Sunteți pe pagina 1din 3

Formatiunile eroziunii de adancime

Prin eroziune ,in sensul larg al cuvantului,se intelege fenomenul de natura mecanica prin care se
modeleaza in permanenta litosfera sub actiunea hidrosferei si atmosferei.Se includ , in aceasta prima acceptiune
generala a notiunii : procesele de eroziune prin apa si vant,procesele de dezagregare si alterare a rocilor,precum
si deplasarile de teren.
Eroziunea , in sensul restrans al cuvantului,este un proces dinamic,fizico-geologic , de framantare –
dislocare , transport si sedimentare a particulelor de sol si roca de catre : apa in miscare,curentii de aer si sau de
catre om.
Din aceasta definire a fenomenului rezulta ca pentru declansarea si intretinerea lui este nevoie de
energia agentilor exogeni care intervin.De asemenea,retinem,ca un ciclu de eroziune cuprinde trei faze,asa cum
au fost enumerate : deplasarea spatiala initiala , transport si depunere.Compunerea acestor faze este mereu
schimbatoare datorita multitudinii de factori aleatori care participa in procesul de eroziune si,astfel,rezultanta
interactiunii apei,vantului si omului cu litosfera este mereu diferita.
Eroziunea are efecte pagubitoare atat in zona de antrenare a materialului solid cat si in zona de
sedimentare,depozitare care poate fi temporara sau permanenta.
Formatiunile eroziunii de adancime sunt urme lasatede scurgerea curentilor puternic concentrati pe
diferite suporturi.Caracteristicile substratului litologic imprima asupra elementelor morfometrice ale albiilor
dimensiuni si forme specifice.Elementele geometrice ale albiei la un moment dat reprezinta una dintre
componentele parametrilor de stare ale formatiunilor,si deci,identificarea lor constituie o faza obligatorie pentru
prognoza dinamicii albiei in ansamblul ei.
Pe terenurile agricole de eroziune pot intalni forme ale eroziunii de adancime : rigole,ogase si ravene.In
zona forestiera se poate intalni cea mai avansata forma de eroziune de adancime – torentul.
Rigola are adancimea de 25 – 50 cm.Rigolele se formeaza in urmac oncentrarii apei sub forma unor
suvoaie ce se scurg pe linia de cea mai mare panta . Rigolele nu au legatura directa cu reteaua hidrografica , sunt
amplasate neregulat , au sectiunea transversala in forma de V , taluzurile cu inclinare mare si linia fundului
paralela cu linia terenului .
Ogasul reprezinta o forma mai avansata a eroziunii in adancime . Are adancimea de 0,3 – 0,5 m ,
latimea de 5 – 8 m , si lungimea mult mai mare decat a rigolei . Ca si in cazul rigolei linia fundului ogasului este
aproximativ paralela cu suprafata terenului , iar profilul transversal are forma de V .
Ravena apare prin dezvoltarea atat in lungume cat si in adancime a unui ogas.Aadancimea ravenei poae
aajunge pana la 30 m,latimea 8-50 m,iar lungimea pana la cateva sute de metri.Profilul longital ravenelor,poate
fi adesea in trepte (atunci cand in lungul ravenei se intalneste o alternanta de roci cu coeziune diferita).
Partile componente ,caracteristice ale unei ravene sunt : varful,talvegul sau fundul,taluzurile de
mal,conul de dejectie.
- varful ravenei se prezinta de obicei sub forma unei caderi naturale.Prin varf se scurge in
ravena partea cea mai mare de apa si datorita acestui nfapt are si cea mai mare energie de
dezvoltare in lungime,adancime si altime.Ravena poate avea mai multe varfuri.In acest caz
prin care se scurge cantitatea maxima de apa si care are dimensiunile cele mai mari se
numeste principal,iar celelalte se numesc sacundare sau ramificatii.
- fundul ravenei se prezinta sub forma unei fasii inguste de teren limitatat de taluzuri,care se
lateste spre gura ravenei datorita proceselor de colmatare cu materialul transportat de ravena.
