Sunteți pe pagina 1din 4

COLOCVIU STRATEGIC

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE Nr. 9 (XL)


August 2005
CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE ŞI SECURITATE

SECURITATEA LA MAREA NEAGRĂ


dr. Corneliu BALTĂ

CONCLUZII
• Sfârşitul războiului rece a determinat • Cooperarea multilaterală internaţională
reintroducerea zonei Mării Negre în fluxul reprezintă singura modalitate de menţinere a
transformărilor geopolitice continentale şi stabilităţii şi unităţii regiunii Mării Negre.
regionale. • „Regiunea extinsă a Mării Negre” şi
• Nici până în prezent, statutul Mării Negre nu a „Identitatea regională Marea Neagră –
fost definitivat, întrucât dinamica Caucazul de Sud” reprezintă concepte-cheie
transformărilor geopolitice continentale şi ale noii viziuni geopolitice şi geostrategice
regionale a impietat acest lucru. asupra Mării Negre.

1. Geopolitica Mării Negre

În prezent, se constată un interes din ce în proiecte de cooperare şi dezvoltare economică şi


ce mai accentuat al marilor puteri pentru bazinul socială. Astfel, Organizaţia pentru Cooperare
Mării Negre. Însă, ţările riverane Mării Negre Economică la Marea Neagră (OCEMN), creată
nu sunt membre ale Uniunii Europene, însă în 1992, include ca membre cu drepturi depline,
România şi Bulgaria au încheiat acorduri de pe lângă cele de mai sus, şi Albania, Armenia,
aderare la această organizaţie, în perspectiva Azerbaidjan, Grecia şi Republica Moldova. Alte
anului 2007, iar Rusia, Ucraina şi cele trei şapte state – Austria, Egipt, Israel, Italia,
republici caucaziene (Georgia, Armenia şi Polonia, Slovacia şi Tunisia – au statut de
Azerbaidjan) au încheiat acorduri de parteneriat observatori.
şi cooperare cu Uniunea. Organismul decizional al OCEMN este
Cu o populaţie totală de aproape 200 de Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe, al cărui
milioane de locuitori (la începutul mileniului secretariat internaţional are sediul permanent la
trei), zona Mării Negre reprezintă o piaţă foarte Istanbul. Acesta este privit, în primul rând, ca
largă pentru exporturile Uniunii Europene, într- un experiment cu scopul de a pregăti extinderea
una din cele mai importante pieţe din zonă, Uniunii Europene şi de a antrena în acest sens
Turcia – importurile din ţările UE reprezintă ţările candidate.
peste 50% din totalul acestora. Totodată, se Aspectele cooperării militare în zonă încă
constată că interesele fundamentale ale nu au fost abordate la nivelul statelor din
Occidentului sunt promovate, în bazinul Mării regiune, ci numai prin planuri de securitate
Negre, de către Turcia. bilaterale sau trilaterale. O speranţă într-o
Statele riverane Mării Negre (România, reglementare normală o poate aduce OCEMN, în
Bulgaria, Turcia, Federaţia Rusă, Ucraina, cadrul căreia s-au iniţiat o serie de măsuri pentru
Georgia) sunt interesate în crearea unui climat normalizarea situaţiei din această zonă şi de
de stabilitate şi securitate, în care să se deruleze cooperare, pe multiple planuri, între toate statele
2 COLOCVIU STRATEGIC Nr. 9 [XL], August 2005

membre. Merită a fi subliniate relaţiile militare platoului continental în bazinul Mării Negre, şi
bilaterale şi multilaterale cu statele riverane o colaborare eficientă, bazată pe respect
Mării Negre, inclusiv cele cu ţările vecine: reciproc, între ţările riverane şi cele care au
Bulgaria, Ucraina şi Moldova, dar şi proiectul interese materializate în documente
Grupului de cooperare navală în Marea Neagră internaţionale, elaborate de comun acord.
(BLACKSEAFOR) cu participarea României, Însă, cu toate evoluţiile pozitive ale
Bulgariei, Georgiei, Federaţiei Ruse, Turciei şi relaţiilor internaţionale, îndeosebi cu statele
Ucrainei. Cooperarea subregională multilaterală vecine, istoria confirmă că vecinătăţile
va marca participarea României, împreună cu geografico-politice ale României ne-au
Bulgaria, Grecia, Turcia, Macedonia, Albania influenţat de multe ori destinul. În geopolitica
(Slovenia şi SUA ca observatori) la Forţa Europei, România a înţeles foarte bine
Multinaţională de Pace din Sud-Estul Europei necesitatea de a folosi, cât se poate mai bine
(MPF-SEE). ansamblul diplomatic propriu, pentru depăşirea
Cu atât mai mult se impune o delimitare diferendelor teritoriale sau frontaliere, a crizelor
corectă, conform legislaţiei internaţionale, a sau conflictelor posibile.

2. Prezent şi viitor privind securitatea la Marea Neagră

Zona Mării Negre, spaţiu între Europa şi acestora un statut privilegiat între riverani. De
Asia, între Occident şi Orient, între creştinism asemenea, putem adăuga că Marea Neagră cu
şi islamism, reflectă la scară redusă mutaţiile, regiunile sale limitrofe, spaţiu intermediar între
evoluţia şi tendinţele din viaţa politică, lumi diferite, se află la distanţă egală de zonele
economică şi socială manifestate pe plan strategice de interes ale celor două superputeri
european. Dezmembrarea URSS-ului a avut ca nucleare – SUA şi Rusia.
efect, printre altele, mărirea numărului de state Repere politico-militare
riverane, ceea ce a dus la transformarea Mării În centrul Europei există, fie şi simbolic, o
Negre într-o zonă cu grad sporit de risc, desfăşurare de forţe, pe fondul limitărilor
marcată de disputele de natură politico-militară impuse de Tratatul CFE privind armamentul
şi economică dintre riverani, dar şi de convenţional. În spaţiul Mării Negre forţele
preocuparea altor state de a-şi revizui interesele NATO şi CSI sunt faţă în faţă, încercând fiecare
în zonă. să-şi creeze o situaţie avantajoasă, în ciuda
Repere geografice „bunelor intenţii” afirmate obsesiv de
Mare „semiînchisă” din punct de vedere politicieni. Evoluţia raporturilor între cei doi
geografic, Marea Neagră este caracterizată de poli de forţă va determina, în viitor, apartenenţa
numeroase asimetrii: tuturor statelor din bazinul Mării Negre la una
• platoul continental este foarte întins în din zonele de influenţă.
nord-vest şi redus în sud şi est; Aflată într-o situaţie geopolitică instabilă,
• ţărmurile sunt în general joase în nord- în continuă deteriorare şi fără perspective
vest şi mai înalte în nord-est şi sud-est; imediate de ameliorare, confruntată cu uriaşe
• fluviile importante sunt situate în nord- probleme economice şi sociale, Rusia este statul
vest şi lipsesc cu desăvârşire în sud; cu evoluţia cea mai imprevizibilă din zonă, cu
• lungimea litoralului de 4.000 km este implicaţii directe asupra securităţii celorlalte ţări
distribuită neuniform între riverani: Turcia – riverane. Moştenitoarea celei mai mari părţi a
33%, Ucraina – 30%, Rusia – 13%, Georgia – arsenalului militar al defunctei URSS, Rusia
8%, România şi Bulgaria circa 7%. rămâne o putere militară mondială care menţine
Controlul Turciei asupra strâmtorilor şi al sub arme 1,8 milioane de soldaţi şi dispune de o
României asupra gurilor Dunării le conferă capacitate militară ce nu trebuie subestimată

Autorul, generalul de brigadă (r.) Corneliu BALTĂ, doctor în Ştiinţe Militare, este preocupat de studiul şi analiza
fenomenului militar contemporan şi a cercetării impactului ameninţărilor asimetrice asupra Bazinului Mării Negre.
COLOCVIU STRATEGIC Nr. 9 (XL), August 2005 3

prin prisma eşecului din Cecenia. Rusia este cu toate forţele la dezvoltarea relaţiilor
prea mare şi prea inoculată cu reflexe imperiale economice şi militare a zonei Mării Negre.
pentru a accepta un rol pe măsura modestului După cum putem vedea, evoluţiile din
său litoral la Marea Neagră. ultimii ani au determinat o modificare a naturii
În plan strategic, Rusia se străduieşte şi a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii în
reuşit să-şi consolideze statutul de partener Europa, cu influenţă asupra intereselor în
special al NATO concomitent cu încercarea de bazinul Mării Negre. În prezent, noile riscuri şi
realizare a unui sistem de apărare în cadrul CSI, ameninţări de natură politico-militară se referă
ce ar putea constitui ulterior punctul de plecare la:
al unei noi alianţe militare. Însă, Rusiei îi a) politica agresivă promovată de Rusia în
lipsesc resursele adecvate, dar nu şi dorinţa de a- „străinătatea apropiată” şi încercările de
şi redobândi puterea. Ea a fost şi rămâne o mare „reconstruire sub altă formă a spaţiului sovietic,
putere, iar politica sa externă trebuie să sub pretextul adâncirii integrităţii”;
corespundă acestui statut. b) existenţa Flotei Mării Negre aparţinând
Ucraina se află în plin proces de fostei URSS şi tergiversarea privind împărţirea
consolidare a independenţei şi de implementare acesteia;
a reformelor. În virtutea potenţialului uman, c) existenţa unor probleme teritoriale între
economic şi militar de care dispune, ea se statele riverane, exacerbarea naţionalismului şi a
consideră îndreptăţită să joace un rol important tendinţelor separatiste;
în bazinul Mării Negre, chiar dacă a acceptat să d) nerespectarea de către Rusia a
renunţe la statutul de putere nucleară. Tratatului CFE;
Deşi Ucraina şi-a modificat statutul de e) includerea Mării Negre în zona de
neutralitate şi menţinere în afara oricăror blocuri responsabilitate a flancului sudic al NATO.
militare, autorităţile ucrainene au făcut cunoscut Riscurile şi ameninţările de natură
că nu doresc nici ca Ucraina să rămână într-o economică sunt legate de:
zonă „tampon”, a interferenţelor dintre două a) creşterea rolului Mării Negre ca sursă
blocuri militare reuşind, în cele din urmă, să de acces a statelor occidentale spre piaţa
obţină relaţii speciale de parteneriat cu NATO. asiatică;
Schimbările din Europa deceniului al b) creşterea importanţei Mării Negre ca
nouălea au avut un impact deosebit şi asupra sursă de produse energetice şi persistenţa
noii orientări privind politica externă şi strategia divergenţelor între riverani privind delimitarea
militară a Bulgariei. Totuşi, posibilităţile zonelor economice;
economico-financiare reduse şi dependenţa c) crearea în zona Mării Negre a
acesteia de materiile prime ruseşti fac ca Organizaţiei pentru Cooperare Economică la
Bulgaria să aibă o influenţă redusă asupra Marea Neagră (OCEMN);
proceselor în curs de derulare în zona Mării d) creşterea poluării în bazinul Mării
Negre. Negre, cu efecte catastrofale asupra echilibrului
Situaţia Georgiei este singulară în rândul ecologic al zonei şi implicaţii asupra
ţărilor riverane. Desprinsă din URSS, dar potenţialului economic.
confruntată cu insurmontabile greutăţi Prin urmare, în actuala conjunctură
economice, război civil şi tendinţa spre politică, economică şi militară în care fiecare
autonomie a Abhaziei, ea a sfârşit prin a intra în stat riveran la Marea Neagră caută să-şi rezolve
sfera de influenţă a Rusiei, singura cale pentru cât mai favorabil interesele sale, România nu va
menţinerea integrităţii teritoriale. putea fi credibilă în zonă decât în măsura în care
În condiţiile în care Turcia a devenit un este dispusă să ridice standardul calitativ al
pion de bază al NATO în Orient, la Ankara s-a forţelor sale navale sau, altfel spus, se impune
conştientizat ideea noului rol al Turciei ca cu necesitate reconsiderarea puterii noastre
putere zonală. Astfel, apreciind că este un maritime având ca pilon central o flotă maritimă
moment favorabil consolidării poziţiei de lider şi fluvială militară sensibil egală calitativ cu cea
în Balcani şi zona Mării Negre, Turcia a trecut mai puţin numeroasă.
4 COLOCVIU STRATEGIC Nr. 9 [XL], August 2005

3. Organizaţiile internaţionale de securitate în zona Mării Negre

Mediul de securitate regional necesită o spaţiului de democraţie, stabilitate şi securitate


analiză atentă şi, cel mai adesea, o reacţie rapidă. către Caucaz. Aceasta este şi intenţia Alianţei
În momentul de faţă, se impune concentrarea pe Nord-Atlantice, care a recunoscut la Istanbul,
gestionarea noii situaţii, pentru a discerne pentru prima dată oficial, importanţa regiunii
potenţialele ei consecinţe în planul stabilităţii şi pentru securitatea euroatlantică.
securităţii la o triplă frontieră: a României, a Următorul pas logic este de identifica
NATO şi, în viitorul apropiat, a UE. modalităţi de valorificare a potenţialului pe care
Marea Neagră, cale de acces la resursele regiunea extinsă a Mării Negre le are şi din punct
caspice, are în continuare valenţe nedescoperite de vedere al comerţului, turismului, transportului
într-o perspectivă de securitate globală. Suntem de resurse energetice. După cum se ştie, regiunea
tentaţi să considerăm această regiune o provocare Mării Negre reprezintă o punte de legătură între
mai ales pe dimensiunea riscurilor sau spaţii geopolitice şi geoeconomice, o răscruce
ameninţărilor asimetrice, uitând că Marea Neagră comercială a cărei importanţă creşte pe măsură ce
nu a fost şi nu este un spaţiu de confruntare, ci, în resursele caspice şi ale Asiei Centrale acced pe
primul rând, un spaţiu de sinteză, în care relaţiile pieţele de energie europeană şi mondială. Suntem
au o tradiţie istorică şi, în consecinţă, astăzi, convinşi că preocupările faţă de Marea Neagră ale
riveranii – aliaţi, parteneri, alte state – pot extinde instituţiilor de securitate europene şi euroatlantice
exerciţiul cooperării în şi pentru securitate. deschid oportunităţi de consolidare a formatelor
Anul 2004 a marcat revenirea Mării Negre de cooperare existente la nivelul Alianţei. Aceasta
în atenţia NATO şi a UE, lucru absolut firesc dacă şi în corelare cu asistenţa UE şi în
avem în vedere faptul că spaţiul euroatlantic şi complementaritate cu iniţiativele regionale de
european s-a extins şi şi-a mutat centrul de succes.
greutate mai la est. Nu trebuie interpretate Pentru partenerii din această regiune,
preocupările actuale faţă de această zonă în sens reverberaţiile frontierei NATO şi, în perspectiva
restrictiv, strict circumscris unei conotaţii apropiată, a UE, se pot constitui în pârghii de
negative, ci mai degrabă din perspectiva extinderii valorificare a avantajelor euroatlantice.

PROPUNERI

• Având în vedere că în regiunea Mării Negre se manifestă două tendinţe contrare (atât coagulare,
cât şi fragmentare), România trebuie să joace un rol de factor catalizator, de punct de incidenţă al
tuturor forţelor şi eforturilor internaţionale pentru racordarea regiunii la comunitatea euroatlantică.
• Crearea unor grupuri de lucru interdisciplinare destinate definitivării clarificării teoretice a noilor
concepte cu care se operează în analiza de securitate a zonei Mării Negre.
• Introducerea în programele universitare a unor cursuri de specializare pe problema securităţii la
Marea Neagră, dată fiind importanţa pe care această zonă o deţine în agenda de politică externă a
României.

COLOCVIU STRATEGIC este o publicaţie a Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ce include
rezumate ale temelor de cercetare ştiinţifică, conferinţelor, simpozioanelor, seminariilor, meselor rotunde, opinii şi
puncte de vedere ale unor personalităţi de marcă din armată şi societate, din ţară şi străinătate, implicate în cercetarea
ştiinţifică din domeniul securităţii.

Publicaţie realizată cu sprijinul Editurii şi Tipografiei Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate
Universităţii Naţionale de Apărare Şos. Panduri, nr. 68-72, sector 5, Bucureşti
Tehnoredactare computerizată: Cristian BĂHNĂREANU Telefon: 319.56.49, Fax 319.55.93
Supliment al revistei IMPACT STRATEGIC e-mail: cssas@unap.ro
ISSN: 1582-6511. B: 1609/05 web: http://cssas.unap.ro