Ce este comunicarea nonverbala In literatura de specialitate sunt men ionate nu o singura defini ie a comunic rii non verbale ci mai

multe i toate sunt acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor non ligvistice. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate, creând în elesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comunic rii non verbale a fost demonstrata în 1967 de c tre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbala opusa comunic rii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj în sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunic rii influen ate de discipline atât de diverse ca lingvistica enun rii, psihologie, sociologie, antropologie, asigura ast zi locul cuvenit comunic rii non verbale, bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunic rii umane. Comunicarea umana este conceputa ca o enun are eterogena rezultând din combinarea de elemente vocal acustice i vizual În literatura de specialitate comunicarea nonverbal a primit de-a lungul timpului o multitudine de defini ii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea defini iilor comunic rii non verbale vorbesc despre aceast comunicare nonverbal ca despre un cumul de mesaje, mesaje ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar care totu i pot fi decodificate, putând crea în elesuri. Cât de important este comunicarea non-verbal a demonstrat-o Albert Mehrabian, în anul 1967. În urma unui studiu despre comunicarea nonverbal acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Caracteristici, comunicarea nonverbal Comunicarea nonverbal este neinten ionat , ea ne tr deaz emo iile sau atitudinea chiar dac nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim con tien i ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam; - comunicarea nonverbala este alc tuit dintr-un num r de coduri separate pe care trebuie sa înv m sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind în elese la fel în culture diferite; - Abilitatea de comunicare nonverbala creste odat cu vârsta, cu experien a Cei care comunica bine non verbal, st pânesc în aceea i m sur i codurile non verbale i de obicei sunt acei care reu esc mai bine în societate, construiesc rela ii bune cu semenii lor i au un statut social mai bun ; - Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaz informa ii despre problemele personale sau de rela ionarea la al i indivizi, despre care am fi jena i sa discutam.

comunicarea nonverbal poate s completeze mesajul transmis pe cale verbal . .critica mai eficient în urm rirea scopurilor acesteia privind schimb ri comportamentale la nivelul persoanei mustrate. dezv luirea unor idei.prin t cere (ascultare pasiva) se poate exprima inten ia de continuare a unei expuneri. cineva care anun o veste trist are o mimic în concordan cu aceasta. O solu ie pentru situa ia în care nu se tie cum sa se interpreteze t cerea poate fi feedback-ul.o alt func ie a comunic rii non verbale este aceea de a regulariza fluxul comunica ional i de a pondera dinamica proprie comunic rii verbalizate . anumite p r i ale mesajului verbal pot fi nu doar accentuate. dans. sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin interven ie verbala. s contrazic anumite aspecte ale comunic rii verbale . care s fac . . atunci când.aparent paradoxal . titulatura. modul cum este perceput timpul poate fi diferit. dând posibilitatea receptorului comunic rii s identifice în timp real un îndemn aflat în spatele" unei afirma ii. . în timpul orelor. cineva care spune o glum zâmbe te în timp ce face acest lucru. trebuie s efectu m o critic . Mergi la: sumar comunicare nonverbala Principalele func ii în comunicarea non-verbal . etc) sau statut social (gradele la ofi eri. muzica. în al doilea caz. în func ie de societate sau cultura. elevilor . profesorul poate înt ri prin anumite elemente de mimic sau de gestic importan a unei anumite p r i din mesaj din ceea ce transmite. altar. decora iile. imagine. tactil i gustativ . Un alt tip de comunicare nonverbal este i ceea ce se nume te comunicarea nonverbala estetica (pictura. uniforme. . etc) i a simbolurilor specifice. etc). Exemplu: . cele legate de religie (cruce. Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea însemnelor (steaguri. astfel. mirosului. auzului.comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal .comunicarea nonverbal poate. spre exemplu. s ne închipuim acela i material înregistrat i audiat apoi de elevi i. prezentat de cadrul didactic la propriu. etc) care are loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistica i comunica diferite emo ii artistice . Chiar i în interiorul aceleia i culturi. ca de exemplu. ci. icoane. ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motiva iei înv rii . care se bazeaz la mesajele recep ionate cu ajutorul sim urilor v zului. insigne. în acest mod. Limbajul timpului Limbajul timpului este perceput diferit.Tipuri de comunicare nonverbala Exist un tip de comunicare nonverbal numit sezonier. Elemente componente în comunicarea nonverbal Limbajul t cerii În comunicarea nonverbal . un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate s instaureze o atmosfer pozitiv i relaxant .comunicarea nonverbal repet sau reactualizeaz în elesul comunic rii verbale. în mod deliberat.

Interpretarea sensului zâmbetului variaz însa de la o cultura la alta fiind în strânsa corela ie cu presupunerile specifice care se fac în leg tur cu rela iile interumane în cadrul acelei culturi.Încruci area bratelor la piept semnifica închidere în sine fata de interlocutor sau subiectul discutat. neîn elegere. care sa completeze cuvintele sau sa g seasc în ochii celuilalt un feedback. De exemplu în cadrul unui dialog persoanele se privesc în ochi 25-75 % din timpul conversa iei Scopul privirii în ochi este de a recep iona mesajele vizuale suplimentare. Astfel func ie de acesta unii indivizi sunt "privighetori" iar al i "pas ri de noapte". sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate. care se coala devreme. etc. cinism. Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. Timpul este v zut ca parte a contextului în care interac ioneaz oamenii. interes. la promisiune. Fata exprima reac ia persoanei în cauza la tot ce se spune: surpriza. deprimare. am r ciune. Fiecare parte a fetei noastre comunica. capul sus i umerii drep i transmit mul umirea i chiar superioritatea. aten ie Retragerea corpului. dimpotriva sugereaz respingere. satisfac ie. sunt plini de energie i ob in cele mai bune rezultate în cursul dimine ii Ceilal i reprezinta opusul acestora i intra în cea de a doua categorie. dezam gire.este interpretat diferit în diverse culturi. Umerii l sa i sau capul plecat indica timiditate. În prima categorie intra cei care sunt matinali. ne pot transmite informa ii legate de performanta indivizilor. Expresia fetei poate fi sincera sau simulata i de aceea uneori este chiar greu de descifrat. dezacord. Limbajul corpului Mi c rile corpului. sup rare. Într-o discu ie aplecarea spre interlocutor poate însemna interes. Timpul informa ional . durere. Timpul biologic . M i c rile ochilor au un rol important în cadrul interac iunii sociale. bucurie. ca în expresia" Timpul înseamna bani". Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte mi c ri ale corpului sau cu mesajele verbale.este un concept care poate transmite informa ii referitoare la performanta indivizilor. legate de timpul biologic. numite i "limbajul corpului". dezinteres. Mi c rile capului au anumite semnifica ii în comunicarea nonverbal Datul din cap înseamna aprobare sau descurajare Expresiile fetei sunt cele mai u or de controlat. expresie care invita la întrebuin area ra ional a timpului. El poate fi folosit i simbolic. pot avea uneori sens simbolic i în acest caz participa la comunicarea nonverbala. capabil sa exprime o gama larga de st ri. jena.30 minute petrecute cu cineva care nu. Aceste caracteristici individuale. Zâmbetul este un gest foarte complex. Comunicarea de informa ii . de la pl cere. o reac ie la cele afirmate.i este pe plac poate fi considerat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o ve nicie".

stres Vocea în comunicarea nonverbal Modul în care ne folosim vocea i calit ile vocale are importanta în procesul de comunicarea nonverbal . ner bdare.Modul în care privim i suntem privi i are leg tur cu nevoile noastre de aprobare. ascu ita indica mânie. a indica diverse persoane sau obiecte . a ilustra forme sau m rimi . etc. atent la pozi ia finala). Aten ie însa i la diferen ele culturale. în timp ce oamenii din Sri Lanka redau acela i lucru prin mi carea capului de la dreapta la stânga. jucatul cu o bijuterie. reprezinta mijloace frecvent folosite în comunicarea nonverbala. O voce stridenta. prin mi carea capului de sus în jos spunem "da". exprimarea unei rela ii . acceptare i prietenie. brate. acceptare. atunci ele constituie comunicare nonverbala. frecatul nasului. mi c ri largi. pentru a spune ceva despre noi. Gestica în comunicarea nonverbal Alte mi c ri ale par ilor corpului (mâini. În acest sens nu vorbim de comunicare nonverbala.pentru a sublinia în elesul cuvintelor. Modul în care americanii î i încruci eaz picioarele (relaxat. picioare). Mâinile inute la spatesuperioritate sau încercare de autocontrol. Capul sprijinit în palma-plictiseala. Gestul de ar tare cu degetul este considerat nepoliticos la noi. sus inerea vorbirii .Un american va pune picioarele pe masa dac aceasta înseamna o pozi ie comoda sau dac vrea sa demonstreze un control total asupra situa iei Bâ âitul picioarelor denota plictiseala. solidaritate.Dac aceste semne se folosesc inten ionat. amenin are în timp ce una joasa arata emo ie. grupate sub denumirea de "gestica". încredere. insulta în Thailanda i absolut neutru. . în SUA. dar gesturile mâinilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor. De exemplu. Personalitatea se eviden iaz i prin alte mi c ri ca : rosul unghiilor. ner bdare). f r nici o re inere) difer de cel al europenilor (controlat. cel al b rba ilor difer de cel al femeilor."copierea" în oglinda a gesticii celeilalte persoane Interpretarea unor gesturi: Strângerea pumnilor denota ostilitate i mânie sau. jena. Chiar i a privi sau nu privi pe cineva are un în eles Interlocutorii care te privesc în ochi în timpul conversa iei sunt considera i mai credibili decât cei care evita contactul vizual sugerând inten ia de a ascunde ceva. comunicarea de informa ii .pentru a înt ri sensul cuvintelor sau a le înlocui complet . dar palma (degetele) pe obraz. dimpotriva denota interes extrem. frica. comunicarea de emo ii . disperare. ip toare. de indicare. În l imea i intensitatea vocii exprima atitudinea dorita.sinceritate. Este greu sa în elegem sensul acestor mi c ri deoarece unele se fac incon tient i ele pot ilustra doar o stare interioara (frica. chiar i la noi. iar bratele deschise . Utilizarea gesticula iei excesive este considerata nepoliticoasa în multe tari. stres.

cravate.persoana care solicita angajarea.5 m este folosita în situa ii oficiale (superior. prin machiaj.2 m este pentru discu ii cu caracter personal. Spa iul personal poate fi definit ca fiind distanta de la care exista disponibilitatea contactului cu ceilal i În domeniul comunic rii non verbale exista distantele diferite de comunicare func ie de context i de caracterul mesajului transmis. Dac o persoana se apropie mai mult decât este potrivit. pe care sa-l aranjeze conform dorin elor proprii. Nu stânjeni i pe cei cu care discuta i . trebuie însa sa ave i o inuta adecvata oric rei situa ii Spa iul personal i teritoriul în comunicarea nonverbal În general oamenilor le place sa aib un spa iu propriu. Spa iul împrumuta ceva din personalitatea omului i transmite mesaje non verbale despre ocupant.tensiune. siguran a de sine se pot transmite prin intermediul vocii.Dic ia i accentul vocii exprima gradul de educa ie i statutul social. Volumul vocii ofera indica ii privind personalitatea. toate aceste informa ii despre noi în ine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare. ochelari). discursurile politicienilor. etc) . Felul în care ne îmbr cam ofera i informa ii personale. etc). coafura/ freza. Atunci când se produce invadarea (violarea) spa iului personal.5-1. între 2-3. educa ie. consultant-client. Aspectul fizic în comunicarea nonverbal . Mesaje non verbale sunt transmise i prin intermediul îmbr c mintei i accesoriilor pe care le purtam (bijuterii. subordonat. putere. reprezinta un simbol cultural (b rba ii întotdeauna poarta pantaloni) sau subliniaz o tradi ie (kilt-ul sco ian sau sari-ul indian). persoana în cauza se retrage pentru a restabili distanta iar în cazul în care acest lucru nu mai este posibil. edin e. bani. cât de mic. atitudinea. 3. fiind însa total inacceptabila în alte cazuri. O femeie îmbr cata provocator poate exprima disponibilitate. sfidarea regulilor sociale pe când o femeie îmbr cata decent confer seriozitate. autoaprecierea. etc. între 1. gospodina. etc. Se afirma ca " haina face pe om" i într-adev r tim ca oamenii bine îmbr ca i dau impresia de succes. zona sociala (normala). Accentele regionale ne ofera indica ii despre zona geografica de provenien a (moldovean.2-2 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala (colegi de serviciu afla i pe aceia i treapta ierarhica. poate ap rea tensiune i chiar ostilitate.Gradul de încredere. încredere i are posibilit i mai mari de promovare în pia a muncii sau în func ii de r spundere Nu trebuie sa fi i elegan i în orice situa ie. prieteni. zona consultativa. ardelean. oltean. sentimentele vorbitorului. naturala. vânz toarea de lamagazin) zona publica. etc) . angajat . st ri care vor afecta comunicarea. Îmbr c mintea poate accentua frumuse ea fizica.5 m i mai mult în care comunicarea este formala (cursuri. se va face tot posibilul ca "invadatorul" sa se retrag la distanta cuvenita. Astfel: zona intima (personala). între 0.

