P. 1
bazele comunicarii

bazele comunicarii

|Views: 1,116|Likes:
Published by petrudinga

More info:

Published by: petrudinga on Apr 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/22/2013

pdf

text

original

Ce este comunicarea nonverbala In literatura de specialitate sunt men ionate nu o singura defini ie a comunic rii non verbale ci mai

multe i toate sunt acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor non ligvistice. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate, creând în elesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comunic rii non verbale a fost demonstrata în 1967 de c tre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbala opusa comunic rii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj în sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunic rii influen ate de discipline atât de diverse ca lingvistica enun rii, psihologie, sociologie, antropologie, asigura ast zi locul cuvenit comunic rii non verbale, bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunic rii umane. Comunicarea umana este conceputa ca o enun are eterogena rezultând din combinarea de elemente vocal acustice i vizual În literatura de specialitate comunicarea nonverbal a primit de-a lungul timpului o multitudine de defini ii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea defini iilor comunic rii non verbale vorbesc despre aceast comunicare nonverbal ca despre un cumul de mesaje, mesaje ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar care totu i pot fi decodificate, putând crea în elesuri. Cât de important este comunicarea non-verbal a demonstrat-o Albert Mehrabian, în anul 1967. În urma unui studiu despre comunicarea nonverbal acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Caracteristici, comunicarea nonverbal Comunicarea nonverbal este neinten ionat , ea ne tr deaz emo iile sau atitudinea chiar dac nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim con tien i ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam; - comunicarea nonverbala este alc tuit dintr-un num r de coduri separate pe care trebuie sa înv m sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind în elese la fel în culture diferite; - Abilitatea de comunicare nonverbala creste odat cu vârsta, cu experien a Cei care comunica bine non verbal, st pânesc în aceea i m sur i codurile non verbale i de obicei sunt acei care reu esc mai bine în societate, construiesc rela ii bune cu semenii lor i au un statut social mai bun ; - Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaz informa ii despre problemele personale sau de rela ionarea la al i indivizi, despre care am fi jena i sa discutam.

sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin interven ie verbala. uniforme. . etc). în func ie de societate sau cultura. Elemente componente în comunicarea nonverbal Limbajul t cerii În comunicarea nonverbal .aparent paradoxal .comunicarea nonverbal poate s completeze mesajul transmis pe cale verbal . titulatura. anumite p r i ale mesajului verbal pot fi nu doar accentuate. ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motiva iei înv rii . auzului. tactil i gustativ . cele legate de religie (cruce. modul cum este perceput timpul poate fi diferit. O solu ie pentru situa ia în care nu se tie cum sa se interpreteze t cerea poate fi feedback-ul. prezentat de cadrul didactic la propriu. muzica. . în timpul orelor. etc) care are loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistica i comunica diferite emo ii artistice .Tipuri de comunicare nonverbala Exist un tip de comunicare nonverbal numit sezonier. etc) i a simbolurilor specifice. astfel.o alt func ie a comunic rii non verbale este aceea de a regulariza fluxul comunica ional i de a pondera dinamica proprie comunic rii verbalizate . s contrazic anumite aspecte ale comunic rii verbale .comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal . Un alt tip de comunicare nonverbal este i ceea ce se nume te comunicarea nonverbala estetica (pictura.comunicarea nonverbal poate. decora iile. un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate s instaureze o atmosfer pozitiv i relaxant . imagine. spre exemplu. Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea însemnelor (steaguri. ci. atunci când. care s fac . Exemplu: . elevilor . în acest mod. dând posibilitatea receptorului comunic rii s identifice în timp real un îndemn aflat în spatele" unei afirma ii. cineva care spune o glum zâmbe te în timp ce face acest lucru.prin t cere (ascultare pasiva) se poate exprima inten ia de continuare a unei expuneri. icoane. cineva care anun o veste trist are o mimic în concordan cu aceasta. dans. trebuie s efectu m o critic . etc) sau statut social (gradele la ofi eri. . ca de exemplu. dezv luirea unor idei. Chiar i în interiorul aceleia i culturi. profesorul poate înt ri prin anumite elemente de mimic sau de gestic importan a unei anumite p r i din mesaj din ceea ce transmite. Limbajul timpului Limbajul timpului este perceput diferit. . altar. insigne.critica mai eficient în urm rirea scopurilor acesteia privind schimb ri comportamentale la nivelul persoanei mustrate. care se bazeaz la mesajele recep ionate cu ajutorul sim urilor v zului. s ne închipuim acela i material înregistrat i audiat apoi de elevi i. în mod deliberat. Mergi la: sumar comunicare nonverbala Principalele func ii în comunicarea non-verbal .comunicarea nonverbal repet sau reactualizeaz în elesul comunic rii verbale. mirosului. în al doilea caz.

de la pl cere. legate de timpul biologic. El poate fi folosit i simbolic. cinism. capabil sa exprime o gama larga de st ri. Fiecare parte a fetei noastre comunica. interes. jena. capul sus i umerii drep i transmit mul umirea i chiar superioritatea. ca în expresia" Timpul înseamna bani". sunt plini de energie i ob in cele mai bune rezultate în cursul dimine ii Ceilal i reprezinta opusul acestora i intra în cea de a doua categorie. Timpul biologic . Timpul informa ional . Comunicarea de informa ii . satisfac ie.este interpretat diferit în diverse culturi. expresie care invita la întrebuin area ra ional a timpului.30 minute petrecute cu cineva care nu. Fata exprima reac ia persoanei în cauza la tot ce se spune: surpriza. ne pot transmite informa ii legate de performanta indivizilor. Astfel func ie de acesta unii indivizi sunt "privighetori" iar al i "pas ri de noapte". dezam gire. De exemplu în cadrul unui dialog persoanele se privesc în ochi 25-75 % din timpul conversa iei Scopul privirii în ochi este de a recep iona mesajele vizuale suplimentare. neîn elegere. dimpotriva sugereaz respingere. Expresia fetei poate fi sincera sau simulata i de aceea uneori este chiar greu de descifrat. pot avea uneori sens simbolic i în acest caz participa la comunicarea nonverbala.Încruci area bratelor la piept semnifica închidere în sine fata de interlocutor sau subiectul discutat. Umerii l sa i sau capul plecat indica timiditate.i este pe plac poate fi considerat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o ve nicie". Zâmbetul este un gest foarte complex. etc. Interpretarea sensului zâmbetului variaz însa de la o cultura la alta fiind în strânsa corela ie cu presupunerile specifice care se fac în leg tur cu rela iile interumane în cadrul acelei culturi. Mi c rile capului au anumite semnifica ii în comunicarea nonverbal Datul din cap înseamna aprobare sau descurajare Expresiile fetei sunt cele mai u or de controlat. Într-o discu ie aplecarea spre interlocutor poate însemna interes.este un concept care poate transmite informa ii referitoare la performanta indivizilor. durere. o reac ie la cele afirmate. am r ciune. care se coala devreme. dezacord. Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. bucurie. aten ie Retragerea corpului. sup rare. Limbajul corpului Mi c rile corpului. sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate. care sa completeze cuvintele sau sa g seasc în ochii celuilalt un feedback. la promisiune. În prima categorie intra cei care sunt matinali. Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte mi c ri ale corpului sau cu mesajele verbale. numite i "limbajul corpului". dezinteres. Aceste caracteristici individuale. M i c rile ochilor au un rol important în cadrul interac iunii sociale. Timpul este v zut ca parte a contextului în care interac ioneaz oamenii. deprimare.

