Haşdeu şi filosofia absolutului

Născut la 26 februarie 1838, în comuna Cristineşti - judeţul Hotin, Bucovina, Haşdeu

este, se pare, cea mai complexă dintre personalităţile culturale române ale secolului al XIX-lea.
Dacă enciclopedismul lui Ion Heliade Rădulescu avea un caracter mai degrabă eclectic, acela
al lui Haşdeu este caracterizat, în primul rând, prin dorinţa de a asimila şi restructura, într-o
teorie originală, toate achiziţiile cultural-ştiinţifice de până la el, deopotrivă locale şi
universale.
Haşdeu este descendent al neamului Hâjdeilor - veche familie nobilă originară din
Moldova, care, în secolul al XVIII-lea, se stabileşte în Polonia, unde este înnobilată,
contractând, totodată, alianţe în rândurile familiilor nobile poloneze.Tumultuoasa personalitate
a lui Bogdan Petriceicu Haşdeu, a cărui « viaţă mişcată » e « plină de ciudăţenii » şi al cărui
« temperament complex » « uneşte – după cum bine observa G. Călinescu – sublimul şi
mistificarea ».
Această seducţie a întregului, a sintezei, a exhaustivului, la care se adaugă credinţa în
existenţa unei legături secrete între toate faptele umane şi toate disciplinele particulare în care
s-a exersat omul vreodată, în toate locurile şi în toate timpurile, este, se pare, ceea ce i-a
inspirat întreaga activitate- incredibil de vastă si de diversificată.