Ce este comunicarea nonverbala In literatura de specialitate sunt men ionate nu o singura defini ie a comunic rii non verbale ci mai

multe i toate sunt acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor non ligvistice. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate, creând în elesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comunic rii non verbale a fost demonstrata în 1967 de c tre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbala opusa comunic rii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj în sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunic rii influen ate de discipline atât de diverse ca lingvistica enun rii, psihologie, sociologie, antropologie, asigura ast zi locul cuvenit comunic rii non verbale, bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunic rii umane. Comunicarea umana este conceputa ca o enun are eterogena rezultând din combinarea de elemente vocal acustice i vizual În literatura de specialitate comunicarea nonverbal a primit de-a lungul timpului o multitudine de defini ii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea defini iilor comunic rii non verbale vorbesc despre aceast comunicare nonverbal ca despre un cumul de mesaje, mesaje ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar care totu i pot fi decodificate, putând crea în elesuri. Cât de important este comunicarea non-verbal a demonstrat-o Albert Mehrabian, în anul 1967. În urma unui studiu despre comunicarea nonverbal acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Caracteristici, comunicarea nonverbal Comunicarea nonverbal este neinten ionat , ea ne tr deaz emo iile sau atitudinea chiar dac nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim con tien i ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam; - comunicarea nonverbala este alc tuit dintr-un num r de coduri separate pe care trebuie sa înv m sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind în elese la fel în culture diferite; - Abilitatea de comunicare nonverbala creste odat cu vârsta, cu experien a Cei care comunica bine non verbal, st pânesc în aceea i m sur i codurile non verbale i de obicei sunt acei care reu esc mai bine în societate, construiesc rela ii bune cu semenii lor i au un statut social mai bun ; - Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaz informa ii despre problemele personale sau de rela ionarea la al i indivizi, despre care am fi jena i sa discutam.

s contrazic anumite aspecte ale comunic rii verbale .o alt func ie a comunic rii non verbale este aceea de a regulariza fluxul comunica ional i de a pondera dinamica proprie comunic rii verbalizate .comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal . cineva care spune o glum zâmbe te în timp ce face acest lucru. ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motiva iei înv rii . în al doilea caz. atunci când. O solu ie pentru situa ia în care nu se tie cum sa se interpreteze t cerea poate fi feedback-ul. imagine. spre exemplu. anumite p r i ale mesajului verbal pot fi nu doar accentuate. uniforme. sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin interven ie verbala. auzului. altar. modul cum este perceput timpul poate fi diferit. insigne. tactil i gustativ . în acest mod. etc). cineva care anun o veste trist are o mimic în concordan cu aceasta. profesorul poate înt ri prin anumite elemente de mimic sau de gestic importan a unei anumite p r i din mesaj din ceea ce transmite. Un alt tip de comunicare nonverbal este i ceea ce se nume te comunicarea nonverbala estetica (pictura. . . prezentat de cadrul didactic la propriu.aparent paradoxal . dând posibilitatea receptorului comunic rii s identifice în timp real un îndemn aflat în spatele" unei afirma ii. decora iile. trebuie s efectu m o critic . elevilor .prin t cere (ascultare pasiva) se poate exprima inten ia de continuare a unei expuneri. în mod deliberat. care s fac . etc) care are loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistica i comunica diferite emo ii artistice .Tipuri de comunicare nonverbala Exist un tip de comunicare nonverbal numit sezonier. dezv luirea unor idei.critica mai eficient în urm rirea scopurilor acesteia privind schimb ri comportamentale la nivelul persoanei mustrate. cele legate de religie (cruce. Elemente componente în comunicarea nonverbal Limbajul t cerii În comunicarea nonverbal . s ne închipuim acela i material înregistrat i audiat apoi de elevi i. . etc) i a simbolurilor specifice. astfel. mirosului.comunicarea nonverbal repet sau reactualizeaz în elesul comunic rii verbale. dans.comunicarea nonverbal poate s completeze mesajul transmis pe cale verbal . . în timpul orelor. icoane. ci. Exemplu: . titulatura. ca de exemplu. etc) sau statut social (gradele la ofi eri. muzica. un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate s instaureze o atmosfer pozitiv i relaxant . Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea însemnelor (steaguri.comunicarea nonverbal poate. Mergi la: sumar comunicare nonverbala Principalele func ii în comunicarea non-verbal . în func ie de societate sau cultura. Chiar i în interiorul aceleia i culturi. care se bazeaz la mesajele recep ionate cu ajutorul sim urilor v zului. Limbajul timpului Limbajul timpului este perceput diferit.

Timpul informa ional . Expresia fetei poate fi sincera sau simulata i de aceea uneori este chiar greu de descifrat. etc. M i c rile ochilor au un rol important în cadrul interac iunii sociale. bucurie. sup rare. Mi c rile capului au anumite semnifica ii în comunicarea nonverbal Datul din cap înseamna aprobare sau descurajare Expresiile fetei sunt cele mai u or de controlat. Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. la promisiune.i este pe plac poate fi considerat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o ve nicie". neîn elegere. dezam gire. dezacord. ne pot transmite informa ii legate de performanta indivizilor. capabil sa exprime o gama larga de st ri.30 minute petrecute cu cineva care nu. El poate fi folosit i simbolic. expresie care invita la întrebuin area ra ional a timpului. Timpul biologic . pot avea uneori sens simbolic i în acest caz participa la comunicarea nonverbala. aten ie Retragerea corpului. dezinteres. ca în expresia" Timpul înseamna bani". Fata exprima reac ia persoanei în cauza la tot ce se spune: surpriza. care sa completeze cuvintele sau sa g seasc în ochii celuilalt un feedback. Într-o discu ie aplecarea spre interlocutor poate însemna interes. legate de timpul biologic. Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte mi c ri ale corpului sau cu mesajele verbale. Comunicarea de informa ii .este interpretat diferit în diverse culturi. o reac ie la cele afirmate. numite i "limbajul corpului". Interpretarea sensului zâmbetului variaz însa de la o cultura la alta fiind în strânsa corela ie cu presupunerile specifice care se fac în leg tur cu rela iile interumane în cadrul acelei culturi. satisfac ie. De exemplu în cadrul unui dialog persoanele se privesc în ochi 25-75 % din timpul conversa iei Scopul privirii în ochi este de a recep iona mesajele vizuale suplimentare. cinism. Fiecare parte a fetei noastre comunica. Umerii l sa i sau capul plecat indica timiditate. sunt plini de energie i ob in cele mai bune rezultate în cursul dimine ii Ceilal i reprezinta opusul acestora i intra în cea de a doua categorie. durere. deprimare. care se coala devreme. de la pl cere. sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate. interes. jena. am r ciune. Timpul este v zut ca parte a contextului în care interac ioneaz oamenii. Zâmbetul este un gest foarte complex. capul sus i umerii drep i transmit mul umirea i chiar superioritatea. În prima categorie intra cei care sunt matinali.este un concept care poate transmite informa ii referitoare la performanta indivizilor. Astfel func ie de acesta unii indivizi sunt "privighetori" iar al i "pas ri de noapte".Încruci area bratelor la piept semnifica închidere în sine fata de interlocutor sau subiectul discutat. dimpotriva sugereaz respingere. Limbajul corpului Mi c rile corpului. Aceste caracteristici individuale.

a indica diverse persoane sau obiecte . atunci ele constituie comunicare nonverbala. acceptare i prietenie. ascu ita indica mânie. atent la pozi ia finala). pentru a spune ceva despre noi. Este greu sa în elegem sensul acestor mi c ri deoarece unele se fac incon tient i ele pot ilustra doar o stare interioara (frica. Gestul de ar tare cu degetul este considerat nepoliticos la noi. stres. cel al b rba ilor difer de cel al femeilor. exprimarea unei rela ii . de indicare. Mâinile inute la spatesuperioritate sau încercare de autocontrol. încredere. .pentru a sublinia în elesul cuvintelor. frecatul nasului. dar gesturile mâinilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor. comunicarea de informa ii . etc. în SUA. Aten ie însa i la diferen ele culturale. Utilizarea gesticula iei excesive este considerata nepoliticoasa în multe tari. dimpotriva denota interes extrem. ner bdare). De exemplu. jena. solidaritate. Personalitatea se eviden iaz i prin alte mi c ri ca : rosul unghiilor. grupate sub denumirea de "gestica".Modul în care privim i suntem privi i are leg tur cu nevoile noastre de aprobare. a ilustra forme sau m rimi . Chiar i a privi sau nu privi pe cineva are un în eles Interlocutorii care te privesc în ochi în timpul conversa iei sunt considera i mai credibili decât cei care evita contactul vizual sugerând inten ia de a ascunde ceva. stres Vocea în comunicarea nonverbal Modul în care ne folosim vocea i calit ile vocale are importanta în procesul de comunicarea nonverbal .pentru a înt ri sensul cuvintelor sau a le înlocui complet . prin mi carea capului de sus în jos spunem "da".sinceritate. În acest sens nu vorbim de comunicare nonverbala. frica. ip toare. insulta în Thailanda i absolut neutru. amenin are în timp ce una joasa arata emo ie. chiar i la noi. ner bdare. Modul în care americanii î i încruci eaz picioarele (relaxat. În l imea i intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. mi c ri largi. f r nici o re inere) difer de cel al europenilor (controlat. în timp ce oamenii din Sri Lanka redau acela i lucru prin mi carea capului de la dreapta la stânga.Un american va pune picioarele pe masa dac aceasta înseamna o pozi ie comoda sau dac vrea sa demonstreze un control total asupra situa iei Bâ âitul picioarelor denota plictiseala. Capul sprijinit în palma-plictiseala. iar bratele deschise . acceptare. O voce stridenta. brate. dar palma (degetele) pe obraz. disperare. reprezinta mijloace frecvent folosite în comunicarea nonverbala."copierea" în oglinda a gesticii celeilalte persoane Interpretarea unor gesturi: Strângerea pumnilor denota ostilitate i mânie sau. picioare).Dac aceste semne se folosesc inten ionat. sus inerea vorbirii . comunicarea de emo ii . Gestica în comunicarea nonverbal Alte mi c ri ale par ilor corpului (mâini. jucatul cu o bijuterie.

cât de mic. prieteni. etc. între 1. putere. Se afirma ca " haina face pe om" i într-adev r tim ca oamenii bine îmbr ca i dau impresia de succes. vânz toarea de lamagazin) zona publica. Spa iul împrumuta ceva din personalitatea omului i transmite mesaje non verbale despre ocupant. etc) . poate ap rea tensiune i chiar ostilitate. subordonat. Dac o persoana se apropie mai mult decât este potrivit.persoana care solicita angajarea.2-2 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala (colegi de serviciu afla i pe aceia i treapta ierarhica.Dic ia i accentul vocii exprima gradul de educa ie i statutul social. oltean. O femeie îmbr cata provocator poate exprima disponibilitate. zona consultativa. trebuie însa sa ave i o inuta adecvata oric rei situa ii Spa iul personal i teritoriul în comunicarea nonverbal În general oamenilor le place sa aib un spa iu propriu. naturala. coafura/ freza. bani. pe care sa-l aranjeze conform dorin elor proprii. etc) . edin e.2 m este pentru discu ii cu caracter personal. st ri care vor afecta comunicarea. între 0. Îmbr c mintea poate accentua frumuse ea fizica. reprezinta un simbol cultural (b rba ii întotdeauna poarta pantaloni) sau subliniaz o tradi ie (kilt-ul sco ian sau sari-ul indian). atitudinea. siguran a de sine se pot transmite prin intermediul vocii. Astfel: zona intima (personala). Spa iul personal poate fi definit ca fiind distanta de la care exista disponibilitatea contactului cu ceilal i În domeniul comunic rii non verbale exista distantele diferite de comunicare func ie de context i de caracterul mesajului transmis. între 2-3. Aspectul fizic în comunicarea nonverbal . sentimentele vorbitorului. ochelari).Gradul de încredere. se va face tot posibilul ca "invadatorul" sa se retrag la distanta cuvenita. autoaprecierea. etc. Atunci când se produce invadarea (violarea) spa iului personal. consultant-client. discursurile politicienilor.5 m este folosita în situa ii oficiale (superior. ardelean. fiind însa total inacceptabila în alte cazuri.tensiune. încredere i are posibilit i mai mari de promovare în pia a muncii sau în func ii de r spundere Nu trebuie sa fi i elegan i în orice situa ie. persoana în cauza se retrage pentru a restabili distanta iar în cazul în care acest lucru nu mai este posibil. angajat . toate aceste informa ii despre noi în ine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare. Volumul vocii ofera indica ii privind personalitatea.5-1. 3. prin machiaj. Accentele regionale ne ofera indica ii despre zona geografica de provenien a (moldovean. gospodina.5 m i mai mult în care comunicarea este formala (cursuri. Felul în care ne îmbr cam ofera i informa ii personale. etc). educa ie. sfidarea regulilor sociale pe când o femeie îmbr cata decent confer seriozitate. Nu stânjeni i pe cei cu care discuta i . cravate. zona sociala (normala). Mesaje non verbale sunt transmise i prin intermediul îmbr c mintei i accesoriilor pe care le purtam (bijuterii.

distanta necesara este aceea a strângerii mâinii. Ea exprima emo ii sau sentimente diferite. Iluminarea corespunz toare a unui spa iu contribuie la o buna ascultare iar anumite culori au efect stimulativ asupra aten iei Lumina i culoarea pot determina anumite st ri i dispozi ii fizice. temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna comunicare.apropiindu-va de ei mai mult decât trebuie.De asemenea. în mod incon tient cu mai multa u urin a pe aceia cu care se aseam n Studia i cu foarte multa discre ie partenerii de discu ie i afla i-le stilul . La japonezi. Atingerea în comunicarea nonverbal Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunic rii non verbale. simpatie.For a i tipul de atingere depinde în mare m sur de vârsta. inhiba i distrag aten ia i comunicarea. portocaliu. lumina i culoarea Aceste elemente ale mediului. gri) inhiba comunicarea. Unii oameni evita orice atingere. monotonia . de la sentimente calde: iubire. De obicei când sunte i în picioare. Copierea stilului in comunicarea nonverbala Oamenii îi accepta. pân la agresiune fizica. ro u) stimuleaz comunicarea. în timp ce culorile reci (albastru. Gradul de atingere difer de la o cultura la alta. repede sau rar în stilul partenerului de discu ie . Culorile afecteaz comunicarea sub urm torul aspect: culorile calde (galben. natural sau ambiant influen eaz modul în care oamenii comunica f r a constitui însa coduri non-verbale. înclinarea capului înlocuie te datul mâinii ca salut. încurajare. Vorbi i tare sau încet. în timp ce la eschimo i acest salut se exprima cu o lovitura u oara pe um r Temperatura. Încerca i în cazul în care ei zâmbesc sa zâmbi i iar dac sunt sobrii sa fi i i voi la rândul vostru. statut. verde. rela ie i cultura. precum i varietatea excesiva de culoare.

COMUNICAREA NONVERBAL .

y contactul vizual.modul în care st m.dac st m cu fa a sau cu spatele c tre interlocutor. y orientarea. comunic m de asemenea prin y expresia fe ei.distan a la care st m fa de interlocutor. . Mehrabian si M. care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate. noi putem utiliza imagini pentru a ne comunica mesajul. fie pentru a înlocui cuvintele sau. mai important.o b taie u oar pe spate. Curs An III.înf i area fizic sau alegerea vestimenta iei. sau involuntar. Consultant Asocia ia de Comunicare Ethos Chiribuc D. y gesturi. gesturile i postura corpului). y aspectul exterior. 38% paralimbaj (în principal intona ia i inflexiunile vocii). Dar. 55% alte elemente de limbaj neverbal (în principal expresia fe ei. în comunicarea oral . Chiar atunci când nu scriem sau vorbim. Evident. o încruntare.2 De cîte ori comunic m. 14. y mi c ri ale corpului. voluntar. creând în elesuri. prinderea umerilor. restul fiind neverbal. pentru a înt ri mesajul verbal.un zâmbet. noi totu i comunic m ceva.mi carea mîinilor i a corpului pentru a explica sau accentua mesajul verbal. 1 2 MihalceaI. uneori neinten ionat. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. când vorbim. y pozi ia corpului. Sociologia Comunic rii. urmatoarea 7% cuvinte. y proximitatea.pentru a indica aprobarea/dezaprobarea sau pentru a încuraja interlocutorul s continue. Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor. noi trimitem în exterior mesaje i prin intermediul altor mijloace. y contactul corporal. 2005 . Aceste semnale pot repeta. .dac privim interlocutorul sau nu. cât i intervalul de timp în care îl privim. p. înlocui.Comunicarea nonverbal este cumulul de mesaje. contrazice. în picioare sau a eza i. Weiner au fost primii care au studiat limbajele neverbale si au constatat c propor ia în care folosim limbajul verbal i limbajele neverbale este.1 A. în picioare sau a eza i.

altfel. Bucure ti. T cerea se leag de ascultare i de recep ionarea corect a mesajelor. este foarte important .y aspectele nonverbale ale vorbirii. Încurajând r spunsurile. de t cerea impus prin reducerea la t cere sau de t cerea prevez toare. Limbajul t cerii T cerea. limbajul spa iului i limbajul corpului (ultimul inglobînd majoritatea indicilor aminti i înainte). Ed. Pease. studiile privind activit ile pe care le desf oar de-a lungul unei zile membrii gulerelor albe (mediile intelectuale) americane arat c apte minute din 3 Stanton N. inând seama i de ponderea pe care o are t cerea în acest tip de interac iuni. care înso e te orice mesaj. noi comunic m implicit ceva. M. Ansamblul elementelor non-verbale ale comunic rii este uneori denumit metacomunicare (cuvântul grecesc meta înseamn dincolo sau în plus ). putem stimula comunicarea creând interlocutorului posibilittea de a. calitatea i tonul vocii (denumite uneori paralimbaj ). A. departe de a fi lips de comunicare.Aceast t cere e deosebit de t cerea omului plictisit sau de t cerea meditativului.3 Al i autori (R. Folosind-o cu pricepere. tiin & Tehnic . organizare. acurate e i aspectul vizual general. Birdwhistell. a ezare. Dinu) vorbesc despre limbajul t cerii.i exprima ideile sau sentimentele care.A. este înc rcat cuprofunde semnifica ii comunicative. t ria lor i rapiditatea vorbirii. Trebuie s subliniem c metacomunicarea.varia ii ale în l imii sunetelor. Când suntem stingheri i ne tiind r spunsul la o întrebare. Metacomunicarea este deci ceva în plus fa de comunicare i trebuie s fim totdeauna con tien i de existen a sa. t cerea se dovede a fi un puternic instrument de comunicare. Comunicare. . prin care putem ob ine un profit intelectual i social maxim din fiecare interac iune comunica ional . ar fi r mas ascunse. 1995 . p. y aspectele non-verbale ale scrisului. Astfel.scrisul de mân . 2 i 3.

Dac mesajul nu este recep ionat corect. 1995). Limbajul spa iului Acesta face obiectul de studiu al proxemicii. Stanton. Exist pericolul ca. fie s se gândeasc la propriul s u r spuns. fie individul s se gândesc la altceva în timpul ascult rii. Ascultarea nu e un proces pasiv. ascultarea. pe care-l marcheaz imaginar.zece ace tia sunt angaja i într-o form de comunicare (N. fiind o condi ie esen ial a recept rii corecte a mesajului. fundat de Eduard Hall în anii '60 ai secolului nostru. cel pu in sub aspect cantitativ. precum i modalit ile de folosire optim a acestor propriet i. Ea reprezint o verig extrem de important a lan ului comunica ional. Dar ponderea ascult rii se men ine prioritar i în aceste cazuri.i revendica un spa iu al s u. disciplin nou . Ideea de la care se porne te este c orice individ are tendin a de a. interpretarea i integrarea informa iei primite în modele de cunoa tere proprii. el nu reprezint decât un simplu zgomot de fond. Activit ile cu profil de comunicare sunt distribuite astfel: 9% scris 39% transmit 30% vorbit 16% citit 61% recep ioneaz 45% ascult Acest propor ie poate fi diferit la alte segmente de popula ie a c ror ocupa ie implic într-o m sur mai mic scrisul sau cititul. aflându-se în fruntea manifest rilor noastre comunica ionale. ci presupune în elegerea. spa iul din jurul trupului s u. îl . Ea studiaz propriet ile educa ionale ale spa iului. neglijând ascultarea eficient .

care are importante func ii psihosociale: de protec ie. Zona social desemneaz spa iul personal pe care-l men inem atunci cînd intr m în rela ii oficiale. Fiecare individ tinde s men in o distan între el i celelalte persoane sau lucruri. pentru persoanele apropiate sau iubite reducem acest spa iu pân la anulare. altele în sufragerie sau altele în dormitor. ce se întinde de la suprafa a corpului pân la o distan de 46 cm. so ia) le este permis accesul în ea. Înc lcarea acestui spa iu lezeaz profund individul. fiecare zon fiind împ r it la rândul ei în dou subzone: un apropiat i alta îndep rtat . În privin a spa iului familial (al casei de locuit). Interlocutorii î i pot strânge mâna. creând disconfort. stânjeneal i chiar st ri conflictuale. reverie. Deosebim astfel: 1.consider drept spa iul s u personal. act care se face de regul pe un ³teren neutru´ încheietura mâinii aflându-se la limita zonei intime a interlocutorilor. în func ie de tipul de rela ii pe care acestea le au cu propriatarul. accesul persoanelor str ine este extrem de selectiv. În lumea afacerilor. cresc dimensiunile biroului s u. Este zona cea mai important pentru om i cea mai ap rat . spa iul este în rela ie direct cu rangul individului: pe m sur ce avanseaz în func ie. form sau grad de permeabilitate. altele în buc t rie. În limbaj curent se spune: îl ine la distan sau prieten apropiat . impersonale cu cineva. Zona intim . modul în care folosim spa iul de comunicare are determina ii culturale i sociale specifice. orice înc lcare generând stress i blocaje de comunicare. De exemplu. odihn . Doar celor apropia i emo ional (îndr gosti i. s-a bucurat de cea mai mare aten ie din partea cercet torilor. intimitate. Pentru persoanele str ine sau neagreate p str m un spa iu mai mare în jurul nostru. Fiecare tip de rela ie presupune o distan caracteristic între indivizi. În plan mai general. 2. copii. Distan a personal ne protejeaz fa de atingerea celorlal i i asigur comunicarea verbal optim . ilustrând faptul c rela iile interumane se pot exprima spa ial. . Î i creaz un spa iu-tampon de o anumit marime. Zona personal e cuprins între 46 cm i 1. ³bula de aer´ ce-l înconjoar pe om. Acest spa iu poate fi înp r it în patru zone distincte. p rin i. 3. rela ii fa de necunoscu i (fa de vânz tor.22 m. Spa iul personal. Unele persoane sunt primite doar în vestibul. fa de factorul po tal. de exemplu. so ul. ca o prelungire a propriului s u trup. în rela iile de serviciu. siguran .

cu atât reu e te mai bine s comunuce mai bine prin cuvinte i fraze. 4. 6. i în medicin . 4. înv mânt. rela ii din care elemenrul de intimitate este înl turat total. Oamenii adopt în astfel de situa ii un comportament impersonal. Cecet rile efectuate în domeniul comunic rii au eviden iat existen a unei leg turi directe între nivelul de preg tire. în care comunicarea i-a pierdut aproape în totalitate caracterul interpersonal. la cinema. Allan Pease (1993) aminte te cîteva reguli pe care oamenii le aplic în astfel de situa ii. mai sincer.60 m. Exist corela ii între mesajul verbal i cel non-verbal transmis de individ. 3. ghi eul. vorbind sau mi cându-se cât mai pu in cu putin . lift. cu atât î i po i permite mai pu ine mi c ri ale trupului. Dac ai o carte sau un ziar.126 4 . 5.4 Modalitatea non-verbal a comunic rii este frecvent întrebuin at în procesele de insruire. nici chiar cu cei pe care îi cuno ti. art dramatic . Cu cât o persoan este mai instruit i se afl mai sus pe scara ierarhiei sociale. f r s afi ezi vreo emo ie. peste 3. s creezi impresia c e ti cufundat în citirea lor. Zona public . Cu cât aglomera ia e mai mare. mai pu in supus controlului con tient. Situa iile de aglomera ie din autobuz. Când între cele dou mesaje exist dicordan . de regul . Trebuie s evi i ca privirea ta s se întâlneasc cu privirile altora. reguli care prev d: 1. ne creaz iritate i stânjeneal . cum ar fi de exemplu.5 p. 2. e distan a corespunz toare atunci când ne adres m unui grup mare de oameni. catedra.de noul angajat). statusul social i disponibilit ile de vorbire ale unei persoane si numarul de gesturi utilizate de ea pentru a transmite un mesaj. scaunul amplasat la câ iva metri distan . Este totodat distan a care se men ine (în s lile de tribunal) între politicieni i ziari ti la conferin ele de pres . oamenii au tendin a s se bizuie pe mesajul non-verbal întrucât este. între comandant i trup . a unor obiecte-tampon între interlocutori. S p strezi o expesie de ³juc tor de pocher´. Distan a prin care evit m contactul corporal este men inut prin amplasarea unor bariere. în timp ce persoanele mai pu in instruite se bazeaz într-o mai mare m sur pe gesturi i cuvinte. Nu ai voie s vorbe ti cu nimeni. biroul. Astfel de pesoan utilizez în principal limbajul verbal (bogat i diversificat). În lift s urm re ti cifrele care indic etajele. când zonele intime ne sunt invadate de necunoscu i.

Acest volum "ne ofera informatii detaliate despre limbajul trupului folosit de orator in conceptia romanilor " (F.n. care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate. intr-un fel saui altul o mare importanta" (A . Teoriile contemporane ale comunicarii influentate de discipline atat de diverse ca lingvistica enuntarii. 35 .1). inlocui. MUuller. in cele mai vechi incercari de abordare sistematica a actiunilor expressive. acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului. bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicarii umane. preocuparile de cunoastere a modului cum comunicam fara a ne sluji de cuvinte au o indelungata preistorie si o foarte scurta istorie. In acest sens primul professor de retorica publica din Roma Marcus Fabius Quintilianus (c.Importanta comunicarii nonverbale a fost demonstrata in 1967 de catre Albert Mehrabian. Comunicarea umana este conceputa ca o enuntare eterogena rezultand din combinarea de elemente vocal acustice si vizuale. Aceste semnale pot repeta. antropologie. .96 e. sociologie. " In traditia vestica. contrazice. 2001. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje.Formarea vorbitorului in public pronuntiei . completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Comunicarea nonverbala opusa comunicarii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj in sens strict. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul).COMUNICAREA NONVERBALA In literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii nonverbale ci mai multe si toate sunt acceptate. Graf. Kendon si C. din Roma. creand intelesuri. Preistoria domeniului de studio al comunicarii nonverbale acopera perioada din Antichitate pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea. psihologie. asigura astazi locul cuvenit comunicarii nonverbale. atat in scrierile din Grecia si mai tarziu. A) STUDIUL COMIUNICARII NONVERBALE: SCURT ISTORIC Ca si in cazul psihosociologiei .) a consacrat unul dintre cele douasprezece volume ale compendiului Institutio oratoria . gesturilor li s-au acordat.vocii si gesturilor. In urma unui studiu.

In perioada contemporana dupa 1980 si pana azi au aparut numeroase lucrari teoretice si de cercetare empirica (D. 1992). In secolele urmatoare. Cei doi autori au aratat ca in comunicare umana sunt implicate sapte sisteme diferite: 1) prezenta fizica si imbracamintea 2) gesturile sau miscarile voluntare 3) actiunile intamplatoare 4) urmele actiunilor 5) sunetele vocale 6) cuvintele rostite 7) cuvintele scrise (apud M. Davitz. Kretschmer) despre fondatori intre anii 1950 si 1980 (j. 1993. Archer. Primele studii care au in titlu sintagma "comunicare nonverbala' au aparut la jumataea secolului trecut. Constanzo.l. ca si dupa expresiile faciale se inmultesc. dupa fetei si a craniului. 1984. Knapp.l.L. scrierile despre posibilitatile cunoasterii oamenilor dupa constitutia lor corporala. in ultimele doua. Knapp. De remarcat este faptul ca in conceptia celor doi autori cinci din cele sapte sisteme implicate in comunicarea umana sunt de natura nonverbala.) si centrarea pe cercetarea contributiei acestor miscari combinante la transmitera anumitor mesaje o schimbarea strategiei de cercetare. 42) In primele decenii ale secolului XVII. 1983. L. nu in conditiile 'artificiale" ale laboratorului experimental o urmarirea modului in care unele semnale interactioneaza cu alte semnale. 51). 1984. M. R.lea se inregistreaza o renastere a interesului pentru studiul gesturilor. B) STRUCTURA COMUNICARII NONVERBALE . fata. in sensul cresterii ponderii dtudiilor bazate pe observatia comunicarii nonverbale in conditiile "naturale".1991/2000. Jurgen Ruesch si Weldon Kees au fost cei dintai care au inclus termenul de "comunicare nonverbala" in titlul unei carti (Nonverbal Comunication: Notes on the Visual Perceprtion of Human Relations. In cadrul istoriei stiintei despre comunicarea nonverbala se poate vorbi de precursori pana la jumatatea secolului XX (Ch Darwin. Akert si M. D. trei decenii. p. Efron. ochii etc.L Knapp. Frank) iar despre cercetatorii de azi ai domeniului. J. R.53-54) destinge cateva tendinte ale studiilor privind comunicarea nonverbala: o renuntarea la studiul separate al miscarilor diferitelor parti ale corpului (membrele supwerioare. Ekman. 1956). Mark L. E. Streeck si M. 1990. M. Patterson. Knapp (1990.K. Caracterizand perioda contemporana.

aspectul fizic. auz. temperature. Lethers a identificat urmatoarele canale de comunicare nonverbala: expresiile faciale. atingerii si activitatilor vocale o coduri spatio . la randul lor. aceste semen sunt stimuli senzoriali care impresioneaza simturile omului (vaz. propusa de J. pipait. P.temporale referitoare la mesajele rezultate din combinarea utilizarii spatiului si timpului o coduri artefac utilizate in mesajele primate de la obiecte o coduri mediatoare referitoare la efectele speciale rezultate din interpunerea intre emitator si receptor De exemplu Dale G.Analiza structurii comunicarii nonverbale impune luarea in considerare a codurilor. Knapp considera ca domeniul comunicarii nonverbale include urmatoarele fapte: 1) cum privim 2)cum auzim (tonul vocii) 3) cum mirosim 4) cum ne miscam individual sau in conjunctie cu altii (gesturile. Mark L. expresiile faciale. factorii suprasegmentali. Kess: o limbajul semnelor incluzand gesturile o limbajul actiunilor incluzand miscarile corpului implicate in diferite activitati o limbajul obiectelor care incorporeaza dispunerea intentionata sau neintentionata a obiectelor in spatiu in vederea utilizarii lor O alta clasificare o datoram lui R. De fapt. proxemica. atingerile corporale si proxemitatea) 5) cum afecteaza mediul inconjurator interactiunile umane si cum afecteaza acestea.d) .a. dupa modalitatile senzoriale implicate in receptareaa semnalelor.m. Harrison care i9mparte comunicarea nonverbala in patru categorii: o coduri de executare associate miscarilor corpului. coduri. prezenta altor oameni. Pe baza semnelor si canalelor de transmitere s lor s-au propuis multiple clasificari ale comportamentelor noinverbale si ale comunicarii nonverbale. modelelor si scopurilor specifice implicate. In comunicarea nonverbala se folosesc seturi de semen. semnalele vizuale pot fi associate semnalelor olfactive. Ruesch si W. in principal. si atingeriule cutanate. postura. mediul inconjurator (dispunerea spatiala a mobilei. zgomotele s. privirea. precum intonatia. miscarile ochilor. privirii. care prin combinare dau o anumita structura. timbrul si volumul vocii. postura. In literature de specialitate se aminteste gruparea comunicarii nonverbale in trei categorii. miros). De exemplu. expresiilor faciale. Clasificarea comunicarii nonverbale poate fi facuta .

de asemenea. fapt pentru care este necesara abordarea integrate a comunicarii nonverbale .Cei mai multi cercetatori accepta o clasificare rezultata din combinarea codurilor si mediilor de transmitere a mesajelor. categorii separate ale comunicarii nonverbale si sunt studiate ca atare. chiar daca se recunoaste ca oamenii transmit semnale simultan prin mai multe canale.numitul limbaj corporal include miscarile corpului. expresiile faciale si privirea. Aspectul fizic artefactele si semnalele olfactive sunt considerate. "KINEZICA" asa . Studiul perceptiei si al modului de utilizare a spatiului poarta denumirea de "PROXEMICA".Activitatile vocale alcatuiesc "PARALIMBAJUL". iar studiul perceptiei si al modului de utilizare a timpului este denumit "CRONEMICA". Studiul privirii poarta denumirea de "OCULEZICA".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful