Ce este comunicarea nonverbala In literatura de specialitate sunt men ionate nu o singura defini ie a comunic rii non verbale ci mai

multe i toate sunt acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor non ligvistice. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate, creând în elesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta comunic rii non verbale a fost demonstrata în 1967 de c tre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbala opusa comunic rii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj în sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunic rii influen ate de discipline atât de diverse ca lingvistica enun rii, psihologie, sociologie, antropologie, asigura ast zi locul cuvenit comunic rii non verbale, bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunic rii umane. Comunicarea umana este conceputa ca o enun are eterogena rezultând din combinarea de elemente vocal acustice i vizual În literatura de specialitate comunicarea nonverbal a primit de-a lungul timpului o multitudine de defini ii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea defini iilor comunic rii non verbale vorbesc despre aceast comunicare nonverbal ca despre un cumul de mesaje, mesaje ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar care totu i pot fi decodificate, putând crea în elesuri. Cât de important este comunicarea non-verbal a demonstrat-o Albert Mehrabian, în anul 1967. În urma unui studiu despre comunicarea nonverbal acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala i 55% prin limbajul corpului. Caracteristici, comunicarea nonverbal Comunicarea nonverbal este neinten ionat , ea ne tr deaz emo iile sau atitudinea chiar dac nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim con tien i ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam; - comunicarea nonverbala este alc tuit dintr-un num r de coduri separate pe care trebuie sa înv m sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind în elese la fel în culture diferite; - Abilitatea de comunicare nonverbala creste odat cu vârsta, cu experien a Cei care comunica bine non verbal, st pânesc în aceea i m sur i codurile non verbale i de obicei sunt acei care reu esc mai bine în societate, construiesc rela ii bune cu semenii lor i au un statut social mai bun ; - Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaz informa ii despre problemele personale sau de rela ionarea la al i indivizi, despre care am fi jena i sa discutam.

Elemente componente în comunicarea nonverbal Limbajul t cerii În comunicarea nonverbal . astfel. un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate s instaureze o atmosfer pozitiv i relaxant . modul cum este perceput timpul poate fi diferit. sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin interven ie verbala. insigne.comunicarea nonverbal repet sau reactualizeaz în elesul comunic rii verbale.critica mai eficient în urm rirea scopurilor acesteia privind schimb ri comportamentale la nivelul persoanei mustrate. titulatura. în acest mod. s contrazic anumite aspecte ale comunic rii verbale . profesorul poate înt ri prin anumite elemente de mimic sau de gestic importan a unei anumite p r i din mesaj din ceea ce transmite. dând posibilitatea receptorului comunic rii s identifice în timp real un îndemn aflat în spatele" unei afirma ii. etc) i a simbolurilor specifice. care se bazeaz la mesajele recep ionate cu ajutorul sim urilor v zului.aparent paradoxal . Chiar i în interiorul aceleia i culturi. ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motiva iei înv rii . dans.Tipuri de comunicare nonverbala Exist un tip de comunicare nonverbal numit sezonier. Un alt tip de comunicare nonverbal este i ceea ce se nume te comunicarea nonverbala estetica (pictura. în al doilea caz. altar. mirosului. muzica. trebuie s efectu m o critic . uniforme. anumite p r i ale mesajului verbal pot fi nu doar accentuate.o alt func ie a comunic rii non verbale este aceea de a regulariza fluxul comunica ional i de a pondera dinamica proprie comunic rii verbalizate . cineva care anun o veste trist are o mimic în concordan cu aceasta. imagine. tactil i gustativ . elevilor . icoane.comunicarea nonverbal poate s completeze mesajul transmis pe cale verbal . Limbajul timpului Limbajul timpului este perceput diferit. Exemplu: . O solu ie pentru situa ia în care nu se tie cum sa se interpreteze t cerea poate fi feedback-ul.prin t cere (ascultare pasiva) se poate exprima inten ia de continuare a unei expuneri. etc) care are loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistica i comunica diferite emo ii artistice .comunicarea nonverbal poate. decora iile. etc). s ne închipuim acela i material înregistrat i audiat apoi de elevi i. . în mod deliberat. dezv luirea unor idei. auzului. spre exemplu. Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea însemnelor (steaguri.comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal . prezentat de cadrul didactic la propriu. . atunci când. . . cele legate de religie (cruce. etc) sau statut social (gradele la ofi eri. în func ie de societate sau cultura. ci. Mergi la: sumar comunicare nonverbala Principalele func ii în comunicarea non-verbal . în timpul orelor. care s fac . cineva care spune o glum zâmbe te în timp ce face acest lucru. ca de exemplu.

