Ce este comunicarea nonverbala In literatura de specialitate sunt men ionate nu o singura defini ie a comunic rii non verbale ci mai

multe i toate sunt acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor non ligvistice. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate, creând în elesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comunic rii non verbale a fost demonstrata în 1967 de c tre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbala opusa comunic rii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj în sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunic rii influen ate de discipline atât de diverse ca lingvistica enun rii, psihologie, sociologie, antropologie, asigura ast zi locul cuvenit comunic rii non verbale, bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunic rii umane. Comunicarea umana este conceputa ca o enun are eterogena rezultând din combinarea de elemente vocal acustice i vizual În literatura de specialitate comunicarea nonverbal a primit de-a lungul timpului o multitudine de defini ii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea defini iilor comunic rii non verbale vorbesc despre aceast comunicare nonverbal ca despre un cumul de mesaje, mesaje ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar care totu i pot fi decodificate, putând crea în elesuri. Cât de important este comunicarea non-verbal a demonstrat-o Albert Mehrabian, în anul 1967. În urma unui studiu despre comunicarea nonverbal acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Caracteristici, comunicarea nonverbal Comunicarea nonverbal este neinten ionat , ea ne tr deaz emo iile sau atitudinea chiar dac nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim con tien i ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam; - comunicarea nonverbala este alc tuit dintr-un num r de coduri separate pe care trebuie sa înv m sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind în elese la fel în culture diferite; - Abilitatea de comunicare nonverbala creste odat cu vârsta, cu experien a Cei care comunica bine non verbal, st pânesc în aceea i m sur i codurile non verbale i de obicei sunt acei care reu esc mai bine în societate, construiesc rela ii bune cu semenii lor i au un statut social mai bun ; - Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaz informa ii despre problemele personale sau de rela ionarea la al i indivizi, despre care am fi jena i sa discutam.

insigne. etc). modul cum este perceput timpul poate fi diferit. icoane. muzica.critica mai eficient în urm rirea scopurilor acesteia privind schimb ri comportamentale la nivelul persoanei mustrate.Tipuri de comunicare nonverbala Exist un tip de comunicare nonverbal numit sezonier.o alt func ie a comunic rii non verbale este aceea de a regulariza fluxul comunica ional i de a pondera dinamica proprie comunic rii verbalizate . care se bazeaz la mesajele recep ionate cu ajutorul sim urilor v zului. Chiar i în interiorul aceleia i culturi. ci. titulatura.comunicarea nonverbal repet sau reactualizeaz în elesul comunic rii verbale. mirosului. s contrazic anumite aspecte ale comunic rii verbale . cineva care anun o veste trist are o mimic în concordan cu aceasta. profesorul poate înt ri prin anumite elemente de mimic sau de gestic importan a unei anumite p r i din mesaj din ceea ce transmite. spre exemplu. ca de exemplu. dans. Un alt tip de comunicare nonverbal este i ceea ce se nume te comunicarea nonverbala estetica (pictura. altar. sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin interven ie verbala. trebuie s efectu m o critic . etc) sau statut social (gradele la ofi eri. Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea însemnelor (steaguri. ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motiva iei înv rii . dând posibilitatea receptorului comunic rii s identifice în timp real un îndemn aflat în spatele" unei afirma ii. decora iile. cele legate de religie (cruce. care s fac .comunicarea nonverbal poate s completeze mesajul transmis pe cale verbal . în al doilea caz. în func ie de societate sau cultura. astfel. Exemplu: . în mod deliberat. un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate s instaureze o atmosfer pozitiv i relaxant . Mergi la: sumar comunicare nonverbala Principalele func ii în comunicarea non-verbal .comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal . dezv luirea unor idei.prin t cere (ascultare pasiva) se poate exprima inten ia de continuare a unei expuneri. . . uniforme. în timpul orelor. Limbajul timpului Limbajul timpului este perceput diferit. auzului. s ne închipuim acela i material înregistrat i audiat apoi de elevi i. tactil i gustativ . atunci când.comunicarea nonverbal poate. prezentat de cadrul didactic la propriu. . în acest mod.aparent paradoxal . . etc) care are loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistica i comunica diferite emo ii artistice . anumite p r i ale mesajului verbal pot fi nu doar accentuate. imagine. Elemente componente în comunicarea nonverbal Limbajul t cerii În comunicarea nonverbal . etc) i a simbolurilor specifice. O solu ie pentru situa ia în care nu se tie cum sa se interpreteze t cerea poate fi feedback-ul. cineva care spune o glum zâmbe te în timp ce face acest lucru. elevilor .

Astfel func ie de acesta unii indivizi sunt "privighetori" iar al i "pas ri de noapte". o reac ie la cele afirmate. sunt plini de energie i ob in cele mai bune rezultate în cursul dimine ii Ceilal i reprezinta opusul acestora i intra în cea de a doua categorie. De exemplu în cadrul unui dialog persoanele se privesc în ochi 25-75 % din timpul conversa iei Scopul privirii în ochi este de a recep iona mesajele vizuale suplimentare. Interpretarea sensului zâmbetului variaz însa de la o cultura la alta fiind în strânsa corela ie cu presupunerile specifice care se fac în leg tur cu rela iile interumane în cadrul acelei culturi. M i c rile ochilor au un rol important în cadrul interac iunii sociale. jena. care sa completeze cuvintele sau sa g seasc în ochii celuilalt un feedback. interes. Umerii l sa i sau capul plecat indica timiditate. de la pl cere. Timpul este v zut ca parte a contextului în care interac ioneaz oamenii. Limbajul corpului Mi c rile corpului. etc.i este pe plac poate fi considerat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o ve nicie". Zâmbetul este un gest foarte complex. cinism. dezacord. capabil sa exprime o gama larga de st ri. dimpotriva sugereaz respingere.este un concept care poate transmite informa ii referitoare la performanta indivizilor. Timpul informa ional . dezinteres. pot avea uneori sens simbolic i în acest caz participa la comunicarea nonverbala. legate de timpul biologic. deprimare. sup rare. care se coala devreme. El poate fi folosit i simbolic.30 minute petrecute cu cineva care nu. la promisiune.Încruci area bratelor la piept semnifica închidere în sine fata de interlocutor sau subiectul discutat. Într-o discu ie aplecarea spre interlocutor poate însemna interes. Comunicarea de informa ii . bucurie.este interpretat diferit în diverse culturi. neîn elegere. Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte mi c ri ale corpului sau cu mesajele verbale. Expresia fetei poate fi sincera sau simulata i de aceea uneori este chiar greu de descifrat. Mi c rile capului au anumite semnifica ii în comunicarea nonverbal Datul din cap înseamna aprobare sau descurajare Expresiile fetei sunt cele mai u or de controlat. capul sus i umerii drep i transmit mul umirea i chiar superioritatea. Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. am r ciune. sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate. numite i "limbajul corpului". durere. Timpul biologic . ca în expresia" Timpul înseamna bani". ne pot transmite informa ii legate de performanta indivizilor. satisfac ie. Fata exprima reac ia persoanei în cauza la tot ce se spune: surpriza. Fiecare parte a fetei noastre comunica. dezam gire. În prima categorie intra cei care sunt matinali. expresie care invita la întrebuin area ra ional a timpului. aten ie Retragerea corpului. Aceste caracteristici individuale.

Utilizarea gesticula iei excesive este considerata nepoliticoasa în multe tari. în SUA. încredere. ip toare. ascu ita indica mânie. a ilustra forme sau m rimi . sus inerea vorbirii . Gestica în comunicarea nonverbal Alte mi c ri ale par ilor corpului (mâini."copierea" în oglinda a gesticii celeilalte persoane Interpretarea unor gesturi: Strângerea pumnilor denota ostilitate i mânie sau. acceptare i prietenie. de indicare. Modul în care americanii î i încruci eaz picioarele (relaxat. a indica diverse persoane sau obiecte . De exemplu. chiar i la noi.pentru a sublinia în elesul cuvintelor. Gestul de ar tare cu degetul este considerat nepoliticos la noi. jena. acceptare. reprezinta mijloace frecvent folosite în comunicarea nonverbala. picioare). . Este greu sa în elegem sensul acestor mi c ri deoarece unele se fac incon tient i ele pot ilustra doar o stare interioara (frica.Modul în care privim i suntem privi i are leg tur cu nevoile noastre de aprobare. iar bratele deschise . exprimarea unei rela ii . f r nici o re inere) difer de cel al europenilor (controlat. jucatul cu o bijuterie. În acest sens nu vorbim de comunicare nonverbala. Chiar i a privi sau nu privi pe cineva are un în eles Interlocutorii care te privesc în ochi în timpul conversa iei sunt considera i mai credibili decât cei care evita contactul vizual sugerând inten ia de a ascunde ceva. Capul sprijinit în palma-plictiseala. ner bdare). stres. stres Vocea în comunicarea nonverbal Modul în care ne folosim vocea i calit ile vocale are importanta în procesul de comunicarea nonverbal .Un american va pune picioarele pe masa dac aceasta înseamna o pozi ie comoda sau dac vrea sa demonstreze un control total asupra situa iei Bâ âitul picioarelor denota plictiseala. atent la pozi ia finala). insulta în Thailanda i absolut neutru. comunicarea de emo ii . dar palma (degetele) pe obraz.pentru a înt ri sensul cuvintelor sau a le înlocui complet .Dac aceste semne se folosesc inten ionat. În l imea i intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. Aten ie însa i la diferen ele culturale. dar gesturile mâinilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor. dimpotriva denota interes extrem. frecatul nasului. cel al b rba ilor difer de cel al femeilor. prin mi carea capului de sus în jos spunem "da". mi c ri largi. etc. frica. pentru a spune ceva despre noi. amenin are în timp ce una joasa arata emo ie. Personalitatea se eviden iaz i prin alte mi c ri ca : rosul unghiilor. Mâinile inute la spatesuperioritate sau încercare de autocontrol.sinceritate. brate. O voce stridenta. în timp ce oamenii din Sri Lanka redau acela i lucru prin mi carea capului de la dreapta la stânga. solidaritate. ner bdare. comunicarea de informa ii . disperare. grupate sub denumirea de "gestica". atunci ele constituie comunicare nonverbala.

trebuie însa sa ave i o inuta adecvata oric rei situa ii Spa iul personal i teritoriul în comunicarea nonverbal În general oamenilor le place sa aib un spa iu propriu. persoana în cauza se retrage pentru a restabili distanta iar în cazul în care acest lucru nu mai este posibil. între 0. angajat . coafura/ freza. Astfel: zona intima (personala). încredere i are posibilit i mai mari de promovare în pia a muncii sau în func ii de r spundere Nu trebuie sa fi i elegan i în orice situa ie. ardelean. sentimentele vorbitorului. atitudinea. între 1. st ri care vor afecta comunicarea. Îmbr c mintea poate accentua frumuse ea fizica.5 m i mai mult în care comunicarea este formala (cursuri. gospodina.Gradul de încredere. etc.persoana care solicita angajarea.2-2 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala (colegi de serviciu afla i pe aceia i treapta ierarhica. Mesaje non verbale sunt transmise i prin intermediul îmbr c mintei i accesoriilor pe care le purtam (bijuterii. Aspectul fizic în comunicarea nonverbal . toate aceste informa ii despre noi în ine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare. poate ap rea tensiune i chiar ostilitate. naturala. etc). Atunci când se produce invadarea (violarea) spa iului personal.5 m este folosita în situa ii oficiale (superior. subordonat. putere. fiind însa total inacceptabila în alte cazuri. se va face tot posibilul ca "invadatorul" sa se retrag la distanta cuvenita. prin machiaj. consultant-client. O femeie îmbr cata provocator poate exprima disponibilitate. Volumul vocii ofera indica ii privind personalitatea. etc) . edin e. Felul în care ne îmbr cam ofera i informa ii personale. cravate. educa ie. Accentele regionale ne ofera indica ii despre zona geografica de provenien a (moldovean. bani.Dic ia i accentul vocii exprima gradul de educa ie i statutul social. între 2-3. Se afirma ca " haina face pe om" i într-adev r tim ca oamenii bine îmbr ca i dau impresia de succes. 3. etc. siguran a de sine se pot transmite prin intermediul vocii. pe care sa-l aranjeze conform dorin elor proprii. discursurile politicienilor. Dac o persoana se apropie mai mult decât este potrivit. cât de mic. sfidarea regulilor sociale pe când o femeie îmbr cata decent confer seriozitate. Nu stânjeni i pe cei cu care discuta i . zona consultativa. Spa iul personal poate fi definit ca fiind distanta de la care exista disponibilitatea contactului cu ceilal i În domeniul comunic rii non verbale exista distantele diferite de comunicare func ie de context i de caracterul mesajului transmis. reprezinta un simbol cultural (b rba ii întotdeauna poarta pantaloni) sau subliniaz o tradi ie (kilt-ul sco ian sau sari-ul indian).tensiune. vânz toarea de lamagazin) zona publica. autoaprecierea. oltean. Spa iul împrumuta ceva din personalitatea omului i transmite mesaje non verbale despre ocupant. ochelari).5-1. zona sociala (normala). etc) . prieteni.2 m este pentru discu ii cu caracter personal.

statut. rela ie i cultura. în timp ce culorile reci (albastru. înclinarea capului înlocuie te datul mâinii ca salut. Iluminarea corespunz toare a unui spa iu contribuie la o buna ascultare iar anumite culori au efect stimulativ asupra aten iei Lumina i culoarea pot determina anumite st ri i dispozi ii fizice. La japonezi. inhiba i distrag aten ia i comunicarea. în mod incon tient cu mai multa u urin a pe aceia cu care se aseam n Studia i cu foarte multa discre ie partenerii de discu ie i afla i-le stilul . simpatie.For a i tipul de atingere depinde în mare m sur de vârsta. Unii oameni evita orice atingere. gri) inhiba comunicarea. temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna comunicare. Gradul de atingere difer de la o cultura la alta. Vorbi i tare sau încet. Copierea stilului in comunicarea nonverbala Oamenii îi accepta.apropiindu-va de ei mai mult decât trebuie. ro u) stimuleaz comunicarea. distanta necesara este aceea a strângerii mâinii. Atingerea în comunicarea nonverbal Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunic rii non verbale.De asemenea. verde. lumina i culoarea Aceste elemente ale mediului. monotonia . Ea exprima emo ii sau sentimente diferite. natural sau ambiant influen eaz modul în care oamenii comunica f r a constitui însa coduri non-verbale. portocaliu. încurajare. Încerca i în cazul în care ei zâmbesc sa zâmbi i iar dac sunt sobrii sa fi i i voi la rândul vostru. precum i varietatea excesiva de culoare. în timp ce la eschimo i acest salut se exprima cu o lovitura u oara pe um r Temperatura. de la sentimente calde: iubire. De obicei când sunte i în picioare. Culorile afecteaz comunicarea sub urm torul aspect: culorile calde (galben. pân la agresiune fizica. repede sau rar în stilul partenerului de discu ie .

COMUNICAREA NONVERBAL .

voluntar. 2005 . creând în elesuri. noi trimitem în exterior mesaje i prin intermediul altor mijloace.o b taie u oar pe spate. Aceste semnale pot repeta. noi putem utiliza imagini pentru a ne comunica mesajul. Sociologia Comunic rii. care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate. y pozi ia corpului. y orientarea.dac st m cu fa a sau cu spatele c tre interlocutor. y proximitatea. Dar. . y contactul vizual.un zâmbet. noi totu i comunic m ceva. y aspectul exterior. restul fiind neverbal. 38% paralimbaj (în principal intona ia i inflexiunile vocii). 14.distan a la care st m fa de interlocutor. y mi c ri ale corpului. o încruntare. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. înlocui. în picioare sau a eza i. fie pentru a înlocui cuvintele sau. urmatoarea 7% cuvinte. gesturile i postura corpului).pentru a indica aprobarea/dezaprobarea sau pentru a încuraja interlocutorul s continue. uneori neinten ionat. y gesturi. Mehrabian si M. prinderea umerilor.înf i area fizic sau alegerea vestimenta iei. când vorbim.dac privim interlocutorul sau nu. contrazice. cât i intervalul de timp în care îl privim. y contactul corporal. mai important. . Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor. sau involuntar. p.2 De cîte ori comunic m. pentru a înt ri mesajul verbal. în comunicarea oral . Chiar atunci când nu scriem sau vorbim. Evident.Comunicarea nonverbal este cumulul de mesaje. 55% alte elemente de limbaj neverbal (în principal expresia fe ei. Curs An III. Weiner au fost primii care au studiat limbajele neverbale si au constatat c propor ia în care folosim limbajul verbal i limbajele neverbale este.1 A.modul în care st m.mi carea mîinilor i a corpului pentru a explica sau accentua mesajul verbal. în picioare sau a eza i. 1 2 MihalceaI. comunic m de asemenea prin y expresia fe ei. Consultant Asocia ia de Comunicare Ethos Chiribuc D.

i exprima ideile sau sentimentele care. care înso e te orice mesaj. Birdwhistell. A. altfel. limbajul spa iului i limbajul corpului (ultimul inglobînd majoritatea indicilor aminti i înainte). Ansamblul elementelor non-verbale ale comunic rii este uneori denumit metacomunicare (cuvântul grecesc meta înseamn dincolo sau în plus ). acurate e i aspectul vizual general. Ed. y aspectele non-verbale ale scrisului. este foarte important . calitatea i tonul vocii (denumite uneori paralimbaj ). 2 i 3. . Încurajând r spunsurile.A. Dinu) vorbesc despre limbajul t cerii. p. Folosind-o cu pricepere. Comunicare. 1995 . t ria lor i rapiditatea vorbirii.y aspectele nonverbale ale vorbirii. prin care putem ob ine un profit intelectual i social maxim din fiecare interac iune comunica ional .3 Al i autori (R. Metacomunicarea este deci ceva în plus fa de comunicare i trebuie s fim totdeauna con tien i de existen a sa.scrisul de mân . Bucure ti. studiile privind activit ile pe care le desf oar de-a lungul unei zile membrii gulerelor albe (mediile intelectuale) americane arat c apte minute din 3 Stanton N. Astfel. a ezare. Pease. organizare.Aceast t cere e deosebit de t cerea omului plictisit sau de t cerea meditativului. t cerea se dovede a fi un puternic instrument de comunicare. Limbajul t cerii T cerea. tiin & Tehnic . de t cerea impus prin reducerea la t cere sau de t cerea prevez toare. departe de a fi lips de comunicare. ar fi r mas ascunse. putem stimula comunicarea creând interlocutorului posibilittea de a. M. T cerea se leag de ascultare i de recep ionarea corect a mesajelor.varia ii ale în l imii sunetelor. este înc rcat cuprofunde semnifica ii comunicative. noi comunic m implicit ceva. Trebuie s subliniem c metacomunicarea. Când suntem stingheri i ne tiind r spunsul la o întrebare. inând seama i de ponderea pe care o are t cerea în acest tip de interac iuni.

Activit ile cu profil de comunicare sunt distribuite astfel: 9% scris 39% transmit 30% vorbit 16% citit 61% recep ioneaz 45% ascult Acest propor ie poate fi diferit la alte segmente de popula ie a c ror ocupa ie implic într-o m sur mai mic scrisul sau cititul. Stanton. fie s se gândeasc la propriul s u r spuns. Dar ponderea ascult rii se men ine prioritar i în aceste cazuri.zece ace tia sunt angaja i într-o form de comunicare (N. Limbajul spa iului Acesta face obiectul de studiu al proxemicii.i revendica un spa iu al s u. 1995). fundat de Eduard Hall în anii '60 ai secolului nostru. spa iul din jurul trupului s u. ascultarea. Ea reprezint o verig extrem de important a lan ului comunica ional. Ea studiaz propriet ile educa ionale ale spa iului. fie individul s se gândesc la altceva în timpul ascult rii. Ideea de la care se porne te este c orice individ are tendin a de a. fiind o condi ie esen ial a recept rii corecte a mesajului. disciplin nou . aflându-se în fruntea manifest rilor noastre comunica ionale. îl . el nu reprezint decât un simplu zgomot de fond. ci presupune în elegerea. Ascultarea nu e un proces pasiv. precum i modalit ile de folosire optim a acestor propriet i. pe care-l marcheaz imaginar. interpretarea i integrarea informa iei primite în modele de cunoa tere proprii. Dac mesajul nu este recep ionat corect. cel pu in sub aspect cantitativ. Exist pericolul ca. neglijând ascultarea eficient .

Deosebim astfel: 1. Î i creaz un spa iu-tampon de o anumit marime. act care se face de regul pe un ³teren neutru´ încheietura mâinii aflându-se la limita zonei intime a interlocutorilor. rela ii fa de necunoscu i (fa de vânz tor. . spa iul este în rela ie direct cu rangul individului: pe m sur ce avanseaz în func ie.consider drept spa iul s u personal. în func ie de tipul de rela ii pe care acestea le au cu propriatarul. so ia) le este permis accesul în ea. ilustrând faptul c rela iile interumane se pot exprima spa ial. s-a bucurat de cea mai mare aten ie din partea cercet torilor. În privin a spa iului familial (al casei de locuit). Spa iul personal. Zona intim . Fiecare tip de rela ie presupune o distan caracteristic între indivizi. orice înc lcare generând stress i blocaje de comunicare. accesul persoanelor str ine este extrem de selectiv. 2. Este zona cea mai important pentru om i cea mai ap rat . Doar celor apropia i emo ional (îndr gosti i. intimitate. În limbaj curent se spune: îl ine la distan sau prieten apropiat . p rin i.22 m. reverie. Distan a personal ne protejeaz fa de atingerea celorlal i i asigur comunicarea verbal optim . impersonale cu cineva. modul în care folosim spa iul de comunicare are determina ii culturale i sociale specifice. De exemplu. În plan mai general. stânjeneal i chiar st ri conflictuale. Zona personal e cuprins între 46 cm i 1. ³bula de aer´ ce-l înconjoar pe om. siguran . 3. Unele persoane sunt primite doar în vestibul. Înc lcarea acestui spa iu lezeaz profund individul. Interlocutorii î i pot strânge mâna. odihn . pentru persoanele apropiate sau iubite reducem acest spa iu pân la anulare. altele în buc t rie. Zona social desemneaz spa iul personal pe care-l men inem atunci cînd intr m în rela ii oficiale. cresc dimensiunile biroului s u. care are importante func ii psihosociale: de protec ie. altele în sufragerie sau altele în dormitor. so ul. fa de factorul po tal. în rela iile de serviciu. Acest spa iu poate fi înp r it în patru zone distincte. ce se întinde de la suprafa a corpului pân la o distan de 46 cm. Pentru persoanele str ine sau neagreate p str m un spa iu mai mare în jurul nostru. creând disconfort. fiecare zon fiind împ r it la rândul ei în dou subzone: un apropiat i alta îndep rtat . copii. Fiecare individ tinde s men in o distan între el i celelalte persoane sau lucruri. de exemplu. form sau grad de permeabilitate. ca o prelungire a propriului s u trup. În lumea afacerilor.

126 4 . Oamenii adopt în astfel de situa ii un comportament impersonal.4 Modalitatea non-verbal a comunic rii este frecvent întrebuin at în procesele de insruire. 4. rela ii din care elemenrul de intimitate este înl turat total. Trebuie s evi i ca privirea ta s se întâlneasc cu privirile altora. Situa iile de aglomera ie din autobuz. biroul.60 m. ghi eul. Este totodat distan a care se men ine (în s lile de tribunal) între politicieni i ziari ti la conferin ele de pres . statusul social i disponibilit ile de vorbire ale unei persoane si numarul de gesturi utilizate de ea pentru a transmite un mesaj. Cecet rile efectuate în domeniul comunic rii au eviden iat existen a unei leg turi directe între nivelul de preg tire. reguli care prev d: 1. 2. Astfel de pesoan utilizez în principal limbajul verbal (bogat i diversificat). cu atât reu e te mai bine s comunuce mai bine prin cuvinte i fraze. vorbind sau mi cându-se cât mai pu in cu putin . înv mânt. Cu cât o persoan este mai instruit i se afl mai sus pe scara ierarhiei sociale. nici chiar cu cei pe care îi cuno ti. art dramatic . în timp ce persoanele mai pu in instruite se bazeaz într-o mai mare m sur pe gesturi i cuvinte. f r s afi ezi vreo emo ie. ne creaz iritate i stânjeneal . între comandant i trup . a unor obiecte-tampon între interlocutori. S p strezi o expesie de ³juc tor de pocher´.de noul angajat). lift. în care comunicarea i-a pierdut aproape în totalitate caracterul interpersonal. peste 3. Distan a prin care evit m contactul corporal este men inut prin amplasarea unor bariere. mai sincer. s creezi impresia c e ti cufundat în citirea lor. Allan Pease (1993) aminte te cîteva reguli pe care oamenii le aplic în astfel de situa ii. la cinema. 5. Nu ai voie s vorbe ti cu nimeni. Cu cât aglomera ia e mai mare. Zona public . Dac ai o carte sau un ziar. oamenii au tendin a s se bizuie pe mesajul non-verbal întrucât este. scaunul amplasat la câ iva metri distan . mai pu in supus controlului con tient. de regul . cum ar fi de exemplu. când zonele intime ne sunt invadate de necunoscu i. 3. 6. e distan a corespunz toare atunci când ne adres m unui grup mare de oameni. i în medicin . 4. Exist corela ii între mesajul verbal i cel non-verbal transmis de individ. cu atât î i po i permite mai pu ine mi c ri ale trupului.5 p. catedra. În lift s urm re ti cifrele care indic etajele. Când între cele dou mesaje exist dicordan .

Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje.) a consacrat unul dintre cele douasprezece volume ale compendiului Institutio oratoria . MUuller. " In traditia vestica. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului.1). preocuparile de cunoastere a modului cum comunicam fara a ne sluji de cuvinte au o indelungata preistorie si o foarte scurta istorie.96 e. Preistoria domeniului de studio al comunicarii nonverbale acopera perioada din Antichitate pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea. Acest volum "ne ofera informatii detaliate despre limbajul trupului folosit de orator in conceptia romanilor " (F. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice. in cele mai vechi incercari de abordare sistematica a actiunilor expressive. Kendon si C.vocii si gesturilor. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Graf. creand intelesuri. asigura astazi locul cuvenit comunicarii nonverbale. bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicarii umane. atat in scrierile din Grecia si mai tarziu. Comunicarea nonverbala opusa comunicarii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj in sens strict. inlocui.Importanta comunicarii nonverbale a fost demonstrata in 1967 de catre Albert Mehrabian. care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate.n. A) STUDIUL COMIUNICARII NONVERBALE: SCURT ISTORIC Ca si in cazul psihosociologiei . sociologie. contrazice. din Roma.Formarea vorbitorului in public pronuntiei . In acest sens primul professor de retorica publica din Roma Marcus Fabius Quintilianus (c. Teoriile contemporane ale comunicarii influentate de discipline atat de diverse ca lingvistica enuntarii. 2001. Comunicarea umana este conceputa ca o enuntare eterogena rezultand din combinarea de elemente vocal acustice si vizuale. In urma unui studiu. intr-un fel saui altul o mare importanta" (A . Aceste semnale pot repeta.COMUNICAREA NONVERBALA In literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii nonverbale ci mai multe si toate sunt acceptate. 35 . psihologie. gesturilor li s-au acordat. . antropologie.

Knapp. Knapp (1990. Constanzo. Cei doi autori au aratat ca in comunicare umana sunt implicate sapte sisteme diferite: 1) prezenta fizica si imbracamintea 2) gesturile sau miscarile voluntare 3) actiunile intamplatoare 4) urmele actiunilor 5) sunetele vocale 6) cuvintele rostite 7) cuvintele scrise (apud M. E. 1984. M. 42) In primele decenii ale secolului XVII. ca si dupa expresiile faciale se inmultesc. Efron. Jurgen Ruesch si Weldon Kees au fost cei dintai care au inclus termenul de "comunicare nonverbala" in titlul unei carti (Nonverbal Comunication: Notes on the Visual Perceprtion of Human Relations.l. In perioada contemporana dupa 1980 si pana azi au aparut numeroase lucrari teoretice si de cercetare empirica (D. 1983. trei decenii. M. scrierile despre posibilitatile cunoasterii oamenilor dupa constitutia lor corporala. In secolele urmatoare. R. 1984.l. Davitz. Caracterizand perioda contemporana. Streeck si M. fata. Archer.lea se inregistreaza o renastere a interesului pentru studiul gesturilor.L Knapp. 1993.L. Kretschmer) despre fondatori intre anii 1950 si 1980 (j. 1956). B) STRUCTURA COMUNICARII NONVERBALE . J. 1992). In cadrul istoriei stiintei despre comunicarea nonverbala se poate vorbi de precursori pana la jumatatea secolului XX (Ch Darwin. dupa fetei si a craniului.1991/2000. De remarcat este faptul ca in conceptia celor doi autori cinci din cele sapte sisteme implicate in comunicarea umana sunt de natura nonverbala.K. Mark L. Knapp. Patterson. Frank) iar despre cercetatorii de azi ai domeniului. R.) si centrarea pe cercetarea contributiei acestor miscari combinante la transmitera anumitor mesaje o schimbarea strategiei de cercetare. Primele studii care au in titlu sintagma "comunicare nonverbala' au aparut la jumataea secolului trecut. D. p. Ekman. in sensul cresterii ponderii dtudiilor bazate pe observatia comunicarii nonverbale in conditiile "naturale". 1990. L.53-54) destinge cateva tendinte ale studiilor privind comunicarea nonverbala: o renuntarea la studiul separate al miscarilor diferitelor parti ale corpului (membrele supwerioare. 51). Akert si M. in ultimele doua. nu in conditiile 'artificiale" ale laboratorului experimental o urmarirea modului in care unele semnale interactioneaza cu alte semnale. ochii etc.

atingerile corporale si proxemitatea) 5) cum afecteaza mediul inconjurator interactiunile umane si cum afecteaza acestea. Knapp considera ca domeniul comunicarii nonverbale include urmatoarele fapte: 1) cum privim 2)cum auzim (tonul vocii) 3) cum mirosim 4) cum ne miscam individual sau in conjunctie cu altii (gesturile. Harrison care i9mparte comunicarea nonverbala in patru categorii: o coduri de executare associate miscarilor corpului. zgomotele s. si atingeriule cutanate. Lethers a identificat urmatoarele canale de comunicare nonverbala: expresiile faciale. modelelor si scopurilor specifice implicate. precum intonatia. postura.m. mediul inconjurator (dispunerea spatiala a mobilei. la randul lor. Ruesch si W. expresiile faciale. miros). proxemica. propusa de J. Clasificarea comunicarii nonverbale poate fi facuta . atingerii si activitatilor vocale o coduri spatio . pipait. Mark L. factorii suprasegmentali. dupa modalitatile senzoriale implicate in receptareaa semnalelor. Kess: o limbajul semnelor incluzand gesturile o limbajul actiunilor incluzand miscarile corpului implicate in diferite activitati o limbajul obiectelor care incorporeaza dispunerea intentionata sau neintentionata a obiectelor in spatiu in vederea utilizarii lor O alta clasificare o datoram lui R. De exemplu. timbrul si volumul vocii. temperature.temporale referitoare la mesajele rezultate din combinarea utilizarii spatiului si timpului o coduri artefac utilizate in mesajele primate de la obiecte o coduri mediatoare referitoare la efectele speciale rezultate din interpunerea intre emitator si receptor De exemplu Dale G. Pe baza semnelor si canalelor de transmitere s lor s-au propuis multiple clasificari ale comportamentelor noinverbale si ale comunicarii nonverbale. coduri. aspectul fizic. postura. aceste semen sunt stimuli senzoriali care impresioneaza simturile omului (vaz. prezenta altor oameni.d) .Analiza structurii comunicarii nonverbale impune luarea in considerare a codurilor. semnalele vizuale pot fi associate semnalelor olfactive. De fapt. In comunicarea nonverbala se folosesc seturi de semen. miscarile ochilor. In literature de specialitate se aminteste gruparea comunicarii nonverbale in trei categorii. privirii. privirea. care prin combinare dau o anumita structura.a. P. auz. in principal. expresiilor faciale.

de asemenea.Cei mai multi cercetatori accepta o clasificare rezultata din combinarea codurilor si mediilor de transmitere a mesajelor.numitul limbaj corporal include miscarile corpului. iar studiul perceptiei si al modului de utilizare a timpului este denumit "CRONEMICA". chiar daca se recunoaste ca oamenii transmit semnale simultan prin mai multe canale. Aspectul fizic artefactele si semnalele olfactive sunt considerate. Studiul privirii poarta denumirea de "OCULEZICA". expresiile faciale si privirea. categorii separate ale comunicarii nonverbale si sunt studiate ca atare. "KINEZICA" asa . Studiul perceptiei si al modului de utilizare a spatiului poarta denumirea de "PROXEMICA".Activitatile vocale alcatuiesc "PARALIMBAJUL". fapt pentru care este necesara abordarea integrate a comunicarii nonverbale .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful