulogit· din Anglia, in alt'I'gili alimentara

Dieta

nr. 1

zahar rnetasa sror: sare sago rnieloaie zarzavatun cu trunza verde, tehna, Iaptuci. morcovi apa apa gazoasa tacuta la dornicihu ceai tara lapte sau larnale rubarba proaspata sau conqelata

1r-__P_r_O_d_u_s_e_l_e_a_li_m_e __ t_a_r_e n __ ~ lapte

P~rO~d~u~s~e~ln~t~e~rZ~i~s~e~Pr~du_s_e_p_~m_i_s_e~! ~

lapte, lapte praf, lapte concentrat lichid oua, budinci CU ou, urnplutur a cu ou pentru sal ate etc, pui
<

oua

carne peste

~I

alte pasari, pore,

viscere

sunca,

carne de Vita, rmel. care

d indilcrcnt de metoda de climin.nc IIII(lsiUI. dup.i II .mumit., alimcntclc cxclus« se rcintro.lur III Illllri\i:l boln.ivului. Ordi nc.i in l'arc Sl' tacc :lLTSI 11iLTU \':Iri:llrl de 1:1un holnav Iii .rltul. liind ill llu en \:11:'1 dL' I'relcrinl,ck :ilII1lCIlI:lrl' ~i de i!r:lL1ul de aiL-r_L':l'llicilrlll' ;iI alimcntclor. () sU!!l'slie ),l'lleril';1 iI .ucxtui prlll'cs l'slL' redal;1 ill lahelul :2(), LISl:1 lllell\ioll:II;1 Illl l'slc c(llllplct;'i, C\'kl:dlL: 11r"dllSl'Sl' intr.iduc num.ii dllp;1 cc al imcntclc aminutc ;IU IlIsl inclu:«: ill nlllri\i;1 h"lnavlIllIi, Pruduxc!c carl' sunlllliliZ;IlL: i()arll' r.rr x.ru IlU
!\11'1l\i()Il:'11ll de limp pni'laLi;, xunt :I_l!rc:ltc de p;'l'iel1\i
Illi

toate tipurile de pesn SI crustacee uleiun de gatlt rnarparrna, ulel de porumb

sc VOl'

consu

III

a,

T([he/1I1 :iii
lud re ptur peut ru nnlint'a inln.dlll't'I'jj alimeutetur e vrlu-,« din dit'lt'lt' cit' etiminare

I
[I

branza

toate tipunie paine, paste tamcase, aluaturi pentru prautun $1 biscuif cu amestec de ' lapte ~I oua
rnazare doviecei.

I
II
/1

cereale 51derivate

ovaz orez porurnb secara

fasole, lmte SOia,

castraveu.

legume

Si

zarzavaturi

conoprda varza. broccoli, spanac, ceapa, usturo., praz, rosii sue de rO$11
dovleac ,

zarzavatun eu frunz a verde, teliria. morcov, cruperci (nu mal mutt de 120 9 pe saptamana) cartoti nap: (in cantitate redusa) pastarnac stecla,

rniel pere orez broccoli peste alb morcovi curcan

i rosu

~"~r";'~r~C
I
PUI

laptuci porumb ceapa

pastarriac branza de vaci ciuperci

cT;:a;~~~~~ll
I rubarba : cafea Instant

I:
i,
I:

I drojrne (tablete)
cartof

, rruer e

unt
oua tarna

pepene
telrna

Ii

II fructe

mere, pere, prune, vrsme.

prersrci. capsurn, zmeura,

vita
apa de la roomer

Ii

aqnse, coacaze, struqun I stance si alte fructe I uscate. nuci, COCOS, ~ahlde, pepene

banane (nu mal rnult de una pe 21)

II banane I. lapte Ii ceai

boabe de calea praz zahar vrn alb portocale varza de Bruxelles

paine alba spanac grapefruit crocoiata simpla dovlecei sora conopida

iamale
ule: de rnaslme nap:

,; varza

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~==~~~~~~------~~~

iaurt I: paine de secara i glutarnat rnonosodic ! creveti II ! zahanna .J'

41

ill gcnerul, rcintroduccrca Iiccarui aliment sc Iacc la interval de 6 zile. Daca simptomutologiu aparc imcdiat dupa UII aliment (ex. umllarcn buzclor), urmatorul produs ponte fi introdus in dietl mai rcpcdc, cu conditia dispari\iei manilcstarilor clinicc. Ulterior, xc mcniinc intcrvalul de (, zilc intrc udm inistrurca de noi alimcnic, intrucat numa i In accsl lei pol ti atribuitc spccilic unui aliment rC;)L'tiilc ;)Iergice inlill"/iale. Ficcarc 1I01l pltldus "L' introduce in alilllenl;l\ic ill mod ,!!rada!. ACL'sl IULTU cxlc ncccxar ma i aks pcruru copi: carl' pol l acc rc,lL"\ii .mafilact icc severe. Pcntru (lb\inerea UII(lr rczuli.uc hunc esle ncccsnr.i prest.irca unci hunc cducati i a pacicntilor. Unii dintrc ei ill\cieg rapid cc Ii sc solicil;i ~i parlicip;'1 cu salisi"ac\ic la idcntil'icarcn alirnentului alcrgizunt. Altii dovcilcsc (I e0l11plian~;1 rcdusn aCll/and dificliIl[il,iIe irnpuse modului de al imcntarc. Dictclc de clirn inarc permit In clara de introduccrc lreplal;i a pr"dusclor nutritive idcntificnrca .rl irncn tclor .ilcruoucnc. PCIIlru confirm.rrca lcu.itur ii cauvalc inuc ulimcntul suspcct.n ~i inslalarea' r~;lqiil"r adverse esle nlTcs~II';1 clcctuurca tcstclor de provol"<lre. TESTELE DE I'HOV()(,AJU:

Ccrtificii rolul aiergogen sau pscudoalcl",!!"t!l'1l (clibcr.uc» IlC'spc,cific;1 de hislal11in;1. aportu l crescut de histaminn si ultc suhslanll' vas(lll1tlltlrii prin divcr-«, ul imcntc ctc.) a I d ivcrselor prudusc nut rilivc. Accsic lC~le n u P( II l.n:c d i lcrcn (ierea intrc n.uura alergic:l sau PSCUd(l;licrgic;i;) manifcstaril.« clinicc. Desf;i~urarca tc-tclor de provocarc xc rcali/eaz;i in d"lI;'1 ct.rpc. in prima xc exclude din 1I111rili:1 holnavului alimcntul suspect. Sc a~leapl;i p;'ln;'1 I;) amclior.rrc.: clinica. Evnluarc.: aceslei:l se lace fie xuhiccuv (scal;1 ;iI1;II"g \'i/ll;II;I. scm z ilnic ;11<imptomclor), lic prin ru ij loacc ohicctivc impusc dl' lil)liI de reaqic. in fa/a a dlllta xc reintroduce ulimcntul incriminat !ii se urmnrcstc dae;1 rea par simptomcl c illitialc. Rcvult.n ul tcstu lui dl' prOV(lcarc cxrc considcrat I'oziliv. d;IC',i 1;lhhllilclinic reproduce inrocmai SilllphlJlleic descri:«, de holnav S;1lI d;)l';1 tulbur.irilc. inili;i1 discrelc. xunt amplifil';IIC prin u doua conxumarc la 0 tll;1 dllp;1 illcepell'a tcstu lui. DaL"r1 m;lIlilt'sl;hilL' (lbservalc sunl nl'car<lclcl"lslicl'. f;'II';1 1cl!.Hur;'1 cu simpltll11eic tlhi~nuile ~I apal la sfiir~illlllcsiului. re/ullalul acesluia CSIL~ cunsidcral nc_!!ali\' . Dac;1 SilllPlolllill()logi<l :Ire un caraclcr cchiv()c se illlplinc Icpelarca lcslului dup:1 c);cluderca pl'nlru () peri(lad;i dc limp a alilllenlului SlIspl'l"I:l1. Teslcic de pr(lvIll';lrl' "c fal' indc(lschi pc call' ur;lI:i. ins;'1 ."c· p.,l 1,'"li/<I <11:11 prin injcqii sUI1L"Ulananlc c;ll)i prin adminislrarca sIdu\iillll Ill' ;IIL"1_!!l'nialiml'Il1ari pc' c:lle slIhlin.l!lIal;l. Teslcie dc prnvllcarc tlral;-I pol fi tlpcn ("deschisc") ":((1 hlind ("Ilrh"). Teslde de I"'"vol'al'e "open" rccurg 1<1Illili/<ll"l';I ;lIil11l"lllului ill fOI"II1<1 sa u/llal;i cu illf(lrl11alCa pacienltilui S<lU()hscrV;llllrllllli :ISIIj»";1 prlldu."ullii con."Ul11al. Ml'lolia esll' aCl"l'plal;1 indetlschi dc copiii Cli 111;lI1iksl;'lri tlhil'l"II\'l" 1<1elrc dccllli sU,l!l'slici csll' minim. Tcililici esll' lIlil;1 ~I pClIlIII SlTl'l·nin.!!'11i I'll·lil11ill<lI·.1I pI(ld IIsl'i (II cu suspici UIIe III id I" pacicil \i i Cli 1I1111lcrl <lsl';1i Illlcn k siI"Ill"L"1e. ill <llTSI )

cal, un test ncg.uiv poatc exclude akrgi;1 alimcntara, in limp cc un lest pozuiv trchuic vcrificat prin pruvocarca "orb". Ex isl;] rnai multo va riuntc ale tcstulu i de pI"!IVOCIlT "open". lJ na d int rc al"Csle;1 esle cca deseris;l de Rinkcl , Mcntionarn c[i sc pral"lic;] un singur test pc Ii ~i maximum cinci teste succcsivc. Alimcntul studi.u trcbuic consurnut o dal;1 pc Ii la interval de dOll[i zile, timp de dOllil s;lpl[im;'lIli, ;Ipoi xc suprima limp de paint zilc. in/iua a cineca sc face tcstul. Astl'cl. diminc.ua pc ncnuinc.uc (frlr;'lnici 0 mcdicatic prcalahi 1;1,f:ml ingeslie de Iich ide sail Iurna t tim I' de cine: Ilie) xc consumn in dvcu IS de 5 minute alimcntul tcstat. Acosta sc adrninistrcazn singur (nil in cornbiuatii ) crud. licrt , suu copt , f:ira in grcdicntc, in cuntitatc medic. Dacri Illl apar simpl<llllt' in dccurs de 0 or[i sc repdi"l ingcr.irc» a 1/4 S;IU 1/2 din canlilalc;) initial;1. in cazul in (,;IIT icstul cstc poziriv ~i xc mcntinc 101 a~a la aile dou;i dctcrminnri. ccnifica sliperioriialea tcstului f;I\;1 de aile teste de di;lgIHlSlic. Tcstaril« pcntru aile ulimcntc sc plll succcd» la 4K de ore. in C:1/1I1 tcsielor de provocarc "open" lu laptclc de V;IC;'I f:'lcllle sugariloL mdodologia uplicarii variaz;i de la lin autor la altul. Astlcl. Navarro prtlpUnl' administr.rrca de 50 ml luptc de vacn pastcur izut pe z i. Administrurca unor canlil;l\i mai mari ponte ueclan~a simptomc de intolcranta la lacl()/;i ceca cc L'lceaZ;'1 dificlIll;l\i in intcrprcturcu rczultatclor. Administrarca sc Lice. dllp;i lin interval de cxcludcrc, In progrcsic ,1!ctlmclricfllncep;lIlll cu o pidlur;l. apoi 2.4. K ... cu interval de 1/2 !lr;) intrc Iiccarc prizn. Tcstul de prov(lcarc a l lu i Kuituncn ulili/e;II;151ll1Iaple pralsau pustcuriz.u. ca prima dO/;1 de inccrcurc. Dac:i nu survin lcnom cn c de inloierantfl sc contmua cu 10 IIII luptc 1;1 Iiccarc mas;1. DO/a sc m;lre~le zilnic, progrcsiv, pfm;1 la rati;) nl'erenta varstci. Aparuia simptomclor digcsrivc sau cxtrndigcstive de int()icran\;l in prima zi indic[i () rcactic alergie[i rapid;i. Inslalarea lor mui tfirziu, uncor i 1<1 dleva zilc de la contactul cu lapte!c, indica reaqii all'l",1!ice tardive de lip IV. Ahsen\i1 simptornclor dup.14 s;ipl.lmillli indica ne,1!ali\'ilalea prohci de prnV(ll·;II"C. Tcstul sc considcr.t pn/iliv numai dac;i Icnomcnclc sc repnldul" 1:1trci provocari. Pozitivitatca prohci impune excludcrca laptclu: dl' V;ll':1 din alimellUI\ic limp de () luni. Fontaine propunc cfcctuarca unci biopxii cntcralc inainll' de pl"llv<lcarc. Se prcsupune respcelarea perioalici de eliminare. ill ziu;) urm:H()ale se declue;)/;i leslul 1;1 lacl()z;]. Dac:i apare dian:c, glicemia r.im;lIIc plal;l)i sunl prez.cnle suhst.lllt: rcducatoare in SCllIn, sc f(ll"lnuicaz;i di;)gtlOSliclil de illllllcr;)n\;i la laclozfi. In acesl GIl', provocan:a ell laple IIl1 se mai facc. LI aceast;) Se reeur,1!e ill I.iua urm:Hoan: dadi nu ap;)re uiarce;). Canlita!l:;) adminislrat;l v;)riaz;1 cu scveritatca simplomelor anlerinare. Se ;Iuministre;ml tic regul:1.'i mllaple de val';i, iar uaea nu apar simptomc ut: intolerant;!, uup;i 0 or;i inc} 10 ml.Dad loieran\a cslc hunil. ill continuare Se reia alimenla\i;) cu laplc de V;)Ca. Dac1 ins;1 simrlomeic rearar (vilrsiHuri, diarcc) larlek ~i uerivalelc sale sc e1iminii din alimt:ntatie. Sc declueaza tolmlaUi 0 IIOUi"!hinpsic jejulI.iI;'1. Apari\ia unor 1Il111lifie;lri pal()l<lgiee fa\:i de prima cllni"irmfi pn/itivil;)le;) tcslului. Daea aceasta csle normal;i, Se caula al1:1 afcc\iune. Byrne propUIIl' urmatllarea sehemiJ penlru leslul de provocarc eu laplcie de vacli (tabelul 21).

4Y

Tuh<.:iIl/27 Testul de pr()v()can cu lapte ell" vadi P""P'" !It" Hyrne

in continu.ucn

schcmci.
n

cantitatil«

de l.rptc :-.c Vol' .rdmin istra din 4 in 4 ore,

in doze 1{ls;ile 1:1 <lprlTi<.:r<.:a mcdicului. . Testele de pt-ovuc.u'e hlinrl " pol Ii <implu S;1l1duhlu orh. In prima eventualitatc hnlnavu l nu ~Iil' IT aliment i <c udrninistrcazn. pe c;lIld in cea de-a do~a cventu.ilit.uc nici hulnuvul si nui rncdicul ohscrv;lIor nu clln(ISC alimcntul. In ultirnul GIZ interprcturca tl'SI;1rii xc Iacc de () Icr\;1 pl'rsoan~. De~i tcsiul sirn plu orb cstc aplic.u in mujorit.uca cazurilor, in pr.u.tica clinica exist» tendin~;1 exundcrii lolosir ii tcstulu i duhlu orb d:Jlorilii (urnizari i unui diagnoslic indisputahil. Tcstu! dublu orb plac.eb()-contrul (DBPC) cstc nurnit "st.uidardul de .iur" in diagnllslicarea alcruici nlirncntarc. in rc;diz.arca S:I tr chu ic Iu.nc in c()nsidcra~ie urn;!itoardc cllndilii: pacicntu l sa Iie asimpllllllalic sau sa aih;) s imptumc m inimc "htinute in urrna dictci de c limin.rrc: pacil'ntul S;I lie inlorm.rt asupra studiului: dozclc de aliment S<lU placebo sunt rrcparale in num.rr egal de 0 tertii pcrxoanii. pacientu] ~i mcdicul ohscrvator nccunoscaud c()ntinlilul pr"du>'l'lllr adlllinl>.lrall': adrninistrarca sc race randomizat: Illedicalia anliilislalllinic:1 sau ,l!IUl'lll'l)rtIC"ld;l. in cuzul in care extc 1'oI()sit:'I, sc intrcrupc ell " S;lpl;IIlL'Iil;1 in ainl c de inccpcrcn tcstului de provocare: tcsiarca sc lace in clinic: de xpccialitau, sub sllpravq,hcre mcdicala de catre 1I1lpersonal spccializut. culrus;l de II r,l!cn 1;11:1inLil'lll:lIl;l: dur.u» perio.ulci de ohservatie dcpindc de tipu l de reac~ie pnsibil incrim inat: nu Sl' va testa mai mult de 0 suhslant:i in 24 de ore sau in cavul r<.:;lqiei tardive, in 7 z i lc. Tcst clc negative trcbuic conl'irrn.nc prin consulll' "open" suh obscrv.uic , pentru a exclude rcacti i lals neg.uivc. Acestca din urma pol Ii d;iltlra1l' unci cantili1ti insuf'icicntc de aliment in tcstul de provucaru, altcraru ;dergcnil()r alimenlari prin liofilizarc sau necesiliitii cxiSlcll\ci ull<.:i condi(ii SUI1Iilllellt;lIl' dc declan§are a simrtomt:ior. Testelc amhiguc necesilil repetare:J provoc;irii In cazul in care anamn<.:stic se rqin reaqii la doua s:'lpUI01~lni. all:Jfilaclicc s<.:verc, testul

de

provocare se cOlltraindic:i. Teste oe provocare "orb" pol fi dceluatl' COllL'llmitent l'UI<.:slek ill1unol()gice in cventualilatea in care biinuiala asupra ;dergiei <.:sle hin<: rondal;l. Alimentul testat, penlru a nu fi recunoscul de bolnav sau Illeuicul ()hscrvalor, se incllrporeazil III dicl:1 (ex. ()lIiiic) sau se administr<.:az;j suh 101'01;1dcshidralat;j in capsule npace, nealcrgenice (suh aceas!;1 forma, dalmita limil;'lrii Jimensiunilor capsulelor, testul devine adecvat numai dacii mid canlil;lli alc sllhstanlei ;iler5(1

gcnice produc reactii alcrgicc). in prima cvcntualitatc se va uvea grija ca produsul de testal sa nu modifice uustul, culoarca sal! mirosul mancarii. In ceca ce priveste produsul placebo, clnd acesla cste adrninistrat In capsule, placeho-ul ponte Ii glucoz~, dcxirozn s.ru pulbcrc UC zaharoz;i. Cand cste administral in Iorrna lich idri, placcbo-ul poat<.: li vchiculul insusi, Doza initi;d~ cxtc () dozIi minima incap;lbil;-1 a rr()voca sirnptomc. Sc inccpc cc obicci cu 1() mg. Doza cxtc apoi duhlal;1 1;1fi<':C:II'C1-2 ore (in Iunctie de tipul dc rcactie suspcctat). Tcstul cstc consider:!l nC!!aliv dadi sc constat;'\ ex istcnta unci tolerunte pentru aproximativ ]() g suhstanl,:1 liofilizal;\ in capsulii sau lichid. In acestc conditi], alimcntul tcstat sc okr;1 SpiT consurn in cantila~i mari, in sisterne "oren", prcparat dupa mctodclc culin.irc Ioloxitc de bolnav. In acest I'd, sun! evaluate §i conscciniclc giitilului asupra akrg<.:nicit;11ii alimcntare. Pe parcursul tcstului sc r<.:aliz<.:az;1 cvaluarca suhicctivn a pacientilor cu ajuiorul scorului de simptornc S<lUsc:dei <In<ll!)g vizuale ~i cvaluarea obiectiva prin exarninarca t"izic{i r<.:pl'lal:i (hipercmia mucoasclor, critem, urticarie, edcm, alura vcntricular.l, tcnxiunca artcria lri, numarul de f(;Sriralii pe minut), r inornanomctric, cvaluarca funqici pu lmon.rrc (capacit<lt<.: vit;dii, YEMS), prcsiunea paqialii;1 oxigcnului artcriul, rcsrul Doppler, cx.uncnul galro-duodenal. ctcctuarea anumitor teste de I;Ji)\)r;II()r (ex. nivclul de histamin». proslaglandine etc.). Limitclc tcxtulu i duh lu orb -c\)nlrol sunr lcu.r:c de selcct ia dificila a ulimcntclor III runl'\ic de Tlll'lodeic de scr ccn inj; r"'I,,sile, dit"ic~ltalca "deghizarii" produsului de lcslal asllcl inc'lI S;lIlU p()al;1 ri rccunoscut. dificultntea reproducerii cxpuncr ii na turu!c (rnodul ~i calca de cxpuncrc a alirncntului alcctcaza rezultatul tcstulu i - ex. ill sindrornul de ;d<.:rgic oraln, lructcle ~i vegctalek trebuie administratc proasp<.:le in,,;1 dl'_!!hiz.aL intr-o Iormn carl' s;1 pcrmita realizarea coniactului dircl'l cu mucoaxa oralil). Pcntru holilc {!aSlro- intestinale cu mccanism illlllnol"gil' lie lip III :-.ai IV, Liiagnosliclil de c~rlituJine cstc in special eel de lah(lral<lr ~i n'l end()sc'''pic cu prclcvarc hiopticn. eventual pre- ~i posl provocarc. -Dc :Jccclll'slck de IH"V\lCIlT "hlind" nu sunl ncccsarc. Proh.: duhlu mh 1)"/ilivtl 0 sin,l!uril d:JI;1 este su licicnt.i pcntru stahilirc.: di;lgllllslicului. Deill'ic'nl,:J 1ll:J_i(1I';-1 icstclor de prov"c:Jrc cstc inclp;ll'ilall';1 a de a d ilcrcnti.: ;lingl;1 ;Jillllc'nlar;-1 de p.sl'ud();i1n,l!i;lllulritioll;d;l. Text ul de P"Ovol';u'e xuh contr-ol euduscopic' l'Ste " met"d;1 de di:Jl!Il"slic "hiL'l'li\';l ~i C:llllil<lliv;1 <I ;dLT,I!il'i alimcntarc. Tl'SlUI sc' rclcrn la <lplicIIT:J cu ;:julllrul g:Jslrl,Jibr""l'\lIHillii <I unci CII1III;I\i mici dill s"lu\ia 1/1(1 de alcrgl'll alil1lenl;1I IK' I:iI,:I 1)\lSILTI\l;U';'1 c\lrpului gaslric. Tcsllli Sl' cct'el'llIc:Jz:1 pl<leehll cllntrolat. <I Seiccli:l j1<1c'll'lI\il\lr Sl' lacc dup:I" :In;ll1lnl'Z;l sligesliv;1 + l<.:sll' culanalc + RAST. Re;lC\i:J Tll:JLT().sl·opictl csle Tll"nil()riz;Jl;1 vizual de doi ohs<.:rvalllri si l!r:Jd;II;1 in funqie de inlellsil;ilea l'i. Biopsiilc prelcvale <11:11 <lriilc de "pr()voc;;r:" din C'-,tsi din cell' "n<.:proV()Cllc" "lIlIl ;lIlaliz<lk orh <11:11n<lillle dll :;-i dup:! pr()v()c<lr<.: pdn i lllL'lllde hlslllloglce, hllll'llIJIlic'C ~i hisl()chilllice. Nivclul hislaillinci Sl' 11l;IS""r:1 in s:"lIl,l!cJc venllS at:iI in<linlc c:11 ~i dllp:'1 pr()v()e<lre. In c<lzul in cnc esle" ;dcrgi<.: ;i1illlc'nlar;l, 1<1 nivciul Illuc()<lsei {!aslricl' S<lU illkSlill;dc, in l(lIl<l de pr"v"clr<.:, ap;II' nilelll, cdclll sau Jc/iuni I;<.:m"r<l{!icc. Anlerior prov()c;lrii, nivellil ha/al de hi~I;lIllin;1 ~i nUIll;lfId de celuIc lllastOl~il;IJ'l' din pr<.:levalcIc hi"plicc, nc"c. DlIp;1 pr"vtlcdre:l ;i1cr~cnic;l:-.e C()[lsl:lI;1 () reciUl'l'rC
0

51

cu sc;-.dcrea nurnnrului de (v.ir lu l nivclului • histuminci cste alins 1;1 3 minute). Dcv.rvantajclc mctodci CtlllSIOlU III riscul aparitici unci rcactii sistcmicc, nurnarul mic de alcrgcni cc pUI Ii tesl;lti. xt.irca de stress pe care 0 crccazn investigatia pacicntului. Exameunl radtolnuic gllstru-illtcstillal in c.ulrul lcxtc lor de prllvllcare "c Iacc cu hariu aStlcial unui .ilimcnt sclcciat. Modilrcnril« apar 1:1nivclul intcstinului subt irc ~i al stornucului. Elc IlU au caractcr palogllllm(lllic ills;1 rcpct.uca lor ill conditii de asocicrc a alcrucnului confcrn mai multa crcdihilitatc cx.un innrii. Bullard a propus 'pcnlru diagnoslicarca radiologicl ;1 aler)!ici alimcnrarc conlruntnrcn a doua cxuminari complete. Prima se lacc in cnnditii hazale iar lTa de-a doua in conditiilc pr.inzului aicrgizanl. Etcctuarcu de raditl)!r;i1ii pcnnitc compararea in mod riguros a imaginii tlhtinllle. Practic, cxamenul radiologic sc inccpc doar cu suhslall\a de L"lllllraslla 5/iic de la suprim.rrca alimcntului incriminat ~i la X ore de 101 ultima 111;IS;-1. Ultcnor.Ja 5 zilc de la investiga\ia amintitii se lace tl cxplorarc ell alimcnrul incrimin.rt incorporut in hariu (ulimcntclc solidc trchuic pulvcrizuic fill ~i adm inixtrat« in cnntiuuc de flO g; ulimcntc!c lichidc sc dau in cantit.itc de 1:20 g). Radi')grafiile xc Iac scriut pc parcursul a mai rnultor ore (p;1I1'-1la () orc ). Prin cOll1pararca cclor dou;) xcri i dc Iilrnc sc pol idcntilic» lTlodific1ri rcvclatorii pcntru cxistcn]» aicrgiei alimcntarc: slr;1I11lilri (rcduccri alcca lilu'uf ui lumcnului digesliv suh 15 mm ), segmcllt'-lI·i. v.ni.ui i de tr.mvit. MCI11,illn.-1I11C.-I modil'icnri!c radilliogicc mcntion.uc au un caractcr ncxpccilic, v.iloarc.: 1"1" rczult.ind dour prin compururca cu aspcl'llil raditllll)!ic ohscrvat in COlldit,iik utili/;lrii numai a suhst.mtci bar iuuc. Scmnitic.u ia lor cxtc cu al;ll mai m.rrv ,I:iC;1 apar in primclc dOll;1 ore ;dc cxarninnni. ' in alcr~ia di~l'sliv;lmodiric;-II'ik radi,)I,,)!iec xuut mui acccutuatc pc intcstinul suhlirc. Din accslc considcrcntc s-a adoplat a~:I- numiiul "lest inlestinal de cxpuncrc", 111 rcalizarcn sa, pcntru a pcrmitc :ll'liunl'" direct;I" .rlcrgcnului ""upr:l I11l1e')aSl,i ~i pcntru a exclude in Ilucnt.r suhstanlci de l·'1I11r:lst. sc rccuruc 1;1 adminixtrnrcu lor scparal;l. Dup.i Il llict.-I dc cxcludere de ](ll'iIL- sc rcc'1I11and:1 inject:lI"Ca prin sond;1 a 5(1ml slIspcnsic h:lril:lt;1 l·oloidal;l. ASI)cclul radiologic se inrcgistre:lI';1 pc mai multe radiogratii. Prill aecca'ji s,)nd;1 sc inslile:ml apoi alil11cnllll teslal (ex. laple ]()(IIl1I, extraclL" :lP0:lSC de C:lrnl' 5() 1111.un lHI in 10(1 1111 ap;1 L"lc.j: Dup:l ](1 minule se injccteal';1 din 11'"1 h:lriu ~i se I:lcc (I l1"lI;1 scriogr:d·ic. Testul cstc considerat pOl'itiv c;lIld se L'ul11ulca/;1 lIrm;11')arcle sCll1ne radiI II, )gicc: plillri grt )S, )I:lne transversa Ie, variaiii Ilcun i i",)1"I11e:I IL- l1lolilil;liii, tOllusului ~i tranzitlilui, Ir:lIlZilul roark rapid pell'jUllul supLTim, rragl11cnlarc:1 cllillanci llpacc. allcrnan\e dc contracturi ~i dilat:lri. intcslin "in rn;lt;lnii". M:li rar sc rc;dil.c;lZa aspecllli de hiperseLTqic sau de pete nLTcgul"le. MtIllific; ....ik I11cn\i;1I1alL' concord;1 in l11ajl)rit:llca cl/urill)r eu datek c1inice ~i hiologice. In mod ohisnuit sc rCClIr1!c I" administrarea oral;1 a hariului .~i a aler1!cnului. Ichniea fiind 111:li simpl;1 ;i sal is r;ldllHI cerinicle di:lgllos;icului 'curcnl. M"dificihilc indusc dc alcrgcll sunt dc rcgul:l sClllnii"icltivc, :lSel11;1I1;lt,larc celor descrisc I.. cxal1lcnul prill intuhalic. Raporlat la aspcctul clinic. cxarncnul r:ldi,)llIgic csll" I11l1llm;li sensihil put;lI1d eviden\ia ~i reactii pat()l()gice I;dcnlc.
mastocitc] cu crcstcrca consecutivn a histamine! plasmaticc

not;lhila

a nivelului

histarn inei tisulare

(concomitcntr

P.

in intcrprctarca radi()logic;1 xc va (inc cont de I"aplul L':I imaginc:l oh\inu(;1 insul1lcal';1 modificnr i de origini dil'critc. Accstca reprc/int:1 l11odii"iGlri digcstivc l"i/i()I()~ice (evacuarea inlfirziala a stomurulu i, incctinircu tr.rnzitului jejunal. sl;u;1 ileal;1 pcrsistcntn, hipotonic difuz:l, hipcrsccrctjc. rnlldilil':iri cpisodicc all' rcliclului de lip infl.unutor), modificari :lpar\in;1I1d cvcntualc! cntcrop.u ii cronice pc l';IIT sc grdeaza proccsul alcrgic (accciL"r:lrca tr.rnz itului. dixk incvic, alter'-II'i inllall1atorii pcrsisrcnte] ~i modificri de n"tllr;1 :liergid (accelcrare:l tr.mz itului inleslin:d cu umplcrca cccului 'in 10-20 ll1iI1UlL". hipcrioniu sislcm:lti/al:1 :ls()cial:"! hipcrscgl11cl1t;lrii cxtinsc la aproapc 10at;1 lungimc» intcsrinului - intcsrin de pui cdcm circumscris de .. spcct pscudotumora l). Colonu l rC:lqi()nCa/.;1 prin conir.uuri spaslice ~i ..ccclcr:lrea tr .. nzirului. 00111:1 modalit.uc de rcalizarc a "tcxtului intcstin.rl de cxpuncrc" C')l1st;1 in .rdrnin istr.irc« suhst:lniei opacc la ]() minute dllP:1 ingcsti:l pr.invulu i .ilcruiv.mt. RClull"ll"1L- slInl aSl·m;-ln;lt()arc. Avnnt.iju! :In'ski trhniri l·lIn,.,I;1 in laptu l cl nlodiril''-Irile sunt surprinxc ill desl:l~urarl':I lor n.uural.r. l·k liind dej:1 clinstiluilL" in momcntu l P;ltl:lInLicrii hnriului in intcstin. Testul de pl'Uynl'm'e priu injecti] suhcutunute l'"ll' II Illcl< "L'I Ill:li putill 1,>I')sil.-1 cOl11p"raliv cu provoc.irca ()ral;l. Se n':lii/C:l/;-1 cu ,..,>lutii lk cxtr.rrtc
aluncnt.rrc. .

Testul de pruvncare slIhlin:':lIlllii ulili/l·;II;I ...,lillt,ii lIl' ;dLT~"ni alimcntnri in l':lnlit:-lii aLlccvalc pcntru aceasl;l calc (ex. 3 pic:iluri din s()itl\i;1 I 11111).R;-Ispunsul :'!>:IIT in III minute. D:ll''-I rcacriilc xc L1uvcdesL' 11C)!"livl' ,..l· l"1I11inll:1 cu ;lite .rlimcntc. I'vkn\i()I1:II11 C:I .ulministrurcn "ccluia~i akrgcn in dilul_il mai m.ni (ex. 1/312:'1)( I) dULT la dc"en,.,ihi liz.ire. M. Green uii li;e:ll:-I ;liLT.!!clI din r;1in;1 de gr:iu. porumb, 1I11. cartni"i. l'ak:l, carne de pun'. m.rl]. rll~ii.l·;1rI1C liL-\:lL·:I. 1;lplllci. piper, l:d1:-lr de Skl'I:1 ~i de trcxt ic, cilll"olat:l. pc,:ll·. p,)rtlll':ilv ~i trul'le de 1l;ldllrc. pe C:lI"C Ie int n iduccu: suhlingu:1i dup;1 () !chllic;1 I)rllprie. Tc-tu] ~Uhlill.1!u;1i "l' ;I.SIICi:l/:1 "11rll"I1L' inl<)ldealll1a CII tcslarca suhull:ln"I:1 ~i 1:1 nl'\',)ic CII lL'sllll ,IL- provocarc IIr:d;1 a lUI Rinkcl. lin xtudiu ctccru.u til' Green pc SII(' h"ln:l\'i 1"lnsind tc-t.irc suhlin_!.!u;d;1 :I :11':11:11 ordincu icr:lrhil':-I a :dil11cnlL"l"r alt-rtti/;lIllL" cxlc: l.iptc. Oil. C.-I 1;-lin;llk )!r;lIl. C<lrt"ii. c.. rne de pore. ]1l1rlll11h. C;1rI1L',IL' \·"l·'-I. 1;·'1,1UCI. ;i1e:l clc. Pr c :lCC:lst;1 snic de hllinavi ]111zilivilatc:1 ll'~lllllli:l 1",,1 'In(;'dllll:-1 ill .,.\.2'/; din l'''/uri (sil1lplllllll'lc :111f"sl cutanatc, naz;de. 1'1I11111)1l;1I"C. IIrinarl' .~I IInd:lrl'j DUI':-I Ull silidiu dlihitH)rh clL-ctuat timp dc 2 ani. CUl11ilL"11i1 aln,l.!,)I()).'.illil "l1Inic:lIl1 pl'nlru lcsle dc IHII\'()L"<lrc Illl:l :lvi/at favllrahillL"sllll (in"l"n. ell lliall' :ll·c"lca.l·1 L'uI11inu;1 S:I lic ulili/;1l CU rC/llllalc satisf:lc.:"ill)are. J\1cn\iull:lm C:I lL"SIllI suhlingual p""lc Ii aplil':ll ~I dllhlu-urh, tcsl"re:l Llc:"llIdu-sc. "PIT l·xel1lplu.l·lI snlu\ii dinl'xlraclL" lie laplc ,IL- \;,,';-1 prepar:ltl' pelllril :llll1linislrarca suhlingual;1 ~i CII snlul,ii marilir.

TRATAMENTUL

DIETETJ('

Rcgil1llll ;dimelliar rcprcl'inl;1 ,'llIllpunellla lcr:'1'l'lIlw,'1 l·'l·1I1.i:d:-1ill ;dcr.1!lik ;ilIIllCl1tare. La :1I11llinrarc:I ;;il1lpltll11atlllll.1!il";-ll·wltrillllil·,k ""l'IlIL'lll'a lr:Il;II11ellllll i: 11"111 ae, iiI )).'.ic.

52

<>!UE(TIVELE

11IET(lTERAI'IEI

.rlimcntarc implicate in uleruoucncza unui dill nutriiic (aspect realizahil daca num.rru l produsclor alcrgogcnc cxtc mic) xau spatinea consumului lor pflll:i la rcalizarca unci lllierall\e anl iucn icc acceptahik - scadc scnsihilc-arc» I"ala de produ-,clc consum.uc rar (sc practic;l in cazul poliscnsihilizarii, c;1I1d excluderca tuturor alimcntelor akrgo~l:nl' ar crca gruvc dczcchilihrc nutritive; in astlel de situalii se rl:~'urgc la a§a-nulllilek rcgirnuri rotutorii). In prirnul GIZ, mnsurilc dictutcrupicc sc aplidl pc 0 dur.ua de timp variabila, ill Iunciic de \";Irsta 1:1care apar manilcstarilo alergice, de intcnsitutca lor ~i de nalura reaqiilllr aiergice, Astfcl, 1:1 sugari inslalarea alergiei 1;1 protcinclc din laptclc de vac;1 sau soia irnpunc mcntincrca climinarii accstor alimcntc pe pl:rioad;1 de 1-2 ani, Prin contrast, la copiii mai m.ui, saula adulti apari\ia rcactiilor alergice alimcntarc impunc cxcludcrca produsclor incriminate pl' ') durat.i dl' dl\iv;1 ani, uncon ncdctcrrnin.un. Varstclc Ioartc tincrc dcvin mult mai repcdc tolcr.rntc
(l

Dupa idcntilic.rrcn produsclor pacicnt, se caut;1 climiuarca aceslnra

pcntru

alimcntclc

anterior

ulcruizantc.

rcncti ilor :llcr_t!icc cstc mai pronun\al:l. cu :11;11 mai mull cslL' nl:ceS:lr;1 ptlstrarl:a unui inrcrval mui lung de cxcludcrc anligl'nic:'1. Umh: studii :llinntll';1Ia pcrsoanclc UI Icaqii de h ipcrxcnxihil it.uc iI11;ir/l:ll;l. tolcr.mta .uuiucnica Sl' instalea/;1 mai Irccvcnt compar.uiv cu suhicct ii avand hiperse~lsihililate til: tip imc.li.u. ' Dac;1 pcr io.rd.: de :lhstinen\;1 a l im cntar.i cstc prea xcurt.r , rccurcnt., xirnptom.uolou ici poatc li uncori lonr!c aClTnlual;1. Dictotrr.rpi» alergiilor alimcntnrc urlll;1re~tl" lotodal,l C;I dupa un interval de timp variahil (mai lung pcnlru ulimcntclc consumu« vilnic snu pcntru cclc putcrnic antigenicl'1 S;-I sc recurg;'1 prin t.non.rrc §i in Illod prt)_t!resiv, de la CI/. la ca'!, la rcintroduccr ca in. nutri\ia pacicntilor a prudusclor 1:1\:1 de care <c man i lcxt.: anterior aicrgic. In afara anumitor situarii, dac;1 pcrioada de cxcludcrc u I,)sl xulicicnt til- 11In~;I, Sl' pl):llc ajllll_t!l' la oh\inl'l"ca unci ltllcf:lll\c ul imcntarc norm.rlc. Sprc liL-,)sl'hirc de rl:gilllurilc dl: l:xL"ludnl: in clre Sl' urlll;lre~tl: Inlkp:-lrtal"C:1 alilllenielor inLTimin:l1l: tlIUIl)!;1 pcrioad;1 de tilllp. in celc rol~ltorii, dietlllnapia an' C:l SCtlP conslIlllul C[lt Illai rar ;Ii ;illIllcnlclor ;licr~iz:lntc, Prill sislelllul dc rlll;llie ;ililllclltar;-I. se arc il; vedere tl sC;ILierc iI sensihilil;-Ilii 1":1\;-1 ;i1illlcnlele CllnSlllllale repelat 1;1 inlerv;lIc Illari Lie lilllp. dc ' In aLlr;1 celor Illen\ion:lte, dietoterapi;1 alergiilor alillll:ntare urlll;lrl'~ll' tlh\inl'rl'a ullci dC/vtllt;1ri stllllalice norlll;lie a c')piiltlr ~i aLioicsccn\ilor. C;lt ~i' tl lllell\inLTc:1 grellt;l\ii u)rpor;i1e adeni:llC I)cntru v;lIstek Illalurl·. Oricc de\ial,ie :I11 orlll:Ii;-1 :1 ritmului de LTe~terl:, sau :I pierderii p()llder;lIe Ia \;-1 de sl;lrlLiarLielc oplillll' 11 cl"l'si 1;1evaluarea "porlului c:lillriclHllllritiv ;Ii holn:lvului ~i c'lI'l:qi;1 S;i corcspull/;11naIT, ACl:st luuu Illi csll: intlllde;llln:l UStlr dl: re;liizaL Inelen!:1 lillCi sensihilil;Il'i aliment;Hl: multiple impun;lllll rc:'urgcre:1 la ctlnsullul unui nutrili,)nisleXperimentat care S;-Iukre stllll\ii diclcticc c:lllll;li corespunz;-lt');lIl:, o ;Jlenlic dl'()sl:hil;'1 se va aCllrli;1 intoclllirii dietei lellleilor l!r;lvidl' S;IU c:lrc :1i;lpll'a/;-I. 111<lstrel lk cazliri. eu lllalL" grL'ut;l\iic pllsihil Lie il{1;1I11pin;ll, Sl V;I <;4

Sc p:lrl' l'rl ell c;it intcnsit.uca

asi~ura nccesarul energetic ~i de principii nutritive care ;;;1 pcrmita u dczvoltarc nurmala;1 Ullului §i o alaplare cficicnta a sug.irului. PL: haza anchctci ulimentarc §i a rnodului de vial,;' se V<I urmari st.rhilirca unci dictc spccificc Iiccnrui individ in parte. Rcuimul .ilimcntar trcbu ic in asa [c l c,)nceput inc;lt s;l-i plac;1 boln.rvului. Pc C;lt p,),Jhil, prin rcstrictiilc sale, die;a IlU trcbuic sri crcczc pncicntului scntimcntul de lrustarr intrucat, in C<II contrar. coopcrarca deville diliciln iar rezuluuclc tcr.ipcutice mediocre, Coopcrarca cu hulll;lvul permitc elaborarca unci dietc cflt mai udccvatc, ill care s;1 xc urmurcasca, concomitenl cu satisfuccrea nevoilor psihocrnotionule lcgutc de hrana, consumul de ulimcntc ncalcrgogcn« administrate ill eanlil;'iti optimc. Sc crl'eaz;1 astlel subiectului scnzatia unui grad ina lt de indcpcndcnta ~i u mai hUII;1 intcurarc in mcdiul socio-profesional. Este mull mai benefic s;'i se rccurga la modalitilti de alimenintic simple, u~or de asim ilat de entre pacicnti, dedit sii se irnpuna un sistcm de nutritic standard la~;'i de care cornplianta bolnavilor este redusa. Dificuluttilc in rcspcctarca prcscriptiilor dictcticc nu sunt rare, intcrvcnirul indcoschi la copii dorin\a de ;1 consurna din produscle intcrzise fie d<ltoriui loamci. lie euriuzil;l\ii. Iic plictisului l'a\;l de ~;1Il1<llimi!<lUi de nlimcnte pcrmisc, Grcutatilc dl' nutritic cored;, \ill ~i de mcdiul soci<ll .rl boln.ivului. existand nurneroasc situa\ii c.nul ap;IIT ll'ndini<l de ;1ineJIGI rcstricti ilc ulirnentarc (ex, mcsclc de la _t!r;ldini\e!c cu projz r.uu prelungil. de la UIICle !;ctlli ~i can line, mescl« luate la divers: pr ictcn i sau rcst.ru ra ntc , mesel« de protocol sau cc lc de la diverse aniverxar i etc.'). Tinfmd cont de cc lc mcntionatc .mrcrior. nutriti« in boli lc alcrgice trebuie s:i sc ha/eze pe sluturilc compctcntc ale dicrcticianului carl: s;'i moduleze adecvat alimcnt.uiu pacicntilor ill numcroasclc situ;l\ii cu care aCl:sta Sl: conlrunta. Pcntru p.uicntii carl: cOllsiderii C<Isimptomatolo!!i:l lor IlU necL'sit;-1 1I1l rcuirn de cxcludcrc, sc va inccrca ') pcrioada de cxpcrimcntarc a dictci de diminarl:. in :lccst Icl. ci vor uvea posihilit.uea de a cva lua bcncticiilc pl: carl: lc ohtin prin re)!imul alirncntar. Dactl :lcestl:<I sunt considcrahi!c. .uunci boln.ivului i sc (lln;'1 mouvaiia S;I recur)!;1 1;1anumite privatiuni alimcntare. Succcsul terapcutic V;I Ii cu at:lt mai marl' cu cnl irnplicarea dictctici.mului V;I li m.ri cvidcnta. Diciotcrapi« trchuic s;1 lina cont de uscmcnca dl: prezenla unor aleqiuni ;IS')ci;l1e carl: impun la r;!I1dul lor anlllllile rec(lllland:hi dil:ll:ticl:. 0 alentil' detlsl'hlt:'1 se V:I :lconl;1 afeqiunilor intestinale carl' prim llltlLiiliclrile de per, 1ll1':lhiliLllc aLiuse haricrei enleraie induc sau inlrelin ahs()rhlia aler!!l:niltll" alimentari. ' " intruc:11 rl:gimul lrehui ad;q)lat adecval ;i1imenlar lrehuie mell\inut ,)ri dl: cite ori apar situ;l\ii
I'H.INClI'lI
(I

lung;1 (lcrinad;l dl: timp. l'1 V;! parlicularc in viai'I p;lcientului. 'I-:

IHETOTEHAI'J(

C'lIlduil:1 diclolLT:lpic;1 ;1alcrgiiltlr ;iliml'nt:lrl'l'slc ;ldcSl':I dil"icil;l. Dup;-I cum :1111 m:li amintit, regimul ;liiment:lr, trehuie S;I lil' sulieienl cal1til;lliv ~i l'chilihrat in principii nutrilive, Sc vllr evit;1 exccsek alimeillare inlrllc;JI pc de II p;lrlL" ;ll"CStL';1pill perturh:l i"unqiik digeslive ~i implicit i:!voriz;1 ;i1)stJfh'\i;1 :i1lTgel1lltlr i;II' pc Lie ;lit:l parte, e()nsumul nutritiv In portii Illiei. prin i";lptlll'c;-1 ,,In:1 tl c;lnlil;lll' mai 11lIeti de anligeni alimellt;lri specii"ici. Illi se dtl\'eLic,)ll'

intotdcauna suficicnta pcntru a stimula to.uc ct.rpclc ncccsarc rtispunsului clinic din p;~rtca organismului. In scopul asigurnni unci nutritii dt mai cchilibratc, in raport cu produxul ln care cxist;-I alcrgic, xc va C]lIta Iic inlocuirc.: accstuia cu un altul C'lt mai asem;!n{111ll' nutritiv, ric usiuurarca unci c.uuhinutii alirncntarc earl' S.-I acopen: p(ltcntialelc dcl'icitc nillritio;lale, Accst IULTIl sc p(la>le rcaliza la toatc v.irstclc. Chi.ir ~i la s>u)!arii aliment;l\i artificial, alergia fa\ii de laptclc de Vac! se tr:lteaz;i renlrg~nd la luptclc de soia (ex, Formula S, Prt rSohcc. lsomil, Wyslly) sau 1;1 l.rptclc de capr;I, Mcntionam c:i 45'lr din cazurile de alergie la laptclc de vaei pot dczvolia concomitcnt ~i alcrgic la laptclc de soia, De ascmcnca, in cuzul Iapiclui de capr;-I numai 4()'1r, din sugnr i pol hene l'icia de cl intrucat restul fac ulcrgic al;it la laptclc de vaGI cil ~i la eel de capra. In cazul in care produsele mcntionatc se dovcdcsc ;dcrgogenc sc rccurgc la hidrolizate de cazein;1 imhog:l\itc cu .uninoacivi. lipide §i glucide (ex, Nutr.unigcn, Prcgcst imil ). lntcrcasant estc luptul C'I in uncle silua~ii s-a ohscrvat (I scnsihilizurc sclcctivrl fat;i do: l.iptclc de la 0 anumita v.rcn, loicran\;1 r;im;II1;lIld hun;i fa \;-1 de nltc sursc unde lipscsic Iractiunca anti)!cnici pcntru holnuv. Din accstL' considcrcntc, pcntru cci L'C ;IU posihiliunc.: de ;I-~i schirnba sursa de laptc mcritn sii xc inccrcc ~i aceast{1 p()sihililalc dietotcrupica. Mcscle lu ilnuv ilur cu alcrgie alimcntara trcbuie s[i fie fraqionale (4-5 po: zi ). Consumul alimentclor xc face in conditii de lini~te (starilc de incordarc L'I'l'SC scnsihilizarc» la alcrucni ). Postprundinl sc va pnstra repaus, Sc vor cvita rneniurilc care ncccsit.i 0 preg;ltil'l: culinar:llahorioas;] §i care sunt grcu digcruhilc. Pc cfil posihi] prcparurca culillar1i trchu ic s;1 fie c;lt mai sirnpl«. Accxt lucru pcrmitc pc de 11 parte rcduccrca an tigcn icitii Ii i a I im enta rc (in ucnera I a limen tclc crude su nt ma i .rlcrucn icc dedi I cek preg;ltite: de cxcmplu. o~d fiet tare pO;lle I'i lllkrat mai hinc decf,t ccl moalc. sail 1;lptl'ie crud paS1Cllrii'at cstc mai alergii'ant ca luptclc pudra), i.rr I)l' de ;dt;1 p;lrlL' dirninu.t riscul aparit,iei unor noi antigeni in L1n11;1 proccrlcclor de prclucrar« culinur.t 1;i1)'lrillase, De ascmcnca, sc reCtlmand;1 boln.ivilor c;r m;lstic;lti;1 s;1 lie hun;1 (s;1 cviu: asth:1 consurnul de pmdllsl' insuficicn: Illeslec;il<: carl' 'pot irit.: 11l1lC(l;ISa)!;Istroinlestin;d;-I ~i Iavorizu :lslkl P;ls;ljullr;lIlsentcral:1I .uuiucnilor]. in conicxrul rcslriqiilor impusc de die[;i, pentru C;I ;1l'easl;1 S:'I lie :llr;l!.!rll:larc se \"Ir LTe;1 rnciliuri c;illllai variale, Rcgimurik 1l1<1l101one lrehuic evil;lte i:llruc'IL pc liL' o parte diminu;-r apclitlll holnavilor iar pc de all:) parle m;-Iresc risl'ul sensihiliz;irii ;dirnenlare, C(lIHluil;1 diclnlcrapic;l prcsupulle de asemelle:! cUlloaslerca irl!!redielllelnr din divlTse pnllilise nlilrilive. Uneori, alilllcnlcle aicrgi/anl~' IlU sun\ vizihiiL' ill pl'epar;ilc, ceea ce poalc ducl' 1;1 men\inerca silllplolllalologici alergice, Din al'este l"lilsidcrenlc estl' nO:l'l'sar;1 cilire;1 de pe dicilct;1 :1 l'olllpon<:11 l,l'i alimen[;II'l' a pr<>dusului doril a Ii consum:ll. D;lc-r IlU cxisl;1 posihililalea ill!orrn;'lrii ;lsul)r;1 prcparatului rT,spl:l'liv, sc rccomand;1 evilare;1 consulllului S:-IU, 1\'Jllrtl pcrs'lanck cu 'l marl' sensihilii';lre la ;Inumile pr'ldlise nUlrilive se rl-C'II1l;IIHI;'1 l';1 in canrl in care acestca sunl prelliLTalc nrlillar penlru ccilall,i Jllemhri ai 1;lllliliei, S;I s<: evik conlaclul cu Illirosul sau ;Ihurii C;II'l' rei'ultrl dill g;I~1I'(llch n i;1a limen tel(lr respect ive, Sli n llkscrise c;lZuri de ~oc ;llla ri lactic, la mari i ;dcr,!.!i/anti 1;1pc~lc, dllp;i mirosul de pe~ll' pr;I,iit s:Jlr vaporii de ap;! in care S-;I lierl I)e~l<:k,

crl indcpnrtarca pen I ru prlltcqi;1 pacicntului. Uncori cstc nCl'esar:1 ~i climinurca altor 1)l'<lLiuSl'din cadrul acclcia~i Iamilii alimcntarc, intrucat intrc clc pot aprrre;1 rC;lqii ;dcrgicc incrucisaic. Accsica din sunt Irccvcntc in vcuctalclor in';;-I putin cvidcntc in pI"< xlusclor de oriuinc an imal;I, Sprc cxvmplu. 'l PlT~();ln;-1 ;dcrgic'l la mai';lre, adcsca cstc aicrgicl ~i la Iasolc, lime S;IU arahidc intrucat ;Il'cslca Llc parte din familia hi, dogie;! a Illai';-Irei, An:la)i IULTU xc In 1;'1111 dc cxcmplu pl;l si pcntru lruclc. alcrgia la l.unaic impun.lnd profil:rctil' inllT/iccrc;1 c'lnsuiliului de ,l!r:lpdruil, portocalc ~i mandarinc. intrucat !;IC partc din l.uu ilia ritru-clnr. Fcu.uncnul cxt« rar int;'dnil la nlimcntclc animulc. Ast!cl, pacienl,ii ;dlT,!!ici 1;1 !IlI;1 IlU SUIlI de ob icci alcruici la carllC;1 de pas;lre, dc~i accstc pr(lduse Llc p;lrll' dill Lllllilia hi(llogidl a p;ls;lrilor, in c.rzu l alcrgil'i la lnptc, hipersensihiliz;lrl:a l"IIlC(llllilenl;-1 pcn tru cnrnc de vil;l, pore, icpurc. vcvcrua, o.uc snu c;'lpri'lar;'1 ~l' int;'lInl'~Il' num.ii !lcazional, cu IO;Ill' l';'1 r;lc P;lIlc dill Lllllilia hi(II(lgil';1 ;1 m.uu il crrlor. in c;l/ul pc)tl'iui, s-a ohscrvat cl pe I;ing;-I tuptul C;'I .irc .inugcni sj1cl'i1il'i dl' specic, prl'i',in[;-I ~i anli,l!eni comuni cu spcciilc apmpiate,ceea cc impunc rl'l,inl'l'l'a LIFI (iL' consumul lur. Tin;ll1d coni de cell' prczent.uc, pcntru cun. ld,;1l'l'l'; I l"IIllj1,1I1en\ei Inrniliilor biologicc a alimcruclor <c !,(lalc rccuruc 1;1 d;ltl'k "kritl' liL' t.rhclul 22,
urrnf r.mdu l m.ii c.idru l

in ;dc:Huirea mcn iuri lor sc va avc;1 liL' ;ISl'melll';1 in vcdcrc produsulu i !a\;-I dc C;Irc s-a prllhal a icr,!!ia JIll ",;te slili l'icnl;1

TlIhdl//22
('I",ilk",'"'' hiul"l-:idi a alillll'JlIl'lol' l'olllJlJll' Componentele alirrient are
----~------

-.,.--~"~~--~~~~~~~~~'"'~-"',,~,,~,""-'"---'""-'~~.""~~~~~~~11

-----~----

------------~-

--------------

.l II
I

Ptante
meretor bananelor taqului mesteacanulul hri§cai cactusului citricelor catemel abanosutui fungilor ghunpirulul agn:;;el graunielor strugurilor mere unclusrv sue de mere, otet de mere) .rner e padur ete, pere, qutui banane castano alune hrl;>ea, rubarba tequila lamale, grapefrull, portocale, mandarmii, clementine catea, elocolata, cola, ceai curmalele cluperclle, droldla de bere nucsoara, ghlmplr coacaze, agrlse orzul, maltul, porumbul, secara, ovazul, orezul, graul strugurll, stafldele patlaqrna

dafinului artarulu! dudulu: rnustarului rnirtului maslinelor patrunjelului rnazarei piperului prunelor rodiilor macului cartofilor fiorii-soarelui nucilor
chenopodra-

avocado, dafinul, siropul de artar

scortisoara

dudele, smochinele, hameiul broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida, cresonul, hreanul, napu, quliile. mustarul, ridichi cuisoare, rnaslinele anasonul, chimenul, morcovul, coriandrul, mararut chimenul dulce patrunjelul, pastarnacul " rnazarea, fasolea, lintea, arahidele, boia, cuisoare piperului alb §i negru migdalele, caisele, rodiile sernintele de mac cartofii, rosiile, chili, piperul rosu, vmeteie anghinare, serninte!e de floarea soarelui cicoare tarhonul.Iaptucrle " nucile sfecla, zaharul din stecla. spanacul andivele, murele, visinele, nectannele, piersicile. prunele paprika, ardeiul rosu

hr;lI1iri suficicntc caloric ~i nutnuv, evitarii excesclor ulimcnture §i uuliznri: lornlclor simple de prcpararc culinara (nu se recurgc la tehnici gastronomicc CIlillplicatc), principii dietotcrapice valahile §i in alergia alimcntara, pentfu eneropatiile cronicc sun! nccesare in plus mentincrca regulilor de igicn;l ;dil11entar~, pastrarea normclor de crutarc digestiva ~i aplicarea mijloaccl or dictoterapice active. Din punct de vcdcre al norrnclor de igienn nlimcnurra holnuvilor Ii Sl' rCl"lIlland;l un orar de masil regulat, cu 5~o mcsc pc zi, ndminisuntc In c;1I11it;lti Illoderate ~i f{tr;i a fi omsumate rapid. Este nccesar;1 asigurarea unci igienc ircrr()~ahilc a produscl or nutritive, pentru ca a sl lc l ca <c rcdu r a r is cul toxiinleqiilor alimenlan:. Sc limiIL:azn apllrtul de lichidc in i impul mcsci, evil;lI1dll-se astlcl cvacuarca rapiuii a conunutului gastric. AV;lnd in vcdcre purernica aqiunc de xtirnularc a trunzitului intestinal de dtre pr()duselc reci. indcoscb: a lichidclor. sc rccomandri numa i consurnul de prcpar.uc elide sau la tempcratura

carne rei.

ceelor
curcuoitaceelor lilraceelor

pepenele galben, castravetu. arnbrozia, dovleacul, pepenele verde asparagusul, arpaqicul:

usturoiu!

prazul, sparanghelul

rosaceelor Animaie arnfibiilor crustaceelor

mure, zrneura, capsuru. fr aqi

broastele crabul. strid.ile, crevetn baracuda, bibanul. pe:o;telealbastru, crapul, pisica de mare. caviaru.. cleanul, codul, tiparul. platica, herrngli, macroul, suuca. somonul sardlnele~ sc~umbille, calcanul. stunon«. mreana ce mare, pestele sable, pastravul, tonul . gal_na, rata, qasca, cocosu! bibiuca, potarnichea. fazanul. curcanul. ouale (de PUI, rata. qasca) Vlt~, vliel (inclusiv lapteie, branza si untul). capra (Incluslv lapteie $1 branza), calul, oara, mielul, porcul. iepurelc. veventa capnoara. . molustele. scoica.
..

pestilor

i i I i

pasanlor
rnarruterelor

In ceca cc privcxte pnstrarea norrnclor de crut.rrc digcstiv». Sl: va cvit:1 :1C\illnea iritaliv:i a unor n lirncn tc ~i supr:lsolicitarca runciional:i cnlera!;). Sc ;1I'l: In vcdcrc LTUi:lre;r Illl'canici, chirnica, tcrrnica ~i I)Slllolic;i dt ~i administrurva unnr produsc eftt rnni u§l)r digerahile. Crut.uc.: mccanicn sc rcalizea'/;I prin cviturcu alilllcnlcl(lr cu cI)Jliinut cclllln'/ie dill' (p:lsUiillascle, ridich ilc. gutuik. v.nv.r. pLlntck h:Ur:·lIlc. cI)jik. SCllllntelc). permiulndu-sc, In Iurictic de tllicrall\a illdividu;J!:1 ~i dl' 1':1/:1 l'lItCl'OClllitci. ulimcntc cu cclulozn mai lina (morcov, sleeLi. dllvlccci, xal.nc). Rc\inerca ra\;1 de celulo/.:1 cstc rcda!:l de faptul C;I ;rCC;lst;r l'xcrcit:1 un ctcct irit"ti\' mccanic :Isupra tr.ictului digcsiiv, scrvind tlltl)d;rt;1 drcpt substr.n pcnlrucfc~tcrc;1 activit:H,ii Ilorci llliLTllhicnc. cccn CI: duel' la apari\ia de pr(ldll~i cu anilllll' iriLltiv;r (prllllliC diarcc ~i scad sl'cllndar utilizarca digestiv;i ;! lTit)rl:r1tc ulimcntc ). Concomitcn! LTC~tc pcnlll':lbilitak;r cntcruln pcntru alergcni. Merck cur:ILatl' de C!lajn ~i sflmhuri, pasale §i hinc Illcstccall:. de~i conl,in I) c.mtit.nc lilllilat;-, de fibre ccluloz icc, SUIlt. alrrtllri de h;III:IIIC. trucrcl« tolcr.uc ccl mui him: ill l'ntcroclllitc. d'lVedind cfcck anlidi;IITicl' cvidcntc. RC'/ull;ile c.unp.irnhi lc sc obt in cu .il'iuc. cn.unc ~i gutlli. Girl' prinC{lIl\inutlllll)r in t.m iu diminu;-I tr.mzitul intcxtin»]. ScIL-c\i;1 ;!ccstor alimcntc sc Lice prin prisma ;rp;lrtl'll'~II\ci lor 1:1produsck nl'alcr~ll~l'nc pcniru p.ic icntul rcspcctiv. Cnl\are<l cll imil';1 Vi/C;II;1 inde!lschi cxcludcrc;1 l'llndi!l1Clltclor C:lrl' prin l'I11llPll/ili;r lor irit;1 pcrctcle uucsiinnl ~i-i :lcccntul':l/:i pcristalnsmu]. Sl' ;1I'l: in vcdcrv Inl(lsirc:! tillar ;1 illgrcdicnlell)r lipsitc de agrcsivildlL dsupr;1 IllLll'lld"ci di~cqi\'c ca dafinul, sCI)r\i.~();rr". p;llrunjclul. Cruturca terlllic:i illlplic;! excllldcrc" C!lI1SUlllllllli lIL- aluncntc la tcmpcrnturi

molustelor

mldla

~~elor_~

broasca testoasa

Ctlntil!il;r dil'illtn;rpic:-, a :licr~iillll' al imcnturc sc \':1 ad;rpl:1 l'VL'lItu;ilei(lr en tl'r"p;lill L'fllill CC ;>,SICi.il c , c'-,ul:,n d S:-'.unc I il H'l'/l' -ulcr: IIt,;1inll'sli Ila 1;-, l s;IITd Ul';-I I S ;rstlcl rlsull ;rhsl)rhl,il'i ;Ikr~cllin:. 1'L'lIiru :ltil1!:,lTl':1 ;Il'l:stui dl'lidcral. :dillll'n[;lild lrchull' s;i rcs[x:clL' ni.~lc [lrincipii IUlld;lI11l'nl:i1c. ASlld. in ;ILlI;1 ;I>.igur;-Iril 1I1;l'i

extreme ,;i in spcci;i1<>p"rlul de lichidc rcci. Crll\are;1 llsllllllie;1 xc re;i1izca/;-1 prin uucrv iccrcn C{1I1~Ullltiltii de duicillri 1'IlllcClltr;rtl' care prin .mtrcnurca apci din circula\i;1 pcrctclu i inrcstin..'. produc Iluidilic.u'c« cllnt,inulului tubului digcsliv;;i Llvl)riz;rrca ;rp;rrit,il'i duucci. Pc 1:ln~:1 l'l'lc Illcllt,illll;rlc, pcntru " <>sigura dt 1lI;li hlln;-, prlltccl,ic :1 Illtcstinlllui. :dilllcnt;lI,ia trchuic l'1)IllPUS;-' dill pr(ldu,,,c lI~llr di~l'r:lhllL' plln natu,!;r II)r. pl'lll IIIllllul lk Cllll.-;LTV;JIT ~i prcp:lrarc nrl,n:II;-1. SL' \';r \IIIL' SC;IIIl;1 C-I [Hill
(I

proccsul

de conscrvurc ell ;Iqiulle

xc reduce digestihilit;Jle;1

.ilimcntclor

si

xc ;IJ;IU!.!;'i in-

grcdicntc

irit.uiv».

Dill

<lceste conxidcrcntc

m;1I <lJlH~tll, pcntru preg;ltlrc;J culinara simpl;I, JlH':C;II"CI (tIlCIIT, miicillarc, pasarc). proccdce prin c.uc sc ;lIllcliorcaz;1 h",t;llca produsclor alimelll<lrc, Boln;lvii h'lgalc III cu clltcrocolil;1 l'C:II ncgru, trcbu ic de ;ISemCllel in comh.ncrcu cacao, v<lI()<lrc, dic(Illl:rapic;"i <lL'liv;-, indicate puxcclor

.... Ilptc;;I.:l dup;"j cum am c 1"lllsind licrhcrca :'ji prclucrarea

diuestiC

la soia), care ocupa 0 pondcre important;1 in hrana pacicntului: paine, prajitur]. bomhnane, inghqal:!, laptclc din soia, maru.rrin», mcvcluri. xoxur], SlIpe, p<lste f:linnase, Dificultatilc de cxcludcrc complcta a produsului slIi;1 rcics ~i dill Iuptul C:I prczcnia sa in diverse

alirncntc

cstc nccvidcnut,

ceca cc in ahsenta ctichetclor

L'lInIJ;l.~lcrea cllIl\inUlului la l'(IIISUJllul alimcntclor :IIltlr pr"dusc,

.... CUII();ISc;1alimcnte!c ;1

cu

di.rrcicc

(produsc de orcz ),

cu cOlllp""/ilia produsu III i rcspcctiv lace illlp""ihilii aceswia, in ustlcl dl' situ;,t,ii e-tc de prclcrat rcnuntarc» cu l'lIn\inlit invert. C;reut;"ltilc Lie genlll CUIII .rr Ii de cxernplu. h'llnavilor .uclor ;,icq!ici proclusc in l'arl' lTlor IIIcnti"nale

r.uun -

al'inc.

coarnc, gUlui - ~i lIlucila!,!iilc

xc inl:'dnesc ~i in l'a/ill

rar uncori ;1 cOllstipa(ici ra\I:1 l'elultI/ICl), Rc."illlul c-

xccundarc restriqiilllr

nutritiv«

( Sl' cre~le cu pruden\:1

l.rptclc luptclc

~i ounle. a (ost

Astfcl.

la accste;1 IlU cstc

cxcludcrca lactatclor dill alilllcnt;l\i;1 sufieicnt;i, Estc Ill'cesar;, ~i mtcrviccrc.:

C:I ingredient (ex, supL:ic-LTCIIl:1Lie ell unt. SIIl;IIJl;'iIlii

I .. . aunums t re;I/;1 coresplln/;-Illlr L'/ei cvolutive a cnter()colilei LTollin.:. in j1uscuriic cvolutivr diet;1 ;IIT illi\i:II un car.rctcr hidri« (l'l'::II'/l'~III;1 de I)J"CZ, lL',),C;II"l: SL'illlh'I!!;"i\e~tl'trCf)lal e ClIllrL'1 licrt. SUp:1 c.unc de dL'grcs;lta, IIlllcllagll, hr;IIlZ;1 de v.ici. CII"IIC<llhii ri;lrt;l. IfJtnillr .SL' irccc 1;, 1I111"Cl!illl de sl;II,III/<lre prin carl' s;1sc l'llnSl'I"Ve re/uilalelc Ilh\inUlc III hUIl;1 fllIlL'liolla~c;1 tuhu lu, d'''estlv AI),.i Sl' 1)I'e' 'I" , " I" . > ,... . ''''': .. ' . Sl rc UII rcuuu l c Inlrqlllere ell rcspcclarea prinlIpllllll lTlI\;lrlL Aponut caillril' se stahiic~lc (ill;lnd Cllllt de spcc'iriclil ;lctivit;ltii del'lIsC Mcut i 1-' I' . " .', III alii ca III entcrllcl'lIcie crllnice dict;1 cxt c 1I0rlll'lc<llllric;-" hipcrpr. 'lell';I, h ipol ipid ic;-,~i Illlrl1Jo_L':lucidicl.
>

:11,"II"llt,'II' " ~ .,l

f(llosit

ICl!ume I:leulc

cu laptc,

prajclilc

cu unt,

prcparutclc

dill cartoli

sail I;q)te, crcmn de ic_L':lIll1e, p;iine llicut;! cu laptc, Iicrturi!c de ccrc.ilc prcp.rrntc 'nl luptc x.ru slIl;lnt;"iIl;1, hudincilc, ciocoluta, umpluturilc pcntru salatc ctc.). in CII.1I1 oualclor, silll:J(ia cstc Lillp;"1 cum ;1111 .unintit. xim ilura, Elc pili Ii loilisite p:llliricl\ie, laptclui la prepararca lIaplilitalle, sall !lu;liclur

diversclor supe, paste 1;liIlO;JSe,huclinci. UIH:ie produsc de bezclc, IlIghe\at;1 etc. Mcniion.ram ca de multc IIri pre/clI\a
alimcntc nu poatc

III diverse ctc.),

Ii h;lnuit;1

in ;Ihsen\a xurxclor
S;1lI

de

inlor m.uc III an:st scns (ctichctc

cul ill ar;1 :I :! ceStora

cu com pli/i t,i;1produsclor,

rctctclc de prcpar.rrc
1';1 n\i lor Clip i i [or ri cur.mt nu Lic\ine
II

Din accstc COliS d ere nlc pal' icnti lor i ric pcntru 1:1ccntrclc

cu akrgic
('ONIHIITA I'HA(TWA

al imcntnr.l trcbu i« s;lli sc de:lll li"t;, ell alimcnie!«

accst IULTIl cstc pllsihil.

in tcrzisc , Din p;1c;ilc,

1111 inilltdealina

l';-, mcdicul

:lsll"cl dl' list;-, (bolnavul

ircbuic

trimis

alerg'lltl_L':ice spccializatc

se g:"l'>eselistclc respective),

lie cil ace;l"ta este inclllllpld;1,

Mcntionarn

undc ca Iistcl«
cl.rhor.uc

.nu in t itc trcbuic

conunuu

rcinnoitc

periodic

datllrit;1 av;lian~ei ur iase de produsc

Lie industria ulimcntarn, Sc rel'lllIland;1 L.:a citirca ctichctclor CUCIIlllpo/.i\ia ingreLiin\illlr rlllllSi\i S;, fie I;-'CIII;-, ll llI:1rc atentie (adese:l scrisul de pc ctichcta este mil' puumdu-xc e trccc ell

lI~urin\;1 pcsrc IlIlhur;Hi

uncle

cuvintc
C';lre

scurtc

cum ar Ii

"SlIi;I": pc de all;1 parte, clllllpl.nen\ei

pol cxixt» corccIc

:I

de vcdcrc

in_t!rellne:l/;-'

desciir;lrca

pI"!nluxc lor rcxpcrlivc ). Dilicultntilc In aic;ltllirea mcniurilor dcvin notahilc in l'OlIdi\iilc in care bolnuvul cstc alcrgil' 1<1 c;",tcva alimcntc de hal;1 (ex. J";lill;I, laptc. lIu,i) S;IU 1;, ma i mulrc alimcntc ClIlI pondcrc vari;lhil;, ill IllllriLia p:JL'il'nl~"ui, in nccstc condi\ii cstc tlhlig:llorie rccurucrca la regillluri xcnxihil restrictive, lntocmircu lor cxlc aLiesea DIFTELE DE EXC"LtTDE:RE
(vlun 111:1 n) dilicil;l, 1ll'L'CSit;"lIlLlconsultul rcpct.it :II unui clicrcucian competent. Suhlinicm r;q)lulc;l 0 alimcnt.ui« reslr;"lIls;1 dar illtegral;) dill pUlll'1 de vcdcrc Ilutri\ional poall' fi aplicat;1 () pcri()ad~ illddlillgatil de tirnp. Uncori reslriqi:l a limcntar.l cxte al;-,tde prollull\atii IIlc;lt cxtc ncvoic de a sc rccurgc la ciictclc clelllentare (vezi tahelul

.' SIIIII .rp.rrcnr II,:"!' til' preslTis d;,c-, subiccru l l'SIe sensihilizal 1;1III' xinuur ,lilllllllt. .llIlerlilct.", <ll'l'slll"l 1111 ldun' iIlCIl\"L'niellle scri"asl'. PClllrll a nil C~'l'<I < dC/lThllJilJ"c lIulnllVe Sl' '11'l''III v 'I" 'I' I I" " ... , ." ,., ClelL' III OCUII'V;Iprill "."'" III IIlcrilllin;1I prin altlll lLiII\,liuJilllltl"lllV 1'-' .. l Il' !!r;1l1 (;,llh IIl:lIe 1'''lllll'le- ill , Sllrl' . ""l'llI11111" . c., . ,SlIprllll:lrl'a <111111 ' Clrl' . :ll'C;ISI;II''''11e ri ,_'"SI' "1 111"111' I ''", 1 'I" I . . '. ,.1)(11];1\ 'I')' III lilli' J"IC;I ("rc~lcrl':lC"".SIIIIlUllii II IilliJ:lt,1 dl' c:lrh"ll dill ;dll' .Sur.Sl' l'art(lii, IIrC!, p"rlllllh). ( lie

1 ii), ApliclITa

lor Sl' iIlSIl\C~tc illS;' de

II

indep;lI·tare illledi<lt;1 a simplom<llllillgiei

aicr_t!ice, eu aceste dietL, S-:lU ohl,illlli rezlllt<llc rllarte hlllll' la copiii sul"crind dc l'C/ellle de Ilrigillc ;lIergo-;1I illlenlar;1. Ml'n(ion;lI11 C:I 1111 tllalc produseic Ciclll ellt;IIT sunt lIutrilional adec\';ilc pClltru v;",rstele loartl' tinne, suhstan\ci(lr eiclllcillarc. (lk gcnlll motiv pelltrll carc eslL' lIlai ;lIllinli!. pentrll sail F ]]0) llecesar:1 ajustarea lor :Il1lcliorarea !,!lIslului dc hllillavi alcrgogcnc.
6]

Dl' Ilwlll' "ri, eXl'lilllere<l alilllL'ntullii alcrg",!.!l'II"'c d"vcLleslc im:1 dilicil:,. grcil dc rc;lil/<lt. SpiT c.\l'I11plll, ;liergia 1;1 .,,,i;II]l1 .... Ir:lIl';I/:"IIIIIIll<li prin Intcrdiclia l' l', In,,[I111 III I 11iL-IUlui k II '" LI ~I ",I It Ill" I'IIllCllll' ( I <1;1l';lr<lr prepar;lrc s-a recurs " ... '. -'

COJllI,(vit,illnal;-1. Dc ;ISCJIll'nea, Llllp;'j CIIIIl alll t;lrtr;l/inci Liictclor c;lrc Sl' d(l\'l'llesc

Se va t,illl' COlll de ad;lIlslIl

l "11,,

ills;i a ri 1;1 1111 IlUIlI;-II'

dietotcrapic«.

In dictele de climinare, excluderea alirnentclor trcbu ic sa l'ic lolal~ pc n de timp vuriabila. in general, la varstelc Ioarte tincrc duruta tcrapici de elim inare poatc sa ~in;l p{inil la 1-2 ani. La copni rnai mari sau 1;1;Iuul~i illlcrdiqi;1 alimentarn se mcntine pe 0 durata de c;'i~iva ani, uneori nedeterminaL'i. Dupa unii autori sc estirneaza ca excluderea produsu lui alergogen trchuie s;l fie ahsolul;l eel putin in prirnelc 15 zile. Dupa nccst interval, reilliroducerca .rccidcutn l.i a alimcntclor ;i1crgogene arc consecint« minirne ill LTC;I ce privcstc ~illlpl<)Ill;II')logi;1 c1inic~. dar inl;lrzie c;1§ligarea unci tolcrunrc perfecto. In celc ce urrncaza red am cateva dictc de exciudne;1 unur prouusc alergogcne. Pentru situajiile in care se asoci;lz;1 do: S;IU mai muili alergeni eslc necesara () combinatie intre mai rnulte dicte de climin.uc 1ll1)llo;i1ergcllicc. Regtmul alimentar fiira lapte ridica numcroasc prohlcme mai ales cind este yorba despre sugari. Sunl silUa[ii cand intolcr.mj» 1;1laptc npare chiar cu laptclc de marna. In aceste cazuri se cxamineuza dicta m.unci pcntru a g.-lsi polen\ialii alergeni cc pOI trece in laptcle sau provodlJlll alergiL' la sugar. Eliminarea dill aiimenlatia marnei a unor alirncntc CI ()u{Jle S;IU s,)i;1 p()ale uncmi s;1 solu\iollelc problema. Dad sc trccc la alimcnla[ia cu laplc ck: v;lel §i copilul dC/voll;1 ;i1ngil' in continuare, in Iorrnelc moderate de scnsibilizarc cstc suficicntn uncori Iichcrca luptelu: lS-30 minute. in Iclul accsta, dacii p.u.icntu! cr;1 sensihil 1;1 protcinclc terrnolahilc (albumina §i _g;mll11;Ip:lohulin;I), sc dislrugc alltigenicilale;1 1(\1'. Mcn\i()n;)m cli ternpcr.nurile ridic;lle nu modilicn anligcllic CIZl~ill;l, lTe;1 ce Lice ca III cazul cxistcntc] sCllsihili/;1rii 1;1 acc;lsl;1 s;1 .~l' rl'cllr_!!;1 1;1 .rltc mijln.u«:
pcrioadn

Tllhelul2.1
Preparnte dl' lapte din soia utilizate in alel"gia la Iaptele de \'acii Sursa de glucide zaharoza amidon din porumb sirop de qlucoza Sursa de lipide ulei de porumb

Denumirea produsului Isomil

Firma producatoare Ross

Sursa

de proteine
extract proteic din soia+ l-rnetio-nina extract proteic din soia+ l-rnetio-nina extract proterc din soral-rnetio-nina

ulei din nuca

de cocos ulei de sora ulei de nuca

Prossobee

Mead Johnson

de cocos
ulei de porumb ulei de soia

Wysoy

Wyeth

zaharoza sirop de porumb

ulei de soia ulei de nuca de cocos qrasirni de vita desteannate ulei de soia

Mull-Soy Nee-Mull-Soy

Syntex Syntex

faina de soia extras proteic

zaharoza zaharoza

ulei de sora

din soia in evcntua litatca c;)lapll'ic de ~()i;1 nu csle I<,leral, xc rcn~rge 1;1hidrol.i/:Jlelc de cazein.-1. Accstca sunt uriliz.uc tl)1 C<IsuhslilUell\i lk laple. In ;dar;~ cazcmc: de bovine. hidr()liz;lt;i envim.uic, prcp.rr.uclc CIlIlllTcialc CI)n\ill gr;blllli (provcnuc din porurnb ~i ulciul de nucn de cuc()s), glucide (provcnitc din I;'h:~r, glucIlI;-1 ~I tapioc»), vilamin_e ~i mincralc. Suhtitucntii de lnptc pc halrl de Cil/eln;1 au un nllr,os §i.guslllepl;1cul. In tahcl1l124 csic rccl:Jl;l CllIllplVI\la :1 dill dintrc cci m.u utIlI/,lil substitucnti de lapte prcpara\i pc haz:I de cl/l·in;l. .. in ;If;lra substitucntilor mcntion.ui. pcntru ;Jiil1ll'nLlrc;1 copiilor sc pI);lte rccuruc si la inlocuitori lk l.iptc ,I c.uor surs;1 prl)lL"iL';-1CSll' rcprL"lenlaL) dl' hidf(lli/;I~C din came S;IU Lie lragmcntc lo.utc line Lie came de pili. Utilizarc.r lor cstc urm.ua uncori de Io.utc hunc rcvult.uc tcrupcuticc. Dunumircn ~i ClllllP'lzll,la unor ;lslfcl de C()llstiIUcn\i de laptc cst,: red;II;-1 In l:Jhellil 2S.. . .. _ in cazul in care consumul suhslituen\i")r de i;1J11cCSllO rl'llI/;II, 1';1\1:1nutnuva ;1ho lnavi lor trcbuic cornplct.u.; cu un ;1111)1'1 calciu de ;q1r!)xim:ll.iv ~()(IAII(lI11_!! de pc z i. Accst Iucru cste ncccs.ir intrucat la pte lc ~i .dcriv.uc lc sale cons: nu Ie prlllCI p;J!;1 surs;1 alimelllar;-1 dc cilciu (751;' din aporllli IJiIIlC). EI cslc Indlspcnsahii penllu dezvoll;lrea Slllllatl )-psih ien ;J CI)pi if<n, excrei l;llld IIIII)dal;1 pr(}!)ncl'-I~I an ll;J!erglce. Sc rccurl.!C fic la surSe ;Jiimclllarc ho_galc in calcill (cxcepl;Jlld l:Jdalelc), Ilc 1;1 It prod usc ~ farmaccuticc cc cOlllin acest .e I' el11CnIIllItll:ra. I C()ncum~.. nl sc cre~le ". aportul dc carne pelllru;J cnlllpcnsa ucllcllul prolclc Inst~J!al pnn neu~lls~l~l:ul d~ 1;lplc sau suhstilUen\i ai ;Iccsluia. Se V;I. aSlgura lolo~I;JI;1 un a!lOII . ':l~en.:I.~._de vilamine (in special vilamina A ~I nh()/I;lvln;I). III C()nLiI\lIlc dl\erstll~.J111 alimcnt;l\i~i sugaril()r eu alergie la 1;lplele de vac-I, pr"du.scic ad;HI_gatl' Sl' v()r alegl'

Distrugcrea antigenicil;11ii protcinclor tcrmol.rhil« se oh\illc ~i prin proccxu l de transf()rmare a laptclui in laple pudr.i c;ll::;i prin Iral;llca laplclui cu acid lacliL'. D;lcl nici ill c()lldiliilc mell\i()Il;11L" ;JlLT.!!i;1nil disp;IIT. sc rccurgc 1;11;1J1Iek dl' clpr;1 sau soia. Ulilizarc;1 sa eslc bcncli ca numn: dac-I hoin.rvul cslc alergic 1;1 1;lct;dhlllllin;1 din laplck de vad, l'I)lllp()llcnl;-1 pr()ll"ic;-1 d 1;1J11l"1uicu specific :lI1tigc'nil' de specie. Unl'l)ri, pacil'll\ii sunr ;dLT_[!ici L'I)nC()lllilcnl ~i 1;1 spn'ii .uiligcnin' dilcrile de 1;lclalhulllin;), cced L'e explil';-I LIJ11ul C<I ccl pllt,in in c;l/ul lnptclui lil- c;lprii, ;lccsl;1 PO:11l" Ii utili/;II dOdr Id '+(1'.; din hl>ln;I\'ii ;Jingll'i la 1;lplcle de vac;-1. In silll;l\i;1 in carc' ;"l'nsihiliz;lrl';lsl' pr"dun~ Ill'nlrll ;JiIL"Ir;ll'I,llIni pr,)lcice din 1;lpll' (ex. l:JL"logl,)hulin;lj cv Illi prl'/inl;1 .'.llCCilicil;ltc an Ii.l.!cnic;-I lie specie. ;licrgi;1 aparc ;11:11la 1;1J11c1e de V<JC-I c:11 ~i 1:1 cel de oaic S;IU c;1J1r;l. Mcn\i,)n;11ll l';1 l.rptclc de !laic 1111 rec')Ill;lI1d:l c!lpiil,)r -.uh ";lrsl;1 dl' I <In. xc inlllulle cazuri, ;lier.!2ia la laplcle de vac-I se IraiL:a/;, reeUI"_!!:IlHJu-sc l.i luptcl« dc .<.;()i;1. Aces!;1 .<.;e g;l.<,;c.~1c displlnihil suh diversl' forlllc c'llllCl"ci;de ;lv{lIld ;ld;lus de vil<Jlllinc ~i mincr;de. 111';";/1';1 proleincl,)r Girl' provin din sllia. laplelc de s()i;1 C')IlI,ine _!:llIl'ide din sir,)p dc glul"ll/;). sin)p dc pI)rlllllh S;IU ;lIllidl)n de porumh. Prcpar;llL"k cu lapll~ de ~oia sunl recolll<Jlld;Jlc in spcci:JI .slI_!!;lrill)r, pl'nlrll C;-I1;1 copiii Ill:ti mari sall ;Idlll\i ap;lrl' rcaL"l,ia lie re.spin_gnl' pcnlru _[!IISllll ncpl;klll ;" ;Iccstui lip dc 1;lptc. DlIP;-1 nUll ;11ll1ll;li al1linlil.l;lptelcliL-sI)i;1 pI);lle suhslitlli I:Q1Ick de V:tCI ill '+S'X din lC<l/lirilc de alcrgil' 1;1;llTS!;1 dill urlll;l, in reslul silu;lliil')r exisl;II111 ;dngie silllull;ln;1. Dinlre prcp;lr;lteic dc s()i;1 ulili/alc ill ;diIllCnl;l\i;1 slIg;lrilllr IIIell liIln'-lill pe cell' prCZclllate ill l:thl'lul :::~.

Tahelll124
Suhstitllt>ntii Denumirea produsului Nutramigen Firma procucatoare Mead Johnson

Tubelul Zti
Aliment" penn lse ~i interzise in dicta fi'll-il lapte

rle lapte din hidrulizate

Sursa de proteine hidrolizat enzimatic de cazeina hidrolizat enzimatic de cazeina

de cazdml
Sursa de glucide Sursa de lipide ulei de porumb

I Allmente care nu ccntin lap_t.:._e_s_a_u_d_e_r_iv_a_t_e __ A_Ii_m_e_n_t_e_c_a_r_e_c?niln derivate lapte sau

substltuentt Formula S Nutramigen Preqesttrnil PliOsobee Isomil Wysoy Peptide 0-2 cornpleti ai laptelui Teate tipurile de lactate lapte proaspat, condensat, pulbere branza (toate trpurile) iaurt chetir smantamt,

zaharoza tapioca glucoza tapioca

Pregestimil

Mead Johnson

ulei de porumb ulei de nuca de cocos

Tahelll125 Substituent! de lapte avaud cu SllI's.1 pru tt'icii carnea

Denumirea produsului Peptide 0-2 Firma producatoare SHS Sursa de proterne hidrolizat de carne §i soia, peptide si aminoacizi hidrolizat de carne §I sora, peptide si arnmoacizt Sursa de glucide Maltodextrine Sursa de lipide qrasirn: animale §i vegertale qrasirm vegetale ulei cu trigliceride cu lant rnediu grasimi de pui

Grasimi uleiuri vegetale qrasirni de pui sau carne creme facute fara lapte margarine fara lapte: Rakusens, Telma, Tomor, Vitaquell unt de arahide Paine ~i cere ale Anurnite trpuri de cereale pentru COpl1 (ex. orez pentru COpl1- Robinsons. Boots) Anumte noun de biscuiti (ex. biscuif onqrnali Farley's) Anurrute trpun de cereale pentru micul dejun (ex cornflakes, etc.) Faina de qrau. porumb, orez, secara, orz Spachete, macaroane Paine fara adaos de lapte Tapioca, Sago Budinci la elaborarea carora nu s-a torosu lapte

Grasimi unt srnantana margarine ce conun lapte creme continano lapte

Peptide 0-2 MCT

SHS

Maltodextrine

Comminuted chicken

Cow and Gate

fragmente foarte fine de carne de pui dispersate in apa

fara

Paine ~i cereale Cereale pentru copii conn nand lapte (ex. orez pentru cop" Farlevs) Biscuiti (pesrneti) command lapte (ex. biscuiti cu conu nut rerius de zahar Farley's, Cow and Gate etc.) Cereale pentru rmcul dejun contmano lapte (ex Special K. unele trpun de muesli) Fierturi de cereale preparate cu lapte sau
srnantana Pame la prepararea CEHrjlas-a folosit lapte

Produse de pat.sene Brlo§e Buomci preparate eu iapte Carne ~i peste Prod use de carne cont.nano uervan de lapte (eX srutel cu srnantana. peste pr aut in unt etc)

dill c.ucgoria cclor cu un potential ulcrgenic scazut (orcz, carne de micl, marmcladn din mere, perc, morcovi, dovlecei). Di licu lt.itilc de nutritie apar IllS;) la v.irstclc mai mar i cand rcstr icti» laclalii devine grcu de realizat, [inand cont crl aces; produs alimcntar xc g;lse~lc disimulat intr-o gam;1 larg;1 de prepar.uc cc intra in alimentatia subicctului (ex. prod usc de p.uiscric, supc, biscuit], margarina, unt, ciocola(;I,lnghctal;l. creme, bomboane, paste Iainousc ctc.). El irn innrca complctn a sursclor nutritive cc contin lapte se race lin;lnd con! de rccom.mdrmlc prczcntutc 111tahelul 26, de unalizarca atcntil a ctichctclor de pc prudusclc nlirncntarc ~i a compoziue: ingrcdicntclor cc intra 111 divcrscle preparntc nccnuntatc in tabclul mcuuonat. Bolnavul trehuic sa ~tie exact care sun! alimcntcle pc care arc voie S;I le consume ~i pc baza carora poatc S;I-~i alcntuiasca diverse mcn iuri. Mcnrionam c;llisla prcpar.uclor rara fa pic nou aparutc pc pia\ii trcbuic sa compleiczc periodic lixtclc dcj;1 cx istcntc pcntru a largi astlcl posibilit;l\ilc de divcrxilicnrc a nutririci holnavilor. ('4

Carne ~i peste Toate tipurile, preparate fara lapte sau denvate

oua
Perrnise exceptand arnesteca cu lapte Legume proaspete, conservate sau congelate Anurrute trpun de cartof "Instant" sau crocanti.
Cartof
i~

oua
produsele in care se Preparate din ou ;;1lapts Legume Legume conservate in 50S contmand lapte sau deflvall Cartof "Instant" contmand lapte sau denvati Cartofi praut: eu unto rnan)aflna srnantana br<'lnza
.~='=----'-.~_'='"",=_,,, __ .-""_.~._-,__ ",-,----,--,.,~ __ ' __
=,--=='-" __ -"-c="~_"

Orice tip de legume

prepar ati tara unt. marqarina, __ _------_==---=====-=' .~

i srnantana sau branza

Fructe Orice fruct natural proaspat, conservat congelat sau sucuri de fructe Dulciuri Zahar qlucoza. gem, miere, strop.
rnarrnelaca. melasa

Fructe Cornbmati: alrmentare intre fructe si denvate lactate (ex, iaurt cu fructe, capsun. cu tnsca etc.)

l
II

Tllhelli/ ::.7
Ii

Alditllin~a Mic dejun:

i"~

lin IIi meniu

rani lapte

sail derivate

Dulciuri Cicocolata cu lapte, caramele, bomboane cu lapte, prajrturi iaurt cu tructe, inqhetata. serbet
Bauturi bautun

I
I':.i,;.,

fructe sau sucuri de fructe, cereale fierte in aoa: lapte de sora: oua: salam fara lapte sau derivate, biscuit. fara lapte, cafea sau ceai. paine fara adaos de lapte supe (tara lapte), carne, vegetale (preparate tara rnarqarina ce contm lapte sau fara srnantanaj. fructe, cafea, sau sucun de fructe, paine tara adaos de lapte carne, veqetale. cartofi, tructe sau gelatine de tructe (tara lapte), catea, ceai, SUCUfi de tructe. untdelemn, paine tara adaos de lapte

Unele upun de ciocolata srmpla

Bauturi

/eleull

Pranz:

Lapte de soia (ex Granogen, Granose Soya Milk, Plaml/) ceai cafea cacao anurrute upuri de ciocolata buvabila SUCUfi de fructe ~n bauturi sprrtoase Supe, sosuri, creme pentru sa/ate Supe tacute acasa tara lapte sau Ingredlentl conunand lapte Anumrte tipuri de supe ~I ciorbe din Anurnite noun de maioneza pentru sal ate Diverse bicarbonat de sodiu sare piper otet

lapte de pasare pe baza de crocolata cacao cu lapte

Gina:

• prepararea rneruunlor se face in tunctie de preferinte!e airmentare si de necesarul al bolnavulur condrrnentarea se obtjne cu produselernentionate in tabelu/26 '
calonco-nutntrv

I I
Supe, sosuri, creme pentru sal ate cele care contrn lapte sau derivate
II'

1'1

~
1
'1

comer;

§I

creme Diverse once alt prod us connnanc sau flind preparat cu lapte

II

Iii'

I'
'II

~~j~;;;~e:~Ble,",_~~~ ~._ .~ ._ .
Sc Vii l,illC l·tllli s;iu :i1er,!!ilalll.· III t.rhclul 27 cxlc prc/l'nt:llrl!l Excludcrc.r SllallC IIlll'rl':I/:1 leslril'\iil lapll'iul call1il;iti mici mlld;i1il:lll' lil' ;ilc;llulrl':r trcl-uic unui mrniu I;irrllapte, uncle pCI'" pcnuu carl' la accstcil
!l

C;I. dc~i uncle prmluse curn nr li nt.rru.ninclc ildiliv l'llllllSl'Illl'clllru

Kosher IlU potcll\iallil

Ctllll,ill 1:1J1IC. I<ltw,i SIlIlI ctllorale cu l:lrtr:l/ill;l.

dina limcnt.uic din an;,,1

,,;1i'il' IIllal:-1.Totus], motiv

.rlinu-nt.

1;rl'lill;1 nu cslc ncccsar ~;] ric ilhsllluLi, Sc pcrmit« :Isiid

divcrxilicnrc

nutruionala ruui 1:lr)!;i,

Rcintroducurca
putin

lnpiclui de VilC;1 alilllCnl:l\ia copilului xc inccarc.i dup:ln'l in

de v:lc:i de i'olosit. D:lc:"1 IlU ilJl:11 ICll'I,ii ;i1crgicc. Liu!.a lapiclui S;I inltll'uiilSl'r, prlldu~ii

1111 de 1:1 cl udcrc. Sc inccpc cu aLilllillislr:lre:r :1:) 1111 laptc :111 cx de

concomircnt cu substuucntul SUhSlilUI,ic,

de VilC:-1 Cstl' LTCSl'utrlprll.l!resi\'. :lIull.l!:·lnd eu lilllpul

allmentur riini Ilmi cSll'l'()nsidcr:11 inu-un [cl mai usor de rcalizat eel r;lr;"1 Iaptc. Dc~i IlU;"IiL'.in Iorma lor l'vidcnl;, (Iicrtc. jUIll:i~i ctc.) xc pot indeparta ell u~urin~;"1 din alimcnt.uj« alcrgil'lIll1i. lormch. ascunxc all' p;lrlicip;iril uulu] la rc.ilivarcu divcrsclor prcp;lr;11c sunt grcu de dell'clal. Sc ;lplel'i;'/:i crl scnxihilizurc.: 1;1 ou sc l.uc de ohicci i'a~;1 albus si nu i'a~;1 [!;llhcnus. ins;1 (I de de parte l'onsidcr;lhil;i din uuturi l"!lllSidcr;lc;1 0 scpar;'II':' prccis;lcslc grcll dl' ;·c;dizal. Forrnclc ncdcccluhilc ;i1e prl'lelltci oului ill alimcnt.ni« SUIlIuncor i grcu de h:"lfluil (cai'ca. p:"!illc, chi llc. uncle tipuri de here ~i vin, SUIll" lirnpczit« cu albu-, de ou ctc.). Dill nlimcnt.uj« Sl' exclude oricc proclu-, l':IIT continc pl' clichclil s:; illdicatia prczcnici albuminci. viiclinci. ovovitclinci, livctinc i. ovomucinci S:lU :I ovomucoidului. De :lsclllelll':I. prtldll"l'k dl' p:lli"eril' :ll")pcrite cu glil/ur;l, m:ljllrilall':I dcscrturilor ()hlinulc prin PI()lTSul til' lll:ll'lTl'. budiucilc, pr.rj ituril«, uncle inghq:llc. umpluturilc pcntru s:ll:rlc. ~crhL'llil. 1;lillii pcntru Lieu I prajituri. mulic mixturi de r.unc. Il p.ntc :ljlITl'i:lh!l;1 dill 1':lslL'k i";lillll:ISC. uncle h!lllli'llalle sunt l~u!lJ:li dllL'\':I dill pr()dusck 1:1 'lhl,inerl':I chlll:l "l' ulili/C:IZ;lllUI. lntrucut numarul pnldu'clllr lahricalccll Illll'SIL' l:lr[!.slTviciilclieaiLT[!oi<l[!ic ircbuic :-;;1 pun:1 la disl'll/il,i:1 holnnvilor l ixtcl« cu alilllcll'lclc cc contin uu. An'stcil sc vnr rcinnoi pcriodi«. dill liind cXI,hlZia dl' produsc nutritiv'c el:lhol':lll' de industria ulimcnrara. Consu ltu l cu dicrct icicn ii spcci:i1i/al,i ill bol ilc :llcrgicc \/:1 IUl"IlIZ:1un numar l"Ililsidl'rahil dc rqell' culin.irc carl' s:i i':lc:l mcniurilc pacielltilllr l':·lllllai apctisallie ~i S;,lTI'C/l' 11L' all:"1 p.rrtc prcnusclc dl' unci .rl imcnt.u i i adccv.uc l':lh'ric()-llulrilivc, in tabclu! 2:-1 csll' prl'll'lllal;i (l lisl;i oricntntivn cu ali mentcle pcrmisc ~i intcrvi:«: Iii holnavii :i1lT[!ici 1:1 IIU. MCIl\i(1I1:"11ll ill'lIllillllll c;1 tirnp :1 I()sl cl:lhillill un xubxritucn: dil'lclic :II ou.ilclor. Dcnumirc.i Sil l'"ll' "(iF Dietary cgg rcpl.ucr". EI L'slc un pl<ldll" cu l'IlIl\inul prorci« Sl·;l/lIl. CU un nivcl rcdus dc Icnilu l.uun. cu Il conccnrr.u i« Liilllilluat;1 de gr;isillli si 1;"11':"1 l'llk"lcrlll. Ah,sCIlI:1 coic,slcrollilui si diIllilluar~a l':rlllil:'I\ii til' grrisillli L,c' I'rlldu"ul llIcll\illll;1I sup~'f"i()r lTlui n:illIr:rl pr in prism.: 11J',J!"l'\iei :lIltialcrll"cll'J'Illin:. Ml'll\ioll:im l';1 dllp;' normclc modcrn c tk ;i1illlclllatic c;llllil:lll'a lk l'lIk"krl,J CIlIlSUm:lt:i zi ln i« trcbuic s;1 Iic sub -,(Hlm[!. iar Ull ou illlrcj! i'urnize:I/:"1 aprox im.uiv :Il'casl:l c.nuir.uc. illlruc:il dicta xc CIlIl'l" punc ~i dill altc pn1dusc .rv.ind c:llllil;lti :lprl'l'iahilc dc [!r:isillli sailirall' ,.;i l'lIicslcrol. rl'l'lill:i l':1 :Id:ltl"ul til' IlU dcp:l'jc~1l' l'alltil:ltC:1 de l~lIleslcrlll :i1illll'lll)r :, Li III is:"1 ,
lkdl
C

Reuimul

>

h7

Tuhe/lIl ]8 Alimente
~

permisv ~i interzise in altl'J.~ia la 1111.-.

A~t_lm~e~n~te~ln~t:~e~rz=i~s~e __

A_I_imenteper~~_e

Qua

Qua
oua integrate, pudra, qalbenus albus de ou. lecitina dill au de au,

in cavul in care sc dllrc~ll: !lb~illcrC;1 de bcvclc , xc p"all' r ccuruc de ascrncnca la till suhstitucnt. Estc vorha de Ed il;p, A, EI L'~IL'VI 1111 pus dill rnct i lct i lccl uloi';' pur;" in solutic Y;;' l'fcca:r.:i prcmisclc unui execlent <ubxt itucnl .rl bczclclor. Reglmul alimental' rani gnill ~i der-ivate SL'apliL';1 cu grculale la copiii m.ii mari ~i adulti, dalorili'i numarului marl' de produxc n' intr» ill Ilulri\ia accslIlra~i carl' contiu gr;iu xau derivate. Alcruia 1;1gr'-Iu illlplic;-1 cxc.ludcrca lola Iii a oric-Iror Iorrnc de apllrt nl irncntar a aL'Cstuia,cCl'a L'L'rcduv.ind disp"llihililalL'a de ulirnvntc lace dilicil;-I .rdcrurca la diel;I, ill cadrul rcg imu lui Lie cxcludcrc. grnlicnt l11el1(ion;-II11 c;1 IHl'lcl1l,a mal\lllui ca ill-

Lactate
lapte sirnplu, srnantana. raurt Bauturi sucuri de fruete bauturi carbogazoase cacao eeai catea Supe Supe de carne, peste sau vegetale preparate tara ou unt branzeturi.

Lactate
lapte de pasare Bauturi unele tipuri de vin ~I bere licruor eu oua bauturi limpezite cu oua sau scoici

Supe once supa la care s-a adauqat ou, SCOICI, putbere de ou, albus de au (ex. ciorbe de carne si le qurne. bulionul, consornme-ul etc.)
(",.-sH', pc~lt.'
[Iril'l'

Curne,
(";11"111..'(1 ~l'\!Cr

pe~l('
~illJplrl. pL'~ll'IL'

~i ]lLl III I r uni i he 1I11;1\,j

l ;II"[I1..';J

prl'p;lr;11

;Ikrt!ici

1<1(lUi'] Ill! III II l'llll~tlllld

[lhtilll'rCa pdlll'.

t:{linilllruiIlC;!lT

prll\'illllU;-lll,:)

dill l';,nh' :-.;,1I l'~Il". Id p "-<I l oloxu r rul (cx "nitel dlil·1L'iv.II;llllhllr_:.!cri, 1-:-Il'llilli c·k.)
l';"lI-ui;1

l.egllllll'
pr(l;I~pclL', CI11l_!.!I..'Ltll', Cl11l:--I..T\';tll',
lTlH .. c, l

t!;-lIill'

I.cgllillc !'.u!"ll'uri \'l'gt'\;dc. FI'IIl'ie rrUCll'll'

('CI'l'all'

budiuci,

!--.;,j;I\C IIU;, <'II". ell

simplu Llr;j ou

Fruct«
pnl;l~pl'k.I...·()II!-!I..'I;lk. l·CIII .... . t'r\';lll' :-';11Ill:-'l';tll'

ill

prcp;,rfllc

l'U

;1L!:1C1:-'

dl' nu

('cl'calc ~i dcd"illc hi:-,cuil.i, p;"1 I Ill' r;"l'U!tl <ll'<I:-';-' f;'lr;] IHI, [)ril'l' mil' dejun n'l'l';llit'r. [In'I., :-'l'l'"r;'I, p,,:-oll' r:',itln;l:-'v L'll'Ule [/Ir;-, uu, nllril'ele

p;",iIH':-.i

~i (kl'j\,ah' l'hifk t'1111I.ill;iIlU

[llI;l,

(;-,itt'i. :--1);,~!ILIl',

11l;1l';II"tI;lrH' cu ou

(;n~lsiini
unl , 1IIJ.IJdl'lllll. :-.rn;lIlI;·111;'1.
tI 111 pi

( ;rflsilni uturi JWllllU

[lri,."l' ~;Ill

"I"ll'I;-.c'llll'L'll"ll Julciur-i
~l'I;!.!illl' r:-Ir;, 1.1.1I.l:U ;11"11111;-1.rrLll'I~', pl;',cillll' dr cu lrucn-, pr;-,.plUI"I. t:1;II.Url, Llt'lIlt' 1l11'd:-';) HIUIIll'i /:111;',1', micn-, ~l'lJl, jdcuri
,

It'! Ul' ~f;'!silJJl' [";1t.'U!;-ll'Ullll, pullx-r« tk 111I

;]Ihll~

tit:

4111

l)lIkill.-i pri".iiluri. ht'I.l'It'.lTt'lIll' pt'lllrU pl;,cinlc, i1)~Ill'j;'L'r, :-'l'fhd, hndinci. ~d;rllll;1 .u ou. Llill;-l pcurru pr.\iiluri. rl;'llill', 1l;rp4l!itillle, pl;'tcill!;'1 ru hr;iIlZ;'I, lTt'lilc til' Cilll'llltll:l, l'illl"tll;IU'L pr;lli,ll'

"GF Dietary cgl! repl:lL'cr" SL' L'(llllllllnC din amidon de L'arl(lii, amid()11 Ill'ldiril'al de porumh, gUIll;1 lTlullli'icl, plllilosLlt dc clkiu, L';lfIlICIl, L'arhonat de p"lasiu, EI sc L'JISL'sll' di~pllllihil ill luhuri de ~:=;() dL' !!rame, l'CL';1L'Cel"il iva iL'ai';-1 eu ;IPrtlXilll;lliv ~() d: ()U;-1. Prt)l)oqia dl' ulilii';)rL' CSIC' de () linguri\;i LiL' prtldu,~ di/(llv;11 ill dou;i linguri IlL- ap;',

;11 divcrsclor produsc trcbuic pri\'i{{1 cu marl' rczcrva in tru C;-I I m.rltul uuliznt 1;1oh~incre;1 lwri i sau;1 pn xlusclor ell malt, Sl' Ilh\illC nu numui din orv d;lr ~i din gr;-Iu S;IU porumb. Din accsle conxidcrcntc. pcntru (I mai hunn prutcctic ;llltiaicrgic;i, produsclc respective 1111 sc C'(lllsum;I, De uscrncnc.r. tcrrncnu l dc extract ccrcalicr cvidentia! pc ctichctc lc nlimcntarc illlplic:l adcsea ~i gr;-Iul. ceca cc Ilcccsit;-1 cxcludcrca ulimcutcl.« rcsl)L'divc dill nuuitin pacicntului. Un ;111 pl'l'icol II rL'prc/int;1 uncle produsc LTrc;IIiLTl' carl' pun dcnumirca IIII' IlU SU,l!CI"L';I/;-1 prl'lclll':l gr;iului, SPIT cxcmplu , p;lIle;1 de SLTara cllnl,ille ;lpr(lapC intotdcuuna l11ici ";lntil;lli de 1;lin;1 de gr.-Ill. Excludcrca accstcia din urrn.] esle ,l!aranlat;1 dO;lr d;lc';-1 pc l'lichL,ta produsului scric "P;liIlC lOll'/' din ;,cc;lr;Y', Sc va \inc clint tollldat;-1 L';-I Illartc IHI(inc mici dcjunuri ccrcnlicrc Illi contin glju xau derivate. Sprc cxcmplu "corn l'l.rkcx" arc in mod invarinhil canlil;l\i !L'llusc de ,l!r;lu, Conxu mu] ~c \';1 race num.ri dupa citircn ingrL'llicll\ilor ari~<J!,i pc cu I ia produsulu i. Mcntiou.im L';' Il ;'LTic de suhslall\c ulilii'.aIL' 1;1 ingro~area prcparnlclor culiuan, c;lt -:i l'asleiL' Itlillllase (1;lilei, m;)l'<lrll;llle, spaghclc) ;IU ill Clllllp"i'i\i;) lor 1;-1 dl' gr;1 u , iMI Dal Iiinrl v.uict.uc» ioartl' marc de ulimcntc cllnlill;illd gr'-Iu S;JlI dcriv.uc, pcntru paL'il'lltii akrgil'i 1;1 aL'cstc prmlusl', scrviciilc IllL'llil';ilc' de spccialitatc ircbuic s;1 pUIl;i la displl/i(ia accslora lixtc cu alimcntc l'l' clIll\in alcrgcllul illrrinnnut. El.rhorarca al'l'"Ii)r:l cxtc intr-o pcrm.mcntn schimharc dat l'iind numnrul marl' de nui produ-«: lurnii'alc de industri« alirncnt.uu. Boln.rvi: trchuic de axcmcnca s:i primcasc:J rc(clc cu liu.irc ill carl' s;lnu mai lie ncvoic a ;,c rccuruc 1;11;lilla de gr;iu suu in carl' ;ICL'asl;1 S;I p";I[;'1 li illlocuil;1 ell r:-lill;' de ori', ()V;-li' xau Ilrei', Utiliznrc« Irlillii de alt gCIl dec;11 CC;I de gr.iu nu ofcr;, IlIlu-:i () rcxturn hUIl;1 prcp.iratclor :;;i de uici, nici ncccptuhilitatc» dill partca holnavilor IlU cstc intotdcnuna u~oar;I, Un ii uurori ;llrag alelltia usupru Iaptului c;1 intrc i';lilla de gr;1lI ~i cea de hri~c;1 xc SI;lhilqll' alicsl'a 0 scnsihilivnrc illlTuci~at;', iJll)liv pClllru carl' accasla din urm;, IlU Irehuie t"1)lllsitii in aicr,!!ia la gr;IlI, DL' ;ISCIIlCIlC;I, illult) p;lcienti rC;lqioIlCai';1 alcrgic IlU Illlill:li la grflll dar ~i la sccar;l, 1ll1l1iv pClllru carl' ill clapa initial;, aL'L';lsla dill urlll;' Irehuic cxl'iu;,;i c';I ~i gr.-luI. inl;,bl'iul 2l) sunl fedale prillcipakk illlcrdiqii ;tiillll'niare impusc de alcrgia la gr;iu ~i derivalc,

Tabclu! ]')
~~~~~~~~~~~~~~~-~
Tipul allmentului Supe Carne, branza peste, ou sau cuburi Alimente interzise supelede bulion, supele-crerna inqrosate eu tama, crerna conservate, supele cu paste tainoase etc

p"rll mh , De aLTC;1.di~pllnihilil;lll';1 l'cic mcntion.uc. ill sl'l'ci;1i lructclc, sunt iudu lritc Din ;llTSll'

pcntru al'L'~ll' pf'llllll"" .ilimcntc L'll ;,ir<'j1 de P"!'Ul11h, Ik Ilri lie e;ill'

Ird1111l'"PIII;-I, Pc 1;'lllg;i C()l1gl'!atC ~i conxcrvatc. ;1;,Cl11l'I1L';I. a~a-numila ori e;..iL'Illcniilln;II;1 respective xc cxclud xau din

se \';1 avca in vcdcrc C;'Imu!u

iIlLiic;l\ic de pc ctichct« ~i 11\1 1;1laharo/;1.

carl' spccil'il':'1 1;111:11' "ad;'1tlg;II" "c Icler;i 1;1 xirop de porumb l"IIl;,idl'll'lllc.

pateun cu carne, hamburgeri cu paine, carnau sutteun, carne sau peste rostoqohte pnn tama. crochete cu carne, unele tipuri de svarter

sllspicillnal;1 prc/l'llia siropului de porumb. did;1 holnavilor aic!'t!ici la porumb .

alimcntclc

Legume

legume

tnpte

trecute

pnn fama, crerna de carton,

sutleun

budmci din legume ca mqredienu

paine urme calde, Cereale alba, paine de falna

mcluzand tama sau bucati de parne

inteqrala, paine din secara (coniine

de grEw), diverse

trpun

de paine servite

pesrneu

once amestec de eereale ce contme grau, qrisine prod use de panserie. tartme, crema pentru patisene, blatul pentru pizza gOgO$I, spaghete, taitei, macaroane fidea. cornflakes, qerrneru de qrau). rurtrolizate din proteme de grau, Ilgan\1 pe baza de falna de grau, aqenti de inqrosare a texturu preparatetor. denvate din mal! (poate proveru :;;1 em qrau) fructe strecurate cu adaos de cereale

Nu trchuic u itut l';-I .uu idunu l de I"'lumh eslc tld""J! t';1 1I1l exec lent <It!clli [lenIn! iJl)!rllSalTa divcrxclor prcpur.u« culinarc. 111 ;1I;1i;1prcp.natcl.» alimcm.nc. deri\,<liii dill porurnb pol li ulili/ali pcntru el;JiHli:Jrl':J .Iivcrxc lor lahlctc. L":lpsuk. "pra\', uri pcntru illlpr()~p;lI:Jrc;i !'espir;l\ici. 1';1"ll' til' dinti , ciichct« comcxtihil«. gum:1 dl' mcstccat. :Jlllh;iI;ljc etc. Illlrul';11 I'llllluseic I11cll\illJlalc vin in contart CUI11Ul'Il;lsadigc~li\:i, II P;II"1l'dill clc :«: :Jh;;<llh risdlJld ,,;'1 pn,LiuL':1;Islkl reaqii alcr)!icc, Elc Sl' pillduc chi;ll,:,i prin ;,impl;1 inhal.u,: ;1;lingclluiui (uhuri de 1;1licrbicrc» porumhului. pulbcril« de h;IIL', splay-uri I,,!, ,k p;lr. pulbcrc» de I;lie, .un idonul pcntru ;11'1,'1;11 ctc.), Dal liim] divcr,sil;llC;1 mal,' ;1 pI'lduscllll' alng(l_L:l'ne. holn.rvii trebuic ,S:I PIlIllC:JSl';-1 II lisl;1 l'\lI11pkt;'1 l'l' :J'Tic:! Jlc l':lrl' S:I it' cvitc. T"ttlLi;Jl:I. csll' nel'(',,;lr:1 insu~il"l:;1 un.ir xl.runi g;lstll!tclinlL'L' pcntru amclior.uc» gllslului divcl'.sit:liii mcn iurilor. In 1;lhcllll _III sllnl rcdau. intcrdictiilc alimcnt.m. 1:1h<lll1avii cu akrgic 1;1 porurnb. Ttlhcllll W

InlL'nliqii

aluueutur«

ill ail'q,:ia 101 JloI'IlJuh

Fructe Desert

once desert mcluzano ta.na ca Ingredient pr ajrtun. cornun.e de inghetata, napolrtane, clatne biscum, inghetata (tama utlilzat;'i oentru inqrcsarea texturu) budinci cu oame, aluatun eu riuc:
Ovaltin, obunute Cocornalt bere sau whisky pe baza de malt de qrau, umplutun din malt pentru aile bautun

~L!p(,-CI\'llll', ill'4.:k;'1

:--.Uj'l'

de- \

t·,~l·I;II~'.

~1I1)l'

dill

l'llIlll'l"L

t.'.\l,:t'pl;'111Jl'!'

1;'lr;~1 plll"1I11111

Bauturi Gr asirni

l:::_
Reuimul
condil,iilc alimentalnccesil:l~ii considcrcnrc

ule: din qerrneru comerciale

salate+e

(In'l slrt)pil ell pull«r« Lh p\)111Illh,l::Ir!t1ri pr;'ljili ill uh-i Lk i)!lrumh. IllilZ;'trl' l'tlIlS\,'IY;ll;'I. \t'f.~l'!al(' 1_'llIlSl'I"\':lIl', pl1rumll bucati l-rurn
I1l'S!lll'l_j

rnaioneza, 50S de SOia, diverse de paine sau tarna

rrnxtun

conunano

{irill!;.llll.

tHin'

p;iI Ih.' l'tllltin,-Illd

un

Jeriv;11

de

~)(lrUlllil.

lilrlill:t.".l·ltrllrl:tkl·..."

11l;ljdi.I'lt

tal'a purumh

cxtc dc ;1~l'mClll'a tlllil'il

til' ill I!lL'lll i! ill

i ;Ihsollile a ;IL'l'stui pI[HilIS nuinuv. C;ITlIl;l\ik",' dalllJTa/~ numarului rl1;lrtc marc dc .rlimcntc call' 1;ll' 1';111,' dill hl;II1;1l'UrCI1I;1~i carl' cIll1lin, suh II rorm:1 rn.ri mult x.ru m.u pUI,11l i/lhil;i, v porum}. I ii n ;In'~1L'
cx cludcri cxtc ncccsur.i clcctu.m-a unci educ;li,ii adl'n';lll' hlllll;lvjllll sui crind tlc aicr_l!ic la porurnb. Evitarca accstuin xc 1;lcc plccand dl' 1;1rl1rJlll'iL- ;dllllcillarc in care partil'iparca pnrumhu lui cstc C\'idCI1I;1 (ex, !,Ilnlmh ticr: ,,;1lI CIIPI. m;lI11;ili_L:;I,Ilorirclc, ulci de porumh) P;IJl:I la Iormc!c ill C;lll' an'sta sc g;'lsc~lc inir-o m.rnicra ll};Jscat{I (h;luluri l'arhl1_L:a/lla;'l', l'Cai ~i clka "inst.mt". gcl;ltil1L:. x.uc. unt dc arah idc, uncle ripuri de rain;l. old, pulbcrc de cIll11. bcrc, whisky. vin ~I L'llniac. SIIIlP de porumb, dexlroz;i, dcx in.l, dcxuin.r. ,iL'xlnm;1!II1/;I. ;!ciLi cilril' comcrci.rl, glulamal monosodi« ctc.). Mcnti.uuun e;1 lll;iI\ul. Ingrc,iJclll prilll'il1al

sLH'uri
n'l'ipil'llk

til' I ruch' I'U !lH'lltilillt.'d

,II ;';'!rl1r J'('rl'll

"v.rh.u

:llL·llI,~;!!". ptlJ"ulllh.

1;lpll' ill
{";II('ldat;"l'U

"1\1111111.-1111.-1 lk

l"pll·1j,_'hid;-I. b.uuur: \·,lrIH1!--';I/Il;I;"l'. I.q)l{· dt' .""{lid. ""Ul.'lIri derrth'k induhiu. l,T:!I:--'1 l';lit',1 iu-a.rut , 111...'1"('. \\,111: ... 1-:\ uh-i dill ~lTI1H'lll uk; Ul' p(lrulIlh
ill~llt'I;!I;'i.

Jt'

p(lrlllllll,

umplutur: !1l'1l1rll :--.;Ii:I!L' 1;'ll'Uk din ;t!U;tl lk gl'llIuri.,il'lcuri,

Cit

t-u

~l'rhl'i .. ~l·L!lil);·I, !1.11)(dil;llll',

l'I;-llill'

p\ll"ull1h.l.all;h pudr,'" LiL'.\lrll/.;-', glllCI1/.;-I, pr;l_iiluri. ht11Iilln;111l' ......r(lp lk IHll"lIIllil i

x.rr«, unt
dl'

ilrdhilk
~lIll1;-1

I ill

;IL'Lll."L'llli

pn1Ju: ... 1;'11";-1j1{ll"lllllh

~llIldlll;1I

illt-:ft'dil'lIt).

dr
ill
I.

11It:,'-..ln·;t!, rhll·il..·cll..',

IlHlIltl:"'110ic,

111.1..'\ clistil.u l'ap:...uiL', iIIJ-~n·dil·I)li.

, prl'p;lr;II('

vn.uniun-c.
:11\'

lIIh'k

uu-du-ann-nn

("Ihkl\".

lil'llidl')

Lkn\'dlii

J,'

j111nllllh

:...1l1l1 1',1111 ..... 1Ii l';]

;Ii ullci _L:;1111l' ploduSL:. sc poale Ilh\inc IlU nllm;li dill Ill'/. ,'I ~i dill gl;iu, ,,;IU Lic
711

71

nlimentur fani cereale cste mai Irccvcnt prcscris in 1iirile in care eanlilati crcscutc de rulgi de porumb sau altc preparutc de ccrcalc preg;ilite prin conccrc partial;l. Accxl lucru xc datoreaz;1 pc de 0 parte Iaptului cl ccrc.rlcle con tin mult: .ilcrgcni, iar pe de alta parte Iaptului C;I modul de preparare cre~te riscul scnsihiliz;irii prin modilicarca ;Inligenil;i\ii. Din nUlri~i;1 holn.ivilor sc vor exclude grillil (vcz: tahclul 29), orczul, filina dl' prci. ~IIP;I de gri~. porumhul (vczi t.ibclul 3(1),IIl:ilaiul. oviizul. orzul, faina de IIr/. berea. turt.i dulce. p.iincu, ~ecara, cI;-llilele ell". Fuptul C.-Idin alimcntatic trcbuic cxclusn 0 ~ilrs;1 cxtrcm de importanta de glucide naturale len: ahsllrhahile. impunc rccurgcn a la sursc rclativ cchivalcnte dl' hidruti de carbon. Al'e~tia xunt rccrut.ui din r.indu cartofilor.Icgumclor uscate , lcgurnclor prouspcic, a tapillctli. Glucidc lc cu ahsorhtie mui rapiua sunl Iurnizatc de laptc ~i Iructc. Ral,ia e;iloricil ~i lipido-protcici; cstc l'olllplctal;1 cu al imcntc de originc unimala (carne. oU;l, pe~le, hranvcluri ctc.), Dificull;-Itilc in intocmircn mcniurilor sunl .rprcciahilc, motiv pcntru care esle ncccvar consultul unui
sc consurnn nutritionist.

Reuhuul

in c:lzulunei sensihiliz;lri minirnc la ro~ii. dup;1 0 perioadii de excludcre din alinll;nta(ie, sc pnatc ohtinc 0 loicranFI a acestor prnduxc cu ClHldilia sfl nu fie foarte coapic (cu c;'ll suni mai mature, cu alill numarul de anligcni glieoproleici din ro~ii cstc mai marc). Rc~imlll alimentnr ra,'a l'lIn:llhitacet' illlplici supriru.uca dovlccilor , caslravqilor. dovlcccilor, pcpcnclui verde ~i g:tlhcn. Sc cxclud din alimcntatic at;lt Iorrnclc pro;lspde, consc rvatc ~i congclatc nlc pruduxclor Illcnlil m.uc cfll ~i Iormclc prc lucratc ale uccxtora, cxistcntc in ciorbc, pr.ijitur i de. Reuimu] ulimeutur liini rutacee (famili;1 citricclor) irnplica suprimarca 1;-lIl1iiilor, mandarinclor. portoca lclor. clcmcntinclor (spl'cie de mnndarinc ;titoitrl cu portocala ), grapdruil-urilnr. Sc cxclud alnl· lormclc prnaspelc, conscrv.uc sau conuclutc efll si sucul aceslnra.l'scnlek ohlinule din clc, divcrsclc prcparatc In care sunt incluse (~x. priijiturik cu Iructc), Sc climina de ascmcnca produsck. In care sc pIlate reg:-Isi ncidu l citric (brio~e. hiscuiti. prajituri.vompoturi. sir opurilc, berea. vinul , maioncza). Regimul alimentar ral'a cnmpuzee (Lun ili» r1orii-s()arcllli) Sf oh\inc cxcluzfind laptucilc. turhonul, cicourc.r. Illu~qelul, undivclc, p:lp:idia ~i Iloarcasuarclui (scminic sau ulci). Reuimul alimentar fiI,'a crucllere (Iunuliu musraruiui) implica suprirnurc.i varzci. conopidci , broccoli, guliilor, mustnrului. hrcunului, ridich ilor §i crcsonul ui. Ream in lim c:l aceast;1 categoric de produsr alimcntare cstc alcrgizantil indcoscbi prin izotiocianatii rezlIlta\i in cursul digt:stiei. Reuimul allmentnr tiil-a Iiliacee xc oht,ine prin cl iminarca asparagu:-ouilli, usturoiului. ccpci, spar anghclului ~i prazului. Mcntionam cl pcntru cxcludcrca lor total:i cstc ncvoic ~i de cvitarca prcparutclor in eire accste produsc ;1l1 losl utilizate pcntru sczonarc, U'lrii C;I pre/en\;1 lor S;I fic cvidcntn. Reaimul alimentar fani IC~lIminllasl' sc ohlinc prin cxcludcrca ma/,;-Irei. las()ici.arahidclor (anufilaxi« 1:1arahid« cstc CC;I 111;licomunri rcactie ;tiergic:"1 in cudrul vcuct.rlclor), soici. cu isonrc lor. De mention;lt c:i ceiL' m.ri dii"iciic prl)hkllll' de conduita dictotcraptica le crccazn sllia care sc g;-Isc~te in Iormc ncsesi/;lhilc intr-o gill11{J extrem Je mare de prllJusc alimenl;lrc. Re~ill1t11 aliment:u' liil'ii ulllhdire"e (lamilia piltrunjelllilli) implic;1 exduderea morcovilor, cDriandrului, lciinci. p;ltrunjcillllli. p;lsl;lrnantllli.Ill;lr;lrullii. anasonuilli. De mentional c;lmOfcllvul pare a fi alergie IlllIll;li in slare LTud;I.Il111ti\ penlru care la persoaneic alcrgicc la acesl aliml'nl Sl' I'l);lle f;lcl' I) prnh;-I de provocare cu Ill()rcov lierl. Dadi reaqi;1 est<.: ncgaliv;i alunci 1ll1)rcovul prcg;ilit lcflnic poall: intra in llleniul pacien\ilor. Re~imul 1I1imentar fa,'a ,'Clsal'et' SL' llht,ine prin exciliLicrea mureillr. zllleurei, ciip~unil()r, Iragil()r. McnUDniilll d pentru v;lrsle!c roartc (inere ;tlLTgi;1 la C:1p§lllli este rclativ des inlftinil;"i, Se exciud 1111 num;li IruL"lcle CI atare, d:lr ~I sucurile de frucle, esenlele de fructe ~i prepar;llcie in l'arc ;lcL'sle Irude ;111Il)st induse (ex. 11r;ljituri). Rt'~illlill lrlimentar ta,'a 1IIt"'C esle u~Dr de ()htillul. Dup:1 prol. dr, H;I\ie{!anu. aceste fructc nu sunt rar implicate in alergllgencz:l, Inleresant este raptur l'1i anligenul este dislrus in 4!-; de ore prin stl)C)j 1;) + -(Ole. Dc aiei re/.lllt:1 e:l la persllancie alergice consumul merelor devine pllsihil d;ll·;I. :tCeSle;l, nu sunt c()nsumate imediat dup.l rec()llare ci dup;i I) depozlt;lrc III condl(ltie de temperatura mentionale. 73

Regimul allurentar fl1ni carne de vita sail vi\cI cxtc ;Iparcnl mui U§DI" de rcaliznt pr.ictic. Sc cxclud din nUlri\ia bnlnavulu i ;1iL-I'gic 1;1al"Csll" produsc carne de vilft sau vitel prDasp;ll;l, cons<.:rvatfl sau congelal;i. Sc intcrzic de ascmcnca mczelurilc cu carne allleslecal:l (c:lrn;lti. caltahll~i ctc.), produsc de p.uiscric cu umplutura de carne (ex. ravioli - l'olt,una~i cu carne scrviti cu SllS §i hr;lnz{J ras;l. cannelluni - gogosi cu carne ctc.), maruintuic de vil:1 si dc vitcl (crcier Iicat , prapura, limhii ~tc\ grilsimea de vit:I ~i vitcl, cxtr.rctclc d~ carne 'lip Kuh, Maggi, Liebig. Viandox, supclc la plie. Regimul alimentar !'iini ClII-IIt' de I)IIIT sc prcscric rnui des comparativ cu regimul alirncntar f;1r:l c.unc de viI:! sau vitcl. Explicltia cstc daUi dccapacit.nca de ;tlergizare mnximn in r.indu l cnrnii. pe care D d~ cca de porc, Dicta V'I exclude carnca de pore pro;lsp;il;l. alumat:l. conscrvata, congelal;l. mczclurile cc contin carne de pore (dlrnali. c;tilaho~i, ~unc:i, slaninn ctc.), patcul din carne de pore, visccrclc de pore, ClpUI. picioarclc, produselc de patiscric umplutc cu carne de pore, cxtructcle de carne lip Kuh, M;lggi, Liehig, Viandox, sllpele 1;1plic. Re~imul aliment:II' fal'i"i pe§tt' se ohtinl~ rdaliv Silllplu, EI c()nslii din excluderea din nlltri!i;1 holnavilor alcrgici a p<':~lelui prnaspfll, eonserval. cong.clal sau existent in diverse preparale (sure 1:1plic, pizza, diversc tipuri de salale elc.). Reamintim cii la sllhieeiii roartc alergici la pe§te este sui"ieienl Illirosul acesluia (prin priijire, ahurul de la fierbere etc.) pentru a declan~a reaqii anafilacliee. Re~imullililllentll" tara soia'I<Jcee (familia carlllfilor) se ohtine prill eXciuderea din nutrilia holnavului 11 tuturor rrodusclor nutritive incluse in aee;lst;i familie hOlanic!, Se exciuJ carlofij (inJiferenl Je forma de preparare), (:lin:1 lic carlofi (utili/ala la oh\inerea unor prod usc de patiserie. a LTelllei de easlane, a un!)r lipuri de ~vailer - prin aJilugare, favorizeaz:i procesul dL' Icn11l;nlalie). ro~iilc (proaspcle, conservale, fierte, concentrate suh forlll;1 de supe inslant), vinctelc, paprika, anleiul iUle. Mentionrtm ca penlru aria IHlaslr;1 geografil"fl, carlolul eslc privil ca un alcrgen frecvent. Fraqiunea sa alcrgenicii este Ins;! parlialdistrus;i prin c{Jldurii. Din aeesl Ilwliv prelucr;lrea sa lermic:l adecval;i reJuce riscul alergenicil:1lii.

72

Reuimul muccnici,

ulimeutar

conscrvatc ~i a prcpar.uclor
vin din nuci,

nuci impl iel cxcludcrca Iructclor proaspetc xau uncle sunt Ioloxitu ca ingrcdicntc (pr;ljituri. b.unboanc, lich ioruri din nuci, diverse aperitive. ulci de nucri ).
SAG DIETA PENTRlI SINDRClMlIL INDUsA ALiMENTAR

tal'a

REGIMUL

ALlMENTAR FEINGOLD DE HIPERACTIVITATE

lmplic» cxcludcrca tuturor rr()dusl'lIlr alinuntnn: 1;1 care s-au adnugal coloranti. ;Irolllali/;mli *i conscrvanti. SL' climinn lIL- .rxcmcnca produsclc l';lrl' c()nlin salicila~i in mod naturul. Pcntru un surplus LIc siguraili/l sunt cx clu-«. ~i produsclc ncalimcntarc ai c;iror aditivi. vcninil in l'()1l1aL'1UI mucoas» digesliv;'1 sc ahsorl. 1;1accst nivcl (ex. pasta de Liin1i. xiropul de tusc, cxcipicntul din diverse mcdicamcntc ctc.) ~i provo.icii alcrgic. Rcuirnul alimcntar Feingold d:i rczult.rt« 1;1 .iproximativ 4,'{'X din c"pii, Dac.i r;l~punsull;J diet;1 csll' povitiv, dllP;-1 ;Ipr()apc 4-h S;1j1t;II11;1I11 po.uc ta«HI:! sc rcintroduccrca in ul imcnt.uic <I produsclor naturale cc contin s;dicilali (ill parte Illi/ca/;'i pe crcstcrca lllicranici alimcnt.rrr pcntru s;dil'il<lti, lin;lnd clint c;'t dup;i intcrv.ilul de cxcludcrc a ;Icest()ra, ccc.i l'C illlplic;i ~i cxcludcrc.r s;dicilalil()~ in calilate dl' conscrvuntj, .rportul lor doar prin alimL:IlI;I\i<l 11<111lral;1 Ii c()nsiLinahii V;I m.ii mil' <i uuplicir rnccanismclc de <l1l!!I"L'n:ll"L' rc.ict iilor ;dl'l'!!il'C l11<1i!!rl'U de a LiLTI;IIl~al). incercarca de introducerc a :dilllenicior nat:lralc L'Ul:()lltillutul ~'c1lllai rcdus in s;ilicilali eslc di["icil de reali/al dac;1 ~l' (ine ~L'alll;1 num.ri dc lahelck cx istcn!c. intrucal C()IlL'clllralia IIlI' estc dikrit;"J de 1;111 IIIn:'1 g:L'Ilg:r:!I'ic'lla ;lil:!. LTC:! L'L' ar inscnma 1I1l clurt conxiilcrabil in dctcnuin.rrcn rl'gi()n;!I;1 a l'IlIl\illUtullil in s:!li,'ila~i <I proclusc lor naturale. Dintrc al imcntclc naturale cc ctlnlin s;liicilaii mcnrion.rm arahulclc. mcrclc, caisclc, murclc, sta["idclc, a)!ri~elc, portocalclc , picrxicilc. prunclc, L'lIi~tl;lfcle, ZIllL'Ur:J, C;lp~Ullilc, C:lslravqii ~i ro~iilc. Dintrc produsck in carL' acc~li;1 sum ad;llIg:J\i arnint im berea, mujorit.uc.: b.iututi lur dist il.n«. h;lulurik c;lrhl))!;IZI)aSl', ccaiu l. vinul, cidrul. uncle conserve ell', in <I ["ara cxcludcrii produxclor carl' l'On\ill con s c rva n l i (exccpt;lllll sa l i ri la t i i, m a i xu n t [ul()si(i dcriv.it i i a ci du lu i rar:J:JllliIWhcIl/Oic 'lIlili/at,i l':J antiseptici in xucurilc de Irucrc ~i diverse hautur: nitritul de s(ldiu L':I hadcrillst;ltie ctc.), dicta Feing:ldd impiic;l. dup;1 cum am Illai amintit. chminarca de C()I(lran\i ~i artlmati/anl_i, Lista e(lluranl,ilur I.d()si!i in induslria alimcntar.i l'stc m.nc. Dintrc al'e~li:! .unintim tartruvina (E 1()2) carl' d;1 cu loarc.: g:!lhen:i, E 1 HI (g;!lhell orunj ). E 1:::4 (nu:lIll;i de rosu), E 127 (n)~u criuozin). E 12(1 (IlU:lI1\;1 de rll~u) clc. Tartr.rvin» SL' g;'lsl'~te in homho.mc. gUIl1;i de mcstccnt, uncle hauturi illdustriulc (xiropuri, lich ioruri, apcritivc ), proclusc de pali"nic. pr;ililuri, dcxcrtur i oh[inutc de industri.: a limuntura, hiscui[i. hrioxc , caviar. l'I"e\'l'li, l'c:::lc lIseal ,~i siir;ll, slr;ltul de invcli~ ;i1 ullor ml'/eluri, cI):I_ja ullor sortimcille de hr;'II1/;1 ell', RIl~ul ' nilnllin;1 esle l()losil pelllrll l',d"r:Jre:l Ulll)r Pl"lldliSC de paliscric, :I pr;i_jiturilm, hiscuitilll!, sirupurilllr el,', E 12(1 csle utili/.:Jt drcpt c()lor:J1l1 :II ciLirului, siropurilllJ', hiscuitil(lr, produscl()r de p:Jliscric, pr:ljilurilor etc, Prmluscle lllel1\iun:J1c Irl'hllic excluse din :llilllcllt:Jli:l celllr Cli ~illdroll1 de hiper:Jelivitalc.
~L'

Sc vor e limina de aSL'ml'nl'a ~i alimcntclc in care sc 1()I()scsl' aromati/;lIl\i arliliciali (ex. cugcnolul. cti lv.m il ina. acidul citric ~i sarurilc sale etc.]. Dintrc aee~li;l mcntionam aL'iLiul citr i« (E :l3()), citratul de sodiu (E 331), citratul Lie polasiu (E _B2) ~i citr.rtul Lie cakiu (E 333), care sunl Iolosrtc pcntru sporirc« s.rvorii unor lichioruri, a inghqatci, ~LThdului, iaurtului, pr odusclor de p.uiscric, a unor prajituri. a vinului, (l~clului, siropurilor de lructc, a unor COIlSLTVCetc. Grupul de sprijin al copiilor ru xindrorn de hipcractivitutc din Anglia include in lisla aditivilor cc trcbuic cxclusi ~i unnatoarclc suhsl;lll\l:: glulalllatul monosodic, glutamalul clc sl)diu, hutilat hidroxitolucn, butil.rt hidrox i.misol ~i

v.milin.r.
RE(iIMUL ALiMENTAR FARA ALiMENTE BOCjATE

iN

HISTAMINA

Sc :Jplie;"1 CI ~i l'L'l 1;11';1 alimcnrc hist;lI11illu-eliher;llll:lre snu 1{lr;1 alimcntc hil)!atl' in i iram inn. ill pSL'udoalergii, Alimcntclc ""gall' in hisl;lInin;-1 sunt rL'prCi'L'Il' I:lle de hr;lIl/elurilc Icrmcmatc. var/.:J :Jl'I";"i.c:lrn:J~ii u';c'a[i. icrclc de hcr inui. Illall' tipurilc de ak()()1 lcrrncnt.u sau dislil:ll. lilcu l de pe~ll'. conscrvc!c de ton, 11)11111 pro;Jsp;il. J1e~lcle congel:J!. cru: ...tacL'eiL'. lic';!llli elL- porc. ,';lrI1C;1 de \'il;1 S;1l1vit cl. "p:lll:JclIl ~i r""iile.

RECi1MliL ALll\lENTAR FARA ALIMENTI' HISTAMINO,ELlBERA TOARE

Sc c.uupunc
rn.md.uinc!or.

pc h:l/;1 cxcludcrii
<I

clcrncntinclor.

ciucol.uci.

i"r:lgilor, pL'~IL'!ui. L';mlii de p")rc ~i RECil\ll:L

ALiMENTAR

).!r:ljwtrllit'llrilu!, 1:'1I11;1I1(l!·, portocalclor, L';lp~unilur, b.rn.mclor, albusului de ou, rn]iilor,

BOCiATE iN TIRAMINA

FARA AUl\lr.::NTE

Sc ohtinc prin climinarcn ciocol.uci. vfinatului lezand;lt, drojdici de here. hnin,!!ill)r m.uinuti, zmcurvi.Trurtu lu i avocad», anurnitor hranvcturi (camcmbcrt. chcdd.u, r..quclon) ~i vinuri (Sauternes. Riesling, Chianti. Xcrcs). I':TEU:

I)J

I{( )TA'J'()J{ I'

Sunl rl'gillluri carl' xc "plictl in c.rzul pllli;dcrg:i/:irii I" produxc din ma i mu lu, l.unilii hillillgice de ulimcnrc. r::1e sunt rnai u~I)r de acccpiat de boln.ivi c.unpur.uiv UJ rq!illlurile de cx cludcrc. In plus, xc cvit.i riscul dczcchilibrului nutritiv al P;IL'lcl1\ilnr d.rt liind dur.ua indclunuat.t de "pliC:lrl' a dictclor in alergiile .ilimcnt.uc. Uri liv.uc« lor sc h;l/caz;1 pc sc:1LierC<1 sCl1sihili/;-lrii 1":1\;1 alimcmclc de ['<lI1, SUIll:Jtc mai rar. Pr()dllsck PU\ill ;i1ergi/;lI1tl' sUllt ,;,()nsumate 1;1intervale Illai mil'i iar l'elc puternic alergi/.:!nte la intervale lIl:!i Ill:!ri. In prilllcic illccrc:lI·i dc apli[,;lre a dietcl()r rotat()rii, Ricnkcl prol'lInca inlrodlll'eJ"ea alilllel11clllr alergizanlL' din 3 in 3 Iile, ins;i numai a :!celma lata de carl' paeieiliul ~c all;1 in stadiul de sl'nsihili/are lalelllii. TIllodat;1 sc alcalliia Ull calendar in carl' se notal! lilcle\1c
I)

74

r
I

al divcrsclor prudusc akrgogene, pcntru intruduccrca lor regulat;-I la intervale de timp. Metoda d~ rcvult.uc bunc, dar ncccsita mui multc S;lpl;lm;ini de aplicarc, irnpunc multf r.ihdnrc ~i mcticukvit.uc in stabilirca calcndarului, oricc croarc cxpunand la lcnomcnc acute de scnsihilizurc. Bernard fol()se~tc till proccdcu putin dilcrit de accsta. Pcntru Iiccarc alcrgen .ilimcntar rolost:~1t: I) pnio;ldil de cxcludcrc ahsolul;1 de 15 vile, urrnn t.i de consumul periodic la 3 z ilc, apoi 1;1 2 zi lc, intcrvnlu l Iiind adaplal in i"unct,ic de munilcstari!c clinicc ale hulnavului. Proccd.rnd aslrel, succcxiv pcniru licc.uc aliment in parte (cclc lultc sunl consumutc dupCI Iormuln rcg imului rolaliv in pcrioada de cxcludcrc ahsolul;1 a prirnulu] aicq.!en, apoi a cclui de-al dnilca cIC.), se po.uc ajungc 1;10 loicrant;llllai hun;1 in timp mni scurr. Prin peri()ad;1 de cxcludcrc ahsl)lut;1 de 15 z ilc. bolnavul eslc ad us in sladiul de scnxihilizarc l.ucnt.r. din c'lIe cstc mai u~or de continual dcscnxihilivnrc« prin consum periodic. in prevent sc iolosesc ~i aile scheme de desla~urare a dictclor r()t;ll< irii. To.uc au 1;1h;u.;linl(lclllirea initi;I1:1 a unui plan de desf;l~urare a rolatiei ~i carl' ()tI;ILI porn it. irupunc r;lslrarea riguroasii a introduccrii produsclor nutritive dup;1 schema slahilit;l. Sc alrage aten~ia ca alimcntclc din ;lcee;l~i Iumilic hiol()gid S;I nu fie 1!Ji()sile in zilclc consecutive (ex. daca intr-o zi sc consumii mere, in liu'l urniatonrc sii 1111 Iic ingenue perc intruc.it r;IC parte din lumilia marului sau famili;1 pornuccc). Bolnavul ponte consumn ()ric;il de multc d'lre:;.lc din alimcntclc pcrmise dar va rccurgc in Iicc.uc zi numai Ia uccstc.r. l'cutru condinu-ntarc sc prelcr;1 x.rrca de marc. Sc i"nlose~ll" numai ap:i nalm;I1;i imbutcli.nn ~i dacfi <c simtc ncvoiu. ccuiuri din plantc mcdicinulc.
anumitc

consum

Pcntru principalii akrgcni ;IU f()sl cluhorat« diverse scheme de hil?tl~ensihili/'Irc_ Mcntionnm c;1 metoda ncccsil;1 0 pcrio.nla de aplicarc indelullg;Jl;1 111 care nu pO;IIL' intrcrupta.

SKEPTOFILAXIA Consta in udministr.rrcu unci iraqiuni orfi innintc de consumul uccxtuin.

DIGESTIVA rninimc

din alirncntul

ulcrgivant,

cu II

PEf'TONOTERAPIA

J>REPRANDIALA

de ulimcntc pr cd igcratc adllsc III studiu l de peptone, inc;lpslIlalL" ill c.uuit.nc de (),:; - Ig. Sc 1"I()scsc peptone spcciricc daca xc c~lnlla~lc ulimcntul aicrgizalll (atllllillislrarca lor sc facc cu 2() de minute inuintc de mas;i) snu peptone polivalcntc in cazu] aicrgenil"r nccuuoscut: (adrninisrrarca sc lace cu Il or;1 ina intca mcselor).
Accsrca xc adlllinislrcaz;-1

Consta

in administr.rrca

HIPOSENSIBILIZAREA

SPECIFICA

SUBLINGUALA

H 11'( )SENSIIIII -'ZAHE!\' Rcpre/ill!:i una dintrc Illod;tiil:itiic de tr.n.nncnr a ;t!er,!!iilllr nlimcntnrc. I'n ii autori au dCSLTis eleele lavllrahiic cu aceast;lmcl()d;-1 Icr;l)x·lIlid. ;t!tii It" ulnlcsl;-I, iar () alt;i categoric de ;11I1()risuslinc clicicnt.: hil1t,scnsihiliz;-IJ-ii num.u intr-uu l';11 reslr:"lIls de nlimcntc CIIIll ar fi de cxcmplu laprclc. Hip'ISCII.,ihilizare'l pllalc Ii specific;1 xnu ncspccifiC:l. Hiposcnsihilivnrc» spccificl sc ha/ca/;1 pc slimularl:a LTc~lt.:rii numnrului de anticnrpi hloc;lnli spcl'ilici (lg G) care comhill;lIldu-se priorunr cu anligellul ingerat il hlocheaz.:i prcvcn ind <lslrel cout.rctul ell illlllllogltlhulincic spccificc Ig E (cclc implicate in dcslil~urare;1 rcact,iil()r ;t!crgicc). Sc prcsupunc ltlllldal;1 l';1 stimul.irc« aniicorpoucncvci inrcsunalc de lip Ig A ctllller;1 pr()leqie impotriva alcrgcnilor ajunsi in tuhul digcstiv c;irora lc hlochca/;-I parl,ial ahs()rhlia. Hipoxcnsihilivarcn sc rct!i/cal;1 pc calc Ilr;t!;1 ~i parcntcraln. Prima xc ;Iplie-J suh mn i 111IIll' varia ntc: h iposl'nsih iIiZ;IIT;1 a Iimcn lar;1 xpcci fic;i tlra 1;1.xkcptoli lax i;r I digcsliV:i, pcptonotcrapin prcprantlial;l, hiposcnsihilizarl'a specilicl sublingual».
HIPOSENSIBILIZAREA ALiMENTARA SPECIFIC-\' ORALA

Esu. () mclod;-I a c.uc i vnliditat« nu a Iost duvcdil.]. Pcntru laplul c;ll1nii autori mcntionam c;) metoda COllsI;1 111admiuistr.nca suhlingual;1 a a11tiucnului ulimcntnr nociv (irncdint inaintc dc 111;ISOI cure ;Iccsla unnca/;) la S;I Ill' c<'lIlSUm;JI), intr-o StllUlic l"l,nLiili')llal;1 xpccin]. EsI(; pr(;scris;1 in L'azul ill carl' anligcnul idcnlifical nil pnalt.: Ii cxclus din alilllenla~iL'.
; III SUS111l1l1-O,

HIPOSENSIBILIZAREA

SPECIFICA

PARENTERALA

Consl;1 in injcc;llarca suhculanal;1 de ;t!ergl'ni in dozl: crcxciindc. Metoda sc halc;ml dup;1 CUIll am mai amintit pe lorm.rrca de anticorpi hlt)C<11l1i (Ig C; specifici). Sc aplicrl dadi alimcntul alergizant cste cunoscut ~i nu ponte fi cxclus din atimcntatic. Rczuh.uc!c sunt inconst.mtc. Hiposcns ihil iznrcu prin adrninistrur ca prcpr.rndia ln in trn dcrm ic.i sau suhculanal;1 dc alcrucn .ilimcnrnr dilu.u cstc rnr \lliliz.al;l.
HIPOSENSIBILIZAREA NESPECIFICA I'ARENTERALA

<;::onsl;1 in ingcrarea progrcsiv;1 din alilllcntlil aicrgi/anl, illLTp;JIld ell canlit;l(i mici. In riecarc cal Sl' va lalona sL'nsihililalea individului pcnlru dl)z.cic inil,i;dc. TrL'plal sc ajllngc 1;1 administrarca Illlflllalii :t prmluscinr ;lllterior alcrgizanlc. 7('

Sc inceardl in ca/ul in carl' alimentul alcruizant Illl a putut Ii depisl;ll. Metoda CIIllsltl in .ulministrarca de injcctii iniradl'rllli~c de hist.unin.; in doze cxtrcm de rnici ("hollll:llpaticc") inil,ial cart: ap,)i xc crcsc prt)_!!rcsiv. Pc ;lcca~l;i cill' sc sliIllUic;lz;J producerca dc anlil'nrpi anlihisl;lI11int!. Hipo~cnsihili/.arL';1 nl'specilica parcnlcral;1 sc tlh~ille ~i prill adlllini~trarl'a inlraLicrlll ic:1 S;IU slIhclll;lnal;i dc h iSlaminogit Ihlul in;l. sa\l prin ill.leclalT;1 inlrallluscul;lr;1 dc gam;I!.!1()hulinfi anlialcrgicfi. IlipI)scnsihiliz;lrl';1 nespcciric;1 parenleral~ Li;1 re/ull;tlc IllUltlllllitll;II'C in lllalli[csl;lriic clItanalc din ;dergia ;dimcnlar;l.

77

Hiposcuxihiliz.nca nu sc aplic:l in conditiilc CtlcXiSlcn\ci inlccuilor acute sau cronicc, sarciu ii, dccompcnsarilor canliacc, hcp.uicc, nnulc. rcspirator ii ~i in t ire: uox in lz:I,

('(I){A HII)IW MIN E){AI.;\ IngL'slia .ipclor mincrule hicurhon.uc in c.idrul unci cure de 3 "flplfll11;'1I1i <lmelion:azfl sensihil m.milcsrnrilc ;dergice. lnllucnt., lor hcncliL'n ,~l' rc;dizea/fl ill mod ncspccilic. Studii expcrimcntalc aral;-I diminuarc.i inlcnsil;ll,ii rcaqiil()r .rlcr _l!ice (ex. rcuctivit.uca intestinuln IA;-I de hislamin;1 xuu acl'lill'lliill;-1 s(';ldc tiup;1 () curfl dc ~ 1 de zilc cu ;Ipe mineral c h iCI rhon.uc: veli lahc lc lc -' 1 ~i -'~) LTC;1I1d,'il i;1r un ur.id de protcctic 1a1;1 de ~ocul analiladic. Celt- mui hun« r,'zlJllalc ~-;1l1 oh\illUI cu arcle de la Slanic-Moldova Sonda 2, cu c.rrc J1UJ11;-II'lJl l' ~"l'uri all;Ii'ilaclin' d ;1 Insl dc.1 ori mni mic, Rczultatc similarc dar ill llnlinc dl'~LTcsc;-Jnd:i ~-all llhlT\':l1 cu :lpek Bihor 5 (num.uul de :;ocuri :Jllai'il:lclicl' a I"~I de 2.5 lIri mai m ic), Plli:Jn:l Vinului, Poiana Ncgr], Zizin (numarul de ~llcuri an;Jlilal'lice a Ill;' I lil' ~ ori l11:1i mic) ~i apde M;i111a§ (numnrul ~lll'uril(lr :l1l;liil:lclicL':J 11ISItil' 1.5 uri 111;li rcdux ). Ttlhclill
Aqilllll'a ap"'''I' muu-rale duorh-uului hil'adltlnatalt' fa\,1 cll' hixtam imi

Cur.i hidromincraln cu apc hicurbon.itc inliucntcaz:l i'avorahil:-ji instular c» tllil:rantci alcrgicc, prin stimularca Iicutulu i dc a capla ~i ncutrulizu aniigcnii irccuti de haricru intestinal». >Cura hidromincruln inlerni'i arc deck hcncficc aSlipra alcr)!iilor alimcntare ~i prin amcl iorarca gaslroenterorari ilor cron icc, a lcctiuni rcsponsabi Ie l!e lacilitarl'a pasajului alcrucnic prin IllUCoaS:1 di)!esliv:l in circul.rli.: ststcuuca. In ;ll'Cst SCllP sc recolllanLifl apcl« III incr.ilc de la Singeorz - B;1 i, Sian ic- Molilova, Gdi!11i'ine~ti, Ckiulata, OI;-lIlc~ti, Tinea, Borscc, Balvanyos, Uncle ;IPC mincrulc sunt i'olosite ~i pcntru accclcrarcu tr.mv.itu lui intestinal 1:1suhieqii ell constipa(ic emilie-I. Rcamintim e;1 inr.irvicrca climinrlr ii matcriilor Icca!c sc asociaz;1 cu acccntuurca rcxorhl ic] produ:;ilor toxici rczulta\i din digesti;1 ;dimenlar;I, inclusiv ;1 alcrgcnilor. In astld de silu;ltii xc rccomandn ;1 sc hca eel putin,l,5 litri de ar;-I mineral;1 pc zi, In general cura hidrom incrnl.! xc arlie1 zilnic in :'i-h prize,

I'IWFIIAXIA

IHEnrrERt\I'J('A A ALEI{(;IEI ALIMENTAHE

{I

""'I"'" n'al'ti"itii\ii
Probe
,59 + 0,38 1,51 + 0,53 1,73 + 0,35 1,72 + 0,40

dictotcrapicc pol avc.i un caraclcr prol'ilacti.: primal' xnu sccund.n. Profila xin pf'imarii urm.ucstc prcvcnircn ap:lril iui alcruic i :llimcnlarc. lntcrvcnl ia d'idl'lic:1 Sl' :ldresl':I:lrl'in prirnu l r;lI1d pcrs:I;lI1clllf ~c;Jre provin dill lamilii cu 0 1L'lldin~;-1 111:1 rC<lI.-I 1:1 h ipcrxcnxib il iznrc (riscul apariliei nlcrgiilor cxtc de <;()-<;S'./r. ill prc:lcnl,a .rsccudcntc i :Jicrgici unilurcra!c ~i de h7-1()(I'f, in asccnticnl:J :Jlcr_l!il'.-I hilalcr:ll;-I) S;JlI cclor carl' all 1I1l tcrcn aillpic man ilcxt
predispllzil,ia pcntru alcr~ii esle slistinul;1 Illi numai de .m.unncza minlilill;Jsfi privind antcccdcutc!c hcrcdo(,lll<lkralt- ci ~i de nivclul crcxcut ;i1I~ E tuln lr ~i spccii'icc din lichidul amniotic c;il ~i din s:ingclc existent in cordonu l omhil ica]. Accsic dctcrmin.ui de lahllralllr cllnslilui,e II mlldalilall' suplimcnturn de includvrc a unor ntlU- lliiscUI,i in calcgoria copiilor cu rise alcrgic. Dell'qi<l, I,!! E din lichidul .unniutic devine r"sihil;-I din <I 13-<1 S;'lpt'-II11;ln'-l dc sarcin;-1. 111moil norm a 1 al'Cslc i11111 nll_l!lohu line, sun I produsc in l'icat ~i pl;II11;lI1i inccp.md din a 11-:1 s;lpl;-II11;ln;1 dc sarl'in;1 iar in splil1;-1 de la V[II'S[<I de 2()'dc S;-lpl.-1I11;1I1i, rcstcrc» lor allllrmal;'1 .ip.uc pc IlIndlll atopic C al l.rtuiu i care sc scnsihilizca:l;1 I:J ;dcr,!!cllii IrlTu~i prin b.uicr.i pluccntarn. Din accst c considercntc, pcntru al'casl;'1 l':lll',L'.()ril' clc "uhicqi, unii aUlllri rl'l'tll11al1d.-1 climinarca dill ;i1imclll;ll,i<l gr;lvidelor a I'I:! tc in ultimul trirncstru de sarcin;) a l.rptclui. ounlclor ~i .rlunrlnr (produxc innlt ;dcr_l!lIgl'IlC), AlIi .uuori xunt tiL' p;'lrcrc C;-I0 nutr itic m ixt.i , cchilibrat.: i';lr;ll11llnllpolizarl':I consumului unumiror ulimcntc in Illt cursul sarcinii rc;i1izcaz;l 11lI 1I1i 11:1 0 hr.uiirc adccval;-I a gravidci ~i a I:-illilui, dar ii diminun 1i :lcl'sl u ia din urrna in l110d considcruhi I riscu I de sl'nsih i I izarc. LI prcm.nuri, chiar d<lc:l nu cxista .mtcccdcntr hcrcdocolau-r.r!c alcruicc. inlrlll';11 ,!!.radul de m.uuriratc a hnricrci intcstin.r!« ('sic reclus ~i c.mtitatcn de Ig A~ (uuunou lobul ina A dc sccrct ic) de 1:1 suprala\a mucoasci cutcrulv sclzul;'1 (in l'llnditiilc mcntionutc SC i'avllri/caz;'1 ah:-'llrhl,i:l inlcslinal;) a nlcrucuilor) iar maturit.uca sistcmului imunitar ddicilarfl, csll' ncvoir dc aplican.:a m;lsu.rilllr dicllllcr:lpicl' dl' prcvcnirc <l aparitici ;i1crgiiltlr ;ilillll'lIl:lI'l'.
ncalimcnt.rr. L:I nou-nascutj

Masurilc

l_TlpUi
l.ipova Tu§cand Buzias

d~~E.~_~lln~ala_

Marton
1,82+0,17 1,79 + 0.78 1,82 + 0,17 1,79 + 0,18

Poi ana Vinului

AqilllH'a

apt'l"r

muu-rul« duorlenului

hil'adlOllalatta,'"pra f:t!ii <II' an'tik"lin"

1"',II,ti, it:l{ii

Marton Poi ana vinutu:

2,20 + 0.13 2.25 + 0,30 2,20 + 0,13 2,25 + 0,20
-=-=-=--==--=-=-~--=--_=----=---===---=-=---=~o..=-=,=,--"",--=~

1,97 + 0.4 1,99 + 0,59 2,12 + 0,27 2,05 + 0,35

,-,~=.--,=,-"",,".=,,-,,---==,,"-,,,=.=,,,-~,,""""--"--.."=-=o=.o--,~_~I ..

ii

At;lt a l'I:asUi catcuoric de subiccti cit si la suzarii cu anicccdcntc familiale .uopicc alimenuui» treh~ie s;1 sc rcnlizczc (il; limilclt: posihilu lui ) cu laptc rnatcrn, • Utilizarca sa, comparativ cu eel de "acii cstc bencfica din mai rnultc cun , . sidercnte. in prirnul rflnd, laptclc de mama cstc Iipsit de bctalacroulobulinc (cclc mai ulcrgizantc rraqiuni prole icc din laplc lc de vacn). in al doilcn ;and, cantilalea de Ig As estc considcrahil ma i marc in lnptclc uman compar.uiv cu eel Lie vac;1 (lg As in aranl rolului protector ra~;1 de in I'cL·tiiIc din iuhul digcstiv, impicdica in marc parte ;,hsorhtia untig cn ilor ). Fat;' de colustru care arc 0 couccntrutic de Ig As de :1,64 mg/ml, laptclc de mama arc o conccntrul ic » I_!! s de 1.42 mg I III I. Laptclc A de va~';1 arc couccntrati] ell mull mai mici. In al trcilca r;1I1d, laptclc mutcrn continc anuilliti raL'lori solubili cc indue mai dcvrernc rnaturizarca baricrci intesiinalc. Rczulta 0 rcduccrc mai timpuric a pasnjului ncjustil'icat de anligeni prin Illuc()asa inlcstinal;i. Dutoritfi avantajclor mcntionatc, pcntru suhicqii L'Urise de inst.ilan- a akrciei ulimeruarc xc preconizeaza ca alilllcnliitia la <Ill s;, sc Iilel eel pll\in P;'II1'-; la v;lrsla de 6 luni. Rclcritor la pcrioadn de alrlplare, pcntru a reduce scnsihilizarca sugarilllr Cll rise atopic, xc rccomandn el mamclc s;i-~i climinc din nUlri(ia lor anumitc produsc intcns alcruizantc (ex. laptclc de vaca, oualc, ulunclc). In cvcntunl itatcn c;1 alapl;m;a la s:lI1nu sc poale rc;Jiiza, unii aUlori rCL'ollland;1 ulilizarea luptelui de soia (Isomil, Mull-Soy, Nell-Mull-Soy, ProSohec ctc.) care ar li cu aproxim.uiv 5(1'A mui purin alergizanl dCl':ll LTI tic vac:1. Alti .rut.ui xc ah(in ins;1 de Iii introduceren lnptclui de soia in primul an de via\;-, daloril;,( plltcnlialului sail crcscut de scnsibilizurc. In uccstc cllnditii xc ponte recllrgc la suhsliluenti de laple ohi~nuiti prin hidroliza cnzimutica a cazcinei cu adaos corcspunzai.» de ulci de porumh, glucide (din zaharoz;j + tapioca) virum inc ~i m incrulc. Al'L'~li xuhxt itucnt] sunl rerrezenlaii de Nutr.unigcn ~i Prcgustimil. Ei xunt l'<InsiLiera(i a li cci mai hirlla!ergi/iln\i inlocuitori de laptc de vaca. In alara prclungir ii al imcntat ici Ia S:1I1~;IU rccurucrii la di\,LT~i subxt itucnt: :11 laptclu i de vaca, rcduccrcn riscului de aparitici a aicrgil'i .rlimcntarc 1:1copiij xusccptihil] implicn inl;lrzierea introduccrii altor pr.uluxc ;.iimenlarc in hr.in irc.: acestora (se limite;):r;1 astt'cl pllsihililatea t'!1I11actului ;ilcrgcnil·). Ell'''c rcc"I1l;lIlti;1 iI ri adminislrate dur;1 v:'lrsla de () luni. Se utilizeaz;i produsek eire S:I dctin;1 un pOlential akrgizanl I(lar~e sc:!zut ~i carl' s:i asi,l!ure loloLial:-1 II nUlritic c()resrlln:r:l1Ilare cllrillilui. Inlre () ~i 12 luni se adaug;I, lrepta!, in duze mici. orL'Z, fructt: nccilrice §i ve,l!clak. F:-lina de gr:"111§i carne:1 se adminislreaz;-I dup:! v:'lrsla de: l) luni. Laptele se :Iliaug;-I dup:i v;lrsla de I an iar ro~iile dUI':1 I,:; ani. in acc;lst;-1 perillada sc intrlltilic cilriccie, diverse legullle ~i I'orumhul. Qui se adminislreaz;-I dup;1 v;irsl:1 de:2 ilni iar :illincic ~i pe§lck dupii 3 ani, Pr()lilaxiil primilr;-I a alcrgiilor alimenlare impliei de ilsemellea 101 pcrs()allcic susccplihilc cvilarea pc dlt posihil a alimentcIllr pUlernil' aicrL!izalllc. Pcntru 1;)1';( no;(strrl aceslea sunl rel'rczentate de: (llI;i, f;,in;1 de ,l!r;,u, ci(',c( >lal;l, 11LIci. I'e~tc, trude de padure, porumh, carne dc I'(lrc, citrin:, carne de 1!;-lin;l, lel!umc!e, hr:inzeluriic, ro;:iiic, hLTea, vinul ~i carlorii, Se VOl' consul1l;) I';:"dusc dill gam;( celllrsiah ;Jicrgizallll': carne de mid, iepure, orez, morcm:i, ruharh;l, I'iersici.l·aisc, lIlar_!!arin;-) Tlllll(lr S:IU VilaLJlIeL ulei de mr,sline, ap;' dc izv"r imhuleliat;l, silon, z;)il:lr, sarlO de Mcntilln;lI11 c;1 in privint:) "piniil(lr privind componenl,a ,l!nlpuilli
S()

produselor putcrnic sau slab alcrgizanll: exist;l inca divcrgcntc intrc divers: autori Se arc de ascrnenca in vcdcrc cvitatca alirncntutici monotone, schimbarca hruscil a dietci, consurnul crcscut §i in mod rcpctat din anumitc ulirncntc. lirnitarc.i adminislrarii de alimcntc cu grcutatc molccul.rrri mica ~i a cclor hO,l!ale in histamina, Profllaxia secundara a alcrgiilor alimcnt.uc urmarcstc impicdicarca rcarari(ici accstora. Masurilc dietotcrapicc se idcntiricfl in marc park cu cclc descrisc In cadrul condu itci practice. Sc urmareste in prirnul rand cxcludcrea alimcntclor a Icr,l!iz;1Il tc. Dac;'llolLl~i accstca nu au putut Ii idcntilicatc in totalit.uc. sc pllalc rccuruc la eliminarca prnduselor \iniind cont de spccil'icitatca rclativa a alcrgenilor pcntru dcclnnsure» .mumitor manifcstari alcrgicc. Astlcl , pcntru alergiilc din cavit.uca hucil;'J se pare en eel mai alcrgizant cste porumbul. Pcntru migrenclc alcrgicc cdc mui Irccvcntc nlirncnte asociatc accstor manilcstari sunt nucilc, cioc.ilata, l.iptclc. f;linil d.: gr:iu, hranzcturilc Icrmcntatc, berea, pestcle, porumbul, citr icclc, oualc etc, Pcntru urticarie ar fi incrirninate ciocoluta , oua!c, laptclc, racii, nucilc, carnca de porc, Iaina de grilu, pcstcle .rosiilc, vcgctule lc crude etc. Pcntru sindrornul de tcnsiunc"hoscala mai Irccvcnt sunt usociatc urrnntoarclc alimcntc: lnptc!c, lain:l de !!r:JlI, cond imcn tclc, ou:i lc, ciocolata, cola etc. in alura r cg imurilor de cxcludcrc, cc lc rol:llllrii prin d im in u arcu scnsibil izari i la <lntigcncie al imcntarc prcvin aparilia mun ilc st.uilor aicr,l!ilT xa u eel putin lc diminun intcnsitatcu. Excludcrca ulimcutar.: IlU trchuic S;I duca la consurnul Lie mcniuri monotone care constitu ic Iii r[lIldul lor Iactori sensibi Ii1'.:111 ti pen tru orga n ism. in cazul nlcrgici la laptclc de vaca, xc incearl·rt alimcnt.rrca ru laptc rnatcrn, lapte de capra, lnptc de soia sau hidrolizaic de cilzein:! (ex. Nutr.uniucn. Prcgcstimil). Prcparurcn tcrmica cstc uncori sulil'il'nlrt pcntru indcparturc» scnsibilizari: Iii uncle alimcntc. Astlc], dac;1 scnsib iliv.uc« era dal;1 lIL- prole inc tcrmoluhilc, Iicrhcrea adccvnta a uccstora ducc 1:1 dislrllgcrea anligenicilrttii protcinclor respective. LI I'd sprc cxcmplu, aicr,l!ilarea Iii III "rctlv II I nud disp:lrc sall se reducc consiLierahil dup{) prcg;11ireil sa tlTll1ic:-1. Uncuri, simpla .sl!lcare in c()nliiiii specilil'l' dislrll,l!l' ;lIllige:nicitalea unor prod usc aliml'ntarc. In cazul merelllL acest lucru ;,l' in 1:'I1111;-1prin mentincrea p IruL'lcl(lr 1:1+ 4"C limr lic..jS dl' me. Reilminlilll l';-Isl'nsihiliz;(rca eX:lgcral;1 poale Ii dalorat;, unl'!)ri aparitici unm i1ntigeni in limpul pre,l!;llirii lahorioase a prl'j)aralel()L Din accsll' cIIllsiderenle, pcnlrll prl'\cllirc:1 rCilp;)ritlci m:lllilcsl;-lrilor ;iler,l!ice meniurile lrchuie S;I lic preg;'llilc l·;'11 m;)i simplll ~i l';lllllili apelis;lI11l',
FAW\1ACOTEI<AI'IA ~I FITOTEI<i\I'I.<\ ·<\NTlALEI«;W"\

Accstc Il1lld;Jiil;-lli de lralamenl cOlllpleteilz;1 ekL'leic tiiL'tlltcr;q)ici. In I'rill1ul l'al se recurge, lie la elz 1<1 CiIZ, la LTolllIIglicat lie ""diu. prcdnislIll -;;i ilnlihi,,lilminice: Illralidina (ciarilinc), aslemizlliul (ilisman;Ji), cclirizin;) (zynll'c), lerIClladina (lcldanul) ell'.
:-i]

Ca produsc Iitotcrapicc se rccurgc ccl rnai adcscu la trci t"ril~i plllati (int"uzie dintr-o lingllrit<1 de planl;1 uscali'i 101 can;, cu ap;l: 2-.1 can i pc zi uv.ind rczultatc 0 hunc in urticaric); la Ilorilc de coada §oril'elului (infuzic dintr-o linuura lu 0 cana cu apa: xc consunui 2-3 cani pe zi), 1;1 trci Irati P;-Ilati (5(1 g) + Ilori de coudn ~oricclului (]() g) + Ilori de leviintici (5 g)+ talpa g[I~ll:i (2(1 g) + r;ld;kina de hrusturc (15 g). Din amcstecul mcntionat sc i;1Illingur;1 peste care sc toarnii 0 can;i ell ap;1 ("iartn. Sc consumn 2-3 cani pe zi limp de 11 luna. Se ma i ponte recurge la c:1lln:1 alh;l, prcpar.ua l'a intuz ic din douii lingur! d . lructc zdrobitc la SOO ml apa citlcotJlii. Vasul sc las:1 acopcrit timp de 3(1 de nunu.c. Sc bca fractional In cursul unci vile. IZl11a. lolosit;1 ca in luzic (0 lingllrit;1 de lrunvc la 2()() ml ap;'l) dill can: xc beau trci c;lni pc vi, Lt;1 rczult.nc hunc In ;ilergiilc alimcnrarc.

2. CARCINOGENEZA DE ALIMENTARA.

ORIGINE

Maladia Acesiiu
60-t)( )'!r).

cunccrousii

sc constitute

suh aqiulleil

cndogcni (v;lrslli. SeX, Iactori genctici, holi prccxistcntc

din urmn sunl In rclatjc de callz;ililale

comhinal;i a diversi lactori ctc.) ~i Iactori de mediu. ell carcinogeneza III PTllrlll'tie de

Dintrc loti lactorii de mediu.alimelliatia pare a uvea 1111 TOI holi'irfllllr III aparitia ~i cvolujia turnorilor maligne. Sc eslillleaz;1 C;'Ipeste 5()% din cazurile de cancer la Icmci ~i () trcirnc 101 hiirhati S-iIT d.uora Iactorilor nutritionuli. lmportunta alimcnlntiui in carcinogenez;i cstc subliniata de cantitatca aprcciahil mai marc a Iactor ilor carcinogen i vch iculati pc calc cntcra I.-Icomparat iv ell cantitatca introdusa in organisl11 pc cclclaltc cai de patrundcrc a suhsiamclor curcinogcnc (pick ~i plnm.mi). Raportul clintrc cantiuuca de carcinogcni intrrulusi In organism cu alimcntelc ~i cantitatca piitruns;J prin pWl11;lf1i ~i rcspcctiv pick estc de I ()()() ()()()/ lOOO!1. Curactcristic pcntru produscle alimcnturc cstc Iaptul C;I acestca sunt C1111surn.uc pe parcursul intrcui i victi, cxpunund aslrel orgallisll1ul contactulu i indclungar cu suhstantc cnnccrigcn«. Accstcn, ingenue chiar ~i In doze mici, pot dcvcni nocivc intrucfi! aqiunea canccriucnn sc cumulcavn, clcciul malign puuind sri ap;(r;1 duprl () pcri();(d;-I de mai mlilli ani. Rolul alilllentatici In aparilia canccru lui S-il cvidcntiat initial Ia aborigcnii dill Australia care, prin trcccrca la alimenlatia specificii uusuulicnilor, au atins un nivcl ;iI canccrului gastric identic cu eel al popllla\iei al L'iirlli rcgim 1- all adopt.u. De ascmcnca, nbxcrvatiilc f;icule pe emigranlii din Japoniu ~i Polonia stahilili in S.U .A. ~i Canada, aral;, cii ace~lia ating proccntc ale canccrului intestinului subtire, intcst inul gros ~i pancrcasulu i asellliiniiloare cu cclc ale populatici liiri i gazdii. Tipul de alimcnt.nie inllucntcazn rclativ specific apari\ia anumitor forme de cancer. Astle]. in Japon ia prcdomi n;i canccrul gnstric ~i esofagian <'::1 urrn.rre a consumulu i In cantitatc marc a pcstclui prajit. La pllpulatia japonez;i cl11igrali'i In S.U.A., ca urrnnrc a sch imharii ohicciurilor alimcntarc (supraconsum de carne ~i gr;lsil11i coucomitcnt cu rcduccrca aportulu i de vcgctalc), sc cllnsl<lttt () crcstcrc a incidcntci cunccrului colonului. Accstu sc inl;1lne§lc din cc In c c mai Irccvcnt de Iii 0 genera\iL' la alia. astrel Inc:11 la generatia a trcia de japunczi, utingc nivclul existent la pOj1l1la\ia alllllhlon;, din S.U.A. S-a l'Ililstalal C;I grllprlriic ctnicc care all introdus rcstrictii privind consumul de prudusc de orig inc unirnala ~i au prderint:i pcntru alirncntclc vegctalc au un proccnt mai red us al Irccvcnici canccrului (ex. gruparea rnormonilor din Utah are () incidcnut mai mil';i a canccrului colonic §i gastric dccat rcstul pllpulaliei din S.U.A.). 10

Ccrcctari clcctuatc pc 227 boinavc de cancer !aringian ~i I US Iernci s;'II1;1toasc au dcrnonstrut l':1 aportul de (rude si lcuumc cxcrcita un [!rad de pmtcqic unticnnccr igcn. La un consurn rncdiu ~k ~lIctc, mnrbiditatca ~cla!i\';1 cstc de 0,65 iar la un cousum ridicat cstc de 0,52, Riscul de imbolnavirc a lost de axcmcnca mai rcdus in c.izu l unui consurn ma i ridicat de paine ~i ccrealc. Un studiu rilcut in Grcciu privind c.ruvclc canccrului colonorccurl lu dou;1 spil;ile din Alena pc I (I() de holnavi cu c.uiccr conlirmat his!(llogic :1 ;lr;1!;I! cI pacicnlii consumau putinc legume, dar mu ll.i carne de o.uc ~i viui. Un sludiu !:kul ill Juponia limp de 20 de ani pc 122 OW) de persll:lne in V;IIS1;, de peste 40 de ani ;1:lr;11:1!d cci care consumuu alcool ~i carne in cantitatc crcxcut.i avcnu de 20ri rnui ridical:l incident» canccrului compar.u iv cu pcrso.mclc n c;iror nutriiic sc nke;1 prcdominnnt cu legume, La pcrxoanc!c conxumatoarc de carne si :licool, dar care includcau in rncniul lor zilnic (I cantit.uc aprcciahil;1 de legumc', c.mccrul a (;lcul mai put inc victimc dcclt la pcrso.mc!c din a drill' ;ililllenl:l\il' lipsc.ru /ar' zav.uuri!c. Ohservatia conform c;'irei;1 In Virile in curs de dczvolt.irc unde m;ljllrilalca popllla\iei sc hrancstc cu a limcntc pe h:lz:l de Iegumc ~i ccrcalc , cu !oark pu\in;1 carne ~i gr;1simi iar incidcnta cancerului e,~tl' de J(I mi m.ri mica dc61t in S,U,A" alTellluc;IZ;1 import;Jllt;1 LIL'lorilor alimcnlari in inllucnturca riscului c.ucinoucn. De mcniion.u ",1 ace~tia sun: implicat: indcoscb i in ear~inllgellez_;1 digcsliv;I,L

categoric mai rcslrfms[) de carcinogen: nu ncccsita activate sau fnrmc;r/;I spontan, pe calc nccnzimatica, produ~i de dcsc(lmpuncrc readivi,

mclaholic;-I cxtrern de

Nel'csilalea aeliv:Irii metaholin: cxplic;1 spccll'icitatca de lesul a unor carCin(lgcni, cure p;lrc S;I fie in icgnlurfl cu loc.rl ivarcu sislcll1ci()r en/imalice de al'livarc ;1 prcca rei Il(l!,!en i IIlL Morncntu I cscn \Ia I a I l'arl'lIj()gell~z.c I ch im ICC cs~c mtcract iun ca l~arcinll!!enului activ.n cu :Il'i/ii nuclciri ~i protcinulc implicate' 111 rcplical~ca l'clular:i pc ~'arc asucl (I pcrturha. Potcntialul rC;lctal,l\ilor l'ictro(ilici de :1 induce nCllpl:r/i:1 cxtc cllnditionat de scdiul Iorman: mctabolitilor. stahillrc;1 lor, pllsihililatea de a l'IlntaL'ia ~i de a rcaqion;1 cu tinkic cc lu ln rc. Principala linl:l a l11ulal!enilnr chimici csll' ADN-ul. Modilic.rrca sccvcnici hazelllr acidului nucleic dcter;nin;1 apari\ia unci cclu!c cu continur intormationa! modificat carl' nil m:11 rilspunde atin'v:lt la mccnnixmclc carl' e(lntrolea/;1 rL'pli~';lre;1 cl'lular:lllllrmal:l, Aparil,ia I11UI;I\ici p(lalL' Ii cumpcns.un prrn micrvcnu« sistcmclor cnzun.rucc de rcp;lrarc a ADN-ului_ Lipsa de Ilpcrativilale ;1 .iccsrora IIldus;1 de .mumuc subst.uuc cunccnucnc conxtitu ic un moment nilic in l'arcilwgcncz;I, Ch iar ~i in accsrc l~Olldi\ii, p~lll"l'slil pllalc Ii rr;II1;lt prin intcrvcnlia unor mcc.rnisruc imun1l1(ll!icl' de in.rcriv.rrv. Dat':i tcnomcnclc rcprcsive xc dnvcdcsc inclicicntc. cclula illl'~'PC S;I Sl' Jllullipliel'lll'l'ontrolat intrfiml inu-o laz;1 de dl'zvollarc ircvcrxihili].
ADITIVII AUMENTARI

CAORUL ETIOPATOGENIC ~f LEZIONAL

Carcillo_l!cncza de originc alimelltar;1 arc hIe ;11;11pc calc direct;1 sub ;Iqiullea 1I110r suhstanle chimicc cx istcntc in uiimcntc, dlt ~i pc calc indircl'ln prin Iucilitarca formnrii in organism de suhst;ln\c Carl'illogcllc, Accst uliim ;ISPCct cstc corcl.u cu cxccsclc ~i dcficitcl« nutrrtionulc.

Sunt xuhxt.mt c chimicv ;ld;llIgatc prllduselllr ulimcntarc cu scopul de ;1 lc ill1hun;11:'J1,i x.ru ';ICllliIlC \'alo;lrc:1 nu trit iv.i (c x. .mt iscpticc. C(lnSLT\';lllti, antioxidalll,i), de ;1 Ie Jlllldifil'a illsu~irile Ilrg;lIJ(licptilT ~i :1 lc nc~le ealilalca (ex. artl!llali/;Inle), dt' ;1 lc I:ICC m.ri .ur.rctivc pelltrll cllnsum;llllri (ex: colm;J11ti) S;IU pelltJ'U;1 .uucliora dc"I;I~ur;lrc:1 pr(ll'CscI1q- tciJllI>lllgicc (ex, l'J11l1bhlll:ln\I)in prevent Sl' eSlil11l':I/;1 d sunt rll",siti pestc :> (ltH) de adirivi alimcntari.

COllsull1ullllr

SUhSl;J11\ck chilllin' I'rt'zcnlc in .i limcntc ~i impli"'lk diredr ill prClL'csul de earl'inllgcnl'/;1 xunt rcprL'Zl'lltalL' dt' aditivii .rlimcnt.ui rclllllr;lllli, ;lrlllllaliz;lJ1li clc.), coniamin.mtii alimcnturi (pcxtuidc. ilbl'clicidL', cl"rllr;I'dL' \ inil ell'.;, suhstantck POlu:lllte I'ro\cllite din Illl'dill (in ~1lL'eial hidr'll-;Irhuriic ar(lmaticL' polil'iL'lil'l') ~i sllhslankk l'areill(II!CJle l'xistClltl' ill Ill"d II;Jlur:Ji ill :Jiiml'lllc ill cadrulultiml'i"r d(IU;ll:;lll',!!"rii dc ~lIhst;IIl\C, de l';lrl' ;Ip:lr\ill ill cg;d;1 m;lslIr;i, .~Ullt inciusc nitro/alllinl'lc, l'''llsidcr;lll' a Ii eL'lllldi 111'IIT ,l!rlll' tiL' :Igcll\i l"lrl'ill",l!cni. Carcillll,l!cnii dlimil·j sunt slIh"tall(e L"ll " 1":lrk m;lrc variet:lll'SlrUl'lur:Ji;-L Singuflll clcmenl COJ11un csle e;lr;lctl'rlil putcmil' clel'lrolil imprim;li de ;It"mii ddicilari in cil'ctrolli, pc care il Cl1lltiJl IlhllcuJiclc carcin"gclll'_ Elc l"rlllea/;1 Icg;iluri l'( )valcnlc 01 J11{ IICUI klc {,int;1 ill tr;lcl'lul;lre (;Il'i/i 1l1lciL:il'i ~i 1'1'< llL'lnl') l-:IIT conlin sedii nUl'icnrilil'e hll,!!ate in l'IcCtJ'(llli_ Maj()ritalc;1 carl'ill(),l!l'llil"r l'ililllil'i SlIllt ineap:lhili '0;1 ini\il'Zc Ill'''pl;IZi;1 in lorma lor initialri, liind dl' lapt I'rcl'ann:rigeni. ACliv:lrc;1 1,,1' mctaholic;1 (lllcdi,ll;1 dc sislcmul ()xidativ J11iLTozllm;iI eu rUIll'lic Inixl;i, dill ric;11 si allL' ilr!l;llll') delcrmin;1 apari\ia carl'illo_l!CIlUlui l'ledr<'lil~ "

pe cap de locuitor xiru.uulu-:«, .muul la 2,h kg. aSllpr:t cfccrului C:llllTrigell a divcr~illlr .ulitivi a Illst dedall~;ll;1 in J ')32 cand S-:lU IlllS ill evident;i clcrtclc maligniz.mtc ale "g;ilhcnului de unt" Iolosi: in dilcritc l;lri pClltrlll'<ll"raITa untului ~i 111:lrg;lrinei, Pcntru :1L'cla~i motiv, de-a lungul .milor au rllsl sell:::i dill 1I/ ~i ;iI\i elllllr;lI1\i (ex. Sud;JI1 IV, .rurumin.r,
Atcntionurca

Fast urccn

FCF, crisoidina, rml:lmina, r(l~lIl de anidin;1 etc.)_ LProhkma utilizarii am;lr;lnllillli,l'l'lm:li intrL"l)uill\al u>lnr;lnl

alimental',

csll'

conirovl'J'sal:1 incI, Ccrecl;-JlIIJ'ii ru~i all t'Illbl:ilal I'rocn\;1 1llll1llrillll- 1;127'/' din soholanii c;'irora Ii :0;';1 adll1inislral amaralll ~uh !orm;i dl'I':I~t;1 ~()'/; - Illvl'Slig:al,iilc ~fectualc ill S_U_A, nu ;IU evidell\ial eicck l'alKl'rigelle alllllt'i e;IIHI s-:t ulili/at amaranlul purilical. Sc pare e;i in :lecsll':I/, ;lel,iune:1 e;JJ1n;rig:L'1l:1 l'stc l':lu/.alii dc impllrit;lti.

o prohlemii sI'Cl'i;iI:l "pre/.illt;1 '1Ilti'ocl'tiel'lL' utili/:ltc 111 illdustria :Jiimcntar;I, Dictilpirl1l'arhonatlll l(llo~it drcpt UlIlscrvallt 1'L'lIlru sucuriic dc lrudc, vin ~i herc :1 prc/cnlat dcctc l11ut;lgelll' 1i C:I urmarc 'I losl intcr/is, La un pH cuprins intrc 4 §i lJ_ aCCSlll rC:lc~i()llc;I/;ll'u ;lIlll)lli:H.:lIl f()fll1:"lnd urcl;11l care SL' comhina eU eOl11pll~ij aiciJ i Iici, rc/ull;llld I'rl ldu~i l'ulL"r1lie mut;lgl'n i,

Pcntru marirca rundamcntului in carne, in uncle \rlri sc adminislreazrl animalclor horrnuni eSlf())!eni care se re)!rlsesc apoi in carnca de C(IOSUI11. Dictilstilhcstrolul. estrogen folosil in mod curcnt in loolehnia VII'ilor industrializatc, csic suspccta: de a cxcrcita clcctc cunccriucnc. Tin;1I1d cont de riscul de_l!cnl'frlrii m.iliunc prin utilizarc« de .uiitivi , oricnturca pc plan internutionul cstc Cil rOlllsire;1 lor s;i zilnicc admisihilc.
SL"

Tuhellil I
Micotuxine
l'U

etect c:anC:l"ril-:l"n (e xemple) Tipul de leziune hepatoame, sarcoame

Micotoxine Aflatoxina B1

Specii de fungi

Organnul tina ficat, rihichi, trahee, tesut subcutanat ficat, rirnchi, stomac, tesut subcutanat treat, tesut subcutanat

Ltci pe principiul in lunqie

suilstan\cior de rcvultatcl«

! Aspergillus flavus
. Aspergillus parasmcus

.ulm isc ill

oh\inUIl'

urrna

unor

cxurncuc

l()xicoltJ_l!.icc cxistcntc.

sc

xtnhilcsc

dozclc

Aflatoxina G1

CONTAMINANTII
Sunt suhstan\L' chimicc sunt ad:-llIgatL' inlen\ionat proprict;lti

ALIMENTARI
Sterigmatocistina

Aspergillus parasiticus Aspergillus versicolor, nidulans, Bipolaris Sp, Penicillium islandicurn Specii Aspergillus Penicillium expansum Penicillium urticae Bisochlamys nivea Penicillium I rugulosum

hepatoame, sarcoame hepatoame, sarcoame

f()arte variate ca structur;i ~i pr<)vcnien\:i, carl' nu produsclor ulimcntarc. 0 parte dintrc :lce~ti;1 dovcdcxr

canccrigcnc

(ex. vi nil

clorura de vinil, pcsticidclc,

l'slc utili/atrl de vinil industrial sunt Iulositc ~i carne.

micotuxinclc

ctc.).
I a pcntru Luteoskirina Ciclochlorotina Patulina

C lor u r a de
umhu lurca policlorllrii

in Iabricarca in pr occsul

masclor plastin:
de Llhricare

din IlJ4(l. Foli ilc de policlorllr:1 un or sorturi de vinil in m.ucriulul

in industria alimcnlarii

de hrtlllz.eturi plaslic

ficat ficat ficat

hepatoame hepatoame hepatoame

rcvultnt rrim;inl' () .mumim cant it.uc de ~l1llIHlmer. Accsta poalL" insnmigr.: din pclicul« de .uuhulnj in produsul ulimcntar. In l'lllldi\iilc in care con\inutul in 111(1I1llI11LT;iI policlorurii dc vinil nu dep:lseslc
c;i riscu l de sunt cIlntalllinilre a produsclor :lp;lr alimcntar« 'e~te ~i nu sc contraindic;-I norrnclc i admi:-c ulili/an:a

2(1 ppm sc considerrl neglijahil tclor. Daca Pc s til'

I I
I
Rugulosina I

.icuxtu i material

1;1;Imh;ilarca

aluncn-

t esut subcutanat,
neat

dcp;-I~iIL' l'llllsidLTahil

;lllglosarco;lI11c pot li ingL'ratc CI

sarcoame cutanate hepatoame

I
II

hcpatice ~i allc tumori

hcpnto-biliurc. j1L' sC;lr;i 1;lrg:i in ;lgricliltur;1 din culturilc ~i scxuulc. tiour.rcilu vcgcl;de. Dintrc l

l'

I c. intrchuintan:
cclulclor

rcvidur:
mutuucn
ccrtc

1Illat;1 ell aluucntcle la nivclul canl'lTigL'ne hidrazid;1 pradil'a

provcnitc
xoruuticc

Ek au un p(IIL'n\ial dovcdiic irlor. Ele cu 1-ilmino.ru i"(ISI Ccutrulu

HIDROCARBURILE
Sunt structuri

POLlCICLICE AROMATICE

pl'slic'i,kk
mciux

del'le

l11enlion;'II11: 2-acclilmclilliurcll. tiourcca. De ascrncnc.r, conloru:

1.2.4-tria/1l1. SC(laSL' dill Illlcrna\i(lIlal l'llnsidcr;1 l'ii insccticidc laptlll reprcl.int;-1

maleicri. agril'()I;-1.

li'l;llTlaTllin;1. d;ltcl()r

ardcrcn

incol11pld;i

nntracen icc. Icnantrcnicc sau colantrcnicc carl' iau nasterc din a cornbustihililor soli/i xau lichizi. Elc i111 () purvrc clnccrigcnil

pcntru
lind.mul
I'a

Ccrl'l't:'II'i

pcntru cancer cxist;i slIiicicptL' d()\'czi pcutru ;1 lii m! un COl11pllSc;lI1cL'rigL'n. in prevent, dc,~i sc L'slimc;lz;1
au ;IL'I,illne nllltal.!en;-1 sl;lh;-lllIlusi.lin;ind in [cxutu] j1()tcn\ial pentru tlrg;lI1isl11l1lul11;ln coni d;ll';j de ;ldij1~IS ~i Sl' I11ctah'(lli~e;lz;i lent. L'Ie ;iling

lc lIrganocillrllratc SL' slt)chL'az;] c.mccriucn lin peril'ol

prop"rli"n;ila cu numarul de nuclcc condensate ~i I adicali mct il. Accstc sllhstanlc au rost idcnti licatc in numcroasc produsc nlimcntarc (carne utum.un sau rript:1. p:linc, legumc. Iructc, l1largarinfi, ulciuri vcuctalc , ca lcu, hrtuturi ulcoolicc). Conccrur.u iilc cell' ma i rn.ui au Ioxt g:lsilc in produsclc .rfum.uc, in lens rr;ijite

(culca.

iulocuitori
Studii

de cilL'a) ,;i in general

de

in alimcntelc

care :IU xulcrit

trauuncntc
cca ma i lor mu lt.i

C:-Iaccstca

term icc 111 a i mari murcmonnlit.uc ;ilel'lca/;1

y;"c.
clcctuutc in 1s1;1I111:t. ndc sc inrL'gisll'Cilz;i u digcstiv. calc i"olosL'sC in alimenlatia all ;n;lt:!t c;1 imbolnavirilc

epiLiemilllllgil'e

in ;IL"L'stal'llIKL'lltr;l\ii I'recn:nl .i limcntc!c. (vl"Zi lahl'lul I). All.uox hcp.uocclu

anorrnulc.
Uncle dintrc clc se dovcdcsc ;1 ;IVL'a l'l-rll' eic:l'IL' c.mccriucnc ' dcpll/itllc ' in clim.u unu-d incidenl;-I a c.ncinomului

din Europa datllrit;"i cunccrului g_r1l11clcde pllpula(iL'

M i l'(1 t IIX i n L' I c sunt produ~i de I11cl;lhlllism ai i"1I1l.l.!illlrl'e p"tuIlltalllin;1

cu prillritatc

r.nnc ~i pL'~te alum.u. In uncle rcgiuni din lIng;lri:t. prop(lr\i:t c.mccrului gastric :ttingL' :'iWi; din t()t;tilll L';vurilor de imbolnaviri de L·:lnCLT. IA;-I de 3W/r c-II sc inl:t1nL'~IL' in rcstul \;-Irii, In accstc lone. :t1il11ent;j~i;1 cuprindc 0 prop"rliL' mai m.uc lk c.rrnv alul11al;1 in L'ondil,ii l"aSnil"L'. L'U IUIll de conitcrc. Dintrc hidroc.uhurilc pol ici cl icc arolll;lliL'e l'cl mui vcrilicat l';1 potell\ial c.mccriucn cslL' 3-4 bcnvpirunul. EI cstc u t il iv.rt C;I indic.uornl p(llurlrii alimcntclor cu HPA,

inc!« c(1I1Iallline;II;1 urah idclc ,;i porurnbul direl'l;i intrc

~i cald. Exist;-I II corcl.uic

.ni.: 1;111.!;1 tIL-

l.rr "i l'(1I1tal1linilrCa alimcntclor

din A~i;1 ~i Alric»

K7

'll'l~ii ohisnllilL: se ConSlImrl .mual eslillll·.rI;1 C;I In C01lL11\ldelI,nCI .IAJI1~~,1 r 'pr:zinl;1 {) cantiuue infirna 'I" , -i t: 1,I' bcnzl11rcn le.I~.t c I aproxilllaliv O .. n- .:'l Ill),: l~ , "I'lllll'ln care 11irnizcaz;1 (1,1 mg uc , I' unui kc. de C<IP1C,J •• '. , I 'I I cOlllparaliv ell 111ges 1;1 ,', " " nslilui lin risc aprecJa 11 pen ru Ilenzpiren, Urmclc de HPA din ;dlll1enla~le 1111 LO , nr

s.

'"

.: 'I'

carcil!ogenez.-1. , In u ltirnul del'l'IlIU pulere e<lIleerlgena <upc piroliz'lunor ;llllill";ICizi

-ri

'. all losl

"11"-1

(Inpl<llan,

dcsco; e:1 ' E I -vorha de CO pli si l'ezllllra~1 prill 111 1 hcnzpircnu UI. s e· " (I h I' ""!' , . 'I i I' ni ') s.ru 'I unor pn,lelne I! 0 u me,
aCil gll.1I
L," • ,

.",

"ill:

hidrocarhllri

I'0licidicc

aH1malc

ell

Nitrozarninelc se torrncazn din combinarca nilrililor cu .uninelc secundarc, tertinc ~i cuatcrnare. Nilrilii alimcntari provin din Illgr:l~ilminlde chirnice, din Iolosirca apci hngal[J In nitriti §i din adaosu! la prcparatclc de carne §i peste a nitritf lor, in scopul p;lstrarii culorii ulimcntclor. Ei IlU prczinta rcactic cancerigcnn. Aminclc rczulta din proteinc, aminoucixi ~i foslolipiLic. Sc ;1(1I'Cci;IZ;)c:l org.mismul um.rn ingcr:l zilnic prin .ilimcntc pill1;! l:J ](1(1 11l)! amine.
Fortu.rrca cxogcn;i :1 nitrozaminclor poatl: avc:I loc al;it in cursul paslr:irii

(azeina, glulen), " I' .nt .lor h<llT'lll' ill HPA cu akool Mell\ioll;lI11 C;I as<lClere;1 a nne e, ~. _ 'arcilltlgcn i I( II' I,ri n muco.rsa lhg.esllva, , I'cnctrarca l _

favorizeaz;1

ulimcntclor c;Jt ~i in limpul prclucrarii 1m prin dit'crite pruccdcc. contin canlil;iti mari de nilrati, pcntru Iormurca nitroznuunclor
prczL'n~a hucrcr iilor sintcza nitrozuminclor sli depii~easc;1 1 mg!kg cu uctivit.uc In alimente produs,

Daca al imcntclc

cxlc neccsar;1 ~i nilrat-reduClazil'ii, Uncle siudii :lpreci;JZ:i c:i ncccxita prczcn~;1 unor clnlil:lti de nilrili carl'

IN ALIMENTE CARCINOCi[NII PREZENTI NATURA L

COllslilUic
0

grup;1 iarga de suhsl.lI1~e,

"

. N'

vom

rderi

111 cclc

n: urlllea:t:l

tlp:lr la (l parte dintrc at.:c~ti:L, I " 1'1 lin Iructe lr arh<lrdui de piiine Ci(a/.ina esle un aind<lld,vegcla 1"JZ(~I.t, lCYCllht.:eac. lItili:t,atc ca sursn , 'I' ' , II,r sl'cCl1 dill dllli 1.1. . " evea" Cir cinn IS ~I:I 01' " ' ' .. lc si suhlf<ll,ieale, Prin adlvare . 1'1 I' I 'h HI Illunck:t(lIlC IIOpild C" ' " I prillcip:d;1 de III r:I,ll L' cal ( , ' ' I" .: h: 'I' 'icnv din lumcnul Intl:sllna se 'I I "I I'lei- su I, aC~1III l., hcl'I-1!lull'Zlld:tel A" .Ie LI r:lI1dul lui cstc melaho I'I/a I l IC Illclah(l . -. .I .t: I' ' I Ilh:tnXIIllCI'ln(l lCS oJ .1 • , ' l'lihcrca:t;1 a1!I iconu me . ' , • " I I' 'Iroril cu propflclflll canCIl/illlL'ic 11sularc rl':tult:ind un plIlcrnlc a)!cn c Cl. ' l'l'ri1!l'llc, < , " ',I Alcalol/II PII() CrolaLlri'l si Ikli<1lropillm ,,' 'I' lin <'j1l'C'iilc lie: plantc Senecio. " ' I 11 I C I pfovell I,I l " ' , I/Il I, .... ' .. I'll'!' 1(1ICn~i.i1iaicarcinugl'1l0CI sunt CUIl~ldCldl,1 canu: d ,I I '

Sintcza cxogcna a nitroz.uninelor cxtc dl:pcndenl:i LIcdura[;l p:lslr:irii .ilimcntclor (ell duratn este ma i marc cu atill canlilalc;1 nilrnz;lI11incior Iorm.uc crcstc). de Icm pcruturu til: prclucrare terrnicn (tcmpcr.uurilc r idic.nr pCSIL' 1O(I"C inlcnsiric[J Iormarc» nitrozaminclor; Lie aici rei'Ull:'J rixcul carcinogen mui mare pcntru popula\iilL' care consurnn prcp:lralc din c.u nc pr;l_jil;l) ~i tic pH (viIU;1 de Sinlci'il a niuuv.nninclor crcstc cu cohor;Hc;1 pll-ului).

Princip.rlclc

nitroz.uninc

procnll'

in ulimcntc

sunt

nitrozodimctit.muna,
dlTcl:Jlc dc onJinul in pr incipa] LAI conditii a fiorci

nnrozodici il.uuinu, nitrovopipcr idin« :;;i nilro:tnpiroliLl;n;J. ClJllil;llilc sunt udcxca suh l(lmicrograrnc!kg:, dar in multc sillialii ;Jlin,1! vulori xutclor til' microgramc/kg.
Siutcza 1;1 nivclul nivc! akalin. intcstinu], n itrozarninclor chi.rr Ia nivc lu l tuhului digl:sliv de ncutru suh xc dcsl;l~o:lr[i

stornacului uncle mcdiul acid csrc priclnir

dac:1 pH estc apropi.u f1rnL'c,<';1I1 11 itrozurc de

prnccsuilli ;1L't,illnl:a

de nitrozarc.
calati\iC:i

iJ1dll~:-1e :;Iimcnll' I:I (!;lml'IlL d , I' ,,' must'lf prin hiditlli/;Irc sc CJlic(l:tidul sinigrln;' pre/elll!n 1Il.Jn~1 ',' .,' . c _. ,", ' ,', ,t I,' 'dil :I :lVl::I aC~JlInc l':lnCCI Igcn.!. Iransi(lrma In ;ddlJll/(lII(lLl.llld ,l (\l, ." 'lib 't'lll~cl(lI' Jl:lIII rule Jl]lItag.L'Jlc sc Sccsliml':J'/{1 C;I inllucnlu l':llclllllgclld .IS S. 'I I' iii 111'1ridl' 'llTSlllr:l ' cxelTlt[i "C,'Jll'l:n 1:1, •. ',' ' ',', (' Illill(l'Icid 11fCZCJllll:llufa I • 111 " ' m l ' 1'-lculL' CUl'IslL'IIl.l,J . Aslkl SIUlI IIl'XPLTlIlll'1l . C, • , ' .. I' 1(1-1 '11'''1' dcdl: mutaucnc, , , "-1'1 "-I III L'1'1lL'l'IlII:I\11 l C " c unck: alllllL'nIC) au .11.1.1 l. ,", -: _ HI"', 0 c(llllpnrlarc Jl1(1diiic;lri :lh~CIIIl' ills;1 I" COlllTIlII:II,II, de ,111 "I' .: _ ,.,.'" ' c" I ':I:tIil ;lr!.!.IIlIIlCI ~I \.1 Illl J. , ' asclll;Jll:ll(!;IIT SC Illlcgl"lfl.I:t.l ';1 ,II l, I' "I' 1\'I"l'IlC lulusi 111 VIV() 1111 :1Ill:lI ,',, i. " I lVl'dll III vlln, c l'l l 1111 C" . • " , ' ( "Ie I n d, l C~I .1 L( I' "X!1L'rIIl1l:l1lalc ~I , T ".. I 111"'1on I ll' rC'/IIII'IICIl' ~, c " prul'nl:il :Iccll'a~i l'OIlSCL'II1\l', ,11l:llll ': II 1'111'1'I '-.e 'IClll11ul;1 1c1:i1,sc 'r 11hcL'IlI'1 '1\"llll l'lll I . ., • til' 1:ljl11d C;I Ir'IVl'l'~c:r/a 1I~(I . ,... "1'1 l'nrc'l Ulili/area accs, 'I . -"'I'I'S~I11Il'S(lrc:tcC(1I1SUml II .• , , J'l'l'(lJl1:JllLl:-1 IL'mCI (II' 11l,,:JlLlI .I l "', .. ,.,', .. I' 'zullail: pJ'lI1 .. ' ' _' " "'111'1 suhslailiclur l.lllllllgll1l l Ici" :lr pUlc;) II 11Jl1II:1\:1I plll1 pil'" ~ ", ' I." I' ,'rolinlc ,de I,rolcinclor. .. 1'1 . 'I IIri 'Ir(lJl1'llll'C P(I 1l'1l' Ice, I I' • 1'J'(lccsui tic pr:-I_lll'l'( III H,e:11, . " , ' I -r'1 ci l,rOp(lrtia de GIIlCcr ,I Ii) M'li J1lulll 'Iliion C(Ul...l L.· l , u:r;lsiJl1iillr ~I gill'lL C (lr,., ,. I' I' .. r .. e"\c dc peste 5(l'Ir, 11aIlCl'l:;llic p(,ICIl\i:d all'ibuabll:'1 C('IlSlIIllU III l C l.1 L.I ' N1TROZ;\l\IINELE

sail in .inumitc

po.uc

continua

microhicnc nilrat-redlll'l:lzic;1 (E, coli. Strcptocucux ral'catis, Clostridia, B;Il'icroidcs, Bifid( ibacteriu ). Cdc m a i i m p ort a n t c n it r ov a m i n c c lu h o r a i c cndogen SUI1I Nnitruzodimctilamin». N-nilrozll-piralidin:1 ~iN-niIJ'(lZllpipcridill:J. Sintcz.. lor l:slc in r111l:1I tatfl de cIlexisll'nt;1 in tubul digL'sliv a diverselor sllhst:1J1~l: cu rill til' :Jl'l'ciL:rare s.ru llL' i'rilnare :JslIpra n itroz.rri i. Dinuc suhslanl,l'k carl' pnllllIlVca/;1
nilr(lzarL';1 ll1ell~ion;l111a!cootlll, piridllxirl:l (vil'lJllina Pr(lCeslJi es\e Ins:i inhih:11 dc vilamina C. eisll:in[i. vitamina A ~i de unii h idn lxill >Iucllul. pcntrll apariti'l l1lici c(ln:-;ccin\c!llr I'unclul c:lncerigcn;l nilfllZ<lJninei, :lI1lioxidiln~i :i1imelll;lri 13(1), lillci:lIlatii, Insiatii elL'. glut:lli()n, al:Jnin:i, glicin{I, ~i butil-

C;I hUlilhiLir(lxiaJ1isoiul

Prczcnta nilTllzaminLior ~i dezvol[;lrc:1 lin dcci excrcit;ind

in orgallisillul maladiei de suma\ic

uman rcpruinl;iun
Illi prill

fador de rise n:rl chiar in d(l:tl' lhl/dor.

l'I

C<lIlCL'roaSC, ll' sunl nllcivc E cUl1llll:lrca limp sci/lite

Il

;1

:lccshlr:1. CllnlTnl<ltiite de :llac;iI

sl':JLlc

;ILIministr:llc

indclull,l!.al slInl Al'(iunL':I hazicil:l\li

ill limp

nl:Ji 'Iclive dce:il doz,ek l11ari CllllSUIlWlc c:lrcinllgl:nc/ci ell cre~\nca dii'cnilniITllz:1I11in;1

singllr;1 doll:'J, akhil "i ell Icduecrl:a

('sic grup;II'l';1 -NH2 a cilllzinL'i, lan\ului cslc L'lr:l Crel't eanecrigcJl

AsLlcl

cc

n ilnv( lmcti Ian isin'l este plllL'rn ic canccrigL'n;!,

Degennarea

maliuna
e

sub ac~iunea nilro'lalllinelllr

arc loe indcoscb] .. la

nivelul 1~lhului digeSliv • Studii epiliemiolo)!in: [;kule 1;1 )!rupek de popula\JI Cl~ lin aport marc de nilra~i (sub actilln(;a nilral-redllCla'lidl;1 bactcriilor sc Iranslorm;1 In nitriti) au ar:llal
0

prnduc e xpcr i m cntul sar co arnc la Itlclil injl"clrlrii: a ci du l lil\)colic ~J iaurodcvoxicolic polell\l:azf! cl'cctul c.mccriucn nl unor nitroz.uninc; arllmali'l;lrC;1 complcia a nuclcului acizilor hiliari rcalizca'lf! un mct.rholit CarCill\lgclI ill a drui structura

cre~lere in r;lI1dul al'eslora a c.m cct ulu i cSlllagian,

gaslril",

colonic ~i hcputic (vczi tahclul

2).
n'~iulli,

microhianri

inlr;1 nuclcu l ciclopcntnnofcnuntrcuic (grllpul Closlridia inleslinalii posedfl activitatc nucleardeiJidrogena'lic:l

din

nora

produc.ind

T£lhdlll.2

aromatizarca
Efcctul
de undc

complcta a nuclcului stcrolic).

canccrigcn

al acizilor
la cote

hiliari

T1l\ldific<lti se cxcrcira lc cu .iportu l lipidic

la n ivcl intestinal i"ccalc

l\'lm-Ialitatt'li

pr'iu cancer ~a,t.-il" in diverxe in fUllqit' cit' apol-tul cit' uitru]]

sunl excrclati

propor[iona

prin mntcriilc

(vczi tabclulv). Tahdul3

--l1

-.--------101 control aport crescut b~~!!!;ail

Mortalitatea la 100 000 de IOCUltofipe an

~a~_L--=+--__
65-74 ~J5 20,2 22,2 29,2 49 35-44 2.3 25 CARCINO(iENI ill

£.e..;m e::_I .;
65-74 8,9 15,2

H.t'la!ia dintre nl(ia Iipidkii alimentura

tt-l"al;, in al"izii "iliad Aport lipidic gizi 100 - 200 60 - 70
<

~i l"OIll"t'lltmlia

35-44 0.3 0,8

45-64 5,3 5.3

45-64 8,9 15.2

75 21,7 42 Concentratia tecata de aciz: bilian mg/g matsri, fecale uscate 6 3,5 1.8 de aci'li hi Iiari nrc ")l' o crc ..:-:lcrc:J cxcretici ~i Illcl;iI,oli(ii s;li h.rctcricni lc, crc~ll"l"ea d acc~lia din llflll;! sunt mai scnsihili unci dil·te convcn.nioua

30
al;ll coicslcrolulc;11

AL TI Sunt gluL'idclor reprelcnla\i cu aminoncizii

FACTORI

COnCI)111 i tent L'Ucrcxlcrca cxcrctici

de anumi(i

pl"l)du~1 rl"'lllll:lti

""?" prclllLT;1r~i Icrmi.cl'.:1

steroid icc ncutrc care inlcresca'l:i

(coprostanolul

~i coprost.monul). Axllc].

Sc parr

alilllenlel()(" (ex. pcroxivii

lipidici , CtIT1lPll~IIIO Me ~I lOX renill.I\1 dlllUHllhlll,IICd

~i ,[C;lsil,iin carncu Iripl;-I cu.).

corcia(i cu carcinogcncz«.

in cOlllli\iilc

(-AH(-INO(a:NEZA C<lrCinO[!elleZa de orit!ine 1;-lr;1(';1 laL"ln~ii nutririvi in[!c;.lia rulicata miLTllilUlrien\i avi/:l\i

INllIIUTr,\ indirect lucru sc pnl1

clllllrcclal se l'lIrclt'iI'I;1 cu cluuinnrc« mai putin de )rj,. din slerlli'lii ncutri kcali suh 10rl11;-1e l"Ideslcrol ;:i 1)L'slel)()r;, sub i"llrll1;1de mctahod li\i. Prin c<llllrasl Ia vcuct.rr icn] r iscu l l·;IITill<l,!.!CIl ("sle sGlnil intrucat m.ri mull de 3(1:1r dill ncs.uur.uc stcrol

riscului canccrului

ii ncuui !cedi sunt climin.ui

mcnrion.uc ast!cl
;'L"

sui> l"rl1l;1 de cllleslel"l)l. C;-Icx ccsul

:dirncIlI;lr;1 p<l:llc ri illdlls~ uncori ill mod s;1 :lii>;1 prlll)lil"l;-I\i mU{;lgelle. Accst

In ai;Ir;1 aspcclclor

pare

ulimcnt.u

de gr;-Isillli

LIulT 101 iniJihaiTa riLiic:11 de

r;ispunsului

lillll"()cilar llIalign:i.

l"a«1 LIc .muucn ii cclulclor dczvolturcn nnrci

reali'leaz;1 ccl mui .ulcsca prin cre~lcreil cIlnslllliuluidc

.l!r:l~11ll1~I prnlelne,

mut.mt«

favllri'l;lIldll-1c

prolilcrarca

de aiel H II, prin scrldere;! apl irtulu i de I ihrc a111I1':l1lareI a d Iver~d, H ~ (vitam inn C. A_ E, S2. Bh, ilcid p;lIllllkI1IC. her. iod).

Aportul lllicl"Ilhil'ne

gr;lsimi

stillllilea'l{1

de uxcmcncu

Sc pare c:l in re_!.!illniic l"ll risc crcscut pcnlrll c.mccr colonic r.rportul din Ire hadni ilc :lIlaen )hc ~i cell' aerobe L'sle Ill:-tril (vcz: tahclul 4). Mai mull. s-a l"llnslalal C;-I unt sclel'lille nnumitc iulpini din gruplll Clustridi i s
~i anumc Closlridiilc par;lj,utrii"iclIlll C;lrl' sunt xc produce dot:lll' cu aclivilall' cOlllplel;i nucleara acizilm dehidro,[!Clla'lil·;1. Sub a("[,iunea lor arol1lalizarca

.uurcrobc.

CRE~TEREA

APORTllLUI

DE (il~Aslrvll

F;IVllI"i'lc:l'l;1 apari l,ia h,,1ii ma IignL' pri n slilllul;II"l::I prlld uccr i i de prc~'urs"rI l-arcinllgl:ni, prin IllllLlifie;IITa llorci Illicrllbiellc inlcslillak ~I. a aCllv~l.ilyl .. ~·.I lllel;i1,"diee, prin sciJilllh;lrik indu-e In pn>ldul hlllllllHl;Ii ':~ IllIIl LlC~Il:~C'.' disponihiliLJl,ii de pcrux iz.i mUla_l!eni 1"l''Iulta\i in urma prclucr.ui: ~I depozililill [!r;lsilllilllr nlimcut.rrc. , ConslIlllul ridicill de lipide Ace~li:l sc insIlI.c-:1L"ell" lTL'':I L"l"C; I au polcn\i;1i orl'il11lgl'IL (";il ~i ~ILT"i/ii .. prlldUC\Il"1 de l:q11 slIsl,llllll .. ill'I/I tIL.~I

rezull;1I1d pr<llhl.~i cu :ll'\iulle carcillll_l!l'n;1 1''"' ,h:lI;I. Alilllellla~i;1 ho!,!at;1ill g:r;lsimi ~i curn« stillluiL::U;IIIlloLial;-1 "CliviIOllc;lllilralreLluc{;I'Iic:l;1 Ilorci microb icnc , lTe;1 cc dun .. 1;1 "p;lI"iti;1 de carcinllgeni

hiliari

pOll·ll\iali. CrC~IL"I"l'a C\msumulu i de gr;-Isilll i I";IVI rizL'az;1 ) prnli lul hormonal "I pacielll,ilor. e~lrllllei in urmu ;'l"lIvil:i\ii .L!rll~illle:1 slrilllllui nivclu] Icmeiic "bC/l'

"p;lril,i;1 LIL-;.ch illlh;1 rI ill s;lllgllillc;1 cxtc

Fxtc vnrha de LTe~lere;1l'IlIlL"l:nlra(iei

adip"s

hil i.rri si slerlli/i

numcro.r-c

ncutri.

de sinle'l;-I desl;I~Ur:ll;-1 in (csutul adipos (ciabllrarea tie ~r;l~illll IIll';:i ;dilllL'Il{;lll) esll" cil

:lr[!lIlllcnle:

al;-Il .u-ivii hiliari

ncutr i sU111 slrul"iur:d

cu ;11;-11 111;li prllIlUIl\.Il;"1 ell e;ll _!'fllsilllea str.uului aLiip()" ~l' l·OlTil';I'I.;i cu ;q,"rlui undc :lnLiroslentiil)lIul l'IIrlicII~upl;II'ellalei ;dblc

eslc m.i i xcmn ilica tiv.):

"leric :I~l'Ill;lIl;llori cu hidrocarburilc 1)I)liL'il'liec ;(l"IlIn:llice: p"t .11 convcr nu pc r;lie chimicn intr-un agenl carcinogen i(lark puu-rnic (2(1-llll'lilcol:lnlrcn): 111111 ;Ici'li hillari C;! ilciLili1 dC/nxirlllic. aciLiul )-his-Illlr-ndeilic

~i 1;1·

lr:l n:-.ll11'111:1 I l:t'

~i :Il'idul

:qlIlC(,jll'

Li lllellllp:lu'I;1 in l'~lrllll;l. <)1

'i(

Tahelul4 dcnumirca Flnra micruhiuna ""calii la p"pulalii cu rtsc vuriuhil pentru cancerul culunic
Densitatea Anglia Anaeroba bacteriana S.UA log 10/g materii fecale umede Uganda India .Japonia substa n te lor

Lie serotonina
can ccr igcn

- in execs c ); uctiunca

accasta

din

urmn

Iaciliteazn
m tcstin a lc

uctiunea
asupr a

I'Ior c i m icr ob icn c

Fibra rnicrobiana

Scotia

I Bacteroides
Bifidobacteria Clostridia Veillonella Aeroba Enterobacteriaceae

9,8 3,8
4,2

9,8 9,9
4.2

I--- 9,8
10,1 3,4 3,4
!

8,2 9,3
4

9,2

9.4 9,7 4,6 5,7

L I I
I

-_

9.6
4,2

4,2

3,8

4,3

5,8

disp()nihilila~ii mari de arninoacizi alimcntari ducc la cre~lerea numarului de produ~i Icnolici (iau nasterc prin rnctabolizare.r tirozinci: sunl rcprczcntuti de Icnol, p-crezol, 2-elilfenol) cu actiunc canccriguna asupra colonului; aliituri Lie alimenlalia hogala in grasimi, excesul protcic tuvorizcaza crestcrca pH-ului fecal l.r valor i de.'i - 5,5 - accst lucru permitc ca closnidiilc nuclear - dchidrogcnazicc s;1 sc apropic de pH-ul lor optim Lie activit.nc (7) ~i sri rculizcze uromatizarca cornplcta a acizilor hiliari in compusi c.inccrigcni. Nu trchuic uitat eli prin prnccsclc de prclucrare terrnica a proteinclor se Inrmcaza uncori produsi de piroliza ai triptolunului (Trp-P-l ~i Trp-P-2) cu prorriet1i~i canccrigcnc dovedite cxpcrimenta l. Stutistic s-a evidentiat eil numarul cazurilor de cancer la muncitorii din industria carnii cste mai mare dedit media Lie c.rzuri la nivelul intregii populatii. ALCOOLUL

7,9

7,6

7,4

7,9

9,3

:=~=:=:e=i~=:c=S O=:=~=p=====:==::=: ;===+-f--_--::=::~==:-----=:~'-:~~-=-+I-Ii-L_a_ct_o_b_a_c_i II_U_S __ Streptococcus

-Xl-~
7

5---+

i'·~~~:~:-:·---j~~I-~~~:~:-:~---~:
7,6 797,4

+__ 6.c_' 5_--+

71

__ 7_c,7_--I 68

6__:_, O,2 5_ 7

-1

85

;~~~~~r~_~,b~i/~a~e~ro~b~i=-,-=~~2_" 1~~1",,1 =~2~'~5~ld.~~2~' 7~-...l..1 -~1~: _.-d.1 ~- =1_'~;~-""di~--~~ 1 ~0~--~5-~-..d--' Modificarcn spectrulu i hormonal prin prism;1 cclur mentionatc maresic riscul pcntru cnncerul de silll sau de cndornctru. In Il lien ~a cxcesu lui lipidic asupra can ccrului cllllln ic e-tc sustin uu de diverse studii cpidcmiologice. Astlcl, in Japunia. unde consumul de griisimi repre/intii numai 12';; din aportul caloric glt)hal, ineidcll\a.clnL'Cnillii l'()ltlnic cstc sC{lZlIl{1. Prin contrast. in S.U.A. uncle ratia lipidica csic de 4(1-44'/, din apllrllli caloric, inciden\;1 c.mccrului cnlonir cxlc conxidcrahil crescuta. Dcsi hcneficiaz;1 de argul11enle multiple. tcoria cxcesului alimcnrar lipidic in carcinllgclll;z;1 nu cxtc unanim acceptata.

l nt crv ine indirect in insta larca maladici cancero.ise prin profuridcle dczcchilihrc nutritionalc pe care It: antrcncuza (apar dcliciente indcosebi de vitaminc ~i mincrule cu 1'01 in prolectia anucancerigena), prin facilitarea ca solvent a trunsportului canccrigenilor prin rncmhranele cclulare, prin actiunea irilanlii usupra lcsulllrilor. Este posihiln lotmlaLii coexistenta unor substante canccrigcne proven ill: din materia prima sau din prclucrarca industriala (ex. in China b.luturi!c traditionale ohtinute prin distilarca orezului lcrmentat contin ~i
suhstuntc mutagcnc).

FIBRELE ALiMENTARE consurnate in cantit.uc rl:Liusii l'av()rizl:aza aparitia cande colon. Accst lucru a Insl constaurt c.t urrnarc a numcroasc ccrcctar: cpidcmiologicc ~i argumcnuu prin diverse sludii privind inrIlIen~a Iihrclor alimcntare ;lslIpr;1 carcinoucnczci. Axllc]. s-a rcmarcat en n11111;-1 bolnavilor rul de cancer colonic din V'lrilc illdll~lri:lli/;Itc compnr.uiv cu numarul cclor din FirlIc ill curs de dczvoltarc e~lc mult m.ii marc. Explicl~i;1 ar li Llal;1 in P;II'1L' de conxumul llIai pronulltal de rihrc .ilinuu tar« ill Virile xlah induxtrialivarc. Sc P;IIT c1 aporlul crcscut de lihrc ;11' I'Utc;1 ell!;lr lim ua :lqiunc:l careinof!cll:i indircct;1 ;1 aItllr pr incipi: nutritive. in .iccxt SClls plL-lica/;-1 Ilhsl'rval,iile L1culc in Finlanda. carl' ar;ll;-1 ci numarul canccrclor lie- l'1"<>n l'ste 1"'1 mai mil' din t;lrilc dczvllitaic el'l 11111111 ic, ell toatc cij l:xisl;1 un l")I1SlIJ1l rulic.r: dc .J!r;-lsill1i (Iinl.rndcz ii consuma multc Iihrc alirncntan). in Grrci». uncle Sl' Cl)nSUI1l;-1 multc legume ~i lr uctc prouspctc , sc inreglslreaz;-I <> lrccven~rl mui SC;!/Ut;-I;I C;1I1L'lTUllIi de colon. i.rr vcuclaricni i din S_U.A. prClilll[1 lin indicc nuii mil' al aCL'slei Ilwladii comp.uutiv cu rcxtul p,)pulat,iei. De .rscmcnca. un xtudiu Iacut in 171,;lri ;1 rclcvat Iaptul e;'i ncoplasmul colonic SL' !,!;-Ise~lc in rci;ll,ic de invcrx.i l'rlll'<>rl,i<>n;ilil;llc cu consumul de ccrc.ilc ~i dLTiv;11L' .rlc aL'l'si<)ra.
ccrului

Fibrclc alirncntare

EXCESUL DE PROTEINE ALiMENTARE Favllri'/c;lzfl carcinogenez:l indircct.l prin urrnatu.m-lc mcc.in ismc: ravuri/c;r/;1 crcstcrca displ)nihilil;-Il,ii lk .uuinc care cupl.uc cu nitriti: forme:l/;I nitrosamine cuuccriucnc: consumul crcscut de carne implic:1 concomircnt crcstcrc.: r;ll,ici lipidicc iruruc.i: grfisimik sunt asoci.uc c;lI'Ilii al;ll CI cornponcntc viz ihilc d;II' ~i invizibilc (rcrre/inl:! P;II1;1 la 35'j( din v;llo;lre;1 nutriiivn ;1 c:!rnii)rolul cxccsului lipidic in carcinoucncvc inLlirecl:i a rosl II1L'1l1,ioll;11 .uucrior: pn ucinclc all imalc rUrni/Ca/fl uipt. >I all l';nL' I:lVI )rizeaz;1 aqiunca c.mccriucn i 1t)1 prinll1l'lahlllil,ii s;li (prin l)xidarL·.lriplt";II1UI SL' lr;lI1sl'llrmii ill .'i-I)xitripillfan care 1;1 r.uulu l lui prin dccurhoxil.rrc trecL' in .'i-llxilriplall1in;1 eUllllsculil ~i suh
l)2

In

Mcrnnismc!c

prin

care consurnul

rcdus de fihre

niimcntarc

favorizcaz;1

;Iparitia canccrului colonic sunt multiple: scadc vitcza de tranzit intestinal, crcstc pondcrca Ilorci microbicnc anaerobe, dirninua capacitate» de legarc §i de inllucnl.rrc a mctnbolismuiui acizilor hili.n i, sc reduce picrdcrca kcal;1 de gr;1simi ~i pr.ucinc. Vitcza de tranzi] intestinal cstc mai mic;1 la cci cu con sum scazut de Iibrc vcgctalc intruc.it acr.:sle<l intervin in crcstcrc« volumului Iccal ~i In stimularu» prcsorcccptori IIir III lira Ii, avfind drept e()nsccint~ stirnularca cvacuarii Iccalc. Cu c.-Il tranvitu l cxtc maiincctinit, cu al;'1 cuntactul dintrc suhSL;lntcil; carcinogcnc ~i pcrctclc intcstin.rl cstc mai prclungit crcscand astfcl riscul initicrii dcgencrcsccntci maligne. Red uccrca aportulu i lihrclor al imcntarc in favoarca grasimilor §i protcinc lor

l.ului ~i mi!I.lslilui. Bolnnvii receptionl:<l/;1 cc cxplicn III park rcluzul pcntru consumul carnca de vll;1 ~I pOfC. .. Manil~cs1; ..r.ilc clin iCl:. sc as()cia/;] pnl [I puse In l:vldl:ntil prm cxarncnc

mult rnai u~()r scnzaua de amar, ceca alimcntelor protcicc, in special pcntru carl:

unor pronuniate modilicnri melaholice de lahnrillnr (vezi tabclul S).

Tllhe/u/5 l\1uditiciil"i melah.,lke

Factorul metabolic Metabolismul glucidic producerea de lactaf

in boala cancenlilsa

animalc

siimulcazn

crcurca

unci dcnsit.ui

intcstinulc

mai rnari pcntru gcrrncni

sensibilitatea la insulina

Direqia schirnban, II
!

anacrobi de gellul uctcrnidcs ~i hilidohuctcrii in dauna ucrohilor lactohacili ~i strcptococi. Dupa cum am mai mcntion.u, crcslcrc.: aporiului anacrohi/acrohi favmizea/a carcinogcncza intestinala. Pc de ;dt:i park, scadcrca aportului de produsc cl'lulo/icc crcxtc pH- ul intestinal Iuvor izfind dczvolturca llorci microbicnc (Clostridii lc ) implicate in mctabolizarca aci'/ilor hiliari in produsi ca ret 11IgCIl I. I Mic:::orarea conxurnului de lihrc .ilimcntarc crcstc dispon ihilit.uca til: aei;i hiliari pcntru nora rnicrohian;-l iutcst inul.; (acil'ii hiiiari nu m.i i sunt ahsorhiti dc substr.uu] cclu lovic ~i cl im inati prin lcca!c ), carc-i p()all' tr.mvl'or m.: in .mumitc Cllllditii ill suhstantc carcinogcnc sau l·Ilclrcinllgl:llc. De ascmcnca. arc hlC rcduccrcn cxcrcuci lcca lc de _1!r;lsimi .-;;isuhS1an\c <ll'llta1e ceca cc l:Jvllril'l::II':-1
indirect pruccsu l de curciuoucncva.

captarea glucozei utilizarea qlucozs: gluconeogeneza glicemia Metabolismul proteic turnoverul alaniruna ~I glutamina eliberats din muschi excretia de 3-metllhlslidlna sinteza hepatica a preotemelor acnviratea catepslnei D, glucuronidazei activitatea hexokinazel, tosfotructokmaza lactat dehldrogenazel. crtrocorn C oxidazei cortlzonul urinar Metabolismullipidic trigliceridemia lipoliza gllcerolemla turnoverul glicerolulul qrasirnaa corporal a deflcienta sau inactivitatea saruruor biliare 91a ltpazei pancreancs .----Metabolismut hidroelectrolitic lrchidu! extracelular sodiul din organism lichidul intracelular potaslul din organism

DEFICIENTELE

ANlJMITOR MICRONUTRIENTI

r<lVIlri/e:J/:l prin mecanisme v.uiabilc proccsul de c:lrcino_l!cllc;I;I. A~lIcL l"<lrcll[a dl: illd illlc"nc~ll: apariti;1 canccrului tiroidi.m i.u calTn\a til: vit.nuina B2 a c.mccrulu i cavi1'-I~ii buculc, Iarinuclui ~i cSllr"_l!lIlui. Dcuscmcnc.i, clrcn\a lILviunnina A lavllri;lca/;1 coustituirc.r canccru lui gaslric, ddicicllla de piridoxinn »
canccrului hepatic etc.

! 1

t t

DIAGNOSTIC

CLINIC ~I DE LABORATOR

Manilcstrnilc clinicc ale cnr cinomau v.c i de originc alimcutar.i Illi au un caructcr spccili,', clc Iiind in marc p.rrtc supcrp.vnbilc tTI ..r int.ilnitc in hllal;1 e<lnCl:rtlaS;1 in general. Bolnavii prel.inl;1 anorexic. sc;1dcfl' ponderal;], ;qla1ie. prcdisPIl/.itic pcntru inlccrii. ancnuc sccundar a. sen/alic lIL: plcnitudinc la IO<lrlc xcurt limp dllp;1 inccpcrc.i consumului de hr:II1;I, nc~lnca calahlllisllllllui (al;-Iluri de anorexic [;,vmi/cal.;1 picrdcrcu ill _l!rl"1I1alL"~i illsl;Ii:lrea c<l~exici) ell'. MCIl\i()Il[II11 C.-I scvcrit.uca l"<I~cxici nu cxtc ic_l!al:-Ide locul , m.uimca ~i IIlrl11<1
ncoplasmului.

Ii
Ji

. .. ' .A~~r.:slca din Ur!ll;1 relcv;1 in a f.. ra celor mcntionalc ~i alte aspecle. Astle], lIe~lcrcd .ldporluIlil mtrc acidul ht()colic ~i .rcidul dcoxicoli.- in maleriile Icc, I . csic C( uixidcr.u li . CCd c . ..' ,a I un rmportnm marker pcntru dczvoltarca cunccrului colorcrtal Till prm cx.uncnc de luhorator po.uc Ii delecl,a1'1 11rCI'l:nl'l clivcrsil I' . . . .imnli "11' Iir I" ' '.' ., 1 I cal cmoucn I . C, ,I uncc In Ir;lIlslllfmarca malign;) (micu1()xinc. nilnvamine h idroc h .: j10llClcllce aromauce ctc.), ' Coif UII Sc pilI real iza deaselllenea divcrsclor suhs1ante chimicc. lesle . l IC prcllc,lr.: I' l' . . a capal'II;I\ii carcinoucne il

ill uncle I()calil..-Iri ale canccrulu i xc pUBe prohlcma lata ingcsiici hranci (g.-II. cs()lag. siomac). Dcascmcnca
1)4

UIHlr h.nicrc mccunicc in apar lllodii"ic;lri alc guS-

LJ5

Te s t e l e de m u t a a e n.i c i t a t c suntn:lemairasp;lndile~i tind sa devina teste rapide ell valoare de ~'scr<.:<.:nin)!". Elc sc ba/ea/,;1 pc. corclatia p(:ziliv3 de • H()-90% intre mutagenicilatea ~i carcinogenicilatea divcrsilor ~ompu~1 chimici. Cea mai mare utilizare o all tcstcle de mut.nic In vitro, carl' utilizcaza microor{!anisJl1e S:IU celule de mamifcrc, cu sau r;lr;1 sistcmc de nciivare mculholie;l. Sunt rulosile deascmcnca modif'icar ilc cito,l!enclice in vivo sau in vitro ~i testul Ictal dominant care au Insii 0 sensibilitatc mai rcdusri. Tr;:nsformarea n c n l a z i cri ;1 c c l u l c l o r supusc in vitro aqiunii. substuntclor chirnice estc utili! pcntru idcntiticarca mccanisrnclor molccularc ~I cclularc ale curcinoucncxci chimicc. Modilicnrca m;Ir111111nucleate sub aqlUnea carCin{lgenilnr pe c~iulc He La a fost de ascmenca propus;i CI test de prcdictic a
carcinogen icit;11ii. .. Testul de s u p r e s i e a s i n t c v c i a c i z i l o r n u c l c i c i (reduccrca incorporarii umidinci marcate] ~i d c a I t c r a rea .I~l c l';1 n is m.l.' lor dc rc p a ra rc a ADN-ului sunt uliic,dargrcv;ltedc ddlcult;ltl tchn icc.

Astfel,

majorit.uca

planiclor

au capacitate

de a sinictiz»

hidrocarburi

aromaticc, din care uncle cu propridi!ti canccrigene. S-a g;isit benzpircn ~i nltc substantc sirnilare In plantelc tinere de orcz ~i in semintclc tic griiu germinal. Prin
analiza Irunzelor de sa la 1..'1, cartofilor, mcrclor, caisclor s-au identificat opt cornpusi policiclici arornatici din care susc s-au dovcdit a fi canccriucnc. In plunte, bcnzpirenul accelcrcaza mctahol iS~lUl ~i crestcrca, In contrast cu ~olllp"rtarea faFi de celulele animale la care stimlileazii prolilcrnrea nccontrolata. Canlil;l\i mici de h idrocarhur i pollciclicc uromaticc s-au {!;lsil si in uncle lcuumc (in ai"ara cartolului deja mentionat), margarina, uleiuri v'cgelalc, pfline. ' In conditii normulc sc in,!!eril unuul uproximativ (),35- J ,5 mg hnlrocnrhuri policiclice aromaticc. Accastil cantiuuc Illi dctcrrninn un r i-«. uprcciabil pcntru carcinogcneza Ins;i cstc de dcpartc mull mai Illici dedt cca lurni/at;1 in corulitiilc consumului relativ reaulat de carne alumatri la domiciliu (](It) rnicrouramc HPA/kg carne) sau a g;;llarului prq!fJlit pc c:1rhuni lIlicmgr;lIllc HPA/kg l~arnC). Produselc alimentarc ntumate sau prajitc sc vor cvita indcoschi 1;1 pcrso.inclc cu rise crescut pentru cancer gastric (gastrite atrolicc, anemic pernicious». ~lolllae opcrat, polipi gastrici, ulcer gaslric), Concornitcnt ell rcstricua aportului de hidrocarhuri policiciice aromaticc Sl.' va limit» sau interzice (uccusta ultimn xitu.uic cstc val;lI,il;1 pcntru pcrsoanclc cu rise crcscut pentru cancer gastric) consumul de ;ilcool. Accxt.: l"avori/e;II:1 pcnctrarcacarcinogcnilor prin mucoasa eso,l!aslrie:l Iucilit.indu-Ic astf'cl clcctul. Aditivii ~i contaminanjii ulhnentari cu potential cnrcinogcn sunt rclntiv numcrosi: coloranti alirncrnari, suhstan\c indulcirourc. uncle pcxlicidc. clorura de vinil, uncle micotoxinc de. Protecua populaUei impotrivu riscului indus dl' aditivi se reulizeaza prin rnnsuri legislative care sripulcazn CIIT suhstan\c Sl' pol lolosi ~i ill cc dIve, unn.irindu-se totod;Jl;1 un control continuu al rcspcctarii Icgisl;l\ici prin autoritatilc sanitate. Reglem<.:nt;irilc albtc in vigoarc sc haze;lI;i pc normclc elaborate de Comitetul mixt de expcrti FAO/OMS, care sc intrunesrc periodic ~i rccvalucazii d.uclc tox icologicc, stahilind priorilfitile de ccrcctarc. Masurilc intrcprinsc au i"ust initia!c in urma descoperirii ctcctului hcpatoc.rrcinogcn nl unui colorant al margarinei numit "galhen de unt" (i"ace parte din categoria eoloran~ilor azoici). In ai"ara cxcludcrii uccxtci sllhslantc din lisla auitivilor admi~i in alilllenlatic s-uu intrcprins ccrcctur i care sfi realizezc cOlllpll~i nccanccriucni. Din cadru] cclor azoici sc rccomundn ;1 fi f"loslti dour cci CIIT contin gr~p;lri ucide (- S03H ~i -COOH) sau oxidrilicc pe riel'ar: din cell' dou;1 jUlllfit;11i ale rnoleculci :Islrel InGlt prin rcduccrca met:lholic;l a k(!;-Iturii N=N ";-1 xc clihcrczc amine sulfonate. carhox ilicc sau hidrox ilicc c.uc nu au cfcct CITcino)!<.:n. Prohlema lItiiiz;irii amaranlului (cel mai folosil c"Iof:lnl :llimentar) cstc controversat;i. Experientele pc ~oholani fiiclltc in fosla Uniunc Sovielic~ au demonslrat apari~ia lumorilor la 17'/" din C:lzurile c;-lrnr;1 Ii S-;I adminislral :Jlllaranl suh form;) de paslii 4WYrJ, Prin conlrast, cercl'l:lrile dcl'luale in S.U ,A. nu au dcnlOnstrat decte l'ancerigene atunci dlllli s-a utili/at :llllar;lnt pur. Se pan.: ci! In cazul folosirii pastei, actiunea c:Inceri_t!en:i este cauzat;i de impurit;l!i, Prohleme legale de_llllltagenieitale Ie ridie1 ~i unii 1I1lti.l'cptici i"olosi!i pentru conservarca alimentelor. Intrehuintarea lor Irehuic i";1l"ut:lnlllnai dac;1 sunt inserisi in calegoria slIhslan!elor admisc II{ Codex Alimentarills. Exist;1 experiente ndaste

ex

TRATAMENTUL

DIETETIC

Nutritia holnavilor Cli rise c.arcinogen de originc alimentar;-I are in primul r(lnd lin rot prolilactic urrnarind indepartarea sau rcduccrca lactorilol" din hr;JIl;-1 cu rol (direct sau indirect) In apariiia bolii maligne. De uscmcnca sc urmiircstc crcslcrca aportului de principii nutritive implicate in protect,i;1 :Jnticanccrigenfl. Daca carcinornatoza s-a constituit, alimentatia arc drept scop ameliorarea sl;irii bolnuvului, cresterea capacitiilii sale de elort ~i prclungirea duratci UC supruvicluirc.

MAst J){I IHET( )TERAI'ICE I'HOFILM 'TICE

EVlTAREA PRODUSELOR ALlMENTARE BOCiATE iN SUBSTANTE
DIRECT

cu

EFECT CARCINOCiEN

Aceast:i miisur:1 dictolcrapic;I xc ;ldrese;II.;1 in primul r;iIld persoaneior cu rise crcscut pcntru carcin{lgenCl:i. Sc vor cvita s.ru cClIlSlIlll:lllCa/ional, In c:lntll;I\1 m ici. produscic ulimcniurc hogall' in hidfl'l'arburi p!lliciclll"C aI"OIll:Jlll"C: nitnr/<Jlllinc, .ulitivi si conlaminanli alimcntari ell p{)\cllii;d carcinogen. Mnxur: similnrc sc iau si in'l.'a/ul alimen'telClr ce cllnt,ill n;lti\' allulllitl' suhslanly l":11".
'~

cinoecnc. 'Hid"lIl'adml'ilc pllliciclicc arlllllaticc ;Ipar III CllIlCCIlIi"t,11 Ildll.':Jll' in ,"1IllCl1te ill urm;1 pl"lll"l'sel!lr de prcllln;lJ'l' Icrnlic;1 ediT ;{1I dCI';{~it ill t':cllcr;iI Il'JlJlx'J";lluri Illai 1ll;lri lil- _'5"C. Dill alTsll' III IIIin:, pentrll a lil111[;1rlsclIllarCII1Ilt':l'1l Sl' v{lr l'viL{ prlldusele ;tI'ulll;lle, l'arnea trip!;! la gr;-II;{r, l"lll1SlIllIUllk l·;tle;1 I'l"a.II[;1 sau inlCll'uilllri de l';tlca ill l'aillilatc m;lre l'1L'. . Alimenlali;1 "hisIlUi(;-1 Illi P";ltl' indcp;lrl;1 cOlllpict ap"rlul de hidr{lClrilliri policidice ;1J"(";l<Jtice 'illtrllc;-II aceslea Sl.' int;ill1l'sl' in l'llIlCl'lllr;J(,ii loarte rnlUSl' il1lllulll.' prClduse nUlrilive.

lJ7

c.md uti livnrca 1";1raun controljudicios a divcrsilor conscrvanti ulimcntari a dus la apari(ia bolii maligne. Asllcl, compusul dictilpirocarbonatul, tolnsil drepl ('ollserV;1I11 pcntru xucur ilc lk Iructc , "in §i here, s-a dovcdit a ;IVe;] aqiunc lllula!!Cll;l si ca urmarc <I rosl intcrvis. L<I un pH cuprins in Ire 4 ~I Y, ;ICCS[;I rC;lclilIIlC<l/';1 01 amoniacul, Iormcazn urctan. cornpus carl' Sl' cornbina cu dcriv.uj] akhilici. rczult.ind prlldll:;.i putcrnic mutnucn i. De ascmcncn. lolllsire;1 prllJuslIIlIi A F -II ill J apI)n ia in dille de 1(l- 24() mu/ku a dus la :I p;lI-it,ia de mut.ui i nom 1l/.0nl iulc in cclulclc som.uicc a diverse oruanc. Iiincl ca urmurc intcrzis, Folosirea unumitor illcli/cilori artilicial: (prL'sLTi~i in dicta boln avilor ell di;)hcl /;)h;lral, obcvitatc etc.):J ridicat problema curcinoucuczc]. Prime Ie rclcrui ;Ill rlls1 iaculL" pcntru /<lil:Jrina (ccl ma i vcchi cdulcorant nccalor igcn). De~i in urma Cli LlIIU;1 dcccni i au cxist.u rctincr: 1':1\;-1 lui()sire;1 lah;lrinci de dalllril;'1 unui pnll'nl);1i cl cct l1;ail\,n la nivclul vcvic ii urinarc. silidii ultcrio.nc ,HI Ile!-,al uccxl aspect, reilllrllduc:lIldu-;.c in l'IITlIllUIILTapClIlic Unii ;Iul()ri persisl;-I ins.t a II recom.md» cu prudenFI Iii c')pii ~i gril\ ide. Con lorm normelor OMS, zah:lrin;, ('sic I'lTlIlllilnd;Jt,-1 in LIo/c de Ill;JXi1ll1l14 mg/k.!! c·orpui. Prohlcmc ximi la n: lc-au ridicat <iintrcbuinturca cil'i:IIl];Jlilllr. Plcc.uulu- Sl' de la uncle ccrccuui pc animulc :Ill exisl:ll SU;;I;il'illni lcu.rtc llc polel1\i:d:rI clcct carcinoucn vcvical, aspcct nc.!!al ins;1 j;J <uhicct ir umun i. Uriliv.rrcu S:I Sl' l'Cl'l'lllal1ti:l tL)lu~i a nil dCP;l)i 2.:'i Illg/kg C()IF'li. !1l~'CL'iI n: privl'~lL' pnd'ilaxl:l c'.ll1tamiMlril produsclur alimcnt.nc CLI sl!hSl;JIl\C IllUl:lgClll' (pcsticiclc , :J!btflxillc. policloruru dr vinil clc.) estc necesar;1 .nnclior.u c.: pr.uticih u ",!!ricllic. sU):Jlercli din lI/. iI pesliciLielor CII polen\i:d iox ir ~IIlIUl:lt!l'n marc.u. .uuc liur.rrc.r proceseitll'lchnlllt)gice de preparare a produsclor .rliuunr.rrc (l'"le ilcccsartl cvitarcn conu.minarri cu u lc iuri mincr.i!c util iz.uc pcntru luhrulicrc.: Insl;daliiit)r din industria aliilll:lHar;1 ctc.). imbun.u.uirc» clllldi\iilllr lILstllc:q pCI11rll:: illll~icdil';1 conuuninnrcu illll.!!ll·:-1x.ru miLTtlhian;1 ~i m.uirc« graduilli de Slilhiilt:ill' I i/il'o-chimic:-: a urnb.rl.ucl.». ill c'!'lll'lI lIctU:d;-1 indq';-II'(:lrca ,IIClllcldr:/or dill pr:Je!icile agricilk csle Lie IllTtlll,xFlil. d.u Fiind ncvoil« crcxcut« dc' hran;1 ale pt)plll;l\iei Ele all clp;)c'iialL:;1 de hilll'lIill'l'nlr;)rl' In <tructurilc !:,rCI~lIa,,1' ale org;llli:-;Illului, constituind asliel 1I1l Liclor dt.' ri-«: ch iar ~i ill dll/c mici d;1l repclatc. in I;I\a Ilcn:sil:-It.ii de prolt:ple a nlilurilllr prin pesticide. prll[iiaxill 1I111ic;)nt_'l'ri_l:cll:i;.c reali/c;l/;j indcp;'rl.-Illd din intrehuinl,:!rc produselc eu clt:L'i carcilil I~CIl Illllrcal (l'x. lilld:lIlul pn .dusc tum, )ri hep:lliu' ins,,\ite de lllel:Jsl;ue [1l1ll1llHl:lrc) ~i ioillsind lchnici "Wic{)lc Cilrc,;:1 IH'l'l'silL rccurgerea 1:1 C;1I1111:-I(i milliml' dc I'eslil-itk (dill c;de.l'oria eclor l;'lr:i ekct c;lIlCcrigcn evidenl). De ;1:-'Cllll·lll·:I.l'I)1lSliIII III d(' irllck ~i k.,!i!!lil' 'oC \':1 race llul1lai tillP;-1 11 c()red:1 :-.p;1Iare
il

o atentie Lil'tlsehil;llrchl!ie ac[)rdat;1 s/ahiliflllii [izico- chunice a amhalajelttr ~i dur.uci p;1slr;II'ii al imcntulor in accstca. Spre cxcmplu, in cazul intrehlli~I:1rii cIoruri i dc vin il (ItJltlsit;1 pentru <lmh;ilare;) sortimcntclor de hr;-lnz;1 ~i carne) ill linn" proccsu lui de fahricl\ie, in materia lui plast ic r:1m;ine () cantitatc limital;1 de mon.uncri care poall' mi1,!r:1 din pclicula de amh:daj in produsul alimcntar. in ('tlllLiiliiic in care ctllllillutul in monomer al puliclorurii de vinil IlU dep'-I~e~le 2() ppm :-.c ;1j'reCiazii C.-I riscul de contamin.irc a nlimcntclor cstc nel!lijahii si nu xc l'lIlllrainLiil';'1 ulili/area ;Iceslui ambulaj. Exccxul Lic c!lIrur,l de vinil :~r fi i;nplicat ill ;lpariti;1 sarctlaillclor hcp.uicc )i pulmonarc. Prill aplic.nc» unci discipline lcilnl)ll)gicc rigurt)asc ~L' poatc reduce conccntr.uia de mon omcri din nuncriu lch pi:l:-'licc 1:1valori r[);lrlc mici, lipsitc de pcricol. S~· va c;1l1t;1 lllllld;II;1 CI prlldusul ;lInh:dat ~";IfiL' ClInSUIIl;ll dll mai aproape lie d;ll;1 de f;lhricatic. intrucat cu C;lt dur.uu 1',-lslr;lrii cstc mui marc, cu al;11 riscu l contarninnri] mononnricc xc ;lmpliric;,1. LUpl:1 impotriva Cllnl;lJllin;1rii [ungice ;1 produxclur .ilimcntarc a dcvcnit II I'fllhlcm:-I .sanilar;1 clc ilnptlrlllll\;-1 Illllndialil in cl)ndiliiilill care mutut iilc Cl'IIl1tllllic()-;'l)ci;lIe corucmporunc all dctcrmin.u 1ll111liril'arC:J circuitu lui ;lIillle:llar ~i ccn Ira,ll/a rC;)lTI In 1)111 iei :11im en lllre. M ;-ISU lc IUa Ie c;llIl;-1s:1 inLlep;-llk/c in lluc Il\:1 ri m icotox inc lur (prlldu~1 de lllcl::hlllislll ai fungilllr) ;Isupr;) ()rganisllllllui um.m. al l':hllr imp""t Sl' lllanill'~I;1 inciusiv prin dcgcnerarl' Ill;ilign;-I (I" n ivcl hepatic. .easlric pulmon.u cic.). In :JlTSt context sc prccllni/c:J/a mai mult« dircctii dc :Jqiunc: prvvcnircn l'I)IlI:Jlllin;lrii produsclor alimcnt.rrc cu iungi. prcvcnirc.i COIl-umulu i .i limcn tclor cont.nnin.nc ~i LiLTlInl;J1nin:Jrea 1111'. ncutralivarca .ictiun ii mic.uoxinclor ;lslIpr;llIrg:IIll'llIr (illl:1. .
Prcvcnirc« in lcxr.ui: lungin: a ;illlllcnlellll' cstc cOllsidcr:Jl;-1 c" l'C:J mai Siellr;-I mc[IId;l. E:J ililpiil'<1 un prl)gralll l'Illllplcx Lic m.isur: care cuprindc alllclitll~Jre;1 pr:Jcticil()l de cu ltura , tr.u.nncutu l ch i m ic ill xolu lu i pcnrru m odi lic.nca m icrotiorci , ulili/arc" de rchnici spel'iak pcntru sttlc:J.i si lr:lIlsptlrl in sl'opul illiJii1:1rii dL"/v(dl;-lrii flillgicc ~i rcducnii riscuilli de cOllt:;ll1inarc. Sc ":J avc:J dc ilSelllL'llca in vL'llerc illlpicLiiclIT:I s:tu redut'Crc:l draslic;! :I 1I1ili"-lrii dc nutrelllri Ctllll;1I11inlill' nl arJait).\inc inlrllc:it elc sc reg:lsc:-.c ill l,csiliurile SlIU l:Jptck anlll1l1klln ulillZall' drepl hr:JIl;-1 de c1lrc o;lI11eni. AsllCi, in c;I/ull;lplelui rC/ult:11 de la ;Jnllllaic hr;-Inite cu luraje Illllccg;-lile. pre/ent:1 ;dl:Jloxinei MIa Itlsl idcnllficlIl;1 in Ir;1I1 la 5(l'A din prnhclc ;l!lali/:Jte i:lr in Insl;1 R.F.C;. i:J hS';i din prllhl', riind prezcnl;1 inclusiv in hr;in/eturi. Dc :JSl·f1)eneli. ill org;J11cic p"rcill)r hr;-lIli[i ('U furajc ce ctlnline;lu al'l:ittlxin;1 B 1 inlre 0.1-11.4 Illg/kg Jur:lj s- au ide n tiriclii l'lIlll it;-I\ i selllll iriCl1 ive de ;Jlb Iox in;, B 1Ike III'!!;IIJ: (1 •.1-( J); m iLTtI!!r:lI11l: ill lil·ill. (J,3-(J,h lllicrogr:lI11e in rinichi ~i (J.2-(l •.1 miLT'tI~r;',ml' in Illll.schi. valtlri LT rcprc/illlii pelliru Olll un perictli clllcerigl'n re:J!.' , Eric'icllt" melodcl"r de prevL'nirc :J ini'csl;lrii i'ullgice 1I alill1elllcilll' depilldc til' CUllll:J,;lcr:llcIllClllic;ll1 ecoltlgiei fllngice l'C' f:J\,ori/c:J/;1 l!erminarc:J.LTl':-.IClTli. sl'llrlll:Jre:1 ~i ciihlTlIrL'a dc ll1ictllllxinl·. S-all illl;lgin;ll ~'lIri:lll' Il1cl"Lic'ri/in: (slnili/:Jrc:l prill c:lldur:l. rci'rigerare:J. deshidr;)lare:J. deslcarca. li"rili/arc:J. 1"lt)sirc:1 ir:JLiierii). Il1l1diril')Jrc:1 pH- Uilli, i"losirc:J :Jgelll,i)')r de CI)nSCrVlIrl'

l'lI poluanl,i ai apel,)r incluviv a pcsiclui. Masurilc de prcvcnirc a cuntumin.m; nil pot fi luatc dl'L'i11 printr-o <upravcghcrc l'xi!:,enl;1 din parka Iorurilor ~i illSlilU\iilllr inLirl'pl;1\ite. liind neCL's:II';-1 tollldal:1 colahorurca con~tielll:1 a plJpulaliei COIlsumaioarc.

al·L·~t(

)1':1.

CI )Sllllllllll tIL- C'arne provcn i[;"1 1;1;111i 1I1:"C c:lror:J 1is-au "Lim i 11 de i.,lra t !to,.,,/o11 i ('\lrngL'1I11in sl'''pullll:llirii :-lIlllLlilll'lllullli j1rnllllqici de carm:) csle reuIIll;IIlLIal de lInii ;llIi<1ri a ri l'vilal. Dielil:-.Jihcslr"lul, es!rogell II)losil cllrent in zLlolehni<l t,:lrilor Illtiuslri:lli;;lll' cslc suspL'L"lat ;1 a\'l';J propricl;lti GlIlcl'rigl'lll'. Cont:lI11in<lrea pr"dll:-'l'lor ;JiiIllCIlI:IIT l'll IIIciLJle grdr: pesll' lilllilciL: aLi!llisc lrchllic l'vital;-l. I'n::tL'nt,a lIllor c:lIltit'-l(i m<li mari r()atc ave;) decle Illula.!!ene. Inlrc aporlul LTl'scut de c;ldlllill. cuprll ~i l'oh:ill ~I apari\ia canc.:ruilli di,!!esliv. pmslalil'. pullllollar.lllall1ar ~i <I icucellliei ;;-<1 stahili: (lcorelal,ie p"/iliv:1. Ce;llll:Ji plilerniC:-1 lIqillllL: 1ll1ltll,l'.cn:1 s-a C()llslll[;ll ill c;1/1I1 dnivalil')rt)r,l'.lIllici <IilllerclIrlilui, rIT'/cn\i

t)I)

'. ' " ', ..- Din lUl1l'1 de \'cLlett: :11seclInltlt,il .ui '.r re"lcmu1t:lle prin icglsla\l;J S,II1II.II.I., I, I' I ;"C rcproinl:i 1111111:1 L \lI11IL,I, r" •. .. ,,"i lempL'( a\lIl ,I I L ' .. 'I . 1f(1dusl'l'lr alimu1lafl: Sl' aplt:l.I,II,ll. " .\ 'Odin:cliL'inplin;idl"lv.I\l:lflcsc I I' " ..,llhl<>XIl1e ,\I" I .. tru "rl11'IC'1 inkri<lar;'1 pel1lru IInn.I1C.' , .. 1 '',/,In''l 1I11L'1 "1111\'l'lilii IUI1L.,i·h:1l'ICfiI pl'n ( •\v • _l' '., . I., • 1\II,t'l \l'I(1\<I"il';-I, care c<lnsla \11 11.:.1 'I~CI1L' • '" ....I 'I ' impieLiil'art::t, Lk/v"l!;inl ~I)\:C:I ,"I, ,'~X1~';)I;II;lenIC ehimiL'l', L'xlr;lp.l·J'l· cu ~(1I,~'l.'n\l, "\,lxIIICfca 11r111 mdllLh: IIIILL. 'I 1'\I'II'I'II(1XII1L'), hil'I 1l1VI.:fSII pn,i1 , D~ , "I (. 'PL'CI'I IWi1 I • • ' . I I11mlii'icart:all1"lcl'ulci prln \lXIL arc II1 S ""Ire Il"Il1s\(1('111;'1l<,xin:1 111]11'11l sc u I 'r lInglLl s','Ill mICro),,;n!..: : limil;!IL' in nux 11.'111111 ' ~I· eel ,Ii ',' L.· I "I'" ulilizart:;! de ;lgel1~1 ''I'' r IIglL' . \:lr;ll1lll;ivi\alL', :tU de/:tv:lI1t:qul lItll/.1I11 , ... ' ' 'I tlrev;hll .. l're I II IUI IIt' e'lst " ,1'1'1 'I 1I11".,IIIXII\(' " I' Lim 11rlldllslk ' 1 "1"1\"1 Desi eS\L' de L .urit cxc luLlcre'1 "'limp L, I'le . li illdeplillil inlruc;1 'I ar a".. ., ' , .. r I' ''''-I 'IL'CsI IULIu nu pI.1 , -o:·lirL· cslc :tlimcnlan:. la SL.lr.1 .11",' ',',. 1'1 "(unde IL'1I"Il1L'llui ,It: IlIUl~._' , ' ' I1l:tlnulfi\i;1 in l1umcrtl:lSL' rq!.11l1l1 :IC. um~'~llIdll_~L' \.,I"d"t;'1 ""lll de 1l"l.'lVII:IIl:;1 [rcL'venl inliilllil), Din :ll'e,SIc 1111111vcI'\\Il. ['11111'1",.;1 adilli, dL' C-Itrl' i!ruplli dc , ' I ' I' I1ll'l:l 11I 1,111 ,...' , , ' ,I' .I 1.1" r i' Illlk III IL","~ral11.ed.;\!.1 1111e11 , 11"IISl'hi\;-1 a :tcesll II 1'1I IL1I~1 l L " ~,' 'I 1"1 '1I<IXII1.lll,', , 'x!1crtiFAO/OMSlIll nlve maxm11L, '' r l'riIcAJ1\cril'liCenlr;dl'.UlIlC c: \ 'I" nIle J1\L'1I111 111,1111 :1 l't:nlrll a :lvca un I1IVL'll L' lI>111p.l • , " ,'1' '1111"L';I')llll-:1Xllil ~1i!/k~, 'I' Ilisde 'l"lll" (.1 , .' I'\,call1ilalc:l de ariaitlXll1e Lin prill ' ... c- ,i' I'lri k(;i,lali:ll'~le mult mal [e,lnc I ':I UII( Fa~;hkllivcllll admislieOMS,IIl l,' ,.. , ill cur..; tiL' reVl/lllfe, " 'I"IIL' 'l-.lI1H;I tlrl'.anel.,r ~il1t;'1 sc ~I' .. ' I )XlnL'i11l' 111"l. .' . . Iii actiulIll 1111L'I\I , , ,,_ 'I'" Sc .nc ill VL'lkrL' IIH e.'sC 1 !)revL'nin:a ," I' '" ,r, ,I' :dllllcnl.l,IU,'· ,_' ,', .. ' " rc:tli/.e:t/:1 in spenal 1'1'11\ m(~ll 1\.111,d,_"1\ D "i K ;1 e;'trllr lklicIU1\:t laVtlllll'd/.1 l'Tl.:slcrea aptlrlului de C(lltlla, vitamlll.", ,." , ", 111'(I\IIXll1l'1(1I, I ' I desllli .ul iunc.i carCII1(1l!ell.I.1 I l' . I ..I ill unele ,c~ct;l e sun , ., ' !lI'czcnlc 11.1 111,1 , I ' ' , ,Suhshlll\cle GIIH'cn~cnc . ," "'I/idillici. I!liL'(lZILIu Sll11glilld . ,". .: .. ,' , 'Ik:d(ll/il 1'1111 . ' .. I' I I .. ' LL' 1.IfL" Stint 111(T1I111nalc' Lll.ll.ln.1. .' " .. ul )(' (';I\l', \'-.11'11 11I'l"/l'lllal 111 ~.tlill , , '1' N'II 'I mni [(lSi J1\Cnl,l(lnal hCl1lplllll I , ..- in 111al1le. hcn'/plrL'lIu\ (l,' ,' ' 'I'L'L' Rl"Il1\llllllll ,.1 , hilirllc;lrhurilnr p"lll'ICItCC a 1'\1111.1 : ,'111'1 ...11'11 L'l11lI1"lrlarL'a [al,:'1de cellik L' I ' , I' Tcsler,a, 111 1."1 .' , 'L'L'lcre;I'I;-1J1\elah" \ Ismu ~I L " . \' Ie .IL , I - 'Iii '("II'C'I lIel."'I1II,,.1 .1. ,..' , ;lllim;tle 1:1 .. ;Ire Slllllll c:l'/a _PIli, e .. :, . ' ,'I Irudl'ic arhllrl'lul de p:lIllL' ~I.t , " .. 'IlIl'I ['I (;/(II\.I s.1 II I' '. IWI In n'L':t Cl' prtve~t(; LlC.! '. , ' "'''I,;,,1''('r('a L'(\IISUIlIlI 1I1au:s \ " , ' 'I" ('V "lll"tl'\."IC·II11l'tllll IL, I ,..,' .!·/t1m: 'dlllr vel'.c\ak dill \:11111].1 '" l. . . _ I I : It' )L'l\lrlll"IPlll:l~lIk L 111 Ulle e I't sur"'1 I 1.''' lIll1 I I I' IlL' il\lrUl';11 t:\L'L'tll\slillllel'nJ1nl':l. ',.:' ..- ,"I' lL'IlI;II'C:t hidral,ilorde car loll l 1J1a ' Iropic:l1c sau suhll'llplcaic L'slc' nL·Ll,S.lld Slip III '., " . 'I I' helell'lcc I1CO.::-..II.I SlIrSl', ", 'i ,[Clli 11111(;I"L'l\l'In n1lL'I L' Ie' PrL'lenla de ;1\c;1I01/1 ell pillpi e . , '" feslr;lllI.!.ere:l'cIlI1Sul11ului aceslllr:!., 1 \' fllnrL"l 'dchili/tllitlcianalllilli, , '. , ,',' ,- " hidrlllt/;\. dlll'l' ;J" . ,. "I ' .' 'i (JliclIlldul,Sll1lg1 In.t~,\~I,!n ",: 11'1.'111.',Prl'/l'nl,:I p.1il'!I'! iLiuIIII In .. 11 L,.ln ~, ctlmpllS ce de~l!1t: prllpllcl,I~1 l.nun. g 1" 'l'C'lTll:tI\LiaIL' \a b(lII1:1\' II ell lise alt111l'nle sa 11\1 Il I nUls I a,I, l'll'"~ l"1 ac'l'"lc • . ' " t', "II'L'in(l~en, cn1CCrlgel1 I,'. '1'1\' l)!lS, " "1 \'tJ'l' LIL',uh,"laI11c ell 1"1ICI1\I.1I L, " ,', , Nill'uzaminclc conslllule un I!IU,I ' ,..., Inllnn dill 1."ll11hinarea I1Itrl~tI(l1 ,. I' I' ';11Sl 111 tl,..':II1ISI1111 . • ,'lUI l1l1 a 'I'" EI" s, lorIlW:I'I.;1 alaI 111 II11Cn L', \'" crl"l I"" Illltl!d 11II'IlL' estL' lleL'esar~ III rI"\c ,~, 'I . '\1 'Imil1ek, Penlrll a red lice eXl'un , . "1' '\'1111"111" Aceslia ajung 1I11'flll usc l • , "'I' 1I1nlllll1.1 ~ r'ind sC-ILierc:I ap.,rtllllll dl' nllll,1 ~II • "\' _" . "11""1 hr~~;J inl!.r;'t~fllllln\L' III . " 'n'lre 'I UII I/artl I" Sl.· " • '1lrll nulrilive I'L' L1L'» p:IT\c ca UI_1 " . ll,\tlsiril :tceSl1lr "uhslan~e 1)(;1 IIa pa IlL' c:t lIrmare a I chimin: ;J'/lIlate, iar pc Ie a
C

<

"

'

c'

"

'\

'

I':'tstr:trea culorii prcparutclor din c,rne,,;i I'c~le C,;'lt~i pcntru inhihareu dezYII\Uirii sl'nrilor de Clostridium Botulinum. In ;ILlra preparalcl'lr din carne §i pe~le . tra\area ulimcntclor ell nilrati S:IU llitri\i se inl;ilnL')ll' ~i in ca/ul hnlnzcturilor. Mcntion.un cfi nilratii sc Iransfmlll:i in nilril,i prin intcrmcdiul hactcriilor L.'U activ itale n itrut-rcductazicrl (proccsul sc desr;l~o;lr;1 at:11 in a Ii mente ci'lt ~i III nivclul Ilorvi intcstinulc). Din considcrcntclc mcntion.uc, cxcludcrca accstor suhstanle a/Iliaic din a limcntc cstc ncrL'ali/abil;l, SL' tindc illS:! a SL' rcvizui norme!e de utiliz.m, a nitr.uului ca aditiv. De ascmcncu, SL' impunc rccurgcrca la tchnici :Jl!ricoic care sii pcrmita tolosirca dll mui cfil'ientrl a unor canlil<lli minimc de il~,!!r;l~l11inle, inc;! dill \'>7x, Dcpartamcntul american pcntru agriculturii a impus anumitc limite pcntru ;ILi;lllsul de nilri~i (L'X, pcntru ~llIleft sc adallgil 120 mg dl' nitrit de sodiu pc kilogram de produs S;llI 14;-{Ill,l! de nitr it de potasiu pc kilogram de produs; l'IlIlcol1lilL'nl SL' astl('i;ml ascorh;!t de sodill in dlv,c dc 5S() m,l!/k,!!, in sCtlpul de a inhiha Ionn.ucu de nitroz.uninc). Pcntru a PUIe;1 reduce »portul tic nilrati ~i nilrili ircluiic tinul cont de pondcrc.i :JcL'slm;1 ill c.ulrul alimcntclor cc ak:iluiesc \l ral ic alimcnuua "hisnuil;l si dl' .rscmcnc.. de produscle cu l'oll\inul ridiclt in aL'est~ sllhstanle :1ZI1Iat~, in L'o~ldilii obi~llllill' in hran;1 nitriUi xc gflSesL' in conccntratie tic 100 de ori mai mica dec;11 nitrutii. Apronpc llJ'lr din nitr iti provin din carne conxcrvatn , l4'A din produsc ccrcalicrc co.iprc. 16';' din Ic,!!UIllC ~i 1,:lr/;lvaturi, 7,7'1r din carne proasp[ll;i ~i 1,],X din ap:l. [ruck. sucuri Lie Irucic, laple ~i derivate. Prill contrast, nilra~ii .rl imcntari provin in special din legume ~i 'I,arlilva\uri (1->7';;), Rcstu] xunt l'urniza(i Lit: lructc ~i sueur: de Iructc (6%), carne L'IInservat:l (1,(1';1,.), pl'tltiuse ccrcalicrc coaplc (1,(";;). laple ~i derivate (O.2'A), Apro.ipc :2,h';; sun: rurni/a~i tic aI''' de hrlll!. Dintrc alimcntc!c hogale in nitra\i s.iu nilri~i 111l'111,iol1;lm Cart1l':;1 conscrv.un. ~unl'a. pe)tek (sMal xau alumat ). c;·lI'11a\ii. slanina pfoasp;ll;1 sau prajilii, uncle hr;'ll1ll'luri ~i condimcnte de. Concumitcnt cu rcduccrca aportului alimcntur a nitratilor ~i nitri~ilor trchuic :>-cazul ~i cd Iurnivat dc ;1]1:1de b:lul (inditcrcnt dL: sursn din care provin, nitritii xc pili comhin« in orgal1ism cu aminelc ~i i'lIrni'l.a 11 itJ'llZ; 1111 inc ), Pcntru rcduccrca r.nci de conversic a Ililra\illlr In nilri~i cxlc ncccsara sIlica rea alil1Jenlc\m la IcmpcralUri sciizulL', Reslrictia aminclor alimental'c in scoj1ul sddcrii suhslralului nilroziI:irii I1lI esl, operanl;1 pc de 0 parlL' Jaloritii posihilelllr implica\ii mall1utritionaic (aminde rCllllt:1 din :Jminoacizi ~i I'llsfolipide), iar pL' de all:i parle dalorit:i l'aplllllli d in alilllelllL' SL' ,I.!;isesl' ('III!Cenlralii relalive mil'i dl' amil1e, ill schimh, in inlestillul gr,),;, independent de ap.lrlul ;dimentar se prilduc canlil;i\i aprcciahiic dL' amine (tiimc1ilal11ill:l, pipnidin:1 ~i pirolidin:I), Prcpar:lre:t termi'::;1 a alimcnlclor la IL'Illj1er:ttliri m:li mari dc )OO"C inlcllsil'ic[l forlllarea nilro/:tminc1or ~i lk aCL'ea pc c'll )11)sihil sc rL'L'ol1landti evilarea C()llsl1ll1ului cV:lsipermant:nt dl' prl'paralc pr:'ljile (inLieosehi dillcalL',!!oria cdor ho!,!ale in nillAi: ex, - carnea), COllsUl11ul :ilinlL'nlcior Irebuie liiculla 1I11 inkrval cilt Illai apr()pial de data de iahricatic intrue:'ll Cll c;'11 durata cste Illai marc, ell al;lt mai Illull lTe~IC forl11:1rea llilJ'lllamil1eltJL Dc aselllenea, pmdusek nutriliv<.: cOllsumale Irebuie s;i aib;'1 ~i un pH mai marL' de 1, Peste ,1L'esl nivcl ['ormarell nitro/,amindtJr l'slc grell realizahil;i, Se va tine coni [olmlal:l de faclorii ;dimenlari carL' p"t inhiha sall at:cdera prlll'eslil dL' nitrozare, Oac:i :ilimenlck au in t:llmp"ziti;1 lor eklllenteic nL'ccsare
WI

I(HI

pcntr u Iorrnurc« u iuoz.un aprcciabi!c de acid ascorhic, all"a-!oc(}lcrolul h idrox ia nisolul sau at unci procesu

inclor cistcinri,

ins.-I convom itcut xun t prczcntc gilltalion rcdux, alanin;1, glicinii,

canlil;i~i vit.uuin.: A, lu l §i bu t il-

f!rllplll

gnma

ant iox idunti

sintctici

C;I hutilh

idrox

it oluo

productici

I de n itroznrc

cxtc ill hihat. Sc pa rc c;'i eel rna i putcrn ic

il ale vitamina C. El'icicnta ci cstc maxima in conditiilc unu i pH SC!/ut, ccIi pcrrnitc inhiburca l1i!roziirii mai ;tles la nivcl gaSlJ"lL·. Tinand con! de nccstc aspcct«, in ;tlc;-lluire;lllleniurilor xc recolllanci;1 a xc utili/a alimcntc h(l_!!atL' elect
ceca ill substantc Prin whisky), inh ihitoarc c(}lllrasl ale prnccsului de nitrozarc, ho_!!ale au fost in LILlori pUSl' III evideniii

dCflvatl proJu§i sunt irnplicati. lntcrcsant cstc Iaptul c;1 ~i in cl/ul'holii maliunc ca si 'in atcrogenc/[I un rol important il joacii proportia crescllt;1 a acivilor l!!"a~i ncsutur.u: omega 6 [A;1 de ol1le_l!a 3. Din aceslc considcrcntc introducerea' in 'alimentali:, ~hl~llult;1
;!

3 (acidul cicosapcntucnoic ~i docosahcxucnoicj prin inhiharca arahidonic scadc disponihilitatca de eicllo,:Jlloizi (produ~i dill acid arahulnn ic] §i implicit mcdicrca carcirlll!!.cne/ei in care accst i
de .;Icid

nitrovar ii: piridoxina

sunt de cvitat produseh. , ;tlcO(llui (nitroz.uninc!c

Iavorivanti in hurc.

liocinalii,l(}siat,ii.

MODALITATI DIETOTERAPICE DE REDUCERE A CARCINOGENEZEI ALlMENTARE INDIRECTE

i de pe~ll', hogal in aciz i gra-;;i polillesaturati din grupu: gama riscul cclor dou.l maladii dcucncr.nivc Uulizarea ulciului de peste trebuic i',ku!;1 IlU muli dup;1 cxtruct ia S;1. Cu cil durata de depozitarc cstc mai marc, cu at;ll ctcctul s[ju protector a;llicanclTi!!.ell sc.rdc. cxistand dupa 0 anurnita perio;ldii riscul sri capelc l'l"L'ClL'muraucnc. AlT~tL';1 ;Ii t"i datornte acurnulsru trcptatc de grupari carboxilicc. pcroxidicc. akkhiLiicc:--1 cctonicc (pot provoca perturbarea ruitozci). '
ulciulu
.v. <II" reduce

. Pc
indircctc
~i prolcinc,

dl' alta

parte, uleiul

de

peste xau ulciurilc

lipidici,

vcgcl;ile

tol,)si!e

prill

prcpararc

Dictotcrupia
de originc

okra

solutii

pcntru

diminuarea
reducerca

riscului
consumului

clrcintlgene/ci de gr;'lsimi

tcrnucn dau nastcrc la peroxizi structur ilor cc lularc. Folosirca

p~latc dl!P;1§1 capacitateu
S;t-§I

alimcntara

~i arc in vcderc

suhstan\e Cl' pol provoca dczllr_l!anizarea sislcma!ic;l in alimen!a~iL: a _l!r;1similor pcroxid.uc antioxidanrn nuturula a orgunismului pCJl1i\fll1d ;)( estnra

scadcrca grellW~ii corporulc.u consurnului de alco\l! ~i sarc. crcsterca .iportului de Iihrc alimcntarc, Indeprtrlarea dcficicnici in anumiti rnicronutrienti. Reducerea cnusumului de gl'asi,lli scade riscul de aparitie a holii maliunc prin diminuarca produccri i de precursor! cnrcinogeni (ad!,! hiliari ~i stcroli ncutri - vcz i c.ulru l criop.uogcnic). prin crestcrc» ponderii florei rnicrohicnc acrohe ill
d.iun.r cclci anaerobe (scad in special Cloxtridii!« par.rpuuilicum implicate ill aronuu ivarca COlli P lcl.-I a .icivilor hiliari ~i (}htinerea conxccutiva de pn)du~i cu aqiulle carcil1<lgen;i vcrificat.i ). prin Illic~orarca produqici de hormoui cstrogcni (implicl\i in canccru l cndomctriul ~i de :--(111) ~i prin sC-ldcrca disponihilit;'i\ii de pcroxixi mutagcni care .ipar se rccornunda

eXe;CIlL' ctectelc lor nocivc (inclusiv e;lI1ccri_l!ene). PCJ"(lxi/.ii lipidic: sc pot Iormu ~I III cursul dcpozitari i prclunuitc a ulimcntclor ins;1 III rimpul prclucr.nii icrnucc produccrca lor cstc accentuata. Studii cxper imcntale niclile in ultimul i imp rclcva i""pllli c;j asiuururca unui de calciu cxercita un grad de protcctic impotriv» de
I

aport crcscut al

clcctul call-ill cu

l;i carcinoucn pc zi ducc risc familial la

acizilor hiliari. Adrninistrurca rcducerca prolilcrarii cpitcliului

a 1,25

g de carbonat

criptelor

colon icc la suhicqii

crescut

utilizarca

pen tru cancer colonic. Plccand de 101 .u.cxtc ubscrvali unci dietc cu continut mai ridical in calciu.

un ii au tori rccomanda
0 all;1

incvit.ibil

in cursul

depll/il;irii

-;;i prclucrarii

grrlsill1ilor doar

ulimcniarc.
In prevent ca nivclul gr;-Isimilor C(}nSllll1<11L" rcprczintc sri

. C()n~hlllcrcll COIISII III II lui proteic exauerut dictoterupica de rcduccrc a riscului carcinogenelei cum am . m;1J _1l_Jcntlonat, neccsa: Iormarii uminclor cancengen~, .~e ascmenea, aportului hp~dIC,. a cfirui Totodat;1, cancengenc aminoacizi aqiline prciucrart:a Plroltza
Cl1

rcprczint.t de originc

modalitatc alimcnt.rra. Dup.i

30';' din rAi<llipidic;1 fat.-I de 40'/r. C;I! oeupa pana nu de mult. Prin aceast;1 m;1sur;i sc reduce Illl numui riscul carcinogenl:lci dar ~i eel al <llefll_l!efle/ei. Pcntru aceasta trchuic sri se ingcrc 0 cantiuuc mai mic.i de alimcntc pr.ijitc (prin proccsul de prclucr.rrc rcrmica o parte aprcciahil;i din gr;lsilllca lolns)l;i 101prfijirc patrundc
in alilllenllli g;Hit), s[j se utilize!.e c(}nsul11111 de unl, unlur;l, sliinin;1, Se eslilllea/;1 C.-I redllcert:a injulll;ltrltire ;1 eXLTeliei !cede di_l!cstiv;i ). COllcoll1itcn! Ilwuilic;1ri ~i asupra <lp;hut neces;lr riscului legal cu sc;ldcre<J !ipurilor l~lrnea slah:1 -;;i laclalcle degresale, sm;lnt;IIl;1 :;;i descrluri roark grasc. s;1 se scad;1
0

proteinclc alirncniarc turnizcaz.: 0 parte din xupnrtu l carl', cuplatc cu nitritii, due la sintcz» de n itrozum inc inges!ia aqiunc de de carne in canlil;1ti mari implic.; crcsterca procancerigell;1 a rost anterior prezcntata. protcinc intes!inalc ulll i. Sc uncllri prllieic acesluia c~ sarea siiralc va Pll;l!c doveuite aportlilui excesclor faptllilli ravori/ea/;1 s;li, s;1 clahore/c ave;1 dUl'e la ap;lri[ia Tin[lfld ll1iires!e~iscul din alimentatie. riscul aparitiei decilli miirc§te actiunca produ§i in lInor subsumtclor crescul;1 vedere pmdu§i de di de i"<.:nolici eu Disponihililate;1 tolodat;'1

tTlpt~)t;ll1ul pTln permi!e nCl!ngenii lerIll~c;1 norei

iurn.izat

Iniermediul asu pra :1 pro!cincior cancerigene

mdaholi[illlr colon

lIlicrohiene

aptlrlului dt: lipide la ()O-711 g pe zi realizc;m1 de sleroi/i acizi (illlplica\i in carcin(}gene/<J ;Iportului epidcmiologiec glohal de gr;1simi, alilllentar;1. As!fel, !rchuie l;!cule

cu propnet:l\1

cxpcrimen!;i1.

con! de llllll!icarcinol!cnezci ~

ue lipide sau inhiha cancerul gr;lsilllilor

ce intra ill ralia dczvoltarea ridieat salurate de colon

AceslluC!"u ill cre~!l'rea ~i

0

<I

pick cai prin care cre~!crea !rchuie incurajata 'indep[lrtarea Rcduccrca Accs! Milsurilc (vczi
~I

in urm<J studiilof esk de Prin illlplic.a! (pentru aptlrtlll contrast,

~i experimefltalc tllmorilor.

C<lfe <IU arata!

cl

aportului dc sarc
se uatoreaza vi/ea!.;1 nu ue putine

mic~oreaz;'i

cancerului de aliment:

gastric, s;lrate j:f11

unii <Ici!.i gra~i po! pml1lilv<J carcinogen mai mull dill cei polinesaturali polinesatllrate),

lucru tahcluI6):

carcino~enil{)r. ccca ce ill1plicii

cnnsulllul

de aeizi gr<l~i satura~i se pare dedit c;i risl'ul de gra~i cel

parle eslc din

dielnlcrapicc

atat indep;lrlarea ori prndusele

consullllllui

carcinogen

sunt ~i ai"ulllatc,

al gr;lsimilor

administrarea

de aei/i

ptllinesatur;l~i

cre~terea con\lf1u tu lUI de h Iurncarhuri a excesulul ue sare de hucatarie,

pol icicl icc aroma!ice

~i ;1n i!("()zllm indor

102

Tabelul ts
Allmente Carne §I derivate ~unca dlrnaii slanina irnpanata pastrarna carne de pore sarata carne de vita conservata carne de vita uscata frankfurter caviar sardine ton (conservat In ulei) carne afurnata §i sarata Condimente usturoi sarat ceapa sarata lelina sarata mustar sos chili pulbere de copt bicarbona! de sodiu sos de sora glutama! monosodic
CII ClIlltinllt

crescut

Ill' sure

BranZ8 parmezan branza americana branza telemea cascavat sara! br€lnza de ourduf Gustiiri (exemple) cartofi chips biscuit] sarati alune sarate popcorn sarat covrigi Diverse ali mente bulion supe conservate, lnqhetate sau uscate masline umplutun pentru salate unele rnancarun etnice (ex. chinezesti)

Reducerea

surplusului

ponderal se asociaz;i

cu

scaderea l1lorlalilfl!ii prin Tahe/1117

cancer (vezi tahelul 7).

){datill intre greututeu l'4"'pnmlii ~imurtalitatea pr-in CIIIlCl.'r III pl.'l·snalll.'ll.' ClII·1.' ll dl.'pii~it 45 rle alii a
Greutate Depasita cu Depasita cu Oepa§ita cu Normala suonorrnata subnormata 25% sau mai mult 15-25% 5-15% cu 5-10% cu 15·50% Mortalitate prin cancer Ia 100 000 de locuitori 143 138 121 111 104 95

Acest lucru sc datoreaza in parte Iaptului c;i rnicsorarca grcul<'1tii corporale implies reducerea aportului caloric, ceca cc prcsupune scaderca considerabila a grasimilor alimentare ~i a carnii (rolul lor in carcinogeneza a fost deja menlionat): Concomitent, in scopul scaderii savorii unci parli a hrunei !ii implicit a aportului 104

energetic, sc impiedicn rccurgerca la 0 serie de proccdec de preparare culinarn (ex. prajit, afumare erc.) care maresc cantitatea suhstantclor carcinogene introdusc in organism (ex. hidrocarburi policiclicc aromnticc, nitrozarninc ctc.). In general, oricc reducerc a aportului ulimcnrar se asociaz;l intr-o proportie variahila cu scaderea ingestiei de suhstantc cu potential canccrigcn. Pc de alt;1 parte, rcduccrca cxcesului ponderal la obczele aflatc I.. mcnopauza scndc hipcrcstrogcnismul existent (rezultat din cresterca productici de estron;i la nivelul [csutului subcutanat c;lt §i la nivclul suprarcnulei dill conversia undrostendionci in cstrona) implicat ill aparitia cancerului la san §i de endornetru. Dat Iiind ccle rnentionatc, prcvenirca ~i combatcrca ohczit;ltii reprczinta 0 modalitate de reducere a incidentei maladiei canccroasc. Sc apcleaz:i in ucest sens la regim aIimel!tar §i clort Iizic. Se arc in vcdcre ill primul rfmd micsorarea aportului de lipide. In dicta ohezilor se admire 0 ra!ie lipidit::1 de O,7-0,X g/kg greutate idealil (in medic 40-50 g lipide), cantitutc care include ~i grnsimile "invizibile", adica acelca care intr;! in cornpozitia difcritclor alimentc, Aceasta rajle trebuie sil includa , in masura egalii, lipide animule §i vcgctalc pentru a Ii asigurate vitaminelc liposolubilc §i acizii gra§i escntinti. Cu aeeast:l ralie de lipide avem pnsihilitalea s1l divcrsiflcarn regimul alimentar al obezului, sa sporim sapiditatea unor alirnentc (in special a salatclor) ~i uneori sa ohtinern chiar scnzatia de sa!iet:lle mai precoce. Pc de altii parte, prin incctinirea evacuarii gastrice, lipidele dau bolnavului senzatiu de salietale, limitandu-i astlcl dorinja de a ingcra c;lIltita~i suplimentarc de alirncnte. Ratia protcica in dieta ohczilor trcbuie sii fie superioarn ra!iei azotate minime Iiziologice de 1 g/kg corp ~ianumc 'in cantitatea de p;II1;II" 1,5 g/kg corp greutate ideula. Acest lucru se datoreaza Iaptului c;i in general obczii au deticiente azotatc. In rcgirnurile hipocalorice de durata, pentru a cvita Ioloxirca proteinelor in scopuri cncrgeticc, este ncvoie de n ratie minima de glucide (eel putin 2 g glucide pentru I g proteine). Ratia glucidicn trcbuie rcstr.insa la 12()-140 hidra!i de carbon pc zi (aportul minim estc in jur de ](If) g pc zi). Accstia provin din legume, lructc §i piiinc, alimentatie care coniine §i 0 scrie de principii nutritive eu fill de prevenirc a curcinogenczei (fibre alimentarc, anurnitc vitamine ~i mincralc). Reducerea consumufui de alcooI reprczintn 0 altii modalitatc de diminuarc a riscului carcinogenezei, Accst IUCfU sc daloreazii pc de (l parte Iaptului crl in hauturile alcoolice sc g;lsesc 0 serie de substantc cancerigcne (provenite din materia prima sau prin prelucrare inuustrialii - ex. nitrozumine), iar pe de alta parte Iaptului cii alcoolul poatc Iacilitn ca solvcnt transportul cancerigcnilor prin mcmbranelc cclularc. De ascrncnca. ctilismul cronic crccaz;l dczcchilihrc vitaminicc §i minerale ce favorizeaz;i indirect carcinogencza. Pcrturbarilc vituminice §i minerale sunt mui pronunnuc daeJ sc asod:lza suferin!;) hepalidi postctanolic«. Legut de dczcchilihrclc vitaminicc rctincm ufccturca ~i;) ace lor vitam inc cu 1'01 in protecti;) .mticunccrigcnn (ex. vitamina C estc sc;lzul:i la peste .'iW%! din ctilici; rezervclc de vitamins A din organism sunt rcdusc de .'i-I () or i mai mull fatii de pcrsoanelc nectilicc; in conditiile ctilismului viuunina 0 COl ~i vitaminclc anterior mentionatc este Iurnizata prin aporl alimcntnr in cantit;lti mai mici, Iiind totodata mai greu absorhita - intcrvinc de ascmenca scflderca nctivririi ei rnetaholice; vitamina 86 estc mai grcu c1iheratii din ulirncntauc in I().'i

prezenta alcoolului iar lorrna sa acuvn cste mai u~or dcgradahilii ctc.). Lc,!!at de mctaholisllllli mineral sc COIl sta l{1 en.;~!cre a ahs(lrh~ici Iicrului u c;irui aellmulare prcuoll1inanl hepatica, al;lturi de sut'l:nl1ta ficallilui indusil de ctanol. pare dupii un ii nutori intr-un anumit st.uliu sfl Iacilitcvc l'I>nslliluin;;J carcinollllllui
(J

a riscului c:lrciIlO,l'el1 corclut ell ripu l de Iibrc .rl imcntarc prClCI1!a!;-1 III !;iI)ellil S,

~i structura accstoru cstc Tahelul8

Tiplll'ilt'

cit, !ihn'

"lim"11 tan', ~tnldllnl

al'l'~t"nl ~i

mecanixmele cit,

pn,tl.'c!il.'

hepatic. Tinand corn de cclc prevcntatc, conenlllitent tic] de nlcool , cstc n cccxarf ~i corcqia prin miefllllutrientilor
untrcnaic

ClI neccsitalc<l rc.luccrii in.l'esulimcnuuic a dev.cchi librclor

de ctanol. Cor eqia deficitelnr anumitor nutri e nti esle impmtanl;-I in prevcnirca curcinogcnczci. Rcamintim cl dcl'icitul de Iier cstc implicat in canccrul trnctulu i alirncntar superior, eel de iod in canccrul tiroidian, eel de vitarnina 82 in cnnccrul cavit;l\ii bucalc, laringclui §i esolugulu], eel de vitarninu A in cancerul gastric, c~1 de piridnx ina in canccrul hepatic, eel de vitarninn C ~i E in diverse degcncr:Iri maligne etc. Din uccstc consklcrcnte, in tuncue de dcficitul existent sc rccuruc la Il terupic de corectic nUlri!ionalii specific:', LI nevoic se pnt admin istra prl'parate farmaceutice cu vitarnine §i/sau mincralc. CI .... te1'lI apnrtulni de flbr e alim entar ... in cadrul unci alimenla!ii ~ s;lrace in acesll' principii nutritive reduce c()nsiderahil riscul carcinogcnezei de originc ulimcntar.i. Dcspre acest subicct vorn relata pc larg in suhcapitolul urmiltor.

tic consumul

!
r"
,

Tipul de fibre alimentare necelulozlce

I
I
I
I'

antil"anl'l'd~t'n("i

Struclura-Chlml:a

J"--

I Polizaharide
Gume

I I

Mecanisme de protectre antlcancengena

1
~

Ii

Mucilagil (existente sernmtele ptantelor)

'In
I

I
I
:'

galactoza, acid qlucuronic- " • leaqa a parte din aCIZIl rnanoza, acid buiansi graslmile qalacturonico-larnnoza, pe alimentare axul principal, xuoza sau • furruzeaza substratul galactoza pe ramincatra fermentabil pentru later ala bactenue dl~ colon, eu prod ucerea secundara de gaze !iii substante acide (scade pH-ul intestinal) , • au propnetati I hlgroscopice rmportante

I
I

~: ~

CRE~TEREA APORTULUI DE SUBSTANTEALlMENTARE CU POTENTIAL ANTICANCERIGEN Un :Hllll;ir larg de suhstantc .rlimcntarc dovcdcsc proprietali umicanccrigcnc. In randul acestora sunt inclusc lihrclc ulimcnt.uc. vitamina A, C, D, E, xclcniul , culciul ~i zincul, i:l()ti()ciana!ii, indolii, Il.ivonc lc, Ienulii, inh ibitori i pr()teazici, unii uminoacivi ell', Fihr e le alim e ntar e sunt componcnte p()li:laharidice ale vegelalcl()r cc nu pot Ii supusc digesliei in intcstinul subtire (eXcept;lIlu uncle degradiiri limitate ale pectinei). Uncle dintrc ell' pot fi dcgrudate in c()lon. parte din Iibrele alirncntarc au un rol structural in cadrul sursclor vegetate din Girl' provin, Iiind tototialfi insolubilc in ap;l. Ele sunl 'reprczent;ltc de e~lre cclulozc, hcmicelul()ze ~i lic:nin;l si sc c:;hesc in special in ccrcalclc inteuralc, tarfltc si p[iinea intcc:rala. ~ 0 ;dW P:lrll.: din Iihrclc alimcntarc au un rol rcparator asupra zonclor lczutc ale plantclor ~i sunt soluhilc in apa. Ell' sunt rcprczcntaic de pcctinc, gurnc , mucilagii ~i uncle hemieelulozc. Sc g;isesc in special in legume, link, lusolc ~i mazarc llscat;l, lructe (In special mere ~i citr icc), ovaz, urez, radk.inoase, vcgctalc Irunzoase vcrzi. Prima categoric a Iihrclor alimcntarc intervine in [ormarc» bolului fecal si stimularca peris[;~llismului intestinal. > A doua categoric de fibre Iorrncaz.i geluri care scchcstrcaztr o parte Jin suhstan\ele cxistente in lurnenul intestinal. ~ Arnbcle categorii de fibre alimentare intervin prin dilerite mecanisme in protectia anticancerigcnn. Reprezentarea schematics a modalitatilor de reducerc
Pectine (componente .ntercelulare cu rol de consoltdare)

qalactoza-rnanoza acid qatacturoruc-ramnoza, arabinoza-xuoza pe axul princrpal: galactoza pe ramificatra laterala

acid galacturonic

II
I

• au propnetaf hlgroscopice importante (retent,ia ape: scade concentratia mutagenilor din bolul fecal)

iI

pe axul . pnncipal; ramnoza, arabinoza, xiloza §i fructoza pe rarnificatia laterala

xiI1l/,;1. f1lfllluztl,

! • au propnetati
hlgroscopice
importante

l lcmicclulozc (dill pcrctii lul"ri 'Ii mai iuultor 1'1'''11'-')

~llJI..llz;1 :

JX~

nxul pri nrip.rl ; flr;lhi J)I 1/.;-1 si galacl11Z.1 pc ralllificill,i<t 1"lcr"I;",

boiului ,-",·,,1 ,i implici: I CllIlcclllr;rlia mutantilor

\'t

• rel_i II ;1pa. crc:-oc

d umul ,,:;,de Jill

recail' ' • ,I i fl)ulc,,/.~ p"risl;d I ismu!

illlc,'imi

• Icag;.j () parte dill 't(.:izii

hiliilri:-.i gr;1silllile alimentarc

>

>

>

CeluloZ8 (principalul constituent al peretilor celulari)

polimer neramificat glucoza

de

I
1'1

~ ~ ~partea ~
Lignlna (existenta in lernnoasa a plantelor) polimer de fenilpropan

• in functie de dimensiurule particulei leaqa apa • strrnuteaza peristattrsrnul intestinal • Ieaqa 0 parte din metalele grele • rol annoxidant • poate lega anurrute metale grele

106

107

Dctailiind cdc prczcnr.uc In tahclul anterior. COlprim;i rcmarca putcm ohserva ci retincrca apci lk librclc alimcntarc J1Iiirc~te volumul holului fecal., • Accst lucru arc drcpt consccintn scnderca conccntrutici suhslanteior canccrigcue din holul fecal ~i implicit posihilitntcu de agresiune ll1utagenii asupra mucoasci intcstinulc. Mcntionnm c:i potqialul hidrolil al Iihrclor alimentare variaza in lunctic de structura lor ~i de oxmolaritatcn mediului. Sc estimeaz:l cii cca rnai mare puterc de rctinerc a npci 0 au [ibrclc nccclulozicc, S-a cnlculut ca SO g de Lariite rctin 200 )! ap:1, cch iv.ilcnt cu too g morcovi cruvi, ISO g carton sau 200 g poriocalc. In tabelul v rcdam sprc cxemplificarc cap;ll'ilalea hidrorilii a mai multor alimcntc prin prism» continutului in Iihrc vcgctalc. Tahellil
<)

malignn,

Iucior Iavorizunt

De uscmcnca <c mic)on:azn al carcinogencz,ei .

nivclul

amoniacului

liher care ponte li un Tahelul 1()

(~UI1JpULiJ i.. liI...'Iul· allmenture l din divel'St' aliment« <1-:1100 g produ«) Denurnirea produsutui Totalul de fibre vegetale Polihazaride necelulozice Celuloza Lignina

Legume
hnllT!lli riilrl;", "<lrZ;1 de Hrux.-llcx. \'"rZ;1 (i'i".-LI) l"t111l1pjJ;'1 (!"iartj-,)
1;"'Pllll-i
L'l'ilP;llTlId;",

-1,1 11".-1;1

Capacitutea

hidrnflhi a diverselor p ...iduse nutritjve ill Iunctie ell' l'untinutul I,,.. in lihre alimenture
Fibre la % greutate bruta 20 11,6 6,6 6 21,6 12,4 15,3 9,9 14,6 8,9 89,3 Capacitate a de absorbtie a apei (g apalg fibra) 2 5,9 10,8 16,2 4,6 8,1 7,4 12,4 12,1 23,4 5 Absorbtia apei (g/1oo 9 aliment crud 40 68 71 97 99 100 113 122 171 208 4,7

'2J~6 2,1<3
I,kll 1,53 2,1 7,27 3,35 7,75

Aliment

("sllll'

LI~L';lt;-t (l"(IIlM'lY4lltl)

r;t~lllc \'erlk (riarl;-')

Illa/;-'H'l't11lt!l'ial;·,

2.l)2, I,lll) 1,7(' 0,117 11,47 1,55 5,117

(I,,~5
O,k 0,(11) 1.1.' I.Of> 0.55 1.41 1.2() 2,11'1 lUI 1,4i' 1,13 11,7 1.02

0.03 0,07 O.3k unnc

1I1'111l'

cartofi conopida ro§ii ielina rnazare tasole verde pere portocale mere morcovi tara\e

t!;lIil IJJllrClI\'i lillvri i"il'rli p;~lsl;irll;1CtOruli

Il;lpi IUI"Cl':-.li L'fuzi lTU/.i

purumb

,U<l
-',7
-l,(1

I.k5 5,4k
,1.31

urun0,1l) 0,21 O,IX 11,12 Linne

1I1'1Jll'

l'ilfllili
I

3,51

urine
urmc

Cereale ~i derivate
44 3,1 .=; (1.51 2,72

I I

1";,; II;', illil'!:r;d;'1 p:,illl' all1;;

p:iilll' dill L"li,,;',illll',;!r;d;l rllJ~i (.tv P' trulllh rni c dl'jlllll'l\'l'liilll (!'.(lrlillll'lllv
.uuc .... kc·"tv)

32,7 2':;2 6.~5

2,111 5,QS 7.211 5..'>1

3,23 0,03

0,1<
urrnc 1,24 1,32 0,74

k.5
II 7.41 11,73 4,1'3 4 1.-12 3,71 1.75 1.24 0,44 0,211 I 2.2k 2,44 N5t.) 1.52

in afara Icnomcnului de dilutic <lsupra curcinogcnilor din hulu] lccal, lihrclc alimcntarc intcrvin in scadcrcu riscului carcinogen prin uccclcrarca tr.uivitulu i intestinal. Asupra accstuia intervin hcmicclulozclc, cclulozn ~i lignin». Cu c:"11 timpul de Iranzit cstc mai prelungit cu atiit riscul carcinogenczei colin' cstc 111;li prllnuntaL Rcducerca duratci de tranzit scudc timpul aqilillii Ilorc: microhicnc asupru substraturilor disponihile ClI micsorarcu conxccutiva a produccrii de c.rrcinogeni. Totodata sc diminun expunerca mucoasci intcstiualc 1;1 :ll'l.iUlIl';1 elfcinogcn

pI,.

'>''''

'1

Pt'''IJldi

i <..h- >. ~-c: I 1",'1 lit, ,~r;iu

1,11(.
1I.()4

IUI"I;-'lktl\';'I/

11,4 O,ll-! O,-Is 1.111 11.37 0,25 (1,11-1 (I_(I-I 11.32 11,= 11.1,7 2.1:-\ (1.23 11.3., 11,:n 2,17 INI 1,111

1,74 0.55 11.44 0,01 II All 11,26 (1,07 (1.55 11.03 11,03 O,h2 11,45 2.67 0,3 0,1'1 1.17 1.% 1,21 urrnc

Frucul'( 1;1j;'l

lIIen' /";"1";" l"'aj;) dl' 1I1~'[l'

h;III;lIll'

~.21
1.12 O,It: 0,3-1 (1,2:: 0,(,5 IA(.

ilor.

,:.-;q>l'lrllil (," ''''''Ival)

IlIillHJ"ri
IIl;lllgtl

Pcntru a nc putca orienta In seicclia produsclor aliml'nlarc prin prism a lor in componcntc cclulozicc ~i li,l!.nin;i (slilllllleaz;1 prcdomin.uu pcristaltisrnul ) Gil ~i in componcnlc nccclul.v icc (slil1lule;I/;1 prvdumin.mt rclcntia hidrica), rcdam datclc ol'critc de tabclu] ](1, Crcstcrca consumului de Iihrc alimcnturc , prin l'111ll)1lllll'nlclL' lor t'crI11CIltcscihilc (iudcoscb: gumclc) rcduc pl-l-ul intcxt in.r! illilii>;'llld asllcl rcaqiik nuclcur-dchidroucnnz icc ce sc llcsl';l~oar;i la un pH nvutru ~;11I n lca l i n . ill Irlu l accxt.r xc impicdicn trn ns l'ormar cu al'izilor b i l i.ni in l'!lmJ1l1~i l'1I acl,illlll' l'arcinll_!!l'n:'1. Concom int cnt, aportul ridic.u dl' tih r« \'I',t!L'l;i1c l1l;hc,,1l' 101'm.rrcu butirutu lui c.rr c pro[cjc:lz;1 1l111l',,;,sa l',,J"lliL';i lll- Ir;lllsi"'rll];lrl';1
conccntrutio]
J( Il{

IH',

pt

lflt K';1il' (l'( 1I1~crvalc)

(l'llll;>,l'I"\'ilt)

ptvr~il"j

PlTl'dl'l'tl_iill' l'IUj;', de I1l'J"l'

pnUll'

1.,,2

3,7~
O,l1lJ (I,W;

2.12
4,,)

7,73 9,3 7.55

2.4 J,f,
h,-l

5,64

~===="..d

IOl)

Aportul ridicat de fibre cu continut ccluh vie ~i lignin;1 ;IIT rol protector ~i pri n prism a chclari i meta lclor gre lc pc care Ie c I im in:-I prin hI II u I kc:ti impicdicand axtfe! excrciturcn cl'cctului lor mutagen, Liunin«. prezenl:l indc()schi in l:lr;l\e, coji de pere , ulunc hrazilienc, arahide,llIlgi de porumb. pcslllqi de seclr:-I etc" dctinc de ascrncnca propriel;l\i antioxid.mtc (indep;lrtcaz:-1 n p<lrtc din r:ldicalii libcri , aCI:§tia li ind rccunoscuti peniru inllucnt» Inr Illlltagl'n;l) l'cca I"l'ii lll;Jrc~tc pntclllialul anticunccrigcn. Sub :Iqiullca rIllrci micruhicnc intcxtin.il«. lignina Sl' tr.mslornut ill divers] prtldll~i dintrc l':lrl doi (cntcnJ!ac[tllla ~i cntrrodinlul) dnvcdc:«. rc.rlc eleele .mtic.mccrigcnc (pl'llteqi;1 cxtc indrL'pt:II:-1 inJctlsch i a"llpr;1 canccrulu i de S:IIl), Crc~ILTl'a consumu lu i de librc .rlimcnt.rrc tller:-I lin gr;ld suplimcnt.rr LILproleqic anticallcnigeMI ~i prin prism:' .uurenarii prin m.ucriilc Iccdc ;1 1I11l'i pr!lpllrlii mai rnari dill grrlsimiic consumutc. ACl'SI lucru 1IIllIIc;IZ;1 Cfc,:IL'!'L'a in grcliiaic (lipidclc au V:i1():IIL' eller_!!etic:1 ridiL';II:-ll, TOI()d;II;-1 :lp{n'[lIl LTesL'ul de l'ibrc \'l'!2cl;lie induce rapid sell/:II,ia dl' ";lliL'lalc il11pinlil';'llld consumur: c:ti{ \I'iLT <uplimcnt.rr c. Rc.nninum c.; intre -urplu-.ul pontiL'l:d ~I illcidL'n~:t l'arl'il111111atll/L'i exist;1 {1CIlIL'Iatic p{vitivfi, Al imcntat i» hogal;1 In lib rv .rlirnrnt.nc 1',:dulT de :1"L'i11L'nl';1 n ivriu l c"II:ldi()lului pl.rxm.ui«. n:L':1 cc lilllill';r;;i rixcul dC,l.!l'nlT:-II'ji m.iliunc :1 <Inil"r Un uliim :1"11CL'lil'_t!al de import.mt» LTe~tlTii C{1nSllIlllllui de fihrL' :tlillll'nl:lrL' l'SlL' :llTI" e;, () prop"rt,il' mai mall' dl' ;tei;j hili.ui xunt :1I11Il'n:l\i ,SpIT L'xll'!"I"r limit.uulu-xc a"lkl "UhStl:ilui carl' supu-, llorci rnicrohicnc ":-1gl'IlLTC;C 0 parte din "uhSl:II1\L'lcL'arcillllgelll'. Proccxul de legale:, .uivilor bili.rr: L'Sll' ccl mai pronunl,:ll in l'azul 1i).cl1lnci desvrcxcand in nrd inc pc ntru !Cum:1 de gual, pectln:1 ~I hem icvl U 1';1 ;-1. C:I illdIL'<ll,ii _l!cnl'1:tic privind ne~luL':1 :Ip"rlllIII i LIL-!'ihn' "l'!!elak, xc rCl"1IIll:l11li:-1 l'I1I1SlIIllUI dl' p;'linl' inlcgr:d:'1 in l.«: dL' p:'linl' :dh:-" ccrc.rlc inicuralc in 1(1('dc' ccna!c r.rl'inatc. Iructc l'Ill'Il;I_jtl ~i "Lillinty in 1{Il'Lk surun dl' Irucic. aLi:){I"IJi de k,t.:umL' (inLico"l'hi V:lrz;-" m;u;-mc:, 1:1""k. ,,:ti:il:-I, sl'anac. l'arl"fi) ~i 1:'lr;I\L'
mcniuril.».

caloric de care trchuic ~inul scama la .10-50 kcal/J()(} g prod us iar pentru lructc 50- l:'iO kGd/lll(l _!!prod us). Mcntion.im de ascmcnca cii prin prism a rclatiei clicicnta-cost, t;lrf1ie!c rcprczinta cca mai .rvantajoasa Iortrui de Iurnizarc a Iihrclor ulimcntarc.
in plu-, lcgurnc!c un aport

~i lructclc

"due

pcrsoancle

suprupondcrale

(pcntru legume

Yitumina A cxlc l'llnsiticrat:1 a Ii un important Iuctor de: proicctic impotriv.i LicgencrfJrii ru.rlig nc. Numcroasc obxcrv.ui: clinicc ~i cxpcrirncntalc au ar:"lt;!l exisrcnta unci rcl.u ii lie invcrsn proportion.rlitatc intrc aportul de vitamina A ~i carcln,l_!2cnczii, Administrnrca accstci vitam inc concomitcnr cu diversi agcnii canccriucni ;11' fi hidrocarhur ilc policiciicc arumaticc, dimctilbcnzantracenul, uncle nurov.nuinc xi arIalllxillc dctcrmina n sc.idcrc a lrccvcnui c.mccrulu i ~i 0 prclun_!!ire a pcrio.ulc i de inductic,

cum

Modul prin C:IJT vitarnina A ~i alii rctinoizi inicrvin in cilllpr'1lcqia l'al:l de cancer"i:-'LTcz,<1 cstc d:oschil de complex. Sc aprcl'i:II;1 c;1 in prima clap;'1 sc imjliedic;) proccsul I,ll activarc clumica ;1 suhstanicl{lr canccrigcnc. Chiar d;tcrl al'csla IlU:1 putut li stoput , IC_!2arca substantclor clIlL.'eri_!2cnc tIL- ADN sc tucc mull Illai ~rcLi ill prezcnt" rctiuoivilor. In conccntrat ii mur: vitaminn A cxcrcit.t Lin putcrn ie l' kd de lnhi IiZ;1rc a mcmhranclor Ii/nzom i lnr 1'1 ihcr:'lnd din al'e~lia di I'cri Il' cnvimc (in special hidroluzc ). Elc au un maxim de .rctivit.uc in mcdiu acid, Cclulchl':;nl'CrllaSL' --c l'aractcrizcaz;1 ins:] printr-un pH mai mil' dedll al cclulclor normule. ceca cc III conditiilc vitaminoterupiei A_ prin lahilizarea lizozornilor ~i cl ihcr.uc.t de hidrula:«. .rcidc Iavorizcaza alltodistrll_!!LTCa cclulclor muligne. ["te important ins;-I de cunoscut doza la care sunt lahilizale la max imum mcmhr.un h: liz,l/Illll;ile all' cciu lclor cnnccroasc cu un elect minim pcntru cclulclc normu!c, Accasta Illi a putut ri prcci/al;l p;ln;-1 in prezcnt. Un all mccan ixm prin care vitamina A ~i alIi rctinoizi olcr<1 protcqie allllcanccroas;1 il rcprczinin activ.irca sistciuului imunit.rr n' pcrmitc distru_!2l'1'l'a IlIrmc_IlIl' initi:t1e de cclulc supu:«, mut.uic i mulignc. In ,,1;lra vitaminci A, pr()priel;lii anlicanlTri_!2cnc d"\'cdl'~IC ~i una dintrc provitaminclc sail', Estc vorha de hcta-C:lrtllcn care, pl' 1[1Il).!;-1 Iaptu] e:i sc poall' transl{lrm;1 ill vitamin:1 A (aic eirei illilucille alllicircillllm:ltllasc all rosl dej;1 pIClelllall'), dqinl' cI insll~i L':lpal'it:llca de a Ilclllralil:1 uilii radil'ali liheri (aceslia pol indulT mutatii la nivclul_!2ell'llllUlui cciular), Ekctul S;-Illcstc maxim illl'Ond'il,il de presiullc par~ialii sclzulfi:1 IIXi_!2Clllilui. c.cca ce SL' illl:ilnc~lc dc fapl in Illajllrilalea \eSUllirilor in mild riziologic. Din jlUlll'l dc veLicre dictolerapil' ;ilimellta[ia lrehuiL' S;'I IIkrc SUrSe cu II CllIll'enlratie apreciahil:1 ill vitamin:1 A prcrllrmat;1 sau CI!'()iClli ~i carl' s<1 ocupe o pondcre illlpl lI"lan 1:"1n cadrulmelliurilor. i Nu scvor lIliliz,:1 zilnicsursc alimcnl:lrc cxlrclll de hll~:11c in vit;llllilla A intrudll exist;-I ri"nil "upradllz;lrii (canlil:l\iic sLll'liment:lre de vilamina A nu SL'ciimin:1 rapid din (lr_!2anislll ci ~L' al'ullluka;;1 in t,csuturi - in spl'L'i;d in lil'al). ceca ee pO:llc :Ivca c{1nsccinle nC!,!ative aSlipra sl;'lrii Lk ";'IIl:ltaIL'. in \'cLierca sekcUl'i alimclltclor in f'unqic dc l'{',ntill;llllll()r in vitaniin:, A reti:lm spre oricnlall' \'ailirile olcrill' de lahelul 11. 111

rccom.md.lrilor lnsuunului N:,\ion:d LIL- xtudiu al cauccrulu i din de lihrc :diIllL'nl;lIc L'\IIlSUlllai;-1zill1ic trvhu ic S:I ric cuprinsa ill Ill' ,,0-.15 g. E,stL' binc ca ra(ia ;ICl'sl<lra S;-I pr{lvin:i din ~;I"l' sau Ill:!i lllulLc lipuri dc L'crcak 'ji !",l'<lduse de pallific<I\ic inlcp:tie ~i L'illL'j sau m<lj mlille tipuri de Iq!umc ~i rructl', Nu estc indic:lt:l dcp;l~irc;, lilllilL'i supl'rill:tl'c inlrllL';-11 in eXl'CS rihrl'le ve_!2cta Ie alcL'lea/;1 <lhs{Irl1\ia ~i h illLiisp< IIIihi Iita lca c1emcnte IIII'III inerak (inde{ I~chi caIL-iu, llla_!!llcziu, losior ~i lIii_gociclllcnlc) crc:'lnd tlllt)d;tl;i di,sluncl,ii _!2aslrtlintc,,11ll:i1c,
Con lorm S,U.A .. L'lIllillatea

Privlt{1r 1;1 slIplillll'ntarl'a r:ll,ici alilllcniare l'lll;lrill,c, :1l'L'"lllllTIi trl'huie l:kUI I'rtl,!!rcsiv Ix'nlru :1 l'\'ila ckl'tek disl'l'plicc seclIlltiale Sc inn:pc l'll " _!2!zi ~i "L' nc~tL' dll;':1 din cinL'i ill cinL'i ziic p;'111:"1 2(1-.10 g//i, ill ~:--' prizc, :ldminislralL" la illai nil' de ll)l'Se "a 1Iill Iillll'ltillll'Sei, Pcnlnl (IriL'1IiarL' a~{lpra grll III "-i ulli i mell \illll:'111 c:'1 II Ii1l_!211 r{1de SlIprl cllnt,illl' :'i g. til' 1;-lr;iI,L'.iar II lillt!IIr;-1 LIL-'a"':1 2,," g, , Dinlre :-,ul'sl'ic Lk fihre ;tiimcnlarc. t:'ir:'Il,CIc LIL- r;'llI SL' d{l\'cdc,Sl' n:k 111;li g l'Iln\,cnahik, c!cdlll tihrclnr cerealicrL' tiind slIpcri{lIl'l'llil dill Ic,l.!uIIIl' ~I trllcte. II!)

Tabelul l I
Contlnutul in vltamiua A prefnrrnata in diverse prod use alimentare (exprlmat in (1.l.la 100!.: produs)
85 !11K) 27000 IQ 200 45(H) 40(K) 333!1 3210 27(K) 20(K) 1250 I 2(K)

Tahelul12

ulei de ficat de morun ficat de vi1el ficat de vita ou, lapte pudra cascaval unt galbenu§ de ou ficat de porc branza cu srnantana smantana nnichi de vliel

ou integral sardele in ulei lapte lndulcit lapte neindulcit lapte proaspat somon proaspat ton din conserva heringi proaspef lapte praf srnantanit pastravi

1140 7(M.I 430 400 380 280 70 70 40 12

media (mg%) gogo§ari ardei Kapia ardei gras fasole verde morcovi pepene verde ridichl salata 23 - 25 25 - 35 8 - 25 0,1 - 0,2 7 - 18 3-4 1,5 - 2 3-6 spanac tomate agn§e banane carse mazare verde dovleac

media (mg%) 13·14 6,5 - 12 0,1·0,2 6,8·8,3 1,2 -4,2 0,2 - 0,4 0,2 - 0,8

--C_.__

I
I

II

Sc conslala ea cclc rnai mari canlilrt~i de vitumina A se gasesc In Iicatul anumitor vietu itoarc. Acesta turnizeaza vitaminn A organisrnului uman fie prin ingcstia Iicatului ca atare (ex, Iicatul de vitel, viut, pore), fie prin uleiul extras din el (ex, ulciul de Iicat de rnorun contine 1'\5(lOU U.L de vitamins A la 100 g prod us). Cantitatca de vitarnina A din carne, viscerc, gillbenu§ de ou §i prod usc lactate nu este constanta, fiind in general mai crcscuta in rimpul verii dccfit iarna. Accst lucru arc consccinte dictoterupice practice, irnpunand In sczonul rece in conditiilc tcndintc] spn: hipovitaminoza (marcste riscul c.mccrigen) cresterea aportului alimcntclor bogatc In vitamina A, pc de 0 parte pcnLru eli proccntajul acesteia in produselc arnintite scadc, iar pe de alla parte pcntru cii necesarul vitaminic A al organisrnului crcstc in conditiile cxpuncrii la ternpcraturi joase, Absorhtia vitarninci A din hrana cste cu aWl mai marc cu cfJI dispersia particulelor ee contin vit.rmina A cstc mai pronuntat (In purticulc de ordinul micronilor). Desi vitamin» A estc intr- II conccntratic aprcciahiln in unt, II parte deloc neglijabila din ea se climinn prin materiilc Iccalc, In schimh, daL"ii xc omogenizeaza untul eu laptele, sc produce 0 dispersie §i 0 absorbtie mull imhun:1L:l~itil. Estc hint: en, In acclusi limp cu urmnrirea continutului in vitamins A al ulimcntclor s:1 se Iumizczc 'aeelca care au concenlra~ii adccvate de vitaminii E (cre§le ahsorhlia vitaminci A ~i stocarca ci In Iicut, conserva rczervelc existcntc prin clcctclc sale antioxidantc, mlirqile cstcrificarca vitarninei A in ficat §i inhih:l hidroliza retinil-cster ilor), vitamina C (in afara proprietatilor anticanccroasc propriu-zise, prcvine oxidarea vitaminei A), vitaminc din grupul B (ajuta la pfistrarca rczcrvelor de vitaminn A din organism), vitumina D (arnplificn 0 parte din clcctclc metahulicc ale vitaminei A), zinc (racililL:az:i absorbtia vitaminci A, mobilizarca accsteiu din Iicut §i sintez» protcinci transportoare a vitarninei A), unii uminoacizi - in special lizina (marcsc conccntratiu serica a vitarninei A §i depozitelc sale hcputicc), lipide (facilileaz:l ahsorhtin vitarninei A §i a c<II"olen ilor). in eeea ce prive§Le conlinuLul divcrselor prod usc alimentare in provilamina A, din care hela-carolcnul (cu propricl:i~i pmlecloare antieancerigene demonstrate) oeupa 0 ponderc eonsiderahil;i, acesla cslc nescul doar in produsele vegetalc (vezi tahelul 12), cell' anilllaic con~in;indu-I illlr-o canlitaLe neglijahila. 112

. (~eapa, castravctii, ca ~i uncle Irucre (mere, perc. nuci, slrllguri. uiune, prune. 1~ler~lcl, C1r~~e: m~cc~e, zmcura, fragi, lfim;ii, portucalc, annnas. grapefruit, murc) LOIl~I~ cantlk'i~1 mrci Lie carnien cuprinsc intrc 0.1-0,5 mg%. In frunzele direri~elor pr odusc consurn.ue In alimenL?I\iil umann, conccntrutiu d~ ~lr,ole~~ este d~ ~-_)() de ori mai marc la margmea accstoru (Iimhul frunzelor) ~,t:C'lt ll1.restul Ifun:_c1or. De asemcneu, Irunzcle c.ind sunt vcrzi conun roarlc putini (~lrolenl.. Pe masura ce accstea se coc, sc irnhog:l\esc ill provitarninc, rcparuti« lor ~"nd mal accenlua:a In cpicard. decar in pulpa truciului. De cxcmplu. ha;anek au de 5 (If! rar percre de 6 or: mal mUlti carotcn i in coaj:l ded)1 in pulpa, Morcovul este unul dill nlimentch- b{)~all' in c.rrotcni (C)()- J(J() lI!..',i" morcov proaspat). Se aprcciazn cii dintr-o lonii de morcovi xc pol cxtragc ap;·(7xtnaliv 3{) g,Lie heta-,c<I,roten. In cere a lc (gr:ill, secar:l), carotcnii sc g:'tscsc in conccntratii de !J{J-15('Y/]l,(J g produs. Prin macinarca gr:iuilli ~i ohtincrea Liinii alhc, canlilalea de p.rovilamllle scade p:lnil la dispari!ic (ell c:il p;iinc:J cxlc mai "lh.-i. cu al;!1 continutul de caroten i dirninua rnai evident). Cartofj i IlU coniin dec;]1 urrnc de
caroteni,

. Pastrarca legum.elof ~i fructelor culcse () per-io:ld;i rn.u indclungatil JlJC~' la pierderea c()n~lIJutulul lor in provitarnine, datoril:l proccsclor ()xidativ'e. Astfcl in ~~.zul. m.o~cO~Il()r,(dupii 120 de zile de p:)str;lre la (J"C, conccntr.uin tit' carol~lJi scade de Ia I K mg X ~e ,gram de produs pru;)sp;-IL, la 13,4 mg';; pe produx. surs:~ bogata 1I1 neta-C:Jrotcn () reprczinta §i ulciul extras din cfllina aJhii. In Africa de Vest §i Braz ilia se g:1se~tc ulci de p.ilrn icr rOSli care arc o conceutraue deosebll de ridicatil ill carotcni (u)lliine (J,2-{i,S 1lJ~ :lira si belacarotcni/mlj. ' ,

clc.

In. afara .:su:selor alimcntare vegetate, carotcnii pOI fi procllra(i in canlil:11i IllUHm,lI. rmci dill uncle produse de ongrnc arumaln. Cell' rnai m.rri dcpozite de pr:)V.Jla,rllIn:! Sf g:"ISCSC In crllsLileee (raci, homari. crabi, langusle, crevcti etc.). Pc§11I conllll de ascmcnea carotcm care sunt IncaliZ:lli in pick, carne Iicat ochi
' ,

. P;ls,~rilc all _:-:c1emai mari concenlralii (pc Jumiltatc decat cell' C()ntlllllte in tesutul

dc caroteni adip()s).

in lesutul

adipus

§i in pick

, Carne:l, atil~ de pas:'ire Gil:;;i a mamircrelor cllmcslihilc. eSle in gener,,1 siiraea 111 C."fO_t:nl. In gzilncnu§lll dc ()U al p;]s;irilorti()l11eSlicc. cOllccnlr:t\ia provitamineJor varraz:1 mlre 1-4 ,"lg/l()() g g;'ilhcllu,>
113

in ceca cc privcstc lnptclc. continuiul accstuia in carotcni cstc m.iiridicat vara (P:"IIl:'i Ia (1.07 Illg/! (I() ml) ~i mai reclus iarna (( 1.1114 - (I,() 16 I1lg/1 00 ml). In smiinl:i n;1 si unt, cantit.ucn cste de 3-5 or i mai marc. In hr;lIva tclcmca urasa de oa ic, carotcnii :'11ng (). 72 mg/l (l(l g prod us iar ill ca~caval ~i ~V:Iiler ajllllg la·().l:-; mg/l 00 g produx. i Mcntionam c~ dintrc toti carot cn ii cca mui marc activitatc hiologic;l 0 arc beta-car. 11e1l1l1. Prolcqia diclotcr:lpil';-I okrit;i de vit.un ina A ~i hd;I-C:Il·"tcn impotrivu C;I,cin()geJ1elei este lim it.u». \'ilamiml C cAl' unul dintrc cdc m;li studi». : :,rincirii nutritive din [lund dl' \'L'lkr";d pm1l'c!)ci .uu ic.mccriucnc. Mccanixnulr prin c:li'e L:a i~ieXl'rl,il;) :;c-csi f'.d slin! multiple. In prirnul r.ind al:\iunea S;I <:nli(lxidativ;1 reduce numarul r:ILiicai iior lihcr i gel1()lnxici (n()civi aSlipra m.ucrialu lu i genci ic ), cu potcntia l mutaucn. Vi;amina C c"mpl'ti\i()nc:l·~j •Ic .iscmcncn I'll ;Iminck pcntru nitriti: disponihi!i. irnpicdidlnd ;lslId tormarca nitrozarninulor (slibstan~L' L'U pn!enlial canl'erigel~ dc m ou sl rat ). St ud ii t;:;perimcnLlie !;leUlc pc an ima i« ari!i~ C-I
administrarcu concomitcnta a nrccurxor ilor nitr oz.munclor
L'1i

,,'cap:1 IIsca[:'t_ pruzul), pol Iurniza canlit:lii considcr.rbilc de acid ascorbic aptc pcntru selderea sesizahila a riscului cunccrigcu. Acclas] uv.mta] la consumului crcscut II au !ji citricclc care In plus all !ji cantit;l!i mari de acid nscorhic. Tahelu! 13
('onlinlltul nu-diu in vitamiua
(llIg

(. a diverxelur

produ-c

IIl1tdliyl'

la I flH g P ... ,dlb)

1'------ --.:i ;Irdt:i ru-.u hrc.u: P;'i!n.lll_i\,_:!

;lflki ill;"ILlr Url.lCI ~r;b

Legume

Concentraua

in vitarruna C
25(1 21KI

Fructe

iRq

i
i
1

lrurtch: .refill i Jld i lei i'crJi n;!lJ(JI;'llld I i\u,lr;iI i,,)

1Jl;:Il'l'~C C();IL~;-l/.l·Ilq .. :n.' (';'IP~Lllli

:<

\-'l·rdt·

16l)

IIiKI I 50{)
6(1 6(1

V<lrZ,-1 Je

Bruxt"iic~

15(1 123 tlill

Xl)

de

t!!;")(Jj

n;"j

acidul ascorbic

:;Icvie
C111111

asigllr~ II protcctic anlie;lllccrn;;S;1 ;1 .mimalclor de 1(lW;'· dac;'i viuunina C SL' i'oh)se~!l' in eantil;'i\i mai mar! de l)(1 nJ!-','kg corp. Dac;1 .icidu] ascorbic eslL udrn inixtrat dup;1 i'tlrmarea n itrov.unincior .uunci clcct ul s;ill anlil11utagen disp.uc. Un ii .uu ori suxt in ins;1 c;1 v it a m in a C ar inh iha ,,,.'\june;1 ;ilchiiant:l:, nitrozaminclor, dovcdind chiar ~i dup:1 Iorrn.nca :Icest()ra un grad de pfI'lcqic ;lIllicangcn:,:cn. Viunnina C favori/ea/;! l(ltndal;) mctnboliznrc» unci game largi de agen\i c.mccriucn i: hcnzpircnul .7,12 - dimdilhenzantracenul. N-2 - Iluoren ilacctamida, 4 - dimcti lamin ost ilbcnu l, ;d'Jatoxineic. color.mti i ami noazo ici. 3-melil-4dimclil:.mino;J'Ltlhcnzcll. 2- acciil-uminolluorcn. agenU canccriacni din rncdiul indusuia l (<-1-alllinnfenilul, hcnvidina. 2-natli!all1ina). unu mctabohti ai lrlpioLJIllliui ell'. Prill sumul.n ca sistcmului de ap.-Irare imunologic, vitarnina C intcrvinc in liJstni~L'n:" Iormc lor in it ia lc ale cclulclor supusc mut.itic i IlJaliglll'. 1,'1fI:md cont de intlucrua anticallcerigcnii II aculului ilsctlrbic. rcgimul ;liilllent;ll' trchu ic S;-Ilurn izczc ellll{i{~ti corcspunzato.rrc Lit: v~tall1in;1 C. Acestcd nu au putut t: eli prel'lzic xt.ihil itc. insil dupa unii au tori clc sc silueaz;11a ;lpftlximllti\'
2()() III !liz

piu;,

70
i()

\';lrZi~!J( l.".tl

I
I

I pnrhll';-lfl'
;I~n~c 1;IIlJ;li
alliin;! ....

I-r;j~i

50
5(1 5(1 4(1 .)(1 -1(1 30

It lill feLl
SP;IIl,1C l'Cil(};-' \';1 r~.;~1

vcrck

;t! h(~1

1>(1 fl(l flll

~ulie ~p;lrflllt!hcl ridicln (ki"rIl;',

hlrlult'
m;]Z:-tH' prt)il~p;-i1;1

5(1 50
3h 311 _,II

I
!
I

f:r,I!)l·rruit
m.uularuu: C;-ql\Ulli Ul' p;klul"l' z.nuur.i l~il i :-'l' U:-'C;IIl'
h;lflillll.' plCr.\JL'1

25 J(I
);

!lapl ridiclu de lun;i

~·;tI'll 1[,

26 25
211

I I I

prunv

men
C<II:-'l'

5 5
5

"p';lranghei 'vtUdc

din

20
I

I 1

vixiu.
PlTl'

5
.)

conserva

UtlviL'cL'i .mdivc

mor.ovi
l't'iIP;-' lIscal;1

IS 15 15 14 III III
1(1

I 1 .... lru,!-!uri I

i animal~1
Produsl'

[h." odcinc

skd;~1 n )~it.'
111;1/;-11"'.'Ctlll\,Cr\',

III
II

I
I I

II l'" 1 \'11;-, fi e;1! dl' I" 11'-:..' illimtl

....1111111 p;II1;1

ue

32
27
16

j;1

vit.nninn nutritive. Nu cstc sulicicnt s;1 xc linn seama nurnai de Cl1I1iinutui ridicat in vitamin» C intrucat u scric de ulimen«, cu conccntruti i Io.utc ridic.rtcin acid ascorbic sunt consum.uc in cantiliiii mult prea mici in c.ulrul unci nutriu i Iiz iolog icc, pcntru a asiguru indcpnnarcu cvcntuulclor dcficicntc ale vitaminci C s.ru a crcste protcctia anticanccrigcna (ex. hrcanul, patrunjelul, rn.irarul ctc.). In schirnb. consuruul de produsc, care desi nu sunt printrc ccle mai hoglile in vituminu C, dar pol fi utiliz.ue intr-o cuntitatc mare in cursul zilci ~i care poi li disponihile. inclusiv in sezonul rccc, cu uture SaU mutate (ex. merelc, percle. cartorii.lll()rcnvii, vaLIa. gogonelele.

i. selcqia C (vezi

lcli nri
i.".I~lr;I\'l:I.1

25

prudusclor alimcniare SL' (inc cont atiit de cllncenlr;lii;1 tahclul 13) 611 ~i de pondcrca pc care 0 ()ellpJ in cadrul

lor ill r;!I)ei

L'iUlk:rci lll;lcris
L.lsn!
l'

I
I

L!sC;ll;¥j
CllIJSCf\'.

r<lSIIil;

II

I
1

lTcil'r l.k l'i)\,irlL' rinichi Uf' \){l\'illl' riuichi lit' jl11fl' 1',,1(' LIe ri,',,1 c-aruc- ch- ~;l:-'C;-'
(",trill' LI\ll('
l';!!

[2
12

lit'

rill;-!

U!lJ;11l
Il'purl'

12 10 7,5 7 5

11(" lil'

...,
t i

lttpll: dC\';IL';'! illlcgr;d

11r;IIIJ_,'1 lit' \',H'!

11 r;'111
lilplL'

1.5

1.5

1.;-1

- ~\'allcr

UH1~ell"";lt

I J4

11S

stll-srl de vit.unina C cstc reprCZL'I1I;II;-1 lor viuuninic cstc ins;1 variahil ;It;"11 Ia 0 specie de • la alta c'll ~i in cudrul acdeia~i spccii, dcpinz.ind de parka hntanic;1 consum.un (Irunzc, r;-Id;kini, tuhcrcu li, lructc cl c.), de cunditiilc de culturn. de anotimp (conccntruti» vitaminci C din vcgvtalc cxtc mai miGI primavara dedit toamnn ) de Mcutionam dI in cavul unor Iructc x.ru lc,l!lIlllc (ex. mere, portoca!c. r()~ii), vit.uniu» C SL' g;lse~lc in canlil;-Ili m.ri m.ni in coaj;i dedil in micz, indeprirlare;1 xtr.rtu lui exterior privand 'H-g;lTli,SIllUI de un aporl import.rn t lIL- a,-id a~c"rhic. Trchu ic de ascmcnca avut in vcdcrc c;lcll l';11 pluntclc au hcncfici.u de 0 insorire mai huua.vu al;itc'lll~inlltull()1' in acid aSl'mhic cxrc mai marc, in ,l!cneral soiurilc cultivate sunt m.ri s;lrilcL' dccat cclc s;llh;llin:, in lTL'a cc privcstc produsc!c animalc, cxccpt.uid Iicatul, crcicrul, rinichii, inirna ~i p;1I1adc xomn. t(lille cclclaltc (CilrIlL'a, pL'~tL'Ic,I:'plck) au cantil:ili f";irle mici Lie vit.uninn C. De aselllCllca, dcriv.uclc ccrcalic«, ~i le!!ulllill<lilScic USCllc Din

t.ihclul

13 rClult;i

c;i principa!n

de legume ~i lructc.

Conrinutul

Tabclul 14
I'il'nlt'rilt' d.. vitamina (' al .. """'- ""gl'lalt' prtn sll','ili;wn (%) in l'III'SlIll'"",,','viidi

sunl Ioartc s;irace In acid as,-orhic. Zaharu].

l!r:lsilllik

si ou.i!c nil uHl\in vit.uu inn C, _ Av;indlll

in sclectiil a limcnrclor. pc 1'-lng;1c,;n\inUIUI ;,pnxiahil in vitamin;1 C ~i pondcrca pc care produxclc rcxpcctivc (l ptll ()clIpa in cadru l mcniurilor. xc va [inc cont ~i de continuiul ilL'\iuncii an:sl()ra in vitam ina P, calciu ~i Illa,!.!nc:riu Glre p"ll'n\ea/fl

vcdcn-

1Il1pllrt;1I1t,iI1c,!.!ullll'llir ~i

Iructelor

CI

xurxc dc vit.uninc cl cctu l pcntru ;lsupr:1

(lllllv"sl'I'_i C), in ullilllUI lillll' ~-;IU ell'l'tllill Siudii Lil'l;ili<l1L' pr ivincl ~leI ili/artl ;I,ul'r", plLTdLTIl de vit.uninc ,~im;I,~lIrik CII'C trchu ic: intrcprinsc a Inlun,' la_1111111mlll ill'l'sle picrdcr], ('LTl'CI;lriic I;kulc in \ilril nllilstr~ l'OIl\lnululul Lil' \'11;1111111;'1 (' din l'l'l'iI n' LiivLTSCconserve de Iq!Uml' ~i lructe IlU xun: st;lIldilrLii/;ltc
<I

acidului ascorbic. U nail ilSpcct die" llnapic csic ilcl'la legal de !)icrLinik llL- ilcid ilscorhic pe c.nc k xu Icr.l alimcntclr in curxul proccseltll' de pn.lucr.irc inLiuslri;drl qU
clilinilr;1. Accxle reducer: aie poll'n\ialului ma i clicicn! vitununi« n.uur.rl trchuir
l' ell

au pu,s ill sulicrcnt.

l'\ Id"Il(iI l'_\~~ll'l1\iI IIlll'l m.rr: \ilJlcl;l\i

iI c;1I1til;l\ii dl' ill'id aSl'lIrhil- din acelil"i lip rC/ltilal Ill'l'csilillcil slalll"'rlip de ClillScrV;! vcgelal;1 pcntru

cunoxcutc
II

de l'''n~l'!-\'a,

dl'ntl!;1 l';1 tL'illllll",!liiic

pcntru a Sl' puica intcrvcni pnljlllrl,ion;d mai marl'

ill LTe~ll'rl:iI I'l'Ii:,tell\ei dcja Stlpu;.l' prclucr.uii

laVI de p()tcn~i;ll;, C;1I1 tall' Ii

degL'nl'r;lre III a I i_l!lI;-I,i l' prin su pi i menta rl'iI .iportu lUI de acid ;Iscmhi I din alirncntclc

detcrl11lnand pierdLTi Ilulril,illnilk mari. De ilici LlI/;lrii unui minimum dc <ll-it! ilscllrhic in fin-arc

culinurc

(ill lirnitclc ncccsarului caloric .rlc suhicctului). lic prin Sl'leqlil ul imcntclor SIiPUSl'";11mill puun trutamcntu lui de prclucrarc. Sub linicrn dl CCii ma i el'icient;, 1l""lLdilillc Liict()lerapic;l de crcsierc a

iudustrialc S;IU ~i l,iIl;IIlLi :--l'"lIll;1de prctcrintclc alimcnuirc

a xc pUlea contribu i I" LiIJ1l1J1Uilrea ddil'ilului de vu.unin.t C Men\illn;llll l-;I ilpllCilreil unu i prtll'cdl'lI Il'hlllllll,l!il' corl'cl pcrmit« melllinLTl'a unci mui m.ui l'anliUH._i dl' vit.uu in.. C ill ;dillll'lllL' llvc:11 in cazul in Cilrl' 'CIIIl'LTVareil xc lillT in ~'''nllJtll l'i1:.;nllT, Explil':II,i:l III 1,IlIX continuu. 1l';ill/e:lz;lun viti inlni,,!'. rtdlcal:1 tunp xcurt. Men\illn:-Illl lk ,'tllbt;1 in L'I)lulc:1 ;1'l'llll'!ll''', lill'll'lui in industric p,-,,,'CSIII xc licsi;lsllar:-1 til' cllnsl'rvarl:sl' lan' liI!,'lllpLTilIUr;1 supuncrca ;Il'l'sloril xau ill ""lIdll,il l'''IlI,-,>Ii1Il'. iar in rCl'ipil'llleiLprl'IiILTilrl'ilILTlllicl,'>l' ~i proLillsclllr Iill'tille,

''1)()rllllui de v it.nn iua C c-.tc cl,nsumul dl' ic!!lIl1ll' ~i Iructc Pfll;tSpt:le, Dilea accstca nu xunt intotdcauna displlnil~ile, estc IIlTl';.ar S,-I l' \in;Ysc;lIlla, dup{1 cum am ma i S .nnintit. de picrrlcrilc (inulc()nl IT au I"l' prin prc lucr.rrca

.ilimcruclor

De accla~i IUL:ru lcuurnclc

trchuic

~i la rci cu inloleran(,-I Lii_!.!e;.liv'-I pelllrulrul-leiL-:;;i

crude.
in

l';1 ill cil/lti

Dintrr
vit.uuina lerml'llla\i:r S t c r iii Cal

proccdcclr
alimcntclor

induxtriulc

ern:

;lie,'lca/;1

Cl'l ma i mull

conunutul

tr:lI;II11L'lltului Il:rlllil' nl'!!lija~)il inlrudlt

in ''''''PIII slnili/;hii alTSla Clll1l,inlilul

dUn' 1:1 "c;-lliL-rl'a l'"ntinutului IIII' in ilcid :Iscllrhir'devine

in vit.nuina minim

Illl'n\ioll;11lI

"tcrill/arla

ILTnHl';1 IIscare;l, cIIllgclarea, ,

(. ru 45-5(1';' - In Iclul

lactic;1 ~i liL-p,vltarC;1. / a r l' a t c r m i c a arc lTa m.u Liislrlll'li\';-1 ill'IlUnl' ilSUlira vitarninci " l'U tOille celel;i1lc vil:rminl'_ InC-I din Cl;q'il lk preg;ltire iI ;dilllenlclll! op:lrireil :ll'Cslllra cdei n:ti IIl'L' sellllll['il-;div
1'I

laptclc L-tlnl,inc in xl.m: nativ;1 II l'Ililcenlr:ltie

l11ic;!Lie vir.nuina

C.

C l'lIlllJlarativ
aSl'llrhic, CUvarori

pClllru slerili/arc,

III

I,iIlll lui lor in ilcid 1ll;lsuri: "p;lrircii

Con gel iI r C:l reducl' ~i eil Cillllitilleil de Vit;lIll in;1 C din ;d imenll'le supllse ;ICL'sIUIl)r()ccdl'lI de C()ll~CI-\--II-' \/'11 ' - , 1-'1' I '_, "l, '''died Illi II IVa iI pnllusl'inr c"nl!elillc esle d III1IIIUilt;'1Inc;1 _din L'lilP:1 tlpcrill,illililor Lie prl'g;-,tire (sp;'dilre, ,SIIrLlrl', ~,p;lrirc) SI eslL' cliIlIIIlU;iI;1 III l'Iapa tk clln!!l'lare
Ill;! I lll:ll'e Sl' aellrLi:,

Penlrll a reduCl' ilce,sll' pinderi s;1 rie prckrahil;-I s;llie prllprill-/is;1 prin inl"clIil;1

sc pill Ilia IIrm;II"ilrek

prnpriu-/i,'i1

,~i de l'IIllsnViln:_

prin illlcrsil'

ill :11';1; p;-lrirl:iI Iii lcmperlur;1 lll;li o Iii 1()()"C tilllp dc dlleva minllte, ;dimeillelol' sukrilc in ;Il'id aSOlrin vilamin" ~i c;q)~uni_ Lie diverse \'l'get;dc

InlillCIl\ei

c()n,l!cl;lI-ii ilsllpr;1 ;dillll'lllellir inc;! din ('{:lpi! se Iill'l'

Alelltia n':1 htll!alL' in vil;lIllill;l l,icrdcri llL-

jOils;1 timp indeilingal Slcrili/ilrl'a

l'll "p;lrirea

C. reprc/cntall'
Vllillllillil ,

Lil' prlldllSl'k illtrc

vl',l!l'I;ilc_ i\slil-l, ](1-15';;,

pr~,l!;1[ilo;IIT peillru ill ilhur,

;ill'

rcducc in pillS contilltltul 14 pinderiie ill c;l/ul

C()llgl',I:lrc, prill "p;irirl'iI (' l'll()rinse

~i r;-Il'ill'iI ;ililllelllel,'r csle IllUlllll;lllllic;i

Vl'gel<lil' Sl' inrcgislrcil/;I ill l'()Jllpillil\ie

hic, Sprc exemplil'iL'are in till1pulconsLTv;lrii Sl' p[lstrea/,;1 in prl'por\lc

red;lll1 in lahelul qcrili/ilrc_ lk 3."-hW;;

irul'lel(}1'. c(}n\inuilil llc- caisc,l'ire~e

D:lc;-, "p;lrirl'iI

reducCl'l'i!

cOIlI,illutului in "ciLi ilsl't)rhll: (Ilngei;IITa In sdumh dep()/Itilrl'a

eu 0p;lrilc;1 in ;lp;I, vit;1Il1inei C. pinderi

inctlmp()IUriic

_pnlpJlII-/IS;1 nil duee Iii pil'rdcri pr()Lillscl()r

,~eJllllificative

vC.!-!l'I;ilc l'ongciille

dllCl' 1;1;,ensihilc

11('

117

in ;lcid ascorhic. Existn 0 dikn:n~a nclii intrc produsclc vcuctulc llparile ill pre:ilahil si cclc ne()p;1rite, primclc av.md 0 rnai bunn slahililale in timpul p;lslr:lrii. lntr-o ;11an: m:lsur:1 inrlucnlcal.;1 insa natura prorluxului. Astlcl. ox idarva vitnminci C cxlc mui intcns.l ln fasolea verde ~i conopid.i ~i mai lelll:l la broccoli ~i muznrc. Pruccxu] de m icsorarc a c()nlinUlUlui in vit.unin.i C in timpul depll:ril:lrii arc Il cvolutic linear;,'cu tcmpcraturn intre -l~"C ~i .r:c: Datorit.i uccstui fapt L"on\inUlUI vitarninci C pcntru uncle legume reprezinUI Ull import.mt indicator de calil;rle._ Un rol important il joad temperatura de depozilare. Sprc cxcrupl ilicarc 111 c:1"1.1li artofilor c congelali sc picnle cam 30'h din cOIl\inlltul in viunninn C dac:i dep'lzilarea S-:I f;lcut 1:1 -3()"C ~i 50'ii dill cOlllTnlra\ia acidulu i ascorbic in condiliilc depo·l.il:lrii 1;1-I ~"c. Studiilc comp.ualivc clcctuau: intrc mctodclc de conscrvarc prin concelarc si sterilizarc a Icgulllelor all dcmonxtrat C:-I in cal.ul congdlrii sc p:lstrea~a de or i mni multn vit:lI11in;1 C dec;il in cazul. stcrilil..:lrii. ;;i in cazul lructclor cclc mai mari picnlcri 1:1 con_!.!eI:lrl· din con\lnulul vitaminic sc inreg.islrc;u;1 pentru vitamin» c.ln :lfar;1 de sili. picrdcrilc dcpind de modul de prclucrarc ~i .nnhalurc. Atunei e:lIld st: :ld:IUg.;1 sirop de I<lh:-Ir, picnlcrilc viuuninei C sun I cclc mai mici, Fnlosirc.: unui :lIl1h:ilaj adccvut. cm' sa constituic 0 h:lrier;1 dicicnl:l impotriva diluzici oxigcnului. asigur:-I n mai hun.t p;lslrarc a vitaminei c:. Uncori , la congelarca trucic lor. ill siropul de zah:1r se adaul!i1 acid uscorbic. Atunci ciind l!:mperalur:1 de p:blrare cxtc de -1 ~"C. canlilale~1 de ncid uscorhic retinul;1 cste de ",Wit,. Picrdcrilv de vitarninu C 1:1 Iruclc dcpind, in marc masura, de cchipnmcntu l cnz imutic a l an:stllra. ~I Iructclc cu 0 activitate cnzim.uica rntcnsa , pierderilc pill :'.Iunge 1:1h(I-7()'!r. In mild nor mnl , dup:-I 0 pastrurc de ()-~ luni, rc.luccri!c lIL- vitamin.i C nu trcbuic ~;-Ilie mai m.ni de

varza murata continand 20-25 mg{fr, acid ascorbic, extc 0 surxa importantn de vilami na C In spccia I in pcr ioada de iarnn. Pastrurca vitarninci C cste influcnuua de con\itlUlUI de acid lactic ~i de conccntratia de sare (vczi tahclul 15). S-a const.ua: c:i ccu mai marc cuntitatc de acid lactic sc acumulcuza Ia tcmpcraturi scizlIte (4"C). iar cca mai mica la 11 "C.
Tuhe/Il/15

Pastrana viturninei (: in functle cit' c(ln!inutul acidului lactic ~ial s~ll'ii

3 % sare 2 % sare
1 % sare

1,5% acid lactic 0,9% acid lactic 0,75% acid lactic

37.7 mg% vit. C 28,5 mg% vit. C 26.3 mg% vrt. C

5(1'h.

U x c a r c a cstc unul din proccdccl« de prclucr.uc Induslrial;-I a alnncntclor 01 consccintc cxtrcm de nclavornhilc asupr:1 cOIII,illUlului de acid ascllrhic. Acesl lucru se d;llt'lrc:t/:l tuprului c;i ill cursulusc:1rii xc clllllhin:l :It:tiulle:1 ulncllmilelll:-1 a caldurii. ;Illxigenului din.ncr ~i:1 migr:lrii v.iporilor \Ie :IP;-I. La usc.rrca lructclor cu ncr cald, in multc cavuri c(llltinulul filial in .rcid :Isl'orhic devine nc inscmn:u. Picnlcri m.rri , IT depa~l'sc 40'h. incc» de la opn:l\iilc prc limin.rrc. m.ri ales 1:1 op;-Irirc. Tr.uarca cu brox id de sul! :Isigur:) Il mai hun:-i rctj ncrc n vitaminci C. Fc rm c n I a \ i u laelic;1 cxtc 1111 proccdcu ['Ilillsil pc sClr:) larg;] pcntru diversii"icarea proLiuc(ici, 111;-lrirca slahilil:l\ii ~i re;di/;tn:;1 ulttlr.ctlil;1\i sell/.ln·ialc Itt!i, mai pl:icule. in :lcel:l~i limp krl11enta\ia ladic;1 inlluen\ea:r:-I vaillarea nlilriliv:l. In cazul fermenU"trii laplelui. vilamin:1 C nu mai esle prezelll:-1 in prmiliseic lact:lle acide. dar aceasla IIU pre/inla imporlanVI suh aspecl nUlritiv. deoaren: laplelc nil consliluie Il surs;llk acid a~cllrhic in alimJnla\ic. Conservarea prin ['crll1cnla\ie laclic:) esle :lplical;1 pc i;lrg ~i in prcluLT:lrca lc!.!ulllelt,r. In c;l/ul C:lslr;lvqilur Illura\i, acidul a"lllrhil' i~i reduce sil11\illn' c,;ncentr:lli;1 de la 12,:; mg'h 1:13,4 111 'It. Picrderilc sunl cu al:-lln1:li Illari eu c:il se !.! prelunge~I'l' dural:1 de 1;;'lslrare. Al~l'Sll':i mai SUIII inrluen\:lle de propor\ia d~ solid-lichid ~i de cOllcenlr:l\ia s;lr:lIllllrii. Op;-lrire:1 caslrave\ilor limp de 111-1.-' "IxlInlk in:linlc de Illllrare alT L':I elect (l 1ll:li "lIn;-t I':blrarc ;! l'(lntinlltlilui de vilamill:1 C. ill CI/ul vLT/.ei mllrale. vilamin:1 C "e p:iSlre:l/a ['Ilarle hille iny"nLii\iilc ullei icrmcntat,ii c()rede. g;l"illdu-se Inl'l"llpllrl,ic de l)tl';' lat;-I de inil)al. In kllli :llTSt:l.

De I' (l I i I arc a produsclor nlimcntarc cxl c 0 tlper:llic indispcns.rb iln care cste ins;1 rcsponsahiln ill marc m;]sura de rcduccrca valorii nutritive (inclusiv a conrinutului vitarninci C) :1 hranci, timpul depozil:lrii, asurra alirncntclor ac~ionea/:l concomitcnt un marc numar de Iactori de rcduccrc a c()ll\inuluiui vitaminic: oxigcnul, p+l-ul.unclc rnctulc. radia~iilc ultr.rviolctc, umczcaln rclativa a ncrului, lumina ~i tcmpcrntura de dcp.v it. Ca urmarc, rrunstormarilc care rill avca lnc sunl Ioartc complexc ~i sc;1derea conccntratici acidului ascorbic p(lalc Ii rnai acccntuata dec.it in cazul proccsului de: prciucrarc propriu-zix, Pcntru :1 prcvcni accstc dcgradnri cxlc nccesar a xc cuuoustc influcnt.: Iactorilor aminli\i pcntru a aqilllla in consccinm ~i a diminuu ,Islld picrdcrilc de acid ascorhic. Asif'cl, aci dul aSt;()rhic in stare de solutii xc ()xideaz;] Iu.rrtc u!:;Oorn special i In rncdiu slah alcalin. In stare cristalizal;1 cl cstc slahil la aqiunea oxigcnului ~i a icmpcraturilor ina ltc. dar cxte suficicntn prezen~a unor Glnlil;lli rnici de ap:! pcntru a sc dccl.insa procesu I de oxidare cafe sc desf:1~lIar:l in dou;1 sladi i. j n primu l stadiu, ucidul ascorhic trccc in acid dchidroascorbic, proces care e~lc rcvcrxihil. In a dou:1 elarii, in condit iilc cxistcntci unor oxid.int i mai cncruici arc II Ie oxid.nca P:-1I1;1 aeizii 2-3 ecl(l~luc()nic la ~i l;lteri'lr p;lI1:i la 'oxalil' ~i l~flnic. eli picrdcrc.i cllmpleUi a aclivil;llii vilaminice. Oxid;lrca acidului :Isl'(,rhil' eslL'inrIuental:1 de pH ~i lemper:llurii; 1:1pH 4,5 ()xidare:1 arc loe Lie 2llri 111:lirapid CI la Ull pi-l de 3. Din;lmica ()xid:-Irii cre~le prllpuriilln:d cu ridicarca tCl11peralurii P;II1;1 la 60"C. dupfl care arc loc () redllcere in inlensilalea Ilxid;irii. Prelen\:lmda Iclor grelc ~i a :liltlr catal izatori de ()xid<lre inlellsi ric;) ricrdcriJc de vil<lmine. Urmc!e de cupru dill alimente sunl dCIlsehil de aclive. Radiatiilc ullraviolctc inlensific:i rroccsul de Ilxid:lrc a :Icidului :Iscorhic. in speci:" :Ilunci c;md in Illedill se g;lse!:;Olerihofiavin:l. in 1;IJllL:.SOli; dill vilamina C se dislrllt!e In duua ore d;lc;1 arc loc expuncrc:1 1:1IUlllin;1. Vitamina C esle sl:lhili/al;1 ra\~ de oxidarc prin prlllcillc. peptone. !,!llIl<ltillll .~i amillual'izi L'1I sulL Mecanisll1ul del'lului lk ~1:lhili/arl" "c explicn prill C:IP<lcil:!le:1 proleillelor:::i dcriva\ilnr de a l"rl11:1 L"lll1lpu::;.i'llll1plcc,;i. slah di~'lL'ia\i l Cll ionii mcl;IIcl()r !!relc. Accstia rloCOI1l':IZ;) 1:1 linhere si :!slkl i(lnii IllCI:lieltlr grele sunt in 1;11Ur;J(i~dinlal.a lic'h id:'1~i IlU "L' mai eXLTcil;1 de~·tlll cal;II ilil'. Supl il;lcn1:11".prllteinclc ~i :II(i l"lnl1pll~i care Cllll~il1 gnq1;lri slIlChidrin: (ci"lein;l, gllllali(ll1)

In

lIS

11 <)

au capacitutca de a translorrna acidul dchidroascorhic (forma oxidata a vitarninei C) in acid ascorbic. . in produscle a limen tare cu viscozitatc ridical;l. viiamina C sc r;ls1reaz;"i mai "hine dcoarccc diluzia oxiucnului sc face lent ~i lolodal;i sc reduce numarul de . ioni de rnetalc grclc ce inl~rvin in proccsul de catalizure a oxidarii vitarninci C. Astfcl, in produsclc conscrvatc cu z<lh;ir (gem.jdcuri. dulcea~a), picrderilc de acid ascorbic sunt recluse. Dintrc glucide, elcctul maxim de stahilizarc II arc Iructoza, urmata de maltozn, zahawz;1 ~i glucoi'.ii. Amidonul usigura 0 buna raslrare a vitaminci C chiar in solu\iile care conlin ioni de tier ~i cupru. Protectia cxcrcitata de solutiilc de glucide cstc mull influental;1 de pH. . .. Un mcdiu acid contrihuie mull 101 stahiliznrc» solu\iil()r de acid ascorbic 1;lrii a fi un factor holIir;ilor al proccsului de stabilitatc. Actiunc« cea mai putcmica () cxcrcits acidul citric datoril;1 aqiunii lui de complex.ire a mct.rlclor grde. Un elect stabilizunt loarte putcrn ic irau politcnolii. Ilavonc!e, catchincle ~i antociancle. Extractclc de antoci.rne din CO;IC:ii't: ncgrc ~i clp~uni asigllr;l 0 hun;"i

stabilitate a vitarninei C chiar in prezenta metalclor grclc. Pr e l u c r a r c a c u l i n a r a a alimcntelor rt:prl"f.int;1 o cauza irnportanta a rcducerii continurului in acid ascorhic a pruduxclor nutritive. Nc vorn rclcr i in edt:
cc unnenza numai la vcuctulc, intruc:it de constituicc cca rnai imporumt.t sursii de vitarnina C. Astfcl. () prima posihilit.uc de rcduccrc a aportului vitarninic cstc accca a sclecjiei pentru g;ltit a acclor prlrti din vcgctulc care contin cell' mai mici cantiUiti de acid ascorbic. Sprc cxcmplu , tulpinilc contin de 2-() ori mui putin acid uxcorhi,. dccat Irunzclc, Pe de all;-I p.utc. Irunzclc cxtcrioarc ale sul.uci. spanacului si vcrzci sunt mai h()galc in acid ascorbic dedl cell' intcrinarc. Curiit;:re;~ si sr;ilart::I alimLenlel,)r proaspctc reduct: de axcmcnea l'on\inutul in acid ascorbic. Astfel, mcrcle curat.uc. pastralt: cu ap;1 rnui multc ore, picrd i)-2orY" din cantitatea dt: vitamin:1 C. Canlitati considcrnhilc ale uccstcia xc pierd si prin divizurca si maruntirea produselor nutritive. Astld, t.iicrru vcrzci pcntru ~alat;1 dctcrmina r~duceri vitaminci C de 3-l)'Irc, eire cresc odala cu prclungirca durarci de pilslrare pfllla la SWft. in GIi'til;1 ohtint:rii piureului de cartofi, c:lnlilalea de viuunin« C se micsoreaza ell peste 5orlr. in schimh, pulpa de tomalt.: p;1stre:lz;1 mai hine aceasta vitamin;1 (In primele 4 ore de r;istrare pierderile sunl neinscmnale, ca dupa 24 de ore S:l ajungii la 40'X). Transfonnarea prllduselor vt:gdale in piurcuri sau cremc pl'llvllaci Il rapid;1 rierdere in vilamina C, inlrucill prin m;1rllntire se m;lre~te cOI1laclU I ClI at:ru I ~i in accla~i limp se elihereazi'i cnzimde Ilxidanlt: cart: produe in f()ark scurl limp redllcerea valorii nUlrilivt:. Pentru a neulraliza influen\:I l.:!lzimelor oxidanle se

;;Ic

rccurgt: la inaclivarea lor prin ficrherc :o.au ()pilrirc. in C<lzul prcpar;irii salalel()r. cfllld st: adatlg;1 acid acdie, care redulT pH. con\inU1UI de vitamina C se mic~oreaz;1 mai le~lt in limpul p:lslrarii, rcducerea riind in m()d ()hi§nuil de i)-11',1;; dup;i J ort:. In ,!!t:neral, mt:diul acid mrlrt:~te rt:zistenla vilaminei taVi de aqiullL:a oxigenului ~i de acet:a in rrucldt: ant: vitamina C SL:men~ine mai hine dedit in eek Cli aL:iditate rcdus:l. 120

: 'rin Iicrhcrca produsclor vcgetalc, diminuarca continutului in acid ascorbic este cu at:it rnai pregnanta cu cat cxccdcntul de "r;1 Iii Iierbcre cstc mai marc (sc poate picnic peste 50% din conjinutul acidului ascorhic). Coaccrca lcgumclor ulcctcaza de ascmcncu conccntratia lor in vitarnina C. Astlcl, in cazul cuaccrii cnrtofilor, rcuncrca vitaminei C rcprezinta 55-RO% din ini\ial. . . Prajirca lcgumclor in gr;1simi limp de 20 de minute, dctcrrnina 0 rctcnue de 20-45'J,; acid ascorbic. Ca altc masuri dictotcrupicc, at{lt in scop profilactic c:it §i curativ pcntru hipovitarninozu C, mentionnrn la sugar ii ;ilimenlali cu lapte de vaca (C(~npnul~! reclus in vitaminu C sc distruue considcrnhil prin [icrbcrc) inccperca adrninistrarii inc:l din prima luna de viat;1;~ sucului de ponnc.rlc sau tomato (sucul de tomato se administrcuza in cant it;lli de doua ori mai mari deei'll eel LIt: portocale pentru a asigura un aport cgul de acid ascorbic). Frccvcnt se rccurgc §i la sucul de mere, insii continutul accstuia in vitamina C cstc mu lt mui rcdus, Cl;lll posihili'liitile de mentincrc dicloterapic;1 a aportului de vitarnina Cia niveluri computibilc cu un grad cat mai ridic.u de protccuc fat:1 de carcinogcneza dcvin insulicicntc sc rccurgc la consumul compensator lie acid ascorbic din nrodusele Iarrnaccutice. . Vltamina E reduce riscul carcinllgL:nL:zci prin blocarca rudicalilor liberi genotoxici, prin scaderca Iorrnari i n itrozum inclor (cornpcutiv cu aminclc. vitar:'ina E reaclillneaza cu nitritii) ~i prin 11"len\;II'e:l clcctclor citoprotcctorii ale sclcn iului (inhiba lcgurca diversilor carcinogcni de ADN). Se cstimcaza c;1 prokctia 1'01\:1 de dcgcncrurca m;iligna prin recurgerea la doze mari de vitamina E (1 (100 mg/kg c()rp) nu cstc supcrio.ira falii de utilizarea dozclor moderate pO mg/kg corp). Pcntru usigurarcn unci alimcntatit c{11mui hllgate in vitamina E trebuie [inut cont de continutul tocofcrolic al produsclor nutritive, de pondcrca re care () pot uvea in nulrilic produsclc .rlimentare hogate in vitarnina E. de picrdcrile accstcia in timpul proccselor de prclucrare induslrialii a alimcntclor sau in timpul prcpararii culinare ~i de prelcrintcle alimentarc ale suhicctilor. Sc prclcrn rL:L:urgnt:a la vitaminn E fllrnizat;1 de hr:lI1:1 intrucat acest lucru estc mai fiziolo.c:ic iar pc de alUl parle ;ldivitalt.::1 lllcofcrolilor nallirali eslt: ll1ai marc uecill a celor dL: sinleza. in general, aporlul dt: tocolcroli depinde Lit: cantilalca Lie lipide din diela (cu c;lt rcgimul alimentar conline aeizi gra:;;i nesalura\i intr-o eanlit;lte Illai mare, eu at;11mai mull cre§te necesarul de vitamina E al organismullli), de scx (necesarul de vitamina E esle mai ridical 1;1 fclllL:i). dL: anolimp (neeesarul de vil<lmina E estc mai ridicat prill1i1vara) de. Principalclc Sllrst: alimentart: de locoieroli sunl rcprezenlale de prndusdc nutritivt: de ()rigine vt:gclal;"1. Cclc Illai mari concenlra[ii sc gasL:se in ukillrilc vt:gctak (indL:osehi celt: din germeni dL: porumh), in fructcle okaginoasc proaspcte. ncrr;ljitc (arahide.nuci, rnigdale) ~i ,!!ermenii de gr5u. Sc aprt:ciaz;'1 eii ,!!t:l'lnenii vt:gdalelor cOll1cstihilc conlin mai mulla vilamin;] E dedI st:ll1inlek din CIIT provin. in tahelele 16 ~i 17 red;lm coneenlnl\ia tocofernlilor din diverst: surst: de vegdale. 121

Tahelu! 16
Cantitutea medie de tocoferoli cerealiere din diverse uleluri alimentare (mg/l un g prudus)

§i derlvate

Aliment Faina de grau Paine neaqra Paine alba Ulei de porumb Ulei de rnasline Ulei de floarea-soarelui Ulei de germeni de porumb

I
I

Proportia de tocoferoli
1,6 2,2 1,3 95 23

pcntru 0 ma i hun;1 orientarc dicrotcrupica urllleaZ;1 a li fol""ile, intrucat prczcmu ;lclivil;1~ii antioxidantc (pc care 0 urmarim in rcduccrca riscului carcinogen) cstc ell al;il mai lllica eu cil activit.nc« vitaminicn (necesar:"1 proccsclor de crcsterc, LIe icrupic a distrofic: ncuromuscularc etc.) cstc mai marc, Astlcl, cea mai pronuntata uctivitatc antioxidanta II all dclta-tocotcrolii, dllp;i care urmcazn in online desLTesdnd;i gama, hct.: ~i allu-tocoterulii. Pcntru sclcctarca alimcutclor in lunctic de tipurilc LIe tocolcroli clln~inllti red:"I111daleic olcritc de 1:lhelul IX, TlIhc!l/! 18
trcbuic \inul cont de scopu l in care aceslc;1

In sclcctia

produsclor

nutritive,

6
220

Tahelul 17
Cautitatea medie de tlll'llfen.li (mwIUU g prudus a unur legume ~i fructe pruaspat)
2(1,2
(I,h:;

Alimente

-----

Tipul de tocoferoli (mg/1 00 9 produ--,s) __

"

l'I(,Il'
p;iinl' ;dl1;1
pi'll Ill' 1H';tt!r;-1

0,16 0,30 0,63 0,60 1,68

0,15

0,38

0,2

I
1

;Ir"hiuc'
an.ki verde cC;lp;l. c;,:-.lr"vcti ril~(}1c verde ra!-illk bualx'
m;ti".;1IT

carll\.'

(.Ie

\'itfl (t!;"llilrl)

rical dv "iUt (~;-Itit)

11,20
O,2K

2,3
IN

pc',lc' unt
untur.r
l1lilft;<lri
l1il

0,14

II

1,20
11,7 9,7

0,70
29 6,6 0,9 26 89 27,1

I
I

morcovi

11,711
I I,;; {I, I

:-.pall;H.:

p,(lrlllljcl pCl'cni

ptl:-.l(lrllllc

arahiul' llli1!dak
:-'l'llliJllv lIl' IltlilrC;1

27,4
:-.t,;trdui Liv .~r"1lI 49,5 133 dt' ~r;'111

0,3

2,73
71 33,5

t()milh~'

~-:"' 0,4'1

_;!\,:nlH'lIi

tdin;/ vaui! al h;1

pil'rsici

::.6
(I,{I~ {I,I>

!I

I'runc
.mdiv«

~r;/perrllil
Varl.;l f(l~it,

!I,k O,~5

I
I:

ii

uki dill gl'r!llt'lli Ull'i LIt' p11rUIllh uki dc' "'Pll," ulri Jt-·;-_(lj;1

56
11 27 13,5 35,5 15,33 39

73
59 64,5 6
i

ulc'l dl'
uh,-i ulci

.rrulu

dc

27,5
34,2

::

vincu.
C;II:-'C

2.5 0,03

IIi
•.· :!"

i..k (Irl d~':-.t'c;II-;"i

til' Ilviiz,

oS
{1.~.2

C;,lp~l1l1i l'lft'!';il' ;It!ri~l"

CllaC;IZ!.:

l ~~~I~II=:'~i~d=C~Il=rc~~/='~~~~~~~~~~~~~

ul.i

28

I
_j

I I

5
36

47

_I

I I

10

11,27
I
(1,:->

1;lm;ii
Illl'rl'

U57
2h,III

IJJif!LI.tlL' Illll"i

:4.7

pcrc
pl,rl!K-(lll' Z!llt'ur;"1
c;Ir\(Iri

II,~.~
0,2-1
I,el (I,IIl}
I

"d II1;'1
\,iII/;,

de Hruxel!«

!lJlI I

Sursclc .urimnlc de vit.nninn E sunl recluse numeric ~i au niveluri sca/ule ill l(lc'<llcroli (vcz i lahelul Jl)), Conccntr.ni.: acesl"r;1 cstc inlhlcllt,atii in primu l rflnd de .iportu l t()C'Ofcrlllic u l .mimalclor cc xcrvcsc c;, <urs« alirncntarc pcntru fiinl,;1 lIJll:llln, Astlc], llufIlc de ,!!.:iin:l contin ill medic 2 m~'1r viuuninu E (X5'/r. cxtc lcprc/ell t;il;-, de al fa-It 'l', IllTol i), call Ii l;llc carl' )1();Ill' li lid ica 1;-1ll 16,5-21,5 'Ir, ti;IC-1 e _l2:;-lIllilc 'I1IlSlIlIl;-1 1 xurxc vC_l2:elaic hogale in l<lc()i'cn.li, De ;ISCnll'IlC;I, in c.rzul luptclui .lc val':-I, nivclul S;tU 1(ll'olcrlllil' cstc mai 1Il;1I'l:ill perillada de p;I~llllat compar.niv cu l'C;1 de ~Cllcrc in ,l':r;ljtiliri c;'I!ld sc e<lllsum;i 1;'111,Laptcl« til' vac:-, contine c;lntilall' de 111-]:' or i mal Illic;-I de toculcrol i cOlllp;lratlv cu eel matcrn.
(1

122

123

Tabclul
('''lIfilllltlll t"l'"fen>lil' in IIIIde pnldllSl' .Il' "I'igilll' animal;;
(lUg! I

l ')

no g prndus]

LIlli !IU

6,~,'J~2
dc
~j'lIlI;'l

~~~~~l
Ii
!I:I II

hLill/.;) ('<Ifill'

1,3 0.9 - 3 1,5 - 7

dl' \'il;-I ric,,' (k \'il;, Iiiph' lk \';1[';-1

0,2,0.8
1,1

. .udvl.: s
It III

...,~~2=~.~~_~~J: _

Ii

Pcntru rc;1Ii/;lre;1 unci pr()lcqii anticanrcrigcru. cficicntc. in prcxcricrc.: dietlllcrapic;-1 Ircbu ic [inut cont nu nurnui de convcntr.itiu pn>dll~clor nutritive ill ttlcurcr,lli ~i LIL- .uur.: :JCl'"l<lra. ci ~i de ponderca pc carl' pl'(HillSeic :Jdcl'v;Ill' () p()t n ()CUP" in cadrul r;l\il'i nlimcntar«. Pc de ;Iil;'1 park u chu ic avut in veLiCIT L';i () xeric de produsc nutritive SlIPllSC preparrlrii cu lin.rrc (pr;-Ijirc.lrigcre) i~i picrd c()nsidcrahile()n\II1utlii in vitarnina E Licrllld din clc sur-«: ncscmnificativc ale al'l'ski vit.uninc. Uncori, rcduccrca cunljnulului t(lc<liL'r(Jiilllr precede prcpararca culinar« in dapclc dc prcluvr.m induslrial;] a al imcnicl. n, Asrlcl. in .uncl iorarcn par.unct I'IiIlI' til' P;I n ilic.ui«. pcntru imbun;il;'l\ire;, cillorii ~i volumulu i p;',inii Sl' l()i()sl'SC" "<TiL' dl' SUhSI;IIl\c dc ox idurc ~i allure. Rl'l'urgnca 1<1 di()xid de (1(11' CI in;'Iihil"r ~i :lcccicr:Il()r dc m.uur.m: ;1 i:linii dUll' 1;1 it'dunTc;1 l'(ln\inUlllilli ell- \ it.uu I11;'1F cu Pl'ste :'ill';. P;'lilll':J "hlinut;1 din 1;1 in;-I in;-I1hi1;'1;Irl' ().!14 Illg: tlll'(>ln." 1;1 11111 p.. 1;1\;-1 Il.3J nlg de pcntru p;'linl':1 ()h\illlll:'1 din 1;'1 nctr.rt.u«. in:'1 F(>illsire;1 tr icloruri! de aZ,1l1~i a pcrox idului lk hcn/Iliipcnlru alhire;J L-linil ii dimin lI;'1conlinutuil()coicnllic ell 711'/;, In plus, recllrg_erc;1 la triclorur.r d« 01",,1 dct crtu inaIrumurcu dl' "lIhst;lIl\c toxicc pcntru orp:lllisllluluman l';Jrl' "qitIIlC;IZ;'1 imlcoscb: asupra sistcrnului ncrvos. Din .iccxtc considcrcntc r"l()sirca tric lorurii de ;IZO! cxlc ncrcc. IIll:Jnd;lbil;i, In vcdcrc.i in;Hhirii p;'linil, III S.U,A,. Canada. Allglia L'IL'. sc utilizl';]z;1 lipllxigcn:lz:J din sllia S:JUlllazrlre. Dc~i Sl' ()hline () illlhun:"I1;I\ire a clIl()rii painii Sl' reduce 1'llntinll!ul accski:J in vit.nnina E. Proccdcclc de ral'inurc a ulciurilor \'cg:elak du,: la n-duccrc.i l'Ilnl'elllr;lt,il'i IOl'ofcrolilllr ~i implicit la sC;ldcrl';1 cap;ICil;-,\ii ;Jnlim;id;lI11l' ;1 ;Il'esl()r prmlllsL' nUlritive. Necesarlll de vilalllin;1 E cstc l'U ;11;'lllll;li lllarL' CII c;11 !:Cr;llilll de nesalllr;Jre al g:ri1simiillr alimcnlare l'slc Illai ridiL'al (pcntrll ;1 !'reveni lorlllarL'a lIL- pcr()xizi, slIhSlan!c implica!c at;it ill prol'cslIl dc ;IILTtlgcnl'/;1 C;lt ~i incci dl' clrcilll)gl'lIl,zrl). Raportlll dillire l(,l()clliL:r()1 L'xprim;lt in Illg'); ~i acizi gr;l~i IIcs;llura\i (Illg:'!,) trehuie S;-I ric egal S;llI m;,j marc Lie (l.Il, in cazlll in care v;Ii(tarea scade suh 1I,1l cxist;! pcricollli s;i sc aClImlliczl' in organ is III raLiic;di lihcri ~i plTllxizi L'll potell\i:J1 g:cnoloxil'. Lin all aspccl dietotcr;lpil' dc carl' trchuie \inUIl'llJlt in LTl')lcrl';1 p()leJl~iaiului 1(}l'okr(}lic :II ()rganislllului csll' f:lp!ul ca UIlCIe prlldllse nlllritive dc~i Ulll(ill 12.:1

vitam inil E in cantittl(i .rdccv.uc, aceast;1 cstc intr-o prop()r(ic e()nsitlnahil;l indisl)onihilrl dalorilil plTzcniei dc antivitamiuc E (ex. in Iasolc). in seicqi:1 produxcl. II' .ilimcntnrc sc va uvea in vcdere :;:1sc recur,!!<1 ~i la sursc h"galc ill vit.unin« A (;II11plilk;1 clcctul anticanccrigcn al vitamicni E). vitaruinn C (prnIL'_ic;IZ;-1 vit.uuina E impotriva oxidnr ii), mangan (:ljUI;'1 1;1 utilizarea I(}l'(>icf(tiil<lr in ol',!.!anislll) ~i sclcniu (poknlcazrl actiunilc vit.nninci E), Setcniul a rcprczcnlal in ulumclc d(lu;] dcccnii Ull I;II',!!suhicrt L!czhiilul prin prixm.: potcnu.rlului S;'IU cl crt .mticanccrigcn. Studii epidcll1iologicc uu cvidcnti.u <l inall;1 l'(}I'l'ia~ie invcrsn intrc uportul de xclcn iu ~i mortalitatca prin cancer. De uscmcnca. l'()Jllpar;lre;1 conccntrauci sclcniului . din s{lIIgclc unor pacicnqi cu diverse ",ca I!/ilri ;Jic c:m:il111111aloz.ci (pulmonarc. orolar ingicnc, gustroi n test inalc , gcnil(}Urinarc) cu Ct';1 g:;'lsil;'1 la pcrsonuvlc s;!n:11n;Jsc indica nivcluri mult mai mici in primul caz. T()lod;ll;1 '0-;1 "hscrv;lt cii rcduccrca nivclului scric al sclcniului sc as(}l'iaz;1 cu () m.ri m.uv rrl'C\'cni:'1 a m ctastazclor, a tumorilor multiple pr imarc. :1 rccrudcsccnui IIIa IiplC ~i cu xcurtarca dur.uci rncdi i de supravietuirc. Mccanisrnclc pr in cnrc xclcuiul intcrviuc in rcduccrca riscului carcinogenetic sun! p:tf\ial cunoscute. Elc xunt !cprc/cnt:llL' de crestetcn ah:;()rhliei vitarninci E (tou>icrolul hl(lL'hcaz;'1 rudica li i libvri !,!L'Il{)loxici, ~cade form;lre;; nitroznmiuelor ). dc crcstcrca ;,divitrltii !,!illtali()lI(lxid;Jzcl (estc 0 sclenocnzuna cc intcrvinc in indcpart.uc» hidropcroxr/ il.u ell p()lclliial mutagen). dl' inhibnrca Icg;-II'ii .mumitor carcinoucni de ADN-ull'clulal ~i lk inhibnrca ctapei de prullloVarl';1 c.ucinoccuczci. Sursc!c .rluucut.rrc htl!J:;11c in selcniu sun! rcprcvcnuuc dr 1;'lina din O;tSC de pL~~Il'.sp'Tiaiit<1~ile m.mnc (in special stridii ). rinich i, riclt. carne. CL'J'c;1Iele in, legr;Iic, !,!;'Iihen t1~1I1de (Ill, ustu roiu l. Fructclc ;:i Icgumclc (in special n l~1ilc §i ccapa) fcpre/int:'i xurxc .~;'lr;l(,l in sclcniu. Polii'cnolii nahll':lIi micrvin in pr()lcd,ia antll'anl'l'figcn:l prin clcctul lor untiox idant. Prczcnla ;llTst"ra in pro.luscl« alrrncutnrc sc race rC"Il11lli.:l indcosebi in rfinliullTI(lr ell' orl[!illc vc!!cl;!l;i, Pcntru mujoriuucu li;Jvolloiddul din plan re s;! dctcrrniu.u '.l <Iqi;illl' antillllllal!C1l:1 :::i alllic;I!l''l'r!l!cn;'I. l"arll; binc cxprimata pcnuu (+)- catch i..c. P(dircn()l-ii nutura li intcrvin acriv in melah"lizarc,,' '-,lIhSl:IJl\clul' l:afln.:rigl'llc aU'1i prrn inteructiu.» dirl'clL' cal ~i indirect, pr in IIli'lUCIl\:JI'l';1 ell/JJlll;I.,r microv.uuia!c ell fUllC\li muluplc. Diverse xtudii au st.ihilit II rc;iI:1 aL,tiune untiunnorula a unor dcriv.ui Ilavonici ~i l lavono lici asupr:1 tumoril.» de ditcrit« cli()I()g_ii prcc.um ~i capacitale;! de pr cvcui melasla/cle in uncle xurcoamc.In ordiuc Licscrcsc;lnLi;'1 ;1 activiUiiii ant iturnorulc sc inxcriu lcuco.nuociunclc, calconclc, Iluvonolii, l'tIlchinek. Acl iunca anlitulll(lr;d:-1 dcpilldc, in <1[':11';1 stfuc1ura dc cililllicil, de gradul de polimcfizan.:, lll(liccul;1 al'liv;1 ncf'illld IllOlltllllel'lIl. Inhihitodi prlltcazid L'xis!ellli III :lIlumilc :I1imcnlc vcgcl;Ilc asigur;1 Ull grad de [If'l)lcqic an\il'aJ1ccruas~ prin hillclrc" ;Ictivit;-Ilii pr(llelllilice ridicile de 1:1 nivclul celukl"r degellcr;!lc IIIa Iig:1l, Dilltrl: inhiili!()J'ii pr()tc<lIici mC!ll,ioniiOl tripsinillhihil(lJ'ul (prezent ill Icgum illl><lSL:.(erl':Iic. (<lrll II i). suhSl:II1(;" inelus;1 in Iista proLiu~i Illr Illlcoprole::lllri. SUIl! d,' aSl'lllCllea dc Illcnl i()llal inhihit()rii pnlte;,zi"i din sllia l'afC in lolurik cxperimcnt;"e dcprilll;-1 [)I'(lIll(lVare;ltuIl1Oral;-1 1;1nivel cul;ln;ll, hep;llil'!;,i mam;!r. Izofilll'i:lllll(ii "Ji indolii inhih:1 eicctul l':IIH.:crigell al hidrllcarhuril()r pllliciclil'L' ;ll'<lI11alilT. Accsle SlIhsl;1I1le SlIllt prc/ellll' in icglllllcic dill Llillilia 12."i

cruciterclor clcrncntclor
c.inccrul

(varz:i, varva de Bruxcllcs, C0110pid;'I, hroccoli). Administrarca Illcnlionalc. rnai ales in :-.tare crUd;I, diminun scsizanil rixcul pcntru

Tllhelul2()
(·,,"centn.l!ia cakicii a dlverselur Calciu pruduse .. limeuture Calciu

~i colon. .. Iiment ari sintetici sunt aLiiilll!al,i proLiuscior nutritive in scopuiimpicdicflrii rcuctiilor oxidative rcsponsahiil: de altcrarca guslului ~i culor ii alimcnlcl!lr. Ei dc~ill de ascnlCllca pf<)pric\:i\i antillll1l<lr;dc d;:illI"l(;j capaciU'ili: dc ;1 convert: suhstantc canccrigcnc in d:..'riv<lti hidr(lXil;l\i r;'u';-I;Idivilate lllut;lgcn;i. De aSCl1le!1ca. t;i inhiba rllllllare;l pcr<lxizii\ll lipidici j1tlt,'nl,i;J! c"nccribcni. Dinn« <In\J()xi1bnlii clemenl;:ri "in'<elici eli mal ClHl,·,;,cll\i slini hlililhILiI!lxi;lIli~,()1 i BHA I ~:ihUlilhidrnxil!liucn (BHT1, Sl' l'slimcaz;-I c:j ;lcl'~lia~lillllk ]() ori Ill:!' putcrruc: Jcd" V ita 1111I1;1 in inhiharl:;i c'anCCl'llt!cIIU:ci chirnicc. E Unii llluimmcizi dovcucsc () ;leI,iunc eJieicnl;i de protcqic IA;1 dc divcrsi mutagen]. In cazul amino;Jci/.iltli' ell sui! s-a l'videllti:J1 illllllcn~" \.)J' ::slIl)r:1 hlnc;lrii formarii nitro:l;llllincitlJ'. Ddicilul ill dicl;-I :1 :lccsllll' amino:!ci/i favori/e;I'/;1 alfll muLagcncI:I "P' lilian:) <':;-11 ec<l indusa. 0 uct ivit.nc ant imutagcn» )i [1l,lnifc:..;l;lllc\asclTIcnca hislidina. asparagina, acidul gilitamic·. v.rlinn ~i arginilla. Ac(iunca ;lI1lil';Jnccrigcn;'! cSll'liL'pclIlknl;l de dO/;I, Adminisunrca unui aporl h~i()I!l!.!il' din ;rmillll;Jci'/li Illcll~ion;li.i ll1ic~()rl';r/;llrccvl'n~:I mut.uj ilor. 111 limp cc COIlL'Clllra\lile mari intensifierl llluta)!l'IlCI.;1. Acosta cstc ~i unul drntrc mouvclc pcntru ,,:arc in profilaxia carcinllgene/ei xc rccol1lalld:1 ovit.nc» cOllsllll1uiui ex-

Antioxid,mtii

de stomal'

1r--_-:-.==~ ----+-_:m~g~'}.::bJ!-\ _+
Produs riutritrv i Laplc ~i rkrivate

Produs nutritiv
Pe~te
C;i1C;;11l CT':lP

--l_~(m~gr_')o;.,OCo)L_J
§J

1;1

PIt'

ue

der-ivate

\-;'l-':

;; 1;'P:l' J:.._
!;;!'tlv

\fdL~::

i il1~~_"r{d P:lii'\:d dt.:~rc~,;!\

!;\plL':-.m;·1111fl1lit

311

til' hi\",':\iLl
\'(IC~!

L'p\t' de i.rurt
!;'pIC

h;-ltul

125 i 2S
t!Jt)

!li:-.etru pl;~ltjcfj
~~d;ltl

3(l

2(1 40
,-it:

I:,

I; II

PI'''/" Jin lttptc Ildrln;lll/.;11 j;iplc 1"r(lr din j;lPtc f1;lr~i;d

.',crumbii
~;Iiuc;i

I)uililre

U()O

(_'(nxcrvr- de sl;-l\'rj'!.i III ule: . ,lluJ1wi pe:-'Ide) l".t JIlSl'-fVC UC cr.: pin x: ,;" [P!lJ;11 iere til'
C;).~c:t\,;ll hr;lllz;'1 ')nl)("( Cff!P iCrc.lll'pT(C;]V!;ll-)

35 21 21

36
2117

Ii

't!CiI

icn de J\!LIIH.:i uri..

356 7(1 , '-' ._) ,

11(1

I
Ii

()I.II1(J"I

hrHnz:l tllpiL1 t!l"iIS:'

Legume pnmspetl'
.indivc ,lllghiflflre ardci gr;-f.'-. verde carlnri n iatur i
clstr;lv/,,'I,i
l'C;I!);'t Cl';1

ccsiv

Men\itln;lI11 C.-I prin c()!lIhinare;1 ;1C\iunii divcr~ilor alllint);Jcizi Illcnt.ll)Il;Jt,i dectui antimutagcn cxtc Illai puicrnic dce;11 pcntru ticcarc ;llllinll:ll'id in parle. Culciul proven it dintr -o did;! htlga[:-l ill accst ll1icrllcicll1cnt. ur rcduee cil'Ctul pl'!,lifcrativ ai s;lJ'llrii<\r hiliarc ~i al <lei/jim gr;J~i asupra cpitcl iului e,dllnil'. De~i studiilc incurc prill;] in prevent sunt lnca in ,[adiu! de 'llll'Cpul. lItili/arc:I unvi alimcnuuii cu l'onlinut ridicat de cakiu nu il11plidl .mpcdimcntc dec'll la II eaic!.',oric limituta de stlhieqi (cci cu msuilciclll/lcanliacJ.cl! rise <ltcr0t!cn m.irc.u, hipcrealccmic L'1c.). Din .iccxte considcrl'lltl'. \a cl'i cu ri-«: prnnunla: dc carci!lIl,J.:enel.;l c,)lonicfl xc p"ale admillislra" did;, h;JI.;:I:1 pc 1'1'< xlu-,c ell c<lnlilllli riliicil de caiciu. jn ;ilc;lluirGI ci trebuic [intil se;ITlla nu num.u de con t,inll lui cdci..: ;11 al imcntclor (vcz,i tahclu I 20) CI ~i de pOlldcrca pc C;Irc accslC;1 " 'ICU1';1in c.idru l mcnru ri I, rr vilnicc. De nxcmenca, Sl' vor uvea in vcdcrc ohin:iurile aiimenlarc ale holnavuitli (regilllul hog:!t in c:deiu sc ad;rplt:;r/;' prdcrinl,c1m paciellt,i\I)f·). ll,Jcr:lnl:1 individuula (Ia holnavii cu intnieran\rl pcntru i:lcllV;-1 inlol'uirea laplclui ell iaurt SL' dovcdcstc a fi inspirat:l. Iurnizand nrganisl11l1lui () cx cc lcnt.i stirs;, alimcnt;lr;, de calciu) ~i pierdcriic c:i1ciului in cursul proccsclllr lit: prc lucrarc nlimcntnra. Zincul cste un micfllclelllcn[ mineral a e;lrui ddieicnFI f:lvllfi'lea:l.;1 dup:1 uncle studii earcinllgcncza esolagianil. Din al'cslc considcrcntc, ia pcrsoancic prcliisrusc (esofagile, sindmm Barretl de.) care prcl.inl;l concoll1itenl (I C<lrcnt"i a acestlli niigncicmenl csll: util;1 asiguran;;1 unui ap"rt creseut dc zinc. Se pare cil r()lul eilllprntector al zincuiui csLe dat()rat ill partc rrel.en!ci sale indispcnsahilc pcnlru Illllhili/area normaU"1 a vitaminei A din fical ~i men!inerc:l uncI cllnccnLral,ii nllrmaic de vitamin;1 A in plasm;) (ini'iuell!;1 al.Licallcerigell;1 ;1 vitaminei A a illst rrezcnl;lt;1 ;lIllcri(lr).

de protcinc.

('arne ~i dcr'ivate
!I Lit' \,';le;1 braSil de vi lei sl ..ili1 l l'aflle de- vilel ~e-lllit:r;ls;1 c.rrne de pI. lrl~ Si;l h,1 (:;'flll' Ul' plitT gras;)
Olrl1e C;irllC

10el
4(l

i
,I
I'

!(J
!1 12

x
II
~, ...;._,

I'

verde

10 [3
l)

p:l u~c~II;1

40 3,~

II
I'

carne
Carne

de nai e sl;dl<1 dl' gill

(;c"\

crupcrci Cc HHlpiJil d()vlecci

r.1~()h' \.,t'llh __ '

3 25
4(1

~
I,

slab;j

[(I

c.rrnc tic l:urc:l l'drnC VI.: l-;-Iprin;lr:-,

(;lflll'

23
JO
l)

t:u1ii hrc.m
IlJ<lZ;~II"l' 1I11)I"C()\'

4(1 711
50

I'

Ii
I:

vcrd,-

25
htl;d)t~

Ui..' il'pun'
Ilt'

50

Ii
I!

12
j(J

crcicr de htl\'i
(ie;l!

rwpi
P;-lSI;'lrll<ll

de

hllVilll'

I~ [(l
31)
hI I\'i Ill'

fiG-II lit: pIlrc limh;-1 uc hoviuc ri Iii chi de PI lIT, de in; rn[j hovi Ill'

pJlrulljd-rilJ;k·jll;1

60 57 3m 15
1J
ilf)

ut.'

12

p:liillrtgdc rCl~ji p;:jtl~gck viueu.

I
II fi

ii

pr,,1.

35
4(1

Ii
t'

~LlIH.':;1 pres;!I;]

palc de t'icH
l~;lrrlC ue \'il;') ell

(([sui!:

",],,1:,
_"kdtr

ridichi ue lUll:] ridich, ue 1;lfll;1

55

veru,'
fl)~il'

2X
75 13 56

~ ~ ~ ,I

{lU

(hu' de g;l i 11;1 integr:-d

sp;rn;ll'

52
145 5 111(1

~p;jr;-Inghel
tel

t:~dhellu~ Je ~(lill;'\ ;dhu~ (,k'II11 giijn;-1

Jl'

i Iltl-r<llJ:ICi
(dh;1
ru~jc

n;~i

vafza
\'(lrI~a

3(1 55

pr;l( ue Ull

inlegr;d

v"rzii de Ilruxcllt'S

127 !2(;

I.C~lIlnc conservate rasllk verde in ~p~ (stcrilizat) • m.izare In "P" (stcrilizat] ,'f",ranghd In ap~ (steriliznt)

('nn11)olul"i

~~~~T
15

1(lIlJaIt'1I1llp1LlIl' orez ell (slcriliz"l) "rd"i 1I1lIp11l\i (lrcz eLI (slerilizill)

xuc de \t lI11ate hulinn dl' IOlll,Ite

37 16 21 63 62 13 30 7k

CiIlSl..'

1
I

( ;1~~"'SiI11i
sllItllll;inrl

Z(JlA

cin:~l' gLllui men

II
-I
')

slll;;lllrlll~1 ffr 30

unt
l1l<lrgllrim'i

perl' picr~il'i
visinc I.C;!UI11inoasl· fasuk hua lx' lintc h""hL' IWlz;1I'C hllalll~ Derivate din ccreale uscatc

I-; 15 10

80 70 15 4,1

B,iulu.-i ulcoolice
here vin (medic)

10 10

p"sl" de IIlIll"k ciupvrci ul'shiur"lall'

lll11rl'{lVi dcshidrillClti

25
242 25 51

II-;U 31' 61

Diverse
gelalin:i USGlt:i

druidic de here

11 106

""slravL'li Illllr"ti ill "lei

\';)rZrl <len}

p:,inc lit' gnlu alh:i

Fructre all ilL' agri~l'
;lnjlI1a~

prouspcte

20 22 32
I)

p;lilll' de gr~u i ntermcdiara p[lillC de gnlu ncagrfl p£ii nc de ~l'Glr:i

h; 111; III
c;ti ..... c

l'

t';'IP~Ullj

l'11T~l'
L'll(ll';IIl'

rt

l~ii

l'1);lCii/.l' Ill'gfl' l"11IT1lllu::;'t'

fr;lgi lit' pndur« g:r;tpd'ruit t!l1tui

1:1'I];ii
nmnduri nc
m;ICL'\-l'

17 25 If; 36 14 20 S3 20 15 40 33 60
S de munt c)

p.iine grahalll coruuri. chine rain" de grilll (exiractie 30'f() r~il1'l de grilU (cxtracti« 75'/,,) f<'lin;ldr gr;,u (extracti« X5'7<.) ffli n~ de ~l'car:i
fiiin[1 de porumh arpaca~ din Of/. orez decortic.it gri~ fu I gi de UV3Z paste nlillOi-l~e "hi~nuilc

1:-: 2(1 21' 35 5(1 15 22 21) 33 40

Dicta sc bazeaza pe prod usc bogate in zinc care pot ocupa 0 pondcre importanta in cadrul rncniurilor §i care okra 0 hiodisponihilitatc crescutil pcntru zinc, Principalele surse bogate in zinc sunt reprezcntate de ccrcalelc intcgralc, carnea de porc sipui, laptele, branza cu continut reclus de grasimi, iaurtul, oualc, nucile. Sursele Ioarte bogate de zinc sunt reprezentate de carnea de miel, uncle vegetale, crustaceele, carnca de vita, rinichi, Iicat, inima, molustc. Pentru () sclcctie mai riguroasa, tinfmd cont de concentratia individuulizuta a componcntelor meniurilor se poatc apcla la datele oferite de tahclul 21. Tl.lhelul21 (:nntinutul in zinc a dlverselor ulimente
Aliment Lapte §i derivate branza de vaci srnantana lapte gras lapte srnantanit lapte obisnuit lapte hiposodat Qua Grasimi unt rnaioneza trantuzeasca rnarqarina nesarata maioneza sirnpla ulei din porumb ulei de rnasline
I

22

I I

16 3(1
41

bi,cui[i Fructc

mere rnl'ri~{)ilre (cn;lc{'izc mure pepeni gjdheni

27 63 20
I)

I §i seminte oleaginoase I
..

77 35 17

Concentratia (mg%) 0,37 0,27 0,42 0,39 0,38 0,38 1,44

Aliment toietaj din orez toietaj din grau fulgi de orez tapioca paine italiana paine tara sare paine obisnuita paine din taina integrala biscuif graham biscuif sare briose enqiezesti chifle napolitane cu vanilie taiiei cu oua orez 1mbogatit

Concentratia (mg%) 1,03 2,8 1,7 0,25 0,79 0,30 0,74 1,78 0,83 0,56 0,70 0,72-1,13 0,31 0,49 0,41

alune in coaj;"i arahide

castaue
rnasl ine grecc~ti milsi ine vl~I'I,i

pepcni vcrzi
piersic:

.pnrlncalL' prllile
zllleurl\

10 50

240 64 34 7(J 71\

20
40 16 27

migu,dl' uuk'i nuri

semi ntc de duvleac Pntdusl'/ .. haruase a zahilr mien- de ,"hi Ill' gem de caise gem de prune gem Liec[lp~lIni gem de gutui

239
SI)

tara

140

struguri
visinc uscate l",-lisl' ell S;llll huri Fructe

0,05 0,18 0,11 0,06

0 11) 15
10 6

cunnule ell sfiIII huri

Illrll'l'Se cu seillilltl' pen'
1l1l'.rl'

156 71 5(1 24 19 5-1 ISh 7k

° °

Ill<lrmdauii (aruestec]
magi un de prune pra l <.Il' caUIl) eilll'tlL-I1t'1 ell laplc cillL'{lilll;'i ell vunilic

pler~il'i
prunl' cu ~;'1111 uri h :-Ol1ltlchilll'

44

13 35 34 6(1 175
4l)

,1,IIiue

Cereale §i derivate cornflakes terci de orez terei din qrau faina de cartofi faina de ovaz

0,28 0,16 0,17 0,07 0,49

Carne carne de vita rnuschi de vita carne de pui, gatita carne de vitel, qatlta carne de curcan, gatita carne de vitel

6,73 6,18 1,23 - 2,8 4,47 2,04 - 4,46 3,69

12X

12l)

~ Duleiuri dropsuri miere inqhetata obisnuita gemuri serbet zahar (inchis la culoare) zahar (alb)

0,01 0,37 1,06 0,10 0,69 0,27

Sueuri mere nectar de caise struguri grapefruit

larnaie

portocala conservata portocala proaspata nectar de pere ananas prune rosf Vegetale asparagus fasole verde
sfecla conservata

0,03 0,09 0,05 0,09 0,06 0,07 0,05 0,07 0,11 0,21 0,14

varza gatlta rnorcov: conservati rnorcovi cruzi conopida telina cruda porumb conservat castravete rnazare conservata cartofi flerii ro~iI crude ro!'111onservate c Fruete mere marrnelada caise conservate banane visme conservate grapefruit portocale proaspete piersici conservate in strop piersici proaspete pere proaspete pere conservate in strop ananas conservat capsuni

0,16 0,30 0,20 0,24 0,17 0,46 0,28 0,71 0,27 0,11 0,16

0,04 0,03 0,11 0,16 0,10 0,07 0,07 0,09 0,14 0,12 0,08 0,10 0,13

broccoli gatlta

0,48 0,29 0,23 0,15

Vcg_cl;tielc cu cca mai marc conccntr.uic d~ /illc sunt cclc hllgale in clorol'iln ~i Icgu mi no.isclc (laso lea, I uuca ). N uci lc a u ~i cle un continul ridica: de IIIIC, Fainurilc de ccreulc contin de ascmcnca line dar Il marc parte sc pintle prin mncinarc, Concomiicnt cu asigurarea unci l'anlit;l\i crcscutc de zirll" prin aportul ulimcntar. t1iclotcraria carcntci accstui clcmcnrrnincral urmarestc ea nUlri\ia s;i sc rae! ell prndusc carl' s;i olcrc c;"11111;lipu~ill inhihitori ai ahsorhtiei mincrnlc (vczi t.ibclul 22),
(ex. spa lIac) precurn
>

Tahelul22
lnhihitu.-j Aliments specifice
pniteilll' cc.ri c;tfe:! \l'lill;j dill soia

uhmentar-i

ai llhsUI'htid

ziuculu]

dicl;, trcbu ic xa turnizc:«, acclc alimcntc cure 1<)1" xuucturu!c s;; pcrmit.: 0 dlmai hun.i ahsorhtic;1 zincului. Dill ;Iccsi PUIlL"l de vcdcrc carnca csll' l'llIlsideral;1 ;1 li 0 Iuartc bunn surs;1 de zinc, inlruc;11 pc L'III!!;1 continutu l ridicut ill ;Iccsl mineral, ii ~i pcrrnitc 0 ;Ihsorhtic Ilplim;i (aminoacivii mnrcsc ;Ji1sorhtia vincului ). Consumul de carne va li limitat ch iar dac;-I ;Il'l'sia rcprc/inl;1 II lourtc hUIl;1 surs;-I de zinc. intrucat prin cclclultc cornponcntc ale x.rlr, III l'anlil;-II,i cxccsivc C;lrne;1 se dovcdcxlc a li precarClnllgl'n;I, Prill comrast consumul de ccrcalc intcgr.r!c, lk~i asigur;-Iun aport crcscut de z inr, daloril;1 pre/l'lI~ci lilatilor in canlil;,le m.nc. laec illL'iicil'IIU aceasl;'lllltlsur;1 dietllicrapictl, Aceia~i lilati SUIII r;lspull/;llllri de rcduccrc.: hilldisp'lllihilil;ltii z incu lui ill dilcritc produ-.c pc h;I/;-1 de sllia, Fierul l'sic unul dinuc micr.uuuricrui i ;1 c;hui ddi,L'iL'llp crl'~1c riscul apariuci c.mccrului la nivclul tr.ucctului digcsli\; superior. lndcpart.rrca l'arclltci Sl' impunc cu al;11 m.ri mull d;ll';1 cxisl;1 prl'llisp"/itil' pcntru clrciIlJl!!CI1CZ;1 di!!c-.liv;1 supnill;lr;-1 (xiudrom Barrell. cs,liagilc, gaslrilL' cic.). ill praL'liCllIlcdil';d;1 xc ulili/,C;J/;1 dl' loarlc mulic ori ill III lid .ihuziv prcp.ir.uc din licr. Nu trchuic uit.u l';j mcdic.nncutclc clllltin:lnd licr pIli ri mai grcu de xuportat. paCiCII\ii ;ICU/;'Illd grcat;l, Sl'II/;iI,ic liL' vom.i, discoulor: abdominal etc. Extc mult m.ii li/illiogic l'a ill dc lirilrlc U~llarl' S;-I,Sl' rccurg;! 1;1die!;I, cvitand-sc asllel cvcnrualclc clcctc ncu.uiv« all' prndusclor Iurm.rccuticc la nivclul tubului digcSliv, Chi.rr d;lct, sc ulili/l'ad III cd ic.uucu IL' clllltin;lIld Iicr.jru trchuic rcuunur: 1;1dicllllLTapic intrucat , pc dc Il parte, sc lurlli/c;I/;-1 ealllil;-Iti suplimcntarc de Iicr. i.rr pc dc ;111;', p;II'll' se ;Isigur;-I II snic de prilll"ipii nutritive C;II'l' Lll'ililc;I/;'1 ahsorhti;1 ~i utiliv.irc.: lisul;lr;-1 a nuncr.ilului. MCIl\IIIn;-11Il din condiui!c dctrcitului de her. ;lhsllrh~i;1 ;1l'l'SllIi;1 dill inrvxt in Sl' ridil';'1 ,iL' 1;1val";lrc;1 uudiv dc 11)'1, la ,ill-411'/', Alimcnt.u!» lurni/l';I/;'1 Ilrg;JllislIlului dllU;'1 l';llq!llrii de lin, Esic vorh.t dcsprc licrul hemic ~i cJlmplcxl'1c de lin kric, CCI,l'llII(inUI ill hem cstc scpara: Lie coruponcnta glllhulinic-I ~i ahsllrhil ncrnodific.n. In xch imb. cl'i existent ill COIllplcxc!« lrruc (CIlIISlilllil' CC;I mui marl' surs;-I de licr .rl imcnt.u). inaintc Lic;1 li ;lhsllI'hil. trcbu ic vlihcr.u din ulmplcxl'ic ill c.nc Sl' g;'ISl',:ll' <ub ;Iqiunea xucului g;lslric ~i aplli rl'llus 1;1III rill; I Iemas;"1 suh aqiulIl';1 aciLiullli clorhidric ~i ;1 agell(illlr rcLiul';"Jlllri dill a l irnvn tc (ex, aciLiul aSL"llI'hic, gruprtrilc xullh idricc aiL- protci nc lor
prin componcutclc
clc. ),

Pc 1;1I1!!;1 ;ISI1l'clullllclltiollal.

Constrtuienti Iibn: al itucnt.rrc: ;(('iLl lilic 1I.x;II;(I; licr ctunol t.uiinuri

chimici al dietei

I"pll'

,]e ">leII

hr;-lllZ;-j

f"" Ill'

hamburger

,Icill Iclra;lcelic clilcnduunin ctlit-iu

J)c~i licrul hemic Ilkr;1 .rvant.ijul unci ahsllrh\ii IIcilli'llll'll\atl' de prc/l'nta 1:lclllrilllr rcduc.rtori. ,';Irl' uncori nu pili li displlilihili (;ll'l"rhidric, gastrcdlllllic, l'arl'III,;1 prlldusl'lor hll,l!;Ill' ill acid ;lscIlrhil'),CIlIlSUIIIUlcxl'csiv;ti xurscl.« ulimcnt.rrc ee-l cllntin (ex. C;trIlC;( rll~ie, s;llIgl' animal l'lc,) p"all' Licclall~a tulbur.ni digcSlivl' S;III p"alc dlTl'lllua lipsa plliki dc m.mc.uc l rccvcnt illl;t1nil[J 1;1hl>illavii cu ddil'jt dc Iivr. Dr ;'lTC;I, in praclica diclolcrapic;1 trchuic aLillplal;-1 Il .uitudinc cl'hilihral;"1 C;lrl' S;'I IIU crcczc dixconl ort digestiv ~i c.uc S;-I CIliTclul' (':11 mai l'Iicienl dclicuul mincral. Sc va ;IVl'a ill vl'llnc ca sclectia prlldusclllr nUlritive S;'I se lacl tin;'lnLi (,(lnt 1111 llullJ:li dl' ClllIl'l'ntr;l\i;, lor in lin (\'e/i !;Ihclul 23), ci ~i Lie jlollderea p~ carl' alTstc;1 Il pllt 1lL"lIP;1ill cldrul diclci,

13(1

Tahelul23
Cuntinutul ill tiel" II diverselor alimeute Concentratia In fier (mg%)
0,9 0,7 2,5 0,3 1,8

huliun tic ",Illille p"~I;1 tic 1(l11I"le

ciuperci deshidratatc
morcuvi tle~l}itlral"li oastraveti muruti ill ntd

Denumirea alimentului Lapte §i derivate lapte integrC'lI de vaca lapte de bivolita lapte praf din lapte normalizaf lapte praf dinlapte partial srnantanit branza slaba 'de vaca oranza telemea de oaie cascaval.Dobroqea brimza $vai~er branza Olanda branza topita sirnpla Carne §i derivate carne de vaca slaba carne de vaca semiqrasa carne de viiel slaba carne de vi tel serniqrasa carne de porc semiqrasa carne pore qrasa carne oaie serniqrasa carne gaina slaba carne curca slaba carne gasca semigrasa carne de rata carne de gasca grasa carne de miel carne de caprioara carne de rnistre] creier de bovine neat de vita fica! de vllel lirnba de bovine rinichi de bovine, porc sunca presata toba de porc pate de ficat carnaf Peste calcan crap heringi de primavara nisetru platica salau somn

Concentratia In fier (mg%)

varza acra Fructe prnaspetc ati nl' agn~e

a na Ilfl.s hanilllc cili~c dlp~lIl1i

Denumirea alimentului serumbii de Dunare stiuca iere de crap iere negre iere de Manciuna Qua ou de gaina integral galbenu§ de ou (gaina) albus de au (galna) praf de au integral un ou de gaina (50 g) Legume proaspete anghinare ardei gras verde ardei gras rosu cartof maturi castraven ceapa verde cruperci conopida davlecei fasole verde gulli hrean mazare verde morcovi napi pastarnac patrunje: (radacina} patlaqere rosn patlaqele vinete praz ridichi de luna ndichi de lama salata verde stecla rosie spanac sparanghel telina (radacina) Legume conservate fasole verde in apa rnazare in apa sparanghelin apa sue de tomate

0,05 0,3 0,6 1 0,4 0,6 1,3 1 1 1,2

circsc
2,7 7 0,1 8,5 1,4 l'oac?lzc de munre glllui

I;lm:ii .n.mdariuc
mere visuu:

perc
l'l)rL't)dll~l'

4 3,5 2,9 2,4 2,5 2.2' 2,7 2 3,1 2 2,7 1,7 2,4 3,6 12 12 12,1 5,4 10

1 0,6 0,8 1 0,3 1 4,5 1 0,4 1 0,5 1,2 2 1 0.,5 1,3 6 0,6 0,4 0,7 1,5 2 2 1,5 3 1,1 1

I"r;lgi ~r;q)LJruit
Ill;)t:t'~l'

murc

pcpclli g:dhl'lli pcpeni vrrz i

I I

pil'r~ici p"rl(IGlle prune zll1l'ur:t slruguri

Fructc uscate L'"i~l' (l';'lr;', ';lIl1huri) L'ul'll}ak (nl "iIll11uri)

tll;h'c~L'(ell ~Cll1illlt') IWrL'

nun:

8
2 2 10 2

picr,il'
pnllll' ~.I1 Jlldl

(Llr;, S;IIII huri I

~CLl"""IIJlhUl' I

i Ill'

sl"litll'
('nmpotu.-i
l':II:-'C l'lrl':-'C

1.1
1,5 1,5 0,5 1,5 0,6 1,3

nun: pit'r:-.il'j

1 0,7 0,7 0,7

prune \"i...,illl.'
PVI"l

132

Dinlrc 'HI. nucilc.

xursclc

ulimcnturc splintl.

h()l!all' rintdli.

in riel. nu.ntjon.im inil11;-I).mClclurile, prunvlc

l'arne;1 (in spcl'ial

l'C:1

r()~ic). visccrc!c

(til'al,

l'e~lclc. g;llbenll~1I1 dl'

rn iudalc!c.
Illi num.ii

.ilunc!c.
C'I cstc

le_l!lIlllcic vcrvi,
II

uxc.nc.

xt.rlidc lc. l'aiselc,

~i ;II1SlIrhti;1 in canil

curm.rklv.
Curnca surs;1 \';Jitlrll;IS;-1lk tier. dar Ill;hl'~ll'

cclui

dc pr ovcn in l'FI pc,:lclui.

vegct;Ji;-1. F.kl'lul

l nllucnta LIVtlr:lhil;'I;1 nchcmic sc d;Il<lre;I/;'1 nct iun i: ITdul';-11II;)rl' ;1 l'islL'i Ill' i c: II' l' lr;lnsil,rlll;'1 tlnul tlril' in riel' tcr.»: Carnc.i sc' va consurn» limitat. intruc;'ll illl';lllliUl,i LTl'SCUtC devine ladllr de
;lsIll'inii

cslc dc d(lu;'1 ori mai putcmi.: l';hnii ;1"upr;1;J11stlrhl.ici licrulur

ri-«: l·arciI1111!CIl.
in un:1c silU;ll,ii CllnslIJ11ul dc t'icrului. d;ltJlril;'1 c;'lrlii principiu carne l'sle insll\il dc tl ahstlrh(ie sl';l/ul;'1 ;1 eslL' Eslc c;)nJi l11escitlr ha/ate pc ItllllSirea hal1lhurgcr-ului. Nu l'SlL' inl'tll'iar

alimcnt.u

din ;1I1S:II11hlull';Jrl';Jic;IIUil'~le h.unburucr-ul l'(lnt,lIllin,

lil1lital;'1 ;lhsllrh\ia licrulu i. Crrc.i lc!c ~i 11rlldu"cil' derivate rcdu». Fu-ru! m.ri putin i;lplUllii pr()l'l'SlIlui

in,,;'1 cu UII .lel;ldde ;lsi11lilahilil;lle dill 1';'linl' .Sl·.urihui« in timpul "tlllihili/;lrl';1 anim.rl« C,tl'

;1.sil11il;lhil din i;'lin;-1rcprl'/int;1 ;Jic Iicrului Ieg;ll

dll;lr 1)';'1, din l'l'Il<,I;J! ~i l'SlL' cu .21 I'/' de protcuu: sun: sllillhili/all' slil11uic;I/:1 din PllllluSl'ic

liL'C;Jl l·l·1 din p;iinl'. Cre:::1LTcal'icru lui asil1lil;lhil C;'I uncle p;lqi de pal1ilil·al,ie. Sl' P;IIT l';'1 ~i Icrmcnt.rrca .ivut in vcdvrc l';l Iicru]

Iicrulu i.
in ,l!cnl'r;Ji, trchuic ;Ihstlrhll 11I;li rcpcdc ~i mui mult ru eel din ve,leeLJil'. 1';lsll·k l;'lintlasc Llr;1 ou . I'r()dusck /;dl;lrtl;JSl' ~i LIl'l;Jll'le, dl'~i rcprcvint» <ur-«: cncrgl'licc ~i nuuit ivc i mport.mt c. 1111 sunt rCl'tll1l;lll,bll' ill L'I)l1lh;Jlcrl';1 dclil'ilului de lin inlrIlL·;'ll I'C de tl p;lrll' l'llll\ill l';lnlil;'III IliaI'll' m ici din ;llT.sl m incra l. i.u pc de ;Jil;'1 1';lrle. in C;I/IJi LII'IL·llIi. \'akll\ck s;de ;dc;dilll' inhih;'1 .rhxorht i.: Iicru lu i. S;lhlilliel1lc;1 val,';IIT;1 unui de "Llre;1 ,'hill1ic;I;1 l!r;ldul

Aspcctul mcntiona: .irc Il de()sehil;1 illlp()rl;IIl~D praclic;l in oricntar ca pr()l'ilal'lic;-1 ;1dictotcrupici la suhieqii cu () alimcntntic vcuctari.ma. Accaxta, prin Clln[inU1UI crcscut in eel u101';1 I'ila[i limilc;lI'tl ahs()rh[ia Iicrului care, In conditiilc ~i cxcludcrii produsclor .rnimalc. m;lrc~lc riscul instul.irii dcficitului accstui mineral. Consumu l produsclor vcuct.rlc h()g;ile in acid ascorbic cllmpcnscal';J in marc parte r"ten~ialul carcntial ul nutr itici vcgctnricnc. Studii cxpcrimcntulc UlL'utc in .i ccxt sens au dcmonstr.n C;I un cunxum de J ()() mg acid axcorbic 1;1 111;IS;1 pr;inl ~i scar;1 pc () pLTi()ad;1de pe-rc (,0 de vile. dl' la prcscol.irii supusi unci dictc vcgctaricnc S;-lr;ll'l' in vitamina C. ducc la amciiorarca nivclului hcmoglohinci s;ln_l!uinc ~i a num.uului de hcm.uii. De .iscmcnc.r s-a dcmonstrut cn as(lcicrca ;1 l()l) m l de suc de purtocalc (h()_l!al in vitnmina C) ell consurnul de IlU ~i p;line lc crc~lc ;ll'cslllr:1 din urmn in mod considcrub il :Ihs()rh~ia Iicru lui cornp.mrn t. Acc s t ;Ispl'd ar c imporlanp dictorcrupicn ~i prin prismu Iaptului C;I tlu;11c rcduc ;illStlrhl,ia licrulu i din ullc ulimcntc cu cnnt inut de l'icr nchcmic, Icnomcn ncutruliz.u de astlcierea prndusck« cu conccntrutii ridic.uc de vit.rmina C. Dat Iiind intlucnta hcncfica a acidului aCtlrhic ~i ;1 protcinclor asupr.: ;II1Stlrh[ici licru lui alimcntur, in tabclul 24 pl'Clenl;11ll cxcmplificarcu c.antilativ;'1 a modului in care acest lucru xc rcalil'cal';1 in c.ulrul divcrsclor mcn iuri. Astle]. sc consl;lt;1 C;I pcntru acce;l~i conccntratic de ;Icid aSl·orhil'. ;lhsmhli;1 Iicrulu i l'stc de trci tlri m.ri man: in cl/1I1 inlocuirii prorcinclor vegl'l;tic cu cclc .mimulc (;Iccslea din urm.i contin J /3-1!4 tier hemic l'l' cxlc uxor ahs()ri1;lhii si ncinllucnt.rt de cantilall';1 de acid asc()rhic). Pc de all;1 p.rrt«. I'cl;lrU ;1l'lTa~i l':ln\ilatc llL- pn;leinc vcuct.rlc. duhlarcn cantil;'Jlii dc acid ascorhil' .rlimcntar m;lresle ell aproxilll;lliv 30~!r ;illStlrhti;1 Iicruiui. ' ,

Tuhdlll2-1
Ah",,-h!ia l'stimatinl a t'ie rului diu diven,e nu-uiuri l'U al'l'l'a~i \'al"'II'e l'al"I'il'.1 (7Z(llu'al) ~UI ~ drsponibilitatii pentru frer • Dlsponlbliitate scazuta
(25 mg de aero ascorbic)

aluucnt

v.: .sur.s:'1 lin l'sll illllul'n\;ll;1 de

Inttds;'1 "ullll'rl'l'rlcl;'ll,i in l';I/IIIIHttdusl'ltlr "lLI' redus I"'nlru

mai

III II

II

Cornpozitia

Fierul total

Frerul hemic

.rccxui clement a ticrului.

dcc'll dc l'lllll,lllllllli v;dl'nl/,

Itll;d til' lu.r. StlIJlhili[;lll'~ c;lrc m.nc:«: .mimulc

CITSL'Ut;'I.Jlni/;IIT;1 u~()ar;'1~i sldrl';llk I

CantJtatea nerului absorbit

0,06,0,075

til-

.r-.imil.rrc

An'st;1 C.S1L' 111;li .nc m

3() ~

(,Icj1;'I~e':le ](1'/;), I'rtldusck

li iuc] ill,,;'1 CIlllsilkr;lhil

.~I ~1';11];1l·. uur« D

pn1tl'irll'

2'2,5

dill

/;lI"/.;lV;I-

\ ,:.~el;dc. II ;Ihsnrht,ic m.ri hUIl;'1sc Ilh.,,·r\·:1 iu c.r/ul

Stlil'i. MCIl\itln;'1111l';'1

turi ~i k~lIlIll'
un LllIr!
(liT! Llll 1Il;1!"

° ° ° °
°

xp.mucu l. in polid.: j111I'ulari/;hii 1;II',l!i privinc] CIllll,iI1U1UI~:'JlI de tier. l'sle till alil11ellll'u I'C!lIlL'Cllla\ie J1I()dil';'1 din al'C.~llllilllT;d.l·;lrl' ill plus;"c;lh;..tt;lrhc ~i inll-Il I'fllptl,rt,ie rcd tls:'J. III l'Jll11h;ltcrc;1 didJller;q1il';'I;1 delil'ilultli ,iL' lin l'slc llL'ces;lr;1 Sl' rel'urge ~i 1;1;dll' prinl'lpii alill1elltarL' carc.asIll·i;lll' liLTului, .s;'I,ilTl·;I;..C;'1 ;1l'l·;..lui;1 ;lh;"I'rhl,i;1 si I'venlu;JI utili/;lrca lisu;Ji;lr;-I. III ;Il'csl ;"l·ns. Ull rill eSl'llli:d il ,klill ;J~l·1l1.ii ;nllll·;-11Jlri. Ei Lll'ililc;I/;'1 lr;lllsl;,rm;lIl';lliLTului leril' ill lin k'rtls. ill ;11;;1':1 Ci;tl'illl'i dc e;lre :Jill ;ll11intit alllnitll, din ,l!rtlp;1 ;1,l!enl.ilJlI leduc'I1"rl 1:llT p:lrll'~i ;Icidlll ;J.sl'llrhic. Alil11l'nlck cll JI l'tlIlCl'lIlr:ltie ;qlrl'l'i:Ji1ii;'1 ill \11:lll1ill;1 C (til·t,illl ltlll"I;I1:1 prttpr il'l ;-1 ;1111 t,i il';lnl'Cr i1!e Ill' dl-j;1 I11l'n t.i(III;1lL' , cil i:l I' d;Il':'1;IU 1111 IIl1,i 1t 111; III i(' Ill' ) 1'1 1u Ii liLT, il Lit' 111;li I~1>r isl'ttnihill'l'1I1rlJ 1 d ;111;"Ilrhl,il'(n;. J1lttrl'tt\il, l·;lrltllii. dttykn:ii, hlllL'Clll1. rll~iilc, CIlllllpiti;I, V;IJ"/;I,Il;ll'ii, \':lr;;1 ;In;-I. ;Irdl'iul ,1!I;", cillil'l't.:). Inl'ltls. ;Il'idul ;Isctlrhic l11;heslc 1!radul de ;Jilsllrhlie "i;d liLTului tiill l'l'kl;tllc ;Jlill1l'llll' IT illlr;'1 ill ;dl':-I1t1irl';1l11e'lliliriltlr. F.sll' illrlul'I\\;I(' dll;11 IIL'!1I1 JIl·hl·1l1ic. ,

0,1,0,2 mil' 1 '1,5 0,5,1

0,003,0.006 002 . 0,045 0,015'0,03 0,098,0,156 0,1,0,13

:-,;11I(I h;lIhlll;'i

3,6,5,2 30 9

Dlsponlbilitate medle
(50 mg aCid ascorbiC)

L~~~~~~~,--

I I

proteme dm zarzava, turi ~i legume un iaurt orez 240 9 suc de portoc~e

2'2,5

0,1 ,0,2 1,1,5 0,1

° ° °

0,005,0.01 0,05,0,075 0,005

-=i'? ' <l,_~~~~~~~

_0:.16~

~~:3~~~.J

1'4

Disponibilitate medie (25 mg acid ascorbic)

30 9 proteine din carne zarzavaturi lapte 240ml prajitura (50-60 g) legume

2.8 0.6 - 0,8 0,1 - 0.2

0,7

0,3 - 0,4 3.8 - 4.2

° ° °

0,11 + (0.14) 0.03 - 0,04 0,005 - 0.01 0.015 - 0.02

0,30 - 0.32 1,4 0,13 +(0,32)

Disponibilitate crescuta (50 mg acid ascorbic)

30 9 proteine din carne de vita zarzavaturi paine cocktail din fructe

0,5 - 0,6 0.5 - 0.6 0,5 - 0.6

° ° °

0,04 - 0,05 0,04 - 0,05 0,04 - 0,05

Dictoterapin dclicitului de Iicr trchuic S:11inii scama §i de factorii alimcntar i care sc opun ahsnrhliei accstui mineral. Din cadrul lor Iac parte Iitatii, fosfa\ii, bicarhonutul de sodiu, celuloza, taninurile, acidul oxalic. Dintre alimcntclc eu continut crcscut in fita\i tnc parte fi'iina din gcrrnene de grflll, spunacul, lintcu, sfecla, uncle cereale ('in special porumh), tarfI!e etc. Exccsul de Ioslor impiedica absorbtia Iierului, Jar duca dieta ofcra eantiUili crcscutc de calciu, accxtu se comhina cu toslorul §i elibcrcaza Iierul, nidnull-I apt pcntru a li absorhi]. Dintrc nlimentclc hogate in Ioslor amintim painca, ccrcalclc ~i laptclc. Bicarbonatul de xodiu cste [olosit uncori in preg;1tirea culinarn, ins;) dat l'iind cfcctul S;)lI de rcduccrc a al'iditii~ii gastrice ~i, implicit, de scnderc a trunxformnrii ticrului lcric in licr ferns, produsclc nutritive l'.arc-Icon\in se exclud in cadrul dictotcrapici dclicitu lui de tier. Rccurpcrca 1;1aluncntc cu continut celulozic ridicat scade dispon ihilitatca Iicrului pcntru ahs()rh~ie intrucat ccluloza ~i hcrniccluloza cheleaza acest mineral. Sc cxclud din die!;1 ccaiul §i calcaua, carl' prin eonlinutul lor in twin rcduc in medic cu SO';'. ahsorhUa ticrului. Prcscr iptiilc nutritive nu trcbuic S;I fie rig ide, ci aLiaptate in perrnanenta prcfcriutclor culinurc ale holnavulu i. Sc V<I cvita monotonia mcn iur ilor iar alimcntclc sc vor pregilti in e()ndi~ii cat rnai bunc, Regimurile sc vor alcatui din produse u~(Jr digerahile intrucat in l'ondi\iile unci c<lnti!;11i insulrciente de sue gastric (sitlla[ie Irccvcnt int;ilnitrl in dcl'icitul de Iicr), alimcntclc stagneaza prelungit in stllllWC. jlllt:llld provoGI ;Ipari\ia senza\iei dc greatil sau a v;lrsiituriloL Sc \',1 ,Ivea t'lt()d<It;1 in vedere c;l pregiitirea culinarii sau prelucrarea industrial:! a ;ilimenlcIor reduce mai mult sall mai pUlin conlinutul acestura in rier. in general. Cll c;it gradul de rafinare alimentarii este mai pronun\at, cu at;11 c, 'ncentr:I\i;1 in fier scade ma i evident. Dc asemenea, pierderile de fier din alimentc LTesl' dac;) acestea sunt t{liate in hUe1\i loartc mici inaillte de lierhere sau daca se 1'01,ISl'~ll' ap:l dl' rierhere J3h in exec".

Continutul Iierului din hruna este in proportie mai mare daca se consurna §i pulpa tructelor aliituri de sue (portocale, ro§ii ctc.), daea se Iicrb cartofii necuriilali sau daca se Ioloscste sosul de carne rezuluu din pregatirca culinara, Folosirca rccipientilor de Iier pentru prcgatirca alimentelor cstc Iavorahila in cazul dclicitului ucestui mineral, deoarccc s-a ohscrvat cil exist;! () difcrcnlii importnnt.l intre Iicrul continut in hrana pregatita in vase de fier §i uceeasi hrana prq!;iliUl in Vase de slicIa sau de aluminiu. Vitamina B2 este implicat.! dup;1 unii autori in conditii de carenlii. in ;Iparilia cancerului c<lvit<1!ii bucale. Riscul este cu aUil mai mare daca sc asociaza consumul de alcool (l"aciliteaz<1 pcnctrurca prin mucoasc ;1 substantelor carcinogcnc) §i dacii exist;1 lcziuni locale cu pote'nlial dcgcnerutiv malign. Mcntion.lm ca deficicnta de vitamina 82 cstc exceptional izolata Iiind de reguln insolit;l de car ente §i in alte principii nutritive (indeoschi tiamina, n iacina). Din acest punct de vcdcr e sc urrnarcstc ca indcpartarea dicto(erapic1 a dclicitului ribollavinic s;1 rczolvc si cclclaltc carenic. In alcltllire':1 dietci >se va avea in v~dere .e:r<lvil<lte<ldcficitu lu i riboflavinic, obiceiurilc alimentare ale bolnavului, posihilit;ltilc concrete dl' cllI'cqie dour prin d ieta a h ipovitam inozci, conti n utu lu i vitamin ied produsclor a Iimcn tare. pondcrca pc care 0 pot avca in alimentatic produsclc hog;lll' in viramina 82, pierderilc uccsteia In timpul proccsclor de prclucrurc industria la. In l"1I1diliik In care posihiJit;11ile de rczulvarc dictoterapica sunt insuficicntc Sl' rccurgc la tcrapia cu riboflavina udministr.ua sub forma prcparutclor Iurm.u.vuticc. Sc prcfern pc dll posihil corcctia dcficitului existent do.rr prin diet;1 intrucat. pc de 0 parte, este mult mai liziolog ic, iar pe de alt;] parte nutri[ia naturalfl ofera o xeric de principii nutritive care potcn\eaz;, acliunile hitlltlgice ale vitaminei 82. In limitclc tolcrantci individu.ilc, regimul nlimcnt.ir sc V:I compunc dintr-o _uam:1 1:lrg;1 de prod use hogate In rihofluvina. Pr incipalele sursc alimcnturc de vitamina 82 sunt rcprcvcnt.rtc de drojdia de here. lap tc, OWl, branza, visccrc, curuc ~i uncle legume. Pcntru comparatic ~i sclcctic rcdarn in tabelul 25 conccntra\ia rihoflavincicx istcnta in diverse alimente. Dcsi uncle alimcntc au un coniinut rclativ ridica: in vitarnina 8:2 prin pondcrca lor redusa in alimcntati» ziJnie:1 clc nu ;lsigur;1 un aport crcxcut din aceast;1 vitarnina. Dad se foneazii prca mult consumul unora dintre clc, exist;1 riscul ap,II'i\iei intolerantci digestive (ex. patrunjelul. .rlunclc )i migd;Ilelc care cOlltin C<lntit;1[i aprcciabilc de ribotlnvina: 0,25 mg/l()() g produ», (1.55 Ill_u/J(I() _u prod us ~i rcspcctiv (1.76 Illg/Jl)(I g prod us). Cerealclc ~i Iainuri!c xunt snracc in rihoJ'l:lviMI. Tin:II111 cont de pondcrc» .iccstor prod usc In alimcrunuc, de peste dOll;-1dcccnii se practic;1, in totmai multc (:Iri, suplimcntarca continutului ccrcalclor ~i a produselor ccrcnlierc cu vilamin;1 82, Suh aceasl;1 form;-I ele dcvin apte pl'ntrll ;1 fi r"ltlsitl' ill proril:lxia ~i c"lllhaterl';1 dcricitului rihoriavinic. Consiliul Na\ional pcntru eel ('dare din SUA a recolllillldat CI adaosul de vitamina B2 sil fie de 1,X mg/]()() g prod us. eel m;li rrecvcnt sc recur_l.!e 1;1 fortificnrea rihol1avinic;i a r<1inii. Pastele I;lino:lsc ~i hiseui(ii se imhog;l\esc eu vitamina 82 fic prin folosirea f;iinii vi(;lmini/;ltc, ric prin adrillgarea rihorIavillci in lirnpul forlll:Jrii aluatului. Se prefer;1 a dOlla ml'lmi;1 C;I liind Illai sigur:l ~i 1ll,Ii 137

Pnstclc 1/1 i Il()asc prc/illt:1 dcv.rvantnjul c;13(1'1rdin canlilatca de vitam ina B2 ad;lu!!altl xc picnic ill timpu l proccsclor de prclucr.rrc ~i uxc.rrc. Fortificurc.: cu rih()lbvin;1 xc aplie;-, de uscrncnc.: l.iptclui pr;1I dl',!!resat ~i sucurilor UC lructc.

clicicnta.

riboflavinic cu 21 (;;, Cu C;-Itprlll'l'SIJi de stcriliz.rrc mult picrdcrihv it.un im-i B:2 xunt mai illlp()rtanlc,

cstc m.n prellln!!it.

L

cu ;Il;itmai

Tahelul2(,
I'it'nlel"ilt' Ill' vitumiua 112 alt' dil't'.-itt'iUl' Il'glllllt' <It' cnnservare prin stertlizare in prucesul

t..bclu
('un!inlltlll in vitamina Concentratje (mg!100 9 produs)
2,5 - 3 1,7 - 3 3,12 0,8 - 2,5 0,1 ,0,4 0,35 0,24 0,31

I 25

II! al diversel«

r alirueute
1

t.
!

Ailment

I I I

Ailment

Concentratie (mg/1 00 9 prod us)

0,20 0,19 0,17 0,28 0,25 0,22 0,16 0,13 0,08 0,55 0,37 0,67

Produsul nutnnv r-'-----------~-'p-"-r;-II-I~-,I-Il-,I~--------------~!-';t:-.tllc

hl.'-.tdL'

Pier denls nboflavinai

55 66,7 63,6 60 58,3 45,6 64,3 50 25

(%)

I.illJd
\'I..'rdl'

iJr".i"liL' JL' hl'l'L' l.'il·'11 LIt' \'jL-, (:il'dl lIl' viu-l I{illi('hi de-\'il;-, (',trllV de- \'ili--'
t\.1;ICrtIU

Andivc
~1);lr;'ll.;.:IIL'1 :-';kd;-'/"Il:-.iv 1';-'lrllIJ,jvl l_ink
1-";1:-.(1\1,.' \';11,(;'1 l1:-.c;ll;j

1\1ItIT{I\'i

Ikrill~i rip"r
.LIIllI1(lll

de HruXl'1 lv, (';,i..... l'

~11111dlilll'

Je

plll"l'

('''rill' (

JL' r;tUi

IL_

1I1'111;lil,.'

0,18 0,24 0,10 0,20

;\IUIH'

Pcntru
alil'cv,lt;l,

~p;llldl'

( 'UP\ III i'vli)2u;ill'

<I reducl' 1;1 minimum :Jccsll' picrdcri. <lsi,!!lIr;ind tlliod;lt;1 rl stcrililarc in Il'hnlllrl,!!i;1 illdustrial;1 de prclucr.rrc ;i1illlent<lr;1 xc recur,!!l' In prelent

1:1 0ptlllll/;lrc:1

proccsului de stcrili/arc

prin inILTIlll'llilllc;licul;iltlarclor

Dicrotcr.ipi»

hiprlrih!lI'i:Jvill()/ci

trcbu ic sri sc h;J/c/c Ill' produxc

nutrinvr

hrl!!;lte ill vit.un ina B2 dar c.uc s:1()L'lIpc]i rl pondcrc import.uua ill ulinu.nt.uic. . Extc IlCCCS;lrde asemClll';1 C;I I1r;II1;1 s;1L'rlll\ill C;llllil;-I\i .ulccv.uc lie vii.uuina [3(, (ill c.mt itutc c,!!;i1;-1 ClI vit.nn inn B2 ii LTc~ll' ;lccslci;1 dill lIrm;1 :JL'livil;IIl';1 hiol,,!!ic;-I). ni;ll'in;1 si viturnina C (;lcli<lnc:J/;1 l':1 nnuox id.m: pcntru riboflavin.i ). illtru~';'lt prllcn\ea/;I ;1C\iuniic mctahrlliu:;lk vit.uuuui H2, ill l'<lrcqi;1 hip!lrih()II:lvinrl/ci survcni culinarc. ill cursul ill l clu l acesl;1 Sl' po.uc ill l'rlrcc\i;1 trcbuic (inu: Cilill ~i .lc picrdcrilc l';-It ~i ill timpul C;IIT p()l prclucr.ui] 132. Iapt prclULT;1rii induxtrinh: ;1 alimcutvlor

Con g c 1:1rc a cxlc un proccdcu de clln~crv;lrc;1 Pl'<ldllsl'illr a limcnr.m, cu II I:lr,!!;1intrcbu inlarc. Sprc dl'osehirc de srcrilizarc, arc ;lvantajull';1 Sl' ;lstlci;I/;1 unci picrdcri dc rihldla\'in;-I de -' ori m.ri mici. Sc cSlillll':J/:1 C;'Iin calul c1rnii CilIlgl'l<ltc. I'c:itll'l'rc:J l'Ilnt,inulului in vit.unin.. B2 pc p.ucurxul dcprvit;lrii cxtc rc l.it iv IllIC;~1In c:JrJlc<l,lk pllrc inst;lhilitall':J ( In l'l'" de Vlt;-I ~I IllICI), In xchirnl», mar: de suhst:lll\c (()rIllC;I/;I, Dl,tlsehil pinderi In:l'Vl'n nutritiv« Cch: m.i i m.rr: sprllicri de illlp"rtant:1l'stc xc inrl'!!istrc:J/;1 in timpul nutriuvc (incilisiv rihrlll:Jvilll'i l'slc mui Pl'tlllull\at;1 dCl':-lt ill sucu] care sc lkcOIl,!!cl;'rrii Sl' pr Ii inrc,!!islr;1 picl'dcri B2) cal'c trcl' ;111IrlL' 1;1 LiCl'Illl!!el;lIT:J Iic.uulu]. c;-I11:1 al'casta SCLilT

viuuninu

~i ll11'trlLi;1dCl'rlll,!!el;hii, Atunci

CV:JiU:1 Illai cx.ut ;Ip()rtul dc vit.unin.t

ill "P;I picrdcri!r

xun: 1ll;li ,scllsihik Llec;it .uunci c;lIld ;Irl' IIll' ill .rcr. Cclc m.ri miri
;Itunl'i l';ind dcclln,!!cl;lrc;1 ~c l'Xl'l'ul;-1 ill curcnu dc in;Jit;-1

dc()sl'hit lk import.m:

dclicitulu

i riholl.rvin

i«.
C;IIT :Jicl'le:J/;1 cOIl,!!cl;lrc:J, ic« Cl' xurvin uS~';lrl'a.

Dintrc
CIlll\inlltul in cursul

proccsclc rihoflaviui«

de

prclucrun-

\;-1.

'

illdll~lri;Ji;1 stl'l'ili/;lrc;1

:J .ilimcntclor ILTlllic;l.

mcntion.im pr"dll~clllr

:Jrlllll;lrc:J:-:i J';If'in;lJ'ca, 1:11II1C .ip.utc il I1CUP;-1 picrdcri lc riboll.rvin ~i dl'p,vit:hii nutririvc.

lis l' a rc a c,stc unul d i III rc pf()ccdn: k tch Ilr dll,!!il'l' lIL- prl'IULT;lrl' iIlduslr i;Ji;-1 <I .rlimcntctor prin l'<lrC sc I'c;di/c<l/;1 pil'l'''cri dc ccl putin :"(;1 din cont imuu l l'ihidLivinci,

S l c I' iii /;1 I'l':J pr. uluxul or .riuncnt.nc.

reducer: :Jm.ucrici prcp.ir.nclor

cxtc un.i dill Illcttlllr:lc de 11;1/;-1 ("I"sitl' in l'IlnscrV:Jrl';J Dntorit.. dUrJt;-,\ii tr.u.uucntului u.rrn«: inlcrvin mu liiplc in cunt in utu l vit.uninic. incluxiv in rihrdbvill;I, V;dll:Jrc;1 nunit iva :J l'Iln'~eJ'\'<l1L'prin stnili/;ll'l' Sprc l'~tl' ;ilr:c'J;IJ;-1 ;11;ltin pl'l'itl;ld:J lIL- prc,!!;11irc pr;'ljire) ,';-It~i in pcrio.rd.: I'cd;11ll in t:lhcl ul 2h pil'l'deri k prime (xc l'eL'llr!!l' 1<1op.uirc. ;Ihllril'c. licrbcrc. C:\l'lllpl ilic.u«

A l u III <I r C:J PI'Ol!usl'IIIr n u t rit i vc detLTmin;1 sc;hiL-rl';1 cllIH'cntl':Jtici vil<llllinei B2l'l1 1(1-1:;(;1, In ,':J/lIl ill l':lrc "('lIlll:Jrc<I Sl' LILT "1111;'1 s;-ILlre, pinrlc;'ik lie- rlhtlll:JVIIl;1 SUIlIIll:Ji prtlllllllt,:Jtc,
R:I l i n » r l';1 l)rtldllsl'ltlr ulimcnr.m dUlT 1:1 micstlr;lrl':J l'r>lllilllltullii rihtllbvinil', prllpr>rt,ir>lI;d cu ;1\':JI1.~;lrl';1rtlL'l:sullii lk l)rcllll';';lrl' (vc/i t;d;clul 2ll), p
1'1'111

lIL- "lcri Iil:JI'C pmpriu-/,is;-I

cllntrast.

rCl'llr,!.!nl':J 1;1PJ'tllTSlJi de ucnnin.mde vit.uuinc

;1 -vminrclor inciusiv;1

r>ler;i r>crcstcrc vit;J111inct B", dl' Ill;kill~~ '

l'IlJl\illUIUlui rihotlnvini« sulcrirc de diversl' ic.!!Ullll' Slll1llSl' PI'Ill'Csului de couscr\':Jrl' prin stcriliv.uc. in conxcrvcl« dc c.unc vit.uniu.r H= "l' p;lslrca/;1 in pI'III){lr\ic dl' l)(I_l):"(;I, i;11'in n:k dl' pl'~lc ,Sl',!!;-ISl'~1L' c:Jntit;-I\i :Jprrlpi;lte de cciL cxislL'nlL' ill ill 1ll:ltcri;1 prilll;-1. Stcrili/<lre;1 l1J'oduSl'lrll' l:Jct:lll' dUl'l' (;1 pil'ldcrc;1 Crlll\inutului

illlprlrl;lnt;-1 ;1 Cr,n(illlltllilli

hidrrlsrdllilik,

Axtfc].

prin ,!!crlllill;lrc;1 .!!r;'lullii. riholl.rvin« dill (';lin;1~i suhprodusl'lc LTl'~lL'llL- 1;1 1111 l'r'll\illut dc 1.32 II!!/!! la h.2:" II!!!!!,

ill c'\lr,sul d c I' III i 1;1ri i ;Iiil;l:nlcl"r :It'l piLTdcri lJnelll'i ,'tln,sidcr;lhiiL- dl' rihrdLi\'III;I, Chi"r ill sIt'l';lrik dl' "t'llrt;-I dlJl':Jt;I, IiI',"" UIlI,r 1ll;-ISliri :JdCl'v"lc lIL-

i,,~,

II:

protectie a continutului rihoflavinic duce la reducerea sa. Cel mai clocvent cxcrnplu II okra laptele (tumizeaza 42(*) din nevoilc vitarninice B2) care mentinut in prczen]a luminii (vitamina B2 cste fotoscnsibila) tirnp de 30 de minute i§i reduce continutul riho!lavinic cu 30(;(" iar dupii inca 0 or.1 ~i.iumiitatc cu incii 30-35%. Din acest rnotiv se recomanda pastrurea laptclui in cutii de carton sau in sticle brunc, Mentionnm c,'1 numai in tirnpul turnarii §i dcslucerii laptclui picrderilc de vitamina B2 se situeaza la SlY" din totalul coruinutului ribolluvinic. In afara proccdcclor de prclucrure mdustrinln a alimcutclor, rcduccrca continutului in vitamina B2are loc~i in timpul prcgatirii culinurc. Astlcl. iucepam] cu spalarea produsclor nutritive sc cllnstatii c;1 ;Ipar primclc picrdcri de riboflavinn. Ele sunt cu aWt rnai marcanic cu cit spalarca cstc mai pronuntat;1. Prin maruntirea produsclor nutritive, picrdcrilc de rihoflavina pol atinge pJn;1 la 5 (f,., din continutul existent. Dintre Jnlldalit;ltilc gustrotchnicc cu consccinjc cvident ncfuvorabile asupra continutu lui in vitarnina B2, mcntion.trn prnjirca. in urmu aplicari: sale asupra lcgurnclor sc rctin dour 3U'f, din nivclul avut anterior prcpar.iri i term icc. in cazul cnrnii, rctcnti» riboflnvonci cxtc marc utingand <)2';" pcntru carnea de vita §i 1{2% pcntru cca de pore ~i de m icl. Prnjirea Iicatului in murgarina detcrrnina rcduccrca continutului vitarninci B~ L'lI (1';;. Coacerca la tcmperruuri joasc scadc in schimh Ioartc putin continutul in r ibol'lavina. Vitamina Br., in condirii de carent;l, tavori/ea/;1 dllp;1 unii autori carcinogencza hepatica. Riscul este cu atftt mui marc in C;l/lIl in care cocxistn Il sufcrint;1 cronica a Iicarului.
Mcntionam c:l in pructica medical.i rarcnta singular:I;1 vit.uninci BIl estc in ncobisnuit int;ilnitii la adult], de regul;1 .isociindu-sc ~i aile carcntc ale viuiminclor din grupul B. Din uccst punct de vcdcrc se lIrll1;-lI"c~le COl odalii cu Indcpnrtarca deficitului piridoxinic, dictutcr.rpi» s;1 revolve ~i celcla ltc dc licicntc. Regimul alirncntur asoci;iI sau IllI masurilor lann"l'(>io_l!il"L' trcbuic s;l ~in;1 sc.una de scveritatcu dclicitulu i vit.un inic. de L'llndiliiiL' ~nsl;iI;1rii c;lrent,ci, de obicciurile alimcntare ale boln.rvului, de posihilit;1\ile concrcrc de rczolvarc prin dicta a dcficitului de vitarninn BIl, de cvcntualelc .ilcctjuni "soci;IIL' care pol pcrturha ahsorbtiu §i activiuuca vit.uninica. de conunutul vit.uninic al produsclor alimcnture, de pondcrca pc care Il pot ;IVL';I in nutriri« alinuntclc hogatc in vit.uninclc ncccsarc cornpcnsarii dclicitului existent. lk picnlcrilc vit.iminci Gil in cursul procesclor de prclucr.irc indllSlri;Ii;1 a .rlimcntclor xau prin prcpararc cui inani, de posihi li latca utilizari i al irncntc lor vitam in i/;ill' ;1rti tiei;Ii cu I' iridox inn. Vitamina B6 sc gasc§!c in majorit.uca ulimcntclor, L'llnl'cnlratia ci variind ins~ in limite dcstu l de largi de la un produs la altul. Priucip.rlc lc xursc dc' vitamina B6 sunt rcprezcntate de camea de vita, de pas;]re, pc~tl' ~i g;llhl'llll~lIl de IlU care tllrnizeazii 47% din ncccsarul zilnic. Cartofii ~i vcgclalcle .uluc 23'X, produsclc lactate l)'y, iar cerealcle §i Iaina 7'/". in tahclul 27 cstc prcvcnt.u clln\inulul in vitarnina B6 a unora dintre cell' mai Irccvcnte alimcntc utiliz.nc in n uuitiu urnann. in L'llreqia hipovitarninozci B6SC apl'le;II;1 indcoschi 1;1carne. rl'~lL' ~i, in limirclc tolcranlci digestive, la drojdia de here. Laptclc, ou.i!c ~i vl'gcl:ilcic Ill'lIP;-1 un Iill' sccurular. mod
14(}

Tabelul27
Continutul in vitaminu B(,a diverselur produse allmentare
Continutul in vit. B6 (mg/100 9 produs) 0,50 0,29 0,13 0,70 0,60 0,50 0,48 1,2 0,5 Continutul in vit. B6 (mg/100g produs) 0,92 0,75 0,22 0,15 0,14 0,09 0,08

Aliment

Aliment

Carne §i viscere carne de vita rinichi de vita inima de vita limba de vita iepure pui de gaina cotlet de porc ficat de vilel rinichi de vilel Peste §I crustacee somon proaspat scrumbie heringi proaspeti heringi afurnati henngi marinati morun crab sardine in ulei creveti proaspef Legume soia linte fasole cartofi conopida spanac rnazare varza rosie sparanghel rosii varza alba

Cereale §i derivate germeni de grau

OV8.z

porumb orez paine de grau pesmet pateuri

ous
ou integral galbenu~ de ou

0,12 0,05

0,98 0,70 0,45 0,35 0,15 0,20 0,35 0,16 0,13

Lapte §i derivate branza Camembert svaiter iaurt lapte de vaca lapte de capra Fructe banane struguri curmale ananas carse mere pere portocale prerstct nuct alune miqdale Drojdie de bere Bere Vin

0,25 0,09 0,05 0,05 0,03

0,64 0,49 0,28 0,20 0,20 0,20 0,18 0,15 0,14 0,12 0,11

0,32 0,10 0,10 0,08 0,07 0,03 0,03 0.03 0,02 1 0,3 0,1 1,2 0,1 0,09

In seleqia produsclor nutritive necesnrc dictotcrapici hipovitnminozci B6 sc va tine seama nu numai de continutul piridox inic al ulirncntclorv ci §i de ~IHlderea pe care accstcu 0 pot avca in alimcntatic tar;1 a produce dczcchilibrc nutrruvc sau inloicran\a digcstiva. Concornitcnt sc va avca in vcdcrc ca hl)lllVI,t;ll11ll1llZa .B6 Sl' asociaz;1 si altor carcnte vitamin icc din grupul B, de aceca, pc langa continutul ridicat in 'piridoxina, alimcntclc sclcctionatc in corcctia hipovitaminozei BIl vor trchui s;1 aih;1 Il gamii hogata din cclelalte vitarninc dclicitarc. De asemenea, se 141

vor prci"cr;1 xurxcl« .rlimcut.u« ,'arc lurni/c;l/;'1 vit.uuinc ~i m incr.r!c din l';ltCl!,()ri;, cclor l'L' p{)ten\ca/;1 ;,qiunc;1 vit.nninci B() (vit.unin» HI. vit.unina 132, a~'idul pant()~cnic, vit.rminu c.magncziu, P{)t;lsilJ ~i ,,()diu), In alcrltuirca mcu iuri lor xc V;J linc C{Hlt l'rl () 1';lr1l' din C{Hltinutul in vitalllin;1 B6 .rl al imcntclor l'stc indcpart.u prin proccsclc de prclucrurc indlistri;iI;1 si culinnr.r. De aCL'st Icnorncn trchuic [inut C!lnt pcnrru a SL' putca intcl'\'cl;i Liictlltl'J';I!,i,' in mud .ulccvat asupr;1 C(l!'l.:qil'i dcficitu lu: piridox in ic (sc V{H'prl.:lcr:1 1,),,,11""'" 'Ilpuse pl'<)cescl!lr de prclucrnrc cu cel m;li Sl';'I/Ut nivcl dc picrdL'J'l' I"l 1,1"\1111,';'1~i in I imitclc t!licran\ei digestivc "c V;I consum« () c.rntit.uc mui marc .i. i"'111I .rlimcnt.uc IH'g;ltC in vit.un ina Fh). Pcntru ca dict()ter;lpi;1 s;llic C;'lt Ill;)i I II' i I 111;1 ,·,tl.: nI.:CI.:S;1 ;1 SI.:l'llll!la~te pi crdcrilc lk v it.un in;1 136 LT ;IU I!lC in pI'<lCl'"l'ie r .I, 1'll'llIcr;lrc industriuln s.ru culin.irn a .ilimcntc lor. Axtlcl. rccurucrca 1;1"tcrili/;lrc;1 tcrmic;'1 ;lntrCnL';I/;i () rvduccrc ;lprLTi;lbil;1 :1 conrinutuiui piridoxiui,: csrim.u sprc cxcmplificarc in Clllil L'(1I1scrvclllr vCl!cLlk 1;1S(I·Stl';; (\'o.i tabclul ~S), Pcntru ca picrdrr ilc liL' vit.uninn B6 s:'llil' dlt ma; mui, in prL'lL'nt SL' rel'llr,l!e 1;1 ;Iplicarea tchnirilor de L';lkul !,cntnl g;l.sirc;1 slIllIt,iilllr optimc inlrc rcmpcr.uura ~i timpul de stnili/;lrc C;lrl.: S;I l1l'<lLllIc;1 cel mai m.uc proccnt de rcll.:n\ic a vit.nninci BIl, in limp l'C sc mcnrin« distrllgcrea micr.« lrg;llli,,· mclor, nccesar;1 pcntru n "e asigura conxcrvurc». Ttl bclu I 28 l'i .. rde rl!e l'on!inlltllilli 1111<11' \l'gdalt' in vitamin in l'1I1'~IIIl'on"'I'\{,l'ii 11I'in stt'l·iliza .... .. B(,

;1 t;lr;i\clor suh diverse Iormc in .ilimcntatic nc~1L' disponihilit.uc» vit.un inci RIl. Rccurgcrc;1 la pr occsu l de ,l!crmil1are crc~te c!ll1\inutul in v itum in a R6 d c aproximativ 3 ori (de la 3,3 'lglg gr;'lu 1;1 l(),S~ 'lgig gr:·llI). De altfcl, pr()lTSlil de 1!cnninare rcprcz int.l, ;r1;'lluri de cel de Icrmcnuu ic 1;IL'1icrl, sil1gureic pr!lCeSl' industria lc prin carl' in loc s:1 xc rL'dllL':1 continutu l produsclor .ilimcntarc in vit.unina Rh, acest:r xc m;lre)te, Pr cpur.u cu cul i nur.i ;rlcc!e:I/:I de :lselllcnC:1 disponihilil;ltc;1 vitaminei Bh. pc C;lrc 0 reduce. Accasta liind (1 vilamina hidrosoluhil.t. mcntincrca produsclor nutritive 0 perioadfi ma i IndelungaUI in ap;'I, licrbcrca lor prelungitfl, maruntirca ;rlimenlclor diminua continutu l lor piridoxinic. Acosta cxtc cu at;llm;li ufcctat. cu dit la prcpararea cu linnr.l sc folose~te bicarbonatul de sudiu (rncdiul alculin distrugc viiarnina Bh), Mcntionrim de .rscmcncu cl stocarca prcpar.uclor f;'!r;I;1 li Icritc de lumina reduce considcrabil continutullor in vitarninn Sn (piridoxina eslL' 1'( It, ldcgradah ila). ALiMENTE iMBOCiATITE cu PRINCIPII NUTRITIVE AV AND POTENTIAL DE REDUCERE A RISCULUI CARCINO(iEN Pcntru crcstcrc.: gr;ldlilui de proleqie lat:1 de degcnnarc;) malign;! dlt :::i in SC<IPlil coreqiei .mum itor dclicicntc nutritive, in ;Jlimentalia u man.l S·;IU introdus produsc C;lmr;1 Ii S·;III incorporut in cursul prlll'esului de lahricalie cantil;11i suplimcnmrc din anurnitc principii nutritive, Aduo su l de n utric n t i in produxc l c nl irncnt.uc rcprcz i n la 'I S{)lulie dictotcrapic;1 cficicnta care compenseal;1 picrdcri!« :ll'L'sl,)ra in cursul prllcesellir de prclucr.rrc industr i.rl.i x.ru culinar.t. Picrdcrilc nutricniilor anticanccriucni sunt inllucnt.uc dr II multitudinc de Iactori. Ast!c1, vilamin~le A ~i E prC/int~1 (I sensihiliuuc p~,rticular;" in special lat;1 de oxigen. In cazul vitaminci A, oxidarca SL' re;J!ilea/;l in mud evident chi.ir la temperatura camcrci, Prin crcsterca tcrnperaturii , proccsul de oxidurc cxlc putcrnic accclcrat. Exista insfi dilcrcn]c mari de lu un aliment 1:1aliul in Iunctic de cnntinutu] de antioxidanti cxistcnti, in special 1;1 I HOL'olcr()1 ~i lcciiinn. Oxidarca cxtc intcnsific.ua de lumina, Bel a ·c a r () t C nu I SL' comporta C;I ~i vitamin.: A, in sturca nistali"at;1 sau in SOIUlil' i~i picrdc rapid cu lonrca ~i uctivu.uca. Oxidurca carotcni lor ~i a vit.nuinci A cstc ;lccclcral:1 de iunii mctul ici. Concom itcnt arc loc ~i 0 izomcriz.irc care SL' produce in tirnp. 1;1pH mui mil' dl' 45, forma trans trcc.ind in Iorma cis, cu 0 rcduccrc ;1 ;lctivit:11ii vitaminci. Stahilizarea carotcnilor ~i a vitarninci A sc reali/e;ml cu ajurorul nnt iox id.mlj lor BHT, BHA §i a tocolcron ilor. Vi tam ina E estL' ['oartc sl'nsihil:1 1:1oxidare, in special atunci c;l!ld cstc sub form;1 lihL'ri'i §i neesteriliclt:1, in abscnta ;Ierlllui, stahilitatca tm:olcrolilor la tellJperaturi ridicale eslc m;li hun;!. Gr:isimiJc fol()sill' la pr;ljire dup;1 001':1 de mcntincre la tempcraluri inaltL' sunt pr;lctic lipsite de vitamin;1 E, Dintre vitaminL'ic din gruplll B, t i ;Im ina ;Ire l'ca mai marc lahilitate hind sensihil:1 la trat:lIl1entelc term icc, Temperatura ;lqione:lz;'1 asupra vilaminci BI. conform icgii lui Arrhenius. Instahilit;lte;1 vitaminci l'ste Cli ;It:it mai marc, cu c;ll' solu\i:1 este mai dilu;rt:i. 0 inrIucn\:1 de()sehit;1 0 :Ire ~i pH·ul: la pH 5· (I, vitamin;1 BI in soilltie este stahil;1 1ll;li rnllitc luni 1;1O"C ~i SlIp()rt;'1 fierherea limp de dltev;1
143

i Airment I--------------,~.------~I'''r'<ll;.!''l'i
ht:-'llll').illld l:;I .

Ir--

...,()k vrr d«
vcr d, 6tJ.ll

Moroivi
M;I/,;-lfL' ~p;IIl;ll'

75

Rccurucrca la con,l!L'l:lre JUL'L' 1:1picrrlcri piridox inicc m.ii mici dl'l·;·11CL'lL-n' ;IU loc in curxul stnili/;·Jl·ii. D;Ic;1 in curxul con,1!l'I;'lrii 1L',I.!lllilellir. picrdcril« lk vitamina Bh ,SL' ridic;')LI ~-I'.!', in nlrsul~iL'rili/;lrii :rCl'"tL';1 xunl cv.ilu.uc 1;1-Il)',;, Picrdcri rclativ rcduxc "L' inrcgislre:ll;i ~i ill l':rZlll congcl:lrii l·;hnii. Diminu.ucn L'()ntilllltului vitumin ir (iucluxiv in vit.nnin.: BIl) e"le m.ri pr(lnunt,;lt;'1 in t impul dec()ngL'I:'rrii c.ind (I parte consider:lhil:'1 din potcnt,i:llul11lridllxinic (.'-',.1'/;) trccc in sucu] cc "L' lorrncaz.l. Cc!c m.ri mari picnlcri .ut loc: 1:1dL'L'OngL'Llrc;1 lic<Jtllllii. 0 inrillcnt:1 determinant;1 0 ;Ire ~i mclod;1 de dl'L'Ongl'I:)re C:llid :)l'L':rsl;1 SC lal'l' ill ;lp;l,picrderikdevit;lIllin;1 BIl.sunl mai pn)nunt:rll' dCl·;·11:llunci l,;'lnd dlTI)ngl'i;lre;1 se facL' in aer. Ralin;lre;) ('creakl{))' dUl'l' de aSL'mene;J la "clderc;) cIlntinlllullii in vitamina Cu c;11 j;'lin;lestL' m;li ;rlh;I,clI ;It:'lt cOlltinlltull'iridoxinil' ,SL' redUl'L' m;li mull. Astle!' d;ll';1 1;111extraqil' a f;'lillii dL' 11)(1'1, l"llltinulul vit;llllinic B(l ;llinge J()(I"I, 1:1" L'xtr:)qil' de h()'Ir, l'Ililtinutlll piridllxinil' "l';)lk 1;1 I-I,:-)'/'. FIIIIl"ire;1 in "chilllh
14~

ore sau autoclavarea la 120"e timp de 3() de minute. in mcdiu l nlcalin este mai putin stabila: la pH l), dupa 15-20 minute de fierberc, tiamina sc distruge In • totalitate. Termosensihilitateu tiuminci este acccntuatn de prezcnta s:lfurilor de cupru §i a boratilor. Sulfitii pot provoca hidroliza vitaminci in mod Ioartc lent la un pH 3, foarte rapid la un pH 5 §i instantaneu la un pH 6. Un elect protector l"a\;l de distrugerea tiaminei il exercita acetatii, Iosfatii §i diversi aminoacizi. Vi t a III ina B 2 este sensibila la lumina, procesul de lotoliza Iiind provocat de radiatiile cu 0 lungime de unda mai mica de 61 () nm (ce!'~ mai active sunt radiajiile situate in zona 4lJO-590 nm). Aceasta este §i explicatia pcntru care expunerea laptelui la lumina determina pierder i importante de riboflavina. Vita min z B 6 sufera ulternrl apreciahilc in timpul tratamenlului tcrrnic. Vitamina e este cea mai putin stahila vitamina in proccsul de prclucrare a alimentelor, Dupa declansarca procesului de descompuncre in prczenta oxigenului, dcgradarea vitaminei e poatc sa continue fara un aport exterior de oxigen, in Ielul acesta putandu-se pierde cantitl1i mari de acid ascorbic in prezenta unor cantitl1i minime de oxigen. Oxidarea acidului ascorbic este influcntata atat de pH dit ~i de temperatura. La pH 4,5 oxidarea arc loc de doua ori mai repede decat la pH 3. Dinamica oxidarii creste proportional cu ridicarea temperaturii p,ina la 60"e, dupa care are loc () reducere a coeficientului de oxidate. Prezenta mctalelor grele §i a altor catalizalori de oxidate intensifica pierderilc de acid ascorbic. Dintre mctalc, cfcctul catalitic eel mai putemic il au cuprul §i argintul, iar eel mai scazut staniul ~i aluminiul. Sc considera ca autooxidarea acidulu: ascorbic estc neinsernnata in absent» cuprului, prczenia acestuia In cantitati Ioartc mid li ind ins:i suficienta pcntru dcgradarca ucidului ascorbic. Urmelc de cupru din produselc nlirncntarc sunl dcoscbit de active, incepand de la 0 conccntrutic de 3 mg Cu/kg, proceselc de oxidarc Iiind catalizate Ioarte intens. Fierul este mai putin activ decat cuprul, actiunea sa devenind evidenta incepand de la 0 concentrutic de 25 mg/kg. S-a constatat c;1 prezenta cuprului in arnestec deterrnina un elect mai mare decat Iiecare metal in parte. 0 parte din agresiunilc mentionate asupra acidului ascorbic sunt partial neutralizate de existenta in produsele alimentare a unor substante de protectie (ex. proteine, aminoacizi, peptone, glutation) care au un erect de stahilizare a coniinutului de vitamins C. Antocianele din coacazele negro §i capsuni asigura 0 buna stabilizare a acidului ascorbic, chiar in prezenta rnetalelor grcle. De asemenea, In produsele alimentarc eu viscozitate r idicata, acidul ascorbic se pilstreaza rnai bine deoarcce difuzia oxigenului se face mai lent. Astlcl. in produsele conservate cu zahar (gem, jeleuri, dulceatn, siropuri) pierderi!c de vitamina sunt mai recluse. Dinlre zaharuri, actiunea marc de stahilizare 0 are tructoza, urrnata de rnaltoza. zaharoza §i glucoza. Amidonul asigurii lit: ascmenca o buna pastrare a acidului ascorbic chiar in solutiile care contin ioni de t'ier §i cupru, lntcresant este §i Iaptul ea in procesul de prajire, desi produsclc alirncntare sunt supuse unui tratarncnt termic la tcmperaturi r idicatc, au un continut satislacator de vitarnina C. Acest lucru se datoreuza in parte Iaptului c;"j lipidcle aflate pe supralata alimentelor in timpul prajirii impiedica accesul aerului ~i prin accasta, oxidarea acidului ascorhic. In afara condiliilor men~ionate, pierderi importante de vitamine se inregistrcaza in timpul prclucriirii alimcntclor prin rarinan:. Aslfcl, rafinarca

ulciurilor detcrminn rcduccrcn considerahil:1 a c(1I1cenlr;ll,iei ;Icesillra in vit.nu iu.i E iar ralinarcn fainii scalie continutul S;-IU vituminic prllj1(lrtional cu crcsicrcn urudului sau de rafinurc (cu C:11 f[lina cxlc mai alh:1 cu al;11 conccntrati» S;I in vitaminc este mai m icii - vczi urhclul 29). Dupa cum am mai .uniutit modificnri similare ale continutului vitaminic sc ohtin ~i In urma proccsclor de C(1I1SerVare;1 produsclor nutritive (vcz i tahclu l 30). Sc cOllslaU c;i stcrilivarc sc.ulc mai mult conccntratia de vit.rrninc dill alimcntc compur.niv cu C(llli!elarca. Tlihellli2'}
C"ntinlltlll vitaminic al fiiinii c1", ~"illl d~ dife rite extruuti], in procente (%) din cantituteu t'xist~nl;l in huh IExtraciia fainii
b(l

Tiarnina

Hiboflavina
27.4

Niacina

Acid pantoteruc 33,3

35.1 ~:--:,S

Piro· doxina
1-1.:-:

ACId folic
~')

810Ma

Taco·
f~~OI

I
I
I
'I

65 7(1 75 N(I

~5
4(1 1)5 ilK)

17,7 20 2N,-1 42,1> 51).N 76.1 SN,S

1-1,5

31.2

35.7 41>

Ih I,~
I

25.5 3h.2
-11>.7 57.-1 hR.1 7:-:.7
~l),3

5(1.3
5q.N 71.3 N-1,7 1(11)

l)5.1 II KI

24,-1 32 -14 5N 7N

42,7
4S,7 57.2
()~.-~

26 30 35,6
-1-1 5-1

--

4,1> 7 11,1> 11).7

2l)

-13

I I

II~

s~ ,II HI

!CH)

~~

66 SI,k IIKI

57

77.N

ilKI

"),-1 .W.I -15.7 52.1 54.5 67,Q

11._

-, " sx
II K)

Ji

Tilhcllfi.W
Pierrlertle compurutive (I~ vit .. mint' I.. uncle (l1'udllSl' cunxervate pl'il! ,Il"l"iliza,'~ ~i l'un~l'Ian'
.~ 'I'

Metoda de conservare Legume congelate media variatia Legume stenlizate media vanatia Fructe congelate media variatia Compot de fructe media vanaua

Pierderi % tata de produsul proaspat vit.A 12 0·50 10 0·32 37 0·78 39 0·68 VitBl 20 0-61 67 56-83 29 0-66 47 22·67 Vit B2 24 0·45 42 14·50 17 0·67 57 33·83 Vit, PP 24 0·56 49 31·65 16 0·33 42 25-60

. v;~ 1 ~
0·78 51 29·67 18 0·50 57 ,I
i! I'

11·86 _ ~

Pentru m.ijor it.nca produxclor alimcntnrc vitam inic xc pl'lall' alb din tubelclc cxisicnrc eli~'hclelc ata~ale prodlisuilli ,ilimentar.

prclurratc in trat.uclc

industriul. L"OIl\inllllll de nutr itic S;llI dill

144

Coniinutul vit.nuinic indicat pcntru lin .mumit prodll~ nutritiv Pll; IIL' li if1.~;1 diminuat in iimpul depll/ilririi, in lunctic dc temperatura .uuhi.uu.l. gradlll dc luminozitatc, prCZcn\;f activ.uorilor ~i inhib.uorilor. dur.rt.: ~Ioe-Irii alimcntclor etc, ROll 11;-1 dupa un anumit interval de tirnp L'(lflL'enlratia vitanunclor c;I indica!;'1 pL' ctichctclc produxclor nutritive scade intr-o propor(iL' ,!!rcli de .mticipa: cu cxactiiatc. Sl' rlll!lsc~tL' L':I indicator oriunt.uiv pro,!!rc>-iune;1distruucrii vit.uninci C c;m:, av;'uld n:a m.ii marc sensihilitalc, L'sle ulili/al;-I pcntru prL'lliL'l,ia v.ilori i nutritivc ;1 pr()du~el(lr in iimpul p;-lslr;'lrii. Rellllt;'1 l';'i ill L'lllllh;llcre;1 dL'licilL'ltlr vituminice. lurni/ea/:-I Init)sirL';1 dc alimcntc StllC;11l' () pni();ld;"1 mai indclungat;'1 de limp l':lnlil;l\i m.ii mici de v it.uu inc , insuticicntc uncor: in L'lllllh;IILTc;1 vit.rminicc.

alimcnt.ni

L'll p(llent,ial de red II cere

;r

rixcu lu i l';lrl'ino_l!cll,

In (,l'1e- urmc;I/,;1 rcd.un l'l'

pc :lccia cu c.rrc sc l:c;rli/ca/;1 lort ilic.uca alimcntclor. Vitumina A. Imh(),!!;ltirea alimcntclor cu vit.unina A ridil';1 ins;-I () scric de prohlcmc Ie)!alc de stab ilitutcu in timp a ;Id:ro"ului vit.uninic ~i de mcntincrc.: caractcristici lor naturale ale ;rlimcnleillr. St.rhilit.uc» vit.uninclor ad:'llIl!:lle vari;I,,;i in limite lar)!i in Iunctic de natura produsului ~i de Clllldi\iile de dC)1()/ttare (vczi t.ihc!ul ~ 1). De .r-crncnca.conscrvarca unci c;11m.i i m.ui 1';lr\i din vit.rrninclc ad;lug:lll' prcsupune scledarca 1I111lr, l orm« viunninicc l':lre S;I rl'/islc c;11m.u mult :rqiunii biolkgraLiantc a luciorilor cxicrui. III l':l/UI vit.uu inci A prclormau: sc l!li,)sesc csterii I'll acid palmitic, suh r()rm;1 lIsell;1 S;llI de cmul-ic.

gr;lhnil';'1 ;1c;lren\cior

Pr L'lllg;'1 picrdcrilc de vit.unin« >-lIlerill' ill timpul pnIL'l'~cl()r lIL- prclucr.uc induxniul», preg.:ltirc;1 cu linara ad;llIg;-1 n-duccri uncori import.uu« ;IIL' ctlnl,inUllilul
vitammic pnll'l'~l'ILMLTl'k nl alirncntclor. lIL- gaslrotchnic Picrdcril« aplicalc. xun! in lunL'l,il' dc upul dl' nuucric l'arl!lril()J' prim;-I ~i de

"("h"'/lln
J{t'lt'n\ia vit amjnei .'\ ~i a carutcnului in elin'r',,' prudux« alillwntan' rur·tilicah-

Axtfcl. mcutincrc.:

cllr;-I\;I\i timp dc ,'()n\inUIUI ;1~l'lIrhil'

2S lIL- orL' in ap;1 dL'lLTmill;'1 picr dcri de 14'/; inil,i;iI de .uid aSl'()rhic. Divivarc.: l'are ptl;11c diminu.:

in ;Icid a>-c()rhic ~i h'lt ill rihofiavin;'I.

L'llr;-II,;llc ~i ptlslratc in ;q1;-1 timp de C;'ltC\,;1 ore CII p;'ln;-1la S()'/r din v;""area

picnl

S-21)'/r din

~i m;'lrun\irca ;ricctc;I/;1 in spcci:iI acidlll ini\i;iI;I,

Ir-~~~--~SUI

ahrnentar

I I

co~;~n~:~~

de

__,!__
·1
u.i

d_e~ ~_.~.~~_t~a-_r~~~-_ __ T11--~-~_:e_nt~_e_:-_o_--_jl!

-~-1--Vita;;;ina
17000

A/kg
- 30000

-112 lum la SoC

I I
hh·'jS h·l·hS sl/-11I11 s,'·II*1
lI-l. II ~I hS-Sll :-.:.:;

pr()pllf"I,ion;iI CII durala intrc dur.ua 2."-27'/; ~i m.xlu] aL'id cum

Unt

lk p;'lslr;lre, FiLThLTea \'l'_1.:l'I;liclllr in ;q';'1 dctvrruin.: :I"cllrhic, in lun,'\ll' de l'anlilaka

picrdcr:

cuprui:«:

de a1';'1 1"llI~it;'1 la lictlurv.

Margarrna

15000

U,I

5 luru la 26" C 61unlla SoC 6 lurn la 23°C 3 luru la 37"C 12 luru la 23°C 6 luru la 23°C 2 lurn la 23 vc

Sl' l'XL'l'UI;-1 1)11('I'al,i:1 prl'lliLTalT cu l in.rr.r. de Ml'nl,l!ln;-11l1 C:'I indi lcrcnl dl' tipu l dc m:'lncarl' g;'llil. rl'inc:il/irc:r sl'adl' xupl i nun lar l'()n\illulul Tin:lnd 11I;1() snil' \'cgl'l:rkltlr dcshidLILlrc:r dc ru.ixu r] in cllntiit,ii vit.unin ic. pcutru a limir., picrdcri!« vit.nninicc. l'lIlll dc ccil- mcntion.nc.

:rccslei:1 ,"'l' plIl

Lapte degresat Cere ale pentru

10000 4000

u.i. U,I

gasI1'I)lchnice, ('()rCSpUn/;II();lrc

Dintr«

;IL'cslL':r mcntion.un: l':lre S;'ISC

p;'rslrarc:r

rrucul dejun
Cartof chips

prin

S:-I lil' pl' l,:'11I'()sihil

lor. IT dill' la se-ldcrc;1 C()Il\illlllllllii ill g;-Ilile intrcui. inlrllc;11 t;-linca :rl'l'~I()J'a LTe~lc elihcrnrc.:

impicdicc VL'~ll'iifT:r~i vit.unina A ~i C vcgct;rkILlIL-

700 U,I,

II H I

Caroten
Margarrna

cnvinu ox i.l.uivc , CII 1111iL'n\i;ri distrucriv :1"lIpr;1 vu.unincl.» ~i 11II<)d:rl;1 ;lrl',~lc m "llpr;II':II,:r lk C()nLll'l cu lich idu l .uuhiantjn c:rrc Irl'c 0 p.ntc din vit.un inclc hidrll",dllhilc: 1()I()"irl':r ;Ipl'i lk g:-Itil sau:r '''l~'ului nlinuntc-lor l'IlIl"CrV;llc. intruc.u l'lllll,ill () ,';llllil:liL' in: 1)llrt;11l ;-1 1 de vit.uuim: i'icrhlTl';1 ill .rhuri diminu» l'xlr;lqi;1 vit.uuiml.» hiLillls"luhik: L'vit:rrc:1 1()I!lsirii hic;lrl)(ln:rlului 1;1 g;ltllul le-gulllclllI

3 rnq/hvra"

61unlla SoC 6 luni la 23"C 61LJnlia SoC 6 luru la 37"e

2 luru la 30ue 2 luru la 23"e

II HI 'j,S
~l)

Untur a Bauturr carbonatate

3.3 mglllvra

II K I II KI
l).~

pcnuu

l';1 di"lruge

ti.mun.i

~i acidul :Isc()rhic: L'\;il:IIC;1 g;'llilului L'lllll,inulului r;lllcl'/il'l':I ~i impli,'il

prl'lun)..'il inuuc.rt la lie- vir.unin.:

7,6 mgl29

uncl!*

dll,'l' I" rl'LiIll"LTL';1l'lln"idl'1';lhil:'I;1 1\: UIILTl';1 l.iptclu

vir.nninic; p:-I"lr;lrL';1gr:lsilllilllr
pil'ldl'll::1

(J~

I(IL' rl'C," ~i ;IC()PlTilL' pcntru :r prcvcni

Sueur: dlferrte

ss -

11111

i in c,)nl;linLTc S:IU \';ISl' 0P:ll'C, ililrul';11 iu m in.r alT putcr« dislrtll'liV;1 a~uI1r;r ribolluvinci: p;lstr:rIT:r sucur ilor de trucrc ;11'I'I1L'rliL'~i 1:1rl'lT pcnlru :1 I'rl'\l'lIi Ilxid:lrca .icidu lui :l.sclIrhil': limitnrc» pl' l·;·11 I'"sihil in curxul
pn'p:lr;'llii :rilllll'lIlcillr h"g:IIL' in vil;lmin;1 C;I mcslL'l':-lrii ilidelun)..':lll' !'('lIlru ;11111 I:lvllli_/;ICIIIlI;IL"lIlI OXigl'lIullii CU;Il'idul ;1"cllrhil' elL'. In uncle- "ilu:rl,ii m:l.slIrilc ga"lr"leilllin' Illcnl,illn;11L' l'llIllpCll.~L';I":'1 dllar ,,;lrt,i;II IllTC";111I1prillcil,iil'll' Ilutrilive ;11'1 ~pllrl';ISl':1 prlllcct,i:1 ;llllil·;lnClTigcll;-'. S;I Dill ;rlTsll' 1l11llivc 1;1tTi :rVi/:rI,i Sc p();lll' rl'L'lIr)!C 1;1prlldusl' illlh())!:'II,iIC in l:ll'lllri divcr~i

1 11\[';-1 453.11 .l! = .! 1 urui« = 2~._' g Lmulviih

l'"llIi/i conl,in in 1:1/;1gr;ls:-1vit.rminu (de
(lX

A ~i 1I1lantiux ul.mt i.rr in 1:1/;1a P():I'-,:-1

in al';-I, carL' all nil dl' pl'ntru IlIrtiric:Wl';1

regul;1 ,!!clatin;1 sau aC;ll'i;l) disl'l'I's;,hili i,!!l'n in c;l/ul

"1I1'(11'1i de hari LT;-I :1 ~ 1 \;1dl'

Ii( IIi Ii/;Iri i l'mul~ie i, Prin lISc:rrl'. cm 1I1"i:1 ~unt l(ll()sitc

l'Sll' :ldll~:'1 1:1 ,!!r:rnul;lt,i:1 d"rrt;-1. f'rll\'it:rll1inL'iL-

;riillll'nll'llir "lIh Illai fllllllL' I"l'Illl': ~lI"I"'II"il' liL'llidtl in ulei vC_l!l'i;ri UI .'("i; l';lrllll'I1, "1I"1)(,I1"il' ";l'll1i""lid;1 ill lIk-i ilidrll,!.Cl'ILII. l'111111"il' S;III(,;1 _l!r;ll1uk-disper·

1.+7

prin uscarca cmulsiilor). Protcctia provitarninclor sc face naturali sau sintctici. • Mcntionam ea in parulcl cu obtinerca unci c;il mai mari slahilit;l\i in limp a vit.uninclor ad;ll1gale. Iorrnclc sub care :Jl·.eslea sunl ["olositc trchuie S;I ["ae;l produsclc nutritive aplc de a Ii consurnatc cu pl;lcere din punct de vcdcrc or_l!anl1Icplic. Rczult.rtclc cclc mai hune in Iortificarca vit.uninica a aiimcntclor se obtin pcntru produsclc derivate din ccrcalc. mar_l!aritl;1 ~i )!r;-Isimile alimcntnrc. pn ldus~k lactate, produsclc din Iructc, zahar §i ccai. Pmduse~e derivate din ccrcale sc pol Ionilica ;11;11 vit.uninn cu A eill )i ell provit.uninc, In cazu l Irlinii. rczult.itc hunc S-;JlI oht inu: lolosind p.ilmitat de vit.unina A. EI se prezinl;1 suh Iorma de conccnirat in stare pulvcrulcnta si coniine 25 ()()() - 77 O()(I u.i./g. Accst produs nu are lcndint;1 de a sc separa de 1;I:n;1 ~i umiditatc a 1;linii de 1 YIr prczinta cca m.ri hunu xtabilit.uc ["at:1 de ;Jill' lormc comcrcialc de vitam inn A (Ia 61uni de la tortifivarc. picrdcrilc vit.uninicc IlU sunl scnsihilc). De uscmcncn, c! rezista 1:1 conccrv ~i nu cree;U;-1 suh aqiunea a_l!C111ului tcrm ic aromc nccorcspunz.uoarc. Vit.uuinu A sc ;ldau!!;1 i:linii in doze de 511111111I()(I(lu.i./kg, sub Iorma de cmulsic lIscala.clI !!r;lnui;ltic ascm;ln:lloare ell a [".-linii. Produsclc ccrcalicrc Iolositc pcntru micul dcjun pol Ii vitarninizutc prin pulverizarca unci crnulsii de vitamins A lip 1IIci/;lp;l. in [";V;I apo;ls;1 a cmulsici xc ;ldau)!:1 )!Iuco:r;i, :raharin;1 sau dcxtrinn pcntru a 10rm;1 un lilm protector pcntru vitamin» A contra uctjunii ox igcnului, aslrel e:1 pierdcrilc nu dep;-I~esc 1 (l'lr in timpul dcpozitnrii pc II pcrioada de () luni 1;1tcmpcr.uura camcrci. Pcntru Imho)!;ltirea produselor Ulino;lse. in speci;Ji z;lharo;lse (biscuiti ctc.), Sl' Iolosc:«: prcpur.uc de bctu-carotcn ~i bctu-upocarotcn suh ["orm;1 de cmulsic ~i pull-ere. Maru.uin» ~i gr;lsimile alimcntarc sc pol lorlilica ad;lug;1I1d vitamina A. ldcca imhog;ltirii murgurinci cu vit.unina A a ap;1rut dup:1 inrcuisttarc» in Dancmnrcn. in tirnpu l primului r;lzhlli mondia], ;1 unu i numnr crcscut dc l":lzuri de xcrolrulmic 1;1copi i prin consum de Illar!!arin:l in Ille de unt Existcnta al'estei llh"erV;I\ii corcl.ua cu cicctul cur.uiv :i1 .l-~·:lsimii din I<lpte ~i;1 unluri; de pe~k hogale in vilamin:! A. ;1 creat premisclc nelTsil:l\ii rl)rlilic;lrii nl:Jl"garil1ei Cli vilamin;1 A. Ca ul"lll:!re, majorilatea t;-ll"ilol" prodllCII1<lal"C de mar)!arin:l pr;lclic;1 imhll)!;I\irc:1 accslui produs cu vil;Ullin<l A in c()ncenlra\ie de 15- 35 ()()() 1I.i. la I k!!. M;lrg;lrin;1 imhog;l\il:1. p:lslr;ll;1 () luni 1;12X-32 "e. inrl'gistrc;lz:l pierderi lIe 25-3()'!; din clln\inulul ad;1ugat. Prin indlzirc limp dc 31) minute la 16()"e, pierdcrilc vilaminei sc silueaz;l 1;1 15-20'./'. penlru C;I 1:1 lX()"C s;1 se ridice 1;1 25-45'1r. iar la 2()()"C la 4()- 9()'fr. inc;llzire;1 1;1 11111"C dclcrmin;1 pierderi I1cgli.i;lhi1c. Ad;lll.!!arca vitaminei A In ulei si aile !!r:lsimi sc !:Jee slih rorm:1 dt: emliisie, d;lr in toale l'azlirilc trehuic S;-Isc i:1 1ll;lsl(ri de;1 se ;lsigllr;1 prolectia la\:-I de oXldare pnn ad;lugarca de anlioxidanti. Produsele lactate henelicia:r:l de lorlilicare:1 eu vil;J111ina A prelormal;l. Proh lema pre:rin 1;1 in teres in specia I in c;J'/ul laplc1u i degresa t deoarece Clln \inc 0 canlilatc mie;l_ de vil;llninc liposoluhile re:rullale prin indcp;lr[;lre;1 aceslm;1 odal;1 eu gr;lsimea. In SUA se adaug;l .') Oll() u.i. vil:lI11ina A la 11HI g laple pllihere. Supliment;Ifl:;1 lapteiui degresal cu vil:lmin;1 A neea:r;1 in conditiilc ohi)nuilc un gUSl dez;I)!IT;lhil al produsului nUlritiv dalllril;1 (lxid:lrii vi1:J111inei A. Slahililatc:J
;lp:1

sahile in

(obtinute

cu antioxidunti

L"

mai rcdusa a vitaminci A In laptclc dcurcsut IAii de laptclc prod sc cxplicn prin absentu antioxidantilor nutur.ili. Ca urmarc sc impunc adiiu!!.'JlTa de antiox idanti ~i asigururca unor conditii de depozitarc cmcspunz;ll11are. In ;danl de p;blrarea la temperatura §i urniditatc optima, trchuic s{i xc asigure prolectia §i 1at;-1 de radiatiilc ultruviolctc. Palmitutu l de vitamina As-a dovcdit a li dcrivatul ccl mai rezistcnt la Iactor ii hillllcgradan\i extcriori, in conditii!c in carl' cstc introdus in produscle lactate suh lormil de cmulsie. Pruluxclc din Iructe pot Ii Iortificatc ;Il;il cu vit.rmina A (suh Iorma de palrnitat) dlt ~i cu caroreni de sintezn (bctucarotcnu l ~i hcta-apo-S" carotcn.uul). Betu-carotcnul §i hcl;l-apo-X" carotcn.uul au uctivit.u,: vitaminicrl A de 1 ()()() ()()() §i r cspcctiv 120()() (lO() u.i./gram. Accsti cllmpu§·i sunl ~i coloranli naturali care pol Illlhun;lt;lti culo.rrca .i numeroaxc produsc vcgctalc. Astle!' bct.r-c.rrotcnul pcrmitc ohlincrea unci eoloratii intrc galhen ~i g:i1ocn or.mj , i.rr hct.r-npo-S" curotcnutul dii 0 nuan!:1 oranj inlens. in sC(lpul i;nhogii\irii produsclor din Irucic cu provituminc s-au reali:r.at crnulsii prin dispersarea bcta-carotcnului in aprl. care poscd:-I (' hUIl:1 st:lhililale l.t agcn\ii hiodegr;ldan\i exteriori. Nivclul de lorlilic;JrL' cxt« de 1 121) u.i./l13 JIll sue de tructc. Vit am in i~a rea <c Ian: ~i cu palm it.rt de vi 1;1 in» A suh form;1 de cmu lxic. III Viiamina A po.rtc li IlllosiL;1 ~i pcntru color.uca ~i vitaminizarc.; hautur ilor pulberc care sc rcconstiiuic in ap{1 inuintc de intrchuintarc. Stahilitatc» rctinolului In accstc hautur i cstc cxcclcntn. asi~uljndu-se relentia intrcuii clntit;lti de vit.unina in timpul piislr;lrii. Zaharul po.rtc l'i de nscmcncn Illrtilic:11 cu vitumin.i A (suh Iorma de palnut.u ). imhogiltirea vit.uni n ica '"'c LilT dlll'tllTnll"ilu~arl':1 ,;i "1';llarea zaharului, inaintc dL: uxc.uc. Ncccsit.uc» fllrlilic;-Irii .ucxtu i .ilinu nt cu vitarnina A;I plccat de la prcm ixa profi lax ici h ipovit.uu in. v c: A in :r.Ilneic )!l·llgr:iI·ice prcdispusc 1;1 acc;lsl;1 hll;Ji;I. in cllnditiik l'xislcn\l'i 1I1111icouxum constant de zah;lr ~i 1:1 (1 l'J"()pllr~ie imi1"rtanl;1 din I)Ilpul;I\IC (ex. Gu.uctun la). Cc.riul pilate Ii illlh"~;-II,il cu vir.uu ina A. Aces: IULTUse re;dize;u:l dllar in l'Illlllitiik conxumulu i .S:-J11 LTC"L"l11India). ( Vitamina E. Vi(;J111ini:r:lrc;1 prmlusl'IIlr alilllenlare eu lllcllkroli ;lp;lrC Ill:Cesar:1 d;llllril;-1 1:IJ)tlllui C:I In urlll;1 prlllTsclllr de r;lfinare a cCTc;ilelor -:i _1!rrlsimilllr (princip;ilek SlIIX' de vit;J111ina E in ;Jiimenla\ie). cllntinutlll in ;lce;lsl;-1 vilalllin;-1 se reduce cllnsiderahil. Asllel vitam ina E rqinula in l;lina ;dh;-I rcprC"linl;-1 Illllllai 111-2(1'1r din c"n\inUlui cLTealelllr, iar majorilalc;1 1I1eiuriior ve!!el;Jic r;lli nale ( cu e\cep\ia 1I lei ulu i dc p"rlllllh ~i III a i pu\in dL: rioarea soarel u i) au r;I);llrlul dintrc al1:l- tlll"Oren>! si :Icizi !!rasi nesaturati mai mil' de () 6 ccea ce m;lreste risnil carcinogenC:ll'i ',;i :IILTO~l'n'ezei' (prin ne~terea pen~xid:1Tii2. Orielllar"ea prezenl;1 eslc In direqi:1 vitaminiztlrii Llinii ~i;1 prlldllselor 1:1inllasc. In acest SCllP se reclir_l!e 1:1 :lcetalul de tllcllleroi. Vitamin •• B6. Prodllscic alimenlarc Illrliliclte ell vilamina B6 au ["osl introdust: in circuitul :JiimcnlaT rel:lliv recent. AlL'n\ia cea mai marc a Im,l indrept:ll;1 inspre prodllscle cerealiere inlrllcfll pc de II p;lrte cle llClipil () pond ere illlporlant;-1 in alimenla\ie, iar pe de ;ilt;1 parte. prin prllccselc de ralinare ele i~i picrd 0 cantilatc cllm;i~erahil{1 dill Cllll\inUllil vilalllinic (inclusiv vilamina Bo). In SUA. ACidemia N:I\ionalil de ~tiin\e ~i Cllnsiliul Natillnal penlru Ccrcelare au recol11andal inc.l din 1974 ea nivelul de lortiliclfl: alilllent;lr;-1 cu 149

14K

piridoxin;-I ~";I~l' (;Il'rl cUl'antit;lti lll- 2 mgf!t, Ad.roxul alimcntar de vit.uuinn Bo :«: 1;lce lic J'rllnii. lie .ilu.uului. Sl' prclcrn ulumn metod;1 intruc.u cstc mai cficicnt.i ~i mai sigur;1. Foruficarca piridoxin ica :-.e aplic;-I ~i prllduscil' 1;ldalc ximul.uc. Calciul. imhng;ltirl'a produsck« ulimcnt.rrc cu calciu rcprcvint.t una dintre mlldalit;ltile dictotcrupicc de combutcrv a dl'lil'itlilui in al'Csl mineral ~i de diminunrc a rixcului clrl·inn).!l'nClei c"hlllin:, Surxclr .ucstu i mineral utilivatc pcntru imh".!C.;I\ire;1 .rlimcntclor sunt l~rezenl;llc in lahl'lul32,

Tahelui ;~

Sursa
II·

Greutatea

r-----------Carbonat

Clorura
Fosfat

-- :::--j---~~f
570
~~~ 448 172
I

rnoleculara

1
I
I

Grame de calciu

necesare

-~!
i
I

s;' nu provoacc uegrauarea produsclor in timpul p;istr;-Irii; s;i xc sulubilizczc hinc in mcdiul acid ~i s;1 Iormcvc s;!ruri care tree in Iormn ionic», usor usirnilahilc. In mod trccvcnt xc rccurgc la sultatu l terns ~i la Iicrul reclus. In mai mien ll1;isura sc pot utili/a losratull'eros, clorura Icrica, poliloslatii ~i glicerulosratul de Iicr. Prczinta de uscmcncn intcrcs imhogatirea p.iin ii cu tier hemic. Sullutul Icros ~i Iicrul rcdus sunt ahsorbitc hinc de c;-Itre organism, Jar pot Inr;lutati calitate;1 produxclor. Datorita accstui Iapt. in uncle tari cum ar ti Elvcti.i. nu sc mai rolose~te sullutul fcros pcntru Imhog;ltirea r;linii, dcoarccc in timpul p;lslr;Hii ci. acest;1 rcal·tionC;l/ii cu lipidclc I;linii ~i dcrcrminn in tirnp aparitia unui gust ncplacut. Ca urrnarc, sullutul Icros sc ad;lllg;1 in p.iinc in tirnpul prq!iitirii aluatului, inaintcn coaccrii, nu 'l1111dilic;1 gustul Llinii. d.ir pcntru 0 mai hun.i S;I l'ic administrat in particulc roartl: linc, cu dirncnsiuni de 5-10 miLToni.ln schimh, pu lhcrca de licr l'olll"cr;l Llillii 0 nU;III(;1 ccnusic din carl' Clu/;1 nu poatc Ii lolosit;1 la Imhog;ltirca l.i inurilor alhc. in a(;II';1 de accasta, uv.md 0 grl:lllall' speciricl marc, sc po.rlc scpara de (;lin;1 sau ch i.rr din aluatul cu viscozitutc rcdusa. Proccsul de imhog;ltire a produsclor alimcntarc sc adn:sea/;1 accloru carl: oeup;1 0 pondcrc imporlant;' in c.ulrul nutritici z iln icc. in accst scn-, s-au I;-Icut ccrcctnri pcntru Illrtilicarea cu Iicr a 1;linurilor. a p;-linii ~i produxe lor de pallilicatie. ;1 produsclor /aharllasl', a macuroanclor. a l.iptc lu i ~i produsclor lactate. a orczului. ctldl'i xoluhilc. a piurcului de cnrtofi de. (t.ibclul 33). Cca mai marl' atcntic S-;I .rconlat imhog;ltirii cu licr a r;-linii ~i a altor produsc ccrcalicrc dco.rrccc aCl'stc:t repre/.int;1 alirncntc de hal:l in c.ulru l r.rtici caloricc vilnicc, iar pc de alt;1 parte, prin rulinarcn 1;linii, continutu l de Iicr in 1;lina alh;1 estc de 3 or i ma i sc;l/ut dec;lt ill hoabclc de gr;lu, Sc aplTcia/;1 cii p;ln;1 la YO';; din Iicrul adtlugal in produsclc nutritive cstc introdus in aliment;ltil' cu dcrivatclc ccrcalicrc. Fortilicarca p;linii §i a produsclor liiino:tse cu tier se apliC:1 in SUA, inccpand din IY41. III Anglia din 1953, iar in Elvctia de 15 ani. Proccsul de imhog;ltire cstc organi/at In intrcprindcri mari de mor.irit carl' sunt dotutc cu ;Iparale de dozarc a s;lrurilor de licr. in Anglia. continutul de Iicr din l;lina alh;1 csic aduux la 1,65 mg la ]()O g 1;.in;l. iar in SUA la 3.5 mg la 100 g 1;-lin;1. Paine» din comer] contine in S,U.A. intrc (1.022 ~i O,t137m,!! tier pe gram. Sc pare c;1 proccsu l de panilicatic LTe~tl' U~llI' disponihilitatca licrului. De uscmcnca trcbu ie lu.u in considcr.uic l·tl variatia l'llll1pll/.iliei 1;linii arc II mai marc inlhlen[a asupra disponihilit;llii mineralc dedI sursa dc rier utilizatii rentru forI iri ca re. La p Ie Ie eslc, de aselllenea, un alilllent asupra druia s-a ineercal rortiricarea cu licr. EI pre/ill Iii ;tv<llltajul c:i permile II J'llarte huna solubilizare a srtrllrilor de lier ~i 0 asimiJarc arreciahilii chiar dllpii 6-12 IUlli de p;lstrare 111 l'lllldi~ii de slcrilizarl'. Imho,!!.11ire<l eu lier se aplic;i laptclui pral. Acesla arc II hUIl;1 stahilitate la p;lstrare. Ad;lugarea J'icrului lrivalenl In lartde rolosil ea ma(erie rrim;1 m;]r(!~le
usimi larc de c;ltre organsm. cstc ncccsar

Pulhcrca

L11: Iicr

rcdus

Continutul

(mg/g)

pentru asrqurarea unui gram de calciu in organism 2,5 2,8 4.4 4,7

Citrat
Gllcerofosfat Lactat Gluconat

230 211 ~~~

6,2

L~_~~~~~"~~_

7,7 11

inlre surxclc mcntiou.uc l'xisltl dikrente lk ahstlrh\ie (ex, Lldatul de l'alciu Sl' soluhili/l';I1;1 dcxtul de xlnh: pcntru :lsi,!!llrarl':1 unui ,!!ralll de l'akiu l'stl' nccesar;1 ingcsti;1 ;1 X g l.rct.u). Al inuntu l util ivat ccl mui Irccvcnt pcntru a Ii imh",!!;,\it cu culciu cxtc p:linL';1. Conform rl'cllmand;lrilnr Academici Na[illll;t1c de ~Iiinte dill Sl "A, cllltit;l1l'a dl' calciu carc xc adau,!!;1 la 1;lin;1 cstc de L)()(lmg/kg. imI1llg_;I\irl';t ell cnlciu "'l' Iacc ~i in c;r/ul I:lh;-lrului. ins;1 nuisur.: .i rv do.rr un caradcr prolilact ic: in comh.ucrca cariei dcniar« (,,- :I dem.lllstra( l';1 1,"'Il1:1rc:1 clriillir cstc mai lrccvcnta in cllul unui ;Ip"r( suplimcnt.rr rcdus ill r.rlciu ,:i I. Isi'llr) , Ut il ivnrcu :lcestui tip de l<ill;lr:l delllllilstral in lorurilc studialL' sC;ldclTa incidcntui c.ui ilor dcnt.nc. Ca urmurc. se rel'tllll;llld;1 ;ld:lug;lrl':1 a 1 fir 1.lsLll dic;ilcic 1;1 lah;lrul comcrciul, Fit'I·II!. imhu,l!.;ltirea ulimcntclor cu licr SL' Llu: at:11 in SCllP prulil.u.ric (2-Y!t din pllpUI;II,il' l'sle expus;1 riscului de a J'i carl'n\at:1 de licr) c;11~i curativ. cllrl'ct:1l1d unl'k ddicil'nl,c lalentc (e;lrenta de I'icr I;lciliteal:l aparil,ia dl',!.!ener;lrii maligne la nivelullral'lului di,!!es(iv sllperillr). o imp"rtanl;llk"sehit;-I pen(ru imhllg;ltirea prlllluselllr ;ilimcnlarl' cu ricr II arc alegcrea adecval;. a siirurilor acestlli mineral inlrllc:lt 0 parte dilllre e1e, cum ar fi llrtllJ'llslalul, ()xidul de I'icr elL. sunt slah asimil;11L' dc c:llre llrganism, Pentru a llhtine rClultate hune eslc nl'ces:lr ca s;lrurilc de J'ier s:. indepline;lscJ urm!illiarclc l'l'nLiitii: sanu cllnkre produsclor gust. mirlls ~au cuillare neplanllfl; l:'ill

l:'il

Ta/Jcluln
l'r-indpalt"ll' pruduse f(..-titicatt" cu tit'
1'*

l
I

r---

Allmen~_

Sursa de fier sulfat feros

Altl aditivi nu

Biodisporiibili-

tatea slaba

Stabilitatea culorii nu sunt date

Posibititaf

sare

tehnice este posibil §i a fost demonstratin laborator

I!

sulfat feros

acid ascorbic nu acrd ascorbic

crescuta

slaba, daca nu se acitioneaza amidon nu sunt date daca nu se aditioneaza amidon

slaba,

fosfat fenc fosfat feric

slaba

crescuta

I
I

sulfat feros sulfat feros sulfa! feros zahar sulfat feros acid ortofosforic sulfat acid de sodiu nu

slaba scade la pastrare buna slaba cand este tolosit pentru biscuiti, produse Iainoase
crescuta, dar slaba in biscuif

buna buna buna este posibil ~i a fost demonstrat in laborator

Ii
Ii

I
I'
1/

sulfat feros cafea sulfat feros

acre

ascorbrc nu

I
i

slaba

buna

este posibil ~i a tost demonstrat in laborator

sulfat feros ceai

clorura terica

acid ascorbic nu

creste daca se ad aug a in lapte

slaba atectata

probleme
tehrucs

uler din

ficatde peste

pirofosfat de fier

nerezolvate nu
slaba

nu sunt date

probleme tehnice nerezolvate

* f)",L'iv

privitoar«

la

L'lill;~1 ~i

pnJ(Ju,-.dl' lTrl';liicrL' xunt

prL'l.l'llt:lll'

ill

text.

termostabilitatea lipazelor C;IIT sunt rcsponsahilc de gustul umar al laptclui, Folosirea, in schimhc a sarurilor bivalcntc prcvinc ;Iraritia guslului de ox idat. Un cl'ect Iavorabil il are ~i inactivarca lipazci prin pastcurizarca l.iptclui la X i''c, S;IU dczacrarea acestuia inaintc de adiiugarea s;lruril()r de fin, Za h ii r ul este , de ascmcnca , () slIrs;1 P()lcnti;ilii de lortificarc cu Iicr , ins;1 adaosul mineralului eree;lzii prohlcmc legate de aparitia unci c()l(lratii care af'ecteazn calitaiea zaharului. In scopul cviuuii accstci.: sc f()losc,)lc Iicrul in stare rcdusa in combinatii ClI difcrite substarue rcducatuarc. Astlcl s-au (lhtinut rczultate bune prin Iortificarca zahnrului de trestic Cll J(l()-2()() Illg fin/kg ~i acid ascorbic. In acest scnp s-a utilizat Iicrul sub I'orm.i de sullat Icric, sullut de amoniu Ier ic §i lcros, nitrat de Iicr, Ioslut de fin, glicC]"()[(ls[al de fin. l'rucl<v<l1 de Iier §i complex de fin cu EDTA, Acidul ascorbic ;1 f(lsl ;Id'-Iugal in conccntr.uii de 1-2 g/kg. Adaugurc« s-a Iacut prin pulvcrizurc ~i amcstccarc, u lumul proccdcu asigurflnd () dicientii maxima. Nu s-au constat.n altcr.u i de cu loarc ~i rcducer i csentiale de acid ascorbic atunci cand z<lh;lrul s-a p;lslr;11 2 ani in conditii subtropicalc (6-35"C §i umiditatc rclativa 77(lr). Asimil.rrca Iicrului este dependenta de alimental utilizat. Astlcl, Ioslatul Icric cste slah ahsorhit atunei cand zaharul imhllg;llil cstc ad;lugat la produsclc ccrcaliere pentru micul dejun (2,3%) rata de siluatia in care acesta estc Iolosit la Iabricarea gemului (13,X%), Utilizarca zah;lrului imh()g;'~it cu Iicr la prep:!rarc:! dilcritclor hauturi c:! sucul de Iructe, coca-cola §i cafea a pus ill cvidcnta ') slah;1 absorhtie a fierului. Adaugarea acidului ascorbic rnarestc ahsorhtia Iicrului din cafea dar nu §i u cclui din coca-cola. Se uprcciazn co) znharul ponte Ii UI1 hun vector de lortificarc cu fin cxccpiand utilizaru.: lui la prcgatirca ccaiului ~i a caklci, Pentru imh()g;-Itirea cu Iicr sc preteaz;1 ~i sarea de buc.iumc. Sc pilate utiliza sullatul de Iicr cu lu.uca ins;'I;1 unor masuri de pr<lll'qil' <I culorii, cum ar li ad;lugarea UI1()I' subst.mt« de stabilizarc (hexamctaloslur de sodill sau acid [<lSloric). Sc Iolosc:«, dou;'1 prcmixturi de il1lh<l_!.':;ltirl': 1111;1 <lnt,il1l' sull.u i"cr,)s 2.:' C g/kg, hcxumctuloxl.u de sodiu 2,5 g/kg ~i sullu; :!l'id llL- s<ldiu 1,5 g/kg:;11 doilc:! wnline xullut Icros 2,5 g/kg ~i acid mlo[,)sl')J'ic 2,5 g/kg, Asimil;II'c:I Iicrulu: l'SIL" illlh()g;l~il;1 prin :!d;ll1,!!are:l de acid :!SCluhjc. C;I I c a u a '; i e c a i u I au I(lSI Iort ilir.u c cu l'icr dar .iu :!p;~lrlil pI"< iblcnu leg;lte de schimbarca culorii ,;i :I himli"!10l1ihilil;II,ii, Sc pare l';~1 cclc l1I:li lll:lrC:l1L' sch irub.ni de cu lo.rrc Ie produce xullutu l Icr.». Prin 1:1I<111;'lri muluplc S';I L'!)nsl:l[;11 L"<I Iumur.uul de licr p');lle li [ol(lsil L'u';1 a ridic" prob lcmc de ;q);lril,ie" uuor dcn.uurnri scnzorialc. Prul'llla t.ininului din cc.ii ~i c.il c.: lilllilca/;i illS;1 util iv.nc., [icrului de catrc or,!!;lnislll dco.nccc sc f()rllle:lI';1 l'IlJllplexl'IIC:lh,s()rh.,hilc, Uncle xtudii sustin il1lhog;11irc:l cu lier;1 u lc iurilor vq!l'I;IIc illlrlll';11 ,":1 ohscrvat c;1 ;Iceslea il1lhull;II;I\esc :lhsorhlia a dikrilL" s.uur: kril'l', Trchuic .ivu! III vcdcrc C;I in <lcest CI/ Iicru l calalizea'/;I pr()cesek lk :llII<Hlxid;IIT ;1 gr;lsilllilllr provoc.ind degr;ld;hi scnzoriulc prolundc. S-<I rell~illlllll~i ,;1 Sl' ()hl,ln;1 () cmul-ic
1S3

152

din ulci de pc:;;Le imh()g;i\iL;i cu pirol'()sl'aL lerie c.irc ~i-a mcntinut sl;lhiliL;lle;1 1;1 temperatura c.uncrci limp de un an Uir;I;1 Sl' l'()nS(;II;IUIl gust sau un miros r.inccd
pcrccptihil.

In Virile undc monoglutamatul de sodiu csic consum.u de majoritatca populutici S-:lU pus 1;1PUllet proccdcc de imb"g;l\ire ;1 accstui» cu s;"iruri de l'icr. Incerc;lrile de imho,l!;i\ire a lulgilor Lie l":lrl(lli CII sullat Icros nu ;IU Lial rczuluuc hunc dcoarccc au lav()ri:rat Iorrn.rrvn unci culori hrune-vcrzui, Produsul a prczcnta; instabilitatc la prclucr.irc ~i pastrarc ~i a dC/volt;lt un gust ucplacut l":1 urm.irc a Iormarii unor comru~i vol.uil! ill urma proccsului de ox id.irc. Zincul. Asigurareu unui xupl imcnt de :rille in ;liimciltatie estc ncccxar dup:"i uncle studii la pcrsoanclc eu rise pcntru cancer cso("a,l!iall ~i care prczinta concom itcnt () ddieienti1 a acestui mineral. La acc~li suhiec\i sc poatc rccuruc inclusiv la alimentc Imh(lg_:ltitc cu zinc. Ad.rosul mineral sc lal'C acclor alimcntc . care ocur:1 (l pondcrc aprcciabil» in cadrul nutritici urn.me. Ccl mai .rdcsca sc l(lrlifie;1 f:lill<l, III acclc \;lri in care sc rccuruc indc(lsl'hi la consumul de l:"iin;1 de soiu. sc ad;llI,l!;1 aeeslci;1 clorurn de zinc (4-5 m,l! la 111(),l! prndus ). oxid de zinc, l';lrhollal de line S;1l1suilat de zinc. in c.rzul lninii ohixnuilc. Academia N;I\illll;d;-1 de ~tiin\c din S,U.A. rcconumd.l Iort ilic.rrc.: cu I() mg de linc la 1 kg Llill;i. Fibr-ele ulimentare. Rolul binc cont ur.u ;Ii lihrc lor .rlimcnt.rr c in crcstcrca pr<llcqiei .uui.ucroucn« ~i allticanCl'r<la~l' a impu-. rc cu rucrca la dictc cu Ull C()Il\iIlUI ridic.rt 111accstc principii nutritive. Pc I[lIlg;1 nlimcntcl« cc prCl.inl;1 in mud natural e:!nlil;iti apreciahilc de librc alimcnt.rrc, in nutriti« um.m.i ;111I'(lsl introduxc ill uiLimii 15 nni, produsc cu adaos de librc vcuct.rlc. Printrc primclc alirncntc supuse pro.csului de imhll,l!:I\ire cu cciul'l/;i x-a numarat ~i P;liIlC;1. Adaosul crvat re;lii/eal;-I uncori un l'UIl\illlll de cclul,m-I de " nr: mui marl' dedll la P;-lillea illlL"g.ral;l. Conform p;-IJ"l'rilur ununim adrnisc. c;lIllilall'a de Cl'llIlol;1 minima ce trchuic asigurat;i Lie Ull produs imh()g;I\i1 cu ;Icesl clement eslc l!e 2 ,!! pc z i, a.iun_l!;lIldu-se In mod optim la apruxim.uiv (,,!! pl' vi. Rcnlivarc.: produxclor de panii"ic;l~ic cure S;I asi,!!ufe minimum 2,!! cclultl:r;1 pe li xc po.uc ohrinc in mui multc moduri: lolosirc.: r;-linii Lie grnu eu dilcrill' ,l!l":Idl' dc cXlrac~ie c;irei:l i .sc :Jdaug'-I elemcnll' cl'lulo/icc n:Jlur:JJc prl'/l'nle In 1;lr:-lll' ~i m:"ieilli~ul ,1!rosier sall sc pol ad;lug:J gl'rlllcni de ,!!r;iu; ri1ina de gr;lu l'U difcrill' 'gradl' de l'xlr;lqie imho,!!;1\il;1 eu celulo/;1 provenil:"i din aile cl'rl'ale S;llI derivate de cerc:Jlc. Oricnlarl'a din uiLimii ani a i"oSI Srrl' 'lhl,inL'l"l':! unl'i p:iini eu eonlinul crl'seul de el'l u 10/;-1 carl' s;1 i"urni/c/l' eonsumaloruilli Ull aporl lillli(;11 de c:tlorii. Par;licl l'U se:lderca pmpor\il'i de calorii (ell aproximaliv .II)'/') S-:I pus prohlema. datorit;-I crl'~lcrii continullilui in rihre alillll:nt:lrl'. :I ml'ntincrii unci eali[[lti scn10ri;Jie Ctlrl'''pu 11/;111 l;trl:, in general, aLl;llls1il riLlil'al dc cl'lulo/;1 inr;iul;l\e~lL' pl"tlprict:ltiic alu;Jlului, I'enlru rel.olv:!re:l :lcl'stei prohlcmc Sl' ;Jdaug;111 canlilalc sporil;i de proteine (I:lple pral degrcsat. ?!ulcn. soia))i N:!-Slearoil-2 lactaL. un ingrl'dienl l'C imhill;-I Insu)irilc Lcnsioaclive eu c:lj1:1l'ilalca Lie a l'orm;1 cOlllpll'c~i ell ;lInidolllll ~i pnlll'inl'le.

S-:I studia! p(lsihililalca oh\inerii lk p.unc cu contmut r idica: de cclulol;-I prln introducer en de 1;-lr;l\c de ,l!r:iu. plcuvii de Ilv:rl ,~i cclultl/;-I comcrcia l.r. S-a s(;lhilill';'lmaLcrialele cclu h v.icc ad;lugall' in prop'lI'lil' dl' 7'/, dctcrmin.l se;ldcrca volumului p:linii l';1 urm.uc a mic~tlI";lrii CIlll\inUIUlui de protcinc gllllcniee (accxle:l sUIlI rcsponx.rb ilc de relen\ia .l!;r/elor rczult.n« prin dllspirc:I p.iinii). Dilcntc sursc de l'ciulll/;-1 illl"llientea/;1 ditercnti.u calil;ILc:l tcxturii p.iin ii. Sc l"tlilsider;1 c;1 0 p:lille Lie buna cal iuuc sc ohline dill r;'lin;-1de gr:-Ill cu :lLIatls de 7'/, eeluill/;-' microcristalina xau 1;lr;ilc de _l!r;lu, Plcava de OV;ll nu cstc indical;'1 pcutru prl'pararea unci p;lini L·orespun/;lloare. ALiMENTE NATURALE RECOMANDATE iN PROFILAXIA CANCERULLJI in conditiilc s(ll'ict;'ltii industrinliz.uc aclu:Jte dilld aportul dl' suhst:llllc hi,d"gice :ldivl' cstc m.ii ncccxar lkdll .rportn l cncructi«. 0 <eric de nlimcntc sunt lolosilc Ill' numai daloril;1 prtlpriel:1\iII1l' 1,,1' nuuiuvc c-Il ~i pcntru prtlLcc(ia :llllicallceri,l!cn;1 pc care II olcrn , Tc.uun de imp.ictul cu dcgelleresccIII,:J m;lii,!!II;-I:I impus in anumitc cutcuorii ale populatiei introduccrc.t in ratia alimcnt.tr.) a pr'lduselor cu c;liil:l~i .m ticarcill'l,!!elll' dovcditc. Un cxcmplu in acesl "ellS il constituic usturoiul al carui min», ncplacut a lirn itat anterior utiliznrc.: sa curcnt.r. Faptul l';-I :ll'csla inuuvic :lP:lrili:l turnorilor (d:lloril;1 unci subxtuntc numiia uliciun ). dqill;ind lolml:ll;-I propricl;'lti hipolellsivc~i hipocolcslerolcmi;lIlle.:I LiL'ul c:lu~llInliul";-1 tic mui lrccvcnt lulusit 111c:ldrllimcilillrilor. lntcrcsul trcvit pcntru :ll'Csl pr"tlu~ :I tlu" la decllnl':I lk ccrn'l;lri pcntru oh\illl're:l unor slliuri 1;lr;-1 mir.», ncpl.uut n' p,,1 ri aSllel conSUI1l;Jic mui l rccvcnt ~i in c:lntil;l\i mai m.ui. 1';'111;-1 pre/l'1l1 I1U ~e po.uc SPUIlC ill d:tl';-I xoiuri lc respective ~i-all p;1slral ~i c;liil;l\ilc tcr.rpcut icc. Mcntionnm c:i rcduccrca riscului LIegener;-lrii m.rliucnc xc rcalizc:l/j IlU num.ri prin COIlSlIlllUI alirncntclor cc conun suhsl;1I1\e .mtic.mccr iucnc dovcditc. ci ~i priu ililosirea produsclor nutritive cu dll mai putin« implicatii carcinoucnc (Sl' reSlr;1I1)!l' CI1I1SUlllUI Lie carne. ,l!r:1simi. produse ;1("ulll:JIl' ~i S.-II·:lte. pr;-Ijcli etc, ~i Sl' LTl'~ll' cOllsulllul de k,!!umc. ("rucLc. prllduse cerealil'rl' elc.). ill cl'le cc urmC:ll;-1 pn:/cnl;im principalcle pr(ldusl' nUlrilivc n;lIur;lic implic:llL: in proLcctia anticanccri,l!en;'1.

L~~lImde ~i rnldde LC,1!ulllelc ~i I'ruclelc l"tlnSIIJll:llc /ililie ~i illlr-o pr(lpc>rlic imporlalll;1 eXl'rl'ilt, 1I1lrill prolel'lllr aillimalign :J1;11prin aporLul de slIhsl;lllll' :Jlllicanl'erigcllc pe C:lrL' II cOlllin (ve:ri lahl'lul 34) ('[II ~i prill limilarc;1 v'llumic:l pc c:lrl' II anlrClll'a/;1 asupra altor categorii ;ilillll'nl;lI"C implic:lle inl';lreill'I,l!l'lll'l;-1 (l'arnl'a in cxees. ,!!r:"islllli ill canlilale crcscul;l ele.),

154

Tabdul34
Suhstante naturale antlcuncerjuene din legume ~ifructe ~imudul lor de actiune
Denumirea substantelor Acid ascorbic, alfa-toeoferol, glutation, polifenoli cisterna. Modul de actiune Inhiba formarea nitrozaminelor nitrozamidelor si

Lcuumele

si lructclc

reprczinl;11Iltlldal;1

Il surs;1 import.mta

de fibre

ulimcn-

lzotlocianaf arornatici, antioxidanti, politenolici, indoli, cumarine, flavone.

tnactiveaza enzimele implicate in formarea carcinogenilor, induc producerea de enzime ce accentueaza degradarea substantetor cu potential carcinogen Blocheaza proliferarea celulelor anorrnala a si

t.rrc. a l c'itror rol'in pr()filaxi;, L'arcillllgencl'ci indircctc a lost JC~;I mcnil.on_"L Spre dcoschirc de cell' provcn itc dill ccrc.i!c , accsica au Il structura n];!1 Iina §I pr~1l urmare sunt rnai u§or tolerate. Dintrc legul11ele ~I lructclc IIllpli,cate mal mult 111 prllleqia anticancvrigcna l11ell~i()n;-Il11 usturoiul, gcrmcnn de ~r:l.u',n~e~ele:~m~lI·,covii, spallacul.lrulll'ele de srccl~. var;I;~ ~dh;). salal;'_v~rdc, m.lce§.cie, l(),~c.m;lc: struuurii, alinclc ell'. () alcnl,ll' dellsehll;1 sc al'orda 111 Ultll11UI lI_lllP SUUI!UI d: skcLI;-1ro§ie (1001111 de y or i pL' z i) ~i cclu i de orl' verde (sc consuma diluat 111 ap;1 sau sue de mere. de trci ori pc zi , crltL' un pahar).

Pestele oceanic
Studii clectu.uc in uliimii :; ani ;IU cvidcntia: pe§tcic oceanic GI_ Iiind nu nurnai 0 surs;) a l irn cn t.trfl de protcctic impotriv., atcrngene~el, dar §I unpotr rv» maladiei canccroasc. Evu luarca inciden\ci ncoplusmulu i de san la eSdllllltl~11 dill Gf()enlanda ;f cvidcnti.u valori mici ale holii in r.indul aceslel cllcg."111 popllla~ionale. de~i con;ulllul de gr:lsimi era r();lrtcridicat (7(),;!' din r;.'\ia e_;d(HI~:;-I~ lipidclc provi n din grj'l~illlca pe~tIi()f :::1a alior ,lIl1ll:alc murrnc htlgdl.~ Ill. d,~I/o! gril~i p()lincsatura~i). lntrucat csll' cunoscut laplul CI cxcesul lipidic l.IVOIl/C.ll'd ~Iegenerarea malic:n;l. s-a rulicat problema decclaru lactorIi()1' .mucatcmogcm. CeLrccUirile dedu71te au ;II;-Ital crl pr()lecti;1 cstc okril;-I chiar de c;"llre anumn: ael!:1 erasi din gr:hil11ea de 11C~Il'. Estc vurha de .rcidu l cicos.rpentacnmc ~I. aCldul ~loc:)sahl'x~lcnnie. Acc§ti;1 inhih:i Iorrnurca din acidu l uruhidonic (con!IIlUl de aserncncn In gr:lsilllea de pe~tc) a eicosanoizilor (suhslan\e inductuarc nlc L'an~ ccrului nuunur}. S-a ohxcrvut C;t cu cfll dieta c()n\lne mal mul\1 ;lC:ZI gril~1 ncs.uurati din grupul !llllega h (ex. .rcidu l linulcic ~i arahld()lllc): ell at;.llfiSClIl carcill!lg~llezeiL m.unurc L'ste m.ri pronunuu. Suplimentarea dictci cu :ICIZI gra~1 nesatur~ti din grllpul "mega:> (ex. acidu l eic()sapentaen(lIC~1 dncosahexalwlc! diminua r iscu l amintit. ESll' irnportant ca apurtu] acud())' gra:-;I .uiucanccngcni ~;I ric sulicicnt dc m.m. pcurru a c()ntrahalansa cl'cctclc cclor din gruJ1ul ()Illega h. Principal» surs;1 ;dimcntar;"1 natural;1 c.uc poate Iuruiza c;rntll;"ltl marI_ til' aCid .eic()sapcnt;IL'n()ic:-;i dm'''<lhex:IcnoiL' esle pe~tL'k ()CeaIlIC (vcz: tnhclu] 3:-».

Carotenoizi Substante minerale: seleniu, magneziu, zinc, cupru, iod Diferite substante naturale: - substannte colorate - steroli de origlne veqetala sitosterol) Substante de balast

Inactivarea substantelor cancerigene stirnularea Imunltalil celulare Mecanisme insuficient precizate

(betaCresc tranzitul intestinal §i implicit scad tirnpul de contact al carcinogenilor eu mucoasa intestmala: rrucsoreaza pH-ul fecalelor, prevenind dezvoltarea florei rnicrobiene implicate in transformarea acizilor biliari in compusi carcinogeni; rnaresc formarea butrratului care protejsaza mucoasa intestinala a colonului de transformare rnaliqna

Dupa cum rcicxe din tahclul 34, substantclc naturale anticanccriucnc din legume §i Iructc <Iqioneal';l prin inhibarea Iorrnnrii suhs(;lntclor prccarcinogcnc (ex. nitrozuminclc) §i a enzimelor implicate in activarca carcinogcnilor, prin cr cxtcrca gradului de Jegrali11re a suhstantclor mutag cnc ~i prin stimular c.: ;)ctiviWlii sistcmu lui imunitar. 111 af;lra suhslantclm antic.mccr iucnc mcntionntc. in legume ~i Iructc cx ixta §i altc substanntc cc pol inhiha trans lurtnarc» malign;!. Unii autori estimcazf di potcntiulul anricanccrigcn eSll' mui rid icat 1;1 vcgctalclc colorate comparauv cu cclc incolorc. Sc pare c~ () p.m c din clll()r;lIltii vcuctali de[in §i pf()pricl~!i untitumoralc. Un cxcmplu in al'Csl ~en~ il rcprczint» bctaln in», colorantul specific al slcclci ro§ii. Ea intcrvinc asupr" respir;l\iei cc lulclor m;d ignc pc care () pcnurha. De ascmcncu. C;I n ucn U I (in tcrv inc in hk icarca prulilcr.uii maliunc) xc giisestc conccntrat in spcriul in Icuumclc de culoare rosie, oranj, verde. Su~se irnp~)rL;lI;te de carotcn sunl ilwl'c()vii. urdciul rO~lI. lomat~ic, vcrdctur ilc, picrsicilc , caisclc.
Un rol important in proteqia ant icanccroasq sc .ur ihuic Iructclor h()gale in poliknoli naturali ~i in special in hiofluvonc (ex. slrllgurii. cO;lc?Vcie, afinelc ctc.). Biofavoncle intervin in activurca sisrcmck« de ncutralizarc a c.rrcinoucnilor. Alaturi de ell', in legume §i Iructc Sl' _I.!;lsesc iz()ti()ci;lna\i, :Jnli(;xidanli lenolici §i indoli a c:iror aqiune anticanccrigentl sr manilesttl dilld vegctaleic l'C Ie c()nlin sunl c()nsumate inainle S;IU III ;Iccla§i limp cu prmlusul cilncerigen.

Tahcllll.'5
Cnntinutul in acizi g"'l~i nexaturu]] din diverse xpecii de peste

(~IUU gl' prudu» cumextihil! Specia de peste

lTilp

IlriPul de aCIZI 'i qras: nesaturati

1'1;)lic;Tj

hituru

sornn

;-..;,Itlll

slilh_·{t

<:;-1 [ ~ C;III

~lTlIll1

:-,;11"-

.... t;l-

hIll

hi~'

Jillt

vri/i

f-J !
ilt'l al'iLJ

I 1111)I· l'lt'
(ll-t;IJl'Cd-

0.27

11.lh

11.113 11.11-11I.le

11.112 1I.lh 11.11.'1

0.1'

IU~

11.0-1 11.112

[dr;ll'llic

11.111 11.117 11.112 (J,III 11.112 O.II~

lI.m

11.l1() 11,27 11.11) 11.112 11.11-111,Ill) lI.3h

;lciLl ar.rhulnui«

0.05

11.l1~ 11.-15 0.06

l,-l.)

.uid
l'il'IIS;tPC!lI<ll'IH1i('

11.113 11,112 o.m 0.112 lI,m

(1,2k

11.112 11,02 11.1') 11.71 11),h 11,11,) O.(J.) 11.21 1,32

11.,11 II,h6

OIciJ
u()nl~;llll'X<tl'111)iL'

O.I)fl

11.711 2.1h

15h

157

rC_l':ener;11 prin :;iunlul penl<v<)joslal, tiecil

dcsc.unpunc

;IP;I oxigena!:l

mult m.ii cficicnt

Prod lise din gl'rllll'n i de gnlll

Gcrnun

ii dc gr;1lI xunt suhpr"dllsc

dar "i

all' prtlcl'sului

lll- m.uin.rrc' l'ei nuri

a gr;'lltlul

I::i

calalaz;I). Activitatcn g lutatioinox c_~lL' .ulccv.u (glulali{)lj()xidaz:1 m;ITTa capaeil;llc ;1 drojdiil.»

id.rzui po.uc ri {)plillli;:al;-1 d:ld .rportu l de sclcn iu esle 0 sclcuocnzima ). In :Iccsl SCtlP, lini'lnd l'{)111 de de a j(lrrll;1 conrplcc~i cu mctaiclc. S-;I ohtilllli 0

aU <> v;dtlarc nuuiriv» prt)du~i hi<d"gici)

l'xccpt,i<>ll;d;1 (pl;,nla lll-pulll' 'Ill 1"'lcnt,i;d In;'I1l'ulil'

ill ,~vrllll'll'

imp<>rI;lIlt,1 ""/l'l11l'.

n-m.uc.rb i] (I"dillcvrilc,

drojdic irnh(lg;llil;l ill xclcn iu (mincra lu l cxtc Icg;1l de .uu inuaciv.i i ell sulf lorm;'ITllI sl'icll{)lllcli<'llin;l. sclcn<'l'islL'in;-I, scicll<)glul:llion), Pc <lcc:lsl:1 cdc xunt i'lirniz<I1l'

hr<>l1.silc.uncle all'l'IiUlli di~eslivl' ctc.). 'Sludii illlreprit1sc in u;'rn;-, cu III_I."; ;JI1i;IU cvidcnt,i:tl dc ,l!r;IU a unor L,ct"ri

oru.m ismului l'<,nlil{,l,i cresl'l'lc

hi(lltlgic la3-" dc nelllr:tiiz;lrc;1 Canlil;-,(i1c de drnjdic ,kgr;ITlle,

de gIUI:lli<1I1 ~i SCklliu.ccc:1 gcnoloxici, ITcollland;,lc

cc 1ll;-'n:~lc polclll,i;dul

l'Xl.sll'llt':l ill gl'l'Tlll'll,i m.rliun». g:ISl'Sl- ill ~i Ilill'. lact<>ri nutriuvi 1:,1':'1,1', Prl'/l'IlI,a

pcrox ivilor de here

carl' 1ll;'IITSl' rC/islcnl':'I'l'iulcltlr p(llcn(ialul

lal/' dl'lll-gl'nlT:trc"

SlllT l',)nSUTll zilnic xc ridil';1 P;1I1;',

p:trll' din ;ll'C~li;1 sunt n:prClcnl;,[i illS;1 ~i pcntru m.u marl'

lll- lm'tlILT"1. sclcniu

rl'l'lllI<ISl'ul,i C<'lllTlllralic

I<>r .mucarcin "1'.l'1l, Ei Sl'

dec;'lt in 11(J;t11l'kdc gr;lI1. r:',in;"\:lu allli{)xid;IIl[;-1

c<"llpu~il<;r 1c1l{)lil'i Tll;'rl'~lc dicicnl,:' l!l'lltlitl,\ic indus dc r:tdil';dii • Dal liillli prtlpriet:tl,ik

_~i.implicit. "l'adc I" Iil'nl,,;tlil I l!l'I'I11C111 i dc ~1:1I1

.i

RECOMANOARI DIETOTERAf'ICE f'ENnW ANUMITOR FORME LOCALIZATE

PREVENIREA APARITIEI ALE CANCERIJLUI ' ~i cllcrgclic,,' xcric aparil,i;1 bol ii m:digne,

l ihc-ri.
nutru ivc ~i Il'lap,'ullL'L'd"<>",-hlll'.

Alimcnt.ui«
de ,uhsl:tnlc

xuut 1"ltl_'II,i pcntru <>h(inlTe:t unci g;lI11l' LIIgl til' pr<ldll"C IIlili/;llea 1<>1 nuuiu.: ill II nia n;1 Sl' In1l'111ll'in"';l Il';diI:lICa unci si in;ll'liv;IICa "lIh"t;II,,,,ltll .uu inutritivr ':":lli/;~'lii pu rilir.ui: l:itli,':,lc "c ptll

l imrn t.rrv Pcntru p,"ilic;'li lidil'ale

lurni/c;lz;l, cllnctlTllilcnlcu l':11-C 111<).1 in direr: S;'lI indiled

:t1"'llullllllriliv l:tvllli/_C;I/;,

l'\isll'nll' in l!l'lrneilii dL' ).!1;'tI'_III ~l'llplil Itlltl,i rnL'I,"dclc cl:lsicc de :--L'P:l1':1 rc

11"rlc din ek i~i CXl'T'cil;1 influcn[" l':lrCillllgen:'1 pIL'lI,nllil1;1I111" nivclul .uunnit.» [cSlllllri, EkL'lli1 Illllt:l,l!CIl l',lc cu :It;11 m.ri pltll1 II 11 cu c;il ill :tL'cl;l.~i rcrit.uiu t,:tt c:ln,'nigcll

inllchllinl:llc in indll,lli:l mor.uuului. 1'c'tlIIU in:ldi'-;IIT<I suh'I<lIlI,ellll um inuuuivc cx istcu!,: "in ).!LTml'ni ,lIh Itllm;1 ,Ic ilL'n];l,dlllillllll' ~i inirihiltlll .ri nc~tlTii ",' Lice tl pr.rjir« l'l'llii u_'c:JI:', S<I" '-.l' <lulm'I;,,'c:r/:1 ,l'.l'rIllellii unui ;lllllIl'j;"-:tle, 1:11211"(, limp de 211-45 nunutv. ;"il11,'nl;II';-, "llplT'tl<lr;1 1:lin:1til' !..CI;III Ctlll"l'I'\':1 '11:11 '" 1'1:"irl':1 11",'<11;1 ducr 1<1 "ht,inrrl'<I IIhl.III1' I piin lI~tll ~i ";11':'11:1 ":tllln];~1 I'llIdll'-. l'1I II \;dll:ll,'

:tl'i,i'1I1C;J/;'Ill:li 11111 ,lIhsl;III[C ell p"tl'llti;Ji Ill: 1'I1:tccc:t~i intcuxit.uc in Illne dilcritc. Din :lCC,stcl'Iln_sidnclllc. 11111duri :tlillll'lll:tl,il' dc l'lIntl:l~tLTl:a pCl11lU uncle 1'''':lli/;lri 111:lrl':I masurilor

I Inek d inlrc ele intcrvin

ill Ilucn I,ci rrl.u iv _spccilil'l':1 .munutor ;dl' c.uicrrului. 11<1;lll' cl 1111\in c in inSI;Ii<JIl':t dieltllu:lpi,'l' ;Ilkc\':tlc,

n.rrtc S;I prcvina

lll;riigl1il:ll,ii:

prill

Prin 11:tl:lll':lll'lllIlL':I,
I'l:klll;1.

m.ii

;riL'S 1:1 pcrso.mclc

pr cdispusc

1;1 <Jp;,ril,i:l C; IIll'l'rt , III i ill

tcritoriilc

m.u

In lTic cc II rm C:I/;' \,11111 prcvcnt.: dlll''':t l"'rcLII,ii iutr« ;tiillll'lli:lli,' ~i iI1S1;Ji;IIC:t hol ii mul iguc I:, .mumirc (cxuturi. CtllCl;I[ii C:tIC I1LTIllil stahilire;1 prcxcr ip\i ii, 11' .I icl, II n;1 p icc. c, 'respu 11'1 '<J :11, rc.

respective.

Drojdia dl' lx-rc

illtljtii;,
;Jf'lll\)nil);I~;-1

dl' h"llCIlfllpll'l;'1.

l'''1L' lin l'ltldus

l';ljl;lhiL-,

hitll",~ic- \-;II,",,,,
clf,12:llli

CII

tI

CtllllP"/ilil'
II ,!.!dIlLI

c-irilllll';1
Llr~;-I I.k

Cancerul

oral

~i I'a"ingian

;-";-1il;-..i,L!.lIll'

... mului .

um.m

Illllril'nl,i.l'Il

\'<JI(I:tlcl'l1l'r~l'ill';I.l1l1tlilitll1:1I;"~1

ill .munutcxuu.u

i: Il't'; '11L' II I 11';1. Ll',!..C:l1

til' ultimul
:Jllll'ci:Jhil

;"llL'l'l, dltll<li;1 Ik hl'l'l' ~i':I pltlh:ll in ri 1I"n1,:1 ,'n;'li";1 :1'111'1:1n tuurup h u til' ;Ikqililli: IIhl-/il"Il', cii;Jhl'l /:dl:1I;II, ;lllTtl_sc'llT<>I;~I. l'tllllrit,IL', h<,ji d cit'_ l':lIll'L'I<>;""-, F" p";Ill' h,>lII:I\'illll tI"II;"lll-n'nii ~i illl'tlll'l'I,i:l Il'/IIIt:llek ,'\pl'IIT1I"I1I;"l'~i

ilql:1ticc ~i in ll.nu.uorii. m.rl.uli: :IlL' "ISll'I11I1I," nLT\tI' inlillilllck liL' hLTl' IIlilit:lll':I illlll'hllilll;II;1 in Il'I';q1i:l 1'r<,JiLICIIL':1:I I1I;II:ldll'i dct icitu lu i nUllil,itln;tI:l1

clin i.« ii _l'.;I'-l'''l',IJ''Idici ti ill""l

l'll dC_l!l'lll'I-C"Cl'IlI,:1

C(lIl_SUl11ullIL- ;"C(lI,J si l11l'~ll'C;'tlil lk lullIlI _"l' l'lIlcle:t/;1 ccl mui 1111111 l'J1 :Jp;lli~i" l':lI1l'l'I'lIll1i 1:1 lli\'~'lul l';lvi!:I\,i huc.ilc. Este I'tl,ihil ,,1 intcrvin» ~i ddil'il'nt,l'iL' .rl i mcnt.uc dc v it.rrn il1;' A, H2 ~i C. 111 :Il'l'stl' "'''Idil,ii, I'r<>lil:lL'li,', ,l' Il'l'tll11:lT1d~ l'<Hcqi:l l';trl'lI~cl"l .rlimcnt.u« ill vir.mnn.r A, B2 ,~i C, inrrcrupcrc.i mcstccatulu: dc tut u nxi nducrrc.: .rportnlu: de: ;IIl'tl,,1. Mnxuri!« .uuintitc _"1111 ru ;11;III11:1i 111111 1 I1CCl'S:lle 1:1 hllll1:tvi I'rcdisl'lI~i 1:1 d").!l'I1LT:lrl' Ill;IIi).!l1;l hlll'"I;l, Canccrul lalillgi;tl1 x-ur l'lIlel:, I'll ClrCIlI<l de livr, mot iv pcntru l'all' l'I>rl'l'!,ia diellllcr<lpic:l .rr dil11il111:1ri"l'Ill dcgel1LT;llii 111:1li,l!IIl',

I1l;III~Il;~1. 111 IIlIl-111':1 lrcn.uo.u • "'111'1:1C;IIl'lIl11gl-lll'/"i ,'"Il' d"I,'r;tI:, ill P;111c i'lIlni/;lIii 1111,,1' C'II1III;'II,i lid,c:lil" .II' gllll;llillll, An',I:I l'tll1llihui,' I" l'T<llLL'I,I" l'CluL,r:'1 I:'I,:~I l' d dii'nil,i pL'l'tlxi/i ,l!l'ntli<l.\ici, (;IIII:tlitll1l1l illll:1 ill ;d,':lllIill':I ,l'.IIII:llitllltlxi,LI/l'i, e:ll/illl:l ;'Ilr""i;II;' dup;~' IIllil :lul"ri l':I i'iil1d '-l'IIlI:Ji l'li,'IL'lIllllilltll' I"'niltll liL' p'tlkel,il'
ell :I

Cancerul
Redul'l'l'l':J lihllil:lll':1

esofughm
l"'IISl1l1l1llui

1:11,;'1

til' 11L'I-tlxid;II\' ("tllllhln;1 li/:lhik, nl'lIll;di/C;J/:1

l':lI':tcil;lIl':t 1":lll' sp''l'iik

liL- ;IIllitl\id:II-,'" "i "1I1"I"nl."

"""'IIIUllli. II~"I

,IL-

<lln",J <ll'<lli\il'i

ll'jlIC/illl;l

l'l':I

T11<Ji il11l"'1'1;1111;', 111;")111;'1 l';~1 l'i<)

11111dll_sc'k rl':lL'I,iei 1111 '-11111 r;lllil',,11 libl'll

iJilll-<>"tlllihilL' II~tll 111,'1:"'", _~llIl:lli'lIl1t1 ,'"Il'

did< ,In:, pi";1 Ill' III I'll I'll'\'l'l1 ill':I l'pitcliullii

C;IIIl'LTulu i l'S< ,i'<l_l!i;1I1 (Sl':llkSU'-LTI"

'Il- I'l'I<>\i/,

"-"'llli;"i,

c',,"L'_l!i<llll<l Ir<ll1sltlll11;IIC:l 11l;"i,!..Cn:,), \;, :1\,':1 ill \'l'derl' Sc

lin aport
c.uu it.itca

rncdiu de here de nitroz.rminc

pe zi [umizeaz;1
consurn.uc

or~anis11lului

mare cu cat conccntrnti.. de ulcool (ulcoolu l p')len~e;r/.:1 ;Iqiunca locli;] a substnntclor canccripcnc}, De ascmcnca. sc rccomnnda crcstcrc» con, sumului de legume, tructc ~i lactate 1;1lTi IT prczinta Ull ;qmrt reclus. Nutritia trchuic S;'I corcctcvc cvcntu.ilclc dcficicntc in vit.uuinclc A, C B:c ~i PP, llla~nezili line. culciu ~i molihdcn. Sc va cvita conxumul de alimcntc alum.uc. pr;l_iite!ji srlrall' (crc~te .iportu l de n itrovaminc ~i hidrocarburi policiclicc aroma lice iar sarca lc potenleaz;1 e lcctu l cunccrigcn ). Nu sc rccornandn consurnul lk nlimcntc S;1lI h:lliluri Ioartc Iicrhinti. Masuril« dictotcr.rpicc aminutc sunt cu ;1l;lt m.ii ncccxarc 1;1eci cu rise crcscut pcntru dcgcncrarc lI1ali~n;1 esola~i;II1;'1 (sindrtllll B;IITett, eSIl[;It,:itl' cronice ctc.).

v iln ic. Riscul cstc m.ri crcscutn

mai mult de 6()'/r, din carcinogen cstc cu at;lt mai

Din aces": considcrcntc, pentru prevcnirca aparilici canccrulu i colonic, m.ii la pcrsoanclc prcdispuse (ex, polipoza colonicri) cstc nccesnra crestcrc., aportului de legume ~i Iructe proaspete (aduc un aport ridicat de Iihre alimcntarc dar §i de vitamina C §i carotcnoizi, a caror deficicnta Iavor izcaza de~enerare;1 maliuna: lcuumele din familia cruciferclor ' varza, varzi'i de Bruxcllcs, conopida, hroccoli - cZlIllin de aserncnea izotiocianati §i indoli al caror aport insul'icicnt LTeSC riscul apariuci canccrului colonic), a produselor alimcntare bogatc In calciu (accst mineral reduce clcctclc proliferative ale acizilor hiliari asupra m ucuasci colonicc) cal ~i consumul moderat de carne §i grasimi. Rcstrfingcrca aportului de alcool este benet'ica pcntru prcvcnirca canccrului rectal, ales

Cancerul hepatic
Cuncer-ul Din punct gast.-ic de vcdcrc
Corclarcn canccrului hepatic cu alimcntalia sc face pc linia consumului de produ,<;e contaminate cu aflatoxine (In special cu tipul B I) ~i;1 cxccxului de ulcuol. In cunditj il c mcntionatc, prcvcnirca degcnerar ii maligne ;1 Iicutului impunc rcstrfing crcu ingcstici alcoulu lu i ~i rcduccrca in Icstari i Iungicc a ul imcn tclor. Accst ultirn uspect implicn luarca unor masuri complcxc: ameliorarca pr.icticilor de culturn, traturncntul chimic al solului pentru rnodificarca microllnrci, utilizarcn de ichnici spccialc pcntru stocaj §i transport 111 scopul inhiharii dczvolmri: lungicc, micsorarca riscului de couuuninure a produsclor alimcnturc finite, intruc;'it prezell\a ;d'iatoxineior In produscle nutritive estc grcu de lndcpnrtut complct la nivclul alirncnt.uici in ansarnhlu, se admit limite maxime de contaminarc dincolo de carl' produscle respective dcvin improprii pcntru COI1SUI11. Pentru lim iturca aqiunii carcinogenc a aflatoxinclor cstc ncccsar.i corcciiu eventualclor carcntc de colina, vuaminn A ~i D,

alimclltar,c;lI1cLTul ~alril' ~L' l'orclcaz;1 eel rnai mu lt l'''IlSCrv;lte prin s;lrare ~i a lumarc (n)Jl~in precutsori ai rcactici de nitrozarc carl' ;It;it 111 vivo dl ,~I ill vitro sc pot transfonna in nitroz.nuinc) ~i aportul SL';izlIt de legume ~i lructc prtlaspcte (contin calltita~i ridicat« de vitamin» C care inh ib.i re;lqi;1 de niu.vurc: al'l:la~i dec! II ;IIT consurnul alimcntar de vit.unin.; E, cistein;'1 ~i gIUI:llitll1). Tin.iud cont de cc!c mcntjonutc , profilax in l1ulrit,i()l1ala a C:IIlCLTlIlui ~aslric il1lplie:1 ill pr imul r;1I1d conxumu l limitat s.ru ahsent de prnduxc .rlumatc ~i S;lr;ltc, concomitcnt cu crc~tcre;1 aportulu i de IcgUl11l' :;.i lructc pro.ispcrc. De axcmcnc.r, se va cvita uu livnrca rcpctata a gr:hil11i[llr ~i ule iur ilor pcntru pr:'ljirc, 1111 sc vor CtlIlSUI11:1 .ilimcntc cu scmnc de dctcrior.uc ~i 1l111l'l'~;iire, ulinu-ntclc conscrvarc se vor linc 1;1lriuidcr. consumul de ~Iul'ide ccrc.rlicrc va Ii ruodcr.u. se va limit» .iportul de ulimcntc prujitc, sc V:I cv it.: cx cc-.ul de a letltl I ~i conclimcutc. 1)up;1 cum arn m.u l11ell\ion;lt ~i pcntru ;dll' l"c:ili/;lri dit!estive ale canccrului. m.isurilc dictotcrupicc trcbuic resped;lll' ma i aks de boin.ivi: l'U ri:«. pcntru dc~ellerare mali~n;) a xt.nuncului C!..':aslrit;'1;11 roli l';1, xtorn.rcul opcr.rt. polip"/a g;lstricii clc.).
cu consumul crcscut de alimcntc

Cancerul

pulmunur

Cancerul

cnlurectal

COIlSlIl11l1l crcscut lk t!r:'I~il11i (ill special s:lllirale):;;i carne, concomitcnt ell redlll'l're;1 ;Iporllllui de Ie~Ul11l' ;;i [rul'le, rl'prezinl:1 cel 111;li impmlanl faclor ;liil11L:ntar lavorizant ;iI de!,!elll'r;lrii malic:ne a colunului, Se estimeaz;1 cil riscul C:lrcino~clI estc de X ori ;l1ai m;lrc in c~lJ1ditiilc ;ilimcnt;l~iei melltionale laFi de situa\ia in clre se C0I1S11I1l;iTllllite vc~etak iar ;Iportul de carne ~i ~r;'lsimi estc limita!. Explic;l~ia ar Ii d;ltor;lt:1 stimul;-II'ii seLTctiei un})r eanlita~i mari de acizi hili;ui cart.: in contact Cll cre~tcrL';1 !lorei anaerohe inteslinalc (In special anumite tulpini de c1os1ridii) stimul;Il;'1 de alil11cntali;1 de tip occidental. dun: prill dchidro~enarc;1 aeizilm hiliari la iorm;lrea de ;Ictu;ili sall potcn1iali careino~eni, Dal';1 dil'l;leste silracil 111 fihre vq"l't;ilc, inl'ltlcnt,a l"cd;I;1 substan~elor carcino~ene se ampliticil.
Illtl

Mnsurilc dictotcrapicc privind profilaxia canccrului hronhopulmon.rr sc axcazii pc asigurarca unu i aport crescut de caroteni, Studii clcctuatc In Hawai ~i Elvcli.. au pus 'in evident;) chiar 0 relatic de invcrsa proportionnliuuc intrc concentrntia scrica a bcta-carotenului si incidcnta canccrului bronhopulmonar. Dill al'est~' consulcrcntc, III alimenlali~1 zilnicl' trchuic mcnrinuta () pondcrc scmnilicutiva pcntru produsele cu continut crcscut sau modcrat de curotcni: .mlci !,!ras, !,!o!,!os;lri, rnorcovi, salat;], tomate, spanac, hananc xi pepcni verzi. , LIIl~le>sludii suslin intcrvl!ntia proteetoaJ'l! a alimen'ldor b(l~ale In vitamina E ~i selenill I;'jni a se ;1L'ord;1 Ins;'j un caraetcr specific penlru pl:lll1iini,

Cancenll

de san ~i endomctJ-lI

Prezenta llnuia sau altuia dintre eele dou;] forme de manifest;)re ;1 Glncl'I'ului se corele;Jz;'j cu in~cstia creSl'uta de ~r;'jsimi al1imaic ~i aportul Sc;lZUt de lcc:ul11e si frucle, Pentru cancl!rul endometrial se adauc:ii u sensihilitate mai marl' laC dcficil!ntele de vitamina A §i E, C Ihl

Corohorand datele mentionate, indcoschi la persoancle cu risc, sc lirnitcaza ingestia lipidelor concomitent cu crestcrca consumului de legume §i tructe. Se va urmari indepartarea eventualelor carente in tocoferol, caruteni §i vitamina A.

Cancerul de prostata
barbatii trecuti de varsta de 65 de ani sc rccomanda evitarca excesiv de grasimi, intrucat ar Iavoriza, pe lililga accentuarca atcrogenezci, §i aparitia cancerului prostatic. Uncle studii incrimincaza in aparilia dcgcnerescentci maligne la acest nivel §i aportul ridicat de retinol §i caroteni insiJ aceasta observatie necesita inca evaluari pentru a se putca trage concluzii dietoterapice. ALIMENTATIA iN BOALA CANCEIWASA DIETOTERAP[EI Pentru consumului

OBIECTIVELE

Dietoierapia holii canceroase nu vindeca aceasta maladic, insa ca l§i aducc aportul [a arncliorarca swrii clinicc a holnavului, [a crcstcrca capacitalii de clort §i la prclungirea duratei de supravietuire. Printr-o alimcntatie adecvata se urmareste in prirnul rand rnentincrcn greutatii corporate in limite relativ norrnale. Acest lucru este impus de Iaptul C;I ho;lIa ncoplazica predispune la malnutritic, scadere pondcrala §i casexie. Accasta din urma este considerata a fi principala cauza de mortalitatc in maladia canccroasa (cclcla ltc cauzc de mortalitate sunt reprezcntate de insul'icicntn diverselor orgarie - In special r inichii -, ohstructia c:iilor acricne sau a vasclor sanguine, crcstcre presiunii intracrunicne, hcmoragii, emholii sau inlccti i severe), Din acestc considercntc, cforturile dictotcrapicc trebuic sa Iie energrcc, cautand sil cornpenseze pc cfit posibil influenta Iactorilor catabolici specifici holii canceruase. Accstia trebu ie cunoscuti pentru a nc putca da seama de arnploarca masurilor nutritionale ce neccsita a li luate. . in prirnul rand cste vorha de tcrapia unticanccronsa specific» (chirniotcrapic, radioterupic sau rczectiile chirurgicalc) care antrencuzn 0 spolicre a Iondului cnlorico-nutritiv al organismului, Pc de altil parte se cons.tata () reducere a secre1iei de insulina. eonsideral;1 ;1 fi principa[ul hormon anaho[jzant. De asemenea, se constatll cre§terea melaholismului hazal. aspect evidential insfi nUlllai la 20-22(!ic din holnavi (indt:osehi la eei cu canccr gastric; eei eu tUlllori pancreatice sau iJcpatnhiliare au un metaholism hazal sL"iizut). L:I accast;1 categoric de hnlnavi se constatii 0 cre§tere a eataho[ismului proteic similarii celei Intftlnitc in traumatismele severe. Concomilent inlervin §i a[li i"actori calahol ici tisu[ari, Ei au fost pu~i in evidenli1 ~i analizali numai in cadrul experienlelor animaic. studiile urnane hind in curs de desta§urare. Dintre ace§tia menlion<1m toxohorlllll[ -L, endotoxima. GI§ectina, faetorul de necrozii tumoral;] etc. 162

Totod.ua, crcsterca acccntuata ;1 tumor ii dctcrmina captarea unei paqi considerahile din pr incipi ilc nutritivo-cncrgcticc ale organismului, deprivandu-l ustfcl de elcmcntclc nutritionale. Expresia mctabolisrnului activ al tesutlllui ncoplazic este rcdata §i de accclcrnrca turnoverului hazal al gluC<lzei (13,3 ~llnol!kg/min la martori §i 17,6 ~Imo[/kg/min la bolnavii cu cancer avansat). Rata de oxidate a glucozei creste proportional cu progrcxiunca m.iludici (23'X la grupu] de control, 32,Wlt, [a canccrul incipient ~i 4.1';'. la canccru l avans.u ). In a cc s tc con d i t ii, su port u l nutritional ~i caloric trehuie cr es cu t corcspunvatur (dup;' unii autori se estimeazii a fi ncvoic de un suplimentenergetic ~i prutcic cu 20% mai marc). Accstor neccsitati Ii sc opunc adcsea reluzul holnavului de a sc alimcnra datorita instalnni anorcx ici, tulhurarilor simtului gusuuiv, dislugici, sen:.'atiei de grealii sau a v;1rsaturilor. Prin prisma cclor mcution.uc, dictotcrapia trchuic s;1 acopere nu numai crcstcri!e calorico-nutriiivc ap;lrull; in contcxtul mnladic] canccroasc, Jar s;1 lkp;-I~e;lscl?i di["icult{ltile de aport alimcntar alc bolnavilor. Tin;1I1d cont cli pcrsounclc cu cancer carl' Illi picnl scmnil'icativ In greutatc tr;liesc in ,l!cneral de doua ori mai mu lt dedt cclc cu rcduccri importante ale curbci pondcr.ilc, masuri!c dicu ucrapicc trchuic in :I::;.alei conduxc Incfu sri mentina pc cfll posibil grcut.nc« corpnralii cil ma i aproapc de cca n ormal.i. L:I crcxtcrca dur.uci de supruviciu irc prin crcarca unci xl.ir i de nutritie bunc, concur.l mui multi Iactori. in prirnul riind cficicnta chirniotcr.rpici cste consider:lhil m.ri marc la pcrso.mclc hinc nul rite. compar.u iv cu pcr soanclc casccticc. Accstca din urmn r;-Ispllnd slub la mcdicntia antinel)pla:.'ic;1 (in parte datorita Iaptu lui C:-Inu tokrcaz;1 dovc lc uzualc). Amcl ior.uca srnrii de nutritic precare sc insole~lc de crcstcrc.: clicicntc! ch im iotcrupi ci. Axigurar ca unci n utr iti i cI)J"CSPUlu{ltoare pcrrn it c toto~l;ltii rcduccrca simptom.uologici secundare r.uli: ucr.ipici suu chim il ucrupici. In acest lei, pc de I) P;II"Il' tr.uamcntul antincoplazic estc ma i lI~or de su porta t, penni ~;Indu-se astlcl con ti IlU arc'a terapiei men itii sii diminuc mas» tumorula. Pc m;isllra indcp.irtarii unci p;lr\i din (csuturile degenerate nc')pl;uic. SI:lIT;1 de nlilritie arc prcmisclc s;1 sc .uncliorc:«: intrucat scadc () parte din faclorii c.u.rboli ci _l!ener;llori de cancer. Pc de alt;1 p.rrtc, interventia did,)ter;lpic:1 asupr;1 st;-Irii de nuuit ic lacc m.ri xu ponuhi l tratamentul ;JIl.lilleopia:.'ic. Se cree:url .rxt lc l un cere prin carl' st.uusu l nutritional inL"luenleazj clil'iellt;1 tcr.rpic] ~i cxtc la r.uulul lui in llucnta! de cnuc aceasl;1. Un ;111critcriu pcntru carl' trchu ic ;Jlllelior;J!;1 st;lre;1 de nutritic a holnuvilor cu cancer csle ;lIlcrarc:I illlllnil;-Ilii ill l'IlIlllitii de m.rlnuuitic. lrnunosupresia estc cu at;llmai mull al'l'entu;lt;l. dacrl hl)lnavul cstc SUpliS curelo[ de radioterapie ~i ciJimi,)ter:lpie. Seldere;1 C:lp<lciUi\ii de <lp;lr;JlT imullologic;1 ;Itrage dup;1 sine crc~terl'a riscului de inkqie. care instal:ltrl pc un org:lnism I:lr:ll. favorizeazj mai prc_!!n;1I1t IllI)rta[itate;1. Uilii autori. plec;'1I1d de 1:1 anumitc dale expcrimclltale pc animale, suslin posihililalc:l inriuclll;lrii prin diet;-I a rrlspunsului imun lalrl de alltigenieitatea Ilimorii<n. Sc sperrl astld a se 1ll;lri c;lpacil;lte:l de IlIpl;) antituilloralii ;1 organisIllllilli. Rezultalclc ohlinute IlU pot fi ins;1 ;lplic;ltc sllhieciilor 1I1ll<1Il1,IIltrudlt inlllllllgl'nicilatca lu mora 1:-1 :lce~tia csle ill illleJlsa majorit:lte a cazuri[or minim;1 1:1 S:lU ahsl'IlI;-I.
163

Imhun:Hii~irea stnrii de nutritic a holnnvilor de cancer cstc privita de unii autori in mod critic, S-a susrinut eli hranirca corcspunzntoarc a .rccxici l'ale)!!lrii lie pacicrui accelcrcaza crcstcrca tumoraln. Arcxlc afirmat,ii au lost sustillutc de studii cxpcrirncntalc Uicu!c pe anima lc (Iumurilc canel'l"oase tr.uisplunt.uc 101 ~oholani au cunoscut 0 dczvoltarc spel'laculoas.l in eonditiiic de nutritj« corcspunzatoare; instituirca dcl'icitulu i nutritional s-a insotil de incctinirca rilrnului de cresterc tumorala). S-a ridicat de ascmcnca ipolCZ.1 c:l uncle cclulc canccroase sunl mai scnsihilc 101anumitc dclicitc nuuitionu lc comparutiv L'll cclulclc normalc. Experimental, 101 animalc s-a ohscrvat c.l diminuurcu .iportulu i caloricul unor vitaminc tucid folic, piridoxinn ~i rihorlavin;i)~i 011 cclui de Illa.l!n,'ziu dcprimn crcstcrcn tumornla. Rcstricti« proleic:1 inhihn mai ail's dczvoltarca mctaxtazclor dec:it a tumorii de originc. Lirnitarcu seleL'liv'-1 a anumiior aruinouciz i (Icnilnlanina, valinii sau izoleucinii) reduce cvolutia lumoral'-I f.lr:l S;'I at"celezc grelllalea animalului de cxpcricni». In schimb, dclicicnta de knilal:lllin:'I-linl'/in:'1 duce la crestcrca rapid;1 a tl'suluilli tumoral 1.1~oholanii supu~i coniactului cu anumitc suhslante carcinogcnc. Studiilc mcntion.uc nu pol li cxtrapol.uc 101suhiccrii urn.uri l'U lumori spontanc. La aCl'~lia s-a ctlllslaial cn nmcliorarca sl;lrii de nuiriuc IlU ;1l'l'l'lcrcaz;1 gradul de dczvolturc a cancerului, Chiar dac;1 unii uutori ;IU sustilllli contr.uiul. din punct de vcdcrc tcr.ipcutic eficicnta ch im iotcrapici ~i r.uliotcrapici ar nqlc pr()portional cu imhull;II;ltirca diviziun ii cclul.rrc. Dc~i intrc tlr)!'lllisIllUI ga/ll;1 ~i cancer cxist.i () anumita intcrucpcndcntn, dup.1 ;Ilingcn:" .murnitor dimcnxiun i .1 lesutului tumoral acesla continua s;1 sc dcvvolu-, indilcrcnt de ncvoilr nutrit ivc ale org.mismului, Prin urrnurc, insutuirca rcstrictiik» llulrili()llail' all'l'lc;r;;'IIll;li mull gazda dec.it turnorn (risc de imunosuprcxi«. liL' suportahilil;lle ~i de dil'ient,;'1 m.u redus:1 a tcrapici antic.mccronsc ). Dict.ucrapia boln.ivilor cu cancer trcbuic f;"teul;'1 a\/;II111permanent in vcdcrc C;I aeeaslii categoric de suhil'Cii prl'Zinl;'1 risc de malnutritic. Dill aCl'sll' L'tlnsidcrcntc. chiur dae1 xt.rtusu l nUlri\itlnal nu.u IttSI ilK;' JllmliliC:ll. prtt!"ilaL'lil". Sl' vor institui rnasuri de alimcnuirc corcspuuz.itunrc. f n a fara masuri lor men tionale (prcvcn irca reducer: i grelll;lti i corporalc. .uingcrcn ~i rncntincrcu greul;l~ii corpora lc normulc ), I'cgil11l1l .rlimcntur in maladia l':lnlTwas:1 urm'-Ire~ll' furnizarea lInui aporl adecval de calorii. proll'inl'. glucide, gr;1sillli. vilalllille ~i minerale, Ctlncomilelll Sl' lIrtll:·lrl'~le inlm'uirl';1 pierderi lor nUlritit Ina 1e;1p;lI-ule in lIrllla eh imi( liera pic i. rad it Ilcrapiei sa 1I t Ipcr:t~i i I, Ir ch irurgica Ie (ex,pierlicri Ie de Iich ide ~i ell'ctrol il) pri n VtlJll;'1. d iarl'e. ma lahsorhl,i I),
PRINCIPII DIETOTERAPICF

stomatita, picrdcrca dcntitici. greata, ctc.), de posihilclc akctiuni asociatc care pol perturba procesclc de ulimcnturc sau de asilllilatie (ex, inlcctiilc), de pondcrca pe care 0 pol uvea in alimcntatic produsclc bogutc ill principii nutritive ~i calor icc (trchu ic (inut cunt de rcsursclc [inuncinrc alc ht ilnavulu i clc.). Estc important cu intcrvcntia nctiv.i a masurilor nutritionalc sii sc realizczc cat mui precoL'e posibil pcntru a aducc ,1!n:ulalea curporul.i 101 valori normalc. Dictotcrapia are un caractcr strict individuulizat, tinand coni de ncccsitatilc nutritionalc ale bnlnavului (modilicabilc in funqie'dl' cvoluria maladie( ~i trat.nncntul urm.rt ) ~i de prclcr intclc culinarc aIL: accstuia, De§i 11lI sc ponte realiza un prolocol de alimcntatic valahil pcntru toti bolnavii, sc poate rccurj;c 101 anumitc ITl'tlm'II11I;II-i gcnerulc de alimcntatic. l..:1 p.icicntii care all scazul in grcutatc sc eslillleaz:l ca aportul caloric s:1 atingli in medic J 000 - 4 (l()O Kcal/zi, iur eel proicic 10()-20() g/zi, Pcntru mcntincrca )!reuliitii corpora lc sunl in genera I su licicn tc 2 ()()() de Kca IIzi ~i YO· 100 g: de protcinc pe z i. Sc pare c;1 lumiznrcn unui aport caloril' §i a/otal prea marc la~;1 dccilcel nel'e~ar nu okr;] nici lin av.mtaj, ha ponte li chiur diiun:ilor pcntru holnnv. in srahilirca conduitci de alimcnr.uic trcbuic avutc in vcdcrc multitudinca ~Ic problcmc nuuirion.uc care sc aStll'ia~;1 mal.ulic: elnCl'roase (vczi lahelul J(l). In Iunciic de tulburarilc nutritionale g;!Silc sc iau m.ixuri dictotcr.ipicc spccilicc, carl' pc cil posihil S;!l'Orccteze dcficitul nutritional al pacicntilor. TahcluI3(, 1'... ,hl"III" nutritlnnale
I. 2. J. 4. 5. nivcl )
h

asul'iatt' hulii canceruase

Anorvxic, MtlJiric;-,ri Mtluiric;hi

('rl'~tl'JT<I

AItL'r;lfC;,

rn..lucCfl';! SL'CLI I HJa ttl a grL'1I1;Hii c(lrpClr;lIl' ale ~lIstllllii. Ct' limitl'<l/.;-' sall IlltJuilic;'j <lptlrlul .ilimc-ntnr ilic Illl'l;dltJlisll1ului pn1tl'ic, glUl'idic ~i lipidic. prnl'l· ........ l'al;t hili in .. (valahil lnr _· dnar I;, (l p~lrll' diutn- hfllllilVi), a pcII'I ul ui ;iI i !1Il'IJ!;, r ~i m.ilnutri I it' :-"l'CUI r.'i t Illsl rUL'I_il'j Iuhului di ~csl iv (101t IfilT H..J" ell

M;dah:-"c1rhl.il' ;-tsIlcia!;1 LOU: - lkficil'IlLI

xau ill;tClivOIfl';'
t'lI/.illll'illf

p;tlH:n';lIin' Ji~L'slivc (ex, tliILlt.i"l CIl-

- tici"icil'nla "'I'uri IIII' hili.millL'ap<ll'il;ltc;, Ji~l'li\'c

;tlillll'lllelur

de

;-t

Sl' ;1111L'~ll'l';t l'll/ill1l'k ell

lillll'ltif

l'1L',)

'hy P"" i"isillills "I inll'slinului xubtin• infillr;<n'" pl'rl'll'ilii inleslinal, ;< lilll(;,licl'lor "Ill ,';"dor nlL'zenlcricc eu cdllll' maligne - hipllpl:t/.il' Viltl;!S;1 7. I':lIll'nlpiltiil L'1IpicnJcrc Lie proll'inc asoci a 1;'"1 uivcr.-.dtlr fllrlne de ll1alignilate. :-:.AIll'mia :-.tTUlluar;:, il'flkrii crtillicc ue :-.;illgc p l). Pcrlurhtiri hiuftlc!l'l'lrnlilil'e: - vtlmisllll'llll' pcrsi:-.lclIll' St'L'UIlU;lfl' t,hSlrUL't.ici illil'stil1ak silululllorilor iniracranicile
, pil'rtil'rt'" til' lichitil' inlcslin,,1c prin "slllk s"U di"n'l' - secret.iil il1;,dl'l'Val;, iI hnrmolluilli antiuiuretic iIStICi;lt;\ Cilltll1l;I!tIZii pUlllltlllar;'t)
1(1.

Alilllentatia h(linavilllr cu cancer Sl' lace till;lIld CIlIlI dc ,!!radlllexisll'nl S;llI po!enlial de malnutri\ie. de ohiceiuriic alilllenl;m: otic slihil'L'l,il()r, de posihilil;l\ik de indcpiirlare real;! a ddicitului nUlritionotl prill hr:lIlirca oral;i (Ia nevoic Sl' inlervine parenleral), de eventualcle llIalliksl;iri ale m;tiadil'i cancer(1;Jse l'll impliealii nutriU()nale (an()rexic, grealii. Illtldii"iL'i;1ri otle guslului etc.). de consecinlcle nUlritionale ale chillliolcrapici. radiolerapiei S;IU inlerven\iilor chirurgicaic (ex, inrlalllatia gurii. uscarea 1ll1lctl;lseltlr c;lvil;l\ii bUCOlic, dishgil'. 1M

uivcrscillf

lumt)ri

(ex. l';lf-

J)C/.l'l·hilihrc

Iltlrllltillilk

illLlllSl' Lie lUllltlri av;inu urcpt l'1l1I~t'ciIlFI:

l'le.)

- hiperl';iln'mil'. eLI t!rcilt.tl ~i v;)rs;lIl1ri Sl'L'Ulluarl' - hipllgliL'l'lIlil' (ill gllicagtlIlOtlllll', ;-.tllll;t1uslillllilllle - hipllgliccmil' (In inslilinoamcie 111i1li:;nc)
tlllllllfi

II. llisi"lIllL'li;< diverse'IIIr IIr!!"ne ell illlpliL"tl,ii llulri1.ionale scculld"rc (ex_mme apiirulc prin ccrl'hralL'; ~ilstrillll;"llIl' ell ulcer ga:-.lric grcLI :-..aU ndral;,hil Ck'.),

165

De ascmenea, utilizarca chimiotcrapici, radiotcrapici sau a intcrvcntiilor chirurgicale ridica anumite riscuri nutritionalc pcntru holnavi. Astfel, Iolosirca rudiotcrapici in rcgiullt:a capului, giilului, toracclui, esofagului §i ahdomcnului crccaza dificultnti de nutritic lcg.uc Lit: locul Lie uplicurc al iradierii. Astfcl, daca aceasta s-a aplicat la n ivclul capului ~i g£itului, sc instakaz;1 uscaciunea gurii, dureri ale zonei faringo-csolauicnc, distrugcrca dcntitici §i gingiilor, modilicarca gustului §i mirosului. In cazul iradicrii csufagiene ponte uparca disfagia iar a cclci abdominale, m.ilabsorbtia sccundura afccU"irii tructului gastrointcstinul. Daca leziunile indusc de iradiere sunl rnai putin severe, xc poutc instala senzatia de grt:al;l, vornismentcle §i diarcca. Tulhur.ir ilc pt: termon scurl sau lung cu irnpl ic.uj i nutr itionulc ap;lrUlL" dllp;1 radioterapic sunl rcdatc succint in tabclul 37. Tahelul37 Implicatiile
Ana de tratament

Tahelul38
Reactiile adverse asupra all' chimioterupiel CII implicath statusului nutritional

Iril"\i,, ~i inflamatin gurii lritati» ~i intlamatia g;1tului Diaree Consrip.uie C;rea\n Vornismente Allerere'lguslului

Modificari Modificari lntoleranta Aversiune

ale apetitului ale greutatii corporate (cresteri sau descresteri) la lapte ralll de unele alimentc

radioterapiei

aSllp"l

nutritiei Tahelul39
Efecte pe termen lung Gura uscata, distructia dentitiei, stricturi esotaqrene, alterarea qustului Principalele reactii adverse all' unur chirnioterapice

Efecte pe termen scurt lritatia peretilor bucali, lirnbii !?iesofagului

Abdomen

lritatia stomacului, diaree, intoleranta la lapte, greaia si vomismente

. aria intatia stomacului

o parte

din aceste strnptorne pot continua la

unu pacrenn

Agentul chimiolerapic

Greata

Vernismente

Anorexie

Diaree

lnflarna~ia sau ulceratia cavitatii bucale

Allele

Coloana vertebrata superioara

!?i

esofagului Draree Diaree, Malabsorbtie

o parte din aceste simptome pot continua la unu pacrenti

(rnctotrexat, MTX, Fnlex, Mexat)

Amell ipteri

11

x-

Coloana vertebrata - aria mtnerioara Pelvis

Ulcerajii gastrointesti na!c; dureri abduminnie: hepatotoxicit.ue; ciroza

o parte

din aceste sirnptorne pot continua la unii pacrentj

Aminoglutetamid (( 'vtadren)

Chirniotcrapia sc ulilizl:aza pt: call! sislcmic;"i (cxccptand canccrc]c cutan.uc), afcctand deopotriva atilt cclulclc canccroasc, c;ll ~i cell' norrnalc. In cazul implicarii cclulclor gastrointcstinulc xc instulcuzn diarcca sau cOllslira~ia ~i malabsorbtiu. Accstc clccte sccundarc sunt tcmporurc. intrucut cclulclc gastrointestinnlc sc rc innoicsc la Iiccar c 3 zilc. lntlucnturca unumiior arii ccrcbrale de cllre produxclc ch im iotcrapicc po.uc product: gfl.:a~;i §i voma. Uncle medicamcntc pnxluc modific.rrca gllslului ~j

L-aspafagintlsa
(Elsp"r, L-ASP, crasnitiu. amiduhi lnilal ,

Disfuncu« x x

hepilticfi; nefrotoxicitatc;

L'lIlaSp'lse)
IlJctllllvL'i II sui 1";1 t (llkllu'x;IJ),llleu, IILM·2) Husultan (Mvlcran, III JS. IlSF, liAN Carht)p/:ttill (1'<lr'lpl;lli II) Carmusti 11 ([lCN ll,

pancre.nita; alergie

xx

Pierderc in greut:lle

retcntia

hidr icn.

x
x

Dura intreruperca trutumcntului. simpl(Hllalolt)gia amintit.; disparc ~i statusul nutritional al holnavului sc ponte imbunatati. Utilizarea glucocortlcoizilor in anumitc Iormc de cancer impunc rt:slriqie sodalii si gilicidica. in'tahelul 31{ rcdarn, ell caracter ucncral, rcactiilc adverse ale chirniotcrapici cu irnplicatii asupra statusului nutri~i~lI1al. De asemcnca. in tahelul 3lJ rcdnrn rnodificririlc digestive induse de principalcie chimioterapicc.
166

x xx xx

Dcpresi»

rnaduvii osoase Hepa

nelrou
totoxi

({,("NU)

xx
x

ci tate; Ixici La le

( 'lur.unbuci]

(Lcukcrnn,
C({.134S)

rru..

167

('i.'p!;'lill « 'isplalillulll,l'lalinlll, DDI', ('I'DD, I'I)D, CI'D, CA('I' ('il'il,fosfalllid" (Cyroxau, Endnxnn,

Nefrotoxicitatc; xx xx x Dureri abdorniuale (rna] ales epigastrice)

Leuprol

id aceta I (CeNt),

(Lupron)
Lomustin CeeNu) Medoretamin

x xx xx

x x

Hepatotoxicitate Constipatie

(,YT, (TX, Cye.

xx

xx

lcter, tulburari
xx xx
X

('I'M) ('ispl;llin « 'isplutinuui.Plutino]. DDI', CI'))Il, I'DD, ('1'1), ('A< 'I') DCl'arhal.in;1 I Junu-, Die, imida/_()k carhox.unid)

hidroclorid
(Mustargen)

ale simtului

guslativ

xx

xx

Nefrotoxi

l~ ta tc

Megestrol (Megacc)
Melfalan L-PAM)

acetat
(Alkeran-

Retentie lichide

de

x xxx

x
xX

x x x

(lrncxx

Hipersensibilitate Hepatutoxi-citatc

6-Mercaplopurill (Purinetnl.fr-Ml")

Mitrarnvcin
(Mitracin) xx xx x x xx Dureri rninalc, abdudisfi-Igie Mitomycin

llal'lin'"llYl'ill (A( "1'IJ,ACr, DS(T, A(,D, ( '()~mcgcl1

1);IUIlfllJlycin

Hcpatoioxi

-cit.uc

(Mytarnycin,
Mitomycin Ametysin)

C, MTC,

hidrncl orid (daunuruhicin, DNR, runicomycin, Ccruhidin)

xx

Dureri abdomi nale (rnai ales epigastrice)

Mitntan (Lysodren) Mitoxantron (Novantron)

Plicanycin (Mitracin)

x
x-

x x-

x x

I ioxoru hi ci 11 hidroclorid (.rdri.uuvciu)

lxtr.unustiu F10pllsid 1\'-siJ)

xx

x
x

xx

Hepatutoxicitate; dcpresie,
x x x x

(Emcyr)
Vc-

x xx xx x x

(Vl'lh,

hipocalccrnie, hipokalernic, hipofnsfaternic

Ulceratii g(tsLrni nresti nale, xerostnmic, consiipatic

tcbra,

lInx uridi n (l:tJIlR) 5-Flllllrllurilcil (5lu.fluorour.u-il. Adrucil , lFude-x,

x
x-

Procarbazi hidrociorid

n (rneti I

hydranina,
lbenzrnetyzin,
·X

Mutulan,
MIH)

xx

xx

x-

xx

xx

Streptozocin

lIuornplcx ) liut.uuid (Lulcxin)

X

(Streptozoci n,
x x-

Nctrotoxi
xx xx x
X

ci til tc;
la

( ialactoree
x

Zanosar) Tamoxifen (Nolvadex) 6-Tioguanini! Tahloid) (6-TG-

puntc duce

dia bet za har» I

x xx x

I lvdroxvurc« (livdrc;;, IIYll,lllI,

III-Jl{)
111I,I;IIllid (lIes)

Constipatie
Depresia

x-

x x

maduvei osoase,
x x letargie, convulsii , halucinati: Tulburari ale simtuiui gus-

T ri etyl eneti of os fora III id (Tinlepa, THIO, x TE, SPA, TSPA)

l nh-rfcron-Al lu 2 A rl~CtHllhinal I ){(lI"rlll1)

Vinhlastina
(Velban,

sulfat
VBL,

CIlnslipa\ic,

ileus

tativ; pierderea in greutare

Tulburari ale sirntului gu::-.tativ; pierdere greutate

Velbe,
Vi nkaleukoblasti n

sulfat)
in Vinrisli n sulfat (VCR,Oncnvin, LCR,leucocristin sulfat) C(ll1slipat,ic, ileus, dureri ubdorninale

Illlcr!'lT(lIl-Alla 2B re('1I11l hi l1al (I ntrun)

I ()X

Hit)

Adrenoconio lizi (prcdnison. Mcdrol )

Crcsterc in greurate, stirnularea apetitului , retentie hidrica, ulcere gastrointestinale Retentie x x hidrica,

Prohleme xiunca ra~a de in pcrio.ulc

particulare anumitc

In ulimentatia produsc nutritive

holnavilor cc au avut

cu cancer ne~ans;1

lc

ridicn

aver-

de a Ii consumatc

radioterapici, rau gencrnla.

alirncntarc,

imcdiat apropiate aplicnrii sau cand holnavii prezcntau Nutriti» in conditiile amintitc
chiar

trut.uncntului ell chimiotcrapice sau sponum greaVi. vomismentc ~i stare de ducc la crcarca a~a-numitei nvcrxiuni

Androgen:
(Hulotest: n, Tcxla«; Dqx ires It lS len in, I )el';J-dura 11<11 i n, Metns.irb) Anlieslftlgclli (tamoxi lcu citrn t)

afectarea hepatilAl

chimiotcrapice
in pcrioada
)

dad clc sunt de buna calitatc (ex. la copiii supu~i tcrupiei cu s-a administrat 0 inghe~at;1 Ioartc buna necunoscuta pacicntilor, de dinaintea aplicarii drogurilor eu eleele cmetizantc; lotul de

(tranzitorif

Estrogeni
( dictilxtilbestrul

rctentie hiuric;1

(DES). TACT,
Still'ustrlll)

control, cc nu consurnase Inghctatii in pcrioada prcmcrgatoarc aplicarii tratarncntului unticanceros a prel'crat aceasta inghqalil de 3 ori mai mult dedit pacientii care () consurnasera prernergntor instituirii tratamentului chirnio sau radiotcrupic). Din aceste considerente, este de evitat a xc adrninistra alimente imcdiat inainica inccpcrii tratamcntului anticanccros pentru a sc cvita astfc! instalarca avcrsiunii rat;) de uncle dintre uccstcn.

Daca bolnavul
la peste

este supus chimioterapiei.

se

V;I

crcstc aportul hidric zilnic

lntcrvcruiile chirurgicale Iolositc in inccrcarca de indepnrtarc it tumorilor sau de u§urilre a simptomclor (ex. in OIZ de ohstructie), ridica diverse prohlemc nutrilionalc ce potaparea in lunctic de intcrventia opcratorie lolosita (vezi tabclul du).

toxicc ludricc hidricc

nsociatc

2.'i()() ml!zi. Accst lucru cste impus de nccesitatca climinarii produsclor de metabolism, cc altereazii homcostazia organismului ~i crceaza ()
ic ncplacutn holnavului. Concomitent
S(;

xirnptorn.uolog

inlocuicsc

pierdcrilc

survcniic

Tahe!ul40
Prohleme I1l1triti.. nale uparute in urma interveutiilor chirllrgical~
Ana cancerului Lirnba Procedura chirurqicala Indepartarea partiala sau inteqrala a lirnbii
Indepartarea

sccuudarc
maludici

prin tructul gastrnintestinal st;1rilor Icbrilc, in lccti lor.

cunccrou-,c

(prin

scridcrca

(prim vorna, diurcc), picrdcrilc Asupr.i in lcctiilor urinurc, adcsc.: imunit;l~ii xccun dar.i rauinxau ~a

chimiotcrapici

Probleme nutritionale posibile Face mestecatul si inghiiitul dificil Necesita hranirea prin tubaj Alimentele pot aluneca pe caile respiratorii pulmonare sau nou esofag se poate stenoza Alirnentele pot ajunqe in intestin prea repede putand induce un sindrom "dumping" sau postprandial tardiv (cu hipoglicemii)

II
i,

~i mulnutritiei) crcstcrcn diurczci arc eleele benefice. intcrvine :lsupra rcduccrii procesului inlcctios prin mai mulie mecanisme. primul rand 0 diurcza abundentn antreneaz;l in mcdiul exterior 0 marc parte
ciil microhicn

In
din cstc

gcrrncnii de
0

i cantonali

in c;)ile urinarc.

Accst

"ctcct

de spfdarc"

sc inso\e~te cumulata

rcduccrc

a numarului

de gcrrncni

microbicni

a c.-Iror nocivitatc

II
1

Maxilarul inferior Esofag

maxilarului

Esofagectomie cu reconstructie folosind rnusctu de la mtestin

asttcl mull micsorata. Tolodat:i, rcaliz.rrcu unui nux urinar Irccvcnt ~i ahumlcnt irnpicdica asccnsiunea !!ermenilor sprl: c;iile urinate xupcrio.uc, protcj.ind in acesl mod ulcctarca infcctioas;1 a rirrichilor.In curu de diurcza, indilcrcnt de lichidclc ingcratc (ceaiuri diurcticc, ap;i simpla, ap;1 mincr.rla), Iluxul urin.rr depil§e~lc de uhicci IO() ml/orn (2 4()() rnl/zi ). Pe I[lnga cl'cctul de "spalurc", un debit urinar crcscut stil11l1leaz;] dinamica
cnilor urinurc Un alt elect c1 impicdica osrnoinra rizinlogicii urinii. Hipcrtonicitatca un Iactor lcucocitelor osmolar;) de 1;1 nivclul rcgiune tcsutului interstitial intruc.it renal scadc reprezinl;1 capacil:tte:t microbicni. de vulncrabilit.uc de a se dcplas» important In aceastii 1":11;1e inlcctii, d de la §i evacuarca favorahil nivclul crcsterea a concentrutici mai Irccvcntii a vczicii. in in lcctj ilc ur inarc cstc :lcela a rinichiului. renal in cadrul estc procesului Hiperton icitatca crestcrca a d:l[;1 prin osruolarc interstitial mincralc, al aportulu hipcrtonicitaui \esUlului de saruri i h idric crcscut

Stomac

Gastrectomie

de Iormure

Intestinul subtire

Jejunostomie
ileostornie

sau

Absorbtie slaba a nutrientilor. deficienta de vitamina 812, dezechilibre electrolitice, blocaj intestinal Absorbtie dificila a nutrientilor, diabet zaharat Absorhtie slaba a nutrientilor ~i a apei

~i de a distruge

gcrmcnii

Organe digestive Colon

Inoepartaree pancreasului Colectomie colostorrue cu sau fara

Totodatil, se limitcazn dicien\<I a ltor mecanisme antiinfcctioase precllm re<lC\i:t dintrc anticorpi §i capsula microbiana dt §i activitatca complcmcntului. Prin dillreza apoas;] se reduce hipcrton icitatca osmolara a tesulului renal intestitial olcrindu-sc nsrlcl leucocitelor posibilitatcu de a ataca §i distruue l!crmenii'microhieni. reaqia anticorpilor De asemenca este impotriva activata uctiunea

cornplemeruului
Pe de altil

c~r §i parte,

indrcptut.i

agresorilor

infectiosi.

17()

171

rcduccrca hipcrtonicitaiii osmolare inhiba dczvoltnrca unor lunnc rczistcnt« ale germenilor microbicni (Iorrnclc protoplasm.nice el' I"eprl'linl;i un mccanism til.perpeluarc a infectici renale), Din cell' prezcntate anterior rezulia G1 dicrutcrapia holnavilnr cu cancer trchu ie sa depii§casea 11UIl1 crouse ohstacolc, 0 park din clc rii nd lcuatc de condit iilc concrete de rezisten!;1 pc earl' holnavii le opun apurtului aliI1H.:nt:Il·.Esic Yorh;; in prirnul riind de anorexic, modificarilc scnsibilitaui uust.uivc. uxcilciunc.. uurii inflamatia gurii, dislagie, senzatic de vorna ~i gre;;Vi: inslalarca rapidn a sati~l:itii: oh(~seala proll u 11!a tti (impiedica pillla §i gatitul unor lucrur i simple), siomatitei, indigcstici, relluxului gastroesofagi;lI1. In accstc cOlllfiti'; dictotcrnpia eap;i!;1 aspecle particu l.rrc, ofcri nd soilitii Iiccarci tulburari in parte (vczi tahclul 41).
Tilhelll{ 41
Remedii dietuterupice pentru unele dilil'lIltiiti d~ alimentare intalnite inhuala canceruuxii " Sugestii dietoterapice Folos;rea de portii alimentare mici !§Ifrecvente (se va lua 0 gustare ~hlar Inal~te de Gulcare). Portiile aiirnentare sa fie bogate caloric !§I In pnnctpu nutritive. Se vor consuma alimentele favorite; cele care nu sunt agreate nu se vor administra. Utillzarea unor cantitati rnici de alcool inaintea meselor principate Condimentarea allrnentelor cu arome Sl inqrediente care sa Ie taca cat mai placute . Se Inlocuieste carnea cu oua, branza, iaurt. Meniurile sa fie servite cat rnai atractrv Sa se consume mai mult atunci cand apetitul este rnai bun (de regula drmineata). Sa se toloseasca bauturi bog ate in caloru atune: cand se admmistreaza rnedicamente pe cale orala Substituirea carnu rosii cu PUI, curcan sau peste; se va evita pestele puterruc mrrositor. Adauqarea de bucatr mici de sunca. felll de mrqdale sau bucatj de ceapa legumelor pentru a Ie da un gust mai bun. Utilizarea de alimente acnsoare care strrnuleaza apetitul (ex. otet, suc de lamaie etc.) Adauqarea la supe sau borsuri, vrn, bere sau rnaioneza (creste aroma) Suptul de bornboane acrisoare sau de menta. Utilizarea de carne rnarinata, pui sau peste in suc de fructe dulce, tolosirea vinunlor dulci, a sosunlor dulci. Multe all mente au un gust rnai bun daca sunt reci sau servrte la temperatura camerei. Evitarea alirnentelor grase sau prajite Folosirea de alimente cu rrurosuri §i aspect pracut Pastrarea unei bune igiene a cavitatu bucale. Clatlil gura inainte de a rnanca.

Gura uscata

Clatirea gurii inainte de mese .. Utilizarea de rnancaruri predominant lnabusite. Utilizarea de unt, sos de friptura sau alte sosuri adauqate pe legume sau carne. Consumul de alimente moi - evitarea celor aspre sau uscate. Utilizarea de lichide in tirnpul meselor. Evitarea alirnentelor acide sau condimentate. Utllizarea de qurna sau bornboane pentru a st.rnula secretia salivara, Recurgerea la saliva artificiala. Evitarea de alimente acide, intens condirnentate, sarate, a alimentelor ce trebuie indelung rnestecate, a alirnentelor fierbinti. Consurnul de sucuri de fructe slab acidulate sau a nectarurilor. Utilizarea unui pai pentru ingestia lichidelor. Utilizarea de alimente reci §i rnoi. Adaosul de preparate alimentare medicinale (lichide) pentru cornpletarea ratiei calorice (Ia nevoie). Utilizarea de analgeice inaintea meselor. Consumul de alirnente rnoi, umede. Utilizarea untului, sosului de friptura, budincilor, altor sosuri si a laptelui de pasare. Evitarea alirnentelor sarate, condimentate, insuficient rnestecate, a painf tari. Taierea produselor alirnentare in bucati mici. Mese mici §i repetate. . Consumul de alimente sa se taca numai la verticala (nu culcat) Utillzarea de lichide bogate in calorii. Aiustarea temperaturii allrnentelor toleantei individuale. Evitaraa bauturilor alcoolice si a fumatului.
(i;Hilul .dilllt'J1Il'lllr
:-'.-1~c
LIC.llil'

rntlarnatia gurii

Sirnptom Anorexie

Distaqie

(in'alil

~i

l';llrc all;1

IWIT:"-();III;-1

Lice;"1 Cl';1 hnln;]v;-I de

VtlllJi~llll'llll'

dr

C;llllTr

la mirusu]
"lillll'1l1l'lt)r

!':vil<lrl';' itiillll'llll'lnf ~f;j~e ~i a L'clt)f pr;-,_iill'. III h«: dl' ,!..!;11il. ~;-I xc- cunsunuproduxr lualc Jv 1;[ i"rit!iu,lT 11ll·,'d/ill'. I Jlili;:;lfC;[
LviLlrt';1
('PIISlIIllUI

Cafl'

s;"t

ric du.rr

Modificari ale gustului

('rc;t1.. ~i i v.unixrm-nt«

mcdic.itici
alillH'nldllr

fll1tiCIllc.liec
L'U mi roxur:
U~lIf

ell

1/2 - 1 Ufi-' inainu- UL' Illest'. nrr in.ri nt« ut' rr.u.unc-nt. m.rri .uunci c;inu I..'sll'

IlL'pl;-:"ll·Ult'.

de illill1l~llll'

lk dit!l'r;lIl'ul';III'V;t lichic..ie Illl'anlil;ili

Alimcut.rrr.: p",ihil.
('clll:-OUllltil

~i l'I1I1SUIlIUI de

. dr htlllturi sat! nlimcntc rcci 1:",il;Il'l';' "lillll'llll'llllfil\'tlrill' ill ;1l'l'iISI;-, fx.'rillilJ;"I. {\h,'t!l'l'l';t de ;diml'olc n' pul ri prt'p;lr;lIc ntpid. IIl~rijin';J I"rI'L'vL'IlI;""j;I (,:lvil;',lii hUl.'<lk. lllili/.<ll'l'i'
ffl'L'Vl'III

uc .rli

nu-ntv

hO(!<lIl' calpril',

illl·;1I1IiL'll.i

lJIil'i si

l"1l1l~lIl11;tll'

l.imit.uu.:
l.imit.m:«
ML':-.ll'l·;IIT;t l.idlidl'1l'

lil'hiJclllr
kill;.
it

in timpul mcsci
;dil111'llll'lllf

t!fiis;milnr,;\
l'tII1SlIl1lalc!-o<l

pr;\jill'
t)l'dnli1;lk

~i ;1~IISlIrillll' ;;l'iI:-.e.
cre~l'1I1;-1 de l,;thH"ii ~i principi

alillll'1l1cit)r.
turnizo:«:

nutritive- (ex. IlL'l'I"rul JL' rrul'Il').

('IIIIMIIIlUI
F\'iI;IIT;1

fn'l'\'l'llll.k

.ilinu-nu-

1':\'i,tilrl~iI .rlinu-nu-Ior l-llIlUiJlIl'III:,lc i:\'il;JrCii

~i III t'<llltil;~lli mi.:i. ~i pr.-I.iill'

lilpldui alL'lltdlllui :-oi lutu.rtul

ui .

172

IT,

( )hll~L'(iltl

pn

III

un \a 1;'1 ell
Ut';1

rCULIetTe;1

durintci
1ll{II1Ca

(·IlIl ..... umul n:lor rnai hllt!;lll' .rlimcntc c.ilori« ~i nutritiv, predominant in prim" jumat.uc » ziki. F()ltl~irc<1de pnHJLI~l' ct' nu lleL'l·~jl~ pre;, mult sf! !"ie mcstccatc. rill! )~i fefa de pllr1,i i mi ci oa r rcpctat l' lrccvcnt Conxumu] nu-uiur ilur :-';"1 11l;linleaillslal;lrii pl:fi(J;luei lie ()hO~l'itl;, xc "l1lieip"I,'. Fllipsirl'ra ;\Clrpl'""l'iI de prpdusl' usor de prl'p"r;11. de alimcnt« uciil prcp"rall' de I" prietcni.

in cazul vornismentelor. sc dovcdesc insuficicnte, se

daca masurile alirnentarc prczentatc intcnsil'ica intcrvcntia dictoicrapica,

in tabelul rccurgand

41 la

sugcstii1c Iacutc in tahelu l 42, ~ Prezcnta durerii in sfcra nparatului digcstiv, implica evitarea consumului de alimcnte prca fierbinri sau prea rcci, a cclor intens condimentate ~au acidulate, prefcrarca alirnentelor cu textura moale. La nevoie se ponte recurge la administrarc» de analgczicc inaintc de mcsc. Tahe/u/42 SlIgl'stii dil'tutl'rapkl'
I. Lvil"I"C" cousumului de lichidc

Alillll'lltt'1L' nutrcbuicsc consum.uc rapid. Lvil<lrl';' h;ll1turilllr Gtrhonat(Jtc, a Iilplclui ~i (I ali mcntclur uxor
rl'rllll'llll:~<.:ihik. ('tlll~lIll1l1l .

alinn-nt.rr iu cantita ti mici ~j rrcl'venl. Evilarcil produxe-lor t!fiI~C ~j a l:cl(lf prajitc

pentru vornismentele .-epetat ..

ill timpul l11eSl'i(Iic:hidcle '" vor l·,HlsUIll" irure 1l11'''' III

I{en L1.'
~;J~lrcll':-'(ILtgi;tll

('rc~ll'rc;l n IIlSUIIIU!ui proicic. t!rtl. ... nilur u ;liillll'I1I;lrl'. I~V~I;trl';1 (';trclvi, n';lillfilllf l;tri ~i citlclIltllci (d;tl';"t IHI sun! hinc Icdentlc). l.vit.rrc.. "kllidului ~i" prl'p;lr"Il'i<lr ru mcnra. IJliliz"re" I"plclui "lI,lnl:lIlil. I':~!il;trc;, pruduxrtnr iritanlc c;-"Cll'''giall GI xucurih- din citric«; rosiilc. allllll'llil'k l'lllH.lillll'lItalc. h;iuturilc L',lfhllg;t/.P;tSC, ~
~c;h.ll'rc;1 1:.v~l;trl''' I Iric;.il"llr

eel plll,in (\ or;1 inaintc sau du p.i mesc)

2. Lichidcle reci pill Ci Illll'r"lt' mai hine dec"l cdc l'"IUl'. 3. BiilllllrilL' carhollal;ttc ptll .uncliora uneori star('.(t de gn':;-I{Ji. 4. D;Il';1 frl!atJI csic prcd.unmant ll1atinalrl, bnlnavul inainte sa sc dcaj.» din pal lrchuil's;-r m;'IIl;lllcC ciliv(I hiscui li , p;'iinl' pr;1,iit[j sau aile PfllUlISC ccrc.ilicre uscat« (;Kcste alimenrc trl'l1llic pllse Iflllgfl pill cu II Sl'ar.l inai1ltl' ~i consumntc

.rluucntc

cilrc

produr

in IlH1U n~guJilt pinJl.is.

diminca!» ell l5-2() minute

inai nte ue

it

se ridica

"plec;lrii c.ipului eel puiin 21lre dUJl,1consumul alimcntnr. Odihu.: ill p"zilil' Ilrizlllll,,1;1 '" se C"c;i ell ""pul pc Ill"i multo Pl'rIlC. ('tlll~UlllUl alillll'JJI;t1" rn'l'vl~1l1 ~i III c;tlllil;ili mici. c 't~Il.SlJtllLl! u.rr <I II~jci c;II11il;Hi t.k Ijd~itk' Ill,lilllpul mcsclor. d 1 Jtdl<"rl~'.' unci l';JI11Ittll,islI.fil·jl'lIlc Jl' fil m- ;dIJIIl'tll;tfl' pClltfU;t evil" l',tll.l~tlPilt,I_;1 (l'!llrlul dv UclL'l,_'"I,ie r.lvllril.l'tl/;I n-fluxul g;t.slft1c.s()f(lgian. l:v~l;lrl';1 11.111\:-..irii gutllci de 1J]c:-.lcl'ill (pnluul'c illghil.ifl'il du .u-r). 1',Vl!ilfl>;1 lum.uului ill11'Ji;t1 dup;t mc:-..l'. ;\p(l1"1 :-'l1pl~llll'lllllar til' vit.unin., (' illlpus dv L'limill;-IH';I cirricctor ~i nl~iil(lr ;\ptlrt :-'lIplrllll'IILII' lk lic-r 11ll'IlIlUil.iik fnlll:--irii de ;lllli:tciue.

h".I"rc"

bolnavul din 1'''1. 5. ~e evil;! alimcntelc In gcnefal greu tolerubilc de lllajt1ril;Jil'il .rl irncntc
1'(1I1sislenl l'lll1(jilllCnlall',

produxe.le

h0t!illl' III !!rtl.sill1i, cartufi

pcrxuanclor (ex. ceaprl. V;trl.;I, i pr;,jiti).

6. l Jtilizafcfl laptclui smflnUillil 111 locul celui integral. 7. Lvitarca b:iuturilor pc ha/.{\ de cot'cinn C;l ccuiul, Gl rea 1I(]. cnla etc. N. lJlilizitrciI de suplimcntc vit.uninicc (cell' dill grLlpul B6 au ck~cte anumetice usoare). 9. Fvilare;t aliruentclor inte/1~ .u-idc UiIC~1prnduc mlburari; III UDcll' cazuri alimcutclc ;lcri~u;trL' pot <ljutri I" Int.1eprlrtilre(l grctci. 10. lJlilizafC(1 ulimentclor de gl'llul p.ii ni: rumcnite , s.mdwi ch-un ell ointinut sC:lzul lit gr;lsillli. cl're;ilc arncstecatc CLl lapte srnant .. mit, tructc, hudi nc.i ell Iilpte xrn.intauit. ~Upl' slahL', ,,,I "iii Lit' Crudl'. I I ('PI1SUIllUI de rncxc rnici ~i rcpct.nv. 12. ('PIl'llllJul ulimcntar ~i dc lichi dc ,,1 Sl' L,cii leur. 13. Aportul alirncnt.rr ,,'I ~l' 1·"l',1 in conditii ul,rt,l"xiII"l'

F:lr;-, ;1 insist;1 ;Isupra principiilor de ulimcnturc prczcnt.uc in tabclu l 41, mcntion.m: l';-llcv;I,aspcdc particulare. Axtlc]. modilicarilc in dict;1 impuse de prc,cn~;1 llisgeusici (tulburari ;ile ximtu lu i !!ust;lliv) sc Li;llore;ml luptulu] C:-I(I parle ;lprl'l'i;lhi!:1 din bnln.tvj i cu canccr au o pl;kerc gust;lliv:i rcduxfi 1;1coniactul cu .rlimcnnlc. Sc rcm.irca (I pcrccpric ll1ai Liilicil;1 pcntru siirat san dulce ~i mull 111;11 tl.~(l;It';1 pcntru ;1II1;n, Diverse studii sus~in c;l11lTCCpl,i;1 rcdux.i pcntru s;lr;il cstc rnai alcs intfllnit;1 la persoancic l'lI canccr dc S;1I1. in limp ce pcrsilancic eu cancer dc'clll()n rcccp~i()ne;Ii';1 m;li _l!rl'lI scnza~i;1 de dulce. LI (l parlc din holnavii eu callcer eSlli;lgian :-;-;1 gfisit redlicere;1 i!ustuilli pcnlrll aLTU, In cllndi\iik in elrc ;ilimenlclc p;lr;1 avc;1 un gusl nes;lral sau ncindulcit ;Isl)cial dl' 1;1l';U 1;1 cai'l'U unlll ;ltll;lr. se inst;ilc;ml rcpubi;1 p;lcicntului rcnlru l'lInSUllllil divcrselor prlllilisc. Prin recurucrc;1 1;1Liifcrile tehnici uastron()mice i!uslul m;1I1Churil(lr P(I;Iil' fi l"llnsiLicr;11 a;lll'li(lral ~i, implicit, ;1J)I~rtul GiI'lfico: Ilulriliv, Prllhlcl1lc mull mai Liificile din pune! Lie vcLine dicl()lcrapic apar in l'IHldil,iiic insl;iI;-lrii ;Inllrexiei. Al'e;lst;1 esle l'llnsiLlcr;ll;-1 l':1 I) maniicst;lrl' ;l lllalignil;lt,ii C;I al;IIT .S;IU l'a Il clInsl'l"inl,;I;1 Icrapiei mcdicamcntoasc antic;lIlCLTO;(SC. r;ILii,)lcr;lpici ;Ihdllmin<lle etc, Sc ;lprcci'I',;ll';1 ca se intaleazTl Illai ales in C;lIll'Crlll digcsliv sau in silll;l(ia prczcn\ei mcl;lstazel(lr mUltiple, Alimcnl;ilia in ;Istlcl de l'llllLli~ii ;lpc!L:;I/;1 inLicoschi bl l'llnSlImlilirecvcnt ~i in ClIllit;i\i mici a PfllLillsclllr hogale l'alorico-nlltriliv L'Ci;lL' pl;lcere p;lL'ienIUllli,

14. Mc,leclreil

;ilillll'IlIl'lllr

';1 lit' bine liieut:i. de grcill.J. inspiru! ~i cxpjrul

profuud Pll! ~;II)

15. Dupn I11CSC S;I sc .slc.•\ linisti]. 16. In c.mditiilc ;'parilici sCllz.lIiei

dimi uuc-.

La mujor itutc» holnavilor canccroxi sc Cllnsl;ll;ll1 t()icrant;' m.ii marc penlrll apnrtul alimcntar in l'lIrslll diminctii. mntiv pl'nlru care se va acorLia 0 ponLicrc aprcci;lhil;l produscior l'onsumatc in ;ll'CaS[;1 pcrinad;-I a zilci. Studii rcccnll: rcc()rnand;ILTc~tcrca apnrtului Lie rc!inoi'.i (clas;, Lie cOll1pu~i Glrc include vilamina A). intrucflt ace~ti;1 se I)arc c;i d(}vcLicsc nu nUlllai calit;lti proiilaclice dar ~i curativc asupra un()r fllrrnc Lie cancer. Accsle propriet;lli alc rclinoizilor se tiatore;ml capacilii\ii Illr dc a regia di1crcnlicrca ~i crc~lcrl'a celularrt, S-;I constatat c;1 ;Iprllximativ l)()'!r din pacicnlii cu iellcclllie aeut;, pnJnlicl(}citar;1 intr;1 in rCl11isic comp!eUi dac:1 sunt trata\i Cli acid all-lransrctinuic, Dalc prelimiarc sugcrcaz:1 crt ac;dul rdinoic ar ri activ in limloaneil: clllan;lle Cll cclyle T. leuccmia micloiLiJ ct"llnica jllvcnilrl ~i cancerelc cutanatc, In clinLiiUilc in care alimcnlarc<l normal;) IIU rcu§c§lc sli <lcopcrc nevoilc c;iloric(l-protcicc ale bnlnavului, sc impune rccurgerc<l 1<1 mijlo;Jccle dc alimentarc cntcral;1 (ex,prin sonda nazogastric;1), DaGI holnavii IlU pot Ii hr;lni~i pc ace;l,stli cilc, sc ;Ij)clcazrl la alimcnta~ia parcntcralrl lotabl,
J

7')

fUH
171) 179

=
-:J

;;-

'"

Crearea suportului nutritiv adecvat nu incctincstc evolutia turnorii, insfi Iacc organismul mai apt in Iupta infcqioasa ~i rcccptionarca mai buna a inl'lucntci chimiotcrupiei §i radioterapiei.. . Daca holnavii sunt intr-o stare de nutritic prccarn §i anorexia lor cstc prcgnanta dar au un tuh cligcsiiv lunctionul, sc rccomandn, ell acordul bolnavului, alimcntatia cntcrula. Sc poate rccurgc in accst scns la sonda nnsogastrica, esogastricl, sonda prin gustrostomic §i sonda din duodcnojcjunostomie. Hr:lnirca prin accstc sonde sc face cu produsc avand [iccarc 0 cOlllpozitie Iixa a principiilor nutritive (vczi tahelul 43). Majoritatea lor sunt gat;l de utilizurc sau nl:cesita uncori adaosul dc apii. Elc pot Ii sistcmatizatc in cadrul a cinci tipuri de torrnulc alimcntarc ale cnror propricla\i sunt prczcntate sumar in tahclul 44. Tlihelll144 Redarea sUllIar-ii a pmpdt'tii!ilclI' nutritive ale ce]..r 5 tipuri de r..rmule de alimentare prin sundele di!.:t'stiw utilizate ill ClIIICt"Tlpul formulei de alimentare
AIlIl'stec

particuluriuuilc

Ingrediente
i'rll1cilll'illl;Wfl',

Proprietati
• ()"I111 Ilari
I;tll'

Necesitaf in timpul administrarii

I;unctill!larl':t III Irmal;l a tr.rcrulu: digcstiv Til ic ra111;1 1'1

Loculde amplasare sondei

Stomal"

Iormulclor de hrnnirc prin son dn se face in Iun ctic de nutr itionale ale holnavului. Unii pacicnti ~u P~).t beneficia corespunzator de lorrnulclc ulimcntarc Iixc, prezentate antenor, [lind necesarn ajustarea anumitor ingrcdicnti pcntru a lc face dt mai upte ncvoilor individuate lie alirnentatic a bolnavilor. Utilizarea nutr itici cntcralc prin intcrmcdiul sondclor estc contraindicata In cazul ohstructiilor digestive (cxceptfind situatiile cand nlimentarea sc poate lace suh nivclul ohstructiei - ex. 111caz de obstructi« esofagianrl, holnavul poatc Ii hranit prin gastrostomie) sau cand osmolaritatea ridica1<1a Iorrnulclor alimcntarc se asociaza cu insuficienta hepatorenala, sindrom dumping etc, Folosirca sisicmului de alirncntarc prin sondn nu estc lipsit de rcactii adverse. Problcmcle ridicatc de acesta, cauzclc implicatc si sugcstiile de redresare a pcrturbarilor create sunt prezcntatc schematic in tahclul45. in nprecicrca cficicntci acestui tip de ulimcntatic asupra statusului nutritional al individului sc vor analiza grcutatca corporala, grosimea.pliului tricipital, ulbumincmia, conccntrutia scrica a trunstcrinci, reaqia cutanata de hipcrscnsibilizarc Int;lrziala de. in conditiilc in care holnuvii canccrosi prczinm un tract intestinal ohstruat sau incapahil de a participa 1:1 ahsorh~ia principii lor alimcntarc sc rccurgc la nutriti« parcnterala total;!. Tahelul45 Pr ..hlerne It'gatt' d~ alimentutia
Probleme Cauze posibile Fixarea sondei
inadecvata

Se lcctiu

nutritiv

allliutlll.lrigliccrilc cul.rnt

lUll!!

IlHlderal;-1 • Vi:-.Ctlzilall'
lTCSL'UI;i

prin sUlldii
Sugestii corective Consultul cu medicul curant sau cu asistenta de specialitate pentru inlocuirea sau rearanjarea sondei Descresterea volumului ~i frecventei de alimentare

• l'rct
• ( 'tlilli

SC;II.UI Ilc ial-lnz;l gU!-.llls Ilari

1;111...'

l"lOlll'"
Til iL" r" Ill;, 1'1.
lal'h 11.;1.

Extr.u-nprorcice I"pll' din

Prutt'illl'iact;ltl', oligol.ailafiul',ulci. viuuui uc. mim-r.rl«

• Mai
• ()sml

• Bog;11ill protcim l'uprins;-I intrr 50071KIIII( hlll/k~.·

l'-ullqiI11l;trl'

Sit unac Sill! dundcnul superior

Greata

a vartului

Exlr"cle proteicc nelnctate

I'n Ilei

Ill' i/.lllah'

• F;-'f;'1 I;IC\tI/.il

i-"ullclillll<lre;1

Sttlillal'Sill!

(ndaclall'), nligoz;tharil..k. ulci, vitarnine, rnincr.rlc Arninuaciz: S;IU rnici peptide, glucoz:i s<llInli-gnzaharidc; trigli-

• ()'lIllllaril"ll'
4(KI l1l(hlll/k~

300-

III Irl11i1

1;-,

tr.u-tului

l1igesti\'

·1-2

Kl';t1/11l1
sd"iZ Ut<'I I Ilili/.:lIl' ill
1l1i11;11);..(nhliv

duodcnul superi. If

Cresterea frecventei alimentare

de

Volumul alimentar crescut Vomismente Volum crescut al formulei alimentare Formule alimentare foarte reci Reducerea volumului alimentar

·vi~Ct Izit<lit'

Iliu",lizalc proicice

• ()'lllllI;

iri I" Ie

.lejun

ceridc cu l.uit in Clllltilalc

11I1l~

minimn; trit!lin:ride ell lantmcdiu Preparatc nlirnentare 1'1. scopuri spcciale Variahiic

crcscut.l • Nel'e~iLj ui~eSliL' minim.i; • Ill'~u!->hl,,~e • crcskrc;1 anJlllci ducc Iii l'ITstl're;1 ~1~IlH)I"rilfil.ii • prct lTI'!->l'ut

Diaree

Administrarea formulei alimentare la temperatura camerei Administrarea formulei alimentare mai lent Adaptarea qradata a pacientului la formula alirnentara: Se va incepe cu 0 dilutie de 1/2-1/4; se adauqa sos de mere, pectina, banane

Infuzie

prea rapid

Se fnlosc:-.c de c;"llrc P"Cil'llt,ii l:;trl' ;11I StlCiill iusufi ciunu; a rCllal;l x.ru hcp;ltil';~'. holi PUIIlHIIl;lft'. l·'llahtdism sever.

Osmolaritate

crescuta

II

lntoleranta

la lactoza

fara

Utillzarea formulelor dietetice lactoza

lXO

1:-\1

Vnmismcut« di.ircc

\>i

\'crilIL'<1I'l'd ;-'<llliLlr;'", rllflllUll:i a ;ilillll'Il1:II"L';-.i ;1l'dljp"II11L'lJllIll1i~ l" mxul! hacll'ri, III It;il'

Tahelul40
Exemple de solu!ii de aminoacizi utilizate in alimentatla parenterala totala
Produsul Aminosyn Nnvarnine Fre Amine comercial Conncentratia aminoacizilor (%)

Anxici.u«
C'nntillulcl"c\"cul

l.illi~lit.i P;Il'iClliul: l'xplic:d.i ~L'llpul ;dillll'IlU'lrii si III ijl(J,'L'l'Il' de reali/ill'l' L1t'lapll' 1 Jlilil;lrCii

l:h:II:Ij'iL'

I"tll'lllldl'lllr .rlinu-mun

lJli lilarc;! j'l} Iurmulch: ali rncnt.rr ca divcrxc lllijh1;ll'l' prin carl' s;-, crc;I~L'n 11 ui di 1<-1ea matcr i i I or fL'GI k l ('rl'sll'l'c" 1111\11.1<1 1";lpiu;~1I..' t!lucicic, U ULlC;1JlU la hipL'r~lil\'llljl' ~i diulTZ~'t ()~IlI(lliC;1 c;1! ~i LI Jiilrcc (l."ilnlltic;l Apor: CXCl'~i\' de-pn1lcillt' ~i/~i1l1 elc ctn Jli t,i
~L';iJl'rl'a !lind kill;

1I1

Travasol
Truph.Amine Yamin Procal Amine

:JI'"riullii

hidr«:
Sllllti:l ill

Adruini-tr.uc, ill~lliintlll'rilpi;,
I{CUUl'lTl'"

hr.uui prin

~l' pIl;JIC <I~(lci;J

Ami nosvn PF

3,5; 5; 7; 8.5; to 8,5; 11,4; 15 3; 8,5; 10 3,5; 5,5; 8,5; 10 6 7 3 7; 10

;Ipt)rlului

pnJll'il_~~i/s;lU

l'll'\,:ln Iii liL' ('Il'sll'll'" .iportului hi uric

111(1

.iporulu: hidr i«

l.dcnuI'ierdcrca
trepl"li1 ill t!rclitatt' Aile senun: L1l'

Excl'~ (.Iv sodi LI III rtlrllluLI "lilllCl1i;lr{1

lJlilizilrt:<I de Iormul« "iii me m.ri [lut,in ~tlUlll Vl'rilic:Jrl':J

l';lllli [<lll';1 I..Tl'."ll'IT;1

n-

ell

d"l'" 1"ln:JvlIl prillll'sll' Jl' ill i IIll'llll' prl"'''L'riS;~I; vuiumul ui <llilllt'IlLlr pl" Ii
;jl'l'~llIi(1

~;111"Cll[llTIlILI\Jt'i

Lipidele se gasesc in concentratii de 10% (1,1 Kcal/l ml) sau 20% (2 Kcal/ml) fiind alcntuite din ernulsii de soia sau mixturi din ulei de Iloarea soarelui ~i soia, prezentate in flacoane de 100, 200, 250 ~i 500 ml. Ele contin de nscrncnca 1,2% Iosfolipide din ou ca agent emulsifiant §i 2,2 - 2,5% glicerol pcntru a Iace rnixtura izotonica, Daca lipidele se dau doar in scopul prevenirii dclicientei acizilor grasi esentiali se recomanda 2-4 flacoane de 500 ml de 10% grasirni pc snptamana. Din uama de ernulsii lipidice utilizate in alimentatia parenterala prezentarn c.itcva III ~Ihclul 47,

xubnuiritic
siv;~111 grclIl;lll' OhslrLlcli" sundci u~ alimcnt.u«

('(llllllluiu! in ruuicm i ill<ldtTv;1l Pl'llI I'll m-v Ii I t' I"l! d 11;1 vul u i
FXl'l'~

~lilhilirl';1 ~uplilllt'llldllr ;11 imcnt.rr« ell nu-dicul 1l11lri!illlli~1 l)ilu<1rc;li'(lrllltdt'ltq' L1l' ;llirnl'IlI<ln' vuluruului ziluic:

Tabelul47
Exemple de sollllii [ipldice perfuzahile utilizate in alimentatia parenterala totala
l'rodusul Co 11 cc 11trati» lipiJie~ ('lr) Osrnolaritate» (1ll0sm/l) Kcal/ Jlli

( 'resterea prll~rl'-

L';ill lric

~i!U Jl'~lTI'~!l'ITa

Vi~UlZilall';1 lr rrm uh-i ;ilillll'IlI;IIT L'xcc~i\'l' pcutru calihrul ~IIiH .. ki IIlGlpill·jl;IIL';1 dc;, tkp;h,i Ilh:-'!;lClllul L'Lljt'lul dt' dpti

A ~l" ~p;ILI ~il[IU;1 iliaillll' ~i dup.r i"lilll:-.il"l' L~lIlllJ jvl puu-ruu: UV ;lp;'I~ l!t..'p:lsirl'd IdhLJL'ldului cu UII .il'! de;.1 pit: Illdl'p;~Jrl;lfl'illlh~lrUl'l,il'J rH' cah:
IllL'l';]llic;'1

pH

Compozitie

COn\inUiUI

10 acizi gra~i (%)

Ulei de soia in ap~; 1,2% fosfati de; 2,S7c gliccrol

lntrali pid

10

260

7,5

Linoleic 55; 37
linolenic

1:'llllsirl';J pnli"iLlclic .r unur i"t I rill uh

;liil111'IlI;IIT !lJ<Ji

s. ililii
>

pulin

\';I;-'ClI;t~l' ;-';Ill

l·td'l;-.irt"lllJJllr."illlllklll<lil~

s()lu~ii cu glucidc, ;lIllinllacizi ~i lipide, Solutiilc de ;lIllin()acili ccl mai lrccvcnt utili/;Ik l'lln[in: -': -',5: 5; 7; S,5; j(1 §i I5'X, uminoucivi. Prcpar.uclc comcrcialc prcvcut.uc in t.ibclul 4(' (sunt printrc ccle mai Iolositc) c()nlin pe 1;lng;-1 tllt,i aminoacivii cscn\iali illL':'1 1(1-12al1linll;lci/i nccscntiuli (sc cllIt;1 inutarc.: l'IlIllP(lziliei protcicc ;1 .rlbum inci din ou ). intrudlt corpul omcncxc arc Il capacitate reLiustl de a xintciiz» :lrginina, :ll'l'aS(;1 cstc inL'ius;-1 in sol ulia de pcrluza L Glucidclc sunt Iurnivatc suh Iormn slllu[iilor h ipcrtonc de gluClV.;1 (I (I(/', 2or};:) In locul glul'(lIci sc pmlc rccuruc ~i l.r pcrluv ii cu rructo/;-I (-',75 - 4 Kc:d/g) sau gliccrol (4,-'2 Keal/g) ;1 c~ror utilizarc Ins;-l Illi .rducc nic: lin beneficia supl imcntar. Lipidclc sc d.iu in l':lntit;l[i limitate. :It;lt cit cstc nceTS;lr a cvit.: ddicicn\;l acizilor gra~i cscntiali. Uncle studii Ie IH'(llllandrl in eanlil:'ll,i rnai man. IS2

Sc udrninistrcaz»

LV. cmulsic LIe ~rfisillli

10

2liO

Ulei de soia in apa; 1,2';:: tosfatide 2,25'7< glicerol

Linoleic 50-55; linolenic 6-(j

l.iposvn 11

10

3(KI

1,1

50/50 ulei de tl.

soareiui s i soia 1/2 f'''fai ide; 25(j(, gl icerul

Linoleic

78; Linolenic 0,5

Trav.uuulsiun

10

270

1,1

5,5 (j

apa; 1,2(1"
tusfatidc;

Ulei de soia in

2.5o/c, gliccrlll
~Ily:ll'al

Linoleic 56; Linolenic Ii; allii,3g

10

2kO

1,1

apa; t,2% foslatide; 2,2%

glicerol

ulei de soia III

Linoleic 4!)-6(j;
Linolenic 6-<); allii 33-44,

IX3

Pcntru GI ralia alimcntara s;"i Iic complcta se adrninistrcaza pc calc parentcrula vitaminc conform recomandarilor din tahelul 41\. Mineralele se adrninistrcazn in cantit;lli spccifice ficcaruiu in parte (poiasiu: 50 mEg/I de pcrluvut; magncziu: lS-3!l IllEq/zi; Iosl'or: 30 mEq//j; sodiu: SOIllEq/litru perluzabil; calciu: 10-20 Il1Eq/zi; Iier: 1-2 mg/zi; zinc: 4 mg/zi; cupru: 1 Illg/zi). Utilizarea prclungitn a alirncntatici parcnteralc nu cste nici ca lipsila de riscuri, mai ales <::1 sc instituie adcsca la holnavi cu () stare clinica precara. Pot aparca infcqii lungicc ~i microbicnc la locul catcterului, hcmatoarne locale, embolism, perforalia vcnei de abord. Pot aparca de ascmcnca cornplicatii metahoi icc (vezi tabclul 49).

Tahelul49 CmuplicaJii metabulice ule ulimentatiei parenterale

1. ("ompiic(}.(ii date de glucide - hipllglicl:ll1ia - hipl'rgliccmia - Ctllllil hiperOSllltllarrl 2. ("om/llica!ii dale de IiI,ilJc..: - slipraillL'tin:<II"Ca lipiJicl - altcrarca Iunctici pulmona - dcprc~i" - "Ilera!ca

rc

inumit.uii
ulili/:lrii lipidirc

Tahclul as
Aportu I vituminic recomanrlat ill l'unditiile allmentatiel
parenterule Vitamine §i unita1i de masura Vitamina A, U.1. tiarnina, mg ribofiavina, mg niacina mg Vitamina 86, mg pantotenat, mg Vitamina 812 ,'g ACid ascorbic, mg Vitamina D, u.i. Vitamina E, u.i. Folaf ,'g Biotma, "9 Vitarmna K, mg totule Adul1i 3300 3 3,6 40 4 15 5 100 200 10 400 60 0 Copii 2300 1,2 1,4 17 1 5 1 80 400 7 140 20 0,2

3. ('uml'liuJ{ii dale tit' nminnacit]

- l'rc~terl'<lureci s(lllguilw - hipi-ra monivrnic - elll'cLdoPilli" ilepalic;l -I. Tulbnrari ,/c;cI,,/)(Jo;c('

5. J)c{icicl1(lJ elL' act:» gn/}i ('sL'n.{iaf; h. /)(,:ricic.:n{c mincralcsi vnnminicc

in lahelul 50, pr cvcntn m pr inc ipalc lc l"onscein~c a lc truuuncntulu chimiotcrapic, rudiotcrupic §i chirurgical aSllpr~1 npuratului dlgcsllv. Tahelul50 'I'ratumeutul
I

anticanceros ~i prtncipah-le sale cuusecirr[e asupra uparatului digestiv

I. RaLiinll'r:ll'i<l tlnlLlrint!dui ;-1) distrugere;, :-'l'1lsihilitM.ii gustative.

Radin1erflpia

t!urii lIsc;ll[t, p·ll'rlil'ITillbnlurii

Radiotcrupin

pnrl.iunii

inlcrionre

a gfllului

~i I1lcdiltslillUlui

in general, majoritatea cornplicatiilor ulimcntatiei parcnteralc pol fi evirate. Monitorizarca holnnvilor aria1i pe alimcntatie parcntcrala tolal;) sc face periodic prin coutrolul greuliltii corporale, Iunciiei hcpaticc, trig liccridcmici, gliccrnici, urcei. ionogr.imei sanguine, hemoglobinci, hcmatocritului, albuminemiei etc. ADAPTAREA REGIMULUI ALiMENTAR LA MODIFICARILE APARATULUI DIGESTIV INDUSE DE TERAPIA ANTICANCEROASA lnstituircn tcrapici anticnnceroasc sc inso~C§le uncurl 0 scric de modil'icari la nivclul aparatului digctiv, Desi 0 parte dintrc .rccstca pol fi prezcnte ~i in absenta tratamcntu lui antineoplaz ic (ex. greatli, scnvatic de voma, dislagie, modificari ale gUSlului, anorexic ctc.), udrninistrarca accstuia lc ponte acccntua ~i divcrsifica. Afcctarca apnr.uului digcstiv In conditiilc mentionatc arc implicalii dcoschiic asupra st.iri i de nutritic a holnavilor , inlrllC:11 lirnitcuza capacilatea de aporl alimcntar, ahsorh\ia principii lor nutr itivc sau mctubulizurca accstorn.

<I) t*,nril~ill' ell t.IisL1t!il' h) fihftlZe ell strictur: l'snfagil'nc RaLiinlerapi" ahdonu-nulu: ~i pclvisului :I) ai"cclarcn i ntcxti nal.i iu mod acut xn u cronic, fistulizare 2. Tr.u.uncntul chirurgic;d Rezccti« radical;) aarici ()sllt"arillgil'llv (I) difi'cult:il,i 1;1 IllC~ILC;lt ~i IIlg_iIiti1
ES(lLlgcdl1lllil'

..,
LOU

di.rrc-c.

lI\;ililh:-'llrhlll'.

SIl'IlI)/}1 ~1tlhstrul'i.1C.

(1) sttlZ;l gastric:1 ~i hipuclorhidric

11)stcatorcc c) di.ircc scclIl1dar;1 vagntolllici v;j~tlt{lmici
:-'l'l_'Ulldar;'i

~ccLlnrJar'-l Vaplltllllil'i

d) Sillit'lalL' tunpuri« c) re~lIrgit;l\ic Rl!l.cc~iL' illtctinal;) a) jejun _sG'idcrc:I ericil'lll.ci ilh:-'lIrhl_ici Ilwi rrul tor nutrienti h) il con - ueficil..'.IlI:1 de vit.uninn B 12 _ picrdcrca de saruri hili.m: ell - hipcroxaluric - dcpkt,il'

diarcc sau ~ll';lttlrL'l'

~i lilialJI rCllalfl de calciu ~i m;I~lwzili

1S4

- mal"hsorhtie de grhsimi ~i vitamine c) rezl'ctic de inrestin grll~ - mal;'lhsurhtie severn - rnalnutritie - acidoza l1lelflhllJic~l - deshidratare d) ilcostornie

lipoxoluhi!r

~icolns.tornie
ludroclcctrulitir

- cornplicati! ale echilihrului PancreaLechllllie a) mal"llsorhlie h] diabet z"h~r"l

3. Tral'lI11enlullllediC<lI11enlos
Corticoterapie a) problerne ale echilihrului hidn,eleclrolilic h) picrdcri de calciu si <lzol

c) hiperglicl'mie

'

inicstinului subtire (sorida cste binc l()leral~ puuind fi IaS:!!;-1local n pcriuada de limp mai indelunguta p;-mfl cand anumiti [adtlri impun indcpurtarca ei tcmporara). Un all aspect al dificultatilor de nuuitic a bolnavilor cu cancer in rcuiunc» g,ilului II reprezinta interfcrenta nctclor chir~rgicale S;IU radiorcrapici cu pl~ls;trea in scnp nutritiv a unui calder in zona g;-Itului sau in ari" suhcluvic, La "ee~li p;lcienti se rccurge la n utriti., prin tr-o vcnn pcr ilcrica sau prin sondclc de alimcntutic. In cazul in care dup,i tcrupia nnticanccro.rs.: bolnavul ponte s;I-~i rcia a limen talia ora!;i. sc in trcru pe hr.in ire" accstu ia pc e:i ile antcri or men tion ate. Rcalimcntarea sc incepc cu prod use cill mai .uractivc ca aspect ~i gust, hogale in culori i §i principii nutritive. Dad cx isul diricult;lti importante. de masticativ se rccuruc la diverse prod use nutritive mcdicalc xuh lurm.l lich ida. cu c()nditia C;I holna;rul sa pnal,) inghiti. in cazul in care deglutili;1 cstc arectat;i. prcparutclc lichide sc introduc pe sonda.

Analogi ai hormonilor ~l'xuali - pol induce gre;-I~{i ~j vomixmenre lmunorerapie

lntcrlaukin
- azorcmie

-2

Cuncerul esofagian
Instituirca terapiei anticanceroasc in ncoplasmul csolagian <Ire consccinic multiple asupra nutrijici accsu i cl!egorii de holnavi. Astlcl, r.idiotcrapi« p(l<lle induce es()f<lgil;l (acccntucaza suplimcntar dislagia). c.nc de~i de cclc mai mu ltc uri dispurc dupa Intrcrupcrca tr.uarncntului, uncori sc Ptl;ttc ill~<I\i de rihroz;l cu strictura consccutiva a csolugului. Chimiorcrapia ponte produce _[rreat;1, anorexic. Ilscm:a gurii. durcri 1;1 inghitit, lIlaniksl;;ri cafe limitcnz.: aportul .rl imcn t.rr <lr,,1 ~i scad al"Ceptahilitalc;1 hrnnirii prin sondcle de alimcntarc . Trutarncntul chirurgical implicn de (Ihicei cs()LI;!cdolllic Itlt;ti;1 sau dislai;l cu vagotornic bilruerula. gatrectomie proximaln. ~i asccnsiuncn stomaculu i in cnvitatca loracic~ (sccundar.t rCi'.eqici L'sot';lgiene). Accsic mod iliciiri ind usc prin actul operator sc pol insoti de rcgllrgitatii trccvcntc "i ll~<II' de provoc.u. satiel;llL" rapid;l, sc;1dt:I"C<t r.uci lk golire a stom.icu lui ill CillLl;1 pilol'llprasliei, di.uc« (intermitt:nt;i;l sau continua), stcatorc« (u~oar;1 s.ru modLT;lt;I). Cauvclc illslal;lrii diarcci §i stc.rtorcc i sunl nccunoscutc. Till;llld con t de sill1pltllnaltlitl_[ri;1 m cu tiunata , d i ct otcrap iu cnn ccru lui esofagian lralal c;:piWI carnctcrc particularc. Chiar ~i in.riruc de instituin-a tcr.ipici antincuplavicc, prt:zenla dislagiei pr()grcsive. Iim it.ind ;Iptlrllli .rlimcnt.u, L"J'CC;I/;1 o rcduccrc n()lahil;1 a greut;ltii pacienl,iltlr. C;lIld ohslruqia nu cxtc compld;( se rccurgc la produsc nutritive medicate lich idc, h()_[rate ill principii nutritive ~i calorii. Dac1 sc asoci;IZ;1 () anorexic pr()nunt<lI;I. se rel"llrgc la ;t!imclll;ltia prin sorula. Mcntionnm ea in perioada radiotcr.ipic: ~i chimiotcrapici. hrnnirc» ()r;tirl S;tU prin sllnd:1 cstc inndccvata ;Ilingerii ncccsarului c.rlori« dalnrit;1 intericr:lrii tral;lJllenlului Cll prograIllUI de hr;lnire. sl;lrii dc _l!re:tt;l. senz;«(ici de Vtlm~ cll". Din aceste considerente. pentru atingne" UJ1ui st:tlus dc Ilulril,ie alTcptahil Sl' recomand;1 alimenlart:a parellteral;l. Ptlsloperalor, nUlrili;1 holn;lvil(lr se ral'e ell llleSl' llliL'i ~i i'recvcllie pcntru a pulca dep;l~i sa~iet;llea pren Ice ~i tend inl;1 1;( regurgi 1;(re. SUI'S'"' k ;J Iillll'nlarc Vtlr lurniza 0 concentra~ie ridicIl:i de hidr;tti de c;lrh<1I1 ~i pmlL"illc. Dad sleattll"Ce;l
IS7

- hi pulensi line - retentic hidrica

i\nlimelaholi\i. agenti ,ilchilan(i ~i "lie rncdicarncnn- t:fe.,lF"l, scnzatie de \10m;], anorexic, diarcc, ulccnH,ii digestive

Cancer-ul de cap ~i ~at

cu cancer in regiunca cupu lui xau giilului prczintn udcsc.: un de pronuntat de denutr itic Inca inaintc de inccputul tcr.rpici antincopluzicc. Accst lucru xc daloreazij pe de (I parte difieultiltilor pe cart: boala callceroas;l localizal;1 la acesl nivel It: creeazi'i aportu lui alimcntar ~i pe de alta parte Iaptu lui c;1 intr-un proccnt considcrabil ace§li pacienti st: numara din nindul cnnxumatotilor invctcr.iti de alcoo] (creeaz?i dcnutritic secundara). La 'ICC§ti paeicn\i sc va crlula CI in.rintc de aplicarca tcrapici anticanceroase s;i sc intervinn pe diverse cli eli un ap()rl .ilimcntar adecvat indep,lrUirii dcficuului nUlri\ion,ti. . Boln.rvii

stadiu

dcstul

Inst itu irca rcrupic i ;tnlieanct:J'(lase irnpl ic.: adesea clllllhinalia dintrc chimi()lt:rapie, r;tditllerapic ~i tratumcntu l chiruruicul. ceca cc alterea~;1 c()nsidcrahil pllsihililil\ile de ;t!imenla~ie norm;ti;1 "i d(lJ~in\a de hranirc adecvala. Radiolerapi;1 du cc la p icrdcrca senzatiei uust.uivc si uxcarca uurii (xccundar.; sClderii secrqiei s.rl iv.rrc ). Chiruruia p(l;ll~' ducc 1;1r~i'eC\ii ale li;nhii (parlYlic sau Iotalc ) S;1l1 mundibu!ci, a unor portiuni ale pal.uului dur xau moa!c, a un_or l11u§chi masticalnri etc. Accxt intcrvcnrii opcr.uorii ingrcuncaza mestecatul )1 II1gh I~Itul. Dac;1 se crce;tz;] c(lnd iti i i'avorii'ante aspira liei holu lu i a limenlar. aeest lucru impunc hr,lnire<.r prin sond;l. Existenta riseului de aspiratie a ;t!illl~ntelor reg.Urgltate lace CI p!;lsare;1 clp;ltului sondei in esnfagul inkrior sau slomac s;i nu prczil:le sigllran\;l. Riscul poale t'i Ins;1 dil11inual prin int'uzia produselor nutrrtlvt: III nlm Ienl (dileva ore) suh controllilunei ptll11pC de injeetare. Mult mai siguri'i t:Sle insil plasarea C;tpillului sondei de ;tlilllcllla\ic 111 pa~le;t superill;u-;1 a
ISh

este marcata, se restrung trigliceridele eu Ian] lung adrninistrandu- se compensator trighccride eu Ian] mediu (se absorb de 4 ori mai u§or decfit cele eu Ian] lung). Dacri s-a interven it operator pe stom.ic, nu este nevoie de 0 dieta specifica antidumping, intrucat pc de 0 parte se pi"!streaz;1 continuitatea gasuoduodenala, iar pc de allii parte evaeuarea gastrica cste incctinitaIsecundara vagotomiei), in ciuda piloroplastici asociute. Totusi, simptorne specifice sindrornului postprandial prec(lce (sindromul dumping) pot ap{lrca daca se consurna preparate nutritive lichide hipcrosmolurc in eantitate mare sau daca aeestea sunt administrate rapid prin snndclc de alimcntarc, Pcntru evitarea simptomatologici "dumping", produsclc alimcntare lichidc hipcrosmolare se administreaza trcptat, in c;lIltitnii mici, eventual diluatc.

Ca ncerul gash-it:
Canccrul gastric hencficiazil ca tcr.rpic maj(lra de intcrvcntiilor chirurgicalc. Sc praclicl fie gaslreclollli;1 sublol;ti;i inall;i cu g.rstrojcjunuanastornoza, fie I!aslreclolllia lolal;1 cu esofal!ojejunololllie. lndcpartarca inle),!ral;i sau pariial:! a stomncului arc consccintc nqralive asupra sl;lrii de nutritic. Accst lueru sc daloreaz;i rcduccrii sau dispari\iei luncuci de rczcrvor g;lslric (se favorizeaz:1 astfcl saliclalea rapid;i)_ rcduccrii lunctici dil!esliw (xc reduce S;IU dispute contactul alirncntar cu sccrctia I!aslrici acid;i ceca IT Iavorizcazn instal.irca mulahsorbuci prin lipsa unci digestii cficicntc la nivcl gastric) pcrturbarii ~i cvacunrii controlatc a continuiului gaslric (rise de hipog liccmic tardiva, sindrorn dumping). Consccintcle nutritionulc ale gaslreclllmiei dcpind de dimcnsiunilc rczcctici gaslrice, de raspunsul individual ~i de intcrvcnriu prcvcnrivn a rnasur ilor dictotcrapicc. Sindrornul dumping (survinc in cursu l xau imcdi.u dup;'1l11;ls;i ~i xc datoreazfl p;llrunderii hrutalc in jcjun a Clll1linulului g;lslric. ceca cc produce tr.mssudarc intcxtinula cu rcduccrca consccutiva a volurnu lui plasmalic ~i Irilatia intcroccpionlorjcjunali: Ienorncnclc sunt mai prel!nanle dup;1 consurnul de alimcntc hipcrlone; bolnavii prczinta SI;lhicillne, amctcli, tranxpirutic, colnps vasomotor, durcri ubdorninulc), ponte l'i diminu.it S;IU prcvcnit prin adapl;lrca unci dictc adccvutc. Rcgimul alimenlar cstc hOl!al in protcinc ~i I!r;lsimi. dar rcdus in glucide (hidratii de carbon provin predominant din c;llegoria cclor eLI ahsorhtie lcnta: ccrcalc ~i legume; consurnu l de lah;1r trcbuic cvitat ). Aportul de glucide xc limitcaz.l 1;1 lllO-2()() g/zi. Ele sc distr ihu ic In mod el!al. de-n lungul tuturor rncsclor luatc in cursu] zilci. Grasimilc sc crcsc p[IIl;l la 4()'1r din rati;1 caitlricfi (sc diminuri axllc] cvacuarca !!aslricii si se marcstc suportul caloric pcntru crcstcrca in urcut.uc}. inlrudll diela antidumping linde sii fie ho!,!aLI in Iril!liceri:1c cu lant~lung. iar holn;lvul pn:/inl;1 Cl lnl"lllll ilcnl III a Idigesl ie ~i m;ti;1 hsorhlie. Sl' insla Ie a 1;-1 (I slealorce sl'l11nificaliv;1. Penlrll a 0 dil11inlla se inlocuiesc pr<I!,!ITSiv Iri!,!liceridele eu lant lun_!! l"lllrigliceriJc clilanlllledill (sunllllai hine lolerale: se ahsorh lie 4 <ll'i Illai mull dedll cele cu lanlllln_!!). An'slea din mlll;-1 pIll fi ulili/ale 1;1 ),!;Ilil. la
lXX

diverse urnpluturi dH §i la rcalizarea de bauturi nutritive. Protcincle ocup.i in medic 2or;!) din raiia calorica. Elc trehuie incluse la Iiccare masn, Mesclc trchuic s:! fie de volurn mie, lrecvcntc §i eu un continut hidric cat rnai rcdus, Sc prescriu eel putin (, mese pe zi, repartizate la intervale de timp egale. Portiilc alimentare se cresc progrcsiv pe mnsllra Imhun:1t:iiirii tolerantei individualc. Toate lichide lc trebuie consumate ell 45-60 de minute dupa ingestia produselor solido. De Iiccare data nu se vor administra mai mult de 120 ml, Temperatura produselor consurnate trebuie sii fie moderata (in special bnuturilc rcci crcsc mouliuuca gastric:1 §i implicit evacuarea stomacului). Bolnavii trebu ie ineurajaii sn rnanfince incet §i apoi s;1 sica intinsi timp de 20-30 minute. De ascmenca Ii se va Iurniza o varictatc dcstul de mare de alirncntc aliH penlru satisfuccrea prcferinielor culinare cilt si pcntru a dlsliga in zreutate In cazul in care nparc intoleranta pcntru laCI(~Z;I, se ponte to~)si lapte lrala~, la can: lactoza a Iost hidrolizatn, iaurt (in Iunctie de toleranta individuals) sau laptc consurnat in eantiliili mid §i repctaie la care s-a ad:!ugal pcntru Iiccarc 2S0 1111 calc olingurit;1 de carbonat de calciu (scadc Icrrncntatiilc intestinale produsc de lnctoza ). In Iclul accsta sc urmareste pastrarca cclei mai importante surse alimcntarc de calciu. Daca mctodclc amintitc se dovcdesc nesatislacntonre, se rccurgc la administrarca 1.ilnic;1 de saruri de calciu care sa Iurnizczc eel putin 1 ),!de c.akiu ~i care sii ric rcpartizatc in canliliiti cgale la Iiecarc masa. In tahclul 5), rcd.im permisiunile §i intcrdictiile alimcntare in sindromul dumping.

Tahelul51
Alimente permise ~ilnterzise in dieta antidumping
Tipul de aliment Lapte Cantitatea 360 ml (cel mult 120 ml de portie) Alimente permise Lapte integral, lapte batut (toleranta la lapte !?iderivate trebuie testata) Alimente interzise Toate bauturile pe baza de lapte indulcite cu zahar: laptele daca nu este tolerat sau nerecomandat de medic Sucuri de fructe indulcite, cacao, ciocolata, bauturi alcoolice (inclusiv berea), bauturi carbonatate. Toate celelalte supe, bulionul Nici una dintre cele netolerate de b<;>lnav Nlci una

Aile bauturi

Se pot consuma conform instructiunilor rnentionate in text asupra adirnirustrarii lichidelor o portie mica

Ceai, cafea, lirnonada (indulcita cu edulcorarmti)

Supe Carne, pui, pe§te Branza

Supe-creme

500 g

Toate, in functie de tolerania bolnavului Toate branzeturile

30-50 g

('"rllll'i,I',;il1"
~;Ill :-'llh~ljl Ul'-111)

6 (hue. x.ru lclii )

T(l<l\c,

ell l'xcepti;,

l_·!_'!\\rc.'\_c]u:-'l'

1\IIJUSt' dr L'\l['ct;-Iril' dulcLu.rpolit.uu'. bri.»,«, ptlirH.' in r-xrr-, ( 'creak indulci Ic-, c-crv.rtc- inll'grfllc (l!;IC,! sUlll IIChdl'r;llc chhoillit\')

( 'create

II

'l

l.l'gUIlll'

.2 pt1rlii
I',(rl,'l')

(!~()

lil'

j'CI;ill'.l'Xl'l.'!)!;"tIiU illltT/.i~l'

n'k

1_t'~lIflll'

LTUtil'

lLil';-1

;-,UI;\Ill'hl!vrilll' pacll'l1l_i (pl1rUIll

Lil' h;-.j

I",,,k lima) II.ruck

UII

=:()O ~ (:...11111 inclu:«: ~i lru.: cilril' S;lll I ~(l ,"I xurd« L'ltri('L')

I :rut"tl'll' l)n)<I~pclc,
CtHL ....

(:rUl'lt' prl'p;lrall'
:-';1lI l'(Hl~CI\'all'

rcrmi.:
eLI

.rv.,«:

~;IL1 ~tllill'

(1;11';1 ;lLh',

ck: v.ihar)

,;!lli,r; xuc (k trucu: !nuukit. IruL'le cruue J;II,:;'! nu sunt hlil'Lltl'

II

p", s.ru
I )L',,,rl

".h'

15(1 <!

{Jill,

~1ll,ill\;-IIl;·I,

lIlarg;lrin;l.uki, gr:l~illli, 111<1i(IlH.:Z;¥1

(I"{ICUUI (;·,r;1 duar cu t'Oull'()r;lllllli), j)rtllll-:1 (icl;llirl;1 /,;t!J;V1fCi

care ste.uorcca estc scmnilic.uiva, sc crestc aportul de viuuuiu.! D, Ca suplimcnt mineral se rccurue indcoschi la tier. In ceca cc~ privcstc conduiia dietoterapica in hipogliccmiile postprandialc (apar la bolnavii gustrccromizati, la 2-3 ore dupa mese, datorit;1 patrundcrii rapidc ;1 alirnentclor in intcstin urmaia de asccnxiunca rapid~ a _!!Iccmici, sccreiia i exagcratil de insulina ~i reduccrea ultcrio;ml suh pragul riziolllgiL' a glicemil'i) aceasLa urmares«: ca ~i cca antidumping. incct in irca cvacuar ii uastrice si Iurn ivaren dc glucide lent ahxorbub iic (din cl!rl!7de, lcuumc) in cantiLate de eclmult 20U!! pe zi, s, recomanda consurnul ~c meniuri~sllliul' intrucat accsll!a parasesc lll;;i greu cavitutca gastric! rcstantil, In cvcnruulitatca rccurgcrii 1,1 supe, uccstca sc consuma dupa mcsclc sulide ~i In cantit.uc mica. Elc sc prl'par;1 prin ingro~;lre cu legume pasat«, hrflllzii sau Ulinoase, fulgi de ou. Mcsclc sunt mici ~i rcpctatc (eel putin 6 pc zi), Alimcntclc vor fi b ine maruntite sau hinc Iicrte intrucat digcsli;1 gastric?i cste conxidcrnbi] diminuaut. Dupu Iiecare masa sc rccomanda repaus postprandial in clinostatism pcntru a incetini tranzitul gastrointestinal. Nu sc VOl' consurna lichidc In masil intrucat griihcse cvacuarca gaslrier!.

Pr:'jiluri. lur:« ..-curi , ~l'rhl'l, rr1t!.!Jel.,rIUl,

StlSlIri

duki

.l-!di-Ilillrl,

Cancerul de pancreas
, Canceru l de pancreas se lratcazrl chirurg icul. Sc po.uc practica rczccu.: p;lr~I;t1~ a paucrcasu lui, reLcqia tnlalii ,I accstuia sau pancrcatcctomic rcgi,)nal;l. Pan ere ate c t () m i a par t i a I ii se pr.rcticn in aCl!la~i limp cu rl!zeqia unci portiun i din rcg iunca dislalii a stornacului, cu rczeqia duudcnului ~i a primilor ccntimctri din jcjun. Ansamhlul modificarilor chiruruiculc mcnt ionate sunt rcalizaic in c;IJ;uI a~;I-nul11itci pancreatoduodcncciomii. Pancrea~lIl restant sc ;mast()l1lOzcazii la jcjun sau Ia stomal', Consccintclc nutriuonalc care dccuru din intervcntiile chirur gicaie rncntionate sunt .urihuitc auravarii Jll;i1absnrblil~i (prczcnta preoperator datorita obstructiei maligne a e;1ilor ~ecrclorii pancreati~')biliarc) §i apari\ici diabetului zaharat (la 10-20'/r., din holnavi). Elc sc cxprimn indcoschi prin mu lnbsorhtia grasimilor (Ia 27-5() (Jr" din holnuvi) §i pierdcrilc hidroclcctroliticc sccundarc diurezei osmotice indusc de !!Iicozuric. Accsic perturbari biolog icu UUC la reducerea ponder ala a holnavil()r. Pn n c r c a t c c r o m i a l o l a l a sc praclic;1 in scopul inciep;"lrt;1rii riscului p;lstrarii de zone de dcgcncrar« malign;1 in pancreasul rcstant ~i pcntru a se evit;1 pcricnlul instaliirii Iistulei pancrcaucc. Accasin proccdura chiruruicala crcea;:;1 insa prolundc dczcchilihre nutritionale. Chiar ~i in Cllndi\iile utili;;irii unor doze optirne de extract pancreatic sc constuta rcduccrca slocurilnr tisulare ue !!rfisillli ~i prnleinc, Dezcchilihrul nutritional l!sLc aeecnlu;11 ill absell!;1 ullui tr;;lalllclli ;JIItidiahctic eorcspunz;1tor. ' Pallcre;ltl!clomi<l regionaLl implic;l, in <lLlra l'CI.t:Cl,iei lot;i1c a P;1IlCJ'easulu i, Inuep;lrtare;1 lesu turi lor ad i;lcell te (slolllacu I d islal, duodenul, spl iIla, vl!zici hiliara, sq!:J1lentul pallCJ'e,llic al vl!nci porte clc.) si ;r drcn;ljului lilllfali~' primal'. D<lloril;l <lllorcxici scculldare, malahsorhlici ~i ,Iiarl'ci m:,rc,tc, ;rccsli Imlnavi hClldici;lz{i de alimenlal,i;1 parcntcral:i lolal;!, ' Prin prisllla cl!ior lllenl,i()llate, ;liill1cnlal,i;1 h()ln;lvil()r eu cancn palllTc;llic ()per<lt lrchuic s::i ueptl~l!asi'i numl!roasl' hariere pcntru ameii()rarea sl;lrii de
c

de- v.r.i Ullin'

L'U

i"risc;-t,

I)(lfllhtl<llll'

I
I
I

IH1Jilll';1 iivcr:«: prudll~l' cu llltllkr;l!il'

Alunc, LIllI .rr.rhidc, ~iln'. indulci It Ifi ;Irlirici:lli

ut'

/';Ill;"lf, 11101 rmcl

g_t'lll.

"d;l, <iropur},
Cilrtt

fllCI;I;-';;l,l'illL".lIIrIU-I, PI 11)('\

L
I
',:

-rn,

,(-j

"chu».". C(lnUilll('nll', (~(I~e~I'~'~ll~U~SI~"~r,~ j.lcuri.uucr«.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~'~(~"~L_'I~li~li~' _~

ell timpul sc ptla!c tut ona progrcsiullc;, nutritici SpIT tl .rlimcntutiv mai <lpropi;,t;1 de CC;, n ormaln (CLI :; mc:«, pe Ii: glucide mui mu ltc ~i xcurtarca pcrioadc i dinuc consumu l a l imcn t c lor s o l id c ~i l ich id c ). Dac;-I m;-Isuriic dictotcrapicc IlU se dovcdcsc cficicntc ill cvitarca sindrornului dumping sau d<lCrl accstea IlU permit s;1 Sl' mcnrinn sau stl LTC<lSC;-1grcutalc;1 c()rpnral;i, arunci sc reCurgc 1;1hran irca intcnnitcnta prin sonde .ul.ipt.uc unui sisicm de alimcntare lcnt.i "ell picatur.r". In ael'~t (';11 xc rceurge Ia produsc nutritive mcdicalc xpccificc accstui tip de hranirc. lntrucu: p;"Jlrunderea prtllluscl()J' nutritive se j'ace lo.rr tc lent, sindromul dumping IlU mai aparc, Accst tip de .rlirncntarc sc indica ~i in pcrio.idclc de chimiotcr.ipic postoperat()ric c;lnd an()rexia LTcat;1 f<lcc l'xtrell1 de dificil;1 hr;mirc;1 or;lia, La pcrsnanl'lc carl' r,ill1;1Il anorcxicc dupil intrerllpcrea chillliotcrapici (chiar dad) ncopl;lslllul g;rstric Illl rcprczinlrl () prohlcm;"I), se l'Ccom;lJlll;"1 cJ)nlinu;rrL~a hrnnirii prin sond;-, ~i in cU!'slllnJ)Plii, IndiJ'crenl dc calca de administr;IJT cnlcr;r1;-1 a prmlusclor nUlritive, prl'zcn~;r 1lI;rlahsorh\iei llecesit;1 IU;IJ'ea un()r Il1rlsuri pr()lil;lclicc sau curative imp()triva ddieil!nleior viLall1inice ~i milll!ralc, ill gl!ncr;r1, nu estc nl'voic ;r sc lolosi preparalc farlll<lceulicl' f()artc c()ncentr;tle In vitaminc, IllIporl;lllt estl' a sc intrehuinl,;r prl'paralc CllcOJllpozil,ic 1ll11liivitaminic;1 c()l1lplct;-1. TJ)tu,:i, incazul In
1l)(I

J'iI

nutritic. Acestea

sunt rcprezcntate

de anorexic, insuflcienta pancrcatica,

diahetu]

zaharat, rezectia gastrica, a unor segrnentc intestinalc etc. . Din acestc considercntc portiile alirnentarc sunt mici ~i Irccvente (eel putin (j pe zi), cu 0 cantitatc adccvata de principii nutritive (glucidele sc aleg Uoar din catcgoria cclor cu absorbtie lentfi §i se dau limitat; din cauza insuricientei biliopancrcaticc se prcfcrn trigliccridelc cu lan] mcdiu care se absorb de 4 uri mai mult-dcc.it cele cu Ian] lung) ~i calorii. Sc VOl' consurna in limitelc pcrmisiunilor medicalc, alimcntelc Iavoritc, care sfi ric cat mai pliicut servite. La Iiccare masn

SUfS:I

mald, llh.'xtri Ill'

maltodcxtrinv amidon modificat l<KIO

m.rltodcxtrinc

maltodextri ne amidon din

tapioca
10(10 1000

Volum peutru I (KIO Kcal (1111) Mincrale calciu. mg

<)411

i"osror. I~lg 1l1(t_gnczllI, mg

lief. Illg inti. mg L"lIpru.lllg
m;tngilll.lllg

se administreaza doze uptime de extract pancreatic. De asernenea insulinoterapia trcbuic S;I fie cor espunzntoarc pentru a se optimiza utilizarea g lucidelo(Iavorizeazn cresterea in grcutate) §i pentru a minimaliza pierderile de lichide §i clectroliti prin urina (sccundar cresterii glicozuriei). Cand problcmele nutritionale sunt severe §i alimentatia purenterala tolal;] incil ncindicnta, se utilizeazn hri'inirea intermitenta prin sonda, In accst caz sc Ioloscsc prod use nutritive speciale cu hidrolizate proteice, oligozaharide, trigliccride cu lan] rncdiu, minerale §i vitam inc (vczi tahclul 52). Cornponcntclc produsclor rncntionatc nu au nevoie pentru absorbtie de prezenta sucului pancreatic. Pcntru a sc imhun;ltati ahsorhtia, alimcnuuia prin sonda sc adrninistrcazn Ioartc lent. Tahelul52
Produse nutrttive cu hidrulizate pr'uteice sau aminoaeizl, reziduu minim ~itara lactoza, utilizate in alimentatia P" SHuda a holnavilnr cu cancer pancreatic uperut (exemple)

5lKI 500 21K) I) 75 I

4<)<),5 4<)<).5 199,:': 9 74,<) I I 10 16,6 50 50 20 20 23.1 61K)

625 625 250 11,3 IlKI 1,5 2,5 15

4QR,7 4QR,7 250,7 10 74,7 1,6 2 10 50,7

2,5
IO

mg crom, Illg ~Ckllill, meg moli hdcu, meg sndiu, ml.q p"lasili. mEl] clor,IllE" l1I()slll/k~
Zil1l',

26 32

2X

650

29,6 2<),5 2Q.<) 490

30,4 31,1 56,3 350

Volumul
ilsig:ure

care s:1
IlCL'C-

",rul zi Inic Ul' priucipi i nutritive (indll~iv

P':I)2ml

21KI0lliI

1600 ml

21KI ml

viraminclc)
llenulllir"

( raportarea Denumirea produsului Firma prooucatoare Proteine, 9 (% din total Kcal) Sursa Criticare HN Mead Johnson 36 (14%)

se face la 1000 Kcal) Nutrex Aminex Peptl2000 Sherwood Medical 40 (16%) Reabilan Roussel 31,5 (13%) peptide din cazeina peptide din grau 38,9(34%) ulei cu triqliceride cu lant mediu 15,5 (12%) ulei Deno· thera biennis, ulei de SOia, lecitina 131,5 (53%)

produxului
II;rIl1;1
pnHJlll';11tl:lrc

Rcahil"nllN ROI",d 43,6 (17'0) peptide din griiu peptide din Cilzcinrl 31) (36';;) ulc: clIlriglicl'ride cu lalll mcdiu

Tra vcxn! STIJ

Trnv.rsnrh

lIN

Vital R"ss

lIN

Travcnol
30 ( 12'y,;) hid rill izat de lactalbumina 13.4( 11%) ului ell trigliceride ell 1;1111 mcdiu, I) (7';;) ulci t.lc 11""rl'." soarclui 4...1 (4';;)

Travenol
45 ( II-:"i;) hidrol izat de lncralbuminn 13.4( II'X) ulci ell IrigJiccride cu 1,,11\rucdiu 9 (7%) ulci de Ilui,rl'i-t snarclui 4.4(4'1;,)

Nutrex 38,2 (15%)

I'rou-iuc.
Sur.,a

~((i

41,7 (17';7,;) hidrolizat din

din total Knil)

hidrolizat de cazeina

aminoacizi cristalizati

hidrolizat de lactoalburnina

grilu, carne si soia

10,:':(1'%) ulci de 11 uarca snarelui 5,<) (5%) ulci ell triglkeride cu lant mediu 4,<) (3";;)

(Irrl~ill1i,i! ((;I, din total Kcal)

~lIrs;1

Grasimi, g(% din total Kcal) Sursa

3 (3%)

2,8 (3%)

10(9%)

ulei de flo area soarelui

ulei de floarea soarelui

ulei cu trigli· ceride cu lant mediu 5 (4%), ulei de porumb 5 (5%)

ulri ckIlc-'lt.lilcr"
h;l'lllli~ ulci (;luciLll'.g(';I, din ,,,,,,I Ked)
SUf:-.a

ut' ~oi;r
IlJO (76';;) {,I i;,!(IZlIllari de cuntin.ind duar gluel)z;'", 175 (70<1r) ()ligc1zahariue duar IHH,3 (75'k) hidrolizat din amidon de porumb, gIUCt)zJ

Il'l'ilill;-]

11:-;/) (47';7,)
111;-11 todcxtri ne amidon de

Glucide, 9 (% din total Kcal)

210 (83%)

205,7 (82%)

188,8 (76%)

CPlllifl;lllcJ ;.!IUL'tlZ;-1

lapitlCf]

In

]1)3

Volumul pentru 1000 Kcal (ml) Minerale calciu, mg fosfor, mg magneziu, mg fier, mg iod, mcg cupru, mg mangan, mg zinc, mg crom, mcg seleniu, mcg molibden, mcg sodiu, mEq potasiu, mEq clor,mEq mOsm/kg Volum care sa asigure necesarul zilnic de principu nutritive (inclusiv vitarninele)

750

1000

1000

1000

338 376 248 10 76 1 2 10 62 50 32.6 31,9 52,8 490 2000 ml

500 500 200 9 75 1 1,3 7.5

500 500 200 9 75 1 1,3 7,5

667 667 267 12 100 1,3 2,5 10

Minerale calciu, mg fosfor, mg magneziu, mg fier, mg iod, mcg cupru, mg mangan, mg Zinc, mg crom, mcg seleniu, meg molibden, mcg sodiu, mEq potasiu. mEq clor mEq! mOsm!kg Volum care sa asigure necesarul zilnic de principii nutritive (inclusiv vitaminele)

550 550 222,2 10 83,3 1,1 1,6 8,3 27,8 83 83 20,4 30 20,4 550 1800ml

330 330 133 6 50 0,7 0,9 5 16,7 50 50 23 30 23,1 810 3000 ml

500 500 200 9 75 1 0,9 10 17 50 50 20 20 25 630 2000ml

40 30 42.9 560 2000ml

40 30 39 560 2000ml

16,7 29,8 18,8 460 1500ml

Caucerul intestinului

suhtire

L produsului Denumirea
I~

VIVONEX Norwich Eaton 21,8 (9%) aminoacizi cristalizaf 1,4 (1%)

ul.-i de sOilrl'lui
1l11,lfl';1

VIVONEX HN Norwich Eaton 44,4 (17%) arninoacizi cristalizaf 0,9 (1%)

ulci til' !loami xoarcl ui 210 (1'2(;') llligllZ~lh;tri ctllil,ill;inLi Ullar~llIcoz:t

VIVONEX T.E.N. Norwich Eaton 38,2 (15%) aminoacizi cristalizati (33%) cu catena ramificata 2,8 (2%)
uhi de Ilnarcil xoarcl u:

Firma producatoare Proteme, 9 (% din total Kcal) Sursa Grasimi g (% din total Kcal)
~tlr~;1

(;Iuciul'.

dilll"l;d
~lIr:-';1

t! (';; "c;ll)

230.6 (lHl'ii) {)/it!t1I.aharilk cuntin.iud dour t!IUnl/.;1

205.0 (1'2(;1)

ue

malrudcxtrinc ;lllIiulll1lllodiril';t!

Volum pentru 1000 Kcal (ml)

1000

1000

1000

Prc/cnla canccrului primur S:IU metastatic la nivclul intcstinului suhtir c arc (';1prim:! indicatic tcrapcut ic.l rczcclia scgmcnlarii. La aeeca:::i conduita dc trala~ mcnt sc ajllngc ~i in conditi ilc in carl' bolnavul canccros cstc supus radiotcr.ipici nhclorni na lc cu ulcctnrcu uncori scver:-I a intcstinulu i sllhlllT (pcrtor.uii, smctun, hcmoruuii, Iistulc ), lmplicatiilc nutritionnl« ale rczcctici intcstina!c sunl consider:lhile,~dat Iiind rolul inicstinului suhtirc in digestie ~i absorhli:1 principii lor nutritive cil:;;i in pastr.rrc.. circuitului cntcn ihcputic al s:!rurilor hiliarc. in cazul in carl' sc rccuruc la rczccti.. ilea!;'!. dacrl :Iceasta IIlI depii§e§le lO() de em. atunci 0 parte .iprcciabiln din s:ir;lriic hiliarc nu m.ri pot intra in circuitul de rcintoarccrc hepaticii (xcadc supralat:1 de ahsorh~ic intcxtinal.l) ~i patrum! In intcstinul eros uncle indue 0 diarcc apo:ls:I. Accasta ponte fi cvit:ltii dac:i bolnuvul prirncstc :'oicstiralllin;! (k:lgii s;lrurilc hiliare Uic;'lnLiu-ic inaptr de a mai induce diurce ). Masurilc dictctice singulare sunt insulicicntc. Sc inccpc cu 4 g pc zi de colcstir.unina. doz:i dup:i care diarccn dispar,e rcl.uiv hrusc. Prin t.uonurc aceast:! do/it xc reduce la jllllliitatc sau mai rutin. III conditj ile mcntionntc, dc~i 0 park dill s;'lrurile hiliar~ i~i picnl capaciiatcu de a mai cmulsionu grilsimiie, ahsorbtia lipidicii IlU csic uprcciabil sttwjenit:!. In schirnb, d:lcii rcvcctia ilea!;) cste mull mai marc de IO() em, atunci 0 c.mtitutc considcrahilii de stll'uri hiliare p:ilrund,lncololl ~i du.rr Ioarte pu\inii r.imanc displlnihila pcntru :1 ri reahsorhit;1 intestinal. In accstc cllndilii Iic.uul c:Jutii S;I compcnsczc picrdcrca hiliara printr-o sinlez;i maxrma c.rrc sc dovcdcstc insii inxu licicnta ;lsi,!!lIr:lrii unci :Ihsllrhtii lipid icc clicicnte.
llJ5

Din

punct

de vcdcrr

dictotcrapir.

imhlln:-II:-'t.iIGI

ahs'lrhtici

gr:1simillll

~l' Alhnente cu l'Hnlinllt ,dizllt sail absent in add Hxalk [exemple)

Tlihelill ,<;4

pllah: realiza IrigliceriLielor

sc absorh
.ulministrat

pr in rcduccrc.i apllrllllui Iriglicl'I"idl,ltll cu lanl, 11IIlg ~i nc~lclc:l cu lan~ mcdiu (1111 all ncvoic dc s:hllii hiliurc pcntru a I'i uhxorhit«: de 4 uri mai 1111111 Lil'd,l cell' cu 1:'11~ lung), Couconutcut , trvhui« un aport su licicnt de _l!r;-,simi p,dilll'Sallirall' (nu "uIII lurniv.u« dl' ncccs.rru! de ;'l'i/i gra:-:, eSL'IlI,i:ili, vit.uuin irv dill c;,lc_l!tlri;, cclor

Iriglil'eritlcle cu lan] mcdiu) pcntru a sc asigura Se rccuruc de aSl'IlIl'Ill';1 la suplimcntc

Legume broccoli varza de Bruxelles varza conopida castraveti laptuci ciuperci ceapa rnazare orez arpagic ridichi napi

Fructe avocado banane vrsme struguri mango pepeni nectarine piersici ananas prune

Bauturi sue de mere bere cidru coca-cola sue de grapefruit limonade lapte sue de portocale pepsi-cola sue de ananas vin

Diverse prod use alimentare unt branza oua peste (exceptand sardinele) suc de larnaie macaroane rnarqarina carne pui lapte smantanit iaurt

liposoluhi!« c[,l ~i la un .iport crcxcut

lavorizea/;1 rCll'l'tiei ox.rlicc). dl'pktia Fcnomcnul canlil;lti org.mismului e-tc mari daillral din

calciu. llla_l!llc:rill ~i lillL' (rc/lqia ileal:1 in accxlc mincralc). () :ill:l ctlllsel'int:1 a

dl' (Iavtlri/l'al:-' prl'cipil;-'Iii CIlIl~lilllirca ionului dl' c;-Ilrl' aci/ii lili:lll'i Ilx;ilal rcn.rlc de dlrl' rl'dlll'nii IIrm;1l'sll'

ilc.ilr tl rl'prc:rinlrl

hipcroxaluriu

cnlciul intestinal,
ncahsorb i]: in

inlrtll';"11 acesla

cuplat

_l!r;l~i r;lllla~i

oxalatul ulterior crcscutc, po.uc prccipit« ~i _l!enl'ra lili;I/;' IIX:ilil':-1. l'cntru :, miuunaliz» riscul I iltlgene/l'i oxa I icc, SC rCl'l lllland:-, sc:hicrc;, :'1'1 irtu 1111 I ligl iccrulc lor cu lanll ung ~i crcstcrc» cclur cu lan] me-diu (in lc lu l aCl'sla duninua disptlllihililalca ucizilor _l!ra~i
r:1I1la~i lleahsllrhiti considcrabil pcutru a xc cupla produsclor
CU

in intcstiuul slIhtirl' rl'slanl ~i eldtln, Drcpt unuarc, ncm.ritiind prevent intr-o I'lIrm:l in--oluhii». Sl' ;Ji'~tlarhc intestinal ~i cstc cxcrcr.u prin c;liic urinnrc. LI ;lec~lllivl'l. _l!:-,sindll-sc in c()nCelllr;ltii

c.i kiul

intesunnl). ;Il'iti

Ttllmlal:l

Sl' reduce tahclul 5.1),

consumul

hll_l!:tll' ill

tlx:d it' (vczi

Mcntionarn
ravllrizcal:i limileal,a gr;lsimi parenll'ral;1 aporiul

c:i peste sau

un anurnit

nivcl,

crcstcrca
di.rrcci.

aportului
Din uccstc

ural de rnugncziu
conxidvrcntc sc

rccurg.indu-sc prcpondcrcnt 1;1ceil' CII l'lIlltilllll sc;-,zul S:III :,h"cnl de acid oxalic (vcz.i t.ibclul 54), De nscmcnca , sc adlllinislrc;l/~ cl'1 plIl,in I g de cakiu pc Ii pcntru a prccipitu oxalutu l intc-a in.i l. At.it prin did:1 l';-,l ~i i:lI'Ill;ll'tllLTapil', "l' LTe~ll' aportu] de magncziu. axl lc] illc:ill'tlIl1'1'1l1rati;, sa pl:lslllalic:-1 S;, ~l' Iltlrm:Jii/e/c iur c xcrctiu urinar.: /ilnic:, ":-1 depfi~casl':i (, mEll pc vi. Al'casl;-, l'anliL,lc dl' magllc/ill l'sll' IICl'csar:i pcntru a
sllluhilila calciul din urina tubular». impinlic;'1I1d a~lkililll,!.!l'nl'la oxnlo-calcic.r.

apari\ia

ucccntuarca

s:iu oral lu nivclul

pcntru a diminua astfcl pcr iudica a magnt:ziului

maxim udmis ~i sc rcsirangc consumul de cxcrctia kcaltl a magncziului, Administrurea suplincsic ncccsarul accstui mineral. Aportul
s;i dl'p;i~easc;-I 0,5 g pc zi. pcntru prccursor ul ox.rlogcnczc i). nportul siidal, intrucat l"eslriqia a nu lavtlri/;, de sure cste

nl imcntar de vitumina C nu trcbuic oxalogcncz» (ucidul ascorbic cstc De ascmcnca. sc limitl'az;i urmaW de sC;ldl'rea calciurici.

TlIi>ellil 5.?
Alinu-uucu cnntinut ddical

ill "l'id Hx"lil' (e xem ple)

Bauturi bere Tuborg ceai Diverse prod use alimentare ciocolata cacao qerrnern de grEW
arahide

Cancerul

de collin

Legume stecla iellna papadie vinete praz

patrunjel

Fructe afine srnochme uscate mure

stance aqnse coaja de larnare zrneura

cartof dulct spanac concentrate de tom ante

Tcrapia de clcctic a canccrului colonic csic cea chirurgicaln. Dacii forma a tumorii nu rcprczinta U!l stadiu dl'p;l~il, xc dccluc;lI:i rezcctic lar_1!;1cu cvidarca g;lIlglionilur rcgionali. lntrc sl'gml'ntcic intcstinalc rcstantc xc crcl'az;1 anastolllo/,e cu cunditia ncul'cct.ir ii zonci rccto.rnalc. Dac;1 rcctul cstc intcrcsa! malign sc ctcctucnza clllllsllllllie (dcschidcrcu "i lixarca la piclc a unui segment colonic), Tot la colostom ic sc apcleaz;1 ~i atunci cand sc dorcstc in mild paliativ rczolvarca unor ocluzii prod usc de 11IIIlori inopcrabilc. Colostorniilc pol uvea insn §i un caractcr tcmporar Iiind rcalizutc ca prim limp opera lor pentru lummi maligne complicate prin ocluzie sau pcrforatic. ~oloslomiik pol li a~ezate oriundc pe cadrul colic, eventual chiar ~i pc ccc, In conditiilc in carl' cxisl;! 0 poliplll.a rectocolica difuza eu translormarc
ciinic:i

maligna, sc irnpunc
evacuurea
Il)(l

rezcqia

intregului

cadrucolonic

§i

a rectului,

permi~:'!nd

continutului

intestinal

prin ileostomic. lLJ7

Adaptarca nutriuc: la conditiilc create prin anaS[(II11IlZart:a scgmeniclor intestinale rcstaruc cste, in general, rclativ l-una. Estc nec.esarn ins:i () per iuada de acornodare de catcva stlrt:ll11ani.

Prohlerncle

nutritionah:

particulure

lc ridica

ilcostornia ~i colostomiilc.

In cazul ilcostomici, trehu ie avut in vcdcrc di cstc suspcndatr; funqia absorbita a colonului, Din accxtc considcrcntc, irncdiat postopcrator picrdcrilc de arll digestive sc ridica In I OO()- 2 ()()(I ml/zi. Concomitcnt sunt antrenatc In exterior cantita~i importantc de sodiu (60-1O() mEq/zi) §i mai mici de poiasiu (7-12 mEq/zi). Cu timpul intcrvin reaqii udaptativc care lirnitcaza climinarilc de ar:l la 50()-700 ml/zi. Acestc picr dcri hidroclcctricc trebuie inlocuite printr-un aport enteral corcspunzator, Estc important C:I bolnavii ilcostomizat! sa inlcleag:l c;'j rcducerca ingcstici hidrice nu diminun xcmnilicat iv lichidclc eliminate prin ilcostoma, producand in schimb dcsh idratarca organisl11ului. Accasta din urrna este cu aUil mai pronuruata Jac;i in conditiilc rcslriqiei lichidclor consum.uc, bolnavii dcvin lebrili sau prczinta vomismcntc, D:lc:i holnnvii sunt cronic dcshidr.uati, volurnul urinar scadc si incidcntu lilia/ei urinate crcstc.Duc.l pierdcrilc de potasiu nu sunt mari. udieilelc Illinlll:e p"l fi indcpart.uc prin consumul de sucuri de portocalc, grupclruii sau l.rptc. De multo ori csic ncccxar.i crcslcrca aportului parenteral al viaminci Bl2(in rczcctiilc ilcalc tcrminalc). Accasta sc Iacc prudent intrucat vitamin» BI::' slimulcaz:l mitogcnczn, put.ind agrava in canlil:i~i mnri muliiplicarca Iurnoraln. Ducri bolnnvul prczint:1 concomitcnt ~i dllcva sL"_l!:Inenlcilc.ilc rczecatc, cxtc ncvoie de suplirncntarca viiaminicn lipusolub il.! a dictci. Trcbuic alrasa :11cnlia bolnavului e;"1 aportu l ridic.u de sarc (peste 2()() mElj/zi) cste nerccomand.u dcoarccc individul nu poale rcxurh: nalriul in execs, ceca cc atragc 0 diarcc apoas:i cu un plus de dcxhidr.uarc. Preciznrn ca prin pierdcrilc Iich id icnc ilcostom icc III u IIi boln.iv i pre/i nl:l constant un grad de dcxhidr.n.rr«, man ilcstutn suhicctiv prin Sell' ~i urini hipcrcon ccn tra te. lmcdiat ptlsloper:lltlr. did:1 eap:ll:1 un curactcr lichid ~i dup:-I scurt limp sc cornpune din alimcntc cu c'lnlinul rcdus in Iihrc alimcnt.rrc (vczi tahelul 55). In mod progrcsjv, prin Iulonarc. sc introduce " _l!am:i c;ll mai diversil'ical:l de alimente care sil sc apropie cat rnai mull de diela ncrcstrictiva. In tahelul 56 rcdam dileva rccomundur i clictcticc pcntru :1 sc putca dep:isi o parte din incidenielc neplacutc legate de prezenta ilcostomici, ' Mcn t ion am c:1 r cg irn u l .il im cntur trchu ic ajuslat in Iu n ct ic de particularitaule individuale ale holnavulu i. Ajunucrca 1:1" Liiet:lntlrlnal:"1 se tlhtinc de regula dupi"i 2-3 sfl pli"im:in i. In cazu l pral"lictlri i colostom ii lor, condui 1:1de ~t1ime.nl;Jre cstc In mare parte inriuCn(al:'i de nivclul la care S-:I practical pc intestinul gros stoma rcxpcotiva Din accst punct de vcdcrc Sl' va i inc seam:"1 c;i la nivelul cecului continutul intcsunal cxlc lluid, In colonul :lscendc;11 semifluid. in transvers moalc, in flcxura colonicn sl;tn!!:1 scmc-ol id. in c"I"nul dcsccndcm stllid iar in reel Ioarte solid. Astlcl, practicarea unci cccostomii xau a unci culnsu m ii pc ascendent implies luarea unor masuri dictctice in marc parte asem:-1l1:1loare cclor rccom.mdate in ilcostomie. Singura diferenl:l II reprczinta laplul c:l orificiul stomci la nivelul colonului fiind mai larg ~i riseul de ohslruqic eu multmai mil', Ill:isurile ue prevenire rrin alimenlalie a hlocilrii aeesteia au un 1'01 propllr(itlnal 1lI:li redus. Efecluarea colostollliilnrpe colonul descendenl sau sigmtlid necesil:l imedial postoperator 0 dict.'i hidrici"i. Progresiunea caire n alimenlalic Iwrmala se r;lce lllull mai repcde ueciil la pacicnlii cu ileoslomie. Acesl IULTUesle ualor;ll p:lslr:irii
C

inlcgrita~ii unci mari parli a colonului care ponte axtlc] sa-§i indcplincasca luncuile sale. Totusi, §i in cazul colostomiilor sl:ingi :Ipar diurcca, consliratia. Ilatulenta §i rnirosurile neplacutc, ceca cc neccsita lunrca de ruasuri dictoterapicc adecvate (vezi tabelul 57). Alimentatia practicata pentru colostomiilc pc colonul transvcrs 'lre un carneter interrnediar celei recomandate in ileostornii §i colostornii sulngi. In oricntarca mnsurilor dietoterapice sc va tine cont de Iaptu! ca prin scaunele pastoasc eliminate I" acest nivel se pierd aproxirnativ 300-500ml api! §i 25-50 mEq de sodiu pe zi.

Tahelul55
Produse nutritive cu continut redus in tihre alimentare

Tipul de aliment Lapte

Alimente permise Lapte integral, lapte srnantanit (Iaptele se adrninistreaza numai daca toleranta digestiva a bolnavului 0 permite) Cafea, ceai, bauturi carbona-tate, nectar de mere, piersici. pere, caise, sue de fructe strecurat Supe strecurate, supe permise din ingrediente permise Carne fraqeda de Vita, pore, vitel, miel, pui, curcan, pe~te slab; (carnea se poate consuma fiarta sau fripta) Perrnise Permise Cartofi decojif (fierti, piure, copti), asparagus (gatit), stecla, conopida, castravete, napi Paine alba, proaspata rurnenita, chifle (fara seminte), orez. faina, macaroane, taitei, spaghete sau

Alimente interzise

Alte bauturi

Bauturi alcoolice, sucuri de fructe nestrecurate, sue de prune

Supe

Carne. pui, peste

Carne a tare, fibroasa, cu zqarciuri

Branzeturi Qua Legume

Cartofi cu coaja. fasole, broccoli. varza de Bruxelles, varza, morcovi, porumb, rnazare, rnasline Gtau integral, biscuif crocanti, graham, briose tari, cereale integrale, cornflakes; alte cereale in afara celor permise

Cere ale ~i derivate

1l)X

Fructe

Gatite, conservate, coapte sau indulcite, fara coaia §i serninte: piersici, caise, pere, cirese Unt, rnarqarina, uleiuri vegetale, sm€mt€ma Gelatina arornata, Inqhetata, budinca sirnpla, pandispan cu suc de fructe, serbet

Fructe crude, fructe cu serninte §i coaia, struguri, prune, cockteil de fructe, ananas, capsuni, mere, banane, nuci

5. I'cntru a evita tlatulenta ::;;i mirosuril« _ cli minarca alimenrclor cc pot iuccrcatc din nou la diferite intervale): Clspantgl1s mazare \ii ra~ltle LlSC4'II:l bcrc mustar alirnenre din j";II"ilia verzci alirnentc coudirncniatc

nepl;IL'ulc:
~L'llcr<l

llalult;nFI

~i mirosuri ncplncuu-

(ucestca pDt Ii

Grasirni

Deserturi

Tarte, placinte, produse de cofetarie continand nuci, struguri, serninte. nuci de cocos

pe~le ceap:i

hauturi
pepeni

l'.rtrhugazt )OIse

oua

Tahelul56
Recemundar'i privind modul de alimentare a bolnavller cu ileostomie
I. Cresterea diversitatii alirnentarc In mild lrcj,lat, prin intrnducerea aliment cu aliruent a diterite prod use, astfcl tncit, In evcntualitatea ap;lriliei modificari lnr pattll(lgicc intestinale,,,1i p(lalr, f incriminat alimentul respectiv. 2. Penrru a preveni obstructin siomci:
- cresterea aportului lichidian continutului - utilizarea sucului de prune ~i de siruguri pernru " miiri lichiditatca intestinal eliminat prin ilcoslllm~ (se previnc "slfel o!>slruq;a ,tomei) ~ cvitarca alimeniclor hO~lIle in Iibn- vegelale. ell :-.cmillt.l' ~;IU Srilllhuri - mcstecarea inuelungal:i fI alimentclur, - intruducerca ell precautic n a lillll'1l1l'i lelinii li1ptllci muzarc ciuperci alunc lluc;1..ue
(lSigUfrlfC;1
l

castravcti alimentc graM~ell prndusele de p.uiseri« ~i alimeutclc pr:l.jite indclung hranzil intcns mirustoarc -cvitarea chewing t!lIIll - a nu sc flll",i paiclc I'entru aspiraren lichidclor (sc inghitc concornirent - mestecarca al imuutulur ell gura Inchisa - consumul de Inese regUlrlte - adaosu! de iaurt ~i sue de rnerisoare

mult acr)

Tahelul57
Recomandarl pr'ivind mndul de alimentare a holnavilur
ell

culostornie

c;1

II'

l·;tfl'

ill"

puka

ul'l1liti<l c:-.lc huntl PlIlJC problcmc:

Prevenire.i tlatulcntci si " mirosurilor neplacute - eliminarca alimcntclor cc put genera (latulenFi ~i mirosuri rnazarc ~i r(l~()1c uscatii

ncplacutc:

asparagus herc
must.ir alirnenrc dill
l'()l·CI;"

Lllnili;,

verzei

aliment,p""tl'
lTilP;1

l'tllJ(jilllclllilll'

rll~ii
an.max tructc crude
Inll"h'
LOU M'lllillll'

htllll tlu;1

uri ('arhl l~a/.t lase

pcpcni
l'(I:-.ILIVl'li ('(l[ll_illLlI illl(' ...... lil1<11

.rrnhidr
(';trlll'

lH'I"r;'t-'\·t!;i
dl'

uncle k'~lIllIl' chilll'l.l'sti 3. I'entru <I pn-vcni ('\'i!ClI;,fCiI (':xat!t'raLt

priu ill'tlshllllfi,

se

introdur

C'1I

pruuelll,;t ~d imcntc!« care ar PUll';! pUIIl' pft Ihkllll': - ~uc de mere - sue de prune -I"pte - Iusole ;;;'Ilil;1 - varzii - broccoli - sp"n"c - alirncnte puternic - tructc crude 4. Cind nOLI. Cu tirnpul un aliment Ptll ap;m,,, diverse condimcntnntruhuir vlimin.u pcutru
II

LTl'l'az;; prohlurnu, grade

1'1.'TitlatJ:l~i al'tli Il1locrl.·at dill

de ltlicr"IlUI

"lil1l[,l1l"r;1.

grasl' C;I prudusel« de p.uiscri« ~i »Iimcnrclc pr;l_iilt'llldelullg - hr;il1z(I intcns miroxituan- cvuurea chcwinj; gUIll - a IlU sc rolos1 paiclc pcntru a~pir<ltia lidiidcllif (~C Illghile CtHlClllllitellt mull ncr) I'rcvcnirca ~i tra 1;'1 rc .. constipatic i 1 - crcstcrca apnrlului lichidian, in .sped.1I al sucurilur de trucre; utilizarea (-I eel pu!.in 1,5 -:2 lilri r= zi - crcxtcrc» Ctlll!-.lIl1lului de lructe ~i vegctale - ;-luall~lIlde prulll' mui , srnochine ~i stafidc - i"olnsire;-IUl' ("hill;! illtegriil;! ~i ttlnite I'rcveni reil diareei - IlU ~e consuma l"it)l"llill;-I, .manas pn1;.Jsp:ll, smochinc, picrsici, spanac, rosii, f(lStlle. prune. sue de nu-r«, t ruvt« crude ~i lnptc - rllinsirl'a de llfC/. til'r!. h.m.m« strecuratc, tapioca, lapte Iiert , hranzfl. unt de arahide ~i carlnli -111 cal. de ncvuic Sl' apeleflz{1 1.1 dicta s~lrill~llll fibre vcgeti-ill', - alillll'IJIl'

200

201