satisfac ie. ne pot transmite informa ii legate de performanta indivizilor. numite i "limbajul corpului". Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte mi c ri ale corpului sau cu mesajele verbale. Fiecare parte a fetei noastre comunica. Timpul informa ional . Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. Limbajul corpului Mi c rile corpului. care sa completeze cuvintele sau sa g seasc în ochii celuilalt un feedback. Astfel func ie de acesta unii indivizi sunt "privighetori" iar al i "pas ri de noapte". sup rare. Timpul biologic . am r ciune. jena. sunt plini de energie i ob in cele mai bune rezultate în cursul dimine ii Ceilal i reprezinta opusul acestora i intra în cea de a doua categorie. Fata exprima reac ia persoanei în cauza la tot ce se spune: surpriza. sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate.30 minute petrecute cu cineva care nu. dezam gire. Expresia fetei poate fi sincera sau simulata i de aceea uneori este chiar greu de descifrat. capul sus i umerii drep i transmit mul umirea i chiar superioritatea. capabil sa exprime o gama larga de st ri. Interpretarea sensului zâmbetului variaz însa de la o cultura la alta fiind în strânsa corela ie cu presupunerile specifice care se fac în leg tur cu rela iile interumane în cadrul acelei culturi. dimpotriva sugereaz respingere. deprimare. Mi c rile capului au anumite semnifica ii în comunicarea nonverbal Datul din cap înseamna aprobare sau descurajare Expresiile fetei sunt cele mai u or de controlat. interes. M i c rile ochilor au un rol important în cadrul interac iunii sociale. pot avea uneori sens simbolic i în acest caz participa la comunicarea nonverbala. Zâmbetul este un gest foarte complex. la promisiune. legate de timpul biologic.este un concept care poate transmite informa ii referitoare la performanta indivizilor. neîn elegere. Umerii l sa i sau capul plecat indica timiditate. etc.i este pe plac poate fi considerat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o ve nicie".este interpretat diferit în diverse culturi. durere. De exemplu în cadrul unui dialog persoanele se privesc în ochi 25-75 % din timpul conversa iei Scopul privirii în ochi este de a recep iona mesajele vizuale suplimentare.Încruci area bratelor la piept semnifica închidere în sine fata de interlocutor sau subiectul discutat. El poate fi folosit i simbolic. ca în expresia" Timpul înseamna bani". În prima categorie intra cei care sunt matinali. o reac ie la cele afirmate. Timpul este v zut ca parte a contextului în care interac ioneaz oamenii. cinism. bucurie. de la pl cere. Aceste caracteristici individuale. Comunicarea de informa ii . care se coala devreme. expresie care invita la întrebuin area ra ional a timpului. dezinteres. dezacord. aten ie Retragerea corpului. Într-o discu ie aplecarea spre interlocutor poate însemna interes.

acceptare. Capul sprijinit în palma-plictiseala. Gestul de ar tare cu degetul este considerat nepoliticos la noi. Utilizarea gesticula iei excesive este considerata nepoliticoasa în multe tari. ip toare. etc. reprezinta mijloace frecvent folosite în comunicarea nonverbala. De exemplu. Modul în care americanii î i încruci eaz picioarele (relaxat."copierea" în oglinda a gesticii celeilalte persoane Interpretarea unor gesturi: Strângerea pumnilor denota ostilitate i mânie sau. acceptare i prietenie. frica. jucatul cu o bijuterie. dar palma (degetele) pe obraz.pentru a înt ri sensul cuvintelor sau a le înlocui complet . O voce stridenta. pentru a spune ceva despre noi. ner bdare.sinceritate. dimpotriva denota interes extrem.Un american va pune picioarele pe masa dac aceasta înseamna o pozi ie comoda sau dac vrea sa demonstreze un control total asupra situa iei Bâ âitul picioarelor denota plictiseala. chiar i la noi. În l imea i intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. cel al b rba ilor difer de cel al femeilor. prin mi carea capului de sus în jos spunem "da". a ilustra forme sau m rimi . a indica diverse persoane sau obiecte .pentru a sublinia în elesul cuvintelor. disperare. insulta în Thailanda i absolut neutru. comunicarea de informa ii . ner bdare). picioare). grupate sub denumirea de "gestica". stres Vocea în comunicarea nonverbal Modul în care ne folosim vocea i calit ile vocale are importanta în procesul de comunicarea nonverbal . amenin are în timp ce una joasa arata emo ie. încredere. . mi c ri largi. iar bratele deschise . stres. Aten ie însa i la diferen ele culturale. solidaritate. dar gesturile mâinilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor. în SUA. jena.Dac aceste semne se folosesc inten ionat. brate. Chiar i a privi sau nu privi pe cineva are un în eles Interlocutorii care te privesc în ochi în timpul conversa iei sunt considera i mai credibili decât cei care evita contactul vizual sugerând inten ia de a ascunde ceva. f r nici o re inere) difer de cel al europenilor (controlat. în timp ce oamenii din Sri Lanka redau acela i lucru prin mi carea capului de la dreapta la stânga. atunci ele constituie comunicare nonverbala.Modul în care privim i suntem privi i are leg tur cu nevoile noastre de aprobare. atent la pozi ia finala). Mâinile inute la spatesuperioritate sau încercare de autocontrol. Este greu sa în elegem sensul acestor mi c ri deoarece unele se fac incon tient i ele pot ilustra doar o stare interioara (frica. În acest sens nu vorbim de comunicare nonverbala. exprimarea unei rela ii . comunicarea de emo ii . Personalitatea se eviden iaz i prin alte mi c ri ca : rosul unghiilor. de indicare. Gestica în comunicarea nonverbal Alte mi c ri ale par ilor corpului (mâini. ascu ita indica mânie. frecatul nasului. sus inerea vorbirii .

naturala. etc. poate ap rea tensiune i chiar ostilitate. cravate. prieteni. vânz toarea de lamagazin) zona publica. bani. ochelari). Volumul vocii ofera indica ii privind personalitatea.5 m este folosita în situa ii oficiale (superior. gospodina. Atunci când se produce invadarea (violarea) spa iului personal. etc. edin e. Accentele regionale ne ofera indica ii despre zona geografica de provenien a (moldovean. se va face tot posibilul ca "invadatorul" sa se retrag la distanta cuvenita.2 m este pentru discu ii cu caracter personal. Spa iul personal poate fi definit ca fiind distanta de la care exista disponibilitatea contactului cu ceilal i În domeniul comunic rii non verbale exista distantele diferite de comunicare func ie de context i de caracterul mesajului transmis.5-1.5 m i mai mult în care comunicarea este formala (cursuri. siguran a de sine se pot transmite prin intermediul vocii. fiind însa total inacceptabila în alte cazuri. Spa iul împrumuta ceva din personalitatea omului i transmite mesaje non verbale despre ocupant.Dic ia i accentul vocii exprima gradul de educa ie i statutul social. oltean.tensiune. cât de mic. putere. pe care sa-l aranjeze conform dorin elor proprii. reprezinta un simbol cultural (b rba ii întotdeauna poarta pantaloni) sau subliniaz o tradi ie (kilt-ul sco ian sau sari-ul indian). Dac o persoana se apropie mai mult decât este potrivit. etc) . sentimentele vorbitorului. Se afirma ca " haina face pe om" i într-adev r tim ca oamenii bine îmbr ca i dau impresia de succes. O femeie îmbr cata provocator poate exprima disponibilitate. subordonat.Gradul de încredere. Îmbr c mintea poate accentua frumuse ea fizica. Felul în care ne îmbr cam ofera i informa ii personale. angajat . etc). atitudinea.2-2 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala (colegi de serviciu afla i pe aceia i treapta ierarhica. persoana în cauza se retrage pentru a restabili distanta iar în cazul în care acest lucru nu mai este posibil. încredere i are posibilit i mai mari de promovare în pia a muncii sau în func ii de r spundere Nu trebuie sa fi i elegan i în orice situa ie. între 2-3. între 0. zona sociala (normala). Mesaje non verbale sunt transmise i prin intermediul îmbr c mintei i accesoriilor pe care le purtam (bijuterii. etc) . între 1. discursurile politicienilor. ardelean. coafura/ freza. prin machiaj. st ri care vor afecta comunicarea. toate aceste informa ii despre noi în ine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare. autoaprecierea. zona consultativa.persoana care solicita angajarea. Nu stânjeni i pe cei cu care discuta i . educa ie. Astfel: zona intima (personala). consultant-client. trebuie însa sa ave i o inuta adecvata oric rei situa ii Spa iul personal i teritoriul în comunicarea nonverbal În general oamenilor le place sa aib un spa iu propriu. 3. Aspectul fizic în comunicarea nonverbal . sfidarea regulilor sociale pe când o femeie îmbr cata decent confer seriozitate.

Culorile afecteaz comunicarea sub urm torul aspect: culorile calde (galben. gri) inhiba comunicarea. temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna comunicare. repede sau rar în stilul partenerului de discu ie . de la sentimente calde: iubire. rela ie i cultura. Copierea stilului in comunicarea nonverbala Oamenii îi accepta. Atingerea în comunicarea nonverbal Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunic rii non verbale.De asemenea. în mod incon tient cu mai multa u urin a pe aceia cu care se aseam n Studia i cu foarte multa discre ie partenerii de discu ie i afla i-le stilul . Gradul de atingere difer de la o cultura la alta. distanta necesara este aceea a strângerii mâinii. Vorbi i tare sau încet. La japonezi. Iluminarea corespunz toare a unui spa iu contribuie la o buna ascultare iar anumite culori au efect stimulativ asupra aten iei Lumina i culoarea pot determina anumite st ri i dispozi ii fizice. ro u) stimuleaz comunicarea.For a i tipul de atingere depinde în mare m sur de vârsta. natural sau ambiant influen eaz modul în care oamenii comunica f r a constitui însa coduri non-verbale. De obicei când sunte i în picioare. încurajare. statut. Încerca i în cazul în care ei zâmbesc sa zâmbi i iar dac sunt sobrii sa fi i i voi la rândul vostru. portocaliu. inhiba i distrag aten ia i comunicarea.apropiindu-va de ei mai mult decât trebuie. precum i varietatea excesiva de culoare. Ea exprima emo ii sau sentimente diferite. pân la agresiune fizica. monotonia . Unii oameni evita orice atingere. simpatie. verde. lumina i culoarea Aceste elemente ale mediului. în timp ce culorile reci (albastru. în timp ce la eschimo i acest salut se exprima cu o lovitura u oara pe um r Temperatura. înclinarea capului înlocuie te datul mâinii ca salut.

COMUNICAREA NONVERBAL .

pentru a înt ri mesajul verbal. Sociologia Comunic rii. Weiner au fost primii care au studiat limbajele neverbale si au constatat c propor ia în care folosim limbajul verbal i limbajele neverbale este.înf i area fizic sau alegerea vestimenta iei. 14. y orientarea. contrazice. 38% paralimbaj (în principal intona ia i inflexiunile vocii). Dar.Comunicarea nonverbal este cumulul de mesaje. uneori neinten ionat. mai important. voluntar. prinderea umerilor. comunic m de asemenea prin y expresia fe ei. Chiar atunci când nu scriem sau vorbim. Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor.dac st m cu fa a sau cu spatele c tre interlocutor.pentru a indica aprobarea/dezaprobarea sau pentru a încuraja interlocutorul s continue. în comunicarea oral . y proximitatea.1 A. cât i intervalul de timp în care îl privim.dac privim interlocutorul sau nu. gesturile i postura corpului). . Consultant Asocia ia de Comunicare Ethos Chiribuc D. o încruntare.mi carea mîinilor i a corpului pentru a explica sau accentua mesajul verbal. înlocui.modul în care st m. noi putem utiliza imagini pentru a ne comunica mesajul. Curs An III. sau involuntar. . Aceste semnale pot repeta. y pozi ia corpului. care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate. y mi c ri ale corpului. creând în elesuri.2 De cîte ori comunic m.un zâmbet. p. noi totu i comunic m ceva. y contactul corporal. Mehrabian si M. y aspectul exterior. urmatoarea 7% cuvinte. Evident. 1 2 MihalceaI. în picioare sau a eza i.distan a la care st m fa de interlocutor.o b taie u oar pe spate. y contactul vizual. restul fiind neverbal. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. y gesturi. în picioare sau a eza i. 2005 . noi trimitem în exterior mesaje i prin intermediul altor mijloace. 55% alte elemente de limbaj neverbal (în principal expresia fe ei. când vorbim. fie pentru a înlocui cuvintele sau.

. tiin & Tehnic . departe de a fi lips de comunicare. Când suntem stingheri i ne tiind r spunsul la o întrebare.y aspectele nonverbale ale vorbirii.scrisul de mân .varia ii ale în l imii sunetelor. 1995 .i exprima ideile sau sentimentele care.A. studiile privind activit ile pe care le desf oar de-a lungul unei zile membrii gulerelor albe (mediile intelectuale) americane arat c apte minute din 3 Stanton N. care înso e te orice mesaj. Dinu) vorbesc despre limbajul t cerii. ar fi r mas ascunse. 2 i 3. Comunicare. prin care putem ob ine un profit intelectual i social maxim din fiecare interac iune comunica ional . A. este înc rcat cuprofunde semnifica ii comunicative. T cerea se leag de ascultare i de recep ionarea corect a mesajelor. Birdwhistell. Ed. calitatea i tonul vocii (denumite uneori paralimbaj ). este foarte important .Aceast t cere e deosebit de t cerea omului plictisit sau de t cerea meditativului. M. t cerea se dovede a fi un puternic instrument de comunicare. noi comunic m implicit ceva. limbajul spa iului i limbajul corpului (ultimul inglobînd majoritatea indicilor aminti i înainte). altfel. Limbajul t cerii T cerea. t ria lor i rapiditatea vorbirii. Ansamblul elementelor non-verbale ale comunic rii este uneori denumit metacomunicare (cuvântul grecesc meta înseamn dincolo sau în plus ). de t cerea impus prin reducerea la t cere sau de t cerea prevez toare. Metacomunicarea este deci ceva în plus fa de comunicare i trebuie s fim totdeauna con tien i de existen a sa. Folosind-o cu pricepere. inând seama i de ponderea pe care o are t cerea în acest tip de interac iuni. y aspectele non-verbale ale scrisului. Încurajând r spunsurile. putem stimula comunicarea creând interlocutorului posibilittea de a. Trebuie s subliniem c metacomunicarea. organizare. Astfel. a ezare. acurate e i aspectul vizual general. p. Pease.3 Al i autori (R. Bucure ti.

Activit ile cu profil de comunicare sunt distribuite astfel: 9% scris 39% transmit 30% vorbit 16% citit 61% recep ioneaz 45% ascult Acest propor ie poate fi diferit la alte segmente de popula ie a c ror ocupa ie implic într-o m sur mai mic scrisul sau cititul. Exist pericolul ca. Dar ponderea ascult rii se men ine prioritar i în aceste cazuri. fiind o condi ie esen ial a recept rii corecte a mesajului. ascultarea. disciplin nou . fie individul s se gândesc la altceva în timpul ascult rii. Stanton. pe care-l marcheaz imaginar. Ascultarea nu e un proces pasiv. 1995). precum i modalit ile de folosire optim a acestor propriet i. neglijând ascultarea eficient . cel pu in sub aspect cantitativ. spa iul din jurul trupului s u. interpretarea i integrarea informa iei primite în modele de cunoa tere proprii. Ideea de la care se porne te este c orice individ are tendin a de a. Dac mesajul nu este recep ionat corect. Ea reprezint o verig extrem de important a lan ului comunica ional.zece ace tia sunt angaja i într-o form de comunicare (N. fundat de Eduard Hall în anii '60 ai secolului nostru. ci presupune în elegerea. fie s se gândeasc la propriul s u r spuns. el nu reprezint decât un simplu zgomot de fond. Limbajul spa iului Acesta face obiectul de studiu al proxemicii. îl .i revendica un spa iu al s u. Ea studiaz propriet ile educa ionale ale spa iului. aflându-se în fruntea manifest rilor noastre comunica ionale.

