Exercitiul 1

Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din sectorul desfacerii cu amănuntul de produse
alimentare:
Indicator 31.12.n
Imobilizări 40000
Stocuri 2000
Creante 500
Disponibilități 1000
Capitaluri proprii 30000
Datorii mai mari de un an 5000
Datorii de exploatare 8500
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Lichiditatea curentă=2000+500+1000/8500=3500/8500=0.41
Valoarea fiind mult mai mică de 2 nu ofera garanția acoperirii datoriilor curente din activitatea
curentă
Lichiditatea imediată=500+1000/8500=1500/8500=0.18
Valoarea fiind mult mai mică de 2 nu ofera garanția acoperirii datoriilor curente din activitatea
curentă
Solvabilitatea=capitaluri proprii/total pasiv
Solvabilitatea=30000/43500=0.6 (o valoare mai mică de 1,5 dovedeşte că societatea nu are
capacitatea de a-şi achita datoriile pe termen scurt, mediu şi lung)
FR=capitaluri proprii+datorii pe termen lung-imobilizari nete,
FR=30000+5000-40000=-5000
FR negativ reflecta o stare de dezechilibru financiar pe termen lung realizat pe baza capitalurilor
proprii
NFR=stoc+creante-datorii de exploatare
NFR=2000+500-8500= -6000
TEZORERIA NETA TN=FR-NFR
TN=-5000-6000=-11000
Trezoreria netă negativă evidenţiază existenţa unui deficit monetar la încheierea exerciţiului. În
acest caz, o parte din nevoia de fond de rulment este finanţată din creditele de trezorerie.

Rezolvare 2

BILANT
Active imobilizate =40.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=2.000 + 500 + 1.000 = 3.500
TOTAL ACTIVE = 43.500
Capital si rezerve = 30.000
Datorii pe ternem lung = 5.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f.
scurt=
8.500
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 43.500
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIAR
Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente
Active curente (Indicatorul capitalului circulant) X 100 = 3.500 X100 = 41
Datorii curente 8.500
-active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 2.000+500+1.000=3.500
-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =8.500
* valoarea recomandata acceptabila > 100;
* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
b) Indicatorul lichiditatii imediate
Active curente - Stocuri X100=(Indicatorul test acid) = 3.500-2.000 X100= 17,64
Datorii current 8.500
* acoperire deficitara de lichiditate imediata
2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de indatorare
Capital imprumutat X 100 = 5.000 X 100 = 16.66%
Capital propriu 30.000
sau
Capital imprumutat X 100 =5000X100 = 14.28%
Capital angajat 5.000+30.000
unde:
* capital imprumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

Lichiditatea globala(generala) reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se

transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a
satisface obligatiile de plata exigibile.
Se apreciaza o lichiditate globala favorabila atunci cand are o marime supraunitara (intre 2 si 2.5)

Active circulante
Lichiditatea globala = --------------------------- ;
Datorii curente

Exercitiul 2

Lichisitatea curenta este capacitatea activelor curente de a face fata

datorilor curente ale entitatii.
LC = ACR – DCR =10.000-15.000= -5.000 rezulta ca intreprinderea
nu are capacitatea de a-si achita datoriile intr-o perioada de 1 an din activele
circulante.
Lichiditatea imediata este capacitatea activelor curente cu lichiditate
crescuta si medie de a face fata datoriilor curente ale entitatii. In cadrul
activelor curente cu lichiditate crescuta si medie intra trezoreria si creantele
entitatii, acestea se pot calcula scazand din activele curente volumul
stocurilor.
LI = (ACR-S) – DCR = 10.000-4.000-15.000= -9.000 rezulta ca
intreprinderea are deficit de lichiditate imediata.
Lichiditatea efectiva masoara gradul in care trezoreria acopera
datoriile curente
LE = TR-DCR = 1.000-15.000= -14.000 rezulta ca intreprinderea se
confrunta cu un deficit de lichiditate efectiva

Exercitiul 3

Metoda indirectă
Rezultat înaintea impozitării 125 (1.000 – 300 – 400 -50 -100 – 50 + 25)
- Venituri din provizioane
- Rezultatul din cesiunea imobilizărilor
+ Pierdere din cesiunea titlurilor de participare
+ Cheltuieli cu dobânzile 50
+ Cheltuieli cu amortizarea 100
- Venituri din dividende
= Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din
exploatare 275
- Creşterea creanţelor clienţi 30
- Creşterea stocurilor 50
+ Creşterea furnizorilor 100
+ Impozit pe profit de plătit 25
+ Incasări din vânzarea titlurilor pe termen scurt
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 320
+ Încasări din cesiunea titlurilor 40
- Plăţi către furnizorii de imobilizări
+ Dividende încasate
+ Încasări din vânzarea utilajelor 100
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii 100
+ Încasări din împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
+ Contractare credite pe termen lung 50
- Rambursare credite pe termen lung
- Dobânzi plătite 50
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare 0

