Ce este comunicarea nonverbala In literatura de specialitate sunt men ionate nu o singura defini ie a comunic rii non verbale ci mai

multe i toate sunt acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor non ligvistice. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate, creând în elesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comunic rii non verbale a fost demonstrata în 1967 de c tre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbala opusa comunic rii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj în sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunic rii influen ate de discipline atât de diverse ca lingvistica enun rii, psihologie, sociologie, antropologie, asigura ast zi locul cuvenit comunic rii non verbale, bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunic rii umane. Comunicarea umana este conceputa ca o enun are eterogena rezultând din combinarea de elemente vocal acustice i vizual În literatura de specialitate comunicarea nonverbal a primit de-a lungul timpului o multitudine de defini ii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea defini iilor comunic rii non verbale vorbesc despre aceast comunicare nonverbal ca despre un cumul de mesaje, mesaje ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar care totu i pot fi decodificate, putând crea în elesuri. Cât de important este comunicarea non-verbal a demonstrat-o Albert Mehrabian, în anul 1967. În urma unui studiu despre comunicarea nonverbal acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Caracteristici, comunicarea nonverbal Comunicarea nonverbal este neinten ionat , ea ne tr deaz emo iile sau atitudinea chiar dac nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim con tien i ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam; - comunicarea nonverbala este alc tuit dintr-un num r de coduri separate pe care trebuie sa înv m sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind în elese la fel în culture diferite; - Abilitatea de comunicare nonverbala creste odat cu vârsta, cu experien a Cei care comunica bine non verbal, st pânesc în aceea i m sur i codurile non verbale i de obicei sunt acei care reu esc mai bine în societate, construiesc rela ii bune cu semenii lor i au un statut social mai bun ; - Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaz informa ii despre problemele personale sau de rela ionarea la al i indivizi, despre care am fi jena i sa discutam.

dezv luirea unor idei. dans. auzului. mirosului. O solu ie pentru situa ia în care nu se tie cum sa se interpreteze t cerea poate fi feedback-ul. în mod deliberat. dând posibilitatea receptorului comunic rii s identifice în timp real un îndemn aflat în spatele" unei afirma ii. atunci când. insigne.Tipuri de comunicare nonverbala Exist un tip de comunicare nonverbal numit sezonier.comunicarea nonverbal poate s completeze mesajul transmis pe cale verbal .comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal . ca de exemplu. cineva care spune o glum zâmbe te în timp ce face acest lucru. s contrazic anumite aspecte ale comunic rii verbale . etc) care are loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistica i comunica diferite emo ii artistice . în timpul orelor.o alt func ie a comunic rii non verbale este aceea de a regulariza fluxul comunica ional i de a pondera dinamica proprie comunic rii verbalizate . sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin interven ie verbala.comunicarea nonverbal repet sau reactualizeaz în elesul comunic rii verbale. decora iile. un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate s instaureze o atmosfer pozitiv i relaxant . uniforme. Un alt tip de comunicare nonverbal este i ceea ce se nume te comunicarea nonverbala estetica (pictura.comunicarea nonverbal poate. prezentat de cadrul didactic la propriu. modul cum este perceput timpul poate fi diferit. altar. trebuie s efectu m o critic .prin t cere (ascultare pasiva) se poate exprima inten ia de continuare a unei expuneri. elevilor . cineva care anun o veste trist are o mimic în concordan cu aceasta. spre exemplu. etc) sau statut social (gradele la ofi eri.aparent paradoxal . în al doilea caz. etc). cele legate de religie (cruce. anumite p r i ale mesajului verbal pot fi nu doar accentuate. titulatura. . ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motiva iei înv rii . . muzica. Mergi la: sumar comunicare nonverbala Principalele func ii în comunicarea non-verbal . etc) i a simbolurilor specifice. Limbajul timpului Limbajul timpului este perceput diferit. Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea însemnelor (steaguri. care se bazeaz la mesajele recep ionate cu ajutorul sim urilor v zului. în func ie de societate sau cultura. astfel. ci. Elemente componente în comunicarea nonverbal Limbajul t cerii În comunicarea nonverbal . s ne închipuim acela i material înregistrat i audiat apoi de elevi i. Exemplu: . tactil i gustativ . .critica mai eficient în urm rirea scopurilor acesteia privind schimb ri comportamentale la nivelul persoanei mustrate. imagine. Chiar i în interiorul aceleia i culturi. care s fac . . icoane. în acest mod. profesorul poate înt ri prin anumite elemente de mimic sau de gestic importan a unei anumite p r i din mesaj din ceea ce transmite.

este interpretat diferit în diverse culturi. am r ciune. Umerii l sa i sau capul plecat indica timiditate. aten ie Retragerea corpului. Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte mi c ri ale corpului sau cu mesajele verbale. de la pl cere. El poate fi folosit i simbolic. cinism.Încruci area bratelor la piept semnifica închidere în sine fata de interlocutor sau subiectul discutat. capul sus i umerii drep i transmit mul umirea i chiar superioritatea. Comunicarea de informa ii . satisfac ie. la promisiune. Interpretarea sensului zâmbetului variaz însa de la o cultura la alta fiind în strânsa corela ie cu presupunerile specifice care se fac în leg tur cu rela iile interumane în cadrul acelei culturi. o reac ie la cele afirmate. Expresia fetei poate fi sincera sau simulata i de aceea uneori este chiar greu de descifrat. interes. Aceste caracteristici individuale. dezacord. Limbajul corpului Mi c rile corpului. Într-o discu ie aplecarea spre interlocutor poate însemna interes. deprimare. Astfel func ie de acesta unii indivizi sunt "privighetori" iar al i "pas ri de noapte". sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate. capabil sa exprime o gama larga de st ri. Fiecare parte a fetei noastre comunica.i este pe plac poate fi considerat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o ve nicie". ca în expresia" Timpul înseamna bani". expresie care invita la întrebuin area ra ional a timpului. Mi c rile capului au anumite semnifica ii în comunicarea nonverbal Datul din cap înseamna aprobare sau descurajare Expresiile fetei sunt cele mai u or de controlat. Fata exprima reac ia persoanei în cauza la tot ce se spune: surpriza. care se coala devreme. legate de timpul biologic.este un concept care poate transmite informa ii referitoare la performanta indivizilor. Timpul informa ional . M i c rile ochilor au un rol important în cadrul interac iunii sociale. neîn elegere. Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. De exemplu în cadrul unui dialog persoanele se privesc în ochi 25-75 % din timpul conversa iei Scopul privirii în ochi este de a recep iona mesajele vizuale suplimentare. sunt plini de energie i ob in cele mai bune rezultate în cursul dimine ii Ceilal i reprezinta opusul acestora i intra în cea de a doua categorie. Timpul este v zut ca parte a contextului în care interac ioneaz oamenii. care sa completeze cuvintele sau sa g seasc în ochii celuilalt un feedback. etc.30 minute petrecute cu cineva care nu. dimpotriva sugereaz respingere. Zâmbetul este un gest foarte complex. Timpul biologic . numite i "limbajul corpului". durere. dezinteres. ne pot transmite informa ii legate de performanta indivizilor. dezam gire. jena. pot avea uneori sens simbolic i în acest caz participa la comunicarea nonverbala. sup rare. bucurie. În prima categorie intra cei care sunt matinali.

stres Vocea în comunicarea nonverbal Modul în care ne folosim vocea i calit ile vocale are importanta în procesul de comunicarea nonverbal . disperare. dar palma (degetele) pe obraz. exprimarea unei rela ii . ner bdare. picioare). de indicare. atunci ele constituie comunicare nonverbala. în SUA. jena. ip toare. amenin are în timp ce una joasa arata emo ie. acceptare i prietenie. în timp ce oamenii din Sri Lanka redau acela i lucru prin mi carea capului de la dreapta la stânga. solidaritate. frica. chiar i la noi. mi c ri largi.Modul în care privim i suntem privi i are leg tur cu nevoile noastre de aprobare. iar bratele deschise . Capul sprijinit în palma-plictiseala. cel al b rba ilor difer de cel al femeilor.pentru a înt ri sensul cuvintelor sau a le înlocui complet . pentru a spune ceva despre noi. insulta în Thailanda i absolut neutru.pentru a sublinia în elesul cuvintelor. dimpotriva denota interes extrem. comunicarea de informa ii . atent la pozi ia finala). În l imea i intensitatea vocii exprima atitudinea dorita.Dac aceste semne se folosesc inten ionat. frecatul nasului. Aten ie însa i la diferen ele culturale. O voce stridenta. grupate sub denumirea de "gestica". Este greu sa în elegem sensul acestor mi c ri deoarece unele se fac incon tient i ele pot ilustra doar o stare interioara (frica. . jucatul cu o bijuterie. a indica diverse persoane sau obiecte . stres. Chiar i a privi sau nu privi pe cineva are un în eles Interlocutorii care te privesc în ochi în timpul conversa iei sunt considera i mai credibili decât cei care evita contactul vizual sugerând inten ia de a ascunde ceva. brate. dar gesturile mâinilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor. În acest sens nu vorbim de comunicare nonverbala. ner bdare). acceptare. Modul în care americanii î i încruci eaz picioarele (relaxat. a ilustra forme sau m rimi . Utilizarea gesticula iei excesive este considerata nepoliticoasa în multe tari. Gestul de ar tare cu degetul este considerat nepoliticos la noi. prin mi carea capului de sus în jos spunem "da". etc. reprezinta mijloace frecvent folosite în comunicarea nonverbala.Un american va pune picioarele pe masa dac aceasta înseamna o pozi ie comoda sau dac vrea sa demonstreze un control total asupra situa iei Bâ âitul picioarelor denota plictiseala. Gestica în comunicarea nonverbal Alte mi c ri ale par ilor corpului (mâini. f r nici o re inere) difer de cel al europenilor (controlat. ascu ita indica mânie. De exemplu. sus inerea vorbirii .sinceritate. comunicarea de emo ii ."copierea" în oglinda a gesticii celeilalte persoane Interpretarea unor gesturi: Strângerea pumnilor denota ostilitate i mânie sau. Mâinile inute la spatesuperioritate sau încercare de autocontrol. încredere. Personalitatea se eviden iaz i prin alte mi c ri ca : rosul unghiilor.

încredere i are posibilit i mai mari de promovare în pia a muncii sau în func ii de r spundere Nu trebuie sa fi i elegan i în orice situa ie. toate aceste informa ii despre noi în ine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare.Dic ia i accentul vocii exprima gradul de educa ie i statutul social. coafura/ freza. educa ie. între 0. Accentele regionale ne ofera indica ii despre zona geografica de provenien a (moldovean. etc) . 3. etc. oltean. Felul în care ne îmbr cam ofera i informa ii personale. discursurile politicienilor. Spa iul împrumuta ceva din personalitatea omului i transmite mesaje non verbale despre ocupant. etc). fiind însa total inacceptabila în alte cazuri. cravate. ardelean. Volumul vocii ofera indica ii privind personalitatea. consultant-client. Se afirma ca " haina face pe om" i într-adev r tim ca oamenii bine îmbr ca i dau impresia de succes. pe care sa-l aranjeze conform dorin elor proprii. Dac o persoana se apropie mai mult decât este potrivit.5-1. etc. gospodina. zona sociala (normala). autoaprecierea. între 2-3.5 m i mai mult în care comunicarea este formala (cursuri. putere. vânz toarea de lamagazin) zona publica. cât de mic.tensiune. sentimentele vorbitorului. Nu stânjeni i pe cei cu care discuta i . Îmbr c mintea poate accentua frumuse ea fizica. naturala. ochelari). siguran a de sine se pot transmite prin intermediul vocii. persoana în cauza se retrage pentru a restabili distanta iar în cazul în care acest lucru nu mai este posibil. edin e.persoana care solicita angajarea. atitudinea. reprezinta un simbol cultural (b rba ii întotdeauna poarta pantaloni) sau subliniaz o tradi ie (kilt-ul sco ian sau sari-ul indian). Mesaje non verbale sunt transmise i prin intermediul îmbr c mintei i accesoriilor pe care le purtam (bijuterii. Astfel: zona intima (personala). Spa iul personal poate fi definit ca fiind distanta de la care exista disponibilitatea contactului cu ceilal i În domeniul comunic rii non verbale exista distantele diferite de comunicare func ie de context i de caracterul mesajului transmis. Aspectul fizic în comunicarea nonverbal . etc) . prin machiaj. sfidarea regulilor sociale pe când o femeie îmbr cata decent confer seriozitate. poate ap rea tensiune i chiar ostilitate.2 m este pentru discu ii cu caracter personal. Atunci când se produce invadarea (violarea) spa iului personal. zona consultativa. bani. O femeie îmbr cata provocator poate exprima disponibilitate.Gradul de încredere.2-2 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala (colegi de serviciu afla i pe aceia i treapta ierarhica. se va face tot posibilul ca "invadatorul" sa se retrag la distanta cuvenita. subordonat. prieteni. st ri care vor afecta comunicarea.5 m este folosita în situa ii oficiale (superior. între 1. trebuie însa sa ave i o inuta adecvata oric rei situa ii Spa iul personal i teritoriul în comunicarea nonverbal În general oamenilor le place sa aib un spa iu propriu. angajat .

Unii oameni evita orice atingere. lumina i culoarea Aceste elemente ale mediului. Copierea stilului in comunicarea nonverbala Oamenii îi accepta. în timp ce culorile reci (albastru.apropiindu-va de ei mai mult decât trebuie. verde. simpatie. gri) inhiba comunicarea. natural sau ambiant influen eaz modul în care oamenii comunica f r a constitui însa coduri non-verbale. rela ie i cultura. Ea exprima emo ii sau sentimente diferite. portocaliu. de la sentimente calde: iubire. Încerca i în cazul în care ei zâmbesc sa zâmbi i iar dac sunt sobrii sa fi i i voi la rândul vostru. Culorile afecteaz comunicarea sub urm torul aspect: culorile calde (galben. inhiba i distrag aten ia i comunicarea. monotonia . repede sau rar în stilul partenerului de discu ie .For a i tipul de atingere depinde în mare m sur de vârsta. încurajare. statut. în timp ce la eschimo i acest salut se exprima cu o lovitura u oara pe um r Temperatura. Gradul de atingere difer de la o cultura la alta. La japonezi. în mod incon tient cu mai multa u urin a pe aceia cu care se aseam n Studia i cu foarte multa discre ie partenerii de discu ie i afla i-le stilul . ro u) stimuleaz comunicarea. pân la agresiune fizica. Atingerea în comunicarea nonverbal Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunic rii non verbale. distanta necesara este aceea a strângerii mâinii. De obicei când sunte i în picioare. Iluminarea corespunz toare a unui spa iu contribuie la o buna ascultare iar anumite culori au efect stimulativ asupra aten iei Lumina i culoarea pot determina anumite st ri i dispozi ii fizice. Vorbi i tare sau încet. înclinarea capului înlocuie te datul mâinii ca salut. temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna comunicare.De asemenea. precum i varietatea excesiva de culoare.

COMUNICAREA NONVERBAL .

Aceste semnale pot repeta. y contactul vizual. Evident. noi putem utiliza imagini pentru a ne comunica mesajul. comunic m de asemenea prin y expresia fe ei.distan a la care st m fa de interlocutor. 55% alte elemente de limbaj neverbal (în principal expresia fe ei. 38% paralimbaj (în principal intona ia i inflexiunile vocii). în picioare sau a eza i. Mehrabian si M.un zâmbet. noi trimitem în exterior mesaje i prin intermediul altor mijloace. y gesturi. Sociologia Comunic rii. Chiar atunci când nu scriem sau vorbim. urmatoarea 7% cuvinte. y pozi ia corpului. contrazice. Dar. y proximitatea. Weiner au fost primii care au studiat limbajele neverbale si au constatat c propor ia în care folosim limbajul verbal i limbajele neverbale este. 1 2 MihalceaI.mi carea mîinilor i a corpului pentru a explica sau accentua mesajul verbal. 2005 .pentru a indica aprobarea/dezaprobarea sau pentru a încuraja interlocutorul s continue.modul în care st m. Curs An III. y aspectul exterior.dac st m cu fa a sau cu spatele c tre interlocutor.dac privim interlocutorul sau nu. când vorbim. înlocui. gesturile i postura corpului). Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. uneori neinten ionat. voluntar. y contactul corporal. în comunicarea oral . care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate. fie pentru a înlocui cuvintele sau.o b taie u oar pe spate. y mi c ri ale corpului. mai important. Consultant Asocia ia de Comunicare Ethos Chiribuc D. creând în elesuri. noi totu i comunic m ceva. restul fiind neverbal. o încruntare. pentru a înt ri mesajul verbal. cât i intervalul de timp în care îl privim. în picioare sau a eza i. .1 A.2 De cîte ori comunic m.înf i area fizic sau alegerea vestimenta iei. . y orientarea. 14.Comunicarea nonverbal este cumulul de mesaje. sau involuntar. p. prinderea umerilor.

putem stimula comunicarea creând interlocutorului posibilittea de a. organizare. noi comunic m implicit ceva. A.3 Al i autori (R. Trebuie s subliniem c metacomunicarea. a ezare. y aspectele non-verbale ale scrisului.i exprima ideile sau sentimentele care. T cerea se leag de ascultare i de recep ionarea corect a mesajelor.scrisul de mân . acurate e i aspectul vizual general.y aspectele nonverbale ale vorbirii. Birdwhistell. t ria lor i rapiditatea vorbirii. Ansamblul elementelor non-verbale ale comunic rii este uneori denumit metacomunicare (cuvântul grecesc meta înseamn dincolo sau în plus ). este înc rcat cuprofunde semnifica ii comunicative. altfel. Comunicare.A. Dinu) vorbesc despre limbajul t cerii. inând seama i de ponderea pe care o are t cerea în acest tip de interac iuni. calitatea i tonul vocii (denumite uneori paralimbaj ). este foarte important . Bucure ti. Metacomunicarea este deci ceva în plus fa de comunicare i trebuie s fim totdeauna con tien i de existen a sa. care înso e te orice mesaj. studiile privind activit ile pe care le desf oar de-a lungul unei zile membrii gulerelor albe (mediile intelectuale) americane arat c apte minute din 3 Stanton N. t cerea se dovede a fi un puternic instrument de comunicare. Limbajul t cerii T cerea. departe de a fi lips de comunicare. . de t cerea impus prin reducerea la t cere sau de t cerea prevez toare. M. ar fi r mas ascunse. Încurajând r spunsurile.Aceast t cere e deosebit de t cerea omului plictisit sau de t cerea meditativului. Pease. prin care putem ob ine un profit intelectual i social maxim din fiecare interac iune comunica ional . Folosind-o cu pricepere. Ed.varia ii ale în l imii sunetelor. tiin & Tehnic . Când suntem stingheri i ne tiind r spunsul la o întrebare. 1995 . 2 i 3. Astfel. p. limbajul spa iului i limbajul corpului (ultimul inglobînd majoritatea indicilor aminti i înainte).

Dac mesajul nu este recep ionat corect. îl . aflându-se în fruntea manifest rilor noastre comunica ionale. disciplin nou . spa iul din jurul trupului s u. ci presupune în elegerea. cel pu in sub aspect cantitativ. neglijând ascultarea eficient .zece ace tia sunt angaja i într-o form de comunicare (N. fundat de Eduard Hall în anii '60 ai secolului nostru. el nu reprezint decât un simplu zgomot de fond. Ea studiaz propriet ile educa ionale ale spa iului. Ascultarea nu e un proces pasiv. Dar ponderea ascult rii se men ine prioritar i în aceste cazuri. fie s se gândeasc la propriul s u r spuns. Limbajul spa iului Acesta face obiectul de studiu al proxemicii. pe care-l marcheaz imaginar. fiind o condi ie esen ial a recept rii corecte a mesajului. Activit ile cu profil de comunicare sunt distribuite astfel: 9% scris 39% transmit 30% vorbit 16% citit 61% recep ioneaz 45% ascult Acest propor ie poate fi diferit la alte segmente de popula ie a c ror ocupa ie implic într-o m sur mai mic scrisul sau cititul. ascultarea. Ea reprezint o verig extrem de important a lan ului comunica ional. Stanton. 1995). Ideea de la care se porne te este c orice individ are tendin a de a.i revendica un spa iu al s u. Exist pericolul ca. interpretarea i integrarea informa iei primite în modele de cunoa tere proprii. precum i modalit ile de folosire optim a acestor propriet i. fie individul s se gândesc la altceva în timpul ascult rii.

impersonale cu cineva. Interlocutorii î i pot strânge mâna. care are importante func ii psihosociale: de protec ie. p rin i. form sau grad de permeabilitate. fa de factorul po tal. ³bula de aer´ ce-l înconjoar pe om. stânjeneal i chiar st ri conflictuale. reverie.22 m. În privin a spa iului familial (al casei de locuit). ilustrând faptul c rela iile interumane se pot exprima spa ial. so ia) le este permis accesul în ea. ce se întinde de la suprafa a corpului pân la o distan de 46 cm. de exemplu. cresc dimensiunile biroului s u. altele în sufragerie sau altele în dormitor. În limbaj curent se spune: îl ine la distan sau prieten apropiat . Pentru persoanele str ine sau neagreate p str m un spa iu mai mare în jurul nostru. Acest spa iu poate fi înp r it în patru zone distincte. rela ii fa de necunoscu i (fa de vânz tor. Zona social desemneaz spa iul personal pe care-l men inem atunci cînd intr m în rela ii oficiale. act care se face de regul pe un ³teren neutru´ încheietura mâinii aflându-se la limita zonei intime a interlocutorilor. orice înc lcare generând stress i blocaje de comunicare. Î i creaz un spa iu-tampon de o anumit marime. copii. Fiecare individ tinde s men in o distan între el i celelalte persoane sau lucruri. Spa iul personal. De exemplu. Unele persoane sunt primite doar în vestibul. altele în buc t rie. s-a bucurat de cea mai mare aten ie din partea cercet torilor. siguran .consider drept spa iul s u personal. intimitate. Deosebim astfel: 1. . în rela iile de serviciu. accesul persoanelor str ine este extrem de selectiv. fiecare zon fiind împ r it la rândul ei în dou subzone: un apropiat i alta îndep rtat . Distan a personal ne protejeaz fa de atingerea celorlal i i asigur comunicarea verbal optim . În plan mai general. 2. ca o prelungire a propriului s u trup. creând disconfort. 3. Zona personal e cuprins între 46 cm i 1. so ul. spa iul este în rela ie direct cu rangul individului: pe m sur ce avanseaz în func ie. Este zona cea mai important pentru om i cea mai ap rat . odihn . Înc lcarea acestui spa iu lezeaz profund individul. Fiecare tip de rela ie presupune o distan caracteristic între indivizi. în func ie de tipul de rela ii pe care acestea le au cu propriatarul. Zona intim . Doar celor apropia i emo ional (îndr gosti i. În lumea afacerilor. modul în care folosim spa iul de comunicare are determina ii culturale i sociale specifice. pentru persoanele apropiate sau iubite reducem acest spa iu pân la anulare.

la cinema. 3.de noul angajat). oamenii au tendin a s se bizuie pe mesajul non-verbal întrucât este. i în medicin . catedra. Oamenii adopt în astfel de situa ii un comportament impersonal. Cu cât aglomera ia e mai mare. S p strezi o expesie de ³juc tor de pocher´. 2. Dac ai o carte sau un ziar. în timp ce persoanele mai pu in instruite se bazeaz într-o mai mare m sur pe gesturi i cuvinte. Trebuie s evi i ca privirea ta s se întâlneasc cu privirile altora. Exist corela ii între mesajul verbal i cel non-verbal transmis de individ. cum ar fi de exemplu. mai pu in supus controlului con tient. ghi eul. Allan Pease (1993) aminte te cîteva reguli pe care oamenii le aplic în astfel de situa ii. Cu cât o persoan este mai instruit i se afl mai sus pe scara ierarhiei sociale. lift. înv mânt.4 Modalitatea non-verbal a comunic rii este frecvent întrebuin at în procesele de insruire. a unor obiecte-tampon între interlocutori. cu atât î i po i permite mai pu ine mi c ri ale trupului. Zona public . nici chiar cu cei pe care îi cuno ti. 4. biroul. reguli care prev d: 1.126 4 .5 p.60 m. vorbind sau mi cându-se cât mai pu in cu putin . Este totodat distan a care se men ine (în s lile de tribunal) între politicieni i ziari ti la conferin ele de pres . peste 3. rela ii din care elemenrul de intimitate este înl turat total. 4. cu atât reu e te mai bine s comunuce mai bine prin cuvinte i fraze. de regul . art dramatic . Situa iile de aglomera ie din autobuz. Când între cele dou mesaje exist dicordan . Distan a prin care evit m contactul corporal este men inut prin amplasarea unor bariere. statusul social i disponibilit ile de vorbire ale unei persoane si numarul de gesturi utilizate de ea pentru a transmite un mesaj. În lift s urm re ti cifrele care indic etajele. s creezi impresia c e ti cufundat în citirea lor. când zonele intime ne sunt invadate de necunoscu i. e distan a corespunz toare atunci când ne adres m unui grup mare de oameni. ne creaz iritate i stânjeneal . mai sincer. f r s afi ezi vreo emo ie. între comandant i trup . 6. Cecet rile efectuate în domeniul comunic rii au eviden iat existen a unei leg turi directe între nivelul de preg tire. scaunul amplasat la câ iva metri distan . Astfel de pesoan utilizez în principal limbajul verbal (bogat i diversificat). 5. în care comunicarea i-a pierdut aproape în totalitate caracterul interpersonal. Nu ai voie s vorbe ti cu nimeni.

asigura astazi locul cuvenit comunicarii nonverbale.vocii si gesturilor. care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate. antropologie. creand intelesuri. Teoriile contemporane ale comunicarii influentate de discipline atat de diverse ca lingvistica enuntarii. 2001.1).Importanta comunicarii nonverbale a fost demonstrata in 1967 de catre Albert Mehrabian. gesturilor li s-au acordat. bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicarii umane.96 e. . Aceste semnale pot repeta. Kendon si C. Graf.) a consacrat unul dintre cele douasprezece volume ale compendiului Institutio oratoria . psihologie. " In traditia vestica. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje.n. inlocui.Formarea vorbitorului in public pronuntiei . In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. In urma unui studiu.COMUNICAREA NONVERBALA In literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii nonverbale ci mai multe si toate sunt acceptate. In acest sens primul professor de retorica publica din Roma Marcus Fabius Quintilianus (c. din Roma. 35 . Acest volum "ne ofera informatii detaliate despre limbajul trupului folosit de orator in conceptia romanilor " (F. sociologie. acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului. atat in scrierile din Grecia si mai tarziu. preocuparile de cunoastere a modului cum comunicam fara a ne sluji de cuvinte au o indelungata preistorie si o foarte scurta istorie. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice. A) STUDIUL COMIUNICARII NONVERBALE: SCURT ISTORIC Ca si in cazul psihosociologiei . contrazice. MUuller. Preistoria domeniului de studio al comunicarii nonverbale acopera perioada din Antichitate pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea. Comunicarea umana este conceputa ca o enuntare eterogena rezultand din combinarea de elemente vocal acustice si vizuale. Comunicarea nonverbala opusa comunicarii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj in sens strict. intr-un fel saui altul o mare importanta" (A . in cele mai vechi incercari de abordare sistematica a actiunilor expressive.

Archer. M. Streeck si M. Kretschmer) despre fondatori intre anii 1950 si 1980 (j. ca si dupa expresiile faciale se inmultesc. nu in conditiile 'artificiale" ale laboratorului experimental o urmarirea modului in care unele semnale interactioneaza cu alte semnale. R. J. Cei doi autori au aratat ca in comunicare umana sunt implicate sapte sisteme diferite: 1) prezenta fizica si imbracamintea 2) gesturile sau miscarile voluntare 3) actiunile intamplatoare 4) urmele actiunilor 5) sunetele vocale 6) cuvintele rostite 7) cuvintele scrise (apud M.l. Ekman. In cadrul istoriei stiintei despre comunicarea nonverbala se poate vorbi de precursori pana la jumatatea secolului XX (Ch Darwin.lea se inregistreaza o renastere a interesului pentru studiul gesturilor. in ultimele doua. 1990. in sensul cresterii ponderii dtudiilor bazate pe observatia comunicarii nonverbale in conditiile "naturale". In perioada contemporana dupa 1980 si pana azi au aparut numeroase lucrari teoretice si de cercetare empirica (D. Knapp. In secolele urmatoare. Primele studii care au in titlu sintagma "comunicare nonverbala' au aparut la jumataea secolului trecut. Efron. M. dupa fetei si a craniului.53-54) destinge cateva tendinte ale studiilor privind comunicarea nonverbala: o renuntarea la studiul separate al miscarilor diferitelor parti ale corpului (membrele supwerioare.1991/2000. L. Constanzo. fata. ochii etc. 1984. Davitz. p.) si centrarea pe cercetarea contributiei acestor miscari combinante la transmitera anumitor mesaje o schimbarea strategiei de cercetare.L Knapp. 1956). 1983. Patterson. E. trei decenii.K. R. 1984. 1992).l. scrierile despre posibilitatile cunoasterii oamenilor dupa constitutia lor corporala. 42) In primele decenii ale secolului XVII. Caracterizand perioda contemporana. 51). D.L. Frank) iar despre cercetatorii de azi ai domeniului. 1993. Akert si M. De remarcat este faptul ca in conceptia celor doi autori cinci din cele sapte sisteme implicate in comunicarea umana sunt de natura nonverbala. Knapp. B) STRUCTURA COMUNICARII NONVERBALE . Mark L. Jurgen Ruesch si Weldon Kees au fost cei dintai care au inclus termenul de "comunicare nonverbala" in titlul unei carti (Nonverbal Comunication: Notes on the Visual Perceprtion of Human Relations. Knapp (1990.

