CURS – DREPTURILE AFACERILOR –

DREPTURILE AFACERILOR

DREPTUL = acceptiunile notiunii de drept reprezinta totalitatea normelor juridice

in vigoare, la un moment dat intr-un anumit teritoriu.

1. Dreptul pozitiv

2. Dreptul subiectiv (dreptul la tacere, dreptul de proprietate) – posibilitatea unei

persoane de a avea o anumita conduita ori de a impune cuiva o anumita conduita, la
nevoie aceasta fiind impusa prin constrangere.

3. Stiinta dreptului

SISTEMUL DE DREPT

Sistemul de drept este format din institutiile juridice (cetatenia, contractele,

proprietatea) si raportul juridic.

FUNCTIILE DREPTULUI

Functiile dreptului sunt directii sau orientari fundamentale ale mecanismului juridic la
indeplinirea carora participa intregul sistem de drept, cu toate ramurile sale, precum si
institutiile special abilitate in stat cu atributii in domeniul infaptuirii normelor juridice.

1. Institutionalizarea
2. Apararea valorilor sociale
3. Conducerea societatii (deriva din 1.)
4. Functia normativa

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI

Prin principii intelegem acele linii de orientare (idei calauzitoare) comune continutului
tuturor normelor.

1
1. Asigurarea bazelor legale ale functionarii statului ca stat de drept (un stat care
functioneaza prin respectarea normelor de drept).
2. Garantarea libertatii si egalitatii cetatenilor.
3. Promovarea responsabilitatii cetatenilor.
4. Asigurarii entitatii si justitiei.

STATUL

Statul este un rezultat al dezvoltarii umane.

Statul si dreptul au aparut concomitent. Statul are nevoie de un organism

legiuitor, de o constitutie, de anumite norme juridice. Aparitia celor 2 este
interconditionata.
Dreptul are nevoie de stat.

Statul = institutia juridica creata de catre natiune care il investeste ca exponent

al puterii sale suverane.

Statul apare ca o natiune organizata politic si supusa unei conduceri unice si unor
legi comune. Statul este un organizator al conducerii societatii.

TRASATURILE STATULUI

- orice stat are un teritoriu

- are la baza o natiune
- puterea publica
- suveranitatea (suprematie / independenta)

TIPURI DE STAT

Functie interna, de asigurare acelor valori sociale si de garantare a drepturilor

fundamentale a cetatenilor.
Functie externa, statul apare ca subiect de drept si promoveaza interesele natiunii
respective.
Forma de stat are in vedere modul de organizare si functionalitate a puterii in stat si
este format din 3 componente :

1. Forma de guvernamant
2. Structura de stat
3. Regimul politic
2
1. Organizarea statului – monarhii - absolute
- constitutionale
- republici - democrate
- absolute

2. Organizarea puterii in teritorii – state – unitare + uniuni de stat (federatii)

- compuse

3. Regimul politic (= metodele de conducere ale societatii) : democratic si

nedemocratic.

NORMA JURIDICA

O regula de conduita sociala a carei aducere la indeplinire se realizeaza daca este

necesar prin forta de constrangere a statului.

TRASATURILE NORMEI JURIDICE

1. este impersonala (nu se adreseaza unei persoane anume)

2. este generala (se adreseaza tuturor cetatenilor)

3. este obligatorie

4. este aceea de a fi repetabila si are caracter de continuitate

Dreptul civil roman = o continuare a normelor prevazute.

STRUCTURA NORMELOR JURIDICE

Ipoteza = ne arata conditiile, imprejurarile in care se aplica acea norma.

Dispozitie = conduita pe care o prescrie.

Sanctiune = consecinta nerespectarii acelei norme.

3
CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE

1. Dupa criteriul conduitei pe care o prescrie :

Norme imperative (cer o anumita conduita) = norme onerative + norme prohibitive

Norme dispozitive (permit o anumita conduita) = norme permisive + norme supletive
Norme de recomandare = acelea in care o anumita reglementare legala se recomanda sa
fie preluata cu adoptari si de alte sectoare ale vietii sociale.

2. Dupa gradul de precizie

Norme determinate (cu ipoteza, dispozitie si sanctiune)

Norme nedeterminate (ii lipseste sanctiunea) : norme de trimitere + norme in alb

3. Dupa sfera de aplicare

Norme generale (in toate domeniile)

Norme speciale (in anumite domenii)
Norme de exceptie (se aplica in situatii total izolate)

4. Dupa sfera de sanctiuni

Norme punitive + norme stimulatorii

5. Dupa

Norme de drept civil, de drept penal si de drept administrativ.

6. Dupa ierarhia izvoarelor

Norme prevazute in constitutie, in legi, in decrete.

IZVOARELE DREPTULUI

Drepturile sunt cuprinse in acte normative !!!

Izvoarele reprezinta formele specifice de exprimare a normelor juridice.

4
LEGEA

Legea are 2 atributuri : este orice act normativ si in acelasi timp, doar acel act normativ
cu putere deosebita adoptat de Parlament printr-o procedura specifica.
Legile sunt de mai multe tipuri :

I. Legea

1. Legea fundamentala = constitutia – sunt prevazute norme cu caracter de principiu

.
2. Legile constitutionale = legi de revizuire a Constitutiei prin care se modifica
Constitutia.

3. Legile organice = reglementeza domenii importante in viata sociala si sunt adoptate

printr-o procedura ce supune votul a 2/3 din membri Parlamentului.

4. Legile ordinare = reglementeaza celelalte domenii ale vietii sociale si care sunt
adoptate cu votul a jumatate din parlamentari.

II. Decretul presedintelui Romaniei

III. Hotararea Guvernului

Sunt adoptate in vederea organizarii executarii legilor. Guvernul mai emite si

ordonante de urgenta.

IV. Ordine, instructiuni ale organelor administratiei

V. Deciziile administratiei locale (consilii judetene, locale – primarii)

VI. Contractele colective de munca

Stabileste norme juridice specifice raportului de munca.

In dreptul romanesc NU constituie izvor de drept :

1. Obiceiul juridic sau CUTUMA

2. Jurisprudenta = practica judiciara

3. Doctrina = literatura juridica

5
SISTEMATIZAREA ACTELOR NORMATIVE

Este necesara datorita multitudinii normelor juridice.

Exista 2 metode : Codificarea (codul penal, codul civil, codul muncii etc.)
Incorporarea (ordine cronologica, alfabetica etc.)

APLICAREA NORMELOR JURIDICE

Prin aplicarea dreptului se nasc, se modifica sau se sting raporturi juridice (relatie
sociala reglementata de o norma juridica).

Aplicarea normelor : in timp, in spatiu, aupra unei persoane.

1. Aplicarea normelor in timp cuprind legi permanente (regula in cazul sistemul de

drept) si legi temporare ( sunt instituite pe perioada unor calamitati, in stare de
urgenta, razboi etc.)

Acestea se aplica din momentul intrarii in vigoare pana la momentul abrogarii

lor. Intrarea in vigoare a unei legi are loc, ca regula, la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei.
Legile permanente functioneaza pe baza principiului activitatii, pe care il deosebim de
principiul ultraactivitatii legilor.

Legea poate fi aplicata retroactiv sau ultraactiv numai intr-o singura situatie, aceea a
legii penale mai favorabile.

Abrogarea legilor este : expresa (a) , indirecta (b), implicita (c).

(a) – cand e prevazuta foarte clar in actul normativ.

(b) – legile temporare, adoptate pentru o perioada scurta de timp.

2. Aplicarea normelor in spatiu

Principiul teritorialitatii + numeroase exceptii apartinand acestui principiu.

3. Aplicarea normelor asupra persoanelor

Principiul egalitatii – fara deosebire de rasa, sex, etnie, nationalitate

Exceptii : imunitatea parlamentara, dispozitii favorabile femeilor, batranilor, dispozitii

nefavorabile minoritatilor.

6
 Subiectele raportului juridic de drept al afacerilor = comercianti, persoane fizice
sau persoane juridice.

PERSOANA FIZICA

Persoana fizica este subiect de drept al afacerilor in dreptul civil.

Capacitate civila = desemneaza acea posibilitate generala, aptitudinea unei

persoane de a fi titulara de drepturi si obligatii civile.

Capacitatea civila = capacitatea de folosinta + capacitatea de exercitiu

Capacitatea de folosinta = posibilitatea acordata de lege persoanei de a fi titulara de

drepturi si obligatii civile.

Capacitatea de exercitiu = capacitatea de a fi titular de drepturi si obligatii civile prin

incheierea efectiva de acte juridice civile – generatoare ale
acestor drepturi si obligatii.

Capacitatea de exercitiu a persoanei se intemeieaza pe baza capacitatii de folosinta.

CAPACITATEA DE FOLOSINTA A PERSOANEI FIZICE

O posibilitate a persoanei fizice de a fi titulara de drepturi si obligatii civile.

Momentul dobandirii capacitatii de folosinta a persoanei fizice coincide cu data

nasterii sale.

Exista 2 proceduri speciale de declarare a unei persoane decedate. Una din ele este
reprezentata de procedura de disparitie.
Aceasta procedura presupune depunerea unei cereri ca persoana a disparut si trebuie sa
treaca intre 6 luni si 4 ani pentru cererea de deces si implicit pentru certificatul de deces.

O ingradire a capacitatii de folosinta in anumite situatii – acele imprejurari in care

o persoana fizica, in temeiul unui text expres de lege, nu are posibilitatea fie de a
savarsi anumite acte, fie de a incheia anumite contracte determinate din specia lor, sau
cu anumite persoane.

7
CAPACITATEA DE EXERCITIU

Acea parte a capacitatii civile a persoanei care consta in posibilitatea acesteia de

a-si exercita drepturile civile si de a-si asuma obligatiile civile prin incheierea de acte
juridice civile.
Acte juridice civile : bilaterale (contractul) si unilaterale (testamentul).

Caracterele capacitatii de exercitiu a persoanei fizice

1. Egalitatea
2. Generalitatea
3. Inalienabilitatea
4. Intangibilitatea

Capacitatea de exercitiu este de 2 feluri : capacitate de exercitiu deplina si capacitate

de exercitiu restransa.

Capacitatea de exercitiu deplina este posibilitatea persoanei fizice de a-si exercita

totalitatea drepturilor sale subiective, civile si de a-si asuma obligatii civile prin
incheierea personala si sigura a tuturor actelor juridice permise de lege.

Inceputul capacitatii de exercitiu deplin este atunci cand implinesti 18 ani.

Incetarea capacitatii de exercitiu deplin este atunci cand decedeaza persoana
fizica sau prin o declaratie judecatoreasca a decesului unei persoane fizice.

Modalitatile de incetare a capacitatii de exercitiu deplin : deces, declaratie

judecatoreasca a decesului, punerea sub interdictie, declararea nulitatii casatoriei.

Lipsa capacitatii de exercitiu : NU au capacitate de exercitiu minorul care nu a

implinit varsta de 14 ani, precum si persoana pusa
sub interdictie.

Din reprezentare intelegem un procedeu tehnico-juridic potrivit caruia o persoana

numita reprezentant incheie actul juridic civil in numele si pe seama altei persoane,
consecintele juridice ale actului juridic respectiv producandu-se direct fata de cel
reprezentat.

Capacitatea de exercitiu restransa reprezinta o perioada intermediara intre lipsa

capacitatii de exercitiu si capacitatii de exercitiu deplin.

Capacitatea de exercitiu restrans o au minorii intre 14 si 18 ani. Acestia pot

incheia acte juridice dar numai cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a
tutorelui.
8
 Sanctiunea in cazul nerespectarii dispozitiilor legale privitoare la capacitatea de
exercitiu este nulitatea relativa.

Actele juridice civile ca manifestare de vointa pot fi anulate.

Exista nulitate absoluta (cazuri foarte grave) si nulitate relativa (cazuri mai putin
grave).

Nulitatea absoluta poate fi invocata de catre oricine si oricand.

Nulitatea relativa poate fi invocata decat de cel vatamat in cazul respectiv si exista
un termen de prescriptie de 3 ani. In cazul nerespectarii dispozitiei avem ca
sanctiune nulitatea relativa.

IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

Orice persoana fizica trebuie sa fie identificata prin cele 3 atribute ale sale : nume,
domiciliu si stare civila.

NUME – un cuvant sau totalitatea cuvintelor prin care se individualizeaza o persoana

fizica in societate – nume de familie + prenumele.

DOMICILIU – localizarea in spatiu a persoanei fizice.

1. Domiciliu de drept comun – statornic, principal.

2. Domiciliu legal – cel stabilit prin lege pentru o anumita categorie de persoane.
3. Domiciliu conventional – adresa stabilita prin vointa partilor.

STAREA CIVILA – dreptul persoanei de a se individualiza sau identifica in familie si

societate prin acele calitati personale pe care legea leaga anumite
efecte juridice.

In registrele de stare civila este atestat evenimentul casatoriei + certificatul de

nastere + certificatul de deces.

COMERCIANTUL – PERSOANA FIZICA

Comerciantul este subiect de drept al afacerilor.

Comercianti – persoane fizice (individual) si persoane juridice (colectiv).

9
 Comerciantii – persoane fizice au calitatea de comercianti daca savarsesc acte de
comert cu caracter profesional, fie independent, fie in cazul unei asociatii familiale,
fie in conditiile decretului lege nr. 54 / 1990, fie in cazul unei asociatii in
participatiune conform art. 251 din Codul Comercial.

Dobandirea calitatii de comerciant – persoana fizica :

- sa-si savarseasca faptul de comert – faptele de comert sunt enumerate la art. 3 din
Codul Comercial.
- sa-si savarseasca faptul de comert ca profesiune obisnuita – trebuie sa constituie o
ocupatie, activitatea permanenta cu scopul obtinerii unui profit.
- sa-si savarseasca faptul de comert in nume propriu

Delimitarea comerciantilor – persoane fizice de alte profesiuni indeplinite de

persoane fizice :

1. Meseriasii – atata timp cat ei se limiteaza la profesiunea lor, NU devin comercianti,

dar ei achizitioneaza alte marfuri.

2. Profesii liberale – avocatii, notarii, executorii judecatoresti, cabinete medicale private

– isi pun cunostintele lor in slujba clientilor, deci presteaza servicii.

3. Agricultorii – NU sunt comercianti, doar daca vand ce cultiva.

PERSOANA JURIDICA

Persoana juridica este un subiect colectiv de drept care, respectand cerintele

legale de fond si de forma pentru constituirea sa, este titular de drepturi si obligatii.

a) 31 / 1954 – persoanele juridice si fizice – principalul act normativ

b) OG 26 / 2000 – asociatii si fundatii
c) In Codul Civil exista doar referiri la persoane juridice

Orice organizatie care are o organizare de sine statatoare si un patrimoniu afectat

realizarii unui anume scop in acord cu interesul obstesc se numeste persoana
juridica.

Elementele constitutibile ale persoanei juridice :

1. Organizarea de sine statatoare.

2. Patrimoniul propriu.
10
3. Scopul propriu determinat si fixat in concordanta cu interesul general
(generalitate, legalitate, exclusivitate, diversitate).

1. Organizarea de sine statatoare este o compartimentare a persoanei juridice pe

domenii de activ si desemnarea unor persoane sau a unor grupuri de persoane ce
reprezinta acea persoana juridica in raport tertic.

2. Patrimoniul propriu reprezinta o universalitate juridica care are o latura activa

(totalitatea drepturilor) si o latura pasiva (totalitatea obligatiilor).

3. Orice persoana juridica are un scop = obiectul de activitate.

Trebuie indeplinite 3 cerinte :

- sa fie legal
- sa fie determinat
- sa fie de acord cu interesul general / obstesc – sa nu ii deranjeze pe ceilalti

Clasificare

1. Dupa domeniul dreptului de care apartin :

- persoane juridice de drept public = partide politice, Parlament, ministere, Banca

Nationala, statul, unitati administrative
teritoriale.
- persoane juridice de drept privat = agentii economice de stat (regii autonome,
societati/companii nationale), sindicate,
organizatii patronale, asociatii si fundatii.

2. Dupa forma dreptului de proprietate :

- persoane juridice de stat = statul, unitati administrative

- persoane juridice private particulare = societati comerciale cu capital privat,
asociatii si fundatii, partide politice
- persoane juridice mixte = societati comerciale cu capital mixt
- persoane juridice ce se intemeiaza pe proprietate privata interna sau straina =
capitalul romanesc se intalneste cu capitalul strain

3. Dupa nationalitate :

- persoane juridice : romane sau straine

4. Dupa natura scopului : persoane juridice cu scop patrimonial

cu scop nepatrimonial
11
INFIINTAREA PERSOANELOR JURIDICE

Este guvernata de o serie de norme cu caracter general.

Modalitati :

1. Apar prin actul de dispozitie al organismului de stat competent, mai ales persoane
juridice de stat.

2. Printr-un act de infiintare recunoscut de organismul de stat competent (organizatiile

cooperatiste), statutul de functionare act de recunoastere, inregistrare a persoanei
juridice.

3. Printr-un act de infiintare autorizat de organismul de stat competent : societati

comerciale, partide politice, societati bancare, societati agrare – act de infiintare, un
statut de functionare, autorizare, inmatriculare / inregistrare / inscriere.

Momentul dobandirii persoanei juridice :

In cazul infiintarii persoanei juridice prin act : data fixata pe acel act + data
inmatricularii.

CAPACITATEA CIVILA A PERSOANEI JURIDICE

Acea aptitudine a persoanei juridice de a avea drepturi si obligatii civile precum

si aptitudinea ei de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma obligatii
civile prin intermediul incheierii de acte juridice civile de catre organele ei de
conducere.
Inceputul capacitatii coincide cu momentul dobandirii persoanei juridice.

PRINCIPIUL SPECIALITATII CAPACITATII DE FOLOSINTA

Potrivit lui sunt valabile doar actele juridice incheiate de persoane juridice
circumscrise obiectului de activ pentru care aceasta s-a constituit.

CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANEI JURIDICE

Acea parte a capacitatii civile a persoanei juridice ce desemneaza aptitudinea

persoanei juridice de a deveni titulara de drepturi si obligatii civile prin incheierea
unor acte juridice civile de catre organismele sale de conducere (uni si bilaterale).
12
 Actele juridice incheiate de catre organele de conducere in limitele puterilor acordate
in cazul persoanelor juridice = actele persoanelor juridice.
Inceputul capacitatii de exercitiu coincide cu momentul dobandirii capacitatii de
folosinta.
Momentul incetarii este atunci cand o persoana juridica nu mai exista.

SOCIETATILE COMERCIALE

= principalii participanti ai raporturilor drepturilor afacerilor

= o grupare de persoane constituita in baza unui contract de societate si

beneficiind de personalitate juridica, in care asociatii se inteleg sa puna in
comun anumite lucruri pentru exercitarea unor fapte de comert in scopul
realizarii si impartirii beneficiilor rezultate.

Aceste societati comerciale sunt constituite in baza unui contract.

Elementele specifice contractului de societate care sta la baza societatii comerciale :

1 1. Aportul asociatilor = obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in

2 societate un anumit bun, o valoare patrimoniala.

Din punct de vedere etimologic aportul inseamna bunul adus in societate.

Aporturile sunt de 3 feluri :

a) aport in numerar – are ca obiect o suma de bani pe care asociatul se obliga sa o

transmita societatii.

b) aport in natura – are ca obiect bunurile imobile sau mobile (corporale sau
incorporale); trebuie indeplinita conditia ca bunul respectiv sa fie
evaluat in bani, iar dupa aceea bunul respectiv trece in proprietatea
societatii.

c) aport in industrie – consta in munca sau activitatea pe care asociatul promite sa o

efectueze in societate avand in vedere competenta si calificarea sa;
aportul in industrie nu este cuprins in capitalul social si nu este
permis in cadrul SC ci a SNC, SCS si SCA.

In actul constitutiv al fiecarei societati comerciale trebuie sa se arate in mod

expres aportul fiecarui asociat, fiecare asociat fiind tinut de asemenea sa contribuie
la formarea patrimoniului societatii.
13
 Asumarea acestei obligatii de aport poarta denumirea de subscriere la capitalul
societatii ( varsamnatul capitalului social = efectuarea raportului ).

CAPITAL SOCIAL = expresia valorica a totalitatii aporturilor in numerar si in

natura ale asociatilor care participa la constituirea societatii.

Capitalul social are o semnificatie contabila (nu are o existenta reala) si o

semnificatie juridica (constituie limita gajului general al creditorilor societatii).
Acest capital social este fix pe toata durata societatii. El poate fi modificat in sensul
majorarii / micsorarii acestuia, numai in cazul limitativ prevazut de lege.

Capitalul social este de 2 feluri :

- subscris = desemneaza valoarea totala a aporturilor pentru care asociatii s-au

obligat
- varsat = desemneaza valoarea totala a aporturilor care au intrat in patrimoniul
societatii

Acest capital social este divizat in anumite fractiuni denumite diferit in functie de
forma societatii comerciale :
- parti de interes – SNC, SCS
- parti sociale – SRL
- actiuni – SA, SCA

EXEMPLU

Avem un SRL cu 2 asociati. Capitalul social subscris al acestui SRL este de 2 milioane
de lei si este impartit in parti sociale a cate 100000 de lei. Un asociat aduce 500000 lei, iar
celalalt aduce 1500000 lei. Cate parti sociale va avea fiecare asociat si ce cota va avea ?
I asociat = 5 parti sociale, 25% cota
II asociat = 15 parti sociale, 75% cota

Distinct de capitalul social avem patrimoniul social – totalitatea drepturilor si

obligatiilor cu valoare economica apartinand societatii comerciale.