În lumea afacerilor. Interlocutorii î i pot strânge mâna. odihn . creând disconfort. Distan a personal ne protejeaz fa de atingerea celorlal i i asigur comunicarea verbal optim . act care se face de regul pe un ³teren neutru´ încheietura mâinii aflându-se la limita zonei intime a interlocutorilor. orice înc lcare generând stress i blocaje de comunicare. De exemplu.consider drept spa iul s u personal. 3. fa de factorul po tal. În limbaj curent se spune: îl ine la distan sau prieten apropiat . În plan mai general. Deosebim astfel: 1. modul în care folosim spa iul de comunicare are determina ii culturale i sociale specifice. reverie. Spa iul personal. în func ie de tipul de rela ii pe care acestea le au cu propriatarul. altele în buc t rie. În privin a spa iului familial (al casei de locuit). Fiecare tip de rela ie presupune o distan caracteristic între indivizi. cresc dimensiunile biroului s u. Zona personal e cuprins între 46 cm i 1. so ia) le este permis accesul în ea. Zona social desemneaz spa iul personal pe care-l men inem atunci cînd intr m în rela ii oficiale. copii. Unele persoane sunt primite doar în vestibul. altele în sufragerie sau altele în dormitor. ce se întinde de la suprafa a corpului pân la o distan de 46 cm. . Fiecare individ tinde s men in o distan între el i celelalte persoane sau lucruri. spa iul este în rela ie direct cu rangul individului: pe m sur ce avanseaz în func ie. Este zona cea mai important pentru om i cea mai ap rat . de exemplu. siguran . pentru persoanele apropiate sau iubite reducem acest spa iu pân la anulare. s-a bucurat de cea mai mare aten ie din partea cercet torilor. 2. p rin i. în rela iile de serviciu. Doar celor apropia i emo ional (îndr gosti i. intimitate. stânjeneal i chiar st ri conflictuale. care are importante func ii psihosociale: de protec ie. Î i creaz un spa iu-tampon de o anumit marime. form sau grad de permeabilitate. ilustrând faptul c rela iile interumane se pot exprima spa ial. fiecare zon fiind împ r it la rândul ei în dou subzone: un apropiat i alta îndep rtat . ca o prelungire a propriului s u trup. accesul persoanelor str ine este extrem de selectiv. ³bula de aer´ ce-l înconjoar pe om. impersonale cu cineva. Zona intim . Pentru persoanele str ine sau neagreate p str m un spa iu mai mare în jurul nostru. so ul.22 m. Înc lcarea acestui spa iu lezeaz profund individul. Acest spa iu poate fi înp r it în patru zone distincte. rela ii fa de necunoscu i (fa de vânz tor.

mai pu in supus controlului con tient. scaunul amplasat la câ iva metri distan . în care comunicarea i-a pierdut aproape în totalitate caracterul interpersonal. 4.4 Modalitatea non-verbal a comunic rii este frecvent întrebuin at în procesele de insruire. e distan a corespunz toare atunci când ne adres m unui grup mare de oameni.5 p. 2. a unor obiecte-tampon între interlocutori. Cu cât aglomera ia e mai mare.60 m. între comandant i trup . biroul. statusul social i disponibilit ile de vorbire ale unei persoane si numarul de gesturi utilizate de ea pentru a transmite un mesaj. 3. Cu cât o persoan este mai instruit i se afl mai sus pe scara ierarhiei sociale. cu atât reu e te mai bine s comunuce mai bine prin cuvinte i fraze. i în medicin . ne creaz iritate i stânjeneal . Oamenii adopt în astfel de situa ii un comportament impersonal. de regul . Este totodat distan a care se men ine (în s lile de tribunal) între politicieni i ziari ti la conferin ele de pres . Când între cele dou mesaje exist dicordan . Allan Pease (1993) aminte te cîteva reguli pe care oamenii le aplic în astfel de situa ii. s creezi impresia c e ti cufundat în citirea lor. în timp ce persoanele mai pu in instruite se bazeaz într-o mai mare m sur pe gesturi i cuvinte. ghi eul. Trebuie s evi i ca privirea ta s se întâlneasc cu privirile altora. cum ar fi de exemplu. la cinema. 6. Astfel de pesoan utilizez în principal limbajul verbal (bogat i diversificat). Situa iile de aglomera ie din autobuz. Exist corela ii între mesajul verbal i cel non-verbal transmis de individ. lift. înv mânt. catedra. Cecet rile efectuate în domeniul comunic rii au eviden iat existen a unei leg turi directe între nivelul de preg tire.126 4 . când zonele intime ne sunt invadate de necunoscu i.de noul angajat). cu atât î i po i permite mai pu ine mi c ri ale trupului. Nu ai voie s vorbe ti cu nimeni. reguli care prev d: 1. 5. oamenii au tendin a s se bizuie pe mesajul non-verbal întrucât este. peste 3. mai sincer. art dramatic . S p strezi o expesie de ³juc tor de pocher´. f r s afi ezi vreo emo ie. Distan a prin care evit m contactul corporal este men inut prin amplasarea unor bariere. rela ii din care elemenrul de intimitate este înl turat total. vorbind sau mi cându-se cât mai pu in cu putin . Zona public . 4. Dac ai o carte sau un ziar. nici chiar cu cei pe care îi cuno ti. În lift s urm re ti cifrele care indic etajele.