precum intonatia. Ruesch si W. zgomotele s. De fapt. Pe baza semnelor si canalelor de transmitere s lor s-au propuis multiple clasificari ale comportamentelor noinverbale si ale comunicarii nonverbale.temporale referitoare la mesajele rezultate din combinarea utilizarii spatiului si timpului o coduri artefac utilizate in mesajele primate de la obiecte o coduri mediatoare referitoare la efectele speciale rezultate din interpunerea intre emitator si receptor De exemplu Dale G. modelelor si scopurilor specifice implicate. factorii suprasegmentali. aceste semen sunt stimuli senzoriali care impresioneaza simturile omului (vaz.d) . dupa modalitatile senzoriale implicate in receptareaa semnalelor. atingerile corporale si proxemitatea) 5) cum afecteaza mediul inconjurator interactiunile umane si cum afecteaza acestea. privirea.Analiza structurii comunicarii nonverbale impune luarea in considerare a codurilor. coduri. prezenta altor oameni. la randul lor. postura. auz. Harrison care i9mparte comunicarea nonverbala in patru categorii: o coduri de executare associate miscarilor corpului. Kess: o limbajul semnelor incluzand gesturile o limbajul actiunilor incluzand miscarile corpului implicate in diferite activitati o limbajul obiectelor care incorporeaza dispunerea intentionata sau neintentionata a obiectelor in spatiu in vederea utilizarii lor O alta clasificare o datoram lui R. in principal. pipait. propusa de J. expresiile faciale. privirii. Clasificarea comunicarii nonverbale poate fi facuta . postura.m. De exemplu. Lethers a identificat urmatoarele canale de comunicare nonverbala: expresiile faciale. si atingeriule cutanate. miros). temperature. timbrul si volumul vocii. Knapp considera ca domeniul comunicarii nonverbale include urmatoarele fapte: 1) cum privim 2)cum auzim (tonul vocii) 3) cum mirosim 4) cum ne miscam individual sau in conjunctie cu altii (gesturile. Mark L. mediul inconjurator (dispunerea spatiala a mobilei.a. expresiilor faciale. aspectul fizic. atingerii si activitatilor vocale o coduri spatio . In comunicarea nonverbala se folosesc seturi de semen. P. In literature de specialitate se aminteste gruparea comunicarii nonverbale in trei categorii. proxemica. miscarile ochilor. semnalele vizuale pot fi associate semnalelor olfactive. care prin combinare dau o anumita structura.

numitul limbaj corporal include miscarile corpului. chiar daca se recunoaste ca oamenii transmit semnale simultan prin mai multe canale.Cei mai multi cercetatori accepta o clasificare rezultata din combinarea codurilor si mediilor de transmitere a mesajelor. expresiile faciale si privirea. iar studiul perceptiei si al modului de utilizare a timpului este denumit "CRONEMICA". fapt pentru care este necesara abordarea integrate a comunicarii nonverbale . Studiul privirii poarta denumirea de "OCULEZICA". categorii separate ale comunicarii nonverbale si sunt studiate ca atare. "KINEZICA" asa . de asemenea.Activitatile vocale alcatuiesc "PARALIMBAJUL". Studiul perceptiei si al modului de utilizare a spatiului poarta denumirea de "PROXEMICA". Aspectul fizic artefactele si semnalele olfactive sunt considerate.