Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

MASTER

I.A.S. 17 « LEASING »

Coordonator ştiinţific :
Conf. univ. dr. ...........................

Absolvent :
..............................

BUCUREȘTI

1
- 2009 –

Cuprins

Introducere.....................................................................................................................................3
3.2. Aplicarea în practicǎ a IAS 17 privind leasingul financiar...................................................................................22
3.6.Tranzacţiile de vânzare şi de leaseback........................................................................................................36
3.2. Aplicarea în practicǎ a IAS 17 privind leasingul financiar...................................................................................22
3.6.Tranzacţiile de vânzare şi de leaseback........................................................................................................36

Introducere

Prin aplicarea IAS 17 „Leasing” s-a creat cadrul juridic general pentru efectuarea
operaţiunilor de leasing1 în România de dupǎ 2007.
IAS 17 se aplică operaţiunilor de leasing prin care o parte, denumită locator/finanţator,
transmite pentru o perioadă determinată de timp dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui
proprietar este, celeilalte părţi, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi
periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se
obligă să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi
contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru
cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, dacă părţile convin astfel şi dacă
utilizatorul achită toate obligaţiile asumate prin contract.
Operaţiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum şi bunuri mobile de
folosinţă îndelungată, aflate în circuitul civil, cu excepţia înregistrărilor pe bandă audio şi video,
a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor şi a drepturilor de autor.

1
Leasingul este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a
utiliza un bun pentru o perioadă convenită de timp.

2
Unul din principalele motive pentru care leasing-ul este o alternativǎ financiarǎ atât de
popularǎ în lume este acela care sintetizeazǎ de fapt "filozofia" leasing-ului: Nu proprietatea
asupra mijloacelor fixe ci utilizarea lor efectivǎ este aceea care aduce profit. Aspectul cheie este
folosirea judicioasǎ a resurselor de capital: investirea banilor în ceea ce genereazǎ "business" şi
aduce profit, cum ar fi publicitatea, pregǎtirea superioarǎ a personalului, stocuri, explorarea de
noi pieţe, cercetare, dezvoltare, în locul blocǎrii lor prin cumpǎrarea de mijloace fixe.
Resursele financiare limitate, modalitatea greoaie şi birocraticǎ de acces la credite de
investiţii, bugetele impuse de compania mamǎ, sunt numai câteva din motivele care
restricţioneazǎ politica investiţionalǎ a celor mai multe firme, obligându-le sǎ renunţe la o serie
de proiecte de investiţii pe care ar dori sǎ le realizeze. Leasing-ul este soluţia care permite
depǎşirea acestor neajunsuri şi obţinerea în folosinţǎ, cu un minim de capital învestit, a unor
echipamente moderne, performante, care mǎresc eficienţa şi atrag mǎrirea volumului afacerii şi
al activitǎţii, ceea ce înseamnǎ în final mai mult profit.
În contextul economic actual din România avantajele utilizǎrii leasing-ului ca instrument
de finanţare sunt legate în primul rând de necesitǎţile de dezvoltare rapidǎ a firmelor, în special a
celor din sectorul privat. Urmǎtoarele aspecte specifice pieţei de leasing din România înclinǎ net
balanţa deciziei investitorilor în favoarea alegerii leasing-ului:
 folosirea eficientǎ a resurselor
 reducerea efortului financiar datoritǎ facilitǎţilor privind importurile
 managementul taxelor
 posibilitate de finanţare pe termen mediu şi lung
 flexibilitate privind plǎţile şi sistemul de garantare
 rapiditate şi accesibilitate
 folosirea eficientǎ a resurselor
În cazul unui plan de investiţii, optând pentru finanţare în sistem leasing, puteţi ajunge la
varianta optimǎ de respectare a bugetului stabilit în condiţiile unei maximizǎri a valorii
investiţiei. Toate acestea pot fi realizate cu un efort iniţial minim, graficele de plǎţi din contractul
de leasing permiţând eşalonarea planului investiţional pe termen mediu.

3
Capitolul I
Cadru de aplicabilitate a IAS 17

Obiectivul acestui Standard este de a stabili, pentru locatari şi locatori, politicile


contabile corespunzătoare şi elementele ce trebuie evidenţiate cu privire la leasingul financiar şi
operaţional. Urmatoarele caracteristici definesc cadrul de aplicabilitate a IAS 17 „Leasing”
⇒.Reducerea efortului financiar datoritǎ facilitǎţilor privind importurile
În cazul achiziţionǎrii de produse din import, costurile investiţiei se pot reduce
considerabil datoritǎ facilitǎţilor fiscale de care beneficiazǎ contractele de leasing. În baza
legislaţiei în vigoare (O.G. nr.51/1997 republicatǎ în ianuarie 2000 coroboratǎ cu legislaţia UE)
bunurile importate ce fac obiectul contractelor de leasing sunt exceptate de la plata tuturor
drepturilor de import (taxa vamalǎ, suprataxa şi TVA.). Acestea se plǎtesc la sfârşitul perioadei
de leasing, aplicate la o valoare egalǎ cu 20% din valoarea de intrare a bunurilor.
⇒Managementul taxelor
Prin alegerea unuia sau altuia dintre tipurile de operaţiuni de leasing (financiar şi
operaţional) se pot folosi, pentru managementul taxelor, facilitǎţile fiscale legate de
deductibilitatea plǎţilor aferente leasingului precum şi cele legate de amortizare.

4
În cazul leasingului financiar, cheltuielile deductibile sunt reprezentate atât de partea din
rata de leasing ce reprezintǎ dobânda cât şi de cota de amortizare aferentǎ. La alegerea sistemului
de leasing financiar2 trebuie avut în vedere faptul cǎ prin alegerea unei scheme de amortizare
degresive precum şi prin aplicarea cotelor de amortizare care ţin seama de influenţa uzurii
morale a echipamentului se poate optimiza valoarea cheltuielilor deductibile.
⇒Posibilitate de finanţare pe termen mediu şi lung
În special în perioada curentǎ, în care bîncile au tendinţa de a acorda facilitǎţi de
creditare pe perioade cât mai scurte, soluţia de leasing devine singura şi cea mai convenabilǎ
alternativa de finanţare pe termen mediu şi lung, o alternativǎ flexibilǎ şi accesibilǎ unei largi
categorii de societǎţi.
⇒Flexibilitate privind plǎţile şi sistemul de garantare
În leasing, atât graficele de plǎţi, cât şi sistemul de garantare adoptat pot fi ajustate
situaţiei şi necesitǎţilor fiecǎrui client. Leasing-ul oferǎ toate avantajele unei finanţǎri, fǎrǎ însǎ a
afecta structura financiarǎ a firmei - ceea ce permite firmei pǎstrarea capacitǎţii de îndatorare
pentru utilizarea şi a altor surse de finanţare (credite).
⇒Rapiditate şi accesibilitate
Procedura de obţinere a unei finanţǎri în sistem leasing este mult mai simplǎ şi mai
accesibilǎ decât în cazul procedurilor clasice de creditare. Soluţiile noastre de leasing vǎ propun
sisteme de plǎţi periodice (lunare sau trimestriale) egale sau variabile, permiţând astfel o
planificare judicioasǎ a resurselor de integrare exactǎ a plǎţilor în cash flow-ul firmei dv.
1.1.Prezentǎri impuse de IAS 17
Noile prezentǎri cerute de IAS 17 includ:
 totalul plǎţilor minime de leasing reconciliate cu valoarea prezentǎ a datoriilor aferente
leasingului, pe trei intervale de timp: pânǎ la un an, între un an şi cinci ani, peste cinci ani
(solicitat pentru locatar).
 totalul investiţiei brute aferente leasingului reconciliatǎ cu valoarea prezentǎ a plǎţilor
minime de leasing, de încasat pe trei intervale de timp: pânǎ la un an, între un an şi cinci ani,
peste cinci ani (solicitat pentru locator).
 cheltuielile financiare aferente punctelor a) şi b) de mai sus.

2
Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă, în mare măsură toate riscurile şi avantajele aferente
dreptului de proprietate asupra bunului Titlul de proprietate poate fi transferat, în cele din urmă, sau nu.

5
 valoarea viitoarelor plǎţi minime de subcontractare în leasing estimate a se primi din
tranzacţii irevocabile de subcontractare în leasing, la data bilanţului.
 reducerile de valoare acumulat aferente ratelor minime de leasing de primit ce nu pot fi
încasate.
 chiriile contingente, înregistrate în venituri de cǎtre locatori.
Obiectiv
Obiectul acestui standard este de a stabili, pentru locatari şi locatori, politicile contabile
corespunzǎtoare şi elementele ce trebuie evidenţiate cu privire la leasingul financiar şi
operaţional.
1.2.Aria de aplicabilitate
Acest standard trebuie aplicat în contabilizarea tuturor tranzacţiilor de leasing, cu
excepţia celor de mai jos:
 acorduri de leasing privind explorarea sau exploatarea resurselor naturale, cum ar fi :
ţitei, gaze naturale, lemn, metale şi alte zǎcǎminte minerale; şi
 contracte de acordare a licenţei pentru bunuri ca : filme cinematografice, înregistrǎri
video, piese de teatru, manuscrise, brevete şi drepturi de autor.
Prezentul standard se aplicǎ contractelor care transferǎ dreptul de utilizare a bunurilor,
chiar dacǎ, pentru utilizarea sau întreţinerea respectivelor bunuri, locatorului i se poate cere
efectuarea unor servicii substanţiale. Pe de altǎ parte, acest standard nu se aplicǎ în cazul
contractelor de servicii care nu implicǎ transferul dreptului de utilizare a bunurilor între pǎrţile
contractante.
1.3. Termeni şi definiţii specifice leasingului
Urmǎtorii termeni se folosesc în acest standard cu înţelesul specificat în continuare:
⇒leasingul este un acord prin care locatorul transmite locatarului, în schimbul unei plǎţi
sau serii de plǎţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadǎ convenitǎ de timp.
Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferǎ, în mare mǎsura, toate
riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate
fi transferat, în cele din urmǎ, sau nu.
Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intrǎ în categoria leasingului
financiar.
Leasingul irevocabil reprezintǎ operaţiunea de leasing care este revocabilǎ doar:

6
 dacǎ survine o contingentǎ a cǎrei producere era puţin probabilǎ,
 cu permisiunea locatorului,
 în cazul în care contracteazǎ cu acelaşi locator un nou leasing privind acelaşi bun sau
unul echivalent, sau
 în momentul plǎtirii, de cǎtre locatar, a unei sume suplimentare, astfel încât, la începutul
leasingului, continuarea lui este certǎ, într-o mǎsurǎ rezonabilǎ.
 începutul leasingului reprezintǎ cea dintâi datǎ dintre data contractului de leasing sau data
angajamentului pǎrţilor de a respecta principalele prevederi ale leasingului.
Termenul de leasing reprezintǎ perioada de timp irevocabilǎ pentru care locatarul a
contractat bunul în leasing şi orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are opţiunea
de a continua utilizarea bunului în regim de leasing, cu sau fǎrǎ platǎ suplimentarǎ, opţiune a
cǎrei exercitare de cǎtre locatar este certǎ, într-o mǎsurǎ rezonabilǎ, la începutul leasingului.
Plǎţile minime de leasing sunt acele plǎţi de-a lungul termenului de leasing pe care
locatarul trebuie sau poate fi obligat sǎ le efectueze, excluzând chiria contingentǎ, costurile
serviciilor şi impozitele pe care locatorul le va plǎti şi se vor rambursa acestuia, împreuna cu:
 în cazul locatarului – orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliatǎ locatarului;
sau
 în cazul locatorului – orice valoare rezidualǎ garantatǎ locatorului fie de cǎtre:
• locatar,
• parte afiliatǎ locatarului, sau
• de o terţǎ parte independentǎ, capabilǎ din punct de vedere financiar sǎ satisfacǎ
aceastǎ garanţie.
Totuşi, dacă locatarul are o opţiune de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient
de scăzut faţă de valoarea reziduală justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, încât, la
începutul leasingului, există certitudinea rezonabilă că opţiunea va fi exercitată, atunci plăţile
minime de leasing includ plǎţile minime plătibile pe termenul de leasing şi plata necesară pentru
exercitarea acestei opţiuni de cumpărare.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie,
de bună voie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este
determinat obiectiv
Durata de viaţă economică este fie :

7
 perioada de-a lungul căreia se estimează că un bun este utilizabil economic de către unul
sau mai mulţi utilizatori ; fie
 numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor similare care se estimează a se obţine prin
utilizarea bunului de către unul sau mai mulţi utilizatori.
Durata de viaţă utilă este perioada estimată care rămâne, de la începutul termenului de
leasing, fără a fi limitată la aceasta, pe parcursul căreia se aşteaptă ca beneficiile economice
încorporate în bun să fie consumate de către întreprindere.
Valoarea reziduală garantată este :
 în cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale ce este garantată de locatar sau de o
parte afiliată acestuia (valoarea garanţiei constituind valoarea maximă ce devine plătibilă,
în orice situaţie) ; şi
 în cazul locatorului, acea parte a valorii reziduale ce este garantată de locatar sau de o
terţă parte neafiliată locatorului ce este capabilă, din punct de vedere financiar, să
onoreze obligaţiile asumate prin garanţie.
Valoarea reziduală negarantată reprezintă acea parte din valoarea reziduală a bunului în
regim de leasing, a cărei realizare, de către locator, nu este sigură sau este asigurată numai de o
parte afiliată locatorului.
Investiţia brută în leasing este suma plăţilor minime de leasing aferente unui leasing
financiar, din punct de vedere al locatorului, şi orice valoare reziduală negarantată acumulată în
contul locatorului.
Venitul financiar nerealizat reprezintă diferenţa dintre:
 suma dintre plăţile minime de leasing aferente unui leasing financiar, din punct de
vedere al locatorului, şi orice valoare reziduală negarantată acumulată în contul
locatorului şi
 valoarea actualizată a sumei de la punctul (a), determinată la rata implicită a dobânzii din
cadrul contractului de leasing.
Investiţia netă în leasing este investiţia brută în leasing, mai puţin venitul financiar
nerealizat.
Rata implicită a dobânzii din contractul de leasing este rata de actualizare care, la
începutul leasingului, determină ca valoarea actualizată cumulată:
 a plăţilor minime de leasing ; şi a

8
 valorii reziduale negarantate
 să fie egală cu valoarea justă a bunului în regim de leasing.
Rata dobânzii marginale a locatarului este rata dobânzii pe care locatarul ar trebu să o
lătească pentru leasing similar sau, dacă aceasta nu este determinabilă, rată pe care, la începutul
leasingului, locatarul ar trebui să o suporte pentru a împrumuta, pentru aceiaşi perioadă, şi cu o
garanţie similară, fondurile necesare pentru achiziţionarea bunului.
Chiria contingentă este acea parte a plăţilor de leasing care nu are o valoare determinată,
dar este stabilită în funcţie de un factor, altul decât trecere timpului (de exemplu, un procentaj
din vânzări, gradul de utilizare, indici de preţ, ratele dobânzilor practicate pe piaţă).
Definiţia lesingului include contractele de închiriere a unui bun ce cuprind o clauză
care oferă locatarului opţiunea de a deveni proprietarul bunului la îndeplinirea condiţiilor
convenite. Aceste contracte sunt denumite uneori contracte de închiriere –cumpărare.

1.4 Caracterele juridice ale contractul de leasing.


Ca si orice contract, contractul de leasing este caracterizat printr-un şir de caractere
juridice, ce determină şi acordă acestui contract un statut special.
Prin urmare contractul de leasing este un contract sinalagmatic multilateral, ceea ce
reiese IAS 17 cu privire la leasing, deoarece acesta implică trei subiecţi: locatorul, locatarul şi
vânzătorul (furnizorul) echipamentului. Caracterul trilateral al raporturilor de leasing este întărit
de cadrul juridic din ţara noastră. În acelaşi timp se prevede că în cadrul unei structuri complexe
a relaţiilor contractuale, contractul de leasing este bilateral, deoarece, este încheiat între două
părţi: locator si locatar. Ar fi binevenit de a elimina aceasta contradicţie pe calea excluderii
posibilităţii de utilizare în cadrul raporturilor de leasing a aşa-numitei structuri simple a
legăturilor contractuale.3
Spre comparaţie în literatura română contractul de leasing este caracterizat ca fiind un
act juridic bilateral, care se încheie între societatea de leasing, în calitate de locator (finanţator) şi
utilizator.4
Referitor la caracterul sinalagmatic putem enunţa că acesta se caracterizează prin
obligarea reciproca a părţilor. Părţile la contract dobândesc reciproc drepturi şi obligaţii, unde de

3
Revista Nationala de drept, nr. 6 2001, pag. 26.
4
D.Clocotici, Gh.Gheorghiu, „Operatiunile de leasing”

9
regulă, dreptul uneia din părţi îi corespunde obligaţia celeilalte părţi, însă aceasta nu constituie o
regulă fără excepţii.5
Analizând, cele expuse menţionăm că totuşi contractul de leasing este un contract
sinalagmatic multilateral (luând în consideraţie prevederile legislaţiei în vigoare), însă e necesar
de a elimina contradicţiile existente în vechea legislaţie românească (dinainte de 2007)
referitoare la acest aspect.
Un alt caracter juridic al contractului de leasing este cel oneros, pentru că ambele părţi
urmăresc realizarea unui profit propriu, profit evaluabil în bani. Locatorul primeşte redevenţe
plătite periodic de către utilizator din care îşi păstrează „o marjă de profit”, iar utilizatorul
beneficiază de folosinţa bunului pe perioada derulării contractului, iar la sfârşitul acestuia poate
achiziţiona bunul la valoarea reziduală a acestuia. Totodată fiind un contract oneros se mai
caracterizează prin caracterul său comutativ,6 deoarece întinderea drepturilor şi obligaţiilor sunt
cunoscute de părţi din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare între vânzător
(furnizor) şi locator în baza specificărilor locatarului. La rândul său, locatarul, încheind
contractul de leasing cunoaşte redevenţele la care se obligă şi care sunt, astfel, calculate încât să
amortizeze locatorului întreaga investiţie făcută, la care se adaugă beneficiul locatorului,
cheltuielile de asigurare (dacă aceasta este prevăzută în contract). De asemenea, locatarul
cunoaşte încă de la încheierea contractului că rezerva opţiunii de cumpărare a echipamentului,
presupune activitatea preţului rezidual către locator.7
Caracterul patrimonial al contractului de leasing presupune posibilitatea evaluării
conţinutului contractului în bani. Acest caracter se relevă prin prisma faptului, că prestaţiile
executate în temeiul acestui contract este pasibil evaluării pecuniare.8
Contractul de leasing este consensual, simpla manifestare de voinţă a părţilor fiind
suficientă pentru realizarea acordului în mod valabil. Însă în cazurile în care operaţiunea privind
tranzacţia cu bunul cere respectarea unor condiţii speciale corespunzătoare şi leasingul devine un
contract formal (în cele mai multe cazuri se referă la leasingul imobiliar).
Contractul de leasing este un contract ce impune anumite reguli în ceea ce-l priveşte pe
utilizator, locatorul încheind contractul în considerarea calităţilor utilizatorului care este obligat
să prezinte o dată cu cererea de a contracta şi acte referitoare la situaţia sa financiară, precum şi
5
6
Părţile din momentul încheierii contractului cunosc cu certitudine mărimea avantajului.
7
Dr. Delu Magdo-Lisa, „Contracte comerciale tradiţionale şi moderne”, Bucureşti 1996, pag. 188-189.
8
I.Trofimov, „Dreptul contractelor”, Chişinău 2002, pag. 17.