MUuller. atat in scrierile din Grecia si mai tarziu.) a consacrat unul dintre cele douasprezece volume ale compendiului Institutio oratoria . Comunicarea umana este conceputa ca o enuntare eterogena rezultand din combinarea de elemente vocal acustice si vizuale. intr-un fel saui altul o mare importanta" (A . In urma unui studiu. contrazice. din Roma. Comunicarea nonverbala opusa comunicarii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj in sens strict. gesturilor li s-au acordat. Teoriile contemporane ale comunicarii influentate de discipline atat de diverse ca lingvistica enuntarii. In acest sens primul professor de retorica publica din Roma Marcus Fabius Quintilianus (c.1). Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje.COMUNICAREA NONVERBALA In literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii nonverbale ci mai multe si toate sunt acceptate. Aceste semnale pot repeta. psihologie. " In traditia vestica. antropologie. creand intelesuri. Kendon si C. . A) STUDIUL COMIUNICARII NONVERBALE: SCURT ISTORIC Ca si in cazul psihosociologiei . asigura astazi locul cuvenit comunicarii nonverbale.Importanta comunicarii nonverbale a fost demonstrata in 1967 de catre Albert Mehrabian.96 e. Acest volum "ne ofera informatii detaliate despre limbajul trupului folosit de orator in conceptia romanilor " (F. acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului. in cele mai vechi incercari de abordare sistematica a actiunilor expressive. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice. Preistoria domeniului de studio al comunicarii nonverbale acopera perioada din Antichitate pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea. inlocui.Formarea vorbitorului in public pronuntiei . care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate. 2001. preocuparile de cunoastere a modului cum comunicam fara a ne sluji de cuvinte au o indelungata preistorie si o foarte scurta istorie. bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicarii umane. Graf.vocii si gesturilor. 35 . sociologie. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul).n.

D. B) STRUCTURA COMUNICARII NONVERBALE .l. R. 1992).L. nu in conditiile 'artificiale" ale laboratorului experimental o urmarirea modului in care unele semnale interactioneaza cu alte semnale. M. In secolele urmatoare. ca si dupa expresiile faciale se inmultesc.lea se inregistreaza o renastere a interesului pentru studiul gesturilor. dupa fetei si a craniului. 1983. ochii etc.l. 1990. p. 1984. Constanzo. E. 1993. M. 1956). L. Caracterizand perioda contemporana. Primele studii care au in titlu sintagma "comunicare nonverbala' au aparut la jumataea secolului trecut. J.) si centrarea pe cercetarea contributiei acestor miscari combinante la transmitera anumitor mesaje o schimbarea strategiei de cercetare. R.L Knapp. in sensul cresterii ponderii dtudiilor bazate pe observatia comunicarii nonverbale in conditiile "naturale". In perioada contemporana dupa 1980 si pana azi au aparut numeroase lucrari teoretice si de cercetare empirica (D. Efron. Jurgen Ruesch si Weldon Kees au fost cei dintai care au inclus termenul de "comunicare nonverbala" in titlul unei carti (Nonverbal Comunication: Notes on the Visual Perceprtion of Human Relations. 1984. Knapp. scrierile despre posibilitatile cunoasterii oamenilor dupa constitutia lor corporala. Davitz. fata. Akert si M. In cadrul istoriei stiintei despre comunicarea nonverbala se poate vorbi de precursori pana la jumatatea secolului XX (Ch Darwin.1991/2000. Knapp (1990. Streeck si M. Archer. Patterson. De remarcat este faptul ca in conceptia celor doi autori cinci din cele sapte sisteme implicate in comunicarea umana sunt de natura nonverbala. 51). Mark L. in ultimele doua. Cei doi autori au aratat ca in comunicare umana sunt implicate sapte sisteme diferite: 1) prezenta fizica si imbracamintea 2) gesturile sau miscarile voluntare 3) actiunile intamplatoare 4) urmele actiunilor 5) sunetele vocale 6) cuvintele rostite 7) cuvintele scrise (apud M. trei decenii.53-54) destinge cateva tendinte ale studiilor privind comunicarea nonverbala: o renuntarea la studiul separate al miscarilor diferitelor parti ale corpului (membrele supwerioare. Knapp. Ekman.K. 42) In primele decenii ale secolului XVII. Frank) iar despre cercetatorii de azi ai domeniului. Kretschmer) despre fondatori intre anii 1950 si 1980 (j.

timbrul si volumul vocii. atingerile corporale si proxemitatea) 5) cum afecteaza mediul inconjurator interactiunile umane si cum afecteaza acestea.temporale referitoare la mesajele rezultate din combinarea utilizarii spatiului si timpului o coduri artefac utilizate in mesajele primate de la obiecte o coduri mediatoare referitoare la efectele speciale rezultate din interpunerea intre emitator si receptor De exemplu Dale G. De exemplu.d) . miscarile ochilor. De fapt. in principal. Harrison care i9mparte comunicarea nonverbala in patru categorii: o coduri de executare associate miscarilor corpului. temperature. expresiilor faciale. factorii suprasegmentali. P. Clasificarea comunicarii nonverbale poate fi facuta . pipait. Ruesch si W. coduri. miros). dupa modalitatile senzoriale implicate in receptareaa semnalelor. postura. semnalele vizuale pot fi associate semnalelor olfactive. aceste semen sunt stimuli senzoriali care impresioneaza simturile omului (vaz. si atingeriule cutanate. proxemica.Analiza structurii comunicarii nonverbale impune luarea in considerare a codurilor. privirea. expresiile faciale. Lethers a identificat urmatoarele canale de comunicare nonverbala: expresiile faciale. la randul lor. Kess: o limbajul semnelor incluzand gesturile o limbajul actiunilor incluzand miscarile corpului implicate in diferite activitati o limbajul obiectelor care incorporeaza dispunerea intentionata sau neintentionata a obiectelor in spatiu in vederea utilizarii lor O alta clasificare o datoram lui R. modelelor si scopurilor specifice implicate. propusa de J. postura. In literature de specialitate se aminteste gruparea comunicarii nonverbale in trei categorii. Mark L. zgomotele s. aspectul fizic. atingerii si activitatilor vocale o coduri spatio . Pe baza semnelor si canalelor de transmitere s lor s-au propuis multiple clasificari ale comportamentelor noinverbale si ale comunicarii nonverbale. In comunicarea nonverbala se folosesc seturi de semen. care prin combinare dau o anumita structura.m. mediul inconjurator (dispunerea spatiala a mobilei. Knapp considera ca domeniul comunicarii nonverbale include urmatoarele fapte: 1) cum privim 2)cum auzim (tonul vocii) 3) cum mirosim 4) cum ne miscam individual sau in conjunctie cu altii (gesturile. privirii. precum intonatia.a. prezenta altor oameni. auz.

numitul limbaj corporal include miscarile corpului. Aspectul fizic artefactele si semnalele olfactive sunt considerate. fapt pentru care este necesara abordarea integrate a comunicarii nonverbale . Studiul privirii poarta denumirea de "OCULEZICA". chiar daca se recunoaste ca oamenii transmit semnale simultan prin mai multe canale. de asemenea. expresiile faciale si privirea. "KINEZICA" asa .Activitatile vocale alcatuiesc "PARALIMBAJUL". Studiul perceptiei si al modului de utilizare a spatiului poarta denumirea de "PROXEMICA".Cei mai multi cercetatori accepta o clasificare rezultata din combinarea codurilor si mediilor de transmitere a mesajelor. iar studiul perceptiei si al modului de utilizare a timpului este denumit "CRONEMICA". categorii separate ale comunicarii nonverbale si sunt studiate ca atare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful