IMPACTUL CANTITĂŢILOR

MARI DE ZAPADĂ ASUPRA

MEDIULUI ŞI POPULAŢIEI
I. Viscolele
Furtunile cu vânturi puternice însoţite de spulberarea
zăpezii şi de transportul acesteia deasupra suprafeţei
pământului poartă numele de viscol.
În cele mai frecvente situaţii, viscolele sunt însoţite de
ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea.
Viscolele devin hazarde naturale atunci când prin
efectele datorate vânturilor puternice, spulberării zăpezii
şi acumulării acesteia sub formă de troiene produc pagube
materiale importante şi pierderi de vieţi omeneşti.
 Viscolele perturbă traficul rutier, feroviar şi aerian
adeseori acestea fiind întrerupte pentru diferite perioade.
Vânturile puternice produc dezrădăcinări de arbori şi
întreruperi ale livrărilor de curent electric şi ale
aprovizionării populaţiei.
•    Localităţile pot să rămână blocate pentru mai
multe zile, drumurile de acces fiind închise. Teritoriile
din zonele temperate, subpolare şi polare sunt expuse,
în fiecare iarnă, viscolelor puternice care produc
perturbări majore ale activităţilor umane.
•        Pe teritoriul Americii de Nord, 80 milioane de
persoane din nordul SUA şi din Canada locuiesc în
centre urbane expuse viscolului. în martie 1993, un
astfel de viscol puternic produs pe coasta de est a SUA
şi Canadei a blocat în totalitate traficul aerian, iar
numeroase autostrăzi şi căi ferate au fost închise.
•        Viscole puternice se înregistrează şi în Europa,
unde se produc pagube însemnate datorită densităţii
mari a populaţiei şi existenţei a numeroase obiective
economice.
I.1. Viscolul pe teritoriul Romaniei

Producerea viscolelor este

favorizată de contactul unor
mase de aer rece, cu presiune
ridicată, cu aerul mai cald şi
umed provenit din ciclonii
mediteraneeni.Barajul
orografic al Carpaţilor are un
rol important în orientarea
vânturilor ale căror viteze
depăşesc 10 – 15 m/s, în cazul
viscolelor puternice.
Pe culmile Carpaţilor, viscolele
se pot produce din luna
septembrie până în luna mai.
Sunt şi situaţii extreme, cum a
fost viscolul din 18-20 august
1949, care arată că în munţi, la
altitudinea de peste 1500 m,
viscolele se pot produce tot
timpul anului. În regiunile de
deal şi câmpie, intervalul
posibil de producere a
viscolelor durează din luna
decembrie şi până la începutul
lunii martie. Viscolele produse
mai târziu, în extrasezon,
provoacă pagube importante
culturilor de câmp aflate la
începutul sezonului de
vegetaţie.
 Cel mai mare număr mediu anual de zile cu viscol se înregistrează
în Bărăgan (peste 6 zile) şi în Podişul Moldovei (3-4 zile), direcţia
dominantă a vântului fiind dinspre nord şi nord-est. În Bărăgan,
numărul maxim de zile cu viscol înregistrat a fost de 13 şi a avut
loc în februarie 1954, când troienele de zăpadă atingeau 2-5 m. În
aceste situaţii viteza vântului poate să depăşească viteza de 100
km/h. Viteza maximă a vântului de aproape 200 km/h s-a
înregistrat la Iaşi, în timpul viscolului din 4 – 7 ianuarie 1966.

       Cel mai mic număr mediu anual de zile cu viscol se

înregistrează în Câmpia Banato-Crişană şi în Depresiunea
Transilvaniei cu o zi la 1 – 3 ani şi uneori cu 1 –2 zile pe an, situaţie
datorată adăpostului oferit de Carpa]ii Orientali. În aceste regiuni,
viscolele sunt înso]ite de vânturi care bat dinspre nord şi nord-vest
şi de căderi abundente de zăpadă . 
       Riscurile legate de viscole puternice în ţara noastră sunt
asemănătoare cu cele existente în alte părţi ale lumii şi sunt
reprezentate de pierderi de vieţi omeneşti, întreruperi ale
circulaţiei şi ale aprovizionării populaţiei, ruperea cablurilor
electrice, dezrădăcinarea arborilor etc..
       Cele mai puternice viscole din acest secol s-au înregistrat în
februarie 1954 şi în februarie 1966, când circulaţia a fost
întreruptă pentru 7 – 10 zile, numeroase aşezări, în special în sud-
estul ţării, fiind izolate.
       În ultimul deceniu, cele mai puternice viscole s-au
înregistrat în noiembrie 1993, 1995 şi 1998, deci la începutul
sezonului rece, şi în 18 – 24 ianuarie 2000.
 Aceste viscole din ianuarie 2000 s-a extins treptat din
Transilvania şi nordul Moldovei spre nordul şi sud-estul ţării,
provocând peste 30 de pierderi de vieţi omeneşti prin accidente,
îngheţ în zăpadă şi avalanşe, dar şi importante pagube materiale.
  Viscolul a fost asociat cu ninsori
abundente, vânturi violente şi
geruri de – 15, - 20 grade Celsius,
stratul de zăpadă a atins peste 2 m
la Stâna de Vale în Munţii Apuseni
şi la staţia meteorologică Semenic, 
din munţii Banatului. În unele
locuri, troienele de zăpadă au atins
grosimi de 5 – 7 m, blocând peste
20 de drumuri naţionale şi
numeroase drumuri judeţene.
       Măsurile cele mai eficiente, în
asemenea situaţii, constau în
pregătirea şi dotarea prealabilă a
echipelor de intervenţie şi în
asigurarea unor stocuri
corespunzătoare de rezerve de
combustibil şi hrană 
 
II. FURTUNI

Furtunile ca fenomene meteorologice se caracterizează prin

urmatorii parametrii principali: viteza si directia vantului, cantitatea
de precipitatii cazute în unitatea de timp si descarcări electrice.

Furtunile pot provoca o mare varietate de distrugeri si pierderi si

în funcţie de intensitatea parametrilor principali pot atinge “pragul”
de dezastru.
II.1. Efectele furtunilor

• pierderi de vieti omenesti;

• blocarea activitatilor porturilor si aeroporturilor;
• avarierea liniilor de telecomunicatii si de transport energie;
• producerea de pagube in agricultura;
• producerea de pagube in fondul forestier;
• perturbarea traficului rutier prin caderea copacilor pe carosabil;
• avarierea unor constructii;
• incendierea padurilor, culturilor agricole sau a unor constructii;
• perturbarea aprovizionarii agentilor economici;
• intreruperea legaturilor telefonice si a alimentarii cu energie electrica a
localitatilor;
• producerea de accidente de circulatie.
 
III. AVALANŞELE

Avalanşele sunt deplasări bruşte şi rapide ale maselor

de zăpadă din munţi, pe versanţii cu înclinare accentuată,
în lungul unor culoare preexistente sau pe suprafeţe
înclinate, nefragmentate.
      Aceste fenomene se inscriu printre cele mai dramatice
evenimente ale muntelui si reprezinta un pericol pentru
populatia montana din numeroase tari ale lumii.
Extinderea activitatilor turistice si, in special, practicarea
sporturilor de iarna determina o crestere a riscului
impactului avalanselor asupra societatii.
 Declansarea
avalanselor este favorizata
de urmatoarele conditii si
factori: trasaturile stratului
de zapada, conformatia
versantului, starea
timpului, perturbarea
echilibrului zapezii prin
diferite activitati. In
functie de particularitatile
stratului de zapada afectat,
avalansele sunt de mai
multe tipuri:
III.1. Avalanse uscate - care se produc la temperatura de
-5 grade, atunci cand zapada este afanata si are aspect
prafos-grauntos, cristalele de zapada fiind rotunde.
Zapada in amestec cu aerul formeaza aerosoli foarte
periculosi pentru oameni, acestia murind sufocati.

III.2. Avalanse umede - care se produc in stratele de

zapada umeda si grea. Ele antreneaza, in deplasare,
cantitati mari de zapada in lungul culoarelor de avalansa
si exercita presiuni mari aspra obiectelor din cale,
distrugandu-le.

III.3.Avalanse in placi - care se produc prin desprinderea

stratului superficial inghetat si a celui mijlociu,
suprafata de desprindere fiind la contactul cu stratul
bazal.
Pentru evitarea pericolelor
legate de avalanse, este
importanta cunoasterea
precisa a arealelor in care se
produc. Cartografierea acestor
areale si realizarea hartilor de
risc permit luarea celor mai
eficiente masuri de atenuare a
impactului acestora asupra
activitatilor umane. In dreptul
culoarelor de avalansa sunt
construite tunele de protectie,
iar pe versanti sunt amplasate
ziduri de protectie, gardulete
sau plase de sarma. Plantarea
unor perdele forestiere de
protectie s-a dovedit eficienta
mai ales pentru protejarea
drumurilor pe distante mari.
IV. ÎNZĂPEZIRI

 Înzapezirile sunt produse de ninsori abundente sau viscole

dar si de existenta unor locale specifice care favorizeaza
acumularile de zapada, de luarea unor masuri
necorespunzatoare pentru deszapezire si combatere a
poleiului, ghetii sau zapezii cu grosime redusa si de
producerea unor avalanse.

        Fenomenul de înzapezire afecteaza în special reteaua

de drumuri dar poate produce si perturbarea circulatiei pe
calea ferata, activitatea aeroporturilor si porturilor si, ca
efecte complementare, perturbarea desfasurarii activitatilor
economico-sociale si actiunilor.
 IV.1. Efectele înzăpezirilor
IV.1.a. Efectele directe:
• pierderea de vieti omeneşti;
• perturbarea sau blocarea
traficului rutier, feroviar, aerian
şi naval;
• producerea de accidente
rutiere;
• avarierea sau chiar distrugerea 
unor contructii sub actiunea
sub actiunea greutatii stratului
de zapada sau a avalanselor;
• producerea de pagube în fondul
forestier (padurile de conifere)
ca urmare a ruperii copacilor
sub greutatea depunerilor de
zapada ;
• pierderi în fondul cinegetic.
IV.1.b. Efecte complementare:

• izolarea partiala sau totala a unor localitati;

• perturbarea sau intreruperea aprovizionarii cu materie prima si
materiale, furaje etc. a unor agenti economici;
• perturbarea sau intreruperea livrarilor produselor agentilor
economici;
• perturbarea sau întreruperea aprovizionarii populatiei cu
bunurile de prima necesitate;
• scaderea confortului termic în locuintele a caror incalzire
depinde de aprovizionarea cu combustibil lichid sau carbune;
• întreruperea procesului de învatamant;
• producerea unor accidente de circulatie;
• perturbarea acordarii asistentei medicale;
• îngreunarea interventiei pompierilor;
cresterea numarului  imbolnavirilor si deceselor cauzate de
actiunea prelungita a frigului. 
IV.2. Mijloace şi procedee de apărare
împotriva înzăpezirilor

IV.2.a. Mijloace si procedee de aparare a drumurilor impotriva

inzapezirilor

Mijloace pentru preintampinarea inzapezirii drumurilor sunt

urmatoarele:
• panouri parazapezi mobile (metalice, din lemn sau din
material plastic);
• perdele de plantatii;
• contructii speciale contra avalanselor.
IV.2.b. Mijloacele pentru
inlaturarea zapezii de pe
platforma drumului  se pot
clasifica astfel:
a)dupa tipul organului de lucru:
• cu plug: -cu un brazdar;
                   -cu doua brazdare;
• pentru curatat zapada
compacta;
• pentru incarcat zapada;
• cu rotor(autofreze);
pentru raspandirea materialelor
chimice si antiderapante
b)după felul interventiei:
• Mijloace pentru prevenirea 
inzapezirii;
mijloace pentru executarea
lucrarilor de deszapezire