Ghid de tricotat

Tricotul se lucrează cu un fir neîntrerupt de lînă sau bumbac cu andrele (cîrlige), luînd forme diferite. Atunci cînd se lucrează cu o fîşie dreaptă, tricotul se poate face cu două andrele; cînd vrem să obţinem un obiect de formă circulară vom tricota cu cinci andrele sau cu o andrea circulară. 1. Materialul. Se poate tricota cu lînă, bumbac, mătase sau fire sintetice. Spre deosebire de firul de bumbac, firele din lînă şi din materiale sintetice trebuie depănate uşor (larg) pe degete, nu pe hîrtie, pentru a nu pierde elasticitatea. Firul de bumbac poate fi înfăşurat strîns pe hîrtie. Firul rezultat dintr-un tricotaj deşirat (desfăcut) trebuie spălat înainte de a fi întrebuinţat din nou (vezi punctul 12). Firele de bumbac se spală cu sodă şi eventual se pot fierbe dacă bumbacul este alb. Pentru vopsitul lînii sau al bumbacului se întrebuinţează coloranţi speciali, adaugînd (la fiert) puţină sare şi oţet. Firele sintetice se spală şi se vopsesc după instrucţiuni speciale. Este bine să întrebuinţăm pe cît posibil fire de bună calitate. Chiar dacă sunt mai scumpe, firul de calitate mai bună este mai spornic, mai durabil şi lucrul finit are un aspect mai frumos. 2. Andrelele. Pot fi de metal, de material plastic sau de os; pot fi ascuţite la ambele capete sau numai la un singur capăt. Andrelele ascuţite la ambele capete se întrebuinţează pentru executarea obiectelor circulare, ciorapi, mănuşi etc. Andreaua circulară este formată din două capete ascuţite din metal, de aproximativ 6 – 8 cm lungime, unite între ele cu un arc format dintr-o sîrmă spirală. Această andrea serveşte la executarea obiectelor mari, ca rochii şi fuste, care se lucrează dintr-o singură bucată. Andrelele au diferite numere. Ele trebuie să se potrivească firului cu care lucrăm. Dacă tricotăm un fir de lînă subţire cu andrele groase, se obţine o împletitură rară şi se va întinde, iar dacă întrebuinţăm andrele subţiri la un fir prea gros se obţine o împletitură prea strînsă. Trebuie încercat mai întîi ce andrele se potrivesc firului pe care-l avem. 3. Montarea ochiurilor pe andrele Înseamnă executarea primelor ochiuri cu care începem lucrul. Montarea ochiurilor se face cu două andrele, astfel: se lasă un fir de rezervă de lungimea aproximativ corespunzătoare numărului de ochiuri care sunt de montat. Se înfăşoară apoi firul care vine de la ghem pe degetul arătător stîng, iar firul de rezervă se prinde între degetul mic şi cel inelar şi se face cu el o buclă destul de largă pe degetul mare. Se prinde firul din afară al buclei cu andreaua din mîna dreaptă şi se trage prin buclă firul de pe degetul arătător stîng. Se dă drumul buclei şi se strînge ochiul pe cîrlig. Formăm cu firul de rezervă o nouă buclă pe degetul cel mare şi procedăm în acelaşi fel montînd numărul necesar de ochiuri. De asemenea, putem monta ochiurile pe două andrele, după aceea scoatem o andrea şi lucrăm primul rînd pe faţă, luînd ochiurile din spatele andrelei. Dacă tricotăm ciorapi sau mănuşi, unde elasticitatea rîndului începător este importantă, tricotăm ochiurile pe ambele andrele deodată, lucrînd în punct elastic: 1 pe faţă, 1 pe dos, 2 pe faţă, 2 pe dos.

1

4. Ochiuri. Prin diversitatea modului de a lucra ochiurile pe andrele se formează diferite modele. Dăm mai jos denumirea şi modul de executare. Ochiul pe faţă. Trecem andreaua din mîna dreaptă prin firul din faţă al ochiului şi apucăm firul liber, apoi îl tragem prin ochi formînd astfel un alt ochi care rămîne pe andreaua din mîna dreaptă. Ochiul pe dos. Aşezăm firul liber pe andreaua din mîna stîngă în faţa ochiului pe care îl lucrăm; trecem andreaua din mîna dreaptă prin ochi, prin spatele firului şi apucăm firul liber trăgîndu-l pe dos; formăm astfel un ochi pe dos. Fiecare ochi lucrat pe faţă se vede pe dos pe partea cealaltă a lucrului, iar ochiul lucrat pe dos se vede pe faţă pe partea cealaltă a lucrului. Ochiul crescut. Pentru a creşte în timpul lucrului numărul ochiurilor montate iniţial, montăm la începutul rîndului unul sau atîtea ochiuri cîte avem de crescut sau tricotăm primul ori ultimul ochi de două ori, o dată din faţă şi o dată din spatele andrelei. Pentru creşterea pe parcursul rîndului, ridicăm firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă şi îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei (firul trebuie sucit pentru a nu rămîne un gol). În sfîrşit, numărul de ochiuri se poate creşte şi prin jeteuri. Ochiul scăzut. Pentru reducerea numărului de ochiuri lucrăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos, de la dreapta la stînga, sau de la stînga spre dreapta, după model. Dubla scăzătură (din 3 ochiuri obţinem 1 ochi) se execută astfel: ridicăm ochiul 1 nelucrat, lucrăm împreună ochiul 2 şi 3, apoi tragem ochiul 1 peste ochiul rezultat din scăderea ochiului 2 şi 3. Scădere la începutul sau sfîrşitul rîndului: tricotăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos (după model), adică lucrăm primele sau ultimele două ochiuri deodată. Scădere pe parcursul rîndului: poate fi diferită: a) Spre dreapta: tricotăm două ochiuri pe faţă; b) Spre stînga: ridicăm 1 ochi, tricotăm ochiul următor pe faţă şi-l trecem prin ochiul ridicat; c) Pe dos: tricotăm două ochiuri împreună pe dos. (Dacă nu se aminteşte altceva în text, atunci întrebuinţăm la scăderea unui ochi, scăderea spre dreapta; la scăderea mai multor ochiuri, adică la încheierea unui rînd de ochiuri, întrebuinţăm scăderea spre stînga, dar atunci nu ridicăm un ochi, ci trecem ochiul tricotat prin ochiul lucrat anterior). Ochiul ridicat. Ridicăm pe andreaua din mîna dreaptă ochiul următor de pe andreaua din mîna stîngă fără a-l lucra, trecînd firul liber prin spatele sau prin faţa ochiului, după model. Primul ochi se tricotează în fiecare rînd, luîndu-l din spatele andrelei, ultimul ochi se ridică numai, cu firul aşezat în faţa ochiului. Sau: ridicăm primul ochi, luîndu-l din spatele andrelei, cu firul aşezat în faţa ochiului, iar ultimul ochi îl tricotăm pe faţă sau pe dos, după cum cere modelul. 5. Diferite denumiri de împletituri şi expresii întrebuinţate în cursul cărţii: Punct leneş: toate rîndurile pe faţă. Punct de jerseu: 1 rînd pe faţă, 1 rînd pe dos.
2

Punct de elastic: tricotăm 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. În rîndurile următoare, tricotăm ochiurile aşa cum se prezintă, adică cele pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile pe dos le lucrăm tot pe dos. Punct semielastic: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. În rîndul următor ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile care apar pe dos le lucrăm pe dos. De notat că ochiurile care în rîndul anterior au fost pe faţă vor apărea acum pe dos şi invers. Punct de orez: rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos, cel pe dos se tricotează pe faţă. Variaţiile punctului de orez sunt: punctul de orez lungit şi punctul de orez mare. Descrierea lor este dată la modelul respectiv. Tricotăm drept: înseamnă că pe această porţiune nu scădem şi nici nu creştem. Se repetă de la *: repetăm motivul sau felul de a tricota de la prima * pînă la ultima *, pînă la sfîrşitul rîndului sau de atîtea ori de cîte ori ne prescrie îndrumarea din text. Ridicăm 1 ochi: împungem în ochiul următor prin spatele andrelei, ca şi cum am vrea să tricotăm un ochi pe dos, şi trecem ochiul fără a-l tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. Firul rămîne în faţa sau în dosul andrelei, după indicaţia din text. Patent: punctul de tricotaj care permite o elasticitate mai mare, de exp. punctul de elastic şi punctul de semielastic. Un ochi trasat: tricotăm ochiul 1 şi ochiul 2 pe faţă; trecem ochiul 1 peste ochiul 2 obţinînd astfel o scădere. Punct de tighel: punctul care imită tighelul din croitorie. Punct de ţesătură: punctul care imită ţesătura obişnuită. Un jeteu: înfăşurăm firul în jurul andrelei, trecîndu-l din faţă spre spate. Acoperit: ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar cele care apar pe dos le lucrăm pe dos (în rîndul precedent au apărut invers). 6. Tricotarea modelelor în mai multe culori (suedeze): Lucrăm în punct de jerseu şi tricotăm atîtea ochiuri dintr-o culoare, cîte se văd pe schemă. Firul neîntrebuinţat îl trecem pe dosul lucrului mai departe, în aşa fel ca să nu strîngă împletitura. La schimbarea culorilor, aşezăm firele în cruce pe dosul lucrului, ca să nu se formeze un gol. Înaintăm de jos în sus şi citim de pe schemă rîndurile pe faţă de la dreapta la stînga, iar cele pe dos de la stînga spre dreapta. 7. Brodatul modelelor colorate. Deseori nu tricotăm modelul colorat, ci îl brodăm pe fondul „în punct de jerseu”. În asemenea cazuri, împunsăturile de ac iau forma ochiurilor pe faţă.

3

8. Împletitura cu model după schemă. Cînd tricotăm un model dintr-o singură culoare, citim schema la fel ca la modelele în culori, înaintînd de jos în sus, citind rîndurile fără soţ de la dreapta spre stînga, cele cu soţ de la stînga spre dreapta. Semnele înseamnă aici ochiuri pe faţă şi pe dos, nu culori. 9. Tricotarea modelelor dantelate. Aceste modele se tricotează de asemenea după schemă. Schema arată unul dintre motive, care se repetă atît în lăţime, cît şi în înălţime. Cifrele din dreapta şi din stînga arată rîndurile. Dacă lucrăm drept (cu două andrele), citim rîndurile fără soţ (pe faţa lucrului) de la dreapta spre stînga, iar cele cu soţ (pe faţa lucrului) de la stînga spre dreapta. Cînd lucrăm în cerc, citim fiecare rînd de la dreapta spre stînga. Schema ne arată cum tricotăm modelul. Eventualele semne (steluţe) indicate pe lîngă numerele rîndurilor, arată în care rînd se schimbă începutul motivului cu care începem rîndul şi sfîrşitul motivului cu care isprăvim rîndul. La modelele dantelate, ca de altfel în general, nu se consideră ochiul cu care începem şi cu care sfîrşim rîndul. În fiecare rînd ridicăm ultimul ochi aşezat în faţă, fără a-l tricota, iar primul ochi îl lucrăm pe faţă, luîndu-l din spatele andrelei. Cînd tricotăm modele dantelate, trebuie să numărăm ochiurile deseori, avînd grijă să nu sporească sau să scadă fără rost. Prescurtările şi explicaţiile semnelor le dăm la sfîrşitul acestui capitol. 10. Butoniera orizontală. Tricotăm de la începutul rîndului atîtea ochiuri cîte prescrie textul. Pe urmă încheiem 4 – 6 ochiuri sau şi mai multe, după mărimea nasturelui. În rîndul următor montăm deasupra ochiurilor scăzute tot atîtea ochiuri cîte am încheiat în rîndul anterior. 11. Butoniera verticală. Acolo unde dorim să facem butoniera împărţim ochiurile, lăsînd o parte pe o andrea de rezervă şi tricotînd partea cealaltă atît de înaltă cît de mare dorim să fie butoniera. Apoi lucrăm cu alt ghem şi partea lăsată şi partea lăsată pe andreaua de rezervă, după aceea luăm iar toate ochiurile pe o andrea şi urmăm cu lucrul după tipar. 12. Pregătirea lînii după desfacerea împletiturii. După ce am deşirat lucrul înfăşurăm lîna în jurul unei scînduri şi o legăm cu un fir de altă culoare sau cu o bucăţică de sfoară, apoi o luăm de pe scîndură şi o legăm încă în 2 – 3 locuri. Spălăm lîna în apă călduţă (lîna nu se spală niciodată în apă fierbinte) cu săpun care să nu conţină sodă. Dacă lîna este aspră (chiar dacă nu este nouă) punem puţin bicarbonat de sodiu în apă, dar numai dacă lîna nu este vopsită. Pentru limpezirea lînii, întrebuinţăm apă de aceeaşi temperatură, în care am turnat puţin oţet. Stoarcem lîna, o atîrnăm şi legăm de partea de jos o greutate, care să o întindă. În felul acesta, lîna va deveni ca nouă. 13. Mărimea. După ce am ales modelul, stabilim mărimea. În primul rînd luăm măsura persoanei. Foarte importante sunt circumferinţa pieptului, lăţimea spatelui, lungimea mînecii şi lărgimea taliei. Aceste măsuri dau „mărimea”. Măsura nu trebuie niciodată luată prea fix. Alegem tipul care corespunde aproximativ măsurilor luate, confruntăm însă fiecare măsură în parte, îndreptînd-o acolo unde nu se potriveşte. Cifrele tiparelor indică centimetri.
4

14. Tiparul. Trebuie să pregătim tipare în mărime naturală. Trecem măsurile date în desenul mic, cu ajutorul unui centimetru şi al unei linii, pe hîrtie de împachetat sau de jurnal. Trecem tot ce se vede în tiparul mic, apoi tăiem după contur diferitele piese ale tiparului din hîrtie. 15. Măsura. Tricotăm mai întîi o bucată de probă. Începem pe 30 – 32 de ochiuri şi tricotăm 5 – 6 cm. Călcăm uşor (fără a întinde bucata tricotată în vreo direcţie), măsurînd cîte ochiuri corespund la 5 cm în lăţime şi cîte rînduri corespund la 5 cm în înălţime. Dacă ştim de exemplu că 15 ochiuri şi 24 rînduri = 5 cm, atunci 30 de ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm. Aceasta este „măsura”. Dacă din împletitura noastră vin mai multe ochiuri la 10 cm decît în descriere, atunci trebuie să începem lucrul nostru proporţional pe mai multe ochiuri. Dacă vin mai puţine ochiuri pe 10 cm, atunci începem lucrul proporţional pe mai puţine ochiuri. Putem calcula exact pe cîte ochiuri să începem, dacă înmulţim numărul centimetrilor de la marginea de jos a tiparului nostru cu numărul ochiurilor „măsurii”, făcînd după aceea împărţirea cu 10. În orice caz, adăugăm 2 ochiuri pentru ochiurile de la începutul şi sfîrşitul rîndurilor. Înălţimea totală înseamnă numărul de centimetri începînd (vertical) de la montajul ochiurilor pînă în punctul considerat. Împletitura trebuie măsurată şi în timpul lucrului. Dacă se spune în text: „măsurat de jos”, să măsurăm mereu de la marginea de jos şi la mijlocul rîndurilor, fără a aşeza lucurul pe masă. 16. Călcatul. După ce am tricotat toate bucăţile, le aşezăm – fiecare în parte – cu faţa în jos pe tiparul corespunzător, le fixăm cu ace de gămălie inoxidabile şi le călcăm – dacă nu s-a dat altă îndrumare – cu o cîrpă udă. În prealabil însă însăilăm cap la cap butonierele, deschizătura buzunarelor şi fenta lăsată pentru fermoar. 17. Montajul. Însăilăm bucăţile călcate, le încercăm şi le îndreptăm dacă este nevoie. Coasem la maşină sau de mînă, avînd grijă să nu încreţim sau să întindem cusăturile. Îmbrăcămintea pentru copii trebuie cusută cu mîna, întrebuinţînd şi pentru cusut firul din care s-a împletit. 18. Susţinerea cusăturilor. Dedesubtul benţilor cu nasturi şi butoniere coasem, dacă avem posibilitatea, benţile înguste de mătase sau panglică, ca să nu se întindă. La cusăturile de la umăr punem pe dinăuntru o bentiţă îngustă. 19. Butonierele. Festonăm de jur împrejurul butonierelor în „punct de butonieră”, cu firul din care am împletit, prinzînd totodată şi bentiţa sau panglica. 20. Păstrarea obiectelor tricotate. În timpul verii să avem grijă de lucrurile noastre tricotate. Ele trebuie să fie curate, deoarece
5

moliile distrug mai cu seamă părţile unsuroase şi pătate. Să aşezăm hîrtie unsă cu terebentină între lucrurile de lînă puse la păstrare, aerisindu-le de mai multe ori în timpul verii. “Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

6

Operaţii de finisare a tricotajelor
1. Călcatul pieselor tricotate După ce au fost lucrate toate piesele unei jachete, pulover etc., ele se calcă cu atenţie pentru a nu le deforma în timpul călcatului. În acest scop se lasă fierul la priză să se încălzească bine şi se aşază pentru călcat, fiecare piesă pe tiparul respectiv după care s-a lucrat. Pentru a nu se deplasa piesa tricotată se prinde de tipar cu ace de gămălie. Se calcă cu o cîrpă udă, cu fierul încins bine. Se presează uşor fără să se apese cu putere pentru a nu deforma împletitura, mai cu seamă atunci cînd aceasta prezintă un model în relief. După ce s-a călcat, piesa se lasă 2 – 3 ore să se usuce, aşa cum este prinsă pe tipar, pentru a se păstra forma corectă. Persoanele care au experienţă în acest gen de lucru de mînă, pot călca piesele şi direct pe masă, fără să mai fie prinse de tipar. În acest caz, se calcă cu mare atenţie răscroiturile şi marginile pentru a nu le întinde. 2. Asamblarea peiselor tricotate După ce au fost călcate şi după ce s-au uscat bine de umezeala imprimată la călcat cu cîrpa udă, piesele se asamblează. Se prind întîi cu ace, apoi se însăilează cu o cusătură rară. Însăilarea se face cu un fir de aţă albă sau, dacă tricotajul este alb, cu un fir de aţă colorat deschis (roz, bleu). Se prind întîi umerii, apoi cusătura de subraţ, şi se face o probă pe corpul persoanei pentru care s-a lucrat. Cusătura de pe umeri, chiar de la însăilat, se face pe partea din faţă, astfel încît umărul părţii din spate să fie susţinut cu 1-2 cm, pentru a se da lărgime şi oarecare rotunjime spatelui. Acest lucrul este necesar îmbrăcării corecte a omoplaţilor şi mişcărilor libere ale corpului. Cusăturile de subraţ se însăilează astfel încît să corespundă lungimile la faţă cu cea de la spate. Dacă totuşi una dintre părţi este ceva mai lungă, atunci diferenţa trebuie lăsată sus, la răscroitura mînecii, nu se lasă la marginea de jos. Plusul apărut la răscroitura mînecii de la cusătura laterală nu se taie în nici un caz, ci se ia în cusătură, cînd se montează mîneca. După ce s-a făcut prima probă şi se constată că nu sînt corecturi de lărgime, se definitivează cusătura de umăr şi cea laterală. Se obişnuieşte ca aceste cusături să se execute manual cu un ac mare şi cu fir de lînă, din care este lucrat şi obiectul tricotat. Se face o cusătură deasă (tighel) care este elastică şi foarte rezistentă. Dacă se trage la maşină, cusătura nu rezistă la purtat, tricotajul fiind foarte elastic, iar cusătura de maşină rigidă. La cusătura de pe umăr se prinde un şiret (extrafor) de o lungime egală cu lungimea umărului de pe tipar, pentru a se menţine dimensiunea umărului în timpul solicitării la purtat.
7

În continuare, se montează gulerul (dacă modelul are guler) şi mîneca, după ce s-a încheiat cusătura. Se montează mîneca întîi în ace cu gămălie. La montarea mînecii trebuie potrivite cele două cusături ale mînecii şi ale subraţului. Cusătura de însăilare a mînecii se face pe partea de interior al corpului tricotajului, nu pe mînecă, deoarece mîneca la partea de sus pe umăr se susţine puţin, pentru a îmbrăca frumos umărul. 3. Montarea gulerului Montarea gulerului se face în felul următor: Se înseamnă întîi jumătatea gulerului, apoi jumătatea răscroiturii gîtului şi se prinde în ace, începînd de la mijloc către capete. Se însăilează şi apoi se probează pe corp. Se fac corecturile dacă sînt necesare şi se definitivează cusăturile aşa cum s-a procedat şi la celelalte cusături. Este bine ca la cusătura de la guler să se prindă un şiret (extrafor) pentru a nu ceda în timpul purtării şi pentru a nu se lărgi cusătura. Extraforul trebuie să fie de aceeaşi culoare cu produsul. Cînd s-au terminat cusăturile, produsul se mai calcă o dată, dar numai la cusături, se calcă pe dos cu cîrpa udă. Dacă unele margini ale cusăturii s-au imprimat şi se cunosc pe faţă, se calcă uşor cu cîrpă udă şi pe faţă. Este bine ca după ce este gata complet produsul tricotat, gata confecţionat şi călcat, să se aşeze întins pe o masă pentru a se relaxa fibrele. După 3 – 4 ore se poate pune într-un sertar, în scrin sau pe un raft în şifonier pentru a se păstra pînă la purtare. Obiectele tricotate (jachete, rochii, pulover etc.) nu se pun pe umeraşe pentru a nu se deforma. 4. Fixarea nasturilor Nasturii se cos pe semnele date în dreptul butonierelor. Darea semnelor pentru nasturi la o jachetă, rochie etc. se face cu ace de gămălie sau cu un fir de aţă. Nasturii se cos rezistent, cu un picioruş pentru a nu forţa marginile din faţă la încheiat. Firul cu care se cos nasturii trebuie să fie de aceeaşi culoare cu obiectul şi cu nasturii. Nasturii constituind şi un ornament pentru obiectul la care se pun, trebuie să fie potriviţi ca formă, culoare şi mărime. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966

8

Cîteva operaţiuni de tricotare
Tricotarea unui obiect include o serie de operaţiuni care, prin ansamblul lor, conduc la realizarea completă a obiectului respectiv. Printre acetea se enumeră: 1. Creşterea şi micşorarea numărului de ochiuri Tricotarea după tipar ca şi tricotarea diferitelor modele necesită creşterea sau micşorarea numărului de ochiuri. Creşterea numărului de ochiuri se poate realiza prin ridicarea firului orizontal dintre 2 ochiuri pe andreaua dreaptă. Se tricotează luîndu-l din spatele andrelei stîngi (Fig. 16). Firul se suceşte ca să nu se formeze un gol. Acest procedeu se foloseşte la tricotarea unor modele.

- Tricotarea primului şi a ultimului ochi de 2 ori, o dată luat din faţă şi o dată luat din spatele andrelei din mîna stîngă (Fig. 17, a şi b), adică o dată lucrat pe dreapta şi o dată spre stînga. Acest procedeu se foloseşte cînd e necesar să se adauge cîte un singur ochi de fiecare parte, după un anumit număr de rînduri, sau să se adauge ochiuri într-un rînd, la anumite intervale. - Executarea unui jeteu cu andreaua dreaptă se face printr-o mişcare dinspre dreapta spre stînga, pe sub firul cu care se lucrează şi care se trece de la stînga spre dreapta. Apoi se tricotează ochiul următor. - Tricotarea a 3 ochiuri în unul singur, se face astfel: se tricotează la început 1 ochi pe faţă, apoi fără să se scoată de pe andrea, se face un jeteu şi se tricotează din nou 1 ochi pe faţă. Cele 3 ochiuri obţinute se scot de pe andreaua din mîna stîngă (Fig. 18)

9

- Montarea pe andrea a 2 sau mai multe ochiuri din firul cu care se lucrează se vede în Fig. 19. Acest procedeu se foloseşte la lărgirea tricotului cu cîteva ochiuri pe margini, după cerinţele tiparului şi la tricotarea butonierelor şi a tăieturilor pentru buzunare. Micşorarea sau scăderea numărului de ochiuri se realizează prin: - Tricotarea a 2 sau 3 ochiuri împreună, pe faţă sau pe dos, după cum cere lucrul. Pentru aceasta se introduce andreaua de la dreapta spre stînga deodată în 2 sau 3 ochiuri, care se tricotează împreună. - Tricotarea pe faţă a ochiului mărginaş şi a ochiului următor se face împreună şi se scot de pe andreaua stîngă. Ochiul obţinut se trece din nou pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor. Operaţiunea se repetă după cerinţele tiparului respectiv. Acet procedeu se aplică şi la încheierea ochiurilor. 2. Încheierea ochiurilor După terminarea tricotării este necesar să se încheie ochiurile pentru ca să nu se deşire. În acest scop se tricotează astfel: Se scoate ochiul mărginaş, iar ochiul următor se tricotează pe faţă şi apoi se trece prin ochiul mărginaş. În acest fel pe andreaua din mîna dreaptă rămîne un singur ochi. Se tricotează pe faţă ochiul următor care se trece şi el prin ochiul aflat pe andreaua din dreapta. Operaţiunea se repetă pînă cînd pe andrea rămîne ultimul ochi, prin care se trece firul ce vine de la ghem, apoi firul se scoate de pe andrea, se înnoadă şi se rupe. 3. Marginea dreaptă Ochiurile de pe margine nu se lucrează cînd se tricotează diferite detalii. Aceste ochiuri, numite şi ochiuri mărginaşe, se scot de pe andreaua din mîna stîngă pe andreaua din mîna dreaptă, fără să se tricoteze (Fig. 20). Ultimul ochi din rînd se tricotează întotdeauna pe dos. În acest fel, marginile

10

tricotului sînt drepte. Acest procedeu se foloseşte la marginea jachetelor, a gulerului etc.

Pentru obţinerea unei margini „în bucle” primul ochi se scoate, iar ultimul ochi se tricotează pe faţă. Marginea obţinută nu se lărgeşte uşor şi de aceea este foarte indicată pentru marginile de cusătură (la linia de subraţ, la mîneci etc.). 4. Marginea încheiată Această margine se foloseşte îndeosebi la linia de umăr, care se lucrează în linie înclinată. Pentru obţinerea acestei linii, se procedează astfel: La tricotarea umerilor nu se lucrează toate ochiurile pînă la sfîrşitul rîndurilor, ci se lasă netricotate 3 – 5 ochiuri, după cerinţele tiparului. După aceasta tricotul se întoarce pe dos, lăsînduse şi aici acelaşi număr de ochiuri netricotate. Operaţiunea se repetă de cîte ori o cere tiparul pentru formarea umărului. Cînd umărul este gata, se tricotează încă o dată toate ochiurile, după care se încheie. În felul acesta se obţine o linie armonioasă. Dacă s-a proceda prin încheierea obişnuită a ochiurilor, ar rezulta o linie în formă de scară, fapt care ar duce la neajunsuri în finisarea cusăturii de pe linia de umăr. 5. Tricotarea butonierelor Butonierele se pot face pe linie orizontală sau verticală. Butoniera orizontală se execută la o anumită distanţă de linia de margine a tricotului. În acest scop se tricotează de la începutul marginii atîtea ochiuri cît sînt indicate în model, apoi se încheie 5 – 6 ochiuri, după marginea nasturelui, după care se continuă tricotarea următoarelor ochiuri. La rîndul următor se montează pe andrea deasupra ochiurilor încheiate, un număr corespunzător de ochiuri, iar în continuare se tricotează ochiurile pînă la margine. Acest procedeu se foloseşte şi la executarea buzunarelor. Butoniera verticală: se tricotează locul butonierei între 2 ochiuri acolo unde indică modelul. În locul stabilit se împart ochiurile lăsînd la o parte pe andreaua stîngă, iar altă parte se trec pe o andrea de rezervă. Se tricotează apoi separat ochiurile de pe ambele andrele, folosind alt ghem de lînă pentru ochiurile de pe andreaua de rezervă. După ce s-a tricotat o porţiune înaltă cît dimensiunea necesară lungimii butonierei, se trec toate ochiurile pe o singură andrea şi se continuă lucrul după cerinţele tiparului. Indiferent de poziţia pe care o ocupă butoniera, la sfîrşit ea se
11

Firele neîntrebuinţate se trec pe dosul lucrului mai departe. efectuat cît mai des. indiferent dacă sînt uni sau divers colorate. ele cerînd atenţie numai la tehnica execuţiei modelului repectiv. sau din fire divers colorate. Modelele colorate cer o dublă atenţie.festonează de jur împrejur cu fir de lînă folosind „punctul de butonieră”. în jurul butonierei. După ce se tricotează o porţiune egală cu înălţimea ce urmează s-o prezinte buzunarul. Executarea modelului se începe de la bază spre vîrf sau spre marginea superioară a modelului. prezintă garnituri din modele executate în diverse culori. se introduc ochiurile căptuşelii în dreptul ochiurilor încheiate pentru buzunar şi apoi se continuă lucrul. 12 . Modelele. La tricotarea acestor modele e necesară o atenţie sporită şi un control asupra numărului de ochiuri. Apoi separat se începe căptuşeala buzunarului pe un număr de ochiuri echivalent cu deschizătura buzunarului. Tricotarea modelelor în culori se face în „punct de jerseu”. Buzunarul: pentru executarea buzunarului se procedează astfel: se încheie ochiurile pe o distanţă egală cu deschizătura ce urmează s-o prezinte buzunarul. după cerinţele modelului. fiind singurul punct care se pretează la executarea modelelor în culori. Tricotarea modelelor colorate. Aceste modele pot fi executate din fire uni. o bentiţă pe fir drept. cît şi la îmbinarea firelor colorate după cerinţele modelului. adică atît la tehnica execuţiei modelului. Pentru rezistenţă se aplică pe dos. Tricotarea modelelor dantelate: modelele dantelate se obţin din diverse combinaţii a ochiurilor lucrate pe faţă şi pe dos cu jeteurile făcute după anumite modele. În acest scop fondul tricotajului se execută cu „punct de jerseu”. Tricotarea modelelor în culori se face cu fire de diferite culori. ca să nu se scadă sau să se sporească ochiurile nejustificat. Modelele colorate pot fi şi brodate pe ochiurile tricotate. Altfel nu se poate executa modelul în bune condiţiuni. Ele pot fi în două sau mai multe culori. Aceste fire se tricotează în alternanţe cu firul culorii de fond. în aşa fel încît să nu strîngă împletitura. Modelele colorate care se pot tricota sînt modelele pentru „chilim” şi pentru „puncte în cruce”. Aceste desene se copiază pe hîrtie milimetrică sau cu pătrăţele mai mari şi se colorează. În paginile ce urmează se vor prezenta cîteva indicaţii în legătură cu tricotarea modelelor colorate şi a celor dantelate. Tricotarea modelelor Tricotarea modelelor din borduri sau din contextul tricotajului se execută după anumite modele alese după modă şi gust. Modelele uni sînt mai uşor de executat. care să susţină şi marginea butonierei. executînd din fiecare atîtea ochiuri cît cere modelul. La schimbarea culorilor se încrucişează firele ca să nu se formeze goluri. mai ales articolele de sport şi cele de copii. iar punctul de broderie va urmări forma ochiurilor de pa faţa tricotajului. 6. pot fi compacte sau dantelate. adică într-o singură culoare. Unele obiecte tricotate.

13 . “Tricotaje de mînă”. la început. Tehnică.În general. ultimul ochi se lucrează luat pe dos. iar la sfîrşitul rîndului. se ridică primul ochi fără a-l tricota şi următorul se tricotează pe faţă luîndu-l din spatele andrelei. indiferent dacă sînt compacte sau dantelate. În fiecare rînd. Ed. la numărătoarea ochiurilor nu se include ochiul cu care se începe şi se sfîrşeşte rîndul – adică ochiurile mărginaşe. la toate modelele. Ana Popescu. 1966.

indiferent de piesa şi modelul ce urmează a se tricota.Diferite puncte de tricotare Tricotajele. apoi se ia firul de pe degetul arătător şi se trage prin bucla care se formează pe degetul mare (Fig. 4). două andrele strînse la un loc (Fig. Montarea ochiurilor se poate face în două feluri: cu firul dublu. Capătul liber al firului dublu se trece după degetul mare şi cel arătător al mîinii stîngi. sau cu firul simplu. potrivind cu nodul făcut pe lungimea firului să se aşeze în spatele degetului arătător. Pentru montarea ochiurilor cu fir dublu se îndoaie firul de lînă dublîndu-l pe distanţa calculată pentru montarea numărului necesar de ochiuri şi se înnoadă uşor capătul liber al firului pe firul ce se deşiră de pe ghem. după care se scoate una din andrele şi se trece la tricotarea primului rînd de ochiuri. cînd tricotajul nu prezintă o altă garnitură pe margine. 3) cu care se trage firul către degetul mare. socotind 1 – 2 cm pentru fiecare ochi. Se repetă operaţiunea pînă se completează numărul necesar de ochiuri. 2). 1. după care bucla se scoate de pe degetul mare şi se strînge formîndu-se primul ochi. 14 . Capătul liber al firului dublu şi firul de pe ghem se ţin în palmă sub celelalte trei degete (Fig. Cu vîrful andrelelor se prinde firul de pe degetul mare. de jos în sus între degetul mare şi cel arătător. Montarea ochiurilor pe andrele Se deşiră firul de pe ghem atît cît să dubleze firul cu care trebuie să se monteze ochiurile. cuprind diferite operaţiuni de lucru. Acest calcul variază după grosimea firului de lînă şi a andrelelor cu care se execută tricotajul respectiv. Cu mîna dreaptă se trec pe sub fir.

15 . adică un rînd şi mai mult de jumătate de 1 cm. firul se trece pe după degetul mare. iar firul dinspre ghem se fixează înfăşurîndu-l pe degetul arătător. după care se măsoară 5 cm în lungime şi 5 cm în lăţime (adică pe verticală). 5). Stabilirea numărului necesar de ochiuri Pentru stabilirea numărului necesar de ochiuri pe cm2 de tricot se execută o mostră de probă din lînă cu andrelele cu care urmează a se tricota obiectul respectiv. Operaţia se repetă pînă se montează toate ochiurile necesare (Fig. Pe sub firul trecut pe degetul mare se întorc andrele dinspre exterior şi se ia bucla desemnată de firul trecut pe după deget. În acest caz se va obţine: 10 : 5 = 2 – deci 2 ochiuri pe cm. În acest scop se montează 15 – 20 de ochiuri şi se lucrează 6 – 7 cm din modelul stabilit.6 – deci un ochi şi ceva. prinzîndu-l dinspre interiorul mîinii. 2. tricotat pe verticală.După ce se calculează lungimea necesară pentru montarea ochiurilor de la punctul fixat. se vor monta pe andrea 2 ochiuri. În cadrul acestei măsurători se numără ochiuriule montate şi ochiurile tricotate. Se calcă împletitura. De exp: în 5 cm2 se află 10 ochiuri puse pe andrea şi 8 ochiuri tricotate pe verticală. 8 : 5 = 1. formînd astfel primul ochi. Numerele obţinute se împart la 5 şi se află numărul ochiurilor pe cm de lungime. se va socoti un rînd şi ceva mai mult de jumătate. iar pentru fiecare cm de lungime a tiparului. De aici rezultă că pentru fiecare cm de lăţime a tiparului.

Firul cu care se lucrează se trece pe andreaua din mîna stîngă şi se aşază pe faţa ochiului următor. Pentru tricotarea ochiurilor se procedează astfel: Andreaua cu ochiurile montate se ia în mîna stîngă. Dacă însă tricotajul respectiv. iar modul cum sînt lucrate ochiurile de pe andrea imprimă un anumit aspect modelului ce se execută. ca şi a rîndurilor următoare. 3. este determinat de modelul ales şi de gradul de elasticitate ce trebuie să prezinte linia de margine a lungimii obiectului respectiv. Procedeul se repetă pînă la terminarea rîndului.Ochi pe faţă lucrat pe dreapta (Fig. Tricotarea ochiurilor se poate face astfel: Ochiuri lucrate pe faţă. de aceea ele nu intră în calculul numărului ochiurilor ce trebuie montate pe andrea. cere o margine cu o elasticitate accentuată. în funcţie de cerinţele modelului repectiv. Acestea au rolul să menţină marginea dreaptă. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua dreaptă prin faţa ochiului. tricotarea primului rînd se face luînd ochiurile direct de pe ambele andrele pe care au fost montate. întrucît primul şi ultimul ochi de pe andrea nu se lucrează. Tricotarea ochiurilor pe dos se face atfel decît ochiurile pe faţă. cum sînt ciorapii. Cu acest procedeu ochiurile se micşorează prin întinderea firului de lînă respectiv. Ochiul tricotat se scoate de pe andreaua din mîna stîngă şi se trece pe andreaua din mîna dreaptă. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua prin spatele ochiului. În mîna dreaptă se ţine andreaua liberă cu care se tricotează.Ochi pe faţă lucrat pe stînga. Ochiurile pot fi tricotate pe faţă sau pe dos. Ochiul mărginaş se trece pe andreaua din mîna dreaptă fără să fie tricotat. fapt care îngăduie o elasticitate mărită. Aceste ochiuri poartă numele de ochiuri mărginaşe. 6). Andreaua din mîna dreaptă se trece prin primul ochi dinspre dreapta spre stînga pe sub firul cu care se lucrează tricotînd ochiul după una din variantele următoare: 16 . . tricotarea primului rînd de ochiuri se începe după ce se scoate una din andrelele pe care s-au montat ochiurile. În acest scop se va ţine lucrul în mînă ca şi la tricotarea ochiurilor pe faţă. iar firul de lînă ce vine de la ghem se înfăşoară pe degetul arătător al mîinii stîngi. Pe andreaua din dreapta se scoate apoi ochiul mărginaş fără să fie tricotat. Ochiuri lucrate pe dos.La montarea ochiurilor pe andrele se vor monta 2 ochiuri în plus. Prin acest procedeu ochiurile rămîn la mărimea lor iniţială. După operaţiunea de montarea a ochiurilor se începe lucrul. apoi se repetă operaţiunea de tricotarea ochiurilor pe dos. Dacă se cere o elasticitate redusă. . Tricorarea ochiurilor Modul de tricotare a primului rînd de ochiuri. mănuşile etc. Primul ochi este ochiul imediat următor după ochiul mărginaş. Pe andreaua din mîna dreaptă se scoate ochiul mărginaş netricotat. Ochiurile montate pe andrele se pot tricota în diferite feluri. Acesta este procedeul obişnuit de tricotare a ochilor pe faţă.

Ochi ridicat.Jeteul (Fig. 17 . . se execută între două ochiuri – unul aflat pe andreaua din dreapta şi altul pe andreaua din stînga. Prin tricotarea jeteurilor. se tricotează împreună două ochiuri înaintera jeteului şi două ochiuri după jeteu.Ochiul pe dos lucrat pe dreapta (Fig. Se combină appoi tricotarea ochiului următor.. Se ridică un ochi procedînd astfel: se introduce andreaua dreaptă în ochiul următor prin patele andrelei stîngi şi se trece ochiul fără a se tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. În felul acesta se realizează un jeteu simplu sau dublu. După ce se prinde firul se trage şi ochiul format se scoate de pe andreaua din mîna stîngă. . Acesta este procedeul obişnuit de tricotarea ochiurilor pe dos. numărul ochiurilor de pe andreaua din mîna dreaptă sporeşte mereu. procedînd astfel: Se trece firul în jurul andrelei din dreapta înfăşurîndu-l o singură dată sau de două ori printr-o mişcare pornind de la stînga spre dreapta apucînd firul din faţă spre spate. după cerinţele modelului. 7).Ochi pe dos lucrat pe stînga. de jos în sus. . Aceste ochiuri se lucrează prinzînd firul cu andreaua dreaptă. Aceste ochiuri se execută prinzînd firul cu andreaua din mîna dreaptă. Firul de lînă rămîne în faţa sau în spatele andrelei. după cerinţele modelului. de sus în jos. Dacă însă e necesar să se păstreze numărul iniţial de ochiuri.

adică ochiurile care apar pe faţă se lucrează pe faţă. cum sînt cele descrise în continuare. de pe andreaua stîngă. Prin îmbinarea ochiurilior divers tricotate. 10) cunoscut şi sub numele de „punct de ciorap” se tricotează 1 rînd pe faţă. care permite mularea perfectă pe corp şi împletitura nu se rulează. . 4. se lucrează numai cu ochiuri pe faţă. însă este modelul cel mai greu de executat. 9) denumit şi punct simplu. Acest punct asigură tricotajului o elasticitate specială. de o întreagă gamă de variaţii în modul de a monta şi a lucra ochiurile de pe andrele. Modelul care se formează este acela de „rips” şi este folosit în tricotarea gulerelor. marginilor etc. Se tricotează ochiurile în forma în care apar pe andrea. se tricotează ochiul următor pe faţă şi apoi se trece prin ochiul ridicat. Acest ochi este scăzut peste cel următor. ..Ochi scăzut. 1 rînd pe dos.Ochiuri de acoperire. se pot realiza diferite modele de tricotaje. Acest ochi se execută tricotînd primul şi al doilea ochi pe faţă şi apoi se trece primul ochi prin ochiul al doilea. întrucît solicită multă atenţie în tricotarea ochiurilor care trebuie să fie egale şi la fel de 18 . De remarcat este că un rînd de – punct leneş – care formează rîndul este alcătuit din 2 rînduri tricotate cu ochiurile pe faţă. se tricotează cu toate rîndurile pe faţă. fapt care are ca rezultat formarea diferitelor puncte de tricotaj. În acest scop se ridică un ochi pe andreaua dreaptă. Modelul obţinut este cel mai simplu model cu faţa netedă. adică atît rîndul 1 cît şi rîndurile următoare.Ochi trasat. Punctul de jerseu (Fig. . adică: . iar cele care apar pe dos. Această operaţiune se repetă într-un rînd de cîte ori o cere modelul. Diferite puncte de tricotare Diversitatea modelelor de tricotaje depinde. Punctul leneş (Fig. manşetelor. după cum s-a arătat. se lucrează pe dos.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ (pe dosul lucrului) se tricotează pe dos.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ (pe faţa lucrului) se tricotează pe faţă.

Cea mai neînsemnată greşeală în execuţia lor este vizibilă şi strică aspectul general al tricotului. .1 ochi pe faţă.Rîndul 2 şi următoarele se tricotează ochiurile aşa cum se prezintă. iar ochiurile pe dos se lucrează tot pe dos. pînă la sfîrşitul rîndului.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ: 1 ochi pe dos. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Punct de semielastic (Fig. Ambele feţe sînt identice. Punctele de elastic şi semielastic se folosesc pentru tricotarea marginilor. 2 ochiuri pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. 11) se tricotează astfel: . manşetelor etc.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Punctul de jerseu răsucit se tricotează astfel: . 13) se tricotează astfel: . 12) se tricotează ca şi punctul de elastic. Punctul de elastic în relief (Fig. 2 ochiuri pe faţă. Elasticul poate fi tricotat şi alternînd 3 ochiuri pe faţă. Punctul de elastic (Fig. . . Acest punct se foloseşte la obiectele de sport.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ se lucrează pe dos. 19 . sau 3 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ: 2 ochiuri pe faţă.larg lucrate. cu deosebirea că se lucrează cîte 1 ochi pe faţă şi 1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. adică ochiurile pe faţă se lucrează pe faţă. gulerelor.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ se lucrează pe faţă (ochiurile se iau din spatele andrelei). Ambele feţe ale elasticului şi semielasticului sînt identice.

. 1 ochi pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. Punctul de orez alungit (Fig.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. . iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndurile 2 şi 3 se repetă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 15) se tricotează astfel: .Punctul de orez (Fig. 14) se tricotează astfel: . 20 .Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos. iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe dos. cel pe dos se lucrează pe faţă. pînă la sfîrşitul rîndului. 1 ochi pe dos.Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă se lucrează 1 ochi pe faţă. .Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos.

.Rîndul 4: pe dos. Prin acest ochi se scoate apoi primul ochi de pe andreaua stîngă. alternînd pînă la capăt. Punctul de fantezie este alcătuit din 2 ochiuri şi se lucrează astfel: . Ed. Dacă brida se face peste 6 ochiuri.Rîndul 3: deasupra ochiului ridicat se lucrează 1 ochi pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. se prinde firul de lînă şi se lucrează 1 ochi. se introduce andreaua din mîna dreaptă între ochiurile 6 şi 7. ochi care se trece din nou pe aceeaşi andrea. Tehnică. luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă din afară spre interior. . toate ochiurile. toate ochiurile.Al doilea ochi se montează pe andrea.Rîndul 2: pe dos. Aceste 4 rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”. . Ana Popescu. . şi se lucrează mai departe modelul respectiv.Primul ochi se montează pe andrea luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă dinspre interior spre exterior. Aceste 2 ochiuri se repetă şi astfel se obţine o margine frumoasă ce se face mai ales la tricotajele fine. iar deasupra ochiului pe faţă se ridică 1 ochi. Punctul pentru bridă se tricotează peste un număr de ochiuri.Punctul de ţesătură se lucrează astfel: . 1966. se ridică ochiul următor. 21 .

) pentru care decuparea tiparului se face pe hîrtie dublă îndoită pe linia de mijloc a tiparului. Liniile verticale indică. Pe aceste tipare se vor călca piesele tricotate. Pentru desenarea tiparelor e nevoie de hîrtie. Ele se desenează în general pe jumătate. în general. cu care se notează liniile sau diversele puncte. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. gumă. pătrate etc. lungimea tiparului. Ed. Pentru executarea unui obiect tricotat. dreptunghiuri. în cadrul cărora se folosesc şi unele linii ajutătoare.Desenarea tiparelor Tiparele reprezintă diferitele părţi ce alcătuiesc un anumit obiect de îmbrăcăminte. guler etc. 22 . creion. Ca să se poată desena cu uşurinţă.. Liniile de contur ale tiparului reprezintă liniile pe care se execută cusăturile obiectului respectiv. tiparul respectiv se decupează pe liniile de contur. Ana Popescu. linie şi panglică metrică. 1966. mîneci. cu deosebirea părţilor care se tricotează întregi (spate. iar liniile orizontale indică lăţimea tiparului. tiparele se încadrează în diverse figuri geometrice ca unghiuri. care vor fi fixate cu ace cu gămălie. Pentru o orientare uşoară şi exactă în desenarea tiparelor se folosesc diferite litere în ordine alfabetică.

care se iau pe linie verticală. din care nu se foloseşte decît măsura de lăţime a spatelui şi care se ia de la un braţ la altul. pentru care se folosesc măsuri anume stabilite. Măsurile de lungime se iau în general pe partea din spate a corpului. rochii etc. aşa cum se va indica la tiparul respectiv. Pentru desenarea tiparelor. pentru fuste. Măsuri de lungime. în direcţia omoplaţilor. jachete etc. Înainte de a se trece la luarea măsurilor. c. măsurile se folosesc întregi sau pe fracţiuni. sau din talie în jos. Măsuri de grosime. care se iau înconjurînd corpul în divere regiuni (bust. Măsuri de lăţime. talie.Luarea măsurilor Măsurile sînt de trei feluri: a. şold etc. cu excepţia copiilor pînă la 2 ani. 23 .. se potriveşte corpul într-o ţinută corectă şi se fixează talia cu un şiret îngust. Pentru luarea măsurilor sînt necesare o panglică metrică (centrimetru) şi un şiret lung de circa un metru. iar cele de grosime se iau petrecînd panglica metrică din faţă spre spate. începînd de la vertebra a 7-a cervicală (nodul cefei) pentru bluze. b.). Modul de luare a măsurilor este în general acelaşi pentru toate vîrstele. Măsurile se iau lejere şi se notează întregi.

3. se ia de la nodul cefei şi pînă în talie. 24 . trecînd panglica metrică pe lîngă gît şi coborînd apoi pînă în mijlocul feţei pînă în talie. 1). 2.Măsurile necesare construirii unui tipar sînt în general următoarele (Fig. se ia tot de la nodul cefei. Lungimea fustei. 1. se ia de la un braţ la altul. trecînd cu panglica metrică peste partea cea mai dezvoltată a omoplaţilor. pînă în talie. 4. Lungimea spatelui pînă la talie. la 1/3 din lungimea spatelui. se ia în mijlocul spatelui din talie şi pînă unde se doreşte a se stabili lungimea respectivă. Lăţimea spatelui. Lungimea feţei pînă în talie.

adică numărătorul indică grosimea şoldului. se vor folosi din măsurile enumerate. Grosimea şoldurilor. Măsura aceasta se ia în partea cea mai dezvoltată a abdomenului şi a şoldurilor pentru fuste şi rochii. 25 . se ia înconjurînd mijlocul corpului pe linia şiretului. Grosimea braţului se ia înconjurînd braţul pînă peste osul umărului. Grosimea gîtului se ia înconjurînd gîtul sub bărbie plus 2 cm. 9. eliminînd ce nu trebuie sau adăugînd ceea ce lipseşte (diferite măsuri specifice. iar pentru bluze. Măsurile trebuie luate corect întrucît de exactitatea lor depinde reuşita tiparelor. iar numitorul arată distanţa dintre şold şi talie. Această măsură indică la ce distanţă. Grosimea încheieturii mîinii este necesară pentru mînecile lungi. Aceste măsuri se notează întregi şi ub formă de fracţie. 10.5. Din punctul unde s-a încheiat panglica metrică pentru grosimea şoldurilor se măsoară drept în sus distanţa dintre şolduri şi talie. această măsură se ia la nivelul unde se stabileşte lungimea bluzei. care indică linia de talie. numai măsurile tiparului respectiv. 7. Tehnică. Lungimea mînecii. puloverului sau jachetei. faţă de talie. Ed. Măsura se ia de la osul umărului şi pînă unde se stabileşte lungimea mînecii. indicate la tiparul respectiv). Grosimea taliei. 12. Grosimea bustului. 1966. se ia înconjurînd corpul cu panglica metrică în direcţia bustului. Această măsură se ia înconjurînd braţul mai jos de cot la nivelul unde s-a stabilit lungimea mînecii. Grosimea braţului sub cot se foloseşte la mînecile trei sferturi. 11. jachetei şi a puloverului. Ana Popescu. Această măsură se ia înconjurînd încheietura mîinii cu panglica metrică. De exemplu: 80 = grosimea şoldului _____________________________ 15 = distanţa dintre şold şi talie 8. s-a luat măsura de grosime a şoldului pentru fuste şi rochii sau la ce distanţă faţă de talie s-a stabilit lungimea bluzei. Pentru desenarea diferitelor tipare. Pentru luarea acestei măsuri se îndoaie în unghi drept spre faţă. “Tricotaje de mînă”. 6.

întrucît ele trebuie să se potrivească cu firul cu care se tricotează. 3. 3 etc. E necesar să se acorde o atenţie deosebită la alegerea mărimii andrelelor. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor drepte (fulare. însă au rezistenţă mică.). iar capetele să nu fie prea ascuţite ca să nu rupă firul.5 şi 4 se întrebuinţează la tricotarea îmbrăcămintei sport. 2.Andrelele din metal sînt rezistente.Andrele ascuţite la ambele capete.5. Lungimea diametrului reprezintă numărul categoriei de andrele. variind ca diametru între 2 şi 10 mm. lucioase. care se va întinde cu uşurinţă. şosetelor.). mănuşi etc.Andrelele nr. dacă împletitura se 26 . însă trebuie să fie nichelate.).Ustensile necesare La tricotarea diferitelor obiecte de îmbrăcăminte se folosesc diverse andrele. . şaluri etc. Dacă se tricotează un fir subţire cu andrele groase va rezulta o împletitură rară. mănuşilor. Rezultatul va fi invers. ca şi de modelul ales. 2. executate tubular dintr-o singură bucată (fuste. De exemplu andrele nr. întrucît altfel înnegresc firul de culoare deschisă. După formă se deosebesc: . . andrelele se diferenţiază. 3. care la rîndul lui depinde de felul obiectului care se tricotează. os.Andrelele nr. . andrelele trebuie să fie netede.Andrele pentru ciorapi (5 andrele) se folosesc la tricotarea ciorapilor. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor mari. os şi material plastic sînt uşoare.Andrelele din lemn. Alegerea andrelelor după grosime. rochiile etc.) Andrelele pot fi confecţionate din lemn.) . rochii etc. . 2 se întrebuinţează la tricotarea peiselor din lînă subţire. Ele se folosesc la tricotarea pieselor circulare (căciuli. botoşeilor etc. mătase etc. croşetă şi ace de canava speciale pentru fire groase de lînă (de lînă. depinde de grosimea firului cu care se tricotează. bluze etc. şaluri.Andrele ascuţite numai la un capăt.5 se folosesc la tricotaje din fire de grosime mijlocie. .Andrelele nr. material plastic sau din metal. cu ambele capete ascuţite. ciorapi. cum sînt bluzele. se mînuiesc bine. bumbac. . După grosime. De aceea se folosesc la tricotarea cu lînă fină a lucrurilor uşoare (bluze. Indiferent de forma ce o prezintă. 2. .Andrele circulare.

Tehnică.va face cu andrele subţiri la un fir gros. Pentru asamablarea diverselor piese tricotate ce compun un obiect de îmbrăcăminte. “Tricotaje de mînă”. se trece la desenarea unui tipar potrivit cu obiectul propus pentru tricotare. 27 . e bine ca înainte de a se începe împletitura. Ana Popescu. sau din os pentru tricotarea diverselor garnituri şi pentru tras pe dosul împletiturii capetele firelor ce rămîn după tricotare. e necesară şi o croşetă din metal nichelat. În acest scop se iau diverse măsuri direct pe corp. să se încerce andrele ce se potrivesc la firul cu care se tricotează. Pe lîngă andrele. 1966. materialul şi ustensilele necesare. este necesar ca trusa de ustensile să fie completată cu un ac de canava. Ed. După ce s–a ales modelul. Pentru evitarea acestor neajunsuri.

28 . se deapănă uşor de pe scul pe ghem. provenite din deşirarea diverselor obiecte de îmbrăcăminte tricotate. fire sintetice etc.În general e bine să se întrebuinţeze material de bună calitate pentru a asigura durabilitate şi un aspect frumos obiectului tricotat. iar firele rezistente se înnoadă. avînd grijă ca ghemul să fie moale. mai ales în cazul firelor de lînă.Se clăteşte în cîteva ape. firul se deapănă lejer în gheme şi apoi se dă în lucru. se va procura materialul necesar. mătase. . Ana Popescu. Cînd se pune la uscat se scutură sculul bine de apă şi se atîrnă la un capăt o greutate care să întindă bine firul. În cazul cînd se folosec materiale vechi. Ed. Sculul obţinut se spală în apă călduţă în care s-a pus sodă sau „Alba Lux”. Tehnică. care se cumpără în scule. se înfăşoară pe speteaza unui scaun şi se leagă lejer în două locuri. .Materiale folosite După ce s-a ales modelul. Se pot folosi fire de lînă. iar în ultima apă se pune oţet. bumbac. întrucît ele îşi pierd elasticitatea dacă sînt depănate prea strîns. peste două degete. se deşiră şi se înlătură părţile uzate.Chiar materialul nou.Se descoase obiectul respectiv. se procedează astfel: . După ce se usucă. 1966. „Perlan alb” sau fulgi de săpun. “Tricotaje de mînă”.

ţinînd seama de indicaţiile de mai sus. bleumarin. se va adapta o linie lejeră. bleu şi roz. gri. Tehnică.Pentru persoanele cu şolduri mari sau cu talie plină. împletituri complicate şi culori deschise. Alegerea modelului de tricotat se face înainte de a se pregăti materialul. Ana Popescu.Pentru copiii mici sînd indicate culorile alb. dar numai atunci cînd se folosesc materiale noi.Persoanele cu gîtul lung vor purta. . Pentru persoanele tinere culorile pot varia după gust şi după culoarea ochilor. vîrstă şi de conformaţie. scunde sau mijlocii. Pentru persoanele vîrstnice se preferă în general culori ca: negru. 29 . tabac. mai ales pentru costumele sport. a părului sau a tenului. . iar culorile vor fi de nuanţe mai închise. Pentru bărbaţi se recomandă de asemenea culorile de nuanţe închise. Culorile mai deschise vor fi folosite pentru diverse garnituri. maron. se va adapta o linie dreaptă.Persoanele cu gîtul scurt vor evita gulerele înalte şi vor prefera decolteurile înguste şi lungi. . iar lungimea bluzelor şi a jachetelor va fi mai jos de talie. modelul se va alege după ce se vor cunoaşte posibilităţile ce le oferă materialul respectiv. ca şi a culorilor. În general culorile variază şi ele. vişiniu. 1966. dimpotrivă.Pentru persoanele slabe. În cazul cînd se folosesc materiale rezultate dintr-un tricotaj deşirat. indiferent dacă sînt înalte. Culorile vii sînt şi ele indicate uneori. numai gulere mari de orice formă. . cît mai bogate. “Tricotaje de mînă”. . verde închis. se recomandă culorile vii cu garnituri bogate şi foarte variate. Cît priveşte modelul de tricotat. va fi alcătuit din linii verticale. Ed.Alegerea modelelor În alegerea modelelor. trebuie să se ţină seama de sex. . bej etc.Pentru copii mai mari.

Rîndul 2: adică pe dosul lucrului.Modele pentru elastic Elasticul sub diverse variante se foloseşte pentru tricotarea bordurii. 2 ochiuri pe dos. se poate obţine prin formulele: . La toate variantele elasticului simplu. 1 ochi pe faţă.Rîndul 1: un ochi pe faţă lucrat pe dreapta. Un elastic simplu în forme mai pline pentru seturi. Acet gen de elastic se foloseşte la tricotaje fine – bluze. Cele două rînduri se repetă pînă la obţinerea lăţimii indicată de model. a manşetelor. bolerouri etc. 30 . . 3 ochiuri pe dos. pulovere subţiri. gulerelor etc. În formulă se exprimă „elastic 1X1”. se lucrează ca şi rîndul 1. tricotînd ochiurile aşa cum apar ele – pe faţă şi pe dos. 2 ochiuri pe dos. un ochi pe dos lucrat pe stînga. . ambele feţe sînt la fel. 21) Acest elastic se lucrează atfel: . articole de sport etc.3X2: adică 3 ochiuri pe faţă. jachete.3X1: adică 3 ochiuri pe dos.3X3: adică 3 ochiuri pe faţă. . . Elastic simplu (Fig. 1.2X2: adică 2 ochiuri pe faţă.

iar firul rămîne în faţa ochiului. iar firul trebuie să rămînă obligatoriu în faţa ochiului. .Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. fuste etc.Rîndul 2: 1 ochi nelucrat.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. iar firul rămîne în faţa lucrului. iar firul rămîne în faţa ochiului. Tricotarea acestui elastic se face astfel: . Ambele feţe sînt la fel. 1 ochi nelucrat. Acet elastic se obţine tricotînd: . 22) Elasticul dublu se tricotează la obiectele care necesită trasarea unui şiret pe linia de talie la bluze.. firul rămîne în dosul lucrului şi 2 ochiuri pe faţă. sau la ciorapi etc. 31 . .Rîndul 2: 1 ochi pe dos.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. . 2 ochiuri pe dos.2. jachete. 1 ochi nelucrat.Rîndul 2: se lucrează pe dos. . Elastic cu o singură faţă (Fig. Elasticul dublu (Fig. .Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos.Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. iar firul rămîne în faţa lucrului. De observat este că ochiul nelucrat în primul rînd se lucrează în rîndul următor. 3. O altă variantă a elasticului dublu se obţine tricotînd: . 23). 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri nelucrate.

Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. la pulovere bărbăteşti etc.Rîndul 2: începe cu 1 ochi pe dos. Elastic cu ochiuri răsucite (Fig. Se obţine procedînd astfel: . Acest elastic se foloseşte la îmbrăcămintea sport.4. Elastic în relief (Fig.Rîndul 2: 2 ochiuri care se prezintă pe faţă se lucrează tot pe faţă în felul următor. terminînd rîndul cu 1 ochi pe faţă.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Alternarea ochiurilor se face pînă la capăt. . luat pe stînga. 24) Elasticul în relief se realizează tricotînd: . . Apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua din mîna dreaptă.Rîndul 3 şi următoarele se tricotează la fel ca rîndul 2. 32 . După această operaţie se tricotează pe dos următoarele 2 ochiuri. se continuă cu 2 ochiuri pe faţă. Se lucrează întîi al 2-lea ochi din cele 2. 2 ochiuri pe dos. după care se lucrează tot pe faţă primul ochi din cele 2 luat pe dreapta. 25) Acest elastic formează o garnitură foarte drăguţă şi originală. fără să i se dea drumul de pe andrea. 2 ochiuri pe dos. 5. . 2 ochiuri pe dos.

Se continuă alternanţa de 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate pînă la capătul rîndului. acest elastic face o garnitură foarte frumoasă. 26) Tricotarea acestui elastic se face în modul următor: .Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate care se tricotează astfel: se lucrează pe faţă întîi al 2-lea ochi din cele 4. Aceste 2 ochiuri se trec pe andreaua din mîna dreaptă.6. după care se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. iar cele 2 ochiuri care au fost lucrate pe dos se lucrează pe faţă. Elastic tighelit (Fig.Rîndul 8. 33 .Rîndul 2: cele 4 ochiuri încrucişate în rîndul 1 se tricotează pe dos. 2 ochiuri pe dos. Elasticul tighelit este folosit ca bordură şi diverse garnituri şi chiar ca lucrătură de context la jachete şi pulovere bărbăteşti. Elastic cu ochiurile încrucişate (Fig. Se procedează la fel şi cu următoarele 2 ochiuri. care se tricotează pe faţa lucrului se lucrează astfel: după ochiul mărginaş se face un punct de păşitură pete 6 ochiuri. Aceste 8 rînduri se repetă. 27) Acest gen de elastic se obţine procedînd astfel: .Rîndul 1 şi următoarele 6 se tricotează 2 ochiuri pe faţă. luat pe stînga şi nu se dă drumul de pe andrea pînă nu se lucrează şi primul ochi pe faţă luat pe dreapta. 7. . Această alternanţă se face pînă la sfîrşitul rîndului. . Se repetă păşitura şi apoi iar se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Aplicat la un tricotaj simplu lucrat cu punct de jerseu.

(Fig.Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. luate pe dreapta. 29) c) Se tricotează: . . iar firul de lînă se trece prin spatele ochiului nelucrat. iar ochiul 34 . a) Se tricotează: . . avînd grijă să se lucreze împreună cu ochiul nelucrat şi jeteul tricotat în rîndul precedent. iar firul trecut prin faţa ochiului nelucrat. 28) Acest gen de elastic se poate tricota în cîteva variante.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. un jeteu. luat pe dreapta. . 1 ochi nelucrat.Rîndul 1: 1 jeteu. b) Se tricotează: . 1 ochi pe dos.Rîndul 2: ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se lucrează aici pe dos.Rîndul 2: ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent se lucrează aici tot pe dos. un jeteu şi 1 ochi nelucrat se ia pe andreaua dn mîna dreaptă.Rîndul 2: se lucrează ca primul rînd. .Rîndul 1: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. iar ochiul nelucrat şi jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe faţă.Rîndul 3: ochiul care a fost pe dos în rîndul 2 se lucrează aici pe faţă. iar ochiul rezultat din cele 2 ochiuri luate împreună în rîndul 2 se ia nelucrat pe andreaua din mîna dreaptă.8. 1 ochi nelucrat. un jeteu. Elastic ajurat (Fig. .

nelucrat şi cu jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe dos. 31). 1 ochi nelucrat.Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. .Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi pe dos. . 1 ochi pe faţă. luat din dreapta (Fig.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 3: la fel cu rîndul 1. . 30).Rîndul 4: la fel cu rîndul 2 (Fig. 35 . d) Se tricotează: . e) Se tricotează: .

. două pe dos. 10.Rîndul 4: la fel cu rîndul 2.Rîndul 3: se începe cu 1 ochi pe dos. f) Se tricotează: . „elasticul cu spinişori” poate forma o garnitură foarte frumoasă la bluze.Rîndul 1: 1 jeteu. Prin aspectul lor ele formează o garnitură originală. . . . Se tricotează: . Modelele de elastic ajurat se folosesc la bluze. 32). Elastic cu dungi late (Fig.Rîndul 2: jeteul şi ochiul nelucrat se lucrează împreună luat pe dreapta. 33) Elasticul cu dungi late formează borduri frumoase şi poate constitui şi model de context la pulovere şi articole de sport. aşa cum se prezintă foecare pe andrea. Elastic cu spinişori Prin aspectul lor deoebit. seturi etc. Aceste 4 rînduri se repetă.Rîndul 2: se lucrează pe dos. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă şi jeteul se scapă peste aceste ochiuri lucrate pe faţă.Rîndul 2: se lucrează ochiurile pe faţă şi pe dos. iar ochiul lucrat pe dos se lucrează tot pe dos (Fig. 9.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. . jachete etc. Alcătuirea dungilor se poate face în diverse feluri: 36 . apoi se alternează pînă la sfîrşitul rîndului cîte 2 pe faţă.

. “Tricotaje de mînă”.Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. 37 . Se repetă acete 2 rînduri (Fig.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. b) Se tricotează: .Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Ed.a) Se tricotează: . Prin diversele combinări ale punctelor de tricotaj se pot obţine modele noi. 3 ochiuri nelucrate. .Rîndul 2: se lucrează numai pe dos. Rîndurile se repetă. 1966. Tehnică. iar firul rămîne în faţa ochiurilor nelucrate. 33). 2 ochiuri pe dos. Modelele de elastic prezentate nu epuizează gama de modele ce se poate prezenta. Ana Popescu.

Ana Popescu. 1966. bluze. În acest scop se lucrează împreună cu fiecare ochi din rîndul 15. “Tricotaje de mînă”. avînd grijă ca ultimul rînd să fie pe dos. gulere. Rîndul 9 – 15: se lucrează cu punct de jerseu. 2 – 4 ochiuri (după mărimea colţişorului care se formează) se lucrează împreună pe faţă. 38 . botoşei etc. Rîndul 7: 1 jeteu. orificiile tricotate pentru obţinerea colţurilor se folosesc şi pentru trasat şnururi la mănuşi. Acest tiv se poate încheia şi coase uşor pe dos.Modelul 1 Se tricotează: Rîndul 1 – 6: cu punct de jerseu. şosete etc. Tehnică. luat pe dreapta. ciorapi. mănuşi. Primele 6 rînduri lucrate cu punct de jerseu se îndoaie pe dosul lucrului şi se lucrează împreună cu rîndul 15 care se lucrează pe faţă. Rîndul 8: se lucrează pe dos. cîte 1 ochi luat din primul rînd. Marginea cu colţuri rotunde ce se obţine se poate tricota la tivit. mîneci. Ed.

9 şi 11: toate ochiurile se lucrează pe dos. tricotaje. nelucrat.Modelul 2 Posted august 11. 1 ochi ridicat. Ana Popescu. În acest caz se îndoaie pe dos primele 5 rînduri tricotate cu punct de jerseu şi se lucrează o dată cu rîndul 11. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndurile 1 – 5: 6 puncte de jerseu. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul ridicat. cu firul trecut prin spatele lui. tivuri. manşete. 2009 by Shortcut in carte. plătcuţe etc. Acest model se pretează şi pentru formarea unui model. “Tricotaje de mînă”. Rîndurile 7. Tehnică. 39 . Rîndurile 6. Ed. 8 şi 10: 1 jeteu. Benzile ajurate pe care le formează acest model creează garnituri frumoase pentru margini de gulere. 1966. sau se coase.

3 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos. Tehnică. 1 jeteu. 4 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. Aceste 4 rînduri se repetă. 40 . Alternanţa se repetă pînă la capătul rîndului. Ed.Modelul 3 Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. Ana Popescu. Rîndul 4: la fel ca rîndul 2. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

Tehnică. Rîndurile 11 şi 12: toate ochiurile pe dos. 1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndurile 8 şi 9: toate ochiurile pe dos. Se repetă rîndurile 1 – 7. Ed. Ana Popescu. 41 . Rîndul 10: 2 ochiuri se tricotează împreună.Modelul 4 – modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 7: punct de jerseu. 1 jeteu alternînd astfel pînă la capăt.

1 jeteu. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. 1 jeteu. Tehnică. 1 jeteu.Model 5 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 7 pe faţă. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. cu repetare pînă la capăt. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 4: 2 ochiuri pe faţă. 7 pe dos. Ana Popescu. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul scos. 1 ochi pe faţă. Se repetă pînă la capăt. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul care a fost scos. 7 pe dos. “Tricotaje de mînă”. alternînd pînă la capăt. 1 jeteu. Ed. 42 .

2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. Ana Popescu. Tehnică. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: se tricotează toate ochiurile pe faţă. Această alternanţă a rîndurilor se repetă. 43 . 1 ochi se scoate. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin acul care nu a fost tricotat. Ed. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. 1 ochi se scoate fără a se tricota. Rîndul 10: se tricotează cu ochiurile pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 5 ochiuri pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 1966. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul scos. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă.Modelul 6 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ : se lucrează cu toate ochiurile pe dos. Rîndul 5: se tricotează toate ochiurile pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu.

Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. Rîndul 6: toate ochiurile pe dos. după care se tricotează pe faţă ochiurile 8 şi 9 de pe andreaua de rezervă. 1966. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. 10 ochiuri pe faţă. ochiurile 6 şi 7 se tricotează pe faţă şi apoi ochiurile 4-5 de pe andreaua de rezervă se tricotează tot pe faţă. ochiurile 8 şi 9 se scot pe andreaua de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. Cu acest rînd se încheie modelul care apoi se repetă începînd cu rîndul 1. Ana Popescu. 1 jeteu.Model 7 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 8 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. Tehnică. iar ochiurile 10 şi 11 se tricotează pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 5: 3 ochiuri se lucrează pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Ed. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează cu ochiuri pe dos. ochiurile 4 şi 5 se scot pe o andrea de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. 44 . “Tricotaje de mînă”. 1 ochi se scoate fără să se lucreze. 1 jeteu. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă.

3 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1966. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 45 . Rîndul 4: la fel cu rîndul 2. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. iar din ochiul următor se formează iar 3 ochiuri.Model 8 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 3 ochiuri se lucrează împreună pe dos. 2 ochiuri pe dos. Ed. apoi se tricotează iar 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: la fel cu rîndul 3. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Această alternanţă urmează pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 6: 2 ochiuri pe faţă. se tricotează încă o dată ochiul precedent (ochiul 2) şi se ia pe andreaua stîngă. Tehnică. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri luate împreună pe dos. Se tricotează în continuare 1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. fără să fie luat pe andreaua stîngă. Alternanţa acestor rînduri se repetă. ochiul 3 pe faţă. formînd astfel 3 ochiuri din unul singur.

“Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe faţă se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. 3 ochiuri pe dos.Model 9 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Ed. 1966. Tehnică. se trec pe andreaua din stînga cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. următoarele 4 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. 4 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: toate ochiurile se lucrează pe dos. Alternanţa rîndurilor se repetă. Ana Popescu. Rîndul 2 – 8: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrele (pe faţă sau pe dos). 3 ochiuri pe dos. 46 . apoi se trec pe andreaua stîngă cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă.

12 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 14: ca rîndul 2. Ed. 6 ochiuri se lucrează pe faţă. ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă şi în continuare 3 ochiuri pe dos. Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. Tehnică. 47 . 6 ochiuri se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos.Model 10 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi rîndurile fără soţ: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 1966. Se continuă cu alternanţa rîndurilor.

Ana Popescu. Se tricotează alternativ cîte 1 ochi lucrat pe dos cu firul dintr-un ghem şi 1 ochi lucrat pe dos din ghemul adăugat. Rîndul 5: se adaugă la primul fir. tot cu ambele fire. în aşa fel încît ochiurile lucrate din firul aceluiaşi ghem să fie unul deasupra celuilalt. iar firele se încrucişează pe faţa împletiturii.Model 11 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 4: punct de jerseu. Ambele fire se trec prin faţa împletiturii şi se încrucişează în de jos în sus pornind de la cel care execută împletitura. Ed. de jos în sus. 48 . “Tricotaje de mînă”. un fir din alt ghem de aceeaşi culoare sau de culoare diferită. 1966. Rîndul 6: se tricotează ochiurule numai pe faţă. Tehnică.

1 jeteu. 1966. 49 . Rîndul 4: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 3 ochiuri luate împreună pe faţă. Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă. Această alternanţă de rînduri se repetă. Ed. Ana Popescu. Tehnică. 3 ochiuri pe dos. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la sfîrşitul rîndului.Model 12 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă.

1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos. pe faţă sau pe dos. 1 ochi pe dos. deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă.Model 13 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Tehnică. Ana Popescu. 50 . Ed.

Alternanţa acestor rînduri se repetă. formînd astfel o răsucitură. Ed. 51 . Se tricotează şi primul ochi şi se scot de pe andrea ambele ochiuri deodată.Model 14 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează al 2-lea ochi de pe andrea înaintea primului ochi fără să fie scos de pe andreaua stîngă. 1966. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: ochiurile răsucite se tricotează pe dos. “Tricotaje de mînă”. Tehnică.

Tehnică. Rîndul 2: Deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. Această alternanţă se repetă. 1966. Aceste 2 rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”. În continuare se mai tricotează 1 ochi pe dos. iar firul rămîne pe dosul lucrului şi se tricotează al 2-lea ochi pe faţă fără să fie scoss de pe andrea. Ed. iar ochiurile încrucişate se tricotează pe dos.Model 15 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se împunge andreaua în primul ochi din spate spre faţă. fără să fie tricotat. Se tricotează şi primul ochi luat din spate şi apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua dreaptă şi apar ca ochiuri încrucişate. Ana Popescu. 52 .

53 . Tehnică. fără să fie scos de pe andrea. Aceste 2 rînduri alternează. Ana Popescu. Se tricotează şi primul ochi şi se scot ambele ochiuri de pe andreaua dreaptă pe cea stîngă. 1966. iar cele 2 ochiuri răsucite se tricotează pe dos. adică se tricotează al 2-lea ochi pe faţă înaintea primului ochi. o răsucitură din 2 ochiuri. Ed. Se repetă alternanţa de ochiuri. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”.Model 16 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos.

se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe dos. Acest model cere o atenţie deosebită la începutul fiecărui rînd. 2 ochiuri pe dos.Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe dos. Ed. alternînd cu 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: .Model 17 – Modele borduri Pentru executarea acestui model e necesar să se monteze pe andrea un număr de ochiuri fără soţ. ultimul ochi va fi pe faţă sau pe dos. . Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 54 . Ana Popescu.Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe faţă. se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe faţă şi se continuă alternînd cu 2 ochiuri pe dos. 1966.

Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă luat din spate.Model 18 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Ana Popescu. Model 19 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile se tricotează pe dos. Rîndul 2: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea. 1966. Rîndul 3: 1 jeteu. ochiul următor se lucrează pe faţă şi se trece prin ochiul ridicat. se ridică pe andreaua dreaptă 1 ochi nelucrat. Rîndurile se repetă. 55 . Ed. Tehnică. 1966. 5 şi 6: se lucrează pe dos. Rîndul 4. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Ed. adică 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos.

Tehnică. Cele 2 ochiuri pe dos se lucrează pe dos şi în continuare se lucrează pe faţă cele 2 ochiuri aflate pe andreaua de rezervă. Se continuă tricotarea a 5 ochiuri pe dos şi apoi o nouă împletitură a rîndurilor. Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. Ana Popescu. iar cele pe dos se tricotează pe dos. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele andrelei. Rîndul 2. 56 . Aceste 6 rînduri se repetă.Model 20 – Modele borduri Se tricotează: Cîteva rînduri (8 – 10) cu ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 3 şi 4: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Această alternanţă se repetă după nevoie. iar andreaua de rerzevă se trece în faţa lucrului. “Tricotaje de mînă”. pe faţă şi pe dos. În continuare se tricotează 2 ochiuri pe faţă. Prin această operaţiune se obţine împletirea rîndurilor. apoi se trec de pe andreaua de rezervă pe andreaua stîngă cele 2 ochiuri lucrate pe dos. 5 ochiuri pe dos. apoi începe modelul. 1966. adică ochiurile pe faţă se tricotează pe faţă.

57 . Rîndul 6: 3 ochiuri pe faţă. fără să se scoată de pe andrea. după care toate 3 ochiurile se scot de pe andrea. Ed. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. din ochiul următor se fac 3 ochiuri. 1966. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu şi 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 3 ochiuri pe dos. adică 1 ochi pe faţă. Tehnică. Motivul se repetă începînd cu rîndul 1.Model 21 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 5: 3 ochiuri pe faţă. apoi 3 ochiuri pe dos se tricotează împreună pe faţă.

6 şi 7 se scot pe o andrea de rezervă şi se trec pe dosul lucrului şi se tricotează pe faţă ochiurile 8. pe faţă şi pe dos. Aceste rînduri se repetă. Ana Popescu. 5. 58 .Model 22 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe dos. 16 ochiuri pe dos. În continuare se scot ochiurile 12. Se tricotează apoi pe faţă ochiurile 4. ochiurile 4. 10 şi 11. 14 şi 15 se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 8: 3 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. Ed. după care se tricotează tot pe faţă ochiurile scoase de pe andreaua de rezervă şi se mai tricotează 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 2 – 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. 5. 13. 6 şi 7 aflate pe andreaua de rezervă. 9. 3 ochiuri pe faţă. 13. 1966. 10 ochiuri pe faţă. 14 şi 15. apoi se tricotează pe faţă ochiurile 12. Tehnică.

Pentru piesele tricotate cu modele dantelate se întrebuinţează fire subţiri şi de bună calitate. Ed. pentru ca împletitura să iasă fină şi spumoasă. Tehnică. Modelele ajurate şi dantelate sînt folosite la tricotarea bluzelor. 1966. “Tricotaje de mînă”.Modele de context Modele de contextură formează o gamă foarte largă şi se pot realiza prin îmbinarea diverselor puncte de tricotaj obţinînd modele compacte. ciorapilor etc. Ana Popescu. ajurate şi dantelate lucrate cu fire într-o singură culoare sau divers colorate. şalurilor. Modelele compacte se pretează la tricotarea oricărei piese de îmbrăcăminte. iar cele executate în diverse culori au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele şi la articolele pentru copii. 59 .

de la ochiul 2 se ridică nodul pe andrea în faţa ochiului. Tehnică. 1966.Model 1 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. se lucrează pe faţă. Rîndul 3: ca şi toate rîndurile de pe dosul lucrului. Ana Popescu. luate pe stînga. formînd astfel 2 ochiuri care se lucrează pe faţă. Ed. cu deosebirea că se ridică nodul la ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul 2. Rîndul 2: 1 ochi pe dos. Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. 60 .

Tehnică. Rîndul 2: ca şi toate rîndurile cu soţ. 2 ochiuri se trec pe andrea nelucrate. cu deosebirea că aici se tricotează pe dos cele 2 ochiuri care în rîndul 1 n-au fost lucrate. iar cele care au fost lucrate aici se trec pe andrea nelucrate. 61 . cu firul lăsat în faţa ochiurilor. Ed. Aceste rînduri se repetă. Ana Popescu. Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. “Tricotaje de mînă”.Modelul 2 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 1966. se va lucra în întregime pe dos.

1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 3 şi 4 de mai sus. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. apoi modelul se repetă începînd cu rîndul 1. aici se lucrează pe dos. iar ochiul care n-a fost lucrat niciodată. iar firul se lasă pe dosul lucrului. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 1. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat cu firul lăsat pe faţa lucrului (acesta va fi acelaşi ochi nelucrat şi în rîndul 1). 1966. cu deosebirea că se inversează modelul astfel: ochiul nelucrat din modelul precedent se lucrează aici pe dos. 1 ochi nelucrat.Modelul 3 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 62 . Tehnică. adică ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent. iar ochiul care a fost lucrat pe dos se trece pe andrea nelucrat. Rîndurile următoare se lucrează la fel ca rîndurile 2. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează aşa cum se prezintă pe andrea. aici apare pe faţă şi se lucrează tot pe faţă. Ed.

Rîndul 7: se lucrează toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: se lucrează în întregime pe dos. 63 . iar în continuare se tricotează 6 ochiuri. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. Ed. 1966. şi se trec pe andreaua dreaptă împreună cu ochiul 4 care a fost deja lucrat. se păşesc 3 ochiuri şi se repetă operaţiunile modelului din rîndul 1. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. Ana Popescu. Rîndul 6: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. apoi se lucrează pe faţă cele 3 ochiuri care au fost păşite.Modelul 4 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. se păşesc 3 ochiuri şi se lucrează ochiul 4. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. fără să fie scos de pe andreaua stîngă. luîndu-l larg pe andreaua dreaptă.

4 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă.Modelul 5 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 1 ochi pe dos. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 9 şi 11: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează aşa cum se prezintă. 1 ochi pe dos. 64 . 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 6 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. 1966. Rîndul 16: se lucrează ca rîndul 2. 1 ochi pe dos. Tehnică. Ed.

1 ochi nelucrat care se ia răsucit. Rîndul 3: se lucrează ca rîndul 1. Tehnică. atît pe faţa. cît şi pe dosul lucrului. 1966. este necesar să se lucreze toate ochiurile numai pe dreapta. Ana Popescu. întorcînd andreaua prin spatele ochiului. “Tricotaje de mînă”.Modelul 6 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. iar firul rămîne în spatele lucrului. Ed. Observaţie: pentru reuşita acestui model. dar se inversează modelul. 65 . iar ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se ia aici pe andrea nelucrat şi răsucit. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. adică ochiul nelucrat în rîndul 1 se lucrează aici pe faţă.

Ana Popescu. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: toate ochiurile se lucrează pe dos. cu firul lăsat pe dosul lucrului. Ed. cu deosebirea că se inversează modelul. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. Rîndul 10: se lucrează aşa cum se prezintă. adică cele 2 ochiuri nelucrate vor fi cele 2 ochiuri din mijlocul grupului de 4 ochiuri pe faţă din modelul precedent. 66 . 2 ochiuri nelucrate. adică 2 ochiuri nelucrate cu firul lăsat pe faţa lucrului. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. “Tricotaje de mînă”. Tehnică.Modelul 7 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe dos. 2 ochiuri nelucrate. 1966. iar firul rămîne în dosul lucrului. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Rîndul 4: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă pe andrea. 4 ochiuri pe dos.

dar se împunge andreaua sub nodul ochiului. Ana Popescu. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. iar ochiul care a fost lucrat pe sub nod se lucrează simplu pe faţă. cu deosebirea că se inversează ochiurile. 1966. adică ochiul care a fost lucrat simplu pe faţă în rîndul 2 se lucrează sub nod. Ed. 67 . ochiul următor se lucrează tot pe faţă. Tehnică. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”.Modelul 8 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile pe faţă.

tricotînd toate ochiurile pe dos. Modelul se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. lucrîndu-l pe faţă luat pe dreapta. iar al 4-lea ochi care a fost deja lucrat se trece pe andreaua dreaptă. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. În continuare se lucrează tot pe faţă cele 3 ochiuri păşite. Ed. Rîndul 4: se face o păşitură peste 3 ochiuri şi se lucrează pe faţă al 4-lea ochi şi ochiul obţinut se trece în faţa celor 3 ochiuri pe andreaua stîngă. Tehnică. Rîndul 3: toate ochiurile se lucrează pe dos. 1966. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă.Modelul 9 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului. 68 .

Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. iar firul rămîne pe faţa lucrului. Rîndul 2: se lucrează 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. cu deosebirea că firul de la primul ochi luat pe andreaua de rezervă se lasă pe faţa lucrului. Se lucrează apoi 1 ochi pe faţă.Modelul 10 – Modele compacte Acest model se lucrează cu o andrea de rezervă şi se tricotează totdeauna întîi ochiul al 2-lea şi apoi primul. 69 . 2 ochiuri nelucrate se iau pe andrea. În continuare se ia 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă de această dată pe faţa lucrului. Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. ca la rîndul 1. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă. se lucrează 1 ochi pe faţă. iar ochiul lăsat pe andreaua de rezervă se pune pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe faţă. Ed. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. Ana Popescu. însă adecvat inversiunii modelului efectuat în rîndul 3. 1966. şi nu în spate.

Ana Popescu. apoi se trece pe andreaua stîngă ochiul care a fost lăsat pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. Ed. Aceste 2 rînduri se repetă. Rîndul 2: 1 ochi pe dos. se tricotează ochiul al 2lea pe faţă luat pe dreapta. Tehnică. 1966.Modelul 11 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. iar ochiul care a fost luat pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează tot pe dos. “Tricotaje de mînă”. 70 . luat pe stînga.

1966. se pune pe andrea şi se lucrează pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 7: se lucrează la fel ca rîndul 3. iar firul se lasă pe faţa lucrului. iar firul se lasă pe dosul lucrului. 2 ochiuri nelucrate se trec pe andreaua stîngă. adică ochiul din stînga se trece prin ochiul din dreapta. iar ochiul următor (care a fost primul) se lucrează tot pe faţă. Tehnică. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu.Modelul 12 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrea. “Tricotaje de mînă”. şi apoi 2 ochiuri tricotate pe dos. formînd astfel un punct încrucişat. 71 . ţinîndu-se seama de inversarea modelului. adică 2 ochiuri nelucrate. apoi 2 ochiuri pe faţă. Ed. iar ochiurile care au fost nelucrate se lucrează încrucişat. Rîndul 5: 2 ochiuri nelucrate şi firul se lasă pe dosul lucrului. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 2. Rîndul 4: se lucrează toate ochiurile pe dos.

Tehnică. 2 ochiuri nelucrate. adică 1 ochi pe faţă. adică din cele 4 ochiuri pe faţă se ia 1 ochi pe dos. cele 2 ochiuri nelucrate din rîndurile anterioare se încrucişează. 1966. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. iar firul se lasă pe spatele lucrului. 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. Rîndul 5: pe acest rînd se schimbă modelul. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. 4 ochiuri pe dos. iar firul se lasă în spatele lucrului. 1 ochi pe dos.Modelul 13 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. trecîndu-se ochiul din stînga prin ochiul din dreapta. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. 2 ochiuri nelucrate. Aceste 6 rînduri se repetă. 2 ochiuri nelucrate. firul se lasă în faţa lucrului. 72 . Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea. apoi fiecare se lucrează pe faţă şi în continuare se tricotează încă 1 ochi pe faţă. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. Ed. apoi 1 ochi pe faţă.

Rîndurile se repetă. 2 ochiuri nelucrate şi firul lăsat în faţa lucrului. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. Tehnică. Ana Popescu. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri nelucrate. 4 ochiuri pe faţă. 73 . firul se lasă în faţa lucrului. Ed. 1966. “Tricotaje de mînă”.Modelul 14 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă.

apoi se lucrează 2 ochiuri pe dos. Ed. 74 . “Tricotaje de mînă”. apoi ochiurile de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 2 ochiuri se lucrează pe faţă. 1966.Modelul 15 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă firul în faţa lucrului. Tehnică. Ana Popescu. iar ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe dos. Rîndul 2: 2 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă în dosul lucrului.

Ed. 1 ochi pe dos. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă ele pe andrea. 1 ochi pe dos. adică 1 ochi pe faţă. iar cele care apar pe faţă se lucrează pe dos. 75 . Rîndul 3: 1 ochi pe faţă.Modelul 16 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile care apar pe dos se lucrează pe faţă. 1966.

1966. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat.Modelul 17 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ed. 76 . Tehnică. Rîndul 2 si toate rîndurile cu soţ: se lucrează numai pe dos. firul lăsat pe faţa lucrului. Ana Popescu. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi nelucrat şi firul lăsat în faţa lucrului. 1 ochi pe faţă.

77 . “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. Se trece 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. Tehnică. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: se tricotează în întregime pe dos. Rîndul 3: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează pe faţă. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă.Modelul 18 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece nelucrat pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. 1 ochi pe faţă. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi firul se lasă pe dosul lucrului. 1966. Ana Popescu. Ed. 1 ohi pe faţă. iar firul se lasă în faţa lucrului.

78 . Ed. 2 ochiuri tot pe faţă. iar ochiurile care au fost luate sub nod. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă.Modelul 19 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: cu toate ochiurile tricotate pe faţă. acum se lucrează simplu pe faţă. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. dar se schimbă modelul astfel: ochiurile care au fost lucrate simplu pe faţă. 1966. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. însă se împunge andreaua pe sub nodul ochiurilor. Tehnică. aici se iau pe sub nod ca în rîndul 2.

Ana Popescu. 79 . 1 ochi pe dos. adică 1 ochi pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă. 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1966.Modelul 20 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar ele pe andrea. Ed. Tehnică. Rîndul 3 şi 4: se lucrează toate ochiurile pe faţă.

firul se lasă în faţa lucrului. Tehnică. Ana Popescu. 1 ochi se ia nelucrat şi se lasă în spatele lucrului. Ed. Rîndul 2: 1 ochi se ia nelucrat. iar ochiul nelucrat din rîndul 1 să fie în mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă. 1966. ochiul care n-a fost lucrat în rîndul 1 nu se lcurează nici în rîndul 2.Modelul 21 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. cu deosebirea că aici se ia ochiul din mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă din rîndul 1. Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. 3 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 80 . Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2.

Ed. 1 ochi scos cu jeteu se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 jeteu. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.Modelul 22 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Modelul se continuă cu rîndul 2. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate din nou nelucrat împrună cu un nou jeteu. 1 ochi pe dos. 1966. 1 jeteu. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe dos. Rîndul 4: 1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează aici împreună pe faţă. 81 . 1 ochi se scoate netricotat. Ana Popescu.

1 noduleţ. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. pînă se obţin 5 ochiuri. 1 noduleţ. Rîndul 13: 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. Ed. 2 ochiuri pe faţă. iar noduleţul se tricotează concomitent cu ochiul pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 82 . 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 3 ochiuri pe faţă.Modelul 23 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. un noduleţ. 1966. 1 noduleţ. 7 ochiuri pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 1 noduleţ. 2 ochiuri pe faţă. un noduleţ care se execută astfel: dintr-un singur ochi se fac 5 ochiuri fără să se scoată de pe andrea luate o dată pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 4 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 5 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. strîngîndu-se uşor. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează toate ochiurile pe dos. o dată pe faţă. 1 noduleţ. Urmează 4 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. Tehnică. Rîndul 17: 4 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ.

Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 1. 1 ochi pe faţă. Ed. 1 noduleţ. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. 1966. 6 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: se tricotează toate ochiurile pe dos. 1 noduleţ. 83 . Tehnică.Modelul 24 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 7 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. Ana Popescu. Rîndul 3: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos.

Rîndul 2: se tricotează împreună pe faţă ochiul scos netricotat în rîndul 1 şi jeteul. 1 ochi se scoate netricotat. Ana Popescu. 1 jeteu.Modelul 25 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. iar ochiul tricotat în rîndul 1 se scoate fără să se tricoteze. 84 . 1966. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. apoi se face un nou jeteu. Rîndurile următoare se tricotează la fel ca rîndul 2. Ed.

Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. Aceste 4 rînduri se repetă. Ed.Modelul 26 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Tehnică. Ana Popescu. firul se trece prin faţa andrelelor peste 2 ochiuri care se scot de pe andrea fără să fie lucrate. 85 . 1966.

11: toate ochiurile pe dos. Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile pe faţă (punct de jerseu). Tehnică. Această alternanţă se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. Ed. iar restul de două ochiuri se lucrează împreună tot pe faţă. cu deosebirea că se lucrează pe dos şi nu pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. Se tricotează apoi pe faţă primul ochi dintre cele trei. 86 . Rîndul 9. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă.Modelul 27 – Modele compacte Se tricotează: La început cîteva rînduri (după gust) cu punct de jerseu. 1966. ca rîndul 4. Rîndul 4: se lucrează introducînd andreaua dreaptă între ochiurile 3 şi 4 şi se tricotează 1 ochi prelungit fără să fie scos de pe andrea. Rîndul 7: la fel ca rîndul 4. 10. Ana Popescu.

Tehnică. 1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. apoi se scoate pe andreaua dreaptă. Ed. Urmează 6 rînduri tricotate cu punct de jerseu. 2 ochiuri se scot pe o andrea de rezervă şi se înfăşoară de 5 ori cu firul cu care se tricotează formînd noduleţul.Modelul 28 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: punct de jerseu. 87 . Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă. Ana Popescu.

se face 1 jeteu împreună cu care se tricotează încă o dată aceste ochiuri în spatele andrelei. iar la sfîrşit se încheie rîndul cu 2 ochiuri. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Aceste 4 rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”. În continuare se tricotează 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Tehnică. Rîndul 3: 3 ochiuri tricotate împreună pe faţă în spatele andrelei fără să se scoată de pe andrea. apoi se începe modelul tricotînd 3 ochiuri împreună pe faţă în spatele andrelei şi fără a se scoate aceste ochiuri de pe andrea se face 1 jeteu cu care se tricotează încă o dată ochiurile pe faţă în spatele andrelei. Se repetă modelul. Urmează 1 ochi tricotat pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Ed. 88 . 1966.Modelul 29 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează la margine 2 ochiuri pe faţă.

Modelul 30 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: se tricotează punct de jerseu. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 8: se tricotează în întregime pe dos. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 1966. Ochiul suplimentar format prin păşitură în rîndul anterior se lucrează împreună cu ochiul de alături. Tehnică. Ed. 89 . se împunge andreala între ochiul al 2-lea şi al 3-lea şi se formează 1 ochi lung pe faţă fără să fie scos de pe andrea. Se tricotează apoi primul şi al doilea ochi pe faţă. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă.

3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. 90 . 3 ochiuri pe dos.Modelul 1 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. se ridică 1 ochi nelucrat. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă. Ed. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. se ridică 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă şi apoi trecut prin ochiul nelucrat. Rîndul 4: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. 1966. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe dos. Tehnică.

1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă şi se trage prin ochiul netricotat. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi se scoate netricotat. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. 1 jeteu. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Ed. De la rîndul 11 modelul se repetă începînd cu rîndul 3. 1 ochi se scoate netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. Ana Popescu. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. 1 jeteu. 1966. 1 ochi pe faţă.Modelul 2 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 9 ochiuri pe dos. 91 .

“Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile şi jeteul se tricotează pe dos. Ana Popescu. Rîndul 15: la fel ca rîndul 7. 1 jeteu. Rîndul 13: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 7: se tricotează la începutul rîndului 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri împreună pe faţă. 1966. apoi începe modelul: 1 jeteu. Rîndul 3 şi 5: toate ochiurile pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă.Modelul 3 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 92 . Rîndul 20: toate ochiurile pe dos. Ed. Tehnică. Rîndul 9: toate ochiurile pe faţă. 2 ochiuri împreună pe faţă. Rîndul 17 şi 19: toate ochiurile pe faţă.

Ana Popescu. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat.Modelul 4 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri luate din faţă împreună şi lucrate pe faţă. 1966. 1 jeteu. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi scos netricotat. Ed. 8 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. Rîndul 13: 4 ochiuri pe faţă. Aceste 16 rînduri se repetă. Rîndul 7: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi scos netricotat. 1 jeteu. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. 1 ochi lucrat pe faţă se trece prin ochiul nelucrat. Rîndul 11: 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Tehnică. 2 ochiuri luate din faţă împreună pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1 ochi se scoate nelucrat. 93 . 1 jeteu. Rîndul 9: 6 ochiuri pe faţă. 1 jeteu.

1 jeteu. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos.Modelul 5 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 2 pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă şi trecute prin ochiul netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 94 . Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. Rîndul 7: 4 ochiuri pe dos. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 3 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe dos. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi scos netricotat. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe dos. 1 ochi scos netricotat.

1 ochi pe dos. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1966. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. Ed.Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. 95 . 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 1 jeteu.

1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. Aceste 5 rînduri se repetă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1966. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 2 ochiuri luate împreună pe faţă. 1 ochi netricotat.Model 6 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 96 . 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ed. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 1 ochi nelucrat. Tehnică. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu.

1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă şi tras prin ochiul nelucrat. Tehnică. Ed. 1 ochi netricotat.Model 7 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 97 . 1966. 1 ochi pe dos şi trecut prin ochiul nelucrat. “Tricotaje de mînă”. Aceste 2 rînduri se repetă. Ana Popescu. Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos.

1 ochi netricotat. Ed. 98 . 1966. Se repetă modelul pînă la sfîrşitul rîndului. iar jeteurile se lucrează pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. apoi urmează modelul – 1 ochi pe faţă. adică pe faţă sau pe dos.Model 8 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: la început de rînd. Ana Popescu. 2 ochiuri luate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. Tehnică. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea. 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă.

1 jeteu. Tehnică. 1 jeteu. Ed. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 99 . 1966. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: se lucrează în întregime pe dos. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”.Model 9 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă.

Model 10 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. 1966. 1 ochi şi 1 jeteu se tricotează împreună pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 ochi netricotat. Ed. Rîndul 5: 1 jeteu. Rîndul 6: 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. Rîndul 4: 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. 1 jeteu. Rîndul 3: 1 jeteu. 100 . Se repetă modelul începînd cu rîndul 3. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. iar firul se lasă pe dosul lucrului. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe faţă. 1 ochi netricotat. iar firul se lasă pe dosul lucrului. iar firul se trece prin dosul lucrului. 1 jeteu. Tehnică. 1 ochi nelucrat. Rîndul 2: 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. “Tricotaje de mînă”.

1966. Ed. 1 jeteu.Model 11 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Ana Popescu. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. apoi se face 1 jeteu şi 1 ochi nelucrat. iar firul se trece pe faţa lucrului. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. iar firul se trece pe faţa lucrului. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi nelucrat. Tehnică. 101 . cu deosebirea că ochiul care a fost nelucrat în rîndul 1. avînd grijă ca jeteul şi ochiul nelucrat să se lucreze împreună. aici se lucrează pe dos.

1 ochi pe dos.Model 12 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. În felul acesta toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 7: toate ochiurile pe faţă. 6 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe dos. avînd în vedere inversarea făcută. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. 1966. fără să fie scoase de pe andrea pînă se fac 6 ochiuri. Rîndul 6: se trec peste primul ochi pe faţă următoarele 5 ochiuri. iar ultimul ochi rămas pe andrea se lcurează pe dos. 3 ochiuri pe dos. Tehnică. 1 ochi înmulţit de 5 ori. Rîndul 2: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. Urmează apoi 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. unul după altul. cu deosebirea că se inversează modelul (1 ochi pe faţă. după care se dă drumul ochiului de pe andrea. 2 ochiuri pe faţă). Rîndul 4: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. 102 . Rîndul 10: la fel ca rîndul 2. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. Ed. în ochiul următor se lucrează 6 ochiuri procedînd astfel: se tricotează cîte 1 ochi pe faţă.

Model 13 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Ed. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. iar firul rămîne pe dosul lucrului. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat. firul rămîne pe dosul lucrului. 2 ochiuri pe faţă. ţinînd seama de inversiunea ochiurilor făcute în rîndul precedent. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. firul se lasă pe faţa lucrului. Tehnică. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1966. 1 ochi nelucrat. 103 . firul rămîne pe dosul lucrului. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos.

Ed. iar jeteurile se iau nelucrate pe andrea. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1 jeteu. Rîndul 3 – 6: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. Aceste 6 rînduri se repetă. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. 1966 104 .Model 14 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. Tehnică. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. apoi ochiul nelucrat se trece peste ochiul obţinut prin tricotarea celor 2 ochiuri împreună. 2 ochiuri pe faţă. 1966. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. Ed. 105 . “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu.Model 15 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu.

2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă.Model 16 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Tehnică. 1 ochi pe faţă. Ed. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 106 . 1966. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 2: 5 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. Rîndul 4: 5 ochiuri pe dos.

“Tricotaje de mînă”. Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 6: 1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. iar ultimul din aceste 3 ochiuri se scapă peste celelalte 2 ochiuri pe faţă.Model 17 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: 2 ochiuri pe dos. 1966. 2 ochiuri pe faţă. Ed. Ana Popescu. Rîndul 2 şi 4: 3 ochiuri pe dos. 107 .

luate pe dreapta. apoi ochiul nelucrat se scapă peste cel obţinut din tricotarea celor 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat. 108 . Ed. Tehnică. Ana Popescu. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 4: se lucrează aşa cum se prezintă. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 4.Model 18 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 3. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1966. “Tricotaje de mînă”.

Ana Popescu. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1966. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. Ed. 109 .Model 19 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 3 ochiuri lucrate împreună pe dos.

2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 5 ochiuri pe dos. luate pe stînga. Rîndul 3: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. context.Model 20 – Modele ajurate şi dantelate Posted august 12. “Tricotaje de mînă”. tricotaje. Tehnică. 2009 by Shortcut in carte. Tag-uri:ajurate. Rîndul 4: se lucrează pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. dantelate. 110 . apoi se lucrează pe faţă ochiurile de pe andreaua de rezervă. Ed. 1 jeteu. 1966. Ana Popescu.

7 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Ed. luate pe stînga. Ana Popescu. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 11 ochiuri pe dos. 11 ochiuri pe dos. 111 . 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 8: 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. luate pe dreapta. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 11 ochiuri pe dos. Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 9: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 4: 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu.Model 21 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 11 ochiuri pe dos. 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 10: 10 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 10 ochiuri pe dos. Tehnică. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. luate pe dreapta. 3 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. Rîndul 2: 10 ochiuri pe dos. 5 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 10 ochiuri pe dos. 5 ochiuri pe faţă.

3 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 5: toate ochiurile care au fost lucrate pe dos în rîndul 4. 1966. Rîndul 8: 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu.Model 22 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. luate pe dreapta. 1 jeteu. 1 jeteu. iar jeteul şi ochiul lucrat pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe faţă). 112 . 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. Ed. 1 ochi pe faţă. Rîndul 14: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 12: 3 ochiuri pe dos. luate pe dreapta. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. aici se lucrează pe dos (adică ar fi 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. aici se lucrează pe faţă. Tehnică.

ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. Ed. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 1 ochi nelucrat.Model 23 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. 113 . 1966. Tehnică. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. Ana Popescu.

1966. Ana Popescu. Ed. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. peste care se trece ochiul nelucrat. ochiul nelucrat se trece peste cele 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Tehnică.Model 24 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 114 .

115 . Ed. luate pe dreapta. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. “Tricotaje de mînă”. luate pe stînga. Rîndul 7: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.Model 25 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 3: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. luate pe stînga. Ana Popescu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. 1966. Rîndul 5: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Tehnică. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. după care ochiul nelucrat se scapă peste cel provenit din cele 2 ochiuri lucrate împreună. luate pe dreapta. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. 1 ochi nelucrat.

luate pe stînga. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 5 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 116 . Ana Popescu. Ed. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1966. luate pe dreapta. Tehnică. 5 şi 7: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.Model 26 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndurile 1. 3.

Rîndul 3. 117 . pentru ca în felul acesta să se formeze linia modelului. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 1966. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. cu deosebirea că pentru fiecare rînd se merge cu 1 ochi spre dreapta atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi cînd se lucrează şi jeteurile. 7 şi 9: se tricotează la fel ca rîndul 1.Model 27 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 11: 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. Tehnică. 2 ochiuri pe faţă. însă atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi jeteurile se merge cu 1 ochi spre stînga. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. “Tricotaje de mînă”. 5.

luate pe stînga. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. luate pe stînga. Rîndul 11: 1 jeteu. luate pe stînga. luate pe dreapta. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 1 ochi pe faţă. Tehnică. luate pe dreapta. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Ana Popescu. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 118 . 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. 1966. Rîndul 15: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. luate pe stînga. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. luate pe dreapta. 1 jeteu. Ed. 1 ochi pe faţă. luate pe stînga. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat.Model 28 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă (ochiul provenit din cele 2 ochiuri luate pe dreapta şi jeteul din rîndul 5) urmează 1 jeteu.

iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. Rîndul 5: 1 ochi nelucrat. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. apoi se tricotează 2 ochiuri pe faţă. Ed. 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 119 . urmează 1 ochi pe faţă. Tehnică. urmează 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. iar firul se lasă în dosul lucrului. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. Ana Popescu. Rîndul 7: 1 ochi nelucrat. 1966. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu.Model 29 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1 jeteu.

Toate ochiurile pe dos. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 7: ochiurile lucrate pe faţă în rîndul precedent se lucrează tot pe faţă. iar jeteul dublu nu se lucrează. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1966. 120 . Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. Ed. 1 jeteu dublu (se răsuceşte firul de 2 ori pe andrea). Rîndul 3: toate ochiurile pe dos.Model 30 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului. Ana Popescu. Tehnică. ci i se dă complet drumul de pe andrea – se suspendă – lucrîndu-se mai departe ochiul pe faţă.

Ele au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele. Ana Popescu. Ed. “Tricotaje de mînă”. Reuşita lor depinde de îmbinarea armonioasă a culorilor care la rîndul ei este determinată de gustul fiecăruia. În executarea acestor modele se foloseşte mai mult punctul de jerseu şi punctul leneş. 121 . 1966.Modele în diverse culori Modelele de tricotaje divers colorate pot fi executate din două sau mai multe culori. Tehnică.

iar firul se trece prin spatele ochiului. 1 ochi alb se scoate fără să fie tricotat. 122 . iar firul se trece prin faţa ochiului. apoi urmează modelul – ochiul cu lînă bleu se scoate încă o dată fără să se tricoteze. Rîndul 7: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. alb şi bleu. iar firul se lasă în spatele ochiului. iar firul se trece prin faţa lucrului. Aceste 10 rînduri se repetă. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. ochiul alb se scoate încă o dată fără să se tricoteze. Rîndul 10: se începe rîndul cu 1 ochi pe faţă. 1966. La sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Ed. Rîndul 9: se tricotează cu lînă albă: 1 ochi pe faţă la început de rînd. Rîndurile 1 – 6: se tricotează numai pe faţă (punct leneş) cu lînă albă. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.Model 1 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori. apoi se începe modelul – 1 ochi bleu se scoate fără să fie tricotat.

“Tricotaje de mînă”. Tehnică. 123 . Aceste 6 rînduri se repetă. Ed. 1966. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. Rîndul 2: se tricotează cu lînă neagră. Rîndul 4: cu lînă neagră: ochiul nelucrat se scoate încă o dată fără să se lucreze.Model 2 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori: negru şi verde. Ana Popescu. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 1: se tricotează cu lînă verde. iar firul se trece prin spatele ochiului. toate ochiurile pe dos. iar firul se trece prin faţa ochiului. Rîndul 3: cu lînă neagră: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. Rîndul 5: se lucrează la fel ca rîndul 3. toate ochiurile pe faţă.

Rîndul 7: la fel ca rîndul 1. Tehnică. Rîndul 3: se tricotează cu galben: 4 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 6: la fel ca rîndul 4. Ed. Rîndul 4: se tricotează cu galben: 2 ochiuri nelucrate cu firul trecut prin faţa ochiurilor. Rîndul 1: se tricotează cu maron.Model 3 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – maron şi galben. Rîndul 2: se tricotează cu maron. Ana Popescu. Rîndul 8: la fel ca rîndul 2. 4 ochiuri pe dos. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. toate ochiurile pe dos. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. 124 . 2 ochiuri se iau nelucrate. “Tricotaje de mînă”. toate ochiurile pe faţă.

1966. se împunge andreaua în rîndul 2 şi se scoate firul formînd 1 ochi lucrat pe faţă care se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor pe faţă. iar firul se trece prin faţa ochiurilor. Rîndul 1: bleumarin. Toate ochiurile pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. după care urmează modelul: se ridică 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. iar firul se trece prin spatele ochiului. Toate ochiurile pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Ochiurile care au fost tricotate pe faţă în rîndul precedent. luîndu-l din spatele andrelei. 125 . ochiul nelucrat se trece din nou pe andrea luat din spatele andrelei. Ed. Toate ochiurile pe dos. Tehnică. aici se tricotează pe dos. Rîndul 3: alb. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 2: bleumarin.Model 4 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – bleumarin şi alb. Toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă la început de rînd. Ana Popescu. Rîndul 7: bleumarin. Rîndul 8: bleumarin. Rîndul 5: bleumarin. Aceste 8 rînduri se repetă. Rîndul 4: alb. Rîndul 6: bleumarin.

Rîndul 6: roşu. Rîndul 1: alb. 3 ochiuri pe faţă. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 2: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 1. Rîndul 3: verde. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Rîndul 11: roşu. Rîndul 5: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 2.Model 5 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare ca fond. iar cele nelucrate se ridică din nou tot nelucrate. Rîndul 9: verde. Rîndul 12: roşu. Rîndul 4: verde. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Se tricotează la fel ca rîndul 2. iar firul se trece prin faţa ochiurilor. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat trecut prin spatele ochiului. Se tricotează la fel ca rîndul 1. 3 ochiuri pe faţă. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Rîndul 7: alb. iar modelul cu fire în culorile alb. 126 . Rîndul 8: alb. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. 1 ochi pe faţă. la început de rînd. Rîndul 10: verde. Ochiurile tricotate se lucrează pe faţă. verde. cărămiziu.

După aceste 12 rînduri. cu punct de jerseu. 127 . se tricotează 2 rînduri cu maron (culoarea de fond). după care se poate repeta modelul sau se continuă cu culoarea de fond.

Toate ochiurile pe dos.Model 6 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culorile bleumarin. 2 ochiuri pe faţă. Ochiurile tricotate se lucrează pe dos. Toate ochiurile pe faţă. alb şi roşu. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. Toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 4: alb. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 9: roşu. Rîndul 3: alb. Rîndul 12: bleumarin. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Toate ochiurile pe faţă. luate din spatele andrelei. Rîndul 7: roşu. Rîndul 5: alb. Toate ochiurile pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 10: roşu. Rîndul 1: bleumarin. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Rîndul 11: bleumarin. Rîndul 6: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 4. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. Rîndul 8: roşu. 128 . iar ochiurile nelucrate se ridică din nou nelucrate. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 2: bleumarin.

Rîndul 18: alb. Toate ochiurile pe dos. Aceste 24 rînduri pot constitui o garnitură sau se pot repeta formînd un model de contextură. Ed. Rîndul 19: roşu. Rîndul 17: alb. Toate ochiurile pe faţă. Se tricotează la fel ca rîndul 7. Rîndul 20: roşu. Ana Popescu. Toate ochiurile pe faţă. Se lucrează la fel ca rîndul 4. Rîndul 22: roşu. Rîndul 16: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Toate ochiurile pe dos. 129 . Rîndul 23: bleumarin. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 24: bleumarin.Rîndul 13: bleumarin. Rîndul 14: bleumarin. Rîndul 15: alb. Toate ochiurile pe faţă. Tehnică. 1966. Se tricotează la fel ca rîndul 7. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 21: roşu.

iar firul se trece prin spatele ochiului. 2 ochiuri pe faţă. alb şi bleu. iar modelul se lucrează cu fire în culorile: bleumarin. Rîndul 1: alb. Ed. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. 130 . 1 ochi pe faţă la început de rînd. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. 1966. Ochiul nelucrat din rîndul 1 se lucrează aici pe faţă. Se tricotează la fel ca rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă. Ana Popescu. Rîndul 2: alb. Rîndul 4: bleumarin.Model 7 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare bleumarin pentru fond. iar firul se trece prin spatele ochiului. Tehnică. Rîndul 3: bleumarin. 2 ochiuri pe dos.

Model 8 – Modele colorate Se tricotează cu fire bleumarin şi bleu. Rîndul 3: 3 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. Tehnică. 131 . iar benzile se realizează prin deplasarea (mutarea) ochiurilor colorate de pe ambele laturi ale împletiturii. restul ochiurilor bleumarin. celelalte ochiuri cu bleumarin. Atunci se începe banda bleumarin care începe şi se execută la fel cu cea bleu. Rîndul 2: 2 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. Se foloseşte punctul de jerseu şi se montează un număr fără soţ de ochiuri. şi anume: Rîndul 1: 1 ochi bleu. 1966. Ed. restul ochiurilor se tricotează cu bleumarin. iar la sfîrşitul rîndului 1 ochi gri. Ana Popescu. Se dau ca indicii primele tre rînduri. Această deplasare de ochiuri se face pînă ce numărul de ochiuri ale triunghiului central (bleumarin) se micşorează pînă la 3. “Tricotaje de mînă”.

) se execută după tipare construite pe măsuri luate direct pe persoana pentru care se lucrează piesa respectivă. Indicaţiunile ce urmează se vor referi la tiparele de bluză – pulover şi fustă. Înainte de a se începe desenarea unui tipar e necesar: . Tehnică. Fiecare din părţile componente ale tiparului se desenează pe o coală de hîrtie şi apoi se decupează contururile liniilor desenate. iar fiecare tipar se lucrează pe jumătate. Se vor prezenta pe rînd fiecare gen de bluză. faţa. Acestea sînt: spatele. întrucît acestea servesc ca bază pentru construirea aproape a tuturor celorlalte tipare pentru îmbrăcămintea de femei. Fiecare obiect este alcătuit din mai multe piese pentru care se vor desena tipare separate. o panglică metrică. . 132 .Să se noteze măsurile luate în partea stîngă a hîrtiei pe care se desenează tiparul. fuste etc. Bluza poate fi mînecă simplă. cu mînecă chimono sau cu mînecă raglan.Să se procure obiectele necesare tiparului şi anume: o coală de hîrtie de ambalaj de circa 60/80 cm. Se începe cu desenarea tiparelor necesare confecţionării unei bluze – pulover. jachete. pentru a le avea la îndemînă în orice moment. un creion bine ascuţit şi o gumă pentru şters. Ana Popescu. mîneca şi gulerul.Tricotaje pentru femei Tricotajele pentru femei (bluze – pulover. o linie dreaptă de circa 60 cm lungime. Ed. “Tricotaje de mînă”. 1966.

Din punctul C se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala B.se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din măsura de lungime a spatelui pînă în talie. paralelă cu orizontala A. Din acest punct se duce o linie orizontală paralelă cu liniile precedente.reprezintă linia care uneşte spatele cu faţa şi se construieşte astfel: . Linia de lungime a bluzei .care este şi linia din dreptul şoldurilor. Linia de grosime a bustului . . se desenează măsurînd din punctul B pe verticală numărul de centimetri care reprezintă distanţa de la talie pînă în direcţia şoldurilor.Din punctul C pe orizontală se aplică 1/4 din măsura de grosime a şoldului minus 1 cm şi se notează un punct. Linia de subraţ . Linia de lăţime a spatelui . Punctul stabilit se notează cu litera C. Linia de talie .se desenează măsurînd din punctul A în jos pe linia verticală măsura de lungime a spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. Punctul stabilit se notează cu litera E. cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A.Bluză – pulover cu mînecă simplă (cum se face tiparul) Pentru desenarea tiparului. Acest unghi constituie cadrul în cuprinsul căruia se desenează tiparul repectiv. Din punctul B se duce o linie orizontală punctului.Din punctul E pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea bustului minus 1 cm. .Din punctul B pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea taliei minus 1 cm şi se notează un punct.se desenează aplicînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a subraţului minus 3 cm. Punctul stabilit se 133 . plus 1 cm şi se notează litera D. se construieşte un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei. Din acest punct se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala A. unde s-a fixat lungimea bluzei.

Se uneşte apoi punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie rotunjită ce trece prin punctul stabilit pe orizontala E. cu laturile nedefinite şi se înseamnă cu litera A. măsura care reprezintă distanţa dintre talie şi lungimea bluzei. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. lungimea subraţului minus 3 cm. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie uşor rotunjită. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie punctată. Răscroiala braţului reprezintă linia pe care se aplică mîneca. Acest punct reprezintă lungimea subraţului. Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei. printr-o linie oblică prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. din punctul C în jos pe verticală. Răscroiala gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală şi 1/6 din măsura de grosimea gîtului plus 1 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. măsura de lungime a feţei din care se scade lungimea stabilită pentru răscroiala gîtului la partea din spate. Punctul stabilit se notează cu litera D şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu liniile precedente. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A. Pentru desenarea acestei linii se măsoară 1 cm de la linia punctului spre dreapta pe orizontală E şi se notează un punct. 2. Linia umărului se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctele A şi E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. ca şi la spate. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. unde se notează litera C. 134 . Punctul stabilit se notează cu litera B şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A.uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm mai sus de orizontala E. Tiparul de faţă. Linia de lungime a bluzei sau linia de şold se desenează măsurînd.

Linia umărului. Răscroiala gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga 1/6 din grosimea gîtului plus 2 cm şi se înseamnă un punct. ca apoi să se rotunjească pînă la punctul de lungime a subraţului. de la răscroitura gîtului spre stînga 2 – 4 cm şi se notează un punct. Aceşti 2 – 4 cm variază în funcţie de conformaţia respectivă. în funcţie de conformaţia corpului. Ca adîncime a pensei se dă 8-12 cm. în funcţie de dezvoltarea bustului şi se aplică pe linia de umăr de la linia de pensă spre stînga. Această linie oblică reprezintă linia umărului. Punctul stabilit indică vîrful pensei şi se uneşte cu punctul stabilit pe linia de umăr printr-o linie dreaptă.Pe linia C se măsoară din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. Tot din punctul A se măsoară în jos pe linia verticală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm şi se notează un punct. pe o distanţă de 20-30 cm. Această linie ajutătoare indică înclinarea umărului. 135 . Acest tipar de bluză cu pensa la umăr aşa cum este decris. Pensa de pe umăr se desenează măsurînd pe linia de umăr. Din punctul stabilit se duce o linie verticală paralelă cu verticala A – C. în tipar cu pensa sub bust. din punctul de lungime a pensei spre stînga şi se desenează o linie egală cu lungimea umărului din faţă minus distanţa cuprinsă între răscroitura gîtului şi pensă. Răscroitura braţului se formează unind punctul de lungime al umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie. Observaţii.Pe linia D se măsoară 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm.Linia de subraţ se desenează aplicînd măsurile de grosime astfel: . . Se unesc între ele punctele stabilite printr-o linie rotunjită. care se aplică de la umăr în jos. Punctul stabilit se uneşte cu vîrful pensei printr-o linie oblică care se prelungeşte cu 1 cm mai sus de linia umărului. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Punctul stabilit se uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. care pe circa 1/3 din lungimea ei este aproape paralelă cu linia oblică a pensei. Aceasta este măsura de lungime a pensei. Pentru completarea liniei de umăr se aşază un echer în unghi drept pe linia oblică a umărului. este indicat pentru persoane cu bustul dezvoltat.Pe linia B se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din măsura de grosime a taliei plus 2 cm şi se notează un punct. aşa ca pe tipar. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare la 4 cm sub linia orizontală A. Se desenează apoi o linie oblică din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A pînă la întîlnirea liniei punctate ajutătoare pe o lungime egală cu lungimea umărului din spate minus 1 cm. El poate fi modificat după nevoie şi dorinţă. . paralelă cu aceasta pe o distanţă oarecare. de la răscroitura gîtului spre stînga.

Linia răscroiturii de la umăr spre spate se desenează unind din nou punctul A cu E printr-o linie adîncită în direcţia liniei punctate cu 6 cm spre stînga de punctul E şi cu 1. aşa ca pe tipar. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină. Linia de subraţ se desenează măsurînd 4 cm din punctul D spre stînga. D. variind după model. După ce se decupează tiparul se desface îndoitura hîrtiei şi se obţine tiparul întreg al mînecii. Acest tipar de mînecă poate fi folosit şi la mîneca scurtă sau trei sferturi. plus răscroitura gîtului de la partea din faţă a tiparului de bluză din totalul căreia se scade 1 cm.3. C. Observaţii. Tiparul de mînecă Desenarea tiparului de mînecă se face pe o coală de hîrtie îndoită în două. D. modificînd lungimile. cu lungimea pe orizontală care este egală cu răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. Răscroitura mînecii (capul mînecii) se desenează unind punctul A cu punctul E prinr-o linie rotunjită.5 cm sub linia punctată. 4. Această linie reprezintă răscroitura mînecii de la umăr spre faţă. Marginea îndoiturii reprezintă mijlocul mînecii. Linia de adîncime a răscroiturii mînecii se desenează măsurînd 15 – 20 cm din punctul C în jos pe verticală şi se notează litera E. Tiparul de guler Se construieşte un cadru dreptunghiular A. Din punctul E se duce o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. Lăţimea gulerului este de circa 6 – 10 cm. B. plus răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. iar lăţimea cadrului este egală cu 1/2 din grosimea braţului. 136 . Linia A – B se află chiar pe muchia îndoiturii hîrtiei. B. Pe această hîrtie se desenează un cadru dreptunghiular care se notează cu literele A. Lungimea cadrului este egală cu lungimea mînecii. C.

“Tricotaje de mînă”. Colţul din faţă al gulerului se formează prelungind orizontala B cu 3 – 5 cm spre dreapta. 137 . Tehnică. Punctul însemnat se uneşte cu D printr-o linie uşor rotunjită. aşa cum arată desenul. Ana Popescu. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie oblică. Ed. 1966.Răscroitura gulerului se desenează măsurînd 1 cm din punctul C în sus pe verticala C – A. Dacă modelul indică un guler fără colţ se rotunjeşte marginea gulerului în punctul B.

Prin această operaţie se deschide tăietura de pe linia de subraţ. pentru persoane cu bust mai plin. iar pensa de pe umăr din direcţia bustului se închide. Se taie tiparul pe linia punctată.Modificarea tiparului de bluze Tiparul de bluză în forma în care s-a prezentat este indicat. iar răscroitura braţului se 138 . tiparul se poate modifica astfel: Se poate trece pensa în direcţia bustului pe linia de subraţ procedînd astfel: Se scoate o copie a conturului tiparului de bluză şi pe el se desenează o linie punctată orizontală de la linia de subraţ spre dreapta la 3 – 4 cm sub răscroitura braţului pînă la circa 2 cm de vîrful pensei de pe umăr. pornind deschizătura necesară a pensei în direcţia bustului. Pentru persoanele cu bustul mai mic. În acest caz nu se mai desenează pe tipar pensa de pe umăr. după cum am menţionat. Pentru persoanele cu bustul foarte puţin dezvoltat tiparul de faţă al bluzei poate rămîne fără nici un fel de pensă.

desenează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie bine rotunjită în partea dinspre subraţ. adică punctele de grosimea bustului şi punctul de grosimea şoldului se unesc printr-o linie dreaptă. această linie va fi dreaptă. iar pentru bluzele cu puţină mînecă – gen kimonou – se prelungessc liniile de umăr cu 1 – 2 cm şi se modifică uşor linia de răscroitură a braţului. Ed. Pentru bluzele fără mînecă se foloseşte tiparul în forma descrisă. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. La fel se procedează şi la tiparul de faţă. Linia de subraţ poate rămîne în forma prezentată pe tiparul de bază. Tricotarea bluzelor după tipare fără pensă este foarte simplă şi uşor de realizat. La fel se procedează şi la tiparul de 139 . faţă. aşa ca pe tipar. Ana Popescu. 1966. iar pentru bluzele lejere. pentru bluzele cambrate.

Se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la umăr. Tehnică. Ana Popescu. 140 . “Tricotaje de mînă”. 1966. 1 ochi pe dos. Modelul contexturii este format din punct de jerseu. Mîneca este trei sferturi. iar ca lungime rămîne linia de talie. Ed. (Elasticul nu se include în lungimea bluzei). iar decolteul este ascuţit. după cerinţele tiparului.Model 1 – Bluze Reprezintă o bluză pentru o persoană cu bustul dezvoltat. începînd de la vîrful pensei spre umăr se scad ochiurile treptat. Pentru formarea pensei se închide adîncimea pensei pe umăr şi în dreptul acestei linii. iar elasticul este simplu – 1 ochi pe faţă.

Lungimea bluzei este marcată de linia de şold a tiparului. Tehnică. 141 . Această linie este subliniată de un şiret de culoare contrastantă care. simplu. Mînecile sînt lungi şi au manşete late cu elastic. formînd un decolteu ascuţit.Model 2 – Bluze Această bluză este tricotată cu punct de orez fără bordură. Ed. În mijlocul feţei este despicat. aplicat în jurul decolteului. Decolteul urmăreşte linia tiparului cu 2 cm deasupra ei. Ana Popescu. 1966. 1 X 1. formează o garnitură drăguţă. după un tipar cu pensa pe linia de umăr. “Tricotaje de mînă”.

Prezintă un plastron în mijlocul feţei încheiat în nasturi în partea de sus. de o parte şi de alta a plastronului sînt buzunarele. “Tricotaje de mînă”. continuat cu un guler drept. gulerul. destul de lat. Tehnică. 142 . 1966. Ed.Model 3 – Bluze Bluza aceasta se lucrează după tiparul cu pensă pe linia de umăr. Plastronul. Ana Popescu. bordura tricotului şi a buzunarelor sînt tricotate cu punct de elastic simplu – 1 X 1. Restul bluzei este tricotat cu punct de orez alungit. manşetele. În dreptul şoldurilor.

Gulerul este format dintr-o bandă dreaptă. 143 . “Tricotaje de mînă”. Ed. Ana Popescu. cu un decolteu montat cu un guler ce se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide în mijlocul spatelui. lucrată cu acelaşi model. Tehnică.Model 4 – Bluze Modelul reprezintă o bluză lejeră. iar modelul contexturii este format din punct de elastic ajurat şi nu prezintă nici un fel de bordură. Se tricotează după tiparul cu pensă la subraţ. 1966. cu mîneci lungi.

Model 5 – Bluze Această bluziţă fără mîneci este tricotată după tiparul cu pensă la subraţ. Platca este ajurată. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1966. 144 . de la mînecă şi decolteu este lucrat cu elastic cu ochiuri răsucite. Ana Popescu. iar bordura de pe linia de lungime. cu punct de jerseu. Ed.

Model 6 – Bluze
Deşi simplă, această bluză are o notă de o eleganţă deosebită. Se tricotează după tiparul cu pensă

la subraţ, fără mînecă, iar decolteul este lărgit cu circa 2 cm. Pentru contextură este folosit punctul de jerseu, iar marginile bluzei, a mînecilor şi decolteul sînt formate dintr-un elastic cu ochiuri încrucişate. În jurul decolteului prezintă 2 rînduri de ajur care întregesc garnitura. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

145

Model 7 – Bluze

Modelul acestei bluze este format din punct de elastic ajurat fără bordură la marginea bluzei. Se tricotează după un tipar drept fără pensă cu o dechidere în faţă pentru introducerea plastronului. Gulerul cu plastron şi manşetele se tricotează cu punct de elastic cu ochiuri răsucite. Marginea bluzei, a gulerului şi a manşetei sînt tricotate cu fire în nuanţă contrastantă cu fondul, formînd o garnitură discretă. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

146

Model 8 – Bluze

Bluza aceasta se tricotează după tiparul drept, fără pensă, folosind punctul de jerseu. La tiv, la mîneci şi la răscroitura gîtului are cîte o bordură lucrată cu punct de orez şi cîte un rînd de ajur simplu executat astfel: Rîndul 1: (pe faţă) 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, luate din spate. Rîndul 2: (pe dos) toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: (pe faţă) 1 ochi pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 4: (pe dos) toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

147

Model 9 – Bluze

O bluză dantelată şi brodată cu mărgele în jurul gîtului constituie o piesă de îmbrăcăminte de ocazie. Se tricotează după tiparul fără pensă, cu un model de dantelă lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri tricotate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Se repetă pînă la sfîrşitul rîndului unde se adaugă 1 ochi. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi se începe modelul cu: 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, iar modelul începe cu 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, după care urmează modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri se lucrează împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul începe cu 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul, iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
148

Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi începe modelul: 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 6 ochiuri pe faţă. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

149

Model 10 – Bluze

Modelul acestei bluze simple prezintă platca şi mînecile ajurate, iar restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. Se lucrează după tiparul simplu fără pensă, sau după tiparul cu pensă la subraţ “pentru persoane mai dezvoltate”. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se începe cu un număr de ochiuri divizibil cu 12 plus 1 ochi pentru început şi 1 ochi pentru sfîrşitul fiecărui rînd. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 4 ochiuri pe faţă, 1 ochi netricotat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 4 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. La sfîrşit de rînd se va lucra 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă, toate ochiurile pe dos, iar ultimul ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat,
150

1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Cu rîndul al 11-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

151

Model 11 – Bluze

Reprezintă o bluză dreaptă, simplă, lucrată după tiparul fără pensă, sau cu pensă la subraţ pentru persoane mai dezvoltate. În mijlocul feţei prezintă o fentă încheiată cu nasturi. Ca garnitură are bordura şi gulerul ajurat. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizibil cu 6, plus 1 ochi pentru margine. Rîndul 1: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se lucrează 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 1 ochi la margine de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se termină cu 2 ochiuri lucrate împreună şi 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
152

Rîndul 11: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

153

Model 12 – Bluze

Această bluză este lucrată după tiparul de bluză simplă, fără pensă şi este tricotată cu un model ajurat. Bordura, manşetele şi guleraşul sînt tricotate cu un model de elastic simplu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 3. Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, se lucrează apoi pe faţă împreună jeteul pus şi cu ochiul următor, 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, care apoi se tricotează pe faţă împreună cu ochiul următor, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi 3 formează modelul şi ca atare ele se repetă mereu în tricotarea bluzei. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

154

Model 13 – Bluze

Bluziţa aceasta simplă, dar foarte drăguţă se tricotează după tiparul de bluză fără pensă, folosind punctul de orez. Răscroitura mînecilor şi decolteul sînt mărginite cu un şiret tricotat cu o culoare contrastantă, folosind punctul de jerseu. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

155

156 . tricotată cu punct de jerseu răsucit. Prin garnitura formată de şiretul lucios cu care este bordat decolteul şi de mărgelele cu care este presărată bluza. Ana Popescu. ea capătă o notă de eleganţă şi o încadrează în rîndul pieselor de îmbrăcăminte de ocazie. Tehnică. Ed. “Tricotaje de mînă”. Se lucrează după tiparul de bluză fără pensă sau cu pensă la subraţ. 1966.Model 14 – Bluze Reprezintă o bluză simplă.

157 .Gulerul este tricotat cu punct de elastic simplu 1 X 1. 2 ochiuri lucrate împreună. Gulerul este simplu.Bordura bluzei şi a mînecilor este formată de un elastic simplu 2 X 2. 2. . . 3. . “Tricotaje de mînă”. Se poate aplica un joc de benzi colorate tricotate cu acelaşi punct ca fondul sau se poate alege un alt punct. Se pot broda fundiţe divers colorate. Ed. Tehnică.Contextura este tricotată cu punct leneş. . se poate interveni cu mai multe variante: 1. Pentru a da o notă unei bluze simple lucrată cu punct de elastic 1 X 1 sau cu punct de jerseu. Ana Popescu.Ajurul este format astfel: 1 jeteu. 1966. Se pot trasa cîteva linii diagonale lucrate cu lînă simplă în diferite culori sau cu lînă de angora.Model 15 – Bluze Modelul acestei bluze este format din rîndurile de ajur ce traversează contextura.

Cu acelaşi punct de elastic se lucrează marginea de jos a puloverului şi marginea mînecilor. Se lucrează cu punct de jerseu şi cu andrele nr. Gulerul lucrat tot din punct de elastic se completează la partea din spate cu o bantă de forma unui trapez a cărei bază mică este prinsă de răscroitura gîtului la spate. dacă firul este mai gros. în mijloc. Mînecile. se lucrează cu punct de elastic. nu se lucrează. 6 ochiuri care. cu andrele nr. iar elasticul fentei care începe de la circa 10 cm mai sus de talie. cînd se ajunge la rîndul de la care trebuie despărţită faţa în două. După cum se vede pe model. se procedează astfel: se numără ochiurile. Această prelungire formează reverele puloverului. împreună cu 6 ochiuri din corpul puloverului. se împarte pe două andrele în părţi egale. iar partea dreaptă se lucrează cu a treia andrea. La fel se procedează şi cu partea stîngă. Pentru fentă se montează în continuarea andrelei de la partea dreaptă. rezultînd o linie oblică peste linia de umăr. bineînţeles după ce s-a terminat de lucrat partea dreaptă. iar baza mare formează marginea din afară a gulerului. puloverul are gulerul ridicat puţin pe gît la partea din spate. se prelungeşte în sus pînă la linia de umăr terminîndu-se la umeri în linie dreaptă. deşi sînt lungi. 3 sau. cele două oblice laterale se unesc cap la cap cu capetele reverelor. aşa cum se vede pe model.Pulover marinăresc Acest pulover este indicat pentru tinerele de 18 ani. În cele de mai sus s-a explicat forma gulerului şi a reverelor ca fiind caracteristice acestui model de pulover. Partea stîngă se lasă pe o andrea. Se lucrează din fire mai groase de lînă de culoare bleu marin. O altă caracteristică a acestui pulover este şi fenta care se lucrează cu punct de elastic începînd de la o distanţă de 10 cm mai sus de talie. 4. Pentru a începe fenta. nu ajung chiar pînă la încheietura mîinii. 158 .

o fustă plisată sau cu un pantalon. Ana Popescu. Tehnică. Acest pulover se poate purta cu o fustă dreaptă. 1966. “Tricotaje de mînă”. capătul de jos al fentei de pe dos. se prinde cu un punct oblic. cînd persoana care lucrează are experienţă în acest gen de lucru de mînă. alb. care după ce se scoate andreaua se lasă liber şi se măsoară. Ed.Cînd puloverul este gata. 159 . muştar) care se armonizează bine cu nuanţa puloverului. lucrîndu-se o porţiune de 10 – 15 ochiuri. Pentru stabilirea numărului de ochiuri pe centimetru de împletitură se face întîi proba. după ce s-au călcat toate părţile. Culoarea fustei sau a pantalonului va fi deschisă (gri. Acest pulover se poate lucra după tipar care se desenează după explicaţiile date sau numai după măsurile luate pe corp.

Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. trei sferturi sau scurtă şi se compune din două părţi. 160 . Pentru desenarea tiparului de bluză chimono este necesară o măsură suplimentară şi anume: Măsura de lungime a mînecii. măsura de lungime a bluzei pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. spate şi faţă. dacă mîneca este lungă. trecînd peste umăr şi apoi în lungul braţului pînă sub cot. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a spatelui minus 3 cm şi se notează litera D. sau pînă la încheietura mîinii. Tiparul de spate Pentru desenarea tiparului se desenează un unghi cu laturile nedefinite drept în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A.Bluză chimono cu mînecă lungă Bluzele (puloverele) chimono se tricotează dintr-o singură bucată – corsajul şi mîneca – urmărind tiparul respectiv. Acest gen de bluză poate prezenta o mînecă lungă. unde s-a stabilit lungimea bluzei şi se notează litera C. dacă mîneca este trei sferturi. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura dintre talie şi şold. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. care se ia de la răscroitura gîtului. 1. pentru care se construieşte cîte un tipar.

. cu o linie prelungită. Punctul stabilit se ridică cu 1 cm mai sus de orizontala A. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului situat deasupra orizontalei A. Din punctul E se duce spre dreapta o linie paralelă cu prizontala A. iar pe orizontală se măsoară tot din punctul spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului plus 1 cm. Pe această linie se aplica măsura de lungime a mînecii începînd de la răscroitura gîtului spre dreapta şi se notează cu litera G. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală.pe linia C se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. Lina de subraţ a bluzei se desenează aplicînd măsurile de grosime după cum urmează: .pe linia B se măsoară din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct. Din punctul F se ridică o linie verticală paralelă cu verticala A pînă la linia de cadru. aşa ca pe tipar. apoi se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor adîncită.Linia de lăţime a spatelui se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din lungimea spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera E. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul H cu punctul de lungime a subraţului bluzei cu o linie ce se rotunjeşte în dreptul subraţului. Punctele stabilite se unesc între ele cu o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. 161 .pe linia D se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se înseamnă un punct. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează astfel: se măsoară din punctul E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui plus 2 cm şi se notează litera F. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului care se controlează aplicînd măsura din talie în sus pe linia de subraţ. . Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în formă de unghi drept în punctul G şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera H.

Punctul stabilit se coboară cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu 162 . Tiparul din faţă. Tot din punctul A în jos pe verticală se aplică aceeaşi măsură plus 2 cm. lungimea bluzei în faţă. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre dreapta pe orizontala lungimea răscroiturii gîtului din spate plus 1 cm şi se notează un punct. în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. lungimea cusăturii mînecii din spate de la răscroitura gîtului pînă la verticala F. ca şi la partea din spate şi se notează litera C.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Linia de subraţ a bluzei se desenează astfel: . Linia de lungime a feţei se desenează aplicînd din punctul B în jos. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Pentru desenarea tiparului din faţă se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite.2. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie ce se prelungeşte cu 3 cm mai sus de linia D. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A.pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct. . din care se scade lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. aşa ca pe tipar. spre dreapta. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. . Punctul tabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. lungimea dintre talie şi şold.pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct.

Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în unghi drept în punctul F şi se duce o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera G. Tehnică. 1966.litera E. După aceste tipare simple se pot tricota diferite bluze chimono cu mîneca lungă. Ed. Pe această linie să măsoară de la răscroitura gîtului spre stînga lungimea mînecii pînă la încheietura mîinii şi se notează litera F. Ana Popescu. 163 . “Tricotaje de mînă”. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie prelungită. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul G cu punctul de lungime a subraţului bluzei printr-o linie care se rotunjeşte în dreptul subraţului.

“Tricotaje de mînă”. Gulerul. Ed. manşetele şi talia prezintă o garnitură din elastic simplu 2X2.Model 1 – Chimono cu mîneca lungă Această bluză chimono cu mînecă lungă este foarte potrivită pentru persoanele tinere. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. Ea prezintă o platcă tricotată cu punct de elastic cu tighel. Tehnică. 164 . 1966. Ana Popescu.

manşetele şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu o singură faţă. Butonierele sînt executate pe verticală. 1966. Tehnică. 165 . Ana Popescu. Fenta care se prelungeşte ca o bentiţă în jurul decolteului.Model 2 – Chimono cu mîneca lungă Prezintă o bluză cu un decolteu mic deschis în faţă cu o fentă încheiată în nasturi. Garnitura de pe cusătura mînecii este formată de o bordură tricotată cu modelul 14. “Tricotaje de mînă”. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Ed.

Tehnică. După tiparele astfel modificate se pot tricota diverse modele de bluze. 1966. În punctele stabilite (punctul G – spate şi F – faţă) se aplică linia în formă de unghi drept şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea braţului luată în punctul unde s-a stabilit lungimea mînecii trei sferturi. Punctele stabilite (H – spate şi G – faţă) se unesc cu înălţimea subraţului bluzei cu linii care se rotunjessc în direcţia subraţului.Bluza chimono cu mîneca trei sferturi Pentru tricotarea acestui gen de bluze se foloseşte tiparul bluzei chimono cu mînecă lungă cu următoarele modificări: Linia de lungime a mînecii se stabileşte aplicînd din punctele de răscroitură a gîtului la spate şi la faţă măsura de lungime a mînecii trei sferturi. 166 . Ed. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.

este lucrată cu punct de ţăsătură.Model 1 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. Manşetele sînt suprapuse şi marginile au o bordură. Ana Popescu. 1966. bordura manşetelor şi talia sînt tricotate cu punct de elastic. Fenta. 167 . cu ochiuri răsucite. Ed. dar foarte drăguţă. “Tricotaje de mînă”. La gît prezintă o fentă care se prelungeşte cu o bentiţă în jurul gîtului. În mijlocul feţei fenta se închide cu 3 nasturi. Tehnică.

Plătcuţa este conturată de un elastic simplu 1X1. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. 1966. Ed.Model 2 – Chimono cu mînecă trei sferturi O bluză deosebit de drăguţă. 168 . În spate se închide cu fermoar. care se poate purta în diverse împrejurări. Tehnică. la mîneci şi talie. Ana Popescu. prezintă o platcă şi un gulerş din două bucăţi aşezat pe lîngă gît. Conturul plătcuţei se realizează prin aplicarea acestui elastic pe bluză. “Tricotaje de mînă”. care de altfel întregeşte garnitura la guleraş. Drept garnitură.

Manşetele şi gulerul pot fi tricotate cu punct de semielastic 1X1. care este tricotat cu punct de jerseu. Aceste dungi pot fi tricotate cu fire de o culoare contrastantă.Model 3 – Chimono cu mînecă trei sferturi Modelul acestei bluze este format din dungi tricotate cu punct leneş intercalat în fondul bluzei. Tehnică. 1966. adică punctul de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Ed. Ana Popescu. 169 . folosind punctul leneş sau chiar acelaşi punct cu fondul.

1966. Ana Popescu. Garnitura ce o prezintă pe linia de cusătură a mînecii este formată dintr-o bordură tricotată.Model 4 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. 170 . Tehnică. Ed. “Tricotaje de mînă”. dar cu o notă de eleganţă discretă este tricotată cu punct de ţesătură. bentiţa din jurul gîtului şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu ochiuri încrucişat. Manşetele.

este tricotată cu punct de jerseu. cu excepţia manşetelor. bluza prezintă o fentă mărginită cu modelul romînesc. Ana Popescu. Această garnitură se poate tricota în contextura bluzei sau separat. Toată bluza. Manşetele sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. În mijlocul feţei. 171 . şi apoi aplicate pe bluză. Culorile cu care este lucrat modelul se aleg după gust. Ed. Tehnică. 1966. “Tricotaje de mînă”.Model 5 – Chimono cu mînecă trei sferturi Acest model prezintă o bluză gen cazacă. cu o garnitură formată de un model romînesc.

5 cm. ca să fie egale între ele. Tehnică. Linia de cambrură a subraţului se realizează unind între ele punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime a taliei şi acesta cu punctul de grosime a bustului.Bluză chimono cu mînecă scurtă Acest gen de bluză se tricotează după tipare construite la fel cu cele de la bluza chimono cu mînecă lungă. se prelungeşte pînă la întîlnirea liniei de subraţ unde se notează litera M. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Ana Popescu. Se controlează liniile de umăr (la spate şi la faţă). Din punctul M se coboară cu 1. la spate şi la faţă. Linia de răscroitură a braţului se formează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie rotunjită. prelungind linia cu 3 cm. care se modifică în felul următor: Linia de subraţ a bluzei la spate şi la faţă se desenează unind punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime al bustului printr-o linie pînă mai sus de punctul de înălţime al umărului. 1966. Ed. Din punctul stabilit se duce o linie uşor pierdută în linia de umăr. “Tricotaje de mînă”. aşa ca pe tipare. După ce s-au obţinut aceste tipare se pot tricota diferite bluze cu mînecuţă scurtă. 172 . Linia de umăr.

Ana Popescu.Model 1 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză tricotată cu punct de jerseu. cu o garnitură formată din rînduri ajurate. 1966. 173 . Acest ajur se realizează tricotînd acest model ajurat. Tehnică. Marginea bluzei şi bentiţa din jurul decolteului sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Ed. “Tricotaje de mînă”.

Ed. “Tricotaje de mînă”. după gust. Se pot folosi.Model 2 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză tinerească este tricotată din două culori. cît şi la fondul bluzei. şi alte puncte de tricotaj atît la garnitură. la alegere. Ana Popescu. 174 . Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Bordura bluzei. Tehnică. 1966. a decolteului şi gulerul sînt tricotate cu punct de orez.

Marginea decolteului.Model 3 – Chimono cu mînecă scurtă Modelul prezintă o bluză simplă cu un decolteu alungit pe umeri. a bluzei şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Ed. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu pe dos (dosul tricotajului reprezintă faţa lucrului). “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 175 . 1966. Tehnică.

Ana Popescu. În mijlocul feţei bluza prezintă o fentă ascunsă sub o bentiţă. “Tricotaje de mînă”. manşetele şi talia sînt lucrate cu elastic cu ochiuri încrucişate. 176 . Bentiţa din jurul gîtului şi de la fentă. 1966. decolteul este mărginit cu o bentiţă ce se înoadă în mijlocul feţei.Model 4 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză uşoară de vară este tricotată cu punct de jerseu şi ajur. Tehnică. Ed. În jurul gîtului.

1966.Model 5 – Chimono cu mînecă scurtă Reprezintă o bluză originală cu o garnitură formată din model romînesc. Această bluză se tricotează cu punct de jerseu. sau poate fi executat cu mai multe culori. Marginea decolteului. Decolteul este drept. Ana Popescu. Modelul romînesc poate fi lucrat numai cu o singură culoare contrastantă faţă de fond. Ed. 177 . “Tricotaje de mînă”. din care cauză formează o linie ridicată pe gît şi alungită uşor pe umeri. după dorinţă. sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Tehnică. ca şi a bluzei.

ajurată. Marginea decolteului. este tricotată cu modelul 1. Decolteul este larg şi alungit pe umeri. Ed.Model 6 – Chimono cu mînecă scurtă O bluziţă de vară. 1966. 178 . “Tricotaje de mînă”. a mînecilor şi talia sînt tricotate cu punct de semielastic 1 X 1. Tehnică. scurtă pînă în talie. Ana Popescu.

Ana Popescu. Bentiţa din jurul gîtului este lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. Tehnică. Bluza este scurtă pînă în talie. cu o bentiţă în jurul gîtului şi este închisă cu un fermoar în mijlocul spatelui. Ed. 179 . 1966. iar benzile de ajur ce formează plătcuţa sînt tricotate cu modelul 19. “Tricotaje de mînă”.Model 7 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză deosebit de frumoasă cu o garnitură formată din platcă ajurată.

Model 8 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză prezintă o frumoasă garnitură cu model românesc. Decolteul este drept şi se realizează după un tipar la care nu se mai desenează răscroitura gîtului la faţă şi spate. Tehnică. Ed. Ana Popescu. 1966. 180 . “Tricotaje de mînă”. Bluza este tricotată în întregime cu punct de jerseu.

Rîndul 1: 1 jeteu.Model 9 – Chimono cu mînecă scurtă Este o bluză tricotată cu un model dantelat. “Tricotaje de mînă”. apoi urmează modelul – 1 jeteu. avînd grijă să se termine rîndul cu un jeteu şi 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 181 . 1966. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile se lucrează pe dos. Tehnică. Se repetă modelul. oval. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri pe faţă. Are un decolteu larg. apoi se începe modelul – 1 jeteu. Aceste 8 rînduri se repetă. Manşetele şi bordura bluzei sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 7: se lucrează la fel cu rîndul 3. Ed. Restul bluzei este tricotat cu următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 4. mărginit cu un galon de culoare contrastantă şi se înnoadă în mijlocul feţei.

182 . Ed. “Tricotaje de mînă”. cu decolteul pe gît şi marginile cu o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. 1966. Ana Popescu. Tehnică. Bluza este lcurată cu modelul ajurat 9.Model 10 – Chimono cu mînecă scurtă O bluză dreaptă. ajurată.

Este tricotată cu două culori. Ana Popescu. lucrate cu punct de jerseu sau cu punct de semielastic lat. 1966. Tenică. În faţă dungile merg vertical pînă la nivelul plătcuţei.Model 11 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză lucrată cu un joc de dungi. Ed. alungit pe umeri şi se închide în mijlocul spatelui. Decolteul este drept. de unde se lucrează pe orizontală. 183 . “Tricotaje de mînă”.

Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. 184 . Tiparul părţii din spate Pentru desenarea tiparului se construieşte în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Linia de subraţ se desenează procedînd astfel: . după ce s-a tricotat pînă la răscroitura braţului. Din punctul D se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. lungimea bluzei pînă în talie şi se notează litera B. . Mînecile. Linia de lungime a bluzei se desenează din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. care au fost şi ele tricotate pînă la răscroitura braţului. se poate tricota o dată cu spatele şi faţă. La mîneci se foloseşte aceeaşi măsură de lungime ca la bluza chimono. spate şi mîneci. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. se pot lucra separat în întregime sau. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre dreapta pe orizontală 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D.pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se înseamnă un punct. indiferent dacă sînt lungi. treisferturi sau scurte.Bluză cu mînecă raglan Acest gen de bluze sînt formate dn faţă. Pentru fiecare piesă componentă se construieşte un tipar.

Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: . Se unesc între ele punctele stabilite. Tot din punctul A se măsoară în jos pe verticală 1/6 185 . aşa ca pe tipar. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului minus 3 cm şi se notează litera E. Linia desenată se prelungeşte cu 3 cm deasupra liniei de bust. .pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct. Se unesc apoi între ele punctele stabilite printr-o linie ce se prelungeşte cu 1 cm deasupra orizontalei D. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Răscroitura gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B.5 cm şi se notează litera B. Se uneşte punctul E cu punctul de răscroitură de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită. Tiparul părţii din faţă Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. .. Răscroitura gîtului se formează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontala 1/6 din grosimea gîtului minus 1.pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 1 cm şi se înseamnă un punct. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Punctul stabilit reprezintă înălţimea subraţului. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea bluzei pînă în talie minus 1. Linia de aplicare a mînecii raglan se formează unind punctul E cu punctul de înălţime a subraţului cu o linie uşor rotunjită.5 cm şi se notează un punct.pe linia de lungime a bluzei se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct.pe linia de bust se aplică din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului şi se înseamnă un punct.

poate fi şi numai pînă în talie. Acest cadru se notează cu literele A. însă numai pînă la elasticul sau la bordura ce urmează să se facă bluzei respective. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. B. Lungimea acestei bluze. 186 . Linia de aplicare a mînecii raglan se desenează unind punctul de răscroitură a gîtului după orizontala A cu punctul de lungime a subraţului cu linia uşor rotunjită. Această linie reprezintă răscroitura mînecii raglan. sau a grosimii braţului pentru mîneca treisferturi şi pentru mîneca scurtă. linia de talie va reprezenta lungimea bluzei. ca şi a celorlalte. Punctul însemnat se notează cu litera E. C. iar lăţimea va fi egală cu 1/2 din grosimea braţului. aşa ca pe tipar. “Tricotaje de mînă”.din grosimea gîtului. aşa ca pe tipar. Se măsoară apoi 4 1/2 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. Ana Popescu. Observaţii. pentru mîneca lungă. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie uşor rotunjită. Tiparul de mînecă Se desenează un cadru dreptunghiular cu lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii raglan (se ia la fel ca la mîneca chimono). Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează măsurînd din punctul B spre dreapta 1/2 din grosimea încheieturii mînecii. D. Tehnică. Lăţimea acestora nu este inclusă în lungimea bluzei pînă în talie. Linia de răscroitură a mînecii. aplicînd din punctul C în jos pe verticală distanţa A – E de la partea din spate a bluzei. După aceste tipare se pot tricota diverse modele de bluză cu mînecă raglan. Din acest punct se duce spre stînga o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare. 1966. În acest caz. Ed. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină.

După aceasta se dă drumul ambelor ochiuri deodată de pe andrea. În mijlocul feţei prezintă o fentă închisă cu un şnur înnodat. iar firul rămîne pe dosul lucrului. obţinîndu-se astfel 1 ochi încrucişat. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.Model 1 – Mînecă raglan Această bluză cu mînecă lungă este tricotată cu modelul următor: Rîndul 1: se introduce andreaua în primul ochi. Acest ochi nu se tricotează. Rîndul 2: deasupra ochiului pe dos din rîndul anterior se tricotează 1 ochi pe faţă. 187 . se trece firul şi prin primul ochi. Gulerul. Urmează apoi 1 ochi pe dos. 1966. Ed. dar nu se scoate ochiul de pe andreaua stîngă. ci se lucrează al doilea ochi pe faţă. manşetele şi bordura bluzei se lucrează cu punct de semielastic 1 X 1. ca şi cum s-ar tricota pe dos. Ana Popescu. iar ochiul încrucişat se lucrează pe dos.

Tehnică. Ana Popescu. 188 . 1966. Decolteul este ascuţit. Ed. Bordura bluzei şi a gulerului. mărginit cu o bentiţă şi un guler lucrat cu model românesc. manşetele şi bentiţa din jurul decolteului sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. “Tricotaje de mînă”.Model 2 – Mînecă raglan Prezintă o bluză lucrată cu lînă angorată şi este tricotată cu punct de jerseu.

189 .Model 3 – Mînecă raglan Se tricotează din lînă de angora cu punct de elastic 2 X 2. Tehnică. Ana Popescu. Decolteul este ascuţit şi este mărginit de o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. 1966. “Tricotaje de mînă”. cînd se poate purta cu pantalon sau cu o fustă dintr-un material mai plin. Această bluză este foarte indicată pentru primăvară şi toamnă. Ed.

cu o deschidere în mijlocul feţei. cu mîneca trei-sferturi poate fi purtată în orice împrejurare.Model 4 – Mînecă raglan Această bluză simplă. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. 1966. “Tricotaje de mînă”. 190 . În acest scop trebuie să se ţină seama de grosimea firului şi de culoarea ce se alege. manşetele şi bentiţa ce mărgineşte decolteul sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. Bluza are un decolteu rotund. Marginea bluzei. Tehnică. Ana Popescu. Ed.

“Tricotaje de mînă”. 191 . Tehnică. sînt mărginite cu un elastic simplu 2 X 2. după culoarea de fond şi după culoarea fustelor cu care se îmbracă şi cu care trebuie să se asorteze. Ana Popescu. fapt care aduce o notă de variaţie în îmbrăcăminte. Drept garnitură are un galon lucrat cu model românesc introdus pe linia mînecii raglan. de ceva nou şi chiar elegantă. Linia de talie.Model 5 – Mînecă raglan Această bluză lungă pînă în talie este lucrată cu punct de jerseu. Culorile cu care se lucrează galonul variază după gust. Acelaşi galon mărgineşte şi manşetele. întrucît cu o singură fustă se pot purta mai multe feluri de bluze. Ed. ca şi decolteul. 1966. Bluzele sînt foarte practice.

pe linia de şold se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct.pe linia de lungime se măsoară 1/4 din grosimea şoldului pentru fustele drepte şi 3 – 5 cm pentru fustele evazate. Linia de lungime a fustei se desenează aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a fustei şi se notează litera B. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină. Fusta în formele enunţate se lucrează din două părţi şi anume – spate şi faţă. Tiparul din spate al fustei Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie rotunjită. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: .pe orizontala A se aplică din punctul A spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează cu un punct. 192 . Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. cu pliseu.5 cm din punctul A în jos pe verticală. . Linia de talie se desenează măsurînd 1. Pentru fiecare parte se desenează un tipar. În dreptul şoldului această linie se rotunjeşte uşor. .Fuste Fustele tricotate pentru fetiţe ce au depăşit vîrsta de 12 ani şi pentru persoanele adulte nu se execută decît cu o linie dreaptă sau uşor evazată.

Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie uşor rotunjită. la modelul respectiv.5 cm din punctul A în jos pe verticală. După acesste tipare se tricotează diferite fuste. Din punctul C se duce pre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Pe linia de şold se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. Explicaţiile amănunţite se găsesc în text. Linia de subraţ se desenează aplicînd ca şi la spate măsurile de grosime. Pe linia A se aplică punctul A spre stînga 1/4 din grosimea taliei. Ana Popescu. urmărind linia fustei drepte. Pe linia de lungime se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm pentru fustele drepte şi plus 5 – 7 cm pentru fustele evazate. “Tricotaje de mînă”. Linia de talie se desenează măsurînd 2. 193 . Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină rotunjită în dreptul şoldului. 1966. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea fustei şi se notează litera B. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Tehnică. Ed. plus 2 cm şi se notează un punct. Futa cu pliseuri se tricotează dintr-o singură bucată. Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C.Tiparul din faţă al fustei Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A.

completată cu o jachetă tricotată la fel. Tehnică. Tricotarea începe de la linia de talie şi se urmăreşte linia tiparului. formează un compleu deosebit de elegant. Pe cusătura şoldului în partea stîngă din talie în jos se face o fentă ce se închide cu un fermoar. “Tricotaje de mînă”. Ed. 1966. 194 . Ana Popescu. La lungime se tricotează 2 – 3 cm în plus pentru tiv.Model 1 – Fuste Această fustă dreaptă. Fusta este tricotată cu punct de jerseu răsucit.

Model 2 – Fuste
Prezintă o fustă dreaptă completată cu o bluză tricotată la fel, cu punct de jerseu. La lungimea

fustei se va ţine seama că e necesar să se facă un tiv de 2 – 3 cm. În talie se închide cu un fermoar pe cusătura stîngă a şoldului. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

195

Model 3 – Fuste

Acest model prezintă o fustă evazată care, purtată cu o bluză de culoare contrastantă şi cu un bolerou la fel ca fusta, constituie un compleu foarte drăguţ. Fusta şi boleroul sînt tricotate cu punct de orez. În jurul boleroului se tricotează o margine cu punct leneş. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

196

Model 4 – Fuste
Această fustă cu pliseu solei se tricotează circular de la şold în jos, adică faţa şi spatele se lucrează odată. Pentru aceasta se foloseşte andreaua rotundă. La început se lucrează pe două andrele, ca să

se poată forma fenta din talie, întrucît altfel fusta nu se poate îmbrăca. După ce s-a tricotat pînă în dreptul şoldului, unde nu se fixează deschiderea pliseurilor (în dreptul şoldului sau chiar mai sus de şold) se trec ochiurile împletiturii pe o andrea rotundă cu care se continuă lucrul. Numărul pliseurilor se fixează după dorinţă şi se procedează astfel: Numărul general de ochiuri se împarte la numărul pliseurilor şi apoi se fixează cu aţă colorată locul fiecărui pliseu. În dreptul semnelor respective se începe adăugarea treptată a ochiurilor, începînd cu 1 ochi. Pe marginile pliseului se ridică cîte 1 ochi din două în două rînduri. Lucrătura de fond a fustei se poate face cu punct de orez sau cu punct de jerseu simplu sau răsucit. Lucrătura pliseului este executată cu punct de jerseu lucrat pe dos, iar linia din mijlocul pliseului se realizează ridicînd cîte 1 ochi pe dos, din două în două rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

197

Rochii

Rochiile tricotate sînt foarte plăcute la purtat. De obicei ele au o linie dreaptă. Mîneca poate fi lungă, trei-sferturi sau scurtă simplă, chimono sau raglan. Pentru realizarea unei rochii se vor folosi tiparele de bluză şi fustă. (Se ştie că bluza si fusta unite pe linia de talie formează o rochie.) Întrucît tiparele de bluză lungi pînă la şold cuprind în ele şi partea dintre talie şi şold a fustei (această porţiune a bluzei şi fustei se suprapun coincind toate liniile), urmează doar ca la tiparele de bluză să completăm fusta. În acest scop se va proceda în felul următor.

Tipar pentru rochii La tiparul din spate al bluzei simple chimono sau raglan se fac următoarele completări: Linia de mijloc a spatelui vertical A se prelungeşte pe o distanţă oarecare.

198

Linia de lungime a bluzei, orizontal C, devine linie de şold.

Linia de lungime a rochiei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea fustei, unde se notează litera M. Din punctul M se duce spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă o linie paralelă cu orizontala B. Linia de subraţ se completează măsurînd din punctul M spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă, distanţă de pe linia de şold, linia C, pentru rochiile cu linie dreaptă şi plus 3 – 5 cm pentru rochiile evazate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a şoldului de pe linia C, printr-o linie plină. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu tiparele construite pentru bluze. La fel se procedează cu desenarea tiparelor pentr rochiile chimono şi pentru cele cu mîneca raglan.

După aceste tipare se pot tricota diferite rochii.

199

Model 1 – Rochii

Această rochie dreaptă se tricotează cu punct de jerseu răsucit. În jurul decolteului are un guler care se închide cu o fundă. Aceată fundă poate fi confecţionată din material lucios sau mat, uni, ecosez sau cu buline, în tonul rochiei sau de culoare contrastantă. Alegerea ei depinde de împrejurarea în care se îmbracă rochia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

200

Model 2 – Rochii

Prezintă o rochie simplă, închisă în mijlocul feţei cu nasturi. Decolteul este drept şi alungit pe umeri. Mîneca este scurtă, iar în talie are un cordon închis cu cataramă. Tricotarea acestei rochii se face cu punct de ţesătură. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

201

Jachete
Jachetele sînt foarte potrivite pentru purtat primăvara, toamna şi în zile de vară mai răcoroase. Ele se pot face cu sau fără guler, decoltate, închise sau nu în mijlocul feţei. Tiparele de jachetă se aseamănă întru totul cu tiparele de bluză, cu deosebirea că sînt mai largi şi au o fentă în mijlocul feţei. Tiparul de spate

Tiparele de spate se desenează la fel cu tiparele de bluză la care se fac următoarele modificări: Linia de subraţ se desenează aplicînd pe linia de lungime, din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldurilor plus 1 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului, plus 1 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold printr-o linie simplă. Linia de umăr. Pentru desenarea acestei linii se aplică din punctul A şi D spre dreapta 1/2 din lăţimea spatelui plus 1 cm. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie verticală punctată. Pe această linie se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. La tiparele de spate pentru jacheta chimono sau cu mînecă raglan se modifică numai linia de subraţ, aşa cum s-a descris mai sus. Tiparul de faţă

Tiparele de faţă, atît la jacheta simplă, cît şi la cele chimono şi cu mîneca raglan, rămîn la fel cu tiparele de faţă ale bluzelor respective, cu excepţia liniei de subraţ, care se modifică astfel:

202

Linia de subraţ a jachetei se desenează aplicînd măsurile de grosime: pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 3 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plu 3 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul stabilit pe orizontala C printr-o linie plină. Fenta se desenează prelungind linia de lungime cu 3 cm spre dreapta în afara punctului C. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul răscroiturii gîtului. Punctul însemnat se uneşte cu răscroitura gîtului printr-o linie dreaptă. La jachetele care nu se închid în faţă, sau care se închid cap la cap nu se face fentă. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu cele de la bluză. După tiparele obţinute se tricotează diferite jachete. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

203

Model 1 – Jachete

Jacheta aceasta simplă este decoltată pînă deasupra bustului şi încheiată în faţă cu nasturi. Marginea, decolteul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic, iar restul jachetei este tricotat cu punct de orez alungit. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

204

Model 2 – Jachete

Acest model prezintă o jachetă cu plastron dantelat. Se lucrează după tiparul de jachetă simplă cu pensa la umăr. Scăzăturile necesare pensei se fac pe linia plastronului. Această linie rămîne dreaptă, iar scăzăturile se fac pe partea laterală (dinspre răscroitura braţului), care este lucrată cu punct de jerseu, care permite efectarea scăzăturilor cu uşurinţă. Jacheta este tricotată cu punct de jerseu, iar plastronul dantelat se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu la început de rînd, apoi 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, fără să se tricoteze, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă pînă la capătul rîndului. Se repetă modelul după nevoie, iar rîndul se termină cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă, 9 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe dos, 1 ochi adăugat, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 7 ochiuri pe dos, 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. Modelul se repetă, avînd grijă ca la sfîrşitul rîndului să se termine cu 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 1 ochi pe dos. Se repetă aceste 4 rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

205

Ana Popescu. 196 206 . a buzunarelor şi fenta sînt tricotate cu punct de semielastic. “Tricotaje de mînă”. manşetele. Jacheta este tricotată cu punct de elastic cu spinişori. iar gulerul. închisă în mijlocul feţei cu nasturi. Pe şolduri are buzunare. Tehnică. decolteul este mărginit cu un guler lat. marginea jachetei. Ed.Model 3 – Jachete Este o jachetă groasă.

iar gulerul. Ana Popescu. 207 . Gulerul este lat. Fondul jachetei este tricotat cu punct de jerseu. terminată cu o manşetă lată. Ed. este închisă în mijlocul feţei. “Tricotaje de mînă”. manşetele. fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de jerseu 2 X 1. Mîneca este raglan. 1966.Model 4 – Jachete Această jachetă dreaptă din lînă obişnuită sau de angora. Tehnică.

1 ochi pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos.Model 5 – Jachete Prezintă o jachetă dantelată. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat. 1 jeteu. Marginea jachetei. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. Se repetă modelul. 1 jeteu. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. Se repetă modelul. a decolteului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. 2 ochiuri pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. apoi urmează modelul: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. 1 jeteu. Restul jachetei se tricotează după următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 8. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat. apoi 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat. apoi 1 ochi pe faţă. Mînecuţa este scurtă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. deschisă în faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. 1 ochi nelucrat deasupra scăzăturii. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 6 ochiuri pe faţă. iar la sfîrşit de rînd se termină cu 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos. la început de rînd. 1 ochi pe faţă. 208 . 1 jeteu.

Tehnică. 1966. Ed. 209 .“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.

Model 6 – Jachete Este o jachetă uşor cambrată în talie. 1966. Fenta din mijlocul feţei şi decolteul sînt marginile cu bentiţe lucrate cu punct de semielastic 1X1. Ed. Fondul jachetei este încrustat cu un model românesc şi este lucrat cu punct de jerseu. Ana Popescu. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Este închisă pînă la gît în mijlocul feţei. 210 . Are mîneca trei- sferturi.

În mijlocul feţei se închide cu nasturi. 211 . Ana Popescu. cu buzunare şi cu un guler lat. a buzunarelor. 1966. fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. “Tricotaje de mînă”. Marginea jachetei. cu mînecile treisferturi. Această jachetă este tricotată cu punct de elastic ajurat. Ed. Tehnică.Model 7 – Jachete O jachetă simplă.

În mijlocul feţei se închide cu nasturi. Are mîneca trei-sferturi şi în jurul decolteului un guler lat. Ana Popescu.Model 8 – Jachete Reprezintă o jachetă lucrată din lînă de angora. 212 . 1966. iar marginea jachetei. Ed. Tehnică. manşetele şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. “Tricotaje de mînă”. fenta. Jacheta este tricotată cu elastic lat.

Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Aceste 3 rînduri formează încrustaţia ajurată. 1966 213 . Modelul ajurat se tricotează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe dos. Ed. Toată jacheta este lucrată cu punct de jerseu încrustată cu rînduri de ajur. Tehnică. În mijlocul feţei se închide cu un fermoar.Model 9 – Jachete Această jachetă are mîneca chimono şi decolteul înalt.

la care se aplică dimensiunile luate pe corpul persoanei pentru care se lucrează. Numărul de ochiuri care se montează la începutul fiecărei părţi este în raport cu grosimea firului de lînă. Model: Această jachetă este lucrată din fire buclate din lînă albă. cu mînecă lungă obişnuită. La mîneci jos. ca şi la marginea jachetei. se lucrează 10-15 rînduri. Pentru a stabili numărul de ochiuri care se montează pentru fiecare parte. Are două buzunare şi este închisă în mijlocul feţei cu un nasture. Jacheta este dreaptă. iar cel de la marginea jachetei şi de la fentă de circa 5 cm. Marginea buzunarelor. Gulerul este lucrat dintr-o bandă dreaptă. iar pe margine are o bordură din punct de elastic.Model 10 – Jachete Reprezintă o jachetă cu mîneca raglan. Numărul 214 . cu punct de jerseu ca şi întreaga jachetă. se face de asemenea elastic. a feţelor şi din jurul răscroiturii gîtului se lucrează cu punct de semielastic. Se poate lucra şi din fire de lînă nebuclate. încheiată în faţă cu 6 nasturi din sidef gri. Această jachetă se lucrează după tiparele prezentate. care apar frumos în evidenţă. Elasticul de la mîneci are o lăţime de circa 8 cm. de angora sau de mohair. Restul jachetei este lucrat ca modelul 4. se montează întîi 12 ochiuri. se scoate andreaua şi se măsoară lăţimea acestei probe.

Ana Popescu. bleumarin). guler). spate. 215 . înseamnă că sînt necesare 3 ochiuri pentru 1 cm. dacă cele 12 ochiuri montate au 4 cm. “Tricotaje de mînă”. maron. Această jachetă se poate purta cu o fustă dreaptă sau plisată. ca şi pentru fiecare parte (faţă. sau în carouri. Ed. O persoană înaltă şi suplă poate purta această jachetă cu o fustă plisată uni. 1966.de centimetri găsiţi ajută la calculul necesar. După acest calcul se poate uşor stabili numărul de ochiuri necesar pentru dimensiunile jachetei. De exemplu. mîneci. iar o persoană mai plină poate purta jacheta cu o fustă dreaptă uni de culoare mai închisă (gri. negru. Se împarte numărul de ochiuri care au fost montate la numărul de centimetri care s-au constatat la măsurare şi rezultă numărul de ochiuri care este necesar pentru împletirea unui centimetru. Tehnică.

Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. şi se notează un punct. pentru care se construieşte cîte un tipar. Linia de lungime a vestei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea din talie şi punctul unde s-a stabilit lungimea vestei (de obicei sînt circa 8 – 10 cm). Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linii pline. Vesta poate avea diverse forme şi poate fi lungă pînă în talie sau pînă spre şolduri. vesta se compune din două părţi. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime. Punctul stabilit se notează cu litera C. care a fost luată în dreptul unde s-a stabilit lungimea vestei. Această linie poate reprezenta şi linia de lungime a vestelor scurte pînă în talie. Tiparul din spate Se desenează un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. 216 . Pe linia de lungime se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului. spate şi faţă.Vesta Vesta se poartă peste bluză şi completează drăguţ îmbrăcămintea în zilele mai răcoroase. Indiferent de forma şi lungimea ei. Din punctul D se desenează spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct. Pe linia de bust se măsoară 1/4 din grosimea bustului. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea pînă în talie şi se notează litera B.

minus 3 cm şi se notează litera B. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura stabilită între talie şi punctul de lungime a vestei şi se notează litera C. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură de pe orizontala A printr-o linie plină.Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1 cm şi se notează un punct. aplicînd în prealabil măsurile de grosime. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea feţei pînă în talie minus răscroitura gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. Pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din măsura de grosime a şoldului (care a fost luată în direcţia lungimii vestei) plus 2 cm şi se notează un punct. 217 . Pentru desenarea acestei linii se măsoară din punctul A spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta pe orizontală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm. Din punctul B se desenează o linie paralelă cu prizontala A. ca şi la partea din spate. Linia de subraţ se desenează ca şi la spate. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontală şi se notează cu litera E. Tiparul de faţă: Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de înălţime a liniei de subraţ printro linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. Această linie. Linia de umăr. Din punctul D se duce o linie paralelă cu orizontala B. care formează umărul. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită. poate rămîne linia de lungime a vestei. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura a subraţului pînă în talie. Din punctul C se duce o linie paralelă cu orizontala B.

Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontală lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate plus 1 cm. cît şi la spate. Această linie poate fi şi dreaptă la o vestă lejeră. Pe această distanţă se întăreşte orizontala D. se aplică măsurile de grosime numai pe linia de lungime a vestei şi pe linia de bust. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie uşor adîncită. Această linie reprezintă decolteul vestei. În acest caz. care formează a doua latură a pensei. întrucît formează o latură a pensei. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi apoi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linie plină. atît în faţă. Exemplu: a) Dacă decolteul este pătrat.Pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 2 cm şi se notează un punct. Tot pe linia de subraţ se măsoară 3 cm de la orizontala D în jos. aşa ca pe tipar. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de vîrf al pensei printr-o linie plină. care se poate modifica ca formă şi adîncime după dorinţă. se procedează astfel: din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A se coboară o linie paralelă cu verticala A în punctul unde se doreşte a se stabili 218 . Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm. Linia de pensă. Observaţie Linia de subraţ expusă în text reprezintă o linie cambrată în talie. Pentru desenearea acestei linii se măsoară 10 – 15 cm de la linia de subraţ spre dreapta pe orizontala D şi se notează cu un punct care indică vîrful pensei. Punctele stabilite se unesc printr-o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D.

Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de adîncime a subraţului printr-o linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. Linia de mijloc a feţei este formată de verticala A – C. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. sau se poate modifica formînd un colţ rotund sau ascuţit în mijlocul feţei după modă sau după dorinţă. Se prelungeşte linia decolteului în afara liniei de mijloc a feţei tot cu 5 – 6 cm. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie plină. După acete tipare se pot tricota diferite modele de veste. Dacă vesta se închide la 2 rînduri de nasturi. orizontala C poate rămîne aşa cum este descrisă în text. Din punctul stabilit se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A pînă la linia de cadru (verticala A). b) Dacă decolteul este rotund.adîncimea decolteului. se procedează astfel: se prelungeşte orizontala C spre dreapta cu 5 – 6 cm şi se notează un punct. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul adîncimii decolteului. Dacă se închide cu nasturi se face o fentă pentru butoniere şi nasturi. se procedează astfel: după ce s-a stabilit punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A se stabileşte punctul de adîncime a decolteului pe verticala A măsurînd din punctul A în jos pe verticală măsura ce se stabileşte după dorinţă. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu litera E. 219 . Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala C printr-o linie plină. Linia de lungime a feţei. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie rotunjită. Linia de umăr se desenează aplicînd din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga lungimea umărului din spate. Această linie poate rămîne în forma aceasta pentru vestele care se închid cap la cap (margine la margine) cu fermoar sau cu copci. În acest caz se prelungeşte orizontala C cu 3 cm spre dreapta.

Model 1 – Veste Reprezintă o vestă închisă cu nasturi în mijlocul feţei. Marginea vestei. Are un decolteu ascuţit. Se poate folosi punctul de orez care dă un aspect foarte plăcut. Este tricotat dintr-o lînă nu prea subţire. cu punct de ţesătură. Tehnică. Ed. “Tricotaje de mînă”. 1966. 220 . prelungit pînă sub linia de bust. a decolteului şi a feţei sînt tricotate cu punct de semielastic. a răscroiturii braţului. Ana Popescu.

cu decolteul mic şi de formă rotundă. încă 1 ochi cu jeteu. Ana Popescu. Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi se scoate nelucrat. 1 ochi netricotat. 221 . Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu un nou jeteu. Ed. 1 ochi scos cu 2 jeteuri. 1966. În mijlocul feţei vesta este rotunjită. Tehnică. 1 ochi scos cu jeteu. Modelul se repetă începînd cu rîndul 3. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate şi aici cu 1 jeteu. 1 ochi pe faţă etc. 1 jeteu. 1 ochi pe dos etc. 1 ochi scos cu 1 jeteu etc. Marginea vestei. 1 ochi pe faţă etc. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. iar fondul vestei este lucrat cu un model care se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizivil cu 3.Model 2 – Veste Această vestă are partea din faţă dintr-o singură bucată. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct de elastic ajurat. 1 ochi netricotat. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe faţă etc. Rîndul 4: 1 jeteu. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos.

1966. Ana Popescu. cu un decolteu mic în jurul gîtului. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. a răscroiturii mînecilor şi decolteul prezintă tivurile îndoite.Model 3 – Veste Este o vestă dreaptă. 222 . în formă pătrată. Ed. “Tricotaje de mînă”. Marginile vestei. Tehnică. Fondul vestei este lucrat cu un punct de jerseu răsucit.

Restul vestei este lucrat cu punct de orez alungit. “Tricotaje de mînă”. 1966. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct leneş. Ed.Model 4 – Veste Vesta aceasta se închide în faţă cu două rînduri de nasturi. Tehnică. 223 . Ana Popescu. iar marginea vestei prezintă colţuri ascuţite în mijlocul feţei. Marginile vestei.

iar în jurul decolteului are un guler drept. 224 . 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Rîndul 2: jeteurile şi cele 3 ochiuri lucrate împreună se lucrează pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri cu punct de orez (deasupra ochiului apărut pe faţă se lucrează 1 ochi pe dos şi invers). 3 ochiuri punct de orez. 1966. Modelul vestei în întregime este lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 6.Model 5 – Veste Reprezintă o vestă dreaptă. 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 3 ochiuri împreună pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. Celelalte ochiuri se tricotează invers de cum au fost lucrate în rîndul 2 (adică cele care au fost lucrate pe faţă în rîndul 2. 3 ochiuri pe faţă. Ed. 1 jeteu. Aceste 4 rînduri se repetă. 1 ochi pe dos. închisă în mijlocul feţei pînă la gît cu nasturi. 3 ochiuri punct de orez. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri punct de orez. aici se vor lucra pe dos şi invers).

În continuare se vor prezenta diverse modele pentru fiecare componentă a garniturii pentru sport. Aceste garnituri pentru sport sînt compuse din pulover. ciorapi şi şosete. 225 . Puloverele se tricotează după tiparele de bluze. cu modele lucrate dintr-o singură culoare sau mai multe culori. căciuliţă. mănuşi. Ana Popescu. Tehnică. fular. 1966.Pulovere Garniturile sport se tricotează din lînă groasă. “Tricotaje de mînă”. care redau diferite modele româneşti încrustate în contextura diverselor obiecte din garniturile pentru sport. Ed.

2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă. Modelul se repetă. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. 4 ochiuri pe faţă. iar rîndul se termină cu 5 ochiuri pe faţă şi se repetă modelul. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri lucrate pe faţă. Bentiţa din jurul gîtului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. Rîndul 1: 1 jeteu. Modelul se repetă. pînă ce se obţine mărimea ce se doreşte pentru romb. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. apoi 1 jeteu. apoi modelul: 1 jeteu. Se repetă modelul. 1 jeteu. Apoi urmează: 226 . apoi modelul: 1 jeteu.Model 1 – Pulovere Acest model prezintă un motiv dintr-un singur pulover cu mîneca trei sferturi cu o bentiţă în jurul gîtului şi închis în mijlocul spatelui cu un fermoar. 2 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună şi apoi 1 ochi pe faţă. tricotate după modelul următor: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 24 plus 1. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu încrustat cu romburi ajurate. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. crescînd cu cîte 1 ochi numărul ochiurilor de la început şi sfîrşit de rînd.

Puloverul se tricotează după modelul tiparului de bluză dreaptă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi la început de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. Ana Popescu. Tehnică. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă. 1966. 227 . “Tricotaje de mînă”. Se repetă pînă se întregesc romburile începute şi apoi se repetă modelul. 1 ochi pe faţă. apoi urmează 1 jeteu. Ed. Se repetă mpodelul pînă la capăt şi se termină rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună. iar mîneca după tiparul de mînecă trei sferturi. 1 jeteu.

ornat cu 4 rînduri de ajur care formează un plastron. iar la gît are o bentiţă simplă şi se închide la spate cu fermoar.Model 2 – Pulovere Acest pulover este simplu. Ana Popescu. are mînecă lungă terminată cu manşetă. 1966. Puloverul se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Ajurul este lucrat astfel: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 1 jeteu. Tehnică. Ed. Marginea puloverului. manşetele şi bentiţa de la guler sînt lucrate cu elastic cu spinişori. 2 ochiuri lucrate împreună. “Tricotaje de mînă”. 228 . Restul puloverului este tricotat cu punct de jerseu răsucit.

ridicat pe gît şi se închide cu un fermoar pe umărul stîng. 229 . Tehnică. În jurul gîtului are un guler dublu. “Tricotaje de mînă”. Ed. Este tricotat cu punct de elastic ajurat cu 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos 2X1. 1966. gri şi alb. Ana Popescu. Acest pulover este potrivit pentru orice vîrstă.Model 3 – Pulovere Acest motiv este potrivit pentru un pulover tricotat cu fire în 3 culori: negru. Se tricotează după tiparul de bluză fără pensă.

Ana Popescu. Se închide cu un fermoar pe umăr. sau culori diferite) cu punct de elastic cu dungi late. Ed. “Tricotaje de mînă”. 230 . În jurul gîtului are o bentiţă îngustă tricotată cu punct de elastic simplu 2X2. Tehnică.Model 4 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv se tricotează din 2 culori (2 nuanţe de gri sau albastru. 1966.

apoi începe modelul: se împunge andreaua între al doilea şi al treilea ochi. Rîndul 2: ochiul suplimentar format în primul rînd se tricotează împerună cu ochiul de alături. se scoate firul şi se lasă pe andreaua dreaptă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. Ed. Tehnică. se scoate firul. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 10: ochiul suplimentar format în rîndul anterior se tricotează împreună cu ochiul de alături. se tricotează ochiul întîi şi al doilea premergător. 231 . se tricotează primul şi al doilea ochi pe faţă (firul scos printre cele 2 ochiuri se lasă suficient de lung ca să se poată aşeza frumos). se împunge cu andreaua între al doilea şi al treilea ochi următor. Ana Popescu. se începe modelul: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. Urmează 6 rînduri pe faţă lucrate cu punct de jerseu. Garnitura de pe platcă şi de pe mîneci o poate forma după un model românesc. 1966. Restul puloverului este lucrat cu modelul următor: După ce s-au lucrat din talie în sus 6 rînduri cu punct de jerseu.Model 5 – Pulovere Un pulover cu garnituri formate din motivul românesc este executat cu punct de jerseu. 6 ochiuri pe faţă. Pentru executarea acestui pulover se foloseşte tiparul de bluză cu pensă la subraţ şi tiparul de mînecă scurtă.

Puloverul are în jurul gîtului un guler lat care se răsfrînge şi se închide cu un fermoar în mijlocul spatelui. iar gulerul. care se Mînecile şi spatele sînt lucrate cu punct de elastic cu spinişori. roşu cu negru etc. 232 . Tehnică. Tiparul după care se lucrează este cel de bluză dreaptă fără pensă. Faţa întreagă este încrustată cu motiv românesc. lucrează cu punct de jerseu.). manşetele şi cordonul din talie sînt lucrate cu punct de semielastic. Ed.Model 6 – Pulovere Aceste motive pentru un pulover sînt lucrate în 2 culori (alb cu negru. Ana Popescu. 1966. “Tricotaje de mînă”.

tot cu fire negre. ca şi a întregului pulover este punctul de jerseu. Ed. Benzile albe sînt lucrate cu modelul prezentat. Ana Popescu.Model 7 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv are partea din faţă lucrată în benzi colorate încrustate cu motive româneşti. Puloverul este tricotat după tiparul de bluză fără pensă. “Tricotaje de mînă”. Benzile gri sînt lucrate cu diverse figurine. 233 . cu fire negre. În jurul decolteului are o bentiţă care se ridică pe gît şi se închide în mijlocul feţei. manşetele şi cordonul sînt lucrate în punct de semielastic 1X1. Bentiţa de la guler. Tehnică. 1966. Punctul folosit la executarea modelului.

Ed. “Tricotaje de mînă”.Model 8 – Pulovere Modelul aceta se lucrează pe un pulover negru cu platcă şi mînecile încrustate cu motivul românesc. Puloverul este lucrat după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu fire albe cu punct leneş. Ana Popescu. Tehnică. 1966. Acest model este lucrat cu fire albe sau o culoare la alegere. În mijlocul feţei are fentă închisă cu nasturi. cu punct de jerseu. Cordonul din talie este tricotat cu punct de elastic simplu 2X2. 234 .

Decolteul este larg. Tehnică.Model 9 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă încrustată cu motivul românesc din figură. Ana Popescu. Ed. Tricotarea puloverului se face după tiparul de bluză simplă fără pensă şi cu decolteu ascuţit. 1966. ascuţit în mijlocul feţei unde se închide cu o fentă butonată. lucrat cu punct de jerseu. 235 . Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. “Tricotaje de mînă”.

manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. este tricotat cu punct de jerseu. Ed. Tehnică. În jurul gîtului are o bentiţă care se închide în mijlocul feţei. Restul puloverului.Model 10 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă lucrată cu romburi din motivul prezentat. Bentiţa din jurul gîtului. Puloverul este lucrat după tiparul de bluză simplă fără pensă. inclusiv faţa. 1966. 236 . Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”.

“Tricotaje de mînă”.Model 11 – Pulovere Un pulover foarte potrivit pentru călătorie. Tehnică. ce se prelungeşte pe mîneci şi care dă o notă originală puloverului. 1966. care sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Ana Popescu. 237 . manşetele şi cordonul. Se foloseşte tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ. Este lucrat în întregime cu punct de jerseu. exceptînd bentiţa din jurul gîtului. se poate lucra cu o plătcuţă formată din motivul românesc din figură. Ed.

“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 238 . încrustat cu o combinaţie de motive româneşti. Manşetele.Model 12 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model este potrivit pentru persoane tinere. Este lucrat pe fond negru. 1966. Puloverul se tricotează după tiparul de bluză simplă. Se încheie cu fermoar pe linia de umăr. care în ansamblu dau un aspect frumos. Tehnică. cordonul şi gulerul care se răsfrînge în jurul gîtului sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. Ed. fără pensă.

Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu. Manşetele şi cordonul din talie sînt foarte late şi sînt tricotate cu punct de elastic simplu 2X2. 1966. se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide cu fermoar pe linia de umăr. Ana Popescu. Ed. Gulerul este înalt. 239 .Model 13 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover alb. Tehnică. cu motive româneşti executate cu fire de culoare neagră sau altă culoare contrastantă. “Tricotaje de mînă”. Se tricotează după tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ.

mînecile şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. “Tricotaje de mînă”. se poate lucra cu modelul din figură.Model 14 – Pulovere Un pulover deosebit de original. 1966. Faţa este lucrată din 2 culori cu motive româneşti. Ed. Ana Popescu. Bentiţa din jurul gîtului. Punctul folosit este punctul de jerseu. Tehnică. Pe fondul negru motivele sînt executate cu fire albe şi invers pe partea cu fondul alb. spatele. 240 .

1966. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. împreună cu manşetele. se lucrează cu punct de semielastic 1X1. Ed. cu punct de jerseu. cu faţa lucrată pe fond alb. Restul puloverului se tricotează cu punct de jerseu. Motivele încrustate sînt prezentate în figură.Model 15 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover negru. Tehnică. 241 . Motivele româneşti sînt tricotate cu fire negre. În mijlocul feţei are o fentă ce se închide cu nasturi. În jurul gîtului are o bentiţă care.

Pentru garnitura din faţă şi de pe mîneci se foloseşte modelul prezentat. De observat este faptul că pe mîneci. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. Ed. cordonul şi gulerul se tricotează separat. Tricotarea lor se începe de pe linia de subraţ a mînecii şi nu de la manşetă. de la talie în sus. Manşetele. aşa cum se vede şi din executarea motivului. Fondul este alb încrustat cu dungi negre verticale. ca de obicei.Model 16 – Pulovere Cu acest model se lucrează un pulover pentru munte. fără pensă. Tehnică. Împreună cu cordonul. Puloverul se lucrează după tiparul de bluză simplă. Particularitatea acestui pulover constă în faptul că tricotarea nu se începe în mod obişnuit. 1966. 242 . se face cîte o cută deoparte şi de alta a umărului. Aceasta se face din motivul menţionat mai sus. ci se începe de pe linia de subraţ. ele sînt tricotate cu fire negre cu punct de semielastic 1X1. la montat. ca să se poată obţine liniile drepte pe orizontală şi linii crestate pe verticală. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.

Pentru tricotarea acetei plătcuţe se foloseşte punctul de jerseu şi fire de culoare contrastantă. 1966. Ed. “Tricotaje de mînă”. Pe piept şi pe mîneci prezintă o garnitură formată din motivul românesc din figură. 243 . Tehnică.Model 17 – Pulovere Acest model este frumos pentru un pulover lucrat cu punct de elastic cu relief care se mulează perfect pe corp. Ana Popescu. manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic. Gulerul. care conturează o platcă prelungită peste mîneci.

adică 1 ochi pe faţă.Model 18 – Pulovere Reprezintă un pulover larg şi lung pînă peste şolduri. Repetînd aceste rînduri se obţine aspectul unui semielastic cu ochiuri mari pe faţă. Ed. 1966. Decolteul este lung. Mîneca este trei sferturi. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe dos. 244 . “Tricotaje de mînă”. Se lucrează după tiparul de bluză dreaptă. Ana Popescu. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. Tehnică. fără cambrură în talie şi fără pensă. Rîndul 2: se lucrează aşa cum cad ochiurile pe andrea. 1 ochi pe dos. semipătrat şi mărginit cu un guler lat.

Rîndul 15: aşa cum apare pe dos. se lasă în faţa lucrului. care alternează cu un grup de 6 ochiuri fără torsade. Rîndul 13: se fac torsadele la grupurile cu 6 ochiuri fără torsade. 2 ochiuri pe dos. procedînd la fel cu rîndul 7. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 9 şi 11: 6 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul. se tricotează pe faţă următoarele 3 ochiuri. cu guler înalt. iar pe faţa lucrului torsade la cîte un grup de 6 ochiuri. 6 ochiuri pe faţă. Aceste 15 rînduri se repetă. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. aşa cum apar pe andrele. 6 ochiuri pe dos. alternînd rîndurile. Pe faţă apare un joc de torsade. 2 ochiuri pe dos. răsfrînt. apoi tot pe faţă se tricotează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. manşetele şi marginea gulerului sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. 2 ochiuri pe faţă. 245 . 2 ochiuri pe faţă. încheiat în mijlocul spatelui. Rîndul 3 şi 5: 6 ochiuri pe faţă. 6 ochiuri pe dos. aşa cum se arată. Urmează 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea.Model 19 – Pulovere Un pulover din lînă groasă. Gulerul. Rîndul 7: în primul grup de 6 ochiuri pe faţă se trec primele 3 ochiuri pe o andrea de rezervă.

împletiţi din şiret tricotat. iar umerii au epoleţi. În jurul gîtului are o bentiţă dublă. închisă cu nasturi în mijlocul feţei pînă la gît. iar restul jachetei se tricotează cu punct de jerseu răsucit. “Tricotaje de mînă”. 246 .Model 1 – Jachete sport Această jachetă uni. Se lucrează după tiparul de jachetă dreaptă cu pensă la subraţ. Ed. Marginea jachetei. Tehnică. Aceeaşi garnitură se prezintă şi pe buzunar. bentiţa de la guler şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Ana Popescu. 1966.

Model 2 – Jachete sport O jachetă tinerească cu guler lat. 1966. 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul începînd cu rîndul 5. 1 ochi pe dos. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. 247 . 3 ochiuri trase. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă şi se trag toate cele 3 ochiuri realizate prin jeteu. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 jeteu. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. Tehnică. Se închide cu nasturi în mijlocul feţei. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos se scoate fără să se lucreze. 3 ochiuri trase. care se lucrează astfel: 1 jeteu. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 11 şi 13: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. fenta şi manşetele se lucrează cu punct de semielastic. mărginit cu franjuri grupate. Ed. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Marginea jachetei. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă.

“Tricotaje de mînă”. luat din spate. Gulerul şi manşetele se lucrează cu punct de elastic reiat. cu guler şal. iar ultimul ochi trebuie să fie pe dos. 1966. iar firul care a fost în faţa ochiului se aşează înapoi. Tehnică. Se repetă. 1 ochi nelucrat. Manşetele sînt răsfrînte. Ed. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. în dosul lucrului. 248 . 1 ochi pe dos. procedînd astfel: Rîndul 1: (se începe pe dosul lucrului) 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. ochiul următor se ridică din rîndul precedent. închisă în mijlocul feţei. luat din spate.Model 3 – Jachete sport O jachetă dreaptă. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. iar firul care a fost în faţa ochiului ridicat se aşează pe urmă în dosul lucrului. Se repetă. 1 ochi pe dos. Rîndul 2: (pe faţa lucrului) 1 ochi pe dos. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. 1 ochi ridicat. iar ultimul ochi trebuie să se lcureze pe faţă. se lucrează pe faţă.

Ed. Restul jachetei se lucrează cu punct de plasă. Ana Popescu. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 249 . Tehnică. “Tricotaje de mînă”. se mai scoate din nou cu 1 nou jeteu. 1 ochi pe faţă. 1966. 1 ochi se scoate nelucrat. 1 jeteu. se scoate din nou cu 1 jeteu.Model 4 – Jachete sport Este o jachetă uşor cambrată în talie. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună cu acestea pe faţă. astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 nou jeteu. 1 ochi nelucrat. În loc de guler. 1 ochi scos cu jeteu. 1 ochi scos cu 2 jeteuri. Modelul se repetă de la rîndul 2. Mînecile au manşetă lată. Rîndul 4: 1 jeteu. 1 jeteu. se scoate din nou cu 1 jeteu. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul. are o bentiţă în jurul gîtului. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Marginea jachetei. închisă în mijlocul feţei pînă la gît. fenta. benţile de la gît şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic.

Linia este dreaptă. “Tricotaje de mînă”. Ed. Restul jachetei este lucrat cu punct de jerseu pe dos. Ana Popescu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (pe faţa lucrului) din cele 3 ochiuri se trasează mai întîi ochiul al treilea peste celelalte două ochiuri şi se lucrează pe faţă. 250 . manşetele şi marginea de jos a jachetei sînt lucrate cu punct leneş. 1966.Model 5 – Jachete sport Această jachetă se tricotează cu fire groase. În faţă are un decolteu ascuţit şi se închide cu nasturi în mijlocul feţei. Tehnică. fenta. Nervurile se lucrează cu modelul următor: Rîndul 1 şi toate rîndurile fără soţ: (pe dosul lucrului) se tricotează 3 ochiuri pe dos. apoi se trasează ochiul al doilea peste ochiul întîi şi se lucrează pe faţă. depăşind talia şi are mînecile raglan. apoi se lucrează pe faţă ochiul întîi. În faţă şi pe mîneci prezintă o garnitură din nervuri în relief cu 2 dungi brodate cu fire de culori contrastante (combinaţia culorilor se face în funcţie de gust). Benţile din jurul decolteului.

S. Ana Popescu. Tehnică. Se tricotează o bandă lată de 10 – 12 cm simplă sau încrustată cu un model. Ed. lucrînd împreună cîte 2 ochiuri. unde se întăresc. apoi se împart ochiurile în 4. Aceasta este foarte simplu de executat.Model 1 – Căciuli sport Căciuliţa gen fes este cea mai potrivită pentru sport. 251 . Eu am lucrat modele de căciuli cu andrele circulare şi au ieşit foarte frumoase. 1966. P. E mai simplu. “Tricotaje de mînă”. 6 sau 8 grupe şi din dreptul lor se începe să se scadă. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului. pentru că de la început puteţi verifia forma căciulii.

fără valuri.Model 2 – Căciuli sport O altă căciuliţă practică este căciuliţa olandeză. Acest cerculeţ îi dă o formă frumoasă căciuliţei. avînd grijă ca partea de sus (fundul căciuliţei) să fie neted. tricotînd o dată cîte 2 ochiuri. lucrînd împreună cîte 2 ochiuri. sau părţile laterale. Cele 2 urechiuşe se prind la marginile căciuliţei. Pentru tricotarea acestei căciuliţe se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului. Urechiuşele. Se scade la cele 2 margini. care se mai numeşte şi “căciuliţa cu urechiuşe”. se lucrează astfel: Se montează 21 ochiuri şi se lucrează tot cu punct leneş. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului şi se întăresc. se începe să se scadă din 10 în 10 rînduri. După ce s-a tricotat o bandă lată de 12 – 14 cm. se începe să se scadă în cerc. În jurul cercului cu scăzături se poate face un cerculeţ simplu sau umplut cu vată sau fire groase de lînă. În felul acesta marginile rămîn drepte şi frumoase. Se lucrează pe rotund. după ce s-au tricotat primele 4 ochiuri. 252 . în 8 locuri. pe 3 andrele. Această scăzătură se face la început de rînd. de fiecare dată deasupra scăderii din rîndul precedent. După 20 rînduri. cu punct leneş.

marginea puloverului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 3 – Căciuli sport Un ansamblu deosebit de drăguţ format dintr-un pulover sport şi căciuliţă tricotată cu lînă albă de angora. Puloverul are mîneca raglan şi un guler lat. Restul puloverului este lucrat cu punct de elastic în relief. ca şi puloverul. 253 . Ana Popescu. 1966. Căciuliţa are forma unui fes drept şi legat în vîrful capului cu un şnur cu ciucure. Ed. Tehnică. Gulerul. Pentru tricotarea acestei căciuliţe se foloseşte firul dublu şi se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului şi se lucrează drept cu punct de elastic în relief. Acest ansamblu este completat cu mănuşi din blană de iepure gri. “Tricotaje de mînă”.

Această alternanţă se repetă pe tot fularul sau numai la capetele fularului. în dungi. Punctul cel mai indicat pentru tricotarea fularelor este punctul leneş. Ele pot fi uni. Fular cu dungi simple Acest fular este încrustat cu dungi transversale de culoare contrastantă. Ochiurile se pot tricota pe faţă sau pe dos. de asta depinde dacă elasticul arată lucrat pe faţă sau pe dos. care se mulează bine. din culoarea de fond cu punct de elastic. cu modele etc. Se montează pe andrea un număr de ochiuri corespunzător lăţimii fixată şi se lucrează fondul cu punct de elastic dublu. 254 . Elasticul dublu se lucrează astfel: Se tricotează 1 ochi. apoi se tricotează cîte 2 rînduri din culorile dungilor cu punct leneş.Fulare Fularele se înscriu în accesoriile îmbrăcămintei pentru sport. iar dungile cu punct leneş.. se tricotează ochiul. Se tricotează circa 7 cm. se aşează firul înapoi. iar dimensiunile sînt cam de 20 X 80 cm. se aşează firul în faţa ochiului următor.

cît şi puloverul sînt lucrate cu punct de jerseu.Fular şi căciuliţă Un ansamblu foarte drăguţ. Fularul cu model românesc Acest fular. cît şi la fular. Marginile puloverului. manşetele şi gulerul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. căciuliţa cu dungi diagonale şi fularul cu dungi transversale. Capetele fularului au franjuri lungi. Modul de încrustare a dungilor atît la căciuliţă. care împreună cu puloverul şi mănuşile constituie un ansamblu foarte fin se lucrează cu lînă albastră pe fondul alb. Atît fularul. Ambele piese sînt lucrate cu fire bucle de nuanţe gri şi alb şi sînt tricotate cu punct leneş. dau o notă originală acestor piese. Mănuşile sînt cu un singur deget şi sînt lucrate din lînă neagră cu dungi albe. 255 .

Se lucrează drept. 1966. se adaugă 3 ochiuri noi pentru intervalul dintre degetul inelar şi cel mic. pînă în dreptul unde trebuie să se înceapă degetul (se măsoară lungimea pe mînă). Se fac 3 scăzături şi se repetă de 3 ori la fel. Se pot lucra simplu. Se lucrează în continuare 8 ochiuri pe andrea. se iau 9 ochiuri numărate de la capătul andrelei vecine cu cea dintîi. Se lucrează restul ochiurilor şi se scot 3 ochiuri din ochiurile adăugate la degetul inelar. Ele pot fi drepte numai cu un singur deget. 6 ochiuri de pe andrea şi se scot ochiuri noi din cele 4 ochiuri adăugate la degetul al treilea. Scăzăturile pentru toate degetele se încep în dreptul falangei a treia. cu model uni sau cu modele colorate. Ana Popescu. scoţîndu-se ochiuri noi din cele 12 ochiuri adăugate pentru deget şi se continuă. de o parte şi de alta a degetului. făcîndu-se 2 scăzături la cîte 3 rînduri. după care se începe tricotarea degetului mare. iar vîrful se execută ca la degetul mare. Tehnică. Se împart toate cele 24 ochiuri pe 3 andrele şi se închid pentru a se lucra degetul. Ed. Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. cît este lungimea celor 2 falange. 256 . Se continuă încă 10 – 12 cm cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă). ca şi fularele completează îmbăcămintea sport. Se lucrează cu punct semielastic cam 5 – 7 cm după cît de lată se stabileşte manşeta mănuşii. lucrînd pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Degetul al treilea. Mănuşi cu 5 degete Pentru tricotarea unei mănuşi pentru o măsură obişnuită se montează circa 100 ochiuri pe 4 andrele. Se lucrează 9 ochiuri pe cîrlig. Se reia lucrul de unde s-a întrerupt degetul mare. Degetul al patrulea. Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. se adaugă în continuare 5 ochiuri noi (aceste ochiuri dau lărgimea între degete şi închid degetul). Se lucrează cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă) măsurîndu-se cît este de mare prima falangă a degetului mare şi apoi se încep scăzăturile. Se lucrează cît este lungimea celor două falange. Degetul mare. sau făcute cu 5 degete. se iau 7 ochiuri de pe andrea pentru partea degetului dinspre podul palmei. Degetul al cincilea. Se lucrează 12 ochiuri de pe andrea şi în continuare se mai adaugă încă 12 ochiuri noi. Urmează un rînd cu 2 scăzături şi se face vîrful degetului cu 4 scăzături la fiecare rînd. Se lucrează 7 ochiuri de pe andrea.Mănuşi Mănuşile. Degetul al doilea. se scot 5 ochiuri noi din ochiurile adăugate la degetul al doilea pentru intervalul dintre degetul mijlociu şi cel arătător. se adaugă 4 ochiuri noi.

Tehnică. Ed. Ana Popescu. 1966. Restul mănuşilor este tricotat cu punct de jerseu. 1 ochi pe dos (3X1).Model 1 – Mănuşi Acest model prezintă o pereche de mănuşi cu motiv românesc. Manşetele mănuşilor sînt tricotate cu elastic lat . 257 . “Tricotaje de mînă”.3 ochiuri pe faţă.

Model 2 – Mănuşi Prezintă o pereche de mănuşi cu model ce reprezintă animale. “Tricotaje de mînă”. iar pe verso un cerb. 1966. Pe partea dinspre palmă e un căţeluş. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. iar restul mănuşii cu punct de jerseu. Ed. Tehnică. 258 . Ana Popescu.

Pe faţă (spre palmă) prezintă nişte dungi întretăiate de puncte albe. “Tricotaje de mînă”. Mănuşa cu un deget se lucrează la fel ca mănuşa cu 5 degete. iar pe spate au un model lat. Marginea este foarte îngustă şi lucrată cu punct de orez. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu. Tehnică. 196 259 . În locul celorlalte 4 degete se continuă drept.Model 3 – Mănuşi Aceste mănuşi sînt drepte. Ana Popescu. Ed. fără manşete. Scăzăturile se fac din dreptul ultimei falange a degetelor. cu deosebire că are numai degetul cel mare. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu şi este încrustat cu model românesc.

Tehnică. 260 . “Tricotaje de mînă”. iar pe cealaltă parte are 3 motive mari de bordură. cu fondul negru şi modelul cu fire albe. Ana Popescu.Model 4 – Mănuşi Aceste mănuşi cu 1 deget au manşetele lucrate din lînă albă cu punct de semielastic 1X1. 1966. Pe o parte modelul este aşezat în formă de şah. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de ciorap. Ed.

Ana Popescu. 1966. din culoarea de fond a mănuşii. 261 . Modelul b are manşeta lucrată cu acelaşi punct.Model 5 – Mănuşi Prezintă două modele de mănuşi cu un deget. însă prezintă o garnitură formată dintr-o dungă albă la marginea manşetei şi alta la mijlocul ei. Tehnică. Ed. Unele au ca model figurine de animale. celelalte au ca model figurine de oameni. Modelul a are manşeta lucrată cu punct de semielastic. “Tricotaje de mînă”.

262 . Ana Popescu. dacă prezintă o combinaţie de modele pe manşete. 1966. Fiecare parte reprezintă un model şi sînt tricotate cu punct de jerseu.Model 6 – Mănuşi Aceste mănuşi cu un deget sînt foarte frumoase. pe deget şi pe mănuşi. “Tricotaje de mînă”. Ed. Marginea mănuşii este lucrată cu punct leneş. Tehnică.

Model 7 – Mănuşi Un ansablu format din fular. deoarece se lcurează cu punct simplu. Ed. Mănuşa este lucrată cu punct de jerseu şi manşeta cu punct de semielastic. “Tricotaje de mînă”. iar restul se lucrează cu punct de jerseu. iar cordonul ete destul de lat. Ele se lucrează cu un punct de semielastic 1X1. Capişonul reprezintă un dreptunghi lucrat cu lînă neagră. Puloverul are fondul alb şi are faţa şi mînecile în întregime brodate cu modele româneşti. capişon şi mănuşi. ca şi manşeta sînt lucrate cu lînă neagră. 263 . 1966. Ana Popescu. La capetele dreptunghiului la circa 10 – 12 cm de la margine se fac cîteva anouri prin care se trasează un şnur. cu care se leagă capişonul sub bărbie. Partea dinspre palmă şi deget. lucrat în două culori. Pentru obţinerea capişonului se îndoaie dreptunghiul în două pe lăţime şi se încheie pe latura mare care a fost fără model. Tehnică. iar pe trei laturi (2 mici şi 1 mare) o garnitură albă. alb şi negru. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. Modelul este foarte simplu. Mănuşile sînt cu un deget şi brodate pe partea din afară.

Numărul ochiurilor variază după grosimea firului şi după lungimea ciorapului. Se poate continua cu punct de elastic sau cu punct de jerseu. Se încep apoi scăzăturile. Ele se fac la 2 andrele opuse. cîte una pe o andrea. După ce s-au făcut scăzăturile necesare. 3 scăzături cu 2 rînduri drepte între ele. se mai lucrează cîţiva cm în linie dreaptă. la distanţă de 4 ochiuri între scăzături. Se continuă lucrul pentru talpă. Aceste scăzături se fac numai la 2 din cele 4 cîrlige. apoi se începe călcîiul. Se trec toate ochiurile pe 2 andrele şi se încheie călcîiul. Pentru a începe călcîiul se înşiră pe aţă ochiurile de la cele 2 andrele ce vin în dreptul scăzăturilor şi se fixează de ciorap la ambele capete. Se continuă astfel pînă rămîn 4 ochiuri pe andrea. Se începe cu partea de sus. 264 . iar restul fără nici un rînd. Pentru a începe talpa se deşiră aţa cu grijă şi se înşiră ochiurile pe cele 4 cîrlige. apoi se încep scăzăturile. continuînd apoi mai departe cam 2 cm. cu punct de elastic 2X2. măsurînd pe picior. cunoscuţi şi sub numele de şosete. măsurînd după picior. Numărul scăzăturilor variază după grosimea şi forma piciorului. pînă unde gamba piciorului începe să se subţieze. după model. socotite cîte 2 la fiecare rînd. iar cînd se ajunge în dreptul ochiurilor înşirate pe aţă. Se fac 8 rînduri cu 16 scăzături. fără manşetă sau 810 cm pentru un ciorap cu manşetă.Ciorapi Ciorapii pentru sport se fac trei sferturi sau scurţi. mereu aceleaşi. Pentru ciorap se lucrează drept. se apucă firul dintre ochiuri. drept între ele. care cuprind scăzăturile de la ciorap. tricotîndu-se 3-4 cm pentru un ciorap trei sferturi. Se lucrează apoi ochiurile de pe celelalte două andrele. procedînd astfel: se fac 3 scăzături cu 3 rînduri drepte între ele. sau un alt model care să formeze manşeta şosetei. Ochiurile se pun pe 4 andrele şi cu cea de a cincea andrea se lucrează. 3 scăzături cu cîte 1 rînd între ele. Se lucrează pe 5 andrele. fără a înmulţi numărul de ochiuri şi se lucrează pînă la capăt.

3 rînduri drepte. cu care se încheie ciorapul. 4 rînduri drepte. Lungimea aceste fîşii se calculează astfel: se adună numărul ochiurilor de pe amîndouă cîrligele şi se împarte la 3. care va forma călcîiul. Se lucrează cît se cere măsurînd pe picior pînă în dreptul degetului mic. după ce s-au terminat scăzăturile. procedînd astfel: se încep scăzăturile (2 ochiuri lucrate împreună).Călcîiul se mai poate tricota şi după altă variantă. Se întoarce lucrul şi se continuă astfel pînă se scad toate ochiurile lăsate la marginea andrelelor nelucrate şi care au servit. Cele 2 andrele următoare se lucrează la fel. Se începe cu ochiurile de pe andreaua următoare. pînă mai rămîn 8 ochiuri. 2 ochiuri drepte. ci servessc numai pentru scăzături. Pentru determinarea călcîiului şi continuarea tălpii e nevoie să se adauge ochiurile şi anume: pe cele 2 andrele cu care s-a lucrat călcîiul e necesar să se afle numărul de ochiuri iniţial. repetat de 3 ori. “Tricotaje de mînă”. se trece la a doua andrea şi se încheie cu o scăzătură. În acest scop se scade cîte 1 ochi la fiecare rînd de pe marginea fîşiei drepte care serveşte drept călcîi. după cum s-a arătat. repetat de 3 ori. Se continuă apoi lucrul cu 4 andrele formîndu-se talpa. se face iar o scăzătură. Rezultatul obţinut indică numărul rîndurilor ce vor forma fîşia de la călcîi. terminîndu-se cu scăzătura deasupra celei precedente. apoi 1 rînd cu scăzături. repetat de 3 ori. Rîndul 2: se întoarce lcurul. apoi 1 rînd cu scăzătură. Se procedează astfel: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile de pe prima andrea. o scăzătură şi se termină toate ochiurile de pe andrea. rămîn 6 ochiuri pe fiecare andrea. terminînd cu o scăzătură. la care înainte de a se termina ultimele 2 ochiuri. Ana Popescu. 2 rînduri drepte. Dacă se presupune că pe andrea au fost 18 ochiuri. Tehnică. 265 . Scăzăturile sînt cuprinse între 4 ochiuri drepte şi se continuă astfel: 1 rînd cu scăzătură. Urmează apoi scăzăturile la fiecare rînd. se lucrează ochiurile toate de pe andrea. lăsînd 12 ochiuri pe andrea nelucrate. procedînd astfel: Cu cele 2 andrele. iar de pe andreaua a doua se lucrează atîta pînă rămîn 12 ochiuri pînă la margine. Ed. Rîndul 3: se întoarce lucrul şi se lucrează ochiurile. lăsînd pe andrea 11 ochiuri nelucrate. care cuprind scăzăturile de la gambă se lcurează o bucată dreaptă. Aceste ochiuri nu se mai lucrează. Pentru a se forma rotunjimea călcîiului se procedează astfel: de la marginea fiecăreia din cele 2 andrele se numără cîte 12 ochiuri (numărul variază după grosimea firelor). În felul acesta se completează numărul necesar de ochiuri. Vîrful. Se încep apoi scăzăturile pentru vîrf. numai pentru scăzături. 1966. Scăzăturile pentru vîrful ciorapului se încep în aceeaşi direcţie cu călcîiul.

Şosete Şosetele sînt ciorapi scurţi. Tehnică. Ele pot fi cu marginea simplă. care pot fi lucrate cu punct de elastic. 266 . uni sau încrustată cu dungi sau modele colorate. sau cu modele în relief. talpa şi vîrful se lucrează la fel. 1966. cu punct de elastic. punct de orez. Ed. Cînd se ajunge în dreptul călcîiului se procedează întocmai ca la ciorapi. pînă mai sus de gleznă. sau cu manşetă care se răsfrînge. se începe şoseta prorpiu-zisă. Modul de executare se aseamănă cu cel al ciorapului. Tricotarea şosetelor începe de la manşete. punct leneş sau cu diverse modele în culori. “Tricotaje de mînă”. Aceasta se poate tricota fie cu punct de jerseu. După tricotarea manşetei. care variază între 10-12 cm. Ana Popescu. Tricotarea ciorapilor şi a şosetelior se poate face şi cu modele ajurate. De asemenea.

“Tricotaje de mînă”. Tehnică. iar ultimul ochi se lucrează drept. Acet model se realizează astfel: După ce s-a tricotat elasticul se încep benzile drepte procedînd astfel: Se alege o andrea şi se notează cu 1. La începutul andrelei următoare (nr. La sfîrşitul cele de a treia andrea se scad penultimele 2 ochiuri. lucraţi cu punct de ciorapi în diagonală. Ed. iar în al doilea se lucrează încă un ochi (se înmulţeşte). În partea de sus ciorapii au o margine tricotată cu punct de semielastic 1X1. La începutul andrelei nr. iar ochiurile drepte formează dungile de pe ciorap. 267 . Călcîiul este tricotat cu punct de orez. Această alternanţă de ochiuri înmulţite şi scăzute dă linia diagonală a ochiurilor care formează fondul. Ana Popescu. iar ultimul ochi se tricotează drept. iar ultimul se lucrează drept. iar gamba prezintă 4 dungi drepte lucrate tot cu punct de jerseu drept. 3 se lucrează drept primul ochi. La sfîrşitul andrelei nr. 2 se tricotează 2 ochiuri în penultimul ochi. La începutul primei andrele se lucrează 1 ochi drept. iar următoarele 2 ochiuri se scad. La începutul andrelei nr. 1966.Model 1 – Ciorapi Reprezintă o pereche de ciorapi trei sferturi. La sfîrşitul ei se scad penultimele ochiuri. iar ultimul se lucrează drept. 2) se tricotează un ochi drept şi se scad următoarele. La sfîrşitul celei de a patra andrea se lucrează 2 ochiuri în penultimul ochi. 4 se lucrează primul ochi drept. iar în următorul ochi se lucrează 2 ochiuri.

1966. “Tricotaje de mînă”. cu punct de jerseu. Partea de sus a ciorapilor are o bordură cu colţuri lucrate. Ana Popescu. Tehnică.Model 2 – Ciorapi Aceşti ciorapi trei sferturi pentru sport sînt lucraţi cu modelul arătat. restul ciorapului pînă la călcîi este lucrat cu punct de elastic răsucit. Modelul românesc este lucrat cu fire contrastante cu fondul. lucrat în partea din faţă a ciorapului. Călcîiul şi talpa ciorapului sînt lucrate cu punct de jerseu. Modelul românesc se continuă pînă în punctul unde încep scăzăturile pentru vîrf. Ed. 268 .

Se repetă modelul. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. Restul ciorapilor e lucrat cu ajur. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd (la prima andrea de la care s-a început modelul). 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 2 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Rîndul 6: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă la început de rînd. 6 ochiuri pe faţă. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 3 ochiuri pe faţă 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. avînd grijă să se termine rîndul cu 1 jeteu. Ana Popescu. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. urmează apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. Se repetă şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi pe faţă. 269 . 2 ochiuri pe faţă. Se continuă modelul. apoi începe modelul: 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 4: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. Aceste 6 rînduri se repetă. Marginea de sus este îngustă şi lucrată cu punct de semielastic 1X1. 5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu.Model 3 – Ciorapi Aceşti ciorapi pentru schi sînt tricotaţi cu model ajurat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. apoi modelul: 1 ochi pe faţă. 1966. Se repetă modelul. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. apoi se începe modelul: 1 jeteu. iar rîndurile se termină cu 1 ochi pe faţă. apoi modelul: 1 jeteu. Se repetă modelul. Tehnică. 1 ochi nelucrat. Sînt lungi pînă deasupra genunchilor. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. iar pete ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. Se sfîrşeşte rîndul 1 jeteu. în felul următor: Se pune pe cele 4 andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8 şi se împart egal.

1 ochi nelucrat. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră. lînă albă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă.Model 4 – Ciorapi Prezintă un ansamblu format din căciuliţă. Toate piesele se lucrează cu 5 andrele. Rîndul 4: cu lînă albă. Ed. lăsînd firul în spatele ochiului. Tehnică. 1966. culoare. Rîndul 8: cu lînă neagră. Ana Popescu. 1 ochi nelucrat. 3 ochiuri pe faţă. Restul se lucrează cu punct de jerseu. lăsînd firul prin spatele ochiului. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă cu lînă neagră. Aceste 8 rînduri se repetă. Se repetă. 270 . şosete şi mănuşi lucrate cu aceeaşi garnitură formată din 2 culori contrastante (alb şi negru). “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos cu lînă albă.

Se încheie ochiurile la marginea elasticului. şi se lucrează cu punct de orez 3-4 rînduri. Ana Popescu. Se începe lucrul cu 5 andrele. În jurul tălpii are un burleu care mărgineşte frumos papucul. Se lucrează cu punct de orez. executînd din 4 în 4 rînduri cîte o creştere. Talpa se face din postav. fetru sau o piele mai subţire. Pe marginea papucului se ridică circa 90-95 ochiuri. după nevoie. 271 . iar cu celelalte 3 andrele se ridică 32 de ochiuri de pe marginile celor 2 fîşii cusute. Se încheie larg ultimul rînd. iar manşeta cu punct de elastic 2X2 şi se lucrează pe 2 andrele. Cu primele 12 ochiuri se lucrează 30 rînduri şi se încheie rîndurile. 37 se montează pe andrele 18 ochiuri. Se tricotează 2 rînduri. Ed. Se împart cele 36 ochiuri în 3 grupe de cîte 12 ochiuri. Cu a treia grupă de 12 ochiuri se lucrează tot 30 de rînduri şi se încheie ochiurile. Se coase împrejur cu un fir de aţă solid. Pentru o persoană care poartă încălţăminte nr. Tehnică. Cu cele 48 ochiuri se tricotează 15-20 rînduri cu punct de elastic 2X2. Această bentiţă formează un buret care ascunde montajul tălpii. în urma căreia se vor obţine 36 ochiuri pe andrea. Se iau pe o andrea cele 12 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. A doua grupă de 12 ochiuri se trece pe o andrea de rezervă. mari. Se tricotează rotund şi se creşte cîte 1 ochi la 10 ochiuri. Se tricotează cu punct de orez 46 rînduri. după lungimea piciorului. Se cos cele 2 fîşii de 30 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. împreună.Model 1 – Papuci Reprezintă un papuc cu manşetă şi montat pe talpă. ca să se ajungă la numărul de 48 ochiuri. 1966.

Se lucrează o bentiţă cu punct leneş formată dintr-o dungă neagră. Tot papucul. o dungă albă şi apoi iar o dungă neagră. în afară de manşetă.Model 2 – Papuci Aceşti papuci se lucrează cu talpă cu tot şi apoi sînt montate tălpi de postav sau fetru. Vîrful prezintă un colţ pe faţă şi se lucrează cu lînă neagră. “Tricotaje de mînă”. 1966. 272 . Se montează pe 4 andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii gleznei piciorului. cu model pe partea de deasupra. Ana Popescu. cu 5 andrele. Se lucrează rotund. se lucrează cu punct de jerseu. După această manşetă se face călcîiul scurt şi apoi se lucrează laba piciorului întreagă. Ed. Tehnică. formînd o mică manşetă. Se lucrează apoi cîteva rînduri cu punct de semielastic din fire negre şi albe obţinîndu-se dungi verticale. Aceşti papuci se pot încălţa şi peste ciorapi în bocanci pentru sport.

cîte 1 ochi pe faţă. În rîndul următor se montează la dreapta şi la stînga clinului tot atîtea ochiuri cîte s-au încheiat şi se începe tricotarea părţii din spate. faţă şi spate. Spatele: se tricotează elasticul pentru picior de o parte şi alta a clinului unde se fac şi scăzăturile. Se încheie pe şolduri. Întreg costumul este tricotat cu punct de jerseu şi este brodat cu un motiv marin. În această direcţie înmulţirea ochiurilor pe linia de mijloc începe chiar în ochiul din mijloc. iar celelalte ochiuri. Se continuă lucrul pînă devine la fel cu faţa. se lucrează cu punct de semielastic 1X1. iar bentiţa piciorului s-a terminat. 273 .Costum de baie Costumul de baie este alcătuit din chiloţi şi sutien. Partea din faţă se lucrează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii de grosime a taliei. Chiloţii sînt formaţi din 2 părţi. în dreptul acestui punct. ca şi la faţă. Cu acest număr de ochiuri se lucrează un elastic dublu pe lăţime de 4-5 cm. Se lucrează astfel circa 5 cm. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc se face cîte o scăzătură pe faţa lucrului. apoi înmulţim cîte 1 ochi la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc. unde se formează un clin triunghiular. care este tricotat pe jumătate. Se lucrează astfel pînă se realizează o margine de 20 cm (aceasta este marginea de pe şold). Se termină spatele cu un elastic dublu. de o parte şi de alta a unui ochi se sfîrşeşte cîte 1 ochi la rîndurile lucrate pe faţă. Se împarte apoi în 2 numărul ochiurilor de pe andrea şi. iar în mijlocul spatelui. Se încheie apoi ochiurile elasticului ce formează piciorul de o parte şi de alta a clinului. Cu rîndul următor se lucrează drept. pînă cînd clinul devine rombic.

se scad cele 3 ochiuri deasupra celor precedente şi se termină rîndul cu o scăzătură (2 ochiuri lucrate împreună). pentru o persoană care are grosimea bustului 90-94 cm. Pentru tricotarea unei părţi se montează circa 135 ochiuri de lînă subţire. Ed. Aceste ochiuri se trec pe 2 andrele şi se încheie împreună începînd de la margine şi terminînd la scăzătură. mutînd primul şi al doilea ochi. Rîndul 1: se tricotează 44 ochiuri pe faţă. După tricotarea celor 6 cm rămîn pe andrea 52 ochiuri. După cele 13 rînduri se lucrează 6 cm începînd rîndul pe faţă cu marginea dreaptă (nu se mai sporeşte). Marginile cordonului se tivesc cu punct ascuns. În talie se introduce sub elastic un şnur care se înnoadă în mijlocul feţei. 1 rînd pe dos şi apoi iar 4 rînduri cu punct de jerseu pentru tivirea cordonului. Pe partea stîngă a sutienului se face aceeaşi broderie ca la chilot. deasupra liniei piciorului. se scad 3 ochiuri deasupra celor scăzute în rîndul precedent. Rîndurile lucrate pe dosul lucrului: toate ochiurile se lucrează pe dos. Partea a doua se lucrează la fel şi apoi se unesc între ele pe linia celor 13 rînduri cu ochiuri adăugate. astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. cîte 26 ochiuri de o parte şi de alta a scăzăturii cu 3 ochiuri. Ana Popescu. apoi se montează în continuare încă 50-60 ochiuri şi apoi se lucrează 4 rînduri cu punct de jerseu. Tehnică. iar cordonul sutienului se înnoadă în mijlocul spatelui. 1966. Sutienul este format din 2 părţi identice ale feţei şi cordonul. 13 rînduri lucrate pe faţă: se sporeşte 1 ochi la fiecare început de rînd. iar la sfîrşitul rîndului se face o scăzătură lucrînd 2 ochiuri împreună. 274 . mutînd primul şi al doilea ochi astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. Pentru tricotarea cordonului se montează pe andrea circa 50-60 ochiuri şi în continuare se scot ochiuri pe faţă din marginea de jos a sutienului. Colţul format prin scăzătura de 3 ochiuri indică locul unde se prind beretele formate dintr-un şnur. 3 ochiuri tricotate împreună. se face o broderie. În felul acesta s-a lucrat o parte a feţei sutienului. “Tricotaje de mînă”.Pe partea dreaptă a feţei.

275 .

repectiv 3 mărimi. care poate fi cu sau fără manşetă. Tiparul acestui pieptăraş se aseamănă în linii generale cu tiparul de cămăşuţă al noului născut. 276 . şi se construieşte după măsuri fixe. Măsurile sînt stabilite pentru 3 vîrste. Mărimea III: de la 7 la 12 luni.Copii – Pieptăraşe Pieptăraşul pentru copii sub 1 an are mînecuţă. şi anume: Mărimea I: pînă la 3 luni. şi un guleraş rotund. Mărimea II: de la 3 la 7 luni.

în interiorul căruia vom desena tiparul de pieptăraş. plus 1 cm. 277 . Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. pe liniile orizontale. ne folosim de un cadru. pe linia verticală. pînă la linia verticală C. măsurînd din punctul A în jos. pe linia orizontală. Se dă acest plus de 1 cm la jumătate din lărgimea pieptăraşului. punctul C cu punctul D. pînă la linia orizontală B. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera F. Ca să desenăm acest tipar. pe o distanţă oarecare. formînd astfel un cadru dreptunghiular. iar partea din dreapta este rezervată părţii din faţă a tiparului de pieptăraş. punctată. Aceasta este linia orizontală care va indica înclinarea liniei de umăr. Desenăm această linie. Din acest punct ducem o linie verticală. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. lărgimea pieptăraşului minus 2 cm. în cm. Prima linie ajutătoare. Această linie o construim. Aceasta este linia verticală care separă tiparul părţii din faţă de cel din spate şi care reprezintă linia de subraţ.5 cm. Desenarea cadrului. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera E. Linia de lungime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A în jos. Prin desenarea liniei verticale E s-a despărţit cadrul dreptunghiular A B C D în 2 părţi. Înainte de a trece la desenarea tiparului. al cărui vîrf îl însemnăm cu litera A. Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl însemnăm cu litera G. unde însemnăm punctul stabiliti cu litera B. care ne vor ajuta la desenarea tiparului de pieptăraş. un unghi drept cu laturile nedefinite. vom desena liniile ajutătoare. punctată. lungimea pieptăraşului. 1/10 din distanţa A – B plus 0. măsurînd din punctul A spre dreapta. Partea din stînga. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală. Linia de lărgime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A şi B spre dreapta. stabilite pentru cele 3 mărimi sînt: Tiparul de pieptăraş. Construim deci. este destinată părţii din spate. pe linia verticală.Măsurile. printr-o linie verticală. Unim apoi. iar punctul stabilit pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. în partea stîngă a hîrtiei. întrucît partea din spate este mai largă decît partea din faţă cu 1 cm. care este mai mare. 1/2 din distanţa A – C. A doua linie ajutătoare.

pînă la linia verticală C. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. 1. 1/5 din distanţa A – E. şi însemnăm un punct. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul A2 de pe linia orizontală cu punctul G. pe linia de umăr. Linia de răscroitură a braţului la partea din spate. Linia de răscroitură a gîtului la partea din spate. măsurînd din punctul A în jos. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. cu punctul I. care va constitui şi punctul de plecare a liniei de răcroitură a braţului. punctată.5 cm şi însemnăm locul cu litera A2.5 cm din punctul G spre stînga. Această linie o măsurăm. Punctul de întîlnire al liniei orizontale H cu linia verticală E îl însemnăm cu litera I. punctată. plus 0. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. care indică adîncimea răscroiturii braţului. printr-o linie uşor adîncită. formînd astfel linia de răscroitură a gîtului. Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în partea din spate.5 cm şi însemnăm locul cu litera A1. 1/2 din distanţa A – B. Aceasta este linia orizontală care va indica punctul de adîncime al răscroiturii braţului. Acest punct îl unim. Din punctul H ducem spre dreapta o linie orizontală. 278 . Linia de umăr la partea din spate. pe verticală. Unim apoi acest punct peintr-o linie oblică. măsurăm 1. Ca să desenăm această linie. pe verticală. pe linia orizontală. cu punctul A1.A treia linie ajutătoare. După ce am desenat liniile ajutătoare trecem la desenarea tiparelor.

pe linia verticală şi însemnăm locul cu un punct pe care-l notăm cu litera F1. unim printr-o linie curbă punctul de răscroitură a braţului.5 cm spre stînga faţă de linia oblică punctată. Locul stabilit îl însemnăm cu litera C1. Aceasta o desenăm aplicînd din punctul C spre stînga pe linia orizontală. Unim apoi din nou aceste puncte (punctul de răscroitură al mînecii de pe linia umărului cu punctul I) printr-o linie curbă. adîncită spre dreapta în partea ei inferioară. Această linie trebuie să fie adîncită în partea ei inferioară.5 cm din punctul G spre dreapta. Unim apoi acest punct. 279 . de pe linia de umăr cu punctul I. Linia de răscroitură a gîtului la partea din faţă. cuprinsă între punctul A1 şi punctul B. în jos.5 cm faţă de linia oblică punctată. Acest punct indică adîncimea răscroiturii gîtului pe linia orizontală A.Ca să formăm linia de răscroitură a braţului. pe linia de umăr. şi însemnăm locul cu un punct. cu circa 1. adică măsurăm circa 1. Linia de mijloc a spatelui este reprezentată de linia verticală A – B. printr-o linie curbă. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul C2 cu punctul G. O desenăm procedînd ca şi la partea din spate. Ca să stabilim adîncimea răscroiturii gîtului pe linia verticală măsurăm 1 cm de la linia orizontală E. Din acest punct ducem o linie oblică punctată pînă în punctul I. cu punctul C1. Linia de răscroitură a braţului în partea din faţă. 1/5 din distanţa A – E plus 1 cm. Linia de umăr din partea din faţă. cu circa 1.

Desenarea cadrului. Tiparul de mînecuţă. pe linia verticală. apoi. şi însemnăm un punct. Formăm această linie măsurînd din punctul stabilit şi notăm cu litera E. atît linia de răscroitură a gîtului. pe linia orizontală. Linia cusăturii de subraţ.Linia de mijloc a feţei. Decupăm apoi tiparul pe liniile lui de contur. Pentru desenarea tiparului de mînecuţă construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. În acest fel am desenat linia de răscroitură a mînecii. cu laturile nedefinite. aplicăm din punctul A în jos. În felul acesta am format un cadru dreptunghiular.5 cm deasupra liniei punctate. Punctul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Ca să desenăm linia de lungime a mînecuţei. în interiorul căruia vom desena tiparul mînecuţei. Din punctul C coborîm o linie verticală. Aceasta o desenăm prelungind cu 3-5 cm spre dreapta. Unim apoi între ele punctele de prelungire. aşa ca pe tipar. plus prelungirea din mijlocul feţei. cît şi linia orizontală D. Măsurăm 2. 280 . măsura de lungime a mînecuţei şi însemnăm locul cu litera B. Linia de lungime a pieptăraşului o formează linia orizontală B – D. rotunjită cu 1. Tot din punctul A aplicăm măsura de lărgime a mînecuţei. spre dreapta. printr-o linie verticală. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală. printr-o linie curbă. Linia de mijloc a mînecuţei este formată de linia A – B. printr-o linie oblică punctată şi. Unim apoi.5 cm din punctul D spre stînga. Linia de răscroitură a mînecii. cu o linie oblică. pînă la linia orizontala B. Acet unghi îl însemnăm cu litera A. pe linia orizontală şi însemnăm punctul stabilit cu litera C. Unim apoi acest punct cu punctul A. unde se poate termina în linie dreaptă sau rotunjită. paralelă cu linia orizontală A. acest punct cu punctul E.

pe verticală. Unim apoi acest punct cu punctul E printr-o linie oblică punctată. Desenarea cadrului. pe direcţie verticală. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. Aceasta desparte cadrul în 2 părţi egale. Desenăm această linie măsurînd din punctul A pre dreapta 1/2. construim. Linia de răscroitură a gîtului. Înainte de a trece la desenarea tiparului. A treia linie ajutătoare. 281 . Linia de lungime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctul A în jos. iar punctul fix îl însemnăm cu litera B. Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl desenăm cu litera G. construind astfel cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul de guleraş. de care ne vom folosi în desenarea tiparului. Această linie o construim măsurînd din punctul A în jos. Linia de lăţime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctele A şi B spre dreapta măsura de lăţime a guleraşului. pînă la linia verticală C. vom construi cîteva cîteva linii ajutătoare. măsura de lungime a gulerului. ca şi la celelalte tipare. După construirea liniilor ajutătoare desenăm liniile de contur ale tiparului.Tiparul de guleraş. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. pe care îl notăm cu litera D1. pe linia verticală. pe verticală. pe direcţie orizontală. 1/2 din distanţa A – B şi însemnăm locul cu litera F. paralelă cu linia orizontală A. Punctul aflat îl însemnăm cu litera H. pe care îl însemnăm cu litera A. Aceasta va indica linia de mijloc a gulerului. Ca să formăm această linie măsurăm din punctul D în sus. pe linia verticală. adică jumătate din distanţa A – C şi punctul aflat îl însemnăm cu litera E. pînă la linia orizontală B. 1/2 din distanţa A – F şi însemnăm locul cu un punct. 2 treimi din distanţa A – F. Desenăm această linie măsurînd din punctul C în jos. Pentru desenarea tiparului de guleraş. Unim apoi punctul C cu D printr-o linie verticală. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală. iar punctul de pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Prima linie ajutătoare. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală punctată. A doua linie ajutătoare. Aceasta împarte cadrul în 2 părţi egale. un unghi drrept în partea stîngă a hîrtiei.

totodată. Linia exterioară de rotunjire. ajurat sau cu diferite modele. Observaţii. 282 . “Tricotaje de mînă”. cu punct leneş sau cu alt model de bordură.5 cm pentru fiecare mărime. sau se poate continua în linie dreaptă. formînd un colţ rotund. ca apoi să se rotunjească spre mijlocul feţei. care să treacă prin punctul G. cu punctul D1 din mijlocul feţei. printr-o linie curbă. lăţimea guleraşului în acest punct. Ana Popescu. Unele pieptăraşe se pot face cu plătcuţe lucrate cu punct de elastic sau cu mînecuţă raglan. lăţimea guleraşului din spate. Tehnică. Punctul E1 indică mijlocul spatelui şi. În jurul gîtului se poate aplica un guler drept sau rotund. cu linia orizontală B. printr-o linie plină. Această linie urmăreşte linia de răscroitură a gîtului trecînd. 1966. Întărim apoi. urmînd ca pentru următoarele mărimi să se adauge cîte un plus de 0. unim punctul E1 din mijlocul spatelui cu punctul D1 din mijlocul feţei. iar restul se lucrează simplu. Aceasta o desenăm unind printr-o linie uşor rotunjită punctul E din mijlocul spatelui. Se face sau nu o bordură pe margine şi în mijlocul feţei. sau se pot face anouri prin care se trasează o panglică sau un şnur. începînd de la subraţ se lucrează odată cu mîneca. după ce se pleacă din punctul E. Din punctul E măsurăm 4 cm pe linia oblică punctată şi însemnăm locul cu litera E1. Pentru mîneca raglan se procedează ca şi la bluza pentru femei.Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în mijlocul feţei. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. Ca să formăm linia de răscroitură a gîtului. În felul acesta am desenat linia de răscroitură a gîtului. Măsura de 4 cm la lăţimea guleraşlului. apoi prin punctul de întîlnire a liniei verticale E. prin punctul F. în mijlocul spatelui este potrivită pentru Mărimea I. Modul de tricotare a pieptăraşului Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu lărgimea totală a pieptăraşului. Mînecile pot avea sau nu manşete cu bordură sau cu elastic. Ed.

lăţimea – 11 cm. Mărimea II (de la 3 la 7 luni): lungimea – 14 cm. cum este căciuliţa cu bandă dreaptă şi fundul rotund. Căciuliţa cu bandă la mijloc Această căciuliţă se compune din 3 bucăţi: o bandă în mijlocul capului şi 2 părţi laterale. ca şi celelalte obiecte ce fac parte din trusoul noului născut. fapt pentru care se recomandă în special pentru copiii pînă la 6 luni. Ea acoperă bine capul. pe linia 283 .Copii – Căciuliţă cu bandă Căciuliţa se poate confecţiona în diverse feluri. în cm. Pentru căciuliţa cu bandă vom folosi următoarele măsuri. lăţimea – 12 cm. Căciuliţa. pe care-l însemnăm cu litera A. Tiparul părţii laterale. Construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite. se lucrează după dimensiuni stabilite pentru 3 mărimi. aşa cum este de exemplu căciuliţa olandeză. Ea se mai poate lucra dintr-o singură bucată. Desenarea cadrului. Se poate face din mai multe părţi. Aplicăm apoi din punctul A în jos. stabilite pentru cele 3 măsuri: Mărimea I (pînă la 3 luni): lungimea – 13 cm. Mărimea III (de la 7 la 12 luni): lungimea – 15 cm. lăţimea – 13 cm.

verticală. pe care-l coborîm cu 0. pleacă o linie care se pierde în linia orizontală A. Apoi. pe care-l însemnăm cu litera F. măsurînd din punctul A în jos. linia bombează cu 2. pînă la linia verticală C. Locul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. iar de aici coboară spre punctul de întîlnire a liniei orizontale F.5 cm din punctul A în jos. 1/3 din distanţa A – E1 şi punem un punct. În spaţiul dintre aceste ultime puncte. reprezentînd direcţia firului drept de lungime a materialului. pînă la linia orizontală B. punctul aflat îl însemnăm cu litera C.5 cm deasupra liniei oblice ajutătoare şi se pierde uşor pe linia verticală C. pe linia orizontală. Această linie constituie şi un mijloc de orientare la croit. Linia de rotunjire de deasupra capului. În felul acesta am format cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul. în afara liniei de cadru. Pe această linie se prinde banda din mijlocul capului. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. punctul F cu punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. măsurăm din punctul A spre dreapta. pe linia orizontală. pe linia orizontală. măsura de lungime a căciuliţei. Aceste 2 linii ajutătoare împart cadrul în 4 părţi egale.5 cm spre stînga. cu linia verticală C. Ca să desenăm tiparul este necesar să construim întîi liniile ajutătoare. punctul A1 cu punctul D1. Acest punct arată porţiunea dinspre ceafă a părţii laterale a căciuliţei. Cu aceasta am terminat de desenat liniile ajutătoare şi începem desenarea tiparului. Aceasta o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. pe verticală. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Această linie o deenăm astfel: măsurăm 0. în direcţie orizontală. şi punem un punct. Din punctul C ducem în jos o linie verticală. pînă la linia orizontală B.5 cm sub linia de cadru. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. 284 . 1/2 din distanţa A – B şi punem un punct. Din acest punct ducem o linie orizontală punctată. şi însemnăm locul cu litera A1. A treia linie ajutătoare. în direcţie verticală. Pentru desenarea acestei linii. iar din acest punct ieşim cu 0. din punctul A1. Această linie o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. Tot din punctul A spre dreapta. pe care-l însemnăm cu litera D1. unde se termină linia. pe linie verticală. Desenăm această linie. punctul E de întîlnire a liniei orizontale F cu linia verticală C. Unim apoi printr-o linie curbă. aplicăm măsura de lăţime a căciuliţei. 1/2 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu litera E. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera B. apoi se îndreaptă uşor şerpuită spre punctul D1. pînă în dreptul punctului E. A doua linie ajutătoare. Acest punct indică porţiunea dinspre frunte a părţii laterale a căciuliţei. A patra linie ajutătoare. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. Prima linie ajutătoare. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga.

măsurăm lungimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera B. cu laturile nedefinite. Prin închiderea dreptunghiului formăm cadrul în care vom desena tiparul de bandă. Linia curbă bombează cam la jumătatea liniei oblice ajutătoare cu 1. În punctul unde bombează linia curbă cu 1. pînă la linia orizontală B. Din punctul A în jos.5 cm Desenarea cadrului. iar punctul de întîlnire a acestor linii îl însemnăm cu litera D. şi apoi trece prin punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. Măsurile după care se lucrează tiparul de bandă sînt următoarele: Măsura de lungime a benzii este egală cu lungimea liniei de rotunjime de deasupra capului de la partea laterală. iar pe acesta îl unim printr-o linie curbă cu punctul D1.5 cm se înseamnă un punct. Ca să construim tiparul de bandă formăm în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. care indică locul unde se va prinde şiretul ce leagă căciuliţa sub bărbie. Măsura de lăţime a bentiţei se fixează astfel: Mărimea I = 3. pe linia verticală.5 cm Mărimea II = 4 cm Mărimea III = 4.Linia dinspre faţă a părţii laterale.5 cm spre stînga acestei linii. Tot din punctul A spre dreapta. în felul următor: unim printr-o linie uşor oblică punctul A1 cu punctul F. Din punctul C coborîm o linie verticală. Tiparul benzii din mijlocul capului. Unim din nou 2 punctele A1 şi D1. pe care-l însemnăm cu litera A. pe linia orizontală. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. 285 . măsurăm lăţimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera C.

construim o linie ajutătoare. la fiecare rînd pe faţă. Ed. Se tricotează apoi rotund un elastic pe marginea căciuliţei. Din punctul E ducem o linie orizontală pînă la linia verticală C. 1/3 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu un punct. plus 1 cm şi însemnăm locul cu un punct. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul B spre dreapta. Linia marginii dinspre frunte. Tehnică. Decupăm apoi tiparele pe liniile lor de contur. printr-o linie uşor rotunjită. După ce se tricotează bentiţa şi cele 2 părţi laterale. pe linia orizontală. pe linia orizontală. 1966. Linia de mijloc a benzii este formată de linia verticală C – D. Pe această linie se ataşează părţile laterale cu linia lor de rotunjime de deasupra capului. se unesc cu punct cusut pe muchie. Ana Popescu. scoţînd ochiuri de jur împrejur. Acest punct îl unim cu punctul C.5 cm sub linia orizontală A. pe verticală. 1/2 din distanţa A – B. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera E. Cînd se ajunge în punctul A1 se începe încheierea ochiurilor pînă în punctul E. Linia marginii dinspre ceafă. 286 . aşa ca pe tipar.Linia ajutătoare. se sporeşte într-o parte cu 5 ochiuri şi apoi la fiecare rînd pe faţă se sporeşte într-o parte şi alta după cum cere linia tiparului care porneşte din punctul D1. măsurînd din punctul A în jos. Bentiţa se lucrează începînd de la linia B – D. Distanţa cuprinsă între acest punct şi punctul D reprezintă linia marginii dinspre ceafă a benzii. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A spre dreapta. În partea din spate se fac cîteva anouri în elastic prin care se trasează o panglică sau un şnur cu care se leagă sub bărbie. Linia laterală a benzii. Unim printr-o linie curbă punctul de lăţime al marginii din frunte cu punctul de lăţime al marginii dinsre ceafă. 1/3 din distanţa B – D. pregătindu-le astfel pentru lucru. uşor pierdută în linia de cadru. Linia curbă trece prin punctul E. Modul de tricotare a căciuliţei cu bandă Pentru tricotarea părţilor laterale se montează pe andrele 5 ochiuri şi apoi. Linia aceasta constituie marginea dinspre frunte a benzii. pe care îl coborîm cu 0. Ca să putem desena tiparul. “Tricotaje de mînă”.

şi anume: 287 . iar fundul căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară. în cm. Pentru desenarea tiparului folosim diferite măsuri. Partea din faţă are forma dreptunghiulară.Copii – Căciuliţă cu fund Este formată din 2 părţi: o parte din faţă şi o parte care formează fundul căciuliţei. stabilite pentru cele 3 mărimi.

cu liniile de lungime şi lăţime egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale părţii de fund. Ca să formăm pensa de pe linia de lungime a căciuliţei măsurăm 5 cm din punctul B spre dreapta. Pe această linie montăm fundul căciuliţei. din primul punct şi stabilim punctul în direcţia mijlocului pensei. Aceasta este uşor rotunjită şi o desenăm măsurînd 1 cm pe linia dinspre spate. iar lăţimea cadrului este egală cu măsura de lăţime a părţii din faţă. Măsura de 1. Linia de lungime a părţii din faţă. Ca să stabilim vîrful pensei. pe linia de lungime şi punem un punct. Din acest punct ducem o linie uşor pierdută în linia orizontală B. Linia verticală A – B reprezintă linia de mijloc a părţii de fund.5 – 2.5 cm ce se dă ca adîncime pensei şi măsura de 4 – 5 cm ce reprezintă lungimea pensei. Linia din spate. Desenarea cadrului. Cadrul desenat îl însemnăm cu literele A B C D. Partea de fund a căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară. Lungimea acestui cadru este egală cu măsura de lungime. măsurăm 4 – 5 cm în sus.5 cm în continuare pe linia de lungime şi însemnăm locul cu al doilea punct.5 – 2. iar locul stabilit îl însemnăm cu un punct. Din acet punct ridicăm o linie uşor şerpuită. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga. apoi punctul stabilit îl unim prin linii uşor oblice cu punctele de pensă de pe linia de lungime. Pensa. pe linia orizontală. Forma dreptunghiulară a tiparului. variază între aceste limite. Tiparul de fund al căciuliţei. Din acest punct măsurăm 1. Forma dreptunghiulară a părţii de fund a căciuliţei o obţinem desenînd un cadru dreptunghiular. de la linia orizontală B în sus. Desenarea cadrului. 288 . Linia orizontală A – C reprezintă linia de mijloc a acestui tipar.Tiparul părţii din faţă. unde însemnăm locul cu un punct. Pentru desenarea acestui tipar construim în partea stîngă a hîrtiei un cadru dreptunghiular. în raport cu mărimea în care se încadrează vîrsta copilului. ce se pierde în linia verticală C. pe care-l însemnăm cu literele A B C D. Linia verticală A – B reprezintă linia dinspre faţă. Distanţa cuprinsă între aceste puncte reprezintă adîncimea pensei.

A doua linie ajutătoare. De exemplu. Porţiunea liniei exterioare de o parte şi de alta a punctului A reprezintă partea din 289 . În direcţia colţului C linia exterioară poate rămîne cu colţ sau o putem rotunji. 1/2 din distanţa A – B unde punem un punct. Punctele stabilite le unim între ele printr-o linie rotundă. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală punctată.Linia exterioară a părţii de fund.5 cm. pe care-l însemnăm cu litera E. Linia de lungime a părţii de fund. După desenarea liniilor ajutătoare trecem la construirea tiparului. Desenarea cadrului. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. Aceasta este formată de linia orizontală A – C şi linia verticală C – D. pe linia verticală. Această linie formează partea dinspre ceafă a căciuliţei. lungimea va fi egală cu 9 cm. Apoi desenăm liniile ajutătoare. formînd astfel căciuliţa. Acestei linii îi putem face următoarea modificare: pe linia orizontală D măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga şi însemnăm locul cu un punct. O construim unind punctele D şi E printr-o linie oblică punctată. Această linie o formăm unind punctele C şi E printr-o linie oblică punctată. A treia linie ajutătoare. Linia exterioară de formă rotundă o desenăm aplicînd distanţa A – E pe toate liniile ajutătoare începînd din punctul E. Linia exterioară a părţii de fund. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. Forma rotundă a tiparului. Linia de mijloc a părţii de fund este formată de linia verticală A – B. dacă măsura de lăţime este de 4. Aceasta este formată de linia orizontală B pînă la linia şerpuită. aşa ca pe tipar. iar lungimea cadrului va fi egală cu măsura de lăţime înmulţită cu 2. Prima linie ajutătoare. Forma rotundă a părţii de fund o desenăm în cuprinsul unui cadru dreptunghiular. pierdută în linia verticală C – D. Linia exterioară a părţii de fund se ataşează la linia dinspre spate a părţii din faţă. Din acest punct ridicăm o linie şerpuită. Lăţimea acestui cadru va fi egală cu măsura de lăţime a părţii de fund.

Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă se începe a tricota din punctul B. de la partea dinspre faţă a căciuliţei. Pentru forma rotundă se lucrează rotund cu 5 andrele. Pe această linie se aşează partea de fund. În dreptul pensei se va spori cîte 1 ochi la 2 – 3 rînduri lucrate pe faţă. Se împart apoi ochiurile în 4 sau 8 şi se fac scăzăturile cuvenite în direcţiile stabilite. Tehnică. 290 .creştetul capului. în spate. Ana Popescu. pregătindu-le pentru lucru. urmînd linia tiparului. pentru care se montează 8 – 10 ochiuri. se ridică 1 rînd de ochiuri şi se lucrează 4-5 rînduri de elastic. sporind apoi la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. Dacă se stabilesc 8 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 2 ochiuri deodată. 1966. iar porţiunea dintr-o parte şi alta a punctului B reprezintă partea din direcţia cefei. pe care se montează un număr de ochiuri corespunzător circumferinţei fundului căciuliţei. începînd de la vîrful pensei spre bază în ordinea în care s-a sporit la pensa anterioară lucrată. “Tricotaje de mînă”. După ce s-au montat părţile căciuliţei. mutînd primul şi al doilea ochi în aşa fel ca ochiul al doilea să cadă deasupra. Ed. Dacă se stabilesc numai 4 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 3 ochiuri deodată. Linia B – A reprezintă marginea din faţă a căciuliţei şi pe ea se face o bordură cu model. în care se fac cîteva anouri. Decupăm tiparele pe liniile de contur. Prin anouri se trasează o panglică sau un şnur pentru legat căciuliţa sub bărbie. Se lucrează pe tiparul cu pensele închise. Pentru tricotarea părţii de fund a căciuliţei se procedează astfel: Pentru forma dreptunghiulară se începe tricotarea de la latura B-A. Cînd se ajunge cu lucrul în partea opusă se scade cîte 1 ochi.

Dimensiunile după care se construieşte tiparul pentru copii de 1-2 ani sînt următoarele: Lungimea: 18 cm Lăţimea: 15 cm Pentru copii între 2 şi 7 ani se vor mări dimenssiunile cu cîte 1 cm pentru fiecare an. Această căciuliţă este indicată pentru fetiţele în vîrstă de 1 – 7 ani.Copii – Căciuliţă olandeză Căciuliţa olandeză este formată dintr-o singură bucată de formă dreptunghiulară şi cu colţurile dinspre faţă uşor răsfrînte spre spate. 291 .

Linia de mijloc a căciuliţei. sau cu 2 feţe. De remarcat este faptul că pentru bordura marginilor dinspre faţă şi lungime e necesar să se aleagă un model care să fie pe ambele feţe la fel. Tehnică. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă este foarte simplu şi uşor de tricotat. el reducîndu-se la un dreptunghi cu lungimea şi lăţimea egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale căciuliţei. Linia cusăturii din spate. Este formată de linia orizontală A – C. “Tricotaje de mînă”. După ce am însemnat pe tipar ceea ce reprezintă fiecare linie decupăm tiparul. Linia de lungime este formată de linia orizontală B – D. Tiparul acestui gen de căciuliţă este foarte simplu. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. Aceasta este formată de linia verticală A – B. Ed. Linia căciuliţei dinspre faţă. Colţul care se răsfrînge este format din unghiul B. ca atunci cînd se răsfrîng colţurile care formează urechiurile să se vadă frumos. Ana Popescu.Tiparul căciuliţei olandeze. 292 . În partea din spate se fac 2 cute şi cîteva anouri pentru trasat panglica sau şnurul cu care se leagă căciuliţa sub bărbie. Colţul căciuliţei. 1966. Este reprezentată de linia verticală C – D.

cerculeţe. cute. Pentru desenarea tiparului rochiţei cu platcă putem folosi măsuri stabilite şi măsuri luate direct pe corp. cloş etc. Pe plătcuţă şi pe fustiţă se poate aplica o broderie uşoară cu motive româneşti. clini. la care se pot face variate garnituri şi tăieturi. Modelele cele mai potrivite pentru vîrste între 1 şi 7 ani şi mai ales pînă la 5 ani sînt cele care prezintă lărgimea de la nivelul plătcuţei.Copii – Rochiţe Rochiţa constituie îmbrăcămintea de zi cu zi a fetiţelor. Tiparul rochiţei îl putem desena după măsuri fixe sau după măsuri luate direct pe corp. cute. Rochiţa este largă şi poate fi cu creţuri. În mijlocul feţei sau al spatelui prezintă o fentă. Plătcuţa rochiţei poate fi dreaptă sau de diferite forme. Lărgimea poate fi făcută sub formă de creţuri. 293 . clini. iar gulerul este rotund. cloş etc.

Măsurile sînt următoarele: Lungimea rochiţei = 35 cm Lăţimea spatelui = 20 cm Grosimea bustului = 56 cm Grosimea gîtului = 20 cm Lungimea mînecii: scurtă = 12 cm. cu excepţia măsurii de grosime a bustului. urmînd ca pentru următorii ani să se adauge cîte un plus de 2 cm la fiecare măsură pentru fiecare an. Cifrele date mai sus sînt valabile pentru vîrsta de 1 an. la care aplicăm un plus de cîte 4 cm. 294 . lungă = 22 cm Grosimea braţului = 20 cm Grosimea pumnului = 12 cm Măsurile stabilite dinainte se folosesc mai mult pînă la vîrsta de 3 ani. mai ales pînă la vîrsta de 4 ani. Rochiţa creaţă cu plătcuţă Această rochiţă creaţă şi cu plătcuţă reprezintă modelul cel mai drăguţ şi mai practic pentru fetiţe.

Guleraşul este format din 2 bucăţi. mîneci. un unghi drept pe care îl însemnăm cu litera A. Tiparul din spate. strînsă cu o manşetă. manşete şi guler. Tiparul de rochiţă se compune din spate. iar în faţă se înnoadă cu un şireţel. faţă. 295 .Modelul de faţă prezintă o plătcuţă dreaptă şi cu fentă în mijlocul spatelui. Mînecuţa este scurtă. Desenăm în partea stîngă a hîrtiei. cam la 20 cm de la margine. Pe plătcuţă şi pe rochiţă e o garnitură formată din broderie românească.

care indică lungimea umărului. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. Linia aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. Tiparul spatelui cuprinde plătcuţa şi corpul rochiţei. pe orizontală. Linia de umăr. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm locul cu litera C.Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a rochiţei şi însemnăm locul cu litera B. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. printr-o linie oblică. 296 . formînd linia de răscroitură a gîtului. prelungită cu 1 cm în afara liniei verticale punctate. pe verticală. 1/2 din măsura de lăţime plus 1 cm. paralelă cu prizontala A. Măsurăm 1 cm din punctul A în jos. printr-o linie uşor şerpuită. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului de pe orizontala A. Din punctul D ridicăm o linie verticală punctată. Unim acest punct cu punctul de pe verticală A. Răscroitura gîtului. Din punctul C ducem spre dreapta o linie orizontală. pe orizontală. paralelă cu orizontala A. Pe această linie coborîm cu 3 cm sub linia de cadru şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. Locul stabilit îl însemnăm cu litera E1. pînă la linia de cadru. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a spatelui. 1/6 din măsura de grosime a gîtului şi înemnăm un punct. Locul stabilit îl însemnăm cu litera D. care marchează şi lungimea plătcuţei. pe verticală. Plătcuţa. Punctul E indică înclinarea umărului. Ca să formăm această linie aplicăm din punctul C spre dreapta. şi punem un punct.

cu cîte o linie uşor rotunjită. Linia de lungime a plătcuţei. Această linie poate fi modificată. Unim acest punct printr-o linie şerpuită cu punctul D. Corpul rochiţei reprezintă porţiunea de la plătcuţă în jos. Unim apoi punctele de prelungire între ele printr-o linie verticală. pînă la tiv. Această parte a rochiţei este largă şi se susţine pe plătcuţă. formînd linia de lărgime a rochiţei care reprezintă şi linia de mijloc a spatelui la corpul rochiţei. Linia de lungime a plătcuţei poate fi şi alta decît cea descrisă. 1/4 din lăţimea spatelui. Forma cu 2 colţuri o desenăm măsurînd din punctul C spre dreapta. Spaţiul cuprins între linia de mijloc a corpului rochiţei şi linia verticală 297 .Răscroitura braţului. şi punem un punct. Aceasta este formată de linia orizontală C – D pentru forma dreaptă. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui şi însemnăm cîte un punct. pe verticală. printr-o linie rotunjită. Forma de colţ pe care o obţinem măsurînd 3 cm din punctul C în jos. minus 1 cm şi punem un punct pe care-l coborîm cu 3 cm sub linia C. Unim acest punct cu punctul C şi cu punctul D. formînd astfel colţul plătcuţei. Linia de lărgime a creţurilor. Prelungim liniile orizontale B şi C spre stînga. pe orizontală. pentru forma dreaptă. dîndu-i diferite forme. Forma rotundă o formăm unind punctul E1 cu punctul C. Aceasta este formată de linia orizontală C – D. Linia de mijloc a spatelui o formează linia verticală A – C. Corpul rochiţei.

urmărind conturul liniei de lungime a plătcuţei. pe liniile orizontale. plus 1 cm şi însemnăm litera F. Măsura variază între limitele date. cam la 20 cm de la marginea hîrtiei. un unghi drept. 298 . Desenăm în partea dreaptă. care indică totodată şi lungimea plătcuţei. 1/4 din măsura de grosime a bustului. Desenăm această linie aplicînd întîi măsura de grosime a bustului. Pe această linie coborîm de la linia orizontală C cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului. de la punctul G în sus. în afara liniei de cadru. Prelungim apoi linia orizontală B cu 5 cm spre dreapta. Locul stabilit îl însemnăm cu litera B. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 3 cm. în cazul plătcuţei rotunde. Măsurăm 1 cm pe linia de sibraţ. În acest scop măsurăm din punctele B şi C spre dreapta. Plătcuţa. în funcţie de lărgimea pe care dorim s-o dăm rochiţei. Punctul F indică adîncimea răscroiturii braţului. Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm. pe linia verticală. cu punctul F. Răscroitura braţului. măsura de lungime a rochiţei plus 2 cm. Unim punctul D cu punctul F printr-o linie bine adîncită. plus 1 cm şi notăm cîte 1 punct. Linia aceata o desenăm măsurînd din punctul A în jos. Linia de rotunjime a rochiţei. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera G. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a feţei. Din punctul B desenăm spre stînga o linie orizontală. după linia de contur a plătcuţei. De exemplu. Din punctul C ducem spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. Această linie poate fi modificată. Unim apoi aceste puncte între ele. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera C. Linia de subraţ. Tiparul de faţă. paralelă cu orizontala A. linia corpului rochiţei urcă pînă la nivelul umărului. pe care-l însemnăm cu litera A. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C – D. Unim acest punct printr-o linie oblică. aplicînd din punctul A în jos. printr-o linie verticală punctată. pe linia verticală.C – B reprezintă lărgimea necesară creţurilor. Din punctul stabilit ducem spre stînga o linie uşor pierdută în linia de lungime a rochiţei.

Ca să desenăm această linie este necear să aplicăm întîi măsura de grosime a bustului. Ca să desenăm această linie. Unim apoi punctul G printr-o linie oblică cu punctul F. În acest scop aplicăm din punctele B şi C spre stînga. printr-o linie rotunjită. în linie oblică. începînd de la linia de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga pînă la întîlnirea liniei orizontale ajutătoare. unde se rotunjeşte uşor. şi punem cîte un punct. unde punem cîte un punct. măsurăm 1 cm de la punctul E în jos pe linia de răscroitură a braţului şi însemnăm un punct. Acest punct marchează adîncimea răsscroiturii braţului. pe liniile orizontale. Acest punct indică lăţimea feţei. Unim apoi punctul D cu punctul E peintr-o linie uşor rotunjită. Această linie reprezintă şi linia de mijloc a feţei. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. Măsurăm din punctul A spre stînga. Prelungim apoi linia orizontală B spre stînga liniei verticale punctate cu 7 cm şi însemnăm litera G. în afara liniei de cadru. Linia de mijloc a plătcuţei o formează linia verticală A – C. de la răscroitura gîtului spre stînga. Această linie indică înclinarea umărului la partea din faţă a plătcuţei. formînd linia de răscroitură a gîtului. Locul aflat îl însemnăm cu litera D. rotunjind astfel linia de sus a corpului rochiţei. dîndu-i diferite forme ca şi la partea din spate a plătcuţei. Linia de lungime a plătcuţei o formează linia orizontală E – C. Ducem din acest punct spre dreapta o linie uşor peridută în orizontala C. Tot din punctul A măsurăm în jos. la 3 cm sub linia orizontală A. 1/6 din grosimea gîtului plus 1. Punctul D indică lungimea umărului. Unim apoi aceste puncte între ele. Această linie o putem modifica. Răscroitura braţului. formînd linia de răscroitură a braţului la plătcuţă. aplicăm din punctul C spre stînga. Linia de rotunjime a rochiţei. Punctul stabilit îl unim cu punctul de răscroitură al gîtului de pe linia de orizontală A. Măsurăm 1 cm pe linia de subraţ de la punctul G în sus. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C. Linia de subraţ. formînd astfel linia de subraţ. pe verticală. Aplicăm apoi. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. Corpul rochiţei. Pe această linie coborîm de la orizontala C în jos cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm un punct pe care-l notăm cu litera F. pe orizontală. În acest scop.5 cm şi însemnăm un punct. Unim aceste puncte între ele printr-o linie verticală punctată. Linia de lărgime pentru creţuri. Linia de umăr. unde punem un punct. cuprinsă între mijlocul feţei şi punctul E.Răscroitura gîtului. 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 0.5 cm. Prelungim liniile orizontale B şi C spre dreapta. Unim punctul E cu punctul F printr-o linie adîncită. plus 2 cm. Ducem apoi din acest punct o linie pierdută în orizontala B. plus 2 cm. printr-o linie verticală. Răscroitura braţului.5 cm. 299 . 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. 1/4 din măsura de grosime a bustului plus 3 cm. lungimea umărului din spate minus 0. printr-o linie oblică. Construim o linie ajutătoare punctată. pe orizontală.

aşa ca pe tipar. măsurînd din punctul C în jos. în partea ei de jos. desenăm o linie ajutătoare. pînă la linia de cadru. Linia ajutătoare. printr-o linie bombată în partea de sus a ei. plus 2 cm. Linia din spate a răscroiturii mînecii o desenăm unind din nou punctul A cu E. Cusătura de subraţ. avînd lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii şi lăţimea egală cu jumătate din grosimea braţului. plus 2 cm. Unim punctul E cu E. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga pe linia orizontală. cu 1 cm sub linia de cadru. Răscroitura mînecii. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul E. 1/2 din distanţa cuprinsă între punctele A şi C. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală. printr-o linie adîncită. Tiparul de mînecuţă îl încadrăm într-un dreptunghi. formînd linia dinpre faţă a răscroiturii mînecii. 300 . pe verticală. unde punem un punct. Pentru desenarea tiparului. Însemnăm locul cu litera E. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D.Tiparul de mînecuţă scurtă.

pe linia exterioară a gulerului şi punem un punct. Măsurăm de la răscroitura gîtului 4 – 5 cm pe linia de mijloc a spatelui. bufantă. Colţul manşetei. În acest scop. În acest scop. Măsurăm 1. Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă creaţă. Acest guleraş dintr-o singură bucată este indicat pentru rochiţele cu fentă la mijlocul feţei. Marginea exterioară a gulerului poate fi dreaptă sau cu diverse colţuri. formînd colţul gulerului. unde însemnăm un punct. prelungim linia verticală a cadrului în sus de punctul A cu 4 – 6 cm şi însemnăm locul cu litera A1. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. lărgim mînecuţa. Împărţim apoi în 2 linia verticală C – D şi punem un punct. La mînecuţa scurtă manşeta este fără colţ. Forma colţului poate fi şi dreaptă. formînd colţul manşetei. facem un guleraş din două bucăţi. de la orizontala B în sus. Răscroitura gulerului o formează linia de contur a răscroiturii gîtului cuprinsă între semnul de mijloc al spatelui şi cel al feţei. Tiparul de manşetă. Manşeta cu colţ se aplică numai la mînecuţa lungă. Manşeta o folosim pentru strîns lărgimea mînecuţei în parta de jos. unind între ele punctele A1 şi E. Colţul gulerului. Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă lungă. Unim acest punct prin linii oblice cu punctele de pe liniile orizontale C şi D. Din punctul stabilit ducem o linie şerpuită. precum şi liniile de mijloc din spate şi din faţă. Linia exterioară a gulerului. Linia de mijloc a gulerului o formează linia din mijlocul spatelui plătcuţei. Măsurăm 2 cm din mijlocul feţei spre stînga. modificînd măsura de lungime. la care adăugăm un plus de 3 – 4 cm pentru mînecuţa scurtă. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului şi punem un punct. Lăţimea cadrului este de 2 cm. În acest caz unim punctele amintite printr-o linie oblică. Din acest punct ducem o linie rotunjită. în loc de rotundă. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului din mijlocul feţei printr-o linie rotunjită. Scoatem apoi tiparele şi desenăm guleruşl în cadrul acestui contur. formînd o nouă linie de mijloc a tiparului de mînecă. Pentru desenarea tiparului de guler rotund procedăm în felul următor: Unim pe linia de umăr plătcuţa din faţă cu cea din spate şi le conturăm pe hîrtie. paralelă cu linia de răscroitură a gulerului.Linia de lungime a mînecii. uşor pierdută în linia de cadru. tăiem 301 . Linia de mijloc a manşetei o reprezintă linia verticală A – B. pentru mîneca lungă. urmărind răscroitura gîtului. Tiparul de guler. În cazul cînd fenta se face în mijlocul spatelui. Măsurăm din punctele C şi D cîte 1 cm spre stînga. Odată cu aceasta se modifică şi răscroitura mînecii ca să poată forma buful.5 cm pe linia cusăturii de subraţ. pe liniile orizontale şi notăm cîte un punct. Tiparul de manşetă este reprezentat de un dreptunghi. Modificăm apoi liniile de răscroitură ale mînecii. pînă la mijlocul feţei. prelungind liniile de cadru E şi B cu 4 – 6 cm spre stînga. procedăm la fel ca la mînecuţa scurtă. avînd lungimea egală cu 1/2 din măsura de grosime a pumnului.

Tricotarea rochiţei pentru fetiţe cuprinde o gamă întreagă de modele ajurate. Plătcuţa se execută în funcţie de forma ei. Lucrul se începe de la tiv spre plătcuţă pentru corpul rochiţei. sau cu borduri. formîndu-i un colţ aasemănător cu cel din faţă. dacă este desfăcut şi în faţă şi spate. începînd cu partea cea mai lungă de pe tiparul respectiv (colţurile). Dacă se doreşte ca linia de subraţ să fie dreaptă. urmărind linia tiparului. Aici fantezia are cîmp larg de acţiune. Dacă este dintr-o singură bucată. 302 . se începe din mijlocul feţei. Modul de tricotare a rochiţei. sau li se pot face o margine lucrată cu punct de elastic care înlocuieşte manşeta la o mînecuţă mai puţin largă. dacă modelul îngăduie.gulerul pe linia din mijlocul spatelui. dînd forma de clini. Marginea plătcuţei poate fi simplă. dantelate sau compacte. Gulerul se lucrează după tipar. atunci se pot face. începînd din mijlocul feţei sau al spatelui. de unde se încheie. scăzături în cuprinsul rochiţei. După desenare decupăm tiparul pe liniile de contur. Mînecile pot fi cu manşete.

Unele modele de rochiţă prezintă în loc de plătcuţă 2 bretele simple sau înnodate pe umăr.

În acest caz, corpul rochiţei îl montăm pe o bentiţă de aceeaşi lăţime a bretelelor. Pe dosul acestei bentiţe se aplică bretelele. Acest gen de rochiţe sînt indicate pentru vară. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

303

Copii – Pantalonaş chilot
Pantalonaşul – chilot poate fi purtat de copii începînd de la vîrsta de 7 luni şi pînă la vîrsta de 6 – 7 ani.

Pantalonaşul se poartă numai cu un elastic în talie. Acest pantalonaş, cu unele adaosuri, poate fi folosit şi ca şpilhozen, aşa cum vom vedea mai departe. Pentru desenarea tiparului pantalonaşuluichilot folosim măsuri stabilite. Pentru copii de 7-8 luni pînă la 1 an vom folosi următoarele măsuri: Lungimea = 22 cm Lăţimea = 56 cm Lungimea cordonului = 50 cm Pentru copiii de peste 1 an, vom adăuga fiecărei măsuri cîte 2 cm pentru fiecare an. Tiparul de pantalonaş-chilot Desenarea cadrului. Ca să desenăm tiparul acestui pantalonaş, desenăm mai întîi un dreptunghi, avînd lungimea egală cu măsura de lungime a pantalonaşului, iar lăţimea egală cu 1/4 din lărgimea pantalonaşului. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D.
304

Răscroitura piciorului. Măsurăm din punctul B spre dreapta, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa B – D minus 3 cm, unde punem un punct, pe care-l însemnăm cu litera E şi care indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de fund a pantalonului. Din punctul D măsurăm în sus, pe linia verticală, 1/3 din distanţa C – D, plus 1 cm şi însemnăm locul cu litera F. Punctul F indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de şold a pantalonului. Unim întîi printr-o linie curbă punctele E şi F. Linia curbă este adîncită cu 2,5 cm faţă de linia oblică punctată. Linia de talie este reprezentată pe tipar de orizontala A – C. Acest tipar reprezintă faţa şi spatele pantalonului. Modul de tricotare a pantalonaşului-chilot. Tricotarea pantalonaşului începe de la linia de talie a feţei. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii ce o prezintă tiparul per linia de talie. Se tricotează 2 cm cu punct de elastic dublu, dacă se trasează un elastic prin el, sau se fac 3 rînduri cu punct de semielastic 1X1, apoi un rînd de găurele tricotînd un jeteu, 2 ochiuri tricotate împreună pe dos. Se repetă acest model. Se continuă apoi cu punct de semielastic încă cîteva rînduri pînă se ajunge la o lăţime de 2,5 cm. După această bentiţă se începe tricotarea propriu-zisă a pantalonaşului cu punct de jerseu, sau cu alt punct, la alegere. După ce s-a tricotat o porţiune egală cu lungimea liniei de şold, se creşte 1 ochi în mijlocul rîndului. Se înseamnă acest ochi şi în rîndurile următoare se creşte la fiecare rînd lucrat pe faţă cîte 1 ochi, la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc, pînă ce lăţimea clinului corespunde cu tiparul. De menţionat este că ochiurile clinului se lucrează cu punct de jerseu. Se continuă tricotarea pentru partea din spate, care începe cu clinul care se formează prin scăzăturile ce se fac pe o parte şi pe alta a clinului, iar pentru piciorul pantalonaşului se adaugă ochiuri sau se sporeşte într-o parte şi alta a clinului după cerinţele tiparului.
305

Se continuă tricotarea cu scăzături pînă la terminarea clinului, apoi se lucrează în linie dreaptă pînă în talie, unde se face o bentiţă cu elastic sau cu găurele, ca la faţa pantalonaşului. Se unesc apoi cele două părţi pe linia de şold cusute pe muchie sau cu cusătură descălcată pe dos. În talie se introduce un elastic dacă marginea este dublă, sau un şiret dacă marginea are găurele. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

306

Copii – Pantalonaş şpilhozen
Spilhozenul este un pantalonaş cu plătcuţă şi bretele în faţă, iar în spate cu elastic. El se poartă atît de fetiţe, cît şi de băieţi, de la vîrsta de 7-8 luni, pînă la peste 7 ani.

Pentru pantalon se foloseşte tiparul de pantalon-chilot. Modul de tricotare Tricotarea spilhozenului se face la fel cu pantalonul chilot. Bentiţele sînt fîşii de lăţimi variabile între 3-5 cm. Plătcuţa este un dreptunghi de circa 6 x 10 cm. Pe ea se pot face diverse figurine sau modele româneşti. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.
307

Copii – Pantalonaş scurt pentru băieţi
Pantalonaşul scurt este purtat de băieţi, începînd de la vîrsta de 2 ani şi pînă la 7-8 ani.

Pentru desenarea tiparului de pantalonaş putem folosi măsuri gata stabilite sau luate direct pe corp. Măsurile stabilite pentru băieţi în etate de 3 ani sînt următoarele: Lungime = 22 cm Grosimea şoldurilor = 62 cm Aceste măsuri cresc în raport cu vîrsta copiilor, după cum urmează: Lungimea creşte cu cîte 2 cm pentru fiecare an. Grosimea şoldurilor creşte cu cîte 4 cm pentru fiecare an. Tiparul de faţă a pantalonaşului scurt Desenarea cadrului. Pentru desenarea acestui tipar construim un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi-l însemnăm cu litera A. Din punctul A în jos, pe linia verticală, aplicăm măsura de lungime a pantalonilor şi însemnăm punctul cu litera B. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Aplicăm apoi, pe liniile orizontale, din punctele A şi B spre dreapta, 1/3 din măsura de grosime a şoldurilor şi punem cîte un punct. Însemnăm punctul de pe linia orizontală A cu litera C şi cel de pe linia orizontală B cu litera D. Unim printr-o linie verticală punctul C cu D, formînd un cadru dreptunghiular, în interiorul căruia vom desena tiparul de faţă şi spate al pantalonului scurt.

308

Linia de răscroitură a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul B în sus, pe linia verticală, 1/4 din distanţa B-D. Locul aflat îl însemnăm cu litera E. Acest punct indică adîncimea răscroiturii piciorului. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga, pe linia orizontală, 1/4 din distanţa B-D minus 1 cm şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera F, care indică lărgimea răscroiturii piciorului. Unim, apoi, printr-o linie uşor adîncită, punctele E şi F, formînd astfel linia de răscroitură a piciorului. Cusătura interioară a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul D în sus, pe verticală, 1/4 din distanţa B-D, minus 1 cm. Locul aflat îl însemnăm cu litera G. Acest punct marchează înălţimea cusăturii piciorului. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul F, formînd astfel linia de cusătură a piciorului. Linia de mijloc a feţei. Aceasta o construim măsurînd din punctul C spre stînga 1/10 din măsura de grosime a şoldurilor, minus 1 cm. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. Acest punct indică mijlocul feţei. Unim apoi punctul H cu punctul G printr-o linie adîncită în partea de jos, aşa ca pe tipar, construind astfel linia de mijloc a feţei. Linia de talie o formează linia orizontală, din punctul A pînă la punctul H.

309

Tiparul de spate al pantalonaşului scurt. Partea din spate prezintă linii comune cu faţa, cu excepţia liniilor de talie şi mijloc, pe care trebuie să le desenăm. Linia de mijloc a spatelui o formăm măsurînd din punctul C spre stînga, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa cuprinsă între punctul C şi punctul H. Locul aflat îl însemnăm cu un punct, pe care-l însemnăm cu litera I. Punctul I indică mijlocul spatelui. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică, cu punctul G, formînd astfel linia de mijloc a spatelui. Linia de talie o reprezintă linia A-I. Modul de tricotare. Tricotarea pantalonaşului scurt se face începînd cu linia de talie, care poate rămîne dreaptă ca în model, sau se poate începe cu o margine lucrată cu punct de semielastic pe o lăţime de 2-3 cm. Se urmăreşte linia tiparului pentru fiecare parte separat, sau se poate tricota într-o singură bucată, o parte de faţă şi de spate unite pe linia A-E. Pe linia de talie se fac butoniere, dacă pantalonaşul se prinde de bluziţă, făcînd un costumaş, sau i se pun bretele şi se poate purta cu orice bluză sau pulovăr. Pentru tricotare se pot folosi diverse puncte: punct de jerseu, punct leneş, punct de ţesătură, punct de jerseu răsucit şi altele, după gustul fiecăruia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

310

Cardigan clasic – Model nr. 1
Cine preferă îmbrăcămintea simplă, care nu este supusă capriciilor modei, îşi va pregăti cu siguranţă acest cardigan fin, cu linii clasice, uşor de purtat. Nota modernă o primeşte de la decolteul fără guler sau bantă, de la mîneca şapte-optimi şi marginile feţelor, dublate cu acelaşi material.

Furnituri: circa 350 g lînă, andrele nr. 2 şi 2 1/2, opt nasturi. Mărimea: circumferinţa pieptului circa 95 – 96 cm. Lărgimea cardiganului încheiat circa 104 cm, lungimea la mijlocul spatelui 57 cm. Model: I. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic” 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. II. Restul: „punct de jerseu răsucit”. (Atît la modelul I, cît şi la modelul II ochiurile tricotate pe faţă se iau din spatele andrelei).

311

Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Începem cu 150 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm 7 cm cu modelul I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ şi modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 4 cm, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos, scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri , X de 6 ori cîte 1 ochi, pr urmă tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Repetăm încă o dată de la X. Mai scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 124 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de la cîte 1 ½ cm, la ambele margini, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 136 ochiuri. Umărul: La 51 cm măsuraţi de jos scădem, la începutul rîndurilor următoare, de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 10 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 44 ochiuri la mijloc. Încheiem. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 7 cm cu modelul I. La 2 cm de jos formăm prima butonieră. Tricotăm 5 ochiuri de la marginea dreaptă şi din 4 ochiuri facem butoniera. Următoarea butonieră o formăm la 7 cm în ultimele 2 rînduri ale elasticului. După a doua butonieră continuăm cu andrele nr. 2 ½ , adăugînd în rîndul întîi, la marginea dreaptă, 12 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. În rîndurile pe faţă tricotăm, începînd de aici, aceste 12 ochiuri pe faţă, ridicăm 1 ochi, luîndu-l din spatele andrelei şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. În felul acesta tricotăm toată faţa. În această dublură a marginii feţei formăm încă 6 perechi de butoniere, la distanţa de 6 ½ cm una de alta; tricotăm de la margine 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră, tricotăm 4 ochiuri, ridicăm 1 ochi, tricotăm 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră şi sfîrşim rîndul. La marginea stîngă creştem la cîte 2 cm, de 10 ori cîte 1 ochi. Vor fi 108 ochiuri. La 29 cm măsuraţi de jos lucrăm, în locul pensei de la piept, cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm de la începutul rîndului 66 ochiuri, restul rămîne pe andreaua stîngă, întoarcem şi tricotăm pe dos
312

tot aceste 66 ochiuri. Rîndul următor: 73 ochiuri pe faţă, întoarcem, tricotăm tot aceste 73 ochiuri pe dos. Rîndul următor: 80 ochiuri pe faţă, întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri pe dos. Continuăm în felul acesta, tricotînd tot la două rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce tricotăm iar cu toate ochiurile rîndului. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală are aceeaşi înălţime ca şi aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii, scădem la marginea exterioară la cîte două rînduri 7 ochiuri, o dată 3 ochiuri, de trei ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Rămîn 85 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de aici la cîte 1 cm, de 9 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp, cînd marginea interioară este de 41 cm de la adăugarea ochiurilor, încheiem la începutul rîndului următor 25 ochiuri. Scădem apoi la cîte 2 rînduri, la începutul lor, o dată 4 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Urmăm drept înainte. Umărul: Cînd faţa este de 50 cm de la marginea de jos, scădem la marginea exterioară, la cîte 2 rînduri, de 7 ori cîte 4 ochiuri, apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de 2 ½ cm prin rîndurile prescurtate, vom avea începînd de aici, 2 măsuri diferite. Marginea laterală este mai scurtă, cea interioară mai lungă, respectiv mai înaltă. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 5 cm cu modelul nr. I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ cu modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 6 rînduri, de 23 ori cîte 1 ochi. Vor fi 124 ochiuri. Cînd mîneca are 35 cm de la marginea de jos – sau altă măsură necesară antebraţului – scădem la începutul rîndurilor următoare, de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 12 ori cîte 2 ochiuri. * de 10 ori cîte 1 ochi, apoi urmează 2 rînduri fără scădere. Repetăm încă o dată de la *. Scădem mai departe: de 18 ori cîte 1 ochi, de 6 ori cîte 2 ochiuri, şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 18 ochiuri. Încheiem. Călcăm bucăţile tricotate, le montăm. Îndoim marginea inferioară a feţelor de-a lungul ochiurilor ridicate şi tivim. Butonierele prinse duble le festonăm. Pe 3 ochiuri începem o bantă lucrată în bie. Creştem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă cîte 1 ochi, la începutul celor lucrate pe dos cîte 2 ochiuri, pînă avem 15 ochiuri. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă, iar la începutul celor tricotate pe dos, scădem cîte 1 ochi. În felul acesta cele 15 ochiuri de pe andrea nu se înmulţesc, dar nici nu scad. Cînd banta este cu circa 10 cm mai scurtă decît înconjurul gîtului pînă la îndoitura tivului, scădem la începutul rîndurilor tricotate pe faţă cîte 2 ochiuri, iar la începutul celor pe dos cîte 1 ochi, pînă rămîn 3 ochiuri. Încheiem. Călcăm banta fără a o întinde, o coasem, culcată cu faţa pe
313

1959 314 . dar numai de la un tiv al feţei pînă la celălalt tiv. Tehnică.faţa cardiganului în jurul răscroielii gîtului. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Coasem nasturii. O răsfrîngem şi o tivim cu puncte invizibile. “Tricotaje de mînă”.

brun-bej dau impresia unei ţesături. Jacheta are mîneci şapte-optimi. circa 15 cm mătase subţire pentru dublura gulerului. Restul pepit. lungimea la mijlocul spatelui. după schema alăturată.Jachetă pepit – Model nr. bleumarin-alb. dar se poate confecţiona şi cu mîneci lungi. 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). 7 nasturi. care se lucrează la fel ca punctul suedez. 2 ½ . 315 . 2 Această jachetă elegantă se tricotează într-un model pepit „Pied-de-poule”. andrele nr. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiată circa 104 cm. Tivurile de jos se tricotează în „punct de jerseu”. bordo-ivoriu. Furnituri: Circa 280 g lînă de culoare deschisă şi circa 320 g lînă de culoare închisă. Combinaţiile de culori negru-alb. Model: I. II. fără guler.

Vor fi 162 de ochiuri. Vom avea 117 ochiuri. tricotăm 10 ochiuri şi din 7 ochiuri facem o a doua butonieră. Continuăm drept înainte. încheiem 16 ochiuri în mijlocul rîndului. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la cîte 5 cm de 3 ori cîte 1 ochi. continuăm apoi cu modelul II după schema dată (ochiul care începe şi cel care sfîrşeşte rîndul nu se includ în model). cu lînă de culoare închisă. Rămîn 107 ochiuri. În rîndul următor tricotăm pe faţa lucrului 66 ochiuri. la cîte 1 cm. Aici. la începutul lor. creştem la ambele margini. cît şi pe dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 32 ochiuri. Rămîn 156 ochiuri. la 37 cm măsuraţi de la marginea de jos. cîte 4 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. de 10 ori cîte 4 ochiuri şi de 11 ori cîte 3 ochiuri. în locul pensei de la piept. Spatele: Începem cu 162 ochiuri de culoare închisă. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Facem în total 7 perechi de butoniere. la 63 cm. Urmează pe faţa şi dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. Umărul şi răscroiala gîtului: La 58 cm măsuraţi de jos scădem la ambele margini. Apoi creştem la cîte 2 cm de 10 ori cîte 1 ochi. restul rămîne 316 . şi începînd de aici. Între timp. Continuăm cu modelul II. Vor fi 176 ochiuri. După 3 cm tricotăm atît pe faţă. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 40 cm de la marginea de jos. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 10 cm. cu rînduri prescurtate (avem 116 ochiuri pe andrea). Vor fi 110 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. Marginea dreaptă o continuăm înainte şi la 3 cm de la adăugarea ochiurilor formăm prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine. la începutul rîndurilor următoare.Măsura: 35 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. Celelalte perechi de butoniere sunt la 7 ½ cm una de alta. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Rămîn 146 ochiuri. lucrăm. mereu la cîte 5 cm. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 78 de ochiuri. Între timp. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi terminăm cele 2 bucăţi separat. De aici creştem la cîte 2 cm. Scădem la ambele margini ale lucrului. de 3 ori cîte 1 ochi. din 7 ochiuri facem o butonieră.

pe urmă lucrăm cu rînduri prescurtate. tricotăm 60 ochiuri. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de circa 2 ½ cm prin rîndurile prescrutate. întoarcem ş. de 2 ori cîte 3 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. coasem o mică cheutoare. cînd răscroiala mînecii are. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite. scădem la marginea exterioară. la circa 4 cm de la marginea interioară a feţelor. Încheiem. Tot la 2 rînduri tricotăm cu 10 ochiuri mai mult pînă ce în sfîrşit lucrăm iar cu toate ochiurile rîndului. Rămîn 20 ochiuri. 317 . Tivurile de jos le îndoim şi le coasem cu puncte invizibile. cînd marginea interioară (cea din dreapta) are 52 cm de la adăugarea ochiurilor. Întoarcem. încheiem la începutul rîndului următor 31 ochiuri. respectiv mai înaltă.a. 17 cm. pe urmă continuăm cu modelul II. de 10 ori cîte 1 ochi. de 14 ori cîte 1 ochi. pe verticală 7 cm.m. Gulerul: Începem cu 148 ochiuri cu modelul II. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele 2 linii ale umărului. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. revenim asupra acestor 76 ochiuri. Întoarcem. scădem la marginea exterioară. la cîte 2 cm.d. Încheiem. La partea de sus a părţii cu butoniere. Tricotăm 10 cm drept înainte. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). Mîneca: Începem cu 94 ochiuri din culoarea mai închisă. la cîte 2 rînduri. Tricotăm 3 cm cu modelul I. tricotăm 70 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. de 20 ori cîte 1 ochi.pe andreaua stîngă. întoarcem. lucrînd în cele din urmă cu toate ochiurile rîndului. pe verticală. o dată 9 ochiuri. Apoi tricotăm atît pe faţă. pe urmă la cîte 2 rînduri. cea interioară mai lungă. Răscroiala gîtului: Între timp. Cînd mîneca are 41 cm de la marginea de jos. de 4 ori cîte 4 ochiuri. Coasem nasturii. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. o dată 3 ochiuri. Întoarcem. Butonierele le festonăm prinse cîte 2. Creştem la ambele margini. Cînd răscroiala mînecii are. Rămîn 93 ochiuri. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Călcăm puternic părţile tricotate cu ajutorul unei cîrpe ude şi le montăm. Cele trei margini drepte ale gulerului le îndoim cîte 1 cm şi căptuşim gulerul cu mătase. cea plină arată umărul real obţinut de 8 ½ cm. Vor fi 134 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri.m. de 2 ori cîte 3 ochiuri. iar sub guler un nasture mic. le răsfrîngem şi le tivim. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Marginea laterală va fi mai scurtă. cît şi pe dosul lucrului. le coasem sus şi jos. Această margine urmează drept înainte. În fiecare rînd tricotăm cu 10 ochiuri mai mult. Feţele le îndoim în afară pe o lărgime de 4 ½ cm. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Umărul: Între timp. cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. În următorul rînd tricotăm 86 ochiuri. Tricotăm pe faţa lucrului 104 ochiuri.a. începînd de aici. În rîndul următor tricotăm 76 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. o dată 3 ochiuri. tricotăm tot aceste 66 ochiuri pe dos. ca să nu se răsfrîngă colţul feţei. restul rămîne pe andreaua stîngă.d. la cîte 2 rînduri. Întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri ş. creştem aici şi. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 40 cm de la marginea de jos. de 2 ori cîte 5 ochiuri.

Tehnică. 1959 318 . Ed. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”.

3 Această jachetă frumoasă şi practică are două buzunare mari care par aplicate. este aşezată mai jos de linia taliei. Model: I. 3 şi 6 nasturi. lărgimea. nasturi şi gît. Mărimea: Circumfeinţa pieptului circa 94 – 96 cm. formată din două bucăţi. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. sunt lucrate împreună cu feţele. 319 . O bantă lată înconjoară feţele. garnitura mînecilor şi a buzunarelor „punct de orez lungit”. circa 108 cm. Furnituri: Circa 600 g lînă de grosime mijlocie.Jachetă raglan – Model nr. În realitate. Gaica. Banta de la butoniere. jacheta fiind încheiată la nasturi. II. lungimea jachetei la mijlocul spatelui circa 70 cm. andrele nr.

Rîndurile 2 şi 3 se repetă. cu modelul II pe distanţa de 4 cm. 2 pe dos. 41 pe faţă. Pe rîndurile de pe dosul lucrului tricotăm ochiuri pe faţă deasupra celor tricotate pe faţă şi ochiuri pe dos deasupra ochiurilor pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. III. de 6 ori cîte 1 ochi. Începînd de aici tricotăm cele 41 ochiuri dintre cele cîte 2 ochiuri pe dos. 320 . Spatele: Începem cu 130 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. şi începînd de aici creştem la ambele margini. la distanţe de 4 cm. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Tricotăm drept. Aici.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Restul jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. Vom avea 142 ochiuri. La începutul rîndurilor următoare scădem de 54 ori cîte 1 ochi. 14 pe faţă. încheiem 14 ochiuri la mijloc. la marginea dinspre gît scădem la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. pînă ce lucrul nostru are 12 cm de la marginea de jos. Răscroiala mînecii raglan: La 38 cm măsuraţi de jos scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 6 ochiuri. Repetăm încă de 14 ori de la*. dar tricotăm cîte 2 ochiuri pe dos la ambele margini ale buzunarului. pînă se termină toate ochiurile. 2 ochiuri pe dos. Între timp. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. deasupra ochiului pe dos. Pe faţa lucrului vom avea următoarea împărţire a ochiurilor: ochiul începător. tricotăm 1 ochi pe dos. Măsura: 28 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. luăm una dintre părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem fiecare bucată separat. Continuăm cu modelul III şi tricotăm drept 14 cm măsuraţi de la marginea de jos. pentru a forma garnitura buzunarului. la începutul lor. ochiul care încheie rîndul. Continuăm cu modelul III. iar deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi. la 65 cm măsuraţi de la marginea de jos. 11 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 1 ochi. La marginea exterioară continuăm scăderile conform explicaţiilor date.

La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 6 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă pentru răscroiala gîtului: la 38 cm de la marginea de jos şi începînd de aici mereu la al 4-lea rînd lucrat pe faţă. Lăsăm lucrul de o parte. de 26 ori cîte 1 ochi. Între timp. pe urmă scădem raglanul la fel ca la spate. Începînd de aici tricotăm tot rîndul în „punct de jerseu”. de 15 ori cîte 1 ochi şi începînd de aici. de 27 ori cîte 1 ochi. În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. scădem de 6 ori cîte 1 ochi. Banta va fi atît de lungă încît. adică la cîte 4 cm de 6 ori cîte 1 ochi. cîte 1 ochi. la 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. scădem la începutul rîndului. (Dacă întrebuinţăm nasturi mai mici. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat. la cîte 2 rînduri. Tricotăm 9 ochiuri de la margine şi din 9 ochiuri facem butoniera. la fel ca la spate. Vor fi 78 ochiuri. la începutul lor. în afară de cele 25 ochiuri din mijloc. Lucrăm drept pînă ce mîneca are 40 cm de la marginea de jos. Această margine mai scurtă vine în faţa jachetei. Pe urmă scădem la începutul rîndurilor următoare *de 2 ori cîte 1 ochi şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. Creştem la ambele margini. să înconjoare marginile interioare ale jachetei. Sfîrşim cu 1 rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm lucrul la o parte. cîte 5 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. formăm butonierele în număr de 5. Continuăm cu modelul III. scădem 6 ochiuri la începutul rîndului următor lucrat pe dos. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi (41 ochiuri). tricotăm pe urmă şi restul de 14 ochiuri. Continuăm faţa.Cînd buzunarul are 16 cm de la marginea de jos. apoi mereu la al doilea rînd lucrat pe dos. la cîte 4 rînduri. Pe andrele separate montăm 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 13 cm cu modelul III. pe care le lucrăm pînă la sfîrşit în „punct de orez prelungit”. încheiem 41 ochiuri şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. la marginea dreaptă însă numai pînă la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. Mîneca stîngă se tricotează inversat. 321 . Tricotăm pe dos ochiurile de la începutul rîndului şi continuăm pe aceeaşi andrea ochiurile căptuşelii buzunarului. tricotăm 10 ochiuri de la margine şi facem butoniera din 7 ochiuri). La 3 cm de la început şi începînd de aici la cîte 8 cm. tricotăm rîndul următor pe faţa lucrului astfel: tricotăm 14 ochiuri pe faţă. Răscroiala mînecii raglan şi răscroiala gîtului: La aceeaşi înălţime ca la spate. puţin întinsă. Mîneca dreaptă: Începem cu 69 ochiuri. Începînd de aici scădem la această margine. Vor fi 121 de ochiuri. creştem marginea exterioară (cea din stînga) începînd de la 14 cm. Tricotăm 8 cm cu modelul I. de 10 ori cîte 1 ochi şi de aici la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. Gaica: (două bucăţi) Începem cu 15 ochiuri şi tricotăm 24 cm. Banta: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. la începutul lui. tot pe dos. pînă se termină toate ochiurile. Repetăm de la * pînă se termină toate ochiurile. la începutul fiecărui rînd lucrat pe dos. apoi tot la al 2-lea rînd lucrat pe faţă.

Ed. Mîneca vine cu partea mai scurtă în faţă. 1959 322 . coasem nasturii. Festonăm butonierele. Tehnică. ceva mai jos de linia taliei. întinzînd-o puţin. Coasem raglanul feţelor. Suprapunem colţurile şi le prindem cu un nasture. Aşezăm cele două părţi ale găicii în cusăturile laterale ale jachetei. “Tricotaje de mînă”. susţinîndu-l puţin spre sub braţ. lăsînd găicii puţin joc liber.Călcăm părţile tricotate şi le montăm. Cornelia Both şi Martha Recht. ascunse. (îl încreţim uşor) de mînecă – cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului le coasem cu puncte mici. Coasem banta de marginea interioară a feţelor.

formînd un uşor bluzeu. Model: I. 3 ochiuri pe faţă. *1 ochi pe dos. Banta de elastic. Abia după ce am tricotat toate trei ochiurile dăm drumul de pe andreaua stîngă. Banta este lucrată în colţ. Benţile se tricotează în „punct de elastic”. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. din cele 3 ochiuri pe faţă. Repetăm de la*. deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe dos. II. *1 ochi pe dos. Din cele 3 ochiuri pe faţă tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă. Repetăm de la *. *1 ochi pe dos. andrele nr. 4 Cardiganul prezentat aici are un guler mare răsfrînt şi un interesant motiv în „cruciuliţe”. lungimea la mijlocul spatelui circa 63 cm. Repetăm de la *. îl susţine puţin în partea de jos. Modelul cardiganului: rîndul 1: *3 ochiuri pe faţă. 2) şi 8 nasturi. 2 şi 3 (avem nevoie de 6 – 8 andrele lungi nr. Rîndul 5: *1 ochi pe dos. lucrată într-o singură bucată. apoi primul ochi şi în sfîrşit al doilea ochi (ca la rîndul 5). Repetăm de la *. Mărimea: Circumferinţa pieptului: 96 – 98 cm. atît în faţă. 1 ochi pe dos. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 104 cm. După al 12-lea rînd urmează din nou rîndul întîi.Cardigan cu guler – Model nr. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 323 . 3 ochiuri pe faţă. apoi primul şi pe urmă al doilea ochi. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă. luîndu-l din faţa andrelei. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. Repetăm de la *. cît şi la guler. Rîndul 3: *1 ochi pe dos. Furnituri: Circa 650 g de lînă de grosime mijlocie. tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă luîndu-l din faţa andrelei.

Tricotăm drept 11 cm cu modelul I. Lucrăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii este de 12 cm măsuraţi vertical. la începutul lor. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor. Continuăm faşa. apoi scădem la cîte 2 rînduri. tricotăm cele 21 ochiuri rămase. lucrăm în continuare cu ochiurile căptuşelii buzunarului. cu andrele nr. Buzunarul: în rîndul următor tricotăm 19 ochiuri pe faţa lucrului. Tricotăm drept 36 cm cu modelul I. Tricotăm 21 ochiuri de la marginea stîngă. pe ambele margini ale lucrului. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 324 . Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri şi în rîndurile care urmează încă de 12 ori cîte 1 ochi. La începutul celor 2 rînduri din urmă. Umărul: Cînd spatele are 56 cm de la marginea de jos. 10 ochiuri. Vom avea 122 ochiuri. 3. Aici şi începînd de aici creştem la cîte 3 cm. 3. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. Montăm pe alte andrele 44 ochiuri pentru căpuşeala buzunarului şi tricotăm 11 cm în „punct de jerseu”. o dată 3 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. luăm 42 ochiuri pe o andrea de rezervă. (Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă). Încheiem. scădem cîte 1 ochi (42 ochiuri). Lăsăm lucrul de o parte. scădem în rîndul următor. la marginea stîngă. Vom avea din nou 82 de ochiuri pe andrea.Măsura: 30 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. Rămîn 116 ochiuri. Rămîn 38 ochiuri la mijloc. Răscroiala mînecii: La 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. pe andrele nr. însă acum cu modelul cardiganului (atenţie la continuitatea modelului!) şi sfîrşim cu restul de 19 ochiuri. de 14 ori cîte 6 ochiuri. Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă şi lăsăm lucrul de o parte.

2. ca la spate. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară. corespunzătoare mărimii 325 . Acum lucrăm cu 6 andrele lungi. o dată 3 ochiuri. tot pe aceeaşi andrea. cea din dreapta. formăm umărul scăzînd cîte 6 ochiuri de la marginea exterioară. o dată 2 ochiuri. Creşterile le facem. ridicînd firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă. o dată 3 ochiuri. Gulerul se aşează cu rîndul începător în răscroiala gîtului. de 6 ori cîte 2 ochiuri. creştem la marginea stîngă 1 ochi şi începînd de aici. are 51 cm de la marginea de jos. de la cusătură laterală la cusătură laterală. La marginea exterioară continuăm cu scăderile ca pînă acum. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Pe a treia andrea ridicăm 100 ochiuri la marginea de jos a gulerului. 3 cu modelul I. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii are 14 cm. Tricotăm 3 ½ cm cu modelul II. Continuăm această margine drept înainte. urmînd a scădea la începutul rîndurilor următoare: o dată 2 ochiuri. Încheiem. deci din nou 220 ochiuri. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît a spatelui. Pe altă andrea ridicăm la marginea interioară şi în continuare. Rămîn 19 ochiuri. fără a apăsa cu fierul. Tricotăm drept 4 rînduri. respectiv 10 ochiuri. La colţul gulerului putem creşte mai mult cu 1 – 2 ochiuri. Mîneca stîngă: Începem cu 70 ochiuri pe andrele nr. 152 ochiuri pe o andrea nr. încă cîte 1 ochi. sucindu-l. în total 220 ochiuri. Pe urmă scădem la cîte 2 ochiuri. Banta: Ridicăm la marginea de jos a spatelui. cînd gulerul are 5 cm. 2. 3 cu modelul I. de 21 ori cîte 1 ochi. Urmează încă 4 rînduri fără scăderi.ochi. ca să se aşeze frumos. pentru a menţine elasticitatea modelului. de 38 ori cîte 1 ochi. Gulerul: Începem cu 102 ochiuri pe andrele nr. luăm o parte din ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm cele două părţi separat. Lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 3 ½ cm cu modelul I. Le montăm. la ambele margini. de unde îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei. Cînd mîneca are 43 cm de la marginea de jos (sau altă măsură necesară antebraţului) scădem la începutul celor 2 rînduri următoare 3. Vor fi 112 ochiuri. pe a patra andrea ochiurile celeilalte margini înguste a gulerului şi în continuare la partea inferioară a feţei din stînga. la cîte 3 cm. încheiem la mijloc 30 ochiuri. la marginea îngustă a gulerului. 8 butoniere orizontale. Creştem la cîte 6 rînduri. Tricotăm drept înainte. adică de 18 ori de ambele părţi. Aburim uşor părţile tricotate. Pe a cincea andrea 96 ochiuri la marginea de jos a feţei din stînga. Partea stîngă a feţei: se lucrează inversat. La jumătatea lăţimii formăm la 1 ½ cm de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 7 ½ cm. scădem la începutul rîndului următor 4 ochiuri. Încheiem. Ridicăm la marginea de jos a feţei din dreapta 86 ochiuri. iar la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 5 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se termină toate ochiurile. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Între timp. La colţuri creştem în fiecare rînd cîte 1 ochi la sfîrşitul andrelelor. colţul să vină la marginea feţei. Rămîn 62 ochiuri. Începînd de aici scădem la începutul fiecărui rînd de 36 ori cîte 1 ochi. o dată la 3 rînduri. Continuăm cu andrele nr.

nasturilor. Încheiem. 2. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Cornelia Both şi Martha Recht. Vom avea 46 ochiuri. Ed. putem împărţi ochiurile. 1959 326 . “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Dacă ne vine greu să lucrăm cu 220 ochiuri pe o andrea. Împărţim în distaţe egale şi creştem 4 ochiuri. Banta buzunarelor: Trecem ochiurile buzunarelor lăsate pe andreaua de rezervă pe o andrea nr. Butonierele orizontale apar verticale pe cardiganul finit. lucrînd cu 8 andrele.

deschise jos. Furnituri: Circa 300 g lînă verde închis. Gulerul în bie se tricotează în „punct de jerseu”. II. Se tricotează în lung.Cardigan cu fermoar – Model nr. 150 g lînă ivoriu şi 100 g lînă bordo. 3. Cardiganul are mîneci şapte-optimi. Mărimea: Lărgimea cardiganului închis la fermoar de circa 107 cm. 5 Frumuseţea acestui model constă în dungile gen „Biedermeier”. un fermoar care se poate deschide complet. 327 . este verde. Model: I. de ambele părţi cu un contur îngust bordo. cu modelul suedez pe care-l lucrăm după schema dată. Modelul interior este lucrat cu verde închis bordo. lungimea în mijlocul spatelui. andrele nr. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează alternînd 12 rînduri verde închis în „punct de jerseu” cu 11 rînduri. puţin evazat. 55 ½ cm (circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm). Dungile uni se lucrează în verde închis. Descrierea este dată în text. Gulerul de ermit. fondul dungilor de culoare deschisă este ivoriu. fără guler. tricotat în bie.

la marginea dreaptă creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 5 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 2 rînduri. Vor fi 30 de ochiuri. o dată 4 ochiuri şi o dată 6 ochiuri. Cînd avem 11 cm de la începutul lucrului. Rămîn 187 ochiuri. Repetăm de 4 ori de la *. 9 ochiuri şi urmăm această margine drept înainte. După 2 ½ cm în „punct de jerseu” tricotăm pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Vor fi 120 de ochiuri. în locul celor 12 rînduri verde închis. de 5 ori cîte 2 ochiuri. cu 162 ochiuri. pe faţă. numai 8 rînduri. Acest mic triunghi se adaugă în continuare la marginea dreaptă a lucrului lăsat. de 3 ori cîte 1 ochi şi la începutul celor pe dos de 3 ori cîte 7 ochiuri. de 3 ori cîte 3 ochiuri. la marginea dreaptă creştem pentru răscroiala mînecii. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Vor fi 156 ochiuri. apoi continuăm cu dunga cu model suedez. urmează un rînd pe faţă în care nu scădem. mereu la începutul rîndurilor pe faţă. La marginea dreaptă creştem pentru răscroiala gîtului. La începutul următoarelor rînduri pe faţă. pe urmă o dată 26 ochiuri. Vom avea 200 ochiuri pe andrea şi 18 cm de la punctul de plecare. la marginea stîngă. tricotăm 135 328 .Măsura: 32 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. după schema dată. Vor fi 186 de ochiuri (atenţie la continuitatea modelului!). Tricotăm la marginea dreaptă 2 cm drept înainte. la cîte 2 rînduri. În felul acesta vom avea exact la mijlocul spatelui o dungă uni. Continuăm la marginea stîngă drept înainte. Partea dreaptă a feţei: Începem la marginea interioară. scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. Vor fi 200 ochiuri. Acum continuăm drept înainte. Continuăm şi scădem încă de 2 ori cîte 1 ochi. Însemnăm cu un fir de altă culoare şi începînd de aici tricotăm spatele în sens opus. Cu alte andrele începem 6 ochiuri. de 9 ori cîte 1 ochi. Creştem la marginea dreaptă. Marginea stîngă urmează drept înainte. de 3 ori cîte 30 de ochiuri. Între timp. în „punct de jerseu”. pe dosul lucrului. la 23 cm de la început. scădem pentru umăr *la începutul fiecărui rînd pe faţă de 4 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor pe faţă. Lăsăm lucrul de o parte. pînă avem 26 cm măsuraţi de la punctul de plecare şi 6 rînduri din dunga uni. la cîte 2 rînduri. Aici va fi linia de mijloc a spatelui. în culoare verde închis. la marginea stîngă adăugăm. Urmează 12 rînduri tot în culoare verde. La 5 cm măsuraţi de jos adăugăm. Spatele: Începem în partea dreaptă cu 30 ochiuri la prima dungă tricotăm.

Mîneca: Începem la punctul însemnat cu „A” pe tipar. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe dos. cu 12 ochiuri. Tivul de jos.ochiuri pe dos şi încheiem 20 ochiuri. tivul mînecilor şi al celor două feţe se îndoaie cu 2 ½ cm şi se prinde cu puncte invizibile. scădem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă. pînă avem 28 cm de la începutul lucrului. la începutul celor pe faţă tricotăm 2 cm drept înainte. încheiem cîte 30 ochiuri. măsuraţi vertical. pînă avem 46 ochiuri. La începutul rîndurilor pe faţă scădem după indicaţiile date. La începutul rîndurilor pe faţă scădem o dată 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. se tricotează în sens opus. dar nici nu vor scădea. Cînd marginea mai lungă este de 48 cm. scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum. La începutul rîndurilor tricotate pe dos creştem de 10 ori cîte 13 ochiuri. La începutul rîndurilor pe faţă creştem cîte 2 ochiuri. Tricotăm în bie în „punct de jerseu”. în culoare verde închis. Aici va fi linia de mijloc a mînecii. apoi creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 20 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Rămîn 120 ochiuri. însă scădem şi cîte 2 ochiuri la începutul rîndurilor tricotate pe dos. Vor fi 187 ochiuri. Însemnăm acest loc şi începînd de aici tricotăm în sens opus. Tricotăm drept înainte pînă ce avem 19 cm de la punctul de plecare. Părţile tricotate se calcă apăsat cu fierul şi se montează. aşezăm fermoarul. astfel cele 46 ochiuri de pe andrea nu se vor înmulţi. La începutul rîndurilor următoare tricotate pe dos. Cele 135 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă şi sfîrşim mai întîi bucata mai mică. la începutul rîndurilor pe dos scădem de 4 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. dar la începutul celor tricotate pe faţă scădem cîte 1 ochi. 329 . Partea stîngă a feţei. puţin evazat. Continuăm lucrul cu cele 135 ochiuri. Tricotăm drept înainte. şi se răsfrînge în afară. pînă ce încheiem cu 12 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. Gulerul: Începem cu 1 ochi. Gulerul se coase în răscroiala gîtului. La marginea celor două feţe şi în continuare în gulerul îndoit. la începutul celor tricotate pe dos cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile.

330 .

introducem andreaua sub ochiul următor. răsucită în două. Partea de jos a feţelor. Umerii sunt rotunjiţi. răsfrînte. Dacă alegem bine culorile. scoatem firul şi îl tricotăm pe faşţă. scoatem firul şi îl tricotăm pe faţă. pe dosul lucrului. lărgimea jachetei 116 cm. Urmează 1 ochi pe faţă. Urmează rîndul 1: (alb) pe faţa lucrului: ochiul începător * 1 ochi pe faţă. 3.Jachetă Kuli – Model nr. dînd impresia ţesăturii „tweed”. lungimea la mijlocul spatelui 69 cm. Tivul spatelui în „punct de jerseu”. în culoare bleu. răsfrîntă. 250 g lînă albă şi 250 g de culoarea scorţişoarei. Rîndul 3: (brun) ochiul începător. Repetăm de la *. * introducem andreaua sub ochiul următor. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de bază. Se poate executa şi cu mîneci lungi. 6 Originală şi elegantă. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. linia gîtului originală. formează 2 buzunare mari. adică cu un rînd mai jos. adică cu un rînd mai jos. Repetăm de la *. circa 250 g brelu. II. Model: I. Rîndul 4: (brun) pe faţă. Rîndul 2: (alb) pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 – 100 cm. nasturii lipsesc. Furnituri: Lînă mijlocie sau subţire. Mîneca trei sferturi se termină cu manşete mari. acestea se suprapun. Rîndul 5: (bleu) ca 331 . Andrele nr. această jachetă se lucrează în 3 culori.

Vom avea 114 ochiuri. Încheiem. de 9 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. Rămîn 90 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 65 ochiuri cu firul bleu. Aceste 12 rînduri se repetă. pe urmă mai tricotăm 1 rînd pe faţă pentru baza modelului. de 5 ori cîte 1 ochi. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Rîndul 7: (alb) ca rîndul 3. începînd de aici la fiecare 1 cm. Aici. începînd şi sfîrşind cu 1 rînd pe faţă. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 43 cm de la marginea tivului. La începutul rîndului următor scădem 1 ochi. de 4 ori cîte 1 ochi. mai tricotăm. la începutul lor. Rămîn la mijloc 34 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri * de 2 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri *. Încheiem. Rîndul 12: (bleu) ca rîndul 2. Tricotăm drept înainte. la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. apoi continuăm cu modelul II cu firul alb. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 65 cm de la marginea de jos. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. Spatele: Începem cu 116 ochiuri în culoare bleu. În acelaşi timp adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. Rîndul 6: (bleu) ca rîndul 2. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. În următorul rînd pe dos scădem de 10 ori mereu al 11-lea ochi. creştem la cîte 2 cm. creştem aici şi. La 8 cm măsuraţi de la marginea tivului şi începînd de aici la cîte 10 cm creştem la ambele margini. Urmează 1 rînd pe faţă. Vor fi 100 ochiuri. la marginea stîngă scădem la 8 şi 15 cm cîte 1 ochi (63 ochiuri). 332 . şi de aici mereu la cîte 2 rînduri. Vom avea 80 de ochiuri pe andrea. la începutul rîndului. Revenim asupra rîndului începător. la ambele margini. 4 ochiuri. Repetăm de 3 ori de la *. De aici încolo continuăm cu modelul II în aşa fel. Marginea dreaptă (cea interioară) urmează drept. Repetăm de 3 ori de la *. Rîndul 11: (bleu) ca rîndul 3. Rămîn 106 ochiuri. Rîndul 8: (alb) ca rîndul 2. Cînd răscroiala mînecii are 12 cm. La marginea interioară tricotăm 27 ochiuri. Rîndul 10: (brun) ca rîndul 2. După ce am tricotat 22 cm sfîrşind cu modelul bleu (cînd şi pe dosul lucrului am tricotat rîndul de faţă în culoare bleu). luînd ochiurile de la spatele andrelei. Umărul: Cînd spatele are 64 cm de la marginea tivului. Măsura: 21 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. împărţim ochiurile în două. Cele 27 ochiuri urmează drept înainte pînă ce marginea interioară are 77 cm de la adăugarea ochiurilor şi 30 cm de la împărţire. Între timp. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. baza modelului. Continuăm cu modelul II. 3 rînduri în „punct de jerseu”. trecem restul pe o andrea de rezervă şi începînd de aici tricotăm cele două bucăţi separat. tot în culoarea bleu. şi începînd de aici.rîndul 1. La marginea stîngă creştem la căte 9 cm de 4 ori cîte 1 ochi. urmează 2 rînduri fără scăderi. Tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. continuînd această margine drept înainte pînă la sfîrşit. sfîrşind cu un rînd pe faţă. Urmăm drept înainte. Aici va fi marginea tivului îndoit. scădem la marginea exterioară. Rîndul 9: (brun) ca rîndul 1. iar acolo unde a fost faţa lucrului să fie acum dosul. pe urmă tricotăm 3 rînduri fără scăderi.

Vor fi 90 de ochiuri. Pensa în formă de „V” o tragem. începînd şi sfîrşind pe faţa lucrului cu cîte un rînd tricotate pe faţă. Creştem la ambele margini. la 2. După rîndul începător tricotăm. pentru mîneca trei sferturi. de 16 ori cîte 1 ochi. Creştem la ambele margini. Întoarcem buzunarul de 22 cm pe faţă. Repetăm de 12 ori de la *. tivîndu-l ½ cm. Vor fi 90 de ochiuri. Tricotăm 8 cm. Călcăm părţile tricotate. îl însăilăm la cusătura laterală. un rînd de ochiuri pe faţă. urmează 3 rînduri în „punct de jerseu” cu firul bleu. la cîte 2 ½ cm. sau altă lungime necesară antebraţului. scădem la marginea exterioară de 7 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Scădem apoi din nou la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 1 ochi. iar la marginea interioară îl coasem de faţă. Mîneca trei sferturi: Începem cu 74 ochiuri în culoare bleu. Mîneca lungă: Începem cu 58 ochiuri cu modelul II. la începutul lor. pe urmă la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 2 ochiuri. După ce am tricotat lungimea necesară antebraţului (circa 45 cm) continuăm după indicaţiile date. Începînd de aici continuăm în aşa fel. Îndoim tivul feţelor şi în continuare banda de la gît. La marginea exterioară formăm răscroiala mînecii ca la spate. Rămîn 68 de ochiuri. de 11 ori cîte 1 ochi. scădem de 2 ori cîte 1 ochi. de 16 ori cîte 1 ochi. pe lăţime de 6 cm. 333 . Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. de ambele margini. pe dosul lucrului. Încheiem. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este tot atît de înaltă ca şi aceea a spatelui. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. şi le coasem pe dinăuntru cu puncte invizibile. la marginea interioară scădem la cîte 6 rînduri. de 10 ori cîte 1 ochi. pe dosul lucrului. pînă se termină toate ochiurile. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. Rămîn 34 ochiuri. 4 şi 6 cm cîte 1 ochi. pe urmă continuăm cu modelul II în culoare albă. împreună cu manşeta de 8 cm. Scădem. Cele două margini înguste ale benzii de la gît le bordisim şi le fixăm la ceafă. la maşină. la cîte 2 ½ cm.Continuăm cu ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi.

Se poate îmbrăca în dimineţile mai răcoroase de vară peste o bluză subţire sau chiar şi fără bluză. 7 Lucrată din lînă roşie cu mîneci scurte. închisă în faţă cu 5 nasturi. lungimea 56 cm. 334 .Jachetă cu mînecă scurtă – Model nr. Furnituri: Circa 400 g lînă roşie. 2 ½ . această jachetă este foarte tinerească. andrele nr. 5 nasturi. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 cm.

Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. de 5 ori cîte 7 ochiuri. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate. Cu ultimele 30 de ochiuri rămase la mijlocul spatelui tricotăm în continuare în „punct de jerseu” 2 cm în înălţime. 335 . pe care îl îndoim pe dos şi-l coasem cu puncte invizibile de corsaj. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Răscroiala mînecii: Avem 130 ochiuri cu care începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. restul cu modelul I.Model: Banta cu butoniere se tricotează în „punct leneş”. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminarea tivului adică de la rîndul de ochiuri pe dos. 2 ½ şi tricotăm 3 cm înălţime în „punct de jerseu”. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 6 cm. Vor fi 100 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 54 cm. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul I o bucată de 34 cm înălţime. la începutul rîndurilor.

În total am scăzut 15 ochiuri. La răscroiala din faţă a gîtului coasem pe dos un tiv dintr-o ţesătură de mătase roşie sau dintr-o bentiţă tricotată în „punct de jerseu”. Continuăm 34 cm înălţime cu modelul I astfel: primele 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm drept în „punct leneş”. Executăm mîneca următoare la fel. inversat. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. La marginea interioară a feţei. de 4 ori cîte 3 ochiuri. din aceeaşi lînă ca şi jacheta. Partea stîngă a feţei se lucrează la fel. 336 . îndoim pe dos tivurile şi le coasem cu puncte invizibile de corsaj. Avem 90 de ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: De aici începem răscroiala gîtului scăzînd la începutul rîndurilor. pe această linie. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori). de 4 ori cîte 2 ochiuri. formînd tivul mînecii la fel ca pentru spate. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm înălţime. de 3 ori cîte 2 ochiuri. Au rămas 61 de ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la distanţă de 12 cm între ele. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. o dată 16 ochiuri. Pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 7 ochiuri. iar restul ochiurilor le lucrăm cu modelul I.Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 de ochiuri pe andrele nr. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Călcăm aburit. tricotăm 5 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. dar inversat şi fără butoniere. de 40 ori cîte 1 ochi. iar ultimele 10 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. pe bentiţa cu butoniere. continuăm drept în „punct leneş” pînă la răscroiala gîtului iar pe linia subraţului. Continuăm cu modelul I. de 4 ori cîte 1 ochi şi în continuare tricotăm drept. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 6 ochiuri. Încheiem jacheta la maşină. la fel ca la spate.

“Tricotaje de mînă”. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. 1959 337 .

urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Acesta formează tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul jachetei 338 . Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 2 ½ . Furnituri: Circa 650 g lînă. Restul în „punct de jerseu”.Jachetă cu guler şal – Model nr. 14 nasturi. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. andrele nr. Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. II. 8 Jachetă gen sport. încheiată la două rînduri de nasturi avînd în faţă o garnitură şi două găici laterale. Manşetele. lungimea 70 cm. garnitura feţelor şi găicile se tricotează în „punct leneş”. Model: I. Se poate tricota din lînă gri sau culoare naturală (nevopsită) pentru a se potrivi la orice fustă sau chiar la pantalon.

Răscroiala mînecii: Pe linia subraţului. şi la distanţă de 20 ochiuri între ele orizontal. În total scădem 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). formînd cîte o pereche de butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţă de 10 cm între ele. Mîneca: Montăm 50 ochiuri şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 6 cm înălţime. În total am crescut 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). Continuăm 38 cm înălţime în „punct de jerseu”. Rămîn 102 ochiuri cu care lucrăm drept 22 cm în înălţime. de 2 ori cîte 5 ochiuri. În total am scăzut 20 ochiuri şi mai rămîn 65 ochiuri cu care tricotăm drept 22 cm înălţime.prinzîndu-l cu puncte invizibile de corsaj. Tricotăm mîneca următoare la fel. apoi continuăm drept. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 339 . vertical. pînă cînd terminăm de scăzut 30 ochiuri. adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). Răscroiala mînecii: Începem să formăm răscroiala mînecii. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Avem 113 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Continuăm drept 41 cm înălţime tricotînd astfel: primele 30 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct leneş”. Pe linia interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie o dată 7 ochiuri. În rîndul următor creştem 25 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 13 ochiuri cu care încheiem mîneca într-un singur rînd. Continuăm a tricota drept în „punct de jerseu” 41 cm în înălţime. începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe această linie. Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. adică tot al 2-lea ochi îl lucrăm dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă. p dată din spate. la înălţimea totală de 41 cm. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri pe un umăr). Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri. la marginea interioară a feţei. de 40 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Partea dreaptă a feţei: Montăm 85 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 7 ori cîte 5 ochiuri. Avem 75 ochiuri. Între timp. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Restul de 55 ochiuri tricotăm în „punct de jerseu”. Cele 32 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Prima pereche de butoniere o formăm la înălţimea de 2 cm de la marginea de jos a feţei. inversat şi fără butoniere. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate începînd de la terminarea tivului. de 2 ori cîte 3 ochiuri. la înălţimea totală de 52 cm.

“Tricotaje de mînă”. Ticotăm a doua gaică la fel şi le coasem pe jachetă. gulerul şal. Tehnică. în rîndurile prescurtate. 1959 340 .Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem jacheta la maşină. crescînd la una din margini cîte 1 ochi la fiecare rînd. Continuăm. Gaica: Montăm 30 ochiuri şi tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct leneş”. La marginea opusă lucrăm drept. Coasem 12 nasturi pe banta din faţă şi 2 nasturi pe găici la spate. Ed. la distanţă de 3 ochiuri de la margine. la aceeaşi margine unde anterior am crescut. În rîndul al 12-lea formăm la marginea crescută o butonieră din 2 ochiuri. încă 12 rînduri scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd. Cornelia Both şi Martha Recth.

II. Tricotăm restul cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): *28 ochiuri pe faţă. 341 . Repetăm de la *. Rîndul 3: la fel ca 1. Manşetele. Model: I. 1 ochi pe dos. urmează 1 ochi pe dos. Furnituri: Circa 500 g lînă maron. 2 ochiuri lucrate pe faţă încrucişat astfel: lucrăm mai întîi ochiul 2 apoi ochiul 1 şi le scoatem de pe andrea amîndouă deodată. brodată cu un motiv discret în buline galbene. dublura reverelor şi tivul marginii de jos a jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. 200 g lînă galbenă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. andrele nr.Jachetă cu motiv brodat – Model nr. Rîndul 2: acoperit. 9 O elegantă jachetă din lînă de culoare maron. 2 ½. avînd manşetele şi feţele dublate cu galben. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Ea poate fi purtată în orice împrejurare.

Toate măsurile întrebuinţate în text sunt considerate de la terminarea tivului. cu ochiul corespunzător ridicat din rîndul de montaj (începutul manşetei). tricotînd în acelaşi timp împreună. Continuăm cu lînă maron şi cu modelul II. Umărul şi răscroiala gîtului: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umărului. Tricotăm drept 4 cm în înălţime şi începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). Avem 158 ochiuri. Tricotăm drept 6 cm şi începem să creştem la fiecare margine. pînă cînd au rămas 31 ochiuri. La înălţimea de 31 cm de la tiv. La înălţimea totală de 53 cm scădem. 2 ½ şi tricotăm drept 41 rînduri în „punct de jerseu”.Spatele: Montăm 150 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 11 ochiuri şi de 26 ori cîte 2 ochiuri. însă inversat. În rîndul 32 cu lînă maron. 2 ½ şi tricotăm drept. rotunjim mîneca. cîte 1 ochi (total 43 ori). În total am crescut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). tot pe aceeaşi linie. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 4 ochiuri şi au mai rămas 86 ochiuri cu care tricotăm drept 4 cm în înălţime. scăzînd o dată 11 ochiuri şi de 26 de ori cîte 2 ochiuri. scăzînd la fiecare margine (la 2 rînduri) 342 . de mînecă. Avem 94 ochiuri. după indicaţiile noastre date pentru răscroiala gîtului. La 55 cm înălţime totală scădem pe linia răscroielii gîtului. de 18 ori cîte 1 ochi. la marginea interioară a feţei. tot la al 4-lea rînd. În total am scăzut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). însă inversat. cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Apoi începem să creştem pe linia răscroielii mînecii cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). în „punct de jerseu”. Tricotăm încă 2 cm în înălţime în „punct de jerseu” cu cele 32 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui şi încheind. Continuăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. iar cele 13 ochiuri rămase pe andrea le scădem într-un singur rînd. La marginea exterioară (pe linia subraţului) scădem 38 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm apoi a scădea. 1 ochi de la faţa mînecii. Executăm a doua parte a dublurii la fel. fixăm tivul manşetei. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Umărul: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umerilor. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri din lînă maron şi tricotăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. Partea sîngă a feţei: se tricotează la fel. pe care îl vom îndoi pe dos cosîndu-l cu puncte invizibile. Urmează apoi 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. Dublura feţei: Montăm 90 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm 7 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Mîneca: Montăm 80 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. la fiecare margine a lucrului. la începutul rîndurilor. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. 4 cm în înălţime. Începem răscroiala mînecii scăzînd pe această linie. adică de la rîndul de ochiuri pe dos. În total am scăzut 126 ochiuri (cîte 63 ochiuri pe un umăr). La marginea interioară a feţei tricotăm drept.

călcăm din nou şi tivim cu puncte invizibile marginile. Încheiem totul la maşină. 343 . coasem pe faţă cu maşina dublurile feţelor. Călcăm aburit. Broderia: La intervalul de 10 cm între ele brodăm bulinele cu lînă galbenă. Îndoim manşetele la 6 cm înălţime şi le pontăm pe mîneci. Tricotăm la fel cealaltă mînecă.cîte 11 ochiuri (total de 10 ori). Rămîn 13 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. întoarcem pe dos.

Tehnică.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 344 . Ed.

Garniturile de patent se lucrează în „punct de semielastic”. lungimea mînecii 42 cm. cu mînecile trei sferturi. 6 nasturi. 2 ½ şi 3. 10 Garnitura de patent atît de frecvent întîlnită în modelele noastre îşi găseşte o nouă variantă la acest cardigan. se vor executa cu 2 cm mai lungi. lungimea cardiganului 65 cm. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. 1 ½ . Restul în „punct de jerseu”. încheiat în 6 nasturi îmbrăcaţi în aceeaşi lînă cu care tricotăm. Răscroiala gîtului este dublată cu acelaşi material. 345 . 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. andrele nr. Furnituri: 500 g lînă. Model: I.Cardigan – Model nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. prin răsfrîngerea feţelor şi spatelui care. în acest sscop. Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. II.

Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. Umărul: Avem 124 ochiuri cu care lucrăm drept 18 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului. cu excepţia primelor 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei care formează bordura pentru butoniere. la distanşa de 10 cm între ele. 2 ½ lucrăm 21 cm. în total 17 ochiuri scăzute. pe andrele nr. La mijloc au rămas 44 ochiuri cu care mai tricotăm 1 cm în înălţime. 1 ½ . 43 ochiuri încheiate (formînd buzunarul). Avem 86 ochiuri. Avem 69 de ochiuri. Continuăm în „punct de jerseu” 17 cm în înălţime. 3 şi încheiem larg într-un singur rînd. Avem 158 ochiuri. La marginea interioară. iar ultimele 10 ochiuri le lucrăm în „punct de semielastic”. Cele 43 de ochiuri adăugate la formarea buzunarului le ridicăm pe o andrea şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 13 cm. Porţiunea de 2 cm rezultată din tricotarea prelungită a feţei.Urmează un rînd de ochiuri pe faţă. Tricotăm drept 18 cm. Din nou formăm o butonieră. pentru a forma linia cambrată a taliei şi din nou continuăm cu andrele nr. astfel: 5. Urmează 2 cm drept pe andrele cu nr. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. tricotăm în rîndul următor 10 ochiuri în „punct de semielastic”. la începutul rîndurilor. acest rînd formează linia pe care se îndoieşte pe dos marginea (tivul) de 3 cm tricotată pînă aici. urmează 10 ochiuri lucrate pe dos. Umărul: La marginea exterioară începem să formăm linia umărului. Partea dreaptă a feţei: Montăm 83 ochiuri pe andrele nr. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. Continuăm să lucrăm de aici înainte în „punct de jerseu”. Creştem cîte 1 ochi la 3 cm la fiecare margine a lucrului. În rîndul următor scădem larg 29 de ochiuri la marginea interioară a lucrului. În rîndul următor (pe dosul lucrului) tricotăm astfel: 20 ochiuri pe dos. Formăm o butonieră la marginea interioară a lucrului. lucrate pe dosul lucrului. în „punct de semielastic”. Tricotăm 4 cm în înălţime scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm pe linia subraţului. pe dosul lucrului. 1. 4. o dată 5 ochiuri. o dată 4. urmează 10 ochiuri pe faţă. în total 14 ochiuri. dublînd astfel marginea răscroielii gîtului. scăzînd de 5 ori cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd. 1 ½ . Lucrăm 2 cm drept. 2. 3. tricotînd 21 cm în înălţime. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. 1 ochiuri în total scădem la ambele margini 34 ochiuri. însă inversat şi fără butoniere. 2 ½ şi tricotăm drept. scăzînd la fiecare margine de 5 ori cîte 8 ochiuri. 2 ½ . 346 . scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. o îndoim pe dos. Avem 79 ochiuri. pe faţa lucrului. care va forma căptuşeala buzunarului. pe dosul lucrului. 3. continuăm la fel încă 10 cm. şi care se lucrează în „punct de semielastic”. o bucată de 3 cm înălţime. În total scădem 12 ochiuri. avem 144 ochiuri. montăm pe andrea 43 ochiuri. apoi din nou cu andrele nr. la fiecare margine. Pe această bordură avem grijă să formăm butonierele. 1. cu andrele nr. 20 ochiuri pe faţă.

pînă cînd rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. tricotăm drept. Coasem de mînă pe dosul cardiganului dublura buzunarelor şi reverul răscroielii gîtului.Mîneca: Montăm 84 de ochiuri pe andrele nr. în „punct de semielastic”. În total creştem 38 ochiuri. continuăm 19 cm în „punct de jerseu”. 8 ochiuri. iar la începutul rîndului următor (pe dosul lucrului). Avem 122 ochiuri. în continuare. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul primul rînd 5 ochiuri. Continuăm a scădea la începutul rîndurilor următoare de 66 ori cîte 1 ochi şi. Mîneca următoare se lucrează la fel. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. 347 . 2 ½. o bucată de 6 cm înălţime. cîte 2 ochiuri. Călcăm părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem la maşină. însă inversat.

348 .

2 şi 2 ½. este lucrată într-un punct original. 11 Această jachetă scurtă din lînă verde cu două clape false în faţă. Manşetele. Repetăm de la *. care dă tricotajului un aspect de stofă. Necesită o lînă de calitate bună şi o lucrătură foarte egală. Măsură: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. urmează 1 349 . Spatele: Montăm 152 ochiuri pe andrele nr. Rîndurile cu soţ (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. andrele nr. 3 ochiuri ridicate nelucrate. cu firul trecut prin faţa lor * 3 ochiuri pe faţă. cu firul trecut prin faţa lor.Jachetă scurtă cu mînecă trei sferturi – Model nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. II. 3 ochiuri ridicate nelucrate. Model: I. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţa lor. lungimea jachetei 53 cm. În felul acesta modelul va fi mereu împins spre dreapta cu 1 ochi. clapele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Furnituri: Circa 400 g lînă verde. Repetăm de la *. 1 nasture. Restul. cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): * 3 ochiuri pe faţă. 2 şi tricotăm în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime.

o dată 8 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor de 5 ori cîte 9 ochiuri. Răscroiala gîtului: Aici începem răscroiala gîtului. Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 29 cm în înălţime. total 90 ochiuri (cîte 45 ochiuri pe un umăr). 2 ½ cu modelul II. cele 90 ochiuri din montaj. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 20 cm. 3 ochiuri. o dată 20 ochiuri. Continuăm a tricota drept pe andrele nr. 350 . Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. Formăm astfel tivul spatelui pe care la sfîrşit îl îndoim pe dosul jachetei prinzîndu-l cu puncte invizibile. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 9 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. Continuăm drept. începem să formăm răscroiala mînecii. 1 ochi pe dos. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn la mijlocul spatelui 38 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm drept înainte. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm. În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 82 ochiuri cu care tricotăm drept pînă cînd avem o înălţime totală de 48 cm. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm începem să formăm linia umărului. Acestea vor forma tivul marginii interioare a feţei pe care le vom tricota astfel pînă la sfîrşit. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm tivul după indicaţiile anterioare (9 ochiuri în „punct de jerseu”. Avem 124 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea (mînecii) care se va aplica la partea din faţă a jachetei. Continuăm 24 cm în înălţime cu modelul II. În continuarea acestor 10 ochiuri crescute vom tricota cu modelul II. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 10 ochiuri în rîndul întîi şi tricotăm primele 9 ochiuri în „punct de jerseu”. iar la marginea opusă. inversat.rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Răscroiala mînecii: Cînd am terminat o bucată de 29 cm înălţime. scădem 8 ochiuri în rîndul întîi. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate de la rîndul de ochiuri pe dos. 2 şi tricotăm tivul la fel ca la spate. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la margine). scăzînd la începutul rîndurilor. adică de la terminarea tivului. 1 ochi pe dos). pe această linie. începem să formăm linia umerilor.

de 4 ori cîte 2 ochiuri. Coasem invizibil tivurile pe dosul jachetei. în „punct de semielastic”. iar ultimele 23 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 1959 351 . la înălţimea de 2 cm de la montaj şi la distanţă de 5 ochiuri de la margine. formînd la capătul drept. în punct de semielastic şi le coasem pe cele două părţi ale feţei. “Tricotaje de mînă”. un guler de 4 cm înălţime. Coasem gulerul suprapus peste răscroiala gîtului. pe cîte 30 ochiuri. Tricotăm mîneca următoare la fel. Tehnică. Gulerul: Tricotăm pe 150 ochiuri. Călcăm aburit şi încheiem la maşină.Continuăm scăzînd egal la ambele margini astfel: de 10 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. dar inversat. Cornelia Both şi Martha Recht. Clapele: Tricotăm două clape de 4 cm înălţime. Ed. o butonieră din 6 ochiuri.

Modelul este cu dublă faţă. andrele nr. 1 ochi ridicat nelucrat. lungimea 68 cm. Rîndul 2: se execută întocmai ca rîndul 1 avînd grijă ca ochiul rezultat din scăderea în rîndul precedent a 2 ochiuri să fie acum ridicat nelucrat cu firul în spate.Jachetă călduroasă – Model nr. luate din spate (scăzut). 2 ½ şi 3. Furnituri: Circa 900 g lînă gri. cu un punct de tricotaj deosebit. 5 nasturi. iar jeteul şi ochiul ridicat nelucrat (în rîndul anterior) să se lucreze acum împreună pe faţă (scăzut). Repetăm de la *. se obţine o jachetă frumoasă şi călduroasă potrivită pentru vreme răcoroasă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. Rîndul 1: * 1 jeteu. Restul cu următorul model: pentru executarea acestui model se montează un număr de ochiuri divizibil cu 3. adică este la fel pe ambele părţi ale tricotajului. Model: I. 12 Confecţionată din lînă gri. Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. cu firul în spate. Măsura: 29 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. II. 352 . Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm.

lucrăm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm drept. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. urmează (pe faţa lucrului) 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. pînă la înălţimea totală de 58 cm. Avem 106 ochiuri. În total am scăzut 96 ochiuri şi au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. la marginea 353 . Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri lucrate pe dos. scăzînd la începutul rîndurilor. Urmează 37 cm în înălţime crescînd pe linia subraţului. Avem 162 ochiuri. Începînd de la 20 cm înălţime totală (neglijînd tivul) vom forma cîte o pereche de butoniere pe tiv şi pe montaj la distanţă de 8 cm între ele astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm primele 3 ochiuri (din tiv) pe faţă. formînd astfel tivul. Continuăm lucrul drept 5 cm înălţime pe andrele nr. vom continua lucrul pe două andrele nr. La înălţimea totală de 48 cm. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). În total am scăzut 16 ochiuri şi au mai rămas 90 ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. Continuăm pe andrele nr. pe această linie. În total am crescut 7 ochiuri. iar al 10-lea ochi îl lucrăm pe dos (pe faţa lucrului). scădem într-un singur rînd cele 10 ochiuri care formau tivul. o dată 9 ochiuri. în „punct de jerseu”. Restul ochiurilor îl tricotăm cu modelul II. Aşadar în rîndul întîi. cu modelul II. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm începem răscroiala mînecii. pe care le încheiem într-un singur rînd. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem cîte 1 ochi la 1 cm (de 7 ori). 1 ochi pe dos. Rămîn 80 ochiuri. cu 100 ochiuri (10 ochiuri tivul şi 90 ochiuri montajul). Tricotăm astfel 5 cm în înălţime drept. Cînd lucrul are 57 cm înălţime totală. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. la începutul rîndurilor. 3. Formăm 4 butoniere în punctele corespunzătoare butonierelor de pe corsaj. Avem 144 ochiuri. cîte 1 ochi la 6 cm. la fiecare margine. scăzînd la începutul rîndurilor. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). Următoarele 3 ochiuri (din montaj) le lucrăm cu modelul II. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm. Umărul: Avem 87 ochiuri şi începem să formăm linia umărului. cu modelul II. scăzînd la începutul rîndurilor de 12 ori cîte 8 ochiuri. după terminarea tivului de jos. De aici începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. apoi 37 cm crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm. din nou tricotăm 3 ochiuri pe faţă. 3 cu modelul II astfel: la marginea interioară a lucrului adăugăm pe andrea 10 ochiuri cu care vom tricota drept (începînd din acest punct şi pînă la înălţimea de 48 cm) o bantă formată din 9 ochiuri. Această bantă va forma tivul feţei. Avem 132 de ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. În total formăm 4 perechi de butoniere.Spatele: Montăm 150 ochiuri pe andrele nr. urmează o butonieră formată din 3 ochiuri. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare atsfel: de 2 ori cîte 9 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 5 cm în înălţime. deci de la terminarea tivului (se neglijează tivul). urmează o butonieră formată din 3 ochiuri şi în continuare lucrăm restul ochiurilor cu modelul II. Am crescut în total 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). 3.

de 4 ori cîte 1 ochi. însă inversat şi fără butoniere. scădem 3 ochiuri la începutul rîndului următor. după explicaţiile date pentru spate. Coasem gulerul cap în cap de reverele feţelor. Gulerul: (partea din spate) Montăm 90 ochiuri pe andrele şi tricotăm cu modelul II o bucată de 10 cm înălţime. După dorinţă putem căptuşi jacheta cu o ţesătură de mătase. 354 . Mîneca: Montăm 84 ochiuri pe andrele nr. de 6 ori cîte 8 ochiuri. 2 rînduri drept. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 22 ochiuri într-un singur rînd. împreună cu butoniera corespunzătoare de la tiv. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. 2 rînduri drept. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 4 cm înălţime. Au mai rămas 39 de ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la marginea care vin în faţa jachetei scădem în rîndul întîi 9 ochiuri. tricotînd 4 cm înălţime drept. urmează 2 rînduri drepte (fără scăderi). 2 rînduri drept. iar la marginea opusă. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. 3 cu modelul II. apoi de 2 ori cîte 1 ochi. 2 rînduri drept. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). În total am scăzut 20 ochiuri şi au mai rămas 70 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. apoi încă 40 cm. În continuare scădem de 24 ori cîte 1 ochi. Scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri. Continuăm lucrul pe andrele nr. de 2 ori cîte 1 ochi. Scădem de * 2 ori cîte 1 ochi. Festonăm fiecare butonieră de pe montaj. Călcăm foarte uşor toate părţile tricotate şi le încheiem la maşină. Partea stîngă a feţei: lucrăm la fel. Repetăm încă de 10 ori de la *.exterioară a lucrului. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.

Repetăm de la *. Repetăm de la *. 355 . Rîndul 10 (pe faţa lucrului) * 8 ochiuri pe faşă. Rîndul 12: 4 ochiuri pe faţă. această jachetă este indicată pentru orice ocazie şi anotimp. * 8 ochiuri pe dos. Rîndul 15: 23 ochiuri în „punct de jerseu”. partea superioară a mînecii şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Rîndul 26: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos. andrele nr. 6 nasturi. Model: I. 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 14: la fel cu rîndul 10. 8 ochiuri pe faţă. II. Rîndul 28: la fel cu rîndul 26. 2 şi 2 ½. Rîndul 29: repetăm de la rîndul 1. Se poate lucra din lînă galbenă sau de culoare pastel. Furnituri: Circa 500 g lînă galbenă. 13 Elegantă şi cu o linie nouă. Rîndul 27: toate ochiurile pe dos. Rîndul 11: toate ochiurile pe dos. Clapele. Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II.Jachetă fantezie – Model nr. 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 24: * 8 ochiuri pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 8 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. * 8 ochiuri pe dos. lungimea 55 cm. Repetăm de la *. Restul cu modelul următor: tricotăm 9 rînduri în „punct de jerseu”. Rîndul 25: toate ochiurile pe dos.

de 7 ori cîte 6 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). în „punct de jerseu”. În total am scăzut 15 ochiuri. Răscroiala mînecii: Lucrăm o bucată de 15 cm înălţime. continuăm 4 ochiuri (din tiv) în „punct de jerseu”. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm (de 5 ori). 2 şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. Vom tricota în felul acesta (avem 81 de ochiuri) o bucată de 30 cm înălţime. Răscroiala mînecii: Avem 132 ochiuri şi începem răscroiala mînecii astfel: luăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. iar restul ochiurilor pînă la sfîrşitul rîndurilor. Urmează pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. 4 ochiuri în „punct de jerseu” (din corsaj). crescînd cîte 2 ochiuri la 1 cm. Tricotăm primele 10 ochiuri în „punct de jerseu” şi 1 ochi pe dos (pe faţa lucrului). crescînd cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori) la fiecare margine a lucrului. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 11 ochiuri în rîndul întîi. cu următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) formăm butoniera. Această parte va forma tivul feţei pe care îl vom executa astfel pînă la sfîrşit. iar la răscroiala gîtului tricotăm astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm 21 de ochiuri şi le lăsăm pe o andrea de rezervă. cu modelul II. Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Umărul: Avem 126 ochiuri şi începem să formăm linia umerilor. formăm o butonieră şi încheiem. Această bucată va forma tivul spatelui. Avem 71 ochiuri cu care tricotăm încă 6 cm în înălţime. o bucată de 3 cm înălţime. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate ca începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). Tricotăm încă 3 cm în înălţime cu cele 21 de ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Avem 86 de ochiuri. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). În total am crescut 12 ochiuri şi avem 83 ochiuri. Au rămas la mijlocul spatelui 42 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Prima butonieră o vom forma la 2 cm distanţă de la marginea de jos. scăzînd la fiecare umăr. În continuarea acestor 11 ochiuri vom tricota următoarele 10 ochiuri (din corsaj) tot în „punct de jerseu”. cu următoarele 2 ochiuri formăm butoniera şi în continuare tricotăm cu modelul II restul de ochiuri. Continuăm pe andrele nr. iar la marginea interioară a feţei vom forma cîte o butonieră la 8 cm distanţă între ele. Distanţa dintre butoniere pe linie orizontală este următoarea: lucrăm în „punct de jerseu” primele 4 ochiuri de la marginea tivului.Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. o bucată de 30 cm înălţime. 2 şi tricotăm drept. urmează 1 ochi pe dos. 2 ½ cu modelul II. avînd grijă ca în punctele corespunzătoare butonierelor corsajului să formăm cîte o butonieră pe tiv. scăzînd pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. ca şi la spate. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem concomitent pe linia umărului de 7 ori cîte 6 ochiuri. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). Tricotăm încă 6 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Restul de 20 ochiuri le scădem astfel: la începutul fiecărui rînd pe această linie scădem cîte 3 ochiuri (de 6 ori) şi o dată 2 ochiuri. Avem 102 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. la începutul rîndurilor pe această linie. 356 .

Executăm mîneca următoare la fel. Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. Avem 104 ochiuri şi începem să scădem astfel: tricotăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Festonăm butonierele de la tiv şi de la corsaj împreună. 2 ½ cu modelul II. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 1959 357 . În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). În total am scăzut 30 ochiuri şi au mai rămas 74 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de semielastic”.Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. de 4 cm înălţime şi le coasem de corsaj. Ed. 2 şi executăm un tiv de 3 cm după explicaţiile date pentru spate. cosîndu-l la cele două capete de marginea benţilor cu butoniere şi a reverelor lor. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. inversat şi fără butoniere. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri pe andrele nr. La răscroiala gîtului ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 3 cm înălţime. Clapele le tricotăm în „punct de semielastic” din 45 ochiuri. Tricotăm apoi 24 cm înălţime pe andrele nr. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei.

Începem cu 2 rînduri verzi şi terminăm tot cu 2 rînduri verzi. 29. 358 . 2 ½ şi 3. astfel: Rîndul 1. 14 Cu un colorit plăcut armonizat. 3. Restul în felul următor: modelul este format din 30 rînduri. 3. 6. 28. tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. 50 g lînă neagră. Continuăm pe andrele nr. acest complet se lucrează pe fond galben. Model: I. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II.Complet de bluză în dungi cu mînecă chimono şi jachetă cu mînecă lungă – Model nr. 30 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. andrele nr. 2 ½ aplicînd încă o dată modelul II. Spatele: montăm 100 ochiuri cu lînă galbenă pe andrele nr. lungimea 52 cm. 2. apoi aplicăm o dată modelul II. Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”. toate rîndurile pe faţă. cu dungi verzi şi benzi negre. 8 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. 4 se tricotează cu lînă neagră în „punct leneş” toate rîndurile (dus şi întors) se lucrează pe faţă. Rîndul 5. Bluza Furnituri: Circa 150 g lînă galbenă. 100 g lînă verde. 7. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Urmează 18 rînduri în „punct de jerseu” alternînd 2 rînduri verzi cu 2 rînduri galbene. II. Rîndul 27.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 la fiecare umăr). 20 g lînă verde.Avem 15 cm înălţime totală şi începînd de aici tricotăm din nou cu andrelele nr. Continuăm drept cu lînă galbenă. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă în „punct leneş”. lungimea 52 cm. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. 3 (repetînd mereu modelul II) o bucată de 16 cm în înălţime. 4 rînduri galben. Umărul: scădem la începutul rîndurilor care urmează. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. Urmează modelul II. În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Creştem în continuare la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. în total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijloc 30 ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 5 ori cîte 6 359 . de 2 ori cîte 6 ochiuri. 20 cm în înălţime. 5 nasturi. Jacheta Furnituri: Circa 460 g lînă galbenă. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. tricotînd 20 cm în înălţime. de 10 ori cîte 6 ochiuri. 20 g lînă neagră. 3. Aplicăm o dată modelul II şi terminăm bordura cu 6 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră. Continuăm lucrul cu 10 cm în înălţime (repetînd mereu modelul II). În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 la o margine). Încheiem faţa tricotînd în „punct leneş” 4 rînduri negru. andrele nr. Am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 45 ochiuri cu care tricotăm drept 18 cm în înălţime. Scădem toate ochiurile într-un singur rînd. Călcăm şi încheiem la maşină. În total am crescut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). Partea dreaptă a feţei: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. La marginile mînecilor formăm un tiv îndoind pe dos 1 cm din mînecuţă. 3 şi tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. S-au format 108 ochiuri. Continuăm drept cu lînă galbenă. scăzînd la fiecare margine pentru a forma linia umerilor cîte 3 ochiuri la 1 cm. apoi 6 rînduri în „punct leneş”cu lînă neagră. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. Au rămas 90 ochiuri cu care tricotăm 18 cm drept. în „punct de jerseu”.

Călcăm aburit părţile tricotate şi încheiem la maşină. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Coasem 5 nasturi. în „punct leneş”. de 2 ori cîte 3 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri. lucrată însă în „punct de semielastic”. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. de 50 ori cîte 1 ochi. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă. La cele două capete ale benţii. începem să formăm răscroiala gîtului.ochiuri. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. în „punct leneş”. În total am crescut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). însă inversat. Continuăm cu lînă galbenă în „punct jerseu” 30 cm înălţime. La 2 cm înălţime după montarea celor 10 ochiuri. la înălţimea totală de 37 cm. Cornelia Both şi Martha Recht. Între timp la marginea interioară a feţei. formăm o butonieră din 2 ochiuri şi tricotăm în continuare formînd încă 4 butoniere (în total 5). iar ultimele 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 5 ochiuri. 1959 360 . vom aplica coloratura modelului II. Tricotăm mîneca următoare la fel. Prindem banda cap în cap cu marginile feţelor. Aplicăm o dată modelul II şi încheiem bordura mînecii cu 6 rînduri din lînă neagră. la distanţa de 7 cm între ele. Ed. fără a călca. Partea stîngă a feţei: Se tricotează la fel. prin cusături de mînă pe dosul jachetei. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Banta: Montăm 10 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm în „punct de semielastic” o bandă de 125 cm lungime.

Fiecare model poartă indicaţiile de culori. Modelul norvegian. acestea pot fi însă modificate după gust şi posibilităţi. 20 g lînă maron.Pulover cu model norvegian – Model nr. manşetele. 15 Acest model de pulover este frumos şi tineresc. II. 6 nasturi. 50 g lînă roşie. andrele nr. Restul în punct de jerseu. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. III. 20 g lînă galbenă. Model: I. Furnituri: Circa 450 g lînă albă. 20 g bleumarin. după schemă. 20 g lînă verde. gulerul şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. 361 . Elasticul. 2 ½ şi 1 ½ . lungimea 62 cm.

6 cm înălţime. Continuăm cu lînă bleumarin 1 rînd pe faţă crescînd 15 ochiuri. pe andrele nr. în „punct de semielastic”. adică tot la al 9-lea 362 .Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Montăm 135 ochiuri din lînă roşie. 2 ½ şi tricotăm drept.

iar pentru umăr scădem de 6 ori cîte 6 ochiuri. Avem 56 ochiuri cu care lucrăm drept 16 cm în înălţime. 2 ½. Avem 87 de ochiuri cu care continuăm să tricotăm 15 cm în înălţime. În total creştem 15 ochiuri. Pe linia umărului scădem de 9 ori cîte 4 ochiuri. de 2 ori cîte 2 363 . în „punct de semielastic”. inversat. adică să dublăm tot al 4-lea ochi. 1 ½ pentru a cambra talia şi apoi continuăm tot drept. Mîneca: Montăm 70 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. Avem 74 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă roşie. pe faţa lucrului. La înălţimea totală dde 18 cm. cu andrele nr. continuăm drept cu lînă albă în „punct de jerseu”. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la fiecare margine). Vor fi 150 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare lucrăm drept. apoi continuăm drept pe această linie. pentru răscroiala gîtului. urmează în „punct leneş”. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” avînd grijă ca în rîndul întîi. Avem 102 ochiuri. în „punct de jerseu”. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 37 cm. În acest punct. Avem 114 ochiuri cu care lucrăm drept încă 19 cm înălţime. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii scăzînd astfel o dată 6 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. orientîndu-ne după schema dată. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. adică dublăm tot al 10-lea ochi. 2 rînduri cu lînă maron. 6 cm înălţime. Lucrăm partea următoare la fel. Partea dreaptă a feţei: Montăm 67 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. scădem la mijlocul spatelui 22 ochiuri întrun singur rînd. 2 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă maron. de 4 ori cîte 3 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. o dată 4 ochiuri. 1 ½ apoi continuăm drept pe andrele nr. După ce am executat modelul norvegian. să creştem 17 ochiuri. Aplicăm „modelul norvegian” orientîndu-ne după diagramă.ochi îl lucrăm de 2 ori. la marginea interioară a feţei lucrăm drept. avînd grijă ca în rîndul întîi să creştem 7 ochiuri. Continuăm cu lînă bleumarin 2 rînduri în „punct leneş”. Rîndul următor (pe dosul lucrului) îl lucrăm tot pe faţă. 2 rînduri cu lînă maron. 2 1/2. scăzînd astfel: la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să fomăm răscroiala gîtului şi linia umărului. după terminarea modelului norvegian. Urmează în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă bleumarin. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 2 rînduri cu lînă roşie. 2 ½ şi tricotăm drept. o dată din faţă. tricotăm 2 cm înălţime pe andrele nr. Cînd lucrul are înălţimea totală de 18 cm. Apoi aplicăm „modelul norvegian”. însă inverssat. o dată din spate. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. împărţind astfel lucrul în 2 părţi. pînă la înălţimea totală de 37 cm. Partea stîngă a feţei: Se execută la fel. începem să formăm răscroiala mînecii. Urmează modelul norvegian şi apoi continuăm drept cu lînă albă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Tricotăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. tricotăm 2 cm în înălţime pe andrele nr.

avînd grijă ca pe una din benzi să formăm cîte o butonieră la distanţă de 11 cm între ele. 1959 364 . Mîneca stîngă se lucrează la fel. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Ed. Montăm 12 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. avînd grijă ca la gît să le unim cu guleraşul. Urmează 5 rînduri albe şi montăm la maşină. Tehnică. în „punct de semielastic”. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. de 6 ori cîte 2 ochiuri. iar restul de 26 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Împrejurul răscroielii gîtului. Coasem de mînă benţile care bordează feţele. Cornelia Both şi Martha Recht. “Tricotaje de mînă”. de 20 ori cîte 1 ochi. după schema dată. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Pe părţile albe brodăm picouri cu lînă roşie. un guleraş de 3 cm înălţime.ochiuri. Călcăm aburit şi montăm la maşină. Coasem 6 nasturi. printr-o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” două benzi de 64 cm lungime. astfel: cîte 1 ochi roşu la distanţă de 3 ochiuri albe între ele. ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă roşie.

urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). 20 g lînă albastră. 365 . lungimea bluzei 54 cm. 1 fermoar şi andrele nr. deci toate măsurile pe care le vom întrebuinţa sînt considerate ca începînd de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. 20 g lînă roşie. II. în loc de punctul norvegian. putem adopta minunatele noastre motive româneşti acetei elegante bluze albe. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. gen iie. Furnituri: Circa 500 g lînă.Bluză cu model românesc – Model nr. 2 ½. 16 La răscroiala gîtului şi la cele două fente. cosîndu-l în punct invizibil de bluză. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Manşetele se lucrează în „punct de semielastic”. 20 g lînă galbenă. În indicaţiile din text vom neglija tivul. Această bantă de 3 cm înălţime va forma tivul spatelui pe care îl vom îndoi pe dos. 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm înălţime în „punct de jerseu”. Restul în „punct de jerseu” aplicînd modelul II (după schemă). Model: I.

366 . Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept 17 cm. În total am scăzut 28 ochiuri (cîte 14 ochiuri la o margine). Modelul este format din 11 ochiuri. iar pe linia umărului. apoi continuăm drept. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. în total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). în „punct de jerseu” 14 cm în înălţime. La înălţimea totală de 14 cm terminăm modelul II şi continuăm numai cu lînă albă 20 cm în „punct de jerseu”. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. orientîndu-ne după schemă. avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le lucrăm cu modelul II. Continuăm drept. împărţind astfel lucrul în două părţi. începem răscroiala mînecii. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Faţa: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. La înălţimea totală de 14 cm. La înălţimea totală de 51 cm scădem la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. Lucrăm prima parte scăzînd la răscroiala gîtului de 2 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. Avem 156 ochiuri.Tricotăm drept în „punct de jerseu” 14 cm înălţime avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le tricotăm cu modelul II. iar 1 ochi îl lăsăm pentru margine. însă inversat. scădem de 6 ori cîte 7 ochiuri. în total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). cu lînă albă. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm. Tricotăm la fel partea următoare. Avem 150 ochiuri. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” 20 cm înălţime. la fiecare margine a lucrului. de 2 ori cîte 4 ochiuri.

le ridicăm pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem restul ochiurilor la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare drept. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem şi scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: primele 12 ochiuri cu modelul II. Mîneca stîngă se execută la fel. Coasem fermoarul cu mîna. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Călcăm aburit părţile tricotate şi le încheiem la maşină. ridicăm ochiurile corespunzătoare de la răscroiala gîtului. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). o dată îl lucrăm din faţă. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Avem 124 ochiuri cu care continuăm drept 3 cm în înălţime. În continuarea ochiurilor cu modelul II lăsate pe andrelele de rezervă. Formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri la începutul rîndurilor pe această linie. de 2 ori cîte 5 ochiuri. În rîndul următor creştem 14 ochiuri. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm 12 ochiuri cu modelul II şi 1 ochi marginea). 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. Avem 104 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. iar restul de 28 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Continuăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. însă inversat. scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. tricotînd un guler (cu modelul II). Tricotăm prima parte 10 cm drept. Avem 84 ochiuri.În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). o dată din spate. adică tot la al 5-lea ochi îl lucrăm dublat. 367 . După ce am executat un model din motivul românesc (modelul II). cîte 62 ochiuri de fiecare parte. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Vom proceda la fel ridicînd pe andrea ochiurile corespunzătoare de la cele 2 fente (pe şolduri) şi vom tricota cu lînă albă cîte un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dosul bluzei. continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” un tiv (de înălţimea gulerului) pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. Aici împărţim lucrul în două părţi. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. de 20 ori cîte 1 ochi.

Bluză chimono cu benţi colorate – Model nr. Faţa şi spatele: Se lucrează la fel. 2 (de ciorapi). 2 rînduri alb. 6 rînduri roşu. Benţile multicolore se vor armoniza cu un fond corespunzător de culoare neapărat închisă (maron. Montăm apoi 16 ochiuri şi tricotăm benţile colorate tot în „punct de jerseu” după următoarea ordine: *6 rînduri portocaliu. Deci în total 10 benţi bleumarin. Condiţia esenţială este ca lîna să fie subţire şi foarte regulat toarsă. Restul în „punct de jerseu”. Combinaţia de culori prezentată aici este verificată de noi. 2 rînduri bleumarin. Patentul din talie. 2 rînduri portocaliu. bentiţa de la gît şi de la mîneci se tricotează în „punct elastic”. bleumarin). 4 rînduri roşu. Măsura: 42 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. Furnituri: Circa 100 g lînă foarte subţire bleumarin. 2 rînduri bleumarin. După acelaşi procedeu lucrăm încă 9 benţi. 17 Această bluză de un efect vesel şi tineresc se lucrează din resturi de lînă aflate în orice casă. negru. Model: I. 4 rînduri roşu. Totuşi se poate executa şi din alte nuanţe. 5 g albă. 6 rînduri bleumarin. II. 20 g roşie. iar toate culorile din aceeaşi lînă. 20 g galbenă – portocalie. 5 andrele nr. 6 rînduri verde. Încheiem scăzînd toate ochiurile într-un singur rînd. 15 g verde. respectînd bineînţeles armonia culorilor. 2 368 . Montăm 28 ochiuri de lînă bleumarin şi tricotăm drept în „punct de jerseu” o bantă uniformă de 40 cm înălţime. necesită foarte puţin material şi se execută uşor.

După ce am cusut 5 benţi bleumarin alternînd cu 4 benţi colorate de cîte 40 cm lungime fiecare şi 2 benţi colorate aplicate la cele două margini (de cîte 18 cm lungime) formînd faţa bluzei. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. de cel puţin 1 cm. 2 rînduri portocaliu. 6 rînduri roşu. 6 rînduri verde. La cele două capete ale bentiţei de la spate coasem 2 nasturi mici bleumarin. La răscroiala gîtului. La sfîrşit coasem cele două benţi colorate de cîte 18 cm la cele două margini ale lucrului (la înălţime de 20 cm de la marginea de jos a lucrului. adică la începutul răscroielii mînecii). Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. Tricotăm astfel drept o bantă uniformă de 40 cm înălţime. Încheiem apoi toate ochiurile într-un singur rînd. o bentiţă de 1 ½ cm înălţime. Repetăm de la * pînă la*. avînd grijă să lăsăm rezerve la toate răscroielile. Din benţile colorate de la mînecuţă ridicăm pe 5 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă bleumarin. 1959 369 . După ce am executat toate benţile bleumarin şi multicolore le călcăm aburit. Coasem la fel pentru spatele bluzei. cu un fir de lînă bleumarin. Rezervele de 1 cm rămase pe dos. de la cusăturile de maşină. le tivim (surfilăm) cu lînă bleumarin în „punct de feston rar” şi le descălcăm. Executăm în total 8 benţi multicolore lungi de 40 cm fiecare şi 4 benţi de cîte 18 cm lungime. iar la bentiţa din faţă formăm cîte o cheutoare. 2 şi tricotăm în „punct de elastic” un patent de 12 cm înălţime. Ed. Executăm acelaşi patent şi la partea din spate şi coasem elasticul la cele două margini. alternînd o bantă bleumarin şi una colorată. în „punct de elastic”. În talie ridicăm 120 ochiuri din lînă bleumarin pe andrele nr. Încheiem bluza la maşină pe linia umărului şi a subraţului. în „punct de elastic”. apoi le coasem pe dosul lucrului. “Tricotaje de mînă”. Aşezăm pe un tipar de croitorie (chimono) faţa şi spatele şi croim cu foarfeca răscroiala gîtului şi linia umărului. Călcăm apoi din nou pe dos tricotajul obţinut.rînduri bleumarin. după ce am îndoit pe dosul lucrului 1 cm din răscroială. Executăm aceeaşi bentiţă la partea din spate. 2 rînduri bleumarin *. formînd atfel o mică mînecă chimono. margine de margine. ridicăm pe andrea 56 ochiuri (la partea din faţă) şi tricotăm cu lînă bleumarin. Tehnică. o bentiţă de 2 cm înălţime şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. Cornelia Both şi Martha Recht. Pe fiecare umăr lăsăm cîte o deschizătură de 4 cm.

Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. Se tricotează cu firul dublat (lucrăm cu 2 fire). apoi pentru a treia oară modelul I. 3 ½. Furnituri: Circa 600 g lînă. Se poate lucra din „lînă industrială” pusă în vînzare în magazine. Lasă un comentariu Călduroasă şi elegantă. 3 ½ şi tricotăm 8 rînduri cu modelul ajurat I (adică executăm o singură dată modelul I după schemă). 5 andrele pentru ciorapi. andrele nr. Spatele: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. După schema dată. Model: I.Jachetă chimono cu benţi ajurate – Model nr. tricotăm din nou modelul I. II. De la 370 . această jachetă înlocuieşte canadiana de stofă în zilele răcoroase. tricotaje. 2009 by Shortcut in carte. 18 Posted iulie 1. „Punct de jerseu”. Recomandăm culoarea galbenă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm.

În rîndul următor creştem dintr-o dată. După ce am lucrat 3 benţi cu modelul I. vom forma cîte o butonieră la mijlocul fiecărei benţi lucrate în „punct de jerseu”. în următoarele 14 rînduri (în „punct de jerseu”) vom creşte cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd de dus şi întors. În total creştem 14 ochiuri. şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd A – C. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. apoi 14 rînduri în „punct de jerseu”. Cînd au rămas 56 ochiuri pe andrea. la marginea exterioară a lucrului. inversat. Încheiem ochiurile rămase. Ridicăm pe andrea pe faţa lucrului. Ridicăm pe andrea.începutul lucrului şi pînă în acest punct vom lucra drept. terminînd astfel toate ochiurile. scădem căte 1 ochi numai la începutul rîndurilor. la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd. şi pentru a treia oară modelul I. deci în total 7 ochiuri. cîte 55 ochiuri. Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. ultimele 36 ochiuri din cele 200 ochiuri şi tricotăm în jos 14 rînduri în „punct de jerseu” şi model I. în următoarele 14 rînduri lucrate în „punct de jerseu” vom creşte cîte 1 ohi la începutul fiecărui rînd. apoi modelul I. repetăm pentru a doua oară modelul I. urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. Repetăm încă de 4 ori de la * . După ce am executat 3 benzi cu modelul I. Avem 51 ochiuri. Continuăm lucrul pentru mîneca următoare la fel. Avem 106 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. Partea stîngă a feţei se lucrează la el. Avem 200 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. exceptînd tot al 5-lea rînd în care nu scădem deloc. însă inversat. Avem 90 ochiuri. iar pe linia A – C. începem să scădem răscroiala gîtului astfel: de 5 ori cîte 1 ochi şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. În rîndul următor creştem la marginea exterioară a feţei 55 ochiuri. din nou urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. ultimele 36 ochiuri din cele 106 ochiuri şi tricotăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. La marginea interioară lucrăm drept. Răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 55 cm. la fiecare margine a lucrului. într-un singur rînd. 371 . repetăm de 4 ori de la * scăzînd astfel: (începînd din primul rînd cu 200 ochiuri) la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd scădem cîte un ochi exceptînd tot al 5-lea rînd la care nu scădem deloc. La marginea interioară a lucrului. pe faţa lucrului. încheiem. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. Scădem totodată cîte 1 ochi pe linia A – B. scăzînd cîte 1 ochi la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd pe linia A – B. Partea dreaptă a feţei: Montăm 44 ochiuri şi tricotăm drept 8 rînduri cu modelul I.

La extremitatea de jos a mînecilor ridicăm 36 ochiuri pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic”. Tivim pe dos marginile feţei cu o bentiţă lată de 3 cm. Cornelia Both şi Martha Recht.Călcăm uşor aburit şi încheiem la maşină. Tehnică. 1959 372 . “Tricotaje de mînă”. formînd manşetele. în „punct leneş”. 6 cm în înălţime. Ed. le descălcăm bine. Rezervele jachetei (rămse pe dos) după ce am montat toate părţile.

Se confecţionează în două culori. Repetăm de la *. cu model „tweed”. Rîndul 2: (verde) pe dos. 373 . Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Rîndul 8 (brun) pe dos. Rîndul 4: (brun) pe dos. în faţa celor 2 ochiuri ridicate. 4 nasturi. Restul. ca şi cum le-am tricota pe dos. * aşezăm în faţa ochiurilor şi ridicăm cele 2 ochiuri următoare. 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. Aşezăm firul înapoi. Repetăm de la * . Atenţiune: firul să fie mereu pe faţa lucrului. andrele nr. Repetăm de la *. spre dos. Rîndul 6: (verde) pe dos. Rîndul 3: (brun) 1 ochi pe faţă. Urmează 2 ochiuri pe faţă. 19 Modelul în care se tricotează această jachetă imită stofa. Tivurile interioare se tricotează în culoarea mai închisă. Furnituri: Circa 320 g lînă brună şi 260 g lînă verde. în 2 culori: tricotăm pentru început 1 rînd pe faţă şi un rînd pe dos cu firul brun. spre dos. *ridicăm 2 ochiuri. mîneci şapte-optimi. * ridicăm 2 ochiuri. Urmează: rîndul 1: (verde) 2 ochiuri pe faţă. 3. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. luîndu-le din spatele andrelei. ca în rîndul precedent. de grosime mijlocie. Rîndul 5 (verde) * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul precedent. Aşezăm firul înapoi. Rîndul 7: (brun) 3 ochiuri pe faţă. II.Jachetă Tweed – Model nr. lucrăm 2 ochiuri pe faţă. luîndu-le din spatele andrelei. Buzunare tăiate. Model: I. firul este în faţa ochiurilor. 2 ochiuri pe faţă. Aceste rînduri se repetă.

pe urmă de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Şi din acesta lucrăm drept 4 cm. tricotăm 39 ochiuri pentru 374 . pe faţa lucrului. Rămîn 124 ochiuri. creştem la cîte 2 cm. iar din cele 6 ochiuri următoare. Rămîn 40 ochiuri la mijloc. Luăm. urmează. este de 14 cm. a doua butonieră. Între timp. de 10 ori cîte 1 ochi. mereu la distanţa de cîte 8 ½ cm. scădem la cîte 2 ¼ cm. la ambele margini. Aici. Tricotăm un tiv de 4 cm cu modelul I. de 3 ori cîte 1 ochi. Vom avea 130 ochiuri. Încheiem. Aici va fi marginea tivului îndoit. La 8 ½ cm măsuraţi de la tiv. la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri şi de 10 ori cîte 4 ochiuri. cît şi 4 ochiuri din împletitura tweed. exact deasupra primei perechi. Tricotăm cele 4 ochiuri următoare în culoare brună. cu modelul I. pe faţa lucrului. Vor fi 156 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. dar la marginea dreaptă tricotăm 14 ochiuri şi mai departe în culoare brună. măsurată vertical. (Cînd începem să lucrăm cu firul verde. Butonierele următoare. La marginea dreaptă (marginea interioară) adăugăm 26 ochiuri. Aici. pe urmă un rînd de ochiuri pe dos.Măsura: 32 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. ca la spate. la ambele margini. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri. şi începînd de aici. Începînd de aici creştem la cîte 2 cm. de ambele margini. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri cu lînă brună. se formează la fel. şi începînd de aici. La 17 cm măsuraţi de la tiv. însemnăm linia taliei. şi îl strîngem ca să nu se formeze goluri). de 6 ori cîte 1 ochi. un rînd de ochiuri pe dos. Spatele: Începem cu 148 ochiuri cu firul brun. Umărul: La 57 cm măsuraţi de la marginea tivului scădem. La marginea exterioară scădem şi creştem la fel ca la spate. Începînd cu rîndul următor continuăm cu modelul II. la marginea interioară 43 ochiuri pe o andrea de rezervă. în total 4 perechi. Tricotăm drept pînă ce răscroiala mînecii. formăm la marginea interioară prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. Rămîn 136 ochiuri. Tricotăm 4 cm drept. Continuăm cu modelul II. pînă la răscroiala mînecii. la 9 ½ cm măsuraţi de la marginea tivului facem buzunarul. îl aşezăm în cruce peste cel brun.

la începutul rîndurilor. Călcăm părţile tricotate. festonăm butonierele suprapuse. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi: rămîn 39 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. sau altă măsură necesară antebraţului. Rămîn 17 ochiuri. Cînd mîneca măsoară 35 cm de la marginea tivului îndoit. Vor fi 120 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici. le montăm. de 36 ori cîte 1 ochi. la ambele margini. (Răscroiala mai adîncă vine în faţă). iar pe urmă. Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă. cît şi banda prelungită a gîtului se cos cu puncte invizibile. Continuăm cu modelul tweed (atenţie la continuitatea modelului). Coasem nasturii la locul lor. Scăderile se fac pe lîngă banda de 14 ochiuri în culoare brună.buzunar. Încheiem. La începutul rîndurilor ce urmează scădem de 10 ori cîte 2 ochiuri. la acelaşi nivel cu spatele. Cu restul ochiurilor continuăm la marginea interioară încă 6 cm. Îndoim tivurile feţelor. Mîneca stîngă: Începem cu 84 ochiuri cu firul brun. le călcăm şi le fixăm. şi lăsăm la o parte. cu firul brun. Benzile buzunarelor le răsfrîngem în afară. lucrate pe faţa lucrului. creştem la cîte 1 cm de 9 ori cîte 1 ochi. Continuăm faţa. iar restul ochiurilor rămîne pe altă andrea de rezervă. Atît căptuşeala buzunarelor. Mîneca dreaptă: Se lucrează inversat. iar la începutul rîndului al doilea 10 ochiuri. Tricotăm 9 ½ cm în „punct de jerseu”. la începutul lor. cele două margini înguste le coasem. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. Lăsăm lucrul de o parte. Tricotăm ochiurile marginii exterioare lăsate pe andreaua de rezervă şi în continuare cele ale căptuşelii buzunarului. la ambele margini. le răsfrîngem din nou. Începem pe andrele separat 41 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Aici. de 21 ori cîte 1 ochi. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. Continuăm cu firul brun. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. Rămîn 78 ochiuri. Încheiem. pe faţa lucrului şi încă 2 ½ cm în „punct de jerseu”. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît aceea a spatelui. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 4 ochiuri. Răscroiala gîtului: Aici. După 4 cm urmează un rînd de ochiuri pe dos. scădem la cîte 1 ½ cm de 16 ori cîte 1 ochi. Marginea interioară urmează drept pînă la 35 cm măsuraţi de la marginea tivului. Continuăm cu modelul II şi creştem la cîte 1 ½ cm. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. la cîte 2 rînduri. şi începînd de aici. în linie dreaptă. scădem la începutul rîndului următor 3 ochiuri. scădem la marginea exterioară. Tricotăm cu modelul I şi scădem la cîte 1 cm. pe urmă încheiem. 375 . Urmăm drept. Răscroiala mînecii: La marginea exterioară. Lucrăm mai departe numai cu ochiurile buzunarului şi tricotăm 2 ½ cm. pe urmă restul de 43 ochiuri de pe a doua andrea de rezervă. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Îndoim tivurile pe linia ochiurilor lucrate pe dos şi le coasem cu puncte invizibile. 12 cm.

376 .

Aici. Urmează 1 ochi pe dos. Repetăm de la * . Model: I. creştem la cîte 3 ½ cm. fără elastic în partea de jos. firul este în faţa ochiului ridicat.Complet cu cardigan şi pulover – Model nr. 2 ½ . tricotăm pe dosul lucrului. Benţile pentru nasturi şi butoniere şi garnitura se lucrează astfel: rîndul 1: *1 ochi pe faţă. tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. Vor fi 164 ochiuri. 20 Acest cardigan este completat cu un pulover lung. 377 . În partea de sus se repetă garnitura cardiganului. şi începînd de aici. Restul cardiganului „punct de jerseu”. la ambele margini. cu care lucrăm pînă la sfîrşit. 63 cm. În locul ultimului rînd de dos. luîndu-l din spatele andrelei. Furnituri: Circa 550 g lînă. După garnitura de 6 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. la mijlocul spatelui. Aşezăm firul înapoi. Rîndul 2: * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi) firul este în faţa ochiului ridicat. Repetăm de la * . Tricotăm 6 cm cu modelul I. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. II. lungimea. de 9 ori cîte 1 ochi. circa 112 cm. Urmează iar 5 cm din garnitură. o croşetă. 7 nasturi. ridicăm 1 ochi. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi. continuăm în „punct de jerseu”. un rînd de ochiuri pe faţă. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. Rîndul 4: pe faţă. cu mînecuţa scurtă. Rîndul 3: ca rîndul 1. andrele nr. Aceste 4 rînduri se repetă.

La marginea exterioară. tricotăm 4 cm în “punct de jerseu”. cea interioară. 37 ochiuri pe o andrea de rezervă. pe faţa lucrului. Revenim. de 2 ori cîte 3 ochiuri. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri. la fiecare 1 cm. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem cele două bucăţi separat. de 12 ori cîte 1 ochi. la marginea stîngă la 6 cm şi începînd de aici creştem cîte 3 ½ cm de 9 ori cîte 1 ochi. Continuăm faţa. tricotăm rînduri prescurtate pentru a forma „pensa de la piept”. Tricotăm. scădem la începutul rîndurilor de 24 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Continuăm pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (38 cm şi 97 ochiuri). Cu cele 37 ochiuri de la mijloc tricotăm 2 ½ cm în „punct de jerseu”. o dată 3 ochiuri. măsurată vertical. În ultimul rînd scădem primul şi ultimul ochi. Buzunarul: La 15 cm măsuraţi de jos. celelalte ochiuri rămîn pe andreaua stîngă. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii. Vom avea 134 ochiuri pe andrea. Rămîn 74 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. 55 ochiuri de la margine. Umărul şi răscroiala gîtului: La 5 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. Marginea din dreapta. începînd de la margine. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 61 ochiuri. Tricotăm 7 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile de pe andrea.m. 17 ochiuri în „punct de jerseu” şi tricotăm în continuare ochiurile căptuşelii buzunarului. tricotăm 20 ochiuri pînă la sfîrşit cu modelul I. În rîndul următor tricotăm 62 ochiuri. la marginea interioară însă. tot în continuare tricotăm şi restul de ochiuri. Între timp: la 63 cm măsuraţi de jos încheiem 14 ochiuri la mijloc. şi începînd de aici. creştem la ambele margini.d. la fiecare cm.Răscroiala mînecii: La 38 cm de jos scădem. După 6 cm de la garnitură. după ce garnitura este gata. măsuraţi vertical. o dată 4 ochiuri. Pe urmă. pe urmă la cîte 2 rînduri. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 54 ochiuri. la cîte 2 rînduri la începutul lor. la marginea interioară. La marginea dreaptă formăm prima butonieră la 1 ½ cm de la marginea de jos. Lăsăm la o parte. Aici. este de 12 cm. restul în „punct de jerseu”. creştem aici. Facem în total 7 butoniere. scădem.a. După 4 cm în “punct de jerseu” tricotăm încă 5 cm de garnitură. La începutul rîndului tricotăm 20 ochiuri cu modelul I. Pe alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 88 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem 6 ochiuri la marginea exterioară. 378 . tricotînd la cîte 2 rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult. iar la sfîrşitul rîndului. luăm în următorul rînd. de 8 ori cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. urmează drept înainte. revenim. de 2 ori cîte 6 ochiuri. pe faţa lucrului. Rămîn 122 ochiuri. 17 ochiuri pe altă andrea de rezervă. Continuăm. lucrăm cu modelul I. pînă sfîrşim cu toate ochiurile. revenim ş. la începutul rîndurilor următoare. şi începînd de aici. Celelalte butoniere vin la cîte 8 ¼ cm una de alta. Urmăm după descrierea anterioară. 20 de ochiuri la marginea interioară cu modelul I. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. continuăm scăderile pentru umăr. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. încheiem şi lăsăm lucrul de o parte. La 35 cm măsuraţi de la marginea de jos.

de 3 ori cîte 2 ochiuri. scădem 1 ochi. 2 ½ . de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Vor fi 122 ochiuri. De reţinut: Deoarece am crescut lateral sub răscroiala mînecii. Tivul mînecilor îl îndoim înăuntru şi îl coasem cu puncte ascunse. Încheiem. două măsuri diferite.Răscroiala gîtului: Între timp. La 43 cm măsuraţi de la marginea de jos. andrele nr. La marginea aceasta nu mai scădem nici un ochi. Mai tricotăm 3 cm drept înainte. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. Linia punctată reprezintă înălţimea real scăzută (de exemplu 6 cm). Aici. la ambele margini de 18 ori cîte 1 ochi. respectiv mai înaltă. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul II. iar cea plină înălţimea umărului de 8 ½ cm obţinută cu adevărat. Acest rînd va fi marginea tivului îndoit. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi. scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri. la 53 cm măsuraţi de jos. marginea interioară este mai lungă. 379 . scădem de 18 ori cîte 1 ochi. începînd de aici. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 ½ cm. de 4 ori cîte 3 ochiuri. şi începînd de aici. circa 2 ½ cm în formă de unghi. Întoarcem clapele buzunarelor spre interior şi le fixăm la fel cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. prin rînduri prescurtate. de 6 ori cîte 1 ochi. PULOVERUL Furnituri: Circa 350 g lînă. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. încheiem la începutul rîndului următor 20 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. de 6 ori cîte 1 ochi. Festonăm butonierele. măsuraţi vertical. coasem nasturii. avem. Rămîn 18 ochiuri. Linia laterală este mai scurtă. de 12 ori cîte 2 ochiuri. le montăm. tricotăm 2 rînduri fără scăderi. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi 3 ochiuri pînă se termină toate. Încheiem fără a strînge. Călcăm bucăţile tricotate. Răsfrîngem banda spre interior şi o fixăm cu puncte invizibile. creştem la cîte 2 cm. lărgimea puloverului 104 cm. scădem la marginea exterioară. Repetăm de 3 ori de la * . la începutul lor. Am semnalat aceasta pe tipar prin linia dublată a umărului. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile şi le tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. mereu cîte 2 rînduri. Înconjurăm marginile feţelor şi marginea de jos cu 2 rînduri de picioruşe mici.

ridicăm 1 ochi. cea exterioară cu circa 2 cm mai scurtă. la cîte 3 cm. la cîte 2 rînduri.Model: I. tricotăm în locul pensei de la piept. ridicăm 1 ochi. pînă se epuizează toate ochiurile.) Lucrăm drept înainte pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (36 cm). Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. continuăm cu modelul II pînă la sfîrşit. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii. măsurată vertical. scădem la începutul rîndurilor următoare de 34 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi. şi începînd de aici. Continuăm în felul acesta şi tricotăm fiecare rînd cu cîte 8 ochiuri mai mult. pe urmă 4 cm cu „punct de jerseu” şi iar cu modelul I pînă la 380 . la ambele margini. (Vezi observaţia „de reţinut” din descrierea cardiganului. de 8 ori cîte 1 ochi. iar la marginea de lîngă gît. la ambele margini. Revenim. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. apoi continuăm încă 4 cm drept înainte. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. Vom avea 152 ochiuri. tricotăm 6 cm cu modelul I. de 2 ori cîte 3 ochiuri. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile. la ambele margini. Scădem umărul mai departe. Rămîn 122 ochiuri. Revenim. Marginea interioară va fi cu circa 2 cm mai înaltă. şi tricotăm 83 ochiuri pe dos. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Tricotăm 4 cm cu modelul II. pînă ce spatele măsoară 36 cm de la linia de jos. la începutul lor. şi tricotăm 91 ochiuri pe faţă. Restul „punct de jerseu”. este de 9 ½ cm. Revenim. Răscroiala gîtului: Între timp. Faţa: Începem cu 140 ochiuri cu modelul II. de 12 ori cîte 1 ochi. încheiem la mijloc 20 ochiuri. ridicăm 1 ochi. Aici şi începînd de aici creştem la fiecare cm. Spatele: Începem cu 134 ochiuri. Aici. Garnitura de la partea de sus identică cu modelul I al cardiganului. La 4 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. la 49 cm măsuraţi de jos. Vor fi 164 ochiuri. Rămîn 118 ochiuri. creştem la ambele margini. Între timp la 39 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos (la 1 cm de la începutul răscroielii mînecii). de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. Între timp. rînduri prescurtate.d. Vom avea 134 ochiuri. pe faţa lucrului tricotăm 124 ochiuri. II.a. la 60 cm de la marginea de jos.m. La 33 cm măsuraţi de jos. cîte 5 ochiuri pînă se sfîrşesc toate ochiurile. scădem. Umărul: La 53 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. Revenim ş. La 8 cm şi începînd de aici la cîte 2 ½ cm creştem. Începînd de aici vom avea două măsuri diferite. de 9 ori cîte 1 ochi. Continuăm drept înainte. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. şi tricotăm 99 ochiuri pe dos.

pînă se epuizează toate ochiurile. Rămîn 92 ochiuri pe andrea. Răscroiala gîtului: Între timp. pînă la sfîrşit. urmează 2 rînduri fără scăderi. * de 6 ori cîte 1 ochi. încheiem 20 ochiuri la mijlocul lucrului. la ambele margini. de 7 ori cîte 1 ochi. la 58 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos. scădem la începutul rîndurilor următoare. Scădem la începutul şi sfîrşitul celui de-al 4-lea şi al 8-lea rînd cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. Vor fi 136 ochiuri. 1959 381 . de 8 ori cîte 2 ochiuri. iar de la marginea interioară de lîngă gît. Vor fi 106 ochiuri. măsuraţi vertical. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Tehnică. scădem la cîte 2 rînduri. Încheiem. Pe urmă scădem de 18 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Mîneca: Începem cu 96 ochiuri cu modelul II. la începutul rîndului. Continuăm şi creştem la cîte 4 rînduri. Scădem mai departe umărul după indicaţiile date. la ambele margini. Ed. La 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. creştem aici şi începînd de aici. cîte 3 ochiuri. de 7 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 16 ½ cm.sfîrşit. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. Rămîn 18 ochiuri. Repetăm de 2 ori de la * . Cînd mîneca măsoară 11 cm de la marginea de jos.

Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. cu o garnitură orginală. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 21 Acest set de bluză şi cardigan se execută cu un mic guleraş gen „ofiţer”. Această bandă va forma tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei şi îl coasem invizibil de corsaj. 1 fermoar. III. în culoare pastel. Se tricotează dintr-o lînă de calitate bună. Măsura: 28 ochiuri şi 41 rînduri = 10 cm din modelul III. Restul în „punct de jerseu”. Urmează un rînd de ochiuri pe dos (lucrat pe faţa lucrului). andrele nr. Spatele: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. BLUZA Furnituri: Circa 250 g lînă. 2 ½. II.Set de bluză şi cardigan – Model nr. Model: I. 382 . Clapele se tricotează cu modelul descris la cardigan. Punctul de jerseu trebuie să fie lucrat strîns şi foarte uniform.

de 5 ori cîte 7 ochiuri.Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. cu deosebirea că avem 4 ochiuri mai mult şi nu formăm fenta de la spate. scădem. Tricotăm drept 5 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Mînecile: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. de 6 ori cîte 2 ochiuri. la începutul rîndurilor. formînd linia umărului. iar ultimele 20 ochiuri rămase la mijlocul andrelei le scădem într-un singur rînd. Călcăm aburit. Lucrăm mai departe prima parte cu 55 ochiuri tricotînd drept la ambele margini pînă la înălţimea totală de 45 cm. la începutul rînurilor. urmează 20 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. coasem tivurile. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). cîte 55 ochiuri pe o andrea. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). Avem 110 ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 35 cm. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Continuăm în “punct de jerseu” 5 cm în înălţime. Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare. Aici împărţim lucrul pe două andrele. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm în “punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. de 40 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 6 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. iar la răscroiala gîtului. încheiem la maşină şi coasem fermoarul la spate. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Avem 140 ochiuri. În jurul răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în “punct de semielastic” o bentiţă 383 . Faţa: Se lucrează în acelaşi fel ca spatele. Executăm mîneca următoare la fel. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem în acelaşi timp linia umerilor şi răscroiala gîtului astfel: la marginea exterioară scădem. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). de 5 ori cîte 4 ochiuri. însă inversat.

1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 384 . 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 7 ochiuri crescute (adică montăm 7 ochiuri pe andrea). 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 8 ochiuri pe dos. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. 2 ½. 1 ochi pe faţă. formînd clapele. CARDIGANUL Furnituri: Circa 550 g lînă. 2 ochiuri pe faţă. andrele nr.de 2 cm înălţime. 1 ochi pe dos. scăzînd pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe faţă. cu modelul II. lungimea 62 cm. 1 ochi pe dos. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Montăm cîte 13 ochiuri şi tricotăm două benzi de 10 cm lungime. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. Modelul II: Rîndul 1 (pe dosul lucrului): 1 ochi pe dos. restul cu modelul III în „punct de jerseu”. Model: Bordura feţelor şi manşetele se tricotează cu modelul II. 2 ochiuri pe faţă. 6 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos.

de 4 ori cîte 3 ochiuri. 2 ochiuri pe dos. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Continuăm 40 cm înălţime. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 10: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. scăzînd la începutul rîndurilor. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate ca începînd de la terminarea tivului. în „punct de jerseu” 40 cm în înălţime. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. de la stînga spre dreapta. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui.Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. Avem 120 ochiuri cu care tricotăm drept 19 cm în înălţime. de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe dos. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri la un umăr). Rîndul 7: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe os. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. de 7 ori cîte 5 ochiuri. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Continuăm drept. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. o dată 5 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm înălţime. adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. 2 ochiuri pe dos. Partea dreaptă a feţei: Montăm 78 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. Umărul şi răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. În total am scăzut 20 ochiuri şi au rămas 58 ochiuri cu care tricotăm 19 cm înălţime. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. 2 ochiuri pe dos. 385 . Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. O dată cu scăderea umărului formăm şi răscroiala gîtului. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. pe această linie. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. iar restul de 50 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă.

de 2 ori cîte 5 ochiuri. 1959 386 . coasem pe dos tivurile şi încheiem la maşină. “Tricotaje de mînă”.Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Executăm cealaltă mînecă la fel. 2 ½ şi tricotăm cu modelul II o bandă de lungimea corespunzătoare marginilor feţelor şi răscroielii gîtului (după ce cardiganul a fost călcat şi încheiat). Tehnică. La el tricotăm două manşete pentru mîneci. Avem 100 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Vă reamintim regula generală că primul ochi din fiecare rînd se ia nelucrat. Garnitură: Montăm 11 ochiuri pe andrele nr. dar inversat. Aceste garnituri nu se calcă. Cornelia Both şi Martha Recht. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele şi tricotăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Ed. În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Încheiem şi coasem benzile cap în cap cu marginile feţelor şi mînecilor. de 50 ori cîte 1 ochi. Călcăm aburit.

Mărimea: Lărgimea jachetei închisă la nasturi circa 106 cm. un fermoar. rejansă. patru nasturi mai mari şi 6 nasturi mai mici. andrele nr. lungimea la mijlocul spatelui. Fusta este dreaptă şi strîmtă. 64 cm. Model: I. fără banda de la gît. Lungimea fustei 70 cm. 22 Se tricotează în două culori într-un model tweed. jacheta gen „sac” are o garnitură de benzi uni. 387 . 2 şi 2 ½. Tivurile de jos se lucrează în „punct de jerseu”. Furnituri: Circa 550 g lînă de culoare deschisă şi 600 g lînă de culoare închisă.Taior şi fustă – Model nr.

scădem la cîte 2 rînduri. de 10 ori cîte 1 ochi. În locul ultimului rînd pe dos. 1 ochi pe dos. Vot fi 100 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. ridicăm 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucaţi separat. spre dosul lucrului. tricotăm un rînd pe faţă. Tricotăm 5 ochiuri de la începutul rîndului şi cu 7 ochiuri facem butoniera. JACHETA Spatele: Începem cu 172 ochiuri. în total 4. cu andrele nr. Aşezăm firul înapoi. 2 ½ cu modelul III. 11 cm. La marginea stîngă (cea exterioară) creştem la 9 cm de la tiv şi începînd de aici la cîte 3 cm. pe verticală. 2 ½. Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm din modelul III. Rîndul 1: (închis) * 2 ochiuri pe faţă. Continuăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are. Rămîn 144 ochiuri. ridicăm 1 ochi. creştem la cîte 2 cm. plus 2 ochiuri pentru începutul şi sfîrşitul rîndului. la începutul rîndurilor următoare. Rîndul 3: (deschis). ca rîndul 2. dar la 5 cm măsuraţi de la tiv formăm aici prima butonieră. III. la 64 cm de la tiv încheiem la mijlocul rîndului 14 ochiuri. Rîndul 4: (deschis). iar la marginea interioară. de 14 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Vor fi 186 ochiuri. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului) şi continuăm pe andrele nr. vin la cîte 10 cm una de alta. Restul se tricotează astfel: numărul ochiurilor trebuie să fie divizibil cu 4. Repetăm de la * . firul este în faţa ochiului ridicat. Rîndul 2: (închis) * 1 ochi pe dos. pînă la sfîrşit. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 39 cm de la tiv. cu firul de culoare închisă. la ambele margini. Repetăm de la * . Restul butonierelor. Repetăm aceste 4 rînduri. la gît. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. ca rîndul 1. Tricotăm 9 cm de la tiv drept înainte: aici. Vor fi 152 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Continuăm să scădem pentru umăr după indicaţiile de mai sus. Continuăm cu modelul III. creştem la cîte 4 ½ cm. la ambele margini. Tricotăm 3 cm cu modelul I. În locul ultimului rînd pe dos. 2. şi începînd de aici. de 2 ori cîte 9 ochiuri. 2 cu firul de culoare închisă. 2 ochiuri pe faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare. spre dos. Pregătim o bucată de 26 ochiuri pentru a învăţa modelul. pe andrele nr. şi începînd de aici. Descrierea benzilor de la feţele şi buzunarele jachetei este dată în text. 388 . de 4 ori cîte 1 ochi. Aici. aşezăm firul înapoi.II. de 7 ori cîte 1 ochi. Marginea dreaptă (cea interioară) continuă drept înainte. Umărul şi răscroiala mînecii: La 58 cm de la tiv scădem. firul este în faţa ochiului ridicat. Între timp.

o dată 10 ochiuri. coasem nasturii mari pe feţe şi cîte 3 nasturi mici pe mîneci. Între timp. creştem aici. 2. sau altă măsură necesară antebraţului. scădem la marginea exterioară. şi începînd de aici la cîte 1 cm. Cînd mîneca este de 41 cm de la tiv. După ce am încheiat banda. şi începînd de aici la cîte 1 cm. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. de 26 ori cîte 1 ochi. luînd dosul lucrului drept faţă. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi şi lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. mereu cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. la 12 cm de la tiv. 389 . creştem la ambele margini de 20 ori cîte 1 ochi. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. şi aici mereu la cîte 2 cm. Îndoim tivurile de jos şi le fixăm cu puncte invizibile. o rulăm spre interior şi o coasem. măsuraţi vertical. (Atenţie la continuitatea modelului!) Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. Repetăm încă de 2 ori de la * . o dată 4 ochiuri. Ridicăm ochiuri îndeajuns pentru ca feţele să nu se încreţească. Răscroiala mînecii şi a gîtului: Cînd marginea interioară este de 39 cm măsuraţi de jos. Încheiem. 2 ½. Continuăm după instrucţiunile date. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 19 cm. Lăsăm lucrul de o parte. cu modelul III. La marginile interioare ale feţelor şi în continuare la gît. Tricotăm un tiv la fel ca la primele bucăţi. * urmează 2 rînduri fără scăderi. o dată 10 ochiuri. în culoare închisă. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. La 3 cm de la tiv. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Mîneca dreaptă: Se tricotează invers. formăm umărul. de 9 ori cîte 1 ochi. luînd dosul lucrului drept faţă. Cu alte andrele începem 50 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm cu modelul III. Rămîn 26 ochiuri. La el prindem şi cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului. pe urmă scădem de 6 ori cîte 1 ochi. cu andrele nr. măsuraţi vertical. o dată 3 ochiuri. pe urmă scădem de 16 ori cîte 1 ochi. Festonăm butonierele. Continuăm faţa: pe dosul lucrului tricotăm ochiurile rămase la sfîrşitul andrelei. pe urmă în locul ochiurilor buzunarului tricotăm ochiurile căptuşelii şi sfîrşim cu cele 28 ochiuri rămase pe andrea. pe urmă continuăm cu andrele nr. Ochiurile buzunarului le luăm pe andreaua de rezervă şi tricotăm cu firul de culoare închisă 4 cm în „punct de jerseu”. Sucim bucata tricotată în formă de rulou şi o prindem de interiorul feţei. Vor fi 134 ochiuri. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. de 10 ori cîte 2 ochiuri. la 39 cm de la tiv. scădem aici. tricotăm următorul rînd pe faţa lucrului astfel: tricotăm 28 ochiuri de la margine. Cele două margini înguste le prindem cu puncte invizibile de faţă. pe urmă tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. mereu la cîte 2 rînduri. Lăsăm de o parte. Încheiem. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Mîneca stîngă: Începem cu 94 ochiuri. scăzînd ochiurile ca la spate. următoarele 48 ochiuri le trecem pe o andrea de rezervă.Buzunarul: Între timp.

Fixăm partea de sus a fustei de rejansă şi în cusătura din stînga aşezăm fermoarul. luînd pe o singură andrea cele 166 ochiuri rămase. Îndoim bucata scăzută de la spate şi o însăilăm. pe andrele nr. Tricotăm tivul de 3 cm şi continuăm cu modelul III pe andrele nr. încheiem (dacă voim o fustă mai lungă sau mai scurtă. La marginea de sus a cutei îndoite de la spate. 2 ½. La 45 cm de la tiv continuăm ca la faţa fustei.FUSTA Faţa fustei: Începem cu 166 ochiuri pe andrele nr. 390 . La 26 cm de la tiv încheiem 74 ochiuri la mijlocul rîndului. Din lînă de culoare închisă tricotăm 3 cm cu modelul I. şi începînd de aici. la începutul şi sfîrşitul lor. Cînd fusta măsoară 70 cm de la tiv. 2. de 7 ori cîte 1 ochi (152 ochiuri). Continuăm cu andrele nr. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. pe urmă la cîte 4 rînduri de 15 ori cîte 1 ochi. scădem la cîte 8 rînduri. pe care o prindem de rejansă şi care va susţine cuta fustei. Tivul de jos îl îndoim şi îl prindem cu puncte invizibile. 2 ½ cu modelul III. Spatele fustei: Începem cu 240 ochiuri. Tricotăm drept înainte pînă avem 45 cm de la tiv. pe urmă continuăm lucrul. schimbăm lungimea părţii tricotate drept). 2 cu lînă de culoare închisă. Rămîn 122 ochiuri. Aici. pe urmă călcăm atît faţa cît şi spatelui fustei şi o montăm. coasem o fîşie de mătase lată de 11 cm.

Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Ed. 1959 391 . Tehnică.

lungimea fustei 72 cm.m. 392 .d. 2 ½.a. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. avînd grijă ca la fiecare rînd să deplasăm modelul cu un ochi spre stînga. rejansă. Model: I.Costum taior cu mînecă trei sferturi – Model nr. apoi ochiul 3 lucrat pe faţă (luat din faţă) şi lăsăm ambele ochiuri de pe andrea ş. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează la fel cu rîndul 1. Pentru executarea acestui model avem nevoie de un număr de ochiuri divizibil cu 2. Mărimea: Grosimea taliei 72 cm. apoi lucrăm ochiul 1 pe faţă luat din faţă şi lăsăm pe faţă ochiul 4 (luat din dos). 23 Furnituri: Circa 400 g lînă. grosimea peste şolduri 108 cm. Măsura: 34 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. Rîndul 1 (pe faţa lucrului): ochiul al 2-lea se lucrează pe faţă luat din dos. fermoar. andrele nr.

I şi din acest punct începem să scădem pentru a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm 20 cm în înălţime scăzînd 1 ochi la 1 cm. urmează 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul fustei. Continuăm a tricota drept 52 cm. dublăm partea superioară (din talie şi pînă dedesubtul liniei şoldurilor) cu o căptuşeală dintr-o ţesătură de mătase. în înălţime cu modelul nr. Am scăzut în total 40 ochiuri şi au mai rămas 120 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Executăm partea a doua la fel. Călcăm aburit şi coasem tivul prin cusături în punct invizibil pe dosul fustei.Tricotăm fusta din două bucăţi identice. Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. coasem rejansa şi montăm fermoarul în partea stîngă a fustei. la fiecare margine a lucrului. Pentru a evita deformarea fustei. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate încpînd de la terminarea tivului. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. 393 . 2 ½ şi tricotăm o bucată de 5 cm înălţime în „punct de jerseu”. Încheiem fusta prin cusături invizibile pe dosul lucrului.

2 şi 2 ½. Model: II. I şi începem să scădem pentru 394 . 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm înălţime. Continuăm a tricota 6 cm în înălţime cu modelul nr. Mărimea: Grosimea bustului aproximativ 100 cm. 1 nasture. Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. lungimea 63 cm. urmează un rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. I după descrierea dată la fustă. restul îl vom tricota cu modelul nr. Spatele: Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminaerea tivului.TAIORUL Furnituri: Aproximativ 450 g lînă. andrele nr.

2. În total am scăzut 20 ochiuri. Avem 160 ochiuri şi o înălţime totală de 39 cm. Urmează 3 cm în înălţime drept. Răscroiala mînecii: 395 . pentru a marca linia taliei şi continuăm a tricota din nou cu andrele nr. cu andrele nr.a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm o bucată de 10 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. Avem 140 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. 2 ½ o bucată de 20 cm înălţime crescînd pe linia subraţului la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am cresscut 20 ochiuri.

Avem 66 ochiuri. Avem 82 ochiuri. iar pe linia B – C. Partea dreaptă a feţei: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr.Scădem la începutul primelor 2 rînduri cîte 8 ochiuri. Executăm partea stîngă la fel. În total am scăzut 16 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm. Avem 64 ochiuri. respectiv la 1 ½ cm înălţime. iar pe linia şoldurilor scădem cîte 1 ochi la 1 cm. pe care îl îndoim pe dosul lucrului şi îl coasem în punct invizibil. 2 avînd grijă ca la jumătatea acestei benţi care marchează linia taliei. vom ridica pe andrele ochiurile corespunzătoare. 3. scădem cîte 1 ochi la 3 cm. iar la marginea interioară a feţei. Continuăm cu modelul I astfel: la marginea exterioară a feţei tricotăm drept 6 cm în înălţime drept. şi pînă la punctul C şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 5 cm înălţime. 2 ½ tricotînd 20 cm în înălţime astfel: pe linia subraţului creştem cîte 1 ochi la 2 cm. 1959 396 . Din acest punct începem să creştem pe linia răscroielii mînecii. Tehnică. I. începînd de la terminarea tivului de jos. cîte 1 ochi la 2 cm. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. pentru a forma răscroiala rotunjită a reverului vom scădea la începutul rîndurilor. dar inversat şi fără butonieră. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Au rămas 46 ochiuri la mijlocul spatelui cu care continuăm să tricotăm drept în „punct de jerseu”. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Am scăzut în total 32 ochiuri şi au mai rămas 128 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept. La înălţimea totală de 59 cm. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. 2. Avem 138 ochiuri. Rămîn 26 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. la fel ca şi pentru spate. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. continuăm a tricota drept 7 cm în înălţime. În total am scăzut 10 ochiuri. 7 cm înălţime. Începînd din acest punct creştem la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm (de 5 ori). Avem 76 ochiuri cu care tricotăm drept 3 cm în înălţime cu andrele nr. Continuăm cu andrele nr. 3 cm în înălţime pentru a forma tivul spatelui şi încheiem. Ed. Avem grijă ca în dreptul butonierei de pe corsaj să formăm butoniera corespunzătoare pe tiv. de 40 ori cîte 1 ochi. Executăm mîneca următoare la fel. de 10 ori cîte 2 ochiuri. După ce am călcat aburit faţa. Cornelia Both şi Matha Recht. de 6 ori cîte 3 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. să formăm o butonieră din 4 ochiuri la 2 cm distanţă de la marginea interioară a feţei. Continuăm a tricota 34 cm în înălţime cu modelul nr. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. tricotată cu andrele nr. Pe linia răscroileii mînecii. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie 8. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 2 ori cîte 8 ochiuri şi de 5 ori cîte 6 ochiuri. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. “Tricotaje de mînă”. pe linia A – B. iar la marginea inerioară a feţei (pe linia B – C) scădem cîte 1 ochi la 5 cm. la el ca şi pentru spate. începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 10 ori cîte 6 ochiuri. În total am crescut 34 ochiuri (cîte 17 ochiuri la fiecare margine). 2 ½ şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime.

Tivul de jos al fustei. deasupra celui pe dos. fermoar. Furnituri: Circa 600 g lînă. circa 80 cm panglică lată de 4 cm pentru dublura cordonului. cît şi banta de la gît. Lungimea fustei 68 cm. care formează cute necălcate. Banta lată a butonierelor şi nasturilor se lucrează în continuare cu banta care înconjoară decolteul. tivul mînecilor şi cordonul se lucrează în „punct de orez”. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. compusă din 12 clini. 1 ochi pe dos. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. Corsajul este ajustat şi are mîneci raglan trei sferturi. 2 ½ şi 3. o cataramă. cu fusta largă. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. andrele nr. 397 . Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 90 – 92 cm. rejansă. tricotăm 1 ochi pe dos. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndurile 2 şi 3 se repetă.Rochie largă – Model nr. Model: I. 5 nasturi. banta pentru butoniere şi nasturi. o croşetă. 24 Rochie tinerească.

398 . Restul se lucrează în felul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) pe dos. Rîndul 2: pe faţă.II.

Rîndul 12: * 7 ochiuri pe faţă. scădem la cîte 2 ½ cm. Repetăm de la * . Rîndul 7: ca rîndul 5. Continuăm drept încă 5 cm. schimbăm măsurile părţii de jos lucrată drept). pe faţă. pe urmă pe dos şi iar pe faţă şi abia acum dăm drumul ochiului de pe andreaua stîngă.Rîndul 3: 7 ochiuri pe dos. şi începînd de aici. ca în rîndul 3. Repoetăm de la * .) Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Tricotăm 10 cm cu modelul I drept înainte. * 3 ochiuri pe faţă. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. iar pe faţă. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. Repetăm de la * . Repetăm de la * . Aici. de 20 ori cîte 1 ochi. Rîndul 6: ca rîndul 4. 7 ochiuri pe dos. Rîndul 5: 7 ochiuri pe dos. * 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. pe urmă continuăm cu modelul II. cu modelul II. Clinul fustei: (De 12 ori) Începem cu 81 ochiuri pe andrele nr. Rîndul 16: * 7 ochiuri pe faţă. * ochiul următor se tricotează de 3 ori: o dată pe faţă. Tricotăm 4 cm drept înainte. Rămîn 41 ochiuri. la ambele margini. Urmează 7 ochiuri pe dos. (Atenţie la scăderi! Cele 3 ochiuri ale bobiţei se consideră drept un singur ochi. Urmează 7 ochiui pe dos. Aceste 16 rînduri dau modelul. În locul ultimului rînd din model. Repetăm de la * . 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos. Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 4: * 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: * 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 10: pe faţă. 7 ochiuri pe dos. Cînd clinul măsoară 68 cm de la marginea de jos. Rîndul 14 ca rîndul 12. Aici. pe dos. Rîndul 15 ca rîndul 13. Repetăm de la * . Rîndul 9: pe dos. Repetăm de la * . Spatele corsajului: Începem cu 113 ochiuri pe andrele nr. * următorul ochi se tricotează de 3 ori. 3. şi 399 . sau altă măsură necesară. 3. 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos. Repetăm de la * . încheiem (dacă dorim fusta mai lungă sau mai scurtă.

lucrăm 3 cm cu modelul I. Vor fi 77 ochiuri. Montăm părţile raglanului. Repetăm încă de 3 ori de la * . Aici formăm a 5-a butonieră în aceeaşi linie cu primele patru. Tricotînd rîndurile dus-întors. formăm 4 butoniere la marginea interioară. la gît. Aburim părţile tricotate. 39 ochiuri de la mîneca dreaptă. În rîndul următor. * cele 2 ochiuri următoare le lucrăm împreună. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 12 ori cîte 1 ochi. La marginea dreaptă (cea interioară) tricotăm 14 ochiuri cu modelul I pînă la sfîrşit. Repetăm de la * . la marginea interioară. scădem la marginea exterioară. luăm cele 14 ochiuri în „punct de orez lungit” pe o andrea de rezervă (preferabil pe un ac mare de siguranţă). numai 5 ochiuri pe dos. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se epuizează toate ochiurile. încheiem la mijloc 29 ochiuri. Cînd mîneca măsoară 31 cm de jos. Repetăm de 3 ori de la * . Continuăm drept înainte. 3. Vor fi 137 ochiuri. de 12 ori cîte 1 ochi. 31 ochiuri de pe partea stîngă a gîtului şi 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă a feţei stîngi (233 ochiuri). în rîndul următor. de 17 ori cîte 1 ochi. Începînd de aici creştem mereu la cîte 4 rînduri. Răscroiala mînecii raglan: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 9 ochiuri * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Ridicăm ochiurile în jurul decolteului pe andrele nr. Vor fi 105 ochiuri. Repetăm de 3 ori de la * . Răscroiala gîtului: Între timp. În rîndul 400 . începînd de la 4 cm. Între timp. tricotăm apoi 6 ochiuri. pe urmă continuăm cu andrele nr. pînă se termină toate ochiurile. la începutul şi la sfîrşitul lor. sau altă măsură necesară antebraţului. 3 şi modelul II. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare. Răscroiala mînecii raglan: La aceeaşi înălţime cu spatele. Rămîn 39 ochiuri. Sfîrşim rîndul. tricotăm 18 ochiuri de la margine. La marginea exterioară scădem mai departe cîte 1 ochi. scădem cîte 4 ochiuri la cîte 2 rînduri. La marginea stîngă creştem. la cîte 1 cm. (Banta de la marginea de jos a mînecilor nu se abureşte). 39 ochiuri de la mîneca stîngă. Continuăm 6 cm drept înainte. pe urmă scădem de 12 ori cîte 1 ochi. creştem la ambele margini. Tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 4 ochiuri facem butoniera. * urmează 2 rînduri fără scăderi. la 5 cm măsuraţi de jos şi pe urmă mereu la cîte 6 cm. În al treilea rînd al modelului tricotăm după ochiul începător şi înaintea ochiului care încheie rîndul. Răscroiala gîtului: Între timp. scădem la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. cînd marginea interioară este de 26 cm. 2 ½ în felul următor: luăm 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă de la faţa dreaptă a corsajului. în locul celor 7 ochiuri pe dos. cîte 9 ochiuri. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 2 ori cîte 3 ochiuri. Partea dreaptă a corsajului: Începem cu 65 ochiuri pe andrele nr. la 32 cm măsuraţi de jos. Pe acestea le trecem pe o andrea de rezervă. Mîneca: Începem cu 69 ochiuri pe andrele nr. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. 2 ½. 9 ochiuri. de 12 ori cîte 1 ochi.începînd de aici. ridicăm în continuare 31 ochiuri de la partea dreaptă a gîtului. pînă avem 21 cm de jos. 65 ochiuri din răscroiala pentru gît a spatelui. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi.

Coasem şi părţile laterale ale corsajului. Înconjurăm decolteul cu rînduri de picioruşe scurte. pe urmă îl împreunăm cu fusta. 1959 401 . Tricotăm cu 6 cm mai mult decît măsura taliei. Scădem iar de 25 ori. Feţele corsajului trebuie să se petreacă de 4 cm. Împreunăm clinurile fustei. acum însă tricotăm numaă cîte 5 ochiuri după cele lucrate împreună. Cordonul: Începem cu 14 ochiuri pe andrele nr. Ed.următor repetăm scăderile. în acest caz îl începem numai pe 12 ochiuri şi-l facem lung de 150 cm. aşezînd cutele. “Tricotaje de mînă”. 2 ½. Acest cordon nu trebuie căptuşit. Rămîn 183 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. Coasem nasturii. călcăm pe vîrf cusăturile interioare şi coasem fusta pe rejansă. În cusătura din stînga aşezăm un fermoar. Tehnică. Putem însă să şi legăm cordonul cu o fundă. Încheiem. Coasem o cataramă cumpărată de gata. Căptuşim cordonul cu panglică.

tivurile şi partea de sus a bonetei se lucrează în „punct leneş”. Rîndul 3: (alb) ochiul începător. Repetăm de la * . Gulerul. lungimea la mijlocul spatelui. andrele nr. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd pe faţă. 402 . Rîndul 4: (alb) pe faţă. urmează 1 ochi pe faţă. 2 ½ şi 3. Repetăm de la * . Rîndul 2: (bleu) pe faţă. Model: I. Repetăm aceste 4 rînduri. mijlocie. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată la nasturi circa 76 cm. ridicăm 1 ochi luîndu-l din spatele andrelei (firul este în spatele andrelei). şi 5 nasturi. baza. ca rîndul întîi. Pentru băietaşi o tricotăm într-un model pepit în bleu cu alb. II. roz cu alb. 30 cm (pentru copii de 1 an). 60 Prima îmbrăcăminte importantă a copilului. Rîndul 1: (bleu) pe faţa lucrului: ochiul începător.Hăinuţă şi boneţică de copil mic – Model nr. fără guler. iar pentru fetiţe. * ridicăm 1 ochi. şi circa 100 g lînă colorată. * 1 ochi pe faţă. Furnituri: Circa 120 g lînă albă.

Tricotăm 14 cm cu modelul II. Răscroiala gîtului: La 23 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la marginea interioară. Rămîn 20 ochiuri la mijloc. Marginea interioară urmează drept înainte. Continuăm cu andrele nr. 3. lucrat cu andrele nr. Creştem mereu la cîte 2 ¼ cm. pe urmă la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. Partea stîngă a feţei se tricotează în sens opus. Tricotăm 14 cm cu modelul II. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 44 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ cu lînă albă. 3. Umărul: Între timp. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea stîngă (exterioară) 3 ochiuri. de 6 403 . de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. pe andrele nr. cu modelul II. Rămîn 35 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. scăzînd la marginea exterioară cîte 3 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. şi tricotăm 2 cm cu modelul I. Umărul: Cînd spatele este de 25 cm de la marginea de jos. Rămîn 66 ochiuri. 3. cu modelul II. 3. Apoi urmăm drept înainte. Încheiem. la ambele margini ale mînecii. Spatele: Începem cu 80 ochiuri. cînd lucrul are 25 cm de la marginea de jos.Măsura: 28 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. Mîneca: Începem cu 46 ochiuri pe andrele nr. la cîte 2 rînduri. formăm umărul.

coasem clapele de ambele părţi.ori cîte 1 ochi. Clapele pentru urechi: (2 buc. la lăţimea de 1 cm. îl introducem într-un ac de brodat şi strîngînd ochiurile pe dosul lucrului. de circa 1 ½ cm diametru. pe care le coasem de clape. Gulerul: După ce am tricotat bordurile. La întîlnirea andrelelor creştem în fiecare rînd cîăte 1 ochi pentru ca să se aşeze frumos colţurile. Călcăm părţile tricotate. Vor fi 58 ochiuri. Coasem pe doul lucrului cele două margini înguste ale bucăţii cu model. Rupem firul. de 12 ori cîte 1 ochi. intrînd cu vîrful foarfecii între cele două rotocoale de carton. 404 . 2 ½. Între timp. pe andrele nr. pînă se umple mijlocul găurit. pe andrele nr. Tricotăm în „punct leneş”.) Începem cu 7 ochiuri. dîndu-i o formă frumoasă rotundă. pe urmă continuăm cu andrele nr. Răsfrîngem bordura cu model. Tricotăm rîndurile dus – întors. rotunjim colţurile cu ajutorul unui fier de călcat nu prea încins. cu ochiuri pe faţă. Cînd gulerul este gata. în partea dreaptă pentru fetiţe). La mijloc facem 2 găuri rotunde. Tricotăm 7 cm. 3. 2 ½. le asamblăm. în lăţime de 2 ochiuri şi continuăm cu lucrul în cerc. de 2 ori cîte 2 ochiuri. începînd de la colţul de jos. Repetăm încă de 2 ori de la * . facem 5 butoniere orizontale. pe urmă împărţim ochiurile pe 4 andrele (cîte 24 ochiuri pe andrea). pe o a treia andrea ridicăm 64 ochiuri de la marginea dreaptă. iar pentru capătul şnururilor. cu modelul II. În sfîrşit. cîte 1 ochi la 2 rînduri. cu lînă albă. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. împărţite la distanţe egale (în partea stîngă pentru băieţi. Pentru vîrf facem un pampon mare. După ce l-am întărit bine. Pe altă andrea ridicăm 164 ochiuri de la marginea de jos. 2 ½. două pampoane mai mici. La marginea interioară ridicăm 64 ochiuri. Prindem cele 2 rotocoale şi le surfilăm des cu firul de lînă. tricotînd în fiecare al 3-lea şi 4-lea ochi împreună pe faţă. Rămîn 12 ochiuri. Pregătim două şnururi de cîte 25 cm. scoatem cartonul şi tundem pamponul cu foarfeca. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 3 ochiuri. pînă rămîn 16 ochiuri. Scădem la începutul şi la mijlocul fiecărei andrele. Scădem în ultimele 2 rînduri cîte 1 ochi. Desfacem firele cu îngrijire şi le înfăşurăm strîns cu un fir de lînă. îl întărim. ridicăm şi ochiurile din răscroiala gîtului la cîte 1 cm de la marginea feţelor şi tricotăm 3 cm drept înainte. Pamponul se face astfel: tăiem din carton tare 2 rotocoale atît de mari cît dorim să fie pamponul (adică ceva mai mari). Apoi tăiem firele. începînd de la gît. Încheiem. cu lînă albă şi tricotăm 12 cm cu modelul I. deci în 8 locuri. pînă vor fi 17 ochiuri. facem o bordură de 2 cm cu modelul I în culoare albă. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. La 17 cm de la marginea de jos. Creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi. Boneţica: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. Urmează încă 2 cm. Mai scădem de 6 ori cîte 2 ochiuri. La 8 cm de jos încheiem. cu modelul I.

vezi poza. E uşor de lucrat. Spor! 405 . fiind hăinuţă pentru fetiţă. Cornelia Both şi Martha Recht. am preferat să croşetez o pălăriuţă. Ed. Boneţica nu am făcut-o pentru că. Eu am tricotat hăinuţa. 1959 P. dar am mai schimbat culorile pentru un model variat. Tehnică.“Tricotaje de mînă”.S.

II. circa 30 cm mătase subţire pentru dublura feţelor. 2 şi 2 ½. Rîndul 3: (F) pe faţă. 406 . 2 de împletit ciorapi. 25 Rochie închisă cu nasturi pînă jos. Tipar drept. Furnituri: Circa 660 g lînă în culoarea de fond (F) şi circa 200 g într-o culoare contrastantă (C). Rîndul 5: (C) * ridicăm 4 ochiuri. urmează 2 ochiuri pe faţă. Andrele nr. 7 nasturi. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (F) pe faţă. Model: I. Repetăm de la * . Tivul de jos se tricotează în „punct de jerseu”. cordon de piele. Bordura feţelor şi mînecilor „punct de jerseu” luînd dosul lucrului drept faţă. Rîndul 4: (F) pe dos. lungimea 105 cm măsuraţi la mijlocul spatelui (se potriveşte unei persoane cu circumferinţa pieptului de 94 – 96 cm). tricotată cu model în puncte colorate şi cu bordură uni. Mărimea: Lărgimea rochiei închisă la nasturi 108 cm. 4 andrele nr. luîndu-le din spatele andrelei. Rîndul 2: (F) pe dos.Rochie dreaptă – Model nr. Mîneci trei-sferturi şi cordon de piele. III. firul rămîne în spatele andrelei.

lăsăm lucrul de o parte. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. Rîndul 8: (F) pe dos. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. 55 ochiuri. Rîndul 10: (F) pe dos. Continuăm partea din dreapta. Cu alte andrele începem 120 ochiuri pentru partea stîngă a fustei şi tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. dar firul rămîne în faţa andrelelor (tot pe dosul lucrului). sfîrşim rîndul şi lăsăm lucrul de o parte. 2 ½. 7 ochiuri. ridicăm 4 ochiuri ca în rîndul 5. Spatele: Începem partea de jos a fustei pe două bucăţi. ridicăm 1 ochi. În locul ultimului rînd pe dos. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Acest al 89-lea ochi se ridică şi mai departe în rîndurile fără soţ. pe urmă continuăm cu modelul III. Tricotăm întîi partea din dreapta. În acest rînd adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. Împungem în primul ochi de pe andreaua din faţă. pe urmă în primul ochi de pe andreaua din spate. Tricotăm pe faţa lucrului. La 30 cm măsuraţi de jos. ochiurile ridicate se ridică din nou.Rîndul 6: (C) cele 2 ochiuri tricotate se lucrează pe faţă. Sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe dos. în cele cu soţ se tricotează. Tricotăm drept înainte pînă avem 30 cm măsuraţi de jos. scoatem firul prin ambele ochiuri şi dăm drumul celor două ochiuri de pe ambele andrele din stînga). * 2 ochiuri pe faţă. Aceste 12 rînduri se repetă. Repetăm de la * . Rîndul 9: (F) pe faţă. În continuare tricotăm restul ochiurilor de pe andreaua din stînga. În locul ultimului rînd pe dos. Măsura: 32 ochiuri şi 58 rînduri = 10 cm din modelul III. Rîndul 12: (C) ca rîndul 6. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe dos. firul rămîne în spatele andrelei. Rîndul 11: (C) ridicăm 1 ochi. Vor fi 95 ochiuri. În rîndul următor fără soţ tricotăm 88 ochiuri cu modelul III. pe urmă tricotăm din nou cu modelul III pînă la sfîrşitul andrelei. 407 . restul de 33 ochiuri se tricotează deodată cu primele 33 ochiuri ale părţii din stînga (aşezăm cele două andrele una lîngă alta. Rîndul 7: (F) pe faţă. Începem cu 82 ochiuri pe andrele nr.

7 în total. creştem aici. cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm la începutul rîndului atîtea ochiuri încît să rămînă 40 ochiuri pe andreaua stîngă. 408 .a. Restul butonierelor. În locul ultimului rînd pe dos. scădem aici. Rămîn 132 ochiuri. la 105 cm măsuraţi de la tiv. pînă se epuizează toate ochiurile. cîte 3 ochiuri. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul măsoară 88 cm de jos. sfîrşim rîndul. tricotînd în fiecare rînd cu 5 ochiuri mai mult. Răscroiala gîtului: Între timp. Întoarcem. la ambele margini. iar la marginea de lîngă gît scădem la cîte 2 rînduri. de 5 ori cîte 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim fiecare bucată separat.Vot fi 175 ochiuri. Vor fi 142 ochiuri. cîte 1 ochi la fiecare 1 cm. în ambele laturi. Întoarcem. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera.d. vor fi la 11 cm una de alta. Tricotăm 5 cm cu modelul I. La 14 cm de la tiv formăm prima butonieră. şi începînd de aici la cîte 2 cm. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 12 ori cîte 3 ochiuri. şi începînd de aici. Continuăm în felul acesta. scădem la începutul rîndurilor următoare. Răscroiala gîtului: Între timp. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. pînă cînd lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. ridicăm 1 ochi. La 80 cm de la tiv. continuăm rîndul pînă la sfîrşit. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 30 ochiuri pe andreaua stîngă ş. ridicăm 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 20 ori cîte 1 ochi. cînd marginea interioară măsoară 85 cm de jos. 2 ½. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 35 ochiuri pe andreaua stîngă. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri. Scădem umărul după indicaţiile de mai sus. pînă la sfîrşit. în locul pensei de la piept. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm măsuraţi vertical. Umărul: La 102 cm măsuraţi de la tiv. Continuăm cu modelul III drept înainte. încheiem la mijloc 10 ochiuri.m. lucrăm.

şi începînd de aici la cîte 1 cm. de 8 ori cîte 1 ochi. scădem de 20 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al 10-lea. încheiem la începutul rîndului următor 9 ochiuri. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. la cîte 2 rînduri. 2 şi tricotînd rîndurile dus – întors cu culoarea contrastantă. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. Îndoim tivul de jos şi-l fixăm cu puncte invizibile. măsuraţi vertical. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 5 cm). 409 . Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. dar în cerc. Coasem nasturii. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri o dată 3 ochiuri.Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este de 88 cm de la tiv. le dublăm cu mătase subţire. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Încheiem. creştem aici. Banta: La marginile interioare ale feţelor. de 3 ori cîte 2 ochiuri. Repetăm de 4 ori de la * . De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de circa 3 cm prin rîndurile prescurtate. Îndoim banta în jumătate şi o fixăm în interior cu puncte invizibile. respectiv mai înaltă. 2 ½. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. Cuta de 10 cm o fixăm pe o porţiune de 7 – 8 cm printru-un tighel tras la maşină. Festonăm butonierele. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. măsuraţi vertical. Cînd mîneca are 42 cm. prinzînd şi căptuşeala de mătase. luînd dosul lucrului drept faţă. Vor fi 124 ochiuri. Mai departe. de 6 ori cîte 1 ochi. Încheiem. Rămîn 16 ochiuri. Călcăm părţile tricotate. scădem la marginea exterioară. Marginea laterală este mai scurtă. de 6 ori cîte 2 ochiuri. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi nr. cam de 2 cm şi o tivim. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. de 23 ori cîte 1 ochi. În jurul mînecilor tricotăm o bantă asemănătoare. Părţile cu butoniere şi nasturi ale feţelor. Creştem la ambele margini. pe patru andrele de împletit ciorapi. le montăm. În spate îndoim partea din dreapta a fustei pe lîngă rîndul de ochiuri ridicate. cea interioară mai lungă. tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. de circa 8 cm lăţime. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. şi de 8 ori cîte 1 ochi. sau altă măsură necesară antebraţului. şi în jurul gîtului. Tricotăm cu modelul III. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr.

Tehnică. Ed.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 410 .

Furnituri: Circa 420 g lînă. creştem. măsuraţi în mijlocul spatelui. Benţile de la marginea de jos.Pulover – Model nr. a gîtului. mereu deasupra primelor creşteri. evazată. II. 2 ½ şi 4 andrele nr. pînă la 12 cm de la marginea de jos. la ambele margini. 411 . 2 andrele nr. lungimea 52 cm. Vor fi 168 ochiuri (creşterile le efectuăm înăuntrul benzii de 14 ochiuri tricotată în „punc de orez”). Puloverul are fente laterale. Între timp. nu la larginea lucrului. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm. forma lărguţă şi lungă dau acestui frumos pulover o linie nouă. în „punct de jerseu”. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. 26 Banta dublă. 2 pentru împletit ciorapi. însă la cele două margini tricotăm mai departe cîte 14 ochiuri cu modelul I. de 9 ori cîte 1 ochi. pînă la sfîrşit. Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul II. În continuare creştem la fel. Încpînd de aici tricotăm tot spatele. la 4 cm măsuraţi de jos şi de aici la cîte 3 cm. Lărgimea puloverului circa 106 cm. Model: I. Continuăm cu modelul II. Spatele: Începem cu 150 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 4 cm. interesantă. fără banda de la gît. Marginea de jos şi mîneca lungă sînt înconjurate de o bandă în „punct de orez”. de la mîneci şi gît se tricotează în „punct de orez”.

la cîte 2 rînduri. Continuăm. restul rămîn pe andreaua stîngă. La marginea interioară. Întoarcem. de 9 ori cîte 1 ochi. Rămîn 130 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. rîndurile prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm 129 ochiuri pe faţă. scădem. la 52 cm măsuraţi de jos.m. la începutul rîndurilor următoare. tricotînd în fecare rînd cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce. Scădem la marginea interioară. la ambele margini ale lucrului. tricotăm 84 ochiuri pe dos. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară are 32 cm de jos.d. luăm jumătatea ochiurilor pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat.Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos. de 6 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. tricotăm 98 ochiuri pe dos ş. Creştem la ambele margini ale lucrului. înăuntrul benţii în „punct de orez”. scădem la începutul rîndurilor următoare. scădem la 412 . scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 14 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. Rămîn 130 ochiuri. lîngă gît. Umărul: La 50 cm măsuraţi de jos. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. încheiem 16 ochiuri la mijlocul rîndului.a. de 9 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri pînă la sfîrşit. măsuraţi vertical. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. Tricotăm jos şi în părţi banda în „punct de orez” la fel ca la spate. Răscroiala gîtului: Între timp. lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. de 2 ori cîte 8 ochiuri. tricotăm 91 ochiuri pe faţă. La 29 cm măsuraţi de jos. Vor fi 174 ochiuri. creştem aici şi începînd de aici la fiecare 1 cm. la fel ca la spate. Vor fi 142 ochiuri. după ultimul rînd prescurtat (154 ochiuri pe dos). pînă se epuizează toate ochiurile. creştem aici. la 4 cm şi de aici la cîte 3 cm. tricotăm în locul pensei de la piept. Întoarcem. Faţa: Începem cu 156 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. Întoarcem. cînd lucrul are la mijloc 42 cm de la marginea de jos. cîte 3 ochiuri.

prin rînduri prescurtate. Tivim marginile acestor fente. sau altă măsură necesară antebraţului. apoi scădem de 16 ori cîte 1 ochi. 413 . de 10 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor. Linia punctată arată înălţimea scăzută. scădem la marginea exterioară. lîngă aceste 2 ochiuri tricotate pe faţă. lăsînd deschisă în părţi cîte o fentă de 10 cm. Umărul: Între timp. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi apoi cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. Montăm spatele cu faţa. scădem de 10 ori cîte 1 ochi. Cînd banta este de 5 cm. Călcăm banta dublă care stă puţin depărtată de gît. Pe tipar am semnalat această diferenţă prin cele două linii ale umărului. Marginile laterale sînt mai scurte. Tricotăm cu modelul I. La marginile exterioare creştem la cîte 2 cm de 19 ori cîte 1 ochi. pe lîngă cele 2 ochiuri pe faţă. o dată 1 ochi. la începutul lor. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. Urmează să scădem la începutul fiecărui rînd de 2 ori cîte 3 ochiuri. începînd de aici. la mijloc însă.cîte 2 rînduri. la cîte 2 rînduri. un ic de circa 2 ½ cm. astfel încît să avem 67 ochiuri la spate şi cîte 56 ochiuri în ambele părţi. mereu la cîte 2 rînduri. iar la mijloc puloverul este mai lung. scădem la începutul celor două rînduri următoare cîte 8 ochiuri. Vor fi 123 ochiuri. Cînd banta este de 10 cm o încheiem. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 25 ochiuri. cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. Urmează 2 rînduri fără scăderi. cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. Lucrăm 4 cm înainte cu modelul I. De reţinut: Deoarece am format din răscroiala mînecii. de 4 ori cîte 2 ochiuri. Din răscroiala gîtului ridicăm 179 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi. în „punct de orez”. lucrăm 2 ochiuri mereu pe faţă. Călcăm părţile tricotate. Mîneca: Începem cu 85 ochiuri. respectiv mai înalt. o îndoim spre interior şi o coasem cu puncte acunse. iar cea plină arată înălţimea de 7 ½ cm realmente obţinută. Încheiem. pe urmă continuăm în „punct de jerseu”. măsuraţi vertical. Pentru a obţine colţul ascuţit. îndoindu-le pe o lăţime de 1 – 2 cm. tricotăm însă 13 ochiuri la mihjloc pe o ditanţă de încă 8 cm. la întîlnirea celor 2 andrele. 2 măsuri diferite. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi şi pe urmă mai scădem de 10 ori cîte 1 ochi. creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut. vom avea. în cazul de faţă 5 cm. de 14 ori cîte 1 ochi.

Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1959 414 .

gri închis – gri deschis. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 103 cm. diagonal: Rîndul 1 (D) *4 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. Repetăm de la * . Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (în culoarea rîndului precedent): cele 2 ochiuri ridicate în rîndul premergător se ridică din nou. Mînecile sînd şapte-optimi. Combinaţii de culori frumoase şi moderne sînt: bej – alb. Repetăm de la *. 3. Furnituri: Circa 270 g lînă mai închisă (Î) şi circa 230 g lînă mai deschisă (D). una mai închisă. pe dosul lucrului. firul rămîne în spatele andrelei. 415 . lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 90 – 94 cm). ca în rîndul 1. Tivurile se tricotează în “punct de jerseu”. 4 ochiuri pe faţă. brun – ivoriu. 4 ochiuri pe faţă. 27 Acest pulover se tricotează în întregime cu linii diagonale în 2 culori. andrele nr. dar acum firul este în faţa ochiurilor. Restul. Rîndul 7: (Î) ca rîndul 1. tot pe dosul lucrului. * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul 1. galben – alb.Pulover cu linii diagonale – Model nr. Deasupra celor 4 ochiuri pe faţă din rîndul precedent vin 4 ochiuri tricotate pe dos. II. cealaltă mai deschisă. Model: I. Rîndul 5: (D) 2 ochiuri pe faţă. buzunarele tăiate iar gulerul se lucrează cu acelaşi model diagonal. luîndu-le din spatele andrelei. Rîndul 3: (Î) * ridicăm 2 ochiuri. albastru închis – bleu. ridicăm 2 ochiuri. fermoar.

scăzînd la cîte 2 rînduri. pe dosul lucrului. Lăsăm jumătate din ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. pe urmă cîte 416 . (Din “punct de jerseu” 29 ochiuri = 10 cm). scădem la începutul rîndurilor următoare. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. şi mai scădem de 2 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm drept înainte. la cîte 5 ½ cm. Faţa: Începem cu 141 ochiuri în culoarea mai închisă. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 40 cm de la marginea de jos.Rîndul 9: (D) ca rîndul 3. la cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. la ambele margini. pînă se epuizează toate ochiurile. de 22 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 1 ochi. Spatele: Începem cu 134 ochiuri în culoarea închisă. La marginea exterioară creştem la cîte 1 cm ca mai sus. În acest în urmă rînd creştem mereu. la 52 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 10 ori cîte 1 ochi. După rîndul al 12-lea repetăm de la rîndul întîi. creştem aici. cu modelul I. Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Între timp. Rîndul 11: (Î) ca rîndul 5. de 6 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea interioară. Măsura: 34 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. Între timp. de 2 ori cîte 2 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 1 cm. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Rămîn 138 ochiuri. măsuraţi vertical. încă un rînd de ochiuri pe dos. apoi. o dată 7 ochiuri. la marginea stîngă lucrăm drept înainte. împărţim ochiurile în două. Creştem la ambele margini ale lucrului. la cîte 2 rînduri. la gît. de 10 ori cîte 3 ochiuri şi de 11 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Vor fi 168 ochiuri. cînd avem 11 cm de la împărţirea ochiurilor. Repetăm încă de 2 ori de la * . Umărul: După 6 cm de la îmărţirea ochiurilor formăm umărul. Vor fi 156 ochiuri.

scădem la marginea exterioară. tricotăm la începutul rîndului 136 ochiuri. Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de 2 cm prin rîndurile prescurtate. Tricotăm 3 cm drept înainte. de 34 ori cîte 1 ochi. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarelor (ochiurile buzunarelor rămîn mai departe pe andrelele de rezervă). Cînd faţa are 37 cm de la marginea de jos. cîte 48 ochiuri pe cîte o andrea de rezervă. Aici şi începînd de aici. luăm pe faţa lucrului. Buzunarele: Între timp. pînă ce lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. pînă se epuizează toate ochiurile. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri de 12 ori cîte 1 ochi. Pe faţa lucrului. tricotăm 104 ochiuri ş. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. linia de mijloc mai lungă. scădem la începutul rîndurilor următoare. la cîte 2 rînduri. Cînd mîneca măsoară 44 cm de la marginea de jos. Întoarcem. Continuăm cu modelul II. Pe alte andrele începem 48 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Urmează un rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa.m. respectiv mai înaltă. Continuăm cu modelul în diagonală. Întoarcem. realmente obţinut.d. de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. la ambele margini. cu rînduri prescurtate. Creştem la ambele margini.a. 417 . de 10 ori cîte 2 ochiuri. de 22 ori cîte 1 ochi. scădem. Încheiem. mărimea laterală este mai scurtă. Pe alte andrele lucrăm o bucată la fel şi lăsăm şi pe aceasta deoparte. Vor fi 184 ochiuri. creştem la cîte 9 rînduri. din mijloc. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 7 cm. la cîte 2 rînduri. La fiecare întoarcere tricotăm cu 8 ochiuri mai mult. Vor fi 90 ochiuri. Lăsăm deoparte. creştem aici. Răscroiala gîtului: Între timp. de 10 ori cîte 1 ochi. Umărul: Cînd faţa măsoară lateral 57 cm de la marginea de jos. încheiem 20 ochiuri în mijlocul rîndului. Întoarcem şi tricotăm 96 ochiuri. Rămîn 22 ochiuri. cît şi pe dosul lucrului. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. la începutul rîndurilor următoare. de 10 ori cîte 1 ochi. sau altă măsură necesară antebraţului. Vor fi 164 ochiuri. cea plină arată umărul de 8 cm. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 3 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală măsoară 40 cm de la marginea de jos (la mijloc circa 42 cm). Tricotăm 12 cm cu modelul II sfîrşind cu acelaşi rînd de model cu faţa. cît şi pe dosul lucrului. Rămîn 138 ochiuri. de ambele părţi ale celor 42 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 18 ori cîte 1 ochi. Linia punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). Mîneca: Începem cu 78 ochiuri în culoarea mai închisă. de 23 ori cîte 1 ochi. Restul (48 ochiuri) rămîn pe andreaua stîngă.1 rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. la 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. la cîte 3 ¼ cm. măsuraţi vertical. Lăsăm lucrul de o parte. Apoi continuăm faţa şi în locul ochiurilor lăsate pe andrelele de rezervă. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. lucrăm în dreptul penselor de la piept. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. Vor fi 134 ochiuri. La marginea interioară scădem. Tricotăm 88 ochiuri. la 57 cm măsuraţi de la marginea de jos. Această margine continuă drept înainte. de 4 ori cîte 3 ochiuri. o dată 3 ochiuri.

Rămîn 42 ochiuri. În fenta de la spate şi în jumătatea lăţimii gîtului aşezăm fermoarul. pentru ca să se aşeze frumos. rîndul de ochiuri tricotate pe dos. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat. Cornelia Both şi Martha Recht. Apoi vom prinde bentiţa pe dosul lucrului în aşa fel. Cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor le prindem cu puncte invizibile. Călcăm părţile tricotate. Întindem puţin marginea de jos a gulerului cu fierul de călcat. Tehnică. Îndoim tivul de jos în lungul rîndului tricotat pe dos şi îl fixăm cu puncte invizibile. încît la marginea buzunarelor să se vadă o linie îngustă. la cîte 6 ochiuri. le montăm. Continuăm cu modelul II şi tricotăm drept 10 cm.Gulerul: Începem cu 124 ochiuri în culoarea mai închisă. pe urmă mai tricotăm şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. 1959. cu dosul pe faţa puloverului. 418 . pe faţa lucrului. Tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. Ed. în răscroiala gîtului. Vor fi 144 ochiuri. Marginea o îndoim şi o coasem cu împunsături largi. Cu acestea tricotăm 2 cm. de 20 ori cîte 1 ochi. în care creştem mereu. Încheiem. Ochiurile buzunarelor lăsate pe andrelele de rezervă le tricotăm în culoarea mai închisă. “Tricotaje de mînă”. Aici urmează. pe urmă îl răsfrîngem în afară. Scădem de 6 ori mereu la al 7-lea ochi.

Pulover sport cu mîneca scurtă – Model nr. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 94 – 95 cm). Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Aceste 4 rînduri se repetă. gen cămaşă. din bumbac. andrele nr. II. însă inversat: 1 ochi pe dos. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 100 cm. Tivul de jos şi marginile mînecilor sînt dublate. 1 ochi pe dos. Model: I. Furnituri: Circa 400 g fir mijlociu. Rîndul 2: pe dos. 2 ½. 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: pe dos. fără elastic. Rîndul 3: ca rîndul 1. Se poate tricota din lînă. pentru bărbaţi. 28 Pulover drept. Restul se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 419 . sau pentru vară.

iar în rîndul următor. Rămîn 116 ochiuri. scădem la cîte 2 rînduri cîte 3 ochiuri. Tricotăm 4 cm cu modelul I. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor pe faţă scădem de 2 ori cîte 8 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Tricotăm drept înainte. Începem cu alte andrele 31 ochiuri. (Atenţie la continuitatea modelului!) Începînd de aici tricotăm marginea bucăţii de 31 ochiuri drept înainte. La 43 cm de la marginea tivului tricotăm atîtea ochiuri ca să avem jumătate din ochiuri plus 9 ochiuri pe andreaua dreaptă. Restul ochiurilor îl lăsăm deoparte pe o andrea de rezervă şi lucrăm întîi partea stîngă a feţei. la 60 cm de la marginea tivului. lîngă gît. luăm o parte pe altă andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. tricotăm în continuare ochiurile părţii din stînga. Umărul: Cînd spatele este de 58 cm de la marginea tivului scădem la începutul rîndurilor următoare. Tricotăm drept înainte pînă avem 38 cm măsuraţi de la marginea tivului. de 9 ori cîte 5 ochiuri.Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. încheiem la mijloc 14 ochiuri. Răscroiala gîtului: Cînd avem 15 cm de la adăugarea ochiurilor. la marginea interioară. Vor fi 128 ochiuri. încheiem la mijloc 18 ochiuri. la ambele margini. Continuăm cu modelul II. Răscroiala gîtului: Între timp. Faţa: Începem cu 152 ochiuri şi se creşte la fel. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd pe faţă (marginea tivului). măsuraţi vertical. şi începînd de aici la cîte 1 ½ cm creştem. Tricotăm întîi partea dinspre răscroiala 420 . Aici. La umăr scădem în continuare cîte 5 ochiuri. pînă se epuizează toate ochiurile. la ambele margini de 6 ori cîte 1 ochi. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. Urmează încă 4 cm cu modelul I. Spatele: Începem cu 152 ochiuri.

Îndoim tivul de jos şi cel al mînecilor şi le prindem cu puncte invizibile. La 4 cm. Această margine urmează drept înainte. îngrijind la revere ca marginile să fie în aceeaşi linie. Rămîn 67 ochiuri. urmează 2 rînduri fără scăderi. Buzunarul: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. la cîte 1 ½ cm. însă în sens opus. Rămîn 20 ochiuri. pînă ce buzunarul are 11 cm la mijloc. Scădem la ambele margini. la începutul rîndurilor următoare. de 3 ori cîte 1 ochi. Pe urmă îl răsfrăngem şi îl călcăm. Tivim partea de sus a buzunarului. măsurat de la marginea tivului. pe urmă mai tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Vor fi 118 ochiuri. Creştem în ambele laturi. în locul rîndului de ochiuri pe dos. îndoim cele 3 margini şi-l coasem pe partea stîngă a feţei. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Tricotăm drept înainte. pe urmă mai tricotăm 4 cm cu modelul I. Îl coasem în răscroiala gîtului. Cînd mîneca este de 16 cm de la marginea tivului. pe urmă încheiem cu cele 5 ochiuri rămase. Vor fi 35 ochiuri. Tricotăm drept înainte pînă ce gulerul este de 16 cm la mijloc. Repetăm de 2 ori de la * . Creştem la începutul rîndurilor următoare de 8 ori cîte 1 ochi. Vor fi 127 ochiuri. 421 . o dată 3 ochiuri. scădem. * de 4 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Începem cu 104 ochiuri în „punct de jerseu”. Continuăm cu modelul II. Scădem răscroiala mînecii şi umărul la fel ca la spate. Încheiem. tricotăm un rînd pe faţă (marginea tivului). Tricotăm partea dreaptă a feţei la fel cu cea stîngă. La marginea interioară scădem însă. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Îndoim gulerul cu faţa spre interior. Mica margine de sus o prindem în cusătura umărului. de 4 ori cîte 3 ochiuri. iar cele 2 margini înguste la coasem. Montăm puloverul şi aşezăm şi mînecile. Rămîn 98 ochiuri. la cîte 2 rînduri. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. La cealaltă bucată tricotăm marginea exterioară drept înainte pînă măsoară 23 cm. La începutul rîndurilor următoare scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi de 4 ori cîte 8 ochiuri. la cîte 1 cm. la care adăugăm în continuare ochiurile feţei drepte. În interior ridicăm din partea stîngă 18 ochiuri şi începem cu alte andrele 31 ochiuri. Luăm ochiurile părţii din dreapta de pe andreaua de rezervă. Încheiem. Încheiem. sau altă măsură necesară antebraţului. Gulerul: Începem cu 67 ochiuri cu modelul II. Îndoim 10 cm dublura reverelor feţei şi o tivim. la începutul rîndurilor. Călcăm bucăţile tricotate. Scădem mai departe. de 10 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 2 ochiuri.mînecii. de 20 ori cîte 1 ochi. Aici urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos.

1959 422 . Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje dde mînă”. Ed.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 – 94 cm. 1 ochi pe dos. Măsura: 32 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. deasupra ochiului pe dos. II. tricotăm un ochi pe dos. 29 Pulover drept. la fel şi modelul gulerului. Model: I. panglică. Împărţirea ochiurilor este dată în text. lungimea măsurată la mijlocul spatelui. Punctul de orez lungit se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. circa 55 cm. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm un ochi pe faţă. 2 ½ . cu nasturi ascunşi şi guler mare.Pulover cu guler – Model nr. Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. Cea mai mare parte a puloverului este tricotată în dungi alternante de „punct de orez lungit” şi „punct de jerseu”. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. Lărgimea puloverului circa 103 cm. Furnituri: Circa 450 g lînă. 423 . 4 nasturi. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. andrele nr.

de 2 ori cîte 2 ochiuri. La 32 cm de la marginea de jos. Această împărţire a ochiurilor o menţinem pînă la terminarea spatelui. Vor fi 165 ochiuri. Repetăm de la * pînă rămîn 18 ochiuri: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. la 58 cm măsuraţi de la marginea de jos. luăm la începutul rîndului pe faţă 74 ochiuri pe o andrea de rezervă. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. avem însă grijă la continuitatea modelului la scăderi şi creşteri. Repetăm încă de 7 ori de la *. După 3 cm. întoarcem şi tricotăm tot aceste 45 ochiuri. pe lîngă gît. Împărţirea ochiurilor: ochiul începător. La marginea exterioară creştem după indicaţiile date. întoarcem şi tricotăm tot 424 . un rînd de ochiuri pe dos.Spatele: Începem cu 149 ochiuri cu modelul I. măsuraţi vertical. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. Ochiurile se împart astfel: ochiul începător. tricotăm fiecare bucată separat. Răscroiala mînecii: La 35 cm măsuraţi de jos. Pe faţa lucrului tricotăm 45 ochiuri de la începutul rîndului. de 8 ori cîte 1 ochi. 9 ochiuri în „punct de orez lungit” * 7 ochiuri pe faţă. În rîndurile fără soţ tricotăm deasupra ochiurilor pe faţă. Vom avea 141 ochiuri pe andrea. Scădem în continuare umărul. încheiem la mijloc 15 ochiuri şi luînd una dintre părţi pe o andrea de rezervă. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. creştem aici. pînă se epuizează toate ochiurile. 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. la marginea interioară. cu rînduri prescurtate. urmează 5 ochiuri pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. iar cu restul de 87 ochiuri continuăm partea dreaptă a feţei. Răscroiala gîtului: Între timp. restul rămîn pe andreaua stîngă. scădem de 3 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare. La 6 cm măsuraţi de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 4 cm. Repetăm încă de 2 ori de la *. scădem. urmează ochiul care încheie rîndul. După 3 cm tricotăm. Continuăm cu modelul II. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. de ambele margini. lucrăm. Între timp. creştem la ambele margini. în locul pensei de la piept. * de 4 ori cîte 1 ochi. 5 ochiuri pe faţă. încheind cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Aici. scădem. Lucrăm 3 cm drept înainte. şi începînd de aici la cîte 5 cm creştem la ambele margini. Marginea interioară urmează drept înainte. Faţa: Începem cu 155 ochiuri cu modelul I. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. În rîndul următor tricotăm 54 ochiuri. Menţinem această împărţire a ochiurilor pînă la terminarea feţei. Umărul: La 53 cm măsuraţi de la marginea de jos. pe faţa lucrului. ochiuri pe dos. de 6 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la fiecare cm. la 19 cm de la marginea de jos. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. la începutul rîndurilor următoare de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. Rămîn 129 ochiuri. urmează 2 rînduri fără scăderi. Continuăm cu modelul II.

de 2 ori cîte 3 ochiuri. o dată 7 ochiuri.aceste 54 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. ochiul care încheie rîndul. scădem în rîndurile următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Continuăm în „punct de jerseu”. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. lucrăm cu rînduri prescurtate. la 32 cm de la împărţirea ochiurilor. restul rămîn pe andreaua stîngă. De reţinut: Deoarece sub răscroiala mînecii am format un ic de circa 2 cm prin rîndurile prescurtate. de 8 ori cîte 2 ochiuri. pînă se epuizează toate ochiurile.d. La 12 cm măsuraţi de la marginea de jos. Întoarcem. Tricotăm 3 cm în „punct de orez lungit”. Mîneca: Începem cu 91 ochiuri cu modelul I. la cîte 2 rînduri. linia de mijloc mai lungă. Întoarcem. Continuăm cu modelul II cu următoarea împărţire a ochiurilor. sau altă măsură necesară antebraţului. la cîte 2 rînduri. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. 95 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este tot atît de înaltă ca spatele pînă la răscroiala mînecii (marginea interioară este. formăm aici o butonieră: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi cu 5 ochiuri facem butoniera. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). şi începînd de aici creştem. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. tricotăm 57 ochiuri. pe faţa lucrului. Continuăm în felul acesta. La ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. 425 . Vor fi 127 ochiuri. întoarcem ş. de 10 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. însă la ambele margini tricotăm 11 ochiuri (împreună cu ochiul începător. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Aici. Rămîn 71 ochiuri. În rîndul următor tricotăm 63 ochiuri. la începutul şi sfîrşitul lor. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. de 10 ori cîte 1 ochi. respectiv cu ochiul care încheie rîndul) în „punct de orez lungit”. o dată 1 ochi. la începutul lor. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. tricotînd în fiecare rînd ci 9 ochiuri mai mult. ridicăm la marginea interioară. pe dinăuntrul lucrului. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului (90 ochiuri). scădem la marginea exterioară. la începutul lor. După 3 cm tricotăm. din cauza rîndurilor prescurtate. Tricotăm pe faţa lucrului. cînd marginea interioară măsoară 30 cm de la împărţirea ochiurilor. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. de 18 ori cîte 1 ochi. creştem aici. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi.a. întoarcem şi tricotăm 38 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. cu circa 2 cm mai înaltă). la cîte 8 rînduri. Răscroiala gîtului: La 2 cm deasupra butonierei. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite.m. de 2 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm drept înainte. un rînd de ochiuri pe dos. Cînd răscroiala mînecii are pe verticală 7 cm. respectiv mai înaltă. Repetăm încă de 3 ori de la *. pe urmă la cîte 2 rînduri. de 20 ori cîte 1 ochi. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. o dată 4 ochiuri. Între timp. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. Repetăm încă o dată de la *. încheiem la marginea exterioară. Urmează: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. Ochiul începător. Această margine continuă drept înainte. 13 ochiuri şi tricotăm partea stîngă a feţei inversat şi fără butoniere. Gulerul: Începem cu 152 ochiuri. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. tricotăm 76 ochiuri. o dată 3 ochiuri. Cînd mîneca are 40 cm de jos. Marginea laterală este mai scurtă. Încheiem. Rămîn 23 ochiuri.

Încheiem. Coasem nasturii. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. la celelalte festonăm numai panglica. rotunjind puţin colţurile gulerului. “Tricotaje de mînă”. Cea de sus o festonăm împreună cu butoniera tricotată. 1959. Gulerul îl coasem cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. pînă lucrăm în sfîrşit cu 152 ochiuri. Ed. cu 2 rînduri de picioruşe scurte croşetate. La fenta din faţă coasem pentru nasturii ascunşi o panglică ripsată de aceeaşi culoare. aşezîndu-l pînă la marginea fentei. Înconjurăm fenta feţei şi în continuare gulerul.La fiecare întoarcere tricotăm cu 19 ochiuri mai mult. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. 426 . în care tăiem 4 butoniere. Îndoim tivurile şi le coasem cu puncte invizibile.

Se poate purta şi fără gaică. 2 ochiuri pe dos. 30 Acest pulover sport. formînd tivul spatelui. urmează 2 cm tricotaţi cu andrele nr. 427 . În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Continuăm cu andrele nr. Gaica. Furnituri: Circa 400 g lînă albă. 20 g lînă neagră. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 4 cm. 3 şi tricotăm drept 16 cm în înălţime. urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. cu „modelul norvegian” după diagramă. II. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. cu o gaică la spate în model norvegian. din lînă albă. 2 ½ şi din nou continuăm pe andrele nr. Vor fi 130 ochiuri. se distinge prin simplitatea lui. lungimea 61 cm. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (se neglijează tivul). Gulerul şi manşetele se tricotează în „punct de elastic” 2 ochiuri pe faţă. 3 o bucată de 20 cm înălţime. 2 ½ şi 3 şi 5 andrele groase de ciorapi. andrele nr. 20 g lînă roşie. III.Pulover sport cu model norvegian – Model nr. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. Model: I.

Călcăm aburit şi încheiem la maşină. La înălţimea totală de 54 cm. şi pe dos cele lucrate pe dos. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. tricotăm în „punct de elastic” un guler de 4 cm înălţime. o dată 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. de 4 ori cîte 5 ochiuri. de 40 ori cîte 1 ochi. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd (larg) scăzînd pe faţă ochiurile care au fost lucrate pe faţă. iar la marginea interioară a lucrului scădem pentru răscroiala gîtului de 5 ori cîte 3 ochiuri. 3 în „punct de jerseu” 36 cm înălţime. În total am crescut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 6 ochiuri. Continuăm pe prima andrea atfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea de 58 cm. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. Faţa: Montăm 124 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate. scăzînd ca şi la partea din spate. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 16 cm. scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. Împrejurul răscroielii gîtului. avînd grijă ca pe tot parcursul lucrului să avem 4 ochiuri în plus faţă de spate. de 4 ori cîte 3 ochiuri.Răcroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 3 ori cîte 5 ochiuri. cînd începem să formăm linia umărului. În total am scăzut 64 ochiuri pe amîndoi umerii şi au mai rămas la mijlocul spatelui 36 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Astfel am împărţit lucrul pe două andrele: cîte 47 ochiuri pe o andrea. de 2 ori cîte 3 ochiuri. ridicăm pe andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi în continuare cu cele 36 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă la spate. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Au mai rămas 14 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. la partea din faţă. 2 ½ şi tricotăm în „punct de elastic” o manşetă de 6 cm înălţime. 428 . la fiecare margine. Continuăm pe andrele nr. inversat.

Coasem gaica de pulover la cele două capete. Începînd din rîndul al 14-lea scădem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi. 2 rînduri cu lînă albă şi încheiem cu 4 rînduri din lînă neagră. În continuare tricotăm modelul norvegian crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. În rîndul al 13-lea nu creştem. Cornelia Both şi Martha Recth. o dublăm cu o ţesătură de stofă. tricotăm din 2 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră.Gaica: Montăm 125 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă neagră. “Tricotaje de mînă”. Călcăm aburit şi pentru ca gaica să nu se întindă. După terminarea modelului norvegian. 1959 429 . Tehnică. de 12 ori. 2 rînduri cu lînă albă şi din nou 2 rînduri cu lînă neagră. Ed.

330 g lînă maron. următoarele 3 ochiuri lucrate pe faţă. Rîndul 5. 3 ochiuri cu lînă maron. lungimea puloverului 61 cm. Restul cu modelul următor: (tivul se tricotează în „punct de semielastic”). Se obţine însă un pulover frumos şi călduros. II. 2 ½. Manşetele şi clapele se tricotează în „punct leneş”. 2 nasturi. Furnituri: Circa 350 g lînă verde. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 97 cm. 31 Modelul de pulover sport în două culori necesită mai mult material şi o atenţie mai încordată. Apoi repetăm de la rîndul 1. Rîndul 8: se lucrează ca şi rîndul 4. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. cele 3 ochiuri pe care anterior le-am lăsat pe andreaua de rezervă în faţa lucruluim le lăsăm acum în spate. Rîndul 4: * ochiurile ridicate nelucrate pe o andrea de rezervă şi lăsate în faţa lucrului. Rîndul 1 şi 3: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos alternînd 3 ochiuri cu lînă verde. apoi cele 3 ochiuri de pe andreaua de rezervă lucrate tot pe faţă. 6 şi 7: la fel ca rîndurile 1. Model: I. însă inversat. andrele nr.Pulover sport în două culori – Model nr. Repetăm de la * . 2 şi 3. 430 .

avînd grijă ca primele 5 ochiuri începînd de la lăţimea de 51 cm să le lucrăm în „punct leneş”. La înălţimea totală de 61 cm. În total am scăzut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). Urmează 4 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Avem 162 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 51 cm. Măsura: 42 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul I. Tricotăm încă 22 cm în înălţime crescînd la fiecare margine. În total am crescut 44 ochiuri (cîte 22 ochiuri la o margine). de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. alternînd 3 ochiuri cu lînă maron şi 3 ochiuri cu lînă verde. cu deosebire că la începutul primului rînd. În lungul acestui rînd vom îndoi tivul spatelui pe care îl vom coaase invizibil de spate. cîte 81 ochiuri pe o andrea. o bucată de 12 cm înălţime. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. În acest punct împărţim ochiurile pe 2 andrele. cele verzi peste cele maron. Vor fi 194 ochiuri. scădem toate cele 36 ochiuri într-un singur rînd. la fel ca şi la prima parte. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor pe linia umărului de 5 ori cîte 9 ochiuri. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). iar în rîndul următor. avînd grijă ca alternativ să încrucişăm într-un rînd ochiurile maron peste cele verzi. Avem 152 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. cîte 1 ochi la 1 cm. vom 431 . adică începînd de la rîndul de ochiuri pe dos. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). la marginea interioară. Tricotăm drept cu andrele nr. 2 ½ şi cu modelul II. formînd 2 butoniere la distanţă de 4 cm între ele. Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă verde pe andrele şi tricotăm drept în „punct de semielastic” un tiv de 3 cm înălţime.Modelul va fi executat cu 3 ochiuri din lînă verde şi 3 ochiuri dîn lînă maron. Măsurile întrebuinţate în text se vor considera neglijînd tivul. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. iar la marginea interioară a lucrului tricotăm drept.

de 5 ori cîte 9 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 6 ochiuri.adăuga 5 ochiuri pe care le tricotăm în „punct leneş”. cu modelul II crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. iar la răscroiala gîtului. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 58 cm scădem 12 ochiuri la mijlocul feţei şi continuăm separat prima parte astfel: la marginea exterioară a lucrului formăm linia umărului. Avem 148 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Faţa: Montăm 174 ochiuri şi o lucrăm întocmai ca şi spatele. Mîneca: Montăm 66 ochiuri de lînă verde şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 3 cm înălţime. însă inversat. de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. dublînd tot al 3-lea ochi astfel: o dată îl lucrăm din faţă. “Tricotaje de mînă”. Acestea formează dosul bentiţei (fenta). o dată din spate. iar împrejurul răscroielii gîtului îndoim pe dos 1 ½ cm din tricotaj şi formăm un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dos. însă fără butoniere. de 50 ori cîte 1 ochi. scăzînd la începutul rîndurilor. Coasem nasturii pe fenta din spate. Călcăm aburit. Tehnică. încheiem la maşină. În total reştem 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). cu mîna. scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 8 ochiuri. 1959 432 . În ultimul rînd al manşetei creştem 22 ochiuri. iar la înălţimea de 51 cm nu vom mai împărţi lucrul în 2 părţi. scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. cu deosebire că pe tot parcursul lucrului vom avea 6 ochiuri în plus. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. pe această linie. iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. ci vom lucra în continuare. Avem 88 ochiuri cu care continuăm lucrul 30 cm în înălţime. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel.

Pulover sport cu dungi din model – Model nr. 32
Simplu şi elegant, acest pulover se execută din lînă albă. Furnituri: Circa 500 g lînă albă, andrele nr. 2 şi 2½.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm, lungimea puloverului 63 cm. Model: I. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Restul în „punct de jerseu pe dos” şi modelul II. Pe intervalul despărţitor dintre două benţi executate cu modelul II vom tricota două benţi în „punct de jerseu pe dos”. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 3 ochiuri pe dos * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe faţă, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe faţă, 8 ochiuri pe dos *, ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe faţă, 4 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 5 pe dos, ochiul 4 pe faţă, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 15 pe dos, ochiul 14 pe faţă, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 25 pe dos, ochiul 24 pe faţă, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *.
433

Rîndul 3: 1 ochi pe dos * ridicăm ochiul 2 nelucrat pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ridicăm ochiul 6 pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 4 ochiuri pe dos * ochiul 22 ridicat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat nelucrat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 6 ochiuri pe dos, * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe faţă, ochiul 10 pe dos, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 21 pe faţă, ochiul 20 pe dos, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 6: 1 ochi pe dos, 8 ochiuri pe faţă * ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe dos, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe dos, 8 ochiuri pe faţă * . Repetăm de la * pînă la * . Rîndul 7: 7 ochiuri pe dos * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe faţă, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe faţă, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 9 pe dos, ochiul 8 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul

434

28 ridicat nelucrat şi lăsat pe o andrea ajutătoare în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe

faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 9: 1 ochi pe dos, ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 10: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe dos, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 11: se repetă de la rîndul 1. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri din modelul II. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm drept 1 cm înălţime în “punct leneş”, apoi continuăm tot drept 15 cm înălţime cu modelul II. Aici, în punctul care marchează talia, vom tricota 2 cm cu andrele nr. 2, apoi continuăm cu andrele nr. 2 ½, crescînd la începutul rîndurilor, la fiecare margine, cîte 1 ochi la 2 cm. În total creştem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Avem 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd în rîndurile următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). Avem 130 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 60 cm.

435

Umărul: Începem să formăm linia umerilor, scăzînd pe fiecare umăr de 6 ori cîte 8 ochiuri. În total am scăzut 96 ochiuri (cîte 48 ochiuri pe un umăr). Rămîn la mijlocul spatelui 34 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm la fel ca la partea din spate, cu deosebire că aici vom avea 6 ochiuri în plus pe andrea. La înălţimea totală de 56 cm, scădem în mijlocul feţei 32 ochiuri într-un singur rînd şi astfel împărţim lucrul pe 2 andrele, cîte 52 ochiuri pe o andrea. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să formăm linia umărului, scăzînd la începutul rîndurilor de 6 ori cîte 8 ochiuri. Pe linia răscroielii gîtului, scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 2 ochiuri şi continuăm drept. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. Mîneca Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm drept, în „punct de semielastic”, o manşetă de 6 cm înălţime. Tricotăm în continuare 40 cm înălţime cu andrele nr. 2 ½ şi cu modelul II cu benţile despărţitoare, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Avem 116 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii, scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 2 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, de 4 ori cîte 4 ochiuri şi ultimele 12 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Tricotăm la fel cealaltă mînecă. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi nr. 2 ochiurile corespunzătoare împrejurul răscroileii gîtului şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. Încheiem pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

436

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

437

Pulover sport cu mînecă deosebită – Model nr. 33
Pulover sport din lînă gri, cu linia mînecilor deosebită, foarte practic şi călduros pentru sporturile de iarnă. Furnituri: Circa 500 g lînă gri, andrele nr. 2 şi 3 şi 5 andrele de ciorapi.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Lungimea 64 cm. Model: I. Întregul pulover se tricotează în „punct leneş”. II. Garnitura de la marginea de jos se tricotează în „punct semielastic”. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm drept 1 cm înălţime în „punct leneş”. Urmează o bantă de 2 cm înălţime în „punct semielastic”, din nou 1 cm în „punct leneş” şi tricotăm a doua bantă de 2 cm în „punct de semielastic”. Tricotăm în continuare drept în „punct leneş” pînă la înălţimea totală de 12 cm. Aici vom tricota 2 cm înălţime cu andrele nr. 2 pentru a cambra linia taliei, apoi continuăm drept cu andrele nr. 3 pînă la înălţimea totală de 34 cm. Răscroiala mînecii: Începem astfel: tricotăm 12 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 2 ochiuri la 1 cm. În total am scăzut 48 ochiuri (cîte 24 ochiuri la o margine). Tricotăm din nou 12 cm înălţime, crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Revenim astfel la totalul de 120 ochiuri. Avem o înălţime totală de 58 cm.
438

Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor, pe fiecare umăr, de 11 ori cîte 4 ochiuri. În total am scăzut 88 ochiuri (cîte 44 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijlocul spatelui 32 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: O tricotăm la fel ca spatele. La înălţimea totală de 60 cm începem răscroiala gîtului astfel: scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri într-un singur rînd împărţind asstfel lucrul în două părţi, cîte 55 ochiuri pe o andrea. Continuăm pe prima andrea scăzînd linia umerilor la fel ca la spate, iar pe linia răscroileii gîtului, scădem cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Tricotăm cealaltă parte la fel, însă inversat.

Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm 40 cm în „punct leneş”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la po margine). Avem 100 ochiuri cu care tricotăm 12 cm în înălţime, scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Restul de 52 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Călcăm foarte uşor aburit şi încheiem prin cusături de mînă. Împrejurul răscroielii gîtului, ridicăm pe 4 andrele groase de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm drept un guler de 12 cm înălţime, pe care apoi îl răsfrîngem în afară.

439

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

440

Pulover cu guler montant şi mînecă trei sferturi – Model nr. 34
Executat în verde pastel sau în roşu – ciclamen, acest elegant model de pulover poate fi purtat în orice ocazii.

Furnituri: Circa 600 g lînă de bună calitate, 4 nasturi, andrele nr. 2 ½. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm, lungimea puloverului 61 cm. Model: I. Manşetele, gulerul şi bentiţele cu butoniere le tricotăm în „punct de semielastic”, pentru ca să obţinem un elastic deosebit şi frumos, ochiul pe faţă îl vom lucra întotdeauna luat de la spate (răsucit). II. Restul puloverului îl vom tricota în „punct de jerseu”. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Acesta va forma linia pe care îndoim tivul spatelui pe dos, cosîndu-l în punct invizibil. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului, adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). Continuăm drept în „punct de jerseu” 18 cm în înălţime; la următorii 20 cm în înălţime, creştem la începutul rîndurilor, cîte 1 ochi la 4 cm (de 10 ori). Vor fi 130 ochiuri.

441

Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la fiecare margine). Avem 100 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri, în total 70 ochiuri scăzute (cîte 35 ochiuri pe un umăr). Restul de 30 ochiuri rămase la

mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 130 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate pînă la înălţimea totală de 10 cm (avem cu 10 ochiuri mai mult decît la spate). Aici împărţim ochiurile pe 2 andrele astfel: pe prima andrea (pe dosul lucrului) luăm 73 ochiuri, iar restul de 57 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. Tricotăm cu cele 73 ochiuri de pe prima andrea astfel: primele 16 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct de semielastic „ răsucit, iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. La marginea interioară a lucrului vom tricota drept în „punct de semilelastic” pînă la 61 cm înălţime totală, formînd 4 butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţa de 10 cm între ele (prima butonieră o vom forma la înălţimea de 4 cm de la începutul bentiţei). La marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului şi răscroiala mînecii) vom lucra întocmai ca şi la spate. Umărul: Cînd am ajuns la linia umărului, scădem de 7 ori cîte 5 ochiuri, lăsînd pe o andrea de rezervă 28 ochiuri pentru guler. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea (partea stîngă a feţei) crescînd în rîndul întîi 16 ochiuri la marginea interioară a feţei. Aceste 16 ochiuri le vom tricota drept, în „punct de semilelastic răsucit”, pînă la înălţimea totală de 61 cm, formînd aceeaşi bentiţă ca la partea dreaptă a feţei, însă fără butoniere. Tricotăm în continuare la fel ca şi la partea dreaptă, însă inversat. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele şi tricotăm în „punct de semielastic răsucit” o manşetă de 6 cm înălţime. În ultimul rînd scădem 10 ochiuri, adică la fiecare 10 ochiuri lucrăm 2 ochiuri împreună. Avem 90 ochiuri cu care continuăm 24 cm în înălţime în „punct de jerseu”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Avem 114 ochiuri. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori
442

cîte 6 ochiuri, de 48 ori cîte 1 ochi, de 14 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, iar ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Executăm mîneca următoare la fel. Călcăm uşor aburit toate părţile tricotate, exceptînd bentiţa şi încheiem la maşină. Coasem nasturii şi îndoim manşeta. Luăm cele 28 ochiuri lăsate pe prima andrea de rezervă de la partea dreaptă a feţei, ridicăm în continuare pe aceeaşi andrea ochiurile de la răscroiala gîtului (din spate) şi în continuare lucrăm următoarele 28 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă de la partea stîngă a feţei. Tricotăm cu aceste ochiuri în „punct de semielastic răsucit”, un guler de 6 cm înălţime. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

443

două bucăţi în „punct de jerseu” de aproximativ 8 cm fiecare. 35 Această cazacă largă în talie. Pe dosul lucrului. II. le tricotăm în „punct leneş”. formînd astfel dublura buzunarelor. clapele buzunarelor. respectiv ochiurile de pe cele două andrele de rezervă. Clapele. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. Pe două andrele de rezervă montăm cîte 35 ochiuri şi lucrăm separat pe fiecare. 2 ½ şi 6 nasturi. lungimea mînecilor 42 cm. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. apoi continuăm drept 8 cm în „punct de jerseu”. din nou lucrăm ochiurile de pe a doua 444 . formînd benzi (clapele) de 3 cm înălţime fiecare şi încheiem. andrele nr. cu mînecile trei sferturi. Furnituri: Circa 500 g lînă gri. În rîndul următor formăm buzunarele astfel: tricotăm 10 ochiuri în „punct de jerseu”. Bentiţele cu butoniere. are o linie nouă. continuăm lucrînd cele 35 ochiuri de pe prima andrea de rezervă. Mărimea: Circumferinţa pieptului 96 cm. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr.Pulover cazacă cu mîneca trei sferturi – Model nr. următoarele 35 ochiuri le luăm pe altă andrea de rezervă şi în sfîrşit tricotăm ultimele 10 ochiuri. manşetele şi marginea de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. Model: I. lungimea puloverului 62 cm. după ce am tricotat primele 10 ochiuri de la marginea feţei. 2 ½ şi tricotăm 2 cm în „punct leneş”. datorită guleraşului ridicat care înconjoară gîtul şi se prelungeşte în faţă printr-o bantă încheiată în 6 nasturi. gulerul. următoarele 35 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă. Restul se lucrează în „punct de jerseu”.

împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 68 ochiuri astfel: pe linia subraţului creştem 1 ochi la 4 cm. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea mînecii care se va aplica la partea din faţă a puloverului. apoi de 3 ori cîte 3 ochiuri. Avem 136 ochiuri. Răcroiala mînecii: Începem scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. dublura buzunarelor. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm 14 cm drept şi începem răscroiala gîtului scăzînd astfel: în rîndul întîi 9 ochiuri. în „punct leneş”. Încheiem linia umărului astfel: la marginea interioară (la gît) lucrăm drept. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. de 4 ori cîte 3 ochiuri. orientîndu-ne după tipar. formăm un ochi adăugat (jeteu) şi lucrăm în continuare restul ochiurilor. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. care formează reverul bentiţei. 3 ochiuri. Pe cealaltă andrea continuăm partea dreaptă a feţei. de 14 ori cîte 2 ochiuri. în total scădem 17 ochiuri. iar răscroiala gîtului va fi mai puţin pronunţată decît la faţă. La 20 cm de la marginea de jos a feţei. Guleraşul: Lucrăm pe 8 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Tricotăm astfel 17 cm. Mîneca următoare se lucrează la fel inversat. le încheiem într-un singur rînd. iar la marginea interioară a feţei creştem 4 ochiuri în rîndul întîi şi continuăm drept (pe această linie) avînd grijă ca aceste 4 ochiuri adăugate şu următoarele 4 ochiuri din corsaj (total 8 ochiuri) să le lucrăm în continuare în „punct leneş”. Continuăm lucrul încă 10 cm. La capătul gulerului formăm o butonieră. vor fi 114 ochiuri. scădem în rîndul întîi 8 ochiuri. lucrînd la fel. apoi lucrăm restul ochiurilor. lăsînd un plus de aproximativ 2 cm. 445 . continuăm în „punct de jerseu” 24 cm înălţime. însă inversat. Coasem pe dos în punct invizibil clapele. 2 ½ şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct leneş”. iar la marginea exterioară scădem la începutul fiecărui rînd cîte 8 ochiuri de 4 ori. cît lungimea circumferinţei gîtului. Spatele: Se lucrează la fel ca şi faţa fără a mai forma buzunarele şi fenta de la gît. Călcăm aburit şi montăm la maşină. Încheiem. al 4-lea şi al 5-lea ochi le lucrăm împreună (scăzut). iar ultimele 13 ochiuri rămase pe andrea. La distanţă de 6 cm între ele facem cîte o butonieră astfel: primele 3 ochiuri de la marginea bentiţei le lucrăm pe faţă. în timp ce la marginea exterioară a feţei lucrăm drept. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. iar la marginea opusă. Apoi scădem egal la ambele margini astfel: de 50 ori cîte 1 ochi.andrea de rezervă (35 ochiuri) şi în sfîrşit lucrăm ultimele 10 ochiuri. gulerul şi 6 nasturi gri de sidef. Rîndul următor (pe dos) în locul ochiului scăzut.

1959 446 .“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. Ed.

50 g galbenă. lungimea mînecii 58 cm. 50 g roşie. IV. Spatele şi mînecile se lucrează în „punct de jerseu”. 1 ochi pe dos. gri. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 cm. Banda care bordează feţele. Feţele se lucrează în „punct de jerseu” în linie diagonală. Se pot întrebuinţa resturi de lînă pe care le avem în casă.Pulover cu model norvegian – Model nr. cîteva fire de lînă albă. II. 2 ½ şi 3. pe un fond de culoare închisă sau gri. în „punct leneş”. 50 g lînă verde. 447 .) III. albastră. Model: I. Furnituri: Circa 300 g lînă maron. Andrele nr. trebuie să fie însă plăcut armonizate. cu model norvegian (după schema dată). Combinaţiile de culori pot varia după gust. neagră. Măsura: 26 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. lungimea 56 cm. 36 Acest pulover tineresc are un colorit viu şi plăcut. Elasticul din talie şi manşetele se lucrează în „punct de semielastic” (1 ochi pe faţă.

Împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 47 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 3 ochiuri. Am scăzut în total 24 ochiuri. Vor fi 118 ochiuri. Avem 94 ochiuri şi continuăm drept încă 20 cm înălţime. Continuăm lucrul pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm o bucată de de 12 cm înălţime în „punct de emielastic”. la fiecare margine a lucrului. 3. tricotînd 18 cm înălţime în „punct de jerseu”. deci în total creştem 18 ochiuri. 448 .Spatele: Montăm 100 ochiuri cu lînă maron pe andrele nr. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi (la fiecare margine a lucrului). crescînd un ochi la 2 cm.

14 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri gri. 2 bleumarin. confruntînd mereu lucrul cu tiparul. iar la răscroiala subraţului punctul B şi pînă la terminarea modelului niorvegian nr. 2 galben. 2 alb. Începînd de aici continuăm în felul următor: pe linia A – C continuăm să scădem invariabil cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 2 galben. De aici începem să scădem linia taliei (punctul A) cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe faţa lucrului formînd astfel linia marginii interioare a feţei (A – C). Încheiem. Aici am terminat de scăzut pentru răscroiala mînecii şi începem să scădem linia umărului astfel: la sfîrşitul fiecărui rînd pe faţa lucrului scădem cîte 1 ochi. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem vertiginos cîte 4. 3 şi tricotăm în „punct de jerseu” 26 rînduri. 2 albastru. în următoarele rînduri de de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. 449 . Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. La marginea exterioară a lucrului (la răscroiala mînecii) tricotăm drept. vom creşte constant cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. pe linia F – A. Continuăm 5 rînduri cu modelul norvegian nr. 2 gri. scăzînd cîte 8. 2 albastru. crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors. crescînd numai cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Acest ochi îl vom scădea întotdeauna foarte larg. 4 rînduri verde. 5 rînduri model norvegian nr. 2 albe. 3 rînduri galben. 3. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea tricotînd în acelaşi fel. după tiparul mărit. 4 rînduri verzi. continuăm în „punct de jerseu” 8 rînduri maron. 2 verde. Aici am terminat de scăzut linia umărului şi începem în jos răscroiala gîtului. Urmează 4 rînduri roşu. 6. alb. 2 ½ şi tricotăm 12 cm în înălţime în „punct de semielastic”. inversat. Vor fi în total 58 ochiuri. crescînd cîte 1 ochi tot la începutul celui de-al 4-lea rînd pe linia răscroileii mînecii. cîte 2 rînduri din fiecare culoare: verde. alternăm 1 ochi verde şu 1 ochi maron. 2 maron. Avem 77 ochiuri. lucrînd drept pe linia curbă B – D astfel: 5 rînduri maron în „punct de jerseu”. iar pe linia F – A. crescînd pe linia F – B cîte 2 ochiuri la începutul şi sfîrşitul fiecărui rînd. Urmează 1 rînd: 1 ochi galben. Continuăm cu 12 rînduri colorate în „punct leneş”. Umărul: Între timp formăm linia umărului scăzînd cîte 6 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori). Răscroiala mînecii: Începem. 2. 1 rînd. roşu. Avem 67 ochiuri. 2 roşu. 2 verde. alternăm invers roşu cu maron şi maron cu verde. 3 modelul norvegian în diagonală (pe bie). inversat. Urmează 6 rînduri maron în „punct de jerseu” 3 rînduri cu modelul norvegian nr. 6 sau 8 ochiuri la începutul rîndurilor. alternînd cu 1 ochi maron. 4 rînduri roşu în „punct de jersseu”. 1. 18 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri maron. 7 rînduri model norvegian nr. 4 ochiuri într-un singur rînd. 1 rînd (următorul). albastru. 4. Partea dreaptă a feţei: Montăm 46 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Montăm 2 ochiuri de lînă gri pe o andrea nr. 2 maron. Continuăm cu 4 rînduri galbene. 2 tricotăm drept. crescînd cîte un ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – A şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – B. 5. 4 rînduri galbene. urmînd astfel pînă la linia umărului (punctul D).Răscroiala gîtului: Cădem astfel: în rîndul întîi 4 ochiuri. Confruntăm neîncetat cu tiparul. De la începutul lucrului şi pînă în acest punct. Încheiem. 4 rînduri cu model norvegian nr. Începem să lucrăm pe andrele nr. maron. Încheiem. 2 roşu. 4 rînduri verde. galben.

cu feţele în modelul norvegian. la distanţă de 8 cm. 3 în „punct de jerseu”. “Tricotaje de mînă”. 34 cm înălţime. prin cusături de mînă pe dosul lucrului. formînd pentru partea dreaptă a feţei 5 butoniere. Bentiţa o lucrăm pe 10 ochiuri în „punct leneş”. de 30 ori cîte 1 ochi. Tehnică. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm lucrul pe andrele nr. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la fiecare astfel: 5. 4. şi se confruntă tot timpul lucrul cu tiparul. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. tricotînd în „punct de semielastic” o manşetă de 8 cm înălţime.Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. Încheiem. Călcăm aburit şi încheiem totul la maşină după ce mai întîi am încheiat patentul din faţă. Pentru executarea feţelor este necesar un tipar mărit executat după măsura dorită. 3 ochiuri. 1959 450 . Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. urmează de 8 ori cîte 2 ochiuri. 2 ½. Avem 94 cohiuri.

În rîndul următor. lungimea bluzei 44 cm. 37 Modelul în dungi verticale prezintă avantajul de a marca o linie sveltă a taliei. 150 g lînă mov închis. Manşetele. 2 ½ şi 5 andrele de ciorapi. creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi (de 13 ori). adică în loc să creştem acum scădem. scădem 88 ochiuri într-un singur rînd. La marginea dreaptă (pe faţa lucrului) creştem 88 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm drept cu aceste 130 ochiuri o bucată e 44 cm înălţime. andrele nr. fenta din faţă şi clapa se tricotează în „punct leneş”. creştem cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 13 ori). alternînd 2 rînduri de culoare mov cu 2 rînduri de culoare ciclamen. Se poate executa din două nuanţe de mov sau alte culori armonizate: roşu cu bleumarin.Bluză în dungi – Model nr. Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Rămîn 3 ochiuri pe care le încheiem. II. negru cu gri etc. iar la marginea dreaptă. 2 ½ şi tricotăm p bucată de 6 cm înălţime (26 rînduri) astfel: la marginea stîngă. adică pe linia umărului (pe faţa lucrului). pe faţa lucrului. Model: I. Vor fi în total 42 ochiuri. apoi în continuare scădem. la fel ca pentru mîneca stîngă la începutul lucrului. adică pe linia mînecii (tot pe faţa lucrului). pentru a forma mîneca dreaptă. 451 . Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Spatele: Montăm 3 ochiuri pe andrele nr. Furnituri: 150 g lînă ciclamen. Restul în „punct de jerseu” vertical. 4 nasturi.

coasem 4 nasturi şi clapa. apoi încheiem într-un singur rînd 88 ochiuri. le vom tricota în „punct leneş” cu lînă ciclamen. în „punct leneş”. 4 cm în înălţime. formînd pe această bantă 4 butoniere la ditanţă de 15 ochiuri între ele. începînd de la marginea de jos a feţei. După ce am executat această bantă de 3 cm înălţime. Clapa: Montăm 26 ochiuri de lînă ciclamen pe andrele nr. încheiem într-un singur rînd cele 65 ochiuri lucrate în „punct leneş”. iar faţa o începem de la mîneca dreaptă). restul de 65 ochiuri le vom tricota obişnuit în „punct de jerseu”. şi scădem restul de ochiuri pentru mînecă. la ultimul rînd 65 ochiuri în „punct leneş” alăturăm andreaua de rezervă cu 65 ochiuri şi tricotăm în continuare toate ochiurile în „punct de jerseu”. 452 . Coasem dosul fentei la capătul superior de corsaj. formînd linia subraţului. Din acest punct tricotăm drept 11 cm în înălţime. lucrată în „punct de jerseu”. inversat (adică spatele l-am început de la mîneca stîngă. la fel ca la spate. Pe o altă andrea montăm 65 ochiuri de lînă ciclamen şi tricotăm drept îm „punct leneş” 3 cm în înălţime. pe faţa lucruluim o bentiţă de 2 cm înălţime.Faţa: Tricotăm întocmai ca şi partea din spate. iar în continuare. După ce am tricotat astfel 3 cm în înălţime. iar restul de 65 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. Începînd cu rîndul următor vom tricota următorii 3 cm astfel: 65 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept. formînd un tiv pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. Manşetele: Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul mînecuţelor şi tricotăm cu lînă ciclamen cîte o manşetă de 2 cm înălţime. De la rîndul în care am crescut 88 ochiuri (adică de la primul rînd cu 130 ochiuri) tricotăm drept 30 cm în înălţime. La marginea de jos a bluzei şi la decolteu coasem la maşină.

“Tricotaje de mînă”. 1959 453 . Tehnică. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht.

38 Bluză chimono din lînă verde muştar. 5 nasturi. Model: I. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). Furnituri: Circa 300 g lînă mai subţire. 454 . Clapele şi fenta se tricotează în „punct leneş”.Bluză chimono – Model nr. Restul în „punct de jerseu”. II. 2. Formăm astfel tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei cosîndu-l în punct invizibil de corsaj. Măsura: 33 ochiuri şi 47 rînduri = 10 cm din modelul II. andrele nr. Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. cu o deschizătură originală în faţă şi cu o garnitură formată din două clape false pe corsaj. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului.

scăzînd la începutul fiecărui rînd (dus şi întors) cîte 3 ochiuri. În rîndul următor creştem cîte 10 ochiuri la fiecare margine. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la 4 cm distanţă între ele. Avem 198 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. tricotăm drept 2 cm. În continuare tricotăm 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm (de la început şi pînă la înălţimea totală de 20 cm) primele 10 ochiuri în „punct leneş”. Călcăm aburit. La terminaţia liniei următoare lăsăm cîte o deschizătură de 3 cm la fiecare parte. 455 . Cînd ambele părţi au o înălţime totală de 20 cm. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate şi încheiem. avînd grijă ca în rîndul întîi (cînd unim cele două părţi) să tricotăm împreună (lucrînd cîte 2 ochiuri deodată) ochiurile corespunzătoare celor două benţi în „punct leneş”. coasem în punct invizibil pe dosul bluzei tivurile şi încheiem la maşină. Partea dreaptă a feţei: Montăm 75 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul feţei la fel ca şi pentru spate. Lucrăm 180 ochiuri încă 18 cm în înălţime. pe care o vom încheia cu cîte 1 nasture şi o cheotoare (bridă). La marginea mînecilor îndoim pe dos un tiv de 2 cm din montaj. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total creştem 10 ochiuri. Avem 160 ochiuri. Începînd de aici tricotăm la fel cu spatele. rămîn pe andrea 48 ochiuri cu care mai tricotăm drept un tiv de 2 cm înălţime şi încheiem. Avem 85 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. însă inversat şi fără butoniere. Cînd au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. unim lucrul pe o singură andrea suprapunînd banta cu butoniere peste banta fără butoniere şi continuăm a tricota în „punct de jerseu” la fel ca şi la partea din spate.Tricotăm în continuare 20 cm în „punct de jerseu”. După ce am terminat de scăzut linia umerirlor. iar la marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului) creştem cîte 1 ochi la 2 cm. Partea stîngă a feţei: Tricotăm la fel. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine).

“Tricotaje de mînă”.Pe cîte 30 ochiuri tricotăm în „punct leneş” 2 clape şi le coasem pe corsaj. 1959 456 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Tehnică.

Bluză cu platcă – Model nr. Mărimea: Lungimea puloverului circa 96 cm. lugimea măsurată la mijlocul spatelui 56 cm. pe urmă deasupra primului picioruş în culoare închisă. Furnituri: Circa 130 g fir de culoare mai închisă şi tot atîta fir de culoare mai deschisă. un picioruş lung în golul dintre două grupe de picioruşe încrucişate. luat dublu. Rîndul 1: (deschis) începem din acelaşi loc cu rîndul precedent. * Croşetăm deasupra celui de al doilea picioruş în culoare închisă un pcioruş lung. cît de înalt este picioruşul. Model: Croşetăm un şir de ochiuri de lanţ din culoarea mai închisă şi pe el un rînd de picioruşe lungi. La începutul rîndurilor noi creştem atîttea ochiuri din lanţ. drept bază. 39 Bluză de vară în două culori. O croşetă. Repetăm de la * pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 2: (închis) începem în acelaşi loc * un picioruş lung în cruciuliţă. Aceste două rînduri dau modelul. alt picioruş lung (cruciuliţă). cirumferinţa pieptului 90 – 92 cm. croşetată din fir subţire de bumbac. Repetăm de la * . 457 .

pe urmă formăm umerii la fel ca la spate. lucrăm partea de sus (II). Continuăm drept înainte pe o distanţă de 18 cm. pe urmă scădem. Confecţionăm un tipar de mărime naturală. ca la început. pînă ce marginea stîngă este de 42 cm. cîte 9 picioruşe mai puţin. începînd de la punctul însemnat cu B. încheiem la mijloc 86 picioruşe. picioruşe mai joase. Înspre partea de jos a bluzei facem picioruşe din ce în ce mai scurte. încît să avem 180 de picioruşe într-un rînd. începînd la punctul A şi continuînd în direcţia săgeţii. 458 . pentru decolteu. pe urmă formăm umerii: la ambele margini ale lucrului croşetăm în fiecare rînd. pînă avem 122 picioruşe (34 cm).Măsura: 36 picioruşe şi 15 rînduri = 10 cm. care se prinde pe marginea de sus. de 46 cm. La sfîrşitul rîndurilor facem şi aici. prinse de partea de sus a primei bucăţi. încheiem cele 72 picioruşe din mijloc. Continuăm drept înainte pînă ce avem 18 cm. După ce am croşetat partea de jos. ca la spate. cu 30 picioruşe mai puţin şi tot aşa facem picioruşele succesive mai joase. Continuăm la ambele margini drept înainte. a părţii de jos. La terminarea primei părţi începem partea a II-a printr-un rînd de picioruşe de culoare închisă. formînd decolteul după tipar. Spatele: Croşetăm întîi partea de jos a bucăţii (I). începînd cu 1 rînd de picioruşe în culoare închisă. Adăugăm la ambele margini cîte 7 picioruşe şi croşetăm atîtea picioruşe deasupra părţii de jos. Începem cu 32 picioruşe şi lucrăm conform tiparului. la 24 cm de la începutul părţii de sus. La marginea stîngă adăugăm la fiecare rînd cîte 30 picioruşe. Vor fi în total 194 picioruşe într-un rînd. La ambele margini adăugăm şi aici cîte 7 picioruşe. Începînd de aici croşetăm la marginea stîngă în fiecare rînd. la fel ca la partea de jos. După ce am atin lăţimea de 32 cm (122 picioruşe) croşetăm 46 cm drept înainte. de 6 ori. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. Răscroiala gîtului: Între timp. Între timp. cînd partea a II-a este de 22 cm.

Tehnică. 1959 459 . Cornelia Both şi Martha Recth. Marginea mînecilor o îndoim de 1 cm şi o tivim.După ce am croşetat cele două bucăţi. le fixăm cu ace de gămălie pe tipar şi le călcăm apăsat printr-o cîrpă udă. “Tricotaje de mînă”. Îndoim spre interior 2 cm din marginea de jos şi o fixăm cu puncte invizibile. Bluza nu are închizătoare. Ed. La fel şi marginea decolteului.

de culoare galbenă. 7 (pe faţa lucrului): toate ochiurile pe faţă. II. se obţine acest model. pe faţă. lungimea bluzei 57 cm. 6.Bluză dantelată cu platcă – Model nr. Restul. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: * 4 ochiuri se vor tricota de 13 ori. 8: * 3 ochiuri pe dos. dus şi întors. 5. Modelul II: Placa se tricotează astfel: 12 cm înălţime cu modelul ce urmează: Rîndul 1 (pe faţa lucrului) 1 ochi pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 2. o bluză frumoasă şi elegantă. iar 8 cm înălţime în „punct de semielastic”. Elasticul din talie. andrele nr. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm. manşetele şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. 4. 460 . 3 ochiuri pe faţă * repetăm de la *. cu modelul următor: Rîndul 1. Model: I. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 2 (pe dosul lucrului) acoperit. Furnituri: Circa 300 g lînă. 2 ochiuri pe dos. 1 ½ şi 2. 3. 7 nasturi. 40 Confecţionat dintr-o lînă de calitate bună. * repetăm de la *.

şi lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 124 ochiuri. formînd la distanţe de 6 cm cîte o butonieră. 1 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm 461 . Continuăm cu andrele nr. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. În total am crescut 14 ochiuri (cîte 7 ochiuri la o margine). o bucată de 8 cm înălţime. 2 şi cu modelul II. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează astfel: de 2 ori cîte 10 ochiuri. 1 ½ şi tricotăm drept. în „punct de semielastic”. în „punct de semielastic”. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. o bucată de 21 cm înălţime. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 65 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. Partea stîngă a feţei: O executăm la fel. Continuăm cu andrele nr. Avem 160 ochiuri. 2 şi modelul II o bucată de 21 cm înălţime. 1 ½ şi tricotăm drept. avînd grijă ca primele 10 ochiuri să le tricotăm în „punct de semielastic” pînă la sfîrşitul lucrului.Măsura: 40 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. însă inversat şi fără butoniere. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm (de 7 ori). 8 cm în înălţime. formînd o butonieră din 2 ochiuri la înălţimea de 1 cm de la montajul ochiurilor şi la distanţă de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. Spatele: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. Avem 83 ochiuri. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. Partea dreaptă a feţei: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. o dată 10 ochiuri. Lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 65 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la îmceputul rîndurilor pe această linie.

o bucată de 22 cm înălţime. 32 ochiuri dde la mîneca dreaptă. o coasem invizibil pe dos. Astfel am obţinut un tricotaj în „punct de semielastic” cu care tricotăm drept încă 8 cm înălţime. 2 şi modelul II. Tehnică. formînd în continuare la partea dreaptă a feţei butonierele. la distanţa de 3 – 4 cm în jos de la răscroiala gîtului. Pentru ca platca să nu fie prea largă. iar cele 2 ochiuri lucrate pînă aici pe dos (tot pe faţa lucrului) le lucrăm împreună pe dos. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Încheiem la maşină. Ed. Încheiem mîneca. pe un şiret. Acest tricotaj nu se calcă. Cornelia Both şi Martha Recht. astfel: ochiul lucrat pînă aici (pe faţa lucrului) pe faţă.înălţime. În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine). îl lucrăm tot pe faţă. 1 ochi pe faţă. Continuăm cu andrele nr. Luăm pe o singură andrea toate ochiurile lăsate pe andrelele ajutătoare şi anume: 65 ochiuri de la partea dreaptă a feţei. Executăm mîneca următoare la fel. 462 . 124 ochiuri de la spate. 2 (pe faţa lucrului). 1959. Tricotăm în continuare scăzînd cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd. Avem 102 ochiuri. 32 ochiuri de la mîneca stîngă şi 65 ochiuri de la partea stîngă a feţei. formînd un tiv pe care îl coasem pe dos în punct invizibil. coasem nasturii şi la răscroiala gîtului îndoim înăuntru 2 cm din tricotaj. “Tricotaje de mînă”. în total 318 ochiuri şi tricotăm 12 cm în înălţime cu andrele nr. Din acest punct (avem o înălţime totală de 51 cm) continuăm pe andrele nr. 1 ½ o bucată de 8 cm înălţime. 2 ochiuri pe dos. Cînd au mai rămas la mijlocul mînecii 32 ochiuri le lăsăm pe o andrea ajutătoare.

scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi. 2 ½ şi 2. 41 Model de bluză elegant şi comod.Bluză cu mînecă raglan – Model nr. şi tricotăm fiecare parte separat. Spatele: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm drept. la începutul rîndurilor 1 şi 2. 2. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurule lucrate pe dos. benzile diagonale de pe mîneci şi răscroiala gîtului se tricotează în „punct de semielastic”. cîte 68 ochiuri pe o andrea. în rîndul al 3-lea nu scădem deloc. împărţim lucrul pe două andrele. urmează din nou 2 rînduri cu scăzături şi 1 rînd fără scăzături şi continuăm astfel pînă cînd lucrul are 48 cm înălţime totală. 2 ½. apoi reluăm lucrul pe andrele nr. Cînd lucrul măsoară 34 cm înălţime totală. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. începem să formăm linia raglan a mînecii. 10 cm în înălţime. Model: I. Continuăm drept. Marginea de jos a bluzei. Urmează 2 cm în înălţime tricotaţi drept cu andrele nr. albastru-peruzea. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. 3 cm în înălţime. Cu restul de ochiuri. muştar sau negru. în „punct de jerseu”. Se tricotează din lînă foarte fină. manşetele. vom tricota drept în „punct de semielastic” 2 cm în înălţime. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 4 rînduri. La marginea interioară 463 . Restul în „punct de jerseu”. în “punct de semielastic”. II. Încheiem într-un singur rînd. andrele nr. cu deosebirea că la înălţimea totală de 45 cm. Furnituri: 400 g lînă.

Rîndul pe dos îl lucrăm fără scăzături. pe faţa lucrului. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. scădem la începutul fiecărui rînd cîte 2 ochiuri pînă la epuizarea lor. Continuăm lucrul scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi la 6 rînduri. pe care apoi îl vom îndoi pe dos şi îl vom coase în punct invizibil. Cînd lucrul are 50 cm înălţime (măsurată pe linia dublei scăzături). 464 . 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu”. în „punct de semielastic”. Încheiem într-un singur rînd. tricotăm următoarele 2 ochiuri împreună pe faţă şi trasăm ochiul ridicat peste ochiul rezultat din scăderea celor 2 ochiuri. acet model se începe de la umăr şi linia raglan şi se tricotează în jos. Tricotăm în continuare în „punct de jerseu”. în „punct de semielastic”. Cînd lucrul are 10 cm înălţime totală. Ridicăm pe andrea ochiurile de la marginea inerioară a mînecii şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime. continuăm 2 cm în „punct de jerseu” şi executăm a 2-a bandă de 3 cm în „punct de semielastic”.a feţei. vom creşte cîte 5 ochiuri (la fiecare parte) formînd reversul fentei. sfîrşind la manşetă. unde formăm fenta. făcînd la mijlocul fiecărui rînd. tricotăm prima bandă de 3 cm înălţime. Mîneca: Spre deosebire de felul obişnuit al tricotării mînecii. o dublă scăzătură astfel: ridicăm 1 ochi nelucrat. Montăm 203 ochiuri pe andrele nr.

1959 465 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Tehnică.“Tricotaje de mînă”.

o croşetă şi 5 andrele subţiri de ciorapi. iar următoarele 3 ochiuri (obţinute în rîndul anterior prin înmulţirea unui singur ochi) le lucrăm împreună pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 1: toate ochiurile lucrate pe dos. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. însă inversat astfel: din cele 3 ochiuri lucrate în rîndul 2. Spatele şi faţa se lucrează în continuare şi se cos numai pe linia subraţului. Rîndul 4: se lucrează ca şi rîndul 2. 466 . 1 ochi pe dos. vom lucra cu andrele mai groase (nr. 1 ochi pe faţă. Model: I.Bluză de vară decoltată cu mînecuţă bufantă – Model nr. din rîndul următor lucrăm 3 ochiuri şi anume: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă). 2 şi 3. lucrăm împreună 3 ochiuri (1 ochi pe faţă. Pentru ca tricotajul să fie mai rar şi deci mai subţire. cu firul subţire şi foarte regulat tors. Centura din talie şi benzile de la mînecuţă se lucrează în „punct de semielastic”. II. lungimea bluzei 54 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 3). Furnituri: 150 g lînă sau bumbac. Repetăm de la rîndul 1. repetăm de la * . anrele nr. Rîndul 2: * 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. orientîndu-ne după schema alăturată. 42 Pentru confecţionarea acestei bluze se întrebuinţează lînă sau bumbac. III. Spatele şi faţa se tricotează cu model dantelat.

variind mărimea decolteului. creştem. iar cu cealaltă jumătate (73 ochiuri) continuăm astfel: pe linia B – C creştem în continuare cîte 1 ochi la 1 cm (pe tot parcursul liniei B – C creştem la fel). Această bucată va fi în aparenţă mult mai lată decît centura (deşi are acelaşi număr de ochiuri). Avem 146 ochiuri. jumătate le lăsăm pe andreaua de rezervă. mai larg sau mai strîns. o dată 4 ochiuri. De jur împrejurul decolteului croşetăm un rînd de picioruşe scurte. iar cînd am terminat răscroiala decolteului din spate. Trasăm prin al doilea rînd de picioruşe un şiret croşetat în ochiuri simple. din acelaşi material cu bluza. apoi un rînd de picioruşe lungi mai rare. o bucată de 22 cm înălţime. De aici continuăm să tricotăm drept. cele două linii ale subraţului. începem să formăm mînecuţele bufante astfel: creştem la începutul şi la sfîrşitul primului rînd cîte 2 ochiuri şi apoi în continuare cîte 1 ochi la 1 cm. însă inversat. scădem întîi 12 ochiuri. pe o singură andrea şi continuăm să lucrăm 16 cm. unim ochiurile de pe cele două andrele. Tricotăm în felul acesta 16 cm înălţime. formînd cîte o buclă la două picioruşe. cu modelul dantelat I. Faţa: Montăm 110 ochiuri pe andrele nr. din cauza specificului acestei dantele şi pentru motivul că întrebuinţăm andrele mai groase. şi îl legăm cu funduliţă. 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o bucată de 12 cm înălţime. scăzînd la amîndouă marginile cîte 1 ochi la 1 cm. numit „ploicică”. Lucrăm apoi drept 22 cm. după dorinţă. Cînd lucrul are 34 cm de la marginea de jos. Călcăm aburit părţile dantelate şi încheiem cu o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. o dată 5 ochiuri. 3. apoi la începutul rîndurilor următoare o dată 6 ochiuri. o dată 3 ochiuri şi în continuare cîte 2 ochiuri pînă cînd rămîn pe andrea 35 ochiuri. Continuăm lucrul la fel pe cealaltă andrea de rezervă. urmează 12 cm pentru centură şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd lucrat mai larg. Împărţim lucrul pe două andrele.Măsura: 24 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul I. Cu acestea lucrăm drept 1 cm şi începem să repetăm felul în care am lucrat pînă acum. adocă în loc să scădem. La mînecuţe ridicăm ochiurile pe 4 andrele de ciorapi şi tricotăm 2 cm înălţime în „punct de semielastic”. cu andrele nr. 467 . de fiecare parte a lucrului. iar la răscroiala decolteului.

Tehnică. 1959.“Tricotaje de mînă”. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. 468 .

fie fără bluză. lungimea bluzei 52 cm. lungimea mînecii 41 cm. bentiţa de la decolteu şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. 8 ochiuri. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Elasticul din talie. II. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. pe faţa lucrului. Avem 146 ochiuri. 469 . Avem 136 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Restul în „punct de jerseu”. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Furnituri: Circa 350 g lînă roşie. Continuăm pe andrele nr. 2 şi 2½ . În total creştem 10 ochiuri. Model: I.Bluză decoltată cu mîneca trei sferturi – Model nr. 43 Această bluză din lînă roşie. 2½. degajînd decolteul şi avînd răscroiala mînecii pronunţată. andrele nr. Spatele: Montăm 128 ochiuri pe andrele nr. în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul I. lucrînd în tot al 15-lea ochi dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă şi o dată din spate. se poate îmbrăca fie cu o bluză de culoare asortată sau ecosez.

Avem 152 ochiuri. dublînd tot al 16-lea ochi (pe faţa lucrului). 2. Continuăm 20 cm înălţime pe andrele nr. cîte 4. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine).Răcroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. de 4 ori cîte 3 ochiuri. pînă terminăm toate ochiurile. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. 4. de 2 ori cîte 6 ochiuri. 2. Cele 39 de ochiuri de pe andreaua cealaltă le lucrăm la fel. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. 3. însă inversat. Lucrăm prima parte (39 ochiuri) astfel: tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe linia decolteului. 1 ochiuri în total 46 ochiuri (cîte 23 ochiuri scăzute la o margine). Am împărţit astfel lucrul în două părţi. 3. la fiecare margine. Faţa: Montăm 134 ochiuri pe andrele nr. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. 2 ½ în „punct de jerseu”. 4. Avem 110 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. deci cîte 21 ochiuri la fiecare margine. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. încheiem 28 ochiuri (scădem) de la mijlocul feţei. Continuăm 10 cm în înălţime în „punct de jerseu” crescînd la începutul rîndurilor. În rîndul următor. Continuăm cealaltă parte (39 ochiuri) scăzînd în acelaşi fel. Contunăm să lucrăm prima parte (39 ochiuri). însă inversat. cîte 5. de 48 ori cîte 1 ochi. Continuăm pe andrele nr. Tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd. de 4 ori cîte 2 ochiuri. 1. În rîndul al 67-lea (pe faţa lucrului) scădem 26 ochiuri de la mijlocul spatelui împărţind astfel lucrul în două părţi. Rămîn 106 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 70 rînduri. 1 ochiuri. 2. În total scădem 42 ochiuri. 2 ½ în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul întîi 8 ochiuri. cîte 1 ochi la 2 cm. 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 4 cm înălţime. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la fiecare margine). 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. 2. 3. iar ultimele 22 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. pe linia decolteului. la fiecare margine. Pe linia răscroielii mînecii lucrăm drept. la fiecare margine a lucrului. 3. Avem 104 ochiuri. de 2 ori cîte 4 ochiuri. pe faţa lucrului. Continuăm să tricotăm 66 rînduri drept. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. 1. 470 . 3.

Încheiem într-un singur rînd. 471 . Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul decolteului şi tricotăm 15 rînduri în „punct de semielastic”.După ce bluza este montată. 1959. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Ed.

Rîndul 11: (C) (pe faţa lucrului) pe dos (lăsăm firul să atîrne şi continuăm în culoarea de fond cu al doilea ghem. Bluza se poate purta deasupra sau înăuntrul fustei. Pentru aceasta. 44 Această bluză se tricotează în lung. 2 şi 5 nasturi. care se închide cu un nasture. Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. luînd dosul lucrului drept faţă. Aceste 22 rînduri se repetă. pregătim două gheme din lînă în culoare de fond. 472 . lungimea bluzei încheiată la nasturi circa 106 cm. Tricotăm din nou 10 rînduri în „punct de jerseu”. Model: Bluza se tricotează în întregime în „punct de jerseu” lucrat în dungi. dintr-un fir de lînă moale şi subţire. Mîneca largă. Andrele nr. Se ia dosul lucrului drept faţă. cu dungi înguste. dar de data aceasta începem cu un rînd pe faţă şi sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe dos. Furnituri: Circa 270 g lînă în culoare de fond (F) şi circa 40 g lînă în culoare contrastantă (C). şapte-optimi. Cu unul din gheme tricotăm 10 rînduri în „punct de jerseu”. în „punct de jerseu”. Mărimea: Circumferinţa pieptului 94 – 96 cm. lungimea la mijlocul spatelui 56 cm.Bluză gen cămaşă (şemizetă) – Model nr. începînd cu un rînd de ochiuri pe dos şi sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe faţă. este prinsă într-o manşetă dublă. Rîndul 22: (C) (pe dosul lucrului) pe faţă.

Tricotăm un mic triunghi. la marginea dreaptă creştem la cîte 2 rînduri. Vor fi 202 ochiuri şi lucrul va fi de 21 cm măsuraţi pe verticală. ca la spate. la cîte 4 rînduri de 4 ori cîte 1 ochi. mai tricotăm 1-2 rînduri astfel încît 473 . Rămîn 201 ochiuri. de 8 ori cîte 1 ochi. La marginea dreaptă continuăm drept înainte pînă la sfîrşit. la punctul însemnat cu B. Începînd de aici lucrăm în sens opus. Cu alte andrele începem 2 ochiuri. Formăm astfel un mic triunghi de 12 rînduri şi 30 ochiuri. scădem la marginea stîngă. Cu alte andrele începem 2 ochiuri şi creştem la marginea dreaptă. de 18 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 178 ochiuri. Continuăm şi creştem la marginea stîngă (umăr) la cîte 3 rînduri. Vor fi 205 ochiuri. iar la marginea stîngă creştem în acelaşi timp la cîte 4 rînduri. la începutul lor. Pe urmă luăm ochiurile pe o singură andrea. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. la fel cu cel de la spatele bluzei (12 rînduri şi 30 ochiuri). şi o dată 21 ochiuri. Luăm ochiurile acestui triunghi şi ochiurile bucăţii lăsate de o parte.Spatele: Începem la marginea stîngă în punctul însemnat cu „A”. Cînd lucrul are 19 cm de la punctul de plecare. La marginea stîngă (răscroiala mînecii) continuăm drept înainte. Tricotăm 2 rînduri. Scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum şi creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut pînă acuma. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul are 28 cm de la punctul de plecare (dacă este nevioie. Din acest moment tricotăm drept înainte pînă avem 25 cm de la punctul de plecare. de 5 ori cîte 16 ochiuri. La marginea stîngă creştem. Rămîn 185 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem tot la o margine. de 24 ori cîte 1 ochi (umărul). de 3 ori cîte 1 ochi. La marginea stîngă continuăm drept înainte (răscroiala mînecii). Vor fi 117 ochiuri. Începînd de aici continuăm marginea dreaptă (marginea de jos) drept înainte. la începutul lor. La marginea stîngă creştem la cîte 3 rînduri. Aici va fi mijlocul spatelui. de 4 ori cîte 2 ochiuri. pe 19 ochiuri. Lăsăm lucrul de o parte. pe o singură andrea. de 17 ori cîte 1 ochi (răscroiala gîtului). La marginea stîngă creştem la cîte 2 rînduri. mereu la începutul celui de al doilea rînd. Vor fi 117 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Vom avea 181 ochiuri pe andrea. Începînd de aici scăpdem la marginea stîngă. la marginea dreaptă adăugăm la cîte 2 rînduri. cu 16 ochiuri în culoarea de fond. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi o dată 20 ochiuri. Vor fi 148 ochiuri. de 4 ori cîte 19 ochiuri şi o dată 22 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Lăsăm această bucată de o parte. în aşa fel încît să vină la marginea stîngă pentru completarea răscroielii mînecii (atenţie la continuitatea moelului!). Ultimul rînd trebuie să fie în culoarea contrastantă. Tricotăm 2 rînduri. Vor fi 151 ochiuri. de 5 ori cîte 4 ochiuri şi o dată 5 ochiuri.

de 4 ori cîte 1 ochi. de 10 ori cîte 1 ochi. 474 . de 10 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri. în sens opus şi fără butoniere. Mîneca dreaptă: Începem cu 116 ochiuri. Cînd lucrul are 12 cm de la rîndul începător. pe urmă creştem răscroiala gîtului în aceeaşi măsură în care am scăzut-o. Pe urmă continuăm şi aici drept înainte pînă avem 7 cm. la marginea dreaptă creştem.ultimul rînd să fie în culoare contrastantă sau să fie al cincilea rînd în culoarea de fond). După 2 cm formăm deasuăpra primelor 3 butoniere încă 3 butoniere. la începutul lor. Tricotăm restul de 30 ochiuri. În rîndul următor creştem cîte 7 ochiuri deasupra celor încheiate în rîndul anterior. Începînd de aici tricotăm dublura. la cîte 2 rînduri. Vor fi 168 ochiuri. Încheiem. la 19½ cm de la rîndul începător scădem la marginea dreaptă. Vor fi 119 ochiuri. Urmează şi această margine drept înainte. La marginea dreaptă urmează 7½ cm drept înainte iar la marginea stîngă creştem la cîte 4 rînduri. În rîndul următor luăm 83 ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm numai cu restul de 102 ochiuri. la cîte 4 rînduri. de 31 ori cîte 1 ochi şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. Această margine urmează drept înainte. de 14 ori cîte 1 ochi. încheiem. Vor fi 158 ochiuri. Mai tricotăm încă 2 cm drept înainte de la rîndul cu butoniere (să avem 30 cm de la punctul de plecare). Începem pe 119 ochiuri şi tricotăm o bucată la fel. la cite 6 rînduri. Formăm 3 butoniere orizontale astfel: * tricotăm 17 ochiuri din cele 102 ochiuri de pe andrea. Aceasta va fi marginea feţei cu butoniere. Urmăm drept înainte. pe urmă creştem la cîte 2 rînduri. Însemnăm rîndul cu un fir colorat. La marginea stîngă tricotăm 10 rînduri drept înainte. Între timp. pe care le începem din nou în rîndul următor. Mai tricotăm 2 cm drept înainte (mijlocul feţei) aici luăm pe aceeaşi andrea ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă şi continuăm în sens opus partea stîngă a feţei. Începînd de aici scădem la marginea stîngă. încheiem la marginea dreaptă 24 ochiuri. de la semn. Cînd avem 9 cm de la marginea feţei. încheiem 7 ochiuri. Repetăm încă de 2 ori de la *. pînă avem 39 cm de la rîndul începător (117 ochiuri). de 28 ori cîte 1 ochi.

475 .

Creştem la cite 7 rînduri. Tricotăm 19 rînduri drept înainte. însemnăm rîndul şi începînd de aici scădem la cite 6 rînduri. Rămîn 121 ochiuri. Cînd avem 52 rînduri de la semn. Coasem nasturii. Vor fi 137 ochiuri. 476 . Îndoim gulerul pe rîndul însemnat. le montăm. încheiem. A doua butonieră vine la 7 cm exact deasupra primei butoniere. Cînd manşeta are 14 cm. de 8 ori cîte 1 ochi. “Tricotaje de mînă”. Prindem butonierele cîte două şi le festonăm. Cînd gulerul este de 10 cm (56 rînduri). Manşetele: Începem cu 90 ochiuri. Gulerul: Începem cu 121 ochiuri. încheiem. Butonierele manşetelor le prindem de asemenea cîte două şi le festonăm. de 8 ori cîte 1 ochi. Ed. Îndoim marginea de jos 3 cm şi tivim. Tehnică. Încreţim mîneca jos şi o prindem în manşeta îndoită. Cornelia Both şi Martha Recht. Marginile feţelor le îndoim 9 cm. la începutul şi la sfîrşitul lor. Călcăm părţile tricotate.stîngă: Se tricotează în sens opus. tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. În tiv introducem panglică îngustă sau mătase subţire ca să nu se întindă la purtat. Prindem cu cîteva puncte marginea de 2 cm a feţei cu butoniere şi a feţei opuse. la începutul şi la sfîrşitul lor. partea mai îngustă va fi dublura şi o aşezăm în răscroiala gîtului. În rîndul următor formăm o butonieră. 1959.

Manşetele. în „punct de semielastic”. în înălţime. 50 g lînă roşie. Furnituri: Circa 200 g lînă bej. 45 Această bluză de un colorit vessel şi plăcut convine tuturor fetelor tinere. elasticul din talie şi decolteul se tricotează în „punct de semielastic”. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă bej pe andrele nr. Am scăzut în total 70 ochiuri şi au mai rămas 68 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Restul în „punct de jerseu” şi cu un model norvegian adecvat. Avem 138 ochiuri cu care continuăm să tricotăm scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors (de 15 ori). 20 g lînă neagră. Introducem apoi modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (continuînd a scădea la fel) şi terminăm (tot scăzînd) cu 11 rînduri cu lînă roşie. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. cu andrele nr. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. andrele nr. Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. În total am crescut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). 2½. în „punct de semielastic”. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri = 10 cm din modelul II. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Model: I. 477 . Se lucrează din lînă bej. cu dungi roşii şi pătrăţele negre.Bluză cu mînecă raglan pentru fetiţă de 15 ani – Model nr. 2 şi 2½. 2 şi tricotăm drept 5 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 88 cm. II.

2½ în „punct de jerseu” şi tricotăm 26 cm în înălţime. 2 şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime. rămase la mijlocul andrelei. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd (de 15 ori). crescînd la începutul rîndurilor următoare cîte 1 ochi la 2 cm. le încheiem într-un singur rînd. Introducem modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (scăzînd la el în continuare) şi terminăm mîneca tricotînd ultimele 11 rînduri în „punct de semielastic” (scăzînd mereu). 478 . 1959. Avem 106 ochiuri cu care începem să formăm linia raglan a mînecii. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Tehnică. Ed. “Tricotaje de mînă”. cu lînă roşie. Continuăm pe andrele nr. Cornelia Both şi Martha Recht. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. în „punct de semielastic”. la fiecare margine. Ultimele 36 ochiuri. Mîneca: Montăm 80 ochiuri din lînă bej pe andrele nr.Faţa: Lucrăm la fel ca şi spatele.

Continuăm cu andrele nr. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Model: I. crescînd mereu cîte 1 ochi la 2 cm. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează. Restul în „punct de jerseu” şi cu modelul norvegian de pe schemă.Bluză cu model norvegian – Model nr. în „punct de jerseu”. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm drept 15 cm în înălţime. pînă la înălţimea totală de 24 cm. 479 . 3 şi modelul norvegian de pe schemă. andrele nr. 20 g lînă neagră. 50 g lînă roşie. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 46 O bluză originală şi puţin costisitoare care se poate confecţiona cu cîteva resturi de lînă. 2½ şi 3 şi 7 nasturi. Furnituri: Circa 200 g lînă albă. lungimea bluzei 44 cm. Se cere răbdare şi atenţie. După terminarea modelului norvegian. 2½ şi tricotăm drept 6 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Avem 118 ochiuri. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul II. II. tricotăm cu lînă albă. 10 g lînă galbenă. pe andrele nr. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.

Partea dreaptă a feţei: Montăm 58 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. iar cele 34 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. 480 . 2½ şi tricotăm drept. formînd o butonieră (din 2 ochiuri) la 3 cm înălţime totală şi la distanţa de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei.Umărul: De aici începem să formăm linia umărului scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri pe fiecare umăr. în „punct de semielastic”. 6 cm în înălţime.

Călcăm aburit. începînd de aici şi pînă la răscroiala gîtului. avînd grijă să formăm 6 butoniere (din 2 ochiuri) la distanţă (vertical) de 6 cm între ele. 8 lucrate pe faţă. iar ultimele 18 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Partea stîngă a feţei: Lucrăm în acelaşi el. 2 cm în înălţime. 2. de 4 ori cîte 2 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept. urmează ochiurile 9. încheiem la maşină. continuăm lucrul cu 66 ochiuri şi cu andrele nr. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 60 de ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. 3 aplicînd modelul norvegian. o dată 6 ochiuri. 3 şi lînă albă în „punct de jerseu”. tricotată în „punct de jerseu”. 10 rînduri crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. însă inversat şi fără butoniere. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul rîndurilor. din ochiurile 4 şi 5 formăm o butonieră: ochiurile 6. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Festonăm împreună butonierele suprapuse ale corsajului şi tivul şi coasem 7 nasturi. urmează 2 rînduri cu lînă roşie şi continuăm cu andrele nr. Răscroiala gîtului o tivim cu o lizieră albă sau roşie. creştem 8 ochiuri (la marginea interioară a feţei) pe care le vom tricota în „punct de jerseu”. 7. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). o dată 4 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 4 ochiuri. astfel: ochiurile 1. 11 (respectiv 1. pe faţa lucrului. din ochiurile 12 şi 13 formăm o butonieră şi în continuare tricotăm pe faţă restul ochiurilor. Mîneca: Montăm 76 ochiuri din lînă albă pe andrele nr. în felul următor: pe linia subraţului creştem 1 ochi la cîte 2 cm de 9 ori (începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii). după terminarea elasticului din talie. 481 . lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. pe dosul corsajului. în „punct de semielastic”. 10. de 46 ori cîte 1 ochi. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: pe linia răscroielii gîtului scădem la începutul rîndurilor o dată 16 ochiuri. de aproximativ 2 cm înălţime astfel: coasem liziera la maşină pe faţa lucrului. îndoim pe dos şi tivim. 2. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. 3 de la marginea tivului se lucrează pe faţă. Pe această bantă de 8 ochiuri (care va forma tivul feţei) vom deschide cîte o butonieră în aceleaşi rînduri cu butonierele de pe corsaj. pe această linie. După executarea elasticului din talie. 3 din corsaj) lucrate pe faţă. Îndoim tivul feţei şi coasem în punct invizibil cu mîna.În rîndul următor. Ele se execută pe linie orizontală. iar pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 6 ochiuri. alternînd culorile corespunzătoare modelului norvegioan şi apoi în continuare cu lînă albă. Butonierele de pe corsaj vor corespunde cu butonierele de pe banda tivului. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu”. iar la marginea interioară a feţei. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii.

Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. 1959. 482 . Ed. Tehnică.

Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”.Bluză cu model romînesc şi mînecă scurtă – Model nr. Furnituri: Circa 250 g lînă albă. 483 . Model: I. 1½ şi 2 şi 5 andrele de ciorapi. 47 Arta noastră populară este şi de data aceasta un fericit izvor de inspiraţie pentru acest model de bluză din lînă albă cu o garnitură în motive romîneşti. Urmează „modelul romînesc” după schemă. cîteva fire din lînă roşie şi galbenă. II. andrele nr. Mărimrea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 50 g lînă albastră.

Încheiem toate rîndurile într-un singur rînd. pe andrele nr. în “punct de jerseu”. pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil de mînă. 2 şi 2 cm cu andrele nr. Avem 134 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Urmează 10 cm în înălţime. 4 cm în înălţime. un tiv de 2 cm în înălţime. aplicăm modelul romînesc. Măsura: 42 ochiuri şi 54 rînduri * 10 cm din modelul III. scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 3 ochiuri la 1 cm. În continuare tricotăm cu andrele nr. Ridicăm pe o andrea toate ochiurile de la o margine la alta a răscroielii superioare a spatelui şi tricotăm în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă albastră. 484 . Din nou urmează în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. şi din nou „punct leneş” format din 2 rînduri lînă albă şi 2 rînduri lînă albastră. cu lînă albă. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine).III. Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă albastră. În jurul mînecilor ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele de ciorapi. şi tricotăm. urmează „modelul romînesc”. 2 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. cu andrele nr. Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. 1½. Avem 194 ochiuri cu care tricotăm drept 5 cm în înălţime. În total am crescut 26 ochiuri (cite 13 ochiuri la o margine). Continuăm în „punct de jerseu”. Faţa: Executăm partea din faţă la fel. 2 o bucată de 20 cm înălţime. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1½ cm. Restul vom tricota în „punct de jerseu”.

Ed. 1959. Tehnică.“Tricotaje de mînă”. 485 . Cornelia Both şi Martha Recht.

Bentiţa care bordează feţele şi răscroiala gîtului se lucrează în „punct leneş”. lungimea boleroului 44 cm. în „punct de semielastic”.Bolero cu broderie – Model nr. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. verde şi albastră. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor ce urmează. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Măsura: 22 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. 48 Acest bolero cu mîneca trei sferturi se confecţionează din lînă neagră. II. Avem 118 ochiuri. 3 în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. Model: I. 2½ şi tricotăm drept. III. Furnituri: Circa 300 g lînă neagră. lungimea mînecii 46 cm. galbenă. Spatele. aplicînd de jur împrejurul feţelor o bandă brodată în culori vii. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă neagră pe andrele nr. toate rîndurile pe faţă. Continuăm pe andrele nr. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori 486 . cîteva fire de lînă roşie. 2½ şi 3. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Manşetele şi patentul din talie în „punct de semielastic”. andrele nr. 6 cm în înălţime.

Avem 96 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare cîte 1 ochi pînă la terminarea lor. o manşetă de 4 cm înălţime. 3. Rămîn 34 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. 3 ochiuri. 487 . o dată 6 ochiuri. scădem o dată 5 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. în „punct de semielastic”. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. 6 cm în înălţime. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem ultimele 13 ochiuri într-un singur rînd. inversat. iar la începutul rîndului următor. 2½ şi tricotăm drept. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent linia umărului şi răscroiala gîtului astfel: pe linia umărului scădem la începutul fiecărui rînd. inversat. în „punct de ssemielastic” . în „punct de jerseu”. În continuare scădem la începutul următoarelor rînduri de 40 ori cîte 1 ochi. Avem 59 ochiuri. Tricotăm în „punct leneş”. 8 ochiuri. diferite flori după schemă. Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu”. o bentiţă corespunzătoare cu lungimea măsurată de jur împrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 5 ochiuri pe fiecare umăr. pe dosul lucrului. de 6 ori cîte 5 ochiuri.cîte 1 ochi. începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la începutul primului rînd. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm (de 9 ori). Avem 94 ochiuri cu care lucrăm 15 cm în înălţime. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 43 ochiuri cu care tricotăm drept 15 cm în înălţime. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. pe dosul lucrului. 26 cm în înălţime. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. încheiem la maşină şi coasem de mînă bentiţa. iar la răscroiala gîtului. pe faţa lucrului. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Executăm a doua mînecă la fel. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. de 10 ori cîte 2 ochiuri. La înălţimea totală de 30 cm. pe 8 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept. o dată 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Continuăm în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. Brodăm pe bentiţă cu fire de lînă în culori vii.

“Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1959. Cornelia Both şi Martha Recht. 488 . Ed.

1 rînd ecru. Aceste 20 rînduri se repetă. spatele şi mînecile sînt tricotate cu lînă brună. Liniile verticale se brodează ulterior în punct suedez. andrele nr. uni. tot cu culori diferite. 1 rînd teracotă. 49 Feţele hăinuţei se tricotează cu model scoţian. tivul interior brun. fără bantă. 1 rînd teracotă. 2½. tricotînd liniile orizontale deodată cu feţele. Întrucît cele mai multe din linii sînt numai de 1 rînd. 1 rînd ecru. 1 rînd ecru. 50 g verde şi 30 g teracotă. 42 cm (pentru copii de 7 – 8 ani). La feţe lucrăm modelul scoţian după schema dată.Hăinuţă cu model scoţian – Model nr. În acest din urmă caz tricotăm 2 rînduri pe faţă. 4 rînduri ecru. 1 rînd teracotă. pe faţa lucrului cu culori diferite. un fermoar care se poate deschide complet. 50 g ecru. lungimea la mijlocul spatelui. unul după altul. 1 rînd ecru. 489 . 1 rînd verde. 1 rînd verde. trebuie să rupem firul la sfîrşitul rîndului. sau să lucrăm cu andrele ascuţite la ambele capete. Fondul feţelor este ecru cu linii verzi-vitriol şi cărămiziu. Furnituri: Circa 200 g lînă brună. un ac de brodat. Liniile colorate alternează în felul următor: 4 rînduri ecru. 1 rînd verde. Benţile sînt verzi. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată 95 cm. Model: Hăinuţa întreagă se tricotează în „punct de jerseu”. 2 rînduri pe dos. apoi pe dosul lucrului.

de 2 ori cîte 4 ochiuri. Faţa: Începem cu 62 ochiuri în culoare brună. şi de aici la cîte 1 cm. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. la 45 cm de la marginea de jos. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Creştem la ambele margini. la ambele margini. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. Tricotăm drept înainte. măsuraţi vertical. 490 . Continuăm cu liniile colorate. o dată 3 ochiuri. de 18 ori cîte 1 ochi. Între timp. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele are 44 cm de la marginea de jos. şi de aici la fiecare 1 cm. de 6 ori cîte 1 ochi. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. La marginea exterioară scădem la cîte 2 rînduri: o dată 6 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. Aici. Spatele: Începem cu 116 ochiuri cu lînă brună. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrurlui un rînd de ochiuri pe dos şi continuăm în „punct de jerseu”. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. de 3 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. măsuraţi vertical. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. pînă ce răscroiala mînecii este de 10 cm. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucaţi separat. Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm măsuraţi de jos. scădem la începutul rîndurilor următoare. Vor fi 104 ochiuri. pînă la 28 cm de la marginea de jos.Bineînţeles că numai atunci cînd în conformitate cu modelul urmează numai cîte 1 rînd într-o culoare. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea interioară scădem aici. Vor fi 122 ochiuri. şi de aici la cîte 2 cm creştem la ambele margini de 3 ori cîte 1 ochi. Lucrăm drept înainte. la cîte 6 cm. scădem aici. o dată 4 ochiuri. apoi cîte 3 ochiuri. Rămîn 98 ochiuri.

cu lînă verde. Creştem mereu. de 15 ori cîte 1 ochi.Umărul: Cînd faţa este de 44 cm de la marginea de jos. Faţa cealaltă: Se tricotează în sens opus. pe urmă mai împletim 3 cm. de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. Încheiem. În faţă aşezăm fermoarul. Le îndoim în lungul rîndului de ochiuri pe dos şi le tivim. “Tricoate de mînă”. În locul ultimul rînd pe dos tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. la cîte 2 rînduri. Ed. La mijlocul spatelui coasem cele două benţi cu puncte invizibile. 3 cm în „punct de jerseu”. la începutul şi la sfîrşitul celui de-al 7-lea rînd. Încheiem. Mîneca: Începem cu 68 ochiuri cu firul verde. 491 . de 2 ori cîte 6 ochiuri. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Cornelia Both şi Martha Recht. Rămîn 18 ochiuri. Brodăm pe cele două feţe liniile verticale după schema dată. Îndoim şi la mîneci tivul de 3 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare. Călcăm părţile tricotate şi le asamblăm. Îndoim tivul de jos şi îl prindem pe dinăuntru cu puncte invizibile. în „punct de jerseu”. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. de 6 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. scădem la marginea exterioară. pe urmă continuăm tot în culoare verde şi tricotăm încă 3 cm. Continuăm în culoare brună pînă la sfîrşit. Tricotăm o bantă la fel pentru cealaltă faţă. 1959. Tehnică. Cînd mîneca este de 33 cm măsuraţi de la marginea de jos. La marginea interioară a feţei ridicăm circa 150 ochiuri pînă la jumătatea răscroielii gîtului de la spate şi tricotăm.

cu lînă de nuanţa I. 2½ şi 2. II. Furnituri: Circa 330 g lînă în 3 nuanţe de albastru (cîte 110 g din fiecare nuanţă). tot cu nuanţa I. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. Avem 130 ochiuri. II nuanţa mijlocie. bentiţa de la gît şi bordura feţelor se lucrează în „punct de semielastic”. elasticul din talie. avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte. Manşetele. 30 g lînă albă. încă 10 cm înălţime. 7 nasturi albi de sidef. III nuanţa cea mai deschisă (albastrul cerului). din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit 6 cm cu nuanţa II. 2 şi tricotăm drept. andrele nr. Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Mărimea: Lungimea puloverului 45 cm. 50 Acest model frumos se lucrează din lînă cu fir subţire în 3 nuanţe de albastru. 2½ în „punct de jerseu”. Continuăm pe andrele nr. 492 . cîte 1 ochi la 4 cm. Urmează 2 rînduri cu lînă albă.Bluză pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. Restul în „punct de jerseu”. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). 3 cm cu nuanţa I. în „punct de semielastic”. Model: I. la fiecare margine a lucrului. Pentru o mai bună orientare vom nota astfel nuanţele de lînă întrebuinţate aici: I nuanţa mai închisă. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. o bucată de 7 cm în înălţime.

formînd o butonieră la 1 cm înălţime de la marginea de jos a lucrului. crescînd invariabil cîte 1 ochi la 1 cm. o ată 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri din lînă de nuanţa I pe andrele nr. cîte 5 ochiuri şi în continuare de 48 ori cîte 1 ochi. o dată 10 ochiuri. Rămîn 36 ochiuri la mijloc pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). cîte 4 ochiuri şi în continuare de 2 ori cîte 3 ochiuri. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd astfel: o dată 5 ochiuri. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi iar 6 cm cu nuanţa II. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit continuăm drept cu nuanţa III. Continuăm pe andrele nr. apoi 3 cm cu nuanţa I. 3 ochiuri. Urmează 2 rînduri cu lînă albă. Avem 96 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. la fiecare margine a lucrului. din nou 2 rînduri cu lînă albă. pînă cînd lucrul are o înălţime totală de 43 cm. în „punct de semielastic”. De aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. cu aceeaşi nuanţă. 6 cm cu nuanţa II. 2 şi tricotăm drept 7 cm în înălţime. Am crecut în total 5 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Avem 108 ochiuri. avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte cîte 1 ochi la 4 cm. pe andrele nr. Vom avea grijă ca după ce am executat o bucată de 10 cm cu lînă de nuanţa II. Aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. la începutul rîndurilor. 2½ în „punct de jerseu”. continuăm drept cu nuanţa III. avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le lucrăm în „punct de semielastic” pentru a forma bordura feţei. deci avem 73 ochiuri. 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. scăzînd la începutul următoarelor 2 rînduri. cu aceeaşi nuanţă (I).Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. însă inversat şi fără butoniere. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem răscroiala gîtului scăzînd la marginea interioară a lucrului. cu nuanţa II. Tricotăm drept (în „punct de jerseu” cu nuanţa II) pînă cînd avem o înălţime totală de 31 cm. 2½. 2. Continuăm să lucrăm 10 cm în înălţime cu andrele nr. la distanţă de 6 cm între ele. de 6 ori cîte 6 ochiuri. apoi 4 ochiuri. 3 cm cu nuanţa II. Avem 37 ochiuri cu care vom forma linia umărului. începem răscroiala mînecii. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. să 493 . scăzînd astfel: la începutul primelor 2 rînduri. încă 10 cm în înălţime. pînă la înălţimea totală de 40 cm. Avem 76 ochiuri cu care tricotăm în continuare astfel: 2 rînduri cu lînă albă. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 4 cm. Mîneca: Montăm 66 ochiuri din lînă de nuanţa I. Pe această bordură vom tricota butoniere din 2 ochiuri. şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o manşetă de 6 cm înălţime. În total am scăzut 20 ochiuri. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 57 ochiuri cu care continuăm drept. 3 cm cu nuanţa I. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la fiecare margine a lucrului. În total am scăzut 72 ochiuri (cîte 36 ochiuri pe un umăr). pînă la înălţimea totală de 31 cm. apoi 3 cm înălţime cu nuanţa II. în „punct de jerseu”. La marginea interioară tricotăm drept. în sfîrşit. la începutul primului rînd.

formînd o butonieră la un capăt. În continuarea celor 36 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă la mijlocul spatelui. ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare pe linia răscroielii gîtului şi tricotăm drept. Ed. o bentiţă de 4 cm înălţime. “Tricotaje de mînă”. 1959 494 . din nou 2 rînduri albe şi apoi să continuăm pînă la sfîrşit cu nuanţa III. Cornelia Both şi Martha Recht. Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă. apoi 3 cm cu nuanţa II. Încheiem bentiţa într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. în „punct de semielastic”. Tehnică.intercalăm 2 rînduri de lînă albă.

Mînecile şi plastronul se tricotează cu modelul descris mai jos. Elasticul din talie. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos. Se poate purta fie cu o fustă bleumarin. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. andrele nr. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă.Bluză pentru fetiţă de 8 ani Din lînă de culoarea cerului deschis. această bluză cu o notă veselă şi copilărească este foarte potrivită pentru fetiţe. 495 . cu o broderie discretă din lînă albă. cîteva fire din lînă roşie. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 70 cm. Modelul: II. III. manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de elastic”. lungimea bluzei 38 cm. 2 şi 2½. roşie şi albastru închis. 5 nasturi de sidef. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Model: I. II. Furnituri: Circa 200 g lînă albastru deschis. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. fie cu una cadrilată în două nuanţe de albastru. Rîndul 3: toate ochiurile pe faţă. Restul bluzei în „punct de jerseu”. albă şi bleumarin. Rîndul 9: toate ochiurile pe dos.

avînd grijă să formăm cîte o butonieră la 6 cm distanţă între ele. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Avem 53 ochiuri. În total creştem 5 ochiuri (primul ochi îl creştem în rîndul întîi după terminarea elasticului). de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 496 . Avem 90 ochiuri. 2 şi tricotăm drept o bucată de 6 cm înălţime. cîte 1 ochi la 3 cm (de 5 ori). o bucată de 3 cm înălţime. scăzînd la începutul fiecărui rînd. În total creştem 10 ochiuri. Spatele: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. Continuăm la fel încă 3 cm în înălţime. 2½. în „punct de elastic”. la distanţă de 4 ochiuri de la marginea interioară a feţei. 2½ lucrînd drept. în „punct de elastic”. în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm în înălţime. o dată 3 ochiuri. pe dosul lucrului. formînd o butonieră din 2 ochiuri. Avem 70 ochiuri cu care continuăm drept încă 12 cm înălţime. Măsura: 24 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. Din acest punct (avem 9 cm înălţime totală) creştem la ambele părţi. pe linia subraţului. la încheiem într-un singur rînd. 2 şi tricotăm drept. apoi schimbăm lucrul pe andrele nr. Tricotăm drept în felul următor: primele 24 ochiuri de la marginea interioară a feţei le lucrăm cu modelul II. Cînd au rămas 20 ochiuri pe andrea. începînd de la terminarea elasticului din talie şi pînă la răscroiala gîtului. În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la fiecare margine). astfel: o dată 4 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 48 ochiuri pe andrele nr. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm începem răscroiala mînecii. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd cîte 5 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe această linie. Restul ochiurilor le lucrăm în „punct de jerseu” crescsînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul fiecărui rînd astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. la mijlocul spatelui. Continuăm pe andrele nr.Rîndul 10: toate ochiurile pe faţă.

de 3 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. În total creştem 12 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. iar în continuare de 42 ori cîte 1 ochi. cîte 5 ochiuri şi încheiem. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Continuăm încă 4 cm în înălţime. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 38 ochiuri. Avem 82 ochiuri. în „punct de elastic” 2 cm în înălţime.ochi. brodăm marginile plastronului şi coasem nasturii. 2 şi tricotăm drept în „punct de elastic” 6 cm în înălţime. pe dosul lucrului. scăzînd la începutul fiecărui rînd. Continuăm cu modelul II formînd ovalul mînecii astfel: scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 5 ochiuri. Călcăm aburit totul. la începutul fiecărui rînd. Din acest punct începem să formăm linia umărului. Umărul şi răscroiala gîtului: Scădem ăpentru răscroiala gîtului. exceptînd părţile lucrate în „punct de elastic”. astfel: o dată 5 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. 2½. Partea stîngă a feţei: O lucrăm la fel. cu modelul II. 2 şi tricotăm drept. o bucată de 6 cm în înălţime. pe faţa lucrului. 497 . cu care continuăm drept 10 cm în înălţime. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. însă inversat şi fără butoniere. Încheiem la maşină. Gulerul: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. de 4 ori cîte 2 ochiuri. în total 13 ochiuri.

Ed. 498 . Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică.“Tricotaje de mînă”. 1959.

lungimea puloverului 45 cm. Se poate purta tot atît de bine cu o fustă verde. 20 g lînă roşie. formată din 3 culori plăcut armonizate: roşu. 20 g lînă maron. andrele nr. Mînecile. 52 Acest pulover se lucrează din lînă galbenă. 499 . după schema dată. spatele şi feţele în „punct de jerseu”. verde. maron sau cadrilată. cum şi peste orice rochiţă de vară. Marginea feţelor se lucrează în „punct leneş”. Bordura feţelor şi a mînecilor cu „modelul norvegian”. maron. cu feţele şi mînecile bordate de o garnitură veselă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 74 cm. Furnituri: Circa 300 g lînă galbenă. 20 g lînă verde. 2 şi 2½. 8 nasturi galbeni.Pulover cu motive în culori pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. Elasticul din talie. Model: I. III. manşetele şi bentiţa din jurul gîtului se lucrează în „punct de semielastic”. II. IV.

avem grijă ca începînd din primul rînd după terminarea elasticului din talie. cu care tricotăm 14 cm în înălţime. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). 18 cm în înălţime. 8 cm în înălţime. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 86 ochiuri. în “punct de jerseu”. Au mai rămas pe andrea 26 ochiuri la mijlocul spatelui. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. Răscroiala mînecii: Din acest punct începem să formăm răscroiala mînecii. pe care îl vom începe la o distanţă de 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei în felul următor: 8 ochiuri în „punct leneş”. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 2½. Partea dreaptă a feţei: Montăm 54 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr.Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. în „punct de semielastic”. în „punct leneş”. 2 şi tricotăm drept 8 cm astfel: primele 8 ochiuri de la marginea interioară a lucrului. iar restul ochiurilor. 18 cm în înălţime. Tricotăm în continuare cu andrele nr. Pentru 500 . scăzînd astfel: de 2 ori cîte 5 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Avem 108 ochiuri. în „punct de jerseu”. 2½. Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd de 12 ori cîte 5 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). pe care le încheiem într-un singur rînd. în „punct de semielastic”. vom forma 8 butoniere. Spatele: Montăm 90 ochiuri cu lînă galbenă. 2 ochiuri în „punct de jerseu”. 2 şi tricotăm drept. Pe bentiţa lucrată în „punct leneş” şi care se va executa în continuare de la începutul şi pînă la sfîrşitul feţei. Continuăm pe andrele nr. pe andrele nr. la distanţă de 5 cm între ele. 6 ochiuri cu „model norvegian” şi în continuare restul ochiurilor în „punct de jerseu”. să introducem „modelul norvegian”.

Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. 501 . Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile tricotate pe dos. Mîneca: Montăm 74 ochiuri pe andrele nr. la începutul rîndurilor pe această linie. Continuăm cu andrele nr. crescînd invariabil la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm.orientare asupra punctelor şi culorilor din modelul norvegian ne vom conduce după schemă. Avem 63 ochiuri. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). urmează „modelul norvegian” şi în continuare 21 cm în înălţime cu lînă galbenă. cele 8 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. După ce am călcat aburit toate părţile tricotate în „punct leneş” şi am încheiat puloverul la maşină. Avem 30 ochiuri. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecilor. În continuare săcădem tot la al 2-lea rînd cîte 1 ochi. încheiem şi unim printr-o cusătură de mînă cu bentiţa de la gît. însă inversat şi fără butoniere. şi pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Tricotăm în continuare. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. 2 şi tricotăm drept. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem răscroiala gîtului astfel: ridicăm primele 8 ochiuri în „punct leneş” pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. în „punct leneş”. iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Rămîn 48 ochiuri cu care continuăm drept 14 cm în înălţime. 4 ochiuri. iar cînd au rămas pe andrea 28 ochiuri. ridicăm pe andrele ochiurile de la răscroiala gîtului şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o bentiţă de 3 cm înălţime. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd astfel: 5 ochiuri. de 5 ori cîte 6 ochiuri. scădem de 4 ori cîte 3 ochiuri. o manşetă de 6 cm în înălţime. formăm ultima butonieră. 4 rînduri cu lînă galbenă. 2½ în „punct de jerseu”. în „punct de semielastic”. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. în total 15 ochiuri scăzute.

“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 502 . Ed. 1959. Tehnică.

III. 2½ şi tricotăm drept astfel: în „punct leneş”. Model: I. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 68 cm. andrele nr. pentru o fetiţă în primul an de şcoală. lungimea bluzei 40 cm. urmează 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie şi 503 . 53 Bluză originală cu motiv abecedar. IV. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. 40 g lînă roşie. Furnituri: Circa 260 g lînă albă. 2½ şi 2. II. Spatele. Manşetele şi gulerul în „punct de elastic”. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr.Bluză cu mînecă lungă pentru fetiţă de 7 ani – Model nr. Bordura de jos în „punct leneş”. Măsura: 31 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul I. orientîndu-ne după schemă. Banda cu litere se lucrează cu model norvegian. 6 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă albă.

cîte 44 ochiuri pe o andrea. Avem 86 ochiuri. În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine a lucrului). continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd răscroiala gîtului astfel: o dată 3 ochiuri. însă inversat. În total scădem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine) şi rămîn 88 ochiuri cu care tricotăm drept. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 3 cm. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). în „punct de jerseu”. 2 şi tricotăm drept. cu lînă albă. în „punct de elastic”. şi tricotăm o bucată de 26 cm înălţime. Rămîn 28 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. 2½. 17 cm în înălţime. 15 cm în înălţime. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). de 12 ori cîte 5 ochiuri. se continuă cu 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.10 rînduri cu „model norvegian”. Avem 110 ochiuri. în „punct de jerseu”. formînd astfel manşeta mînecii. Faţa: Se execută la fel ca şi spatele cu singura deosebire că la înălţimea totală de 36 cm. În continuare lucrăm cu lînă albă. Continuăm cu andrele nr. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Scădem linia umărului la fel ca la spate. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. împărţim lucrul pe 2 andrele. 504 . în „punct de jerseu” cu lînă albă. 5 cm în înălţime.

tot la al 3-lea rînd. În continuare scădem. încheiem prin cusături de mînă. scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Călcăm aburit. Gulerul: Montăm 80 ochiuri cu lînă roşie pe andrele nr. 2 şi tricotăm drept. în „punct de elastic”. Încheiem într-un singur rînd. 505 . cîte 1 ochi. un guler de 4 cm înălţime. lăsînd o deschizătură pe umărul stîng pe care coasem 2 nasturi şi 2 cheotori. Împrejurul răscroielii gîtului coasem gulerul. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. iar cînd au rămas pe andrea 26 ochiuri.Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. scădem cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori) şi ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd.

506 . Ed.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959.

Furnituri: Circa 100 g lînă sau bumbac (bumbacul subţire se lucrează în două). de la manşetă şi gît. Restul se tricotează într-un model de dantelă. 507 . andrele nr. 54 Acest pulover se poate tricota din lînă sau bumbac. Elasticul de jos. În culoare deschisă. După rîndul al 12-lea începem iar cu rîndul întîi. III. Platca se lucrează în „punct de jerseu”.Pulover de dantelă pentru fetiţe – Model nr. 5 şi 11 al modelului. este cît se poate de potrivit pentru lunile de vară. 2½. după schema dată. în care se schimbă motivele de la începutul şi sfîrşitul rîndului. Model: I. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 64 cm. 2. un fermoar. II. Atenţie la rîndul 3. se lucrează în „punct de elastic”. lungimea la mijlocul spatelui 36 cm (pentru fetiţele de 6 – 7 ani). andrele de împletit ciorapi nr. Primul motiv al modelului este de 8 ochiuri şi 12 rînduri.

tricotăm pe faţă ochiurile cre apar pe faţă şi pe dos ochiurile ce apar tricotate pe dos. Faţă şi spate: Puloverul se tricotează din 2 bucăţi similare. mereu al treilea şi al patrulea ochi. în rîndurile cu soţ tricotăm aceste ochiuri pe dos. Rămîn 84 ochiuri. Însemnăm ochiul din mijloc cu un fir colorat. Vot fi 122 ochiuri. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. şi de aici în fiecare rînd cu soţ. 60 ochiuri pe faţă. 2½. În următorul rînd. crescînd mereu. În rîndul următor tricotăm cîte 1 ochi pe dos înaintea şi după ochiul de mijloc. continuăm cu modelul III după schema dată. Tricotăm 11 cm drept înainte. ochiul care încheie rîndul. La începutul rîndurilor următoare creştem de 16 ori cîte 1 ochi (pînă la realizarea numărului de ochiuri pentru a forma un motiv întreg. spatele şi faţa sînt la fel. în dungi de 1 ochi pe faţă. după al 17-lea ochi. tricotăm la cîte 2 rînduri. de 7 ori cîte 1 ochi. 11 ochiuri în dungi. după ochiul începător şi înaintea celui care încheie rîndul. 58 ochiuri pe faţă. 508 . la începutul celor 2 rînduri următoare adăugăm cîte 11 ochiuri (mîneca). ochiul care încheie rîndul. Tricotăm un rînd pe faţă şi aici scădem mereu al 4-lea ochi. cu 4 ochiuri mi mult la mijloc. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. Începem cu 110 ochiuri. pe andrele nr. 1 ochi pe dos. 60 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos.Măsura: 26 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm cu moddelul III. Mai departe. Rîndul următor se tricotează pînă la sfîrşit pe faţă. 1 ochi pe faţă. cu modelul I şi tricotăm 6 cm. lucrăm în „punct de jerseu”). 2. 1 ochi pe faţă. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. 58 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. În rîndurile fără soţ. 1 ochi pe dos pentru ca să formăm garnitura triunghiulară. Continuăm cu andrele nr. După un rînd de ochiuri pe dos. adică tricotăm împreună pe faţă. Tricotăm 8 cm drept înainte. tricotăm cîte 1 ochi pe faţă. Vor fi 129 ochiuri. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos.

Rămîn 39 ochiuri la mijloc. Cusătura umărului stîng o lăsăm deschisă pe o distanţă de 10 cm. Răsfrîngem manşetele. 509 . încheiem fără a strînge. Coasem cele două bucăţi. După ce am tricotat cele 2 bucăţi. Banta de elastic de la marginea de jos nu se calcă. La marginea de jos a mînecilor ridicăm circa 84 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi şi tricotăm în cerc 3 cm cu modelul I. le prindem cu ace cu gămălie de tipar şi le călcăm cu o cîrpă udă. scădem la începutul rîndurilor următoare de 18 ori cîte 5 ochiuri. Încheiem toate ochiurile pe faţă.Umărul: Cînd marginea exterioară a mînecii este de 11 cm. aici aşezăm un fermoar.

55 Această bluză albă. se poate confecţiona atît din lînă.Bluză pentru fetiţe de 5 ani – Model nr. Elasticul din talie. 510 . cît şi din bumbac. Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. manşetele şi linia gulerului se tricotează în „punct de semielastic”. Furnituri: Circa 230 g lînă albă. Model: I. frumoasă şi uşor de executat. 2 şi 2½. avînd la guleraş şi la manşete o bentiţă roşie sau albastră. Mărimea: Pentru fetiţe de 5 ani. Restul cu modelul II. II. andrele nr. 10 g lînă roşie.

511 .

la 2 rînduri. iar 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. La înălţimea totală de 5 cm. scădem pe fiecare linie a umărului de 3 ori cîte 7 ochiuri. însă inversat. 2 şi tricotăm în “punct de semielastic”. adăugînd în rîndul întîi 2 ochiuri la marginea interioară a lucrului (pentru tiv). Spatele: Tricotăm la fel ca şi partea din faţă pînă la punctul unde începe răscroiala mînecii. şi creştem 12 ochiuri în rîndul întîi. o dată 3 ochiuri. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd la fiecare margine. în “punct de semielastic”. plus 2 ochiuri crescute la cele două margini ale mînecii. La înălţimea totală de 21 cm. 2 şi tricotăm 3½ cm în înălţime. 2 rînduri cu lînă albă. 512 . 2½ cu modelul II. Aici scădem la fiecare margine. 4 rînduri cu lînă roşie. Tricotăm drept 9 cm în înălţime cu aceste 38 ochiuri. o dată din faţă. Continuăm pe andrele nr. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. o dată 3 ochiuri. În total am scăzut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. de 10 ori cîte 1 ochi. Avem 76 ochiuri cu care continuăm a tricota drept cu modelul II. Am scăzut în total 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la fiecare margine).Montăm 78 ochiuri de lînă albă pe andrele nr. fără a mai forma fenta. scădem la fiecare margine (pentru a forma ovalul mînecii) la 2 rînduri o dată 2 ochiuri. Umărul: La înălţimea totală de 30 cm. adică lucrăm dublat tot al 3-lea ochi. din nou 2 rînduri cu lînă albă. creştem în rîndul întîi 20 ochiuri. apoi continuăm drept cu 76 ochiuri. lucrînd dublat tot al 6-lea ochi. Avem 72 ochiuri. În continuare. scădem de 3 ori cîte 7 ochiuri şi astfel am terminat toate ochiurile. o dată 3 ochiuri. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. o dată din spate. cu andrele nr. de 2 ori cîte 7 ochiuri. iar pe linia umărului. Restul de 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. 2½ şi modelul II. la 2 rînduri. împărţim ochiurile pe 2 andrele şi continuăm drept pe prima andrea cu 36 de ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd la 2 rînduri. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. Continuăm drept cu 90 de ochiuri pînă la înălţimea totală de 17 cm.

cu lînă roşie. 2 şi tricotăm drept în “punct de semielastic” 4 cm în înălţime. Cu acelaşi fir de lînă roşie ridicăm în continuare următoarele 13 ochiuri de pe a 2-a latură de 4 cm.Gulerul: Montăm 70 ochiuri din lînă albă. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Călcăm aburit. cele 70 de ochiuri lăsate pe andrea. 13 ochiuri. iar la gît coasem două şirete roşii terminate cu doi ciucuri. pe andrele nr. în continuare tricotăm tot cu lînă roşie în “punct de semielastic”. 1 rînd cu lînă albă şi încheiem scăzînd pe faţă. încheiem bluza prin cusături de mînă. 513 . apoi lăsăm ochiurile pe andrea. Tricotăm 2 rînduri cu lînă roşie. Pe prima latură de 4 cm ridicăm.

Rîndul 2: pe faţă. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. 2½. Model: I. 3 nasturi mai mari şi 5 nasturi mai mici. Măsura: 28 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul I şi II.Jachetă pentru fetiţă. Rîndul 5: pe dos. Garnitura de benţi se tricotează tot în „punct de jerseu”. 53 cm (pentru fete de 12 – 13 ani). 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul III. 2 rînduri în culoarea constrastantă. III. Banta de la gît este puţin evazată. unul pe dos. 56 Jachetă cu garnitură în dungi în două culori. Furnituri: Circa 450 g lînă în culoare de fond şi circa 20 g într-o culoare contrastantă. Rîndul 3: un ochi pe faţă. Andrele nr. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: pe faţă. II. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiate la nasturi circa 94 cm. Aceste 6 rînduri se repetă. lungimea la mijlocul spatelui. Buzunarele tăiate au aceeaşi garnitură de dungi în două culori. Rîndul 4: pe dos. însă în dungi: 2 rînduri în culoarea de fond. compusă din două bucăţi. cu garnitură în dungi – Model nr. fără banta de la gît. Rîndul 6: ca rîndul 3. 514 . Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”.

Vor fi 130 ochiuri. creştem la ambele margini. Scădem mai departe pentru umăr iar la marginea interoară. Cu alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm în „punct de jerseu”. Lăsăm de o parte. Marginea dreaptă continuă drept înainte. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). Tricotăm drept înainte. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Continuăm cu modelul III. de 4 ori cîte 1 ochi. un rînd de ochiuri pe dos. Creştem la cîte 6 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare. apoi tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. 515 . la 10 cm de la tiv. Totodată tricotăm pe faţa lucrului. Aici. Lăsăm de o parte. Vor fi 92 ochiuri. tricotăm pe faţa lucrului 39 ochiuri. Umărul: Cînd spatele este de 52 cm de la marginea de jos. la ambele margini ale lucrului. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 35 cm de la marginea de jos. şi de aici la cîte 2 cm. Vor fi 114 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. la 54½ cm de jos. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. la marginea stîngă creştem la cîte 5 cm. la gît. scădem mereu la cîte 2 rînduri (la începutul rîndurilor) cîte 5 ochiuri. Urmează şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm. Buzunarul: Între timp. încheiem 35 ochiuri. În rîndul următor adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 29 ochiuri. Rămîn 106 ochiuri. pe dosul lucrului. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 57 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. măsuraţi vertical. Continuăm cu modelul III. măsuraţi de la marginea tivului.Spatele: Începem cu 120 ochiuri şi cu modelul I. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. Rămîn 35 ochiuri. Vor fi 86 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. Sfîrşim cu un rînd pe faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. După 3 cm. Răscroiala gîtului: Între timp. de 5 ori cîte 1 ochi. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. pe urmă încă un rînd de ochiuri pe dos.

de 2 ori cîte 2 ochiuri. pe dosul lucrului. de 14 ori cîte 1 ochi. Îndoim banta în afară. Marginea exterioară (respectiv marginea interioară a feţei) urmează drept înainte. (Atenţie la continuitatea modelului!) Cînd marginea interioară este de 12 cm de la adăugarea ochiurilor. de 3 ori cîte 3 ochiuri. şi de aici la cîte 2 cm. tricotăm 11 ochiuri. Cînd mîneca are 37 cm de la tiv. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile de la un tiv al feţelor pînă la celălalt. Între timp. Urmăm şi scădem de 14 ori cîte 1 ochi. le coasem sus şi jos. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi apoi 3 ochiuri. cînd marginea interioară este de 44 cm de la adăugarea ochiurilor. mereu la începutul celui de-al doilea rînd. Aici. la începutul rîndurilor. Încheiem. în total trei. scădem la marginea exterioară. cîte un ochi şi formăm la marginea dreaptă o butonieră: scădem 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. Banta stă puţin evazată la gît. La 3 cm măsuraţi de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. Putem aşeza bentiţa între cele două straturi. Continuăm cu ochiurile rămase şi scădem şi aici. Răscroiala mînecii: La 35 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. La 4 cm lăţime încheiem. creştem de 3 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Începem cu 64 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Rămîn 14 ochiuri. Din acestea încheiem 7 ochiuri şi continuăm cu cele 11 ochiuri rămase. Urmăm drept înainte. La cele două margini creştem şi scădem şi de data aceasta de 8 ori cîte 1 ochi iar la 2 cm formăm o butonieră corespunzătoare primei butoniere. Rămîn 77 ochiuri. Umărul: Între timp. tricotăm în rîndul următor. şi continuăm cu modelul în două culori. Repetăm încă de 3 ori de la * . Continuăm cu modelul III. mereu la cîte 2 rînduri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Asamblăm jacheta. Tricotăm cu modelul II. 516 . Vor fi 92 ochiuri. ca să nu se întindă. Cînd banta este lată de 4 cm. Următoarele perechi de butoniere. la 2 cm lăţime. cîte 3 ochiuri la începutul rîndurilor. Răscroiala gîtului: Între timp. mereu la cîte 2 rînduri. Îndoim în afară. pe urmă răsfrîngem banta. Urmează atît pe faţa. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 5 ochiuri. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. în lăţime de 5 cm. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarului. cîte un rînd de ochiuri pe dos. Tricotăm 4 ochiuri de la margine. creştem la ambele margini de 14 ori cîte 1 ochi. la aceeaşi înălţime cu spatele. atîtea ochiuri încît să rămînă 18 ochiuri pe andreaua stîngă. La gît scădem. în locul ochiurilor încheiate ale buzunarului. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. şi din 5 ochiuri facem o butonieră. mereu la începutul rîndului al doilea. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. scădem în 6 locuri. o călcăm şi o aşezăm în răscroiala gîtului. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 8 ori cîte 1 ochi. Călcăm părţile tricotate. scădem din nou în 6 locuri cîte 1 ochi. formăm prima pereche de butoniere. apoi din 5 ochiuri facem a doua butonieră şi sfîrşim rîndul. pînă se termină toate ochiurile. coasem cele două vîrfuri ascuţite. tivurile interioare ale celor două feţe. Festonăm cele 2 butoniere prinse împreună. o dată 6 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. cît şi pe dosul lucrului. împărţite simetric. de 8 ori cîte 1 ochi. cît şi celelalte perechi de butoniere.Continuăm faţa şi. Creştem la începutul fiecărui rînd. vin la cîte 12 cm una de alta. le răsfrîngem şi le călcăm. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi.

Încheiem. După 16 rînduri încheiem. După 8 rînduri scădem în aceeaşi măsură în care am crescut. pe urmă le răsfrîngem. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi o dată un ochi. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. Începem bucata mai mică cu 16 ochiuri. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Coasem nasturii. Îndoim tivul de jos şi îl prindem cu puncte invizibile. Tehnică. ca să obţinem vîrful ascuţit. le călcăm şi le coasem de buzunare în felul arătat în desen. A doua bantă a buzunarului o tricotăm în sens opus. Coasem cîte 1 nasture drept garnitură pe aceste benţi. 517 . la fel şi pe mîneci. 1959. pe urmă continuăm cu modelul în două culori. “Tricotaje de mînă”. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos şi apoi tricotăm alte 16 rînduri.Banta buzunarelor: Se tricotează în cîte două bucăţi. coasem vîrful ascuţit şi marginea îngustă. pînă avem 16 rînduri. la cîte 2 rînduri. Banta mai lungă o începem cu 24 ochiuri şi creştem la una din margini. Tricotăm 16 rînduri cu modelul II. Îndoim benţile în afară. crescînd din nou şi scăzînd la una din margini.

Aşezăm firul înapoi. cu firul de culoare mai închisă. Repetăm de la * . Tricotăm 3 cm cu modelul I. Tivul de jos se lucrează în „punct de jerseu”. firul este în faţa ochiului ridicat. Continuăm cu 518 . Spatele: Începem cu 130 ochiuri. Urmează: Rîndul 1: (deschis) pe dosul lucrului. ridicăm 1 ochi. 1 ochi pe dos. fără guler. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi). tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. În locul ultimului rînd pe dos. Mărimea: Lărgimea jachetei circa 83 cm. luîndu-l din spatele andrelei. La gît este montantă. Rîndul 3: (închis) ca rîndul 1. firul este în faţa ochiului ridicat. Repetăm de la * .Jachetă fără guler pentru fetiţe – Model nr. la bază. * 1 ochi pe faţă. Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare mai închisă şi circa 200 g lînă mai deschisă. 3 şi 2½. Măsura: 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul II. Model: I. ajunge mai jos de şolduri. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă în culoare mai închisă. aşa încît fusta se vede numai puţin. lungimea în mijlocul spatelui 46 cm (pentru fetiţe de 5-6 ani). Rîndul 2: (deschis) pe faţa lucrului. Andrele nr. II. Aceste 4 rînduri dau modelul. pe andrele nr. spre dos. 57 Această jachetă este mai lungă. 3. Rîndul 4: (închis) pe faţă. Aşezăm firul înapoi. 4 nasturi. Modelul este potrivit pentru întrebuinţarea a două resturi de lînă.

de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 86 ochiuri. la începutul rîndurilor. 3. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Rămîn 114 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. măsuraţi vertical. Continuăm cu modelul II. Tricotăm 7 cm drept înainte. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. Tricotăm 3 ochiuri de la margine. Rămîn 78 ochiuri. pe urmă tricotăm. un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 24 ochiuri. Rămîn 64 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 45 cm de la tiv. la ambele margini. de 5 ori cîte 1 ochi. creştem aici. şi de aici la cîte 2½ cm. scădem la marginea exterioară 6 ochiuri. Continuăm drept înainte. pe urmă la cîte 2 rînduri. o dată 3 ochiuri. Răcroiala mînecii: La începutul rîndului următor. şi începînd de aici la ambele margini ale lucrului. drept înainte şi la cîte 10 cm formăm cîte o pereche de butoniere (în total 4 perechi). de 3 ori cîte 1 ochi. pe urmă de 12 ori cîte 1 ochi. Această margine urmează drept înainte. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm.modelul II. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la 7 cm de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 5 ochiuri şi de 6 ori cîte 4 ochiuri. din 5 ochiuri facem o butonieră. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 62 ochiuri cu firul de culoare mai închisă. scădem la începutul rîndului 20 ochiuri. Scădem la umăr conform indicaţiilor: la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 96 ochiuri. Vor fi 102 ochiuri. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. creştem aici. 519 . pe urmă la cîte 2 rînduri. de ambele margini. de 8 ori cîte 1 ochi. La marginea dreaptă lucrăm. Tricotăm 3 cm cu modelul I. cînd lucrul este de 46 cm de la tiv. pe andrele nr. în locul ultimului rînd pe dosul lucrului. de 8 ori cîte 1 ochi. şi de aici la cîte 1 cm. măsuraţi vertical. tricotăm 8 ochiuri şi iar facem o butonieră din 5 ochiuri. cînd marginea interioară este de 42 cm de la adăugarea ochiurilor. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. pe urmă scădem aici. Între timp.

1959. scădem la începutul rîndurilor următoare. Asamblăm jacheta. 3 cu modelul II. de 2 ori cîte 5 ochiuri. îl răsfrîngem şi îl călcăm încă o dată. Călcăm părţile tricotate. Rămîn 14 ochiuri. Prindem butonierele două cîte două împreună şi le festonăm. Creştem la 3 cm şi de aici mereu la începutul şi sfîrşitul rîndului al 8-lea. Partea stîngă a feţei: Se lucrează în sens opus şi fără butoniere. de 2 ori cîte 3 ochiuri. scădem la marginea exterioară de 2 ori cîte 5 ochiuri şi apoi cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Tricotăm încă 3½ cm. 520 . Buzunarul: (2 bucăţi) Începem cu 30 de ochiuri şi tricotăm cu andrele nr. Continuăm cu modelul II. Îndoim în afară tivul de 4 cm al feţelor. Încheiem. Ed. Mîneca: Începem cu 58 ochiuri şi tricotăm un tiv la fel ca la spate şi faţă. de 4 ori cîte 2 ochiuri. Cînd mîneca are 28 cm de la tiv. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Încheiem. Tivim buzunarele în lăţime de 2 ochiuri. răsfrîngem partea de sus şi le fixăm pe cele două feţe. Călcăm toată jacheta din nou. de 14 ori cîte 1 ochi. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile. Repetăm încă de 2 ori de la * . Cornelia Both şi Martha Recht. de 16 ori cîte 1 ochi. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. 8½ cm. Mai departe scădem de 8 ori cîte 1 ochi şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. Tehnică. Sfîrşim banta fără a o strînge.Umărul: Cînd faţa este de 45 cm de la tiv. Îl coasem sus şi jos. Întoarcem lucrul şi continuăm lucrînd pe faţă acolo pînă unde acum a fost dosul lucrului. Coasem nasturii. pînă la tivul îndoit al celeilalte. pe urmă o îndoim înspre interior şi o coasem. Vor fi 86 ochiuri. dar numai de la tivul îndoit al uneia din feţe. “Tricotaje de mînă”. Tricotăm cu lînă mai închisă 2 cm în “punct de jerseu”.

12. 7 (pe faţa lucrului): * 1 ochi pe dos. 2½. 5 ochiuri pe faţă. o croşetă. 521 . 14. verde şi galben. II. 8. Rîndul 9: * 1 ochi pe dos. 3. verde. 5. Rîndul 2. Manşetele şi bentiţa care bordează jacheţica se tricotează în „punct leneş”. 15. Mărimea: Lungimea jachetei 34 cm. Model: I. împodobită cu o broderie în floricele din culori vii: roşu. Furnituri: Circa 250 g lînă sau bumbac cu firul de grosime mijlocie. 17: la fel ca 1. galben. urmează 5 ochiuri pe faţă. se poate purta peste orice rochiţă. 11 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * . 4. 3. un nasture. de culoare albă. formînd 1 singur ochi. Cîteva fire de bumbac roşu. repetăm de la * . 58 Această jachetă albă. 16. Rîndul 11. andrele nr. 11 ochiuri pe dos. 4. Rîndul 10. 8: Se lucrează acoperit. adică 1 ochi pe faţă.Jachetă pentru fetiţă de 4 ani – Model nr. 13. din lînă sau bumbac. 18: la fel ca 2. din ochiul următor formăm cu ajutorul unei croşete 6 ochiuri pe care apoi le lucrăm dintr-odată tot cu croşeta. 5. 6. 7. Faţa. spatele şi mînecile se tricotează cu modelul următor: Rîndul 1. 6.

Rămîn 26 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. Am scăzut în total 13 ochiuri şi mai rămîn pe andrea 25 ochiuri. Continuăm drept cu modelul II încă 13 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului. formînd un singur ochi. cu acelaşi model. Repetăm de la * . 1 ochi pe faţă. Avem 76 ochiuri. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. Repetăm de la rîndul 1. Răscroiala gîtului: Din acest punct începem răscroiala gîtului. Continuăm drept. urmează 7 ochiuri pe faţă. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 4 ochiuri.Rîndul 19: * 1 ochi pe dos. În total am scăzut 12 ochiuri pe această linie. La marginea interioară a feţei lucrăm drept de la început şi pînă la răscroiala gîtului. din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 3 ochiuri. scăzînd la începutul primului rînd (pe faţa lucrului) 6 ochiuri. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). Rîndul 20: acoperit. urmează 1 ochi pe faţă. urmează de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. 9 cm în înălţime. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri. Am scăzut în total 50 ochiuri pe amîndoi umerii. 522 . din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată formînd 1 singur ochi. Avem 38 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II.

La gît coasem un nasture pe partea stîngă a feţei. pe această linie. Bentiţa: Montăm 8 ochiuri pe andrele nr. Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. de 40 ori cîte 1 ochi. Călcăm uşor părţile tricotate. Încheiem. avînd grijă să nu se preseze „picourile”. scăzînd la începutul rîndurilor. Avem 76 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii.Umărul: Cu aceste 25 ochiuri începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. 2½ şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”. la fiecare margine a lucrului. astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. iar bentiţa o coasem cu mîna de jur-împrejurul marginilor. 523 . 2½ şi tricotăm drept în „punct leneş”. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. o bentiţă lungă de aproximativ 1. iar restul de 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. de 2 ori cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. iar pe partea dreaptă formăm o cheotoare. de 5 ori cîte 5 ochiuri. Încheiem la maşină. în total 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la fiecare margine).20 m. Continuăm 23 cm în înălţime cu modelul II.

524 .

525 . Corsajul „cuib de viespe”: tricotăm 3 rînduri începînd pe dosul lucrului cu 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. elastic. 2½. 3. adică cuprindem ultimele 2 ochiuri pe faţă din primul grup. II. Rîndul 4: (pe faţa lucrului) după ochiul de la margine * introducem andreaua între ochiul al şaselea şi al şaptelea (după 2 ochiuri pe faţă. 59 Se poate tricota din fir de lînă sau de bumbac. 2 ochiuri pe dos. un nasture. şi trecem. Rîndul 8: este la fel cu rîndul 4. Fusta se tricotează în „punct de jerseu” cu dungi în „punct leneş”. pe timp mai răcoros cu bluză sau cu un mic pulover. 2. Urmează 2 ochiuri pe dos. fără a-l strînge. Repetăm de la * . Aceste 8 rînduri se repetă. îl aşezăm în faţa ochiurilor pe andreaua stîngă şi îl tricotăm pe faţă ca şi cînd ar fi un ochi nou. Model: I.Rochiţă – şorţ pentru fetiţe – Model nr. 2 ochiuri pe dos. Vara se poate purta fără bluză. Mărimea: Pentru fetiţe de 1½ – 2 ani. Furnituri: Circa 120 g fir de lînă sau bumbac. 2 ochiuri pe faţă). Pe urmă tricotăm 2 ochiuri pe faţă. dar îl lucrăm inversat. 6 şi 7: ca rîndurile 1. Rîndurile 5. cele 2 ochiuri pe dos care urmează şi primele 2 ochiuri pe faţă din grupul următor. cu ajutorul andrelei din stînga. scoatem firul. aceste 6 ochiuri prin ochiul cel nou. andrele nr. 2 ochiuri pe faţă. tricotîndu-le de la * pînă la * ca în rîndul 4.

1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 46 ochiuri pe faţă. 45 ochiuri pe faţă. 48 ochiuri pe faţă. Al 7-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. 48 ochiuri pe faţă. Al 5-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. 44 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. 48 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. Aceste 3 scăderi le repetăm mereu la cîte 8 rînduri (în total de 10 ori). 43 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. Începem cu 206. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. Al 8-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. urmează 50 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 43 ochiuri pe faţă. 42 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. Cînd avem 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. 49 ochiuri pe faţă. Al 3-lea rînd cu scăderi: 49 ochiuri pe faţă. Al 6-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. Urmează iar 12 rînduri în „punct leneş”. Tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”.Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm în „punct de jerseu”. o scădere pe dos. o scădere pe dos. o scădere pe dos. tricotăm în următorul rînd * 50 ochiuri. 46 ochiuri pe faţă. Continuăm în „punct de jerseu”. Repetăm încă de 2 ori de la * . 47 ochiuri pe faţă. pe urmă tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. Al 2-lea rînd cu scăderi se lucrează astfel: * 49 ochiuri. 1 scădere pe dos. 42 ochiuri pe faţă. 44 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * încă de 2 ori. Urmează 50 ochiuri pe faţă. 45 ochiuri pe faţă. 46 ochiuri pe faţă. Al 9-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. 49 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos (adică o scădere pe dos). 48 ochiuri pe faţă. Al 4-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 47 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. 47 ochiuri pe faţă. Fusta se lucrează din două bucăţi la fel. 44 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. pe urmă continuăm 6 cm în „punct de jerseu”. 526 .

“Tricotaje de mînă”. prins într-un rînd de cruciuliţe duble. Lucrăm drept înainte. 1 scădere pe dos. Rămîn 136 ochiuri. Rămîn 176 ochiuri. Ed. pînă ce marginea exterioară este de 13 cm. După ce am tricotat 6 cm drept înainte. 527 . scăzînd cîte 6 ochiuri. Cînd fusta este de 29½ cm măsuraţi de la marginea de jos. 41 ochiuri pe faţă. în total de 40 ori. Închidem aici cu un nasture şi o cheotoare. Călcăm cele două bucăţi tricotate şi le asamblăm. 1959. 41 ochiuri pe faţă. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. Lăsăm deschisă cusătura din partea stîngă pe o porţiune de 5 cm. scădem în rîndul următor ochiul al 10lea şi începînd de aici mereu al 4-lea ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bretele separat. La începutul celor 2 rînduri următoare încheiem cîte 15 ochiuri. În linia taliei pe dos. aşezăm un elastic. 1 scădere pe dos. încheiem la mijlocul rîndului 70 ochiuri. 1 scădere pe dos.Al 10-lea rînd cu scăderi: 45 ochiuri pe faţă. formăm umărul. Începînd de la marginea exterioară. Marginile le înconjurăm cu 2 rînduri pe picioruşe croşetate. 46 ochiuri pe faţă. Cu cele 106 ochiuri rămase tricotăm cu modelul II.

Mărimea: Pentru copii de 4 – 5 ani. IV. elasticul de la glezna pantalonaşului şi banta căciuliţei se tricotează în „punct de elastic”. 528 . Ochiurile pe faţă se iau din spatele andrelei. Rîndul 7: pe dos. Furnituri: Circa 550 g lînă albă de grosime mijlocie.Costum de iarnă şi căciuliţă – Model nr. Rîndul 4: * 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: pe dos. 61 Costumaşul compus din trei piese are o garnitură suedeză. Hăinuţa este închisă cu un fermoar care se poate deschide complet. Model: I. Rîndul 2: pe faţă. andrele nr. tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. 40 g lînă bleumarin şi 20 g lînă roşie. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (pe dosul lucrului) pe dos. Tivurile interioare ale hăinuţei se lucrează în „punct de jerseu”. tricotăm şi ochiul premergător pe faţă şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. Rîndul 5: pe dos. Gulerul şi manşetele hăinuţei. Repetăm de la * . II. Garnitura suedeză o tricotăm după schema dată. Rîndul 6: pe faţă. 2½ şi 3. fermoar şi elastic. III.

tricotăm şi ochiul premergător şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. La marginea exterioară creştem la cîte 8 cm. la ambele margini. la cîte 2 cm. Continuăm cu modelul IV şi cu andrele nr. scădem la începutul rîndurilor următoare. Continuăm cu modelul IV. Vor fi 88 ochiuri. creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. de 3 ori cîte 1 ochi. 3. scădem la începutul rîndurilor următoare. la cîte 4 cm. Rămîn 50 ochiuri. Repetăm de la * . dar numai după ce am tricotat 6 ochiuri şi am ridicat al 7-lea ochi al tivului. În rîndurile pe faţă nu tricotăm al 7-lea ochi. tricotăm din nou cu modelul IV. îl ridicăm numai. la marginea exterioară. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 26 cm de la tiv. cu andrele nr. pe andrele nr. 529 . de 5 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Între timp. măsuraţi vertical. o dată 5 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Aceste 8 rînduri dau modelul. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 6 ochiuri. Creştem la ambele margini ale lucrului. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 5 ochiuri. După ce am terminat garnitura. Umărul: Cînd avem 41 cm măsuraţi de la tiv. Între timp. la 6 cm de la tiv. începem garnitura lată suedeză. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. 3. la 6 cm de la tiv. Răscroiala mînecii: La aceeaşi înălţime ca la spate scădem la marginea exterioară. Rămîn 82 ochiuri. Încheiem. de 12 ori cîte 5 ochiuri. 2½. Vor fi 104 ochiuri. Vor fi în total 61 ochiuri. începem modelul suedez. 2½ . măsuraţi vertical. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). de 3 ori cîte 1 ochi. Rămîn 28 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm cu modelul IV. creştem aici şi începînd de aici. Hăinuţa Spatele: Începem cu 94 ochiuri. * tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. La 3 cm măsuraţi de la tiv. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Aceste 6 ochiuri le tricotăm în „punct de jerseu” în culoarea de fond pînă la răscroiala gîtului (tiv interior).Rîndul 8: 2 ochiuri pe faţă. de 3 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 rînduri.

Umărul: Se scade la aceeaşi înălţime şi în acelaşi fel ca la spate. scăzînd cîte 5 ochiuri. Îndoim înăuntru tivul de jos şi-l coasem. Din răscroiala gîtului ridicăm circa 110 ochiuri pe andrele nr. scădem la cîte 2 rînduri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. la 2 cm de la elastic. apoi continuăm cu modelul IV. De-a lungul feţelor şi în continuare în jumătatea lăţimii gulerului. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Între timp. 530 . Cînd mîneca are 28 cm de jos. aşezăm fermoarul în aşa fel. Creştem la cîte 6 rînduri la începutul şi la sfîrşitul lor. La feţe îndoim de asemenea tivul pe linia ochiurilor ridicate şi-l coasem cu puncte invizibile. Vor fi 78 ochiuri. Această margine urmează drept înainte. încît să nu fie vizibil cînd este închis. de 13 ori cîte 1 ochi. le montăm. 2½. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Călcăm părţile tricotate. Încheiem. cu modelul IV. Continuăm cu andrele nr. pe dos cele tricotate pe dos. 2½ şi tricotăm 9 cm cu modelul I.Răscroiala gîtului: Între timp. începem modelul suedez. cînd marginea interioară este de 35 cm de la adăugarea ochiurilor. 3. Mîneca: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. la începutul lor o dată 13 ochiuri. de 16 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 12 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. cu modelul I.

de 11 ori cîte 1 ochi. Între timp. pînă ce lucrăm după ultimul rînd prescurtat. de 16 ori cîte 1 ochi. tricotăm pe dos tot aceste 82 ochiuri. După ce am terminat garnitura.Pantalonaşul Se tricotează în două bucăţi. la 4 cm deasupra elasticului începem modelul suedez îngust. 3. întoarcem şi tricotăm tot aceste 69 ochiuri. Întoarcem.m. pe urmă la cîte 7 rînduri de 3 ori cîte 1 ochi. 2½. pe faţa lucrului. întoarcem lucrul (acolo unde a fost pînă acum faţa va fi de acum înainte dosul lucrului) şi continuăm în „punct de 531 . Cînd pantalonaşul este de 59 m măsuraţi de la marginea de jos. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri. 3. Continuăm cu modelul IV pe andrele nr. Împreunăm cusăturile piciorului pînă la 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. Partea a doua se tricotează în sens opus.a. drept înainte. În rîndul următor tricotăm 56 ochiuri ş. continuăm cu modelul suedez pe andrele nr. Călcăm cele 2 bucăţi tricotate. 2½. La marginea stîngă scădem începînd de la 30 cm de la marginea de jos. Continuăm şi tricotăm la cîte 2 rînduri cu 13 ochiuri mai puţin. Căciuliţa Începem cu bordura răsfrîntă. pe urmă executăm şi cusăturile din faţă şi din spate. 17 ochiuri.d. Îndoim 2 cm partea de sus şi coasem cu puncte de tighel. Marginea dreaptă urmează de la 33 cm măsuraţi de la elastic. pe andrele nr. În rîndul următor. introducînd în acest tiv elastic îngust. tricotăm 82 ochiuri. după schema „b”. cu 126 ochiuri pe andrele nr. continuăm cu rînduri prescurtate pentru a obţine înălţimea de la spate. La marginea stîngă creştem la cîte 7 rînduri. Începem la marginea de jos cu 72 ochiuri. Mai tricotăm 2 cm în „punct de jerseu” şi încheiem. La marginea dreaptă creştem la cîte 8 rînduri de 13 ori cîte 1 ochi. restul rămîne pe andreaua stîngă. la cîte 2 cm. din nou cu rîndul întreg. Tricotăm 6 cm cu modelul I. După 4 rînduri în „punct leneş”. Rămîn 93 ochiuri.

întoarcem. Tehnică. După 3 cm tricotaţi drept înainte. Rîndul 4: pe faţă. Pe partea opusă a căciuliţei coasem un nasture. Repetăm de la * pînă ce această bordură măsoară 11 cm. 532 . tricotăm 110 ochiuri pe dos. pe dos. Garnitura în model suedez şi partea tricotată în „punct de jerseu” se calcă.a. La sfîrşitul benţii facem o cheotoare mică. În rîndul următor tricotăm 95 ochiuri pe faţă. * Următorul rînd 1: pe faţă. lucrăm cu rînduri prescurtate: tricotăm 118 ochiuri pe faţă. Continuăm în felul acesta tricotînd la fiecare revenire cu 5 ochiuri mai puţin.d. întoarcem ş. 1959.m. Rîndul 3: pe dos. Ed. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: pe dos. O coasem de o parte a căciuliţei. Executăm o cusătură la spate şi răsfrîngem garnitura din faţa căciuliţei.jerseu”. Cornelia Both şi Martha Recht. rîndul întreg. Încheiem. Începem o bantă îngustă pe 12 ochiuri şi lucrăm 120 cm în „punct de elastic”. pînă ce întoarcem după ultimul rînd prescurtat şi tricotăm.

Cardigan bărbătesc cu linii diagonale – Model nr. * 2 ochiuri pe dos. ridicăm al doilea ochi următor pe andreaua dreaptă. 5 nasturi. pe urmă tricotăm pe faţă ochiul premergător şi dăm drumul ambelor ochiuri de pe andreaua stîngă). luîndu-l din spatele andrelei. 60 cm (măsură mare). Repetăm de la *. Repetăm de la *. Banta pentru butoniere şi nasturi. în „punct de jerseu”. III. După rîndul al 8-lea repetăm de la rîndul 1. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 120 cm. andrele nr. cît şi pe stradă. II. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta (pe faţa lucrului. Repetăm de la *. cît şi cea de la buzunare. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. Model: I. fără banta de la gît. * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * . 533 . Restul se tricotează astfel: a) Modelul aplecat spre dreapta: Rîndul 1: * 2 ochiuri pe dos. 62 O bantă simplă înconjoară modelul în linii diagonale. lungimea în mijlocul spatelui. Marginea de jos şi manşetele în „punct de elastic”. Rîndul 5: * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. 2½ şi 3. 2 ochiuri pe dos. restul pe faţă. fără a-l tricota. Furnituri: Circa 800 g lînă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. Cardiganul se poate purta atît la sport.

La creşteri şi mai apoi la scăderi se va observa continuitatea modelului. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. fără a-l tricota). Rîndul 3: 1 ochi pe dos. restul pe faţă. luîndu-l din faţa andrelei. la ambele margini ale spatelui. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. După rîndul al optulea urmează iar primul rînd. aplecat spre stînga (al doilea ochi următor se tricotează pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. scădem la începutul rîndurilor următoare. 2 ochiuri pe dos. 2½. creştem aici.b) Modelul aplecat spre stînga: Rîndul 1: * 1 ochi încrucişat. de 6 ori cîte 1 ochi. Rămîn 140 ochiuri. * 2 ochiuri pe dos. 3 şi tot 30 ochiuri = 10 cm din modelul II. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. Rîndul 5: * 2 ochiuri pe dos. Spatele şi mînecile. cu modelul III. Umărul: La 64 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare. după schema dată. Vor fi 152 ochiuri. se lucrează după schema dată. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 42 cm de la marginea de jos. şi începînd de aici la cîte 2 cm. Continuăm cu andrele nr. la care liniile se întîlnesc la mijloc. la cîte 4 cm. Creştem la ambele margini ale lucrului. tricotat cu andrele nr. Repetăm de la *. 3. măsuraţi vertical. Repetăm de la *. 2½. de 8 ori cîte 1 ochi. * 1 ochi încrucişat aplecat înspre stînga. ochiul premergător se ridică. în dosul ochiurilor. 534 . tricotat cu andrele nr. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. Spatele: Începem cu 154 ochiuri pe andrele nr. Vor fi 170 ochiuri. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul III. Repetăm de la *. luîndu-l din spatele andrelei. (De primul şi ultimul ochi nu se ţine seama în model).

la cîte 2 rînduri. de 6 ori cîte 1 ochi. pe andrele nr. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. după modelul III_b) şi fără buzunarul de sus. Tricotăm 6 cm cu modelul I.Răscroiala gîtului: Între timp. Lăsăm lucrul de o parte. Partea dreaptă a feţei se tricotează în sens opus. Cu alte andrele începem 42 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. pe marginea exterioară. La marginea exterioară continuăm scăderile de cîte 3 ochiuri pentru umăr. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară este de 40 cm de la marginea de jos. Creştem la cîte 6 rînduri. pînă se termină toate ochiurile. la începutul şi la sfîrşitul lor. de 8 ori cîte 3 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 1 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. tricotăm 10 ochiuri de la începutul rîndului. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. luăm 40 de ochiuri pe o andrea de rezervă şi sfîrşim andreaua tricotînd restul de 31 ochiuri. Vor fi 92 ochiuri. la 47 cm de la marginea de jos. Continuăm faţa. de 4 ori cîte 2 ochiuri. pe urmă tricotăm şi restul ochiurilor. Buzunarul de jos: La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. şi terminăm cu un rînd de ochiuri pe faţă (lăsăm lucrul la o parte). cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. scădem la cîte 2 rînduri mereu cîte 4 ochiuri. scădem aici. cu modelul III_a). 3. Tricotăm 31 ochiuri începînd de la marginea interioară. la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 32 ori 535 . La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi. Tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. Începînd cu 33 ochiuri. Ochiurile buzunarului rămîn şi mai departe pe andreaua de rerzervă. 3. 7 cm pentru căptuşeala buzunarului. Mîneca: Începem cu 74 ochiuri. la începutul şi la sfîrşitul lor. încheiem la mijloc 14 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. scădem de la marginea exterioară. 2½. Continuăm faţa după indicaţiile date. la gît. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. Partea stîngă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. Umărul: La 64 cm de la marginea de jos. Cînd mîneca este de 47 cm sau altă măsură necesară antebraţului. tricotăm cu alte andrele. Buzunarul de sus: Între timp. 2½. Marginea stîngă (cea interioară) urmează drept înainte. de 9 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. Tricotăm 6 cm cu modelul I. scădem la începutul rîndului următor 7 ochiuri. cu modelul III după schema dată. Vor fi 130 ochiuri. în continuare lucrăm cu ochiurile căptuşelii buzunarului. Răscroiala mînecii: La 42 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 2 ori cîte 7 ochiuri. măsuraţi vertical. la marginea interioară. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte un ochi şi continuăm în acelaşi fel ca la buzunarul de jos. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. luăm 31 ochiuri pe o andrea de rerzervă. de 20 ori cîte 1 ochi şi la cîte 5 rînduri. de 8 ori cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. Continuăm cu andrele nr. creştem aici. pe urmă tricotăm şi celelalte ochiuri. tricotăm pe faţa lucrului 16 ochiuri de la începutul rîndului. la marginea din dreapta creştem la cîte 5 cm.

Tehnică. Nu călcăm părţile tricotate. La marginea din dreapta ridicăm 213 ochiuri. 2½ şi tricotăm 3 cm cu modelul II. le călcăm şi le fixăm de feţele cardiganului. tricotrat pe faţa lucrului şi încă 4 cm în „punct de jerseu”.d. coasem cele două margini înguste. pe urmă mai tricotăm 3 cm. Tricotăm 2 cm cu modelul II. Aici formăm în faţa din stînga 5 butoniere orizontale. 2½. Încheiem. “Tricotaje de mînă”.a. iar 5 ochiuri pentru butonieră ş. Coasem nasturii. ridicăm ochiurile pe andrele nr. o tivim şi o călcăm. le răsfrîngem. le aburim numai uşor. Cornelia Both şi Martha Recht. Prima la 2 cm de la marginea de jos a cardiganului. Festonăm butonierele prinzîndu-le două cîte două împreună. Fixăm de asemenea cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor.cîte 1 ochi. La jumătatea lăţimii formăm şi aici 5 butoniere deasupra butonierelor din rîndul precedent. Încheiem. Din 5 ochiuri facem butoniera. de 8 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Urmează un rînd de ochiuri pe dos. tricotăm 22 ochiuri. Ridicăm ochiurile buzunarelor pe andrele nr. Îndoim în afară benzile buzunarelor. La marginea interioară a feţelor şi în continuare în jurul gîtului. iar la marginea din stînga din nou 213 ochiuri. Banta care înconjoară feţele şi gîtul o îndoim de-a lungul rîndului de ochiuri pe dos. Ed. pe faţa lucrului. un rînd de ochiuri tricotate pe dos. la spate 54 ochiuri.m. După rîndul cu butoniere tricotăm încă 2 cm în „punct de jerseu”. Rămîn 16 ochiuri. 536 . 1959. Montăm cardiganul. Aici urmează.

3. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează în „punct de jerseu”.Cardigan bărbătesc cu fermoar – Model nr. Furnituri: Circa 700 g lînă. Elasticul de la marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. Model: I. foarte plăcut de purtat atît la lucru. 537 . este lucrată o dată cu feţele. 63 Cardigan larg. Banta de garnitură în model diagonal. II. III. andrele nr. lungimea la mijlocul spatelui 71 cm (mărime mijlocie). Garnitura lată. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat circa 126 cm. fermoar care se poate deschide complet. cît şi la sporturi. se tricotează după schema dată. diagonală.

Vor fi 152 ochiuri. Tricotăm 7 cm. pe urmă lucrăm în locul „punctului de elastic” în „punct de jerseu” (banta diagonală se lucrează şi mai departe după schema dată). 16 ochiuri cu modelul diagonal aplecat spre stînga. de 5 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. pînă se termină toate ochiurile. încheiem la la mijlocul rîndului 8 ochiuri. la 66 cm de la marginea de jos. Continuăm drept înainte. lîngă ceafă. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. scădem la cîte 2 rînduri. Spatele: Începem cu 170 ochiuri cu modelul I. la ambele margini ale lucrului.Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm cu modelul II. Urmăm în „punct de elastic” pe care îl începem şi îl sfîrşim cu 2 ochiuri pe faţă. Rămîn 142 ochiuri. La marginea exterioară scădem în continuare cîte 3 ochiuri. la ambele margini. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 16 ori cîte 3 ochiuri. apoi ochiul care închide rîndul. iar la marginea interioară. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. Umărul: Cînd spatele este de 62 cm de la marginea de jos. Tricotăm 7 cm cu această împărţire. care se lucrează după schema a. împărţim ochiurile pe faţa lucrului astfel: ochiul de la margine. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 96 ochiuri. 538 . Răscroiala gîtului: Între timp. 4 ochiuri pe faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare. cîte 3 ochiuri. Continuăm drept înainte în „punct de jerseu” pînă avem 33 cm. măsuraţi vertical. Cele 4 ochiuri pe faţă de la începutul rîndului le tricotăm pînă la sfîrşit mereu pe dos în rîndurile cu soţ (tiv). creştem aici şi de aici la cîte 2 cm.

la cîte 2 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. 539 . întoarcem. Încheiem. lăsînd restul de 20 ochiuri pe altă andrea de rezervă. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea exterioară scădem. la începutul rîndului. scădem la marginea exterioară de 16 ori cîte 1 ochi pentru răscroiala gîtului.Buzunarul: La 15 cm de la marginea de jos tricotăm. Sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm de o parte. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. le luăm pe o andrea de rezervă şi lucrăm cu cele 36 ochiuri următoare. Rămîn 26 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului (nu socotim manşeta răsfrîntă). de 30 ori cîte 1 ochi. În rîndul următor. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri. Continuăm drept. 2 ochiuri pe dos. ochiul care încheie rîndul. tricotăm: ochiul de la margine. cîte 1 ochi. de 19 ori. 6 ochiuri. Umărul: Cînd faţa este de 62 cm de la marginea de jos. 5 ochiuri pe faţă. Continuăm faţa. Pe alte andrele montăm 40 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. de 12 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. Vor fi 124 ochiuri. iar banta de garnitură. Rămîn 22 ochiuri. este de 7 cm. 40 ochiuri. Tricotăm 12 cm cu modelul I. Lăsăm faţa de o parte. de 8 ori cîte 2 ochiuri. 2 ochiuri pe faţă. Între timp. După 4 rînduri de model. la începutul rîndurilor pe dos. după schema b. 6 ochiuri pe dos. pe dosul lucrului. Cu acestea continuăm banta de garnitură (la marginea dinspre umăr am lăsat un ochi pentru începerea. Aici şi de aici la cîte 1½ cm. Tricotăm 8 cm în „punct de jerseu”. tricotăm 2 rînduri prescurtate pentru a obţine rotunjirea benţii astfel: * tricotăm 3 rînduri din modelul diagonal. în locul ochiurilor buzunarului tricotăm cu ochiurile căptuşelii. la începutul următorului rînd pe dos. în aceaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la cîte 2 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Încheiem. Încheiem. Creştem la ambele margini ale lucrului. respectiv încheierea rîndurilor). În locul ultimului rînd tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă pe urmă mai tricotăm 3 cm. apoi sfîrşim rîndul. cu modelul aplecat spre dreapta. pe urmă la începutul rîndurilor următoare pe dos. Partea stîngă a feţei: Se tricotează în sens opus. creştem de 8 ori cîte 1 ochi. tricotăm la începutul rîndului cele 20 ochiuri de pe andreaua de rezervă. Cînd mîneca are 53 cm de la marginile de jos. Continuăm cu modelul II. pe faţa lucrului. La cele 36 de ochiuri adăugăm în ambele părţi cîte un ochi şi tricotăm 3 cm cu aceste 38 ochiuri. Repetăm de la * pînă ce marginea interioarăm mai scurtă. La începutul ultimelor două rînduri scădem cîte 2 ochiuri. scădem la marginea exterioară. Urmează al patrulea rînd al modelului. Tricotăm drept înainte pînă avem 40 cm de la marginea de jos. ridicăm 1 ochi. În următorul rînd lucrat pe dos. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm.

în lăţime de un ochi. răsfrîngem şi prindem de faţă.Marginea de sus. “Tricotaje de mînă”. Coasem cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarelor. pe urmă călcăm bucăţile tricotate. Ed. cu care acoperim benţile de bumbac ale acestuia. cele două margini înguste. Cele două margini înguste ale benţii se cos împreună şi se aşează în răscroiala de la ceafă în aşa fel. Cornelia Both şi Martha Recht. liberă. încît să nu se vadă cînd este încheiat. a buzunarului o îndoim în afară. 540 . Fixăm fermoarul astfel. atît de lungi cît fermoarul. Tehnică. încît să acopere spatele cu 1 cm. Tricotăm 2 benţi. Asamblăm. dar numai pe cele împletite în „punct de jerseu”. Banta de garnitură se abureşte uşor de tot. 1959. începînd fiecare pe cîte 8 ochiuri. Tivul de 5 ochiuri în „punct de jerseu” de la margine se îndoaie şi se coase de interiorul feţelor cu puncte invizibile. Însăilăm deschizătura buzunarului. coasem.

Rîndul 2: pe dos. tricotăm un 541 . 64 Pe stradă. Furnituri: Circa 700 g lînă de grosime mijlocie. deasupra ochiului ridicat tricotăm 1 ochi pe faţă. 2½ şi 5 nasturi. Aceste 4 rînduri se repetă. Restul se lucrează în „punct de ţesătură” (tissu): Rîndul 1: * 1 ochi pe faţă. lungimea la mijlocul spatelui 70 cm (circumferinţa pieptului 100 – 104 cm). Măsura: 30 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. ridicăm ochiul următor. firul este în faţa ochiului ridicat. sau lînă subţire luată în două. acasă sau la lucru. deasupra ochiului pe faţă ridicăm 1 ochi. „Punctul de ţesătură” în care este lucrat nu se întinde şi nu se deformează. Spatele: Începem cu 164 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 3 cm. andrele nr. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. În locul ultimului rînd pe dos. Repetăm de la *. Mărimea: Lărgimea vestonului încheiat la nasturi circa 118 cm. Rîndul 4: pe dos. II. peste tot este foarte util şi plăcut de purtat. se lucrează însă inversat.Veston tricotat – Model nr. Model: I.

de 22 ori cîte 3 ochiuri şi de 18 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 134 ochiuri. pe urmă începînd pe faţa lucrului cu un rînd de ochiuri pe faţă. tricotăm 39 ochiuri şi trecem restul de 34 ochiuri pe altă andrea de rezervă. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 46 cm. Răscroiala gîtului: Între timp. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. la 73 cm de la marginea de jos. creştem aici. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Vor fi 146 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. de 6 ori cîte 1 ochi. la ambele margini. celelalte la cîte 9 cm una de alta. La marginea interioară lucrăm drept înainte şi facem 5 butoniere. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Încheiem. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. la cîte 6 cm. pînă la 20 cm. Cu alte andrele începem 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Lucrăm cu cele 39 ochiuri.rînd de ochiuri pe faţă. La marginea interioară. Partea stîngă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. lîngă gît. Aici. de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 176 ochiuri. Buzunarul de jos: Între timp. şi începînd de aici la cîte 2 cm. scădem mereu la cîte 2 rînduri. Vor fi 95 ochiuri. Prima la 6 cm de la adăugarea ochiurilor. Vor fi 101 ochiuri. luăm pe faţa lucrului 22 ochiuri pe o andrea de rezervă. la cîte 3½ cm. Continuăm cu modelul II. pe urmă continuăm cu modelul II. Sfîrşind cu un rînd cu soţ. Tricotăm 9 cm cu modelul II. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. încheiem la mijloc 12 ochiuri. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea stîngă 13 ochiuri. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. la începutul rîndurilor următoare. Lăsăm la o parte. şi de 14 ori cîte 1 ochi. tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. În locul ultimului rînd pe dos. Umărul: La 67 cm de la marginea de jos scădem. Tricotăm 3 cm cu modelul I. şi începînd de aici. măsuraţi vertical. lăsăm la o 542 . la 12 cm de la tiv. Tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. drept înainte. Creştem la ambele margini. Marginea dreaptă (cea exterioară) urmează. Rămîn 39 ochiuri.

iar restul ochiurilor le trecem pe altă andrea de rezervă. măsuraţi vertical. scădem la marginea exterioară. luăm începutul la rîndului 11 ochiuri pe o andrea de rezervă. Coasem nasturii. pe urmă. la cîte 2 rînduri. Mîneca stîngă: Se tricotează în sens opus. de 3 ori cîte 3 ochiuri. de 12 ori cîte 2 ochiuri. Lăsăm la o parte. Cu alte andrele începem 35 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm cu modelul II. scădem la începutul următoarelor rînduri: o dată 9 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. la începutul rîndului următor. La începutul răscroielii gîtului. Repetăm de 3 ori de la *.parte. se îndoaie şi se cos. Mîneca dreaptă: Începem cu 92 ochiuri. Răscroiala gîtului: În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la fiecare 1 cm. creştem aici şi începînd de aici la cîte 6 rînduri. Continuăm şi scădem de 26 ori cîte 1 ochi. Festonăm butonierele prinzînd şi dublura. facem un mic colţ. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. Coasem tivul de jos şi cel de la mîneci. la începutul rîndurilor. Vor fi 128 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Se tricotează în sens opus şi fără butoniere. o dată 10 ochiuri. la ambele margini ale lucrului de 18 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Încheiem. Călcăm tivurile şi le prindem pe dinăuntrul vestonului cu puncte invizibile. Creştem la cîte 2½ cm. Cînd mîneca are 47 cm de la tiv. la marginea exterioară. Răscroiala mînecii: La 46 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. Coasem cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Umărul: Cînd faţa are 67 cm de la marginea de jos. Ridicăm ochiurile de la partea dreaptă a feţei. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. sau altă măsură necesară antebraţului. Însăilăm deschizăturile buzunarelor şi călcăm bucăţile tricotate. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. tricotăm 31 ochiuri. Buzunarul de sus: Între timp. de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 1 ochi. Încheiem. de 8 ori cîte 1 ochi. dar aici formăm 5 butoniere verticale. 543 . la fel ca la buzunarul de jos. Rămîn 20 ochiuri. pe urmă 2½ cm în „punct de jerseu”. Cele 4 mici tivuri ale buzunarelor se calcă separat. corespunzătoare celor 5 butoniere ale feţei. le asamblăm. Continuăm faţa şi tricotăm în locul buzunarului ochiurile căptuşelii (Atenţie la continuitatea modelului!). pînă la mijlocul răscroielii gîtului din spate. Cu cele 31 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. Tricotăm un tiv la fel şi la partea stîngă a feţei. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. pe urmă tricotăm cele 31 ochiuri ale căptuşelii în locul celor ale buzunarului. Tricotăm 4 cm cu modelul I. scădem la marginea interioară cîte un ochi pînă la sfîrşit. Continuăm cu modelul II. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. la 51 cm de la marginea de jos. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi.

544 .

pînă la înălţimea totală de 36 cm. II. Model: I. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. Furnituri: Circa 600 g lînă galbenă. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. în „punct leneş”. La marginea de jos are o garnitură cu model norvegian. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm.Pulover bărbătesc cu model norvegian – Model nr. apoi din nou cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. 65 Acest pulover sport se poate face din lînă galbenă. 50 g lînă neagră. 2½ şi tricotăm drept 1½ cm. lungimea la mijlocul spatelui 59 cm. III. pe andrele nr. 545 . Spatele: Montăm 150 ochiuri din lînă galbenă. Restul în „punct de jerseu” şi modelul norvegian. andrele nr. Fondul se poate înlocui cu alb sau cu orice culoare deschisă. Bordura de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. 50 g lînă portocalie. cu firul mai plin. Continuăm drept cu modelul norvegian. după schema dată.

avînd grijă ca tot timpul să avem 2 ochiuri în plus faţă de montajul spatelui. Răscroiala gîtului: Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. însă inversat. începem să formăm linia umărului scăzînd o dată 2 ochiuri. Umărul: La înălţimea totală de 56 cm. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm lucrul cu partea următoare în acelaşi fel. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 14 ochiuri şi au mai rămas 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. scădem la mijlocul feţei 40 ochiuri într-un singur rînd şi astfel am împărţit lucrul în două părţi.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. În continuare tricotăm 40 cm în înălţime în „punct de jerseu”. în „punct de semielastic”. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. cîte 56 ochiuri la fiecare parte. Avem 118 ochiuri cu care 546 . Mîneca: Montăm 78 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. La înălţimea totală de 52 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. Faţa: Montăm 152 ochiuri de lînă galbenă şi lucrăm la fel ca la spate. 2½ şi tricotăm o manşetă de 8 cm înălţime. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri la fiecare umăr) şi au mai rămas 38 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. În total am crescut 40 ochiuri. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Avem 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm.

Încheiem într-un singur rînd. de 12 ori cîte 2 ochiuri. 1959. Cornelia Both şi Martha Recht. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Ed. 2½ de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 4 cm înălţime. Deasupra modelului norvegian. de 4 ori cîte 4 ochiuri. în „punct de semielastic” şi bordată cu negru. de 48 ori cîte 1 ochi.începem să formăm ovalul mînecii. 547 . coasem o clapă falsă tricotată din 30 ochiuri de lînă galbenă. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Călcăm aburit toate părţile tricotate în „punct de jerseu” şi model norvegian şi încheiem la maşină. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. iar restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. la partea dreaptă a feţei. scăzînd la începutul următoarelor rînduri astfel: de 2 ori cîte 8 ochiuri. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe 4 andrele nr.

în „punct de semielastic”. andrele nr. 4 nasturi. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2lea. 2½ şi tricotăm drept. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. cu un punct simplu şi discret. închis în faţă cu 4 nasturi. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2-lea. 10 cm în înălţime. 1 ochi pe dos. II. manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. 2½. Bentiţa în „punct leneş”. Restul cu modelul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) * 4 ochiuri pe faţă. Elasticul de jos. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. În continuare tricotăm cu modelul III o bucată de 32 cm în înălţime. 548 . Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. lungimea puloverului 65 cm. III. Model: I. 2 ochiuri pe dos. 66 Acest pulover bărbătesc.Pulover sport bărbătesc – Model nr. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) acoperit. Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. se poate tricota din lînă albă sau orice altă culoare deschisă. Repetăm de la *. Furnituri: Circa 600 g lînă albă.

iar pe andreaua a doua (de rezervă) vor rămîne 68 ochiuri. inversat. Partea dreaptă a feţei o executăm la fel. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm. o dată 8 ochiuri. În total am scăzut 84 ochiuri (cîte 42 ochiuri pe un umăr). Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr de 6 ori cîte 7 ochiuri. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Umărul şi răscroiala gîtului: La această înălţime începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri. la începutul rîndurilor pe această linie. În continuare lucrăm drept. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 110 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. o dată 5 ochiuri. avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le tricotăm în „punct leneş” şi să formăm pe această linie 4 butoniere la distanţă de 5 cm între ele (prima butonieră o formăm la distanţă de 2 cm de la începutul acestei bentiţe în „punct leneş”). Faţa: Montăm 144 ochiuri pe anrele nr. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară a feţei. la înălţimea totală de 60 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. începem să scădem astfel: o dată 6 ochiuri. În continuarea acestor 8 ochiuri lucrăm restul de 68 ochiuri cu modelul III. avînd în permaneţă 4 ochiuri în plus. Au mai rămas la mijlocul spatelui 26 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. 2½ (deci cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi tricotăm pînă la răscroiala mînecii întocmai ca şi spatele. împărţim lucrul în 2 părţi: pe prima andrea (partea stîngă a feţei) vom lucra cu 76 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Avem 66 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. cu singura deosebire că în rîndul întîi vom creşte 8 ochiuri (la marginea interioară a lucrului) pe care le lucrăm în „punct leneş” fără a forma butoniere.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri. În total am scăzut 10 ochiuri. începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd. Lucrăm mai întîi pe prima andrea cu 76 ochiuri astfel: la marginea interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. 549 . La înălţimea totală de 42 cm.

Călcăm aburit şi încheiem la maşină. de 16 ori cîte 1 ochi. capătul fentei pe dos şi nasturii. în „punct de semielastic”.Mîneca: Montăm 60 ochiuri şi tricotăm drept. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. Avem 102 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd tot la al 2-lea rînd. dublînd tot al 6-lea ochi. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. Avem 70 ochiuri cu care continuăm a tricota 40 cm înălţime cu modelul III. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 18 ochiuri într-un singur rînd. 550 . scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Coasem de mînă gulerul. astfel: o dată îl lucrăm din spate. de 10 ori cîte 3 ochiuri. o dată din faţă. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). Gulerul: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm în „punct de semielastic” 10 cm în înălţime. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2 1/2cm. o manşetă de 8 cm înălţime.

551 . Restul cu următorul model: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) introducem andreaua între ochiul 1 şi 2 şi ridicăm 1 ochi pe faţă. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 96 cm. introducem andreaua între ochiul 3 şi 4 şi ridicăm 1 ochi pe faţă.m. Furnituri: Circa 650 g lînă maron. andrele nr. lucrăm ochiul 2 pe faţă. lucrăm ochiul 3 pe faţă ş. adică ochiul care în rîndul precedent a fost ridicat şi ochiul pe faţă. Se poate îmbrăca la sport şi la lucru. 67 Acest pulover din lînă maron se lucrează într-un punct original şi foarte uşor de executat.Pulover bărbătesc cu guler şal şi plastron – Model nr. Plastronul se lucrează în „punct leneş” toate rîndurile pe faţă. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) lucrăm tot cîte 2 ochiuri împreună pe dos. III. introducem andreaua între ochiul 2 şi 3 şi ridicăm 1 ochi pe faţă.a. lucrăm ochiul 1 pe faţă. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul III. II. lungimea puloverului 65 cm. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. Model: I. 20 g lînă verde. 2½.d. Manşetele şi elasticul de jos se tricotează în „punct de semielastic”.

Răscroiala plastronului: La înălţimea totală de 47 cm. 2½ şi tricotăm drept.Spatele: Montăm 110 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Tricotăm partea a doua la fel. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron. avînd grijă de a menţine permanent acest plus de 4 ochiuri. o dată îl lucrăm din spate. în „punct de semielastic”. Mîneca: Montăm 50 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Astfel am împărţit lucrul în două părţi. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. dublînd tot al 5-lea ochi. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 96 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. Umărul: În acest punct începem să formăm linia umărului. inversat. Avem 60 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 40 552 . pentru fiecare umăr: o dată 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 6 ochiuri. Faţa: Montăm 114 ochiuri (cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi executăm lucrătura întocmai ca şi la spate. 3 cm în înălţime. începem să formăm răscroiala plastronului încheind într-un singur rînd 58 ochiuri de la mijlocul feţei. o dată din faţă. În rîndul următor creştem 10 ochiuri adică tot al 11-lea ochi îl lucrăm dublat. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Încheiem într-un singur rînd cele 54 ochiuri rămase la mijlocul spatelui. Răscroiala mînecii: Cînd lucrul măsoară o înălţime totală de 41 cm. în „punct de semielastic”. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. Prima parte o tricotăm drept la ambele margini pînă la înălţimea de 62 cm. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. 2½ şi tricotăm drept. 3 cm în înălţime. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron. scăzînd după indicaţiile date pentru spate. În total am scăzut 42 ochiuri (cîte 21 ochiuri pe fiecare umăr). Avem 120 ochiuri cu care vom tricota drept 33 cm în înălţime cu modelul III.

“Tricotaje de mînă”. Ed. Petrecem plastronul parte peste parte şi îl coasem cap în cap cu marginile răscroielii. 1959. Tehnică. Plastronul: Montăm 58 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Călcăm aburit foarte uşor pe dosul lucrului şi încheiem prin cusături de mînă. de 6 ori cîte 4 ochiuri. de 16 ori cîte 1 ochi. Cornelia Both şi Martha Recht. o bucată de 60 cm înălţime. de 10 ori cîte 3 ochiuri. încheind toate ochiurile într-un singur rînd. în „punct leneş”. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2½ cm. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine).cm în înălţime cu modelul III. 2½ şi tricotăm drept. Avem 92 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Răsfrîngem plastronul pentru a forma un mic guler şal. 553 . iar ultimele 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd.

1 jeteu.Pulover bărbătesc cu garnitură din fire colorate – Model nr. Rîndul 8: acoperit. * repetăm de la *. 3 ochiuri pe dos. Elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Rîndul 2. 554 . 6 (pe dosul lucrului): acoperit. Rîndul 7: * 15 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. Furnituri: Circa 600 g lînă maron. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 100 cm. * repetăm de la *. Restul cu modelul următor: Rîndul 1. 20 g lînă verde. trasate vertical. lungimea puloverului 59 cm. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. 68 Pulover maron cu garnitură din fire de lînă verde şi galbenă. cît şi la sporturile de iarnă. II. Rîndul 9: repetăm de la rîndul 1. Se poatre îmbrăca atît la lucru. 3. andrele nr. 20 g lînă galbenă. 5 (pe faţa lucrului): * 15 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri împreună pe dos. Model: I. 4.

Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii. 555 . Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm. de 2 ori cîte 3 ochiuri. începem să formăm linia umărului scăzînd: o dată 2 ochiuri. de 48 ori cîte 1 ochi. În continuare tricotăm 40 cm în înălţime cu modelul II. 2½ şi lucrăm o manşetă de 8 cm înălţime. Am împărţit astfel lucrul în două părţi (a 56 ochiuri). Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri pe un umăr). însă inversat. Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare.Spatele: Montăm 148 ochiuri şi tricotăm drept 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Faţa: Montăm 152 ochiuri şi tricotăm la fel ca pentru la spate (avînd tot timpul 4 ochiuri în plus faţă de partea din spate) pînă la răscroiala gîtului. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. Mîneca: Montăm 78 ochiuri pe andrele nr. în „punct de semielastic”. Continuăm cu modelul II drept pînă la înălţimea totală de 36 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. În acest punct scădem 14 ochiuri într-un singur rînd la mijlocul feţei. Rămîn 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. pe care o vom începe la 52 cm înălţime totală. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. În total am crescut 40 ochiuri. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Avem 118 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor rumătoare: de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 12 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. Umărul: Aici începem să formăm linia umărului scăzînd. Rămîn 36 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem acum într-un singur rînd. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 14 ochiuri. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. La înălţimea totală de 56 cm. la începutul rîndurilor următoare.

şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. 556 . Pe linia răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. Cornelia Both şi Martha Recht.După ce am călcat aburit părţile tricotate cu modelul II. Ed. Tehnică. 1959. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos. trasăm prin jeteuri cîte 1 şiret răsucit din 4 fire lînă galbenă şi 4 fire de lînă verde. Călcăm din nou şi încheiem la maşină. “Tricotaje de mînă”.

Furnituri: Circa 800 g lînă. 69 Acest pulover simplu şi călduros. Model: 557 . corespunde atît sporturilor de iarnă. 5 andrele de ciorapi. cît şi altor cerinţe. tricotat din lînă albă cu firul potrivit de gros.Pulover sport bărbătesc călduros – Model nr. andrele nr. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 106 cm. 2 1/2 şi 3.

Avem 32 ochiuri. cîte 50 ochiuri pe fiecare andrea. Continuăm la fel lucrul cu cele 50 ochiuri de pe andreaua următoare. Avem 130 ochiuri. 558 . În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). În ultimul rînd creştem 20 ochiuri. Avem 150 ochiuri.I. Restul vom tricota cu modelul din schemă. pe această linie. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. Manşetele. de 6 ori cîte 3 ochiuri. 2 ochiuri şi apoi de 3 ori cîte 1 ochi. pe linia răscroielii gîtului. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea de 22 cm de la începutul răscroielii mînecilor. scăzînd la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. Astfel am împărţit lucrul pe două andrele. Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. o dată din spate. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoatre scădem la fiecare margine a lucrului: 3. scăzînd la începutul fiecărui rînd. Continuăm cu 50 ochiuri pe prima andrea. de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri. 2½ şi tricotăm 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. pînă la înălţimea totală de 39 cm. Lucrăm în continuare drept cu andrele nr. La înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. II. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. 3 şi modelul din schemă. adică tot al 7-lea ochi îl lucrăm dublat: o dată din faţă. începem răscroiala gîtului. 2.

astfel încît să obţinem 118 ochiuri în total. creştem la fiecare margine a lucrului. scăzînd pe linia răscroielii gîtului. De jur împrejurul răscroielii gîtului ridicăm. formăm linia umărului. pe 5 andrele groase de ciorapi. iar la înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii. cu singura deosebire că la 18 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii. de 10 ori cîte 1 ochi. scăzînd 26 ochiuri la mijlocul feţei. de 7 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. La înălţimea totală de 46 cm. începem răscroiala gîtului. Călcăm aburit şi încheiem prin cusătură de mînă. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 13 ori). După dorinţă. scăzînd de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri. Lucrăm fiecare parte separat. 559 . îndoim gulerul înăuntru sau în afară. Încheiem întrun singur rînd luînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare. În ultimul rînd creştem 10 ochiuri (tot la al 6-lea ochi îl lucrăm dublat). 2½ şi tricotăm drept 7 cm în „punct de semielastic”. însă inversat. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoarelor două rînduri cîte 9 ochiuri şi. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. de 50 ori cîte 1 ochi.Faţa: Tricotăm la fel ca la spate. la începutul rîndurilor următoare. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. 120 ochiuri şi tricotăm 16 cm în „punct de semielastic”. în continuare. 3 şi modelul II. Avem 98 ochiuri. Rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. la începutul rîndurilor. Continuăm 38 cm cu andrele nr.

Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 98 cm. se poate obţine o vestă frumoasă şi practică. 560 . Totul se lucrează în „punct de jerseu”. 2 ochiuri pe dos. 2 şi 2½. Lucrăm pe faţă următoarele 2 ochiuri (7 şi şi apoi lucrăm pe faţă ochiurile (5 şi 6) lăsate pe andreaua de rezervă. lungimea vestei 63 cm. în „punct de elastic” şi în „punct leneş”. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. lucrăm pe faţă ochiurile următoare (3 şi 4). * 2 ochiuri ridicate nelucrate şi lăsate în faţa lucrului pe o andrea de rezervă. Rîndul 4: acoperit. Rîndul 5: repetăm de la rîndul 1. *8 ochiuri pe faţă.Vestă bărbătească cu garnitură – Model nr. Rîndul 2: acoperit. Repetăm o dată de la *. Furnituri: Circa 300 g lînă. II. ochiuri pe dos. 70 Aplicînd într-o altă variantă modelul cunoscut sub denumirea de „şarpe” sau „torsadă”. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 2 ochiuri pe dos. Model: I. următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) le ridicăm pe o andrea şi le lăsăm în spatele lucrului. Repetăm o dată de la *. apoi tot pe faţă cele 2 ochiuri de pe andreaua de rezervă. andrele nr. Mijlocul feţei se lucrează cu modelul următor: Pentru executarea acestui model sînt necesare 22 ochiuri.

avînd grijă ca la mijlocul feţei să introducem în lucru modelul II. în „punct de jerseu”. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. 3. scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm 11 ochiuri cu modelul II. în total 80 ochiuri scăzute pe ambii umeri. În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea le vom lucra în „punct leneş”. 2½ în „punct de jerseu”.Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul I. la marginea exterioară a lucrului tricotăm mereu 10 ochiuri în „punct leneş”. iar restul spatelui (100 ochiuri). cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). urmează 22 ochiuri cu modelul II şi în continuare 54 ochiuri în „punct de jerseu”. avînd grijă ca primele şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. Avem 146 ochiuri. Avem 120 ochiuri cu care continuăm lucrul drept. În total am scăzut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine). la începutul rîndurilor. crescînd la fiecare margine. În total creştem 16 ochiuri. 3. Avem 120 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 25 cm. Continuăm lucrul pe prima andrea tricotînd 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” şi jumătate din modelul II (11 ochiuri). în „punct de jerseu” şi modelul II. în „punct de jerseu”. cîte 60 ochiuri pe o andrea. 561 . scăzînd astfel 1 ochi. În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea (total 46 ochiuri) le vom lucra în „punct leneş”. iar următoarele 2 ochiuri în „punct de jerseu” le lucrăm împreună pe faţă. În total am scăzut 26 ochiuri. avînd grijă ca primele 10 şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. Avem 120 ochiuri pe care le împărţim pe 2 andrele. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. iar restul de 100 ochiuri de la mijlocul rîndului le vom lucra în „punct de jerseu”. pe această linie. Continuăm pe andrele nr. scădem la fiecare margine astfel: 4. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. în punct de jerseu”. astfel: lucrăm 54 ochiuri în „punct de jerseu”. avînd la mijloc 22 ochiuri cu modelul II. Începînd din rîndul al 11-lea. 2. Începînd din rîndulal 11-lea scădem la fiecare margine a lucrului astfel: 4. o bucată de 23 cm în înălţime. 1 ochiuri la începutul rîndurilor. Continuăm lucrul pe andrele nr. de 20 ori cîte 4 ochiuri. În total creştem 16 ochiuri. 3. 2½ o bucată de 23 cm înălţime. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). Avem 146 ochiuri. 5 cm în înălţime. 1 ochiuri. 2. Rămîn la mijlocul spatelui 40 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd.

Continuăm la el lucrul pe andreaua următoare. Bentiţa de la gît: Montăm pe o andrea de ciorapi 1 ochi şi tricotăm în „punct leneş”. o bucată de lungimea corespunzătoare răscroielii gîtului şi încheiem scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd (pe aceeaşi parte pe care iniţial am crescut) pînă cînd terminăm ochiurile. în „punct leneş”. Tricotăm cu aceste 10 ochiuri. 1959. 562 . Tehnică. scăzînd de 10 ori cîte 4 ochiuri.Începem a forma linia umărului. pe această linie. încheiem la maşină. însă inversat. crescînd cîte 1 ochi numai întro parte pînă cînd avem 10 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Călcăm aburit. la începutul rîndului. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. cap în cap cu răscroiala gîtului. iar bentiţa din jurul gîtului o coasem invizibil cu mîna.

o dată din spatele andrelei. 3 cu modelul II (ochiul 563 . atît pe faţa. Tricotăm 3 cm cu modelul I. o dată luîndu-l din faţă. încheiată la două rînduri de nasturi – Model nr. Mărimea: Lungimea vestei încheiată la nasturi circa 106 cm. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. Aceste 2 rînduri se repetă. Model: I. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Andrele nr. sau subţire luată în două. cît şi pe dosul lucrului. Spatele: Începem cu 127 ochiuri pe andrele nr. Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. II. Ochiul tricotat de 2 ori se socoteşte drept 1 ochi la numărătoare. şi 4 nasturi.Vestă cu mîneci. următoarele 2 ochiuri se tricotează împreună pe dos. 71 Această vestă este frumoasă şi practică. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. Urmează 6 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. Furnituri: Circa 500 g lînă de grosime mijlocie. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). 2½. 2½ şi 3. cu un model în dungi şi buzunare tăiate. Rîndul 2: 6 ochiuri pe dos. * următorul ochi se tricotează pe faţă de 2 ori. Continuăm cu andrele nr.

de 5 ori cîte 1 ochi. Creştem la ambele margini ale lucrului. Partea stîngă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. pînă se termină toate ochiurile. din 5 ochiuri facem a doua butonieră. la cîte 2 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Lăsăm lucrul de o parte. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. drept înainte. 2½. tricotăm la începutul rîndului 14 ochiuri. pe faţa lucrului. Vor fi 137 ochiuri. în aceeaşi împărţire cu ochiurile buzunarului de pe andreaua de rezervă. scădem la cîte 2 rînduri. creştem aici. cu modelul II. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. Cînd răscroiala mînecii ete de 11 cm. Buzunarul: La 10 cm de la tiv. Umărul: Cînd spatele are 59 cm de la marginea de jos. şi începînd de aici la ambele margini. luăm 34 ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm restul de 42 ochiuri. Rămîn 105 ochiuri. La 4 cm de la tiv formăm prima pereche de butoniere. măsuraţi vertical. Tricotăm la ambele margini. Tricotăm 6 ochiuri de la începutul rîndului. tricotăm 21 ochiuri. la 63 cm măsuraţi de la marginea de jos. Vor fi 115 ochiuri. atît pe faţa. Continuăm cu andrele nr. pînă la 19 cm. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri. 564 . Răscroiala gîtului: Între timp. Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit.începător şi cel care sfîrşeşte rîndul nu intră în model). Sfîrşim cu un rînd fără soţ. la cîte 6 cm. cît şi pe dosul lucrului. de 5 ori cîte 1 ochi. 3. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarului lăsate pe andreaua de rezervă. tricotăm ochiurile căptuşelii. la gît. La marginea interioară. După ochiul care începe rîndul. Pe alte andrele începem 36 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. din 5 ochiuri facem o butonieră. la începutul rîndurilor. încheiem la mijlocul rîndului 11 ochiuri. şi lăsăm de o parte. tricotăm cu modelul II. Tricotăm 9 cm. A doua pereche de butoniere vine la 11 cm deasupra primei perechi.

Festonăm butonierele. 2½ şi anume: de la tivul îndoit pînă la mijlocul răscroielii gîtului circa 180 ochiuri. Fixăm cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Împreunăm cele două şuviţe cu o cusătură la mijlocul spatelui şi le coasem pe dinăuntru. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. Îndoim tivurile de jos şi le coasem pe dinăuntru. Continuăm cu modelul II cu andrele nr. Încheiem. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 10 ori cîte cîte 2 ochiuri. creştem. de 34 ori cîte 1 ochi. Încheiem. de 18 ori cîte 1 ochi. 565 . o dată 3 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 6 cm de 3 ori cîte 1 ochi. Creştem la ambele laturi ale mînecii. de 14 ori cîte 1 ochi.Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară are 19 cm de la marginea de jos. de 7 ori cîte 1 ochi. tricotăm şi aici 2 cm de tiv. La marginea interioară a feţei drepte ridicăm ochiurile pe andrele nr. măsuraţi vertical. La marginea de jos a răscroielii gîtului facem un mic colţ în tiv. scădem aici. Rămîn 21 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Se lucrează invers şi fără butoniere. 3. Vor fi 111 ochiuri. scădem la marginea exterioară. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. 2½. şi începînd de aici mereu la cîte 4 rînduri. scădem în rîndurile următoare. la începutul rîndului următor 8 ochiuri. la începutul rîndurilor. Umărul: La 59 măsuraţi de jos scădem la marginea exterioară. la cîte 2 rînduri. aici. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. pe urmă. Cînd mîneca are 48 cm de la marginea de jos. Ridicăm şi la partea stîngă a feţei ochiurile în acelaşi fel. şi începînd de aici la cîte 1½ cm. Între timp creştem la marginea dreaptă (cea exterioară). Tricotăm un tiv la fel şi la buzunare. o dată 7 ochiuri. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. de 25 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 6 rînduri. la cîte 2½ cm. la 20 cm măsuraţi de la marginea de jos. Tricotăm 2 cm cu modelul I. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. la cîte 2 rînduri. coasem nasturii. Mîneca dreaptă: Începem 75 ochiuri pe andrele nr. Tricotăm în „punct de elastic” un tiv la fel ca la spatele şi la faţa vestei.

Tehnică. 566 . 1959. Ed. Cornelia Bith şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”.

Rîndul 5 şi 7: 3 ochiuri pe dos. Mărimea: Lărgimea peste piept 100 cm. Furnituri: Circa 300 g lînă de grosime mijlocie. 567 . Spatele şi faţa se lucrează la fel. Repetăm de la *. Rîndul 9 şi 11: la fel ca rîndul 1 şi 3. Centura din talie se lucrează în „punct de elastic”. Rîndul 2 şi toate rîndurile pe dosul lucrului: se lucrează acoperit. 72 Practică şi elegantă. III. Repetăm de la *. 2 şi 2½. II. * 3 ochiuri pe faţă. 9 ochiuri pe dos.Vestă bărbătească petrecută – Model nr. Benţile de la răscroiala mînecilor şi banta care bordează feţele se lucrează în „punct leneş”. Rîndul 17 şi 19: 8 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. andrele nr. În faţă are două părţi încrucişate una peste alta. lungimea vestei 62 cm. 3 nasturi. Rîndul 3: ca rîndul 1. * 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 13 şi 15: 9 ochiuri pe dos. Model: I. Repetăm de la *. 9 ochiuri pe dos. 7 ochiuri pe dos. 7 ochiuri pe dos. * 1 ochi pe faţă. această vestă se lucrează din lînă maron. cu următorul model: Rîndul 1 (pe faţa lucrului): 4 ochiuri pe dos * 1 ochi pe faţă.

Total creştem 16 ochiuri. Continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd la marginea interioară a lucrului. Repetăm de la rîndul 1. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. 2½ cu modelul III şi tricotăm 8 cm în înălţime. Avem 106 ochiuri cu care continuăm drept încă 22 cm în înălţime. cu modelul III. 2 şi tricotăm în „punct de elastic”. 568 . însă inversat. o bantă de 10 cm înălţime. Umărul: Începem să scădem linia umărului astfel: de 6 ori cîte 6 ochiuri şi încheiem. 2 şi lucrăm în „punct de elastic”. 2½ o bucată de 24 cm înălţime. începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii. Avem 146 ochiuri. iar în rîndurile următoare scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. pe diagonala A – B. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. cîte 53 ochiuri pe o andrea. Partea dreaptă a feţei: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Continuăm cu andrele nr. La marginea interioară a feţei.65 m (începînd din punctul A). Răscroiala mînecii: Începem să scădem astfel: în rîndul 1 scădem cîte 12 ochiuri la fiecare margine. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm pe linia subraţului. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. vom scădea cîte 1 ochi la 0.Rîndul 21 şi 23: se lucrează la fel ca rîndul 13 şi 15. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Pe această linie (a subraţului) vom creşte mereu cîte 1 ochi la 3 cm. o bantă de 10 cm înălţime. Am scăzut în total 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Continuăm pe andrele nr. Împărţim apoi ochiurile pe două andrele.

inversat. Le încheiem şi le coasem de mînă.65 cm). Partea stîngă a feţei o executăm la fel. cap în cap cu bordura vestei. Umărul: Formăm linia umărului scăzînd cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe dosul lucrului. Continuăm apoi drept pe această linie încă 24 cm (pe diagonala A – B continuăm a scădea mereu cîte 1 ochi la 0. formăm 3 butoniere la distanţă de 3 cm între ele. Banta din faţă: O lucrăm tot pe 10 ochiuri. cu singura deosebire că începînd din al doilea rînd al elasticului şi pînă în punctul A. la marginea exterioară. în lungimea pe care o măsoară vesta de jur-îmrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. în „punct lenş”. Benţile de la răscroiala mînecii: Montăm 10 ochiuri pe andrele de ciorapi şi lucrăm în „punct leneş” două beţi de lungimea răscroielii mînecilor. cap în cap cu marginea răscroielii. apoi de două ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. În total scădem 20 ochiuri. începem să scădem răscroiala mînecii astfel: în rîndul întîi scădem 12 ochiuri. Partea dreaptă a feţei se va prinde de elasticul din talie pe dedesubt cu o cheotoare. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. 569 .Răscroiala mînecii: La înălţimea de 24 cm de la terminarea elasticului. Coasem banta prin cusături de mînă de jur-împrejurul acestei linii.

30 g lînă maron. Mărimea: Lungimea jachetei 44 cm. 5. Restul jachetei îl tricotăm cu modelul următor: executarea acetui model cunoscut sub denumirea de „fluturaş” necesită un număr de ochiuri divizibil cu 5.Jachetă pentru băiat de 7 ani – Model nr. 73 Această jachetă încheiată la două rînduri de nasturi. Clapele buzunarelor şi banta care bordează marginile jachetei se tricotează în „punct leneş”. 9 ochiuri pe faţă *. Repetăm de la *. 5 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţă. II. 2½. După aceea. 6 nasturi. Rîndul 2. 8. 11: se lucrează toate ochiurile pe dos. Repertăm de la *. Model: I. mutînd fluturaşii cu 5 ochiuri spre stînga. lucrată din lînă galbenă. andrele nr. * apoi ochiul al 8-lea îl ridicăm pe dedesubtul celor 5 fire trasate şi îl aducem prin faţa lor strîngîndu-le în mănunchi. 9. lucrăm acest al 8-lea ochi pe faţă. 10: * 5 ochiuri pe faţă. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. Rîndul 1 (pe dosul lucrului): toate ochiurile pe dos. 7. Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. Furnituri: Circa 400 g lînă galbenă. Rîndul 3. îi dă un aer vesel şi copilăresc. Punctul întrebuinţat aici şi cunoscut de noi sub denumirea de „fluturaş”. se potriveşte atît pentru fetiţe. cu marginile bordate de o garnitură maron. Rîndul 12: 7 ochiuri pe faţă. 6. cît şi pentru băieţi. 570 . 4. chiar şi cele care înd rîndul precedent au fost ridicate.

ridicăm următoarele 20 ochiuri pe o andrea de rezervă şi le lăsăm în faţa lucrului. Acestea vor forma căptuşeala buzunarelor. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”. următoarele 2 ochiuri le scădem formînd prima butonieră. scăzînd pentru fiecare umăr de 5 ori cîte 6 ochiuri. vom forma buzunarul astfel: lucrăm primele 30 ochiuri (pe faţa lucrului). în „punct de jerseu”. iar cele 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. Cînd lucrul are 8 cm înălţime totală.Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. 571 . Umărul: La înălţimea totală de 42 cm începem să formăm linia umărului. în total 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). Continuăm lucrul drept pînă la înălţimea de 8 cm. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. În total vom forma 3 perechi de butoniere la înălţime de 11 cm între ele (vertical). Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 94 ochiuri cu care lucrăm drept. în „punct leneş” 3 cm în înălţime. apoi lucrăm ultimele 18 ochiuri de pe andrea. Pe altă andrea lucrăm altă bucată de 5 cm înălţime. de 2 ori cîte 7 ochiuri. tricotăm în continuare 10 ochiuri şi formăm a 2-a butonieră din 2 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. În rîndul următor (de întors) în locul celor 2 ochiuri scăzute pentru fiecare butonieră. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II încă 1 cm înălţime şi formăm 2 butoniere în acelaşi rînd astfel: tricotăm 2 ochiuri. Spatele: Montăm 120 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept. vom monta pe andrea alte 2 ochiuri (4 ochiuri pentru ambele butoniere) şi continuăm lucrul. o bucată de 5 cm înălţime. în continuarea primelor 30 ochiuri lucrate adăugăm una din andrelele de rezervă cu 20 ochiuri lucrate anterior (bucata pentru căptuşeala buzunarelor) şi le lucrăm şi pe acestea în continuarea primelor 30 ochiuri. În continuare tricotăm drept 23 cm în înălţime cu lînă galbenă şi modelul II. Pe o andrea de rezervă montăm 20 ochiuri din lînă galbenă şi lucrăm. Lăsăm ochiurile pe andrea fără a le încheia.

o dată 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. inversat şi fără butoniere. Călcăm aburit. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Tehnică. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. o dată 7 ochiuri. În total am scăzut 82 ochiuri (cîte 41 ochiuri la fiecare margine). de 42 ori cîte 1 ochi.Continuăm drept cu modelul II. Umărul: Începem să formăm linia umărului. pe care o coasem de mînă împrejurul feţelor şi gîtului. Ed. cele 20 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Executăm la fel partea stîngă a feţei. 572 . formînd clapa buzunarului. Pe 8 ochiuri din lînă maron tricotăm în „punct leneş” o bentiţă de circa 90 cm. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. 1959. cu lînă maron. Coasem 6 nasturi. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. Mîneca: Montăm 64 ochiuri cu lînă maron şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. Cornelia Both şi Martha Recht. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II şi tricotăm 26 cm în înălţime. (concomitent cu începutul răscroielii mînecii) cîte 1 ochi la 3 rînduri (de 25 ori). pînă la înălţimea de 42 cm. iar la marginea interioară a feţei vom scădea. Restul de 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. în „punct leneş”. În total am scăzut 13 ochiuri şi au mai rămas 55 ochiuri cu care vom tricota drept pe această linie. În total am crescut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). “Tricotaje de mînă”. Clapa buzunarului: Lucrăm drept 2 cm în înălţime. coasem căptuşeala buzunarelor şi clapele şi încheiem la maşină. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri.

Model: I. cu benţi late. Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare închisă şi circa 150 g lînă de culoare deschisă. 74 Acest cardigan frumos şi practic se tricotează într-un model pepit. Repetăm de la *. 573 . Rîndul 3 (deschis): 1 ochi pe faţă. deasupra celor 2 ochiuri pe faţă din rîndul precedent. urmează 2 ochiuri pe faţă. lungimea la mijlocul spatelui. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul întîi. III. precum şi marginea buzunarului se lucrează în „punct de jerseu”. firul este în dosul andrelei. ridicăm 1 ochi. fără bantă. 40 cm (pentru copii de 9 – 10 ani). Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de elastic”. Rîndul 2 (închis): * ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe faţă. Restul se lucrează astfel: Rîndul 1 (închis): * 2 ochiuri pe faţă. tricotăm 2 ochiuri pe dos. luîndu-l din spatele andrelei. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 82 cm. Repetăm de la *. 2½ şi 5 nasturi. II. Repetăm de la *. Benţile pentru nasturi şi butoniere. andrele nr.Cardigan pentru băiat – Model nr. uni.

Faţa: Începem cu 60 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. creştem aici. la 41 cm măsuraţi de la marginea de jos. Continuăm drept înainte. la ambele margini. scădem la marginea exterioară. vertical. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Aici. Această margine continuă drept înainte. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea exterioară 7 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. Spatele: Începem cu 122 ochiuri în culoarea închisă. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. măsuraţi vertical. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. Aceste 4 rînduri se repetă. Tricotăm 5 cm cu modelul I. 10 cm. la cîte 2 rînduri. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. şi de aici la fiecare 1 cm. cu lînă de culoare închisă. Vor fi 104 ochiuri. Răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 40 cm măsuraţi de la marginea de jos. 574 . Rămîn 98 ochiuri. încheiem la mijlocul rîndului 8 ochiuri. şi de aici la cîte 2 cm. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 12 ori cîte 1 ochi. cîte 4 ochiuri. Umărul: Între timp. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu el.Rîndul 4 (dechis): ca rîndul 2. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu acesta. de 6 ori cîte 1 ochi. creştem de 6 ori cîte 1 ochi.

Răscroiala gîtului: Între timp. de 6 ori cîte 2 ochiuri. scăzînd cîte 4 ochiuri. În următorul rînd pe dos lucrăm cu toate ochiurile (am tricotat cîte 2 rînduri prescurtate. din următorul rînd pe faţă tricotăm 10 ochiuri. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. tricotăm tot aceste 10 ochiuri pe dos. ridicăm 1 ochi. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem a doua butonieră apoi tricotăm 5 ochiuri. le montăm. Buzunarul: Începem cu 28 ochiuri cu modelul III şi tricotăm 7 cm. Continuăm cu lînă de culoare închisă. Continuăm această margine drept înainte. 575 . Rămîn 16 ochiuri. de 15 ori cîte 1 ochi. În următorul rînd pe dos tricotăm 10 ochiuri. atît. Tricotăm 5 ochiuri de la margine. cu lînă de culoare închisă. În următorul rînd pe faţă tricotăm 15 ochiuri. în acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. Banta: Începem 31 ochiuri şi tricotăm în „punct de jerseu”. de 34 ori cîte 1 ochi. Celelalte perechi de butoniere. ridicăm 1 ochi. pentru a obţine la spate rptunjirea benţii). Umărul: Cînd lucrul are 41 cm de la marginea de jos. formăm umărul. în total 5. Îndoim banta şi prindem în ea cele două feţe şi răscroiala gîtului. cu modelul II. De-a lungul acestor ochiuri ridicate vom îndoi banta. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Încheiem. la colţul de jos al celeilalte feţe. restul rămîne pe andreaua stîngă. Cînd mîneca este de 34 cm măsuraţi de la marginea de jos. tricotăm 4 ochiuri. Ochiul al 16-lea (cel din mijloc) nu-l tricotăm pe faţa lucrului. Buzunarul îl tivim în lăţime de 2 ochiuri şi îl coasem de faţa stîngă. * tricotăm 8 rînduri drept înainte. pe urmă continuăm cu modelul III şi creştem mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al optulea. întoarcem. şi de aici la cîte 3 rînduri. după montarea cardiganului. luîndu-l din spatele andrelei. cu lînă de culoare închisă. începem şi răscroiala gîtului: scădem la marginea interioară. sfîrşim rîndul. ci îl ridicăm. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. pe urmă mai tricotăm 3 cm. Repetăm încă de 5 ori de la * pe urmă tricotăm drept înainte. Călcăm părţile tricotate. La 3 cm de la marginea de jos formăm prima pereche de butoniere. Încheiem. din 6 ochiuri facem o butonieră. întoarcem şi tricotăm pe faţă aceleaşi 10 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 6 ochiuri. Vor fi 92 ochiuri. Cînd banta este atît de lungă încît ajunge de la marginea de jos a feţii pînă la umăr. vin la distanţă de 5½ cm una de alta. de 24 ori cîte 1 ochi. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem o butonieră. ca banta să ajungă.

1959.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. 576 .

andrele nr. 2½. II. Mărimea: Lărgimea hăinuţei circa 82 cm. cît şi pentru fetiţe. în „punct de jerseu”. bordo şi galbenă. un fermoar care se poate deschide complet. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului). tot în „punct de jerseu”. 45 cm (pentru copii de 5 – 6 ani). Tricotăm 3 cm în culoare brună. lungimea la mijlocul spatelui. Creştem la ambele margini. Vor fi 128 ochiuri. 2. Feţele se lucrează într-un model suedez după schema dată. III. 577 . 20 – 30 g lînă albastru deschis. Faţa este tricotată întrun model suedez şi se închide cu un fermoar care se poate deschide complet. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul III. 32 ochiuri = 10 cm cu modelul II. Gulerul şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. Furnituri: Circa 400 g lînă brună. la cîte 4 cm. Model: I. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. de 6 ori cîte 1 ochi. fără guler. 2 şi 2½. Continuăm cu andrele nr. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. În locul ultimul rînd pe dos. 75 Hăinuţa dreaptă şi largă este potrivită atît pentru băieţi.Hăinuţă închisă cu fermoar – Model nr.

Tricotăm drept înainte. Faţa: Începem cu 63 ochiuri pe andrele nr. scădem la marginea exterioară. pe urmă mai scădem la cîte 2 rînduri de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. scădem la cîte 2 rînduri. de 6 ori cîte 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. Vor fi 69 ochiuri. Umărul: Cînd spatele are 43 cm de la tiv. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm măsuraţi vertical. Tricotăm cu modelul III. 2 cu lînă brună. măsuraţi vertical. Tricotăm la marginea interioară drept înainte. Rînduirea dungilor cu modelul suedez este arătată de numerotarea schemei. 578 . pe urmă continuăm cu modelul suedez. creştem la marginea exterioară. Rămîn 104 ochiuri. în rîndul următor. Vor fi 110 ochiuri. cîte 6 ochiuri. Răscroiala mînecii: După ce am tricotat 28 cm de la tiv. de 3 ori cîte 1 ochi. cînd marginea interioară este de 44 cm de la marginea de jos. La marginea interioară. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. şi de aici la cîte 2 cm. Urmăm această margine drept înainte. 6 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile.Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm de la marginea de jos. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. o dată 6 ochiuri. la ambele margini ale lucrului. Umărul: Cînd faţa are 43 cm de la tiv. În locul ultimului rînd pe dos. lîngă gît. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 10 ori cîte 5 ochiuri. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 5 ochiuri şi 6 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 5 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Rămîn 53 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. la cea exterioară creştem la cîte 4 cm. şi de aici la cîte 2 cm. Aici. la 45 cm de la tiv. de 3 ori cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. scădem la cîte 2 rînduri. scădem la marginea exterioară. creştem aici. la cîte 2 rînduri.

cu modelul III. Rămîn 16 ochiuri.Cealaltă parte a feţei: Se tricotează în sens opus. atît de lungi cît marginea interioară a feţelor. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. pe andrele nr. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe andrele nr. la ambele margini ale lucrului. Creştem la cîte 1½ cm. Îndoim feţele în lăţime de 2 cm şi coasem fermoarul. Cu aceste benţi acoperim panglica de bumbac a fermoarului. Continuăm cu andrele nr. Cînd mîneca are 30 cm de la marginea de jos. în „punct de jerseu”. 2 benţi în culoare brună. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. şi pe dos cele tricotate pe dos. Încheiem. în culoare brună. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Tricotăm. Călcăm puternic părţile tricotate şi le asamblăm. de 15 ori cîte 1 ochi. 2 şi tricotăm 8 cm cu modelul I. 2½. de 34 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. începînd pe 5 ochiuri. 2. 579 . cu lînă brună. Vor fi 92 ochiuri.

“Tricotaje de mînă”. Ed. 1959. Tehnică. 580 . Cornelia Both şi Martha Recht.

cu următorul model: Rîndul 1: * 3 ochiuri pe dos. Modelul este identic pe ambele părţi ale lucrului. * 3 ochiuri pe dos. Necesită mai multe ochiuri decît alte modele. 1 ochi pe faţă. Model: I. Repetăm de la *. să fie lucrat pe dos şi anume la mijlocul celor 3 ochiuri lucrate pe dos. II. Linia întrebuinţată poate fi gri sau bleumarin. andrele nr. Repetăm de la *.Pulover pentru băiat de 8 ani Acest original pulover pentru băiat de 8 – 9 ani este foarte uşor de executat. Platca din faţă se lucrează în „punct de jerseu”. Vom avea grijă ca întotdeauna în rîndurile de întors ochiul care în rîndul anterior a fost lucrat pe faţă. 1 ochi pe faţă *. 2½. 1 ochi pe faţă. Furnituri: Circa 300 g lînă gri. 581 . Măsura: 38 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos. Restul. Mărimea: Pentru băiat de 8 – 9 ani.

iar pe linia răscroielii gîtului. cresscînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. de 3 ori cîte 8 ochiuri şi o dată 10 ochiuri. cu modelul II. Am scăzut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 100 ochiuri cu care tricotăm în continuare pînă la înălţimea totală de 42 cm. 582 . În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri. cu care tricotăm mai departe 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) şi apoi continuăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Umărul: De aici începem să formăm linia umărului. Am format astfel tivul răscroielii gîtului pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. Aici împărţim lucrul în două părţi.Spatele: Montăm 132 ochiuri pe andrele nr. cînd începem să formăm linia umărului. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Faţa: O lucrăm la fel ca şi spatele pînă la înălţimea totală de 36 cm. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 8 ochiuri şi de 2 ori cîte 10 ochiuri. astfel: pe prima andrea luăm 70 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept 27 cm înălţime. Continuăm lucrul pe prima andrea cu 70 ochiuri în „punct de jerseu” astfel: pe linia răscroielii mînecii tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 42 cm. însă inversat. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. de 40 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la un umăr) şi au mai rămas 32 ochiuri la mijlocul spatelui. ridicînd 40 ochiuri pe dosul lucrului (sub platca din faţă). iar pe o andrea de rezervă lăsăm 30 ochiuri. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. 2½ şi tricotăm 33 cm în înălţime cu modelul II. şi tricotăm în acelaşi fel. scădem cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă cîte 1 ochi la sfîrşitul rîndurilor pe dos. Mîneca: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii.

de aceeaşi culoare ca puloverul. 1959. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 583 . Ed. La marginea interioară a plătcii aplicăm pe dos un tiv din ţesătura de lînă sau mătase. Cornelia Both şi Martha Recht. pe fir drept.Călcăm aburit platca lucrată în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă.

Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. 2½. lungimea la mijloul spatelui. cu modelul II. Tricotăm 5 cm cu modelul I. 77 Scăderile vizibile ale mînecilor raglan formează garnitura acestui pulover. tricotăm următoarele rînduri astfel: 584 . Model: I. Elasticul din talie.Pulover pentru băiat. Furnituri: Circa 320 g lînă în culoarea de fond şi circa 50 g lînă într-o culoare contrstantă. II. fără elasticul de la gît. Descrierea scăderilor la mîneca raglan este dată în text. cu andrele nr. Cele două buzunare sînt înguste. cu mînecă raglan – Model nr. de la manşete şi de la gît se tricotează într-o culoare contrastantă. şi 4 andrele de împletit ciorapi. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 82 cm. andrele nr. tăiate. Răscroiala mînecii raglan: Cînd spatele este de 28 cm de la marginea de jos. Vor fi 130 ochiuri. Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm cu modelul II. Continuăm în culoarea de bază. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. Creştem la ambele margini. 2. la cîte 3 cm. Elasticul din talie. cu lînă în culoarea contrastantă. de 47 cm (pentru copii de 6 – 7 ani). de la gît şi manşete în „punct de elastic”. de 7 ori cîte 1 ochi. 2 şi 2½ .

2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 15 ochiuri pe faţă. acestea le luăm pe o andrea de rezervă. 2½. la fel ca înainte. 1 ochi pe faţă. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. Continuăm în culoarea de fond. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2: pe dos.Rîndul 1: ochiurl începător. 1 ochi lungit tricotat din 3 ochiuri. Faţa: Începem cu 124 ochiuri. o scădere spre stînga. 2 ochiuri pe dos. pe urmă al doilea şi abia acum dăm drumul deodată celor trei ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre dreapta). Buzunarul: Între timp. Vor fi 136 ochiuri. tricotăm al doilea ochi pe faţă. Continuăm rîndul pe faţă pînă rămîn 9 ochiuri pe andreaua stîngă. continuăm rîndul pe faţă. La marginea interioară scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. Următorul rînd se tricotează astfel: ochiul de la margine. La marginea exterioară nu mai scădem. 1 ochi pe faţă. încheiem următoarele 14 ochiuri. Urmează o scădere spre dreapta. 2 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. Dăm drumul deodată celor 3 ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre stînga). Cu cele 29 ochiuri următoare tricotăm din nou 4 rînduri în culoarea 585 . pe urmă tricotăm al treilea ochi pe faţă. şi ochiul care încheie rîndul. Rîndul 4: pe dos. pe faţa lucrului. tricotăm în următorul rînd. Rămîn 38 ochiuri. pe andrele nr. 1 ochi pe faţă. de 6 ori cîte 1 ochi. luat din faţa andrelei. o scădere spre stînga. 1 scădere spre dreapta. 1 ochi pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. tot din spatele andrelei şi abia acum primul ochi pe faţă. Rîndul 3: ochiul începător. Încheiem. 2 ochiuri pe dos. Repetăm aceste 4 rînduri încă de 22 ori. Lucrăm cu cele 29 ochiuri următoare. apoi tricotăm primul ochi. Tricotăm următoarele 38 ochiuri şi le trecem pe altă andrea de rezervă. mereu la cîte 3½ cm. Tricotăm 4 rînduri pe faţă în culoarea contrastantă. pînă rămîn 6 ochiuri pe andreaua stîngă. 1 ochi pe faţă. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim întîi bucata din dreapta. Creştem la ambele margini. modelul II. luîndu-l din spatele andrelei (nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă) apoi următorul ochi pe faţă. la 6 cm de la elasticul din talie. Elasticul din talie se lucrează la fel ca la spate.

Cu alte andrele începem în culoarea contrastantă 33 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. scădem raglanul la fel ca la spate. Răscroiala mînecii raglan: Cînd faţa ete de 28 cm măsuraţi de la marginea de jos. Răscroiala gîtului: Între timp. Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarelor. 2 de împletit ciorapi şi tricotăm 2½ cm cu modelul I. Tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. Continuăm cu andrele nr. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Mai tricotăm încă o bucată la fel. în culoarea contrastantă. Cînd mîneca este de 34 cm de la marginea de jos. scădem partea de sus a raglanului după indicaţiile date pentru raglanul din spate. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe 3 andrele nr. Coasem cu aceeaşi lînă. La marginea exterioară continuăm cu garnitura de scăderi. scădem. aşezînd marginile cu rîndurile ochiurilor de lanţ una lîngă cealaltă. lîngă gît. La începutul celor două rînduri următoare scădem cîte 2 ochiuri. la cîte 3 rînduri 1 ochi. 2. 2½ în culoarea de fond. Vor fi 104 ochiuri. pînă rămîn 12 ochiuri la mijloc. Împreunăm şi cusăturile laterale şi cele ale antebraţului. Lăsăm lucrul de o parte. în „punct de jerseu”. Prindem marginile înguste ale benţilor buzunarelor şi cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Tricotăm 5 cm cu modelul I. bineînţeles acum în culoarea de fond. În faţă. începînd cu al nouălea rînd după împărţirea ochiurilor. tricotăm ochiurile căptuşelii. la 35 cm măsuraţi de la marginea de jos. Mîneca: Începem cu 66 ochiuri pe andrele nr. împărţim ochiurile în două. pînă se termină toate ochiurile. în culoarea contrastantă. sfîrşind cu un rînd de faţă. la întîlnirea celor două andrele. Încheiem. la marginea interioară. pentru a obţine unghiul colţului. prinzînd o dată una din margini. Creştem la ambele margini la cîte 1½ cm. Asamblăm cusăturile raglanului. şi pe dos cele tricotate pe dos. o dată cealaltă margine.contrastantă. scădem la cîte 2 rînduri cîte 1 ochi. Continuăm cu cele 15 ochiuri rămase după al doilea buzunar. de 19 ori cîte 1 ochi. Lăsăm de o parte. Călcăm bucăţile tricotate. 586 . astfel că ne rămîn 29 ochiuri. Încheiem.

şi care a fost lăsat în faţa lucrului 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 nasturi. Model: I. andrele nr.Vestă care se poartă peste bluză sau peste rochie – Model nr. 2 ochiuri pe dos. 4. 1 ochi pe faţă. se lucrează tot în „punct de jerseu”. iar cele două părţi din faţă care sînt identice. Se armonizează plăcut cu orice fel de bluză din material ecosez sau cu buline. ochiul următor se lucrează pe faţă. 5. 1 ochi pe dos. apoi se lucrează pe faţă ochiul ridicat pe prima andrea ajutătoare. cu modelul următor: Rîndul 1. 2½. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. 8. 1 ochi pe faţă. Rîndul 12: acoperit. are feţele bordate cu un model simplu şi original. andrele nr. II. 2½. 6. 3. 1 ochi pe dos. III. urmează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua ajutătoare din spate şi care se lucrează astfel: 1 ochi pe dos. Marginea interioară a feţelor în „punct leneş”. 1 ochi pe dos. 9 (pe faţa lucrului): 2 ochiuri pe dos. 78 Această vestă se lucrează cu lînă roşie sau gri şi se încheie la două rînduri de nasturi. Banta. Furnituri: Circa 200 g lînă. Tricotată în „punct de jerseu”. Spatele se lucrează în „punct de jerseu”. 1 ochi pe faţă. 7. următoarele 3 ochiuri se ridică nelucrate pe o andrea ajutătoare şi se lasă în spatele lucrului. 10 (pe dosul lucrului): acoperit. 587 . Rîndul 11: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului. Rîndul 2.

Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. Măsurile indicate în text pentru înălţimea lucrului vor fi considerate de la sfîrşitul tivului (neglijăm tivul). cîte 1 ochi la 1 cm. pe această linie. După terminarea tivului începem cu modelul III. de la butonieră pînă la umăr. Pe linia care formează bordura feţei. la fiecare margine a lucrului. Tricotăm drept 20 cm în înălţime. iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. cu care vom continua pînă la linia umărului. astfel: primele 10 ochiuri (pe faţa lucrului) se lucrează în „punct leneş”. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm pe linia subraţului (în total am crescut 9 ochiuri). 2½ şi tricotăm drept 12 rînduri în „punct de jerseu”. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm cu 47 ochiuri pe prima andrea. În total creştem 18 ochiuri. la distanţă de 12 cm între ele (orizontal). însă inversat. Partea dreaptă a feţei: Montăm 66 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. pe linia bordurii. Tricotăm în continuare 18 cm în înălţime. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Acest fel de a scădea va continua invariabil. de 3 ori cîte 3 ochiuri. Urmează 3 cm drept.Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. Încheiem. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. cîte 4 ochiuri de 4 ori. adică vom lucra ochiul 20 şi 21 împreună. Tricotăm astfel drept 3 cm şi formăm 2 butoniere. Această bantă va forma tivul spatelui. În rîndul următor (pe faţa lucrului) vom tricota toate ochiurile pe dos. Avem 118 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 3 ochiuri. 588 . Împărţim lucrul în mod egal pe 2 andrele. de 7 ori cîte 2 ochiuri. Începem linia umărului scăzînd la începutul fiecărui rînd. scăzînd răscroiala gîtului astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. urmează 9 ochiuri cu modelul III. vom scădea la distanţă de 20 ochiuri de la marginea bordurii înspre interiorul lucrului. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare.

Descălcăm. Umărul: Lăsăm pe o andrea de rezervă cele 19 ochiuri de la bordură şi încheiem restul ochiurilor formînd linia umărului. însă inversat şi fără butoniere. scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. 589 . Continuăm să tricotăm 10 cm în înălţime cu cele 19 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi încheiem. Formăm astfel o lizieră de ½ cm în jurul răscroielii mînecilor. Pentru bordura răscroielii mînecilor vom tricota. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Se poate face lizieră şi din aceeaşi lînă cu vesta. o lizieră roşie sau neagră. iar la o vestă gri. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. o bentiţă lată de 3 cm. întoarcem bentiţa pe dosul vestei şi o tivim cu puncte invizibile. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. din lînă subţire de o culoare asortată şi o vom coase la maşină pe faţa vestei. Continuăm drept pe această linie 22 cm în înălţime. avînd grijă ca la marginea interioară să continuăm a scădea invariabil. în „punct de jerseu”. La o vestă roşie se potriveşte o lizieră neagră.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm vom începe răscroiala mînecii.

Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. 590 .“Tricotaje de mînă”. 1959. Ed.