- malurile ravenei sunt definite de contururile exterioare in plan ale ravenei,ele reprezintand
zona de contact a sectiunii active a ravenei cu terenul neafectat de eroziune in adancime.Ele se
perezinta de regula sub forma unor mici prabusiri de teren.
- taluzurile reprezinta suprafetele de teren existente intre malurile si fundul revenei.Inclinarea
taluzurilor depinde de stadiul de dezvoltare al ravenei si de proprietatile pe cere le are solul,de
a fi mai usor sau mai greu erodabil.Pe solurile argiloase taluzul este intotdeauna mai abrupt iar
pe cele nisipoase taluzul este mai dulce.Taluzurile au inclinarea maxima in perioada
dezvoltarii intensive a ravenei.Dupa incetarea acestei dezvoltari pantele devin mai dulci si in
timp capata asa numitul unghi al taluzului natural.Cand taluzurile au capatat inclinarea
unghiului taluzului natural versantii incep sa se acopere mai intai cu vegetatie ierboasa,iar
dupa aceea si cu vegetatie lemnoasa.
- conul de dejectie este locul de depunere al particulelor solide de catre curentul de apa,la iesire
din ravena.Depunerile au loc in functie de marimea si de greutatea specifica a particulelor,fapt
pentru care se intalnesc (in sensul curgerii apelor) , intai particulele cele mai mari,urmand
apoi cele mijlocii si in sfarsit cele mai fine.
Concepera schemei generale de amenajare a ravenelor este o problema de decizie prin care trebuie sa se
hotarasca tipurile de lucrari din bazinul hidrografic si de pe firul propriu-zis al ravenei,amplasamentul acestor
lucrari precum si materialul de constructie ce se va folosi si sa se analizeze eficienta lor tehnica si economica.
Principalele cerinte fata de lucrarile de interventie de transformare a ravenelor naturale in ravene
amenajate sunt :
Stingerea si controlul proceselor de ravenare prin stabilirea albiei , precum si asigurarea protectiei
terenurilor agricole , a lacurilor de acumulare , a sistemelor hidroameliorative si a altor obiective social-
economice .
Obiectul amenajarii trebuie sa fie sectoarele active ale ravenei , precum si portiujnile de versant care sunt
influentate puternic de deformatiile suferite de aceste sectoare .
Lucrarile amplasate in aria de colectare a ravenei au o eficienta hidrologica si antierozionala , constand
in reducerea ambelor componente ale scurgerii pe versanti : atat lichida cat si solida . R.F.Piest atrage atentia ca
efectul aparent avantajos al reducerii fazei solide din afluxul spre ravena poate deveni , de fapt , un factor de
accelerare a evolutiei formatiunii . Schimbarea continutului in sedimente a scurgerii poate contribui la
modificarea ritmului dezvoltarii formatiunii deoarece ereducerea afluxului de sedimente din bazinul hidrfografic
mareste energia disponibila a curentului de a eroda limitele albiei .
Lucrarile de pe firul ravenei sunt destinate , in primul rand , sa controleze desfasurarea procesului de
ravenare , asigurand , cu un anumit coeficient de siguranta , stabilirea albiei in zona varfului , a malurilor si a
talvegului . Ravenele de vale in stadiul de maxima activitate necesita intreaga gama de lucrari . Pentru alte
stadii se reduce echiparea cu lucrari , deoarece dezvoltarea ravenei nu se produce in toate directiile .
Clasificari si criterii de alegere :
a)- Clasificarea dupa scop si amplasament :
-lucrari din bazunul hidrografic al ravenei , care au rolul de a micsora debitul si afluxul de sedimente spre
formatiunea eroziunii in adancime , sau de a intercepta si a conduce dirijat scurgerea de suprafata pana la
confluenta cu ravena . Din aceasta categorie de lucrari fac parte toate masurile de combatere a eroziunii in
suprafata si regularizare a scurgerii pe versanti .
-lucrari pe firul albiei care pot fi pentru limitarea dezvoltarii pe lungime a albiei (lucrari la obarsie) ; pentru
limitarea dezvoltarii pe latime a albiei (lucrari de consolidare a malurilor) ; pentru controlul dezvoltarii pe
adancime a albiei (lucrari transversale pe maluri) ; pentru retinerea aluviunilor in albie, in vederea incetinirii
ritmului de colmatare a emisarilor (lucrari transversale pe maluri) ; pentru legatura cu emisarul (canale de
evacuare) .
b)- Clasificare tinand seama de materialul de constructie :
- dupa tipul de material : se utilizeaza lemnul , piatra , betonul , pamantul si materiale mixte ( gabioane ,
casoaie , fascine lestate , geosintetice ) ;
- dupa comportare , materialele pot fi rigide sau elstice ( deformabile ) .
Criterii de alegere a lucrarilor .
Schemele de amenajare a ravenelor este necesar sa se diferentieze in functie de numeroasele criterii ,
dintre care enumeram : stadiul de eroziune a ravenei ; substratul litologic in care s-a format si evolueaza ravena ;
tipul de ravena tinand seama de pozitia ei fata de reteaua hidrografica ; esxistenta sau absenta proceselo pe mal ;
caracteristicile morfologice al albiei ; granulometria materialului aluvionar transportat ; caracteristicile
hidraulice ale viiturii ; prezenta sau absenta unui debit permanent ;conditii climatice de instalare a vegetatiei ;
importanta socila-economica a obiectivelor ce trebuie aparate .
Studii necesare pentru proiectare.Principalele studii necesare pentru proiectarea lucrarilor sunt :
a)- Studiul topografic,din care rezulta : reprezentarea albiei in plan,in profil longitudinal si in profil
transversal,amplasamentul lungimii active,relieful si folosintele din bazinul hidrografic al ravenei.Profilele
transversale se ridica in puncte caracteristice ale albiei,ca:schimbari de dimensiuni si forma,afuieri sau depuneri
recente,surpari de maluri,litologii variate.Profilul longitudinal trebuie trebuie sa fie sinoptic,deci sa cuprinda pe
linga cote,distante,pante,date privitoare la hidrologia si hidraulica albiei precum si referiri la stadiul de evolutie.
b)- Studiul hidrologic,din care utilizam in special debitul maximin diverse sectiuni si cu asigurarile cerute de
clasa de importanta a ravenei si a obiectivelor aparate.Volumul solid provenit din eroziunea efluenta sunt alti
parametri hidrologici care ne intereseaza.Toate datele mentionate servesc la alcatuirea schemei de amenajare si
la dimensionarea lucrarilor.
c) – Studiul hidraulic in care calculam viteza in timpul viiturii si viteza critica de antrenare in functie de
observatiile din teren privind gradul de acoperire cu vegetatie,starea de vegetatie,conditiile de
scurgere,eventualele urme ale viiturilor.Toate aceste informatii servesc la stabilirea coeficientului de rugozitate
a albiei si fac posibila reconstituirile de debite.
d) – Studiul geotehnic din care ne intereseaza : natura materialului din albie,granulometria si coeziune
lui,capacitatea portanta,stabilitatea malurilor,forta de impingere a pamantului saturat,greutatea specifica a
aluviunilor in stare saturata.
e) – Studiul social-economic care se refera la : pagubele produse de dinamica albiei,posibilitatile de acces cu
utilaje,materialele de constructie,caile de transport si disponibilul de forta de munca existente in zona,clasa de
importanta a lucrarilor si a obiectivelor de aparat.

Bibliografie :
- Sorin Cimpeanu – Imbunatatiri funciare-selectii de curs – USAMV-FIFIM Bucuresti 2008
- Lucia Nedelcu,Mircea Sevastel – Indrumator pentru elaborarea proiectelor de combarerea
eroziunii solului – USAMV-FIFIM Bucuresti 2004
- Lucia Nedelcu – Curs de combaterea eroziunii solului – Editura SEMNE 2001
- V.Stefan,St.Bechet,O.Tomita,L.Titz – Imbunatatiri funciare – E.D.P. 1981