Patrimoniul social cuprinde : activul social (drepturi aduse si dobandite in timp) si

pasivul social (totalitatea obligatiilor dobandite de societatea comerciala pe parcursul
existentei ei).

Patrimoniul social se modifica permanent in timpul existentei societatii

comerciale.

14
2. Intentia asociatilor de a colabora in desfasurarea activitatii societatii comerciale

Affectio societatis = colaborarea voluntara si activa, interesata si egalitara a asociatilor, o

convergenta de interese in desfasurarea activitatilor comerciale.

3. Realizarea si impartirea beneficiilor

Scopul oricarei societati comerciale este acela de a realiza beneficii si de a le

imparti intre asociati.
Cota parte din beneficii poarta denumirea de DIVIDEND.

Intrucat societatea comerciala participand la viata economica nu inregistreaza

intotdeauna castiguri ci si pierderi – asociatii trebuie sa participe si la pierderi.
Prin beneficiu intelegem orice castig evaluabil in bani.

Conditii de repartizare a beneficiilor

Realizarea de beneficii poate fi stabilita numai la sfarsitul exercitiului financiar

prin intocmirea bilantului si a contului de profit si pierdere.
Beneficiile trebuie sa fie reale si utile (acelea care au ramas dupa intregirea
capitalului social).

In actul constitutiv al societatii trebuie sa fie prevazuta in mod expres partea fiecarui
asociat la beneficii si pierderi.
De regula, dividendele se vor imparti asociatilor in proportie de cota de participare la
capitalul social numai daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.

O clauza prin care unul dintre asociati participa doar la castiguri fara a suporta si
pierderile societatii este interzisa a fi inserata in actul constitutiv (clauza leonida =
este lovita de nulitate).

4. Dupa cum folosirea lor implica sau nu consumarea acestora

In acest caz, avem de-a face cu beneficii consumptibile (alimente, benzina) si

beneficii neconsumptibile (beneficiile ce pot fi consumate repetat fara sa se consume
substanta lor).

5. Dupa cum acestea sunt sau nu producatoare de fructe

Beneficiile frugifere (produc periodic fara consumarea substantei lor – alte beneficii
sau produse numite fructe) si beneficiile nefrugifere (nu produc nimic).
FRUCTE – naturale (se produc fara ajutorul omului), industriale (se produc cu ajutorul
omului) si civile (chirii ce se obtin prin exploatarea beneficiilor imobile sau alte bunuri.
15
FORMELE SOCIETATII COMERCIALE

Potrivit art. 2 din Legea nr. 31 / 1990 privind societatea comerciala, o societate
comerciala nu poate imbraca decat o forma din urmatoarele :

1) SNC (societate in nume colectiv) – in acest caz obligatiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.

2) SCS (societate in comandita simpla) – in care asociatii sunt comanditari si

comanditati; obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social dar si cu
raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, asociatii comanditari
raspunzand numai cu aportul adus.

3) SA (societate pe actiuni) – capitalul social este impartit in actiuni; obligatiile sociale

sunt garantate numai cu patrimoniul social , actionarii raspunzand numai in limita
aportului adus.

4) SCA (societate in comandita pe actiuni) – capitalul social este impartit pe actiuni;

obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si
solidara a asociatilor comanditati, asociatii comanditari raspunzand numai in limita
aportului lor.

5) SRL (societate cu raspundere limitata) – obligatiile sociale sunt garantate cu

patrimoniul social , asociatii raspunzand numai in limita aportului lor.

Formele juridice sunt impuse de lege ( ex: banca poate fi doar SCA ).

CLASIFICAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

1. Dupa natura lor (dupa prevalenta elementului personal sau cel material) :

- societatea de persoane = se constituie dintr-un numar mic de persoane pe baza

cunoasterii si increderii reciproce (SNC, SCS)
- societatea de capitaluri = se constituie dintr-un numar mare de asociati impus de
nevoile capitalului social fara sa prezinte interes calitatile
personale ale actionarilor (SA, SCA)

2. Dupa intinderea raspunderii asociatiilor pentru obligatiile sociale :

- societate cu raspundere nelimitata (SNC)

- societate cu raspundere limitata (SRL, SA)
16
3. Dupa structura capitalului social :

- societati in care capitalul social se divide in parti de interes (SNC, SCS, SRL)
- societati in care capitalul social se divide in actiuni (SA, SCA)

4. Dupa posibilitatea de a emite titluri de valoare :

- societati cu drept de emitere a titlurilor de valoare (SA, SCA)

- societati cu nu au drept de emitere a titlurilor de valoare (SNC, SCS, SRL)

BUNURI SI DREPTURI

BUNUL = (element activ al patrimoniului) reprezinta o valoare economica ce este

utila pentru satisfacerea nevoii materiale ori spirituale a omului si este
susciptibila de apropiere (insusire) sub forma dreptului patrimonial; in
sens restrans (stricto sensum) prin bun intelegem chiar obiectul, lucrul,
iar in sensul larg (lato sensum) intelegem atat lucrul cat si dreptul
patrimonial ca are ca obiect acel lucru.

CLASIFICAREA BUNURILOR

1. Dupa natura lor :

- mobile – mobile prin natura lor (creion, umbrela)

mobile prin dterminarea legii (actiuni, obligatii si alte titluri de valoare)
mobile prin anticipatie (fructe, recolte dar instrainate prin act juridic de
anticipatie)

- imobile – imobile prin natura lor (terenuri constructii si recolte prinse in radacini)
imobile prin obiectul la care se aplica
imobile prin destinatie (animale de casa, atelaje destinate muncii agricole)

2. Dupa regimul circulatiei juridice :

- bunuri ce se afla in circuitul civil = bunuri ce circula liber, fara restrictii

bunuri ce circula cu anumite autorizatii (arme)

- bunuri scoase din circuitul civil (inalienabile) = terenurile aflate in domeniul public
(parcuri, plaja, etc.)

17
3. Dupa modul in care sunt determinate :

- bunuri individual determinate = bunuri ce individualizeaza prin insusirile proprii si

speciilor (casa)
- bunuri determinate generic = se individualizeaza prin insusirile speciei, prin
cantarire, masurare, numarare

4. Dupa cum pot fi sau nu inlocuite in executarea unei obligatii :

- bunuri fungibile (pot fi inlocuite cu altele)

- bunuri nefungibile (NU pot fi inlocuite cu altele)

DREPTURILE SUBIECTIVE CIVILE

= o posibilitate recunoscuta de legea civila subiectului activ (persoana fizica sau

juridica) in virtutea careia acesta poate in limitele drepte si morale sa aiba o
anumita conduita si sa pretinda o conduita corespunzatoare de la subiectul pasiv si
sa ceara concursul fortei coercitive a statului in caz de nevoie.

CLASIFICAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE

1. Dupa compozabilitate :

- drepturi absolute = acel drept al carui titular poate avea o anumita conduita fara a
face apel la altcineva pentru a si-l realiza (drepturile personale
nepatrimoniale si drepturile reale)
- drepturi relative = acel drept in cazul caruia titularul pretinde o conduita subiectului
pasiv fara de care dreptul nu se poate realiza (drepturile de creanta)

2. Dupa natura continutului lor :

- drepturi patrimoniale = pot fi evaluate in bani (drepturi reale si de creante)

- drepturi nepatrimoniale = acele drepturi ale caror continut nu poate fi exprimat in
bani (dreptul la viata)

Drepturile patrimoniale sunt:

- reale = titularul isi poate exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altei
persoane
- de creanta = subiectul activ (creditor) poate pretinde subiectului pasiv (debitor) sa
dea, sa faca sau sa nu faca ceva anume
18
 Drepturile nepatrimoniale sunt :

- drepturi care privesc existenta persoanei (dreptul la viata, la sanatate, demnitate,

integritate fizica sau morala)

- drepturi care privesc identificarea persoanelor (drepturi la nume, la domiciliu)

- drepturi decurgand din creatia intelectuala (drepturi de autor – cele privind

paternitatea unei opere)

3. Dupa corelatia dintre ele :

- drepturi principale = sunt de sine statatoare

- drepturi accesorii = drepturi de ipoteca

4. Dupa certitudinea conferita titularului :

- drepturi pure si simple = existenta si exercitarea lor nu depinde de o imprejurare

viitoare
- drepturi afectate de modalitati = afectate de termene, de conditii sau de sarcini

FONDUL DE COMERT

= ansamblul de bunuri mobile si imobile corporale si incorporale pe care un

comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale in scopul atragerii
clientelei si implicit obtinerii de profit.

CARACTERISTICILE FONDULUI DE COMERT

- e un bun unitar = e un element distinct de elementele care il compun

- poate fi obiectul unei vanzari, poate fi inchiriat sau obtinerea unei garantii
- e un bun mobil = si atunci cand in compunerea lui intra un imobil
- e un bun mobil incorporat

ELEMENTELE FONDULUI

1. Bunuri incorporale
2. Bunuri corporale
19
1. Bunuri incorporale

= dreptul la firma, emblema, clientela, vadul comercial, drepturi de proprietate

industriala, dreptul de autor.

FIRMA = un element de individualizare a comerciantului in campul activitatii comerciale

care consta intr-un nume sub care gruparea comerciala este inmatriculata la
Registrul Comertului, isi exercita comertul si sub care semneaza.

In cazul comerciantului – persoana fizica, firma acestuia se compune din numele si

prenumele acelui comerciant.

SC – firma are o compunere diferita in functie de forma juridica a SC.

SNC – numele unuia dintre asociati sau toti + denumirea SNC.

SCS – numele a cel putin 1 dintre asociatii comanditati + denumirea SCS.

SA / SCA – firma e reprezentata de o denumire proprie + mentiunea SA / SCA.

SRL – o denumire proprie + numele unuia dintre asociati + SRL.

Numele trebuie sa fie unic !!!

EMBLEMA = semn sau denumire care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen.
are caracter facultativ spre deosebire de firma – supliment de organizare.

CLIENTELA = totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod obisnuit la

acelasi comerciant, adica la fondul de comert al acestuia pentru
procurarea unor servicii.

VADUL COMERCIAL = o aptitudine a fondului de comert de a atrage publicul.

= este rezultatul unor factori multipli : localizarea, calitatea
marfurilor, serviciile oferite, personalul, preturile, reclama si
publicitatea.

NU este un element distinct al fondului de comert pentru ca e analizat doar

impreuna cu clientela !!!

DREPTURILE DE PROPRIETATE INDUSTRIALA

Distingem creatii noi (inventiile, know-how, desenele, modelele industriale) si semne

noi (marci, indicatii geografice).
20
DREPTURILE DE AUTOR = rezultate din creatia literara, artistica, stiintifica.

Creantele si datoriile comerciantului NU ac parte din fondul de comert !

Fondul de comert (ansamblul de drepturi si obligatii)  patrimoniul comercial !

FAPTELE DE COMERT

= actele juridice, faptel juridice si operatiunile economice prin care se realizeaza

producerea de marfuri, executarea de lucrari ori prestarea de servicii sau o
interpunere in circulatie a marfurilor cu scopul de a obtine profit.

Pentru delimitarea raporturilor care formeaza obiect de drept comercial, bunul

comerciant stabileste acte juridice si operatiuni pe care le califica “fapte de comert”
si sunt enumerate in cadrul art. 3 din Codul Comercial; aceasta enumerare are un
caracter enuntiativ, exemplificativ.

CLASIFICAREA FAPTELOR DE COMERT

1. Faptele de comert obiective

Sunt cele prevazute in principal la art. 3 din Codul Comercial.

Sunt considerate obiective deoarece chiar legea le-a considerat comerciale, datorita
naturii lor si pentru motive de ordine publica.

a) operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie (negustoria), cumpararea si

vanzarea comerciala si operatiunile de vanzare sau schimb

b) intreprinderile = organisme economice si sociale, care sunt organizari autonome ale

unor activitati cu ajutorul factorilor de productie in vederea obtinerii
unui profit (activitati de constructii, de fabrici si manufactura, de
furnituri, de spectacole publice, de vanzare a obiectelor de arta,
de transportare a persoanelor, de depozite, de comisione – agenti
si oficii de afaceri, de editura, de imprimerie, de librarie, de
asigurare).

c) conexe sau accesorii = nu sunt comerciale prin natura lor, dar devin comerciale
datorita legaturilor lor cu alte fapte sau operatiuni pe care legea
le califica ca fiind “ fapte de comert “ : vanzarea-cumpararea de
actiuni, mandatul pentru actiunile comerciale sau fidejosiunea.
21
2. Faptele de comert subiective

Dobandesc caracter comercial datorita calitatii de comerciant a persoanei care le

savarseste .
O persoana care savarseste fapte de comert obiective in mod obisnuit, ca profesiune,
dobandeste calitatea de comerciant, iar in temeiul art. 4 din Codul Comercial, actele si
operatiunile savarsite de comerciant sunt considerate fapte de comert subiective.

3. Faptele de comert mixte (unilaterale)

Acestea sunt actele juridice sau operatiunile care sunt fapte de comert numai
pentru una dintre parti.
Aceste fapte de comert mixte sunt guvernate de legea comerciala pentru ambele parti,
chiar daca pentru una dintre ele actul juridic are caracter juridic.

ACTUL JURIDIC CIVIL

= o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de

a naste, a modifica ori a stinge un raport juridic civil.

Manifestarea de vointa = negotium juris

Inscrisul care constata manifestarea (inscrierea) = instrumentum probationis

CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE

1. Dupa numarul partilor :

- acte juridice unilaterale = manifestarea vointei a 1 persoana (testament)

bilaterale = manifestarea vointei a 2 persoane – contract vanz-cump
multilaterale = manifestarea vointei a mai multor persoane

2. Dupa scopul urmarit la incheierea lor :

- cu titlu oneros = acel act juridic prin care schimbul folosului patrimonial procurat de
o parte celeilalte se urmareste obtinerea altui folos patrimonial.

- cu titlu gratuit = in cazul acestor acte, se procura un folos patrimonial fara a se

urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb (donatiile,
testamentul).

22
3. Dupa efectele produse de acestea :

- constitutive = actele prin care ia nastere un drept subiectiv civil care nu a existat
anterior.
- translative = are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in
altul.
- declarative = acel act juridic care are ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept
subiectiv preexistent.

4. Dupa importanta sau gravitatea lor :

- de conservare = au ca efect preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil

(intreruperea unei prescriptii, inscrierea unei ipoteci).
- de administrare = actele juridice prin care se realizeaza cu o normala punere in
valoare a unui bun sau a unui patrimoniu (incheierea de asigurari).
- de dispozitie = au ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui bun / drept in grevarea unui
bun cu o sarcina reala (garantia, gaj, ipoteca).

5. In functie de continutul lor :

- patrimoniale = acel act care are un continut evaluabil in bani (contract vanz.-cump.).

- nepatrimoniale = are un continut neevaluabil in bani ( intelegerea pe care o realizeaza

parintii unui copil din afara casatoriei in sensul ca acesta sa ia
numele de familie al unuia dintre ei).

6. Dupa forma / modul de incheiere :

- consensuale = pentru formarea lor valabila este suficienta simpla manifestare de vointa
a partilor – majoritatea actelor juridice sunt acte consensuale.
- solemne = pentru incheierea valabila a acestora este necesara pe langa manifestarea de
vointa si respectarea unor cerinte de forma impuse de lege.
- reale = capacitatea acestuia este necesara pe langa manifestarea de vointa si predarea
efectiva a bunurilor (contractul de gaj, contractul de depozit).

7. In functie de momentul producerii efectelor lor :

- intre vii (inter vivos) = isi produc efectele neconditionat de moartea autorilor lor.

- pentru cauza de moarte (mortis causa) = nu isi produc efectele decat in cazul mortii
autorului acestuia (testamentul).

23
8. In functie de rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor :

- subiective = acele acte in care continutul este determinat prin vointa autorilor.

- conditie = la incheierea lor, partile isi manifesta vointa doar in privinta actului –
continutul acestuia este predeterminat de norme imperative de la care partile
nu pot deroga (adoptia).

9. In functie de afecatrea lor de modalitati :

- pure si simple = nu depind de un eveniment viitor in ceea ce priveste realizarea lor.

- afectate de modalitati = depinde de evenimente viitoare – modalitatea actului juridic

civil : termen, conditie, sarcina.

10. In functie de legatura lor cu cauza :

- cauzale = acele acte ale caror valabilitate implica analiza cauzei lor (a scopului).

- abstracte = nu trebuie sa analizam cauza / scopul lor.

11.In functie de modalitatea incheierii lor :

- strict personale - testament

- care pot fi incheiate prin reprezentant

CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

= elementele componente din care este alcatuit un asemenea act.

CLASIFICAREA CONDITIILOR ACTULUI JURIDIC CIVIL

1. Din punct de vedere al aspectului la care se refera, avem conditii :

- de fond = privesc continutul actului juridic

- de forma = se refera la exteriorizarea manifestarilor conditiei

24
2. In functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor :

- esentiale = cele cerute pentru valabilitatea actului juridic

- neesentiale = cele care pot lipsi fara sa afecteze valabilitatea actului juridic

3. Dupa sanctiunea care se aplica in cazul nerespectarii lor :

- de validitate = cele a caror nerespectare atrage nulitatea

- de eficacitate = nerespectarea acestora nu atrage nulitatea, ci o alta sanctiune mai dura

4. Dupa sfera actelor juridice pe care le au in vedere :

- generale = privesc toate actele juridice indiferent de natura lor

- speciale = alte categorii de acte juridice

CONDITIILE

1. Capacitatea de a incheia acte juridice civile

2. Consimtamantul
3. Obiectul
4. Cauza / scopul
5. Forma

1. Capacitatea de a incheia acte juridice civile

= o conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de
a deveni titular cu drepturi si obligatii civile prin incheierea actului juridic civil.

2. Consimtamantul = o conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil care

consta in hotararea de a incheia actul juridic civil manifestata in
exterior.

Este guvernata de 2 principii esentiale :

a) Orice persoana are dreptul sa incheie orice act juridic doresete, conform legii.

b) Indiferent cum planifica un act juridic, natura acestuia depinde de vointa reala a
partilor.

25
3. Obiectul = intelegem conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv
actiunile sau inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt
tinute.

Conditiile obiectului actului juridic civil sunt :

a) Trebuie sa existe
b) Trebuie sa fie civil
c) Trebuie sa fie posibil
d) Trebuie sa fie licit (conform legii) si moral
e) Trebuie sa fie determinat si determinabil

4. Cauza / scopul = obiectivul urmarit in momentul incheierii unui act juridic civil.

Conditiile cauzei / scopului actului juridic civil sunt :

a) Trebuie sa existe
b) Trebuie sa fie reala
c) Trebuie sa fie licite si morala

5. Forma = modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a

crea, a modifica sau a stinge un raport juridic civil.

Este de 3 feluri :

a) forma ceruta ad validitatem – ceruta chiar pentru valabilitatea actului juridic civil,
nerespectarea ei atragand nulitatea absolutam a acelui
act juridic civil.

b) forma ceruta ad probationem – este necesara pentru aprobarea acelui act juridic.

c) forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti.

EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL

= drepturile si obligatiile civile la care acesta da nastere, pe care le modifica sau le

stinge – este exact continutul raportului juridic pe care il genereaza incheierea unui
act juridic.

26
PRINCIPIILE EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL

1. Principiul fortei obligatorii – pacta sunt servanda

- este consacrat art. 969 alin. 1 din Codul Civil

- actul juridic civil este obligatoriu si NU facultativ
- in materia actelor juridice bilaterale se exprima prin sintagma “ contractul este legea
partilor ”.

2. Principiul irevocabilitatii actului juridic civil

= acea regula de drept potrivit careia actului bilateral nu i se poate pune capat prin
vointa numai a uneia dintre parti, iar actului unilateral nu i se poate pune capat
prin manifestarea de vointa in sens contrar cu partea autorului actului.

Exceptii de la principiul irevocabilitatii actelor bilaterale : donatia intre soti (e

revocabila), contractul de locatiune a unui imobil, cazul stingerii mandatului.
Exceptii de la principiul irevocabilitatii actelor unilaterale : testamentul.

3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil

= actul juridic civil produce efecte numai fata de autorii sau autorul lui neputand sa
profite sau sa dauneze tertilor.

Exceptie : stipulatia pentru altul.

Stipulatia = este acel contract prin care o persoana numita promitent se obliga fata de
o alta persoana numita stipulant sa execute o prestatie in favoarea
tertului beneficiar care nu participa la incheierea actului juridic.

NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

= o sanctiune de drept civil ce lipseste actul juridic de acele efecte contrarii normelor
juridice adoptate pentru incheierea sa valabila.

NU trebuie confundata cu urmatoarele institutii :

1. Rezolutiunea = desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executarea uno-ictu in caz

de nerespectare a obligatiilor de catre una din parti.

2. Rezilierea = desfacerea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva.

27
3. Caducitatea = are ca efect ineficacitatea actelor juridice care nu si-au produs inca
efectele din cauza unor imprejurari survenite ulterior incheierii lor
valabile si independent de vointa partilor.

4. Revocarea = inlaturarea efectelor actului juridic din cauza ingratitudinii persoanei

gratificate.

5. Inopozabilitatea = sanctiune aplicabila in cazul nerespectarii unor cerinte de

publicitate fata de terti.

CLASIFICAREA NULITATII

1. Dupa intinderea efectelor acestora :

- nulitati partiale = desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic

- nulitate totala = anularea contractului

2. Dupa modul de consacrare legislativ :

- nulitate expresa (textuala) = prevazuta de un text de lege

- nulitate virtuala (implicita) = nu e prevazuta de un text de lege, dar rezulta fie din
exprimarea normei, fie din scopul acesteia

3. Dupa felul conditiei de validitate nerespectat :

- nulitati de fond = nu a fost respectata o conditie de fond

- nulitati de forma = nu a fost respectata o conditie de forma

4. Dupa natura interesului ocrotit prin dispozitia legala care a fost incalcata la
incheierea actului juridic :

- nulitate absoluta = intervine in caz de nerespectare a unei norme ce ocroteste un

interes general, public, obstesc
- nulitate relativa = intervine in caz de nerespectare a unei norme ce ocroteste un
interes particular, privat

REGIMUL JURIDIC AL NULITATII

Nulitatea absoluta – poate fi invocata de orice persoana, si oricand deoarece actiunea

nulitatii absolute este imprescriptibila.
NU poate fi in principiu confirmata.
28
Nulitatea relativa – NU poate fi invocata decat de persoana vatamata.
Actiunea “nulitatea relativa” este prescriptibila, are un termen de 3
ani si poate fi confirmata.

EFECTELE NULITATII

= consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii.

1. Principiul retroactiv = nulitatea produce efecte atat pentru viitor cat si pentru trecut;
astfel vor fi inlaturate toate efectele actului juridic care s-au
produs intre momentul incheierii si momentul anularii.

2. Principiul repunerii in situatia anterioara (restitutio in integrum)

= tot ce s-a executat in baza unui act juridic anulat trebuie restituit astfel incat partile sa
ajunga in situatia in care ar fi fost daca acel act nu s-ar fi incheiat.

3. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial

(rezolutu iure dontis resoloitur ius accipientis)

OBLIGATIILE CIVILE

= in sens larg, intelegem raportul juridic obligational, adica raportul juridic in

continutul caruia intra atat drepturile de creanta cat si datoria corelativa.

= in sens restrans, intelegem doar latura pasiva, adica datoria ce revine debitorului.

= un inscris ce incorporeaza dreptul de creanta al creditorului si obligatia

debitorului.

CLASIFICARE

1. Dupa izvoare :

- obligatii izvorate din acte juridice

- obligatii izvorate din fapte juridice

- obligatii izvorate din legi

29
2. Dupa obiectul acestora :

- de “a da” = presupune obligatia debitorului de a constitui sau transmite un drept real

asupra unui bun in favoarea creditorului.
- de “a face” = presupune orice alta prestatie pozitiva a debitorului cu exceptia celor ce
se incadreaza in sfera notiunii de “a da”.
- de “a nu face” = presupune indatorirea debitorului de a nu face ceva ceea ce in lipsa
asumarii obligatiilor ar fi putut sa faca.

3. Dupa intinderea obligatiei :

- determinate = debitorul se obliga sa obtina un rezultat determinat

- nedeterminate (de diligenta) = atunci cand debitorul se obliga sa aiba o anumita

conduita sa depuna toate diligentele pentru obtinerea
unui anumit rezultat

4. Dupa sanctiune :

- perfecte = au prevazuta o sanctiune

- imperfecte (naturale) = nu au prevazuta o sanctiune, dar daca debitorul a apucat sa le

execute ele sunt considerate valabil executate

5. Dupa opozabilitate :

- obisnuite
- reale
- opozabile tertilor

6. Dupa structura :

- pure si simple = in cazul lor exista un singur debitor si creditor care poarta asupra unui
singur obiect si nu sunt afectate de conditii sau termen

- complexe – cu pluralitate de subiecti

cu pluralitate de obiecte = obiectul obligatiilor formeaza mai multe

prestatii

afectate de modalitati = efectele sunt legate de anumite imprejurari

viitoare avute in vedere la nasterea obligatiilor
(termen, conditii)
30
IZVOARELE OBLIGATIILOR CIVILE

= acele fapte juridice (lato sensum) care dau nastere unui raport juridic obligational.

Potrivit Codului Civil Roman, exista urmatoarele izvoare ale obligatiilor civile :

- contractul si cvasicontractul
- delictul si cvasidelictul

De aceea doctrina a stabilit ca adevaratele izvoare ale obligatiilor sunt urmatoarele :

1. Actele juridice = manifestari de vointa facute in scopul de a produce efecte juridice

(ele sunt unilaterale si bilaterale)
2. Faptele juridice stricto sensum = acele actiuni omenesti, fara intentie, de a caror
producere legea leaga nasterea de efecte juridice,
independent de vointa autorului lor (ele sunt licite –
cvasicontractele si ilicite – delictele si cvasidelictele)

EXECUTAREA OBLIGATIILOR CIVILE

Reprezinta efectul specific al raportului juridic obligational – aceasta instituie

reglementeaza executarea de catre debitor de buna voie sau constrans a obligatiilor
ce ii revin conform unui raport juridic obligational existent intre el si creditor.

Indeplinirea exacta a obligatiilor (executarea in natura a obligatiilor) este avuta in

vedere cu prioritate intre parti.

In caz de neexecutare a obligatiilor, creditorul are dreptul de a cere executarea

silita a obligatiilor sau de a pretinde de la debitor despagubiri – executare prin
echivalent.

PLATA

= prin plata intelegem acea executare voluntara a unei obligatii civile.

CONDITIILE PLATII

1. Cine poate face plata ?

- de debitor, dar si de orice alta persoana interesata in efectuarea platii

31
- plata mai poate fi facuta si de catre persoana tinuta sa execute obligatiile impreuna cu
debitorul si se numeste codebitor sau fidejusorul – persoana care garanteaza pentru
debitor

- ea mai poate fi facuta de un tert interesat sa schimbe aceasta obligatie sau de un tert
dezinteresat

2. Persoana careia i se face plata

- plata se face creditorului : in cazul decesului acestuia , plata se face mostenitorului lui
reprezentantul creditorului – reprezentare legala sau
conventionala
unei terte persoane desemnata de catre justitie pentru a primi
plata

3. Obiectul platii

- conform art. 1100 din Codul Civil : “ creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru
decat acela ce I se datoreste, chiar daca
valoarea lucrului oferit este egala sau mai
mare “

- debitorul este obligat sa plateasca exact lucrul sau prestatia pe care o datoreaza

4. Principiul indivizibilitatii platii

- platitorul trebuie sa-si execute obligatia de a plati in intregime, creditorul

neputand fi obligat sa primeasca o parte din datorie, chiar daca datoria este
divizibila.

5. Data platii

- regula este ca plata sa se faca in momentul in care creanta a devenit exigibila,

adica a ajuns la scadenta

- in cazul obligatiilor cu executare imediata plata se face in momentul nasterii raportului

juridic obligational, acesta fiind momentul cand plata devine exigibila

- in cazul obligatiilor cu termen, creanta devine exigibila in momentul implinirii

termenului stabilit de parti, creditorul neputand pretinde plata inainte de implinirea
acestui termen

32
- termenul poate fi stabilit in favoarea debitorului, a creditorului sau in favoarea altor
parti

- daca termenul a fost stabilit in favoarea debitorului, acesta poate plati si inainte de
termen (anticipat)

- daca termenul a fost stabilit in favoarea creditorului, debitorul poate efectua plata
anticipat numai cu acordul creditorului

- daca termenul a fost stabilit in favoarea amebelor parti, plata urmeaza sa se faca la
termenul prevazut de catre acestia, neexistand insa impedimente ca partile sa
stabileasca si un alt termen anticipat

6. Locul platii

- Codul Civil stabileste ca plata trebuie sa se faca la locul stabilit prin acordul intre
vointa a partilor

- plata ce se face la domiciliul debitorului se numeste cherabila

- plata ce se face la domiciliul creditorului se numeste portabila

- atunci cand partile NU au stabilit locul platii ea trebuie facuta in principiu la

domiciliul debitorului

- cand obiectul platii este un bun individual determinat si partile nu au stabilit de

comun acord care este locul platii, plata se va face la locul in care se afla bunul

7. Cheltuielile pentru efectuarea platii

- potrivit Codului Civil, cheltuielile pentru efectuarea platii sunt in sarcina

debitorului

- partile pot cadea de acord ca aceste cheltuieli sa fie suportate de creditori sau de
ambele parti (ipotecare)

8. Dovada platii

- in principiu, dovada platii se face de catre debitor, deoarece el afirma ca a

efectuat-o

- pentru a usura aceasta sarcina, Codul Civil a instituit cateva prezumtii de plata

33
9. Imputatia platii

- exista situatia cand un debitor are mai multe datorii avand ca obiect prestatii de
aceeasi natura fata de unul si acelasi creditor si face o plata insuficienta pentru a
sti care dintre aceste datorii se considera platite

- imputatia platii este : conventionala si legala

10.Oferta reala urmata de consemnatiuni

- o procedura prin care debitorul se poate libera de datorie in cazul in acre acesta
doreste sa efectueze plata, ins creditorul din anumite motive refuza plata

- in cazul in care creanta nu prevede un termen in favoarea creditorului si acesta

refuza primirea platii, debitorul ii poate face creditorului o oferta reala,
somandu-l sa primeasca plata al carei obiect il tine la dispozitia creditorului
- somatia aceasta se face prin intermediul executorului judecatoresc

- daca creditorul primeste aceasta oferta, debitorul este liberat de datorie, fapt ce se
consemneaza intr-un proces verbal intocmit de executorul judecatoresc

- daca creditorul refuza primirea platii, debitorul consemneaza bunul la dispozitia

creditorului liberandu-se astfel de datorie

STINGEREA OBLIGATIILOR CIVILE

Modurile de stingere ale obligatiilor : compensatia, confuziunea, darea in plata,

remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executant.

Clasificarea modurilor de stingere :

1. Dupa rolul vointei partilor privind incetarea raportului obligational :

- voluntare = remiterea de datorie si compensatia conventionala

- involuntare = confuziunea, imposibilitatea fortuita de executant

2. Dupa cum stingerea obligatiei are sau nu ca efect realizarea creantei creditorului

- realizarea creantei = compensatia, confuziunea, darea in plata

- nu realizeaza creante = remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executant

34
1. Compensatia = modul de stingere a 2 obligatii reciproce pana la concurenta celei mai
mici dintre ele.

Este de 3 feluri : legala = opereaza in baza legii;

conventionala = opereaza in baza acordului partilor;
judecatoreasca = intervine in baza unei hotarari pronuntate de o
instanta judecatoreasca;

2. Confuziunea = modul de stingere care consta in intrunirea in aceeasi persoana a

calitatii de creditor si a calitatii de debitor in cadrul aceluiasi raport
juridic obligational.

3. Darea in plata = o operatiune juridica prin care debitorul executa catre creditorul sau o
3 alta prestatie decat aceea la care s-a obligat la incheirea raportului
juridic
4 obligational.

- reprezinta un mod de stingere a obligatiei civile numai daca ea se realizeaza cu acordul

creditorului.

4. Remiterea de datorie = o conventie care intervine intre creditor si debitor prin care
creditorul renunta la valorificarea creantei pe care o are
impotriva debitorului.

5. Imposibilitatea fortuita de executant = atunci cand debitorul nu-si poate savarsi

executarea obligatiilor.

- daca executarea oblihgatiilor a devenit imposibila datorita fortei majore, fara

vina debitorului, obligatia se stinge.

- imposibilitatea de executare poate primi obligatii de a da un bun individual determinat,

dar nu poate primi obligatia de a da bunuri de gen pentru ca acestea pot fi oricand
procurate.

CONTRACTUL

= un acord de vointa intre 2 sau mai multe persoane care determina nasterea,
modificarea, stingerea unor raporturi juridice.

- reprezinta o specie a actelor juridice !!! (care sunt unilaterale si bilaterale)

35
CLASIFICAREA CONTRACTELOR

1. Dupa modul de formare :

- consensuale = se incheie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa a partilor

- solemne = pentru a caror incheiere valabila se cere respectarea unei forme, care de
regula este forma autentica

- reale = presupun pentru incheierea in mod valabil, pe langa manifestarea de vointa a

partilor si remiterea materiala a lor.

2. Dupa continutul acestora :

- sinalagmatice = se caracterizeaza prin reciprocitatea si interdependenta obligatiilor

celor 2 parti
- bilaterale = dau nastere la obligatii in sarcina a numai una dintre parti, cealalta avand
calitatea doar de creditor
- unilaterale

3. Dupa scopul urmarit de parti :

- cu titlu oneros = acel contract in cadrul caruia fiecare parte urmareste obtinerea unui
avantaj - (a).
- cu titlu gratuit = acel contract in cadrul caruia una dintre parti urmareste sa procure
celeilalte un avantaj fara a solicita nimic in schimb – (b).

(a) contracte comutative = acel contract in cadrul caruia partile cunosc chiar de la
inceput existenta si inchiderea obligatiilor
contracte aleatorii = acel contract in care partile nu cunosc exact incheierea acestuia,
intinderea obligatiilor depinzand de un eveniment viitor incert

(b) contracte dezinteresate = o parte urmareste sa faca un serviciu cuiva fara sa-si
micsoreze patrimoniul
liberalitati = o parte procura un folos celeilalte, micsorandu-si patrimoniul (donatiile)

4. Dupa efectele produse :

- constitutive = sau translative de drepturi reale

- generatoare de drepturi de creanta

36
5. Dupa modul de executare :

- cu executare imediata = se executa intr-un singur moment, printr-o singura prestatie

- cu executare succesiva = se executa treptat in timp prin mai multe prestatii (leasing)

6. Dupa cum sunt sau nu nominalizate in legislatia civila :

- numite = acele contracte care sunt reglementate in mod expres in legislatia civila

- nenumite = nu au o reglementare expresa in legislatia civila, ele fiind figuri juridice

distincte

7. Dupa corelatia existenta intre ele :

- principale = cele care au o existenta de sine statatoare fara a depinde de alt act juridic

- accesorii = cele ce insotesc unele contracte principale, de a caror soarta depind

8. Dupa modul in care se exprima vointa partilor :

- negociate = cele in care partile stabilesc de comun acord clauzele respective

- de adeziune = cele in care partile isi manifesta vointa doar in sensul de a incheia sau
nu contractul, clauzele fiind deja fixate de catre una dintre parti

- obligatorii = cele impuse de lege, de exemplu, incheierea unui contract de asigurare de

raspundere civila auto

CONTRACTE COMERCIALE – SPECIALE

Contractul de vanzare – cumparare special ***

= constituie instrumentul juridic prin care se realizeaza circulatia marfii, prezentand

interes si pentru activitatea de producere a marfurilor.

Trasatura caracteristica a cumpararii si vanzarii comerciale o constituie intentia

de revanzare.

37
 Potrivit Codului Comercial, cumpararea si vanzarea comerciala poate avea ca
obiect numai bunuri mobile.
*** = acel contract prin care o parte numita vanzator se obliga sa transmita dreptul
de proprietate asupra unui bun catre cealalta parte numita cumparator care se
obliga sa plateasca o suma de bani drept pret.

Caracterele juridice ale contractului de vanzare – cumparare comercial :

a) este un contract sinalagmatic

b) este un contract cu titlu oneros
c) este un contract comutativ
d) este un contract consensual
e) este un contract translativ de proprietate

Conditiile de validitate ale contractului de vanzare – cumparare comercial :

1. Consimtamantul
2. Capacitatea
3. Obiectul
4. Cauza

1. Sunt cele prevazute pentru oricare act juridic civil.

1.a. Promisiunea unilaterala de vanzare

Exista atunci cand o parte numita beneficiar primeste promisiunea celeilalte parti
numita promitent de a-i vinde un anumit bun, intr-un anumit termen, beneficiarul
rezervandu-si dreptul de a accepta sau nu cumpararea bunului respectiv.

1.b. Promisiunea bilaterala de vanzare (antecontractul de vanzare-cumparare)

Promitentul se obliga sa vanda, iar beneficiarul se obliga sa cumpere un anumit

bun pe baza unui contract de vanzare – cumparare care se va incheia in viitor.

1.c. Pactul de preferinta

Proprietarul unui bun se obliga fata de o persoana (beneficiarul promisiunii) ca in

cazul in care va vinde bunul sa ii acorde preferinte acestuia.

2. Sunt cele analizate la actul juridic civil.

38
 In materia vanzarii – cumpararii comerciale, capacitatea este regula, iar incapacitatea
reprezinta o exceptie operand numai in cazul expres prevazut de lege.

Incapacitati prevazute de lege :

2.a. Interdictia incheierii de contracte de vanzare – cumparare intre soti.

2.b. Interdictia incheierii de contracte de vanzare – cumparare intre tutore si

minorul aflat sub puterea sa.

2.c. Interdictia cumpararii de catre mandatari a bunurilor pe care au fost

imputerniciti sa le vanda.

2.d. Interdictia de a cumpara de catre persoane care administreaza bunurile statului,

respectiv a bunurilor de catre functionarii publici, care le vand prin mijlocirea
lor.

3. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca lucrul vandut.

3.a. Lucrul vandut sa se afle in comert (in circuitul comercial).

3.b. Lucrul trebuie sa existe.

3.c. Lucrul sa fie determinat sau determinabil.

- lucrul este determinat in cazul in care in contract au fost prevazute elemente care
permit individualizarea lucrului chiar in momentul incheierii contractului.
- lucrul este determinabil cand in contract se prevad numai elemente cu ajutorul carora
se va determina in viitor lucrul care face obiectul obligatiei de predare.

3.d. Lucrul sa fie proprietatea vanzatorului.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pretul vanzarii :

1) Pretul sa fie stabilit in bani

2) Pretul sa fie determinat sau determinabil

3) Pretul sa fie real = sa existe efectiv si sa se plateasca de catre cumparator

39
 Daca pretul stabilit de parti este fictiv sau derizoriu, contractul de vanzare –
cumparare este nul, deoarece obligatia cumpararii este fara cauza.

Efectele contractului de vanzare – cumparare

Principalul efect al contractului de vanzare – cumparare comercial il constituie

transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrului de la vanzator la cumparator.

Totodata din contractul de vanzare – cumparare se nasc anumite obligatii in sarcina

partilor in legatura cu lucrul vandut si pretul vanzarii.

1. Transmiterea dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator

Regula este ca transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrului vandut de la

vanzator la cumparator opereaza de drept din chiar momentul incheierii
contractului de vanzare – cumparare.

EXCEPTII : dreptul de proprietate se transmite ulterior incheierii contractului de

vanzare-cumparare

Exemplu : cazul in care bunul vandut consta in bunuri determinate generic, iar momentul
transmiterii dreptului de proprietate coincide cu momentul individualizarii acestor bunuri.

2. Obligatia partilor

- obligatiile vanzatorului = sa predea lucrul cumparatorului

sa raspunda pentru lucru, adica sa-l garanteze pe
cumparator in privinta lucrului dobandit

- obligatiile cumparatorului = sa plateasca pretul vanzarii

obligatia de a primi lucrul vandut
sa suporte cheltuielile vanzarii

Consecintele nerespectarii obligatiilor contractuale

Potrivit legii, in cazul in care una dintre parti nu-si executa obligatiile asumate, cealalta
parte este indreptatita sa uzeze de exceptia de neexecutare, sa ceara rezolutiunea
contractului ori sa ceara executarea obligatiei in cauza.

Exceptia de neexecutare

40
 Fiind vorba de un contract sinalagmatic, oricare dintre parti, vanzator sau
cumparator, este indreptatita sa refuze sa-si execute obligatia proprie cat timp
cealalta parte nu-si executa obligatia corelativ.

Rezolutiunea contractului

Intervine tot in caz de neexecutare a obligatiilor, decurgand din contract si ea are

loc in conditiile reglementate de Codul Civil si Codul Comercial.
Prin rezolutiune, contractul acesta inceteaza sa existe.

Executarea silita a vanzarii

Partea in privinta careia obligatia nu s-a executat poate sa oblige cealalta parte
priun executare silita sa execute contractul , potrivit regulii executarii in natura a
obligatiilor.

CONTRACTUL DE REPORT

Cumpararea pe bani gata a unor titluri de credit care circula in comert si in

vanzarea simultana cu termen si pe un pret determinat catre aceeasi persoana a unor
titluri de aceeasi specie.

E un act juridic complex care cuprinde o dubla vanzare. E un contract real, pentru
incheierea lui valabila este necesara predarea titlurilor de credit.
In temeiul contractului de report o persoana detinatoare de titluri de credit care circula
in comert (reportat) vinde temporar (da in report) aceste titluri unei alte persoane
(reportator) in schimbul unui pret platibil imediat.
Prin acelasi contract, partile se inteleg ca la un anumit termen reportatorul sa revanda
reportatorului titlurile de credit de aceeasi specie primind pretul determinat. Pe langa acest
pret se incaseaza si o suma de bani de catre reportator ca o remuneratie pentru aceste
servicii, suma de bani numita report.

CONDITIILE REPORTULUI

- sa existe un acord de vointa intre reportat si reportator in sensul unei vanzari pe bani
gata si a unei revanzari in timp;
- manifestarile de vointa sa fie simultane;
- dubla vanzare sa aiba ca obiect titluri de credit care circula in comert;

EFECTELE privesc :
41
- transferul dreptului de proprietate : contractul de report e translativ de proprietate;
- fructele civile : dividende, dobanzi (se cuvin reportatorului);

CONTRACTUL DE CONT CURENT

Prin acest contract partile se inteleg ca in loc sa achite separat si imediat creantele
lor reciproce izvorate din prestatiile facute de catre una pentru cealalta, lichidarea sa
se faca la un anumit termen de catre partea debitorului prin achitarea soldului.

Partile se numesc corentisti. Prestatiile ce se fac reciproc se numesc remize.

