6

Prezentarea generală a firmei

S.C. TRANSCOM S.R.L. este una dintre firmele relativ

tinere din domeniul transportului comercial din oraşul Brăila. Ea
fost înfiinţată în anul 1994 având sediul în oraşul Brăila, Str.
Torcători, nr. 2 B, judeţul Brăila şi este înmatriculată la Oficiul
Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila, cu numărul
de înregistrare J 29/2014/03.06.1994, cod unic de înregistrare
1323409.
Societatea comercială Transcom este societate cu
răspundere limitată (S.R.L.), fiind condusă şi administrată de
către asociatul unic – D-l Mihai Ionescu – putere deplină asupra
întregii activităţi economice, respectiv asupra măsurilor de ordin
financiar, administrativ, resurse umane.
Investiţia iniţială pentru deschiderea afacerii a fost de
250000 lei noi(în anul 1994) atunci având ca obiect de activitate
doar transportul de mărfuri. Pe parcurs (1999-2007) aproximativ
întreg profitul a fost reinvestit iar în prezent investiţia se ridică la
3.200.000 lei.
Firma şi-a desfăşurat activitatea într-o locaţie închiriată
din Bulevardul Galaţi, nr. 62. Întrucât societatea a prosperat
continuu şi numărul angajaţilor a crescut, s-a constatat că este
necesar mai mult spaţiu pentru un climat organizaţional optim
unei activităţi eficiente. Aşadar s-a decis achiziţionarea unui
spaţiu şi construirea unei clădiri pe acest teren. În prezent S.C.
Transcom S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în Brăila într-un sediu
nou. În prezent firma are service propriu la parter, unde este şi o
sală de protocol dar nu foarte mari.
Construcţia noului sediu a început la sfârşitul anului 2006
şi s-a propus ca termen de finalizare Septembrie 2010. După
terminarea construcţiei se doreşte o capacitate de 20 încăperi,
incluzând mărirea parcului auto şi service-ului propriu. Toate
aceste elemente de imagine influenţează relevant şi imaginea
concurenţei cu privire la societatea Transcom.
Conştientizarea legăturilor dintre starea de ansamblu a
organizaţiei şi imaginea ei în mediul de afaceri a determinat

7
preocupări tot mai sistematice pentru gestionarea imaginii
societăţii TRANSCOM. Astfel conducerea firmei, împreună cu
departamentul de marketing şi publicitate, a formulat o strategie
de construire a unei imaginii pozitive prin proiectarea
personalităţii, caracterului şi identităţii firmei în mentalitatea
individuală şi colectivă.
În prezent, S.C. Transcom este una din cele mai
cunoscute firme particulare de transport comercial şi se implică
cu succes în activitatea sindicală din acest domeniu,

Scopul şi obiectul de activitate

Datorită conjuncturii economico-sociale oraşul Brăila s-a
dezvoltat relativ repede după 1989, fiind un oraş industrial, dar au
avut loc şi aici disponibilizări de personal în aproape toate
întreprinderile din întreg judeţul Brăila. Pentru trecerea la
economia de piaţă este necesară rentabilitatea şi calitatea, de
aceea aceste întreprinderi – mai sus amintite – fiind nerentabile,
multe dintre ele au fost închise. Şi cum sistemul de formare şi
perfecţionare profesională a progresat foarte lent în România,
personalul disponibilizat nu a reuşit să se integreze într-o altă
ramură de activitate, alta decât cea industrială, respectiv într-o
altă meserie/profesie suficient de repede. Astfel, o parte din forţa
de muncă disponibilizată s-a gândit la o idee de afacere proprie
care să-i aducă un profit mulţumitor, care sa asigure un nivel de
trai decent.
Treptat, au luat amploare şi firmele de transport
comercial în vederea transporturilor de cereale din Insula Mare a
Brăilei. Astfel, s-a încercat realizarea unei siguranţe a
transportului comercial dar şi profitabilitatea acestor societăţi
întrucât forţa de muncă făcea parte din rândul celor
disponibilizaţi, care s-au axat în continuare pe această activitate.
La începutul anilor `90 existau opt societăţi comerciale de
transport mărfuri în oraşul Brăila, deci concurenţa şi-a făcut
prezenţa; dar multe dintre acestea nu şi-au dovedit eficienţa,
autoeliminându-se după piaţă. " TRANSCOM" a fost printre
primele firme înfiinţate în acest domeniu, activitatea acesteia
dezvoltându-se foarte mult şi într-un timp relativ scurt, întrucât

8
piaţa în acest domeniu nu a fost bine organizată din punct de
vedere al calităţii, eficienţei şi personalului competent. Pentru
această activitate societatea a început cu un număr de 3 camioane
(în prezent firma deţine un număr de 25 camioane) proprii,
creându-şi un service propriu încă de la începutul activităţii, un
departament de dispecerat, casierie şi departament financiar-
contabil, ulterior înfiinţându-se departamentele: Resurse Umane
şi cel de Marketing şi Publicitate.
Politica firmei conţine anumite obiective, principalul
obiectiv – cu privire la transportul de mărfuri – este de a deveni
leader de piaţă în acest domeniu prin obţinerea unui standard
superior de calitate în serviciile oferite clienţilor, dorinţa de a face
din orice client un bun partener, şi prin îmbunătăţirea permanentă
a parcului propriu de camioane, cel mai numeros în acest
moment, comparativ cu cele ale concurenţei.

3.3 SITUAŢIA ECONOMICĂ

Bugetul de venituri şi cheltuieli al S.C. TRANSCOM

S.R.L. se elaborează în conformitate cu prevederile legale aflate
în vigoare şi sunt aprobate prin hotărâre de către Guvernul
României. Societatea îşi elaborează bugetul propriu de venituri şi
cheltuieli, pe baza unor fundamentări tehnico-economice a
activităţii desfăşurate.
Ca instrument de previziune, bugetul de venituri şi
cheltuieli are un rol deosebit de important în activitatea
companiei. Acesta se concretizează în:
• determinarea optimă a nivelului veniturilor, al
cheltuielilor şi al rezultatelor;
• stabilirea modului de asigurare a resurselor proprii
pentru finanţarea activităţii economice, pentru plate
salariilor etc.;
• asigurarea echilibrului financiar prin dimensionarea
corespunzătoare a veniturilor şi cheltuielilor, a
resurselor de care dispune societatea şi utilizarea lor
numai în funcţie de serviciile şi lucrările contractate,

9
 pe întregul an şi pe perioade mai scurte (luni,
trimestru, semestru);
• în faza de elaborare, dar mai ales în fazele de
urmărire în execuţie, societatea asigură un echilibru
între fluxurile băneşti, între necesităţile de resurse şi
posibilitatea acoperirii lor;
• asigură previziunea relaţiilor cu banca, furnizorii şi
clienţii, cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale şi protecţiei sociale;
• reflectă modul de formare, de administrare şi
utilizare a mijloacelor financiare necesare
funcţionării;
• furnizează informaţii necesare fundamentării
deciziilor privind gestiunea patrimoniului firmei.
În procesul de elaborare şi execuţie a bugetului de
venituri şi cheltuieli se urmăresc în mod obligatoriu respectarea
principiilor eficienţei maxime şi asigurarea echilibrului financiar.
Prin bugetul de venituri şi cheltuieli se asigură elementele
necesare previzionării financiare – profit şi pierdere – pentru
activitatea de ansamblu a societăţii. Indicatorii cuprinşi în aceste
prevederi se referă la veniturile ce urmează a fi realizate, la
costurile aferente realizării acestor venituri şi la rezultatele
financiare obţinute.

Structura veniturilor
Veniturile societăţii comerciale TRANSCOM S.R.L.,
defalcate pe categorii de activităţi, au următoarele surse de
provenienţă:
♦ Pentru activitatea companiei TRANSCOM:
- încasări provenite din activitatea de bază, şi
anume prestări servicii transport mărfuri
- venituri provenite din contracte de publicitate,
respectiv inscripţionarea camioanelor proprii (din
cadrul TRANSCOM) cu numele unor firme;

10
 - venituri provenite din contracte de transport
comercial, respectiv contractele încheiate între
S.C. TRANSCOM S.R.L. şi diferite unităţi
economice ce doresc închirierea pe intervale
foarte scurte de timp (ore) unui anumit număr de
maşini pentru diverse ocazii speciale.

Structura cheltuielilor
La capitolul cheltuieli sunt cuprinse sumele necesare
pentru acoperirea nevoilor de materii prime şi materiale, de
energie, apă, combustibil, salarii, amortizări, operaţiuni de
gestiune de capital.

