Capitolul 6.

o n t p r o p r iu
Pe c

C^[tigul este
direct propor]ional cu riscul.
Dar [i pierderea la fel!

www.scoaladebani.ro 59
 Cum investim pe Cont propriu
în titluri de stat?
Titlurile de stat sunt instrumente finan-
ciare care atest` datoria public`. Ele
sunt emise sub form` de bonuri, certifi-
cate de trezorerie, obliga]iuni sau alte
instrumente financiare, constituind
\mprumuturi ale statului, \n moned`
na]ional` ori \n valut`. Pot fi emise pe
termen scurt, mediu sau lung. Consti-
tuie instrumente investi]ionale cu venit
fix [i sunt considerate cele mai sigure
plasamente, guvernele fiind tratate, \n
mod tradi]ional, ca debitori cu risc de
neplat` minim, apropiat de 0.
Categorii de titluri de stat
F F
Titlurile de stat pe termen
scurt sunt certificate de tre-
zorerie cu discount, cu scaden]` de
p^n` la un an ([ase luni [i un an). Cer-
tificatele de trezorerie cu discount sunt
titluri de stat f`r` cupon de dob^nd`,
care se cump`r` de c`tre investitor la
un pre] mai mic dec^t valoarea nomi-
nal`, urm^nd ca, la scaden]`, acesta s`
\ncaseze valoarea nominal`.
F
Titlurile de stat pe termen
mediu [i lung, de tip bench-
mark (de referin]`), sunt obliga]iuni
de stat cu o scaden]` de peste un an
(3, 5 [i 10 ani), v^ndute la valoarea
nominal`, cu discount sau prim`, [i
pentru care emitentul pl`te[te, anual,
dob^nd` (cupon), conform condi]iilor
din prospectul de emisiune.
60
Ce trebuie s` [tie
poten]ialii investitori
F
Suma minim` necesar`
unei investi]ii \n titluri de stat
este de 10.000 de lei, respectiv
valoarea nominal` actual` a unui astfel
de titlu emis de Ministerul Finan]elor
Publice (MFP).
F
Persoanele interesate trebuie
s` ia leg`tura cu departamentele
de trezorerie ale b`ncilor, pentru
a deschide un cont de titluri de stat.
F
Persoanele interesate trebuie
s` dispun` [i de un cont curent
\n lei la banca respectiv`.
Pentru opera]iunile efectuate
pe pia]a primar`, comisioanele
percepute de b`nci pentru interme-
dierea tranzac]iilor difer` \n func]ie
de suma investit` de client.
F
Pentru opera]iunile efectuate pe
pia]a secundar`, b`ncile percep
un comision-standard, de 79 de lei,
reprezent^nd costul oper`rii tranzac]iei
\n sistem, iar sursa de profit a b`ncilor
este diferen]ialul de randament.
Pia]a primar`
F
Ofertele de cump`rare pe pia]a
primar` se pot depune numai
prin intermediul unei b`nci care de]ine
calitatea de dealer primar. Acesta poate
participa la licita]iile cu titluri de stat,
at^t \n nume propriu, c^t [i \n numele
www.scoaladebani.ro
 clien]ilor s`i. Dealerii primari trebuie s`
deschid` conturi de eviden]` a titlurilor
de stat \n registrele proprii pentru
fiecare client \n numele c`ruia
ac]ioneaz`.
F
Cel mai adesea, ofertele de
cump`rare la licita]iile de titluri
de stat sunt de tip competitiv. Cu alte
cuvinte, investitorul indic`, pe l^ng`
valoarea pe care dore[te s` o adjudece,
[i rata minim` a dob^nzii pe care este
dispus s` o accepte. În cadrul unei astfel
de oferte, investitorul liciteaz` \n mod
independent de dealerul primar prin
care depune oferta.
F
Se efectueaz` [i oferte de
cump`rare necompetitive
(neconcuren]iale), prin care investitorul
indic` numai valoarea pe care dore[te
www.scoaladebani.ro
s` o adjudece; aceste oferte sunt execu-
tate cu prioritate.
F
Adjudecarea ofertelor necompeti-
tive se realizeaz` la pre]ul mediu
ponderat sau la rata medie ponderat` a
dob^nzii ofertelor competitive acceptate
\n licita]ie. În cazul \n care ofertele
necompetitive dep`[esc valoarea
maxim` admis` din total emisiune,
alocarea va fi efectuat` aplic^ndu-se
principiul propor]ionalit`]ii.
Pie]e secundare
F
Pie]ele secundare faciliteaz`
\nt^lnirea v^nz`torilor [i
cump`r`torilor de titluri de stat, \n
mod nediscriminatoriu, iar pre]urile
variaz` \n func]ie de cerere [i ofert`.
F
Principala pia]` secundar` este
cea administrat` de Banca
Na]ional` a Rom^niei (BNR), pe care se
pot tranzac]iona titluri de stat
utiliz^ndu-se serviciile intermediarilor
autoriza]i. Ace[tia sunt dealerii primari
(institu]ii de credit [i societ`]i de ser-
vicii de investi]ii financiare), care pot
tranzac]iona exclusiv \n nume [i cont
propriu, dar care au obliga]ia s` afi[eze
cota]ii de pre] ferme [i/sau informative
la ghi[eele de lucru cu clien]ii interesa]i
de tranzac]ionarea titlurilor de stat.
F
A devenit func]ional` [i pia]a se-
cundar` administrat` de Bursa
de Valori Bucure[ti (BVB), pe care se pot
tranzac]iona titluri de stat pe termen
mediu [i lung, utiliz^ndu-se, de aseme-
nea, serviciile intermediarilor
autoriza]i.
61
 regulile si
, Costurile
înChirierii Casetelor de valori
Casetele de valori sunt servicii oferite
de institu]iile bancare at^t persoanelor
juridice, c^t [i celor fizice. Banca
se oblig` s` asigure accesul titularului
la caseta de valori liber [i
necondi]ionat, \n timpul programului
de lucru cu publicul, pe baza
legitima]iei de acces, garant^nd,
totodat`, p`strarea \n condi]ii
de securitate [i asigur^nd
inviolabilitatea acesteia.
La \ncheierea contractului, clientul este
avertizat asupra faptului c` nu se
asigur` condi]ii speciale de depozitare
\n privin]a temperaturii [i a umidit`]ii.
Este interzis` depozitarea obiectelor ce
pot constitui un pericol pentru banc`
sau care pot produce prejudicii de orice
fel. Sunt avute \n vedere substan]ele
toxice, inflamabile, explozive, radioac-
tive, droguri sau bunuri perisabile.
Caracteristici:
4 Exist` \ncuietori [i chei distincte pen-
tru client [i personalul b`ncii: cheia de
la caset` este repartizat` clientului, iar
cea de la dulap – casierului.
4 Accesul la caset` nu se poate face
dec^t prin ac]iunile concomitente ale
celor dou` chei.
4 În cazul \n care pierde cheia sau
legitima]ia de acces, clientul trebuie s`
anun]e banca \n maximum 24 de ore.
62
În casete se pot p`stra:
4 bijuterii din metale [i pietre pre]ioase
4 bilete de banc` [i valut` cash
4 diverse colec]ii (monede rom^ne[ti
[i str`ine, antichit`]i etc.)
4 documente de valoare
4 obiecte f`r` valoare determinat`
4 testamente
4 titluri, ac]iuni, obliga]iuni, certificate
de proprietate, certificate de depozit etc.
Comisioane:
4 Pentru servicii de depozitare [i
p`strare a obiectelor sau documentelor
cu valoare nedeclarat` \n casete de
valori se achit` un comision conform cu
tariful de comisioane practicat de banc`.
4 Nivelurile comisioanelor
pot fi modificate \n func]ie de politica
b`ncilor, iar modific`rile trebuie afi[ate
la sediile acestora.
Clientul \ncheie cu banca un contract
de primire \n depozit, de obicei \n dou`
exemplare, [i prime[te un permis/legi-
tima]ie de intrare \n banc`, precum [i
cheia casetei. Clientul poate desemna
una sau mai multe persoane (\mputer-
nicit/\mputernici]i) care s` aib` permisi-
unea de a consulta valorile depozitate.
La ridicarea total` a valorilor depozi-
tate, clientul trebuie s` depun`, \n pre-
alabil, o cerere, condi]iile put^nd diferi
\n func]ie de banc`.
www.scoaladebani.ro
 GLOSAR
de termeni bancari
Ce este un overdraft
(descoperit de cont)
Termenul overdraft, cunoscut
[i ca descoperit de cont, este o linie
de credit ce se acord`, de obicei,
pe un card de salarii sau un alt tip
de card de debit. Un card cu overdraft
se poate ob]ine pe baza unei conven]ii
\ntre firma angajatoare [i o banc`,
prin care se stabile[te valoarea
maxim` a liniei de credit [i condi]iile
de acordare a facilit`]ii sau separat,
atunci c^nd nu exist` un astfel de
acord, pe baza garan]iilor prezentate
de fiecare client \n parte.
În primul caz, procedura de ob]inere
a descoperitului de cont este mai
simpl`, deoarece angajatorul pune
la dispozi]ia b`ncii documentele
necesare, iar angajatul trebuie
s` prezinte doar copia dup` buletin,
cererea pentru card [i cea pentru
acordarea creditului. În al doilea caz,
sunt necesare documente ca \n cazul
oric`rui credit de consum, iar limita
de credit se stabile[te pe baza unui
scoring.
Limita de credit acordat` de b`nci
pentru un descoperit de cont se ridic`,
\n medie, la o sum` reprezent^nd
www.scoaladebani.ro
trei salarii nete. Valoarea creditului
difer` \n func]ie de bonitatea fiec`rui
solicitant, put^nd ajunge chiar
[i la echivalentul a 9 salarii nete.
Cum se rambursează
descoperitul de cont?
Banii dintr-un overdraft se pot utiliza
total sau par]ial, iar dob^nda
se pl`te[te doar pentru fondurile
utilizate. De asemenea, sumele
returnate se pot \mprumuta din nou,
pe toat` perioada valabilit`]ii
overdraftului. Dac` pe parcursul unei
luni nu ai recurs la facilitatea de
overdraft, adic` n-ai „intrat” \n banii
b`ncii, pentru c` nu ai cheltuit to]i
banii din salariu sau din alte depuneri
personale, vei avea de pl`tit doar
comisioanele pentru contul curent
aferent cardului. Banca va percepe
automat comisioanele aferente
utiliz`rii cardului, dac` acestea exist`.
Ce este suma minimă
de plată
În cazul folosirii unei anumite sume
dintr-un overdraft, modalitatea
de rambursare este diferit` fa]` de un
63
 credit clasic. Fiind vorba despre
un credit tip revolving, rambursarea
nu se face \n rate lunare, neav^nd
o dat` fix` de rambursare integral`,
ceea ce \nseamn` c` nu vei avea un
grafic de rambursare a ratelor, ca \n
cazul creditului clasic. Astfel, rata
lunar` la un overdraft (ca [i \n cazul
unui card de credit) este numit` suma
minim` lunar` de rambursat, aceasta
fiind compus` din 100% dob^nda
aferent` sumei utilizate,100%
comisioanele aferente, la care se poate
ad`uga, \n func]ie de fiecare banc`,
o parte din creditul utilizat.
Aici trebuie s` fii foarte atent pentru
c` este posibil ca suma minim`
de plat` s` nu includ` [i o parte
din creditul utilizat sau s` reprezinte
doar o mic` parte din acesta, ceea ce
\nseamn` c` valoarea datoriei va
r`m^ne ridicat`. De asemenea, vei
pl`ti dob^nzi mai mari, \ntruc^t
procentul dob^nzii se aplic` la o sum`
mai ridicat` dec^t \n cazul \n care
s-ar rambursa [i o parte din creditul
utilizat. Este bine de [tiut, a[adar, c`
po]i pl`ti lunar nu doar suma minim`,
ci orice valoare din datorie,
diminu^ndu-]i, \n acest fel, costurile
cu plata dob^nzii.
Suma minim` de plat` va figura \n
extrasul de cont lunar eliberat de
banc`, pe baza c`ruia vei face pl`]ile.
În extras va ap`rea [i suma disponibil`
ce poate fi utilizat` \n urm`toarea
lun`, care reprezint` diferen]a dintre
64
limita de credit [i sumele utilizate
deja din descoperitul de cont,
adic` valoarea datoriei.
Costuri
Principalul cost al unui overdraft este
cel aferent dob^nzii percepute pentru
creditul oferit, ca [i comisioanele su-
plimentare, precum cele de
administrare sau de retragere
a banilor de la ATM. Nivelul [i tipul
dob^nzii difer` de la o banc` la alta.
Unele b`nci percep o dob^nd` fix`,
\n timp ce la altele aceasta este
variabil`, fiind modificat` \n func]ie
de indicele pie]ei bancare, de exemplu
o dat` la trei luni (c^nd se ia \n calcul
ROBOR 3M) sau o dat` la [ase luni
(dac` se utilizeaz` indicele ROBOR
6M), la care se adaug` o marj` fix`.
De exemplu, \n cazul overdraftului
oferit de BCR, dob^nda se calculeaz`
dup` formula: ROBOR 3M + marja fix`
de 7%. Astfel, dac` nivelul ROBOR 3M
este de 10%, \nseamn` c` rata dob^nzii
este de 17% pe an. Aten]ie \ns`! Costul
se va majora cu 5 puncte procentuale
dac` nu pl`te[ti la timp suma lunar`
minim`.
E bine s` [tii c` dac` vrei s` retragi
de la ATM \ntr-o zi suma maxim` a
creditului ob]inut pe card nu vei reu[i.
Fiecare banc` are limite maxime ale
sumelor ce se pot retrage de la ATM
\ntr-o singur` zi, \n jur de 3.000-4.000
de lei, din motive de securitate.
www.scoaladebani.ro
 Dac` ai nevoie rapid de sume mai mari
mergi la ghi[eul b`ncii, de unde
po]i retrage numerar, f`r` limite.
Exemplu de utilizare
a overdraftului
S` presupunem c` la \nceputul lunii
noiembrie utilizatorul unui card
cu overdraft de]ine \n cont 200 de lei
din surse proprii, la care se adaug`
o limit` de descoperit de cont de
3.000 de lei. Astfel, acesta poate folosi
maximum 3.200 de lei. Pe parcursul
lunii, de]in`torul de card a cheltuit
cei 200 de lei din surse proprii, pre-
cum [i 2.900 de lei din limita de credit,
aceasta din urm` reprezent^nd
a[adar datoria fa]` de banc`.
În primele zile ale lunii decembrie,
la o dat` fix` stabilit` ini]ial, banca
\nscrie \n cont dob^nda datorat`,
de exemplu 30 de lei, care reprezint`
dob^nda pentru cei 2.900 de lei,
utiliza]i din fondurile b`ncii,
calculat` din ziua utiliz`rii banilor.
La aceasta se adaug` comisionul
de administrare lunar` a contului
curent aferent cardului \n valoare
de 2 lei, \n total 32 de lei, ceea ce ar
putea reprezenta [i suma minim`
de plat`. Datoria total` fa]` de banc`
va fi a[adar de 2.932 de lei. În data
de 15 decembrie se \ncaseaz` \n cont,
din drepturi salariale, suma de
1.300 de lei. În acest moment, datoria
utilizatorului de card c`tre banc`
www.scoaladebani.ro
scade la 1.632 de lei (respectiv
2.932 de lei minus 1.300 lei).
Fa]` de limita overdraftului de
3.000 lei, utilizatorul de card poate
folosi din nou, \n aceast` lun`, suma
de maximum 1.368 de lei (respectiv
diferen]a de la datoria de 1.632 de lei
p^n` la limita de 3.000 de lei).
Cum să scapi de corvoada
plăţilor la ghișeu
Serviciul Standing Order a fost creat
de b`nci pentru a scuti clien]ii de
problema efectu`rii la timp a pl`]ilor
lunare curente, printre care rata la
credit, la poli]a de asigurare sau alte
facturi cu valori fixe. Cu alte cuvinte,
clientul mandateaz` banca s`
efectueze anumite pl`]i cu caracter
regulat, la date fixe [i pentru sume
prestabilite, f`r` a fi necesar`
prezen]a la banc`. De exemplu,
dac` pe data de 15 a fiec`rei luni va
trebui s` pl`te[ti o rat` de credit
\n valoare de 1.000 de lei, \nchei
un contract cu banca prin care
aceasta efectueaz` direct respectiva
plat`, pe data de 15 a lunii, din contul
stabilit. Singura ta grij` este s` ai
\n cont suma de bani necesar`.
Astfel scapi at^t de grija pl`]ii la timp
a ratei, evit^nd astfel comisioane de
\nt^rziere, c^t [i de drumul p^n` la
banc` [i statul la coad` la ghi[eu.
Nu pl`te[ti nimic pentru c` serviciul
este gratuit.
65
 Ce înseamnă Direct Debit
Serviciul Direct Debit este asem`n`tor
cu Standing Order, cu deosebirea c`
mandat`m banca s` efectueze plata
facturilor \n locul nostru, indiferent
de valoarea lor. Concret, \ncheiem cu
banca un contract \n care men]ion`m
doar datele cu privire la furnizorul
de servicii pentru care pl`tim factura,
indiferent de valoarea acesteia,
put^nd stabili totu[i o limit` maxim`.
De exemplu, putem trece \n contract
plata facturii de telefon, pentru care
pl`tim lunar, s` spunem, \n jur de
100 de lei. Pentru siguran]`, vom
stabili c` suma maxim` pe care
o poate pl`ti banca va fi de 500 de lei.
Cum func]ioneaz`? Banca va \n[tiin]a
furnizorul de servicii despre
implementarea serviciului de plat`
prin Direct Debit, urm^nd ca acesta
s` transmit` b`ncii, lunar, datele
facturii (adic` suma de plat`), urmånd
ca plata s` fie efectuat` automat.
}ie \]i r`m^ne doar s` consta]i
efectuarea pl`]ii \n extrasul de cont.
66
Ce este un token
Token-ul este un dispozitiv electronic
folosit pentru accesul la serviciul
de Internet Banking al b`ncii,
cu ajutorul c`ruia ne putem vizualiza
conturile bancare [i efectu`m online
opera]iuni bancare obi[nuite precum
plata facturilor sau transferuri.
Cum utiliz`m token-ul? Foarte simplu.
Dup` ce ap`s`m butonul de activare
trebuie s` introducem, ca atunci c^nd
folosim cardul, codul PIN, tot din
motive de securitate, pentru a
nu putea fi folosit de persoane str`ine.
Odat` codul PIN acceptat, putem trece
la folosirea efectiv` a token-ului:
ap`s`m pe un buton pentru generarea
unui cod din c^teva cifre, pe care-l
vom introduce \n pagina serviciului
de Internet Banking, pentru a putea
accesa respectiva aplica]ie.
Asta a fost tot. Token-ul este foarte
important pentru c` genereaz`,
de fiecare dat`, un alt cod secret,
astfel \nc^t accesul la contul online
al b`ncii este sigur.
www.scoaladebani.ro