Rezolvare 2
Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar in suma de 185lei, deci putem
aprecia ca activitatea de exploatare a entitatii s-a derulat in conditii de eficienta.
Activitatea de investitii s-a finalizat cu un deficit de trezorerie de 200 lei. Situatia este normala si
explicabila atunci cand mamagementul decide aplicarea unei politiciinvestitionale accentuate la
nivelul perioadei de analiza respective.
Activitatea de finantare genereaza un deficit de trezorerie de 15 ron, ceea ce reflecta caci gradul
de rambursare si remunerare a surselor de finantare este ridicat comparativ cu sursele de
finantare .Se recomanda cresterea capitalului social prin emisiune de noi actiuni.
a) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de exploatare:
– încasările în numerar din vânzările de bunuri şi prestările de servicii;
– încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri (care se pot
estima pe baza mărimii cifrei de afaceri realizate, corectate cu modificarea soldului creanţelor
comerciale din exerciţiul financiar);
– plăţi în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii (materii prime şi materiale consumabile,
ct. 601 + 602 – 7412; alte cheltuieli materiale, ct. 603 +604 + 606 + 608; alte cheltuieli din afară,
cum sunt cele cu energia şi apa, ct. 605– 7413; cheltuieli privind mărfurile, ct. 607; cheltuieli
privind prestaţiile externe, ct.611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627
+ 628 –7416). Mărimea acestora se ajustează cu variaţia soldului stocurilor de materii prime,
materiale consumabile şi mărfuri prin adăugarea diferenţei dintre stocul final şi cel iniţial,
respectiv cu variaţia soldului datoriilor comerciale (ct. 401+403) prin scăderea diferenţei dintre
soldul final şi cel iniţial al exerciţiului financiar;
– plăţi în numerar către şi în numele angajaţilor (cheltuieli cu personalul ajustate cu variaţia
soldurilor conturilor necorespunzătoare);
– plăţi în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod
special cu activităţile de investiţii şi de finanţare (se referă la cheltuielile privind impozitul pe
profit, ct. 691–791, dacă se presupune că întregul impozit pe profit este aferent activităţii de
exploatare).
Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare= 1000(CAN)-300(ch cu materiale)
+50(variatia stocului)-100(vartaitii dat com) -50(ch cu dob)-50 (ch fiscale si soc) - -400(ch cu
personalul )-25 (imp pe profit) –100=25
Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar in suma de 25 lei, deci putem
aprecia ca activitatea de exploatare a entitatii s-a derulat in conditii d eeficienta

b) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii:

– plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe,active necorporale şi alte
active pe termen lung. Se pot determina pe baza creşterilor de active imobilizate prezentate în
nota 1 la situaţiile financiare şi se ajustează cu variaţia datoriilor întreprinderii către furnizorii de
imobilizări;
– plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor
întreprinderi. Se pot identifica în valoarea creşterii elementelor de activ respective prezentate în
nota 1 la situaţiile financiare;
– încasări în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active
necorporale şi alte active pe termen lung;
– încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor
întreprinderi;
– avansuri în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
– încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii =-100 (cresterea imobilizarilor) – 50
(dat fin) =-150
Activitatea de investitii s-a finalizat cu un deficit de trezorerie de 120 lei
Situatia este normala si explicate atunci cand mamagementul decide aplicarea unei politici
investitionale accentuate la nivelul perioadei de analiza respective.
c) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare:
– venituri în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu. Se
determină pe baza creşterii capitalului social, inclusiv a primelor de capital (ct. 1041 + 1042 +
1043 + 1044) şi se ajustează cu variaţia creanţelor privind capitalul subscris şi nevărsat;
– plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii.
Se regăsesc în scăderea capitalului social şi a rezervelor;
– veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi. Sunt
constituite din creşterea împrumuturilor şi datoriilor asimilate, înregistrate de întreprindere în
conturile aferente, veniturile din dobânzi şi alte cheltuieli financiare oglindite în contul de profit
şi pierdere;
– plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing
financiar. Se determină pe baza analizei contractelor de leasing.
Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare =100(variatia ca propriu)
Activitatea de finantare genereaza excedent de trezorerie de 100 ron, ceea ce reflecta un grad mai
accentuat la apelare la surse de finantare comparative cu gradul de rambursare si remunerare a
acestora.Finantarea s-a realizat prin majorarea capitalului propriu.
Fluxurile totale de trezorerie = Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare +
Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii + Fluxurile de numerar provenite din
activităţile de finanţare= 25-150+100=-25
Factorul cu influent cea mai pregnanta in diminuarea fluxurilor de trezorerie il reprezinta crestrea
imobilifarilor si investitiilor financiare.

Elemente ajustari
Profitul brut 100
(+) ch cu amortizarea 100
(-) ven din dobanzi si asimilate 0
(+) ch cu dobanzile si asimilate 50
Profit din explotare inaintea modificarii capitalului circulant 250
Cresterea/ Descresterea creantelor -30
Cresterea/Descresterea stocurilor -50
Cresterea/Descresterea furnizorilor 100
FLUX DE NUMERAR GENERAT DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE 270
Impozit pe profit platit -25
Diminuarea datoriilor fiscale si sociale -60
FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE 185
Achizitie terenuri si mijloare fixe -200
Dobanda si dividende incasate 0
FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE INVESTITIE -200
Incasari din emisiuni de actiuni 25
Incasari din imprumuturi pe termen lung 50
Dobanzi platite(creditori) -90
FLUX DE MUNERAR NET DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE -15
FLUX DE NUMERAR GENERAL -30