PIAŢA ŞI CONCURENŢA

Pentru S.C. TRANSCOM S.R.L. competiţia este un mod

de viaţă, fiind permanent in competiţie (atât cu firmele concurente
în domeniu, cât cu ea însăşi) pentru a “câştiga” consumatorul de
pe piaţa în care îşi desfăşoară activitatea. Mediul de afaceri este
unul flexibil şi înalt competitiv, precum şi activitatea economică
în ansamblu, de aceea pentru a se menţine pe piaţă (si a deveni un
potenţial lider) trebuie să-şi cunoască foarte bine concurenţa.
Principalii concurenţi ai firmei sunt: S.C. Index S.R.L.,
S.C. Genen Galaxi S.R.L. şi S.C. Lodias S.R.L.;
Principali clienţi şi furnizori ai societăţii sunt:
• principalii clienţi: persoane fizice;
• principalii furnizori ai firmei sunt: S.C. Diesel
Impex S.R.L., S.C. Aliance Computers S.R.L.
Bucureşti, Hydra – reprezentanţa JVC Bucureşti,
Romchim Total 45 Bucureşti, S.C. Ars
Advertising S.A. (şi în calitate de colaborator),
S.C. Laet Exim S.R.L., S.C. Dacia – Grup
Renault Automobile Piteşti S.A.
Identificarea punctelor tari şi slabe ale concurenţei este
un lucru foarte important pentru ca o firmă să se menţină pe piaţă,
dar mai ales în rândul firmelor de top. Societatea TRANSCOM a

11
studiat, pentru fiecare activitate, politica de preţuri a concurenţei,
materialele de promovare şi reclamă şi politica de management în
domeniul resurselor umane.
În opinia conducerii acestei societăţi (S.C. TRANSCOM
S.R.L.), managementul unei afaceri cere mai mult decât dorinţa
de a fi propriul tău şef. Necesită dedicaţie, perseverenţă, abilitatea
de a lua decizii importante cu privire la resursele umane şi la
capitalul financiar disponibil şi de a ieşi din situaţii de criză cu
succes. Planul managerial (financiar, de marketing, de resurse
umane) pune bazele succesului oricărei afaceri, constituindu-se
input-ul activităţii manageriale.

12
 LUCRAREA APLICATIVĂ I
ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE

Consideraţii teoretice
Activitatea de producţie şi comercializare desfăşurată de o unitate
economică, utilizează un sistem de indicatori valorici necesari în
efectuarea analizei economico-financiare. Printre aceştia, cei mai
semnificativi sunt: cifra de afaceri, producţia marfă fabricată,
producţia exerciţiului, valoarea adăugată.

Corelaţiile ce trebuie să existe între indicii indicatorilor valorici

ca fiind situaţii normale sunt următoarele:
- ICA ≥ IQf
- IVA ≥ IQe
- IQf ≥ IQe
Raportul static dintre indicatorii valorici caracterizează evoluţia
elementelor ce-i diferenţiază. Acesta se determină pe baza
mărimilor absolute ale indicatorilor valorici. Astfel:
CA
1. raportul dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată Qf
exprimă modificarea intervenită în stocul de produse
finite şi alte venituri exclusiv cele financiare şi
CA
extraordinare; Situaţia se consideră favorabilă când
Qf
≥ 1.

13
 2. raportul dintre valoarea producţiei fabricate şi valoarea
Qf
producţiei exerciţiului caracterizează evoluţia
Qe
stocurilor şi a consumului intern. Situaţia se apreciază ca
Qf
favorabilă pentru ≥ 1.
Qe
3. raportul dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului
VA
exprimă creşterea ponderii cheltuielilor privind
Qe
cumpărările sau achiziţionările. Situaţia se prezintă
VA
favorabilă când ≥ 1.
Qe
Raportul dinamic se realizează pe baza indicilor indicatorilor
valorici (cu bază fixă) şi caracterizează evoluţia acestora faţă de o
anumită bază de comparaţie (de regulă perioada precedentă).
Principalele cazuri sunt:
 Raportul dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele
I CA
producţiei fabricate ( ). Acesta reflectă relaţia
I Qf
dintre ritmul livrărilor şi ritmul fabricaţiei iar situaţia
I CA
se consideră favorabilă când ≥ 1.
I Qf
 Raportul dintre indicele producţiei fabricate şi
I Qf
indicele producţiei exerciţiului ( ), reflectă
I Qe
legătura dintre ritmul finalizării producţiei şi ritmul
volumului total de activitate. Situaţia se consideră
I Qf
favorabilă când ≥ 1.
I Qe

14
  Raportul dintre indicele valorii adăugate şi indicele
I VA
producţiei exerciţiului ( ) reflectă creşterea sau
I Qe
scăderea gradului de valorificare a consumurilor
provenite de la terţi. Situaţia se consideră favorabilă
I VA
când ≥ 1.
I Qe
Îndeplinirea programului de producţie are în vedere
următoarele modalităţi sau procedee:
1. indicii individuali de îndeplinire a programului;
2. coeficientul mediu de sortiment Ks ;
3. coeficientul de nomenclatură Kn ;
4. coeficientul mediu de structură Kst.
Coeficientul mediu de sortiment se poate determina prin
următoarele formule:

Ks =
∑q min • p0
∑q 0 • p0

= ∑ +∑
g ,
0 • iq g ,,
0
Ks
1002 100

Ks = 1 -
∑( ∆q • p )
∑q • p 0 0

Pentru a delimita aceste aspecte, analiza este completată cu

determinarea coeficientului de nomenclatură conform relaţiei:
n
Kn = 1 -
N
Caracterizarea intensităţii modificării structurii producţiei se
realizează pe baza coeficientului mediu de structură, determinat
prin relaţiile:
Kst =100- ∑∆g , unde:

15
 Qsp
Kst =
Qre
Studierea corelată a coeficienţilor de sortiment, de structură şi a
indicelui volumului producţiei poate duce la următoarele corelaţii
posibile:

a. Ks < 1, Kst< 1, Iq ≥ 100

b. Ks = 1, Kst< 1, Iq > 100
c. Ks = 1, Kst=1, Iq ≥ 100
d. Ks < 1, Kst= 1, Iq < 100
Pentru a caracteriza evoluţia structurii cifrei de afaceri se pot
utiliza cu precădere următoarele procedee de analiză:
a. coeficientul de concentrare (Gini - Struck):

n∑ g i − 1
2

G= , unde n ≥ 2, G ∈ [0,1)
n −1
b. indicele Herfindhal (H) permite măsurarea gradului
de diversificare a activităţii pe diverse structuri utile
analizei şi deciziei:
H = ∑ gi
2

c. ponderile componentelor cifrei de afaceri:

CAi
gi = • 100
CA
Analiza factorială a cifrei de afaceri are la bază următoarele
modele:
1. CA = ∑q • p

Qf CA
2. CA = N s • •
N Qf

16
 Mf Mf ' Qf CA
3. CA = N s • • • •
N Mf Mf ' Qf

4.CA = T • CAh

CA
5. CA = Ae •
Ae
Ac Mf Mf CA
6. CA = Ae • • • •
Ae Ac Mf Mf
Valoarea adăugată se poate determina prin două metode:
1. metoda sintetică;
2. metoda de repartiţie(aditivă).
1. Metoda sintetică presupune determinarea valorii adăugate ca
diferenţă între producţia exerciţiului şi consumurile intermediare,
conform relaţiei:
VA = Qe - C
În cazul în care firma analizată desfăşoară şi activităţi de comerţ,
formula este următoarea:
VA = ( Qe + M ) -C
2. Metoda aditivă are în vedere însumarea următoarelor
elemente:
 salariile şi cheltuielile sociale;
 impozitele şi taxele;
 amortizările;
 dobânzile;
 dividendele;
 rezultatul net al exerciţiului.
Dintre ratele valorii adăugate, cele mai frecvent utilizate în
teoria şi practica economică sunt:
a) Rata variaţiei valorii adăugate care se calculează
conform formulei:
VA − VA0
Rv = 1 • 100
VA0

17
 b) Rata valorii adăugate care se calculează conform
formulei:
VA
RVA = • 100
CA
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate
analiza pe baza modelelor:
 M at 
a) VA = Qe1 −  = Qe • va ;
 Qe 
Qe VA
b) VA = N s • N s • Qe .

Scopul analizei
Analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare are
drept scop de a pune în evidenţă obiectivele stabilite în raport cu
realizările perioadelor precedente, gradul de realizare a acestora,
cauzele care pot determina anumite abateri, precum şi măsurile ce
se impun pentru corectarea situaţiilor nefavorabile intervenite
într-un interval de timp determinat.

Surse informaţionale
- prezentarea generala a firmei analizate
- situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe)
- alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

Metodologia de lucru
1. Pentru analiza principalilor indicatori valorici ai
producţiei si comercializării se au in vedere
corelaţiile fundamentale dintre aceştia.
2. Pentru analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri
vor fi utilizate:
o modificări absolute, indici, ritmuri;
o ponderi;
o coeficientul Gini-Struck;

18
 o coeficientul Herfindhal.
3. Analiza factorială a cifrei de afaceri se va folosi
modelul de analiza indicat de coordonatorul de
seminar.
4. Pentru analiza dinamicii si structurii valorii adăugate
se are in vedere dinamica elementelor care intra in
structura ei;
5. Analiza factorială a valorii adăugate se va folosi
modelul de analiza indicat de coordonatorul de
seminar.

Studiu de caz
Exemplu: .Se consideră următoarea situaţie conform tabelului de
mai jos:

Tabel nr. 1 – mii lei

Nr. Indic. ANI Indici (%)
crt. n-2 n-1 n 3/2 4/2 4/3
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Ca
2 Qf
3 Qe
4 VA

Se cere:
a) analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare pe
baza indicatorilor valorici;
b) analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici.

Rezolvare
a) analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare pe
baza indicatorilor valorici şi a indicilor indicatorilor valorici

19
b) analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici şi
intre indicii indicatorilor valorici.

Pe baza datelor din tabelul nr. 1 s-au obţinut următoarele relaţii:

Tabel nr. 2
Nr.crt. Specificaţie
n-2 n-1 n

1 CA
Qf
2 Qf
Qe
3 VA
Qe

Situaţia raportului dinamic dintre indicii indicatorilor valorici

conform datelor din tabelul nr. 1 este următoarea:
Tabel nr. 3
Nr. Indicatori
crt. n-2 n-1 n

1
CA
2 Qf
3 Qe
4 VA
5 I CA
I Qf
6 I Qf
I Qe
7 I VA
I Qe

Analiza cifrei de afaceri

20
 Se consideră următoarele date conform tabelelor de la
fiecare subpunct din cerinţe:

Se cere:
a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în
consideraţie rata inflaţiei;
b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în
consideraţie rata inflaţiei;
c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;
d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;
e) analiza factorială a cifrei de afaceri.

Informaţii suplimentare:
- 70% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în
judeţul Galaţi, 20% în judeţul Brăila şi 10% în judeţul
Tulcea în anul n-2, 60% din totalul cifrei de afaceri
este obţinută în judeţul Galaţi, 10% în judeţul Brăila
şi 30% în judeţul Tulcea în anul n-1, 55% din totalul
cifrei de afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 35%
în judeţul Brăila şi 10% în judeţul Tulcea în anul n;
- 40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii
între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în anul n-2,
40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii
între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în anul n-1,
50% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din
vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii
între 1 şi 5 ani şi 20% către clienţii noi în anul n;

Rezolvare
a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în
consideraţie rata inflaţiei;
Tabel nr. 4 - mii lei

21
 Nr. Indicatori
crt. n-2 n-1 n

1 CA
2 Ritm de
creştere cu
baza fixă
3 Ritm de
creştere cu
baza în lanţ

b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în

consideraţie rata inflaţiei;

Tabel nr. 5
Nr. Indicatori Anul R(%)
crt. n-2 n-1 n
1 CA
2 Creşterea
anuală a CA
(%)
3 Creşterea 4,8 6 6
anuală a
preţurilor (%)
4 CA corectată
5 Creşterea
reală a CA

c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;

Tabel nr. 6 – mii lei
CA n CA n CA n −1
Den. pieţe n-2 n-1 n * 100 * 100 * 100
CA n −1 CA n−2 CA n−2
Galaţi
Brăila
Tulcea
TOTAL

22
CA

d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;

Tabel nr. 7 – mii lei
Ponderi
Anul
Clienţi
n-2 n-1 n n-2 n-1 n
Trad.
1-5
noi
Total

e) analiza factorială a cifrei de afaceri.

Tabel nr. 8- mii lei

Nr. Simbol n-2 n-1 n
crt. Indicatori
1 Nr. mediu de salariaţi Ns 35 48 33
2 Producţia marfă fabricată Qf
3 Cifra de afaceri CA
4 Productivitatea muncii W

23
 5 Grad de valorificare CA
Qf
6 Valoare medie a activelor Mf
fixe
din care productive Mf’

7 Ponderea activelor fixe Mf '

productive (%) Mf
8 Gradul de înzestrare Mf
tehnică a muncii Ns
9 Randamentul activelor Qf
fixe productive Mf '

Notă: Mijloacele fixe direct productive reprezintă 75% din totalul

mijloacelor fixe în anul n-2, 77% în anul n-1 şi 73% în anul n.

24
 ANALIZA VALORII ADĂUGATE
Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:
Tabel nr. 9 - mii lei

Nr. Structura
crt. Indicatori Anul V ∆ %
A
n-2 n-1 n n-2 n-1 n
1 Chelt. cu salariile
2 Taxe şi imp. af.
salariilor
3 Total chelt. pers.
4 Amortizarea
5 Alte chelt. de natura
VA
6 Rezultatul
exploatării
7 VA
8 Qe

Se cere:
a) Să se analizeze structura valorii adăugate comparativ pe cei trei
ani;
b) Să se analizeze valoarea adăugată din punct de vedere factorial.

Rezolvare:
a) Să se analizeze structura valorii adăugate comparativ pe cei trei
ani;

25
b) Să se analizeze valoarea adăugată din punct de vedere
factorial.

Tabel nr. 10 - mii lei

Nr. Indicatori Simbol n-2 n-1 n
crt.
1 Valoarea prod. Qe
exerciţiului
2 Chelt. cu materialele Mat
3 Nr. mediu de salariaţi Ns 35 48 33
4 Fond total de timp de T 95200 120560 80760
muncă
5 Nr. mediu ore/salariat t
6 Productivitate medie Wh
orară
7 Valoarea medie va
adăugată la 1 leu
producţie pe produs
8 VALOAREA VA
ADĂUGATĂ

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

26
 LUCRAREA APLICATIVĂ II
ANALIZA CHELTUIELILOR
ÎNTREPRINDERII
Consideraţii teoretice
Problemele de bază ale analizei cheltuielilor sunt:
- analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri
totale;
- analiza cheltuielilor de exploatare;
- analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri;
- analiza diagnostic a cheltuielilor fixe;
- analiza diagnostic a cheltuielilor variabile;
- analiza cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli.

Indicatorul care se utilizează pentru analiza cheltuielilor la

1000 lei venituri este „rata de eficienţă a cheltuielilor totale”
acesta calculându-se astfel:

C=
∑Ch i
x 1000 = ∑g • ci
i

∑V i 100
Pentru dimensionarea şi urmărirea evoluţiei cheltuielilor de
exploatare se foloseşte indicatorul „cheltuieli la 1000 lei
venituri din exploatare”, care se calculează conform
următoarelor formule:

a) R ce =
∑ Ch expli
• 1000
∑V expli

b) R ce = ∑g i • ri1000
100

27
Utilizarea modelelor de mai sus permite atât analiza în dinamică
precum şi din punct de vedere structural a acestora.
Indicatorul „cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” reprezintă
componenta principală a cheltuielilor la 1000 lei venituri din
exploatare şi se determină conform modelelor:

a) Ch* =
∑q • ci i
• 1000 sau b) Ch* =
∑q • p
i i

∑g i •c i
1000

100
Analiza cheltuielilor fixe nu este un scop în sine, ci vizează
creşterea eficienţei acestora. Problemele principale ale
analizei cheltuielilor fixe sunt următoarele:
a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe;
b. analiza factorială a cheltuielilor fixe;
Cerinţele de bază pentru ca cheltuielile fixe să fie eficiente sunt:
IVexpl > ICF respectiv ICA > ICF’
Analiza factorială a cheltuielilor fixe se face utilizând
următoarele modele:
F F
a) Cf = •1000 sau b) Cf = •1000
CA Vexp l

Analiza cheltuielilor variabile presupune abordarea

următoarelor aspecte, acestea fiind considerate cele mai
importante:
a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor
variabile;
b. analiza factorială a cheltuielilor variabile.
Cerinţele de bază pentru ca aceste cheltuieli să fie eficiente sunt:
IVexpl > ICV respectiv ICA > ICV’
Analiza factorială a cheltuielilor variabile are ca obiect
următoarele:
a) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din
exploatare;

28
 b) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei CA;
c) suma absolută a cheltuielilor variabile aferente
producţiei.
Modelele care se utilizează sunt următoarele:

a) Cve1000 =
C ve
• 1000 ∑g i • cvi
Vexpl 100

b) Cv1000 =
Cv
•1000 =
∑q • cv •1000
CA ∑q • p
Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul
indicatorului sintetic „cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră
de afaceri” sau „cheltuieli cu materialele la 1000 lei venituri
din exploatare”. Modelele de analiză sunt următoarele:

Cm1000 = ∑
q • cm
• 1000
∑q • p
Cm1000 = ∑q • cm • 1000
Vexpl
Indicatorii pe baza cărora se realizează analiza economico-
financiară a cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe sunt
următorii:
1) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din
exploatare:
A Vma • c
Ca 1000 = •1000 = •1000
Vexpl. T •wh

2) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de

afaceri:
A Vma • c
Ca 1000 = • 1000 = • 1000
CA ∑q • p
Analiza cheltuielilor cu salariile presupune analiza dinamicii,
structurii şi a tendinţelor acestora.
Problemele cele mai semnificative abordate în analiza
cheltuielilor salariale sunt:

29
 - caracterizarea situaţiei generale a cheltuielilor fondului
de salarii;
- analiza factorială a cheltuielilor cu salariile;
- analiza corelaţiei dintre dinamica salariului mediu şi a
productivităţii muncii.
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile se poate face pe
baza următorilor indicatori:
a) cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din
exploatare;
b) cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri;
c) cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare adăugată;
d) suma absolută a cheltuielilor cu salariile.
Modelele de analiză factorială sunt următoarele:

a) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri

din exploatare:
Cs  Ns Cs 
Cs 1000 = •1000 =  •  •1000
Vexpl  V Ns 
 expl 
b) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de
afaceri:
Cs  Ns Cs 
Cs 1000 = •1000 =  •  •1000
CA  CA Ns 
c) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare
adăugată:
Cs  Ns Cs 
Cs 1000 = •1000 =  •  •1000
VA  VA Ns 
d) pentru suma absolută a cheltuielilor cu salariile:
T Cs
Cs 1000 = Ns • •
Ns T
Teoria şi practica economică recomandă pentru caracterizarea
situaţiei corelaţiei dintre dinamica productivităţii şi a
salariului mediu, coeficientul corelaţiei (Kr), exprimat prin
relaţiile:

30
 Is −100
Kr = sau
Iw −100
Is
Kr =
Iw
Corelaţia este respectată dacă Kr < 1.
Eficienţa cheltuielilor cu dobânzile poate fi analizată pe baza
următoarelor modele:
Sd
a) Cd
1000
= •1000 ;
CA
 Cr Sd 
b) Cd
1000
= •  •1000 ;
 CA Cr 
 AC Cr Sd 
c) Cd
1000
=  • •  •1000 .
 CA AC Cr 
Condiţia de bază a reducerii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei
cifră de afaceri este ca indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile să
fie inferior indicelui cifrei de afaceri (Isd < ICA).

Scopul analizei
Analiza cheltuielilor constituie un instrument important
în panoplia tehnicilor de diagnosticare şi evaluare a
performanţelor întreprinderii. Investigarea lor sistematică permite
înţelegerea mecanismului de formare a rezultatelor întreprinderii
în funcţie de volumul, structura şi tendinţele diferitelor categorii
de consumuri.

Surse informaţionale
- prezentarea generala a firmei analizate
- situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe)
- alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

Metodologia de lucru
1. Pentru calculul indicatorilor privind cheltuielile la
1000 lei venituri se vor utiliza datele sintetizate in

31
 tabelul nr. 11, metoda de lucru fiind ponderea
elementelor in structura cheltuielilor totale.
2. Analiza factorială a cifrei de afaceri se va folosi
modelul de analiza indicat de coordonatorul de
seminar.

Studiu de caz
Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:
Tabel nr. 11 – mii lei
Nr.
Crt.
Specificaţie n-2 n-1 n
1 Cheltuieli de exploatare
2 Cheltuieli financiare
3 Cheltuieli extraordinare
4 TOTAL
CHELTUIELI
5 Venituri din exploatare
6 Venituri financiare
7 Venituri extraordinare
8 TOTAL VENITURI
9 Chelt. la 1000 lei
venituri
10 a).ch. de exploatare
11 b).ch. financiare
12 c).ch. extraordinare
13 TOTAL

Se cere:
a) Să se calculeze cheltuielile la 1000 lei venituri pe
total şi pe tipuri de venituri şi cheltuieli şi să se
interpreteze evoluţia lor;
b) Să se analizeze modificarea ratei medii de
eficienţă a cheltuielilor prin prisma factorilor care
o influenţează pentru una din perioadele: (n-1,n),
(n-2,n-1) sau (n-2, n).

32
 Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

Tabel nr. 12 – mii lei

Nr.crt Simbol n-2 n-1 n
. INDICATORI
1 Cifra de afaceri ∑q • p
2 Cheltuieli aferente
cifrei de afaceri
∑q •c
3 Cifra de afaceri
recalculată
∑q 1 • p0 X

4 Cheltuieli aferente
recalculate
∑q 1 •c0 X

5 Cheltuieli la 1.000 lei

CA
Date suplimentare:
- cheltuielile aferente cifrei de afaceri reprezintă 85%
din cheltuielile totale;
- cifra de afaceri recalculată este cu 25% mai mare
decât cea din anul anterior;
- cheltuielile aferente cifrei de afaceri recalculate sunt
cu 20% mai mari decât cele din anul anterior;

Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial

cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.

Analiza cheltuielilor salariale

Se cunosc următoarele date:
Tabel nr. 13 – mii lei
Indici de creştere
Nr. Anul
(%)
crt. Indic. Simb.
n-2 n-1 n 5/4 4/3 5/3

33
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Venituri Vexpl.
din expl
2 Cifra de af. CA
3 Valoarea VA
adăugată
4 Cheltuieli Cs
cu salariile
5 Nr mediu Ns 35 48 33
de salariaţi
(pers.)
6 Timp total T 95200 120560 80760
de muncă
(ore)
7 Chel. cu
salariile la
1000 lei
a) venituri
din expl
b) cifra de
afaceri
c) valoare
adăugată

Se cere să se analizeze:
1. corelaţiile dintre indicii de creştere ai cheltuielilor cu
salariile, cifrei de afaceri, veniturilor din exploatare şi
valorii adăugate;
2. din punct de vedere factorial suma absolută a cheltuielilor
cu salariile.
3. din punct de vedere factorial cheltuielile cu salariile la
1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri sau
valoare adăugată.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
34
 LUCRAREA APLICATIVĂ III
ANALIZA RENTABILITĂŢII

Consideraţii teoretice
Problemele de bază ale analizei rentabilităţii sunt:
 Analiza structurală a rezultatului exerciţiului;

35
  Analiza tabloului soldurilor intermediare de
gestiune;
 Analiza factorială a rezultatului exploatării;
 Analiza factorială a profitului aferent cifrei de
afaceri;
 Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor;
 Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic.

Schematic, soldurile intermediare de gestiune se prezintă astfel:

Tabel nr. 14
VENITURI CHELTUIELI SIG
1 2 3 = 1-2
Vânzări de mărfuri Costul de cumpărarea
mărfurilor vândute MARJA COMERCIALĂ
(MC)
Producţia vândută
+Producţia imobilizată
+Producţia stocată PRODUCŢIA
EXERCIŢIULUI (Pex)
TOTAL

Producţia exerciţiului Consumuri provenind de

+Marja comercială la terţi VALOAREA
ADĂUGATĂ (VA)
TOTAL
Valoarea adăugată Impozite, taxe,
+Subvenţii vărsăminte EXCEDENTUL BRUT
+Cheltuieli cu personalul AL EXPLOATĂRII
TOTAL (EBE)
TOTAL
EBE Amortizări şi
+Venituri din provizioane aferente
provizioane aferente exploatării
exploatării +Alte cheltuieli aferente REZULTATUL
+Alte venituri din exploatării EXPLOATĂRII (Rexpl.)
exploatare

TOTAL TOTAL
Rezultatul exploatării Cheltuieli financiare REZULTATUL CURENT
+Venituri financiare (RC)

36
 VENITURI CHELTUIELI SIG
1 2 3 = 1-2

TOTAL
Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTATUL
EXTRAORDINAR (Rextr.)
Rezultatul curent Participarea salariaţilor
+Rezultatul la rezultat+Impozit pe
extraordinar profit REZULTATUL
EXERCIŢIULUI (RE)
TOTAL TOTAL

Analiza factorială a rezultatului se poate realiza cu ajutorul unuia

din următoarele modele:
n n
1. R exp l. = ∑ q i • p i − ∑ q i •c i
i=1 i =1

 ChE  −−−
2. R expl. = VE 1 −  = VE • pre
 VE 

3. Rexpl. = N s • Mf • Q • V • P
N Mf Q V

Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri

se recomandă a se utiliza următoarele modele factoriale:
a. Pr = ∑qi • pi − ∑qi • ci ;
 ∑ qi • c i  −−
b. Pr = ∑ qi • pi  1 −  = CA • pr
 ∑q • p 
 i i 

Mf CA Pr
c. Pr = T •
• • .
T Mf CA
În elaborarea diagnosticului firmei, ratele de rentabilitate permit
efectuarea de comparaţii în spaţiu, precum şi faţă de anumite
norme sau standarde elaborate şi acceptate de organisme de
specialitate.
Ratele de rentabilitate ce le mai des utilizate sunt:
a) Rata rentabilităţii economice a activului;

37
 b) Rata rentabilităţii financiare;
c) Rata rentabilităţii resurselor consumate (costurilor);
d) Rata rentabilităţii comerciale.

Rata rentabilităţii economice se poate calcula cu ajutorul

următoarelor formule:
EBE
a) Re = • 100
At
R exp l
b) Re = • 100
A exp l
R exp l
c) Re = • 100
At
Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice a activului
se poate realiza cu ajutorul unuia din următoarele modele:
Vt P
a. Re = • • 100
At Vt
CA R exp l
b. Re = • • 100
At CA
P
Re = Vt
c. 1 1
+
Vt Vt
Ai Ac
Rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii
evidenţiază, în mărime relativă, corelaţia dintre capitalul propriu
şi profitul net şi se determină conform relaţiei:
Pn
Rf = •100
Kp
Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalurilor
proprii se poate realiza utilizând unul din următoarele modele:
Vt At Pn
a. Rf = At • Kp • Vt • 100 ;

38
 Vt Pb Pn
b. Rf = Kp • Vt • Pb • 100 .

Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent se

calculează conform formulei:
Pb
Rf = •100
Kpr
Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalului
permanent se poate realiza cu ajutorul următorului model:
CA Pb
Rfp = • • 100
Kpr CA
Rata rentabilităţii resurselor consumate sau rentabilitatea
costurilor se calculează conform formulelor:

Rrc =
Pr
= ∑ q • p − ∑ q •c
i i i i
• 100
∑ qi • ci ∑q •c i i

sau
R expl
Rrc = • 100
ChE
Rata rentabilităţii comerciale se determină prin raportarea
efectului activităţii firmei (EBE, Rexpl., RE) la cifra de afaceri
totală, astfel:
EBE
Rc = • 100 sau
CA
Rexpl
Rc = • 100 sau
CA
RE
Rc = • 100
CA
Punctul critic reprezintă acel prag al rentabilităţii în care
veniturile sun egale cu cheltuielile.
La nivelul produsului, pragul rentabilităţii se stabileşte cu
ajutorul următoarei relaţii:

39
 cf
K=
p − cv
La nivelul cifrei de afaceri totale pragul rentabilităţii se
stabileşte astfel:
Cf
K=
(1 − cv ) • Q max sau
Cf
CA ' = .
1 − cv

Scopul analizei
Analiza rentabilităţii reprezintă una dintre formele cele
mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi
economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor
mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, din toate
stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.
Surse informaţionale
- prezentarea generala a firmei analizate
- situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe)
- alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

Metodologia de lucru
1. Pentru analiza dinamicii şi structurii rezulktatelor se
vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute,
ponderi.
2. Analiza factorială se va face folosind modelul de
analiza indicat de coordonatorul de seminar.

Studiu de caz
Se cunosc următoarele date:
Tabel nr. 15 – mii lei
Nr.
Indicatori n-2 n-1 n
crt.
1. venituri totale, din care:

40
 1.1. - venituri din exploatare
1.2. - venituri financiare
1.3. - venituri extraordinare
2 Chelt.totale, din care:
2.1. - cheltuieli de exploatare
2.2. - cheltuieli financiare
2.3 - cheltuieli extraordinare
3 Rezultatul exploatării
4 Rezultatul financiar
5 Rezultatul extraordinar
6 Rezultatul exerciţiului

Se cere:
1. să se analizeze din punct de vedere structural
rezultatul exerciţiului;
2. să se întocmească tabloul soldurilor intermediare
de gestiune, să se calculeze indicii de creştere şi
să se comenteze evoluţia indicatorilor.

Analiza factorială a rezultatului exploatării

Tabel nr. 16 - mii lei
Nr.
Indicatori Simbol n-2 n-1 n
crt.
1 Venituri din exploatare VE
2 Cheltuieli de exploatare ChE
3 Numărul mediu de Ns
salariaţi (sal.)
4 Rezultatul exploatării (1- Rexpl.
2)
5 Timpul total de muncă T (ore)
6 Numărul mediu de ore pe t
salariat
7 Productivitatea medie wh
orară

41
 8 Profitul mediu din
exploatare la 1 leu pre
venituri din exploatare

Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial

rezultatul exploatării.

42
 Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor

Se cunosc următoarele date:

Tabel nr. 17 – mii lei

Nr.
Indicatori Simbol n-2 n-1 n
crt.
1 Active imobilizate Ai
2 Active circulante Ac
3 VENITURI TOTALE Vt
4 Profit brut Pb
5 Viteza de rotaţie a Vt
activului At
6 Rata rentabilităţii Pb
veniturilor(%) Vt
7 Profit net Pn
8 Capital propriu Kp

Se cere:
• să se analizeze din punct de vedere factorial rentabilitatea
economică a activului;
• să se analizeze din punct de vedere factorial rentabilitatea
financiară a capitalului propriu.

43
 LUCRAREA APLICATIVĂ IV

ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR-

PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII

Consideraţii teoretice
Principalele obiective ale analizei financiar-patrimoniale
sunt sintetizate astfel:
- stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare
contabilă a averii acţionarilor;
- detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului
financiar, care ar putea constitui o ameninţare pentru
continuitatea exploatării;
- stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii, care interesează,
în principal, instituţiile financiare şi de credit;
- determinarea stării financiare;
- caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale,
etc.
Bilanţul funcţional stă la baza echilibrului financiar şi a
“solidităţii structurale” a întreprinderii.
Schematic, bilanţul funcţional va arăta astfel:
ACTIV PASIV
I. Act I. Sur
ive ciclice (stabile) se aciclice (stabile)
II. Act - capitaluri proprii
ive ciclice aferente - amortizare
exploatării - provizioane de orice
- stocuri natură
- creanţe aferente - datorii financiare > 1 an
III. Active ciclice în afara II. Surse ciclice de exploatare
exploatării: (datorii faţă de furnizori, salariaţi,
- creanţe în afara bugetul de stat, etc.)
exploatării III. Surse ciclice în afara
IV. Trezoreria de activ: exploatării (furnizori de
- disponibilităţi imobilizări, dividende de plată,
etc.)

44
 ACTIV PASIV
IV. Trezoreria de pasiv:
- credite pe termen scurt
Denumit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, bilanţul
financiar reflectă solvabilitatea întreprinderii pe termen scurt
(lichiditate) şi pe termen lung şi în acelaşi timp riscul de neplată
sau faliment al acesteia.
În urma corecţiilor efectuate, bilanţul patrimonial va avea
următoarea formă:

ACTIV PASIV
I. Active imobilizate, I. Capitaluri
din care: proprii
- necorporale II. Datorii pe
- corporale termen mediu şi lung
- financiare III. Datorii pe
II. Active circulante, termen scurt
din care:
- stocuri
- creanţe
- disponibilităţi

Fondul de rulment patrimonial se calculează pe baza

bilanţului patrimonial, conform relaţiei:

Fond de rulment patrimonial = Capital permanent – Active

imobilizate
sau
Fond de rulment patrimonial = Activ circulant – Datorii pe
termen scurt
Nevoia de fond de rulment sau necesarul de fond de
rulment se calculează conform relaţiilor:
NFR = (Ne + Nae) – (Re + Rae)
sau
EFR = (Re + Rae) – (Ne + Nae)

45
Determinarea nevoii de fond de rulment din exploatare se face
conform relaţiei:
NFRe = (S + Ce + ACe) – (F + ADe)
Nevoia de fond de rulment în afara exploatării se
determină ca diferenţă între nevoile brute în afara exploatării şi
resursele ei aferente exploatării conform relaţiei:
NFRae = (Cae + CIAae) – (Dae + VIAae)
Trezoreria netă (TN) rezultă prin deducerea din nevoile
de trezorerie a resurselor aferente, conform relaţiei:

TN = Nevoi de trezorerie – Resurse de trezorerie

Altă reprezentare a trezoreriei (T) ar fi diferenţa
dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment,
conform relaţiei:

T = FR - NFR
Funcţie de modul de acoperire a nevoilor de finanţare,
trezoreria netă (TN) îmbracă următoarele aspecte:
• Trezorerie nulă, când FR = NFR,
• Trezorerie pozitivă, când FR > NFR,
• Trezorerie negativă, când FR < NFR.
Solvabilitatea este capacitatea întreprinderii de a-şi
onora obligaţiile de plată la scadenţă.
Având la bază informaţiile furnizate de bilanţul
lichiditate-exigibilitate pot fi evidenţiaţi ca indicatori care servesc
în reflectarea stabilităţii pe termen lung şi structurii financiare a
întreprinderii, următorii:
1) Solvabilitatea generală (Sg):
TA
Sg =
TD
2) Solvabilitatea patrimonială(Sp):
Cap pr
Sp =
Cap pr + Tcr

46
 3) Activul net contabil (ANC):
ANC = TA – TD
4) Activul net contabil corectat (ANCC)
În determinarea acestui indicator se porneşte de la reevaluarea
activelor patrimoniale precum şi a datoriilor, făcându-se apoi
diferenţa între ele. Aşadar, are ca punct de pornire, activul net
contabil urmând a se efectua anumite corecţii, numai în legătură
cu actualizarea preţurilor şi a raportului de schimb.
5) Ponderea activului net contabil corectat în totalul
pasivului:
ANCC
:
TP
6) Situaţie netă reprezintă activul neangajat în datorii şi
se determină astfel:
Situaţia netă = Activ total – Datorii totale
Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma în bani.
Măsurarea lichidităţii are în vedere următorii indicatori:
1) Lichiditate generală (Lg):
AC
Lg =
TD c
2) Lichiditate relativă (Lr:
AC − S
LS =
TD c
3) Lichiditate imediată (Lr):
Disponibil itati si plasamente
LS =
TD c
Din categoria de indicatori ai structurii activului fac
parte:
1. Raportul dintre activele imobilizate şi
totalul activelor:
AI
(%)
TA

47
 2. Raportul dintre activele circulante şi
totalul activului:
AC
(%)
TA
Din categoria indicatorilor structurii pasivului fac
parte:
1. Independenţa financiară, denumită şi “solvabilitatea
patrimonială”:
Cp
If = (%)
TP
2. Contribuţia creditelor la formarea resurselor totale
(Cc) denumită şi “rata globală de îndatorare”:
Cr
CC = (%)
TP
3. Contribuţia acţionarilor la formarea resurselor totale:
Cs
Ca = (%)
Cp
4. Rata de îndatorare:
D f + D ga
Rd = (%)
Cp
Ca indicatori parţiali se pot exemplifica:
a) Contribuţia creditelor în totalul datoriilor:
Cr
(%)
TD
b) Contribuţia creditelor pe termen scurt în totalul
datoriilor:
C ts
(%)
TD
c) Gradul de îndatorare la termen:
Dt l
(%)
Cp
Indicatorii echilibrului economico-financiar sunt
reprezentaţi de: gradul de acoperire a capitalurilor investite,

48
gradul de acoperire internă a capitalului investit (marja
autofinanţării), finanţarea curentă a nevoii de fond de
rulment şi finanţarea nevoii de fond de rulment de exploatare
prin fond de rulment.
1. Gradul de acoperire a capitalurilor investite se
determină conform relaţiei:
RS
Aci= (%)
Ci
2. Gradul de acoperire internă a capitalurilor investite
(marja autofinanţării) se determină conform
relaţiei:
CAF
Aici = (%)
Ci
3. Finanţarea curentă a nevoii de fond de rulment, se
determină conform relaţiei:
C ts
FCNFR = (%)
NFR
4. Finanţarea nevoii de fond de rulment de
exploatare prin fond de rulment se determină
astfel:
FR
FFRNFRe= (%)
NFR e
Grupajul de indicatori care reflectă viteza de rotaţie a
activelor şi pasivelor este reprezentat de următoarele relaţii de
calcul:
1) Rotaţia nevoii de fond de rulment de exploatare:
NFR e
R NFR e = × 360 (zile)
CATVA
2) Rotaţia stocurilor:
• rotaţia stocurilor de mărfuri:
SM mf
Rmf = × 360 (zile)
C mf

49
 • rotaţia stocului de materii prime şi
materiale,:
SM m
Rm = × 360 (zile)
Cm
• rotaţia stocului de produse în curs de execuţie şi
semifabricate:
SM s
RS = × 360 (zile)
Cs
• rotaţia stocului de produse finite:
SM pf
R pf = × 360 (zile)
C pf
3) Rotaţia creanţelor clienţi:
C em + ES ns − C es
Rce = × 360 (zile)
CATVA
4) Rotaţia datoriilor:
Fm − Fd
Rf = × 360 (zile)
C bTVA + S eTVA
SeTVA = servicii externe primite în cursul
anului (cu TVA)

5) Rotaţia capitalurilor proprii:

Cap propriu
Rf = × 360 (zile)
CA
6) Rotaţia datoriilor comerciale:
Furnizori
Rf = × 360 (zile)
Consum terti
Scopul analizei:
Principalele obiective ale analizei financiar-patrimoniale
sunt sintetizate astfel:
- stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare
contabilă a averii acţionarilor;

50
- detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului
financiar, care ar putea constitui o ameninţare pentru
continuitatea exploatării;
- stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii, care interesează,
în principal, instituţiile financiare şi de credit;
- determinarea stării financiare;
- caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale,
etc.

Surse informaţionale
- prezentarea generala a firmei analizate
- situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe)
- alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

Metodologia de lucru
1. Pentru analiza dinamicii şi structurii indicatorilor se
vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute,
ponderi.
2. Analiza factorială se va face folosind modelul de
analiza indicat de coordonatorul de seminar.

51
 Studiu de caz

Analiza situaţiei patrimoniale prin procedeul

indicilor
Tabelul nr. 18
Den. grupelor Structura Modif.
Nr. Anii Modif.
şi a posturilor % (%) struct.
crt. absoluta
din activ n-1 n n-1 n (%)
Active imob.
1 -9,514
(Ai), din care:
Mijl. fixe la val.
2 -9,374
rămasă (Mf)
3 Active circ (Ac) +9,104
Total active
4 -
(At)
Cifra de afaceri
5 -
(Ca)
6 Capital soc (Cs) -
7 Rap. Ac/Ai (%) -
8 Rap Mf/Ac(%) -
Rata de imobiliz
9 -
(Ai/At)%
Nr de rotaţii ale
10 -
activ (Ca/At)
Grd de utiliz a
11 -
cap soc (Ca/Cs)
Cap. tehnică
12 -
(Mf/Ai+Ac)100
Se cere să se interpreteze rezultatele obţinute.

52
 Analiza creanţelor şi obligaţiilor firmei
Tabelul nr. 19
Anul
Nr.
Indicatorii n-2 n-1 n
crt.
Mii lei Mii lei Mii lei
1. Cifra de afaceri
2. Creanţe
3. Obligaţii
4. Raportul de
creanţe/ obligaţii
Se cere să se interpreteze datele din tabelul de mai
sus.

Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Tabel nr. 20
Valori
n-2 n-1 n conform
Indicatori
normelor
Rata lichidităţii 2
generale
Rata lichidităţii 1,8-2
curente
Rata lichidităţii 0,8-1
imediate
Rata solvabilităţii >0,5
patrimoniale
Rata solvabilităţii >1
generale
Se cere să se calculeze şi să se interpreteze
rezultatele.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

53
 LUCRAREA APLICATIVĂ V
ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR
UMANE

Consideraţii teoretice
Analiza gestiunii resurselor umane, presupune tratarea
următoarelor probleme:
 Analiza dimensiunii şi structurii resurselor umane;
 Analiza comportamentului personalului;
 Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman;
Astfel, analiza dimensiunii şi a structurii potenţialului
uman se realizează prin diagnosticul privind:
a) structura organizatorică a firmei;
b) dinamica efectivului de personal;
c) structura efectivului de personal.
Dinamica efectivului de personal pe total, se stabileşte
conform următoarelor formule:
∆N = N 1 − N 0 sau
N1
IN = • 100 sau
N0
N − N0
IN = 1 • 100 .
N0
În ceea ce priveşte analiza structurii resurselor umane,
acestea se pot grupa pe următoarele categorii:
- după vechimea în întreprindere;
- după vechimea în activitate;
- pe clase de vârstă;
- după sex;
Analiza calităţii resurselor umane se realizează pe baza
următorilor indicatori:

54
 1. Gradul de calificare medie
a muncitorilor;
2. Situaţia pregătirii
personalului pe nivele de studii;
3. Concordanţa dintre
complexitatea lucrărilor şi calificarea
personalului.

Analiza asigurării întreprinderii cu personal calificat se face pe

baza indicatorului coeficientul mediu al calificării ( Km):
n

∑(K • n )
i =1
i i
Km = n

∑n
i =1
i

Coeficientul calificării medii serveşte pentru efectuarea de

Pentru caracterizarea situaţiei la un moment dat a gradului de

calificare a personalului se are în vedere structura personalului
pe forme de pregătire şi anume:
- absolvenţi ai şcolilor profesionale;
- ucenici;
- absolvenţi ai liceelor de specialitate;
- absolvenţi cu studii superioare;
- absolvenţi ai cursurilor postuniversitare, etc.

Gradul de complexitate al lucrărilor executate ( Kt ):

n

∑(k • v )
i =1
i i
Kt = n

∑v
i =1
i

Din compararea celor doi indici medii (al calificării şi respectiv,

cel al complexităţii lucrărilor executate), se constată modul de
utilizare a resurselor umane, după cum urmează:

55
 - K m = K t , reflectă existenţa unei concordanţe depline
între cei doi coeficienţi;
- K m > K t , denotă că muncitorii cu un grad de
calificare superioară execută lucrări de complexitate inferioară,
ceea ce reflectă folosirea incompletă a forţei de muncă, cu
consecinţe negative asupra costurilor şi profitului întreprinderii;
- K m < K t , reflectă faptul că lucrări de categorie
superioară sunt efectuate de muncitori cu calificare inferioară,
ceea ce afectează calitatea produselor obţinute, influenţând
indirect asupra valorii produselor, profitului etc.

Concordanţa dintre categoria medie de calificare a muncitorilor şi

categoria medie tarifară a lucrărilor se poate stabili şi cu ajutorul
coeficientului mediu de concordanţă ( Kc ):
n

∑ ( kc • v )
i =1
i i
Kc = n

∑v
i =1
i

Indicatorii folosiţi pentru caracterizarea circulaţiei şi fluctuaţiei

forţei de muncă sunt următorii:
- coeficientul intrărilor (Ci):
I
Ci =
Ns
- coeficientul ieşirilor (Ce):
E
Ce =
Ns
- coeficientul mişcării totale (Ct):
I +E
Ct =
Ns
- coeficientul fluctuaţiei (Cf):
En
Cf =
Ns
- coeficientul stabilităţii a forţei de muncă (Cs):

56
 Nv
Cs =
Ns
Pentru caracterizarea modului de utilizare a timpului de muncă
se folosesc următoarele relaţii:
a) coeficientul de utilizare a fondului de timp maxim
disponibil (Cmax):
T
C max = 1 • 100
Tmax
b) structura timpului de muncă maxim disponibil, pe
cauze;
c) structura timpului de muncă nelucrat, pe cauze:
T = Ns • Nz • Nh
Ca indicatori valorici ai productivităţii muncii în
analiză se pot folosi:
- productivitatea medie anuală a muncii:
CA
Wa =
Ns
- productivitatea medie zilnică ( W z ):
CA
Wz =
T
- productivitatea medie orară ( W h ):
CA
Wh =
T
De asemenea, caracterizarea generală a productivităţii muncii se
mai face şi în urma analizei corelaţiilor dintre indicii de creştere
ai acesteia, şi anume:
a) I sW a =I oWp a ;
b) I sW a › I oW
p
a
;
c) I sW a ‹ I oW
p
a
;
d) I oW a Wz
p › I op ;
e) IQe›I W a .

Modelul de analiză factorială a productivităţii medii anuale a

muncii, este următorul:

57
 W a = N h • W z = N z • ( N h • W h ) = N z • N h • ( g i • whi ) ,sau
Modelul de analiză factorială a productivităţii medii zilnice a
muncii este:

W z = N h • W h = N h • ( g i • w hi )
Modelul de analiză factorială a productivităţii medii orare a
muncii este:

W z = Nh • w h = Nh • ( gi • w hi )
Profitul aferent cifrei de afaceri pe salariat este un indicator
semnificativ pentru aprecierea eficienţei utilizării forţei de muncă.

În scopul analizei acestuia şi a relevării contribuţiei diferitelor

categorii de factori asupra modificării sale se au în vedere mai
multe modele multiplicative, astfel:
P CA P
1. = • sau W a • pr ;
Ns N s CA
P T CA P
2. = • • sau t •ca h •pr ;
Ns Ns T CA
P Mf Mfa CA P
3. = • • • sau α • β • γ • pr
Ns Ns Mf Mfa CA

Scopul analizei
Problematica analizei gestiunii resurselor de muncă se
circumscrie la asigurarea cantitativă cu forţă de muncă şi
eficienţa utilizării acesteia.

58
 Surse informaţionale
- prezentarea generala a firmei analizate
- situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe)
- alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.

Metodologia de lucru
1. Pentru analiza dinamicii şi structurii indicatorilor se
vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute,
ponderi.
2. Analiza factorială se va face folosind modelul de
analiza indicat de coordonatorul de seminar.

Studii de caz
1. Se cunosc următoarele date conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 21
Nr. Categorii de n-2 n-1 n
crt. personal Nr. % Nr. % Nr. %
1 Muncitori 30 38 28
direct
productivi
2 Muncitori 4 4 2
indirect
productivi
3 Personal 1 6 3
administrativ
4 TOTAL 35 100 48 100 33 100
5 Cifra de af. (mii - - -
lei)
Se cere să se analizeze efectivul de salariaţi pe categorii,
precum şi corelaţia dintre indicele numărului mediu de personal şi
indicele productivităţii muncii.

59
2. Situaţia pe grupe de vârstă a personalului din întreprindere este
următoarea:

Tabel nr. 22
Nr. Grupe n-2 n-1 n
Crt. de Nr. % Nr. % Nr. %
vârstă
1 Între 18-25 2 5 3
ani
2 între 26-35 3 6 6
ani
3 între 36-45 4 5 5
ani
4 Între 46-55 15 18 10
ani
5 între 55 9 10 7
-60 ani
6 Peste 60 2 4 2
ani
TOTAL 35 48 33
Să se calculeze structura personalului pe categorii de vârstă pe cei
trei ani şi să se interpreteze rezultatele.

60
3. Situaţia pe grupe de vechime neîntreruptă în muncă în cadrul
societăţii analizate a personalului este următoarea:
Tabel nr. 23
Nr. Vechime n-2 n-1 n
Crt. în muncă Nr. % Nr. % Nr. %
1 Până la 1 an 1 2 0
2 1-5 ani 3 6 3
3 6-10 ani 5 5 6
4 11-15 ani 15 18 11
5 16-20 ani 7 12 12
6 Peste 20 ani 4 5 1
TOTAL 35 48 33
Să se calculeze structura personalului pe categorii de vechime pe
cei trei ani şi să se interpreteze rezultatele.

4. Situaţia mişcării personalului pe cei trei ani analizaţi este

următoarea:
Tabel nr. 24
Nr. Specificaţii n-2 n-1 n
Crt.
Total intrări 10 22 3
Total ieşiri, din care: 1 4 18
- boală, 1 1 3
pensionare
5
- demisie,
transfer 5
- plecări fără
justificare 3 5
- desfacerea
contractului de
muncă
Să se interpreteze rezultatele.

Analiza productivităţii muncii

Se cunosc următoarele date conform tabelului de mai jos:

61
 Tabel nr. 25
Nr. Indicatori Simbol UM n-2 n-1 n %
crt.
1 Cifra de CA lei
afaceri
2 Numărul Ns Pers.
mediu de
personal
3 Numărul Nz zile 230 225 223
mediu de
zile lucrate
4 Durata Dz ore 7,8 7,2 7,6
medie a
zilei de
lucru
Se cere:
1. Să se calculeze ritmul de creştere;
2. Să se determine productivitatea anuală a muncii,
productivitatea zilnică şi orară, să se centralizeze
rezultatele într-un tabel şi să se interpreteze;
3. Să se analizeze influenţa variaţiei timpului de muncă
asupra productivităţii anuale a muncii;
4. Să se analizeze corelaţia dintre indicii productivităţii
muncii.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

CONCLUZII ŞI PROPUNERI GENERALE

62
63
ANEXE

64
 ANEXA NR.1
BILANŢ
- mii lei -
ACTIV Rd. n-2 n-1 n
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 0 0 0
2. Cheltuieli de dezvoltare (203-2803-2903) 02 0 0 0
3. Concesiuni ,brevete, licenţe, mărci, drepturi 03 8 3 4
şi valori similare şi alte imobilizări
necorporale (ct.2051+2052+208-2805-2808-
2905-2908)
4. Fondul com (ct.2071-2807-2907-2075) 04 0 0 0
5. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 05 0 0 0
(ct.233+234-2933)
TOTAL: (rd.01 la 05) 06 8 3 4
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii (ct.211+212-2811- 07 37697 39581 20054
2812-2911-2912)
2. Instal tehnice şi maşini (ct. 213-2813-2913) 08 7109 7461 10042
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct.214- 09 95 127 66
2814-2914)
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 10 417 1026 1263
(ct.231+232-2931)
TOTAL: (rd.07 la 10) 11 45318 48195 31425
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Titluri de participare deţinute la societăţile 12 0 0 0

65
 ACTIV Rd. n-2 n-1 n
din cadrul grupului (261-2961)
2. Creanţe asupra soc din cadrul grupului 13 0 0 0
(ct.2671+2672-2965)
3. Titluri sub forma de interese de participare 14 6359 6597 6609
(ct.263-2963)
4. Creanţe din interese de participare 15 0 0 0
(ct.2675+2676-2967)
5. Titluri deţinute ca imobilizări 16 0 0 31
(ct.262+264+265-2962-2964)
6. Alte creanţe (ct.2673+2674+2678+2679- 17 28 0 867
2966-2969)
7. Acţiuni proprii (ct.2677-2968) 18 0 0 0
TOTAL: (rd.12 la 18) 19 6387 6597 7508
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 20 51713 54795 38937
(rd.06+11+19)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile 21 1337 1312 1484
(ct.301+3021+3022+3023+3024+3025+3026
+3028+303±308+351+358+381± 388-391-
3921-3922-3951-3958-398)
2. Producţia în curs de execuţie 22 0 0 0
(ct.331+332+341356+358-395)
3. Produse finite şi mărfuri (ct. 23 0 0 0
345+346±3485±3486+3545+3546+356+357+
361±368+371± 378 - 3945-3946-3953-3954-

66
 ACTIV Rd. n-2 n-1 n
3956-3957-396-397-4428)
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 0 0 0
(ct.4091)
TOTAL: (rd.21 la 24) 25 1337 1312 1484
II. CREANŢE
1. Creanţe comerciale 26 5230 5245 4729
(ct.4092+4111+4118+413+418-491)
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul 27 0 0 0
grupului
(ct.4511 +4518-495)
3. Sume de încasat din interese de participare 28 0 0 0
(ct.4531+4538-495)
4.Alte creanţe 29 6397 5482 4102
(ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+44
28+ 444 + 445
+446+447+4482+4582+461+473-496+5187)
5. Creanţe privind cap subscris şi nev (ct.456- 30 0 0 0
4953)
TOTAL: (rd.26 la 30) 31 11627 10727 8831
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT
1. Acţ. deţinute la entit afiliate (ct. 501-591) 32 0 0 0
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 33 0 3796 0
(505 + 506 + 5081 + 5088 – 595 - 596-
598+5113+5114)
TOTAL: (rd.32 la 33) 34 0 3796 0

67
 ACTIV Rd. n-2 n-1 n
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 35 990 1849 2293
(ct.5112+5121+5124+5125
+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+
5412+542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 36 13954 17684 12608
(rd.25+31+34+35)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 37 7 13 7
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 38 0 0 0
(ct.1614 + 1615 +1617 +1618+ 1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 39 0 0 0
1621+1622+1624+1625 + 1627+1682 +
5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 40 48 12 12
(ct.419)
4. Datorii comerciale (ct.401+404+408) 41 388 7452 5727
5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 42 0 0 0
6. Sume datorate societăţilor din cadrul 43 0 0 0
grupului (ct.1661+1685+2691+ 4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de partic 44 0 0 0
(ct.1662+1686+2692+ 4521+4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte 45 1389 1038 610
datorii pentru asig sociale (ct.1623 + 1626 +
167 + 1687 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 +
4281 + 431+ 437 + 4381 + 441 + 4423 +
4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 +

68
 ACTIV Rd. n-2 n-1 n
4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509
+ 5186 + 5193 + 5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd.38 la 45) 46 1825 8502 6349
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, 47 12136 9195 6266
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
(rd.36+37-46-63)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 48 63849 63990 45203
CURENTE (rd.20+47)

PASIV n-2 n-1 n

G DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE
UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de 49 0 0 0
obligaţiuni (ct.1614 + 1615 + 1617 +
1618 + 1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit 50 0 0 0
(ct.1621+1622 + 1624 + 1625 + 1627+
1682+5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 51 0 0 0
(ct.419)
4. Datorii comerciale ( ct.401+404+408) 52 0 0 3540
5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 53 0 0 0
6. Sume datorate societăţilor din cadrul 54 0 0 0
grupului (ct.1661+1685+2691
+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de 55 0 0 0

69
 PASIV n-2 n-1 n
participare ( ct.1662 + 1686 + 2692 +
4521 + 4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi 56 0 0 0
alte datorii pentru asigurările sociale
(ct.1623+1626+167+1687+421+423+424
+426+427+4281 +
431+437+4381+441+4423+4428+444+4
46+447+4481+4551+4558+456+457+45
81+462+473+509+5186+5193+5194+51
95+5196+5197)
TOTAL: (rd.49 la 56) 57 0 0 3540
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
1. Provizioane pentru. pensii şi alte 58 0 0 0
obligaţii similare (ct151)
2. Alte provizioane (ct.151) 59 0 0 0
TOTAL PROVIZIOANE: (rd.58+59) 60 0 0 0
I. VENITURI ÎN AVANS (rd.62+63) 61 0 0 0
- Subvenţii pentru investiţii (ct.131) 62 0 0 0
- Venituri înregistrate în avans (ct.472) 63 0 0 0
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd.65 la 67), din care: 64 7880 7880 7880
- capital subscris nevărsat (ct.1011) 65 0 0 0
- capital subscris vărsat (ct.1012) 66 7880 7880 7880
- patrimonial regiei (ct.1015) 67 0 0 0
II. PRIME DE CAPITAL 68 383 383 383
(ct.1041+1042+1043+1044)

70
 PASIV n-2 n-1 n
III. REZERVE DIN REEVALUARE
Sold C (ct.105) 69 41461 41461 26260
Sold D (ct.105) 70 0 0 0
IV. REZERVE (ct.106) (rd.72 la 75) 71 13787 10443 9390
1. Rezerve legale (ct.1061) 72 942 942 700
2. Rezerve pentru acţiuni proprii (ct.1062) 73 0 0 0
3. Rezerve statutare sau contractuale 74 0 0 0
(ct.1063)
4. Alte rezerve (ct.1068±107) 75 12845 9501 8690
V. REZULTATUL REPORTAT
Sold C (ct.117) 76 480 3823 1290
Sold D (ct.117) 77 0 0 0
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI
Sold C (ct.121) 78 0 3586 1163
Sold D (ct.121) 79 142 0 0
Repartizarea profitului (ct.129) 80 0 3586 1163
TOTAL CAPITALURI PROPRII 81 63849 63990 45203
(rd.64+68+69-70+71+76-77+78-79-80)
Patrimoniul public (ct.1016) 82 0 0 0
TOTAL CAPITALURI (rd.81+82) 83 63849 63990 45203

71
 ANEXA NR.2
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

- mii lei-
DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
1. Cifra de af netă (rd.02 la
01 32976 27882 22664
04)
Producţia vândută
(ct.701+702+703+704+705+7 02 32976 27882 22664
06+708)
Venituri din vânzarea
03 0 0 0
mărfurilor (ct.707)
Venituri din subvenţii de
exploatare aferente cifrei de 04 0 0 0
afaceri nete (ct.7411)
2. Variaţia stocurilor (ct.711) 05 0 0 0
Sold C 06 0 0 0
Sold D 07 0 0 0
3. Producţia imobilizată
08 207 209 106
(ct.721+722)
4. Alte venituri din exploatare
09 1228 400 318
(ct.7417+758)
VEN DIN EXPL – TOTAL
10 34411 28491 23088
(rd.01+06-07+08+09)
5.a) Chelt cu materiile prime
şi materialele consumabile 11 6214 4480 3750
(ct.601+ 602-7412)
Alte cheltuieli materiale 12 315 262 815

72
 DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
(ct.603+604+606+608)
b) Alte chelt din afară (cu
13 748 705 619
energia şi apa) (ct.605-7413)
c) Cheltuieli privind
14 0 0 0
mărfurile (ct.607)
6. Cheltuieli cu personalul
15 10550 7977 7141
(rd.16+17)
a) Salarii (ct.621+641-7414) 16 8064 6132 5255
b) Cheltuieli cu asig şi
17 2486 1845 1886
protecţia socială (ct.645-7415)
7.a) Amortiz şi proviz ptr
deprecierea imobiliz corporale 18 6763 4197 4872
şi necorp (rd. 19 - 20)
a.1) Cheltuieli
19 6763 4197 4872
(ct.6811+6813)
a.2) Venituri (ct.7813+7815) 20 0 0 0
b) Ajustarea valorii activelor
21 -56 -78 -148
circulante (rd.22-23)
b.1) Cheltuieli
22 93 0 0
(ct.654+6814)
b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 149 78 148
8. Alte cheltuieli de exploatare
24 9802 6446 4344
(rd.25 la 27)
8.1 Chelt privind prest externe 25 8464 5945 4033
(ct.611+612+613+614+621+6

73
 DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
22+623+624+625+626+627+
628-7416)
8.2 Chelt cu alte impozite,taxe
26 398 251 201
şi vărsăm asim (ct.635)
8.3 Chelt cu despăg,donaţii şi
27 940 250 110
active cedate (ct.658)
Ajustări privind proviz pentru
28 0 0 0
riscuri şi cheltuieli (rd.29-30)
- Cheltuieli (ct.6812) 29 0 0 0
- Venituri (ct.7812) 30 0 0 0
CHEL DIN EXPL – TOTAL
31 34336 23989 21393
(rd.11 la 15 +18+21 +24)
REZ DIN EXPLOATARE –
32 75 4502 1695
Profit (rd.10 – 31)

33 0 0 0
– Pierdere (rd.31 – 10)
9. Ven. din interese de partic
34 0 0 0
(ct.7613+7614+7615+7616)
- din care, în cadrul grupului 35 0 0 0
10. Venituri din alte invest
fina. şi creanţe care fac parte
36 0 0 4
din activele imobiliz
(ct.7611+7612)
- din care, în cadrul grupului 37 0 0 0
11. Venituri din dobânzi 38 246 82 142

74
 DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
(ct.766)
- din care, în cadrul grupului 39 0 0 0
Alte venituri financiare
(ct.762+763+764+765+767+7 40 5246 683 214
68+788+7617)
VEN. FINANCIARE –
41 5492 765 360
TOTAL (rd.34+36 +38+40)
12. Ajustarea valorii
imobilizărilor financiare şi a
42 0 0 0
investiţiilor financiare deţinute
ca active circulante (rd.43-44)
- Cheltuieli (ct.686) 43 0 0 0
- Venituri (ct.786) 44 0 0 0
13. Cheltuieli privind
45 0 0 7
dobânzile (ct.666-7418)
- din care, în cadrul grupului 46 0 0 0
Alte cheltuieli financiare
47 5223 329 275
(ct.663+664+665+667+668)
CHELT FINANCIARE –
48 5223 329 282
TOTAL (rd.42+45+47))
REZ. FINANCIAR – Profit
49 269 436 78
(rd.41 – 48)

50 0 0 0
– Pierdere (rd.48 – 41)
14. REZ CURENT – Profit 51 344 4938 1773

75
 DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
(rd.10+41-31-48)

52 0 0 0
– Pierdere (rd.31+48-10-41)
15.Venituri extraord(ct.771) 53 0 0 0
16. Chelt extraord (ct.671) 54 0 0 0
17. REZULTATUL EXTR.
55 0 0 0
– Profit (rd.53-54)

56 0 0 0
– Pierdere (rd.54-53)
VENITURI TOTALE
57 39903 29256 23448
(rd.10+41+53)
CHELTUIELI TOTALE
58 39559 24318 21971
(rd.31+48+54)
REZULTATUL BRUT –
59 344 4938 1773
Profit (rd.57-58)
–
60 0 0 0
Pierdere (rd.58-57)
18. IMPOZIT PE PROFIT
61 486 1352 610
(rd.62+63-64)
- Cheltuieli cu impozitul pe
62 469 1327 653
profit curent (ct.6911)
- Cheltuieli cu impozitul pe
63 17 25 0
profit amânat (ct.6912)
- Venituri din impozitul pe
64 0 0 42
profit amânat (ct.791)

76
 DENUMIREA Exerciţiul financiar
Rd.
INDICATORILOR n-2 n-1 n
19. Alte chelt cu impoz care
nu apar în elem de mai sus 65 0 0 0
(698)
20. REZ NET AL EXERC
FINANCIAR 66 0 3586 1163
Profit (rd.59-60-61-65)
Pierdere (rd.60+61+65-59) 67 142 0 0
21. Rez pe acţiune – de bază 68 0 0 0
–
69 0 0 0
diluat

77
 BIBLIOGRAFIE
9 Chebac N. Informaţiile contabilităţii în procesul de
analiză şi decizie, Ed. Alma, Galaţi, 2002
10 Cojocaru C. Analiza economico-financiară a
exploataţiilor agricole şi silvice, Ed.
Economică, Bucureşti 2000
15 Gheorghiu Al. Analiza activităţii economice a
(coordonator) întreprinderilor, EDP, 1982
16 Gheorghiu Al. Ghid practic de analiză economico-
financiară, Ed. Tribuna Economică,
Bucureşti, 1999, capitolele 18 şi 26
19 Gheorghiu Al. Analiza economico-financiară la nivel
microeconomic, Ed. Economică,
Bucureşti, 2004
21 Horneţ C. G. Analiza economico-financiară, Ed.
Didactică şi Pedagogică, RA, Bucureşti,
2004
22 Horneţ C. G. Diagnosticul şi strategia firmei, E.D.P.,
Bucureşti, 2005
23 Iosif Gh. N. Analiza economico-financiară a firmei în
domeniul agroalimentar, Ed. Tribuna
Economică, Bucureşti, 2000
24 Işfănescu A., Robu V., Analiză economico-financiară, Ed. ASE,
Hristea A., Vasilescu Bucureşti, 2002
C.
25 Işfănescu A. Ghid practic de analiză economico -
(coordonator) financiară, Ed. Tribuna Economică,
1999
32 Mihai I. (coordonator) Analiza economico financiară, Ediţia a
II-a revizuită, Ed. Mirton, Timişoara,
1999
34 Niculescu M. Strategii de creştere, Ed. Economică,
Bucureşti 1999

78
35 Niculescu M. Diagnostic global strategic, Ed.
Economică, Bucureşti 1997
36 Niculescu M. Diagnostic economic, vol. 1+2, Ed.
Economică, Bucureşti, 2003, 2005
39 Radu F. Analiza diagnosticului economico-
financiar al firmei, Ed. Scrisul
Românesc, Craiova, 2001
Robu V., Georgescu Analiza economico-financiară, Ed. ASE,
N. Bucureşti, 2001
41 Sirbu C. Analiza economico-financiara, EDP,
Bucuresti, 2008

79