Dna Semionov, bună ziua .

Aş dori să obţin o notă pozitivă la sarcinile individuale pentru examen şi

deaceea Vă transmit în continuare unele completări la aceste sarcini.

(Studenta Bagu-Miron Alina, anul III, psihologie şi ştiinţe ale educaţiei).

Sarcina nr.1

Componentele interne ale motivaţiei pentru a învăţa

Curiozitatea
În planul învăţării, pentru a descrie dimensiunile cu cea mai mare influenţă
asupra reuşitei şcolare, se operează cu astfel de termeni ca „recompensă” şi
„pedeapsă”. Acestea var spori interesul elevilor şi îi va alimenta cu curiozitatea
acestora de a afla mai multe despre subiectul în discuţie. Curiozitatea este un motiv
intrinsec de a studia şi, deci, învăţarea nu rămîne a fi dependentă doar de
„răsplata” profesorilor.

Autoeficienţa
Termenul de „autoeficienţă” ar putea fi explicitat prin puterea de a gîndi
pozitiv. Autoeficienţa este, de fapt, ceea ce psihologii descriu prin „încrederea în
propriile forţe” şi „prezenţa convingerii de reuşită”. Abordat din aceste
perspective, acest concept poate fi aplicat cu maximă relevanţă motivaţiei de a
învăţa. Elevii care au dubii în ceea ce priveşte abilitatea lor de a reuşi nu sînt
suficient de motivaţi pentru a învăţa.
Realizarea performanţelor sînt situaţiile în care elevii au avut succes şi
amintirea acestora, în continuare, îi sporesc autoeficienţa. Experienţa indirectă
apare atunci cînd elevul conştientizează rolul unui model de succes (permanent sau
situaţional) şi încearcă să adopte comportamente sau atitudini ale acestuia.. De
exemplu, un elev se poate simţi rău (fizic) atunci cînd are de susţinut un examen.
În aceste condiţii, profesorul nu poate întreprinde prea multe acţiuni cu scopul de a
ameliora starea elevului. În schimb, în viitor, el ar putea propune elevului respectiv
anumite exerciţii de relaxare înainte de probele de evaluare sau chiar un training de
depăşire a anxietăţii şi fricii.

Atitudinile
Pentru profesor este foarte important să cunoască care este atitudinea
elevilor săi, cu referire, în special, la conţinutul disciplinei. Modificările spre bine a
atitudinii elevului se pot realiza prin următoarele modalităţi:
- oferind un mesaj persuasiv şi bine argumentat;
- modelînd şi / sau încurajînd comportamentele dezirabile şi pertinente;
- inducînd disonanţă între componentele cognitive, afective şi
comportamentale ale atitudinilor.
 -2-
Dacă unui elev i se sugerează să realizeze o anumită acţiune care este
absolut contrară atitudinii acestuia, va urma, cu siguranţă, o modificare de esenţă a
atitudinii de pînă acum.

Necesităţile
Necesităţile unui elev diferă enorm de cele ale altora. Clasificarea cea mai
des utilizată este ierarhia necesităţilor realizată de A. Maslow, care le împarte pe
cinci niveluri distincte: (1) nevoile fiziologice, (2) nevoia de siguranţa, (3) nevoia
de dragoste şi afiliere, (4) nevoia de stimă şi apreciere, (5) nevoia de auto-
actualizare.
____________________________________________________________

Sarcina nr.2

Erori de gîndire care mă caracterizează :

- Uneori, pe baza unui eveniment, fac generalizari asupra unor situatii variate şi
utilizezi următoarele expresii : de exemplu “intotdeauna”, “niciodata”, “de fiecare
data”, “totul”. (foarte des pot să consider, că : “niciodata nu sunt atentă la ceea ce
spun”, “intotdeauna trebuie sa ma intrerup cu alte lucruri” , “tot timpul raspunzi cu
impertinenta”.

- Daca un rezultat nu este potrivit pentru mine, pot considera un esec total.
Exemplu: “Ori sunt cea mai bună din colectiv la capitolul X, ori nu mai fac nimic
la acest capitol. Nu imi place sa fiu mediocră.” De exemplu “Dacăî nu intru la
facultate, altfel inseamna ca nu sunt bună de nimic.”

- În cazurile cînd nu am reţinut din start o expresie, atunci nu mai am dorinţă şi

poftă să gîndesc pînă la sfîrşit ;

- Se produc erori de gîndire atunci, cînd nu sunt concentrată pe marginea discuţie

sau problemeii din cauza unor caracteristici de ordin personal . De exemplu, îmi
fug gîndurile undeva departe şi nu sînt concentrată la discuţia sau problema
respectivă ;

- Inducerea ideii ca trebuie sa fiu mereu fericită si stapană pe sentimentele mele, ca

oamenii normali nu sunt niciodata nelinistiti crec că mă aduce la ideea gresita .
Exemple: “Trebuie sa fii cea mai bună!” sau “Trebuie sa reusesc cu orice pret sa
obtin ceea ce mi-am propus” – nerealizarea acestor sarcini mă duc la stări de
descurajare si neincredere,

- Din nefericire însă, de multe ori am constatat, că după un anumit timp acţiunile
pe care le-am întreprins au dat greş, că atitudinile pe care le-am luat faţă de alte
persoane sau faţă de anumite lucruri îmi aduc prejudicii.
Soluţii proprii :

1. Cred că ar fi bine să fiu mai încrezută în propria persoană ;

2. Să fiu mai organizată şi concentrată pe marginea unor probleme concrete ;

3. Să privesc lucrurile mult mai optimist, chiar dacă sunt ieşuate de la început.

4. Să fac o bună alegere a acţiunilor pe care le întreprind, pentru a depăşi

consecinţele unor acţiuni greşite.

__________________________________________________________________