Sunteți pe pagina 1din 15

c 

 
 
Clădirea Sfatului Ţării,
Chişinău, Republica
Democratică
Moldovenească, 1918

Clădirea Sfatului Ţării,


astăzi Academia de Arte,
Chişinău, R.Moldova
4 
 

 
 4



(a 27 martie 1918 a fost convocat Sfatul Ţării, care s-


a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău.
În sală au fost prezenţi preşedintele Consiliului de
Miniştri al Republicii Moldoveneşti, Daniel
Ciugureanu, toţi membrii guvernului şi primul
ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul
special al Regelui Ferdinand I.
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, deschide
adunarea, precizând că aceasta Ö  
    
Sfatul Ţării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele
condiţii:
 —  
      
    
       

     

       
—     
  
 —    
     

   
     
    
         
     
 
   

    
   
  
  
        


            

    
 
 !

  
   
     
 "     
  
   
       
 #$   
        
 %
   

     
 
       
  &
Membrii Sfatului Ţării, sala în care s-a semnat Actul Unirii Republicii Democrate
Moldoveneşti (succesoarea guberniei Basarabiei, fostă parte compoentă a
Ţării Moldovei) cu Ţara Mamă (România), 27 martie 1918
Din cei 135 de deputaţi prezenţi,
86 au votat în favoarea Unirii, 3
au votat împotrivă, iar 36 s-au
abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi.
Citirea rezultatului a fost însoţită
de aplauze furtunoase şi strigăte
entuziaste ÄTrăiască Unirea cu
România!´. După aprobarea
reformei agrare pentru Basarabia
în noiembrie 1918, Sfatul Ţării a
votat o moţiune prin care aproba
unirea fără condiţii cu România,
exprimându-şi încrederea în
viitorul democratic al noului stat,
în care nu mai era nevoie de o
protecţie specială pentru
Basarabia.
Actul Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti
cu România la 27 martie 1918, semnat de
Presedintele Sfatului Tarii ± Ion Inculet
Ö    !
"#  $ %& 
' ()" #)*
'* +
    '#  
 , 
 *-',&  
    .
   - /
(  0 0 12- 
(  31 0 ,* 

×ra, după cum avea să spună u  


,    
    
   

  
       ! '& Unirea a fost
primită cu entuziasm şi satisfacţie de românii de pretutindeni
şi a stimulat lupta de eliberare a românilor aflaţi sub stăpânire
străină.
   
  
 
   ÷      

  (  
 
      
 
       

 ) ÷  
 

 )


&
(   
   
 

 



  
 Imediat după declararea unirii, Rada ucraineană a emis proteste
vehemente şi a refuzat să recunoască actul. Guvernul român a
respins pretenţiile acesteia asupra nordului şi sudului Basarabiei,
precum şi obiecţiile nejustificate ale Rusiei. Reacţiile ostile au
continuat pentru multă vreme, statutul României Mari fiind pus
sub semnul întrebării.
 Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea
unirii Basarabiei cu România. (a 28 octombrie 1920 România a
semnatat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi
Japonia care prevedea:
w$         
   
     
    
*  $       
  
       
 w
părţile contractante recunoşteau w  
   
             

  +#  #    
           
     w&
Medalie din 1993 dedicată UNIRII
¬"-  
-  
 c 2'* # 
& *& * 4-
& * ),
&  '# & *, 
& 5 6' 
  3  ,
)4 ''
&   
c & *'   & 
 /¬

0 )
×fectele unirii au fost anulate după
22 de ani, în anul 1940. În baza
pactului secret Ribbentrop-
Molotov, Rusia sovietică a anexat
Basarabia, nordul Bucovinei şi
Ţinutul Herţa.