10
date privitoare la exploatarea ulterioară a bunului, în cazul unei destinaţii comerciale sau
industriale.
Drept consecinţă, utilizatorul (locatarul) nu poate înstrăina drepturile sale, ori cesiona
contractul fără acordul locatorului. Cu toate acestea, în cazul succesiunii universale (fuziune,
comasare) ori cu titlu universal (divizare), drepturile şi obligaţiile prevăzute în contract nu se
sting, indiferent dacă transmisiunea se referă la patrimoniul locatorului, ori al utilizatorului.
În cazul bunurilor cu destinaţie comercială sau industrială, succesorul trebuie să
respecte condiţiile de exploatare a acestora, aşa cum au fost ele prezentate în planul de
exploatare, la momentul încheierii contractului.9
Un alt caracter juridic al contractului de leasing este succesivitatea contractului,
deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derulării contractului. Acest fapt are consecinţe
importante asupra desfăşurării raporturilor dintre părţi dintre care amintim problema riscului a
efectelor privind neexecutarea contractului şi rezilierii ori a prescripţiei dreptului la acţiune.
Doctrina juridică română consideră contractul de leasing ca fiind un contract translativ
de proprietate, cel puţin, în raporturile dintre vânzător (furnizor) şi locator, care cumpără pe baza
specificaţiei directe a locatarului, căruia i se închiriază bunul. Însă mai persistă opinia conform
căreia, prin contractul de leasing se transmite numai dreptul de folosinţă asupra bunului, nu şi
proprietatea.10
Efectul translativ operează şi în raporturile dintre locator şi locatar, dacă la sfârşitul
contractului optează pentru cumpărarea bunului.11
Acest punct de vedere este greşit din următoarele considerente. În primul rând,
supremaţia în contractul de leasing nu este deţinută prin raporturile de vânzare-cumpărare, ci
raporturile de posesiune şi folosinţă temporară a bunului. În al doilea rând, răscumpărarea
bunului de către locatar la expirarea termenului contractului reprezintă una din cele patru
variante alternative ale consecinţei expirării contractului, dar nu o condiţie obligatorie. Deci,
urmează a accepta opinia majorităţii autorilor, care atribuie contractul de leasing la grupa
contractelor orientate spre transmiterea bunului în posesiune şi folosinţă temporară.
Din această poziţie pleacă şi legislativul: în majoritatea statelor normele de reglementare
a raporturilor de leasing le regăsim în capitolele (compartimentele) actelor normative dedicate

9
D.Clocotici, Gh.Gheorghiu, „Operaţiunile de leasing”, Bucureşti 2000, pag. 52.
10
Gabriel Tiţa-Nicolescu, Regimul juridic al operaţiunilor de leasing, Ed. ALL BECK,Bucureşti, 2003, op.cit. p.84
11
Dr.Belu Magdo Mona-Lisa, „Contracte tradiţionale şi moderne”, Bucureşti 1996, pag. 189.

11
arendei.12 Contractul de leasing este un contract principal după natura sa, adică executarea lui nu
este afectată nici de un alt contract şi are o existenţă de sine stătătoare.
Contractul de leasing se mai reprezintă ca un contract complex (combinat), deoarece
conţine trăsăturile unor contracte de drept civil tradiţionale de vânzare-cumpărare, de arendă, de
împrumut, de cauţiune, de garanţie.
Dat fiind faptul că contractul de leasing corespunde unei operaţiuni juridice determinate
şi este nominalizat în legislaţia civilă poartă caracterul unui contract numit (sau altfel spus tipic
sau reglementat).13
După părerea unor autori, contractul de leasing este un contract negociat (şi nu de
adeziune)14.

12
Revista naţională de drept, nr. 6, 2001, pag. 27.
13
I.Trofimov, „Dreptul contractelor”, Chişinău 2002, pag. 19-20.
14
Pentru o părere contrară, a se vedea D. Maziliu, op.cit.,Partea specială, pag.299, unde se arată că leasingul este un
contract de adeziune, astfel că utilizatorul (ca aderent) urmează să accepte condiţiile şi să respecte cu rigurozitate
termenele şi modalităţile inserate în contract.

12
Capitolul II
Structura leasingului conform IAS 17

2.1. Clasificarea operaţiunilor de leasing


Clasificarea operaţiunilor de leasing adoptată în acest Standard se bazează pe măsura în
care riscurile şi beneficiile aferente titlului de proprietate a unui bun în regim de leasing revin
locatorului sau locatarului. Riscurile includ posibilitatea de a se înregistra pierderi, ca urmare a
unui grad scăzut de utilizare a bunului sau a uzurii morale şi a unor variaţii ale venitului datorate
modificării condiţiilor economice. Beneficiile pot fi reprezentate de estimarea unei activităţi
profitabile pe durata de viaţă economică a bunului şi a unor câştiguri rezultate din creşterea
valorii sau din realizarea valorii reziduale.
2.1.1. Leasing financiar
O operaţiune de leasing este considerată ca fiind leasing financiar, dacă transferă, în
mare măsură, toate riscurile şi beneficiile aferente titlului de proprietate. O operaţiune de leasing
este considerată leasing operaţional,15 dacă nu transferă, în mare măsură, toate riscurile şi
beneficiile aferente titlului de proprietate.
Întrucât tranzacţia dintre locator şi locatar se bazează pe un contract de leasing comun
ambelor părţi, este necesară utilizarea unor definiţii consecvente. Aplicarea acestor definiţii în
circumstanţe diferite celor două părţi poate determina, uneori, ca acelaşi leasing să fie clasificat
în mod diferit de locator şi, respectiv, de locatar.
Clasificarea unei operaţiuni de leasing financiar sau operaţional depinde mai curând de
fondul tranzacţiei decât de forma contractului. Exemple de situaţii în care o operaţiune de leasing
este clasificată, în mod normal, ca leasing financiar sunt:

15
Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar.

13
 leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul
perioadei de leasing;
 locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic faţă de
valoarea justă16 la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul
leasingului, există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată;
 termenul de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă economică a bunului,
chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;
 la începutul leasingului, valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing este cel puţin
egală cu aproape întreaga valoare justă a bunului în regim de leasing; şi
 bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât
numai locatarul le poate utiliza fără efectuarea unor modificări majore.
Aspecte care sǎ indice situaţii care, în mod individual sau în combinaţie, pot, de
asemenea, sǎ conducǎ la clasificarea unei operaţiuni de leasing ca fiind leasing financiar sunt:
 în cazul în care locatarul poate rezilia contractul de leasing, pierderile locatorului
generate de rezilierea contractului revin locatarului,
 câştigurile sau pierderile rezultate din variaţia valorii juste reziduale sunt în sarcina
locatarului (de exemplu, sub forma unei reduceri a chiriei echivalentǎ cu cea mai mare
parte a încasǎrilor din vânzǎri la sfârşitul contractului de leasing), şi
 locatarul are capacitatea de a continua leasingul pentru a doua perioadǎ, la o chirie
substanţial mai redusǎ decât chiria pieţei.
2.1.2. Leasing operaţional
Operaţiunile de leasing care au ca obiect terenuri şi clǎdiri sunt clasificate ca leasing
operaţional sau financiar, ca şi operaţiunile de leasing care au ca obiect alte bunuri. Totuşi, o
caracteristicǎ a terenurilor este cǎ acestea au, în mod normal, o duratǎ de viaţǎ economicǎ
nedeterminatǎ şi, dacǎ nu se estimeazǎ cǎ locatarului îi va fi transferat titlul de proprietate pânǎ
la sfarşitul termenului de leasing, atunci locatarului nu-i revin, în mare mǎsura, toate riscurile şi
beneficiile aferente titlului de proprietate. O sumǎ plǎtitǎ pentru un astfel de leasing reprezintǎ
plǎţi de leasing achitate în avans, care sunt armonizate pe perioada de leasing în funcţie de
beneficiile aduse. Leasingul operaţional este leasingul, în condiţiile căruia riscurile şi avantajele
aferente folosirii şi deţinerii activelor primite în leasing rămăn pe seama locatorului. În cazul
16
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi
aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

14
acestei forme de leasing locatorul transmite activele sale locatarului pe un termen anumit pentru
necesităţile temporare. La expirarea contractului de leasing activele se restituie locatorului. Pe
durata termenului de leasing locatarului i se transmite numai dreptul de folosire a bunurilor
transmise în leasing, iar drepturile şi obligaţiile de proprietar aparţin locatorului.
Principalele criterii ce caracterizează leasingul operaţional se referă la următoarele:
 termenul de derulare a contractului de leasing operaţional este cu mult mai mic decât
termenul normativ de exploatare a obiectelor de leasing.
 obligaţiile privind deservirea tehnică, reparaţie, asigurarea sunt asumate de compania de
leasing.
 utilizatorul leasingului poate rezilia contractul, dacă bunurile sunt într-o stare ce pune în
imposibilitatea folosirea lor.
 riscul pierderii întâmplătoare sau al deteriorării bunurilor este asumat de locator.
Mărimea plăţilor de leasing în cazul celui operaţional sunt mai mari decât în
leasingul financiar, deoarece locatorul trebuie să ţină cont de riscurile suplimentare, legate, de
exemplu, de lipsa clienţilor pentru închirierea repetată a bunurilor, de deteriorarea sau distrugerea
bunurilor.
La expirarea termenului de valabilitate a contractului de leasing, de regulă, bunurile sunt
returnate locatorului. Arenda operaţională, oferă atât finanţare, cât şi deservirea utilajului. Costul
deservirii este inclus în plata de arendă. Caracteristica cea mai importantă a acestui tip de arendă
este că plăţile de arendă nu acoperă în totalitate valoarea utilajului, şi poate conţine o clauză de
reziliere, care permite arendaşului să restituie utilajul înainte de expirarea contractului.

2.2. Plǎţile din cadrul leasingului operaţional


Plǎţile de leasing în cazul unui leasing operaţional trebuie recunoscute ca o cheltuialǎ în
contul de profit şi pierdere liniar de-a lungul termenului de leasing, în cazul în care o altǎ bazǎ
sistematicǎ nu este reprezentativǎ pentru ritmul beneficiilor utilizatorului.
În cazul leasingului operaţional, plǎţile de leasing (excluzând costul serviciilor, cum ar fi
asigurarea şi întreţinerea) sunt recunoscute ca şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere, în mod
similar, cu ezcepţia situaţiei în care o altǎ bazǎ sistematicǎ este reprezentativǎ pentru ritmul
beneficiilor utilizatorului, chiar dacǎ plǎţile nu sunt efectuate pe aceeaşi bazǎ.

15
Suplimentar faţǎ de cerinţele IAS 32, “Instrumente financiare :Prezentare şi descriere”, în
cazul unui leasing operaţional, locatarul trebuie sǎ evidenţieze urmǎtoarele :
 totalul plǎţilor minime de leasing previzionate a se obţine dintr-un leasing operaţional
irevocabil pentru fiecare din perioadele de mai jos :
• pânǎ la 1 an ;
• între 1 an şi 5 ani ;
• peste 5 ani.
 totalul plǎţilor minime aferente subcontractelor de leasing estimate a se obţine în
condiţiile unui subcontract de leasing irevocabil, la data bilanţului;
 plǎţile aferente contractului şi subcontractului de leasing înregistrate în venituri în
perioada aferentǎ, cu evidenţierea separatǎ a plǎţilor minime de leasing, chiriilor
contingente şi a plǎţilor aferente subcontractelor de leasing;
 descriere generalǎ a contractelor importante de leasing ale locatarului, incluzând, dar fǎrǎ
a se limita, la urmǎtoarele:
• baza determinǎrii chiriilor contingente;
• existenţa şi condiţiile operaţiunilor de reînoire sau cumpǎrare şi a
clauzelor de escaladare; şi
• restricţiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele legate
de dividende, datorii suplimentare şi alte operaţiuni de leasing.

2.3. Analiza comparativă între leasing şi credit


În practica economică, întreprinderile, în procesul alegerii între leasing şi credit, drept
bază iau suma plăţilor de leasing şi o compară cu suma creditului şi rata dobânzii. Totodată, nu
se ia în considerare micşorarea plăţilor fiscale, care apar în cazul utilizării atât a formei de
finanţare prin leasing, cât şi celei de finanţare prin credit.
Tabel 2.1.Leasing versus Credit
Achiziţie Credit Leasing financiar Leasing operaţional
Proprietate Clientul este proprietarul Clientul este proprietarul Locatorul este proprietarul
autovehiculului autovehiculului la sfârşitul autovehiculului
contractului
Finanţare Finanţarea achiziţiei Finanţarea achiziţiei Finanţarea utilizării
autovehiculului autovehiculului autovehiculului Valoare
finanţată = valoarea
autovehiculului nou-valoarea de
piaţă estimată a autovehiculului

16
la sfârşitul contractului
Înregistrarea in Uzura autovehiculului este Uzura autovehiculului este Uzura autovehiculului este
contabilitate înregistrată în contabilitatea înregistrată în înregistrată în contabilitatea
clientului contabilitatea clientului locatarului
Riscul valorii Clientul suportă riscul Clientul suportă riscul Locatarul suportă riscul valorii
reziduale valorii reziduale valorii reziduale reziduale

Realmente, impozitarea cu utilizarea facilităţilor fiscale a leasingului reprezintă unul din


avantajele sale esenţiale, drept rezultat obţinându-se micşorarea cheltuielilor reale de deservire a
tranzacţiei de leasing.
Indicatorul după care se compară leasingul şi creditul reprezintă cheltuielile totale
pentru fiecare sursă de finanţare. Principiile de bază ale alegerii între două surse de finanţare se
referă la:
 suma plăţilor de leasing şi suma plăţilor pentru credit sunt incomparabile;
 nu poate fi comparată rata dobânzii la credit cu comisionul aferent serviciilor de leasing
stabilit de compania de leasing;
 se ţine cont de toate cheltuielile posibile pentru deservirea fiecărei surse de finanţare;
 se ţine cont de mărimea avantajelor fiscale în cazul leasingului şi în cazul creditului;
 perioada de analiză a fluxurilor băneşti trebuie să fie în concordanţă cu termenul uzurii
depline a activului, fără a se limita la termenele de scadenţă ale surselor de finanţare;
 toate fluxurile băneşti se actualizează la aceeaşi perioadă de timp.
Un efect considerabil poate fi generat de optimizarea fluxului de plăţi prin realizarea
graficului de plăţi, corespunzător veniturilor proiectului. Stabilirea unor condiţii contractuale
corecte va conduce la obţinerea unui avantaj economic în mărime de până la ¾ , comparativ cu
rata dobânzii obţinută la credit. Bineînţeles că acest avantaj va fi distribuit între participanţii
leasingului în funcţie de mărimea ratei procentuale a leasingului.

Avantajele finanţării prin leasing se referă:


 posibilitatea realizării investiţiilor mari chiar şi de către societăţile care nu dispun de
resursele financiare proprii, dar care au posibilităţi reale de dezvoltare;
 costul de achiziţie al activelor de capital este eşalonat pe durata de funcţionare utilă a
acestora;
 evitarea imobilizării capitalului;

17
 permite cuantificarea exactă a cheltuielilor de leasing pe toată durata contractului;
 compania de leasing preia toate operaţiunile legate de achiziţionarea bunului;
 prin leasing se asigură recuperarea rapidă a activelor în caz de insolvabilitate a
întreprinderii locatare;
 leasingul permite divizarea riscului între locator şi locatar;
 flexibilitatea;
 prezintă o serie de avantaje fiscale, prin costuri şi beneficii contabile.
 utilizarea acestui instrument poate fi realizată şi în combinaţie cu alte scheme financiare;
 alternativa la finanţarea bancară (societăţile de leasing pot negocia cu băncile finanţări
mai mari şi condiţii mai avantajoase de rambursat şi de dobîndă), etc.

18
Capitolul III
Operaţiuni de leasing reflectate în situaţiile financiare
ale locatarilor

3.1.Leasingul financiar
Locatarii trebuie sǎ recunoascǎ operaţiunile de leasing financiar în bilanţurile lor ca
active şi datorii la o valoare legalǎ, la începutul leasingului, cu valoarea justǎ a bunului în regim
de leasing sau cu valoarea actualizatǎ a plǎţilor minime de leasing, dacǎ aceasta din urmǎ este
mai micǎ. Pentru calcularea valorii actualizate a plǎţilor minime de leasing, se considerǎ ca
factor de actualizare rata implicitǎ a dobânzii din contractul de leasing, dacǎ aceasta se poate
determina; în caz contrar, trebuie utilizatǎ rata dobânzii marginale a locatarului.
Tranzacţiile şi alte evenimente trebuie înregistrate şi reflectate în concordanţǎ cu fondul
lor şi cu realitatea financiarǎ, şi nu numai cu forma juridicǎ. În timp ce forma juridicǎ a unui
contract de leasing reflectǎ faptul cǎ locatarul nu poate sǎ dobândeascǎ titlul de proprietate a
bunului în regim de leasing, în cazul operaţiunilor de leasing financiar fondul şi realitatea
financiarǎ rezidǎ în aceea cǎ locatarul dobândeşte beneficiile economice din utilizarea bunului pe
cea mai mare parte din durata de viaţǎ economicǎ, în schimbul unei obligaţii de a plǎti pentru
acest drept o sumǎ aproximativ egalǎ cu valoarea justǎ a bunului şi cheltuielile de finanţare
aferente.
Dacǎ asemenea tranzacţii de leasing nu sunt reflectate în bilanţul locatarului, resursele
economice şi nivelul obligaţiilor unei întreprinderi sunt subevaluate, denaturându-se astfel
indicatorii financiari, prin urmare este adecvatǎ înregistrarea leasingului financiar în bilanţul
locatarului atât ca un activ, cât şi ca o obligaţie de a achita plǎţile viitoare de leasing. La
începutul leasingului, activul şi datoria pentru plǎţile viitoare de leasing se înregistreazǎ în bilanţ
la valori egale.
Nu este adecvat ca datoriile bunurilor în regim de leasing sǎ fie prezentate în situaţiile
financiare ca o deducere din activele aferente bunurilor în leasing. Întrucât pentru prezentarea
datoriilor în bilanţ datoriile curente sunt evidenţiate separat de cele pe termen lung, aceeaşi
distincţie se va utiliza şi pentru datoriile generate de leasing.

19
Anumite activitǎţi specifice aferente leasingului implicǎ, adesea, apariţia unor costuri
directe iniţiale, cum ar fi cele legate de negocierea şi încheierea contractelor de leasing.17
Costurile identificate ca fiind atribuibile direct activitǎţilor efectuate de locatar pentru un leasing
financiar sunt incluse în valoarea înregistratǎ ca activ în baza contractului de leasing.
Plǎţile de leasing trebuie împǎrţite în cheltuieli de finanţare a leasingului şi reducerea
datoriei neachitate. Cheltuielile de finanţare trebuie alocate pe perioade de-a lungul termenului
de leasing, astfel încât sǎ se obţinǎ o ratǎ periodicǎ constantǎ a dobânzii la soldul datoriei rǎmase
în fiecare perioadǎ.
În praticǎ, în procesul de alocare a cheltuielilor de finanţare pe perioade de-a lungul
termenului de leasing, se poate folosi o formǎ de aproximare pentru simplificarea calculelor. Un
leasing financiar dǎ naştere unor cheltuieli cu amortizarea aferentǎ bunului, precum şi unor
cheltuieli financiare, în fiecare perioadǎ contabilǎ. Politica de amortizare pentru bunurile în
regim de leasing trebuie sǎ fie consecventǎ cu cea aplicatǎ activelor amortizabile deţinute în
proprietate, iar amortizarea înregistratǎ trebuie calculatǎ în baza prevederilor Standardelor
Internaţionale de Contabilitate IAS 4, Contabilitatea amortizǎrii şi IAS 16, Terenuri şi mijloace
fixe. Dacǎ nu existǎ în mod rezonabil certitudinea cǎ locatarul va obţine dreptul de proprietate
pânǎ la sfârşitul termenului de lesing, activul trebuie amortizat în totalitate pe durata cea mai
scurtǎ dintre termenul de leasing şi durata de viaţǎ utilǎ a acestuia.
Valoarea amortizabilǎ a bunului în regim de leasing se alocǎ pe fiecare perioadǎ
contabilǎ de-a lungul perioadei estimate de utilizare pe o bazǎ sistematicǎ şi consecventǎ cu
politica de amortizare adoptatǎ de locatar pentru activele deţinute în proprietate. Dacǎ existǎ
certitudinea cǎ locatarul va obţine dreptul de proprietate pânǎ la sfarşitul termenului de leasing,
perioada estimatǎ de utilizare este durata de viaţǎ utilǎ a activului; astfel, activul se amortizeazǎ
pe perioada cea mai scurtǎ dintre termenul de leasing şi durata de viaţǎ utilǎ.
Suma dintre cheltuielile cu amortizarea aferente activului şi cheltuielile de finanţare
aferente perioadei este rareori egalǎ cu plǎţile de leasing datorate, aferente perioadei şi, de aceea,
este inadecvatǎ simpla recunoaştere a plǎţilor de leasing ca o cheltuialǎ în contul de profit şi
pierdere. Prin urmare, este improbabil ca activul şi datoria aferentǎ sa fie egale ca valoare dupǎ
începutul leasingului.

17
H.G. nr. 105/2001 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.

20
Pentru a determina dacǎ un bun ce constitue obiectul leasingului s-a depreciat, adicǎ
beneficiile economice estimate a se obţine în viitor din utilizarea bunului sunt mai mici decât
valoarea sa contabilǎ, o întreprindere aplicǎ Standardul Internaţional de Contabilitate referitor la
deprecierea activelor, care stabileşte cerinţele privind modalitatea de revizuire de cǎtre o
întreprindere a valorii contabile a activelor sale, determinarea valorii recuperabile a unui activ şi
momentul la care trebuie sa recunoascǎ sau sa reia o pierdere din depreciere.
Suplimentar faţǎ de cerinţele IAS 32, « Instrumente financiare: Prezentare şi descriere,
în cazul unui leasing financiar», locatarul trebuie sǎ evidenţieze urmǎtoarele:
 pentru fiecare clasǎ de active, valoarea contabilǎ netǎ la data bilanţului;
 reconciliere între totalul plǎţilor minime de leasing –la data bilanţului –şi valoarea lor
actualizatǎ. În plus, întreprinderea trebuie sǎ prezinte totalul plǎţilor minime de leasing –
la data bilanţului – şi valoarea lor actualizatǎ pentru fiecare din perioadele de mai jos :
• pânǎ la 1 an ;
• între 1 an şi 5 ani ;
• peste 5 ani.
 chiriile contingente înregistrate în veniturile aferente perioadei;
 totalul plǎţilor minime aferente subcontractelor de leasing estimate a se obţine în
condiţiile unui subcontract de leasing irevocabil, la data bilanţului; şi
 descriere generalǎ a contractelor importante de leasing ale locatarului, incluzând, dar fǎrǎ
a se limita, la urmǎtoarele:
• baza determinǎrii chiriilor contingente;
• existenţa şi termenii opţiunilor de reînoire sau cumpǎrare şi a clauzelor de
escaladare; şi
• restricţiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare la
dividende, datorii suplimentare şi alte operaţiuni de leasing.

În plus, cerinţele de prezentare în conformitate cu IAS 16, «Terenuri şi mijloace fixe»,


se aplicǎ valorilor bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing financiar şi care sunt
contabilizate de cǎtre locatar ca achiziţii de active.

21
3.2. Aplicarea în practicǎ a IAS 17 privind leasingul financiar

Contractul de leasing financiar când cele douǎ pǎrţi contractante sunt rezidenţi
români

Contractul de leasing financiar cuprinde următoarele informaţii:


Banca finanţatoare „Banca de Dezvoltare"
Preţ echipament 440.831 lei
Durata leasingului 36 luni
Valoarea de baza 440.831 lei
Dobânda 34.026 lei
Valoarea ratelor 364.650 lei

La sfârşitul contractului de leasing, dacă locatarul respectă termenele de plată şi sunt


îndeplinite condiţiile contractului de leasing, acesta are dreptul să cumpere echipamentul la
valoarea lui reziduală (44.083 lei).
Valoarea de rambursat include atât plăţile de capital (principalul), cât şi dobânda.
Valoarea de rambursat pentru plata în avans şi cele 12 rate de leasing va fi transferată la Banca
de Dezvoltare, în baza contractului de leasing şi a facturilor distincte emise de către locator
pentru fiecare rată. Orice plată făcută în alt cont decât cel menţionat anterior este considerată
nulă.
Toate taxele, impozitele şi alte cheltuieli care afectează obiectul contractului de leasing
vor fi suportate de către locatar. Aceste taxe, impozite şi alte plăţi nu afectează valoarea netă de
rambursat. Pǎrţile contractante acceptă condiţiile generale ale contractului, ca parte integrantă
şi inseparabilă a contractului de leasing.
Durata de viaţǎ utilă este de 5 ani.
Suma totală de rambursat va fi plătită în lei, fără alte deduceri pentru eventuale taxe sau
impozite percepute. Plata se va face conform graficului de plată prezentat în continuare:

22
Tabel 3.1.Grafic de plată
-lei-
Tipul Termenul de plată Valoarea Principalul Dobânda
Plăţii de (capitalul)
rambursat
Avans 15 septembrie 2006 66.124 66.124
rata 1 31 decembrie 2006 30.572 25.888 4.683
rata 2 31 martie 2007 30.539 26.179 4.360
rata 3 30 iunie 2007 30.507 26.474 4.032
rata 4 27 septembrie 2007 30.474 26.772 3.702
rata 5 25 ianuarie 2008 30.440 27.073 3.367
rata 6 23 martie 2008 30.406 27.377 3.028
rata 7 23 iunie 2008 30.372 27.685 2.686
rata 8 25 septembrie 2008 30.338 27.997 2.340
rata 9 20 decembrie 2008 30.303 28.312 1.990
rata 10 17 martie 2009 30.267 28.630 1.636
rata 11 18 iunie 2009 30.231 28.952 1.278
rata 12 16 iunie 2009 30.195 29.278 917
Total sume de plată 364.650 330.623 34.026
Valoare 16 septembrie 2009 44.083 44.083
reziduală
Total avans + rate + valoare reziduală 474.857 440.831 34.026

⇒15 septembrie 2005

1) Facturare avans
% = 404 „Furnizori de imobilizări" 78.687
409 „Furnizori - debitori" 66.124
4426 „TVA deductibilă" 12.563

Grafic.1 Evoluţia leasingului financiar

23
2) Plată avans
404 „Furnizori de imobilizări" = 5121 „Conturi la bănci în lei" 78.687

⇒31 decembrie 2005

3) Primirea bunului în leasing şi evidenţierea dobânzii conform contractului

a) primirea bunului în leasing


212 Mijloace fixe = 404 Furnizori de imobilizǎri 440.831
evidenţierea dobânzii aferente
b 471 Chetuieli înregistrate = 1687 Dobânzi aferente altor 34.026
în avans împrumuturi şi datorii asimilate

- Debit cont 8036, „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate" 474.857

4) Înregistrarea facturii pentru prima rată scadenţă

% = 404 Furnizori d imbilizǎri 35.489


167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 25.888
1687 Dobânzi aferente altor 4.683
împrumuturi şi datorii asimilate
4426 TVA deductibilǎ
4.918
5) Regularizarea valorii avansului facturat

24
167 Alte împrumuturi şi datorii = % 78.687
asimilate» 409 Furnizori – debitori 66.124
4426 TVA deductibilă 12.563
6) Achitarea facturii
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 35.489

7) Evidenţierea cheltuielilor
666 Cheltuieli privind dobânzile =471Cheltuieli înregistrate în avans 683

- Credit cont 8036,


«Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate» 9.697
(66.124+25.888+.683)

Pentru ratele 2-11 se înregistrează în mod similar facturile pentru ratele scadente.
Pentru anul 2007 şi 2008 se înregistrează amortizarea anuală (440.831lei/5ani)
6811Cheltuieli de exploatare = 281 Amortizarea mijloacelor fixe 88.166
privind amortizarea imobilizărilor
⇒16 septembrie2008

8) Înregistrarea facturii pentru rata scadentă


% = 404«Furnizori de imobilizări» 35.757
167 «Alte împrumuturi şi datorii asimilate» 29.278
1687 «Dobânzi aferente altor împrumuturi 917
şi datorii asimilate»
4426 «TVA deductibilă» 5.562

9) Evidenţierea cheltuielii cu dobânda


666 „Cheltuieli privind dobânzile» = 471Cheltuieli înregistrate în avans 917
- Credit cont 8036,
«Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate» 30.195

10) Achitarea facturii

25
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 35.757
11)Înregistrarea facturii pentru valoarea reziduală şi transferul dreptului de
proprietate:
% = 404 «Furnizori de imobilizări» 52.458
167«Alte împrumuturi şi datorii asimilate» 44.083
4426«TVA deductibilă» 8.375
- Credit cont 8036,
«Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate» 4.083

12) Achitarea fumizorului

404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 52.458

13) Înregistrarea amortizării anuale (440.830 lei/5 ani)


6811 Cheltuieli de exploatare = 281 Amortizarea mijloacelor fixe 88.166
privind amortizarea imobilizărilor"

3.3.Contractul de leasing financiar


Contractul de leasing financiar este încheiat între locator –persoana nerezidentǎ şi
locatar cu sediul în România

Contractul de leasing financiar cuprinde următoarele informaţii:


Banca finanţatoare „Banca de Dezvoltare"
Preţ echipament 559.431$
Durata leasingului 36 luni
Valuta pentru plăţile de leasing $
Valoarea de bază 559.431$
Dobânda netă 38.862,691$
Dobânda brută 43.180,768$
Valoarea netă a plăţilor 458.435,941$

La sfârşitul contractului de leasing, dacă locatarul respectă termenele de plată şi sunt


îndeplinite condiţiile contractului de leasing, acesta are dreptul să cumpere echipamentul la
valoarea lui reziduală, la achitarea ultimei rate (16 septembrie 2009, dată la care se achită şi

26
valoarea reziduală). Valoarea netă de rambursat include atât plăţile de capital (principalul), cât
şi dobânda netă (calculată prin deducerea din dobânda brută a impozitului pe venitul
nerezidenţilor).
Avansul este achitat la 15 septembrie 2007, iar primirea bunului în leasing are loc la 31
decembrie 2007, dată la care se achită şi prima rată.
Taxele vamale se achită cu ocazia achiziţiei bunului la valoarea reziduală, respectiv la 16
septembrie 2009.
Plata prin bancă se efectuează la data facturării.
Valoarea netă de rambursat pentru plata în avans şi cele 12 rate de leasing va fi transferată
la banca finanţatoare, Banca de Dezvoltare, în baza contractului de leasing, cu emiterea de către
locator a unor facturi distincte pentru fiecare rată. Orice plată făcută în alt cont decât cel
menţionat anterior va fi considerată nulă.
Toate taxele, impozitele şi alte cheltuieli care afectează obiectul prezentului contract de
leasing vor fi suportate de către locatar. Aceste taxe, impozite şi alte plăţi nu afectează valoarea
netă de rambursat. Părţile contractante acceptă condiţiile generale ale prezentului contract, ca
parte integrală şi inseparabilă a contractului de leasing.
Durata de viaţă utilă este de 5 ani.
Suma totală netă de rambursat va fi plătită în exclusivitate în dolari, fără alte deduceri
pentru eventuale taxe sau impozite percepute, conform graficului de plată prezentat în Anexa 2.

3.4.Aplicarea în practicǎ a IAS 17 privind leasingul operaţional

Operaţiunile efectuate se prezintă astfel:


1) Facturare avans
409 Furnizori-debitori = 404 Furnizori de imibilizari 189,077 lei
(83,915 $ x 2.2532 lei/$)
2) Plată avans
404 Furnizori de imobilizări= 5124 Conturi la bănci în valută 189
3) Primirea bunului în leasing şi evidenţierea dobânzii conform contractului:
a) primirea bunului în leasing

212„Mijloace fixe = 167 „Alte imprumuturi şi datorii asimilate" 1.316


(559.431 $x 2.3541 lei/$)

27
b) evidenţierea dobânzii aferente
471„Cheltuieli =1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi 101.651
înregistrate în avans" şi datorii asimilate" (43.180,768 $x 2.3541 lei/$)

- Debit cont 8036,


„Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate" 102.968
(1.316+ 101.651)

4) Compensarea avansului achitat şi înregistrarea facturii petru rata scadentă

a)decontarea avansului achitat

167«Alte împrumuturi şi datorii asimilate» =409 «Furnizori –debitori » 206,321

(83,915 $ x 2.4587 lei/$)


b)evidenţierea facturii pentru prima rată scadentă
% = 404„Furnizori de imobilizări" 95.391
(38.797,390 $ x 2.4587lei/$)
167«Alte împrumuturi şi datorii asimilate» 80.776
(32.853,436 $ 2.4587 lei/$)
1687«Dobânzi aferente altor împrumuturi 14.614
şi datorii asimilate» (5.943,954 $ 2.4587 lei/$)

5) Achitarea facturii şi reţinerea impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente


% = 5124 «Conturi la bănci în valută» 95.391
(38797.39 $ x 2.4587 lei/$)
404 „Furnizori de imobilizări" 93.929
(38202,995 $ x 2.4587 lei/$)

446 «Alte impozite, taxe şi 1.461

vărsăminte asimilate» (594,395 $ x 2.4587 lei/$)

În ceea ce priveşte cheltuiala cu amortizarea anuală, valoarea acesteia se stabileşte


pornind de la durata de viaţă utilă (5 ani) şi nu de la durata leasingului (3 ani), existând
certitudinea că locatarul va obţine dreptul de proprietate până la sfârşitul temenului de leasing
(40831.62 lei/5 ani = 8166.32 lei):

28
6811«Cheltuieli de exploatare =2813 «Amortizarea instalaţiilor, 8.166
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor» animalelor şi plantaţiilor»

În cazul leasingului operaţional plǎţile se prezintǎ astfel:


Spre exemplu:

S.C. Alpha preia în baza unui contract de leasing operaţional utilaj necesar desfaşurării
producţiei. Termenul de leasing conform contractului este de 3 ani. Valoarea totală a
contractului este de 210000 lei, plăţile urmând să se facă trimestrial, în rate egale de 17500 lei.
Sumele facturate sunt calculate la nivel trimestrial: 210000 lei/ (3 ani x 4 trimestre).

% = 401 „Furnizori" 20.825


612 «Cheltuieli cu redevenţele, 17.500
locaţiile de gestiune şi chiriile»
4426 «TVA deductibilă» 3.325
3.5.Operaţiuni de leasing reflectate în situaţiile financiare ale locatorilor
3.5.1. Leasing financiar
Locatorii trebuie sa recunoascǎ în bilanţ bunurile deţinute în regim de leasing financiar
drept creanţe, la o valoare egalǎ cu invesţiţia netǎ în leasing.
În cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, în mare mǎsurǎ, toate
riscurile şi beneficiile aferente titlului de proprietate, de aceea, ratele de încasat se trateazǎ, de
cǎtre locator, ca rambursare al principalului şi ca venit financiar aferent, acesta din urmǎ
reprezentând recompensa locatorului pentru investiţia şi serviciile sale.
Recunoaşterea venitului financiar trebuie sǎ se bazeze pe un model care reflectǎ o ratǎ
periodicǎ constantǎ a rentabilitǎţii aferente investiţiei totale nete neamortizate a locatorului,
corespunzǎtoare leasingului financiar.
Locatorul urmǎreşte alocarea venitului financiar pe termenul de leasing, pe o bazǎ
sistemeticǎ şi raţionalǎ. Aceastǎ alocare a venitului se bazeazǎ pe un model care reflectǎ o
rentabilitate periodicǎ constantǎ a investiţiei neamortizate a locatorului, corespunzǎtoare
leasingului financiar. Plǎţile de leasing aferente perioadei contabile, excluzând costurile

29
serviciilor, se deduc din investiţia brutǎ în leasing în vederea diminuǎrii valorii principalului şi a
venitului financiar nerealizat.
Valorile reziduale negarantate estimate utilizate în calcularea investiţiei brute în leasing
realizatǎ de locator se revizuiesc periodic. Dacǎ a avut loc o diminuare a valorii reziduale
negarantate estimate, alocarea venitului de-a lungul termenului de lesing este revizuitǎ şi orice
diminuarea a sumelor deja acumulate se recunoaşte imediat.
Costurile directe iniţiale, cum ar fi comisioanele şi taxele juridice, sunt adesea suportate
de locatori la negocierea şi perfectarea unui leasing. În cazul operaţiunilor de leasing financiar,
aceste costuri directe iniţiale sunt efectuate în vederea obţinerii unui venit financiar şi se
înregistreazǎ imediat în venituri sau se alocǎ pe termenul de leasing leasingului, scǎzându-se din
aceste venituri. Cea de-a doua variantǎ se poate realiza prin recunoaşterea cheltuielii în
momentul realizǎrii acesteia şi prin recunoaşterea, în aceeaşi perioadǎ, drept venit, a unei pǎrţi
din venitul financiar nerealizat, în valoare egalǎ cu costurile directe iniţiale.
Locatorii care sunt producǎtori sau comercianţi trebuie sǎ recunoascǎ profitul sau
pierderea din vânzare în rezultatul perioadei, în conformitate cu politica urmatǎ în mod normal
de întreprindere în cazul vânzǎrilor directe. Dacǎ se stabilesc în mod artificial rate scǎzute ale
dobânzii, profitul din vânzare trebuie limitat la cel care ar rezultǎ, dacǎ s-ar aplica o ratǎ
comercialǎ a dobânzii. Costurile directe iniţiale trebuie recunoscute ca o cheltuialǎ în contul de
profit şi pierdere la începutul leasingului.
Producǎtorii sau comercianţii oferǎ adesea clienţilor opţiunea de a cumpǎra sau de a
închiria un bun în regim de leasing. Un bun închiriat în regim de leasing financiar de locatori,
producǎtori sau comercianţi genereazǎ douǎ tipuri de venit:
 profitul sau pierderea echivalentǎ profitului sau pierderii rezultate din vânzarea directǎ a
bunului în regim de leasing, la preţuri de vânzare normale, reflectând orice reduceri
comerciale; şi
 venitul financiar de-a lungul termenului de leasing.
Venitul din vânzare, înregistrat de un locator –producǎtor sau comerciant, la începutul
leasingului financiar, este valoarea justǎ a bunului sǎu, dacǎ este mai micǎ, valoarea actualizatǎ a
plǎţilor minime de leasing datorate locatorului, calculatǎ la o ratǎ comercialǎ a dobânzii. Costul
vânzǎrii, recunoscut la începutul termenului de leasing, este costul proprietǎţii în regim de
leasing sau valoare contabilǎ, dacǎ aceasta diferǎ de costul bunului, mai puţin valoarea

30
actualizatǎ a valorii reziduale negarantate. Diferenţa dintre venitul din vânzǎri şi costul vânzǎrii
este profitul de vânzare, recunoscut în conformitate cu politica privind vânzǎrile aplicatǎ de
întreprindere.
Uneori, locatorii –producǎtori sau comercianţi stabilesc în mod artificial rate scǎzute ale
dobânzii pentru atragerea clienţilor. Utilizarea unei astfel de rate va face ca o parte excesivǎ din
venitul total din tranzacţie sǎ fie înregistrat la momentul vânzǎrii. Dacǎ se stabilesc în mod
artificial rate scǎzute ale dobânzii, profitul din vânzare trebuie limitat la cel care ar rezulta, dacǎ
s-ar aplica o ratǎ comercialǎ a dobânzii.
Costurile directe iniţiale sunt recunoscute ca o cheltuialǎ la începutul termenului de
leasing, deoarece ele sunt în principal legate de realizarea profitului din vânzare de cǎtre
producǎtor sau comerciant.
Suplimentar faţǎ de cerintele IAS 32,” Instrumente financiare : Prezentare şi descriere”,
în cazul unui leasing financiar, locatorul trebuie sa evidenţieze urmǎtoarele :

 reconciliere între totalul învestiţiei brute în leasing –la data bilanţului –şi valoarea
actualizatǎ a plǎţilor minime de leasing de încasat la data bilanţului. în plus,
întreprinderea trebuie sǎ prezinte totalul învestiţiei brute în leasing şi valoarea actualizatǎ
a plǎţilor minime de leasing la data bilanţului, pentru fiecare din perioadele de mai jos :

• pânǎ la 1 an;

• între 1 an şi 5 ani

• peste 5 ani.

 venit financiar nerealizat;

 valorile reziduale negarantate datorate în favoarea locatorului;

 reducerile de valoarea cumulate pentru plǎţile minime de leasing de primit, ce nu pot fi


încasate;

 chirii contingente înregistrate în venituri; şi

 descriere generalǎ a contractelor importante de leasing ale locatorului.

31
Adesea, ca un indicator de creştere, este utilǎ evidenţierea investiţiei brute mai puţin venitul
nerealizat corespunzǎtor unei noi activitǎţi introduse în cadrul perioadei contabile, dupǎ
deducerea sumelor relevante aferente contractelor de leasing revocate.

Se menţin datele de la exemplul 1, leasing financiar când cele două părţi contractante
sunt rezidenţi români, prezentat la operaţiuni de leasing financiar, reflectate în situaţiile
financiare ale locatarilor.
1) Emiterea facturii pentru avans
411 «Clienţi» = % 78.687
419 «Clienţi - creditori» 66.124
4427 «TVA colectată» 12.563
2) Încasarea avansului
5121 «Conturi la bănci în lei» = 411 «Clienţi» 78.687
⇒31 decembrie 2005

3) Recunoaşterea creanţelor din leasing financiar


a)pentru bunul predat în leasing
267«Împrumuturi acordate pe term.lung »= 212 « Mijloace fixe » 440.831
b) pentru dobânda aferentă
2678«Dobânda aferentă imprumuturilor = 472«Venituri înregistrate 34.026
împrumuturilor acordate pe termen lung» în avans»
•Debit cont 8038, „Alte valori în afara bilanţului" 474.858
3) Înregistrarea facturii emise pentru prima rată
411«Clienţi» = % 35.489
706 «Venituri din redevenţe, 25.888
locaţii de gestiune şi chirii»
2678 «Dobânzi aferente împrumuturilor
acordate pe termen lung» 4.683
4427 «TVA colectată» 4.918
5) Evidenţierea veniturilor din dobânzi
472 «Venituri înregistrate în avans» = 766 «Venituri din dobânzi» 4.683
- Credit cont 8038, «Alte valori în afara bilanţului» 96.697

32
6) Diminuarea creanţei cu valoarea avansului şi a ratei (66.124 + 25.888)
658 «Alte cheltuieli = 267 «Împrumuturi acordate 92.013
de exploatare» pe termen lung»

7) Regularizarea avansului şi a TVA


% = 706«Venituri din redevenţe, 78.687
419«Clienţi-creditori» locaţii de gestiune şi chirii» 6.124
4427 «TVA colectată» 12.563
Încasarea prin bancă a primei rate

5121 «Conturila bănci în lei» = 411 „Clienţi" 35.491

⇒16 septembrie

8) Înregistrarea facturii emise

411 «Clienţi» = % 35.757


706 «Venituri din redevenţe, 29.278
locaţii de gestiune şi chirii»
267 «Dobânzi aferente împrumuturilor 917
acordate pe termen lung»
4427 «TVA colectată» 5.562

9) Înregistrarea veniturilor din dobânzi

472 «Venituri înregistrate în avans» = 766 «Venituri din dobânzi» 917

- Credit cont 8038, «Alte valori în afara bilanţului» 30.195


10) Diminuarea creanţei
658 «Alte cheltuieli = 267 «Împrumuturi acordate pe
de exploatare» termen lung» 29.278
10)Incasarea ratei

5121 «Conturi la bănci în lei» = 411 «Clienţi» 35.758

13) Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală


411 «Clienţi» = % 52.458
706 «Venituri din redevenţe,

33
locaţii de gestiune şi chirii» 44.083
442 7«TVA colectată» 8.375

14) Diminuarea creanţei


658 «Alte cheltuieli din = 267 «Împrumuturi acordate 44.083
exploatare» pe termen lung»
-Credit con t8038, „Alte valori în afara bilanţului" 44.083
15) Încasarea facturii
5121 «Conturi curente la bănci în lei» = 411 «Clienţi» 524.589
Costurile directe iniţiale (comisioanele şi taxele juridice) sunt adesea suportate de
locatori la negocierea şi perfectarea unui leasing. În cazul operaţiunilor de leasing financiar,
aceste costuri directe iniţiale sunt efectuate în vederea obţinerii unui venit financiar şi se
înregistrează imediat în venituri sau se alocă la venituri pe termenul de leasing.

3.5.2.Leasing operaţional
Locatorii trebuie sǎ pezinte bunurile deţinute în regim de leasing operaţional în bilanţ, în
conformitate cu natura acestora.
Venitul rezultat din leasingul operaţional trebuie recunoscut ca venit pe o bazǎ liniarǎ, pe
periodǎ de leasing, cu excepţia cazului în care o altǎ bazǎ sistematicǎ nu este consideratǎ mai
reprezentativǎ pentru ritmul în care se diminueazǎ beneficiile generate de utilizarea bunului.
Costurile, inclusiv amortizarea, suportate pentru obţinerea venitului din leasing, sunt
recunoscute drep cheltuieli. Venitul din leasing (exclusiv încasǎrile din servicii oferite precum
asigurarea şi întreţinerea) se recunoaşte ca venit pe o bazǎ liniarǎ pe perioada de leasing, chiar
dacǎ încasǎrile nu sunt înregistrate pe aceasta bazǎ, cu excepţia cazului în care o altǎ bazǎ
sistematicǎ este mai reprezentativǎ pentru ritmul în care se diminueazǎ beneficile generate de
utilizarea bunului în regim de leasing.
Costurile directe iniţiale suportate special pentru obţinerea venitului dintr-un leasing
operaţional fie se amânǎ şi se alocǎ la venituri pe perioada de leasing proporţional cu venitul
înregistrat din chirie, fie se recunosc în contul de profit şi pierdere ca o cheltuialǎ în perioada în
care se efectueazǎ.

34
Amortizarea bunurilor în regim de leasing trebuie sǎ se facǎ pe o bazǎ consecventǎ cu
politicǎ normalǎ de amortizare a locatorului pentru bunuri similare, iar cheltuielile cu
amortizarea trebuie calculate în baza prevederilor Standardului Internaţional de Contabilitate
IAS 4, „Contabilitatea amortizǎrii” şi IAS 16, „Contabilitatea terenurilor şi mijloacele fixe”.
Pentru a determina dacǎ un bun ce face obiectul contractului de leasing s-a depreciat,
adicǎ beneficiile economice previzionate a se obţine în viitor din utilizarea bunului sunt mai
mici decât valoarea contabilǎ, întreprinderea va aplica Standardul Internaţional de Contabilitate
referitor la deprecierea activelor, care stabileşte cerinţele privind modalitatea în care o
întreprindere trebuie sǎ revizuiascǎ valoarea contabilǎ a activelor sale, modalitatea în care
trebuie sa determine valoarea recuperabilǎ a unui activ şi momentul la care trebuie sǎ
recunoascǎ sau sa reia o pierdere din depreciere.
În cazul unui leasing operaţional, un locator-producǎtor sau comerciant nu recunoaşte
într-o operaţiune de leasing nici un profit din vânzare, deoarece tranzacţia de leasing nu este
echivalentǎ cu o vânzare.
Suplimentar faţǎ de cerinţele IAS 32,” Instrumente financiare: Prezentare şi descriere”, în
cazul unui leasing operaţional, locatorii trebuie sǎ evidenţieze urmǎtoarele:
 pentru fiecare clasǎ de active, valoarea contabilǎ brutǎ, amortizarea cumulatǎ şi pierderea
acumulatǎ din depreciere la data bilanţului; şi
 amortizarea recunoscutǎ în perioada aferentǎ;
 pierderi din depreciere în perioada aferentǎ;
 pierderi din depreciere reluate în perioada aferentǎ.
⇒plǎţile minime viitoare rezultate din leasing operaţional irevocabil, pe total şi pentru
fiecare din perioadele de mai jos:
 pânǎ la 1 an;
 între 1 an şi 5 ani;
 peste 5 ani.
⇒totalul chiriilor contingente recunoscute la venituri; şi
⇒o descriere generalǎ a contractelor importante de leasing ale locatorului.
Spre exemplul
Se menţine enunţul exemplului cu S.C. Alpha cu menţiunea că valoarea de achiziţie este
de 180 mii lei, iar durata de viaţă utilă este de 5 ani.

35
411 «Clienţi» = % 20.825
706 «Venituri din redevenţe, 17.500
locaţii de gestiune şi chirii»
4427 «TVA colectată» 3.325

- înregistrarea amortizării anuale (180000 lei/5 ani)


6811 «Cheltuieli de exploatare = 281«Amortizarea mijloacelor fixe » 36.000
privind amortizarea imobilizărilor»

3.6.Tranzacţiile de vânzare şi de leaseback


O tranzacţie de vânzare şi de leaseback implicǎ vânzarea unui bun de cǎtre vânzǎtor şi
închirierea cǎtre vânzǎtor a aceluiaşi bun în regim de leasing. Plǎţile de leasing şi preţul de
vânzare sunt, de obicei, interdependente, întrucât sunt negociate împreunǎ. Tratamentul contabil
al tranzacţiei de vânzare şi de leaseback depinde de tipul contractului de leasing.
Dacǎ o tranzacţie de vânzare şi de leaseback are ca rezultat un leasing financiar, orice
surplus reprezentând diferenţa dintre suma rezultatǎ din vânzare şi valoarea contabilǎ nu trebuie
recunoscut imediat ca venit în situaţiile financiare ale locatarului-vânzǎtor, ci trebuie amânat şi
amortizat pe parcursul termenului de leasing.
În cazul în care tranzacţia de leaseback reprezintǎ un leasing financiar, tranzacţia este un
mijloc prin care locatorul acordǎ finanţare locatarului, bunul având rol de garanţie. Din acest
motiv nu se recomandǎ sǎ se considere drept venit diferenţa dintre sumele rezultate din vânzare
şi valoarea cotabilǎ. Aceastǎ diferenţǎ se amânǎ şi se amortizeazǎ pe parcursul termenului de
leasing.
Dacǎ o tranzacţie de vânzare şi de leaseback are ca rezultat un leasing operaţional şi este
evident cǎ tranzacţia se face la o valoare justǎ, orice profit sau pierdere trebuie recunoscutǎ
imediat. Dacǎ preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justǎ, orice profit sau pierdere
trebuie recunoscutǎ imediat, cu excepţia cazului în care pierderea se compenseazǎ prin plǎţi de
leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei şi profitul sau pierderea trebuie amânatǎ şi
amortizatǎ proporţional cu plǎţile de leasing, pe duratǎ estimatǎ de utilizare a bunului. Dacǎ
preţul de vânzare este mai mare decât valoarea justǎ, surplusul reprezentând diferenţa dintre

36
preţul de vânzare şi valoarea justǎ trebuie amânat şi amortizat pe durata estimatǎ de utilizare a
bunului.
Dacǎ tranzacţia de leaseback este leasing operaţional, iar plǎţile de leasing şi preţul de
vânzare sunt stabilite la valoare justǎ, a avut loc, de fapt, o tranzacţie normalǎ de vânzare şi orice
profit sau pierdere se recunoaste imediat.
În cazul unui leasing operaţional, dacǎ valoarea justǎ, în momentul tranzacţiei de vânzare
şi de leaseback, este mai micǎ decât valoarea contabilǎ a bunului, pierderea egalǎ cu diferenţa
dintre valoarea contabilǎ şi valoarea justǎ trebuie înregistratǎ imediat.
În cazul unui leasing financiar, nu este necesarǎ o astfel de ajustare, decât dacǎ a avut loc
o depreciere a valorii, caz în care valoarea contabilǎ se reduce pânǎ la valoarea recuperabilǎ, în
conformitate cu Standardul Internaţional de Contabilitate referitor la deprecierea activelor.
Cerinţele legate de prezentarea informaţiilor de cǎtre locatari şi locatori se aplicǎ şi în
cazul tranzacţiilor de vânzare şi de leaseback. Descrierea solicitatǎ a contractelor importante de
leasing conduce la evidenţierea unor clauze unice sau mai puţin obişnuite ale contractului sau a
condiţiilor de realizare a tranzacţiilor de vânzare şi de leasback.
Tranzacţiile de vânzare şi de leasback se pot circumscrie criteriilor referitoare la
prezentare stipulate în cadrul IAS 8, „Profit net sau pierdere netǎ aferentǎ perioadei, erori
fundamentale şi modificǎri ale politicilor contabile”, paragraful 16.
Aplicarea retroactivǎ a acestui Standard este încurajatǎ, dar nu obligatorie. În cazul în
care standardul nu este aplicat retroactiv, soldul oricǎrei operaţiuni de leasing financiar deja
existente se considerǎ a fi fost bine determinat de locator şi trebuie contabilizat din momentul
aplicǎrii standardului în conformitate cu prevederile acestuia.

37
Concluzii şi propuneri

Posibilităţi de promovare a leasing-ului în România


O evaluare realǎ a posibilitǎţilor de promovare a leasing-ului în ţara noastrǎ, are în vedere
doua condiţii:

 existenţa unui mediu care sǎ favorizeze cererea pentru obiectivele aferente leasing-ului;
 constituirea cadrului legislativ astfel încât leasing-ul sǎ devinǎ o activitate viabilǎ,
eficientǎ pentru toţi partenerii de afaceri înteresaţi în aceastǎ formǎ de finanţare a
imobilizǎrilor.
În condiţiile penuriei de capital leasingul apare ca o alternativǎ eficientǎ pentru agenţii
economici care se privatizeazǎ. Fundamentarea politicii de investiţii pentru locatar (cumpǎrǎtor),
poate fi orientatǎ spre operaţia de leasing, spre deosebire de achiziţiile cash sau pe credit.
Obţinerea de beneficiu din exploatarea bunului imobilizat închiriat, poate fi utilizat pentru
rambursarea creditului obţinut prin contractul de leasing.
La nivel macroeconomic, leasing-ul poate reprezenta o cale de relansare a investiţiilor şi
de retehnologizare a societǎţilor comerciale. Având în vedere cǎ aceasta este o operaţie de
finanţare în economie, faciliteazǎ atragerea unor noi surse de finanţare în economie, precum şi o
metodǎ de promovare pe piaţǎ a unor produse pentru care cererea este limitatǎ de posibilitǎţile de
cumpǎrare ale agenţilor economici şi, în consecinţǎ, de dezvoltare a proceselor productive din
unele sectoare de activitate ale economiei. Lipsa unor resurse financiare suficiente, menţinerea
gradului de lichiditate al firmei, acoperirea întregului program de finanţare a activului imobilizat,
reprezintǎ, pentru utilizator, o posibilǎ cale de dezvoltare. Operaţia de leasing, pentru proprietar,
este o formǎ de plasament al resurselor financiare, în condiţiile de rentabilitate şi siguranţǎ.

38
Chiar dacǎ prezintǎ şi limite (bunul exploatat pe întreaga duratǎ a locaţiei produce un
profit mai mare decât cheltuielile de exploatare şi închiriere, astfel leasing-ul este justifibil, altfel
el reprezintǎ un risc), leasing-ul rǎmâne o formǎ modernǎ de finanţare şi de circulaţie al
bunurilor imobilizate (mobile).

BIBLIOGRAFIE

1. “Sisteme Contabile Comparate” – Niculae Feleaga – Ed. Economicǎ, Bucureşti, 2000


2. “Finanţe .Teoria Pieţelor Financiare. Finanţele Întreprinderilor.
3. Analiza şi gestiunea financiarǎ” – Ion Stancu – Ed. Economic⇒, Bucureşti, 1997
4. “Contabilitate fiscalǎ” – Ana Stoian – Ed. Mǎrgǎritar, 2001
5. “Ghid practic de aplicare a standardelor de contabilitate” – Ed. Economicǎ , Bucureşti, 2001
6. Standardul de Contabilitate IAS 17 “ Leasing”
7. Legea 51/1997 republicatǎ cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare
8. Revista Taxe şi Impozite

39
ANEXE

Anexa este numai ilustrativă şi nu este parte integrantă a standardelor. Scopul anexei este
de a ilustra modul de aplicare al standardelor, pentru a ajuta la clarificarea întelesului lor.
O tranzacţie de vânzare şi de leaseback ce are ca rezultat un leasing operaţional poate
genera profit sau pierdere, a căror determinare şi tratament depind de valoarea contabilă a
bunului ce constitue obiectul leasingului, de valoarea justa şi de preţul de vânzare. Tabelul
urmator prezinta cerintele standarului în diferite circumstante.

Anexa 1.Tranzacţii de vânzare şi de leaseback ce au ca rezultat tranzacţii de leasing


operaţional
Preţul de vânzare Valoarea contabilǎ Valoarea contabilǎ mai Valoarea contabilǎ mai
stabilit la valoarea egalǎ cu valoarea justǎ micǎ decât valoarea mare decât valoarea
justǎ (paragraf 52) justǎ justǎ
Profit fǎrǎ profit Recunoaşterea imediatǎ Neaplicabil
a profitului
Pierdere fǎrǎ pierdere Neaplicabil Recunoaşterea imediatǎ
a pierderii

Preţul de vânzare sub valoarea justǎ


Profit Fǎrǎ profit Recunoaşterea Fǎrǎ profit
imediatǎ a
profitului
Pierdere necompensatǎ de plǎţile Recunoaşterea Recunoasterea (nota 1)

40
viitoare de leasing la o valoare inferioarǎ imediatǎ a imediată a
preţului pieţei pierderii pierderii
Pierdere conpensatǎ de plǎţile viitoare Pierdere amânat⇒ Pierdere (nota 1)
de leasing la o valoare inferioarǎ preţului şi amortizatǎ amânatǎ şi
pieţei amortizatǎ

Preţul de vânzare mai


mare decât valoarea
justǎ
Profit Profit amânat şi Profit amânat şi Profit amânat şi
amortizat amortizat amortizat (nota 2)
Pierdere Fǎrǎ pierdere Fǎrǎ pierdere (nota 1)

Nota 1 Aceste secţiuni ale tabelului reprezintǎ circumstanţe la care se poate referi paragraful 54
al Standardului. Paragraful 54 cere ca valoarea contabilǎ a unui activ sa fie diminuatǎ pânǎ la
nivelul valorii juste, în cazul în care activul respectiv constituie obiectul unei tranzacţii de
vânzare şi de leaseback.

Nota 2 Profitul va fi diferenţa între valoarea justǎ şi preţul de vânzare, deoarece valoarea
contabilǎ va fi diminuatǎ la nivelul valorii juste.

41
Anexa 2. Grafic de plată pt.USD
-$-
Impozitul
Tipul plăţii Termenul de Valoarea Valoarea Principalul Dobânda Dobânda pe venitul
plată netă de brută (capital) brută netă nerezidenţ
rambursat ilor
locatorului (10%din
dobânda
1 2 3=(4-8) 4=5+6 5 6=7+8 7=6-8 8
Avans Plata la 15 sau
83915 83915 83915
sept 2006
Prima rată 31 dec 2006 38202,995 38797,390 32853,436 5943,954 5349,559 594,395
A II-a rată 31mart 2007 38202,995 38756,324 33223,037 5533,286 4979,958 553,329
A III-a rată 30 iun 2007 38202,995 38714,795 33596,796 5117,998 4606,199 511,800
A IV-arată 27 sept 2007 38202,995 38672,799 33974,750 4698,039 4228,235 469,804
A V-a rată 25 ian 2008 38202,995 38630,330 34356,976 4273,354 3846,019 427,335
A VI-a rată 23 mart 2008 38202,995 38587,384 34743,492 3843,892 3459,503 384,389
A VII-a rată 23 iun 2008 38202,995 38543,955 35134,357 3409,598 3066,688 340,960
A VIII-a 25 sept 2008 38202,995 38500,037 35529,618 2970,419 2673,377 297,042
rată
A IX-a rată 20 dec 2008 38202,995 38455,625 35929,326 2526,298 2273,669 255,630
AX-a rată 17mart 2009 38202,995 38410.713 36333,531 2077,182 1869,464 207,718
A XI-a rată 18iun 2009 38202,995 38365,296 36742,284 1623,013 1460,711 162,301
A XII-a rată 16sept 2009 38202.995 38319,368 37155,634 1163,734 1047,361 116,373
Total plăţi 458435,941 462754,018 419573,250 43180,76 38862,69 4318,077
8 1

42
Taxe 16 sept 2009 13163,082
vamale
Valoarea 16 sept 2009 55943,100 55943,100 55943,100
reziduală
Total avans + rate + 598293,691 602611,768 559431,000 43180,76 38862,69 4318,077
valoare reziduală 8 1

Anexa 3 . Date scadente şi valoarea cursului USD

Data Curs valutar lei/$


15 septembrie 2006 2.2532
31 decembrie 2006 2.3541
31 martie 2007 2.4587
30 iunie 2007 2.5251

27 septembrie 2007 2.5421


31 decembrie 2007 2.3251
25 ianuarie 2008 2.4578
23 martie 2008 2.8451
23 iunie 2008 2.9112
25 septembrie 2008 3.1241

20 decembrie 2008 3.2120


31 decembrie 2008 3.5241

17 martie 2009 3.6112


18 iunie 2009 3.4124
16 septembrie2009 3.3326

43