Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale educatiei

INADAPTARE ŞI DEVIANŢĂ COMPORTAMENTALĂ

ELEV:DAMASCHIN ŞTEFANIA-LARISA
GRUPA I-ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Processing of rapid auditory stimuli in school-age children referred
for evolution learning disorders

Prelucrarea rapida a stimulilor auditivi la copii de varsta scolara

mentionate de evaluarea tulburarilor de invatare

Autism
• sindrom patologic apǎrut in copilǎrie caracterizat printr-o stare de instrǎinare,
o lipsǎ de rǎspuns social sau interes faţǎ de cei din jur, dificultǎţi de comunicare si de
limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un atasament normal si existenţa unor cǎi bizare de a
rǎspunde la stimulii din mediul in care traieste
• pierdere de contact cu lumea exterioara, printr-o repliere in sine insusi, un
mod de gandire detasat de realitate si o predominanta a vietii interioare. Autismul poate fi
manifestarea unei schizofrenii Sursa: Dictionar medical, L.Manuila, A.Manuila, M.
Nicolim; Edit. CERES, Bucuresti, 1997 .
Comunicarea verbala si nonverbala. Simptomele pot fi:
- intarziere in vorbire sau lipsa acesteia. Aproximativ 50% din persoanele cu autism nu
vor vorbi niciodata.
- probleme in initierea unei conversatii. De asemenea, persoanele cu autism au dificultati
in mentinerea continuitatii unei conversatii incepute.
- limbaj sterotip si folosirea repetitiva a unor cuvinte. Persoanele cu autism repeta o
propozitie sau o fraza pe care au auzit-o de curand (ecolalie).
- dificultate in intelegerea punctului de vedere al persoanei cu care are conversatia. De
exemplu, o persoana cu autism ar putea sa nu inteleaga ca cineva glumeste.
- pot interpreta comunicarea cuvant cu cuvant si nu au capacitatea de a intelege mesajul,
sensul transmis.
Interes diminiuat in diverse activitati sau in joc. Simptomele pot fi:
- o atentie neobisnuita asupra jucariilor. Copiii mai mici cu autism se concentreaza adesea
pe anumite parti ale jucariilor, cum ar fi rotile unei masinute si nu se joaca cu intreaga
jucarie.
- preocupare fata de anumite subiecte. Copiii mai mari si adultii sunt adeseori fascinati de
programul trenurilor sau de buletinele meteo.
- nevoie de uniformitate/simetrie si de rutina. De exemplu, un copil cu autism poate avea
intotdeauna nevoie sa manance paine inainte de salata si insista sa mearga in fiecare zi pe
acelasi drum spre scoala.
- comportament stereotip. Acesta consta in batai din palme sau in leganarea corpului.

Tallal a emis ipoteza ca copii cu duzabilitati pentru citit prezinta un domeniu general
al deficitului in prelucrarea rapida care apare la stimuli auditivi, acestia degradeaza
perceptia vorbirii prin urmare limiteaza gradul de constientizare fonologic si astfel
dobandirea cititului. Ea a anticipat ca vor fi afectati disproportional de stimuli auditivi
rapizi prezenti.In acest studiu au fost alesi 100 de copii cu insuficienta de invatare intre 7-
11 ani si 243 fara deficinte de invatare,au fost evaluate pe un ton 2 paradigme auditive de
discriminare L.I. a comis mai multe erori dar efectele momentului au fost
comparabile.Acelasi rezultat a fost obtinut pentru un grup de cititori buni si saraci.Saracia
de performanta a prevazut, cititul,ortografia si calculul.Procesele neuronale care stau la
baza perceptiei vorbirii si a altor stimuli auditivi pot fi mai putin eficiente la cititorii
saraci, oricum contrat ipotezelor lui Tallal,rata nu poate fi afectata specific.
Obiectivele acestiu articol au fost acelea de a observa modul de manifestare al
pacientilor(copilor din diferite spitale) la stimulii audutivi,precum si modul de realizare al
tuturor cerintelor date,cum se manifesta,daca ceea ce si-au propus,adica daca copii
reusesc sa faca aceea distinctie intre vocile asemanatoare si cele care au un ton diferit.
.

Lotul de subecti:

Participantii

Tulburari de invatare (L.I.)

Copii care erau intre varsta de 7 si 11 ani, erau 11 luni recrutati din spital prin
programe de eliminare a pacientilor pentru evaluarea copiilor ci probleme ale
invatarii.Copii erau inclusi in studiu daca indeplineau urmatorul criteriu:Scala lui
Wechsler pentru copii a 3-a editii(WISC-III, Wechsler 1991).Scala intreaga a IQ 80 sau
mai sus, fara evidente in istoria examinarii insuficinetei neurologice,fara medicatie
psihoactiva,fara tulburari de comportament semnificative la baza Indexului Simtomelor
Comportamentale Scala Evaluarii Pentru Copii,versiune pentru parinti(BASC,Reynolds
si Kamphaus,1992) si nu bilingv.
Copii de asemenea trebuiau sa obtina un scor aproape de 6 la Scala Hiperactivitatii pentru
orcare dintre versiuni, cea pentru parinti sau profesior a Scalei Ratei
Diagnosticului(DRS:Weibr,Bellinger,Mermor,Weber,1999).
Tulburari de ne-invatare
Copii cu varsta intre 7-11 ani, au fost recrutati pe o perioada de 11 luni din doua scoli
sistem public din Boston-Metropolitan.Criteriul de includere era acelasi ca pentru grupul
L.I. cu modificarile urmatoare:evaluarea I.Q. era bazata pe scurtul Test al inteligentei
Kaufman(K-BIT,Kaufman si Kaufman, 1990) tulburarile neurologice erau evaluate pe
baza istoriei medicale obtinute din chestionarul parintelui si nici un copil nu a fost inclus
intr-un Plan Educational Individualizat(IEP).BASC nu a fost obtinut pentru acest grup,
dar s-a presupus ca cei mai multi copii cu tulburari comportamentale semnificative ar fi
fost exclusi pe baza unui IEP.243 au indeplinit criteriul si au participat.Din table reiese
faptul ca nu au fost diferente de varsta, insa a fost o proportie mai mare de barbate si
copii stangaci in grupul L.I.Nu au existat diferente la nivelul educatie parintilor sau a
ocupatiei tatalui.Abilitatea cognitive generala a fost estimate de K-BIT si evaluata de
Testul de Realizare Individual Wechsler(WIAT).
Variabile:
Dependente-vorbitul
-autismul
-inteligenta
Independente:-sex
-varsta
-tonul
-statutul social
-zona de provenienta
-performanta
-cititul
.
Ipotezele cercetarii:
Ipoteza arata ca acest deficit perceptive este un factor cauzal important in
dezvoltarea vorbirii si a tulburarii limbajului.Tallal a sugerat ca acesti copii au un deficit
general in prelucrarea evenimentelor acustice schimbate rapid, care este la radacina
perceptiei vorbirii mai sarace in cel putin o subgrupa de cititori saraci.

Instrumentele utilizate au fost testul si experimental.Incercarile testului(perechi de

tonuri) au fost date fara feed-back auditiv.Combinarea stimulilor au dat 9 bocuri de cate
10 incercari fiecare.Primele doua au prevazut oportunitatea copilului de a se acomoda cu
viteza prezentarii:celelalte opt incercari cu ordinea de prezentare a randamentului pentru
fiecare bloc.
Scopul blocului de incercare cu ISI de 400 de ms era acela de a verifica atentia
copilului.Pe baza raportul lui Tallal stimuli erau perceputi foarte repede si performanta
fara erori,doar daca copii erau atenti.
Experiment:Au folosit doau feluri de bomboane cu aroma de menta si portocale.Copilul
trebuia sa adune bomboanele cu aroma de portocale deoarece era nevoie sa salveze
Planeta.Bomboanele erau vandute de mineri si datorita intunericului ei erau identificati
dupa voce.Cei care aveau aceeasi voce vindeau bomboane cu aroma de portocale,iar cei
cu tonuri diferite cele cu aroma de menta.Imaginile rulau pe timpul povestirii pentru a
aminti copilului care erau la fel si care diferit.Cei de la centrul L.I. erau testate in
laborator la spital,iar cei non-L.I. erau testate in laborator in comunitate.

Rezultate:
Rezultatele indica scorurile medii pentru realizarea masurilor cognitive ale copiilor
care au indeplinit criteriul incercarilor de pregatire RAP.Grupul L.I. a avut un rezultat
semnificativ mai scazut decat grupul NLI la toate testarile de ralizare si
abilitate.Diferentele intre grupuri in realizarea persistenta dupa control pentru efectul K-
BIT Scor Compus.Un alt rezultat scoate in evidenta faptul ca femeile care au luat parte la
acest experiment au avut mai multe greseli decat barbatii,dar si faptul ca cei din grupul LI
fata de cei din NLI.
Desi rezultatele acestui studiu sunt in concordanta cu premiza scaderii competentelor
lingvistice in scris este asociata cu prelucrarea saraca a stimulilor auditivi nelingvistici
unde neconcordantele cu privire la ipotezele specifice, cum au fost generate de
Tallal.Performantele acestei sarcini pentru copii LI si NLI nu au fost diferite,s-au
imbunatatit pentru grupa de varsta 7-11 ani, ceea ce sugereaza ca cel putin in aceasta
gama a varstei scaderea performantei la copii LI reprezinta o caracteristica si nu o
intarziere de dezvoltare.Timpii de raspuns au fost mai mari la cei care erau mai iuti.O alta
cauza este si posibilitatea ca acesti copii sa nu fie atenti.(cei care aveau hiperactivitate si
hipercreativitate au fost eliminate).
Putem enumera si o serie de argumente impotriva acestui articol.Unul ar putea fi faptul ca
erau mai mult de 300 de copii,ceea ce putea duce usor la reabilitare.Un altul ar fi si
zonele din care provin.Altul ar fi si o anumita paralela care s-a raelizat intre rezultatele
lui Tallal si Reed.

Comentariu critic :

Randamentul dar si performantele sarace la sarcinile propuse pot fi cele care duc la
evenimentele cascadei ontogenice,de la acestea se produce o perceptie deficitara a
vorbirii diminuate fonologic,gradul de constientizare si se sfarseste cu un citit sarac.Ca o
paralele intre cititorii buni si cei sarci,cei saraci prezinta un raspuns neuropsihologic mai
sarac,indeaproape mai distantat perechilor de tonuri,dar nu unui singur ton,care poate fi
mai putin afectiv factorilor de stres.Un mod de a analiza mai bine aceste cauza ar fi
interventia in sistem si chiar sa anticipeze razultatele.Ceea ce a vrut sa obtina Tallal in
urma acestiu test este o mai buna diferentiere intre verbal si nonverbal prezentate rapid,
dar si intelegerea limbii.