CARACTERISTICI : sinalagmatic, cu titlu oneros, consensual

EFECTE :

- transferul dreptului de proprietate, prin inscrierea in cont a unei sume de catre una
din parti va opera transferul dreptului de proprietate privind valoarea respectiva intre
transmitator si primitor;
- novatie : opereaza si o novatie (inlocuire a obligatiilor), astfel obligatia initiala se
stinge si este inlocuita cu o noua obligatie al carei temei este contractul de cont curent;
- indivizibilitatea : sumele inscrise in cont isi pierd individualitatea contopindu-se intr-
un tot indivizibil;
- compensatia : are ca effect o compensatie, datoriile reciproce stingandu-se pana la
concurenta lor, urmandu-se a se plati o diferenta (de regula);

INCETAREA :

In conditiile prevazute de lege sau prin vointa partilor.

CONTRACTELE DE TRANSFER DE TEHNOLOGIE

Acestea sunt : de licenta, de know-how, de consulting – engineering.

CONTRACTUL DE LICENTA

In temeiul acestui contract, titularul unui brevet de inventie (licentiator)

transmite unui beneficiar (licentiat) dreptul de folosinta totala sau partiala asupra
inventiei sale sau asupra altei inventii de care dispune, fiind expres abilitat in aceasta
operatiune.

42
 E un contract “intuitu personae” , pentru ca se iau in vedere cal. licentiatorului si ale
inventiei.
Prin el transmite doar folosinta, NU dreptul exclusive asupra bunului.

CONTRACTUL DE KNOW – HOW

Prin acesta se transmite un procedeu tehnic impreuna cu toate datele necesare

punerii sale in functionare asigurandu-se si asistenta tehnica necesara punerii sale in
functionare.

CONTRACTUL DE CONSULTING – ENGINEERING

In baza lui se realizeaza studii preliminare, se intocmesc proiecte, planuri, schite

si trec apoi la executie prin lansare de comenzi. Se poate realiza in domeniul
comercial, industrial, agricol.

CONTRACTE DE FINANTARE

Acestea sunt : contracte de leasing si contracte de factoring.

CONTRACTUL DE LEASING

Implica 3 parti : vanzatorul unui bun, cumparatorul, utilizatorul bunului pe care il

obtine in calitate de locatar.

La sfarsitul locatiunii utilizatorul bunului are un drept de optiune intre : sa continue

contractul, sa-l rezilieze sau sa cumpere acest bun achitand o diferenta de pret (valoare
reziduala).
Leasing-ul : mobiliar, imobiliar, financiar, operational.

CONTRACTUL DE FACTORING

Intervine intre 2 persoane :

- factorul : in schimbul unui comision isi ia obligatia sa incaseze toate creantele ce I se

transmit de cealalta parte si care il inlocuieste in toate drepturile sale.
- aderentul : transmite factorului toate creantele sale.

43
 Factorul dobandeste proprietatea creantelor transmise cu toate drepturile ce
decurg de aici.

CONTRACTUL DE ASIGURARE

O persoana (asigurat) se obliga sa plateasca altei persoane (asigurator) o suma de

bani (prima de asigurare) cu obligatia pentru asigurator ca in cazul producerii unor
evenimente prejudiciabile pentru asigurat, sa-I plateasca o suma de bani numita
indemnizatie de asigurare.

CARACTERISTICI : consensual, aleatoriu, sinalagmatic,cu titlu oneros, cu executie

succesiva, de adeziune

CONTRACTELE DE INTERMEDIERE IN AFACERI

1. CONTRACT DE MANDAT COMERCIAL

Acel contract in temeiul careia o persoana numita mandatar se obliga sa incheie in

numele si pe seama altei persoane care I-a dat imputernicirea (mandantul) anumite acte
juridice care pentru mandant sunt acte de comert.

Caracteristici si deosebiri fata de mandatul civil :

- obiectul contractului : mandatul civil are ca obiect incheierea de acte juridice civile;
mandatul comercial are ca obiect incheierea de acte juridice
civile, care potrivit Codului Comercial
sunt fapte de comert pentru mandant;
- mandatul comercial este un contract cu titlu oneros, fata de cel civil care este un
contract cu titlu gratuit;
- mandatul comercial este atat cu reprezentare cat si cu fara reprezentare, pe cand
mandatul civil este intotdeauna cu reprezentare;

Efectele contractului de mandat comercial (se nasc obligatii) :

A. Obligatiile mandatorului :

a) aceea de a executa mandatul;

b) mandantul este tinut sa-si indeplineasca obliagtiile cu buna credinta si cu
diligenta unui bun proprietar;
44
 c) mandantul are obligatia de a aduce la cunostinta tertului cu care incheie actul
imputernicirea in temeiul careia actioneaza;
d) de a instiinta mandantul despre executarea mandatului;
e) sa plateasca dobanzi la sumele de bani cuvenite mandantului;

B. Obligatiile mandantului :

a) mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare

pentru executarea mandatului;
b) sa plateasca mandatarului remuneratia datorata pentru executarea mandatului;
c) sa restituie cheltuielile facute de mandatar pentru executarea mandatului;

Incetarea contractului de mandat comercial :

Momentul incetarii in cazurile prevenite de art. 1552 din Codul Civil :

- prin revocarea mandatarului de catre mandant

- prin renuntarea mandatarului la mandat
- prin moartea, interdictia, insolvabilitatea si falimentul mandantului sau mandatarului.

2. CONTRACTUL DE COMISION

Un contract prin care o parte numita comisionar se obliga in baza imputernicirii

celeilalte parti numita comitent, sa incheie anumite acte de comert in nume propriu,
dar pe seama comitentului in schimbul unei remuneratii numite comision.

Contractul de comision reprezinta o varianta a mandatului comercial (este vorba de

un mandat comercial fara reprezentare).

Caracteristici : sinalagmatic (obligatii reciproce), cu titlu oneros, consensual (valabil

prin manifestare de vointa).

Efectele contractului de comision :

Incheierea contractului de comision creeaza 2 categorii de raporturi juridice :

- intre comitent si comisionar = raporturi interne (I)

- intre comisionar si terti = raporturi externe (II)

Rezulta ca intre comitent si tert NU se naste nici un fel de raport juridic.

A. Efectele in cazul (I) :

45
Obligatiile comisionarului :
- sa execute mandatul incredintat de comitent
- sa dea socoteala comitentului asupra indeplinirii mandatului primit
- sa indeplineasca obligatiile cu buna credinta si diligenta unui proprietar
Obligatiile comitentului :
- sa plateasca remuneratia (comisionul) cuvenita comisionarului
- sa restituie cheltuielile facute de comisionar pentru indeplinirea insarcinarilor primate

B. Efectele in cazul (II) :

In baza imputernicirii primate, comisionarul incheie acte juridice in nume propriu.

Deci, in contractul incheiat intre comisionar si tert, comisionarul este partea
contractanta si in consecinta, chiar el are calitatea de creditor sau debitor fata de
terti. Rezulta ca, prin incheierea contractului intre comisionar si tert, NU se stabileste
nici un fel de raporturi juridice intre comitent si tert.

Incetarea contractului de comision :

Fiind vorba de un contract de mandat, el va inceta in aceleasi cazuri ca si contractul de

mandat.

3. CONTRACTUL DE CONSIGNATIE

Este acel contract prin care o parte numita consignant incredinteaza celeilalte
parti numita consignatar anumite bunuri mobile pentru a fi vandute in nume
propriu, dar pe seama consignantului, la un pret stabilit anticipat, cu obligatia
consignatarului de a remite consignantului pretul obtinut sau de a-I restitui bunul
revandut.

Caracteristici : sinalagmatic, cu titlu oneros, consensual (un simplu acord de vointa

este suficient).

Efectele contractului de consignatie :

Obligatiile consignantului :

- de a preda consignatarului bunurile mobile care urmeaza a fi vandute

- de a plati remuneratia cuvenita consignatarului
- de a plati consignatarului toate cheltuielile facute pentru vinderea bunurilor mobile
respective

46
Obligatiile consignatarului :

- sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea si conservarea bunurilor primate

- de a executa insarcinarea data de consignant ( de a vinde bunul )
- sa dea socoteala consignantului asupra indeplinirii insarcinarii sale
Incetarea contractului de consignatie se face prin :

- revocarea de catre consignant a imputernicirii date consignatarului

- renuntarea consignatarului la contract
- moartea, interdictia, insolvabilitatea, falimentul uneia dintre parti

PROBLEME DE DREPT PENAL

ELEMENTE PRIVIND RASPUNDEREA PENALA

Temeiul raspunderii penale il constituie infractiunea.

INFRACTIUNEA = (art. 17 din Codul Penal) acea fapta care prezinta pericol social, este
savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

TRASATURILE INFRACTIUNII :

1. PERICOL SOCIAL – prin fapte care prezinta pericol social intelegem acea actiune
sau inactiune prin care se aduce atingerea uneia dintre valorile
aratate in cadrul art. 1 din Codul Penal, respectiv: statul,
suveranitatea, independenta, unitatea, indivizibilitatea
statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia,
proprietatea, precum si intreaga ordine de drept.

Pentru sanctionarea acestei fapte care prezinta pericol social este necesara
aplicarea unei pedepse!

2. VINOVATIA

Formele de vinovatie :
a) intentia, respectiv culpa (directa si indirecta, respectiv cu prevedere & simpla)
b) praeterintentia

a) INTENTIA DIRECTA exista atunci cand o persoana prevede rezultatul faptei sale
si urmareste producerea acestui rezultat.
47
 INTENTIA INDIRECTA exista atunci cand faptuitorul vede rezultatul faptei, nu
il urmareste, dar accepta eventualitatea producerii acestuia.

CULPA CU PREVEDERE exista atunci cand faptuitorul vede rezultatul faptei

sale si nu il urmareste, sperand in mod neintemeiat, usuratic ca nu se va produce
(cazul accidentelor de circulatie).

CULPA SIMPLA exista atunci cand faptuitorul nu prevede rezultatul faptelor sale
desi trebuia sa putea sa o prevada.

b) PRAETERINTENTIA (intentie depasita) exista atunci cand o persoana

actioneaza cu intentia de a produce un anumit rezultat, pe care il urmareste sau
accepta, dar apare un al doilea rezultat in plus fata de care faptuitorul specifica
culpei.

3. PREVEDEREA IN LEGEA PENALA

Numai legea (ca act juridic emis de parlament cu forta superioara dupa o procedura
speciala) poate prevedea ce anume fapte din ansamblul faptelor sociale sunt considerate
infractiuni.

CONTINUTUL INFRACTIUNII

In general, prin continut al infractiunii intelegem ansamblul conditiilor prevazute de

lege pentru ca o anumita fapta, din ansamblul faptelor sociale, sa fie considerata
infractiune.

Continut legal – este prevazut in norma juridica care incrimineaza o fapta ca infractiune

Continut concret – este realizat prin savarsirea faptelor incriminate de textul de lege
respectiv

Continutul infractiunii cuprinde conditiile referitoare la fapta, faptuitor, obiect,

locul si timpul savarsirii infractiunii, actiunea / inactiunea interzisa, forma de
vinovatie cu care actioneaza faptuitorul.

In cadrul continutului infractiunii deosebim :

A. Conditiile preexistente : obiectul si subiectul infractiunii, precum si locul sau timpul

savarsirii infractiunii.
48
Obiectul infractiunii – este reprezentat de valoarea sociala care este protejata prin
incriminarea unei fapte ca infractiune

Este de 2 feluri : obiect juridic, obiect material.

Obietul juridic – valoarea protejata de lege care este vatamata prin savarsirea infractiunii

Obiectul material – entitatea fizica prin care valoarea sociala protejata se materializeaza

NU toate infractiunile au obiect material !!!

Subiectii infractiunii – persoanele implicate – subiect activ (cel care savarseste

infractiunea) si subiect pasiv (cel ce suporta consecintele
savarsirii infractiunii).

Pentru a fi subiect activ, o persoana trebuie sa indeplineasca conditiile generale ale

raspunderii penale, care sunt conditii privitoare la varsta, responsabilitate etc.
Conditiile de varsta : < 14 nu raspunde penal !!!

Uneori, legea impune subiectului activ si indeplinirea unor conditii speciale. In aceasta
situatie, subiectul activ este calificat sau circumstantiat.

B. Continutul constitutiv al infractiunii – se refera la actiunea sau inactiunea interzisa,

atitudinea psihica a infaptuitorului.

Are o latura obiectiva si una subiectiva.

Latura obiectiva – compusa din : elementul material – actiunea / inactiunea interzisa

urmarea imediata – vatamarea adusa valorii sociale
protejate
legatura de cauzalitate – legatura de tip cauza-efect
care trebuie sa existe intre
elementul material si urmarea
imediata

Latura subiectiva – se refera la atitudinea psihica a subiectului activ fata de fapte si fata
de urmarile acestora, adica la forma de nevinovatie cu care actioneaza
faptuitorul pentru ca fapta sa fie considerate infractiune.

Infractiunile sunt prevazute in 3 categorii de acte normative (legi) :

49
1. Codul Penal (in partea speciala a acestuia)
2. Legi penale speciale – cuprind numai norme de drept, ca de exemplu, legea de
executare a pedepselor
3. Legi nepenale cu dispozitii penale – reglementate de diferite domenii de activitate, dar
au si norme de drept penal, ca de exemplu, Codul Muncii, Codul Silvic
INFRACTIUNILE DIN DOMENIUL AFACERILOR

Sunt infractiuni savarsite in exercitarea faptelor de comert de catre comercianti sau de

catre persoane din cadrul comerciantilor prin folosirea mecanismelor de functionare
specifice activitatii de afaceri.

Caracteristici :

- sunt savarsite prin exercitarea faptelor de comert de catre comercianti

- faptuitorii se folosesc in savarsirea lor de mecanismele specifice activitatii de afaceri :
inregistrarea unei societati comerciale, incheierea unor contracte comerciale, emiterea de
documente fiscale, raportul de munca intre patron si salariati
- sunt fapte savarsite de profesionisti, de cunoscatori al acestui gen de activitate
- aduc atingeri in primul rand unei desfasurari a activitatii de afaceri si in secundar unor
valori sociale precum : patrimonial, domeniul financiar, fiscal, regimul vamal, increderea
publica etc.

Clasificare :

1. Dupa calitatea subiectului activ si de raportul cu activitatea de afaceri :

 Infractiuni care implica in mod necesar calitatea de comerciant aflandu-se deci intr-
un raport necesar cu activitatea de afaceri
 Infractiuni care pot fi savarsite atat de comercianti cat si de catre alte persoane
aflandu-se deci intr-un raport ocazional cu activitatea de afaceri, si se impart in :
infractiuni frecvente sau grave, infractiuni frecvente si grave, infractiuni cu
incidenta relative scazuta

Infractiunile care implica calitatea de comerciant :

Legea nr. 31 / 1990 privind societatea comerciala prevede aceste infractiuni :

1. Prezentarea de date neadecvate asupra constituirii societatii

2. Prezentarea unei situatii financiare inexacte
3. Refuzul de a prezenta anumite documente
4. Dobandirea / vinderea de actiuni la un pret necorespunzator
5. Folosirea cu rea – credinta a bunurilor sau a creditelor societatii
6. Imprumutul de la societate
50
7. Raspandirea de stiri false
8. Incasarea / plata de dividende din profituri fictive
9. Emiterea de actiuni diminuate valoric
10. Folosirea de actiuni nesubscrise
11. Acordarea de imprumuturi asupra actiunilor
12. Predarea actiunilor
13. Nerespectarea dispozitiilor privind anularea actiunii
14. Emiterea de obligatiuni fara respectarea normelor legale
15. Indeplinirea hotararilor AGA inainte de termen
16. Indeplinirea hotararilor de reducere a capitalului social
17. Neconvocarea Adunarii Generale
18. Inceperea operatiunilor inainte de varsamant
19. Emiterea de titluri negociabile nelegale
20. Bancnota frauduloasa

Infractiunile prevazute de Legea nr. 64 / 1990 privind procedura reorganizarii si

lichidarii judiciare (faliment) :

1. Bancnota simpla
2. Bancnota frauduloasa (intr-o alta varianta)
3. Gestiunea frauduloasa
4. Delapidarea
5. Solicitarea de creante inexistente
6. Refuzul de a prezenta documente justificative

2. Infractiunile care pot fi savarsite atat de comerciant cat si de alte persoane :

a) frecvente sau / si grave

 Cele prevazute de Codul Penal

- cele contra patrimoniului (abuzul de incredere, gestiunea frauduloasa,
inselaciunea, delapidarea)
- infractiuni de serviciu (abuzul in serviciu contra intereselor personale, in
forma calificata, neglijenta in serviciu)
- infractiuni de fals (falsul material in inscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul
in inscrisuri sub semnatura private)
- infractiuni de coruptie (luarea de mita, darea de mita, primirea de foloase
necuvenite, traficul de influenta)

 Cele prevazute de legile speciale

- infractiuni prevazute de Legea nr. 241 / 2005 privind comiterea evaziunii
fiscale
- infractiuni prevazute de Legea nr. 82 / 1991 privind contabilitatea
51
 - infractiuni prevazute de Legea nr. 141 / 1997 – codul vamal
- infractiuni prevazute de Legea nr. 656 / 2002 privind prevenirea si
sanctionarea spalarii banilor
- infractiuni prevazute de Legea nr. 78 / 2000 privind sanctionarea unor fapte
de coruptie
b) cu incidenta relative scazuta

 Cele prevazute de Codul Penal

- divulgarea secretului profesional, infractiuni la regimul stabilit pentru anume
activitati economice

 Cele prevazute de legile speciale

- Legea nr. 11 / 1991 privind concurenta neloiala
- Legea nr. 29 / 1990 privind registrul comertului
- Legea nr. 297 / 2004 privind piata de capital
- Legea nr. 90 / 1996 privind protectia muncii
- Legea nr. 58 / 1998 – legea bancara

PEDEPSE

Este sanctiunea tipica de drept penal fiind o masura de constrangere dar si un

mijloc de reducere a persoanelor condamnate, scopul pedepsei fiind acela de a
preveni savarsi altei infractiuni.

Pedepse principale – (1) detentiunea pe piata, (2) inchisoarea (de la 15 zile la 30 ani),
(3) amenda penala (1 milion lei – 500 milioane de lei)

Pedepse complementare – (1) interzicerea unor drepturi pe o perioada variind 1-10 ani
(2) degradarea militara
- dreptul de a alege si de a fi ales
- dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul
autoritatii de stat
- dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de
natura careia a dus la infractiune
- dreptul de a fi tutore sau curator
- drepturi parintesti

Pedepsele accesorii – insotesc pedepsele principale

In momentul in care instanta de judecare aplica o pedeapsa penala, aceasta trebuie sa

individualizeze pedeapsa respectiva la situatia concreta.

52
 In art. 72 din Codul Penal exista niste criterii de individualizare a pedepselor. Potrivit
acestui text de lege, la aplicarea pedepsei se tine seama de :

1. dispozitiile partii generale ale Codului Penal

2. limitele de pedeapsa fixate in partea speciala
3. gradul de pericol social al faptei savarsite
4. persoana infractorului
5. imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala

Legiuitorul a stabilit in cadrul art. 73 – 75 din Codul Penal imprejurarile care atenueaza
sau agraveaza raspunderea penala, adica circumstantele atenuate si circumstantele
agravante.

Circumstantele atenuate – lege (art. 73 – Codul Penal) si judiciare (stabilite de instanta

judecatoreasca)

Circumstantele agravante – sunt expres stabilite de lege in cadrul art. 75 din Codul
Penal

PRESCRIPTIA

Legiuitorul roman reglementeaza prescriptia in materie penala sub 2 forme :

1. Prescriptia raspunderii penale

Are ca efect desfasurarea raspunderii penale pentru infractiunea savarsita dupa trecerea
unui anumit interval de timp.
Termenele de prescriptie a raspunderii penale se calculeaza de la data comiterii
infractiunii si sunt apreciate in functie de gravitatea pedepselor aplicate pentru
infractiunea respectiva.
In cazul anumitor infractiuni, raspunderea penala este imprescriptibila
(infractiuni contra pacii si omenirii).

2. Prescriptia executarii pedepsei

Este o cauza care inlatura executarea pedepsei ca efect al trecerii unui interval de timp
de la data ramanerii definitive pana la data de condamnare.
Termenele de prescriptie a executarii pedepsei se calculeaza in functie de durata
pedepsei ce urmeaza a fi executata.

REABILITAREA

53
 Este o cauza care inlatura consecintele condamnarii facand sa inceteze toate
decaderile, interdictiile si incapacitatile decurgand din condamnare.

Este de 2 feluri : reabilitare de drept si reabilitare judecatoreasca.

Reabilitarea de drept – intervine in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii sau la

pedeapsa inchisorii care nu depaseste 1 an, daca in decurs de 3
ani condamnatul nu mai savarseste alta actiune.

Reabilitarea judecatoreasca – se dispune de catre instanta judecatoreasca la cererea

persoanei condamnate dupa trecerea unui anumit interval
de timp de la executarea pedepsei si daca sunt indeplinite
si alte conditii prevazute de lege.

AMNISTIA

Prin amnistie, conform art. 119 din Codul Penal, se inlatura raspunderea penala
pentru anumite fapte savarsite inainte de adoptarea actului normativ prin care s-a
dispus amnistia (lege sau decret).

GRATIEREA

O cauza care inlatura executarea pedepsei si are ca efect inlaturarea executarii

unei pedepse aplicate ori comutarea acesteia in alta mai usoara.

54
55
56