Un american va pune picioarele pe masa dac aceasta înseamna o pozi ie comoda sau dac vrea sa demonstreze un control total asupra situa iei Bâ âitul picioarelor denota plictiseala. frica. În acest sens nu vorbim de comunicare nonverbala. ner bdare). brate. Este greu sa în elegem sensul acestor mi c ri deoarece unele se fac incon tient i ele pot ilustra doar o stare interioara (frica. ner bdare. comunicarea de informa ii . iar bratele deschise . insulta în Thailanda i absolut neutru. dimpotriva denota interes extrem. stres Vocea în comunicarea nonverbal Modul în care ne folosim vocea i calit ile vocale are importanta în procesul de comunicarea nonverbal . dar palma (degetele) pe obraz.pentru a înt ri sensul cuvintelor sau a le înlocui complet . încredere."copierea" în oglinda a gesticii celeilalte persoane Interpretarea unor gesturi: Strângerea pumnilor denota ostilitate i mânie sau. pentru a spune ceva despre noi. atunci ele constituie comunicare nonverbala. jena. prin mi carea capului de sus în jos spunem "da".Dac aceste semne se folosesc inten ionat. sus inerea vorbirii . chiar i la noi. stres. cel al b rba ilor difer de cel al femeilor. picioare). acceptare i prietenie. dar gesturile mâinilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor. Aten ie însa i la diferen ele culturale. Personalitatea se eviden iaz i prin alte mi c ri ca : rosul unghiilor. Capul sprijinit în palma-plictiseala.Modul în care privim i suntem privi i are leg tur cu nevoile noastre de aprobare.pentru a sublinia în elesul cuvintelor. jucatul cu o bijuterie. în SUA. reprezinta mijloace frecvent folosite în comunicarea nonverbala. În l imea i intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. solidaritate. Gestica în comunicarea nonverbal Alte mi c ri ale par ilor corpului (mâini. disperare. de indicare. De exemplu. mi c ri largi. acceptare. Modul în care americanii î i încruci eaz picioarele (relaxat. a indica diverse persoane sau obiecte . amenin are în timp ce una joasa arata emo ie.sinceritate. frecatul nasului. ip toare. atent la pozi ia finala). Mâinile inute la spatesuperioritate sau încercare de autocontrol. etc. comunicarea de emo ii . Chiar i a privi sau nu privi pe cineva are un în eles Interlocutorii care te privesc în ochi în timpul conversa iei sunt considera i mai credibili decât cei care evita contactul vizual sugerând inten ia de a ascunde ceva. f r nici o re inere) difer de cel al europenilor (controlat. O voce stridenta. Utilizarea gesticula iei excesive este considerata nepoliticoasa în multe tari. exprimarea unei rela ii . ascu ita indica mânie. . grupate sub denumirea de "gestica". Gestul de ar tare cu degetul este considerat nepoliticos la noi. a ilustra forme sau m rimi . în timp ce oamenii din Sri Lanka redau acela i lucru prin mi carea capului de la dreapta la stânga.

etc). Aspectul fizic în comunicarea nonverbal . Dac o persoana se apropie mai mult decât este potrivit. Spa iul împrumuta ceva din personalitatea omului i transmite mesaje non verbale despre ocupant. pe care sa-l aranjeze conform dorin elor proprii. gospodina. Se afirma ca " haina face pe om" i într-adev r tim ca oamenii bine îmbr ca i dau impresia de succes. încredere i are posibilit i mai mari de promovare în pia a muncii sau în func ii de r spundere Nu trebuie sa fi i elegan i în orice situa ie. bani. educa ie. consultant-client. oltean. edin e.tensiune. cravate. ardelean. etc) . Felul în care ne îmbr cam ofera i informa ii personale. cât de mic. Îmbr c mintea poate accentua frumuse ea fizica. etc.2 m este pentru discu ii cu caracter personal. fiind însa total inacceptabila în alte cazuri. prieteni. sfidarea regulilor sociale pe când o femeie îmbr cata decent confer seriozitate. etc) . trebuie însa sa ave i o inuta adecvata oric rei situa ii Spa iul personal i teritoriul în comunicarea nonverbal În general oamenilor le place sa aib un spa iu propriu. Atunci când se produce invadarea (violarea) spa iului personal. Volumul vocii ofera indica ii privind personalitatea. siguran a de sine se pot transmite prin intermediul vocii. între 1. sentimentele vorbitorului. subordonat. toate aceste informa ii despre noi în ine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare.5 m este folosita în situa ii oficiale (superior. Nu stânjeni i pe cei cu care discuta i . zona consultativa. Mesaje non verbale sunt transmise i prin intermediul îmbr c mintei i accesoriilor pe care le purtam (bijuterii.persoana care solicita angajarea. coafura/ freza. Spa iul personal poate fi definit ca fiind distanta de la care exista disponibilitatea contactului cu ceilal i În domeniul comunic rii non verbale exista distantele diferite de comunicare func ie de context i de caracterul mesajului transmis. prin machiaj. naturala. poate ap rea tensiune i chiar ostilitate.2-2 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala (colegi de serviciu afla i pe aceia i treapta ierarhica. st ri care vor afecta comunicarea. se va face tot posibilul ca "invadatorul" sa se retrag la distanta cuvenita. angajat . reprezinta un simbol cultural (b rba ii întotdeauna poarta pantaloni) sau subliniaz o tradi ie (kilt-ul sco ian sau sari-ul indian). etc. zona sociala (normala). ochelari). autoaprecierea.Gradul de încredere. putere. O femeie îmbr cata provocator poate exprima disponibilitate. între 2-3. vânz toarea de lamagazin) zona publica.Dic ia i accentul vocii exprima gradul de educa ie i statutul social. discursurile politicienilor.5-1. 3. atitudinea.5 m i mai mult în care comunicarea este formala (cursuri. persoana în cauza se retrage pentru a restabili distanta iar în cazul în care acest lucru nu mai este posibil. între 0. Astfel: zona intima (personala). Accentele regionale ne ofera indica ii despre zona geografica de provenien a (moldovean.

