Sunteți pe pagina 1din 2

 

ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc

 , oficial  


  (italiană g 
 , numele scurt este identic) este
un stat suveran european, situat în cea mai mare parte pe Peninsula Italică i cuprinzând i
câteva insule la Marea Mediterană, cele mai importante fiind Sicilia i Sardinia. Se învecinează
cu Fran a la nord-vest, Elve ia i Austria la nord i Slovenia la nord-est. De asemenea
înconjoară două enclave independente: San Marino i Vatican, i are i o exclavă înconjurată
de Elve ia numită Campione d'Italia. Capitala Italiei este Roma.

Relief

Italia constă în principal dintr-o peninsulă (poreclă


  -cizma) care se extinde în Marea
Mediterană, unde împreună cu două mari insule, Sicilia i Sardinia (   ), creează diferite
compartimente ale mării: Marea Adriatică la nord-est, Marea Ionică la sud-est, Marea Tireniană
la sud-vest i în final Marea Ligurică la nord-vest.

Mun ii Apenini (


  ) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii,
care apoi formează un arc, închizând Italia în nord. Aici se află i o lagună aluvionară mare,
Laguna Pad-Vene ia, străbătută de Râul Pad i de mul i afluen i ai săi, care curg dinspre
Alpi, Apenini i Dolomi i. Alte râuri cunoscute sunt Tibrul (  ), Adige i Arno.

Cel mai înalt vârf al Italiei este Mont Blanc (


 ) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales
asociată cu doi faimo i vulcani: acum adormitul Vezuviu (  ) în apropriere de Napoli i
activul Etna în Sicilia.

0  
cc
c
ccc
 c   c
cc  c c   c
c cc
 c   c c
  c   c
c
  c   c  cc cc c cc  cc cc  c
c

 cc
 c c   c c 
c c   cc  cc 
cc
c c! c

c    cc  c c   c


   c c 
c c 
 c c c   c  cc  c c cc
 cc  c c
 c c"c   c cc
c  c c  cc
ccc#  c c 
cc c
" cc c cc
 c cc cc c 
  c  c c c   c c
c

 

Italia este în general o omogenitate lingvistică i religoasă, totu i, cultura sa, economia sa i
politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a popula iei europene ca mărime, atingând
‰  de oameni pe km². Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba
germană în Tirolul de Sud (‰ ‰: 287.503 germani i ‰‰. ‰4 italieni) i cel de limba slovenă
lângă Trieste. Populatia este in numar de aprox. 0 milioane concentrata in mare parte in Campia
Padului cu precadere in prajma oraselor : Milano , Torino , Venetia , Bologna , apoi in regiunea
Genova : Florenta , Roma , Livorno .

În prezent (mai 20‰0), Italia are o popula ie de imigran i de circa 4 milioane de persoane[2].

c
c

$%&'#(c
Membra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia,
Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta. Italia are o economie industrială diversificată,
cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ări ca Fran a i Regatul Unit. Economia
capitalistă rămâne divizată într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i
un sud agricultural(Mezzogiorno) cu o rată a omajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult decât 75% din necesarul de energie
este acoperit prin importuri. În decada trecută, Italia a urmărit o politică fiscală strânsă pentru a
îndeplinii criteriile Uniuniilor economice i monetare, beneficiind de o rată a infla iei scăzută
care i-a permis alăturarea la Euro de la conceperea sa în ‰ .

Performan a economică italiană a rămas în urma parteneriilor săi europeni, guvernul actual
ini iind o serie de reforme pe termen scurt destinate îmbunătă irii competivită ii i a
cre terii pe termen lung. S-a mi cat încet, totu i, în implementarea reformelor.

Investi iile străine directe (ISD) în Italia a au fost de 30,5 miliarde de dolari în 200 , fa ă de ‰7
miliarde de dolari în 2008.

c 
c   cc)*cc c cc cc 
c  c cc c  cc
 c c c ccc  c cc c 
ccc cc+  c&$(' ,c# c
c 
  c cc c cc c cc  cc c   c
  c
c  c c
  cc cc
cc