Stilul gotic

 
Numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a secolului XII
sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Arta gotica datoreaza mult
contributiei masive a societatii laice, fiind creata si reprezentata de mesteri si artisti laici, cu concursul
material si moral al multimilor de credinciosi, dar inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand
in perioada romanica bisericile cele mai importante care s-au cladit erau abatiile (bisericile marilor
manastiri ale ordinelor  calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii, mesterii
constructori si lucratorii (zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sa
se organizeze in adevarate corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in Germania si Anglia ; acestea
stau la originea asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu.
 
In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urmatoarele caractere generale :
a)  Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de dimensiuni mari.
 
b)  Zidurile masive din stilul romanic sunt  inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la exterior
de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea
boltilor).
 
c)  Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei sau  cinci),  delimitate
prin siruri de  coloane  subtiri. 
 
d)  Elementul nou si specific   stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a
doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de
sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera sporadic, inca
din sec. XII, la unele catedrale romanice din nordul Frantei.  
 
e)  Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de sub chor, dar se
mentin deambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altarului sunt mai mult poligonale
decat semicirculare, fiind flancate spre exterior de mici capele.  
 
f)  Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si
impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau
interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o
minunata iconografie a sticlei colorate, fiind adevarate opere de arta).
 
g) In  ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ;
predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara).
Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta noua a
Renasterii.                                                                   
 
Monumente reprezentative
Ca monumente celebre ale stilului gotic in arhitectura bisericeasca, amintim: 
 
a) In Franta (patria stilului, care, impreuna cu Germania, are cele mai multe biserici gotice) :
 
- Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1163- 1245 si remaniata in sec. XIV, cu cinci nave,
galerii si un transept;
 
- La Sainte Chapelle din Paris, construita de Ludovic cel Sfant in sec. XIII ;
 
- Catedrala din Reims (catedrala incoronarii regilor Frantei), construita in secolele XIII-XIV, lunga de
138,70 m, vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare fatada principala din toata arta go-
tica;
 
- Biserica manastirii Saint-Ouen tot din Rouen (secolele XIV-XVII), remarcabila  prin  dimensiunile 
ei  si prin splendoarea  decoratiei  sculpturale;
 
- catedrala din Riga  (sec. XIII), socotita in general ca o capodopera a stilului gotic si una din bisericile
cele mai mari din lume (suprafata 8000 m2, lungime 143 m., latimea 65 m. si inaltimea 43 m);
 
- Catedrala din Laon (sec. XII), cu cele mai frumoase turnuri de tip oriental, socotite printre cele mai
reusite produse ale geniului constructiv francez din Evul-Mediu ;
 
b)  In Germania, unde s-a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a stilului gotic este 
catedrala din  Colonia  (Cologne,  Koln), din sec. XIII;
 
c)  In Anglia (unde romanicul persista mai mult), amintim  catedralele din orasele : Canterbury
(inceputa in sec. XII), York (sec. XIV),   Salisbury (cu abside patrate), Durham, Exeter (sec. XIV) s.a.
 
d)  In Belgia si Olanda mentionam : catedrala Sf. Gudula din Bruxelles, catedrala Sf. Martin din Ypres
(sec. XIII), catedralele   din   orasele Bruges, Anvers s.a.
 
e) In Elvetia : catedrala din Lausanne (sec. XIII).
 
f)  In Cehoslovacia: catedralele Sf. Agnes (sec. XIII) si  Sf. Vitus din Praga (sec. XIV), Sf. Barbara
(Varvara) din Kuttenberg (sec. XIV) s.a.
 
g)  In Suedia si Norvegia: catedralele din orasele Uppsala  (secolele XIII-XV), Trondheim (Trondjem,
secolele XII-XIII) s.a.
 
h) In Tarile Baltice : catedrala din Riga (Letonia, sec. XIII) s.a.
 
i) In Italia mentionam de exemplu catedrala din Milano (secolele XIV-XVI, cu fatada din sec. XIX),
una din cele mai mari (lungimea 158 m, inaltimea navei centrale 48 m, ferestrele chorului 27 m
inaltime).
Caracteristic catedralelor gotice din Italia este folosirea picturii in fresca pentru decorarea interiorului,
prin pictori celebri, precursori ai Renasterii italiene din sec. XIV, ca florentinii Giotto si Cimabue, sau
Duccio si Simone di Martino din Sienna s.a.
 
j) In Spania si Portugalia catedralele din orasele : Burgos, Toledo (sec. XIII), Leon, Sevilla (sec. XV),
Salamanca (sec. XIII), Barcelona, biserica manastirii din Belem (sec. XV) s.a.
 
Biserici de stil gotic tarziu (decadent), de proportii mai mici si de o valoare artistica mai redusa, s-au
construit si la noi, in Transilvania, de catre germani (sasi) si unguri (secui), ca de exemplu biserica
manastirii cisterciene din Cirta (1202), biserica din Prejmer, biserica Sf. Bartolomeu din Brasov, din
Cristian, biserica Sf. Mihail din Cluj, biserica Neagra din Brasov s.a.