Vorbi i tare sau încet. monotonia . în timp ce culorile reci (albastru. Atingerea în comunicarea nonverbal Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunic rii non verbale.De asemenea. verde. gri) inhiba comunicarea. Copierea stilului in comunicarea nonverbala Oamenii îi accepta. Ea exprima emo ii sau sentimente diferite. temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna comunicare.For a i tipul de atingere depinde în mare m sur de vârsta. simpatie. De obicei când sunte i în picioare. inhiba i distrag aten ia i comunicarea. Unii oameni evita orice atingere. Gradul de atingere difer de la o cultura la alta. Iluminarea corespunz toare a unui spa iu contribuie la o buna ascultare iar anumite culori au efect stimulativ asupra aten iei Lumina i culoarea pot determina anumite st ri i dispozi ii fizice. pân la agresiune fizica. ro u) stimuleaz comunicarea. natural sau ambiant influen eaz modul în care oamenii comunica f r a constitui însa coduri non-verbale. înclinarea capului înlocuie te datul mâinii ca salut. Culorile afecteaz comunicarea sub urm torul aspect: culorile calde (galben. în timp ce la eschimo i acest salut se exprima cu o lovitura u oara pe um r Temperatura. statut. de la sentimente calde: iubire. în mod incon tient cu mai multa u urin a pe aceia cu care se aseam n Studia i cu foarte multa discre ie partenerii de discu ie i afla i-le stilul . Încerca i în cazul în care ei zâmbesc sa zâmbi i iar dac sunt sobrii sa fi i i voi la rândul vostru. lumina i culoarea Aceste elemente ale mediului. La japonezi. încurajare. distanta necesara este aceea a strângerii mâinii.apropiindu-va de ei mai mult decât trebuie. rela ie i cultura. precum i varietatea excesiva de culoare. portocaliu. repede sau rar în stilul partenerului de discu ie .

COMUNICAREA NONVERBAL .

y gesturi. urmatoarea 7% cuvinte. care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate. Chiar atunci când nu scriem sau vorbim. în picioare sau a eza i. o încruntare. mai important. Curs An III. cât i intervalul de timp în care îl privim. în picioare sau a eza i. Mehrabian si M. gesturile i postura corpului). y orientarea. Weiner au fost primii care au studiat limbajele neverbale si au constatat c propor ia în care folosim limbajul verbal i limbajele neverbale este. uneori neinten ionat.un zâmbet. 55% alte elemente de limbaj neverbal (în principal expresia fe ei. Aceste semnale pot repeta. . voluntar. comunic m de asemenea prin y expresia fe ei. înlocui.1 A. noi totu i comunic m ceva.distan a la care st m fa de interlocutor. când vorbim.înf i area fizic sau alegerea vestimenta iei.modul în care st m. creând în elesuri. y contactul corporal.mi carea mîinilor i a corpului pentru a explica sau accentua mesajul verbal. prinderea umerilor.dac st m cu fa a sau cu spatele c tre interlocutor. . fie pentru a înlocui cuvintele sau.Comunicarea nonverbal este cumulul de mesaje. contrazice. y pozi ia corpului. în comunicarea oral .o b taie u oar pe spate. Dar. Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor. y proximitatea. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Consultant Asocia ia de Comunicare Ethos Chiribuc D. p. y mi c ri ale corpului. 14. noi putem utiliza imagini pentru a ne comunica mesajul.2 De cîte ori comunic m. pentru a înt ri mesajul verbal. sau involuntar. 1 2 MihalceaI.dac privim interlocutorul sau nu. noi trimitem în exterior mesaje i prin intermediul altor mijloace. y contactul vizual.pentru a indica aprobarea/dezaprobarea sau pentru a încuraja interlocutorul s continue. 2005 . Evident. restul fiind neverbal. 38% paralimbaj (în principal intona ia i inflexiunile vocii). y aspectul exterior. Sociologia Comunic rii.

este înc rcat cuprofunde semnifica ii comunicative. altfel. este foarte important . 2 i 3. de t cerea impus prin reducerea la t cere sau de t cerea prevez toare. Folosind-o cu pricepere.i exprima ideile sau sentimentele care. care înso e te orice mesaj. Ed. p. Bucure ti. limbajul spa iului i limbajul corpului (ultimul inglobînd majoritatea indicilor aminti i înainte). acurate e i aspectul vizual general.varia ii ale în l imii sunetelor. M. calitatea i tonul vocii (denumite uneori paralimbaj ). a ezare. putem stimula comunicarea creând interlocutorului posibilittea de a. Dinu) vorbesc despre limbajul t cerii. Încurajând r spunsurile. studiile privind activit ile pe care le desf oar de-a lungul unei zile membrii gulerelor albe (mediile intelectuale) americane arat c apte minute din 3 Stanton N. 1995 . tiin & Tehnic . Comunicare. Limbajul t cerii T cerea. T cerea se leag de ascultare i de recep ionarea corect a mesajelor. Când suntem stingheri i ne tiind r spunsul la o întrebare. t cerea se dovede a fi un puternic instrument de comunicare.Aceast t cere e deosebit de t cerea omului plictisit sau de t cerea meditativului. departe de a fi lips de comunicare. noi comunic m implicit ceva. Birdwhistell. t ria lor i rapiditatea vorbirii.y aspectele nonverbale ale vorbirii. Astfel. y aspectele non-verbale ale scrisului. . Ansamblul elementelor non-verbale ale comunic rii este uneori denumit metacomunicare (cuvântul grecesc meta înseamn dincolo sau în plus ). ar fi r mas ascunse. Metacomunicarea este deci ceva în plus fa de comunicare i trebuie s fim totdeauna con tien i de existen a sa. prin care putem ob ine un profit intelectual i social maxim din fiecare interac iune comunica ional .A. Trebuie s subliniem c metacomunicarea.scrisul de mân .3 Al i autori (R. A. organizare. inând seama i de ponderea pe care o are t cerea în acest tip de interac iuni. Pease.

Dar ponderea ascult rii se men ine prioritar i în aceste cazuri. precum i modalit ile de folosire optim a acestor propriet i. aflându-se în fruntea manifest rilor noastre comunica ionale. 1995). Ea studiaz propriet ile educa ionale ale spa iului. fie individul s se gândesc la altceva în timpul ascult rii. Stanton. îl . ci presupune în elegerea. cel pu in sub aspect cantitativ. Limbajul spa iului Acesta face obiectul de studiu al proxemicii. fundat de Eduard Hall în anii '60 ai secolului nostru. neglijând ascultarea eficient .i revendica un spa iu al s u. Activit ile cu profil de comunicare sunt distribuite astfel: 9% scris 39% transmit 30% vorbit 16% citit 61% recep ioneaz 45% ascult Acest propor ie poate fi diferit la alte segmente de popula ie a c ror ocupa ie implic într-o m sur mai mic scrisul sau cititul. pe care-l marcheaz imaginar. Ascultarea nu e un proces pasiv. disciplin nou . el nu reprezint decât un simplu zgomot de fond. spa iul din jurul trupului s u.zece ace tia sunt angaja i într-o form de comunicare (N. Exist pericolul ca. fie s se gândeasc la propriul s u r spuns. fiind o condi ie esen ial a recept rii corecte a mesajului. ascultarea. Dac mesajul nu este recep ionat corect. Ea reprezint o verig extrem de important a lan ului comunica ional. Ideea de la care se porne te este c orice individ are tendin a de a. interpretarea i integrarea informa iei primite în modele de cunoa tere proprii.

Fiecare individ tinde s men in o distan între el i celelalte persoane sau lucruri. . 3.consider drept spa iul s u personal. Este zona cea mai important pentru om i cea mai ap rat . accesul persoanelor str ine este extrem de selectiv. în rela iile de serviciu. intimitate. reverie. Distan a personal ne protejeaz fa de atingerea celorlal i i asigur comunicarea verbal optim . 2. Zona personal e cuprins între 46 cm i 1. Fiecare tip de rela ie presupune o distan caracteristic între indivizi. impersonale cu cineva. act care se face de regul pe un ³teren neutru´ încheietura mâinii aflându-se la limita zonei intime a interlocutorilor. orice înc lcare generând stress i blocaje de comunicare. ilustrând faptul c rela iile interumane se pot exprima spa ial. Pentru persoanele str ine sau neagreate p str m un spa iu mai mare în jurul nostru. altele în sufragerie sau altele în dormitor. Acest spa iu poate fi înp r it în patru zone distincte. stânjeneal i chiar st ri conflictuale. fa de factorul po tal. care are importante func ii psihosociale: de protec ie. în func ie de tipul de rela ii pe care acestea le au cu propriatarul. Zona intim . de exemplu. Doar celor apropia i emo ional (îndr gosti i. so ia) le este permis accesul în ea. cresc dimensiunile biroului s u. Zona social desemneaz spa iul personal pe care-l men inem atunci cînd intr m în rela ii oficiale. pentru persoanele apropiate sau iubite reducem acest spa iu pân la anulare.22 m. ca o prelungire a propriului s u trup. fiecare zon fiind împ r it la rândul ei în dou subzone: un apropiat i alta îndep rtat . rela ii fa de necunoscu i (fa de vânz tor. s-a bucurat de cea mai mare aten ie din partea cercet torilor. ce se întinde de la suprafa a corpului pân la o distan de 46 cm. altele în buc t rie. De exemplu. În lumea afacerilor. Unele persoane sunt primite doar în vestibul. Î i creaz un spa iu-tampon de o anumit marime. odihn . În privin a spa iului familial (al casei de locuit). siguran . Spa iul personal. Deosebim astfel: 1. În plan mai general. Interlocutorii î i pot strânge mâna. ³bula de aer´ ce-l înconjoar pe om. creând disconfort. Înc lcarea acestui spa iu lezeaz profund individul. p rin i. form sau grad de permeabilitate. so ul. copii. spa iul este în rela ie direct cu rangul individului: pe m sur ce avanseaz în func ie. modul în care folosim spa iul de comunicare are determina ii culturale i sociale specifice. În limbaj curent se spune: îl ine la distan sau prieten apropiat .

Când între cele dou mesaje exist dicordan . Cu cât o persoan este mai instruit i se afl mai sus pe scara ierarhiei sociale. cum ar fi de exemplu. art dramatic . ne creaz iritate i stânjeneal . Zona public . Nu ai voie s vorbe ti cu nimeni. S p strezi o expesie de ³juc tor de pocher´. vorbind sau mi cându-se cât mai pu in cu putin .5 p.de noul angajat). cu atât reu e te mai bine s comunuce mai bine prin cuvinte i fraze. oamenii au tendin a s se bizuie pe mesajul non-verbal întrucât este. 3. 5. Astfel de pesoan utilizez în principal limbajul verbal (bogat i diversificat). reguli care prev d: 1.60 m. Cecet rile efectuate în domeniul comunic rii au eviden iat existen a unei leg turi directe între nivelul de preg tire. Este totodat distan a care se men ine (în s lile de tribunal) între politicieni i ziari ti la conferin ele de pres . la cinema. Cu cât aglomera ia e mai mare. înv mânt. mai sincer. de regul . cu atât î i po i permite mai pu ine mi c ri ale trupului. Oamenii adopt în astfel de situa ii un comportament impersonal. biroul. nici chiar cu cei pe care îi cuno ti. e distan a corespunz toare atunci când ne adres m unui grup mare de oameni. 4. statusul social i disponibilit ile de vorbire ale unei persoane si numarul de gesturi utilizate de ea pentru a transmite un mesaj. 2. mai pu in supus controlului con tient. între comandant i trup . În lift s urm re ti cifrele care indic etajele. Distan a prin care evit m contactul corporal este men inut prin amplasarea unor bariere. Trebuie s evi i ca privirea ta s se întâlneasc cu privirile altora. Dac ai o carte sau un ziar. 6. când zonele intime ne sunt invadate de necunoscu i.126 4 . scaunul amplasat la câ iva metri distan . 4. în care comunicarea i-a pierdut aproape în totalitate caracterul interpersonal. în timp ce persoanele mai pu in instruite se bazeaz într-o mai mare m sur pe gesturi i cuvinte. i în medicin . Allan Pease (1993) aminte te cîteva reguli pe care oamenii le aplic în astfel de situa ii. a unor obiecte-tampon între interlocutori. peste 3.4 Modalitatea non-verbal a comunic rii este frecvent întrebuin at în procesele de insruire. Exist corela ii între mesajul verbal i cel non-verbal transmis de individ. lift. ghi eul. catedra. s creezi impresia c e ti cufundat în citirea lor. Situa iile de aglomera ie din autobuz. f r s afi ezi vreo emo ie. rela ii din care elemenrul de intimitate este înl turat total.

care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate. Graf. .n. atat in scrierile din Grecia si mai tarziu. psihologie. Comunicarea umana este conceputa ca o enuntare eterogena rezultand din combinarea de elemente vocal acustice si vizuale. A) STUDIUL COMIUNICARII NONVERBALE: SCURT ISTORIC Ca si in cazul psihosociologiei . acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului. MUuller. " In traditia vestica. In acest sens primul professor de retorica publica din Roma Marcus Fabius Quintilianus (c. Teoriile contemporane ale comunicarii influentate de discipline atat de diverse ca lingvistica enuntarii. bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicarii umane. Aceste semnale pot repeta. inlocui. intr-un fel saui altul o mare importanta" (A . contrazice. 35 .vocii si gesturilor. din Roma.) a consacrat unul dintre cele douasprezece volume ale compendiului Institutio oratoria . Preistoria domeniului de studio al comunicarii nonverbale acopera perioada din Antichitate pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea.COMUNICAREA NONVERBALA In literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii nonverbale ci mai multe si toate sunt acceptate. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje.Formarea vorbitorului in public pronuntiei . asigura astazi locul cuvenit comunicarii nonverbale.1). sociologie. creand intelesuri. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Comunicarea nonverbala opusa comunicarii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj in sens strict. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice.96 e. Acest volum "ne ofera informatii detaliate despre limbajul trupului folosit de orator in conceptia romanilor " (F. Kendon si C.Importanta comunicarii nonverbale a fost demonstrata in 1967 de catre Albert Mehrabian. antropologie. in cele mai vechi incercari de abordare sistematica a actiunilor expressive. gesturilor li s-au acordat. In urma unui studiu. 2001. preocuparile de cunoastere a modului cum comunicam fara a ne sluji de cuvinte au o indelungata preistorie si o foarte scurta istorie.

R. 51). M. Akert si M. fata. J. Streeck si M. In perioada contemporana dupa 1980 si pana azi au aparut numeroase lucrari teoretice si de cercetare empirica (D. Efron. Kretschmer) despre fondatori intre anii 1950 si 1980 (j. trei decenii. E. M. Caracterizand perioda contemporana. In secolele urmatoare. 42) In primele decenii ale secolului XVII. Archer.L Knapp. 1956). Mark L.53-54) destinge cateva tendinte ale studiilor privind comunicarea nonverbala: o renuntarea la studiul separate al miscarilor diferitelor parti ale corpului (membrele supwerioare. Knapp (1990. 1983. dupa fetei si a craniului. Primele studii care au in titlu sintagma "comunicare nonverbala' au aparut la jumataea secolului trecut. Jurgen Ruesch si Weldon Kees au fost cei dintai care au inclus termenul de "comunicare nonverbala" in titlul unei carti (Nonverbal Comunication: Notes on the Visual Perceprtion of Human Relations. 1984.1991/2000. 1992). Ekman. Davitz. Frank) iar despre cercetatorii de azi ai domeniului. ca si dupa expresiile faciale se inmultesc. L.K. ochii etc. in sensul cresterii ponderii dtudiilor bazate pe observatia comunicarii nonverbale in conditiile "naturale". Constanzo.L. in ultimele doua. Cei doi autori au aratat ca in comunicare umana sunt implicate sapte sisteme diferite: 1) prezenta fizica si imbracamintea 2) gesturile sau miscarile voluntare 3) actiunile intamplatoare 4) urmele actiunilor 5) sunetele vocale 6) cuvintele rostite 7) cuvintele scrise (apud M. p. Knapp. scrierile despre posibilitatile cunoasterii oamenilor dupa constitutia lor corporala. De remarcat este faptul ca in conceptia celor doi autori cinci din cele sapte sisteme implicate in comunicarea umana sunt de natura nonverbala. 1984. D. 1993. In cadrul istoriei stiintei despre comunicarea nonverbala se poate vorbi de precursori pana la jumatatea secolului XX (Ch Darwin.) si centrarea pe cercetarea contributiei acestor miscari combinante la transmitera anumitor mesaje o schimbarea strategiei de cercetare. B) STRUCTURA COMUNICARII NONVERBALE . 1990. R. Patterson.l. Knapp.l.lea se inregistreaza o renastere a interesului pentru studiul gesturilor. nu in conditiile 'artificiale" ale laboratorului experimental o urmarirea modului in care unele semnale interactioneaza cu alte semnale.

d) . postura. in principal. In comunicarea nonverbala se folosesc seturi de semen. atingerii si activitatilor vocale o coduri spatio .m. privirii. P. proxemica. modelelor si scopurilor specifice implicate. Kess: o limbajul semnelor incluzand gesturile o limbajul actiunilor incluzand miscarile corpului implicate in diferite activitati o limbajul obiectelor care incorporeaza dispunerea intentionata sau neintentionata a obiectelor in spatiu in vederea utilizarii lor O alta clasificare o datoram lui R. expresiilor faciale. Harrison care i9mparte comunicarea nonverbala in patru categorii: o coduri de executare associate miscarilor corpului. atingerile corporale si proxemitatea) 5) cum afecteaza mediul inconjurator interactiunile umane si cum afecteaza acestea. mediul inconjurator (dispunerea spatiala a mobilei. care prin combinare dau o anumita structura. pipait. privirea. postura. expresiile faciale. De fapt. Clasificarea comunicarii nonverbale poate fi facuta . prezenta altor oameni.Analiza structurii comunicarii nonverbale impune luarea in considerare a codurilor. In literature de specialitate se aminteste gruparea comunicarii nonverbale in trei categorii. Pe baza semnelor si canalelor de transmitere s lor s-au propuis multiple clasificari ale comportamentelor noinverbale si ale comunicarii nonverbale. propusa de J. precum intonatia. Mark L. aspectul fizic. Lethers a identificat urmatoarele canale de comunicare nonverbala: expresiile faciale. temperature. dupa modalitatile senzoriale implicate in receptareaa semnalelor. zgomotele s. factorii suprasegmentali. si atingeriule cutanate. la randul lor. miros). auz.a. miscarile ochilor. Knapp considera ca domeniul comunicarii nonverbale include urmatoarele fapte: 1) cum privim 2)cum auzim (tonul vocii) 3) cum mirosim 4) cum ne miscam individual sau in conjunctie cu altii (gesturile. aceste semen sunt stimuli senzoriali care impresioneaza simturile omului (vaz. semnalele vizuale pot fi associate semnalelor olfactive.temporale referitoare la mesajele rezultate din combinarea utilizarii spatiului si timpului o coduri artefac utilizate in mesajele primate de la obiecte o coduri mediatoare referitoare la efectele speciale rezultate din interpunerea intre emitator si receptor De exemplu Dale G. De exemplu. Ruesch si W. timbrul si volumul vocii. coduri.

fapt pentru care este necesara abordarea integrate a comunicarii nonverbale . expresiile faciale si privirea. chiar daca se recunoaste ca oamenii transmit semnale simultan prin mai multe canale. categorii separate ale comunicarii nonverbale si sunt studiate ca atare. iar studiul perceptiei si al modului de utilizare a timpului este denumit "CRONEMICA". "KINEZICA" asa . Studiul perceptiei si al modului de utilizare a spatiului poarta denumirea de "PROXEMICA".numitul limbaj corporal include miscarile corpului.Cei mai multi cercetatori accepta o clasificare rezultata din combinarea codurilor si mediilor de transmitere a mesajelor. de asemenea.Activitatile vocale alcatuiesc "PARALIMBAJUL". Studiul privirii poarta denumirea de "OCULEZICA". Aspectul fizic artefactele si semnalele olfactive sunt considerate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->