Caile de administrare a medicamentelor Substantele medicamentoase se introduce de obicei in organism prin cavitatea bucala (per os),prin rect, sub

piele-subcutanat,intravenos,intramuscular,intratraheal.Primele doua cai se numesc enterale,celelalte parenterale.In afara de caile aratate,in cazuri rare ,medicamentele pot fi administrate epidural,intraperitoneal,intraarterial,intracardiac. Alegerea corecta a caii de administrare se realizeaza in functie de forma farmaceutica si avantajele sau dezavantajele administrarii medicamentelor: gradul de biotransformare la nivelul primului pasaj intestinal si hepatic, absorbtia, gravitatea bolii (acuta sau cronica), starea pacientului (constienta, inconstienta sau voma). Administrarea medicamentelor pe cale orala Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor ,acestea putandu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros. Majoritatea medicamentelor administrate oral sunt absorbite suficient de repede, patrunzand in circulatie prin traversarea peretelui intestinal. Viteza si intensitatea pasajului principiului activ depind de mai multi factori. In primul rand, daca unul sau mai multe medicamente sunt administrate in acelasi timp si daca in momentul administrarii persoana are stomacul plin sau gol. Medicamentul administrat oral si pe stomac plin se absoarbe mult mai greu decat pe un stomac gol. Unele medicamente cum sunt antiacidele, care neutralizeaza aciditatea gastrica, sunt administrate oral pentru a obtine un efect direct pe stomac sau pe tractul digestiv. Medicamentele administrate sublingual trec rapid in sange, traversand mucoasa bucala bogata in vase sangvine. Scopul folosirii acestei cai este obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor: -efecte locale: favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor digestive; protejeaza mucoasa gastrointestinala ; inlocieste fermentii digestive,secretia gastrica ,in cazul lipsei acestora ;dezinfecteaza tubul digestive; -efecte generale : medicamentele administratepe cale orala se resorb la nivelul mucoasei digestive ,patrund in sange si apoi actioneaza aupra unor organe ,sisteme ,aparate (antibiotice,vasodilatatoare,cardiotonice ,sedative). Medicamentele care se administreaza pe cale orala: -lichidele: siropuri,uleiuri,emulsii; -solide: -tabletele,drageurile se aseaza pe limba pacientului si se inghit ca atare .Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale (nitroglicerina) se aseaza sub limba ; -pulberile divizate in casete amilacee ,sau capsule cerate-se inmoaie inainte caseta in apa si se aseaza pe limba pentru a fi inghitita; -pulberile nedivizate –se dozeaza cu lingurita sau cu varful de cutit ;

apoi oprirea respiratiei pentru 1015 secunde. Particulele expulzate din dispozitivul generator sunt inhalate. Este necesara. de biodisponibilitatea preparatului prescris si de aderenta pacientului la regulile de administrare a acestuia. lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori .Pe cale respiratorie se pot administra unele substante sub forma de aerosoli (penicilina.expectoratia . Atasarea unui spacer creste efectivitatea tratamentului si nu necesita o coordonare speciala in timpul administrarii. Spray-urile sau inhalerele MDI (metered dose inhaler) contin dispersii fine ale substantelor terapeutic active conditionate in flacoane speciale. Pentru a realiza un contact cantitativ optim cu celulele epiteliului bronsic este important un inspir profund in timpul declansarii dispozitivului. in timp.etc) sau injectii intratraheale.decongestionarea mucoasei cailor respiratorii. tranziteaza caile arborelui bronsic si se fixeaza la nivelul epiteliului bronho-alveolar de unde sunt absorbite.-granulele se masoara cu lingurita . dar impune sincronizarea precisa a momentului inspirului cu declansarea dispozitivului. imbogatirea aerului inspirat in oxigen . Utilizarea caii respiratorii permite administrarea unor substante active cu actiune preponderent locala precum bronhodilatatoare simpatomimetice sau anticolinergice. antiinflamatoare sau combinatii fixe ale celor amintite. inhalerele cu pulberi uscate. Spacer-ul este practic o camera de retentie a substantei active din care sa poata fi aspirata lent. Exista mai multe tipuri de dispositive pentru administrarea medicamentelor prin inhalare precum spray-urile. de asemenea. Calea respiratorie se preteaza la administrarea medicamentelor avand in vedere suprafata de peste 100 metri patrati a alveolelor pulmonare si vascularizatia lor bogata. Tehnica in sine nu este complicata. permitand astfel fixarea particulelor aerosolului la nivelul mucoasei. -unele pulberi se dizolva in apa. adoptarea ulterioara a unui ritm respirator lent care sa mareasca timpul de tranzit si de retentie al substantei active inhalate. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie Calea respiratorie se utilizeaza pentru administrarea (prin inhalatie) anestezicelor generale volatile si unor gaze ca oxigenul si bioxidul de carbon.ceai si apoi se administreaza sub forma de solutii (ex. care permit eliberarea unei cantitati determinate (doza) la actionarea declansatorului. fluidificarea sputei . Eficienta unui tratament medicamentos depinde. presurizate. pe gura sau pe nas (spacer-ul este prevazut cu o piesa bucala si cu o masca). sau prin injectie intratraheala. Pe cale respiratorie se administreaza : gaze sau substante gaze ificate . Scopul administrarii medicamentelor pe aceasta cale este: dezinfectia. in egala masura. purgativele saline). pentru combaterea hipoxiei. nebulizatoarele. Pentru a exclude posibilitatea de aparitie a .

calmarea durerilor . clisma cu cloral hidrat. Preparatele farmaceutice inhalatorii.atenuarea proceselor inflamatoare locale. exista si cazuri in care pacientul trebuie sa primeasca o informare prealabila si. uneori.sistem nervos.ex. dupa administrare. cea ce determină o instalare rapidă a efectului ocolirea tubului digestiv în cazul medicamentelor sensibile la acţiunea sucurilor digestive introducerea medicamentelor în organismul bolnavului inconştient Aceasta pastreaza in sfera ei numai calea injectabila de administrare a medicamentelor. chiar o demonstratie practica pentru a deprinde administrarea corecta a produsului prescris.a. Administrarea medicamentelor pe cale parenterala Prin cale parenterală se înţelege administrarea medicamentelor pe altă cale decât tubul digestiv. Scopul administrarii medicamentelor pe cale rectala este obtinerea unor efecte locale sau generale a medicamentelor: -efecte locale : golirea rectului.trecerea medicamentelor prin ficat. Injectia consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism . larg folosite pentru tratarea simptomelor acute sau cronice ale bolilor respiratorii (astm bronsic. Administrarea medicamentelor pe cale rectala Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor.atenuarea peristaltismului intestinal.greturi. cu ajutorul unor ace care traversează ţesuturile. comprimate s.) modul de administrare este relativ simplu si binecunoscut. precum candidozele orale in cazul administrarii corticosteroizilor.etc). Daca pentru preparatele orale (solutii. gura se clateste bine cu apa. obtinerea unui efect . pacientilor la care se doreste evitarea circulatiei portale . Medicamentele se administreaza pe cale rectala sub forma de: supozitoare si clisme medicamentoase. Avantajele caii parenterale sunt : dozarea precisa a medicamentelor. În mod curent se înţelege introducerea în organism a medicamentelor aflate în stare lichidă. Medicamentele sunt administrate pe aceasta cale pacientilor cu tulburari de deglutitie .unor efecte secundare locale. Dintre avantajele utilizării acestei căi cităm: absorbţia uşoară. acul fiind adaptat la seringa. deci prin injecţii. pacientilor operati pe tubul digestiv superior sau cu intoleranta digestiva(varsaturi. -efecte generale: prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme (inima-ex.hemoragii). supozitoare cu digitala. bronsite cronice) sunt un exemplu sugestiv in acest sens. prin intermediul unor ace care traverseaza tesuturile .

In scop terapeutic se introduc substante medicamentoase pentru desensibilizarea sau se incepe anestezia locala prin infiltrare.Citirea reactiei se face intre 30 minute si 72 de ore . In scop diagnostic:injectarea diverselor antigene sau alergene care.ocazional. Locul injectiilor (ca si scopul ) il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele: -grosimea dermului. aflati in stare de coma sau inconstienta sau in caz de contraindicatie pentru administrare orala. -sub piele.antigen hidatic. Scopul injectiilor: -explorator . -in inima – injectia intracardiaca.in contact cu anticorpii din organism . Injectarea intraarteriala este rezervata pentru substantele radioopace folosite in vederea diagnosticului radiologic. Zona de electie pentru astfel de injectii este fata anterioara a antebratelor .etc.3 ml. -terapeutic:-administrarea medicamentelor.de exemplu .la locul injectarii apare o papula .in tesutul celular subcutanat.acesta se intinde usor .cu bizoul scurt. fiind extrem de eficace in urgente. fiind folosita si atunci cand nu este posibila sau nu este avantajoasa administrarea orala: medicamente care se absorb putin sau deloc.produc o reactie maculo-papuloasa locala (intradermoreactie).poate servi . -in interventia de urgenta –in maduva rosie a oaselor. fie sunt distruse in tubul digestiv. -in vasele sanguine.strict intradermic.injectia intramusculara.varsaturi. Injecţia intradermică se face cu scop explorator.iar pielea ia aspectul unei “coji de portocala”.in functie de antigenul introdus (tuberculina.patrunzand cu acul paralel cu suprafata pielii .care consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante.De asemenea . -tesutul muscular. -injectia intraosoasa-in spatiul subarahnoidian. anestezic. in urgentele medicale pentru un efect rapid.injectia subcutanata.in situatii de exceptie se pot injecta regional substante citotoxice sau metaboliti protectori fata de acestea.Injectarea intraperitoneala.difteric.Dupa dezinfectia tegumentului . Injectiile in seroase se folosesc foarte rar. curativ.pentru introducerea de substante citotoxice sau de radioizotopi la . Se utilizeaza seringa de 1 ml si ace mici si subtiri .injectia intradermica. dar si foarte periculoasa.fiind mai accesibila si lipsita de foliculi pilosi.injectand 0.direct proportionala cu gradul de sensibilizare. in sange se realizeaza concentratii sanguine foarte inalte si rapide. de obicei. Administrarea prin injectare se realizeaza.injectia intavenoasa si injectia intraarteriala .1-0.cu hemoragie digestiva . cand bolnavii sunt necooperanti.rapid . Daca injectia este corect facuta . In urma administrarii medicamentelor pe aceasta cale.posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient .

dupa care injectam lent solutia pentru a nu produce dureri prin distensia brutala a pielii.se prefera anumite zone de electie ca: fata antero-externa a coapsei.apoi dam drumul la cuta .Se dezinfecteaza pielea in zona respectiva si apoi prindem intre indexul si policele stang tegumentul pana face o cuta.la baza caruia introduce acul cu o miscare rapida . utilizata mai ales in cazul administrarii de produse ca solutiile uleioase (relativ dureroase). intepatura trebuie facuta in sfertul superoextern al fesei.aspiram apoi putin pentru a verifica daca varful acului nu a patruns intr-un vas hipodermic.unde hipodermul este mai dezvoltat si tegumentul mai mobil pe planurile subjacente. cel mai des in fesa. Pregatire si desfasurare .bolnavii cu tumori abdominale si ascita . Este bine sa se alterneze locurile de injectare pentru a limita riscul formarii de mici hematoame sau de mici induratii. dar mai putin rapida si mai putin precisa decat cea pe cale venoasa. in afara traiectului vaselor mari sau al nervilor importanti.cu ace mai lungi si bizoul lung. sunt fine si cu bizoul lung. Aceasta cale se utilizeaza de obicei pentru administrarea medicatiei de depozit (penicilina. Injecţia intramusculară se efectuează în scop curativ.hormoni).vase mari sau trunchiuri nervoase . Acul este infundat perpendicular. lungi de la 6 la 8 centimetri . Calea intramusculara prezinta unele particularitati. Totusi .fata posterioara a bratului.regiunea gatului si capului si zonele unde se exercita presiuni . cu scopul de a evila durerea. Utilizarea unui material de injectare de unica folosinta a devenit obisnuita. O injectie intramusculara.mai mult pentru solutiile uleioase -.paralel cu suprafata zonei . susceptibile sa survina in cursul unor serii lungi de injectii. Este important sa se verifice ca nu curge sange si deci ca acul n-a patruns intr-un vas sangvin. Acele.fata laterala a toracelui.fata interna a membrelor . Injecţia subcutanată se face numai in scop terapeutic si consta in introducerea substantei in hipoderm . cu o lovitura seaca. Pentru a evita nervul sciatic.fata peretelui antero-lateral al abdomenului . Se utilizeaza seringi proportionale cu cantitatea de solutie ce trebuie injectata . Administrarea intraarteriala a medicamentelor poate cauza reflexe puternice sau poate fi urmata de aparitia unui hematom la locul injectiei. permite o actiune mai rapida si mai precisa a medicamentului decat administrarea pe cale orala.Pe cale intramusculara se administreaza medicamente in solutii sau suspensii apoase si uleioase.Pin miscari de lateralitate verificam daca acul este in hipoderm .Injectarea se practica intr-o regiune in care muschii sunt grosi.In pricipiu injectia se poate efectua pe toata suprafata corpului cu exceptia zonelor tegumentare care acopera reliefuri osoase . si tratarea .

destinat sa faca vena sa iasa in evidenta si se indeparteaza dupa ce vena a fost punctionata.lucru care se intampla la administrarea orala.sunt toxice pentru miocard. se dovedeste necesar sa se comprime vena trei-patru minute pentru a evita formarea unei echimoze. Pregatire si desfasurare . Incarcarea vaselor cu solutiile injectate.) si nu poate fi practicata decat de un personal specializat.substante care produc hemoliza.Nu se pot administra pe cale intravenoasa suspensii sau emulsii. Se recurge la calea intravenoasa cand este necesar sa se administreze cantitati mari de solutii injectabile . Ea se utilizeaza atunci cand produsele prescrise sunt iritante si deci putin adecvate la injectarea intramusculara. prin introducerea directa a medicamentului in circulatia sangvina. Injectia se face de cele mai multe ori in plica cotului. O injectie intravenoasa se face foarte lent cu seringi de capacitate 5-10 mililitri si cu ace de 4-5 centimetri lungime. Infectii locale sau sangerari locale 4.precipita proteinele plasmatice. Evitarea trecerii medicamentului prin ficat .lezeza endoteliul vascular. unde venele sunt mai vizibile comparativ cu alte locuri ale corpului. Efecte secundare mai puternice si frecvente decat la administrarea orala 2. bacterii) 6. localizarea venelor etc.O injectie intravenoasa necesita cunostinte anatomice precise (deosebirea venelor de artere. cu bizou scurt. Ce dezavantaje are administrarea injectabila a medicamentelor? 1.administrarea durand intre 1 sau mai multe minute (in cazul injectilor obissnuite) si cateva ore (in cazul perfuziilor). Injectarea necesita aplicarea unui garou. Injectia o data terminata si acul scos. la administrarea pe cale orala. Injecţia intravenoasă se efectuează în scop explorator sau curativ şi oferă o instalare rapidă a efectului dorit. mai intensa si mai rapida decat pe alte cai. 7. O injectare intravenoasa. medici sau asistente medicale cu diploma de specialitate. SIDA. care nu mai trece in vasele de sange. dar ea poate fi facuta siin venele antebratului sau in cele de deasupra mainii. Transmiterea de diferiti agenti patogeni (de exemplu virusuri hepatitice. care poate sa si elimine o parte din medicament. Necroza locala a tesuturilor 5. care le si poate . Durere la locul injectarii 3. toate substantele din tubul digestiv trecand mai intai prin ficat. administrarea în totalitate a dozei prescrise. permite o actiune terapeutica difuzata in tot organismul. Pe cale intravenoasa pot fi injectate cantitati de 1-500 ml solutie. medicamentul este partial transformat de tubul digestiv.folosind in aceste cazuri perfuzia. ceea ce se stie atunci cand intra sange in seringa.induratiilor prin aplicarea de comprese calde de mai multe ori pe zi.

conjunctivala. Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor Pe suprafata tegumentelor . Medicamentele administrate pe suprafata tegumentelor sunt: -lichidele se administreaza prin badijonare . seringi.in conductul auditiv extern. intrarectal etc) sau tegumente (transdermic) este mai rar utilizata (daca se face abstractie de medicamentele cu actiune locala) si se apeleaza la ea. Pe suprafata mucoaselor se pot administra solutii. O absorbtie foarte rapida o realizeaza administrarea pe cale inhalatorie. cu costurile aferente 11. cu exceptia unor medicamente antiastmatice inhalatorii (a caror destinatie este insa sa ramana la locul administrarii.medicamentele injectabile sunt mai scumpe.se aplica medicamentele care au efect local la acest nivel. Scopul administrarii este dezinfectia si decongestionarea mucoaselor. paste. bucala. bai medicinale. Necesita mobilizarea personalului medical pentru administrare. intranazal.compresa medicamentoasa. mixturi. creioane caustice. de exemplu). nitroglicerina) sau in cazul unor substante care sunt distruse in tubul digestiv (catecolamine. pudre.in conductul auditiv extern. -in fosa nazala unguentul se aplica cu ajutorul tamponului montat pe sonda butonata.pe marginea pleoapelor . .unguente.metaboliza. 9.unguentul se pune cu bagheta de sticla acoperita cu tampon. nu sa se absoarba).in vestibulul nasal. sunt necesare dezinfectate. Administrarea unguentelor Se pot aplica unguente in fundul de sac conjunctival . 8. pe mucoasa vaginala. pulberi. in cazul unor medicamente care se metabolizeaza foarte mult la prima trecere prin ficat (ex. etc. sapunuri medicinale.unguente . 10. Costuri mai mari . in general. crematorii pentru neutralizarea lor. cale de administrare de asemenea rar utilizata (in anesteziologie. Necesita deseori internare. Executie : -in sacul conjunctival . ace. Pot fi atinse cu acul structuri vasculare sau nervoase Administrarea prin aplicarea medicamentelor pe mucoase (sublingual-perlingual. vasopresina etc). Administrarea medicamentelor pe suprafata mucoaselor Se pot administra medicamente pe mucoasa nazala.

Solutiile medicamentoase sau unguentele se aplica pe mucoasa vaginala sub forma tampoanelor vaginale .acoperit de tifon.care se prelungeste cu 20-25 cm de la tampon.prin apasare pe partea plina a tubului.-unguentul poate fi aplicat pe mucoasele mentionate si cu ajutorul prelungirii tubului in care se gaseste .Tamponul este confectionat din vata presata . . Administrarea pulberilor Pulberile medicamentoase se pot aplica in sacul conjunctival cu ajutorul unor tampoane de vata montate pe o bagheta de sticla.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful