Poluarea

mediului aerian

Consecintele poluarii
asupra mediului
Poluarea aerului atmosferic este ansamblul
schimbarilor fizice, chimice sau termice ale
compozitiei si calitatii aerului atmosferic, cu
efecte negative asupra invelisului biotic si
activitatilor umane.
Surse de poluare cu praf, cenuşă
şi fum
Există două grupe de surse generatoare de praf, cenuşă şi fum, în
atmosferă:
a - surse artificiale
b - surse naturale
Sursele artificiale cuprind toate activităţile omeneşti bazate
pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi.
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
1 - surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
2 - surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
Uzinele, fabricile,
termocentralele
, autovehiculele
sint principalii
poluatori care
modifica
compozitia
naturala si
calitatea aerului. Poluarea aerului se poate
manifesta sub forma de ceata,
negura, aer cetos.
 Industria este, la momentul
actual, principalul poluant la
scara mondială. Procedeele de
producţie industrială eliberează
emisiile, care se redepun în
cazul în care nu există filtre
pentru epurarea gazelor
reziduale. Substanţele specifice
sunt atunci eliberate şi pot
provoca local catastrofe.

În momentul procesului de
combustie, substanţele gazoase,
lichide şi solide sunt eliberate
în atmosferă de furnale. În – Uneori chiar şi mari – căzând
funcţie de înălţimea furnalelor din nou sub formă de particule
şi de condiţiile atmosferice, mai fine decât poluarea
gazele de eşapament provenind atmosferică măsurabilă în
din focare se răspândesc local locurile de emisie.
sau la distanţe medii.
Actiunea impuritatilor atmosferice asupra omului
este deosebit de nociva atunci cind, din cauza unor
circumstante de ordin metereologic, aerul
stagneaza deaspura oraselor. In aceste
imprejurari se produce un amestec de ceata si
particule solide aflate in suspensie, asa-numitul
SMOG, care este foarte daunator sanatatii.
 O importantă sursă industrială, în special de
praf, o reprezintă industria materialelor de
construcţie, care are la bază prelucrarea unor
roci naturale (silicaţi, argile, calcar, magnezit,
ghips etc.).
 Praful rezultat din industria cimentului este
împrăştiat până la distanţa de peste 3 km faţă de
sursă, concentraţia acestuia în apropierea
surselor,variind între 500 şi 2 000 t/km2/an.

Pentru eliminarea
pulberilor metalice
sub forma de aerosoli,
care sint extrem de
periculoase pentru
sanatatea omului, se
folosesc saci care
capteaza pulberea de
ciment.
 Transporturile sunt o altă importantă sursă de poluare. Astfel, în
S.U.A. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule,
iar în unele localităţi ajung chiar şi până la 90%. Emisiile de poluanţi ale
autovehiculelor prezintă două mari particularităţi:

-eliminarea se face foarte aproape de sol,

fapta care duce la realizarea unor concentraţii
ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru
gazele cu densitate mică şi mare capacitate de
difuziune în atmosferă.
-emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a
localităţii, diferenţele de concentraţii
depinzând de intensitatea traficului şi
posibilităţile de ventilaţie a străzii. Ca
substanţe poluante, formate dintr-un număr
foarte mare (sute) de substanţe, pe primul
rând se situează gazele de eşapament.
Pentru reducerea poluarii aerului cu gaze de esapament se utilizeaza
benzina fara plumb.
Efectul de seră
Gazele deja existente în atmosferă trebuie să reţină căldura produsă de razele solare
reflectate de pe suprafaţa Pământului. Fără aceasta Pământul ar fi atât de rece, încât ar
îngheţa oceanele şi ar muri toate vieţuitoarele.
Însa atunci când din cauza poluării creşte proporţia gazelor numite “gaze de seră”, atunci
este reţinută prea multă căldură şi întregul Pământ devine mai cald. Din acest motiv în
secolul nostru temperatura medie globală a crescut cu o jumătate de grad. Oamenii de
ştiinţă sunt de părere că această creştere de temperatură va continua, şi după toate
aşteptările, până în mijlocul secolului următor va ajunge la valoarea de 1,5 - 4,5 C.

După unele estimări în zilele noastre, peste

un miliard de oameni inspiră aer puternic
poluat, în special cu monoxid de carbon si
dioxid de sulf, rezultate din procesele
industriale. Din această cauză numărul celor
care suferă de afecţiuni toracice-pulmonare,
în special în rândul copiilor şi bătrânilor,
este în continuă creştere.
La fel şi frecvenţa cazurilor de cancer de
piele este în creştere. Motivul este stratul de
ozon deteriorat, care nu mai reţine radiaţiile
ultraviolete nocive.
 Găuri în stratul de ozon
Stratul de ozon din atmosferă ne protejează reţinând razele ultraviolete ale
Soarelui. Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea
hidrocarburilor clorinate, fluorinate(freoni) în flacoanele cu aerosoli, frigidere,
detergenţi şi polistirol, aceste gaze au ajuns în aer în cantităţi mai mari decât cele
care ar putea fi suportate de atmosferă.

Pe măsură ce se
ridică, se descompun,
formându-se
cloridioni, care atacă
şi distrug stratul de
ozon.
 Una din cele mai grave forme de poluare este cea generata de
centralele termo-electrice. Aceastra functioneaza pe baza de
combustibili solizi si lichizi si emit mari cantitati de OXIZI de
SULF,care, imbinindu-se cu vaporii de apa din atmosfera,
formeaza PLOILE ACIDE. Pentru combaterea acestora se aplica metoda
desulfarii gazelor. Păduri întregi au dispărut din această cauza ploilor acide.
Poluarea resurselor de apă poate atrage după sine izbucnirea unor epidemii,
apariţia unor boli grave şi moartea.

Efectele ploii acide

în Muntii Jizera din
Republica Ceha
 Activităţile „casnice” sunt o sursă de poluare. Astăzi, în multe ţări în
curs de dezvoltare lemnul de foc este la fel de vital ca şi elementele .
Pentru ţările în curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate
legată de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru aceste
ţări consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia, Danemarca,
Finlanda au ca obiectiv, reducerea consumului de petrol şi, în compensaţie,
creşterea contribuţiei energetice a lemnului de foc.

Fumul emis de sobele cu

lemne conţine o cantitate
însemnată de materii
organice, care se apreciază că
pot fi cancerigene. Dar în
scopuri casnice nu se ard
numai lemn, ci şi cantităţi
enorme de cărbuni, petrol, şi
gaze naturale, din care rezultă
de asemenea substanţe toxice.

Defrisarea padurilor
Acţiuni de combatere a factorilor poluanţi pentru localităţile
rurale:

• educarea populaţiei în spirit ecologic;

• inventarierea şi întreţinerea corectă a încăperilor de stocare a
pesticidelor;
• interzicerea utilizării în calitate de combustibil a anvelopelor
auto;
• controlul asupra gradului de poluare a aerului cu praf în
carierele deschise de extragere a materialelor de construcţie;
• interzicerea arderii gunoiştilor, a miriştilor şi a paielor;
• crearea unui sistem centralizat de colectare a deşeurilor;
instalarea în fiecare gospodărie a tomberoanelor speciale;
• crearea mini-staţiilor de epurare a apei.
Principale surse naturale generatoare de
praf, cenuşa şi/sau fum în atmosfera:

-solul uscat si neacoperit de vegetatie;

-plantele si animalele
- erupţiile vulcanice;
- furtunile de praf;
-spatiul cosmic;
- incendiile naturale ale pădurilor.
 Cenuşile vulcanice, împreună cu
vaporii de apă, praful vulcanic şi
alte numeroase gaze, sunt suflate
în atmosferă, unde formează
nori groşi, care pot pluti până la
mari distanţe de locul de emitere
Furtuni
de
praf
Incendii naturale
Protejati mediul inconjurator!