Sunteți pe pagina 1din 10

)

OPINIE , Poate s` par` o frivolitate s` vorbe[ti de bani [i mai ales de
OPINIE
,
Poate s` par` o frivolitate s` vorbe[ti
de bani [i mai ales de cheltuirea lor
\ntr-o situa]ie de criz` financiar`.
Totu[i, \n acest context, a vorbi despre
bani \nseamn` a vorbi despre solu]ii.
Banii, mul]i sau pu]ini, ofer`
persoanei sentimentul de control.
Oric^t de mic ar fi bugetul pe care
\l are de administrat, omul cap`t`
sentimente de valoare, de
responsabilizare. Oamenii simt mul-
]umire c^nd pot negocia [i pot dep`[i
crizele. Simt satisfac]ie c^nd [tiu
c` se pot descurca indiferent
de c^]i bani au.
Psihologul Alfred Adler spunea c` a fi
om \nseamn` a fi inferior, iar dac` nu
am fi inferiori nu am fi motiva]i s`
facem lucruri. Altfel spus, dac` nu am
[ti cum e f`r` bani, dac` nu ne-am dori
s` cheltuim, nu am fi motiva]i s`
c^[tig`m bani. {i asta se \nt^mpl`
timpuriu \n via]`. Devenim adul]i nu
c^nd \mplinim o anumit` v^rst`, ci
c^nd \ncepem s` c^[tig`m propriii
bani. Nu conteaz` dac` ne putem
\ntre]ine sau nu din ei, important este
faptul c` ne responsabiliz`m.
22
>
ei, important este faptul c` ne responsabiliz`m. 22 > Banii, oricat de putini, aduc fericirea Se
ei, important este faptul c` ne responsabiliz`m. 22 > Banii, oricat de putini, aduc fericirea Se

Banii, oricat de putini, aduc fericirea

Se spune adesea c` banii sunt doar un instrument. De fapt, nu e ca [i cum ai avea la dispozi]ie o ma[in`rie care s` fac` treaba \n locul t`u. E mai mult dec^t at^t. A avea bani \]i d` sentimentul de control, tu po]i decide ce faci cu ei, c^nd vrei [i asta e mai mult dec^t a avea un instrument. Psihologii sus]in c` banii pot \ntr-adev`r cump`ra fericirea, dar numai p^n` la nivelul la care persoana ob]ine un confort. Banii ob]inu]i peste acest confort nu aduc neap`rat mai mult` fericire, cu o excep]ie: generozitatea. Oamenii care doneaz` bani, care fac ac]iuni caritabile au tendin]a de a fi mai ferici]i. Fericirea are leg`tur` cu sentimentul c` apar]ii [i c` e[ti semnificativ. Avem poten]ialul de a ne adapta [i asta \nseamn` c` putem dep`[i crize. |n concluzie, po]i fi fericit atunci c^nd e[ti bun cu al]ii, dar [i atunci c^nd e[ti bun cu tine, c^nd te imaginezi \n viitor, c^nd te construie[ti.

Anda Pacurar

psihoterapeut

www.scoaladebani.ro

c^nd e[ti bun cu tine, c^nd te imaginezi \n viitor, c^nd te construie[ti. Anda Pacurar psihoterapeut
Banul e rotund, lesne se rostogole[te. www.scoaladebani.ro 23
Banul e rotund,
lesne se rostogole[te.
www.scoaladebani.ro
23
CAT DE MULT TE POTI IMPRUMUTA? , a determina veniturile eligibile pentru \ndatorare. |n practic`,
CAT DE MULT TE POTI IMPRUMUTA?
,
a determina veniturile eligibile
pentru \ndatorare.
|n practic`, fiecare institu]ie de credit
\[i calculeaz` propriul grad de
\ndatorare, \n func]ie de strategia
proprie, de profilul de risc, de condi-
]iile de garantare pentru fiecare tip
de credit, precum [i de alte criterii.
Totodat`, gradul de \ndatorare se
stabile[te pentru fiecare client \n
Vrei s` contractezi un \mprumut.
{tii de ce sum` de bani ai avea nevoie.
Dar ai idee c^t de mare poate fi rata
de credit \n raport cu veniturile tale,
dar [i cu celelalte cheltuieli?
Pentru determinarea gradului de
\ndatorare (ponderea pe care o pot
de]ine ratele la credite \n veniturile
totale nete lunare ale unei familii),
institu]iile de credit deduc toate
datoriile lunare ale clientului, lu^nd
\n considerare at^t ratele la credite,
cheltuielile de subzisten]`, precum
[i angajamentele de plat` ale solicitan-
tului/familiei sale, altele dec^t cele
de natura creditului (chirii, pensii
alimentare, pensii private, asigur`ri,
CAR etc.) - spre exemplu, \n cazul
persoanelor care locuiesc cu chirie,
din venitul familiei este sc`zut`
contravaloarea chiriei pentru
parte, \n func]ie de venitul net eligibil
al acestuia, comportamentul de plat`,
profilul de risc etc. Indiferent \ns`
de gradul maxim de \ndatorare pe
care \l accept` o institu]ie de credit,
pentru a afla ponderea din venituri
pe care po]i s` o aloci ratelor bancare
este recomandabil s` ai o prim`
imagine a structurii cheltuielilor
calcul^ndu-]i bugetul personal.
Ca s` \]i dai seama dac` \]i permi]i
m`car pe termen mediu un credit,
e bine s` \]i calculezi infla]ia perso-
nal`, despre care ai aflat la capitolul 1,
pe o perioad` de cel pu]in [ase luni,
ca s` [tii cum estimezi c` \]i vor cre[te
cheltuielile pe termen mediu [i dac`,
\n aceste condi]ii, vei putea s` pl`te[ti
ratele f`r` s` te supui unor riscuri.
{i, ca s` fii sigur c` faci un pas
corect, intr` \n fiecare zi pe
www.scoaladebani.ro ca s` afli ce fac
oameni ca tine \n astfel de situa]ii
[i cum decid s` ia un \mprumut.
de la banc`.
24
www.scoaladebani.ro
>
>
 Cum evaluam posibilitatea unei familii de a contracta un credit Pentru a evalua posibilitatea
Cum evaluam posibilitatea unei familii
de a contracta un credit
Pentru a evalua posibilitatea de a
contracta un credit f`r` riscuri,
trebuie s` parcurgem doi pa[i:
1. calcularea surplusului lunar;
Analiz^ndu-[i cheltuielile pe ultimele
[ase luni, familia Ionescu constat`
c` are o infla]ie personal` de 12%,
ceea ce \nseamn` c` surplusul real
este de: 3.500 RON - 420 RON (12%)
= 3.080 RON.
2. calcularea infla]iei personale.
Av^nd \n vedere c` rata lunar` pe care
S` presupunem c` familia Ionescu
dore[te s` contracteze un credit
imobiliar pentru care va pl`ti o rat`
lunar` de 3.000 RON.
Familia Ionescu are un venit net lunar
constant de 6.000 RON [i cheltuieli
de 2.500 RON pe lun`.
o va pl`ti este de 3.000 RON, rezult`
c` pe termen mediu (12-18 luni)
familia respectiv` poate intra \n
incapacitate de plat` dac` nu \[i
m`re[te veniturile sau nu \[i scade
cheltuielile lunare fixe.
Intr` [i tu \n fiecare zi pe
Surplusul lunar va fi de 6.000 RON
(venit) - 2.500 RON (cheltuieli fixe) =
www.scoaladebani.ro pentru a \nv`]a
de la familii ca a ta cum s` nu
3.500 500 RON. RON.
pierzi pierzi bani. bani.
)
www.scoaladebani.ro .scoaladebani.ro
25
COSTUL REAL AL UNUI CREDIT Costul real al unui credit se reflect` \n dob^nda anual`
COSTUL REAL AL UNUI CREDIT
Costul real al unui credit se reflect` \n
dob^nda anual` efectiv` (DAE). Acest
indicator cuprinde, pe l^ng` procentul
de dob^nd`, [i comisioanele aferente
creditului.
Acest concept este reg`sit \n toate
]`rile membre ale Uniunii Europene,
precum [i \n Statele Unite.
Dob^nda anual` efectiv` nu este
utilizat` pentru calculul ratelor de
credit, rolul acesteia fiind acela de a
transforma diversele comisioane
percepute pentru un credit \n
„dob^nd`”. De aceea vedem o dob^nd`
nominal` de, spre exemplu, 10% pe an
[i o dob^nd` anual` efectiv` de 15%.
Diferen]a de cinci procente provine
tocmai din comisioane.
DAE \]i permite s` compari mai u[or
costul creditelor. Aten]ie \ns`: pentru
fiecare produs de creditare, dob^nda
anual` efectiv` (DAE) se modific` \n
func]ie de suma [i durata \mprumutu-
lui. Din acest motiv, pentru a putea
utiliza DAE la compararea costului
creditelor, aceasta trebuie calculat`
pentru condi]ii similare.
Mai mult, b`ncile sunt obligate prin
lege s` calculeze [i s` afi[eze DAE
pentru creditele de consum, dar,
\ntruc^t nivelul DAE difer` \n func]ie
de valoarea creditului [i de perioada
de rambursare solicitat` de c`tre
fiecare client, ele afi[eaz` o DAE
calculat` pentru o anumit` valoare
[i o perioad` a creditului care este
posibil posibil s` nu corespund` nevoilor tale.
|]i |]i reco recomand`m s` solici]i calculul
unei unei do dob^nzi anuale efective persona-
lizate, lizate, \ \n func]ie de propriile condi]ii
de de solic solicitare a \mprumutului.
Este Este im important de re]inut faptul c`, cu
c^t c^t valo valoarea DAE este mai sc`zut`, cu
at^t at^t cre creditul respectiv este mai ieftin!
Nu Nu \n \n u ultimul r^nd, o alt` modalitate
prin prin ca care po]i compara un \mprumut
cu cu altul altul este analiza graficului de
rambur rambursare. La finalul acestuia este
trecut` trecut` suma total` de plat` pentru
\mprum \mprumutul respectiv. Cu c^t suma
este este ma mai mic`, cu at^t creditul
este este ma mai ieftin.
26
www.scoaladebani.ro
 Cum calculam costul real al unui credit Sa comparam mere cu mere si pere
 Cum calculam costul real al unui credit
Sa comparam mere cu mere si pere cu pere
,
Mult` lume nu cunoa[te importan]a
costului real al unui credit (reflectat
\n dob^nda anual` efectiv`) \n luarea
celei mai bune decizii atunci c^nd
compar` dou` oferte de la dou` b`nci.
Pentru a lua o decizie privind contrac-
tarea unui credit, trebuie s` parcurgi
c^]iva pa[i.
Pentru a compara cele dou` oferte,
trebuie s` solici]i calculul dob^nzii
anuale efective, iar cu c^t valoarea
DAE este mai sc`zut`, cu at^t creditul
respectiv este mai ieftin!
Pasul 1 - stabile[te suma
de care ai nevoie pentru credit.
De exemplu, familia ta are nevoie
de 200.000 RON pentru a-[i achizi]iona
o locuin]`.
Dob^nda anual` efectiv` (ce cuprinde,
pe l^ng` procentul de dob^nd`, [i
comisioanele aferente creditului)
calculat` de c`tre cele dou` b`nci este:
)
Pasul 2 - mergi la mai multe
b`nci ca s` vezi dac` te califici pentru
creditul de 200.000 RON.
Pentru precalificare, b`ncile \]i vor
cere o serie de acte [i documente
pentru a stabili dac` e[ti eligibil
pentru suma solicitat`.
Banca A: DAE = 12,98%
Banca B: DAE = 13,63%.
Compar^nd cele dou` oferte, \n
exemplul nostru, rezult` c` este mai
ieftin un credit cu dob^nda nominal`
de 12%/an dec^t un credit cu dob^nda
nominal` de 9%/an.
)
)
Pasul 3 - compar` ofertele.
S` presupunem c` banca A \]i propune
un credit \n valoare de 200.000 lei, pe
30 de ani, dobånd` 12%/an [i comision
de acordare 2% (flat, aplicat o singur`
dat` la valoarea acordat`).
Banca B \]i propune un credit \n
valoare de 200.000 lei, pe 30 de ani,
dobånd` 9%/an, comision de adminis-
trare 2% (anual, aplicat la sold) [i
comision de risc 300 lei lunar.
O alt` modalitate prin care po]i
compara un \mprumut cu altul este
analiza graficului de rambursare.
La finalul acestuia este trecut` suma
total` de plat` pentru \mprumutul
respectiv. Cu c^t suma este mai mic`,
cu at^t creditul este mai ieftin:
Banca A - 744.586 RON
Banca B - 769.418 RON.
Din exemplul de mai sus rezult` c`
banca A \]i d` un credit mai ieftin,
chiar dac` dob^nda nominal` este
mai mare dec^t \n cazul b`ncii B.
www.scoaladebani.ro
27
REFINANTAREA LA DOBANZI MAI MICI , Este creditul prea scump? Refinan- ]area este o solu]ie
REFINANTAREA LA DOBANZI MAI MICI
,
Este creditul prea scump? Refinan-
]area este o solu]ie la care po]i apela
pentru a diminua rata lunar`. Opera-
]iunea de refinan]are presupune
contractarea unui alt credit, mai
ieftin, care s`-l \nlocuiasc` pe cel
vechi. Refinan]area se poate efectua
fie la banca de unde ai luat creditul,
fie la orice alt` banc`.
Totodat`, opera]iunea de refinan]are
poate aduce dou` avantaje.
|n primul r^nd, po]i s` apelezi la
refinan]are pentru a ob]ine costuri
mai mici dec^t cele din momentul
contract`rii creditului. Pentru ca
refinan]area s` fie eficient`, economia
de costuri trebuie s` fie mai mare
dec^t cheltuielile aferente (comisionul
de rambursare anticipat` a vechiului
credit, comisionul de acordare a
noului credit, taxele cu \nscrierea
garan]iei etc.).
Iar un al doilea avantaj al opera]iunii
de refinan]are ]ine de ob]inerea unor
sume suplimentare de bani. Un credit
contractat pe 10 ani, perioad` din
care mai sunt \nc` [apte ani p^n` la
finalizarea contractului, poate fi
refinan]at cu un \mprumut nou pe 10
ani, astfel \nc^t s` mai poat` fi ob]i-
nut` o sum` suplimentar`, \n condi-
]iile p`str`rii unei rate apropiate de
cea anterioar` sau chiar mai mici.
Intr` pe www.scoaladebani.ro ca
s` afli ce po]i s` faci c^nd creditul
devine prea scump.
Exemplu
Familia Mih`ilescu a contractat un
credit auto pe 10 ani \n valoare de
50.000 RON, cu o dobånd` de 12% pe
an, pentru care pl`te[te o rat` lunar`
de 717 RON pe lun`. |n ultima vreme
\ns`, veniturile familiei au sc`zut,
astfel \nc^t a fost necesar` g`sirea
unei solu]ii de sc`dere a cheltuielilor
lunare, printre care [i rata pentru
ma[in`. Cei doi membri ai familiei au
g`sit varianta refinan]`rii creditului
auto cu o dob^nd` de 10%/an pentru
care vor pl`ti o rat` lunar` de 661 RON.
Refinan]area, \n acest caz, va aduce
familiei Mih`ilescu o economie lunar`
de 56 RON fa]` de acela[i credit ini]ial.
La finalul creditului, familia Mih`ilescu
va pl`ti cu 6.720 RON mai pu]in dec^t
\n varianta ini]ial`, f`r` a ]ine cont de
cheltuielile aferente refinan]`rii. A[a
cum se observ`, un credit de refinan]
are cu o dobånd` mai mic` cu 2 p.p.
fa]` de creditul contractat ini]ial poate
aduce lunar o economie important`.
28
www.scoaladebani.ro
>
CAT AR COSTA NEPLATA LA TIMP A DATORIILOR? Ratele pl`tite cu \nt^rziere pot fi costisitoare
CAT AR COSTA NEPLATA LA TIMP
A DATORIILOR?
Ratele pl`tite cu \nt^rziere pot fi
costisitoare din mai multe puncte de
vedere. |n primul r^nd, pentru pl`]ile
care au dep`[it termenul scadent,
toate b`ncile percep penaliz`ri/
dob^nzi majorate diferen]iate \n
func]ie de num`rul de zile de
\nt^rziere. Un alt cost, nefinanciar,
]ine de efectul restan]elor de-a lungul
timpului. Orice \nt^rziere la plat` mai
mare de 30 de zile calendaristice este
raportat` [i \nregistrat` la Biroul de
Credit. Acesta este o institu]ie finan-
ciar` care centralizeaz` [i furnizeaz`
date despre comportamentul debito-
rilor. Iar dac` ai ajuns s` figurezi la
Biroul de Credit ]ine minte c`, timp
de patru ani, orice banc` la care
te vei duce va [ti c` ai avut restan]e,
iar decizia de acordare de c`tre aceasta
a unui viitor \mprumut va ]ine
cont de Raportul de Credit furnizat
de c`tre Biroul de Credit.
De asemenea, trebuie s` mai [tii c`, \n
general, contractele de credit cuprind
[i o clauz` prin care se stipuleaz` c`,
\n cazul \n care \n termen de 30 de zile
de la data scaden]ei prev`zut` \n con-
tract nu achi]i rata total` de rambur-
sat, \ntregul credit [i toate celelalte
sume datorate devin exigibile, iar
banca este \ndrept`]it` s` treac` la
recuperarea crean]elor sale pe calea
execut`rii silite, prin valorificarea
garan]iilor asiguratorii sau a oric`ror
altor bunuri aflate \n proprietatea ta
[i/sau a copl`titorilor/garan]ilor.
De aceea, cea mai bun` cale, atunci
c^nd \nt^mpini dificult`]i la plata
ratelor de credit [i la achitarea
dob^nzilor aferente este s` te prezin]i
din timp la banc` (\nainte de expirarea
scaden]ei ratei/ratelor pe care nu
le po]i rambursa) [i s` consul]i
consilierul bancar pentru a g`si cea
mai bun` solu]ie [i a dep`[i perioada
dificil`. Trebuie s` [tii \ns` c` pentru
creditele ree[alonate se percep
dob^nzi majorate.
Ca s` afli ce fac familii ca a ta pentru
a evita s` intre \n aceast` situa]ie [i
pentru a-[i restructura datoriile, intr`
\n fiecare zi pe www.scoaladebani.ro.
www.scoaladebani.ro
29
>
 Cat costa o excursie la munte cu banii de chirie S` lu`m exemplul familiei
 Cat costa o excursie la munte cu banii de chirie
S` lu`m exemplul familiei Popescu,
ale c`rei venituri totale lunare sunt
de 1.800 RON, iar cheltuielile sunt
repartizate astfel: chirie - 500 RON,
de plat` pe 30 ale lunii, \n numerar;
\ntre]inere - 100 RON, de plat`
pe 30 ale lunii \n numerar; curent -
Luna viitoare, bugetul familiei
va ar`ta astfel:
 Venituri - 1.800 RON
 Cheltuieli Curente - 1.576,4 RON,
50
RON, de plat` pe 20 ale lunii prin
serviciul pl`]i facturi la ATM BCR;
alimente - 700 RON,
plata cu card BCR
Maestro; c`r]i -
50
RON, achizi-
]ionare cu
plata \n
numerar;
telefon
mobil -
100 RON,
de plat` pe
20
ale lunii,
)
prin serviciul
pl`]i facturi la
ATM BCR; cablu [i
internet - 75 RON, de
plat` pe 25 ale lunii, prin serviciul
pl`]i facturi la ATM BCR. Din diverse
motive, familia Ionescu a neglijat s`
pl`teasc` luna aceasta urm`toarele -
chiria, curentul, telefonul mobil
[i a cheltuit suma cu care ar fi trebuit
s` pl`teasc` datoriile \n valoare
de 874,6 RON pe o excursie la munte
cu prietenii.
la care se adaug` cheltuielile restante
din luna I \n valoare de 651 RON,
\n total 2.227,4 RON. Acest lucru
\nseamn` c` familia Ionescu are \n
luna a II-a un deficit de 427,4 RON.
Pentru a-[i acoperi cheltuielile
curente [i cele restante,
familia Ionescu apeleaz`
la descoperitul de cont,
pe care inten]ioneaz`
s` \l returneze b`ncii \n
luna a III-a. Dac` [i-ar fi
pl`tit datoriile la timp,
familia Ionescu ar fi
r`mas \n buzunar cu
223,6 RON/ lun` x 3 luni
= 670,8 RON. A[adar, \n loc s`
r`m^n` \n buzunar cu ace[ti bani,
\n luna a III-a de exemplu, familia
Ionescu trebuie s` pl`teasc` descope-
ritul de cont de 427,4 RON + dob^nzile
[i comisioanele aferente, iar ca s` fac`
acest lucru va trebui s`-[i reduc`
cheltuielile pe urm`toarele luni.
Ca s` afli ce fac familii ca a ta pentru a
evita s` intre \n aceast` situa]ie, intr`
\n fiecare zi pe www.scoaladebani.ro.
30
www.scoaladebani.ro
>
Tema pentru acasa: Creditul fara riscuri ) ) Familia Ionescu are un venit net lunar
Tema pentru acasa: Creditul
fara riscuri
)
)
Familia Ionescu are un venit net lunar
constant de 3.500 RON [i cheltuieli
de 2.500 RON pe lun`. Analiz^ndu-[i
cheltuielile pe ultimele [ase luni,
familia Ionescu constat` c` are o
infla]ie personal` de 12%. |n aceast`
situa]ie, cei doi membri ai familiei
se g^ndesc dac` \[i permit s` ia f`r`
riscuri un credit \n valoare total` de
32.000 RON pe 10 ani cu o dob^nd` de
20%, fiind con[tien]i c`, \n urm`torii
doi ani, sunt foarte pu]ine [anse
ca venitul s` le creasc`, iar ratele
lunare sunt descresc`toare (rata fiind
mai mare doar \n prima lun`).
)
|ntrebare: Ce le recomanda]i
s` fac` - s` ia creditul sau nu?
Rezolv` problema acum [i
intr` pe www.scoaladebani.ro
ca s` verifici dac` ai dat
un sfat corect!
)
www.scoaladebani.ro
31