ro u) stimuleaz comunicarea. Încerca i în cazul în care ei zâmbesc sa zâmbi i iar dac sunt sobrii sa fi i i voi la rândul vostru. Unii oameni evita orice atingere. Copierea stilului in comunicarea nonverbala Oamenii îi accepta. monotonia . distanta necesara este aceea a strângerii mâinii. La japonezi. inhiba i distrag aten ia i comunicarea.apropiindu-va de ei mai mult decât trebuie. rela ie i cultura. în timp ce culorile reci (albastru. simpatie. Culorile afecteaz comunicarea sub urm torul aspect: culorile calde (galben. în timp ce la eschimo i acest salut se exprima cu o lovitura u oara pe um r Temperatura. de la sentimente calde: iubire.De asemenea. încurajare. pân la agresiune fizica. înclinarea capului înlocuie te datul mâinii ca salut. Gradul de atingere difer de la o cultura la alta. Iluminarea corespunz toare a unui spa iu contribuie la o buna ascultare iar anumite culori au efect stimulativ asupra aten iei Lumina i culoarea pot determina anumite st ri i dispozi ii fizice. natural sau ambiant influen eaz modul în care oamenii comunica f r a constitui însa coduri non-verbale. verde. Atingerea în comunicarea nonverbal Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunic rii non verbale. De obicei când sunte i în picioare. precum i varietatea excesiva de culoare. în mod incon tient cu mai multa u urin a pe aceia cu care se aseam n Studia i cu foarte multa discre ie partenerii de discu ie i afla i-le stilul . Vorbi i tare sau încet. gri) inhiba comunicarea. Ea exprima emo ii sau sentimente diferite. lumina i culoarea Aceste elemente ale mediului. portocaliu. repede sau rar în stilul partenerului de discu ie . temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna comunicare.For a i tipul de atingere depinde în mare m sur de vârsta. statut.

COMUNICAREA NONVERBAL .

gesturile i postura corpului). Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor. Curs An III. urmatoarea 7% cuvinte.dac st m cu fa a sau cu spatele c tre interlocutor. prinderea umerilor. y contactul corporal. Aceste semnale pot repeta.distan a la care st m fa de interlocutor. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. în picioare sau a eza i. y aspectul exterior. 55% alte elemente de limbaj neverbal (în principal expresia fe ei. voluntar. când vorbim. pentru a înt ri mesajul verbal. 2005 .dac privim interlocutorul sau nu. uneori neinten ionat. Weiner au fost primii care au studiat limbajele neverbale si au constatat c propor ia în care folosim limbajul verbal i limbajele neverbale este.1 A.2 De cîte ori comunic m.un zâmbet. noi putem utiliza imagini pentru a ne comunica mesajul.o b taie u oar pe spate. contrazice. înlocui. p. Mehrabian si M. 14. fie pentru a înlocui cuvintele sau. sau involuntar. Sociologia Comunic rii. y proximitatea. y orientarea.mi carea mîinilor i a corpului pentru a explica sau accentua mesajul verbal. creând în elesuri. în picioare sau a eza i.pentru a indica aprobarea/dezaprobarea sau pentru a încuraja interlocutorul s continue. Evident. y gesturi. în comunicarea oral . Consultant Asocia ia de Comunicare Ethos Chiribuc D. care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate. Dar. o încruntare.Comunicarea nonverbal este cumulul de mesaje. Chiar atunci când nu scriem sau vorbim. restul fiind neverbal. noi trimitem în exterior mesaje i prin intermediul altor mijloace. . y pozi ia corpului. y mi c ri ale corpului. noi totu i comunic m ceva. comunic m de asemenea prin y expresia fe ei. y contactul vizual.înf i area fizic sau alegerea vestimenta iei. mai important. 1 2 MihalceaI. 38% paralimbaj (în principal intona ia i inflexiunile vocii).modul în care st m. cât i intervalul de timp în care îl privim. .

studiile privind activit ile pe care le desf oar de-a lungul unei zile membrii gulerelor albe (mediile intelectuale) americane arat c apte minute din 3 Stanton N. Când suntem stingheri i ne tiind r spunsul la o întrebare. noi comunic m implicit ceva. Pease. Birdwhistell. y aspectele non-verbale ale scrisului. . Trebuie s subliniem c metacomunicarea. t cerea se dovede a fi un puternic instrument de comunicare. Folosind-o cu pricepere. prin care putem ob ine un profit intelectual i social maxim din fiecare interac iune comunica ional . este înc rcat cuprofunde semnifica ii comunicative. limbajul spa iului i limbajul corpului (ultimul inglobînd majoritatea indicilor aminti i înainte). p. A. inând seama i de ponderea pe care o are t cerea în acest tip de interac iuni. Limbajul t cerii T cerea. Astfel. care înso e te orice mesaj. organizare. de t cerea impus prin reducerea la t cere sau de t cerea prevez toare. Ed. acurate e i aspectul vizual general.y aspectele nonverbale ale vorbirii. Bucure ti.i exprima ideile sau sentimentele care. altfel. putem stimula comunicarea creând interlocutorului posibilittea de a. este foarte important . Ansamblul elementelor non-verbale ale comunic rii este uneori denumit metacomunicare (cuvântul grecesc meta înseamn dincolo sau în plus ). departe de a fi lips de comunicare.3 Al i autori (R. a ezare.varia ii ale în l imii sunetelor. T cerea se leag de ascultare i de recep ionarea corect a mesajelor. Metacomunicarea este deci ceva în plus fa de comunicare i trebuie s fim totdeauna con tien i de existen a sa. Dinu) vorbesc despre limbajul t cerii. M.Aceast t cere e deosebit de t cerea omului plictisit sau de t cerea meditativului. 1995 . Comunicare. Încurajând r spunsurile. t ria lor i rapiditatea vorbirii. ar fi r mas ascunse.scrisul de mân . 2 i 3. calitatea i tonul vocii (denumite uneori paralimbaj ).A. tiin & Tehnic .

precum i modalit ile de folosire optim a acestor propriet i. disciplin nou . 1995).zece ace tia sunt angaja i într-o form de comunicare (N. ascultarea. fie individul s se gândesc la altceva în timpul ascult rii. Dac mesajul nu este recep ionat corect.i revendica un spa iu al s u. Ideea de la care se porne te este c orice individ are tendin a de a. fiind o condi ie esen ial a recept rii corecte a mesajului. fie s se gândeasc la propriul s u r spuns. pe care-l marcheaz imaginar. Activit ile cu profil de comunicare sunt distribuite astfel: 9% scris 39% transmit 30% vorbit 16% citit 61% recep ioneaz 45% ascult Acest propor ie poate fi diferit la alte segmente de popula ie a c ror ocupa ie implic într-o m sur mai mic scrisul sau cititul. neglijând ascultarea eficient . Limbajul spa iului Acesta face obiectul de studiu al proxemicii. fundat de Eduard Hall în anii '60 ai secolului nostru. aflându-se în fruntea manifest rilor noastre comunica ionale. îl . Dar ponderea ascult rii se men ine prioritar i în aceste cazuri. Ea studiaz propriet ile educa ionale ale spa iului. Ascultarea nu e un proces pasiv. Ea reprezint o verig extrem de important a lan ului comunica ional. spa iul din jurul trupului s u. cel pu in sub aspect cantitativ. Exist pericolul ca. ci presupune în elegerea. interpretarea i integrarea informa iei primite în modele de cunoa tere proprii. Stanton. el nu reprezint decât un simplu zgomot de fond.

Este zona cea mai important pentru om i cea mai ap rat . orice înc lcare generând stress i blocaje de comunicare. Acest spa iu poate fi înp r it în patru zone distincte. p rin i. 3. copii. fiecare zon fiind împ r it la rândul ei în dou subzone: un apropiat i alta îndep rtat . Zona social desemneaz spa iul personal pe care-l men inem atunci cînd intr m în rela ii oficiale. odihn . stânjeneal i chiar st ri conflictuale. 2. . În privin a spa iului familial (al casei de locuit). Pentru persoanele str ine sau neagreate p str m un spa iu mai mare în jurul nostru. altele în buc t rie. în rela iile de serviciu. ce se întinde de la suprafa a corpului pân la o distan de 46 cm. Interlocutorii î i pot strânge mâna. altele în sufragerie sau altele în dormitor. so ul. accesul persoanelor str ine este extrem de selectiv. în func ie de tipul de rela ii pe care acestea le au cu propriatarul. În plan mai general. Distan a personal ne protejeaz fa de atingerea celorlal i i asigur comunicarea verbal optim . modul în care folosim spa iul de comunicare are determina ii culturale i sociale specifice. siguran . care are importante func ii psihosociale: de protec ie. fa de factorul po tal. Unele persoane sunt primite doar în vestibul. De exemplu. intimitate. so ia) le este permis accesul în ea. Doar celor apropia i emo ional (îndr gosti i. Fiecare tip de rela ie presupune o distan caracteristic între indivizi. spa iul este în rela ie direct cu rangul individului: pe m sur ce avanseaz în func ie. Deosebim astfel: 1. reverie. act care se face de regul pe un ³teren neutru´ încheietura mâinii aflându-se la limita zonei intime a interlocutorilor. de exemplu. cresc dimensiunile biroului s u. impersonale cu cineva. Fiecare individ tinde s men in o distan între el i celelalte persoane sau lucruri. creând disconfort.22 m. ³bula de aer´ ce-l înconjoar pe om. ilustrând faptul c rela iile interumane se pot exprima spa ial. Spa iul personal. În limbaj curent se spune: îl ine la distan sau prieten apropiat . s-a bucurat de cea mai mare aten ie din partea cercet torilor. Zona personal e cuprins între 46 cm i 1. Înc lcarea acestui spa iu lezeaz profund individul. Î i creaz un spa iu-tampon de o anumit marime. ca o prelungire a propriului s u trup. rela ii fa de necunoscu i (fa de vânz tor. pentru persoanele apropiate sau iubite reducem acest spa iu pân la anulare. form sau grad de permeabilitate. În lumea afacerilor. Zona intim .consider drept spa iul s u personal.

statusul social i disponibilit ile de vorbire ale unei persoane si numarul de gesturi utilizate de ea pentru a transmite un mesaj. peste 3. mai pu in supus controlului con tient. Dac ai o carte sau un ziar. Oamenii adopt în astfel de situa ii un comportament impersonal. 4. cu atât reu e te mai bine s comunuce mai bine prin cuvinte i fraze. Astfel de pesoan utilizez în principal limbajul verbal (bogat i diversificat). i în medicin . de regul . Cu cât aglomera ia e mai mare. Exist corela ii între mesajul verbal i cel non-verbal transmis de individ. Este totodat distan a care se men ine (în s lile de tribunal) între politicieni i ziari ti la conferin ele de pres . între comandant i trup .4 Modalitatea non-verbal a comunic rii este frecvent întrebuin at în procesele de insruire. f r s afi ezi vreo emo ie. când zonele intime ne sunt invadate de necunoscu i.de noul angajat). ne creaz iritate i stânjeneal . catedra. 3. 4. art dramatic . vorbind sau mi cându-se cât mai pu in cu putin . Zona public . nici chiar cu cei pe care îi cuno ti. Situa iile de aglomera ie din autobuz. în timp ce persoanele mai pu in instruite se bazeaz într-o mai mare m sur pe gesturi i cuvinte. Nu ai voie s vorbe ti cu nimeni. biroul. cum ar fi de exemplu. 2.60 m.5 p. e distan a corespunz toare atunci când ne adres m unui grup mare de oameni. reguli care prev d: 1. în care comunicarea i-a pierdut aproape în totalitate caracterul interpersonal. a unor obiecte-tampon între interlocutori. cu atât î i po i permite mai pu ine mi c ri ale trupului. Allan Pease (1993) aminte te cîteva reguli pe care oamenii le aplic în astfel de situa ii. la cinema. 6. 5. Cu cât o persoan este mai instruit i se afl mai sus pe scara ierarhiei sociale.126 4 . s creezi impresia c e ti cufundat în citirea lor. înv mânt. S p strezi o expesie de ³juc tor de pocher´. scaunul amplasat la câ iva metri distan . rela ii din care elemenrul de intimitate este înl turat total. În lift s urm re ti cifrele care indic etajele. Când între cele dou mesaje exist dicordan . Cecet rile efectuate în domeniul comunic rii au eviden iat existen a unei leg turi directe între nivelul de preg tire. Trebuie s evi i ca privirea ta s se întâlneasc cu privirile altora. mai sincer. lift. ghi eul. oamenii au tendin a s se bizuie pe mesajul non-verbal întrucât este. Distan a prin care evit m contactul corporal este men inut prin amplasarea unor bariere.

in cele mai vechi incercari de abordare sistematica a actiunilor expressive. psihologie. Acest volum "ne ofera informatii detaliate despre limbajul trupului folosit de orator in conceptia romanilor " (F. Preistoria domeniului de studio al comunicarii nonverbale acopera perioada din Antichitate pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea.Importanta comunicarii nonverbale a fost demonstrata in 1967 de catre Albert Mehrabian. contrazice. Graf. gesturilor li s-au acordat.n. preocuparile de cunoastere a modului cum comunicam fara a ne sluji de cuvinte au o indelungata preistorie si o foarte scurta istorie. Teoriile contemporane ale comunicarii influentate de discipline atat de diverse ca lingvistica enuntarii.) a consacrat unul dintre cele douasprezece volume ale compendiului Institutio oratoria . Comunicarea umana este conceputa ca o enuntare eterogena rezultand din combinarea de elemente vocal acustice si vizuale. In urma unui studiu. A) STUDIUL COMIUNICARII NONVERBALE: SCURT ISTORIC Ca si in cazul psihosociologiei . " In traditia vestica. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Kendon si C. bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicarii umane. antropologie. asigura astazi locul cuvenit comunicarii nonverbale. care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate.Formarea vorbitorului in public pronuntiei . sociologie. acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice.COMUNICAREA NONVERBALA In literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii nonverbale ci mai multe si toate sunt acceptate. . In acest sens primul professor de retorica publica din Roma Marcus Fabius Quintilianus (c. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. atat in scrierile din Grecia si mai tarziu. 35 .1). 2001.96 e. inlocui. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje. Comunicarea nonverbala opusa comunicarii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj in sens strict. din Roma. Aceste semnale pot repeta.vocii si gesturilor. intr-un fel saui altul o mare importanta" (A . MUuller. creand intelesuri.

42) In primele decenii ale secolului XVII. Akert si M. dupa fetei si a craniului. trei decenii. 1990. fata. In perioada contemporana dupa 1980 si pana azi au aparut numeroase lucrari teoretice si de cercetare empirica (D.) si centrarea pe cercetarea contributiei acestor miscari combinante la transmitera anumitor mesaje o schimbarea strategiei de cercetare.1991/2000.K.53-54) destinge cateva tendinte ale studiilor privind comunicarea nonverbala: o renuntarea la studiul separate al miscarilor diferitelor parti ale corpului (membrele supwerioare. Archer. 1983.L. In secolele urmatoare. 1984. De remarcat este faptul ca in conceptia celor doi autori cinci din cele sapte sisteme implicate in comunicarea umana sunt de natura nonverbala. Caracterizand perioda contemporana. ochii etc. ca si dupa expresiile faciale se inmultesc. 1992).l. Mark L. Ekman. in sensul cresterii ponderii dtudiilor bazate pe observatia comunicarii nonverbale in conditiile "naturale". Streeck si M. M. 1984. J. Knapp. Knapp. Efron.l. R. 1993. B) STRUCTURA COMUNICARII NONVERBALE . D. Jurgen Ruesch si Weldon Kees au fost cei dintai care au inclus termenul de "comunicare nonverbala" in titlul unei carti (Nonverbal Comunication: Notes on the Visual Perceprtion of Human Relations. L. Primele studii care au in titlu sintagma "comunicare nonverbala' au aparut la jumataea secolului trecut. 1956). nu in conditiile 'artificiale" ale laboratorului experimental o urmarirea modului in care unele semnale interactioneaza cu alte semnale.L Knapp.lea se inregistreaza o renastere a interesului pentru studiul gesturilor. Constanzo. Davitz. Cei doi autori au aratat ca in comunicare umana sunt implicate sapte sisteme diferite: 1) prezenta fizica si imbracamintea 2) gesturile sau miscarile voluntare 3) actiunile intamplatoare 4) urmele actiunilor 5) sunetele vocale 6) cuvintele rostite 7) cuvintele scrise (apud M. Knapp (1990. M. E. In cadrul istoriei stiintei despre comunicarea nonverbala se poate vorbi de precursori pana la jumatatea secolului XX (Ch Darwin. Frank) iar despre cercetatorii de azi ai domeniului. Patterson. p. 51). Kretschmer) despre fondatori intre anii 1950 si 1980 (j. R. scrierile despre posibilitatile cunoasterii oamenilor dupa constitutia lor corporala. in ultimele doua.

Pe baza semnelor si canalelor de transmitere s lor s-au propuis multiple clasificari ale comportamentelor noinverbale si ale comunicarii nonverbale. la randul lor. modelelor si scopurilor specifice implicate. atingerile corporale si proxemitatea) 5) cum afecteaza mediul inconjurator interactiunile umane si cum afecteaza acestea. temperature. aceste semen sunt stimuli senzoriali care impresioneaza simturile omului (vaz. miros). privirea. aspectul fizic. dupa modalitatile senzoriale implicate in receptareaa semnalelor. Knapp considera ca domeniul comunicarii nonverbale include urmatoarele fapte: 1) cum privim 2)cum auzim (tonul vocii) 3) cum mirosim 4) cum ne miscam individual sau in conjunctie cu altii (gesturile. In literature de specialitate se aminteste gruparea comunicarii nonverbale in trei categorii. coduri. Clasificarea comunicarii nonverbale poate fi facuta . proxemica. postura.d) . prezenta altor oameni. Lethers a identificat urmatoarele canale de comunicare nonverbala: expresiile faciale. Harrison care i9mparte comunicarea nonverbala in patru categorii: o coduri de executare associate miscarilor corpului. zgomotele s.m.Analiza structurii comunicarii nonverbale impune luarea in considerare a codurilor. expresiilor faciale. timbrul si volumul vocii. Mark L. factorii suprasegmentali. precum intonatia. care prin combinare dau o anumita structura. semnalele vizuale pot fi associate semnalelor olfactive. pipait. in principal. In comunicarea nonverbala se folosesc seturi de semen. expresiile faciale. privirii. auz. Kess: o limbajul semnelor incluzand gesturile o limbajul actiunilor incluzand miscarile corpului implicate in diferite activitati o limbajul obiectelor care incorporeaza dispunerea intentionata sau neintentionata a obiectelor in spatiu in vederea utilizarii lor O alta clasificare o datoram lui R. mediul inconjurator (dispunerea spatiala a mobilei. De exemplu. miscarile ochilor. postura. Ruesch si W. atingerii si activitatilor vocale o coduri spatio . propusa de J. P. De fapt. si atingeriule cutanate.a.temporale referitoare la mesajele rezultate din combinarea utilizarii spatiului si timpului o coduri artefac utilizate in mesajele primate de la obiecte o coduri mediatoare referitoare la efectele speciale rezultate din interpunerea intre emitator si receptor De exemplu Dale G.

expresiile faciale si privirea. Studiul perceptiei si al modului de utilizare a spatiului poarta denumirea de "PROXEMICA". chiar daca se recunoaste ca oamenii transmit semnale simultan prin mai multe canale.Activitatile vocale alcatuiesc "PARALIMBAJUL". iar studiul perceptiei si al modului de utilizare a timpului este denumit "CRONEMICA". "KINEZICA" asa .Cei mai multi cercetatori accepta o clasificare rezultata din combinarea codurilor si mediilor de transmitere a mesajelor. categorii separate ale comunicarii nonverbale si sunt studiate ca atare. Aspectul fizic artefactele si semnalele olfactive sunt considerate. de asemenea. Studiul privirii poarta denumirea de "OCULEZICA".numitul limbaj corporal include miscarile corpului. fapt pentru care este necesara abordarea integrate a comunicarii nonverbale .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful