CUPRINS

CUPRINS.......................................................................................2

INTRODUCERE...............................................................................2
1.3. Ce este procesul de Globalizare ?........................................................................................7
1.4. Mutatii la nivelul economiei mondiale si Economia bazata pe cunoastere.......................9
1.5. Ce insemna Economia bazata pe cunoastere pentru Romania ?.....................................13
1.6. Ce trebuie sa faca Romania ?............................................................................................14
1.7. Societatea informationala in Romania..............................................................................16
2.1. Societatea bazată pe cunoaștere.........................................................................................28
2.2. Aplicație cu privire la societatea cunoașterii.....................................................................32
2.2.1. Sistemul Educaţional Informatizat (SEI)................................................................32
2.2.2.Predarea în Societatea Cunoaşterii din cadrul Programului Intel®Teach..............35
2.2.3.Instruirea în societatea cunoașterii din cadrul Programului Intel®Teach...................36

CONCLUZII..................................................................................39

INTRODUCERE

De la începutul civilizației umane, cunoașterea a acționat permanent ca un mijloc de a

controla intelectul uman. Oamenii care s-au remarcat, în orice domeniu, au folosit cunoașterea în
mod deliberat pentru a-și asigura controlul asupra celorlalti și, astfel, a-și câștiga un loc în istorie.
În ultimele decenii are loc o expansiune a conceptului de “noua economie” dezvoltându-
se un nou tip de abordare legat de știința economică. Diferența dintre abordarea echilibrului în
economia clasică și în noua economie este prezentată foarte sugestiv de către Ilya Prigogine:
”Economia clasică pune accent pe stabilitate și echilibru. Astăzi se observă existența instabilității,
a fluctuațiilor și a tendințelor evoluționiste care se manifestă practic la toate nivelele. Ne aflăm în
fața unui univers mult mai complex și mai structurat decât ne-am putut imagina vreodată.
Sfârșitul acestui secol se asociază cu nașterea unei noi viziuni asupra naturii și științei care aduce
omul ceva mai aproape de natură, o știință care face din inteligența și creativitatea umană o
2
expresie a unei tendințe fundamentale în univers. Se deschid astfel noi perspective pentru
cercetările interdisciplinare.
Se poate vorbi în prezent de o economie informațională într-o societate informațională,
internetul fiind un motor al economiei moderne. Desigur, economia informațională ar trebui să
însemne mai multă transparență în economia românească și în acest sens, am făcut unele
propuneri care să ne conducă la atragerea de noi investiții externe pentru dezvoltarea economiei
noastre.
Dar, pentru o mai mare transparență în societatea informațională în care trăim, fiecare
întreprindere ar trebui să aibă un site de unde să rezulte denumirea întreprinderii, tipul de
activitate, cifra de afaceri, impozitul plătit etc. Societatea informațională trebuie să conducă și la
noi la un marketing electronic care să însemne o corelare rapidă între cerere și ofertă, marketing
practicat de toate firmele care vor să creeze produse și servicii utile cetățeanului și vandabile.
Societatea informațională ar trebui să însemne și la noi o dezvoltare a telelucrului, a
firmelor virtuale rezolvând în felul acesta măcar parțial problemele șomajului. Desigur, firmele ar
putea fi create pe exemplul băncilor virtuale.

O organizație bazată pe cunoaștere poate insufla un nou spirit antreprenorial într-o

organizație și îi poate motiva pe top manageri să fie preocupați să transforme organizația astfel
încât aceasta să devină capabilă să capteze, să aplice și să dezvolte valoarea ca urmare a
implementării unor tehnologii performante. Cunoștințele si tehnologiile avansate pot transforma
seminifcativ economia unei națiuni. Se dovedește că în prezent cunoașterea este mai puternică și
mai valoroasă decât resursele naturale și marile fabrici.

Fiecare țară, companie si individ depinde din ce în ce mai mult de cunoastere – brevete,
abilitati, tehnologii, informatii despre clienti. Chiar si Papa Ioan Paul al-II lea a recunoscut
importanta crescânda a cunoasterii în “Centesimus Annus”, scriind: ”Daca acum ceva timp,
factorul decisiv de productie era pamântul, iar mai tarziu capitalul, astazi factorul decisiv este
chiar omul, omul si cunoasterea sa.”

Lucrarea Societatea și economia bazate pe cunoaștere este structurată pe două capitol și

prezintă rolul cunpașterii atât in cadrul societății cât și în ceea ce privește economia.

Primul capitol este împărți în doisprezece subcapitole în care se perezintă evoluția

economiei și a societății pornind de la definirea economiei bazate pe cunoaștere, revoluția
3
tehnico- științifică, procesul de globalizare și încheind socitatea informațională și noua
economie.
Iar capitolul al doilea prezinta studiul de caz a tot ce s-a prezentat in capitolul anterior.
Lucrarea se încheie cu concluziile a tot ce s-a prezentat pe parcursul ei, precum şi cu
direcţiile în care trebuie să se acţioneze în vederea îmbunătăţirii procesului de dezvoltare a
societății și economiei bazate pe cunoaștere.

CAPITOLUL I
Economia bazata pe cunoaștere

1.1.Ce este economia bazata pe cunoaștere ?

Pentru a intelege acest concept, trebuie sa plecam de principiile de baza. Putem descrie
informatia ca fiind acel “ceva nou” pe care il aflam despre un anumit sistem sau despre modul in
care acesta functioneaza. Cunoasterea insa este mai mult decit simpla informatie, ea reprezinta,
pe linga valoarea pur matematica si intelegerea informatiei respective. Asa cum cunoasterea este
superioara informatiei, si economia bazata pe cunoastere este superioara economiei
informationale.
Putem defini economia bazata pe cunoastere ca fiind acea economie care a depasit pragul
1
de dezvoltare dincolo de care cunoasterea reprezinta resursa cheie. Ce face ca aceasta
cunoastere sa devina o resursa atit de importanta ? Exista multi factori care au ca urmare acest

1
John Houghton, Peter Sheehan - A Primer on Knowledge Economy
4
lucru, cei mai importanti fiind: progresul inregistrat in IT&C2, cresterea vitezei de dezvoltare a
noilor tehnologii, competitia la nivel global, liberalizarea pietelor, schimbarea continua a cererii
determinata de cresterea ponderii persoanelor cu venituri medii si mari (care dezvolta o cerere
sofisticata, de produse de buna calitate), cresterea importantei calitatii vietii.
Privind de-a lungul timpului societatea umana, putem descoperi ca existe anumite praguri
de dezvoltare, fiecare dintre acestea ducand societatea pe planuri superioare de organizare si
existenta. Aceste praguri au fost denumite de catre specialisti revolutii. Prima mare transformare
a societatii umane a fost sedentarizarea si intreruperea migrarii. Aceasta a coincis cu dezvoltarea
primelor activitati pe care le putem denumi ca fiind economice: agricultura si cresterea vitelor.
Tot in aceasta perioada putem afirma ca au aparut in mod sistematic si primele forme de comert
intre societatile agricole si cele de crescatori de animale. A doua mare transformare o reprezinta
revolutia industriala. Dezvoltarea masinilor a intrerupt munca predominant manuala si a lasat
locul dezvoltarii productiilor de serie. Dar aceste transformari nu au avut loc numai la nivelul
producatorilor, ci pe intreg lantul care porneste de la fabrica de productie si se termina cu
consumul final. Au fost afectati si en-grossisti, si transportatorii, si detailistii, adica toti agentii
economici.
Odata cu modificarea procesului de productie, de distributie si vanzare, au aparut
modificari si la nivelul consumatorilor. Daca la inceputul secolului, piata inca era una de tip
“sellers market”, astfel incit Henry Ford putea afirma ca: “Masina poate avea orice culoare, atita
timp cit ea este neagra”, din anii ’70 deja se poate spune ca s-a trecut la o piata de tip “buyers
market”, adica o piata unde consumatorii stabilesc regulile. Acesta transformare s-a datorat
competitiei dintre producatori, care, au ajuns cu timpul sa realizeze ca nu este economic viabil sa
vinda ceea ce produc, ci trebuie sa produca ceea ce se vinde. In tarile dezvoltate, acum 50 de ani,
existau in rafturile magazinelor 5-7 tipuri diferite de conserve dintr-un anumit tip, astazi exista
sute. Concurenta a determinat producatorii sa produca mai bine, mai ieftin, mai rapid.
De-a lungul timpului, conducerile firmelor au acordat cea mai mare atentie gestionarii
banilor, materialelor, utilajelor si oamenilor. Astazi, ele au ajuns sa recunoasca importanta
capitala a unei a cincea resurse: informatia. 3 Nevoia de informare a firmelor intr-o societate din
ce in ce mai puternic concurentiala face ca, in prezent, analiza pietei si a dorintelor
consumatorului sa devina primordiala. Firmele puternice incearca sa stie tot ce se poate sti despre
consumatori: ce doresc, ce nu doresc, cum consuma, cind, ce ii face fideli produsului, cind
2
IT&C - Information and Communication Technology (Tehnologia Informatiei si a Comunicarii)
3
Philip Koetler – Managementul Marketingului – Capitolul 5, pag. 174.
5
prefera sa schimbe marca. Nevoia de a stii, determinata de nevoia de a lua decizii corecte la
timpul potrivit, a determinat aparitia unei explozii a utilizarii sistemelor informatice la nivelul
firmelor. In functie de nevoile de informare ale directorilor, firmele au elaborat SIM-uri, adica
Sisteme de Informationale de Marketing, prin care decidentii pot fi mereu la curent cu ceea ce se
intimpla pe piata. De asemena, tot mai multe firme apeleaza la sisteme de management de tip
participativ, unde deciziile sunt luate de catre mai multe persoane, in felul acesta reducindu-se
riscul unui esec. Este evident ca toate aceste persoane trebuie sa aiba acces la informatii si sa
comunice in mod efectiv pentru ca demersul lor sa aiba succes.
In aceasta mica descriere putem observa cum societatea umana si-a deplasat treptat
accentul de la productia de tip manufacturier la cea automata, de la cunoasterea individuala la cea
de grup accentuand astfel importanta comunicarii. Societatea umana s-a schimbat mult si se
schimba in prezent din ce in ce mai repede. Exista doi factori primordiali care determina
transformarile ce au loc in societate, facand astfel trecerea de la economia de tip industrial la
noua economie, bazata pe cunoastere:
• Revolutia tehnico-stiintifica
• Procesul de globalizare

1.2. Revolutia tehnico-stiintifica

Revolutia tehnico-stiintifica reprezinta dezvoltarea fara precent a stiintelor si

tehnologiilor, dezvoltare a carui ritm este, in mod evident, exponential. Revolutia stiintifica
implica de la prajitorul de piine la utilizarea energiei atomice, de la telescopul Hubble la
echipamentele de protectie din Gore-Tex. Tot ceea ce se gaseste in jurul nostru, obiecte, haine,
bunuri de larg consum, dar si informatii, imagini, sunete, toate sunt produsele revolutiei tehnico-
stiintifice.
Aceasta revolutie in domeniul stiintei si tehnologiei a adus foarte multe schimbari in ceea
ce priveste modul de organizare si de functionare al societatii:
• Noile tehnologii sunt din ce in ce mai productive, permitand astfel firmelor sa vinda
produse din ce in ce mai bune, la preturi din ce in ce mai mici. Acest lucru are ca

6
 efect cresterea accesibilitatii bunurilor industriale pentru o patura mult mai larga de
oameni.
• Investitiile cele mai atragatoare sunt cele din domeniile high-tech. In acest fel, firmele
devin din ce in ce mai interesate de inovare.
• Mai mult, multe firme indrepta cercetarea catre gasirea unor solutii pentru
indepartarea poluarii sau reducerea consumului de materii prime. Aceasta inseamna o
imbunatatire a performantei procesului de productie, cu efecte pozitive atit pentru
mediu cit si pentru consumatori.
• Dezvoltarea IT&C determina cresterea comunicarii intre oameni, dezvoltarea de noi
tipuri de afaceri (ex: e-commerce), dezvoltarea de centre de informare on-line, etc.
• Societatea devine treptat mult mai alerta la problemele existente. Accesibilitatea
informatiei face ca indivizii sa se poata informa si exprima mult mai usor. Importanta
individului ca si entitate de sine statatoare creste in noua societate, bazata pe
cunoastere.
• Datorita dezvoltarii stiintei, tot mai multe persoane sunt angajate in dezvoltarea de
activitati noi. Numarul domeniilor de cercetare de frontiera a crescut foarte mult.
Pentru a deveni un bun specialist, o persoana are nevoie de din ce in ce mai multi ani
de pregatire.

1.3. Ce este procesul de Globalizare ?

Procesul de globalizare nu este un proces nou, dar este rezultatul unor modificari la
nivelul economiei mondiale ce s-au accentuat in ultimii ani. Ridicarea barierelor vamale, aparitia
firmelor multinationale, cresterea competitiei pe pietele interne si externe, cresterea importantei
resurselor si a modului in care acestea sunt consumate, toate acestea reprezinta atit cauze cit si
efecte ale globalizarii.

Globalizarea aduce o serie de avantaje, atit marilor corporatii cit si consumatorilor finali:
• Principalul avantaj al globalizarii – unirea marilor firme in corporatii multinationale –
are ca rezultat producerea economiilor de scara, adica reducerea semnificativa a

7
 costurilor datorata cresterii productiei peste anumite nivele, considerate a fi trepte de
eficienta.
• Al doilea mare avantaj este flexibilitatea de a produce, de a concepe, de a inova in tari
diferite, utilizind astfel la maxim forta de munca disponibila precum si resursele
existente.
• Pentru marile corporatii, globalizarea inseamna oportunitatea de a investi si de a muta
chiar diferitele activitati din cadrul consortiilor, astfel incit produsul final sa fie mai
bun, mai competitiv din punct de vedere calitativ sau al pretului.
• Din punct de vedere al consumatorului, produsele pot fi livrate mai repede, la o
calitate superioara si la un cost scazut.
• Mai mult, globalizarea inseamna mobilitatea fortei de munca, ceea ce insemna ca
oamenii cu pregatire superioara vor putea munci acolo unde este nevoie de ei,
nemaifiind constrinsi din punct de vedere geografic.

Globalizarea are insa si dezavantaje:

• Statul isi va pierde incet puterea de control asupra economiei si autoritatea asupra
teritoriului national.
• Firmele multinationale vor putea oricind restringe activitatea din anumite tari, fara ca
guvernele respective sa poata contracara. Forta de munca va fi mai putin protejata din
punct de vedere al sigurantei locului de munca, insa indivizii foarte bine pregatiti vor
fi net avantajati datorita mobilitatii.
• Se observa inca de pe acum o polarizare a tarilor in tari cu societati bogate si tari cu
societati sarace. In viitor, aceasta polarizare se va putea accentua pe masura ce
avantajele detinute de tarile bogate vor fi din ce in ce mai mari, iar diferentele de
tehnologie vor creste.
• Tarile sarace vor deveni neatractive din punct de vedere al investitiilor straine, decit in
masura in care ele vor furniza avantaje considerabile in ceea ce priveste forta de
munca sau resursele naturale.

8
 1.4. Mutatii la nivelul economiei mondiale si Economia bazata pe cunoastere

In economia viitorului, mutatiile vor fi complexe si mult mai mari decit ne putem imagina
la prima vedere. Mediile electronice de comunicare in plina dezvoltare vor putea fi utilizate ca
platforme de manifestare pentru organizatiile politice, sociale si culturale. Internetul va putea
deveni un mediu propice pentru exprimarea ideilor despre lume, viata si societate. E-comerce-ul
este preconizat sa devina un pilon al noii economii, bazate pe informatie. In acest caz, este foarte
important ca tarile sa-si dezvolte sisteme de comunicatie mobila si fixa foarte rapide si de mare
capacitate (retele de telefonie, cablu, retele radio si prin satelit). De asemenea, din cauza timpului
scurt de luare a deciziilor, tot mai multe firme vor apela la sisteme inteligente care sa asiste
managerii in luarea deciziilor importante. In prezent, peste 35% dintre firmele de brokeraj, peste
50% din banci si peste 80% din firmele de asigurari utilizeaza o forma sau alta de programe de
asistare a deciziilor.
La momentul actual, tot mai multi oameni lucreaza in domenii in care creeaza informatie
si sunt mai putin angajati in activitati de productie de bunuri materiale. In viitor, aceasta proportie
se va modifica dramatic. Utilizarea pe scara larga a masinilor si utilajelor va face ca, chiar si
muncitorii care lucreaza in domeniile de baza, sa trebuiasca sa fie din ce in ce mai bine pregatiti
din punct de vedere al studiilor. In tarile OECD rata somajului este mai mare pentru persoanele
care au educatie secundara 10,5%, spre deosebire de persoanele cu educatie superioara pentru
care rata somajului este doar de 3,8 %. Acesta inseamna ca, in societate, concurenta pentru
posturile unde este nevoie doar de studii medii este mai mare decit pentru posturile ce necesita
studii universitare. Forta de munca este in acest fel fortata sa devina mai calificata.
In noua economie, importanta informatiei deriva din avantajele pe care acestea le aduce,
intr-o societate profund concurentiala. Informatia devine o marfa in primul rind datorita
codificarii ei. Restrictionarea accesului la informatie determina necesitatea unei plati in schimbul
decodificarii. Acesta serie de activitati se produc in spirala: pe masura ce o informatie devine
valoroasa apare nevoia protejarii ei, deci a codificarii. Imposibilitatea accesului direct confera
valuare informatiei.
Un lucru de mare importanta in noua economie il va reprezenta distributia cunoasterii in
rindul societatii. Cu cit o societate va fi capabila sa dezvolte, sa acumuleze si sa utilizeze
informatia, cu atit va deveni mai bogata. Cunoasterea poate fi asociata capitalului uman, insa cele

9
doua notiuni nu se suprapun exact. Pe masura ce tot mai multa munca se desfasoara pe plan
intelectual, detinerea si manipularea informatiei devine o calitate esentiala pentru orice angajat.
Exista insa si munci eminamente manuale sau care impun in primul rind efort fizic. De asemenea,
sfera cunoasterii depaseste granitele omului, pentru ca informatia poate fi produsa, stocata si
manipulata si in mod artificial, adica in primul rind electronic.
Informatia poate fi tacita dar si explicita. Ea se transforma, pe rind, din una in cealalta.
Informatia tacita poate fi asociata cu Know-How-ul, adica cu capacitatea de a “rezolva” diferite
probleme, de a “face” anumite lucruri. Acumularea de informatie tacita nu poate fi facuta decit
prin invatare. Atunci cind informatia trebuie sa fie comunicata, ea devine informatie explicita. In
afara de Know-how mai apar in cadrul societatii moderne si alte concepte importante cum ar fi:
Know-what – care se refera la cunoasterea faptelor, a fenomenelor,
Know-why – ce se refera la intelegerea desfasurarii fenomenelor si
Know-Who – adica informatia despre cine cunoaste o anumita informatie.
Toate aceste informatii circula pe canale diferite. Know-what-ul si Know-why-ul pot fi
invatate din carti, cursuri, seminarii, pe cind Know-how-ul nu poate fi obtinut decit prin practica
directa. Know-who-ul se invata din societate, prin intelegerea mediului si canalelor prin care
persoanele comunica diferitele tipuri de informatii. In viitor, o persoana va trebui sa posede nu
numai Know-how, adica abilitati fizice, psihice si mentale (training, scolarizare, forta de munca,
rezistenta la stres) dar si Know-what (cunoasterea informatiei, a datelor despre procese), Know-
why (intelegerea fenomenelor) precum si Know-Who (adica capacitatea de a interactiona cu
persoanele detinatoare de informatii).
In trecut, societatile ce aveau resurse si capacitatea de a le apara erau societati bogate. In
prezent, balanta atarna in favoarea fortei de munca calificate. In viitor, societatile puternice vor fi
acelea care vor putea produce, detine si controla informatia. Vor fi societati mobile, cu un inalt
grad de calificare al fortei de munca, vor oferi conditii excelente de viata populatiei (sub aspectul
securitatii individuale si de grup, calitatii vietii, mediului inconjurator, etc.) Acestea vor lupta
pentru suprematie prin angajarea cu toate fortele in mentinerea progresului tehnic si al inovarii
continue, in cresterea gradului de satisfactiei al consumatorilor, in asigurarea celor mai bune
conditii de viata pentru populatia activa.
In economia bazata pe cunoastere, se pot observa, la nivelul produsului, urmatoarele
transformari:

10
• scurtare a duratei de viata a produselor. Pentru a fi competitive, firmele sunt nevoite sa
lanseze mereu produse noi pe piata. Aceasta inseamna ca ciclul “conceptie, productie,
punere in valoare, abandon” se restringe tot mai mult. Beneficiile se aduna catre
firmele care pot promova noul, deci catre firmele puternice ce pot sustine programe
complexe de cercetari.
• Produsele vor fi mai ieftine si mai competitive. Calitatea lor va fi mai buna, dar si
durata de viata va fi stabilita de design (si nu de materialele utilizate). Limitarea
duratei de viata a produselor inseamna abandonarea ideii de reparatie si inlocuirea ei
cu conceptul de fiabilitate. Aceasta inseamna ca produsele vor fi garantate sa reziste o
anumita perioada de timp fara reparatii (intr-u-cat este imposibil sa se mentina un stoc
de piese de schimb fiecare dintre zecile de produse lansate anual).
• Totusi, produsele ce vor avea o durata de viata mai lunga (unde este probabil sa fie
nevoie de reparatii), vor fi realizate modular. Astfel, ele, desi vor arata diferit, in
concordanta cu moda anului respectiv, vor fi construite dupa concepte ce vor fi
mentinute ani in sir.
• Valuarea produselor de inalta tehnologie va tinde sa creasca in detrimentul produselor
simple, de baza. Aceasta inseamna ca activitatile ce inglobeaza progresul tehnic intr-o
mai mica masura: ca agricultura, cresterea animalelor, productia de metale, de energie,
de combustibil, etc. sa devina din ce in ce mai putin eficiente.
• Tot mai multe produse vor ingloba tehnologie inteligenta. Sistemele mobile de
comunicatii, micro-computerele, sistemele multimedia vor fi incorporate in produse
de uz casnic, in automobile, in jucarii, etc. Produsele viitorului vor fi aproape in
intregime automatizate, robotizate, astfel incit munca fizica va fi incet inlocuita. Pe de
alta parte, cantitatea de cunoastere necesara pentru ca oamenii sa poata functiona
normal in societate se va mari considerabil.
• Ultima tendinta a societatii informationale o reprezinta ideea de “comunicare” intre
diferite produse. Exemplu ar fi frigiderul care comanda automat produsele care au fost
consumate la magazin sau computerul care anunta direct pe ecranul televizorului ca a
sosit un e-mail important.

Si la nivelul organizatiilor se vor petrece numeroase modificari:

11
• Datorita concurentei din ce in ce mai puternice, marile firme vor forma conglomerate
(sonsortii) internationale. Acestea vor imparti riscul identificarii, producerii si lansarii
noilor tehnologii. Parteneriatele strategice dintre aceste firme foarte mari vor face ca,
la nivel local, firmele mici sa fie dezavantajate in fata filialelor firmelor
multinationale. Concurenta se va muta de pe piata locala la un palier mult mai inalt, la
cel international.
• Pentru reducere costurilor, firmele multinationale au inceput deja mutarea activitatilor
productive in zonele sarace, unde forta de munca este ieftina. Ele au pastrat in tarile
avansate tehnologic numai activitatile de conceptie si design. In acest fel, ele si-au
raspindit filiale in multe tari, folosindu-se de oportunitatile locale in ceea ce priveste
resursele informationale, naturale, umane, legislative, pentru obtinerea unui avantaj
competitiv.
• In viitor, organizatiile vor deveni din ce in ce mai putin conturate ca si organisme.
Structura organizationala va trece de la una de tip piramidal, la una de tip retea. Din
acest punct de vedere, firmele viitorului vor semana din ce in ce mai putin cu actualele
companii. Ele vor putea sa nu aiba sedii centrale, sa nu posede o anumita nationalitate,
iar salariatii nici macar sa nu se cunoasca intre ei. Datorita revolutiei informationale,
majoritatea tranzactiilor se vor putea desfasura on-line, intilnirile de afaceri vor putea
fi inlocuite cu video-conferinte iar anumiti angajati vor putea chiar sa lucreze din
propria lor casa, la un terminal legat prin internet la un sediu “virtual”. John Saunders
(director al Langborough University Business School, editor al Journal of Research in
Marketing) considera ca cei cinci F ai intreprinderilor viitorului vor fi: Focus
(intreprinderea se va axa in primul rind pe satisfactia clientului), Fast (firma va trebui
sa fie deosebit de adaptabila, inovind in permanenta), Flexible (organizarea firmei sa
fie cit mai flexibila), Flatten (organizarea va fi cit mai apropiata de cea de tip retea),
Fun (intreprinderea se va ocupa ca angajatii sa fie cit mai multumiti la locul de
munca)
• Firmele multinationale vor cauta pe de alta parte sa elimine din structura lor acele
activitati ce vor deveni nerentabile. Pe masura trecerii timpului si accentuarii
procesului de descentralizare, consortiile vor deveni mai mult “Brand-uri” decit ceea
ce azi numim firme. Cu alte cuvinte ele vor fi organizatii ce vor produce bunuri de

12
 “marca”, la o anumita calitate, iar marea majoritate a activitatilor firmei, de la
conceptie, promovare, la aducerea pe piata a produselor vor fi subcontractate.

La nivel personal, indivizii vor trebui, si ei, sa se adapteze noilor schimbari:

• Angajatii vor deveni din ce in ce mai apreciati pentru calitatile native: creativitate,
spontaneitate, rapiditatea in luarea deciziilor. Munca fizica va deveni din ce in ce mai
putin apreciata. Exceptie va face sectorul serviciilor, unde munca fizica bazata pe
aptitudini deprinse (de exemplu in frizerie, saloane de infrumusetare, receptia
hotelurilor, servirea la baruri si restaurante, birouri de informare) va continua sa detina
o pondere importanta.
• Tinerii vor trebui sa se pregateasca din ce in ce mai mult si sa isi dezvolte aptitudinile
native pentru a face fata concurentei de pe piata muncii. Mobilitatea fortei de munca
insemna ca, asa cum firmele nu vor mai avea monopol asupra pietei de desfacere, nici
profesionistii nu vor mai avea monopol asupra pietei muncii. Un manager din
Germania va concura pentru propriul post nu numai cu alti manageri locali, ci cu
manageri din toata lumea. Cu cit postul va fi mai sus in ierarhia firmei, iar
raspunderea mai mare, cu atit firma va neglija costul aducerii unui noi angajat, in
favoarea experientei si capacitatii de lucru a individului.
• Mobilitatea fortei de munca inseamna si adaptare rapida la nou. Firmele
multinationale vor forma echipe multinationale. Pina ce se va dezvolta o cultura
globala organizationala, vor exista diferente in ceea ce priveste obiceiurile, mesajele
transmise si modul de reactie, potrivit tarii de origine a fiecaruia. Salariatii societatii
informationale vor trebui sa se adapteze rapid si sa poata lucra in echipe
multidisciplinare si, mai ales, multiculturale.

1.5. Ce insemna Economia bazata pe cunoastere pentru Romania ?

In primul rind, Economia bazata pe cunoastere insemna o provocare a viitorului. In al

doilea rind, Economia bazata pe cunoastere reprezinta chiar viitorul. Romania nu are nici o alta
sansa decit sa se adapteze noilor schimbari economice si sociale de pe plan mondial.
13
 In acest sens, Romania dispune de o serie de avantaje:
• O pozitie geografica ce o avantajeaza din punct de vedere al apropierii de piata
europeana (UE), care este o piata cu capacitate mare de absorbtie.
• O economie ce poate fi indreptata din mers catre noile domenii de activitate (industria
software, telecomunicatii, productia de reclame, multimedia, informatii si servicii).
• O generatie de tineri foarte bine instruita, in special in domeniul IT, capabila sa
genereze un start in acest domeniu.
• Oportunitati in ceea ce priveste productia de produse electronice (datorita unei forte de
munca relativ ieftine si bine instruite)
• O capacitate nativa a oamenilor de a inova, de a utiliza noul in diferite domenii,
creativitate ce poate fi speculata pentru a obtine finantari pentru proiecte locale.

Romania are insa si o serie de dezavantaje:

• O concurenta puternica din partea firmelor de soft europene, in special din tari vestice
cum ar fi Franta, Belgia si Anglia, dar si tari din est precum Bulgaria, Ucraina si
Rusia.
• O situatie economica dificila, ce pune la grea incercare investitorii din domeniile de
interes
• Birocratia din administratie precum si lipsa, timp de 12 ani, a facilitatilor pentru
investitorii din IT&C
• Rata mare a somajului si calitatea slaba a vietii, ce fac ca forta de munca calificata sa
fie atrasa de ofertele de munca din tari mai avansate

1.6. Ce trebuie sa faca Romania ?

Cum informatia devine un bun din ce in ce mai valoros, Romania trebuie, in primul rind,
sa protejeze:

14
 • Informatia – prin realizarea unor sisteme de securizare a traficului de date pe internet,
prin telefonia mobila, prin toate mijloacele de comunicare ce tin de IT.
• Creatorii de informatie – trebuie create conditiile pentru ca cei care creaza informatii
(de orice natura: proiectare, design, programe informatice, inovatii tehnice, solutii
tehnologice avansate) sa fie atrasi sa ramina in Romania si sa creeze in continuare.
Asta insemna crearea unor conditii de viata superioare pentru aceste persoane.
• Detinatorii de informatie – acestia trebuie, la rindul lor, sa fie protejati si sa fie
incurajati sa nu divulge informatia. Persoanele trebuie sa fie educate cu privire la
valoarea informatiei in sine si sa inteleaga ca divulgarea ei poate duce la aparitia unor
avantaje concurentiale neloiale pentru firmele concurente.

In Romania trebuie sa fie in continuare dezvoltata scoala de IT. Aceasta se poate realiza la
nivel national numai cu implicarea statului, ca principal promotor al tehnologiilor inteligente:
• Trebuie gasite parteneriate cu firmele mari de software si Romania trebuie sa se
impuna pe piata ca unul dintre cei mai mari producatori de programe din Europa si din
lume.
• Firmele mici de IT pot sa fie incurajate prin metode economice (reducerea sau
eliminarea impozitului pe profit, scutirea de taxe si impozite etc.) pentru pentru ca
acestea sa poata creste si concura cu firmele mari de pe piata internationala.
• Exista posibilitatea dezvoltarii unor institute de cercetari in domeniul IT care sa
lucreze in strinsa colaborare cu Universitatea Politehnica, cu Facultatea de Cibernetica
din cadrul ASE si cu alte facultati din tara, urmind stilul american. Acestea ar putea
oferi consultanta dar si ajutor direct contra cost pentru firmele de IT sau pentru firme
ce doresc sa-si dezvolte sisteme computerizate avansate (pentru contabilitate, relatii cu
clientii, baze de date, etc.)

De o mare importanta este oprirea scurgerii de “inteligenta” romaneasca peste hotare. In

perioada 1990-1999, conform anuarelor statistice, au emigrat din Romania intre 17 si 31 de mii
de persoane anual. Cea mai mare proportie (intre 50-60%) au avut-o persoanele cu virste intre 18-
40 de ani si studii superioare. Tarile cele mai cautate au fost Canada, Australia, Germania si
Statele Unite. In toata aceasta perioada Romania a pierdut sute de mii de specialisti in cele mai
avansate domenii, IT fiind pe locul fruntas. In afara faptului ca Romania a pierdut bani de la
15
buget, prin educarea unei forte de munca pe care apoi nu a avut sansa sa o utilizeze, Romania a
pierdut si o seama de oameni foarte bine calificati care, odata ajunsi in tari straine, au devenit o
puternica concurenta pentru firmele romanesti de IT.
Investitiile straine trebuie canalizate catre domeniile high-tech. De asemenea sunt
necesare investitii majore in cercetare si dezvoltare, training, industria de software. In Romania
trebuie, cu alte cuvinte, sa se produca o schimbare de la societatea industriala la cea post-
industriala, bazata pe cunoastere.
Pentru aceasta Romania va trebui sa realizeze o mai larga diseminare a informatiilor prin
realizarea de centre de cercetari care sa speculeze existenta specialistilor in domeniile de virf.
Upgradarea capitalul uman prin cresterea standardului invatamintului trebuie sa reprezinte o
prioritate pentru guvern. Romania are nevoie sa promoveze shimbari organizationale catre sa
duca la aparitia unor structuri economice si sociale suple, cu o alcatuire cit mai aplatizata, care sa
includa retele de organizatii, persoane independente, firme dinamice, societati
nonguvernamentale, institute de cercetari, universitati, etc.
De asemenea, in Romania este necesar sa se dezvolte infrastructura comunicatiilor, sa fie
crescut accesul la internet al populatiei, sa se dezvolte e-commerce-ul. Bancile vor avea in acest
domeniu un cuvint greu, prin finantarea unor proiecte complexe de training, de infiintare a
firmelor, organizatiilor, instituteleor de cercetari. Banii de plastic sunt fundamentali pentru
utilizarea Internetului ca mijloc de achizitionare a bunurilor si serviciilor. Este deci nevoie de o
adevarata “revolutie” in sistemul de plati.
Romania nu este obligata sa faca acesti pasi. Ea va putea sa ramina mereu, undeva, la
marginea Europei. Daca vrem insa sa facem parte din lume, din noua economie bazata pe
cunoastere, va trebui sa ne adaptam.

1.7. Societatea informationala in Romania

Societatea informationala reprezinta o noua etapa a civilizatiei umane, un nou mod de

viata care implicafolosirea intensiva a informatiei in toate sferele activitatii si existentei umane,
cu un impact economic si social semnificativ si de durata.
Schimbarile care se produc neincetat fac obiectul multor dezbateri si programe la scara
internationala : G7,G8, ONU, UNESCO, OECD, Banca Mondiala etc. Cel mai recent program de
16
acest tip al Uniunii Europene este e-Europe O Societate Informationala pentru Toti prin care se
propune accelerarea implementarii tehnologiilor digitate in Europa si asigurarea competentelor
necesare pentru utilizarea acestora pe scara larga. Aceasta strategie are un rol central in
programul reinnoirilor economico-sociale pe care le preconizeaza Uniunea Europeana ,
constituind totodata unul din pilonii modernitatii economiei europene, un pas decisiv pentru
tranzitia la noua economie bazata pe cunoastere in perspectiva anului 2010 .
Obiectivele e-Europene sunt de maxima importanta nu numai pentru tarile membre UE ,
ci si pentru tarile din Europa Centrala si de Est candidate la aderare . Pentru aceste tari a fost
elaborat Planul de actiune e-Europa, complementar cu cel al tarilor membre UE.
Dezvoltarea progresiva a societatii informationale in Romania se realizeaza odata cu
extinderea si modernizarea infrastructurii informationale in vederea reducerii decalajelor
existente fata de tarile vest-europene si din regiune, elaborarea politicilor de restructurare
privatizarea si sustinere a domeniului tehnologiei informatiei si comunicatiilor –TIC- prin masuri
legislative , fiscale si administrative ; transformarea treptata a industriei de produse si servicii
TIC , cu prioritate a productiei de software , intr-un sector economic important ;realizare de
sisteme si aplicatii informatice menite sa sustina procesele de reforma politica sociala si
economica din Romania , mentinerea si cresterea nivelului de calificare in domeniul TIC ,
facilitarea accesului cetatenilor la informatii publice si la tehnologia informatiilor si a
comunicatiilor.
Elementul – cheie in procesul de creare a societatii informationale il constituie existenta
si dezvoltarea continua a infrastructurii informationale si de comunicatii, care inglobeaza doua
componente esentiale :
-infrastructura de comunicatii
-calculatoare si software-ul de baza.

1.8. Infrastructura de comunicații

Telecomunicatiile din Romania s-au dezvoltat intru-un ritm lent ,ca urmare a
monopolului existent pana la 1 ianuarie 2003 in domeniul telefoniei fixe.

17
 Piata telecomunicatiilor pentru 2001 in tarile candidate la aderare a reprezentat 25,9
miliarde euro.Romania cu 1,9, miliarde euro , ocupa locul 4.
Telefonia vocala .Romania are 36 de linii telefonice la 100 locuitori , fata de o medie de
45 in tarile Europei Centrale si de Est .Rata de digitalizare a retelei fixe de telecomunicatii a atins
65 % in 2001, fiind mult prea redusa comparativ cu celelalte tari candidate. In Romania
televiziunea prin cablu a avut o evolutie deosebita de la liberalizarea sa in 1992. Cu aproximativ
2,2, milioane de abonati , Romania se afla pe locul 6 in Europa datorita tarifelor scazute
(3,5,USD) , nealiniate la tarifele europene. In 2001 numarul gospodariilor conectate la
televiziunea prin cablu a fost de 55 % , Romania plasandu-se astfel pe un loc bun printre tarile
candidate la aderare.
Calculatoarele
In domeniul echipamentelor de calcul-hardwarw,calculatoarele personale continua sa fie
forta promotoare a TI in Romania , ca in toate celelalte tari central si est europene. Numarul total
de PC- uri in Romania era la sfarsitul anului 2001 de 835.000 unitati, cu o crestere anuala , in
perioada 1999-2001, de 31% , comparabila ratei medii din tarile Europei Centrale si de Est (34%)
. Desi numarul de 4 PC-uri la 100 locuitori este scazut comparativ cu media de 13 din tarile din
CEE, acest indicator va creste datorita programelor de informatizare ce se afla in derulare in
Romania.

1.9. Serviciile si aplicatiile Internet

Serviciile Internet din Romania (spre deosebire de serviciile telefoniei fixe) sunt deschise
competitiei pentru un numar foarte mare de furnizori de servicii. In prezent, opereaza in tara
aproape 400 de firme specializate, dintre care peste 50 ofera servicii la nivel national. Numarul
inregistrat de calculatoare gazda (host) era de 70.000 la sfarsitul anului 2001. Procentul populatiei
cu acces la internet la aceeasi data era de 9%.
Construirea noului model de societate- societatea informationala- ridica probleme
sociopolitice majore la scara nationala , dar si internationala, de atenuare a fenomenului de
excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale si a unor regiuni.

18
 1.10. Oportunitati si restrictii ale societatii cunoasterii generate si
propagate de revolutia manageriala

1.10.1. Conturarea societatii cunoasterii- o perspectiva manageriala

Unul dintre primii economisti care au subliniat importanta cunostintelor si a transferului

lor in societate ( in general) si in economie ( in particular) a fost Friendrich Hayek care , in
secolul sau « Utilizarea cunoasterii in societate »- aparut in anul 1945 in American Economic
Review- a lansat teza potrivit careia multi economisti au inteles gresit natura problemei
economice: -“problema economica a societatii (….) nu este atat o problema de alocare a unor
resurse date – unei singure/anumite persoane care astfel o pot rezolva (….) , este mai curand o
problema referitoare la modul in care se poate asigura cea mai buna utilizare a resurselor
cunoscute de catre fiecare din membri societatii, ( …), o problema a utilizarii cunostintelor care
nu sunt date unei persoane in totalitatea lor” .
La randul sau, Peter Drucker afirma, in urma cu mai multe decenii, ca munca, atat cea
din domeniile tehnice cat si cea din domeniile netehnice, este bazata pe cunostinte. Aceasta
afirmatie era argumentata de faptul ca nu mai este nevoie de prea multi muncitori necalificati
pentru o linie de asamblare ; cele mai multe posturi din fabrici implica cunostinte si instruire.
Drucker estima in anul 1993 –in Societatea postcapitalista- ca “trei patrimi, dar nu patru
cincimi” din ansamblul locurilor de munca din tarile dezvoltate erau ocupate de “lucratori ai
cunoasterii” bine platiti, ponderea lor continuand sa creasca.
Confirmand celebra maxima » cunoasterea inseamna putere »’ societatea cunoasterii
constituie apogeul dezvoltarii societatii omenesti, in care cunoasterea este sursa centrala a
economiei –prin capacitatea de a substitui printr-o « alchimie » specifica materialele,
transporturile, energia timpul sau spatiul, ultima si cea mai inalta sursa fundamentala a
puterii- succedand altor doua surse ce au marcat dezvoltarea societatii omenesti : violenta ( forta)
– convertita progresiv in lege si bogatia ( banul)- transmutata , la randul sau , in cunoastere.
Toate acestea l-au facut pe Peter Drucker sa considere ca trecerea tarilor dezvoltate capitaliste la
societatea bazata pe cunoastere reprezinta cea mai mare schimbare din lumea moderna.

19
 1.10.2. Revolutia manageriala – dimensiune a edificarii societatii
cunoasterii

Dupa cum arata sociologul si filozoful de origine germana R. Dahrendorf, « cuvantul

revolutie a fost folosit de multa vreme pentru doua forme cu totul diferite ale schimbarii
dramatice ». Una vizeaza schimbarea rapida , cu precadere , a circulatiei detinatorilor de pozitii
de conducere, prin actiuni vizibile si adesea violente – si a fost denumita revolutie politica – in
timp ce cealalta « desemneaza schimbarea in profunzime, transformarea structurilor
fundamentate ale unei societati, care, evident, are nevoie de timp »- si a fost denumita revolutie
sociala . Din acest punct de vedere , revolutia manageriala poate fi considerata o revolutie
sociala , chiard aca delimitarea sa temporara si chiar continutul sau nu sunt foarte clare.
Intr-o lucrare de pionerat in domeniul – The Managerial Revolution, aparuta in anul
1941 , J. Burnham lega revolutia manageriala de proliferarea managerilor profesionisti, care
va avea ca rezultat crearea unei noi clase , ce va inlocui vechea clasa conducatoare a
capitalistilor.
Managerii au fost deci promotorii unei revolutii in care controlul firmei s-a separat de
proprietatea asupra ei, dand nastere unei societati in care acestia au devenit, dupa Burnham,
noua clasa economica dominanta. Procesul nu s-a oprit insa aici. Schimburile survenite in
ultimul timp in planul teoriei si practicii managementului firmei s-au reflectat tot mai pregnant in
tendinta de trecere la un management amatorist, empiric, catre un management profesionist,
stiintific, care presupune “exercitarea principiilor procesului managerial de catre persoane
special selectionate si pregatite in domeniul managementului , ce folosesc pe scara larga
conceptele, abordarile, metodele, tehnicile furnizate de stiinta conducerii, in conditiile obtinerii
de firma respective a unor performante superioare, deosebit de competitive.
In prima faza a revolutiei manageriale ( ce a avut loc in perioada 1790-1840) piata a fost
mecanismul fundamental al productiei si comercializarii bunurilor si serviciilor , firma de afaceri
moderna neaparand inca; nu au aparut institutii economice noi sin u a avut loc nici o revolutie in
privinta metodelor de conducere.
In cea de a doua faza a revolutiei manageriale (ce a avut loc in perioada 1840-1880)
firma moderna este cea care a inceput sa coordoneze schimbarile epocale din domeniile
20
transporturilor si comunicatiilor. De-a lungul acestei perioade , echilibrul intre “ piata lui A.
Smith “ si “ firma lui Chandler” a suferit transformari esentiale, ca efect al unor progrese
tehnologice epocale: aparitia cailor ferate, a telegrafului electric si raspandirea pe scara larga a
utilizarii antricitului.
Cea de-a treia faza a revolutiei manageriale (ce a avut loc in perioada 1880-1920),a
reprezentat si perioada in care au avut loc cele mai importante transformarii, ce au debutat cu
asimilarea si integrarea in firma moderna a productiei comercializarii de masa.
In timp ce revolutia industriala este cea care a condus la aplicarea cunostintelor asupra
instrumentelor ( uneltelor, proceselor si produselor), iar revolutia productivitatii creata de
F.Taylor ), a avut ca efect aplicarea cunostintelor de munca umana, revolutia manageriala
reprezinta –potrivit lui Drucker – cea de-a treia schimbare in dinamica cunostintelor , in care
stiinta este aplicata direct stiintei « cunostintele sunt aplicate (….) cunostintelor . Aceasta este
cel de-al treilea si probabil ultimul pas in transformarea cunostintelor.

1.11. Societatea cunoasterii-orizontul european si vocatia romaneasca

1.11.1. Dezvoltarea europeana a Romaniei : calendarul aderarii si calitatea

integrarii

Problema dezvoltarii europene a Romaniei presupune raportarea la doua axe de

coordonate. Prima este cea a pregatirii pentru actul aderarii tarii la Uniunea Europeana, cu
continutul procesului de integrare, cu aspectele sale calificative.
Cu aceeasi atentie se cere examinata si latura calitativa a procesului de integrare,
asociata raspunsului la intrebarea « Cum ne integram ? » , care vizeaza intreaga societate
romaneasca .
Calitatea unui proces este determinata de finalitatile urmarite si atinse de modul sau de
derulare si de impactul exercitat.Calitatea asteptata a integrarii europene a Romaniei va decurge
si de impactul exercitat.In ecuatia succesului durabil al procesului de integrare intervin atat
efortul ,cat si asistenta europeana,priului ii revine însă rolul determinant in fructificarea
valentelor cadrului legislativ si institutional armonizat.Entitatile din economia romaneasca ,din

21
cercetare si invatamant,din administratia publica si din alte domenii trebuie ,deci,nu numai sa se
adapteye reglementarilor comunitare si politicilor nationale ,ci sa se implice activ,pe baza de
strategii proprii,in competitia pietei unice si in programele europene.

1.11.2. Societatea cunoasterii -orizontul european

Inca din anii 70 ai secolului XXI-lea ,o serie de studii prospecte evidentiau inscrierea
societatii postindustriale pe coordonatele erei informationale ,unii autori atribuind respectivei
tendinte caracterul de revolutie informationala globala(Drucker,1999).
Legitimitatea conceptului contemporan de societate a cunoasterii deriva din capacitatea
lui de a surprinde nu numai rolul peren al cunostintelor in deciyiile si actiunile individuale ,ci ,
mai ales o noua realitate sociala definita prin atribute ca :
-predominanta muncii de conceptie si a logicii activitatilor ghidate de proiecte .
-sistematizarea practicilor caracteristice lucrului de cunostintele si formarea de comunitati
de profesionisti.
-proliferarea organizatiilor bayate pe cunoastere.
-dezvoltarea unei ,,industrii’’ a cunoasterii si a pietelor de cunostinte.
Angajamentele Uniunii Europene in directia societatii cunoasterii ,enuntate
intr-un document programatic din noiembrie 1997(Commission of the European
Communities ,1997)si reflectate in mai multe programe europene(Socrates,Leonardo da Vinci ,e-
Europe,Programul –cadru VI de cercetare –dezvoltare si altele ),se concretizeaza in actiuni
orientate catre :
-mobilitatea in spatiu a formatorilor si cursantilor ;
-« mobilitatea virtuala »si utilizarea intensa a tehnologiei informatiei si comunicatiilor ;
-dezvoltarea de retele de cooperare universitara si de cercetare la nivel european ;
-promovarea cunoasterii limbilor europene si a afinitatii pentru cultura ;
-stimularea inovarii prin proiecte bazate pe parteneriat transnational ;
-imbunatatirea sistemului de informare publica privind educatia ,tineretul si politicile
relevante ale statelor membre ale Uniunii Europene .
Orizontul Europei cunoasterii impulsioneaza si orienteaza convergent eforturile privind :
22
 -producerea de noi cunostinte prin activitatea de cercetare ;
-transferul de cunostinte prin invatamant si prin formarea sau perfectionarea profesionala ;
-diseminarea cunoasterii prin publicate ;
-utilizarea cunoasterii in interesul general al societatii,in special in procesul de inovare.
Economia bazata pe cunoastere prezinta o fenomenologie mai complexa ,in care
variabilele esentiale sunt actorii individuali si colectivi,purtatori de competente ,precum si
activitatile si produsele cu caracter tehnologico-informational-intensiv.Ca surse de
competitivitate actioneaza inovarea si invatatea ,practicate sistematic si aflate in raporturi de
potentare reciproca ,in virtutea interactivitatii parteneriale dintre actori plasati in organizatii
nonierarhice,comunitati sau aliante in forma de retea .

1.12. Socitatea informațională și noua economie

Societatea informationala in care traim bazata pe dezvoltarea tehnologiei informatiei si

comunicatiilor reduce distantele in spatiu sit imp, informatiile putand sa fie rapid prelucrate ,
stocate si transferabile. Preturile serviciilor privind transferal informatiei sunt scaderea continua.
Resursa de baza a societatii informationale este informatia.
Se poate vorbi in prezent de o economie informationala tot asa cum s-a vorbit de o
economie industriala atunci cand productia si prelucrarea erau activitatii dominante sau de
energie agrara cand cea mai mare parte a lucrarilor erau in sectorul agricol.
Transformarile mondiale sunt determinate de globalizarea si revolutia informatica
« Globalizarea se arata in lucrarea Informatica.Societatea informationala. E-servicii – este
procesul de crestere a legaturilor si interdependentelor dintre piete si afaceri la nivel mondial ».
Ea implica nu doar bunurile ci si serviciile, titlurile financiare, tehnicile si bineinteles si forta de
munca.
Acest fenomen s-a accelerat in ultimii 20 de ani datrita dezvoltarii sferei financiare ca o
consecinta a unei liberalizari care a generat o crestere substantiala a miscarilor de capitaluri
respective investitii directe, investitii de portofoliu, tranzactii pe pitele de schimb. Liberalizarea
financiara a facut posibila finantarea dezechilibrelor balantelor de plati si a deficitelor bugetare.
Deci, globalizarea a dat atat firmelor, cat si statelor noi marje de rezerva.

23
 Globalizarea se dezvolta tot mai mult astazi si prin dezvoltarea industriilor comunicarea si
a internetului. Desigur , internetul a condus si la realizarea serviciilor prin intermediul lui. El
poate fi considerat , deci, un motor al economiei moderne mai ales prin faptul ca usureaza
schimburile de informatii la nivel mondial , dar si dezvoltarea comertului electronic.
Desigur, ar fi util ca pentru Romania , Ministerul Economiei si Finantelor pe site-ul sau sa
afiseze anual produsul national brut al tarii, produsul intern brut , rata somajului, datoria externa
a tarii, a investitiile straine in anul respectiv de tara noastra in urma evaluarii facute de o agentie
de notare externa de renume ca in felul acesta prin transparenta , dar si prin modul eficient de
utilizare a investitiilor straine Romania sa poata atrage noi investitii si sa-si dezvolte industria ,
agricultura , turismul.
De asemenea, intreprinderile romanesti in cadrul societatii internationale si a economiei
digitale ar trebui fie ca sunt inteprinderi productive , fie de servicii sa aiba fiecare un site de
unde sa rezulte numele , tipul de activitate , cifra de afaceri in anul respectiv, , profitul brut si
net , impozitul platit. In felul acesta printr-o simpla lectura a site-urilor intreprinderilor s-ar putea
avea o evidenta a sumelor care intra din impozitele platite de ele in bugetul de stat. Desigur, s-
ar putea evidential separate in cadrul site-ului fiecarei intreprinderi TVA-ul platit in cursul unui
an statului, TVA-ul fiind cel mai mare impozit indirect. Desigur, alte impozite indirecte , cum
sunt accizele, respective taxele pe alcool, tutun, benzina, trebuie si ele evidentiate pe site-ul
intreprinderilor respective si suma care a fost returnata annual statului ca accize si care intrea in
bugetul de stat.
In felul acesta transparenta fiecarei intreprinderi romanesti ar putea atrage noi investitii,
dar si bugetul de stat nu ar avea decat de castigat printr-o prezentare clara a fiecarei
intreprinderii pe site-ul sau care ar putea fi repede comparata cu situatia raportata la
Administratia Financiara.
Conform www.compact.info.ro din 11 decembrie 2007 , conform statisticilor , tara
noastra se afla pe ultimul loc in UE la numarul companiilor care au o pagina de web proprie,
respectiv doar 24 %.
Revenind la comertul electronic acum am putea spune ca noile tehnologii informatice au
condus la aprovizionari, electronice, magazine electronice, piete virtuale, platforme de
colaborare, brokeraj de informatii etc…, deci intr-un cuvant la conceptul de afaceri electronocie.
Marketingul s-a dezvoltat si el existand la ora actuala peste douazeci de tipuri printre care
si marketingul electronic prin care se intelege totalitatea tehnicilor de marketing care utilizeaza

24
suporturi sau retele electronice.Desigur , se vorbeste si de marketingul informatizat ca tehnica de
marketing care se sprijina pe exploatarea sistematica a bazelor de data.
Astfel munca la distanta sau telelucrul este un nou tip de munca fara prezenta la sediul
firmei, dar care utilizeaza tehnologia informatiei si a comunicatiilor. Acest tip nou de munca se
poate preta chiar si in cazul functiei de director al unei banci, cand se poate interactiona cu
ceilalti salariati prin corespondenta electronica, se pot verifica ofertele celorlalte banci urmarind
site-urile lor atat in ceea ce priveste tipul de credite , de pilda credit pentru nevoi personale cu
garantie ipotecara si in acest sens se poate vedea pe site-ul bancii respective perioada minima si
maxima de rambursare, dobanda pentru creditele in lei si valuta , comisioanele anuale sau lunare
de administrare a creditului , daca ele exista, taxa de deschidere a contului curent, in cazul in care
ea exista, comisioanele anuale sau lunare de administrare a contului curent , in cazul in care ele
exista, gama de venituri acceptate de banca , documentele solicitate de banci pentru obtinerea
unui imprumut pentru nevoi personale.
Tot prntru aceste persoane juridice, se pot vedea de directorul unei banci, pe site-urile
celorlalte banci posibilitatile privind creditul pentru investitii si valoarea lui, durata , perioada de
gratie, garantiile, creditul pentru dezvoltare, suma acordata minima si maxima, durata, modul de
rambursare, garantiile materiale, daca este cazul, creditul pentru finantareactivitatii curente,
valoarea, durata, modul de rambursare, garantiile, credit de card business, respectiv suma
acordata si durata.
In sistemul de lucru la distanta pot lucra chiar doi directori la o banca, cate patru ore
fiecare. Naveta virtuala facuta astfel de directorul sau directorii unei banci este o forma benefica
de munca care ii poate degreva de transportul zilnic la serviciu, ei putand sa-si desfasoare
activitatea la domiciliu, la distanta de sediul bancii….Astfel intr-un biriu virtual, un director de
banca poate sa-si desfasoare o activitate de tip naveta virtuala care poate cuprinde munca la
domiciliu si la serviciu si munca intr-un birou mobil.
Intr-oeconomie digitala pe o piata digitala distribuitorii, clientii, producatorii si
consumatorii sunt legati electronic, iar cea mai mare parte a tranzactiilor are loc pe internet.
Comertul electronic se dezvolta foarte mult in felul acesta. Comunicarea clientului prin internet
cu o intreprindere permite crearea relatiei firma-client.Comunicarea poate fi prin activitatea
clientului sau firma poate directiona informatia catre client.Comunicarea poate fi intre client si
firma sau poate fi o comunicare in masa de catre firma.

25
 Banca virtuala este o banc ape internet unde se pot depune bani si prin care se pot face
tranzactii pe internet. Prin banca virtuala se pot efectua plati securizate cu ajutorul cartelei noastre
de credit. Intai ne inregistram informatiile noastre bancare la banca virtuala si apoi se pot face
cumparaturi pe internet.
In felul acesta castigam timp si bani pe care astfel i-am cheltui cu deplasarile. Prin
intermediul bancii virtuale putem achita facturile, transfera fonduri , putem sa ne consultam
contul bancar , sa completam o cerere de credit , sa cerem diverse informatii.
Exista si banci virtuale care ofera posibilitatea de a creea 3 tipuri de conturi:contul
current, contul blocat remunerate cu 3% pe saptamana (dobanda simpla) , contul blocat renumerat
cu 2,5 % pe saptamana (dobanda compusa).
Pe internet exista diverse banci virtuale ca de pilda : Moneybookers, K-Pay, dar banca
virtuala cea mai cunoscuta este Paypal. Aceasta din urma este o banca utilizata de milioane de
persoane . Putem sa ne reincarcam contul cu ajutorul unei cartele de credit sau a unui virament
bancar pornind de la contul nostru bancar , sa viram pe contul nostru bancar banii pe care ii
primim pe contul nostru virtual.
Fiecare banca virtuala are avantaje si incoveniente : de exemplu Paypal, daca cineva nu
are decat un cont, aceasta persoana trebuie sa-si limiteze schimburile caci foarte putini bani vor fi
redistribuiti, in timp ce persoana resoectiva poate primiii foarte usor bani prin virament bancar.
Desigur, crearea in Romania a unei banci virtuale unde accesul utilizatorilor sa fie gratuit in
vederea fidelizarii lor , dar si a stimularii comertului electronic ar fi de dorit.Este nevoie insa de
un cadru juridic sigur pentru piata interna si care sa incurajeje si inovarea pe internet si sa
contribuie la cresterea increderii consumatorilor potentiali.
Privind guvernarea pe internet ne gandim in primul rand la informatiile administrative si
legislative dar si posibilitea consultarii populatiei prin forumuri de discutii prin internet. De
asemenea o guvernare pe internet inseamna si accesul cetatenilor la formulare pentru impozite,
cereri de finantare etc….prin internet si transmiterea lor inapoi tot in acest fel.
Guvernarea electronica poate fi definita si ca o adoptare, dar si adaptare a tehnologiilor si
modelelor de afaceri ale comertului electronic in sectorul guvernamental.
In societatea informationala bazata pe cunoastere e-cetateanul trebuie sa se poata conecta
atat la afacerile electronice cat si la guvernul electronic, deci atat la sfera economica, cat si la cea
politica in beneficiul lui, dar si al societatii care va outea avea la baza o economie mai dinamica

26
si o politica in care sa se poata implica activ si cetateanul de rand prin sugestii, critici care sa
conduca la progres.
Serviciile oferite de aplicatiile guvernarii electronice pot cuprinde :
-servicii publice pe internet, inclusiv tranzactii, ca de pilda plata impozitelor ;
-portaluri care sa asigure centralizarea serviciilor de interes public ;
-sisteme de licitatii pe internet si intermediari ;
-sisteme de consultanta la distanta ;
-aplicatii care furnizeaza in timp real date statistice…..
Desigur guvernarea pe internet inseamna o simplificare pentru govern, cetateni si afaceri,
dar inseamna si investitii in guvernarea electronica care pot adduce venituri importante daca se
dezvolta unele sisteme care conduc la economii de costuri si timp
Integrarea aplicatiilor interguvernamentale cu cele comerciale, adica interoperabilitatea
adusa de Tic este, deci, de dorit. Pentru un guvern electronic deci, sistemele trebuie sa fie
interoperabile cu cele comerciale, procesul interactiunii fiind eficient, usor si ieftin.
Serviciile oferite cetatenilor sub eticheta guvernare pe internet sunt servicii de informare,
servicii de comunicare interactiva si servicii tranzactionale.

27
 CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ

2.1. Societatea bazată pe cunoaștere

Conceptul de cunoastere este deschis unei multitudini de interpretari. El a evoluat pe

masura ce noi si noi aspecte ale realitatii au fost descoperite, analizate si definite. În conceptia
numita “modernista” realitatea înseamna o lume materialista, moderna, ordonata, tinzând spre
echilibru, ce poate fi cunoscuta prin experienta si gândirea oamenilor, o lume determinista prin
referire la cauze fizice ce îsi produc cu necesitate efectele si o lume în care evolutiile pot fi
prevazute cu exactitate în principal în baza deductiei. O alta perspectiva, numita post-modernista,
afirma ca lumea este complex structurata, deschisa, dinamica, departe de echilibru, caracterizata
prin devenire si înnoire continua. Ea nu poate fi cunoscuta decât prin interpretari personale,
variabile, în care imaginarul se îmbina cu realitatea, granitele nu pot fi mentinute, nici chiar
definite. Cunoasterea nu este creatie, ci este descoperire treptata a complexitatii realitatii
înconjuratoare, naturale si sociale.
In prezent, o noua economie este in mod evident in curs de aparitie, o economie bazata
pe cunostinte si idei, o economie a cunoasterii, in care cheia prosperitatii si crearii de locuri de
munca este data de gradul de implementare a noilor concepte, a ideilor inovarii si tehnologiei in
toate sectoarele economiei, precum si de protectia mediului inconjurator. Noua economie, bazata
pe cunoastere, care se va realiza in viitoarea societate a cunoasterii integreaza obiectivele
dezvoltarii durabile, bazate pe dreptate sociala si egalitate a sanselor, protectie ecologica,
28
libertate, diversitate culturala si dezvoltare a inovarii, restructurarea industriei si a mediului de
afaceri, reprezentind o noua etapa a civilizatiei umane, care permite accesul larg la informatie, un
nou mod de lucru si de cunoastere, amplificind posibilitatea globalizarii economice si cresterea
coeziunii sociale. Suportul tehnologic al noii societati este constituit prin convergenta a trei
sectoare: tehnologia informatiei, tehnologia comunicatiilor, productia de continut digital. In
ultimul deceniu, stiinta si tehnica si-au accentuat caracterul sistemic. O demonstreaza viteza cu
care unele progrese stiintifice au devenit aplicatii industriale, datorita accentuarii fenomenelor de
piata in stiinta. Pe plan international, a devenit tot mai evidenta tendinta de crestere a colaborarii
dintre organizatiile de cercetare fundamentala si orientata si organizatiile de cercetare aplicativa
si introducere a noului in productie, de stergere a delimitarilor intre categoriile de cercetare, de
crestere a gradului de interdisciplinaritate, de asimilare a comportamentului intreprid la echipele
de cercetare din unitati de cercetare si universitati etc. In acest context, creste importanta
transferului tehnologic de tip vertical intre cercetarea fundamentala si cea aplicativa sau de
dezvoltare si aplicatiile industriale. Acest transfer devine realizabil prin adincirea interrelatiilor
cercetarii cu productia si cu invatamintul, prin diverse modalitati, cum ar fi cresterea numarului si
importantei colaborarilor intre cercetarea publica si firme private industriale, sub forma unor
parteneriate sau a unor proiecte de colaborare, cit si prin sporirea numarului de organizatii care
creeaza conditii de colaborare (parcuri stiintifice si tehnologice, centre pentru transfer de
tehnologie, broker de tehnologie etc.). In acest context, colaborarea intre inginer - care asimileaza
din ce in ce mai multe cunostinte stiintifice - si omul de stiinta s-a intensificat, iar tratamentul
public acordat celor doua categorii tinde sa se egalizeze. Pe plan international, literatura de
specialitate (Gibbons Michael, 2006) delimiteaza doua moduri principale de producere a
cunoasterii, ale caror caracteristici sunt prezentate in tabelul 1. Cele doua moduri nu sunt
interschimbabile, nu se elimina unul pe celalalt, ci coexista, inclusiv in Romania. Pentru
realizarea noii societati a cunoasterii este necesar sa se procedeze la o diseminare fara precedent a
cunoasterii catre toti cetatenii, prin mijloace noi, folosind cu prioritate Internetul, cartea
electronica si metode de invatare prin procedee electronice (e-learning). In acest fel se urmareste
asigurarea unei societati sustenabile din punct de vedere ecologic, deoarece fara cunoastere
stiintifica, cunoastere tehnologica si managementul cunostintelor nu se vor produce acele bunuri,
organizari si transformari tehnologice (inclusiv biotehnologice) si economice necesare pentru a
salva omenirea de la dezastrul ecologic. In conditiile in care in intreaga lume exista o preocupare
majora pentru realizarea obiectivelor societatii cunoasterii, in special pentru dezvoltarea stiintei si

29
tehnologiei, factorul politic din tara noastra, care ar trebui sa joace un rol integrator, acesta fiind
unul din rosturile lui, a fost ancorat cultural, mai ales dupa 1995-1996, in dezvoltarea unilaterala
a culturii umaniste, cu consecinte nefaste asupra promovarii stiintei, cunoasterii,
profesionalismului, ingineriei, fapt pentru care se manifesta si scaderea aportului stiintei
romanesti atit in dezvoltarea industriei, cit si in volumul publicatiilor stiintifice mondiale. Stiinta
inginereasca si stiintele fundamentale se dezvolta in comun. Nu se poate desfasura cercetare
fundamentala fara mijloace tehnice adecvate, mijloacele tehnice performante fiind concepute in
temeiul descoperirilor fundamentale moderne. Inca din prima jumatate a secolului XX, filozofii
au inceput sa studieze structura culturii tehnice, valorile tehnicii, spatiul si timpul tehnic, iar din
cea de a doua jumatate, ingineria a devenit unul din domeniile culturale domanante in lume.
Tendintele si trasaturile epocii actuale, determinate de dezvoltarea si diversificarea culturii
tehnice, genereaza si artificializarea fara precedent a majoritatii aspectelor vietii individuale si
sociale, impunind acest aspect reflectiei filozofice. Acum, la inceputul mileniului III, se vorbeste
deja despre filozofia tehnestiintei (Vasile Mihai D., 2003), despre mediul tehnic artificial si
filozofia artificialului, despre filozofia inteligentei artificiale, filozofia roboticii, filozofia realitatii
virtuale si chiar despre filozofia artificiala. Intotdeauna ingineria, convertind teoria stiintifica in
aplicatii practice, a servit ca mijloc de impulsionare a progresului tehnologic spre binele
societatii. Cu atit mai mult, in societatea cunoasterii, ingineria isi va realiza pe deplin functiunile.
Stiinta enunta legi pe care inginerul le aplica pentru a crea structuri, masini si sisteme tehnice,
care determina progresul societatii. In timp, stiinta, enuntind principii fundamentale, a constituit
temelia trainica a ingineriei, dar profesiunea inginerului, profesiune extrem de dinamica, a
evoluat, determinind dezvoltari revolutionare in stiinta.
Spre deosebire de unele puncte de vedere care privesc numai economicul (economia
digital, piata internet) societatea cunoaterii nu este numai economia bazat pe cunoatere. Aceasta
este foarte important, decisiv, esential si cuprinde utilizarea si managementul cunoaterii existente
sub forma cunoaterii tehnologice si organizaionale, producerea de cunoatere tehnologic nou prin
inovare, o nou economie în care procesul de inovare este determinant, în care bunurile intangibile
devin mai importante decât cele tangibile. Societatea cunoaterii reprezint mult mai mult
deoarece asigura o diseminare fara precedent a cunoasterii catre toti cetatenii prin mijloace noi,
folosind cu prioritate Internetul si cartea electronica si metodele de învatre prin procedee
electronice (e-learning), urmareste extinderea si aprofundarea cunoasterii stiinifice si a adevarului
despre existenta, este singurul mod prin care se va asigura o societate sustenabila din punct de

30
vedere ecologic si va fi o noua etapa în cultura (bazata pe cultura cunoasterii care implica toate
formele de cunoastere, inclusiv cunoasterea artistica, literara etc).
Managementul cunoasterii este o colectie de procese de invatare asociate cu explorarea,
exploatarea, partajarea si diseminarea cunostintelor umane care utilizeaza eficace cea mai
potrivita tehnologie, sub influenta mediului cultural care creste capitalul de dezvoltare a unei
organizatii/ societati/economii si faciliteaza performanta.
Provocarea managementului cunoasterii ca o disciplina in continua formare-reformare
este data de interdisciplinaritate. De exemplu, daca managementul cunoasterii ar contine numai
sisteme informatice, instrumentele actuale de colectare, stocare, partajare, analiza/sinteza si
procesele de business din care provin cu tot cu optimizarile lor ar trebui sa fie suficiente. Totusi,
realitatea este diferita. Numai daca ne gandim la investitiile asociate cu sectorul financiar –
bancar, care nu au adus beneficiile scontate, si avem un exemplu care vorbeste de la sine.
Deci managementul cunoasterii nu poate fi inscris intr-o industrie, fie ea si de varf, cu
criterii ambitioase de performanat, cu investitii pe masura si profesionisti remarcabili. Mai
degraba se identifica cu un proces sinergetic care nu tine seama de granitele silozului unei
industrii, unei economii, unei societati. Considera cu precadere dialogul, dezbaterea, corelatiile,
interpretarile, inovatiile. De aceea, nu surprinde faptul ca exista o varietate de abordari (si
definitii!) care vin din tot atatea perspective. Unele vin din zona sistemelor informatice, altele din
perspectivele resurselor umane, ca si din cea a abordarilor strategice, de avantaj si diferentiator
competitiv pe care le poate da managementul cunosterii pentru o companie sau un grup social.
Toate curentele recunosc insa contributia hibrida a managementului strategic, a managementului
schimbarii si a inovatiei, a managementul datelor, informatiei, a sistemelor informatice, a
resurselor umane, facilitate de capabilitatile de invatare continua si de dialog. Totul sub influenta
liberala a mediului cultural, stiintei, filozofiei, antropologiei, sociologiei, psihologiei, economiei.
Persoana, si anume persoana educata este cea care face diferenta intre informatie si
cunoastere. Persoana educata este reprezentantul societatii cunoasterii cu un bagaj cultural de
valori, aspiratii, cutume si standarde, dar si de cunostinte inter si multidisciplinare.
Aparitia lucratorilor cunoasterii este deja o provocare a economiei si societatii actuale,
ei numarand de exemplu in Statele Unite aproximativ o treime din totalul angajatilor. Bagajul de
aptitudini si capabilitati a noului tip de angajat este bine garnisit cu o educatie solida formala, cu
un proces si o atitudine de continua invatare de la cunostinte teoretice pana la instrumente
practice, dar si cu o mentalitate profund pozitiva fata de schimbare si inovatie, atat economica,

31
politica si sociala. Specializarea in sine insa, nu duce obligatoriu la performanta si rezultate.
Rolul de catalizator ii revine organizatiei, echipei. Ele sunt cele care furnizeaza mediul si
continuitatea necesara pentru a transforma cunostintele in cunoastere si a atinge performanta in
managementul cunoasterii. Lucratorii cunoasterii poate nu vor fi numeric majoritari in economia
si societatea cunoasterii, dar vor fi cei care vor caracteriza definitoriu economiile si societatile
viitorului, liderii, nu ca si clasa conducatoare, ci ca promotorii unor caracteristici si valori
fundamental diferite de cele de pana acum. Accesul lor la locuri de munca corespunzatoare si la
pozitie sociala si economica se va obtine prin educatia formala, iar scoala, in toate formele ei
cunoscute sau inca neinventate, va fi institutia cheie.
Mai mult, societatea si economia cunoasterii vor cunoaste forme de competitie fara
precedent, intrucat datorita accesului la cunoastere permananent largit, cu costuri din ce in ce mai
reduse, nu vor mai exista scuze si explicatii pentru lipsa de performanta. Extrapoland, nu vor mai
exista economii si societati sarace, ci doar ignorante. Schimbarile majore la care speram sa fim
martori activi vor fi cele legate de cunoastere, in forma, continut, inteles si reponsabilitate. Pentru
persoana educata si pentru tot ce poate influenta ea in contextul cunoasterii.

2.2. Aplicație cu privire la societatea cunoașterii

Am prezentat in cele ce urmeaza forma practica a societatii cunoasterii la ora actuala. In

acest sens am ales ca studiu de caz implementarea tehnologiei si dezvoltarea din punct de vedere
al cunoasterii in domeniul educatiei, detaliate in ordine cronologica.

2.2.1. Sistemul Educaţional Informatizat (SEI)

Sistemul Educaţional Informatizat (SEI) este un program complex iniţiat de Ministerul

Educaţiei şi Cercetării în anul 2001, al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susţinerea procesului
de predare-învăţare în învăţământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră.
Programul SEI reprezintă materializarea strategiei Guvernului României în domeniul
informatizării şi educaţiei asistate de calculator.

32
Prezentare
Premise
Factorii care au condus la demararea proiectului SEI sunt atât de natură internă cât şi externă.
Principalii factori interni sunt următorii:
• slaba dotare a scolilor din Romania cu ICT, cu repercusiuni pe termen mediu şi lung;
• opinia publică solicită şi sprijină introducerea IT-ului în educaţie şi pentru educaţie.
Factorii externi care au creat premisele demarării proiectului sunt:
• planul de aderare la Uniunea Europeană ca prioritate majoră pentru România;
• acceptarea de către Guvernul României a introducerii reformei IT în sistemul educaţional
în cadrul negocierilor de aderare la UE.
Sistemul Educaţional Informatizat sprijină obiectivele reformei educaţionale în conformitate
cu planul de acţiune eEurope 2005, demarat de Uniunea Europeană ca parte a iniţiativei europene
de eLearning. Programul a fost creat pentru a susţine procesul de predare-învăţare cu tehnologii
de ultimă oră. Programul a fost implementat de un parteneriat public-privat. Principalele
companii implicate în implementarea SEI au fost SIVECO România, HP şi IBM.

Obiective
Programul SEI a asigurat tuturor participanţilor la sistemul educaţional accesul la tehnologia
informaţiei (computere şi Internet).
• alfabetizarea digitala a societăţii: deja putem spune că toţi absolvenţii sistemului de
învăţământ liceal sunt capabili să utilizeze calculatorul personal;
• folosirea tehnologiei, în primul rând a calculatoarelor şi Internetului, ca sistem de suport
în sistemul de învăţământ: pentru o administrare mai bună a structurilor organizaţionale
vaste din sistemul de învăţământ;
• introducerea tehnologiilor moderne (folosirea calculatorului) direct în procesul de
predare, cu scop pedagogic: este vorba de modernizarea sistemului de predare curent
folosit prin introducerea unor unelte şi metode noi de predare a materiilor studiate în
şcoală.
Programul SEI a pus la dispoziţia beneficiarilor noi instrumente bazate pe IT pentru utilizarea
în şcoli, crescând astfel calitatea procesului educaţional. A oferit un substitut pentru
instrumentele sau experimentele de laborator costisitoare sau periculoase pentru cei care le
manevrează.
33
Beneficii
Cele mai importante efecte se vor observa pe termen lung, proiectul fiind concentrat pe
şcolari. Unul dintre beneficiile majore, previzionate, ale acestui program l-a constituit asigurarea
unui nivel optim de cunoştinţe IT pentru fiecare absolvent de liceu.
Strategie
Definirea componentelor si etapizarea programului s-au făcut pe baza metodologiilor UE, ţinând
seama de contextul logistic şi financiar din România. Componente principale:
• echipamente de calcul şi comunicaţii hardware (laboratoare IT);
• soluţie software integrată de instruire asistată de calculator - Learning & Content
Management Solution (soluţia software AeL);
• conţinut educaţional în format electronic;
• instruirea profesorilor;
• conectare la Internet.
Realizări. Educaţia românească înainte de SEI
În 2001 - anul în care a demarat SEI:
• 1.321.333 elevi înscrişi în 12.709 şcoli generale;
• 687.919 elevi înscrişi în 1.357 licee;
• 64.018 profesori în licee;
• 102.294 profesori în şcoli generale;
• 3 PC-uri/100 de elevi în şcolile generale;
• 5 PC-uri/100 de elevi în licee;
• 3,5 PC-uri conectate la Internet/100 de elevi.
În noiembrie 2004, după încheierea Fazei a III-a a proiectului:
• 700.000 elevi şi 62.000 profesori au acces la platforma de eLearning AeL şi la materiale
didactice în format electronic;
• 20.000 profesori şcolarizaţi;
• 43 ani-om efort de implementare în licee;
• 1.510 laboratoare informatizate şi dotate cu AEL;
• 530 lecţii multimedia;
• 40% acoperire a programei şcolare cu materiale educaţionale multimedia;
• 500 de momente interactive individuale;
34
 • 800 de simulări de fenomene studiate în şcoală;
• 30.000 teste electronice;
• 16 dicţionare electronice, de uz general;
• 3 enciclopedii multimedia;
• 7 tutoriale interactive de utilizare PC.

2.2.2.Predarea în Societatea Cunoaşterii din cadrul Programului Intel®Teach

Între 9 şi 15 iulie 2007, SIVECO Romania a organizat la Braşov prima sesiune de

instruire din cadrul Programului Intel®Teach – “Predarea în Societatea Cunoaşterii”. Cei 19
profesori participanţi, aleşi pe baza unei preselecţii extrem de riguroase, au obtinut la finalul
cursului diploma de „Senior Teacher” care le confera statutul de instructor.
Acestia au fost instruiţi de Carrie Baker şi Judi Yost reprezentantele ICT (The Institute of
Computer Technology) şi Otilia Păcurari – formator cu o vastă experinţă în perfecţionarea
cadrelor didactice. Programul de formare a cadrelor didactice Intel®Teach, este o componentă a
Initiaţivei Intel® Education, al cărei principal obiectiv urmăreşte optimizarea procesului de
predare-învăţare prin utilizarea eficientă a tehnologiei.
Societatea cunoaşterii presupune centrarea procesului didactic pe elev. Programul
Intel®Teach – “Predarea în Societatea Cunoaşterii”, si-a propus să ofere soluţii de optimizare a
procesului didactic, prin prezentarea celor mai noi modalităţi de introducere şi utilizare a
soluţiilor IT&C în educaţie. Astfel, profesorii au învăţat să profite de multiplele avantaje ale
utilizãrii computerelor şi internetului ca instrumente de cercetare, comunicare şi dezvoltare a
creativităţii elevilor.
„Este important ca profesorii români să beneficieze de cele mai noi şi mai eficiente programe de
instruire. Programul Intel®Teach - Predarea în Societatea Cunoaşterii propune cadrelor
didactice o modalitate modernă de a se adresa elevilor punând un accent deosebit pe introducerea
tehnologiei în procesul de predare-învăţare şi oferind soluţii pentru sporirea atractivităţii orelor de
curs şi stimularea interesului tinerilor pentru studiu” a declarat Dana Vlădoiu, Training Project
Coordinator, SIVECO Romania.

35
 Dezvoltarea de noi competenţe pentru profesori reprezintă o componentă importantă a
Sistemului Educaţional Informatizat din România. Astfel, în urmãtorii trei ani, peste 60.000 de
cadre didactice vor beneficia de training în cadrul programului Intel®Teach – “Predarea în
Societatea Cunoaşterii”. În urma instruirii, profesorii vor învăţa cum să alinieze programa şcolară
la standardele moderne şi cum să utilizeze instrumentele IT&C pentru a putea evalua eficient
activitatea elevilor.

2.2.3.Instruirea în societatea cunoașterii din cadrul Programului Intel®Teach

Profesorii dedicaţi cultivă potenţialul inovator al tinerilor, pregătindu-i pentru o lume în

care înţelegerea tehnologiei poate contribui la definirea succesului lor. Intel este o companie
pasionată de educaţie, întrucât ştie că educaţia stă la baza inovaţiei şi a oportunităţilor diverse.
Din anul 2000, Programul Intel Teach a ajutat profesori din peste 40 de ţări. Acest program
pentru cadre didactice combină cele mai bune practici pedagogice cu puterea tehnologiei
informaţiei şi comunicării. În prezent, tinerii intră într-o economie globală, în care trebuie să fie
capabili să analizeze informaţii, să colaboreze şi să-şi comunice ideile utilizând o varietate de
tehnologii care sunt mereu în schimbare.
În anul şcolar 2007-2008, cursul acreditat Intel Teach – “Instruirea în societatea
cunoaşterii”, s-a desfăşurat prin Casele Corpului Didactic, la nivel naţional. Până în prezent, au
fost instruiţi 1777 profesori de diferite discipline, reuniţi în 101 grupe îndrumate de 61 MT
(master teachers) activi.
Obiectivele acestui curs sunt:
• Folosirea tehnologiei pentru a dezvolta competenţele necesare elevilor în secolul
XXI.
• Idendificarea căilor prin care elevii şi profesorii pot utiliza tehnologia pentru a
stimula procesul de învăţare prin cercetare, comunicare şi colaborare.
• Încurajarea utilizării strategiei de instruire diferenţiată.
• Dezvoltarea gândirii critice pentru rezolvarea de probleme.
• Promovarea lucrului în echipă pentru optimizarea instruirii.

36
 Scopul cursului Intel®Teach – Instruirea în societatea cunoaşterii este să sprijine cadrele
didactice în promovarea învăţării centrate pe elev, prin integrarea tehnologiei şi prin abordări
bazate pe proiecte.
Temele cursului Intel®Teach - Instruirea în societatea cunoaşterii includ:
• utilizarea efectivă a tehnologiei în instruire, pentru a promova competenţele necesare în secolul
XXI;
• identificarea modalităţilor în care elevii şi profesorii pot utiliza tehnologia pentru a îmbunătăţi
procesul de învăţare prin documentare, comunicare, colaborare şi prin strategii şi instrumente
specifice productivităţii;
• oferirea de posibilităţi de învăţare prin experienţe practice şi prin crearea de unităţi de învăţare
şi evaluări care se raportează la obiective respectiv competenţe în domeniul educaţiei şi
tehnologiei;
• facilitarea unor strategii de management al clasei în care învăţarea este centrată pe elev şi care
încurajează auto-controlul elevilor şi gândirea de nivel înalt;
• colaborarea cu colegii pentru a îmbunătăţi procesul didactic, prin rezolvarea problemelor şi prin
participarea la revizuiri ale unităţilor de învăţare.
Materialele pentru cursul Intel®Teach - Instruirea în societatea cunoaşterii au fost elaborate de
Institutul de Tehnologia Informatică, o organizaţie nonprofit, care oferă servicii de dezvoltare
curriculară pentru învăţământul preşcolar, primar şi liceal, precum şi servicii de formare în
domeniul tehnologiei pentru companii, pentru agenţii non-profit şi pentru comunitatea
educaţională.
Prin intermediul predarii prin proiecte participanţii:
• vor compara aşteptările proprii cu obiectivele cursului Intel®Teach - Instruirea în societatea
cunoaşterii
• vor crea directoare pentru portofolii, în vederea salvării materialelor realizate
• vor analiza formatul planului unităţii de învăţare, precum şi cerinţele de realizare a portofoliului
pentru unitatea de învăţare
• vor trece în revistă planificarea unei unităţi de învăţare, precum şi abordarea învăţării bazate pe
proiect
• vor crea o publicaţie de prezentare a proiectelor
• vor reflecta asupra propriei învăţări

37
• vor integra tehnologia în planificarea unităţii de învăţare astfel încât să se realizeze obiectivele
care vizează capacităţi de gândire de nivel superior şi competenţe pentru secolului XXI
Prin intermediul planificarii unităţii de învăţare participanţii:
• vor identifica standardele de performanţă pentru unitatea de învăţare;
• vor formula obiectivele operaţionale pentru fiecare lecţie;
• vor discuta şi elabora întrebări-cheie ale curriculumului;
• vor analiza strategiile şi metodele de evaluare;
• vor crea o prezentare pentru identificarea nevoilor elevilor;
• vor reflecta asupra propriului proces de învăţare;
• vor rafina obiectivele operaţionale şi întrebările cheie ale curriculumului în concordanţă cu
standardele de performanţă pentru unitatea de învăţare.
Prin lansarea programului “Instruirea in societatea cunoasterii”, profesorii vor învăţa cum
să integreze eficient resursele IT în procesul educaţional. Programul "Instruirea în societatea
cunoaşterii" urmăreşte dezvoltarea capitalului uman din învăţământul preuniversitar, creşterea
competitivităţii cadrelor didactice şi eficientizarea sistemului educaţional din România.
Proiectului ce se va desfăşura în perioada ianuarie 2009 - decembrie 2010 si vor fi instruiţi 3000
de profesori formatori, la nivelul întregii ţări. Profesorii care vor participa la acest program vor
obţine la finalul instruirii un certificat. Proiectul, al cărui beneficiar este Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării, va fi realizat în parteneriat cu SIVECO România.
Programul "Instruirea în Societatea Cunoaşterii" este co-finanţat din Fondul Social
European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Proiectul
promovează integrarea noilor tehnologii în educaţie şi urmăreşte adaptarea sistemului de
învăţământ românesc la noile cerinţe şi provocări impuse de construirea societăţii cunoaşterii,
contribuind în mod real la implementarea Strategiei Europene de ocupare a forţei de muncă.
Obiectivul Programului "Instruirea în Societatea Cunoaşterii" este de a-i încuraja pe
profesori să îşi dezvolte competenţele profesionale şi de a oferi soluţii de optimizare a procesului
didactic, prin prezentarea celor mai noi modalităţi de introducere şi utilizare a soluţiilor TIC în
educaţie.
Nu exista nici o îndoiala ca progresul în lume se bazeaza pe acumularea de cunoastere
stiintifica si pe tehnologii tot mai sofisticate de exploatare a acesteia. Însa pe masura ce s-a
intensificat procesul de acumulare de cunoastere stiintifica a aparut un paradox: realitatea
descoperita prin cunoastere în loc sa se simplifice se complexifica tot mai mult, nu numai în

38
sensul ca insula de cunoastere în continua expansiune este înconjurata de un ocean tot mai vast de
necunoastere, ci si în sensul ca apar elemente ale realitatii care par a fi cunoscute doar cu alte
instrumente decât cele validate de stiinta pâna acum. Acest adevar complica si actiunea umana
legata de stiinta, caci activitatea stiintifica în conceptia realist transcendentala nu mai este
limitata la/ sau dependenta de cautarea circumstantelor unor evenimente certe, ci urmareste
identificarea si explicarea structurilor, mecanismelor, potentialitatilor si tendintelor ce
guverneaza sau faciliteaza cursul evenimentelor.

CONCLUZII

De la începutul civilizatiei umane, cunoasterea a actionat permanent ca un mijloc de a

controla intelectul uman. Oamenii care s-au remarcat, în orice domeniu, au folosit cunoasterea în
mod deliberat pentru a-si asigura controlul asupra celorlalti si, astfel, a-si câstiga un loc în istorie.

Putem defini economia bazată pe cunoaștere ca fiind acea economie care a depășit pragul
de dezvoltare dincolo de care cunoașterea reprezintă resursa cheie. Ce face ca această cunoaștere
să devină o resursă atât de importantă? Există mulți factori care au ca urmare acest lucru, cei mai
importanți fiind: progresul înregistrat în IT&C, creșterea vitezei de dezvoltare a noilor tehnologii,
competiția la nivel global, liberalizarea piețelor, schimbarea continuă a cererii determinată de
creșterea ponderii persoanelor cu venituri medii și mari (care dezvoltă o cerere sofisticată, de
produse de bună calitate), creșterea importanței calității vieții.
Privind de-a lungul timpului societatea umană, putem descoperi că există anumite praguri
de dezvoltare, fiecare dintre acestea ducând societatea pe planuri superioare de organizare și
existență. Aceste praguri au fost denumite de catre specialiști revoluții. Prima mare transformare
a societății umane a fost sedentarizarea și intreruperea migrării. Aceasta a coincis cu dezvoltarea
primelor activități pe care le putem denumi ca fiind economice: agricultura și creșterea vitelor.
Tot în această perioadă putem afirma că au apărut în mod sistematic și primele forme de comerț
între societățile agricole și cele de crescători de animale. A doua mare transformare o reprezintă
revoluția industrială. Dezvoltarea mașinilor a întrerupt munca predominant manuală și a lăsat
locul dezvoltării producțiilor de serie. Dar aceste transformări nu au avut loc numai la nivelul
producătorilor, ci pe întreg lanțul care pornește de la fabrica de producție și se termină cu
39
consumul final. Au fost afectați și en-grossiști, și transportatorii, și detailiștii, adică toți agenții
economici.
Orientarea României către “noua economie” şi către “societatea cunoaşterii” va rămâne o
dorinţă nerealistă şi o speranţă iluzorie atât timp cât nu se iau măsuri hotărâte pentru promovarea
în România a unei politici de salt (“ardere” a etapelor). Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea
tehnologică este unul din domeniile în care trebuie dusă o astfel de politică curajoasă, deoarece
este domeniul care permite reducerea decalajelor.
In primul rind, Economia bazata pe cunoastere insemna o provocare a viitorului. In al
doilea rind, Economia bazata pe cunoastere reprezinta chiar viitorul. Romania nu are nici o alta
sansa decit sa se adapteze noilor schimbari economice si sociale de pe plan mondial.
De o mare importanta este oprirea scurgerii de “inteligenta” romaneasca peste hotare. In
perioada 1990-1999, conform anuarelor statistice, au emigrat din Romania intre 17 si 31 de mii
de persoane anual. Cea mai mare proportie (intre 50-60%) au avut-o persoanele cu virste intre 18-
40 de ani si studii superioare.
Investitiile straine trebuie canalizate catre domeniile high-tech. De asemenea sunt
necesare investitii majore in cercetare si dezvoltare, training, industria de software. In Romania
trebuie, cu alte cuvinte, sa se produca o schimbare de la societatea industriala la cea post-
industriala, bazata pe cunoastere.
De asemenea, in Romania este necesar sa se dezvolte infrastructura comunicatiilor, sa fie
crescut accesul la internet al populatiei, sa se dezvolte e-commerce-ul. Bancile vor avea in acest
domeniu un cuvint greu, prin finantarea unor proiecte complexe de training, de infiintare a
firmelor, organizatiilor, instituteleor de cercetari. Banii de plastic sunt fundamentali pentru
utilizarea Internetului ca mijloc de achizitionare a bunurilor si serviciilor. Este deci nevoie de o
adevarata “revolutie” in sistemul de plati.
Romania nu este obligata sa faca acesti pasi. Ea va putea sa ramina mereu, undeva, la
marginea Europei. Daca vrem insa sa facem parte din lume, din noua economie bazata pe
cunoastere, va trebui sa ne adaptam.
Lucrarea susţine că societatea globală suferă schimbări majore, cum se mişcă economia de
la o economie bazată industrial spre o cunoaştere determinată de economia bazată pe cunoaştere
o reprezintă o economie în care cunoaşterea este resursa principală.
Există două cauze majore pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere: schimbări
în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, precum şi procesul de globalizare. Fiecare dintre aceste

40
procese are un impact propriu asupra societăţii şi asupra individului. Lucrarea analizează aceste
tendinţe şi încercări de a prevedea dezvoltarea viitoare a economiei globale, de companii şi de
mentalitatea ale indivizilor că aceste modificări se desfăşoară.
România trebuie să se adapteze la noua economie, şi să se dezvolte. Pentru a face asta,
trebuie analizate posibilitățile şi urmaţi paşii necesari pentru a construi o economie care este
eficientă și gata pentru viitor. România are oportunități serioase de a deveni un jucător în cadrul
economiei globale cu condiţia că acesta este gata, şi operează modificările necesare atât în
societate cât şi în economie. Acesta dispune de resurse umane, cunoştinţe şi şansă. Tot ce ne
trebuie este să găsim soluții.

Bibliografie

Anca-Nicoleta Precup, Societatea informationala si noua economie

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ,Editura Economica ,Academia de studii
Economice Bucuresti
Andone, I., A. Tugui, Sisteme inteligente in management, contabilitate, finante banci si
marketing, Editura Economica, Bucuresti 1999
Comanescu, M., Management European, Editura Economica, Bucuresti, 1999
Nicolescu, O., Verboncu, I. Management, Editura Economica, Bucuresti,1998
Hutu, C. A., Cultura organizationala si transferul de tehnologie, Editura Economica,
Bucuresti, 1999
Hoza, M. G., Intreprinderea secolului XXI, Intreprinderea Inteligenta, Editura Economica,
Bucuresti, 2000
Pricop, M., Tantau, A., Globalizarea si strategia firmei, Editura Economica, Bucuresti,
2000
Fundatia Druker, Organizatia Viitorului, Editura Teora, Bucuresti, 2001
Hofstede, G., Management Comparat, Editura Economica, Bucuresti, 1999
Houghton, J., Sheehan, P., A Primer on the Knowledge Economy
CNS Economia mondiala in cifre – Breviar de statistica internationala, oct. 1998
OECD The Knowledge-Based Economy, Paris, 1996

41
OECD Is There a New Economy ?, Paris, 2000
Strategia Nationala IT, 2002

42