Ghid de tricotat

Tricotul se lucrează cu un fir neîntrerupt de lînă sau bumbac cu andrele (cîrlige), luînd forme diferite. Atunci cînd se lucrează cu o fîşie dreaptă, tricotul se poate face cu două andrele; cînd vrem să obţinem un obiect de formă circulară vom tricota cu cinci andrele sau cu o andrea circulară. 1. Materialul. Se poate tricota cu lînă, bumbac, mătase sau fire sintetice. Spre deosebire de firul de bumbac, firele din lînă şi din materiale sintetice trebuie depănate uşor (larg) pe degete, nu pe hîrtie, pentru a nu pierde elasticitatea. Firul de bumbac poate fi înfăşurat strîns pe hîrtie. Firul rezultat dintr-un tricotaj deşirat (desfăcut) trebuie spălat înainte de a fi întrebuinţat din nou (vezi punctul 12). Firele de bumbac se spală cu sodă şi eventual se pot fierbe dacă bumbacul este alb. Pentru vopsitul lînii sau al bumbacului se întrebuinţează coloranţi speciali, adaugînd (la fiert) puţină sare şi oţet. Firele sintetice se spală şi se vopsesc după instrucţiuni speciale. Este bine să întrebuinţăm pe cît posibil fire de bună calitate. Chiar dacă sunt mai scumpe, firul de calitate mai bună este mai spornic, mai durabil şi lucrul finit are un aspect mai frumos. 2. Andrelele. Pot fi de metal, de material plastic sau de os; pot fi ascuţite la ambele capete sau numai la un singur capăt. Andrelele ascuţite la ambele capete se întrebuinţează pentru executarea obiectelor circulare, ciorapi, mănuşi etc. Andreaua circulară este formată din două capete ascuţite din metal, de aproximativ 6 – 8 cm lungime, unite între ele cu un arc format dintr-o sîrmă spirală. Această andrea serveşte la executarea obiectelor mari, ca rochii şi fuste, care se lucrează dintr-o singură bucată. Andrelele au diferite numere. Ele trebuie să se potrivească firului cu care lucrăm. Dacă tricotăm un fir de lînă subţire cu andrele groase, se obţine o împletitură rară şi se va întinde, iar dacă întrebuinţăm andrele subţiri la un fir prea gros se obţine o împletitură prea strînsă. Trebuie încercat mai întîi ce andrele se potrivesc firului pe care-l avem. 3. Montarea ochiurilor pe andrele Înseamnă executarea primelor ochiuri cu care începem lucrul. Montarea ochiurilor se face cu două andrele, astfel: se lasă un fir de rezervă de lungimea aproximativ corespunzătoare numărului de ochiuri care sunt de montat. Se înfăşoară apoi firul care vine de la ghem pe degetul arătător stîng, iar firul de rezervă se prinde între degetul mic şi cel inelar şi se face cu el o buclă destul de largă pe degetul mare. Se prinde firul din afară al buclei cu andreaua din mîna dreaptă şi se trage prin buclă firul de pe degetul arătător stîng. Se dă drumul buclei şi se strînge ochiul pe cîrlig. Formăm cu firul de rezervă o nouă buclă pe degetul cel mare şi procedăm în acelaşi fel montînd numărul necesar de ochiuri. De asemenea, putem monta ochiurile pe două andrele, după aceea scoatem o andrea şi lucrăm primul rînd pe faţă, luînd ochiurile din spatele andrelei. Dacă tricotăm ciorapi sau mănuşi, unde elasticitatea rîndului începător este importantă, tricotăm ochiurile pe ambele andrele deodată, lucrînd în punct elastic: 1 pe faţă, 1 pe dos, 2 pe faţă, 2 pe dos.

1

4. Ochiuri. Prin diversitatea modului de a lucra ochiurile pe andrele se formează diferite modele. Dăm mai jos denumirea şi modul de executare. Ochiul pe faţă. Trecem andreaua din mîna dreaptă prin firul din faţă al ochiului şi apucăm firul liber, apoi îl tragem prin ochi formînd astfel un alt ochi care rămîne pe andreaua din mîna dreaptă. Ochiul pe dos. Aşezăm firul liber pe andreaua din mîna stîngă în faţa ochiului pe care îl lucrăm; trecem andreaua din mîna dreaptă prin ochi, prin spatele firului şi apucăm firul liber trăgîndu-l pe dos; formăm astfel un ochi pe dos. Fiecare ochi lucrat pe faţă se vede pe dos pe partea cealaltă a lucrului, iar ochiul lucrat pe dos se vede pe faţă pe partea cealaltă a lucrului. Ochiul crescut. Pentru a creşte în timpul lucrului numărul ochiurilor montate iniţial, montăm la începutul rîndului unul sau atîtea ochiuri cîte avem de crescut sau tricotăm primul ori ultimul ochi de două ori, o dată din faţă şi o dată din spatele andrelei. Pentru creşterea pe parcursul rîndului, ridicăm firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă şi îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei (firul trebuie sucit pentru a nu rămîne un gol). În sfîrşit, numărul de ochiuri se poate creşte şi prin jeteuri. Ochiul scăzut. Pentru reducerea numărului de ochiuri lucrăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos, de la dreapta la stînga, sau de la stînga spre dreapta, după model. Dubla scăzătură (din 3 ochiuri obţinem 1 ochi) se execută astfel: ridicăm ochiul 1 nelucrat, lucrăm împreună ochiul 2 şi 3, apoi tragem ochiul 1 peste ochiul rezultat din scăderea ochiului 2 şi 3. Scădere la începutul sau sfîrşitul rîndului: tricotăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos (după model), adică lucrăm primele sau ultimele două ochiuri deodată. Scădere pe parcursul rîndului: poate fi diferită: a) Spre dreapta: tricotăm două ochiuri pe faţă; b) Spre stînga: ridicăm 1 ochi, tricotăm ochiul următor pe faţă şi-l trecem prin ochiul ridicat; c) Pe dos: tricotăm două ochiuri împreună pe dos. (Dacă nu se aminteşte altceva în text, atunci întrebuinţăm la scăderea unui ochi, scăderea spre dreapta; la scăderea mai multor ochiuri, adică la încheierea unui rînd de ochiuri, întrebuinţăm scăderea spre stînga, dar atunci nu ridicăm un ochi, ci trecem ochiul tricotat prin ochiul lucrat anterior). Ochiul ridicat. Ridicăm pe andreaua din mîna dreaptă ochiul următor de pe andreaua din mîna stîngă fără a-l lucra, trecînd firul liber prin spatele sau prin faţa ochiului, după model. Primul ochi se tricotează în fiecare rînd, luîndu-l din spatele andrelei, ultimul ochi se ridică numai, cu firul aşezat în faţa ochiului. Sau: ridicăm primul ochi, luîndu-l din spatele andrelei, cu firul aşezat în faţa ochiului, iar ultimul ochi îl tricotăm pe faţă sau pe dos, după cum cere modelul. 5. Diferite denumiri de împletituri şi expresii întrebuinţate în cursul cărţii: Punct leneş: toate rîndurile pe faţă. Punct de jerseu: 1 rînd pe faţă, 1 rînd pe dos.
2

Punct de elastic: tricotăm 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. În rîndurile următoare, tricotăm ochiurile aşa cum se prezintă, adică cele pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile pe dos le lucrăm tot pe dos. Punct semielastic: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. În rîndul următor ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile care apar pe dos le lucrăm pe dos. De notat că ochiurile care în rîndul anterior au fost pe faţă vor apărea acum pe dos şi invers. Punct de orez: rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos, cel pe dos se tricotează pe faţă. Variaţiile punctului de orez sunt: punctul de orez lungit şi punctul de orez mare. Descrierea lor este dată la modelul respectiv. Tricotăm drept: înseamnă că pe această porţiune nu scădem şi nici nu creştem. Se repetă de la *: repetăm motivul sau felul de a tricota de la prima * pînă la ultima *, pînă la sfîrşitul rîndului sau de atîtea ori de cîte ori ne prescrie îndrumarea din text. Ridicăm 1 ochi: împungem în ochiul următor prin spatele andrelei, ca şi cum am vrea să tricotăm un ochi pe dos, şi trecem ochiul fără a-l tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. Firul rămîne în faţa sau în dosul andrelei, după indicaţia din text. Patent: punctul de tricotaj care permite o elasticitate mai mare, de exp. punctul de elastic şi punctul de semielastic. Un ochi trasat: tricotăm ochiul 1 şi ochiul 2 pe faţă; trecem ochiul 1 peste ochiul 2 obţinînd astfel o scădere. Punct de tighel: punctul care imită tighelul din croitorie. Punct de ţesătură: punctul care imită ţesătura obişnuită. Un jeteu: înfăşurăm firul în jurul andrelei, trecîndu-l din faţă spre spate. Acoperit: ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar cele care apar pe dos le lucrăm pe dos (în rîndul precedent au apărut invers). 6. Tricotarea modelelor în mai multe culori (suedeze): Lucrăm în punct de jerseu şi tricotăm atîtea ochiuri dintr-o culoare, cîte se văd pe schemă. Firul neîntrebuinţat îl trecem pe dosul lucrului mai departe, în aşa fel ca să nu strîngă împletitura. La schimbarea culorilor, aşezăm firele în cruce pe dosul lucrului, ca să nu se formeze un gol. Înaintăm de jos în sus şi citim de pe schemă rîndurile pe faţă de la dreapta la stînga, iar cele pe dos de la stînga spre dreapta. 7. Brodatul modelelor colorate. Deseori nu tricotăm modelul colorat, ci îl brodăm pe fondul „în punct de jerseu”. În asemenea cazuri, împunsăturile de ac iau forma ochiurilor pe faţă.

3

8. Împletitura cu model după schemă. Cînd tricotăm un model dintr-o singură culoare, citim schema la fel ca la modelele în culori, înaintînd de jos în sus, citind rîndurile fără soţ de la dreapta spre stînga, cele cu soţ de la stînga spre dreapta. Semnele înseamnă aici ochiuri pe faţă şi pe dos, nu culori. 9. Tricotarea modelelor dantelate. Aceste modele se tricotează de asemenea după schemă. Schema arată unul dintre motive, care se repetă atît în lăţime, cît şi în înălţime. Cifrele din dreapta şi din stînga arată rîndurile. Dacă lucrăm drept (cu două andrele), citim rîndurile fără soţ (pe faţa lucrului) de la dreapta spre stînga, iar cele cu soţ (pe faţa lucrului) de la stînga spre dreapta. Cînd lucrăm în cerc, citim fiecare rînd de la dreapta spre stînga. Schema ne arată cum tricotăm modelul. Eventualele semne (steluţe) indicate pe lîngă numerele rîndurilor, arată în care rînd se schimbă începutul motivului cu care începem rîndul şi sfîrşitul motivului cu care isprăvim rîndul. La modelele dantelate, ca de altfel în general, nu se consideră ochiul cu care începem şi cu care sfîrşim rîndul. În fiecare rînd ridicăm ultimul ochi aşezat în faţă, fără a-l tricota, iar primul ochi îl lucrăm pe faţă, luîndu-l din spatele andrelei. Cînd tricotăm modele dantelate, trebuie să numărăm ochiurile deseori, avînd grijă să nu sporească sau să scadă fără rost. Prescurtările şi explicaţiile semnelor le dăm la sfîrşitul acestui capitol. 10. Butoniera orizontală. Tricotăm de la începutul rîndului atîtea ochiuri cîte prescrie textul. Pe urmă încheiem 4 – 6 ochiuri sau şi mai multe, după mărimea nasturelui. În rîndul următor montăm deasupra ochiurilor scăzute tot atîtea ochiuri cîte am încheiat în rîndul anterior. 11. Butoniera verticală. Acolo unde dorim să facem butoniera împărţim ochiurile, lăsînd o parte pe o andrea de rezervă şi tricotînd partea cealaltă atît de înaltă cît de mare dorim să fie butoniera. Apoi lucrăm cu alt ghem şi partea lăsată şi partea lăsată pe andreaua de rezervă, după aceea luăm iar toate ochiurile pe o andrea şi urmăm cu lucrul după tipar. 12. Pregătirea lînii după desfacerea împletiturii. După ce am deşirat lucrul înfăşurăm lîna în jurul unei scînduri şi o legăm cu un fir de altă culoare sau cu o bucăţică de sfoară, apoi o luăm de pe scîndură şi o legăm încă în 2 – 3 locuri. Spălăm lîna în apă călduţă (lîna nu se spală niciodată în apă fierbinte) cu săpun care să nu conţină sodă. Dacă lîna este aspră (chiar dacă nu este nouă) punem puţin bicarbonat de sodiu în apă, dar numai dacă lîna nu este vopsită. Pentru limpezirea lînii, întrebuinţăm apă de aceeaşi temperatură, în care am turnat puţin oţet. Stoarcem lîna, o atîrnăm şi legăm de partea de jos o greutate, care să o întindă. În felul acesta, lîna va deveni ca nouă. 13. Mărimea. După ce am ales modelul, stabilim mărimea. În primul rînd luăm măsura persoanei. Foarte importante sunt circumferinţa pieptului, lăţimea spatelui, lungimea mînecii şi lărgimea taliei. Aceste măsuri dau „mărimea”. Măsura nu trebuie niciodată luată prea fix. Alegem tipul care corespunde aproximativ măsurilor luate, confruntăm însă fiecare măsură în parte, îndreptînd-o acolo unde nu se potriveşte. Cifrele tiparelor indică centimetri.
4

14. Tiparul. Trebuie să pregătim tipare în mărime naturală. Trecem măsurile date în desenul mic, cu ajutorul unui centimetru şi al unei linii, pe hîrtie de împachetat sau de jurnal. Trecem tot ce se vede în tiparul mic, apoi tăiem după contur diferitele piese ale tiparului din hîrtie. 15. Măsura. Tricotăm mai întîi o bucată de probă. Începem pe 30 – 32 de ochiuri şi tricotăm 5 – 6 cm. Călcăm uşor (fără a întinde bucata tricotată în vreo direcţie), măsurînd cîte ochiuri corespund la 5 cm în lăţime şi cîte rînduri corespund la 5 cm în înălţime. Dacă ştim de exemplu că 15 ochiuri şi 24 rînduri = 5 cm, atunci 30 de ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm. Aceasta este „măsura”. Dacă din împletitura noastră vin mai multe ochiuri la 10 cm decît în descriere, atunci trebuie să începem lucrul nostru proporţional pe mai multe ochiuri. Dacă vin mai puţine ochiuri pe 10 cm, atunci începem lucrul proporţional pe mai puţine ochiuri. Putem calcula exact pe cîte ochiuri să începem, dacă înmulţim numărul centimetrilor de la marginea de jos a tiparului nostru cu numărul ochiurilor „măsurii”, făcînd după aceea împărţirea cu 10. În orice caz, adăugăm 2 ochiuri pentru ochiurile de la începutul şi sfîrşitul rîndurilor. Înălţimea totală înseamnă numărul de centimetri începînd (vertical) de la montajul ochiurilor pînă în punctul considerat. Împletitura trebuie măsurată şi în timpul lucrului. Dacă se spune în text: „măsurat de jos”, să măsurăm mereu de la marginea de jos şi la mijlocul rîndurilor, fără a aşeza lucurul pe masă. 16. Călcatul. După ce am tricotat toate bucăţile, le aşezăm – fiecare în parte – cu faţa în jos pe tiparul corespunzător, le fixăm cu ace de gămălie inoxidabile şi le călcăm – dacă nu s-a dat altă îndrumare – cu o cîrpă udă. În prealabil însă însăilăm cap la cap butonierele, deschizătura buzunarelor şi fenta lăsată pentru fermoar. 17. Montajul. Însăilăm bucăţile călcate, le încercăm şi le îndreptăm dacă este nevoie. Coasem la maşină sau de mînă, avînd grijă să nu încreţim sau să întindem cusăturile. Îmbrăcămintea pentru copii trebuie cusută cu mîna, întrebuinţînd şi pentru cusut firul din care s-a împletit. 18. Susţinerea cusăturilor. Dedesubtul benţilor cu nasturi şi butoniere coasem, dacă avem posibilitatea, benţile înguste de mătase sau panglică, ca să nu se întindă. La cusăturile de la umăr punem pe dinăuntru o bentiţă îngustă. 19. Butonierele. Festonăm de jur împrejurul butonierelor în „punct de butonieră”, cu firul din care am împletit, prinzînd totodată şi bentiţa sau panglica. 20. Păstrarea obiectelor tricotate. În timpul verii să avem grijă de lucrurile noastre tricotate. Ele trebuie să fie curate, deoarece
5

moliile distrug mai cu seamă părţile unsuroase şi pătate. Să aşezăm hîrtie unsă cu terebentină între lucrurile de lînă puse la păstrare, aerisindu-le de mai multe ori în timpul verii. “Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

6

Operaţii de finisare a tricotajelor
1. Călcatul pieselor tricotate După ce au fost lucrate toate piesele unei jachete, pulover etc., ele se calcă cu atenţie pentru a nu le deforma în timpul călcatului. În acest scop se lasă fierul la priză să se încălzească bine şi se aşază pentru călcat, fiecare piesă pe tiparul respectiv după care s-a lucrat. Pentru a nu se deplasa piesa tricotată se prinde de tipar cu ace de gămălie. Se calcă cu o cîrpă udă, cu fierul încins bine. Se presează uşor fără să se apese cu putere pentru a nu deforma împletitura, mai cu seamă atunci cînd aceasta prezintă un model în relief. După ce s-a călcat, piesa se lasă 2 – 3 ore să se usuce, aşa cum este prinsă pe tipar, pentru a se păstra forma corectă. Persoanele care au experienţă în acest gen de lucru de mînă, pot călca piesele şi direct pe masă, fără să mai fie prinse de tipar. În acest caz, se calcă cu mare atenţie răscroiturile şi marginile pentru a nu le întinde. 2. Asamblarea peiselor tricotate După ce au fost călcate şi după ce s-au uscat bine de umezeala imprimată la călcat cu cîrpa udă, piesele se asamblează. Se prind întîi cu ace, apoi se însăilează cu o cusătură rară. Însăilarea se face cu un fir de aţă albă sau, dacă tricotajul este alb, cu un fir de aţă colorat deschis (roz, bleu). Se prind întîi umerii, apoi cusătura de subraţ, şi se face o probă pe corpul persoanei pentru care s-a lucrat. Cusătura de pe umeri, chiar de la însăilat, se face pe partea din faţă, astfel încît umărul părţii din spate să fie susţinut cu 1-2 cm, pentru a se da lărgime şi oarecare rotunjime spatelui. Acest lucrul este necesar îmbrăcării corecte a omoplaţilor şi mişcărilor libere ale corpului. Cusăturile de subraţ se însăilează astfel încît să corespundă lungimile la faţă cu cea de la spate. Dacă totuşi una dintre părţi este ceva mai lungă, atunci diferenţa trebuie lăsată sus, la răscroitura mînecii, nu se lasă la marginea de jos. Plusul apărut la răscroitura mînecii de la cusătura laterală nu se taie în nici un caz, ci se ia în cusătură, cînd se montează mîneca. După ce s-a făcut prima probă şi se constată că nu sînt corecturi de lărgime, se definitivează cusătura de umăr şi cea laterală. Se obişnuieşte ca aceste cusături să se execute manual cu un ac mare şi cu fir de lînă, din care este lucrat şi obiectul tricotat. Se face o cusătură deasă (tighel) care este elastică şi foarte rezistentă. Dacă se trage la maşină, cusătura nu rezistă la purtat, tricotajul fiind foarte elastic, iar cusătura de maşină rigidă. La cusătura de pe umăr se prinde un şiret (extrafor) de o lungime egală cu lungimea umărului de pe tipar, pentru a se menţine dimensiunea umărului în timpul solicitării la purtat.
7

În continuare, se montează gulerul (dacă modelul are guler) şi mîneca, după ce s-a încheiat cusătura. Se montează mîneca întîi în ace cu gămălie. La montarea mînecii trebuie potrivite cele două cusături ale mînecii şi ale subraţului. Cusătura de însăilare a mînecii se face pe partea de interior al corpului tricotajului, nu pe mînecă, deoarece mîneca la partea de sus pe umăr se susţine puţin, pentru a îmbrăca frumos umărul. 3. Montarea gulerului Montarea gulerului se face în felul următor: Se înseamnă întîi jumătatea gulerului, apoi jumătatea răscroiturii gîtului şi se prinde în ace, începînd de la mijloc către capete. Se însăilează şi apoi se probează pe corp. Se fac corecturile dacă sînt necesare şi se definitivează cusăturile aşa cum s-a procedat şi la celelalte cusături. Este bine ca la cusătura de la guler să se prindă un şiret (extrafor) pentru a nu ceda în timpul purtării şi pentru a nu se lărgi cusătura. Extraforul trebuie să fie de aceeaşi culoare cu produsul. Cînd s-au terminat cusăturile, produsul se mai calcă o dată, dar numai la cusături, se calcă pe dos cu cîrpa udă. Dacă unele margini ale cusăturii s-au imprimat şi se cunosc pe faţă, se calcă uşor cu cîrpă udă şi pe faţă. Este bine ca după ce este gata complet produsul tricotat, gata confecţionat şi călcat, să se aşeze întins pe o masă pentru a se relaxa fibrele. După 3 – 4 ore se poate pune într-un sertar, în scrin sau pe un raft în şifonier pentru a se păstra pînă la purtare. Obiectele tricotate (jachete, rochii, pulover etc.) nu se pun pe umeraşe pentru a nu se deforma. 4. Fixarea nasturilor Nasturii se cos pe semnele date în dreptul butonierelor. Darea semnelor pentru nasturi la o jachetă, rochie etc. se face cu ace de gămălie sau cu un fir de aţă. Nasturii se cos rezistent, cu un picioruş pentru a nu forţa marginile din faţă la încheiat. Firul cu care se cos nasturii trebuie să fie de aceeaşi culoare cu obiectul şi cu nasturii. Nasturii constituind şi un ornament pentru obiectul la care se pun, trebuie să fie potriviţi ca formă, culoare şi mărime. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966

8

Cîteva operaţiuni de tricotare
Tricotarea unui obiect include o serie de operaţiuni care, prin ansamblul lor, conduc la realizarea completă a obiectului respectiv. Printre acetea se enumeră: 1. Creşterea şi micşorarea numărului de ochiuri Tricotarea după tipar ca şi tricotarea diferitelor modele necesită creşterea sau micşorarea numărului de ochiuri. Creşterea numărului de ochiuri se poate realiza prin ridicarea firului orizontal dintre 2 ochiuri pe andreaua dreaptă. Se tricotează luîndu-l din spatele andrelei stîngi (Fig. 16). Firul se suceşte ca să nu se formeze un gol. Acest procedeu se foloseşte la tricotarea unor modele.

- Tricotarea primului şi a ultimului ochi de 2 ori, o dată luat din faţă şi o dată luat din spatele andrelei din mîna stîngă (Fig. 17, a şi b), adică o dată lucrat pe dreapta şi o dată spre stînga. Acest procedeu se foloseşte cînd e necesar să se adauge cîte un singur ochi de fiecare parte, după un anumit număr de rînduri, sau să se adauge ochiuri într-un rînd, la anumite intervale. - Executarea unui jeteu cu andreaua dreaptă se face printr-o mişcare dinspre dreapta spre stînga, pe sub firul cu care se lucrează şi care se trece de la stînga spre dreapta. Apoi se tricotează ochiul următor. - Tricotarea a 3 ochiuri în unul singur, se face astfel: se tricotează la început 1 ochi pe faţă, apoi fără să se scoată de pe andrea, se face un jeteu şi se tricotează din nou 1 ochi pe faţă. Cele 3 ochiuri obţinute se scot de pe andreaua din mîna stîngă (Fig. 18)

9

- Montarea pe andrea a 2 sau mai multe ochiuri din firul cu care se lucrează se vede în Fig. 19. Acest procedeu se foloseşte la lărgirea tricotului cu cîteva ochiuri pe margini, după cerinţele tiparului şi la tricotarea butonierelor şi a tăieturilor pentru buzunare. Micşorarea sau scăderea numărului de ochiuri se realizează prin: - Tricotarea a 2 sau 3 ochiuri împreună, pe faţă sau pe dos, după cum cere lucrul. Pentru aceasta se introduce andreaua de la dreapta spre stînga deodată în 2 sau 3 ochiuri, care se tricotează împreună. - Tricotarea pe faţă a ochiului mărginaş şi a ochiului următor se face împreună şi se scot de pe andreaua stîngă. Ochiul obţinut se trece din nou pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor. Operaţiunea se repetă după cerinţele tiparului respectiv. Acet procedeu se aplică şi la încheierea ochiurilor. 2. Încheierea ochiurilor După terminarea tricotării este necesar să se încheie ochiurile pentru ca să nu se deşire. În acest scop se tricotează astfel: Se scoate ochiul mărginaş, iar ochiul următor se tricotează pe faţă şi apoi se trece prin ochiul mărginaş. În acest fel pe andreaua din mîna dreaptă rămîne un singur ochi. Se tricotează pe faţă ochiul următor care se trece şi el prin ochiul aflat pe andreaua din dreapta. Operaţiunea se repetă pînă cînd pe andrea rămîne ultimul ochi, prin care se trece firul ce vine de la ghem, apoi firul se scoate de pe andrea, se înnoadă şi se rupe. 3. Marginea dreaptă Ochiurile de pe margine nu se lucrează cînd se tricotează diferite detalii. Aceste ochiuri, numite şi ochiuri mărginaşe, se scot de pe andreaua din mîna stîngă pe andreaua din mîna dreaptă, fără să se tricoteze (Fig. 20). Ultimul ochi din rînd se tricotează întotdeauna pe dos. În acest fel, marginile

10

tricotului sînt drepte. Acest procedeu se foloseşte la marginea jachetelor, a gulerului etc.

Pentru obţinerea unei margini „în bucle” primul ochi se scoate, iar ultimul ochi se tricotează pe faţă. Marginea obţinută nu se lărgeşte uşor şi de aceea este foarte indicată pentru marginile de cusătură (la linia de subraţ, la mîneci etc.). 4. Marginea încheiată Această margine se foloseşte îndeosebi la linia de umăr, care se lucrează în linie înclinată. Pentru obţinerea acestei linii, se procedează astfel: La tricotarea umerilor nu se lucrează toate ochiurile pînă la sfîrşitul rîndurilor, ci se lasă netricotate 3 – 5 ochiuri, după cerinţele tiparului. După aceasta tricotul se întoarce pe dos, lăsînduse şi aici acelaşi număr de ochiuri netricotate. Operaţiunea se repetă de cîte ori o cere tiparul pentru formarea umărului. Cînd umărul este gata, se tricotează încă o dată toate ochiurile, după care se încheie. În felul acesta se obţine o linie armonioasă. Dacă s-a proceda prin încheierea obişnuită a ochiurilor, ar rezulta o linie în formă de scară, fapt care ar duce la neajunsuri în finisarea cusăturii de pe linia de umăr. 5. Tricotarea butonierelor Butonierele se pot face pe linie orizontală sau verticală. Butoniera orizontală se execută la o anumită distanţă de linia de margine a tricotului. În acest scop se tricotează de la începutul marginii atîtea ochiuri cît sînt indicate în model, apoi se încheie 5 – 6 ochiuri, după marginea nasturelui, după care se continuă tricotarea următoarelor ochiuri. La rîndul următor se montează pe andrea deasupra ochiurilor încheiate, un număr corespunzător de ochiuri, iar în continuare se tricotează ochiurile pînă la margine. Acest procedeu se foloseşte şi la executarea buzunarelor. Butoniera verticală: se tricotează locul butonierei între 2 ochiuri acolo unde indică modelul. În locul stabilit se împart ochiurile lăsînd la o parte pe andreaua stîngă, iar altă parte se trec pe o andrea de rezervă. Se tricotează apoi separat ochiurile de pe ambele andrele, folosind alt ghem de lînă pentru ochiurile de pe andreaua de rezervă. După ce s-a tricotat o porţiune înaltă cît dimensiunea necesară lungimii butonierei, se trec toate ochiurile pe o singură andrea şi se continuă lucrul după cerinţele tiparului. Indiferent de poziţia pe care o ocupă butoniera, la sfîrşit ea se
11

executînd din fiecare atîtea ochiuri cît cere modelul. Modelele colorate cer o dublă atenţie. După ce se tricotează o porţiune egală cu înălţimea ce urmează s-o prezinte buzunarul. mai ales articolele de sport şi cele de copii. ele cerînd atenţie numai la tehnica execuţiei modelului repectiv. cît şi la îmbinarea firelor colorate după cerinţele modelului. Tricotarea modelelor Tricotarea modelelor din borduri sau din contextul tricotajului se execută după anumite modele alese după modă şi gust. În acest scop fondul tricotajului se execută cu „punct de jerseu”. Tricotarea modelelor în culori se face cu fire de diferite culori. adică atît la tehnica execuţiei modelului. efectuat cît mai des. pot fi compacte sau dantelate. Ele pot fi în două sau mai multe culori. după cerinţele modelului. în jurul butonierei. Modelele colorate pot fi şi brodate pe ochiurile tricotate. 6. Tricotarea modelelor în culori se face în „punct de jerseu”. adică într-o singură culoare. 12 . Unele obiecte tricotate. Altfel nu se poate executa modelul în bune condiţiuni. Aceste fire se tricotează în alternanţe cu firul culorii de fond. Pentru rezistenţă se aplică pe dos. sau din fire divers colorate. Modelele colorate care se pot tricota sînt modelele pentru „chilim” şi pentru „puncte în cruce”. care să susţină şi marginea butonierei. Tricotarea modelelor colorate. Tricotarea modelelor dantelate: modelele dantelate se obţin din diverse combinaţii a ochiurilor lucrate pe faţă şi pe dos cu jeteurile făcute după anumite modele. se introduc ochiurile căptuşelii în dreptul ochiurilor încheiate pentru buzunar şi apoi se continuă lucrul.festonează de jur împrejur cu fir de lînă folosind „punctul de butonieră”. Buzunarul: pentru executarea buzunarului se procedează astfel: se încheie ochiurile pe o distanţă egală cu deschizătura ce urmează s-o prezinte buzunarul. fiind singurul punct care se pretează la executarea modelelor în culori. La tricotarea acestor modele e necesară o atenţie sporită şi un control asupra numărului de ochiuri. Aceste desene se copiază pe hîrtie milimetrică sau cu pătrăţele mai mari şi se colorează. În paginile ce urmează se vor prezenta cîteva indicaţii în legătură cu tricotarea modelelor colorate şi a celor dantelate. ca să nu se scadă sau să se sporească ochiurile nejustificat. Modelele uni sînt mai uşor de executat. indiferent dacă sînt uni sau divers colorate. La schimbarea culorilor se încrucişează firele ca să nu se formeze goluri. Modelele. Apoi separat se începe căptuşeala buzunarului pe un număr de ochiuri echivalent cu deschizătura buzunarului. iar punctul de broderie va urmări forma ochiurilor de pa faţa tricotajului. în aşa fel încît să nu strîngă împletitura. o bentiţă pe fir drept. Executarea modelului se începe de la bază spre vîrf sau spre marginea superioară a modelului. Firele neîntrebuinţate se trec pe dosul lucrului mai departe. Aceste modele pot fi executate din fire uni. prezintă garnituri din modele executate în diverse culori.

În fiecare rînd. la început. 1966. la toate modelele. indiferent dacă sînt compacte sau dantelate. ultimul ochi se lucrează luat pe dos. Tehnică.În general. se ridică primul ochi fără a-l tricota şi următorul se tricotează pe faţă luîndu-l din spatele andrelei. Ed. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. la numărătoarea ochiurilor nu se include ochiul cu care se începe şi se sfîrşeşte rîndul – adică ochiurile mărginaşe. iar la sfîrşitul rîndului. 13 .

cuprind diferite operaţiuni de lucru. indiferent de piesa şi modelul ce urmează a se tricota. Montarea ochiurilor pe andrele Se deşiră firul de pe ghem atît cît să dubleze firul cu care trebuie să se monteze ochiurile. Capătul liber al firului dublu se trece după degetul mare şi cel arătător al mîinii stîngi. 4). de jos în sus între degetul mare şi cel arătător.Diferite puncte de tricotare Tricotajele. două andrele strînse la un loc (Fig. potrivind cu nodul făcut pe lungimea firului să se aşeze în spatele degetului arătător. 2). cînd tricotajul nu prezintă o altă garnitură pe margine. Cu vîrful andrelelor se prinde firul de pe degetul mare. Acest calcul variază după grosimea firului de lînă şi a andrelelor cu care se execută tricotajul respectiv. Cu mîna dreaptă se trec pe sub fir. 14 . Montarea ochiurilor se poate face în două feluri: cu firul dublu. Capătul liber al firului dublu şi firul de pe ghem se ţin în palmă sub celelalte trei degete (Fig. după care se scoate una din andrele şi se trece la tricotarea primului rînd de ochiuri. 3) cu care se trage firul către degetul mare. sau cu firul simplu. 1. socotind 1 – 2 cm pentru fiecare ochi. Pentru montarea ochiurilor cu fir dublu se îndoaie firul de lînă dublîndu-l pe distanţa calculată pentru montarea numărului necesar de ochiuri şi se înnoadă uşor capătul liber al firului pe firul ce se deşiră de pe ghem. Se repetă operaţiunea pînă se completează numărul necesar de ochiuri. după care bucla se scoate de pe degetul mare şi se strînge formîndu-se primul ochi. apoi se ia firul de pe degetul arătător şi se trage prin bucla care se formează pe degetul mare (Fig.

În cadrul acestei măsurători se numără ochiuriule montate şi ochiurile tricotate. De aici rezultă că pentru fiecare cm de lăţime a tiparului. formînd astfel primul ochi. 2. se vor monta pe andrea 2 ochiuri. 8 : 5 = 1. În acest scop se montează 15 – 20 de ochiuri şi se lucrează 6 – 7 cm din modelul stabilit. tricotat pe verticală. Numerele obţinute se împart la 5 şi se află numărul ochiurilor pe cm de lungime.După ce se calculează lungimea necesară pentru montarea ochiurilor de la punctul fixat. iar pentru fiecare cm de lungime a tiparului. 15 . prinzîndu-l dinspre interiorul mîinii.6 – deci un ochi şi ceva. iar firul dinspre ghem se fixează înfăşurîndu-l pe degetul arătător. Pe sub firul trecut pe degetul mare se întorc andrele dinspre exterior şi se ia bucla desemnată de firul trecut pe după deget. Se calcă împletitura. se va socoti un rînd şi ceva mai mult de jumătate. 5). Operaţia se repetă pînă se montează toate ochiurile necesare (Fig. De exp: în 5 cm2 se află 10 ochiuri puse pe andrea şi 8 ochiuri tricotate pe verticală. firul se trece pe după degetul mare. Stabilirea numărului necesar de ochiuri Pentru stabilirea numărului necesar de ochiuri pe cm2 de tricot se execută o mostră de probă din lînă cu andrelele cu care urmează a se tricota obiectul respectiv. În acest caz se va obţine: 10 : 5 = 2 – deci 2 ochiuri pe cm. adică un rînd şi mai mult de jumătate de 1 cm. după care se măsoară 5 cm în lungime şi 5 cm în lăţime (adică pe verticală).

. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua prin spatele ochiului.La montarea ochiurilor pe andrele se vor monta 2 ochiuri în plus. ca şi a rîndurilor următoare. mănuşile etc. Dacă însă tricotajul respectiv. fapt care îngăduie o elasticitate mărită. Tricotarea ochiurilor se poate face astfel: Ochiuri lucrate pe faţă. în funcţie de cerinţele modelului repectiv. Tricotarea ochiurilor pe dos se face atfel decît ochiurile pe faţă. tricotarea primului rînd de ochiuri se începe după ce se scoate una din andrelele pe care s-au montat ochiurile. Pentru tricotarea ochiurilor se procedează astfel: Andreaua cu ochiurile montate se ia în mîna stîngă. Aceste ochiuri poartă numele de ochiuri mărginaşe. este determinat de modelul ales şi de gradul de elasticitate ce trebuie să prezinte linia de margine a lungimii obiectului respectiv. apoi se repetă operaţiunea de tricotarea ochiurilor pe dos. Andreaua din mîna dreaptă se trece prin primul ochi dinspre dreapta spre stînga pe sub firul cu care se lucrează tricotînd ochiul după una din variantele următoare: 16 . După operaţiunea de montarea a ochiurilor se începe lucrul. 6).Ochi pe faţă lucrat pe dreapta (Fig. Ochiul tricotat se scoate de pe andreaua din mîna stîngă şi se trece pe andreaua din mîna dreaptă. tricotarea primului rînd se face luînd ochiurile direct de pe ambele andrele pe care au fost montate. Firul cu care se lucrează se trece pe andreaua din mîna stîngă şi se aşază pe faţa ochiului următor.Ochi pe faţă lucrat pe stînga. În acest scop se va ţine lucrul în mînă ca şi la tricotarea ochiurilor pe faţă. Pe andreaua din dreapta se scoate apoi ochiul mărginaş fără să fie tricotat. Ochiul mărginaş se trece pe andreaua din mîna dreaptă fără să fie tricotat. de aceea ele nu intră în calculul numărului ochiurilor ce trebuie montate pe andrea. iar modul cum sînt lucrate ochiurile de pe andrea imprimă un anumit aspect modelului ce se execută. Acesta este procedeul obişnuit de tricotare a ochilor pe faţă. . Pe andreaua din mîna dreaptă se scoate ochiul mărginaş netricotat. Cu acest procedeu ochiurile se micşorează prin întinderea firului de lînă respectiv. iar firul de lînă ce vine de la ghem se înfăşoară pe degetul arătător al mîinii stîngi. Primul ochi este ochiul imediat următor după ochiul mărginaş. Tricorarea ochiurilor Modul de tricotare a primului rînd de ochiuri. În mîna dreaptă se ţine andreaua liberă cu care se tricotează. cum sînt ciorapii. Acestea au rolul să menţină marginea dreaptă. cere o margine cu o elasticitate accentuată. Ochiurile pot fi tricotate pe faţă sau pe dos. Prin acest procedeu ochiurile rămîn la mărimea lor iniţială. Procedeul se repetă pînă la terminarea rîndului. 3. Ochiurile montate pe andrele se pot tricota în diferite feluri. Ochiuri lucrate pe dos. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua dreaptă prin faţa ochiului. întrucît primul şi ultimul ochi de pe andrea nu se lucrează. Dacă se cere o elasticitate redusă.

Se ridică un ochi procedînd astfel: se introduce andreaua dreaptă în ochiul următor prin patele andrelei stîngi şi se trece ochiul fără a se tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. se execută între două ochiuri – unul aflat pe andreaua din dreapta şi altul pe andreaua din stînga. procedînd astfel: Se trece firul în jurul andrelei din dreapta înfăşurîndu-l o singură dată sau de două ori printr-o mişcare pornind de la stînga spre dreapta apucînd firul din faţă spre spate.Ochi pe dos lucrat pe stînga. se tricotează împreună două ochiuri înaintera jeteului şi două ochiuri după jeteu.. În felul acesta se realizează un jeteu simplu sau dublu.Ochi ridicat. după cerinţele modelului. După ce se prinde firul se trage şi ochiul format se scoate de pe andreaua din mîna stîngă.Ochiul pe dos lucrat pe dreapta (Fig. . Aceste ochiuri se lucrează prinzînd firul cu andreaua dreaptă. . de sus în jos. 17 .Jeteul (Fig. . de jos în sus. numărul ochiurilor de pe andreaua din mîna dreaptă sporeşte mereu. Prin tricotarea jeteurilor. Dacă însă e necesar să se păstreze numărul iniţial de ochiuri. Firul de lînă rămîne în faţa sau în spatele andrelei. Se combină appoi tricotarea ochiului următor. după cerinţele modelului. Acesta este procedeul obişnuit de tricotarea ochiurilor pe dos. Aceste ochiuri se execută prinzînd firul cu andreaua din mîna dreaptă. 7).

Punctul de jerseu (Fig. Acest ochi se execută tricotînd primul şi al doilea ochi pe faţă şi apoi se trece primul ochi prin ochiul al doilea. În acest scop se ridică un ochi pe andreaua dreaptă.Ochiuri de acoperire. Această operaţiune se repetă într-un rînd de cîte ori o cere modelul.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ (pe dosul lucrului) se tricotează pe dos. 1 rînd pe dos. însă este modelul cel mai greu de executat. adică: . Acest punct asigură tricotajului o elasticitate specială. .Ochi scăzut. Acest ochi este scăzut peste cel următor. 9) denumit şi punct simplu. de pe andreaua stîngă. Modelul obţinut este cel mai simplu model cu faţa netedă. Diferite puncte de tricotare Diversitatea modelelor de tricotaje depinde. iar cele care apar pe dos. Punctul leneş (Fig. marginilor etc. adică atît rîndul 1 cît şi rîndurile următoare. care permite mularea perfectă pe corp şi împletitura nu se rulează.. întrucît solicită multă atenţie în tricotarea ochiurilor care trebuie să fie egale şi la fel de 18 . se tricotează cu toate rîndurile pe faţă. Prin îmbinarea ochiurilior divers tricotate. Se tricotează ochiurile în forma în care apar pe andrea. manşetelor. 10) cunoscut şi sub numele de „punct de ciorap” se tricotează 1 rînd pe faţă. . se lucrează pe dos. cum sînt cele descrise în continuare. 4. se lucrează numai cu ochiuri pe faţă. de o întreagă gamă de variaţii în modul de a monta şi a lucra ochiurile de pe andrele.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ (pe faţa lucrului) se tricotează pe faţă. se tricotează ochiul următor pe faţă şi apoi se trece prin ochiul ridicat. fapt care are ca rezultat formarea diferitelor puncte de tricotaj.Ochi trasat. Modelul care se formează este acela de „rips” şi este folosit în tricotarea gulerelor. se pot realiza diferite modele de tricotaje. după cum s-a arătat. . adică ochiurile care apar pe faţă se lucrează pe faţă. De remarcat este că un rînd de – punct leneş – care formează rîndul este alcătuit din 2 rînduri tricotate cu ochiurile pe faţă.

Ambele feţe sînt identice. Punctul de jerseu răsucit se tricotează astfel: . 13) se tricotează astfel: . . cu deosebirea că se lucrează cîte 1 ochi pe faţă şi 1 ochi pe dos.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ se lucrează pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. 19 . . sau 3 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Punctul de elastic (Fig. 11) se tricotează astfel: .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. gulerelor. Elasticul poate fi tricotat şi alternînd 3 ochiuri pe faţă. Cea mai neînsemnată greşeală în execuţia lor este vizibilă şi strică aspectul general al tricotului.larg lucrate.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ se lucrează pe faţă (ochiurile se iau din spatele andrelei). Punctele de elastic şi semielastic se folosesc pentru tricotarea marginilor. iar ochiurile pe dos se lucrează tot pe dos. adică ochiurile pe faţă se lucrează pe faţă.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ: 2 ochiuri pe faţă. Ambele feţe ale elasticului şi semielasticului sînt identice. manşetelor etc.1 ochi pe faţă. . Acest punct se foloseşte la obiectele de sport. pînă la sfîrşitul rîndului.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ: 1 ochi pe dos. Punct de semielastic (Fig. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Punctul de elastic în relief (Fig. 12) se tricotează ca şi punctul de elastic.Rîndul 2 şi următoarele se tricotează ochiurile aşa cum se prezintă.

Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. . iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. Punctul de orez alungit (Fig.Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos. 1 ochi pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. 14) se tricotează astfel: . Rîndurile 2 şi 3 se repetă.Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă se lucrează 1 ochi pe faţă.Punctul de orez (Fig. iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe dos. . pînă la sfîrşitul rîndului. . 20 . cel pe dos se lucrează pe faţă. 1 ochi pe dos. 15) se tricotează astfel: .

Punctul de ţesătură se lucrează astfel: . . Punctul pentru bridă se tricotează peste un număr de ochiuri. Ed. toate ochiurile. iar deasupra ochiului pe faţă se ridică 1 ochi. Ana Popescu.Rîndul 2: pe dos. Punctul de fantezie este alcătuit din 2 ochiuri şi se lucrează astfel: . şi se lucrează mai departe modelul respectiv. se ridică ochiul următor.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. se introduce andreaua din mîna dreaptă între ochiurile 6 şi 7. Aceste 4 rînduri se repetă. Aceste 2 ochiuri se repetă şi astfel se obţine o margine frumoasă ce se face mai ales la tricotajele fine. se prinde firul de lînă şi se lucrează 1 ochi. alternînd pînă la capăt.Al doilea ochi se montează pe andrea. . toate ochiurile. luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă din afară spre interior. Dacă brida se face peste 6 ochiuri. ochi care se trece din nou pe aceeaşi andrea. Tehnică. Prin acest ochi se scoate apoi primul ochi de pe andreaua stîngă. . “Tricotaje de mînă”. 21 . 1966.Rîndul 4: pe dos.Rîndul 3: deasupra ochiului ridicat se lucrează 1 ochi pe faţă. .Primul ochi se montează pe andrea luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă dinspre interior spre exterior.

Pentru desenarea tiparelor e nevoie de hîrtie. Pentru o orientare uşoară şi exactă în desenarea tiparelor se folosesc diferite litere în ordine alfabetică. linie şi panglică metrică. Tehnică. lungimea tiparului. cu deosebirea părţilor care se tricotează întregi (spate. mîneci. gumă. Liniile verticale indică.Desenarea tiparelor Tiparele reprezintă diferitele părţi ce alcătuiesc un anumit obiect de îmbrăcăminte. Ele se desenează în general pe jumătate. Liniile de contur ale tiparului reprezintă liniile pe care se execută cusăturile obiectului respectiv. creion. Pentru executarea unui obiect tricotat. Ana Popescu. tiparul respectiv se decupează pe liniile de contur. tiparele se încadrează în diverse figuri geometrice ca unghiuri. Pe aceste tipare se vor călca piesele tricotate..) pentru care decuparea tiparului se face pe hîrtie dublă îndoită pe linia de mijloc a tiparului. iar liniile orizontale indică lăţimea tiparului. în cadrul cărora se folosesc şi unele linii ajutătoare. 1966. pătrate etc. dreptunghiuri. cu care se notează liniile sau diversele puncte. 22 . în general. guler etc. Ca să se poată desena cu uşurinţă. care vor fi fixate cu ace cu gămălie. Ed. “Tricotaje de mînă”.

c. pentru fuste. rochii etc. cu excepţia copiilor pînă la 2 ani. începînd de la vertebra a 7-a cervicală (nodul cefei) pentru bluze. Modul de luare a măsurilor este în general acelaşi pentru toate vîrstele. jachete etc. 23 .Luarea măsurilor Măsurile sînt de trei feluri: a. Pentru luarea măsurilor sînt necesare o panglică metrică (centrimetru) şi un şiret lung de circa un metru. iar cele de grosime se iau petrecînd panglica metrică din faţă spre spate. măsurile se folosesc întregi sau pe fracţiuni. Măsuri de lăţime. Măsuri de lungime. care se iau pe linie verticală. Măsuri de grosime. Pentru desenarea tiparelor. care se iau înconjurînd corpul în divere regiuni (bust. sau din talie în jos. b. pentru care se folosesc măsuri anume stabilite. Măsurile de lungime se iau în general pe partea din spate a corpului. talie. şold etc. în direcţia omoplaţilor. se potriveşte corpul într-o ţinută corectă şi se fixează talia cu un şiret îngust.). din care nu se foloseşte decît măsura de lăţime a spatelui şi care se ia de la un braţ la altul.. aşa cum se va indica la tiparul respectiv. Măsurile se iau lejere şi se notează întregi. Înainte de a se trece la luarea măsurilor.

24 .Măsurile necesare construirii unui tipar sînt în general următoarele (Fig. se ia în mijlocul spatelui din talie şi pînă unde se doreşte a se stabili lungimea respectivă. la 1/3 din lungimea spatelui. pînă în talie. se ia tot de la nodul cefei. 1. trecînd cu panglica metrică peste partea cea mai dezvoltată a omoplaţilor. se ia de la un braţ la altul. 3. Lungimea spatelui pînă la talie. se ia de la nodul cefei şi pînă în talie. 4. Lăţimea spatelui. trecînd panglica metrică pe lîngă gît şi coborînd apoi pînă în mijlocul feţei pînă în talie. 1). 2. Lungimea fustei. Lungimea feţei pînă în talie.

6. Măsura aceasta se ia în partea cea mai dezvoltată a abdomenului şi a şoldurilor pentru fuste şi rochii. Pentru desenarea diferitelor tipare. Lungimea mînecii. 1966. numai măsurile tiparului respectiv. s-a luat măsura de grosime a şoldului pentru fuste şi rochii sau la ce distanţă faţă de talie s-a stabilit lungimea bluzei. Măsurile trebuie luate corect întrucît de exactitatea lor depinde reuşita tiparelor. se ia înconjurînd corpul cu panglica metrică în direcţia bustului. 10. Ed. faţă de talie. Ana Popescu. Aceste măsuri se notează întregi şi ub formă de fracţie. Măsura se ia de la osul umărului şi pînă unde se stabileşte lungimea mînecii. Tehnică. Grosimea gîtului se ia înconjurînd gîtul sub bărbie plus 2 cm. 7. se ia înconjurînd mijlocul corpului pe linia şiretului. 11. Această măsură se ia înconjurînd încheietura mîinii cu panglica metrică. jachetei şi a puloverului. iar pentru bluze. indicate la tiparul respectiv). adică numărătorul indică grosimea şoldului. Din punctul unde s-a încheiat panglica metrică pentru grosimea şoldurilor se măsoară drept în sus distanţa dintre şolduri şi talie. puloverului sau jachetei. iar numitorul arată distanţa dintre şold şi talie. care indică linia de talie. Grosimea încheieturii mîinii este necesară pentru mînecile lungi. Pentru luarea acestei măsuri se îndoaie în unghi drept spre faţă. această măsură se ia la nivelul unde se stabileşte lungimea bluzei. eliminînd ce nu trebuie sau adăugînd ceea ce lipseşte (diferite măsuri specifice. 25 . Grosimea taliei. se vor folosi din măsurile enumerate.5. Grosimea braţului sub cot se foloseşte la mînecile trei sferturi. Grosimea braţului se ia înconjurînd braţul pînă peste osul umărului. Grosimea bustului. 9. “Tricotaje de mînă”. Această măsură indică la ce distanţă. Această măsură se ia înconjurînd braţul mai jos de cot la nivelul unde s-a stabilit lungimea mînecii. De exemplu: 80 = grosimea şoldului _____________________________ 15 = distanţa dintre şold şi talie 8. Grosimea şoldurilor. 12.

5.Andrelele din lemn.).) Andrelele pot fi confecţionate din lemn. Indiferent de forma ce o prezintă.).Ustensile necesare La tricotarea diferitelor obiecte de îmbrăcăminte se folosesc diverse andrele.Andrelele nr. şaluri etc. cum sînt bluzele.5 se folosesc la tricotaje din fire de grosime mijlocie. mănuşi etc. material plastic sau din metal. şaluri. ca şi de modelul ales. rochii etc. Alegerea andrelelor după grosime. os şi material plastic sînt uşoare. 3 etc. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor drepte (fulare. dacă împletitura se 26 .). După formă se deosebesc: . botoşeilor etc. care la rîndul lui depinde de felul obiectului care se tricotează. 2 se întrebuinţează la tricotarea peiselor din lînă subţire.) . . E necesar să se acorde o atenţie deosebită la alegerea mărimii andrelelor. iar capetele să nu fie prea ascuţite ca să nu rupă firul. Rezultatul va fi invers. variind ca diametru între 2 şi 10 mm. însă trebuie să fie nichelate.Andrelele nr.Andrelele nr. 3. 3. os. însă au rezistenţă mică.Andrele ascuţite la ambele capete. lucioase. care se va întinde cu uşurinţă. se mînuiesc bine. Lungimea diametrului reprezintă numărul categoriei de andrele. mătase etc. . bumbac. rochiile etc. ciorapi. andrelele trebuie să fie netede. . depinde de grosimea firului cu care se tricotează. . După grosime. 2. 2. Ele se folosesc la tricotarea pieselor circulare (căciuli. De aceea se folosesc la tricotarea cu lînă fină a lucrurilor uşoare (bluze. Dacă se tricotează un fir subţire cu andrele groase va rezulta o împletitură rară.Andrele pentru ciorapi (5 andrele) se folosesc la tricotarea ciorapilor.Andrele circulare. şosetelor.Andrele ascuţite numai la un capăt. cu ambele capete ascuţite. andrelele se diferenţiază.Andrelele din metal sînt rezistente. . De exemplu andrele nr. . întrucît ele trebuie să se potrivească cu firul cu care se tricotează.5 şi 4 se întrebuinţează la tricotarea îmbrăcămintei sport. croşetă şi ace de canava speciale pentru fire groase de lînă (de lînă. întrucît altfel înnegresc firul de culoare deschisă. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor mari. bluze etc. 2. executate tubular dintr-o singură bucată (fuste. . mănuşilor.

27 . “Tricotaje de mînă”. Pentru evitarea acestor neajunsuri. În acest scop se iau diverse măsuri direct pe corp. Ana Popescu. Pentru asamablarea diverselor piese tricotate ce compun un obiect de îmbrăcăminte. se trece la desenarea unui tipar potrivit cu obiectul propus pentru tricotare. 1966. Pe lîngă andrele. Tehnică. După ce s–a ales modelul. e necesară şi o croşetă din metal nichelat. să se încerce andrele ce se potrivesc la firul cu care se tricotează. materialul şi ustensilele necesare. sau din os pentru tricotarea diverselor garnituri şi pentru tras pe dosul împletiturii capetele firelor ce rămîn după tricotare. e bine ca înainte de a se începe împletitura. este necesar ca trusa de ustensile să fie completată cu un ac de canava. Ed.va face cu andrele subţiri la un fir gros.

se procedează astfel: . se înfăşoară pe speteaza unui scaun şi se leagă lejer în două locuri. După ce se usucă. iar în ultima apă se pune oţet. firul se deapănă lejer în gheme şi apoi se dă în lucru. mătase. iar firele rezistente se înnoadă. care se cumpără în scule.Se descoase obiectul respectiv. 28 . se deapănă uşor de pe scul pe ghem. Se pot folosi fire de lînă. provenite din deşirarea diverselor obiecte de îmbrăcăminte tricotate. Sculul obţinut se spală în apă călduţă în care s-a pus sodă sau „Alba Lux”. . 1966. bumbac. Cînd se pune la uscat se scutură sculul bine de apă şi se atîrnă la un capăt o greutate care să întindă bine firul. Ed. avînd grijă ca ghemul să fie moale.Se clăteşte în cîteva ape. „Perlan alb” sau fulgi de săpun. Tehnică.În general e bine să se întrebuinţeze material de bună calitate pentru a asigura durabilitate şi un aspect frumos obiectului tricotat. peste două degete. În cazul cînd se folosec materiale vechi. fire sintetice etc. mai ales în cazul firelor de lînă. întrucît ele îşi pierd elasticitatea dacă sînt depănate prea strîns. .Chiar materialul nou. “Tricotaje de mînă”. se deşiră şi se înlătură părţile uzate.Materiale folosite După ce s-a ales modelul. Ana Popescu. se va procura materialul necesar.

verde închis. se va adapta o linie dreaptă. dimpotrivă.Persoanele cu gîtul scurt vor evita gulerele înalte şi vor prefera decolteurile înguste şi lungi. vişiniu. Alegerea modelului de tricotat se face înainte de a se pregăti materialul. Cît priveşte modelul de tricotat. În cazul cînd se folosesc materiale rezultate dintr-un tricotaj deşirat. indiferent dacă sînt înalte. tabac. Pentru persoanele tinere culorile pot varia după gust şi după culoarea ochilor. . dar numai atunci cînd se folosesc materiale noi. ca şi a culorilor. Culorile mai deschise vor fi folosite pentru diverse garnituri. Culorile vii sînt şi ele indicate uneori. se recomandă culorile vii cu garnituri bogate şi foarte variate.Persoanele cu gîtul lung vor purta. ţinînd seama de indicaţiile de mai sus. Pentru persoanele vîrstnice se preferă în general culori ca: negru. gri.Pentru persoanele cu şolduri mari sau cu talie plină. mai ales pentru costumele sport. va fi alcătuit din linii verticale. se va adapta o linie lejeră. 29 . bleumarin. maron. În general culorile variază şi ele.Pentru copiii mici sînd indicate culorile alb. vîrstă şi de conformaţie. 1966. a părului sau a tenului. trebuie să se ţină seama de sex. bleu şi roz. . cît mai bogate. iar lungimea bluzelor şi a jachetelor va fi mai jos de talie. Pentru bărbaţi se recomandă de asemenea culorile de nuanţe închise. numai gulere mari de orice formă. . scunde sau mijlocii. Ana Popescu.Alegerea modelelor În alegerea modelelor. împletituri complicate şi culori deschise.Pentru copii mai mari.Pentru persoanele slabe. . Ed. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. . . bej etc. iar culorile vor fi de nuanţe mai închise. modelul se va alege după ce se vor cunoaşte posibilităţile ce le oferă materialul respectiv.

2X2: adică 2 ochiuri pe faţă. .3X2: adică 3 ochiuri pe faţă. tricotînd ochiurile aşa cum apar ele – pe faţă şi pe dos. Elastic simplu (Fig. jachete. pulovere subţiri.3X3: adică 3 ochiuri pe faţă. bolerouri etc.3X1: adică 3 ochiuri pe dos. . ambele feţe sînt la fel. 2 ochiuri pe dos. . 21) Acest elastic se lucrează atfel: . un ochi pe dos lucrat pe stînga. La toate variantele elasticului simplu. articole de sport etc. 1 ochi pe faţă. În formulă se exprimă „elastic 1X1”. 1. se poate obţine prin formulele: .Modele pentru elastic Elasticul sub diverse variante se foloseşte pentru tricotarea bordurii. Acet gen de elastic se foloseşte la tricotaje fine – bluze. se lucrează ca şi rîndul 1.Rîndul 1: un ochi pe faţă lucrat pe dreapta. Cele două rînduri se repetă pînă la obţinerea lăţimii indicată de model. 30 . 3 ochiuri pe dos. .Rîndul 2: adică pe dosul lucrului. gulerelor etc. a manşetelor. 2 ochiuri pe dos. Un elastic simplu în forme mai pline pentru seturi.

Acet elastic se obţine tricotînd: . Ambele feţe sînt la fel. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. firul rămîne în dosul lucrului şi 2 ochiuri pe faţă.Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. 23). De observat este că ochiul nelucrat în primul rînd se lucrează în rîndul următor. 2 ochiuri pe dos. Elastic cu o singură faţă (Fig. iar firul trebuie să rămînă obligatoriu în faţa ochiului. fuste etc. .Rîndul 2: se lucrează pe dos.Rîndul 2: 1 ochi pe dos..Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. iar firul rămîne în faţa ochiului. Elasticul dublu (Fig. jachete. . 3. 2 ochiuri nelucrate.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. iar firul rămîne în faţa lucrului. iar firul rămîne în faţa lucrului. sau la ciorapi etc. 22) Elasticul dublu se tricotează la obiectele care necesită trasarea unui şiret pe linia de talie la bluze. . Tricotarea acestui elastic se face astfel: . O altă variantă a elasticului dublu se obţine tricotînd: . 1 ochi nelucrat. iar firul rămîne în faţa ochiului.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.2. .Rîndul 2: 1 ochi nelucrat.Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. 31 . .

Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Elastic în relief (Fig. 2 ochiuri pe dos. la pulovere bărbăteşti etc. Alternarea ochiurilor se face pînă la capăt. 24) Elasticul în relief se realizează tricotînd: . după care se lucrează tot pe faţă primul ochi din cele 2 luat pe dreapta. Elastic cu ochiuri răsucite (Fig.4. . . Apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua din mîna dreaptă. 32 .Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. se continuă cu 2 ochiuri pe faţă. . 25) Acest elastic formează o garnitură foarte drăguţă şi originală.Rîndul 2: începe cu 1 ochi pe dos. 5. luat pe stînga. Acest elastic se foloseşte la îmbrăcămintea sport. 2 ochiuri pe dos.Rîndul 3 şi următoarele se tricotează la fel ca rîndul 2. După această operaţie se tricotează pe dos următoarele 2 ochiuri. Se lucrează întîi al 2-lea ochi din cele 2. terminînd rîndul cu 1 ochi pe faţă. fără să i se dea drumul de pe andrea.Rîndul 2: 2 ochiuri care se prezintă pe faţă se lucrează tot pe faţă în felul următor. Se obţine procedînd astfel: . 2 ochiuri pe dos.

. 2 ochiuri pe dos.Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate care se tricotează astfel: se lucrează pe faţă întîi al 2-lea ochi din cele 4. Se procedează la fel şi cu următoarele 2 ochiuri. Se repetă păşitura şi apoi iar se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos.Rîndul 2: cele 4 ochiuri încrucişate în rîndul 1 se tricotează pe dos. Această alternanţă se face pînă la sfîrşitul rîndului. Aceste 8 rînduri se repetă. Elastic cu ochiurile încrucişate (Fig. Elasticul tighelit este folosit ca bordură şi diverse garnituri şi chiar ca lucrătură de context la jachete şi pulovere bărbăteşti. care se tricotează pe faţa lucrului se lucrează astfel: după ochiul mărginaş se face un punct de păşitură pete 6 ochiuri. 26) Tricotarea acestui elastic se face în modul următor: . Aplicat la un tricotaj simplu lucrat cu punct de jerseu. Elastic tighelit (Fig. Aceste 2 ochiuri se trec pe andreaua din mîna dreaptă. 33 . după care se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos.Rîndul 1 şi următoarele 6 se tricotează 2 ochiuri pe faţă. iar cele 2 ochiuri care au fost lucrate pe dos se lucrează pe faţă. Se continuă alternanţa de 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate pînă la capătul rîndului. luat pe stînga şi nu se dă drumul de pe andrea pînă nu se lucrează şi primul ochi pe faţă luat pe dreapta. .6. 7. acest elastic face o garnitură foarte frumoasă. 27) Acest gen de elastic se obţine procedînd astfel: .Rîndul 8.

. luate pe dreapta.Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. un jeteu şi 1 ochi nelucrat se ia pe andreaua dn mîna dreaptă.Rîndul 1: 1 jeteu. b) Se tricotează: . a) Se tricotează: .Rîndul 3: ochiul care a fost pe dos în rîndul 2 se lucrează aici pe faţă.8. . .Rîndul 2: ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se lucrează aici pe dos. iar ochiul rezultat din cele 2 ochiuri luate împreună în rîndul 2 se ia nelucrat pe andreaua din mîna dreaptă. avînd grijă să se lucreze împreună cu ochiul nelucrat şi jeteul tricotat în rîndul precedent. 1 ochi nelucrat. iar firul de lînă se trece prin spatele ochiului nelucrat. iar ochiul nelucrat şi jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe faţă. . 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe dos.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. iar firul trecut prin faţa ochiului nelucrat. 28) Acest gen de elastic se poate tricota în cîteva variante. un jeteu. luat pe dreapta. un jeteu.Rîndul 1: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.Rîndul 2: ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent se lucrează aici tot pe dos. 29) c) Se tricotează: . iar ochiul 34 . (Fig.Rîndul 2: se lucrează ca primul rînd. . Elastic ajurat (Fig.

d) Se tricotează: .Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos. 35 . 1 ochi pe dos.Rîndul 1: 1 jeteu. 31).Rîndul 4: la fel cu rîndul 2 (Fig.nelucrat şi cu jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe dos. . . e) Se tricotează: . 1 ochi pe dos. . 30). luat din dreapta (Fig. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 3: la fel cu rîndul 1.

Se tricotează: . f) Se tricotează: . Alcătuirea dungilor se poate face în diverse feluri: 36 .. Elastic cu spinişori Prin aspectul lor deoebit. 2 ochiuri pe dos.Rîndul 4: la fel cu rîndul 2. 9. Modelele de elastic ajurat se folosesc la bluze. aşa cum se prezintă foecare pe andrea.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. jachete etc. două pe dos. . . 2 ochiuri pe faţă şi jeteul se scapă peste aceste ochiuri lucrate pe faţă.Rîndul 1: 1 jeteu. iar ochiul lucrat pe dos se lucrează tot pe dos (Fig. 10.Rîndul 2: jeteul şi ochiul nelucrat se lucrează împreună luat pe dreapta.Rîndul 2: se lucrează ochiurile pe faţă şi pe dos. 33) Elasticul cu dungi late formează borduri frumoase şi poate constitui şi model de context la pulovere şi articole de sport. apoi se alternează pînă la sfîrşitul rîndului cîte 2 pe faţă. Prin aspectul lor ele formează o garnitură originală. .Rîndul 3: se începe cu 1 ochi pe dos. Aceste 4 rînduri se repetă.Rîndul 2: se lucrează pe dos. seturi etc. 32). Elastic cu dungi late (Fig. „elasticul cu spinişori” poate forma o garnitură foarte frumoasă la bluze. .

b) Se tricotează: . 37 .Rîndul 1: 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. iar firul rămîne în faţa ochiurilor nelucrate. . 1966. 33).a) Se tricotează: .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 3 ochiuri nelucrate. Rîndurile se repetă.Rîndul 2: se lucrează numai pe dos. .Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. Modelele de elastic prezentate nu epuizează gama de modele ce se poate prezenta. 2 ochiuri pe dos. Se repetă acete 2 rînduri (Fig. Tehnică. Ed. Prin diversele combinări ale punctelor de tricotaj se pot obţine modele noi.

avînd grijă ca ultimul rînd să fie pe dos. botoşei etc. luat pe dreapta. Rîndul 9 – 15: se lucrează cu punct de jerseu. mîneci. 2 – 4 ochiuri (după mărimea colţişorului care se formează) se lucrează împreună pe faţă. Marginea cu colţuri rotunde ce se obţine se poate tricota la tivit. Tehnică. Rîndul 7: 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. mănuşi. În acest scop se lucrează împreună cu fiecare ochi din rîndul 15. orificiile tricotate pentru obţinerea colţurilor se folosesc şi pentru trasat şnururi la mănuşi. Rîndul 8: se lucrează pe dos. 38 . bluze. şosete etc. Ed. Acest tiv se poate încheia şi coase uşor pe dos. cîte 1 ochi luat din primul rînd. 1966. ciorapi. gulere. Primele 6 rînduri lucrate cu punct de jerseu se îndoaie pe dosul lucrului şi se lucrează împreună cu rîndul 15 care se lucrează pe faţă.Modelul 1 Se tricotează: Rîndul 1 – 6: cu punct de jerseu.

39 . plătcuţe etc. nelucrat. Ana Popescu. Tehnică. 1 ochi ridicat. În acest caz se îndoaie pe dos primele 5 rînduri tricotate cu punct de jerseu şi se lucrează o dată cu rîndul 11. Rîndurile 6. 8 şi 10: 1 jeteu. Benzile ajurate pe care le formează acest model creează garnituri frumoase pentru margini de gulere. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul ridicat. 9 şi 11: toate ochiurile se lucrează pe dos. manşete.Modelul 2 Posted august 11. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndurile 1 – 5: 6 puncte de jerseu. Acest model se pretează şi pentru formarea unui model. 2009 by Shortcut in carte. sau se coase. Ed. tivuri. cu firul trecut prin spatele lui. 1966. Rîndurile 7. tricotaje. “Tricotaje de mînă”.

Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 40 . Alternanţa se repetă pînă la capătul rîndului. Aceste 4 rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: la fel ca rîndul 2. 1966. Ed.Modelul 3 Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. Tehnică. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

Ed. Rîndul 10: 2 ochiuri se tricotează împreună. 41 . Tehnică. Rîndurile 8 şi 9: toate ochiurile pe dos. Rîndurile 11 şi 12: toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. 1 jeteu alternînd astfel pînă la capăt. “Tricotaje de mînă”. Se repetă rîndurile 1 – 7. 1966.Modelul 4 – modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 7: punct de jerseu.

1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. alternînd pînă la capăt. 42 . Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze.Model 5 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. cu repetare pînă la capăt. 7 pe dos. 7 pe dos. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul scos. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Rîndul 4: 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1 jeteu. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul care a fost scos. Ed. Ana Popescu. 7 pe faţă. Se repetă pînă la capăt. 1 jeteu. 1966. 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu.

Tehnică. Ed. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin acul care nu a fost tricotat. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1966. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ : se lucrează cu toate ochiurile pe dos. 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 43 . Rîndul 10: se tricotează cu ochiurile pe dos. Ana Popescu.Modelul 6 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Rîndul 5: se tricotează toate ochiurile pe faţă. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul scos. 1 jeteu. Rîndul 7: 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. 1 ochi se scoate. Această alternanţă a rîndurilor se repetă. 1 ochi se scoate fără a se tricota. 1 ochi pe faţă. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: se tricotează toate ochiurile pe faţă.

1 ochi pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. Rîndul 5: 3 ochiuri se lucrează pe faţă. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. 1966. Tehnică. 1 ochi se scoate fără să se lucreze. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. după care se tricotează pe faţă ochiurile 8 şi 9 de pe andreaua de rezervă. ochiurile 6 şi 7 se tricotează pe faţă şi apoi ochiurile 4-5 de pe andreaua de rezervă se tricotează tot pe faţă. 44 . iar ochiurile 10 şi 11 se tricotează pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 8 ochiuri pe faţă. ochiurile 8 şi 9 se scot pe andreaua de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. Ed. Rîndul 6: toate ochiurile pe dos. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. ochiurile 4 şi 5 se scot pe o andrea de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. Cu acest rînd se încheie modelul care apoi se repetă începînd cu rîndul 1. Ana Popescu. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 jeteu. 10 ochiuri pe faţă.Model 7 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează cu ochiuri pe dos.

fără să fie luat pe andreaua stîngă. 3 ochiuri pe dos. ochiul 3 pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. Se tricotează în continuare 1 ochi pe dos. Rîndul 6: 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri se lucrează împreună pe dos. apoi se tricotează iar 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri luate împreună pe dos. 1 ochi pe faţă. formînd astfel 3 ochiuri din unul singur. Rîndul 5: la fel cu rîndul 3. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Tehnică. Rîndul 4: la fel cu rîndul 2. 1966. 3 ochiuri pe dos. se tricotează încă o dată ochiul precedent (ochiul 2) şi se ia pe andreaua stîngă. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Această alternanţă urmează pînă la sfîrşitul rîndului. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 3 ochiuri pe faţă. Alternanţa acestor rînduri se repetă. iar din ochiul următor se formează iar 3 ochiuri. 2 ochiuri pe faţă. 45 .Model 8 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă.

Model 9 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Ed. Rîndul 9: 4 ochiuri pe faţă se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. se trec pe andreaua din stînga cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. 46 . 4 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. Alternanţa rîndurilor se repetă. 2 ochiuri pe faţă. următoarele 4 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. apoi se trec pe andreaua stîngă cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. Tehnică. 3 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 9: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 2 – 8: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrele (pe faţă sau pe dos). 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu.

ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă şi în continuare 3 ochiuri pe dos. 1966. Tehnică.Model 10 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi rîndurile fără soţ: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 14: ca rîndul 2. 12 ochiuri pe faţă. 47 . “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Ed. 6 ochiuri se lucrează pe faţă. 6 ochiuri se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. Se continuă cu alternanţa rîndurilor. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos.

Ambele fire se trec prin faţa împletiturii şi se încrucişează în de jos în sus pornind de la cel care execută împletitura. un fir din alt ghem de aceeaşi culoare sau de culoare diferită. în aşa fel încît ochiurile lucrate din firul aceluiaşi ghem să fie unul deasupra celuilalt. Ana Popescu. iar firele se încrucişează pe faţa împletiturii. Tehnică. 1966. “Tricotaje de mînă”.Model 11 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 4: punct de jerseu. Rîndul 5: se adaugă la primul fir. Ed. tot cu ambele fire. 48 . Rîndul 6: se tricotează ochiurule numai pe faţă. de jos în sus. Se tricotează alternativ cîte 1 ochi lucrat pe dos cu firul dintr-un ghem şi 1 ochi lucrat pe dos din ghemul adăugat.

1 jeteu. Tehnică. 1966. Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 3 ochiuri pe dos. 49 . 3 ochiuri luate împreună pe faţă. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. Această alternanţă de rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”. Ed.Model 12 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. 1 jeteu.

1 ochi pe dos.Model 13 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Ana Popescu. pe faţă sau pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. “Tricotaje de mînă”. 1966. deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. 50 . Ed. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos. Tehnică.

“Tricotaje de mînă”.Model 14 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează al 2-lea ochi de pe andrea înaintea primului ochi fără să fie scos de pe andreaua stîngă. 1966. Tehnică. Ana Popescu. Se tricotează şi primul ochi şi se scot de pe andrea ambele ochiuri deodată. Ed. 51 . Alternanţa acestor rînduri se repetă. Rîndul 2: ochiurile răsucite se tricotează pe dos. 1 ochi pe faţă. formînd astfel o răsucitură.

Rîndul 2: Deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. Aceste 2 rînduri se repetă. iar ochiurile încrucişate se tricotează pe dos. Se tricotează şi primul ochi luat din spate şi apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua dreaptă şi apar ca ochiuri încrucişate. “Tricotaje de mînă”. iar firul rămîne pe dosul lucrului şi se tricotează al 2-lea ochi pe faţă fără să fie scoss de pe andrea. 52 . Tehnică.Model 15 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se împunge andreaua în primul ochi din spate spre faţă. Această alternanţă se repetă. fără să fie tricotat. 1966. Ana Popescu. În continuare se mai tricotează 1 ochi pe dos. Ed.

Ed. fără să fie scos de pe andrea. Se tricotează şi primul ochi şi se scot ambele ochiuri de pe andreaua dreaptă pe cea stîngă.Model 16 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. o răsucitură din 2 ochiuri. 53 . 1966. Ana Popescu. Aceste 2 rînduri alternează. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Tehnică. iar cele 2 ochiuri răsucite se tricotează pe dos. adică se tricotează al 2-lea ochi pe faţă înaintea primului ochi. Se repetă alternanţa de ochiuri. “Tricotaje de mînă”.

2 ochiuri pe dos. 1966.Model 17 – Modele borduri Pentru executarea acestui model e necesar să se monteze pe andrea un număr de ochiuri fără soţ. se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe faţă şi se continuă alternînd cu 2 ochiuri pe dos. Ana Popescu. Ed. se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe dos. Acest model cere o atenţie deosebită la începutul fiecărui rînd. alternînd cu 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: . Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 54 . Tehnică. “Tricotaje de mînă”.Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe faţă.Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe dos. ultimul ochi va fi pe faţă sau pe dos. .

Model 18 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 55 . 1966. Ana Popescu. Tehnică. Rîndul 2: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Ed. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. adică 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos. Model 19 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile se tricotează pe dos. “Tricotaje de mînă”. se ridică pe andreaua dreaptă 1 ochi nelucrat. Ana Popescu. ochiul următor se lucrează pe faţă şi se trece prin ochiul ridicat. Rîndul 3: 1 jeteu. Rîndul 4. 1 ochi pe faţă luat din spate. Rîndurile se repetă. Ed. 1966. 5 şi 6: se lucrează pe dos.

Ana Popescu. Tehnică. Această alternanţă se repetă după nevoie. Se continuă tricotarea a 5 ochiuri pe dos şi apoi o nouă împletitură a rîndurilor. Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. apoi începe modelul. 1966. Rîndul 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. “Tricotaje de mînă”. În continuare se tricotează 2 ochiuri pe faţă. Ed. apoi se trec de pe andreaua de rezervă pe andreaua stîngă cele 2 ochiuri lucrate pe dos. adică ochiurile pe faţă se tricotează pe faţă. Prin această operaţiune se obţine împletirea rîndurilor. 5 ochiuri pe dos. 3 şi 4: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea. 2 ochiuri pe faţă. Aceste 6 rînduri se repetă. pe faţă şi pe dos. 56 . Rîndul 2. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele andrelei. 2 ochiuri pe dos. Cele 2 ochiuri pe dos se lucrează pe dos şi în continuare se lucrează pe faţă cele 2 ochiuri aflate pe andreaua de rezervă.Model 20 – Modele borduri Se tricotează: Cîteva rînduri (8 – 10) cu ochiuri pe dos. iar andreaua de rerzevă se trece în faţa lucrului. iar cele pe dos se tricotează pe dos.

adică 1 ochi pe faţă. fără să se scoată de pe andrea. 3 ochiuri pe dos. după care toate 3 ochiurile se scot de pe andrea. Motivul se repetă începînd cu rîndul 1. Tehnică. Rîndul 6: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. 1966. apoi 3 ochiuri pe dos se tricotează împreună pe faţă. din ochiul următor se fac 3 ochiuri.Model 21 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 5: 3 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 57 . 1 jeteu şi 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ed.

În continuare se scot ochiurile 12. 10 ochiuri pe faţă. 9. 14 şi 15 se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. Tehnică. 6 şi 7 se scot pe o andrea de rezervă şi se trec pe dosul lucrului şi se tricotează pe faţă ochiurile 8. 13. după care se tricotează tot pe faţă ochiurile scoase de pe andreaua de rezervă şi se mai tricotează 3 ochiuri pe dos. Aceste rînduri se repetă. 10 şi 11.Model 22 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 1966. 6 şi 7 aflate pe andreaua de rezervă. 16 ochiuri pe dos. Ana Popescu. pe faţă şi pe dos. apoi se tricotează pe faţă ochiurile 12. 14 şi 15. 3 ochiuri pe faţă. 5. Rîndul 2 – 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. “Tricotaje de mînă”. ochiurile 4. 5. Se tricotează apoi pe faţă ochiurile 4. Rîndul 8: 3 ochiuri pe faţă. 13. Ed. 58 .

“Tricotaje de mînă”. 1966. iar cele executate în diverse culori au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele şi la articolele pentru copii. ciorapilor etc. Ana Popescu. Pentru piesele tricotate cu modele dantelate se întrebuinţează fire subţiri şi de bună calitate. pentru ca împletitura să iasă fină şi spumoasă. Modelele ajurate şi dantelate sînt folosite la tricotarea bluzelor. ajurate şi dantelate lucrate cu fire într-o singură culoare sau divers colorate. 59 . Ed. Tehnică. şalurilor.Modele de context Modele de contextură formează o gamă foarte largă şi se pot realiza prin îmbinarea diverselor puncte de tricotaj obţinînd modele compacte. Modelele compacte se pretează la tricotarea oricărei piese de îmbrăcăminte.

Rîndul 2: 1 ochi pe dos. Ed. Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. 60 . se lucrează pe faţă. 1966. Ana Popescu. luate pe stînga. Tehnică. formînd astfel 2 ochiuri care se lucrează pe faţă. Rîndul 3: ca şi toate rîndurile de pe dosul lucrului. cu deosebirea că se ridică nodul la ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul 2.Model 1 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. “Tricotaje de mînă”. de la ochiul 2 se ridică nodul pe andrea în faţa ochiului.

cu deosebirea că aici se tricotează pe dos cele 2 ochiuri care în rîndul 1 n-au fost lucrate. “Tricotaje de mînă”. 61 . Ed. iar cele care au fost lucrate aici se trec pe andrea nelucrate. Tehnică. Rîndul 2: ca şi toate rîndurile cu soţ. 2 ochiuri se trec pe andrea nelucrate. se va lucra în întregime pe dos. Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1.Modelul 2 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 1966. Aceste rînduri se repetă. Ana Popescu. cu firul lăsat în faţa ochiurilor.

62 . iar ochiul care a fost lucrat pe dos se trece pe andrea nelucrat. apoi modelul se repetă începînd cu rîndul 1. “Tricotaje de mînă”.Modelul 3 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. iar ochiul care n-a fost lucrat niciodată. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat cu firul lăsat pe faţa lucrului (acesta va fi acelaşi ochi nelucrat şi în rîndul 1). adică ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent. Tehnică. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează aşa cum se prezintă pe andrea. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 1. aici se lucrează pe dos. 3 şi 4 de mai sus. iar firul se lasă pe dosul lucrului. aici apare pe faţă şi se lucrează tot pe faţă. 1966. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi nelucrat. Ed. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. cu deosebirea că se inversează modelul astfel: ochiul nelucrat din modelul precedent se lucrează aici pe dos. Rîndurile următoare se lucrează la fel ca rîndurile 2.

iar în continuare se tricotează 6 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. Ed. fără să fie scos de pe andreaua stîngă. se păşesc 3 ochiuri şi se lucrează ochiul 4. Tehnică. 63 . se păşesc 3 ochiuri şi se repetă operaţiunile modelului din rîndul 1. apoi se lucrează pe faţă cele 3 ochiuri care au fost păşite. Ana Popescu. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. Rîndul 6: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. şi se trec pe andreaua dreaptă împreună cu ochiul 4 care a fost deja lucrat. 1966. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 7: se lucrează toate ochiurile pe faţă.Modelul 4 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. luîndu-l larg pe andreaua dreaptă. Rîndul 4: se lucrează în întregime pe dos.

Tehnică. 2 ochiuri pe dos. Ed. Ana Popescu. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează aşa cum se prezintă.Modelul 5 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. Aceste rînduri se repetă. 1966. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 64 . Rîndul 9 şi 11: 2 ochiuri pe dos. 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. 4 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. Rîndul 13: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 16: se lucrează ca rîndul 2. 1 ochi pe dos. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 4 ochiuri pe faţă.

iar firul rămîne în spatele lucrului. Tehnică. 65 . Aceste rînduri se repetă. Ana Popescu. dar se inversează modelul. 1966. “Tricotaje de mînă”. întorcînd andreaua prin spatele ochiului. atît pe faţa. iar ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se ia aici pe andrea nelucrat şi răsucit. cît şi pe dosul lucrului. adică ochiul nelucrat în rîndul 1 se lucrează aici pe faţă.Modelul 6 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. Observaţie: pentru reuşita acestui model. Ed. Rîndul 3: se lucrează ca rîndul 1. este necesar să se lucreze toate ochiurile numai pe dreapta. 1 ochi nelucrat care se ia răsucit.

Ed. 66 . Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1.Modelul 7 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe dos. Ana Popescu. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. 4 ochiuri pe dos. Rîndul 4: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă pe andrea. “Tricotaje de mînă”. adică cele 2 ochiuri nelucrate vor fi cele 2 ochiuri din mijlocul grupului de 4 ochiuri pe faţă din modelul precedent. adică 2 ochiuri nelucrate cu firul lăsat pe faţa lucrului. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 10: se lucrează aşa cum se prezintă. 1966. 2 ochiuri nelucrate. cu deosebirea că se inversează modelul. Rîndul 7: toate ochiurile se lucrează pe dos. Tehnică. iar firul rămîne în dosul lucrului. cu firul lăsat pe dosul lucrului.

1966. ochiul următor se lucrează tot pe faţă. 67 . Ana Popescu. Tehnică. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează pe faţă. adică ochiul care a fost lucrat simplu pe faţă în rîndul 2 se lucrează sub nod. dar se împunge andreaua sub nodul ochiului. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. cu deosebirea că se inversează ochiurile. iar ochiul care a fost lucrat pe sub nod se lucrează simplu pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ed.Modelul 8 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile pe faţă.

“Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: toate ochiurile se lucrează pe dos. tricotînd toate ochiurile pe dos. 68 . Tehnică.Modelul 9 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului. Ana Popescu. Rîndul 4: se face o păşitură peste 3 ochiuri şi se lucrează pe faţă al 4-lea ochi şi ochiul obţinut se trece în faţa celor 3 ochiuri pe andreaua stîngă. Modelul se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. lucrîndu-l pe faţă luat pe dreapta. iar al 4-lea ochi care a fost deja lucrat se trece pe andreaua dreaptă. Ed. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. În continuare se lucrează tot pe faţă cele 3 ochiuri păşite. 1966.

Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. Se lucrează apoi 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. se lucrează 1 ochi pe faţă. şi nu în spate. 2 ochiuri nelucrate se iau pe andrea. însă adecvat inversiunii modelului efectuat în rîndul 3. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă. Ed. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. Rîndul 2: se lucrează 1 ochi pe dos. Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. ca la rîndul 1. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. cu deosebirea că firul de la primul ochi luat pe andreaua de rezervă se lasă pe faţa lucrului. iar firul rămîne pe faţa lucrului. 1966. Tehnică.Modelul 10 – Modele compacte Acest model se lucrează cu o andrea de rezervă şi se tricotează totdeauna întîi ochiul al 2-lea şi apoi primul. În continuare se ia 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă de această dată pe faţa lucrului. iar ochiul lăsat pe andreaua de rezervă se pune pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe faţă. 69 .

se tricotează ochiul al 2lea pe faţă luat pe dreapta. Tehnică. Ana Popescu. 70 . 1966. Ed. Rîndul 2: 1 ochi pe dos. iar ochiul care a fost luat pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează tot pe dos. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului.Modelul 11 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. Aceste 2 rînduri se repetă. apoi se trece pe andreaua stîngă ochiul care a fost lăsat pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. luat pe stînga. “Tricotaje de mînă”.

apoi 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. iar firul se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 2: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Ed. iar ochiurile care au fost nelucrate se lucrează încrucişat. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: se lucrează toate ochiurile pe dos.Modelul 12 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. formînd astfel un punct încrucişat. 71 . 2 ochiuri nelucrate se trec pe andreaua stîngă. Rîndul 5: 2 ochiuri nelucrate şi firul se lasă pe dosul lucrului. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 2. adică ochiul din stînga se trece prin ochiul din dreapta. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. se pune pe andrea şi se lucrează pe faţă. adică 2 ochiuri nelucrate. iar ochiul următor (care a fost primul) se lucrează tot pe faţă. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. 1966. Ana Popescu. iar firul se lasă pe dosul lucrului. şi apoi 2 ochiuri tricotate pe dos. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: se lucrează la fel ca rîndul 3.

ţinîndu-se seama de inversarea modelului. 2 ochiuri nelucrate. adică 1 ochi pe faţă. apoi fiecare se lucrează pe faţă şi în continuare se tricotează încă 1 ochi pe faţă. Ed. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. Tehnică.Modelul 13 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. 72 . 1 ochi pe dos. iar firul se lasă în spatele lucrului. Aceste 6 rînduri se repetă. 4 ochiuri pe dos. iar firul se lasă pe spatele lucrului. apoi 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. cele 2 ochiuri nelucrate din rîndurile anterioare se încrucişează. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. firul se lasă în faţa lucrului. 1966. 2 ochiuri nelucrate. 2 ochiuri nelucrate. adică din cele 4 ochiuri pe faţă se ia 1 ochi pe dos. Rîndul 5: pe acest rînd se schimbă modelul. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea. trecîndu-se ochiul din stînga prin ochiul din dreapta.

Modelul 14 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. 73 . Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează pe dos. Ed. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 4 ochiuri pe faţă. 1966. Ana Popescu. firul se lasă în faţa lucrului. Rîndurile se repetă. Rîndul 3: 2 ochiuri nelucrate. 2 ochiuri nelucrate şi firul lăsat în faţa lucrului. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos.

apoi ochiurile de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 2 ochiuri se lucrează pe faţă. Ana Popescu. Tehnică. 74 . Ed. 1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 2 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă în dosul lucrului. iar ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe dos. apoi se lucrează 2 ochiuri pe dos.Modelul 15 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă firul în faţa lucrului.

“Tricotaje de mînă”. 75 .Modelul 16 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. iar cele care apar pe faţă se lucrează pe dos. Tehnică. adică 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1966. Rîndul 4: toate ochiurile care apar pe dos se lucrează pe faţă. 1 ochi pe dos. Ed. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă ele pe andrea.

1 ochi nelucrat şi firul lăsat în faţa lucrului. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Tehnică.Modelul 17 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. firul lăsat pe faţa lucrului. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 si toate rîndurile cu soţ: se lucrează numai pe dos. 1966. 76 . Ed. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.

1 ochi pe faţă. 1966. Rîndul 3: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 1 ochi pe faţă. Ed. 1 ohi pe faţă. Rîndul 2: se tricotează în întregime pe dos. Se trece 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. Tehnică. Ana Popescu. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi firul se lasă pe dosul lucrului. “Tricotaje de mînă”. 77 . 1 ochi pe faţă.Modelul 18 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece nelucrat pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează pe faţă. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. iar firul se lasă în faţa lucrului.

“Tricotaje de mînă”. Ed. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. însă se împunge andreaua pe sub nodul ochiurilor. 1966. acum se lucrează simplu pe faţă. Tehnică. iar ochiurile care au fost luate sub nod.Modelul 19 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: cu toate ochiurile tricotate pe faţă. dar se schimbă modelul astfel: ochiurile care au fost lucrate simplu pe faţă. 78 . aici se iau pe sub nod ca în rîndul 2. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. 2 ochiuri tot pe faţă.

79 . Ed. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. adică 1 ochi pe faţă.Modelul 20 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Tehnică. 1966. Aceste 4 rînduri se repetă. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar ele pe andrea. 1 ochi pe dos. Rîndul 3 şi 4: se lucrează toate ochiurile pe faţă. 1 ochi pe dos.

1966.Modelul 21 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. firul se lasă în faţa lucrului. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. ochiul care n-a fost lucrat în rîndul 1 nu se lcurează nici în rîndul 2. 3 ochiuri pe faţă. iar ochiul nelucrat din rîndul 1 să fie în mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă. cu deosebirea că aici se ia ochiul din mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă din rîndul 1. 80 . Ed. Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. Ana Popescu. Rîndul 2: 1 ochi se ia nelucrat. 1 ochi se ia nelucrat şi se lasă în spatele lucrului.

Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 jeteu. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate din nou nelucrat împrună cu un nou jeteu. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 1 ochi se scoate netricotat. 1 jeteu. 81 . Rîndul 4: 1 jeteu. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează aici împreună pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 jeteu.Modelul 22 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Tehnică. 1 ochi pe faţă. Modelul se continuă cu rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi se scoate netricotat. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu. 1966. Ed. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe dos. 1 ochi scos cu jeteu se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu.

1 noduleţ. Rîndul 13: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. un noduleţ care se execută astfel: dintr-un singur ochi se fac 5 ochiuri fără să se scoată de pe andrea luate o dată pe dos. un noduleţ. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 17: 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 2 ochiuri pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 3 ochiuri pe faţă.Modelul 23 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 82 . strîngîndu-se uşor. 1 ochi pe faţă. 1 noduleţ. Rîndul 9: 1 noduleţ. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează toate ochiurile pe dos. 1 noduleţ. iar noduleţul se tricotează concomitent cu ochiul pe dos. 1 noduleţ. pînă se obţin 5 ochiuri. 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. Urmează 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1 ochi pe faţă. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. Rîndul 11: 1 ochi pe faţă. 1966. 1 ochi pe faţă. 1 noduleţ. 5 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. o dată pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 noduleţ. 1 noduleţ. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă.

Rîndul 2: se tricotează toate ochiurile pe dos. 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 1 noduleţ. Rîndul 3: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. Ana Popescu. Tehnică.Modelul 24 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 7 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. “Tricotaje de mînă”. 83 . 7 ochiuri pe faţă. 1966. 1 ochi pe faţă. 1 noduleţ. Ed. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 1.

Tehnică. 1966. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. apoi se face un nou jeteu. Rîndurile următoare se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 2: se tricotează împreună pe faţă ochiul scos netricotat în rîndul 1 şi jeteul. iar ochiul tricotat în rîndul 1 se scoate fără să se tricoteze. 1 ochi se scoate netricotat. 84 .Modelul 25 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ed. 1 jeteu.

Tehnică. Ed. 1966. Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă.Modelul 26 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. 85 . Ana Popescu. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. firul se trece prin faţa andrelelor peste 2 ochiuri care se scot de pe andrea fără să fie lucrate. “Tricotaje de mînă”. Aceste 4 rînduri se repetă.

Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 9. Ed. Se tricotează apoi pe faţă primul ochi dintre cele trei. Ana Popescu. 11: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Această alternanţă se repetă pînă la sfîrşitul rîndului.Modelul 27 – Modele compacte Se tricotează: La început cîteva rînduri (după gust) cu punct de jerseu. Tehnică. 10. iar restul de două ochiuri se lucrează împreună tot pe faţă. cu deosebirea că se lucrează pe dos şi nu pe faţă. 1966. Rîndul 4: se lucrează introducînd andreaua dreaptă între ochiurile 3 şi 4 şi se tricotează 1 ochi prelungit fără să fie scos de pe andrea. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos. Rîndul 7: la fel ca rîndul 4. Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile pe faţă (punct de jerseu). 86 . ca rîndul 4.

2 ochiuri se scot pe o andrea de rezervă şi se înfăşoară de 5 ori cu firul cu care se tricotează formînd noduleţul. Ana Popescu. Tehnică. Urmează 6 rînduri tricotate cu punct de jerseu. Ed. 1966.Modelul 28 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: punct de jerseu. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă. 87 . apoi se scoate pe andreaua dreaptă.

Urmează 1 ochi tricotat pe faţă. Rîndul 3: 3 ochiuri tricotate împreună pe faţă în spatele andrelei fără să se scoată de pe andrea. Se repetă modelul. Ana Popescu. Ed. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. iar la sfîrşit se încheie rîndul cu 2 ochiuri. În continuare se tricotează 1 ochi pe faţă. 88 . Rîndul 2: toate ochiurile pe dos.Modelul 29 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează la margine 2 ochiuri pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă. 1966. apoi se începe modelul tricotînd 3 ochiuri împreună pe faţă în spatele andrelei şi fără a se scoate aceste ochiuri de pe andrea se face 1 jeteu cu care se tricotează încă o dată ochiurile pe faţă în spatele andrelei. Tehnică. se face 1 jeteu împreună cu care se tricotează încă o dată aceste ochiuri în spatele andrelei.

Modelul 30 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: se tricotează punct de jerseu. Ed. Se tricotează apoi primul şi al doilea ochi pe faţă. 89 . Tehnică. Aceste rînduri se repetă. se împunge andreala între ochiul al 2-lea şi al 3-lea şi se formează 1 ochi lung pe faţă fără să fie scos de pe andrea. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă. Ochiul suplimentar format prin păşitură în rîndul anterior se lucrează împreună cu ochiul de alături. Rîndul 8: se tricotează în întregime pe dos. Ana Popescu. 1966.

3 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. se ridică 1 ochi nelucrat. Tehnică. 1 ochi pe faţă şi apoi trecut prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 90 . Ana Popescu. 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Ed. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă. 1966.Modelul 1 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. se ridică 1 ochi nelucrat.

2 ochiuri pe faţă. 1966. 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe dos. Ed. 1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. Tehnică. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe dos. 9 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. De la rîndul 11 modelul se repetă începînd cu rîndul 3. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trage prin ochiul netricotat. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 91 . Rîndul 9: 1 ochi pe dos. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. 1 ochi se scoate netricotat. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. 1 ochi se scoate netricotat. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă.Modelul 2 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă.

Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri împreună pe faţă. Rîndul 13: toate ochiurile pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. Rîndul 7: se tricotează la începutul rîndului 6 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1966. 92 . Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile şi jeteul se tricotează pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 17 şi 19: toate ochiurile pe faţă. Ed. “Tricotaje de mînă”. apoi începe modelul: 1 jeteu. 2 ochiuri împreună pe faţă.Modelul 3 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Ana Popescu. Rîndul 3 şi 5: toate ochiurile pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 9: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 15: la fel ca rîndul 7. Rîndul 20: toate ochiurile pe dos.

8 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 4 ochiuri pe faţă. Aceste 16 rînduri se repetă. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi scos netricotat. 1 jeteu.Modelul 4 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 7: 3 ochiuri pe faţă. 1966. 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri luate din faţă împreună şi lucrate pe faţă. 1 ochi se scoate netricotat. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. Rîndul 9: 6 ochiuri pe faţă. 1 ochi se scoate nelucrat. 1 ochi lucrat pe faţă se trece prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. Tehnică. 1 ochi scos netricotat. 4 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. Ed. 93 . Rîndul 11: 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri luate din faţă împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu.

1 jeteu. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă şi trecute prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 4 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 2 pe faţă.Modelul 5 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 94 . 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi scos netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 5: 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 4 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. Rîndul 7: 4 ochiuri pe dos. 1 ochi scos netricotat. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 1 ochi netricotat.

Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. Ana Popescu. Tehnică. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 95 . 2 ochiuri lucrate împreună. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1966. 1 ochi netricotat. Ed. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri pe faţă.

1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Ed. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Aceste 5 rînduri se repetă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri luate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1966. 1 ochi netricotat. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 96 . 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat.Model 6 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. Ana Popescu. 1 jeteu.

1966. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi tras prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe dos şi trecut prin ochiul nelucrat. Ana Popescu. Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos.Model 7 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 97 . Tehnică. Aceste 2 rînduri se repetă. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. Ed. “Tricotaje de mînă”.

Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea. Ed. 1 ochi netricotat. iar jeteurile se lucrează pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Se repetă modelul pînă la sfîrşitul rîndului. “Tricotaje de mînă”. adică pe faţă sau pe dos. 98 .Model 8 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: la început de rînd. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. apoi urmează modelul – 1 ochi pe faţă. 1966. Ana Popescu. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Tehnică. 2 ochiuri luate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul netricotat.

Model 9 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Ana Popescu. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2: se lucrează în întregime pe dos. 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1966. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 99 . “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. Tehnică.

Rîndul 6: 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. 1 ochi pe faţă. Ed. 1 ochi şi 1 jeteu se tricotează împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi nelucrat. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. iar firul se lasă pe dosul lucrului. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe faţă. 1 jeteu. Ana Popescu. iar firul se trece prin dosul lucrului. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 100 . 1 ochi netricotat.Model 10 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 3: 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. iar firul se lasă pe dosul lucrului. 1966. 1 jeteu. Tehnică. Se repetă modelul începînd cu rîndul 3. Rîndul 5: 1 jeteu. Rîndul 2: 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. 1 ochi nelucrat. Rîndul 4: 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat.

Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2.Model 11 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1966. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. iar firul se trece pe faţa lucrului. 101 . aici se lucrează pe dos. Ed. Tehnică. apoi se face 1 jeteu şi 1 ochi nelucrat. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. avînd grijă ca jeteul şi ochiul nelucrat să se lucreze împreună. iar firul se trece pe faţa lucrului. cu deosebirea că ochiul care a fost nelucrat în rîndul 1.

În felul acesta toate ochiurile se lucrează pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. Rîndul 6: se trec peste primul ochi pe faţă următoarele 5 ochiuri. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. fără să fie scoase de pe andrea pînă se fac 6 ochiuri. Ana Popescu. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. Rîndul 10: la fel ca rîndul 2.Model 12 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. în ochiul următor se lucrează 6 ochiuri procedînd astfel: se tricotează cîte 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă). unul după altul. Urmează apoi 3 ochiuri pe dos. Rîndul 2: 6 ochiuri pe faţă. după care se dă drumul ochiului de pe andrea. Rîndul 7: toate ochiurile pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. 1966. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi înmulţit de 5 ori. Ed. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. 6 ochiuri pe dos. avînd în vedere inversarea făcută. 102 . cu deosebirea că se inversează modelul (1 ochi pe faţă. iar ultimul ochi rămas pe andrea se lcurează pe dos. Rîndul 4: 6 ochiuri pe faţă.

1 ochi nelucrat. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă. firul se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. ţinînd seama de inversiunea ochiurilor făcute în rîndul precedent. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”.Model 13 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. iar firul rămîne pe dosul lucrului. Ana Popescu. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat. Ed. Tehnică. 1 ochi nelucrat. firul rămîne pe dosul lucrului. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. firul rămîne pe dosul lucrului. 103 . Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. 2 ochiuri pe faţă. 1966.

1966 104 . iar jeteurile se iau nelucrate pe andrea. Rîndul 3 – 6: toate ochiurile pe faţă. Ed. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu.Model 14 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Aceste 6 rînduri se repetă.

Ed. 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu. 105 . 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. apoi ochiul nelucrat se trece peste ochiul obţinut prin tricotarea celor 2 ochiuri împreună.Model 15 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi nelucrat. Tehnică.

Tehnică. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ed. 1 jeteu. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 4: 5 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1966. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu.Model 16 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 1 jeteu. 106 . 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 5 ochiuri pe dos. luate pe stînga.

Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos.Model 17 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1966. Ed. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Tehnică. iar ultimul din aceste 3 ochiuri se scapă peste celelalte 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi 4: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 107 . 3 ochiuri pe faţă.

Rîndul 4: se lucrează aşa cum se prezintă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1966.Model 18 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. apoi ochiul nelucrat se scapă peste cel obţinut din tricotarea celor 2 ochiuri lucrate împreună. Tehnică. 108 . Ana Popescu. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 4. 1 jeteu. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 3. 1 jeteu. luate pe dreapta. Ed. 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi nelucrat. Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos.

Model 19 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 109 . 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1966. Tehnică. Ana Popescu. Ed. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”.

Rîndul 3: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Tehnică. Ed. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 5 ochiuri pe dos. luate pe stînga. Tag-uri:ajurate. “Tricotaje de mînă”. dantelate. context. 110 . 1966. 1 jeteu. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: se lucrează pe dos. apoi se lucrează pe faţă ochiurile de pe andreaua de rezervă. tricotaje. 2 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta.Model 20 – Modele ajurate şi dantelate Posted august 12. 2009 by Shortcut in carte. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu.

1966. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 11 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 11 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 10 ochiuri pe dos. Rîndul 2: 10 ochiuri pe dos. Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 10: 10 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 11 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe dos. 5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 1 jeteu. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 4 ochiuri pe faţă. 10 ochiuri pe dos. Rîndul 7: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. luate pe dreapta. Rîndul 4: 11 ochiuri pe dos. 11 ochiuri pe dos.Model 21 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă. 111 . 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. Tehnică. 3 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Ed. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. Rîndul 9: 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos.

Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. iar jeteul şi ochiul lucrat pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. 1 jeteu.Model 22 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. 3 ochiuri pe faţă). luate pe dreapta. Tehnică. Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 8: 3 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 1966. “Tricotaje de mînă”. 112 . Ed. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 14: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 5: toate ochiurile care au fost lucrate pe dos în rîndul 4. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. aici se lucrează pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. aici se lucrează pe dos (adică ar fi 2 ochiuri pe dos. Rîndul 12: 3 ochiuri pe dos.

1 ochi pe faţă. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 1966. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 113 . Tehnică. Ed. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 1 ochi pe faţă.Model 23 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu.

2 ochiuri pe faţă. Tehnică. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. peste care se trece ochiul nelucrat. ochiul nelucrat se trece peste cele 2 ochiuri pe faţă. 114 . 1 jeteu. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Ed. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 1 ochi nelucrat. 1966.Model 24 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat.

1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. Rîndul 3: 1 jeteu. 1966. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. după care ochiul nelucrat se scapă peste cel provenit din cele 2 ochiuri lucrate împreună. luate pe stînga. Ed. luate pe dreapta. Tehnică. 115 . 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. luate pe stînga. luate pe dreapta. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.Model 25 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. “Tricotaje de mînă”.

1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 3. Ed. Tehnică. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. luate pe stînga. 1966.Model 26 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndurile 1. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. luate pe dreapta. 5 şi 7: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 116 . Ana Popescu.

2 ochiuri pe faţă. Ed. pentru ca în felul acesta să se formeze linia modelului. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. însă atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi jeteurile se merge cu 1 ochi spre stînga. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. cu deosebirea că pentru fiecare rînd se merge cu 1 ochi spre dreapta atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi cînd se lucrează şi jeteurile. Tehnică. 5. 2 ochiuri pe faţă.Model 27 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1966. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 117 . “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3. Rîndul 11: 1 jeteu. 7 şi 9: se tricotează la fel ca rîndul 1. Ana Popescu.

1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. luate pe stînga. 5 ochiuri pe faţă.Model 28 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. luate pe stînga. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă (ochiul provenit din cele 2 ochiuri luate pe dreapta şi jeteul din rîndul 5) urmează 1 jeteu. 1 jeteu. luate pe stînga. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Ed. luate pe stînga. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. 1 ochi nelucrat. luate pe dreapta. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. Rîndul 15: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 11: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1966. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. Rîndul 13: 1 ochi pe faţă. 118 . luate pe stînga. luate pe dreapta. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

119 . 1 jeteu. Rîndul 5: 1 ochi nelucrat. iar firul se lasă în dosul lucrului. apoi se tricotează 2 ochiuri pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. Ed. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. urmează 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos.Model 29 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. Rîndul 7: 1 ochi nelucrat. urmează 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1 jeteu. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1966. Ana Popescu.

Rîndul 7: ochiurile lucrate pe faţă în rîndul precedent se lucrează tot pe faţă. ci i se dă complet drumul de pe andrea – se suspendă – lucrîndu-se mai departe ochiul pe faţă. 120 . 1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Tehnică. Ed. Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu.Model 30 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului. 1 jeteu dublu (se răsuceşte firul de 2 ori pe andrea). iar jeteul dublu nu se lucrează. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă.

1966. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Ele au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele. Ed. 121 . Reuşita lor depinde de îmbinarea armonioasă a culorilor care la rîndul ei este determinată de gustul fiecăruia.Modele în diverse culori Modelele de tricotaje divers colorate pot fi executate din două sau mai multe culori. Tehnică. În executarea acestor modele se foloseşte mai mult punctul de jerseu şi punctul leneş.

iar firul se trece prin faţa lucrului. 3 ochiuri pe faţă. ochiul alb se scoate încă o dată fără să se tricoteze. 3 ochiuri pe faţă. apoi urmează modelul – ochiul cu lînă bleu se scoate încă o dată fără să se tricoteze. iar firul se trece prin spatele ochiului. Rîndul 7: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. Rîndul 10: se începe rîndul cu 1 ochi pe faţă. Rîndurile 1 – 6: se tricotează numai pe faţă (punct leneş) cu lînă albă. Rîndul 8: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. iar firul se lasă în spatele ochiului. Ed.Model 1 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori. Aceste 10 rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 9: se tricotează cu lînă albă: 1 ochi pe faţă la început de rînd. 1 ochi alb se scoate fără să fie tricotat. 122 . Tehnică. La sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. iar firul se trece prin faţa ochiului. alb şi bleu. apoi se începe modelul – 1 ochi bleu se scoate fără să fie tricotat. Ana Popescu. 1966.

Rîndul 4: cu lînă neagră: ochiul nelucrat se scoate încă o dată fără să se lucreze. Rîndul 2: se tricotează cu lînă neagră. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. Rîndul 5: se lucrează la fel ca rîndul 3. toate ochiurile pe dos. 123 . iar firul se trece prin spatele ochiului. Ed. “Tricotaje de mînă”.Model 2 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori: negru şi verde. toate ochiurile pe faţă. Tehnică. iar firul se trece prin faţa ochiului. Rîndul 3: cu lînă neagră: 3 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 3 ochiuri pe dos. 1966. Rîndul 1: se tricotează cu lînă verde. 1 ochi nelucrat. Aceste 6 rînduri se repetă.

Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 124 . Rîndul 3: se tricotează cu galben: 4 ochiuri pe faţă.Model 3 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – maron şi galben. Rîndul 4: se tricotează cu galben: 2 ochiuri nelucrate cu firul trecut prin faţa ochiurilor. 1966. toate ochiurile pe faţă. Rîndul 6: la fel ca rîndul 4. Rîndul 2: se tricotează cu maron. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 7: la fel ca rîndul 1. toate ochiurile pe dos. Ed. 2 ochiuri se iau nelucrate. 4 ochiuri pe dos. Rîndul 8: la fel ca rîndul 2. Ana Popescu. Rîndul 1: se tricotează cu maron.

ochiul nelucrat se trece din nou pe andrea luat din spatele andrelei. aici se tricotează pe dos. Toate ochiurile pe dos. Aceste 8 rînduri se repetă. se împunge andreaua în rîndul 2 şi se scoate firul formînd 1 ochi lucrat pe faţă care se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor pe faţă. Rîndul 7: bleumarin. Rîndul 6: bleumarin. iar firul se trece prin spatele ochiului. Rîndul 4: alb. după care urmează modelul: se ridică 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Rîndul 8: bleumarin. Rîndul 1: bleumarin. Rîndul 2: bleumarin. 1966. Rîndul 3: alb.Model 4 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – bleumarin şi alb. 3 ochiuri pe faţă. Ochiurile care au fost tricotate pe faţă în rîndul precedent. Ed. 125 . iar firul se trece prin faţa ochiurilor. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă la început de rînd. Toate ochiurile pe dos. Toate ochiurile pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. luîndu-l din spatele andrelei. Tehnică. Toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 5: bleumarin.

iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 2: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 1. Se tricotează la fel ca rîndul 2. iar firul se trece prin faţa ochiurilor. Se tricotează la fel ca rîndul 2. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat trecut prin spatele ochiului. Rîndul 10: verde. Se tricotează la fel ca rîndul 1. iar modelul cu fire în culorile alb. Rîndul 5: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 9: verde. iar cele nelucrate se ridică din nou tot nelucrate. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. 1 ochi pe faţă. Rîndul 11: roşu. Rîndul 1: alb. verde. Rîndul 12: roşu. la început de rînd. Se tricotează la fel ca rîndul 3. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: verde. Rîndul 7: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Se tricotează la fel ca rîndul 2.Model 5 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare ca fond. Rîndul 4: verde. 3 ochiuri pe faţă. cărămiziu. 126 . Rîndul 8: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 6: roşu. Ochiurile tricotate se lucrează pe faţă.

127 . după care se poate repeta modelul sau se continuă cu culoarea de fond.După aceste 12 rînduri. se tricotează 2 rînduri cu maron (culoarea de fond). cu punct de jerseu.

Rîndul 2: bleumarin. Rîndul 5: alb. Toate ochiurile pe faţă. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 12: bleumarin. Rîndul 9: roşu. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 6: alb.Model 6 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culorile bleumarin. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 1: bleumarin. alb şi roşu. Toate ochiurile pe dos. Toate ochiurile pe dos. iar ochiurile nelucrate se ridică din nou nelucrate. Se tricotează la fel ca rîndul 4. 2 ochiuri pe faţă. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 3: alb. 2 ochiuri nelucrate. 128 . Rîndul 7: roşu. Rîndul 4: alb. luate din spatele andrelei. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 11: bleumarin. Rîndul 8: roşu. Rîndul 10: roşu. 2 ochiuri pe faţă. Ochiurile tricotate se lucrează pe dos.

Rîndul 23: bleumarin. Rîndul 20: roşu. Se lucrează la fel ca rîndul 4. Rîndul 18: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 7. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 14: bleumarin. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Rîndul 16: alb. Toate ochiurile pe faţă. Se tricotează la fel ca rîndul 7. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 17: alb. Rîndul 24: bleumarin. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 19: roşu. Tehnică. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Aceste 24 rînduri pot constitui o garnitură sau se pot repeta formînd un model de contextură. Toate ochiurile pe dos. Se tricotează la fel ca rîndul 4. 129 . Rîndul 15: alb. Rîndul 21: roşu.Rîndul 13: bleumarin. Ana Popescu. Toate ochiurile pe dos. Ed. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 22: roşu. 1966.

130 . Ochiul nelucrat din rîndul 1 se lucrează aici pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Rîndul 2: alb. alb şi bleu. Rîndul 1: alb. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Ed. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. iar modelul se lucrează cu fire în culorile: bleumarin. 1966. Rîndul 4: bleumarin. Se tricotează la fel ca rîndul 2. iar firul se trece prin spatele ochiului. Aceste 4 rînduri se repetă. iar firul se trece prin spatele ochiului.Model 7 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare bleumarin pentru fond. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă la început de rînd. Rîndul 3: bleumarin.

Rîndul 3: 3 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. Se dau ca indicii primele tre rînduri. Această deplasare de ochiuri se face pînă ce numărul de ochiuri ale triunghiului central (bleumarin) se micşorează pînă la 3.Model 8 – Modele colorate Se tricotează cu fire bleumarin şi bleu. iar la sfîrşitul rîndului 1 ochi gri. Se foloseşte punctul de jerseu şi se montează un număr fără soţ de ochiuri. restul ochiurilor se tricotează cu bleumarin. restul ochiurilor bleumarin. Ana Popescu. iar benzile se realizează prin deplasarea (mutarea) ochiurilor colorate de pe ambele laturi ale împletiturii. celelalte ochiuri cu bleumarin. Ed. “Tricotaje de mînă”. şi anume: Rîndul 1: 1 ochi bleu. Rîndul 2: 2 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. 1966. Atunci se începe banda bleumarin care începe şi se execută la fel cu cea bleu. 131 . Tehnică.

. Se începe cu desenarea tiparelor necesare confecţionării unei bluze – pulover. Fiecare din părţile componente ale tiparului se desenează pe o coală de hîrtie şi apoi se decupează contururile liniilor desenate. cu mînecă chimono sau cu mînecă raglan. o linie dreaptă de circa 60 cm lungime. Înainte de a se începe desenarea unui tipar e necesar: . Se vor prezenta pe rînd fiecare gen de bluză. iar fiecare tipar se lucrează pe jumătate.Tricotaje pentru femei Tricotajele pentru femei (bluze – pulover. “Tricotaje de mînă”. mîneca şi gulerul. un creion bine ascuţit şi o gumă pentru şters. 1966. Ed. întrucît acestea servesc ca bază pentru construirea aproape a tuturor celorlalte tipare pentru îmbrăcămintea de femei. Tehnică. o panglică metrică. Indicaţiunile ce urmează se vor referi la tiparele de bluză – pulover şi fustă.) se execută după tipare construite pe măsuri luate direct pe persoana pentru care se lucrează piesa respectivă.Să se noteze măsurile luate în partea stîngă a hîrtiei pe care se desenează tiparul. jachete. fuste etc. pentru a le avea la îndemînă în orice moment.Să se procure obiectele necesare tiparului şi anume: o coală de hîrtie de ambalaj de circa 60/80 cm. Ana Popescu. Bluza poate fi mînecă simplă. Acestea sînt: spatele. 132 . faţa. Fiecare obiect este alcătuit din mai multe piese pentru care se vor desena tipare separate.

Din acest punct se duce o linie orizontală paralelă cu liniile precedente. Punctul stabilit se 133 . Punctul stabilit se notează cu litera E. Din punctul C se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala B. plus 1 cm şi se notează litera D. Linia de talie . Linia de lăţime a spatelui . cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Din acest punct se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala A.se desenează măsurînd din punctul A în jos pe linia verticală măsura de lungime a spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. Punctul stabilit se notează cu litera C.se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din măsura de lungime a spatelui pînă în talie.care este şi linia din dreptul şoldurilor. . Linia de lungime a bluzei .reprezintă linia care uneşte spatele cu faţa şi se construieşte astfel: . se construieşte un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei. Linia de grosime a bustului .Din punctul B pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea taliei minus 1 cm şi se notează un punct. Din punctul B se duce o linie orizontală punctului.Din punctul C pe orizontală se aplică 1/4 din măsura de grosime a şoldului minus 1 cm şi se notează un punct. se desenează măsurînd din punctul B pe verticală numărul de centimetri care reprezintă distanţa de la talie pînă în direcţia şoldurilor. Acest unghi constituie cadrul în cuprinsul căruia se desenează tiparul repectiv.se desenează aplicînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a subraţului minus 3 cm.Din punctul E pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea bustului minus 1 cm.Bluză – pulover cu mînecă simplă (cum se face tiparul) Pentru desenarea tiparului. unde s-a fixat lungimea bluzei. paralelă cu orizontala A. Linia de subraţ . .

Răscroiala braţului reprezintă linia pe care se aplică mîneca. Punctul stabilit se notează cu litera B şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. 2. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie uşor rotunjită.uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm mai sus de orizontala E. Tiparul de faţă. măsura de lungime a feţei din care se scade lungimea stabilită pentru răscroiala gîtului la partea din spate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A. Punctul stabilit se notează cu litera D şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu liniile precedente. cu laturile nedefinite şi se înseamnă cu litera A. Acest punct reprezintă lungimea subraţului. Se uneşte apoi punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie rotunjită ce trece prin punctul stabilit pe orizontala E. 134 . Pentru desenarea acestei linii se măsoară 1 cm de la linia punctului spre dreapta pe orizontală E şi se notează un punct. Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie punctată. lungimea subraţului minus 3 cm. Linia de lungime a bluzei sau linia de şold se desenează măsurînd. unde se notează litera C. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Răscroiala gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală şi 1/6 din măsura de grosimea gîtului plus 1 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. Linia umărului se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctele A şi E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. măsura care reprezintă distanţa dintre talie şi lungimea bluzei. din punctul C în jos pe verticală. printr-o linie oblică prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. ca şi la spate. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos.

în funcţie de dezvoltarea bustului şi se aplică pe linia de umăr de la linia de pensă spre stînga. este indicat pentru persoane cu bustul dezvoltat. Această linie oblică reprezintă linia umărului. 135 . Punctul stabilit se uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. aşa ca pe tipar. . Punctul stabilit indică vîrful pensei şi se uneşte cu punctul stabilit pe linia de umăr printr-o linie dreaptă. Aceşti 2 – 4 cm variază în funcţie de conformaţia respectivă. Punctul stabilit se uneşte cu vîrful pensei printr-o linie oblică care se prelungeşte cu 1 cm mai sus de linia umărului. Pensa de pe umăr se desenează măsurînd pe linia de umăr. Răscroitura braţului se formează unind punctul de lungime al umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie. ca apoi să se rotunjească pînă la punctul de lungime a subraţului. în tipar cu pensa sub bust. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare la 4 cm sub linia orizontală A. din punctul de lungime a pensei spre stînga şi se desenează o linie egală cu lungimea umărului din faţă minus distanţa cuprinsă între răscroitura gîtului şi pensă.Pe linia B se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din măsura de grosime a taliei plus 2 cm şi se notează un punct. Răscroiala gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga 1/6 din grosimea gîtului plus 2 cm şi se înseamnă un punct. Din punctul stabilit se duce o linie verticală paralelă cu verticala A – C.Pe linia C se măsoară din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. Aceasta este măsura de lungime a pensei. în funcţie de conformaţia corpului. . de la răscroitura gîtului spre stînga 2 – 4 cm şi se notează un punct.Linia de subraţ se desenează aplicînd măsurile de grosime astfel: . Acest tipar de bluză cu pensa la umăr aşa cum este decris.Pe linia D se măsoară 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm. pe o distanţă de 20-30 cm. Pentru completarea liniei de umăr se aşază un echer în unghi drept pe linia oblică a umărului. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Se unesc între ele punctele stabilite printr-o linie rotunjită. Observaţii. paralelă cu aceasta pe o distanţă oarecare. de la răscroitura gîtului spre stînga. El poate fi modificat după nevoie şi dorinţă. care pe circa 1/3 din lungimea ei este aproape paralelă cu linia oblică a pensei. Tot din punctul A se măsoară în jos pe linia verticală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm şi se notează un punct. Se desenează apoi o linie oblică din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A pînă la întîlnirea liniei punctate ajutătoare pe o lungime egală cu lungimea umărului din spate minus 1 cm. care se aplică de la umăr în jos. Ca adîncime a pensei se dă 8-12 cm. Linia umărului. Această linie ajutătoare indică înclinarea umărului.

Lăţimea gulerului este de circa 6 – 10 cm. Această linie reprezintă răscroitura mînecii de la umăr spre faţă. Marginea îndoiturii reprezintă mijlocul mînecii. După ce se decupează tiparul se desface îndoitura hîrtiei şi se obţine tiparul întreg al mînecii. Din punctul E se duce o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. Lungimea cadrului este egală cu lungimea mînecii. Tiparul de guler Se construieşte un cadru dreptunghiular A.3. C. Răscroitura mînecii (capul mînecii) se desenează unind punctul A cu punctul E prinr-o linie rotunjită. Pe această hîrtie se desenează un cadru dreptunghiular care se notează cu literele A. D.5 cm sub linia punctată. B. variind după model. plus răscroitura gîtului de la partea din faţă a tiparului de bluză din totalul căreia se scade 1 cm. modificînd lungimile. C. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină. Linia de subraţ se desenează măsurînd 4 cm din punctul D spre stînga. 136 . Tiparul de mînecă Desenarea tiparului de mînecă se face pe o coală de hîrtie îndoită în două. 4. Linia A – B se află chiar pe muchia îndoiturii hîrtiei. Acest tipar de mînecă poate fi folosit şi la mîneca scurtă sau trei sferturi. iar lăţimea cadrului este egală cu 1/2 din grosimea braţului. plus răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. B. Linia de adîncime a răscroiturii mînecii se desenează măsurînd 15 – 20 cm din punctul C în jos pe verticală şi se notează litera E. Linia răscroiturii de la umăr spre spate se desenează unind din nou punctul A cu E printr-o linie adîncită în direcţia liniei punctate cu 6 cm spre stînga de punctul E şi cu 1. Observaţii. aşa ca pe tipar. D. cu lungimea pe orizontală care este egală cu răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului.

Punctul însemnat se uneşte cu D printr-o linie uşor rotunjită. Colţul din faţă al gulerului se formează prelungind orizontala B cu 3 – 5 cm spre dreapta. aşa cum arată desenul. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie oblică. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Dacă modelul indică un guler fără colţ se rotunjeşte marginea gulerului în punctul B. Ed. Tehnică. 137 .Răscroitura gulerului se desenează măsurînd 1 cm din punctul C în sus pe verticala C – A. 1966.

Modificarea tiparului de bluze Tiparul de bluză în forma în care s-a prezentat este indicat. iar răscroitura braţului se 138 . Se taie tiparul pe linia punctată. pentru persoane cu bust mai plin. Pentru persoanele cu bustul mai mic. după cum am menţionat. În acest caz nu se mai desenează pe tipar pensa de pe umăr. Prin această operaţie se deschide tăietura de pe linia de subraţ. tiparul se poate modifica astfel: Se poate trece pensa în direcţia bustului pe linia de subraţ procedînd astfel: Se scoate o copie a conturului tiparului de bluză şi pe el se desenează o linie punctată orizontală de la linia de subraţ spre dreapta la 3 – 4 cm sub răscroitura braţului pînă la circa 2 cm de vîrful pensei de pe umăr. pornind deschizătura necesară a pensei în direcţia bustului. iar pensa de pe umăr din direcţia bustului se închide. Pentru persoanele cu bustul foarte puţin dezvoltat tiparul de faţă al bluzei poate rămîne fără nici un fel de pensă.

aşa ca pe tipar. această linie va fi dreaptă. iar pentru bluzele lejere. La fel se procedează şi la tiparul de 139 . Pentru bluzele fără mînecă se foloseşte tiparul în forma descrisă. Tehnică. adică punctele de grosimea bustului şi punctul de grosimea şoldului se unesc printr-o linie dreaptă.desenează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie bine rotunjită în partea dinspre subraţ. 1966. faţă. Linia de subraţ poate rămîne în forma prezentată pe tiparul de bază. Tricotarea bluzelor după tipare fără pensă este foarte simplă şi uşor de realizat. La fel se procedează şi la tiparul de faţă. pentru bluzele cambrate. Ed. iar pentru bluzele cu puţină mînecă – gen kimonou – se prelungessc liniile de umăr cu 1 – 2 cm şi se modifică uşor linia de răscroitură a braţului. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.

Tehnică. iar ca lungime rămîne linia de talie. iar elasticul este simplu – 1 ochi pe faţă. Se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la umăr. după cerinţele tiparului. “Tricotaje de mînă”. iar decolteul este ascuţit. 140 . 1966.Model 1 – Bluze Reprezintă o bluză pentru o persoană cu bustul dezvoltat. Pentru formarea pensei se închide adîncimea pensei pe umăr şi în dreptul acestei linii. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. Modelul contexturii este format din punct de jerseu. Ed. Mîneca este trei sferturi. (Elasticul nu se include în lungimea bluzei). începînd de la vîrful pensei spre umăr se scad ochiurile treptat.

Mînecile sînt lungi şi au manşete late cu elastic. În mijlocul feţei este despicat. Această linie este subliniată de un şiret de culoare contrastantă care.Model 2 – Bluze Această bluză este tricotată cu punct de orez fără bordură. formînd un decolteu ascuţit. Ana Popescu. Ed. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. după un tipar cu pensa pe linia de umăr. formează o garnitură drăguţă. 141 . Decolteul urmăreşte linia tiparului cu 2 cm deasupra ei. 1966. simplu. Lungimea bluzei este marcată de linia de şold a tiparului. 1 X 1. aplicat în jurul decolteului.

Model 3 – Bluze Bluza aceasta se lucrează după tiparul cu pensă pe linia de umăr. Ed. gulerul. Ana Popescu. Plastronul. “Tricotaje de mînă”. bordura tricotului şi a buzunarelor sînt tricotate cu punct de elastic simplu – 1 X 1. de o parte şi de alta a plastronului sînt buzunarele. Restul bluzei este tricotat cu punct de orez alungit. Tehnică. În dreptul şoldurilor. manşetele. destul de lat. Prezintă un plastron în mijlocul feţei încheiat în nasturi în partea de sus. 142 . 1966. continuat cu un guler drept.

143 . Tehnică. lucrată cu acelaşi model. Ana Popescu. Se tricotează după tiparul cu pensă la subraţ. iar modelul contexturii este format din punct de elastic ajurat şi nu prezintă nici un fel de bordură. 1966. cu un decolteu montat cu un guler ce se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide în mijlocul spatelui. Ed. Gulerul este format dintr-o bandă dreaptă. cu mîneci lungi.Model 4 – Bluze Modelul reprezintă o bluză lejeră. “Tricotaje de mînă”.

“Tricotaje de mînă”. iar bordura de pe linia de lungime. Ana Popescu. Platca este ajurată. 1966. de la mînecă şi decolteu este lucrat cu elastic cu ochiuri răsucite.Model 5 – Bluze Această bluziţă fără mîneci este tricotată după tiparul cu pensă la subraţ. 144 . Tehnică. cu punct de jerseu. Ed.

Model 6 – Bluze
Deşi simplă, această bluză are o notă de o eleganţă deosebită. Se tricotează după tiparul cu pensă

la subraţ, fără mînecă, iar decolteul este lărgit cu circa 2 cm. Pentru contextură este folosit punctul de jerseu, iar marginile bluzei, a mînecilor şi decolteul sînt formate dintr-un elastic cu ochiuri încrucişate. În jurul decolteului prezintă 2 rînduri de ajur care întregesc garnitura. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

145

Model 7 – Bluze

Modelul acestei bluze este format din punct de elastic ajurat fără bordură la marginea bluzei. Se tricotează după un tipar drept fără pensă cu o dechidere în faţă pentru introducerea plastronului. Gulerul cu plastron şi manşetele se tricotează cu punct de elastic cu ochiuri răsucite. Marginea bluzei, a gulerului şi a manşetei sînt tricotate cu fire în nuanţă contrastantă cu fondul, formînd o garnitură discretă. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

146

Model 8 – Bluze

Bluza aceasta se tricotează după tiparul drept, fără pensă, folosind punctul de jerseu. La tiv, la mîneci şi la răscroitura gîtului are cîte o bordură lucrată cu punct de orez şi cîte un rînd de ajur simplu executat astfel: Rîndul 1: (pe faţă) 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, luate din spate. Rîndul 2: (pe dos) toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: (pe faţă) 1 ochi pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 4: (pe dos) toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

147

Model 9 – Bluze

O bluză dantelată şi brodată cu mărgele în jurul gîtului constituie o piesă de îmbrăcăminte de ocazie. Se tricotează după tiparul fără pensă, cu un model de dantelă lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri tricotate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Se repetă pînă la sfîrşitul rîndului unde se adaugă 1 ochi. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi se începe modelul cu: 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, iar modelul începe cu 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, după care urmează modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri se lucrează împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul începe cu 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul, iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
148

Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi începe modelul: 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 6 ochiuri pe faţă. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

149

Model 10 – Bluze

Modelul acestei bluze simple prezintă platca şi mînecile ajurate, iar restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. Se lucrează după tiparul simplu fără pensă, sau după tiparul cu pensă la subraţ “pentru persoane mai dezvoltate”. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se începe cu un număr de ochiuri divizibil cu 12 plus 1 ochi pentru început şi 1 ochi pentru sfîrşitul fiecărui rînd. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 4 ochiuri pe faţă, 1 ochi netricotat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 4 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. La sfîrşit de rînd se va lucra 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă, toate ochiurile pe dos, iar ultimul ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat,
150

1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Cu rîndul al 11-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

151

Model 11 – Bluze

Reprezintă o bluză dreaptă, simplă, lucrată după tiparul fără pensă, sau cu pensă la subraţ pentru persoane mai dezvoltate. În mijlocul feţei prezintă o fentă încheiată cu nasturi. Ca garnitură are bordura şi gulerul ajurat. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizibil cu 6, plus 1 ochi pentru margine. Rîndul 1: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se lucrează 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 1 ochi la margine de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se termină cu 2 ochiuri lucrate împreună şi 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
152

Rîndul 11: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

153

Model 12 – Bluze

Această bluză este lucrată după tiparul de bluză simplă, fără pensă şi este tricotată cu un model ajurat. Bordura, manşetele şi guleraşul sînt tricotate cu un model de elastic simplu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 3. Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, se lucrează apoi pe faţă împreună jeteul pus şi cu ochiul următor, 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, care apoi se tricotează pe faţă împreună cu ochiul următor, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi 3 formează modelul şi ca atare ele se repetă mereu în tricotarea bluzei. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

154

Model 13 – Bluze

Bluziţa aceasta simplă, dar foarte drăguţă se tricotează după tiparul de bluză fără pensă, folosind punctul de orez. Răscroitura mînecilor şi decolteul sînt mărginite cu un şiret tricotat cu o culoare contrastantă, folosind punctul de jerseu. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

155

1966. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Prin garnitura formată de şiretul lucios cu care este bordat decolteul şi de mărgelele cu care este presărată bluza. Tehnică. Se lucrează după tiparul de bluză fără pensă sau cu pensă la subraţ. 156 .Model 14 – Bluze Reprezintă o bluză simplă. tricotată cu punct de jerseu răsucit. ea capătă o notă de eleganţă şi o încadrează în rîndul pieselor de îmbrăcăminte de ocazie. Ed.

Ana Popescu.Bordura bluzei şi a mînecilor este formată de un elastic simplu 2 X 2. . Tehnică. Ed.Ajurul este format astfel: 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. .Gulerul este tricotat cu punct de elastic simplu 1 X 1. . Se poate aplica un joc de benzi colorate tricotate cu acelaşi punct ca fondul sau se poate alege un alt punct. 1966. Pentru a da o notă unei bluze simple lucrată cu punct de elastic 1 X 1 sau cu punct de jerseu. . Se pot trasa cîteva linii diagonale lucrate cu lînă simplă în diferite culori sau cu lînă de angora.Model 15 – Bluze Modelul acestei bluze este format din rîndurile de ajur ce traversează contextura. 2. 2 ochiuri lucrate împreună.Contextura este tricotată cu punct leneş. Gulerul este simplu. se poate interveni cu mai multe variante: 1. 157 . Se pot broda fundiţe divers colorate. 3.

iar partea dreaptă se lucrează cu a treia andrea. se lucrează cu punct de elastic. Pentru fentă se montează în continuarea andrelei de la partea dreaptă. împreună cu 6 ochiuri din corpul puloverului.Pulover marinăresc Acest pulover este indicat pentru tinerele de 18 ani. În cele de mai sus s-a explicat forma gulerului şi a reverelor ca fiind caracteristice acestui model de pulover. Partea stîngă se lasă pe o andrea. 4. se procedează astfel: se numără ochiurile. cele două oblice laterale se unesc cap la cap cu capetele reverelor. 158 . O altă caracteristică a acestui pulover este şi fenta care se lucrează cu punct de elastic începînd de la o distanţă de 10 cm mai sus de talie. rezultînd o linie oblică peste linia de umăr. puloverul are gulerul ridicat puţin pe gît la partea din spate. 3 sau. Se lucrează din fire mai groase de lînă de culoare bleu marin. se împarte pe două andrele în părţi egale. 6 ochiuri care. cînd se ajunge la rîndul de la care trebuie despărţită faţa în două. Pentru a începe fenta. La fel se procedează şi cu partea stîngă. se prelungeşte în sus pînă la linia de umăr terminîndu-se la umeri în linie dreaptă. nu se lucrează. Cu acelaşi punct de elastic se lucrează marginea de jos a puloverului şi marginea mînecilor. iar elasticul fentei care începe de la circa 10 cm mai sus de talie. cu andrele nr. dacă firul este mai gros. După cum se vede pe model. iar baza mare formează marginea din afară a gulerului. Gulerul lucrat tot din punct de elastic se completează la partea din spate cu o bantă de forma unui trapez a cărei bază mică este prinsă de răscroitura gîtului la spate. bineînţeles după ce s-a terminat de lucrat partea dreaptă. Această prelungire formează reverele puloverului. aşa cum se vede pe model. Se lucrează cu punct de jerseu şi cu andrele nr. Mînecile. în mijloc. nu ajung chiar pînă la încheietura mîinii. deşi sînt lungi.

după ce s-au călcat toate părţile.Cînd puloverul este gata. “Tricotaje de mînă”. 159 . o fustă plisată sau cu un pantalon. Culoarea fustei sau a pantalonului va fi deschisă (gri. se prinde cu un punct oblic. 1966. Acest pulover se poate purta cu o fustă dreaptă. alb. Ana Popescu. Tehnică. Ed. muştar) care se armonizează bine cu nuanţa puloverului. lucrîndu-se o porţiune de 10 – 15 ochiuri. Acest pulover se poate lucra după tipar care se desenează după explicaţiile date sau numai după măsurile luate pe corp. cînd persoana care lucrează are experienţă în acest gen de lucru de mînă. care după ce se scoate andreaua se lasă liber şi se măsoară. capătul de jos al fentei de pe dos. Pentru stabilirea numărului de ochiuri pe centimetru de împletitură se face întîi proba.

Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. sau pînă la încheietura mîinii. măsura de lungime a bluzei pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. unde s-a stabilit lungimea bluzei şi se notează litera C. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a spatelui minus 3 cm şi se notează litera D. trei sferturi sau scurtă şi se compune din două părţi. Tiparul de spate Pentru desenarea tiparului se desenează un unghi cu laturile nedefinite drept în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A. 160 . Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. dacă mîneca este trei sferturi. care se ia de la răscroitura gîtului. 1. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. trecînd peste umăr şi apoi în lungul braţului pînă sub cot. pentru care se construieşte cîte un tipar. Acest gen de bluză poate prezenta o mînecă lungă. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. dacă mîneca este lungă. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura dintre talie şi şold. spate şi faţă. Pentru desenarea tiparului de bluză chimono este necesară o măsură suplimentară şi anume: Măsura de lungime a mînecii.Bluză chimono cu mînecă lungă Bluzele (puloverele) chimono se tricotează dintr-o singură bucată – corsajul şi mîneca – urmărind tiparul respectiv.

apoi se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor adîncită. Pe această linie se aplica măsura de lungime a mînecii începînd de la răscroitura gîtului spre dreapta şi se notează cu litera G. 161 .pe linia D se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se înseamnă un punct. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul H cu punctul de lungime a subraţului bluzei cu o linie ce se rotunjeşte în dreptul subraţului. Punctele stabilite se unesc între ele cu o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează astfel: se măsoară din punctul E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui plus 2 cm şi se notează litera F. aşa ca pe tipar.pe linia B se măsoară din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct.Linia de lăţime a spatelui se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din lungimea spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera E. . cu o linie prelungită. Din punctul E se duce spre dreapta o linie paralelă cu prizontala A.pe linia C se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală. iar pe orizontală se măsoară tot din punctul spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului plus 1 cm. Punctul stabilit se ridică cu 1 cm mai sus de orizontala A. . Lina de subraţ a bluzei se desenează aplicînd măsurile de grosime după cum urmează: . Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului care se controlează aplicînd măsura din talie în sus pe linia de subraţ. Din punctul F se ridică o linie verticală paralelă cu verticala A pînă la linia de cadru. Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în formă de unghi drept în punctul G şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera H. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului situat deasupra orizontalei A.

lungimea bluzei în faţă. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre dreapta pe orizontala lungimea răscroiturii gîtului din spate plus 1 cm şi se notează un punct.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. ca şi la partea din spate şi se notează litera C. în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Tot din punctul A în jos pe verticală se aplică aceeaşi măsură plus 2 cm. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A.2. spre dreapta. Punctul stabilit se coboară cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu 162 . Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie ce se prelungeşte cu 3 cm mai sus de linia D. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. lungimea cusăturii mînecii din spate de la răscroitura gîtului pînă la verticala F. aşa ca pe tipar. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Linia de lungime a feţei se desenează aplicînd din punctul B în jos. Tiparul din faţă. Punctul tabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. lungimea dintre talie şi şold.pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct. .pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. din care se scade lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. . Pentru desenarea tiparului din faţă se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite. Linia de subraţ a bluzei se desenează astfel: .

litera E. Ed. 163 . După aceste tipare simple se pot tricota diferite bluze chimono cu mîneca lungă. Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în unghi drept în punctul F şi se duce o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera G. 1966. Pe această linie să măsoară de la răscroitura gîtului spre stînga lungimea mînecii pînă la încheietura mîinii şi se notează litera F. Ana Popescu. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul G cu punctul de lungime a subraţului bluzei printr-o linie care se rotunjeşte în dreptul subraţului. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie prelungită.

Ana Popescu. Ea prezintă o platcă tricotată cu punct de elastic cu tighel. Ed.Model 1 – Chimono cu mîneca lungă Această bluză chimono cu mînecă lungă este foarte potrivită pentru persoanele tinere. “Tricotaje de mînă”. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. 1966. Gulerul. Tehnică. 164 . manşetele şi talia prezintă o garnitură din elastic simplu 2X2.

Ana Popescu. Ed. Fenta care se prelungeşte ca o bentiţă în jurul decolteului. manşetele şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu o singură faţă. Butonierele sînt executate pe verticală. 1966.Model 2 – Chimono cu mîneca lungă Prezintă o bluză cu un decolteu mic deschis în faţă cu o fentă încheiată în nasturi. 165 . Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Tehnică. Garnitura de pe cusătura mînecii este formată de o bordură tricotată cu modelul 14. “Tricotaje de mînă”.

Tehnică. 1966. După tiparele astfel modificate se pot tricota diverse modele de bluze. Ed. Punctele stabilite (H – spate şi G – faţă) se unesc cu înălţimea subraţului bluzei cu linii care se rotunjessc în direcţia subraţului.Bluza chimono cu mîneca trei sferturi Pentru tricotarea acestui gen de bluze se foloseşte tiparul bluzei chimono cu mînecă lungă cu următoarele modificări: Linia de lungime a mînecii se stabileşte aplicînd din punctele de răscroitură a gîtului la spate şi la faţă măsura de lungime a mînecii trei sferturi. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. În punctele stabilite (punctul G – spate şi F – faţă) se aplică linia în formă de unghi drept şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea braţului luată în punctul unde s-a stabilit lungimea mînecii trei sferturi. 166 .

Manşetele sînt suprapuse şi marginile au o bordură. Tehnică. Ed. “Tricotaje de mînă”. cu ochiuri răsucite. În mijlocul feţei fenta se închide cu 3 nasturi. bordura manşetelor şi talia sînt tricotate cu punct de elastic. 1966. Ana Popescu. Fenta. este lucrată cu punct de ţăsătură.Model 1 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. La gît prezintă o fentă care se prelungeşte cu o bentiţă în jurul gîtului. dar foarte drăguţă. 167 .

prezintă o platcă şi un gulerş din două bucăţi aşezat pe lîngă gît. 168 . Drept garnitură. 1966. Plătcuţa este conturată de un elastic simplu 1X1. “Tricotaje de mînă”. care se poate purta în diverse împrejurări.Model 2 – Chimono cu mînecă trei sferturi O bluză deosebit de drăguţă. Ed. În spate se închide cu fermoar. Ana Popescu. la mîneci şi talie. Tehnică. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. care de altfel întregeşte garnitura la guleraş. Conturul plătcuţei se realizează prin aplicarea acestui elastic pe bluză.

Ana Popescu. Manşetele şi gulerul pot fi tricotate cu punct de semielastic 1X1. care este tricotat cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. adică punctul de jerseu. 1966. Tehnică.Model 3 – Chimono cu mînecă trei sferturi Modelul acestei bluze este format din dungi tricotate cu punct leneş intercalat în fondul bluzei. folosind punctul leneş sau chiar acelaşi punct cu fondul. 169 . Aceste dungi pot fi tricotate cu fire de o culoare contrastantă. Ed.

Tehnică. “Tricotaje de mînă”. dar cu o notă de eleganţă discretă este tricotată cu punct de ţesătură. bentiţa din jurul gîtului şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu ochiuri încrucişat. Garnitura ce o prezintă pe linia de cusătură a mînecii este formată dintr-o bordură tricotată. Ed. 170 . 1966. Ana Popescu.Model 4 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. Manşetele.

171 . este tricotată cu punct de jerseu. şi apoi aplicate pe bluză. Culorile cu care este lucrat modelul se aleg după gust. bluza prezintă o fentă mărginită cu modelul romînesc. cu excepţia manşetelor. cu o garnitură formată de un model romînesc. Toată bluza. 1966. Manşetele sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. Ana Popescu. Tehnică. În mijlocul feţei.Model 5 – Chimono cu mînecă trei sferturi Acest model prezintă o bluză gen cazacă. Această garnitură se poate tricota în contextura bluzei sau separat. “Tricotaje de mînă”. Ed.

Ed. “Tricotaje de mînă”. se prelungeşte pînă la întîlnirea liniei de subraţ unde se notează litera M. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. la spate şi la faţă. După ce s-au obţinut aceste tipare se pot tricota diferite bluze cu mînecuţă scurtă. Linia de umăr. Se controlează liniile de umăr (la spate şi la faţă). Ana Popescu.Bluză chimono cu mînecă scurtă Acest gen de bluză se tricotează după tipare construite la fel cu cele de la bluza chimono cu mînecă lungă.5 cm. 172 . aşa ca pe tipare. prelungind linia cu 3 cm. Linia de cambrură a subraţului se realizează unind între ele punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime a taliei şi acesta cu punctul de grosime a bustului. Tehnică. ca să fie egale între ele. 1966. care se modifică în felul următor: Linia de subraţ a bluzei la spate şi la faţă se desenează unind punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime al bustului printr-o linie pînă mai sus de punctul de înălţime al umărului. Din punctul stabilit se duce o linie uşor pierdută în linia de umăr. Din punctul M se coboară cu 1. Linia de răscroitură a braţului se formează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie rotunjită.

cu o garnitură formată din rînduri ajurate. Ana Popescu. 1966. Ed. Tehnică. Marginea bluzei şi bentiţa din jurul decolteului sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1.Model 1 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză tricotată cu punct de jerseu. Acest ajur se realizează tricotînd acest model ajurat. “Tricotaje de mînă”. 173 .

“Tricotaje de mînă”. după gust. 1966. a decolteului şi gulerul sînt tricotate cu punct de orez. la alegere. cît şi la fondul bluzei. Ed. Se pot folosi. Bordura bluzei. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. 174 .Model 2 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză tinerească este tricotată din două culori. şi alte puncte de tricotaj atît la garnitură. Ana Popescu. Tehnică.

Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu pe dos (dosul tricotajului reprezintă faţa lucrului). “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ana Popescu. 1966. Ed.Model 3 – Chimono cu mînecă scurtă Modelul prezintă o bluză simplă cu un decolteu alungit pe umeri. 175 . Marginea decolteului. a bluzei şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1.

1966.Model 4 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză uşoară de vară este tricotată cu punct de jerseu şi ajur. 176 . În jurul gîtului. Tehnică. Bentiţa din jurul gîtului şi de la fentă. Ana Popescu. Ed. “Tricotaje de mînă”. decolteul este mărginit cu o bentiţă ce se înoadă în mijlocul feţei. În mijlocul feţei bluza prezintă o fentă ascunsă sub o bentiţă. manşetele şi talia sînt lucrate cu elastic cu ochiuri încrucişate.

Decolteul este drept. după dorinţă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. ca şi a bluzei. 1966. Modelul romînesc poate fi lucrat numai cu o singură culoare contrastantă faţă de fond. 177 . Ed. Această bluză se tricotează cu punct de jerseu. Marginea decolteului. sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. sau poate fi executat cu mai multe culori. Ana Popescu. din care cauză formează o linie ridicată pe gît şi alungită uşor pe umeri.Model 5 – Chimono cu mînecă scurtă Reprezintă o bluză originală cu o garnitură formată din model romînesc.

1966. 178 . “Tricotaje de mînă”. Decolteul este larg şi alungit pe umeri. Tehnică. este tricotată cu modelul 1. Ana Popescu. scurtă pînă în talie.Model 6 – Chimono cu mînecă scurtă O bluziţă de vară. ajurată. Marginea decolteului. a mînecilor şi talia sînt tricotate cu punct de semielastic 1 X 1. Ed.

Ana Popescu. Bentiţa din jurul gîtului este lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. 1966. cu o bentiţă în jurul gîtului şi este închisă cu un fermoar în mijlocul spatelui. 179 . iar benzile de ajur ce formează plătcuţa sînt tricotate cu modelul 19. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed. Bluza este scurtă pînă în talie.Model 7 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză deosebit de frumoasă cu o garnitură formată din platcă ajurată.

1966. Ed.Model 8 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză prezintă o frumoasă garnitură cu model românesc. Bluza este tricotată în întregime cu punct de jerseu. 180 . “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Tehnică. Decolteul este drept şi se realizează după un tipar la care nu se mai desenează răscroitura gîtului la faţă şi spate.

2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. Ed. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. Are un decolteu larg. Rîndul 7: se lucrează la fel cu rîndul 3. Aceste 8 rînduri se repetă. Restul bluzei este tricotat cu următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 4. “Tricotaje de mînă”.Model 9 – Chimono cu mînecă scurtă Este o bluză tricotată cu un model dantelat. oval. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri pe faţă. apoi se începe modelul – 1 jeteu. Ana Popescu. 1966. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 1: 1 jeteu. Se repetă modelul. avînd grijă să se termine rîndul cu un jeteu şi 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Manşetele şi bordura bluzei sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile se lucrează pe dos. apoi urmează modelul – 1 jeteu. 181 . mărginit cu un galon de culoare contrastantă şi se înnoadă în mijlocul feţei.

Bluza este lcurată cu modelul ajurat 9. 182 .Model 10 – Chimono cu mînecă scurtă O bluză dreaptă. Ana Popescu. 1966. “Tricotaje de mînă”. Ed. cu decolteul pe gît şi marginile cu o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. ajurată. Tehnică.

Decolteul este drept. Este tricotată cu două culori. Ana Popescu. alungit pe umeri şi se închide în mijlocul spatelui.Model 11 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză lucrată cu un joc de dungi. de unde se lucrează pe orizontală. “Tricotaje de mînă”. lucrate cu punct de jerseu sau cu punct de semielastic lat. 183 . 1966. În faţă dungile merg vertical pînă la nivelul plătcuţei. Tenică. Ed.

după ce s-a tricotat pînă la răscroitura braţului. Mînecile. Tiparul părţii din spate Pentru desenarea tiparului se construieşte în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A.Bluză cu mînecă raglan Acest gen de bluze sînt formate dn faţă. treisferturi sau scurte.pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se înseamnă un punct. lungimea bluzei pînă în talie şi se notează litera B. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. spate şi mîneci. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. 184 . Linia de subraţ se desenează procedînd astfel: . . Linia de lungime a bluzei se desenează din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. se pot lucra separat în întregime sau. indiferent dacă sînt lungi. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. La mîneci se foloseşte aceeaşi măsură de lungime ca la bluza chimono. Pentru fiecare piesă componentă se construieşte un tipar. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. care au fost şi ele tricotate pînă la răscroitura braţului. Din punctul D se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre dreapta pe orizontală 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. se poate tricota o dată cu spatele şi faţă.

Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: . Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C.5 cm şi se notează un punct.pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct.5 cm şi se notează litera B. Răscroitura gîtului se formează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontala 1/6 din grosimea gîtului minus 1.pe linia de bust se aplică din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului şi se înseamnă un punct.pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 1 cm şi se înseamnă un punct. aşa ca pe tipar. Tiparul părţii din faţă Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Punctul stabilit reprezintă înălţimea subraţului. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Se unesc între ele punctele stabilite. Se uneşte punctul E cu punctul de răscroitură de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită.. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului minus 3 cm şi se notează litera E. Linia de aplicare a mînecii raglan se formează unind punctul E cu punctul de înălţime a subraţului cu o linie uşor rotunjită. . Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea bluzei pînă în talie minus 1. Se unesc apoi între ele punctele stabilite printr-o linie ce se prelungeşte cu 1 cm deasupra orizontalei D. Linia desenată se prelungeşte cu 3 cm deasupra liniei de bust. .pe linia de lungime a bluzei se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. Răscroitura gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Tot din punctul A se măsoară în jos pe verticală 1/6 185 .

linia de talie va reprezenta lungimea bluzei. În acest caz. B. D. însă numai pînă la elasticul sau la bordura ce urmează să se facă bluzei respective. Lungimea acestei bluze. Punctul însemnat se notează cu litera E.din grosimea gîtului. iar lăţimea va fi egală cu 1/2 din grosimea braţului. Această linie reprezintă răscroitura mînecii raglan. 186 . 1966. Linia de răscroitură a mînecii. poate fi şi numai pînă în talie. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie uşor rotunjită. Ana Popescu. aşa ca pe tipar. Lăţimea acestora nu este inclusă în lungimea bluzei pînă în talie. Linia de aplicare a mînecii raglan se desenează unind punctul de răscroitură a gîtului după orizontala A cu punctul de lungime a subraţului cu linia uşor rotunjită. ca şi a celorlalte. Observaţii. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină. sau a grosimii braţului pentru mîneca treisferturi şi pentru mîneca scurtă. “Tricotaje de mînă”. C. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează măsurînd din punctul B spre dreapta 1/2 din grosimea încheieturii mînecii. După aceste tipare se pot tricota diverse modele de bluză cu mînecă raglan. aşa ca pe tipar. aplicînd din punctul C în jos pe verticală distanţa A – E de la partea din spate a bluzei. Se măsoară apoi 4 1/2 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. Tehnică. Acest cadru se notează cu literele A. Din acest punct se duce spre stînga o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. Tiparul de mînecă Se desenează un cadru dreptunghiular cu lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii raglan (se ia la fel ca la mîneca chimono). pentru mîneca lungă. Ed.

Model 1 – Mînecă raglan Această bluză cu mînecă lungă este tricotată cu modelul următor: Rîndul 1: se introduce andreaua în primul ochi. iar ochiul încrucişat se lucrează pe dos. ca şi cum s-ar tricota pe dos. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Acest ochi nu se tricotează. manşetele şi bordura bluzei se lucrează cu punct de semielastic 1 X 1. Rîndul 2: deasupra ochiului pe dos din rîndul anterior se tricotează 1 ochi pe faţă. se trece firul şi prin primul ochi. După aceasta se dă drumul ambelor ochiuri deodată de pe andrea. În mijlocul feţei prezintă o fentă închisă cu un şnur înnodat. dar nu se scoate ochiul de pe andreaua stîngă. ci se lucrează al doilea ochi pe faţă. iar firul rămîne pe dosul lucrului. 1966. obţinîndu-se astfel 1 ochi încrucişat. Urmează apoi 1 ochi pe dos. Tehnică. 187 . Ed. Gulerul.

manşetele şi bentiţa din jurul decolteului sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. 1966. Bordura bluzei şi a gulerului. Tehnică. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. mărginit cu o bentiţă şi un guler lucrat cu model românesc. 188 . Decolteul este ascuţit.Model 2 – Mînecă raglan Prezintă o bluză lucrată cu lînă angorată şi este tricotată cu punct de jerseu. Ed.

Decolteul este ascuţit şi este mărginit de o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. Această bluză este foarte indicată pentru primăvară şi toamnă. 1966. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. cînd se poate purta cu pantalon sau cu o fustă dintr-un material mai plin. Ana Popescu.Model 3 – Mînecă raglan Se tricotează din lînă de angora cu punct de elastic 2 X 2. 189 . Ed.

manşetele şi bentiţa ce mărgineşte decolteul sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. cu mîneca trei-sferturi poate fi purtată în orice împrejurare. cu o deschidere în mijlocul feţei. “Tricotaje de mînă”. Ed. Marginea bluzei. 190 .Model 4 – Mînecă raglan Această bluză simplă. 1966. Ana Popescu. În acest scop trebuie să se ţină seama de grosimea firului şi de culoarea ce se alege. Bluza are un decolteu rotund. Tehnică. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit.

întrucît cu o singură fustă se pot purta mai multe feluri de bluze. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. după culoarea de fond şi după culoarea fustelor cu care se îmbracă şi cu care trebuie să se asorteze.Model 5 – Mînecă raglan Această bluză lungă pînă în talie este lucrată cu punct de jerseu. Ed. Drept garnitură are un galon lucrat cu model românesc introdus pe linia mînecii raglan. fapt care aduce o notă de variaţie în îmbrăcăminte. 1966. Linia de talie. Culorile cu care se lucrează galonul variază după gust. Acelaşi galon mărgineşte şi manşetele. sînt mărginite cu un elastic simplu 2 X 2. Bluzele sînt foarte practice. ca şi decolteul. de ceva nou şi chiar elegantă. 191 .

5 cm din punctul A în jos pe verticală. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină. 192 .pe linia de lungime se măsoară 1/4 din grosimea şoldului pentru fustele drepte şi 3 – 5 cm pentru fustele evazate. cu pliseu. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: .pe linia de şold se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. Linia de talie se desenează măsurînd 1.Fuste Fustele tricotate pentru fetiţe ce au depăşit vîrsta de 12 ani şi pentru persoanele adulte nu se execută decît cu o linie dreaptă sau uşor evazată. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie rotunjită. Fusta în formele enunţate se lucrează din două părţi şi anume – spate şi faţă. . Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A.pe orizontala A se aplică din punctul A spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează cu un punct. Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Linia de lungime a fustei se desenează aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a fustei şi se notează litera B. Pentru fiecare parte se desenează un tipar. În dreptul şoldului această linie se rotunjeşte uşor. Tiparul din spate al fustei Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. .

După acesste tipare se tricotează diferite fuste. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie uşor rotunjită.Tiparul din faţă al fustei Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. 193 . Din punctul C se duce pre stînga o linie paralelă cu orizontala A. “Tricotaje de mînă”. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină rotunjită în dreptul şoldului. Pe linia de lungime se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm pentru fustele drepte şi plus 5 – 7 cm pentru fustele evazate. Linia de subraţ se desenează aplicînd ca şi la spate măsurile de grosime. plus 2 cm şi se notează un punct. urmărind linia fustei drepte. 1966. la modelul respectiv. Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Pe linia A se aplică punctul A spre stînga 1/4 din grosimea taliei. Pe linia de şold se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. Futa cu pliseuri se tricotează dintr-o singură bucată. Tehnică. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea fustei şi se notează litera B. Ana Popescu. Ed.5 cm din punctul A în jos pe verticală. Linia de talie se desenează măsurînd 2. Explicaţiile amănunţite se găsesc în text.

194 . formează un compleu deosebit de elegant. La lungime se tricotează 2 – 3 cm în plus pentru tiv. Tricotarea începe de la linia de talie şi se urmăreşte linia tiparului.Model 1 – Fuste Această fustă dreaptă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. completată cu o jachetă tricotată la fel. Ed. Ana Popescu. 1966. Fusta este tricotată cu punct de jerseu răsucit. Pe cusătura şoldului în partea stîngă din talie în jos se face o fentă ce se închide cu un fermoar.

Model 2 – Fuste
Prezintă o fustă dreaptă completată cu o bluză tricotată la fel, cu punct de jerseu. La lungimea

fustei se va ţine seama că e necesar să se facă un tiv de 2 – 3 cm. În talie se închide cu un fermoar pe cusătura stîngă a şoldului. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

195

Model 3 – Fuste

Acest model prezintă o fustă evazată care, purtată cu o bluză de culoare contrastantă şi cu un bolerou la fel ca fusta, constituie un compleu foarte drăguţ. Fusta şi boleroul sînt tricotate cu punct de orez. În jurul boleroului se tricotează o margine cu punct leneş. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

196

Model 4 – Fuste
Această fustă cu pliseu solei se tricotează circular de la şold în jos, adică faţa şi spatele se lucrează odată. Pentru aceasta se foloseşte andreaua rotundă. La început se lucrează pe două andrele, ca să

se poată forma fenta din talie, întrucît altfel fusta nu se poate îmbrăca. După ce s-a tricotat pînă în dreptul şoldului, unde nu se fixează deschiderea pliseurilor (în dreptul şoldului sau chiar mai sus de şold) se trec ochiurile împletiturii pe o andrea rotundă cu care se continuă lucrul. Numărul pliseurilor se fixează după dorinţă şi se procedează astfel: Numărul general de ochiuri se împarte la numărul pliseurilor şi apoi se fixează cu aţă colorată locul fiecărui pliseu. În dreptul semnelor respective se începe adăugarea treptată a ochiurilor, începînd cu 1 ochi. Pe marginile pliseului se ridică cîte 1 ochi din două în două rînduri. Lucrătura de fond a fustei se poate face cu punct de orez sau cu punct de jerseu simplu sau răsucit. Lucrătura pliseului este executată cu punct de jerseu lucrat pe dos, iar linia din mijlocul pliseului se realizează ridicînd cîte 1 ochi pe dos, din două în două rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

197

Rochii

Rochiile tricotate sînt foarte plăcute la purtat. De obicei ele au o linie dreaptă. Mîneca poate fi lungă, trei-sferturi sau scurtă simplă, chimono sau raglan. Pentru realizarea unei rochii se vor folosi tiparele de bluză şi fustă. (Se ştie că bluza si fusta unite pe linia de talie formează o rochie.) Întrucît tiparele de bluză lungi pînă la şold cuprind în ele şi partea dintre talie şi şold a fustei (această porţiune a bluzei şi fustei se suprapun coincind toate liniile), urmează doar ca la tiparele de bluză să completăm fusta. În acest scop se va proceda în felul următor.

Tipar pentru rochii La tiparul din spate al bluzei simple chimono sau raglan se fac următoarele completări: Linia de mijloc a spatelui vertical A se prelungeşte pe o distanţă oarecare.

198

Linia de lungime a bluzei, orizontal C, devine linie de şold.

Linia de lungime a rochiei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea fustei, unde se notează litera M. Din punctul M se duce spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă o linie paralelă cu orizontala B. Linia de subraţ se completează măsurînd din punctul M spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă, distanţă de pe linia de şold, linia C, pentru rochiile cu linie dreaptă şi plus 3 – 5 cm pentru rochiile evazate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a şoldului de pe linia C, printr-o linie plină. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu tiparele construite pentru bluze. La fel se procedează cu desenarea tiparelor pentr rochiile chimono şi pentru cele cu mîneca raglan.

După aceste tipare se pot tricota diferite rochii.

199

Model 1 – Rochii

Această rochie dreaptă se tricotează cu punct de jerseu răsucit. În jurul decolteului are un guler care se închide cu o fundă. Aceată fundă poate fi confecţionată din material lucios sau mat, uni, ecosez sau cu buline, în tonul rochiei sau de culoare contrastantă. Alegerea ei depinde de împrejurarea în care se îmbracă rochia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

200

Model 2 – Rochii

Prezintă o rochie simplă, închisă în mijlocul feţei cu nasturi. Decolteul este drept şi alungit pe umeri. Mîneca este scurtă, iar în talie are un cordon închis cu cataramă. Tricotarea acestei rochii se face cu punct de ţesătură. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

201

Jachete
Jachetele sînt foarte potrivite pentru purtat primăvara, toamna şi în zile de vară mai răcoroase. Ele se pot face cu sau fără guler, decoltate, închise sau nu în mijlocul feţei. Tiparele de jachetă se aseamănă întru totul cu tiparele de bluză, cu deosebirea că sînt mai largi şi au o fentă în mijlocul feţei. Tiparul de spate

Tiparele de spate se desenează la fel cu tiparele de bluză la care se fac următoarele modificări: Linia de subraţ se desenează aplicînd pe linia de lungime, din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldurilor plus 1 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului, plus 1 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold printr-o linie simplă. Linia de umăr. Pentru desenarea acestei linii se aplică din punctul A şi D spre dreapta 1/2 din lăţimea spatelui plus 1 cm. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie verticală punctată. Pe această linie se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. La tiparele de spate pentru jacheta chimono sau cu mînecă raglan se modifică numai linia de subraţ, aşa cum s-a descris mai sus. Tiparul de faţă

Tiparele de faţă, atît la jacheta simplă, cît şi la cele chimono şi cu mîneca raglan, rămîn la fel cu tiparele de faţă ale bluzelor respective, cu excepţia liniei de subraţ, care se modifică astfel:

202

Linia de subraţ a jachetei se desenează aplicînd măsurile de grosime: pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 3 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plu 3 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul stabilit pe orizontala C printr-o linie plină. Fenta se desenează prelungind linia de lungime cu 3 cm spre dreapta în afara punctului C. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul răscroiturii gîtului. Punctul însemnat se uneşte cu răscroitura gîtului printr-o linie dreaptă. La jachetele care nu se închid în faţă, sau care se închid cap la cap nu se face fentă. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu cele de la bluză. După tiparele obţinute se tricotează diferite jachete. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

203

Model 1 – Jachete

Jacheta aceasta simplă este decoltată pînă deasupra bustului şi încheiată în faţă cu nasturi. Marginea, decolteul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic, iar restul jachetei este tricotat cu punct de orez alungit. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

204

Model 2 – Jachete

Acest model prezintă o jachetă cu plastron dantelat. Se lucrează după tiparul de jachetă simplă cu pensa la umăr. Scăzăturile necesare pensei se fac pe linia plastronului. Această linie rămîne dreaptă, iar scăzăturile se fac pe partea laterală (dinspre răscroitura braţului), care este lucrată cu punct de jerseu, care permite efectarea scăzăturilor cu uşurinţă. Jacheta este tricotată cu punct de jerseu, iar plastronul dantelat se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu la început de rînd, apoi 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, fără să se tricoteze, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă pînă la capătul rîndului. Se repetă modelul după nevoie, iar rîndul se termină cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă, 9 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe dos, 1 ochi adăugat, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 7 ochiuri pe dos, 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. Modelul se repetă, avînd grijă ca la sfîrşitul rîndului să se termine cu 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 1 ochi pe dos. Se repetă aceste 4 rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

205

Tehnică. Ed. “Tricotaje de mînă”. decolteul este mărginit cu un guler lat. iar gulerul. închisă în mijlocul feţei cu nasturi.Model 3 – Jachete Este o jachetă groasă. manşetele. a buzunarelor şi fenta sînt tricotate cu punct de semielastic. marginea jachetei. Ana Popescu. 196 206 . Jacheta este tricotată cu punct de elastic cu spinişori. Pe şolduri are buzunare.

terminată cu o manşetă lată. este închisă în mijlocul feţei. Ed. 207 . manşetele. Gulerul este lat.Model 4 – Jachete Această jachetă dreaptă din lînă obişnuită sau de angora. Fondul jachetei este tricotat cu punct de jerseu. 1966. Tehnică. Mîneca este raglan. fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de jerseu 2 X 1. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. iar gulerul.

Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. Se repetă modelul. 208 . 1 ochi nelucrat. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat deasupra scăzăturii. iar la sfîrşit de rînd se termină cu 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul. 1 jeteu. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. Marginea jachetei. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. a decolteului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi pe faţă. la început de rînd. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos. deschisă în faţă. 1 ochi pe faţă. 6 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. apoi urmează modelul: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă.Model 5 – Jachete Prezintă o jachetă dantelată. Se repetă modelul. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Restul jachetei se tricotează după următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 8. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat. 1 jeteu. Mînecuţa este scurtă. 2 ochiuri lucrate împreună. apoi 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. apoi 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.

Ed. Tehnică. 209 . 1966.“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.

Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Fondul jachetei este încrustat cu un model românesc şi este lucrat cu punct de jerseu. Ed. Fenta din mijlocul feţei şi decolteul sînt marginile cu bentiţe lucrate cu punct de semielastic 1X1. 210 . Are mîneca trei- sferturi. Tehnică. 1966.Model 6 – Jachete Este o jachetă uşor cambrată în talie. Este închisă pînă la gît în mijlocul feţei.

“Tricotaje de mînă”. Această jachetă este tricotată cu punct de elastic ajurat. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. cu mînecile treisferturi. cu buzunare şi cu un guler lat. fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. a buzunarelor. Ed. 211 . Ana Popescu.Model 7 – Jachete O jachetă simplă. Marginea jachetei. 1966. Tehnică.

1966. Ed.Model 8 – Jachete Reprezintă o jachetă lucrată din lînă de angora. iar marginea jachetei. Tehnică. Ana Popescu. Jacheta este tricotată cu elastic lat. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. manşetele şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. 212 . “Tricotaje de mînă”. fenta. Are mîneca trei-sferturi şi în jurul decolteului un guler lat.

Modelul ajurat se tricotează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. 1966 213 . Ed. Tehnică. 2 ochiuri lucrate împreună. Toată jacheta este lucrată cu punct de jerseu încrustată cu rînduri de ajur. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă.Model 9 – Jachete Această jachetă are mîneca chimono şi decolteul înalt. Ana Popescu. Aceste 3 rînduri formează încrustaţia ajurată. 1 jeteu. În mijlocul feţei se închide cu un fermoar. “Tricotaje de mînă”.

se face de asemenea elastic. se lucrează 10-15 rînduri. cu punct de jerseu ca şi întreaga jachetă. Jacheta este dreaptă. Restul jachetei este lucrat ca modelul 4. Se poate lucra şi din fire de lînă nebuclate. încheiată în faţă cu 6 nasturi din sidef gri. Gulerul este lucrat dintr-o bandă dreaptă. Are două buzunare şi este închisă în mijlocul feţei cu un nasture.Model 10 – Jachete Reprezintă o jachetă cu mîneca raglan. Numărul de ochiuri care se montează la începutul fiecărei părţi este în raport cu grosimea firului de lînă. Marginea buzunarelor. Pentru a stabili numărul de ochiuri care se montează pentru fiecare parte. care apar frumos în evidenţă. iar pe margine are o bordură din punct de elastic. iar cel de la marginea jachetei şi de la fentă de circa 5 cm. Model: Această jachetă este lucrată din fire buclate din lînă albă. se montează întîi 12 ochiuri. Numărul 214 . se scoate andreaua şi se măsoară lăţimea acestei probe. la care se aplică dimensiunile luate pe corpul persoanei pentru care se lucrează. a feţelor şi din jurul răscroiturii gîtului se lucrează cu punct de semielastic. La mîneci jos. Această jachetă se lucrează după tiparele prezentate. de angora sau de mohair. ca şi la marginea jachetei. Elasticul de la mîneci are o lăţime de circa 8 cm. cu mînecă lungă obişnuită.

dacă cele 12 ochiuri montate au 4 cm. sau în carouri. După acest calcul se poate uşor stabili numărul de ochiuri necesar pentru dimensiunile jachetei. Ed.de centimetri găsiţi ajută la calculul necesar. bleumarin). 215 . iar o persoană mai plină poate purta jacheta cu o fustă dreaptă uni de culoare mai închisă (gri. ca şi pentru fiecare parte (faţă. De exemplu. guler). negru. Această jachetă se poate purta cu o fustă dreaptă sau plisată. spate. mîneci. Ana Popescu. maron. Se împarte numărul de ochiuri care au fost montate la numărul de centimetri care s-au constatat la măsurare şi rezultă numărul de ochiuri care este necesar pentru împletirea unui centimetru. “Tricotaje de mînă”. înseamnă că sînt necesare 3 ochiuri pentru 1 cm. 1966. Tehnică. O persoană înaltă şi suplă poate purta această jachetă cu o fustă plisată uni.

Indiferent de forma şi lungimea ei. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Punctul stabilit se notează cu litera C. pentru care se construieşte cîte un tipar. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea pînă în talie şi se notează litera B. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Pe linia de lungime se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului. care a fost luată în dreptul unde s-a stabilit lungimea vestei. Vesta poate avea diverse forme şi poate fi lungă pînă în talie sau pînă spre şolduri. vesta se compune din două părţi. Din punctul D se desenează spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. 216 . Pe linia de bust se măsoară 1/4 din grosimea bustului. spate şi faţă. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime. Această linie poate reprezenta şi linia de lungime a vestelor scurte pînă în talie. şi se notează un punct. Tiparul din spate Se desenează un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Linia de lungime a vestei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea din talie şi punctul unde s-a stabilit lungimea vestei (de obicei sînt circa 8 – 10 cm). Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linii pline.Vesta Vesta se poartă peste bluză şi completează drăguţ îmbrăcămintea în zilele mai răcoroase. Pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct.

Din punctul D se duce o linie paralelă cu orizontala B. Pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din măsura de grosime a şoldului (care a fost luată în direcţia lungimii vestei) plus 2 cm şi se notează un punct. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură de pe orizontala A printr-o linie plină. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită. Tiparul de faţă: Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Linia de subraţ se desenează ca şi la spate. aplicînd în prealabil măsurile de grosime. minus 3 cm şi se notează litera B. ca şi la partea din spate. Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de înălţime a liniei de subraţ printro linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. Această linie. care formează umărul. Linia de umăr. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontală şi se notează cu litera E.Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1 cm şi se notează un punct. Din punctul C se duce o linie paralelă cu orizontala B. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura a subraţului pînă în talie. 217 . Din punctul B se desenează o linie paralelă cu prizontala A. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea feţei pînă în talie minus răscroitura gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura stabilită între talie şi punctul de lungime a vestei şi se notează litera C. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta pe orizontală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm. Pentru desenarea acestei linii se măsoară din punctul A spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. poate rămîne linia de lungime a vestei.

Punctul stabilit se uneşte cu punctul de vîrf al pensei printr-o linie plină. Exemplu: a) Dacă decolteul este pătrat. se procedează astfel: din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A se coboară o linie paralelă cu verticala A în punctul unde se doreşte a se stabili 218 . cît şi la spate. aşa ca pe tipar. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi apoi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linie plină. În acest caz. Punctele stabilite se unesc printr-o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. care formează a doua latură a pensei. Această linie poate fi şi dreaptă la o vestă lejeră. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontală lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate plus 1 cm. Pentru desenearea acestei linii se măsoară 10 – 15 cm de la linia de subraţ spre dreapta pe orizontala D şi se notează cu un punct care indică vîrful pensei. se aplică măsurile de grosime numai pe linia de lungime a vestei şi pe linia de bust. Tot pe linia de subraţ se măsoară 3 cm de la orizontala D în jos. care se poate modifica ca formă şi adîncime după dorinţă. Linia de pensă. atît în faţă. Pe această distanţă se întăreşte orizontala D. Această linie reprezintă decolteul vestei. Observaţie Linia de subraţ expusă în text reprezintă o linie cambrată în talie. întrucît formează o latură a pensei. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie uşor adîncită. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm.Pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 2 cm şi se notează un punct.

Această linie poate rămîne în forma aceasta pentru vestele care se închid cap la cap (margine la margine) cu fermoar sau cu copci. Dacă se închide cu nasturi se face o fentă pentru butoniere şi nasturi. După acete tipare se pot tricota diferite modele de veste. b) Dacă decolteul este rotund. Se prelungeşte linia decolteului în afara liniei de mijloc a feţei tot cu 5 – 6 cm. Dacă vesta se închide la 2 rînduri de nasturi. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul adîncimii decolteului. Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de adîncime a subraţului printr-o linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. Linia de umăr se desenează aplicînd din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga lungimea umărului din spate. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu litera E. 219 . formînd un colţ drept în mijlocul feţei. se procedează astfel: se prelungeşte orizontala C spre dreapta cu 5 – 6 cm şi se notează un punct. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie plină. Linia de mijloc a feţei este formată de verticala A – C. se procedează astfel: după ce s-a stabilit punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A se stabileşte punctul de adîncime a decolteului pe verticala A măsurînd din punctul A în jos pe verticală măsura ce se stabileşte după dorinţă. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala C printr-o linie plină. sau se poate modifica formînd un colţ rotund sau ascuţit în mijlocul feţei după modă sau după dorinţă. Linia de lungime a feţei.adîncimea decolteului. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie rotunjită. Din punctul stabilit se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A pînă la linia de cadru (verticala A). orizontala C poate rămîne aşa cum este descrisă în text. În acest caz se prelungeşte orizontala C cu 3 cm spre dreapta.

Marginea vestei. Este tricotat dintr-o lînă nu prea subţire. a răscroiturii braţului. cu punct de ţesătură. 220 .Model 1 – Veste Reprezintă o vestă închisă cu nasturi în mijlocul feţei. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. prelungit pînă sub linia de bust. Ed. 1966. Se poate folosi punctul de orez care dă un aspect foarte plăcut. a decolteului şi a feţei sînt tricotate cu punct de semielastic. Tehnică. Are un decolteu ascuţit.

1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe faţă etc. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu un nou jeteu. Ed. Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Marginea vestei. 1 ochi netricotat. Ana Popescu. Tehnică. 221 . 1 ochi pe faţă etc. 1 ochi pe faţă etc. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. încă 1 ochi cu jeteu. Modelul se repetă începînd cu rîndul 3. 1 ochi scos cu 2 jeteuri. 1966. 1 ochi netricotat. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct de elastic ajurat. iar fondul vestei este lucrat cu un model care se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizivil cu 3. În mijlocul feţei vesta este rotunjită. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate şi aici cu 1 jeteu. Rîndul 4: 1 jeteu. 1 ochi scos cu 1 jeteu etc. 1 ochi se scoate nelucrat. 1 jeteu. cu decolteul mic şi de formă rotundă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos. 1 ochi pe dos etc.Model 2 – Veste Această vestă are partea din faţă dintr-o singură bucată. 1 jeteu. 1 ochi scos cu jeteu.

Ed. Marginile vestei.Model 3 – Veste Este o vestă dreaptă. 1966. Tehnică. Ana Popescu. cu un decolteu mic în jurul gîtului. Fondul vestei este lucrat cu un punct de jerseu răsucit. în formă pătrată. 222 . În mijlocul feţei se închide cu nasturi. “Tricotaje de mînă”. a răscroiturii mînecilor şi decolteul prezintă tivurile îndoite.

Ed.Model 4 – Veste Vesta aceasta se închide în faţă cu două rînduri de nasturi. Tehnică. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct leneş. Restul vestei este lucrat cu punct de orez alungit. iar marginea vestei prezintă colţuri ascuţite în mijlocul feţei. Marginile vestei. “Tricotaje de mînă”. 1966. Ana Popescu. 223 .

3 ochiuri punct de orez. Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 3 ochiuri punct de orez. 3 ochiuri pe faţă. aici se vor lucra pe dos şi invers). Modelul vestei în întregime este lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 6. 3 ochiuri pe faţă. 1966. iar în jurul decolteului are un guler drept. 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri cu punct de orez (deasupra ochiului apărut pe faţă se lucrează 1 ochi pe dos şi invers). 1 ochi pe dos. Aceste 4 rînduri se repetă. închisă în mijlocul feţei pînă la gît cu nasturi. 3 ochiuri împreună pe faţă. Tehnică. Celelalte ochiuri se tricotează invers de cum au fost lucrate în rîndul 2 (adică cele care au fost lucrate pe faţă în rîndul 2. 1 ochi pe dos. 1 jeteu. Rîndul 2: jeteurile şi cele 3 ochiuri lucrate împreună se lucrează pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 224 . Ed. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri punct de orez.Model 5 – Veste Reprezintă o vestă dreaptă.

“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. căciuliţă. Puloverele se tricotează după tiparele de bluze. 1966. 225 . care redau diferite modele româneşti încrustate în contextura diverselor obiecte din garniturile pentru sport. Aceste garnituri pentru sport sînt compuse din pulover. Tehnică. În continuare se vor prezenta diverse modele pentru fiecare componentă a garniturii pentru sport. mănuşi. Ed. fular. ciorapi şi şosete. cu modele lucrate dintr-o singură culoare sau mai multe culori.Pulovere Garniturile sport se tricotează din lînă groasă.

apoi modelul: 1 jeteu. Bentiţa din jurul gîtului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. apoi 1 jeteu. Apoi urmează: 226 . Rîndul 1: 1 jeteu. pînă ce se obţine mărimea ce se doreşte pentru romb. tricotate după modelul următor: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 24 plus 1. iar rîndul se termină cu 5 ochiuri pe faţă şi se repetă modelul.Model 1 – Pulovere Acest model prezintă un motiv dintr-un singur pulover cu mîneca trei sferturi cu o bentiţă în jurul gîtului şi închis în mijlocul spatelui cu un fermoar. 2 ochiuri lucrate împreună. Modelul se repetă. apoi modelul: 1 jeteu. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul. crescînd cu cîte 1 ochi numărul ochiurilor de la început şi sfîrşit de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună şi apoi 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 4 ochiuri lucrate pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. Modelul se repetă. Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu încrustat cu romburi ajurate. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună.

1 jeteu.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Se repetă mpodelul pînă la capăt şi se termină rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. Ed. apoi urmează 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. 1966. 1 ochi pe faţă. Se repetă pînă se întregesc romburile începute şi apoi se repetă modelul. iar mîneca după tiparul de mînecă trei sferturi. Rîndul 2: 1 ochi la început de rînd. Puloverul se tricotează după modelul tiparului de bluză dreaptă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ana Popescu. 2 ochiuri lucrate împreună. 227 . 1 jeteu.

Puloverul se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. iar la gît are o bentiţă simplă şi se închide la spate cu fermoar. “Tricotaje de mînă”. Ed. Ana Popescu. Tehnică. are mînecă lungă terminată cu manşetă. Marginea puloverului. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Restul puloverului este tricotat cu punct de jerseu răsucit. 2 ochiuri lucrate împreună. Ajurul este lucrat astfel: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 1 jeteu. 228 . ornat cu 4 rînduri de ajur care formează un plastron.Model 2 – Pulovere Acest pulover este simplu. 1966. manşetele şi bentiţa de la guler sînt lucrate cu elastic cu spinişori.

1966. Acest pulover este potrivit pentru orice vîrstă. Ed. Se tricotează după tiparul de bluză fără pensă. 229 . gri şi alb. Ana Popescu. Tehnică. ridicat pe gît şi se închide cu un fermoar pe umărul stîng. În jurul gîtului are un guler dublu. “Tricotaje de mînă”. Este tricotat cu punct de elastic ajurat cu 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos 2X1.Model 3 – Pulovere Acest motiv este potrivit pentru un pulover tricotat cu fire în 3 culori: negru.

În jurul gîtului are o bentiţă îngustă tricotată cu punct de elastic simplu 2X2. 1966. sau culori diferite) cu punct de elastic cu dungi late. Se închide cu un fermoar pe umăr. “Tricotaje de mînă”. 230 . Ana Popescu. Ed.Model 4 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv se tricotează din 2 culori (2 nuanţe de gri sau albastru. Tehnică.

1966. se tricotează primul şi al doilea ochi pe faţă (firul scos printre cele 2 ochiuri se lasă suficient de lung ca să se poată aşeza frumos). Rîndul 10: ochiul suplimentar format în rîndul anterior se tricotează împreună cu ochiul de alături. Garnitura de pe platcă şi de pe mîneci o poate forma după un model românesc. se împunge cu andreaua între al doilea şi al treilea ochi următor. Urmează 6 rînduri pe faţă lucrate cu punct de jerseu. 231 . Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. se scoate firul.Model 5 – Pulovere Un pulover cu garnituri formate din motivul românesc este executat cu punct de jerseu. se scoate firul şi se lasă pe andreaua dreaptă. Pentru executarea acestui pulover se foloseşte tiparul de bluză cu pensă la subraţ şi tiparul de mînecă scurtă. apoi începe modelul: se împunge andreaua între al doilea şi al treilea ochi. 6 ochiuri pe faţă. Restul puloverului este lucrat cu modelul următor: După ce s-au lucrat din talie în sus 6 rînduri cu punct de jerseu. se tricotează ochiul întîi şi al doilea premergător. Tehnică. Ed. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. se începe modelul: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: ochiul suplimentar format în primul rînd se tricotează împerună cu ochiul de alături.

Tiparul după care se lucrează este cel de bluză dreaptă fără pensă. lucrează cu punct de jerseu. Puloverul are în jurul gîtului un guler lat care se răsfrînge şi se închide cu un fermoar în mijlocul spatelui. Ana Popescu. Ed. 1966. roşu cu negru etc. manşetele şi cordonul din talie sînt lucrate cu punct de semielastic. Faţa întreagă este încrustată cu motiv românesc. Tehnică.Model 6 – Pulovere Aceste motive pentru un pulover sînt lucrate în 2 culori (alb cu negru. iar gulerul. 232 . “Tricotaje de mînă”.). care se Mînecile şi spatele sînt lucrate cu punct de elastic cu spinişori.

Benzile albe sînt lucrate cu modelul prezentat. Ed. “Tricotaje de mînă”. 233 . Punctul folosit la executarea modelului. Bentiţa de la guler. cu fire negre. Benzile gri sînt lucrate cu diverse figurine. manşetele şi cordonul sînt lucrate în punct de semielastic 1X1. tot cu fire negre.Model 7 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv are partea din faţă lucrată în benzi colorate încrustate cu motive româneşti. Ana Popescu. Tehnică. ca şi a întregului pulover este punctul de jerseu. În jurul decolteului are o bentiţă care se ridică pe gît şi se închide în mijlocul feţei. 1966. Puloverul este tricotat după tiparul de bluză fără pensă.

Ed. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu fire albe cu punct leneş. 1966. Acest model este lucrat cu fire albe sau o culoare la alegere. 234 . În mijlocul feţei are fentă închisă cu nasturi. “Tricotaje de mînă”. Puloverul este lucrat după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. Ana Popescu. Cordonul din talie este tricotat cu punct de elastic simplu 2X2. Tehnică. cu punct de jerseu.Model 8 – Pulovere Modelul aceta se lucrează pe un pulover negru cu platcă şi mînecile încrustate cu motivul românesc.

ascuţit în mijlocul feţei unde se închide cu o fentă butonată. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Decolteul este larg. Ana Popescu. lucrat cu punct de jerseu. Ed.Model 9 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă încrustată cu motivul românesc din figură. “Tricotaje de mînă”. 235 . Tricotarea puloverului se face după tiparul de bluză simplă fără pensă şi cu decolteu ascuţit. 1966. Tehnică.

este tricotat cu punct de jerseu. Ed. Restul puloverului. 1966. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. Puloverul este lucrat după tiparul de bluză simplă fără pensă. 236 . În jurul gîtului are o bentiţă care se închide în mijlocul feţei. inclusiv faţa. Bentiţa din jurul gîtului. Ana Popescu.Model 10 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă lucrată cu romburi din motivul prezentat.

“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. care sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Se foloseşte tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ. Este lucrat în întregime cu punct de jerseu.Model 11 – Pulovere Un pulover foarte potrivit pentru călătorie. exceptînd bentiţa din jurul gîtului. ce se prelungeşte pe mîneci şi care dă o notă originală puloverului. Tehnică. se poate lucra cu o plătcuţă formată din motivul românesc din figură. 1966. 237 . Ed. manşetele şi cordonul.

Manşetele. încrustat cu o combinaţie de motive româneşti. Este lucrat pe fond negru. 238 . cordonul şi gulerul care se răsfrînge în jurul gîtului sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. care în ansamblu dau un aspect frumos. Puloverul se tricotează după tiparul de bluză simplă. fără pensă. 1966.Model 12 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model este potrivit pentru persoane tinere. Ana Popescu. Se încheie cu fermoar pe linia de umăr. “Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică.

239 . Tehnică. Ana Popescu. se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide cu fermoar pe linia de umăr.Model 13 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover alb. 1966. Manşetele şi cordonul din talie sînt foarte late şi sînt tricotate cu punct de elastic simplu 2X2. Ed. Gulerul este înalt. “Tricotaje de mînă”. Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu. Se tricotează după tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ. cu motive româneşti executate cu fire de culoare neagră sau altă culoare contrastantă.

1966.Model 14 – Pulovere Un pulover deosebit de original. Punctul folosit este punctul de jerseu. se poate lucra cu modelul din figură. Ed. 240 . mînecile şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. “Tricotaje de mînă”. Bentiţa din jurul gîtului. Tehnică. Ana Popescu. Pe fondul negru motivele sînt executate cu fire albe şi invers pe partea cu fondul alb. Faţa este lucrată din 2 culori cu motive româneşti. spatele.

Ana Popescu. cu punct de jerseu. Motivele încrustate sînt prezentate în figură. împreună cu manşetele. “Tricotaje de mînă”. Motivele româneşti sînt tricotate cu fire negre. 1966. Ed. cu faţa lucrată pe fond alb. Restul puloverului se tricotează cu punct de jerseu. În jurul gîtului are o bentiţă care. Tehnică.Model 15 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover negru. 241 . În mijlocul feţei are o fentă ce se închide cu nasturi. se lucrează cu punct de semielastic 1X1.

fără pensă. Manşetele. 1966. De observat este faptul că pe mîneci. “Tricotaje de mînă”. Pentru garnitura din faţă şi de pe mîneci se foloseşte modelul prezentat. la montat. aşa cum se vede şi din executarea motivului. Fondul este alb încrustat cu dungi negre verticale. 242 . ca de obicei. ci se începe de pe linia de subraţ. Aceasta se face din motivul menţionat mai sus. de la talie în sus. ca să se poată obţine liniile drepte pe orizontală şi linii crestate pe verticală. ele sînt tricotate cu fire negre cu punct de semielastic 1X1.Model 16 – Pulovere Cu acest model se lucrează un pulover pentru munte. Puloverul se lucrează după tiparul de bluză simplă. Tehnică. cordonul şi gulerul se tricotează separat. Împreună cu cordonul. Tricotarea lor se începe de pe linia de subraţ a mînecii şi nu de la manşetă. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. Ana Popescu. se face cîte o cută deoparte şi de alta a umărului. Particularitatea acestui pulover constă în faptul că tricotarea nu se începe în mod obişnuit. Ed.

1966. 243 . Pe piept şi pe mîneci prezintă o garnitură formată din motivul românesc din figură. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică.Model 17 – Pulovere Acest model este frumos pentru un pulover lucrat cu punct de elastic cu relief care se mulează perfect pe corp. Gulerul. manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic. care conturează o platcă prelungită peste mîneci. Pentru tricotarea acetei plătcuţe se foloseşte punctul de jerseu şi fire de culoare contrastantă.

Decolteul este lung. 1966. fără cambrură în talie şi fără pensă. 244 . Mîneca este trei sferturi. adică 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi nelucrat. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. Rîndul 2: se lucrează aşa cum cad ochiurile pe andrea. Tehnică. Se lucrează după tiparul de bluză dreaptă. Ed. 1 ochi pe dos.Model 18 – Pulovere Reprezintă un pulover larg şi lung pînă peste şolduri. semipătrat şi mărginit cu un guler lat. Repetînd aceste rînduri se obţine aspectul unui semielastic cu ochiuri mari pe faţă. 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. Pe faţă apare un joc de torsade. se tricotează pe faţă următoarele 3 ochiuri. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. aşa cum se arată. apoi tot pe faţă se tricotează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 9 şi 11: 6 ochiuri pe faţă. Gulerul. se lasă în faţa lucrului. 6 ochiuri pe faţă. iar pe faţa lucrului torsade la cîte un grup de 6 ochiuri. cu guler înalt. care alternează cu un grup de 6 ochiuri fără torsade. Rîndul 7: în primul grup de 6 ochiuri pe faţă se trec primele 3 ochiuri pe o andrea de rezervă. manşetele şi marginea gulerului sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. 245 .Model 19 – Pulovere Un pulover din lînă groasă. 2 ochiuri pe dos. Urmează 2 ochiuri pe dos. 6 ochiuri pe dos. încheiat în mijlocul spatelui. aşa cum apar pe andrele. Rîndul 3 şi 5: 6 ochiuri pe faţă. Aceste 15 rînduri se repetă. răsfrînt. procedînd la fel cu rîndul 7. Rîndul 15: aşa cum apare pe dos. 2 ochiuri pe dos. 6 ochiuri pe dos. Rîndul 13: se fac torsadele la grupurile cu 6 ochiuri fără torsade. alternînd rîndurile. Se repetă modelul.

împletiţi din şiret tricotat. închisă cu nasturi în mijlocul feţei pînă la gît. Aceeaşi garnitură se prezintă şi pe buzunar. 246 . “Tricotaje de mînă”. 1966. Se lucrează după tiparul de jachetă dreaptă cu pensă la subraţ. bentiţa de la guler şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1.Model 1 – Jachete sport Această jachetă uni. Ed. Marginea jachetei. Ana Popescu. În jurul gîtului are o bentiţă dublă. iar restul jachetei se tricotează cu punct de jerseu răsucit. iar umerii au epoleţi. Tehnică.

Rîndul 5: 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Ed. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi pe faţă. mărginit cu franjuri grupate. 1 ochi pe dos. Rîndul 11 şi 13: 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul. 247 . 1 ochi pe dos se scoate fără să se lucreze. 3 ochiuri trase. Ana Popescu. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă şi se trag toate cele 3 ochiuri realizate prin jeteu. Se închide cu nasturi în mijlocul feţei. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 3 ochiuri trase. 1966. 1 ochi pe dos. Tehnică. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 jeteu. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. Se repetă modelul începînd cu rîndul 5. Marginea jachetei.Model 2 – Jachete sport O jachetă tinerească cu guler lat. fenta şi manşetele se lucrează cu punct de semielastic. care se lucrează astfel: 1 jeteu. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă.

248 . 1 ochi pe dos. luat din spate. Se repetă. închisă în mijlocul feţei. Manşetele sînt răsfrînte. Se repetă. iar ultimul ochi trebuie să se lcureze pe faţă. Rîndul 2: (pe faţa lucrului) 1 ochi pe dos. 1 ochi ridicat. Gulerul şi manşetele se lucrează cu punct de elastic reiat. Ed. 1966. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. în dosul lucrului. iar firul care a fost în faţa ochiului se aşează înapoi. cu guler şal. Tehnică. iar ultimul ochi trebuie să fie pe dos. Ana Popescu. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. se lucrează pe faţă. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. iar firul care a fost în faţa ochiului ridicat se aşează pe urmă în dosul lucrului. 1 ochi nelucrat. luat din spate.Model 3 – Jachete sport O jachetă dreaptă. ochiul următor se ridică din rîndul precedent. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. procedînd astfel: Rîndul 1: (se începe pe dosul lucrului) 1 ochi pe faţă.

1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună cu acestea pe faţă. are o bentiţă în jurul gîtului. se mai scoate din nou cu 1 nou jeteu. Marginea jachetei. 1 ochi nelucrat. În loc de guler. benţile de la gît şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. Mînecile au manşetă lată. 249 . Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Restul jachetei se lucrează cu punct de plasă. 1966. 1 ochi nelucrat. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul. Rîndul 4: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi scos cu jeteu. Tehnică.Model 4 – Jachete sport Este o jachetă uşor cambrată în talie. 1 ochi pe dos. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos. 1 ochi se scoate nelucrat. Ana Popescu. închisă în mijlocul feţei pînă la gît. fenta. se scoate din nou cu 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 1 ochi scos cu 2 jeteuri. astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 nou jeteu. 1 ochi pe faţă. se scoate din nou cu 1 jeteu. Modelul se repetă de la rîndul 2. Ed.

manşetele şi marginea de jos a jachetei sînt lucrate cu punct leneş. apoi se lucrează pe faţă ochiul întîi. fenta. Benţile din jurul decolteului.Model 5 – Jachete sport Această jachetă se tricotează cu fire groase. “Tricotaje de mînă”. Nervurile se lucrează cu modelul următor: Rîndul 1 şi toate rîndurile fără soţ: (pe dosul lucrului) se tricotează 3 ochiuri pe dos. În faţă are un decolteu ascuţit şi se închide cu nasturi în mijlocul feţei. Tehnică. În faţă şi pe mîneci prezintă o garnitură din nervuri în relief cu 2 dungi brodate cu fire de culori contrastante (combinaţia culorilor se face în funcţie de gust). Restul jachetei este lucrat cu punct de jerseu pe dos. 1966. Linia este dreaptă. depăşind talia şi are mînecile raglan. Ed. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (pe faţa lucrului) din cele 3 ochiuri se trasează mai întîi ochiul al treilea peste celelalte două ochiuri şi se lucrează pe faţă. apoi se trasează ochiul al doilea peste ochiul întîi şi se lucrează pe faţă. Ana Popescu. 250 .

unde se întăresc. Ana Popescu. Ed. apoi se împart ochiurile în 4. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului. Aceasta este foarte simplu de executat. 6 sau 8 grupe şi din dreptul lor se începe să se scadă. lucrînd împreună cîte 2 ochiuri.S. Tehnică. pentru că de la început puteţi verifia forma căciulii. Eu am lucrat modele de căciuli cu andrele circulare şi au ieşit foarte frumoase. 1966. “Tricotaje de mînă”. E mai simplu. 251 .Model 1 – Căciuli sport Căciuliţa gen fes este cea mai potrivită pentru sport. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului. Se tricotează o bandă lată de 10 – 12 cm simplă sau încrustată cu un model. P.

se începe să se scadă în cerc. tricotînd o dată cîte 2 ochiuri. După 20 rînduri. se începe să se scadă din 10 în 10 rînduri. lucrînd împreună cîte 2 ochiuri. cu punct leneş. 252 . Se lucrează pe rotund. avînd grijă ca partea de sus (fundul căciuliţei) să fie neted. Această scăzătură se face la început de rînd.Model 2 – Căciuli sport O altă căciuliţă practică este căciuliţa olandeză. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului şi se întăresc. în 8 locuri. Acest cerculeţ îi dă o formă frumoasă căciuliţei. În felul acesta marginile rămîn drepte şi frumoase. pe 3 andrele. Cele 2 urechiuşe se prind la marginile căciuliţei. care se mai numeşte şi “căciuliţa cu urechiuşe”. Urechiuşele. După ce s-a tricotat o bandă lată de 12 – 14 cm. Se scade la cele 2 margini. se lucrează astfel: Se montează 21 ochiuri şi se lucrează tot cu punct leneş. Pentru tricotarea acestei căciuliţe se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului. fără valuri. sau părţile laterale. de fiecare dată deasupra scăderii din rîndul precedent. după ce s-au tricotat primele 4 ochiuri. În jurul cercului cu scăzături se poate face un cerculeţ simplu sau umplut cu vată sau fire groase de lînă.

Tehnică. ca şi puloverul. Gulerul. Ed. “Tricotaje de mînă”.Model 3 – Căciuli sport Un ansamblu deosebit de drăguţ format dintr-un pulover sport şi căciuliţă tricotată cu lînă albă de angora. Ana Popescu. 253 . Pentru tricotarea acestei căciuliţe se foloseşte firul dublu şi se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului şi se lucrează drept cu punct de elastic în relief. Acest ansamblu este completat cu mănuşi din blană de iepure gri. Puloverul are mîneca raglan şi un guler lat. Restul puloverului este lucrat cu punct de elastic în relief. Căciuliţa are forma unui fes drept şi legat în vîrful capului cu un şnur cu ciucure. 1966. marginea puloverului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.

Această alternanţă se repetă pe tot fularul sau numai la capetele fularului. Punctul cel mai indicat pentru tricotarea fularelor este punctul leneş. de asta depinde dacă elasticul arată lucrat pe faţă sau pe dos. 254 . din culoarea de fond cu punct de elastic. Ele pot fi uni. în dungi. se aşează firul în faţa ochiului următor. Ochiurile se pot tricota pe faţă sau pe dos. Elasticul dublu se lucrează astfel: Se tricotează 1 ochi. iar dungile cu punct leneş. care se mulează bine. Se tricotează circa 7 cm. Fular cu dungi simple Acest fular este încrustat cu dungi transversale de culoare contrastantă.Fulare Fularele se înscriu în accesoriile îmbrăcămintei pentru sport. cu modele etc. se aşează firul înapoi.. iar dimensiunile sînt cam de 20 X 80 cm. Se montează pe andrea un număr de ochiuri corespunzător lăţimii fixată şi se lucrează fondul cu punct de elastic dublu. apoi se tricotează cîte 2 rînduri din culorile dungilor cu punct leneş. se tricotează ochiul.

manşetele şi gulerul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. cît şi la fular. care împreună cu puloverul şi mănuşile constituie un ansamblu foarte fin se lucrează cu lînă albastră pe fondul alb. căciuliţa cu dungi diagonale şi fularul cu dungi transversale.Fular şi căciuliţă Un ansamblu foarte drăguţ. Capetele fularului au franjuri lungi. Marginile puloverului. Mănuşile sînt cu un singur deget şi sînt lucrate din lînă neagră cu dungi albe. dau o notă originală acestor piese. Ambele piese sînt lucrate cu fire bucle de nuanţe gri şi alb şi sînt tricotate cu punct leneş. 255 . Modul de încrustare a dungilor atît la căciuliţă. cît şi puloverul sînt lucrate cu punct de jerseu. Fularul cu model românesc Acest fular. Atît fularul.

Scăzăturile pentru toate degetele se încep în dreptul falangei a treia. se adaugă 3 ochiuri noi pentru intervalul dintre degetul inelar şi cel mic. se iau 9 ochiuri numărate de la capătul andrelei vecine cu cea dintîi. Se pot lucra simplu. Ed. făcîndu-se 2 scăzături la cîte 3 rînduri. Degetul al doilea. Degetul mare. Se lucrează 9 ochiuri pe cîrlig. Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. sau făcute cu 5 degete. Mănuşi cu 5 degete Pentru tricotarea unei mănuşi pentru o măsură obişnuită se montează circa 100 ochiuri pe 4 andrele. se adaugă 4 ochiuri noi. Tehnică. cu model uni sau cu modele colorate. 1966. se scot 5 ochiuri noi din ochiurile adăugate la degetul al doilea pentru intervalul dintre degetul mijlociu şi cel arătător. Se lucrează cu punct semielastic cam 5 – 7 cm după cît de lată se stabileşte manşeta mănuşii. scoţîndu-se ochiuri noi din cele 12 ochiuri adăugate pentru deget şi se continuă. se iau 7 ochiuri de pe andrea pentru partea degetului dinspre podul palmei. ca şi fularele completează îmbăcămintea sport. “Tricotaje de mînă”. 256 . Se lucrează restul ochiurilor şi se scot 3 ochiuri din ochiurile adăugate la degetul inelar. Degetul al treilea. Se lucrează cît este lungimea celor două falange. după care se începe tricotarea degetului mare. Se lucrează drept. pînă în dreptul unde trebuie să se înceapă degetul (se măsoară lungimea pe mînă). Se lucrează în continuare 8 ochiuri pe andrea. Ele pot fi drepte numai cu un singur deget. de o parte şi de alta a degetului. se adaugă în continuare 5 ochiuri noi (aceste ochiuri dau lărgimea între degete şi închid degetul). Se reia lucrul de unde s-a întrerupt degetul mare. lucrînd pe faţă. Se lucrează 7 ochiuri de pe andrea. Se lucrează cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă) măsurîndu-se cît este de mare prima falangă a degetului mare şi apoi se încep scăzăturile. 6 ochiuri de pe andrea şi se scot ochiuri noi din cele 4 ochiuri adăugate la degetul al treilea. Urmează un rînd cu 2 scăzături şi se face vîrful degetului cu 4 scăzături la fiecare rînd. Ana Popescu. Se lucrează 12 ochiuri de pe andrea şi în continuare se mai adaugă încă 12 ochiuri noi. Se continuă încă 10 – 12 cm cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă). Se fac 3 scăzături şi se repetă de 3 ori la fel. cît este lungimea celor 2 falange. Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. Degetul al cincilea. Degetul al patrulea. iar vîrful se execută ca la degetul mare. Se împart toate cele 24 ochiuri pe 3 andrele şi se închid pentru a se lucra degetul.Mănuşi Mănuşile.

257 . “Tricotaje de mînă”. Restul mănuşilor este tricotat cu punct de jerseu.3 ochiuri pe faţă. Manşetele mănuşilor sînt tricotate cu elastic lat . 1966.Model 1 – Mănuşi Acest model prezintă o pereche de mănuşi cu motiv românesc. 1 ochi pe dos (3X1). Ana Popescu. Tehnică. Ed.

Tehnică. iar pe verso un cerb. Ed. 1966. Pe partea dinspre palmă e un căţeluş.Model 2 – Mănuşi Prezintă o pereche de mănuşi cu model ce reprezintă animale. iar restul mănuşii cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. 258 . Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. Ana Popescu.

Scăzăturile se fac din dreptul ultimei falange a degetelor. cu deosebire că are numai degetul cel mare. Restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu şi este încrustat cu model românesc. Mănuşa cu un deget se lucrează la fel ca mănuşa cu 5 degete. Tehnică. 196 259 . “Tricotaje de mînă”. În locul celorlalte 4 degete se continuă drept. Ana Popescu. iar pe spate au un model lat. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu. Marginea este foarte îngustă şi lucrată cu punct de orez. Ed. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 3 – Mănuşi Aceste mănuşi sînt drepte. fără manşete. Pe faţă (spre palmă) prezintă nişte dungi întretăiate de puncte albe.

cu fondul negru şi modelul cu fire albe. Tehnică. Ed. iar pe cealaltă parte are 3 motive mari de bordură. 260 .Model 4 – Mănuşi Aceste mănuşi cu 1 deget au manşetele lucrate din lînă albă cu punct de semielastic 1X1. Pe o parte modelul este aşezat în formă de şah. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de ciorap. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 1966.

Modelul b are manşeta lucrată cu acelaşi punct. Ed. din culoarea de fond a mănuşii.Model 5 – Mănuşi Prezintă două modele de mănuşi cu un deget. Modelul a are manşeta lucrată cu punct de semielastic. “Tricotaje de mînă”. însă prezintă o garnitură formată dintr-o dungă albă la marginea manşetei şi alta la mijlocul ei. celelalte au ca model figurine de oameni. Unele au ca model figurine de animale. Ana Popescu. Tehnică. 1966. 261 .

Tehnică. pe deget şi pe mănuşi.Model 6 – Mănuşi Aceste mănuşi cu un deget sînt foarte frumoase. Ed. Fiecare parte reprezintă un model şi sînt tricotate cu punct de jerseu. Ana Popescu. Marginea mănuşii este lucrată cu punct leneş. 262 . 1966. “Tricotaje de mînă”. dacă prezintă o combinaţie de modele pe manşete.

1966. Tehnică. Partea dinspre palmă şi deget. Mănuşile sînt cu un deget şi brodate pe partea din afară. iar restul se lucrează cu punct de jerseu. Ed. ca şi manşeta sînt lucrate cu lînă neagră. 263 . alb şi negru. lucrat în două culori. deoarece se lcurează cu punct simplu. Ana Popescu. cu care se leagă capişonul sub bărbie.Model 7 – Mănuşi Un ansablu format din fular. Mănuşa este lucrată cu punct de jerseu şi manşeta cu punct de semielastic. iar pe trei laturi (2 mici şi 1 mare) o garnitură albă. Puloverul are fondul alb şi are faţa şi mînecile în întregime brodate cu modele româneşti. Capişonul reprezintă un dreptunghi lucrat cu lînă neagră. Ele se lucrează cu un punct de semielastic 1X1. Modelul este foarte simplu. Pentru obţinerea capişonului se îndoaie dreptunghiul în două pe lăţime şi se încheie pe latura mare care a fost fără model. capişon şi mănuşi. “Tricotaje de mînă”. La capetele dreptunghiului la circa 10 – 12 cm de la margine se fac cîteva anouri prin care se trasează un şnur. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. iar cordonul ete destul de lat.

cu punct de elastic 2X2. Numărul scăzăturilor variază după grosimea şi forma piciorului. la distanţă de 4 ochiuri între scăzături. măsurînd după picior. cîte una pe o andrea. 3 scăzături cu cîte 1 rînd între ele. 3 scăzături cu 2 rînduri drepte între ele. 264 . cunoscuţi şi sub numele de şosete. care cuprind scăzăturile de la ciorap. Se trec toate ochiurile pe 2 andrele şi se încheie călcîiul. procedînd astfel: se fac 3 scăzături cu 3 rînduri drepte între ele. apoi se începe călcîiul. se mai lucrează cîţiva cm în linie dreaptă. După ce s-au făcut scăzăturile necesare. Pentru ciorap se lucrează drept. drept între ele. Se continuă lucrul pentru talpă. apoi se încep scăzăturile. se apucă firul dintre ochiuri. Numărul ochiurilor variază după grosimea firului şi după lungimea ciorapului. fără manşetă sau 810 cm pentru un ciorap cu manşetă. Pentru a începe talpa se deşiră aţa cu grijă şi se înşiră ochiurile pe cele 4 cîrlige. fără a înmulţi numărul de ochiuri şi se lucrează pînă la capăt. Aceste scăzături se fac numai la 2 din cele 4 cîrlige.Ciorapi Ciorapii pentru sport se fac trei sferturi sau scurţi. Se lucrează pe 5 andrele. Ochiurile se pun pe 4 andrele şi cu cea de a cincea andrea se lucrează. Ele se fac la 2 andrele opuse. mereu aceleaşi. Se începe cu partea de sus. tricotîndu-se 3-4 cm pentru un ciorap trei sferturi. Se continuă astfel pînă rămîn 4 ochiuri pe andrea. socotite cîte 2 la fiecare rînd. continuînd apoi mai departe cam 2 cm. pînă unde gamba piciorului începe să se subţieze. iar restul fără nici un rînd. Se lucrează apoi ochiurile de pe celelalte două andrele. măsurînd pe picior. Se încep apoi scăzăturile. după model. Pentru a începe călcîiul se înşiră pe aţă ochiurile de la cele 2 andrele ce vin în dreptul scăzăturilor şi se fixează de ciorap la ambele capete. Se fac 8 rînduri cu 16 scăzături. sau un alt model care să formeze manşeta şosetei. iar cînd se ajunge în dreptul ochiurilor înşirate pe aţă. Se poate continua cu punct de elastic sau cu punct de jerseu.

se lucrează ochiurile toate de pe andrea. se trece la a doua andrea şi se încheie cu o scăzătură. Dacă se presupune că pe andrea au fost 18 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Pentru a se forma rotunjimea călcîiului se procedează astfel: de la marginea fiecăreia din cele 2 andrele se numără cîte 12 ochiuri (numărul variază după grosimea firelor). lăsînd pe andrea 11 ochiuri nelucrate. Tehnică. ci servessc numai pentru scăzături. 2 ochiuri drepte. Scăzăturile pentru vîrful ciorapului se încep în aceeaşi direcţie cu călcîiul. procedînd astfel: se încep scăzăturile (2 ochiuri lucrate împreună). procedînd astfel: Cu cele 2 andrele. numai pentru scăzături. repetat de 3 ori. cu care se încheie ciorapul. după cum s-a arătat. Se lucrează cît se cere măsurînd pe picior pînă în dreptul degetului mic. iar de pe andreaua a doua se lucrează atîta pînă rămîn 12 ochiuri pînă la margine. pînă mai rămîn 8 ochiuri. terminîndu-se cu scăzătura deasupra celei precedente. Aceste ochiuri nu se mai lucrează. Cele 2 andrele următoare se lucrează la fel. Ed. Rezultatul obţinut indică numărul rîndurilor ce vor forma fîşia de la călcîi. Se încep apoi scăzăturile pentru vîrf. lăsînd 12 ochiuri pe andrea nelucrate. Urmează apoi scăzăturile la fiecare rînd. Se continuă apoi lucrul cu 4 andrele formîndu-se talpa. Se începe cu ochiurile de pe andreaua următoare. se face iar o scăzătură. care cuprind scăzăturile de la gambă se lcurează o bucată dreaptă. Pentru determinarea călcîiului şi continuarea tălpii e nevoie să se adauge ochiurile şi anume: pe cele 2 andrele cu care s-a lucrat călcîiul e necesar să se afle numărul de ochiuri iniţial. Lungimea aceste fîşii se calculează astfel: se adună numărul ochiurilor de pe amîndouă cîrligele şi se împarte la 3. Se procedează astfel: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile de pe prima andrea. 1966.Călcîiul se mai poate tricota şi după altă variantă. care va forma călcîiul. apoi 1 rînd cu scăzătură. În acest scop se scade cîte 1 ochi la fiecare rînd de pe marginea fîşiei drepte care serveşte drept călcîi. repetat de 3 ori. Rîndul 3: se întoarce lucrul şi se lucrează ochiurile. la care înainte de a se termina ultimele 2 ochiuri. după ce s-au terminat scăzăturile. Rîndul 2: se întoarce lcurul. 3 rînduri drepte. o scăzătură şi se termină toate ochiurile de pe andrea. În felul acesta se completează numărul necesar de ochiuri. Scăzăturile sînt cuprinse între 4 ochiuri drepte şi se continuă astfel: 1 rînd cu scăzătură. Se întoarce lucrul şi se continuă astfel pînă se scad toate ochiurile lăsate la marginea andrelelor nelucrate şi care au servit. Vîrful. 4 rînduri drepte. repetat de 3 ori. apoi 1 rînd cu scăzături. Ana Popescu. 265 . rămîn 6 ochiuri pe fiecare andrea. terminînd cu o scăzătură. 2 rînduri drepte.

Cînd se ajunge în dreptul călcîiului se procedează întocmai ca la ciorapi. “Tricotaje de mînă”. Ele pot fi cu marginea simplă. 1966.Şosete Şosetele sînt ciorapi scurţi. se începe şoseta prorpiu-zisă. care variază între 10-12 cm. Ed. sau cu modele în relief. Ana Popescu. Modul de executare se aseamănă cu cel al ciorapului. pînă mai sus de gleznă. uni sau încrustată cu dungi sau modele colorate. Tricotarea ciorapilor şi a şosetelior se poate face şi cu modele ajurate. După tricotarea manşetei. Tricotarea şosetelor începe de la manşete. care pot fi lucrate cu punct de elastic. Aceasta se poate tricota fie cu punct de jerseu. 266 . De asemenea. punct de orez. talpa şi vîrful se lucrează la fel. Tehnică. sau cu manşetă care se răsfrînge. cu punct de elastic. punct leneş sau cu diverse modele în culori.

La sfîrşitul ei se scad penultimele ochiuri. iar gamba prezintă 4 dungi drepte lucrate tot cu punct de jerseu drept. iar ultimul ochi se lucrează drept. Această alternanţă de ochiuri înmulţite şi scăzute dă linia diagonală a ochiurilor care formează fondul. 2) se tricotează un ochi drept şi se scad următoarele. Tehnică. Ed. iar ochiurile drepte formează dungile de pe ciorap. La începutul andrelei nr. La sfîrşitul cele de a treia andrea se scad penultimele 2 ochiuri.Model 1 – Ciorapi Reprezintă o pereche de ciorapi trei sferturi. iar în al doilea se lucrează încă un ochi (se înmulţeşte). La sfîrşitul andrelei nr. Acet model se realizează astfel: După ce s-a tricotat elasticul se încep benzile drepte procedînd astfel: Se alege o andrea şi se notează cu 1. 3 se lucrează drept primul ochi. Călcîiul este tricotat cu punct de orez. 1966. La sfîrşitul celei de a patra andrea se lucrează 2 ochiuri în penultimul ochi. La începutul andrelei nr. 267 . În partea de sus ciorapii au o margine tricotată cu punct de semielastic 1X1. “Tricotaje de mînă”. La începutul andrelei următoare (nr. iar ultimul se lucrează drept. 4 se lucrează primul ochi drept. iar în următorul ochi se lucrează 2 ochiuri. Ana Popescu. 2 se tricotează 2 ochiuri în penultimul ochi. lucraţi cu punct de ciorapi în diagonală. iar ultimul ochi se tricotează drept. iar următoarele 2 ochiuri se scad. iar ultimul se lucrează drept. La începutul primei andrele se lucrează 1 ochi drept.

Călcîiul şi talpa ciorapului sînt lucrate cu punct de jerseu. 1966. Tehnică. Modelul românesc se continuă pînă în punctul unde încep scăzăturile pentru vîrf. lucrat în partea din faţă a ciorapului. Partea de sus a ciorapilor are o bordură cu colţuri lucrate. 268 . Modelul românesc este lucrat cu fire contrastante cu fondul. restul ciorapului pînă la călcîi este lucrat cu punct de elastic răsucit.Model 2 – Ciorapi Aceşti ciorapi trei sferturi pentru sport sînt lucraţi cu modelul arătat. Ana Popescu. cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Ed.

2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Se repetă modelul. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 6: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă la început de rînd. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. în felul următor: Se pune pe cele 4 andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8 şi se împart egal. iar rîndurile se termină cu 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Tehnică. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. Se repetă şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochi pe faţă. apoi modelul: 1 ochi pe faţă. Restul ciorapilor e lucrat cu ajur. Marginea de sus este îngustă şi lucrată cu punct de semielastic 1X1. Se repetă modelul. 2 ochiuri pe faţă. avînd grijă să se termine rîndul cu 1 jeteu. Se sfîrşeşte rîndul 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. apoi modelul: 1 jeteu. apoi se începe modelul: 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. Se continuă modelul. 269 . 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi nelucrat. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă 1 jeteu. Aceste 6 rînduri se repetă. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd (la prima andrea de la care s-a început modelul). 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. Rîndul 4: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă.Model 3 – Ciorapi Aceşti ciorapi pentru schi sînt tricotaţi cu model ajurat. Sînt lungi pînă deasupra genunchilor. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună. urmează apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1966. Ana Popescu. 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. Ed. apoi începe modelul: 1 jeteu. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. iar pete ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă.

1 ochi nelucrat. Ed. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: cu lînă albă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos cu lînă albă. Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. şosete şi mănuşi lucrate cu aceeaşi garnitură formată din 2 culori contrastante (alb şi negru). 1 ochi nelucrat. culoare. Aceste 8 rînduri se repetă. 270 . Toate piesele se lucrează cu 5 andrele. Restul se lucrează cu punct de jerseu. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră. Se repetă. lăsînd firul în spatele ochiului. lăsînd firul prin spatele ochiului. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă cu lînă neagră. 1966. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 8: cu lînă neagră. Tehnică.Model 4 – Ciorapi Prezintă un ansamblu format din căciuliţă. lînă albă.

“Tricotaje de mînă”. Se încheie ochiurile la marginea elasticului. Cu a treia grupă de 12 ochiuri se lucrează tot 30 de rînduri şi se încheie ochiurile. fetru sau o piele mai subţire. împreună. Această bentiţă formează un buret care ascunde montajul tălpii. Se începe lucrul cu 5 andrele. Pe marginea papucului se ridică circa 90-95 ochiuri. Se cos cele 2 fîşii de 30 ochiuri. mari. după nevoie. iar cu celelalte 3 andrele se ridică 32 de ochiuri de pe marginile celor 2 fîşii cusute. Cu primele 12 ochiuri se lucrează 30 rînduri şi se încheie rîndurile. 37 se montează pe andrele 18 ochiuri. În jurul tălpii are un burleu care mărgineşte frumos papucul. iar manşeta cu punct de elastic 2X2 şi se lucrează pe 2 andrele. Ed. Se împart cele 36 ochiuri în 3 grupe de cîte 12 ochiuri. Se tricotează cu punct de orez 46 rînduri. Se coase împrejur cu un fir de aţă solid. 271 . Ana Popescu. Pentru o persoană care poartă încălţăminte nr. după lungimea piciorului. executînd din 4 în 4 rînduri cîte o creştere. Se tricotează rotund şi se creşte cîte 1 ochi la 10 ochiuri. Cu cele 48 ochiuri se tricotează 15-20 rînduri cu punct de elastic 2X2. A doua grupă de 12 ochiuri se trece pe o andrea de rezervă.Model 1 – Papuci Reprezintă un papuc cu manşetă şi montat pe talpă. Talpa se face din postav. Se încheie larg ultimul rînd. 1966. Se tricotează 2 rînduri. şi se lucrează cu punct de orez 3-4 rînduri. Tehnică. în urma căreia se vor obţine 36 ochiuri pe andrea. Se iau pe o andrea cele 12 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. ca să se ajungă la numărul de 48 ochiuri. Se lucrează cu punct de orez.

După această manşetă se face călcîiul scurt şi apoi se lucrează laba piciorului întreagă. cu model pe partea de deasupra. Tot papucul. Ed. cu 5 andrele. se lucrează cu punct de jerseu. 1966. Tehnică. o dungă albă şi apoi iar o dungă neagră. 272 . Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Aceşti papuci se pot încălţa şi peste ciorapi în bocanci pentru sport. formînd o mică manşetă. Se montează pe 4 andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii gleznei piciorului. Vîrful prezintă un colţ pe faţă şi se lucrează cu lînă neagră. Se lucrează apoi cîteva rînduri cu punct de semielastic din fire negre şi albe obţinîndu-se dungi verticale. Se lucrează rotund. în afară de manşetă. Se lucrează o bentiţă cu punct leneş formată dintr-o dungă neagră.Model 2 – Papuci Aceşti papuci se lucrează cu talpă cu tot şi apoi sînt montate tălpi de postav sau fetru.

care este tricotat pe jumătate. cîte 1 ochi pe faţă. Se lucrează astfel circa 5 cm. 273 . Se lucrează astfel pînă se realizează o margine de 20 cm (aceasta este marginea de pe şold). unde se formează un clin triunghiular. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc se face cîte o scăzătură pe faţa lucrului. Cu rîndul următor se lucrează drept. iar în mijlocul spatelui. Se împarte apoi în 2 numărul ochiurilor de pe andrea şi. Se termină spatele cu un elastic dublu. Se încheie apoi ochiurile elasticului ce formează piciorul de o parte şi de alta a clinului. Întreg costumul este tricotat cu punct de jerseu şi este brodat cu un motiv marin. În această direcţie înmulţirea ochiurilor pe linia de mijloc începe chiar în ochiul din mijloc. se lucrează cu punct de semielastic 1X1. apoi înmulţim cîte 1 ochi la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc. iar bentiţa piciorului s-a terminat. În rîndul următor se montează la dreapta şi la stînga clinului tot atîtea ochiuri cîte s-au încheiat şi se începe tricotarea părţii din spate. Partea din faţă se lucrează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii de grosime a taliei. de o parte şi de alta a unui ochi se sfîrşeşte cîte 1 ochi la rîndurile lucrate pe faţă. Spatele: se tricotează elasticul pentru picior de o parte şi alta a clinului unde se fac şi scăzăturile. Se continuă lucrul pînă devine la fel cu faţa. Chiloţii sînt formaţi din 2 părţi. Cu acest număr de ochiuri se lucrează un elastic dublu pe lăţime de 4-5 cm. în dreptul acestui punct. Se încheie pe şolduri. ca şi la faţă. pînă cînd clinul devine rombic. faţă şi spate. iar celelalte ochiuri. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc.Costum de baie Costumul de baie este alcătuit din chiloţi şi sutien.

se scad 3 ochiuri deasupra celor scăzute în rîndul precedent. În talie se introduce sub elastic un şnur care se înnoadă în mijlocul feţei. Aceste ochiuri se trec pe 2 andrele şi se încheie împreună începînd de la margine şi terminînd la scăzătură. apoi se montează în continuare încă 50-60 ochiuri şi apoi se lucrează 4 rînduri cu punct de jerseu. Marginile cordonului se tivesc cu punct ascuns. deasupra liniei piciorului. 3 ochiuri tricotate împreună. iar cordonul sutienului se înnoadă în mijlocul spatelui. cîte 26 ochiuri de o parte şi de alta a scăzăturii cu 3 ochiuri. Rîndul 1: se tricotează 44 ochiuri pe faţă.Pe partea dreaptă a feţei. Colţul format prin scăzătura de 3 ochiuri indică locul unde se prind beretele formate dintr-un şnur. 13 rînduri lucrate pe faţă: se sporeşte 1 ochi la fiecare început de rînd. Pentru tricotarea unei părţi se montează circa 135 ochiuri de lînă subţire. Pentru tricotarea cordonului se montează pe andrea circa 50-60 ochiuri şi în continuare se scot ochiuri pe faţă din marginea de jos a sutienului. Sutienul este format din 2 părţi identice ale feţei şi cordonul. 1 rînd pe dos şi apoi iar 4 rînduri cu punct de jerseu pentru tivirea cordonului. 274 . În felul acesta s-a lucrat o parte a feţei sutienului. mutînd primul şi al doilea ochi. Rîndurile lucrate pe dosul lucrului: toate ochiurile se lucrează pe dos. iar la sfîrşitul rîndului se face o scăzătură lucrînd 2 ochiuri împreună. se face o broderie. După cele 13 rînduri se lucrează 6 cm începînd rîndul pe faţă cu marginea dreaptă (nu se mai sporeşte). “Tricotaje de mînă”. astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. Ed. se scad cele 3 ochiuri deasupra celor precedente şi se termină rîndul cu o scăzătură (2 ochiuri lucrate împreună). Partea a doua se lucrează la fel şi apoi se unesc între ele pe linia celor 13 rînduri cu ochiuri adăugate. După tricotarea celor 6 cm rămîn pe andrea 52 ochiuri. mutînd primul şi al doilea ochi astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. Ana Popescu. Tehnică. Pe partea stîngă a sutienului se face aceeaşi broderie ca la chilot. 1966. pentru o persoană care are grosimea bustului 90-94 cm.

275 .

repectiv 3 mărimi. Mărimea II: de la 3 la 7 luni. Măsurile sînt stabilite pentru 3 vîrste. şi se construieşte după măsuri fixe. şi un guleraş rotund. care poate fi cu sau fără manşetă. şi anume: Mărimea I: pînă la 3 luni.Copii – Pieptăraşe Pieptăraşul pentru copii sub 1 an are mînecuţă. Mărimea III: de la 7 la 12 luni. Tiparul acestui pieptăraş se aseamănă în linii generale cu tiparul de cămăşuţă al noului născut. 276 .

pe linia orizontală. ne folosim de un cadru. Desenarea cadrului. Din acest punct ducem o linie verticală. punctată. măsurînd din punctul A spre dreapta. pe linia verticală. Înainte de a trece la desenarea tiparului. vom desena liniile ajutătoare. plus 1 cm. Aceasta este linia verticală care separă tiparul părţii din faţă de cel din spate şi care reprezintă linia de subraţ. Această linie o construim. pînă la linia verticală C. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală. în cm. care este mai mare. iar partea din dreapta este rezervată părţii din faţă a tiparului de pieptăraş. punctată. formînd astfel un cadru dreptunghiular. Prin desenarea liniei verticale E s-a despărţit cadrul dreptunghiular A B C D în 2 părţi. un unghi drept cu laturile nedefinite. Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl însemnăm cu litera G. care ne vor ajuta la desenarea tiparului de pieptăraş. iar punctul stabilit pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Se dă acest plus de 1 cm la jumătate din lărgimea pieptăraşului. întrucît partea din spate este mai largă decît partea din faţă cu 1 cm. Unim apoi. 1/10 din distanţa A – B plus 0. pe o distanţă oarecare. al cărui vîrf îl însemnăm cu litera A. Linia de lărgime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A şi B spre dreapta. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera F. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. este destinată părţii din spate. Construim deci. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera E. în partea stîngă a hîrtiei. măsurînd din punctul A în jos. 277 . Ca să desenăm acest tipar. Desenăm această linie.Măsurile. pe linia verticală. stabilite pentru cele 3 mărimi sînt: Tiparul de pieptăraş. pe liniile orizontale. Partea din stînga. 1/2 din distanţa A – C. printr-o linie verticală. lungimea pieptăraşului. lărgimea pieptăraşului minus 2 cm. Aceasta este linia orizontală care va indica înclinarea liniei de umăr.5 cm. unde însemnăm punctul stabiliti cu litera B. pînă la linia orizontală B. A doua linie ajutătoare. punctul C cu punctul D. în interiorul căruia vom desena tiparul de pieptăraş. Prima linie ajutătoare. Linia de lungime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A în jos.

1/2 din distanţa A – B. 278 .5 cm din punctul G spre stînga.A treia linie ajutătoare. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. şi însemnăm un punct. Linia de umăr la partea din spate. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. Unim apoi acest punct peintr-o linie oblică. măsurăm 1. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. Linia de răscroitură a gîtului la partea din spate. care va constitui şi punctul de plecare a liniei de răcroitură a braţului. Aceasta este linia orizontală care va indica punctul de adîncime al răscroiturii braţului. 1/5 din distanţa A – E. Punctul de întîlnire al liniei orizontale H cu linia verticală E îl însemnăm cu litera I. măsurînd din punctul A în jos. printr-o linie uşor adîncită. cu punctul I. punctată. Această linie o măsurăm. Linia de răscroitură a braţului la partea din spate. pe verticală. pe linia orizontală. cu punctul A1. plus 0.5 cm şi însemnăm locul cu litera A1.5 cm şi însemnăm locul cu litera A2. formînd astfel linia de răscroitură a gîtului. punctată. Ca să desenăm această linie. Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în partea din spate. care indică adîncimea răscroiturii braţului. Acest punct îl unim. Din punctul H ducem spre dreapta o linie orizontală. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul A2 de pe linia orizontală cu punctul G. pe linia de umăr. 1. pînă la linia verticală C. După ce am desenat liniile ajutătoare trecem la desenarea tiparelor. pe verticală.

Aceasta o desenăm aplicînd din punctul C spre stînga pe linia orizontală. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul C2 cu punctul G. cu punctul C1. Din acest punct ducem o linie oblică punctată pînă în punctul I. 1/5 din distanţa A – E plus 1 cm.Ca să formăm linia de răscroitură a braţului. adîncită spre dreapta în partea ei inferioară. în jos. Unim apoi acest punct. de pe linia de umăr cu punctul I. Linia de răscroitură a braţului în partea din faţă. Locul stabilit îl însemnăm cu litera C1. unim printr-o linie curbă punctul de răscroitură a braţului.5 cm spre stînga faţă de linia oblică punctată. printr-o linie curbă. adică măsurăm circa 1. şi însemnăm locul cu un punct. cu circa 1. Acest punct indică adîncimea răscroiturii gîtului pe linia orizontală A. 279 . cuprinsă între punctul A1 şi punctul B. Linia de mijloc a spatelui este reprezentată de linia verticală A – B. pe linia de umăr. Linia de răscroitură a gîtului la partea din faţă. Unim apoi din nou aceste puncte (punctul de răscroitură al mînecii de pe linia umărului cu punctul I) printr-o linie curbă. cu circa 1.5 cm faţă de linia oblică punctată. Linia de umăr din partea din faţă. Această linie trebuie să fie adîncită în partea ei inferioară.5 cm din punctul G spre dreapta. O desenăm procedînd ca şi la partea din spate. pe linia verticală şi însemnăm locul cu un punct pe care-l notăm cu litera F1. Ca să stabilim adîncimea răscroiturii gîtului pe linia verticală măsurăm 1 cm de la linia orizontală E.

280 . Punctul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Unim apoi între ele punctele de prelungire. aplicăm din punctul A în jos. pînă la linia orizontala B. în interiorul căruia vom desena tiparul mînecuţei. Din punctul C coborîm o linie verticală. Aceasta o desenăm prelungind cu 3-5 cm spre dreapta. printr-o linie curbă. aşa ca pe tipar. rotunjită cu 1. Tot din punctul A aplicăm măsura de lărgime a mînecuţei. Tiparul de mînecuţă. pe linia orizontală. acest punct cu punctul E. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală. spre dreapta. pe linia verticală. Unim apoi acest punct cu punctul A. şi însemnăm un punct. Pentru desenarea tiparului de mînecuţă construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. Desenarea cadrului. pe linia orizontală şi însemnăm punctul stabilit cu litera C. Linia de lungime a pieptăraşului o formează linia orizontală B – D.Linia de mijloc a feţei. Unim apoi. apoi. Măsurăm 2. printr-o linie oblică punctată şi. Linia cusăturii de subraţ. unde se poate termina în linie dreaptă sau rotunjită. În acest fel am desenat linia de răscroitură a mînecii. Ca să desenăm linia de lungime a mînecuţei. Formăm această linie măsurînd din punctul stabilit şi notăm cu litera E. printr-o linie verticală. cît şi linia orizontală D. Decupăm apoi tiparul pe liniile lui de contur. În felul acesta am format un cadru dreptunghiular. Linia de răscroitură a mînecii. plus prelungirea din mijlocul feţei. Linia de mijloc a mînecuţei este formată de linia A – B. paralelă cu linia orizontală A. cu o linie oblică. Acet unghi îl însemnăm cu litera A.5 cm deasupra liniei punctate. măsura de lungime a mînecuţei şi însemnăm locul cu litera B.5 cm din punctul D spre stînga. atît linia de răscroitură a gîtului. cu laturile nedefinite.

281 . Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. 1/2 din distanţa A – F şi însemnăm locul cu un punct. ca şi la celelalte tipare. un unghi drrept în partea stîngă a hîrtiei. vom construi cîteva cîteva linii ajutătoare. Pentru desenarea tiparului de guleraş. pe direcţie orizontală. Punctul aflat îl însemnăm cu litera H. Aceasta împarte cadrul în 2 părţi egale. iar punctul de pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Linia de răscroitură a gîtului.Tiparul de guleraş. Linia de lăţime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctele A şi B spre dreapta măsura de lăţime a guleraşului. pe verticală. Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl desenăm cu litera G. Desenăm această linie măsurînd din punctul C în jos. Înainte de a trece la desenarea tiparului. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală. A treia linie ajutătoare. construind astfel cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul de guleraş. pînă la linia orizontală B. Aceasta va indica linia de mijloc a gulerului. Linia de lungime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctul A în jos. După construirea liniilor ajutătoare desenăm liniile de contur ale tiparului. pe care îl însemnăm cu litera A. Această linie o construim măsurînd din punctul A în jos. Aceasta desparte cadrul în 2 părţi egale. Desenarea cadrului. Prima linie ajutătoare. pe direcţie verticală. pe linia verticală. Ca să formăm această linie măsurăm din punctul D în sus. pe linia verticală. Desenăm această linie măsurînd din punctul A pre dreapta 1/2. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală punctată. pînă la linia verticală C. adică jumătate din distanţa A – C şi punctul aflat îl însemnăm cu litera E. 1/2 din distanţa A – B şi însemnăm locul cu litera F. iar punctul fix îl însemnăm cu litera B. pe care îl notăm cu litera D1. măsura de lungime a gulerului. Unim apoi acest punct cu punctul E printr-o linie oblică punctată. pe verticală. A doua linie ajutătoare. Unim apoi punctul C cu D printr-o linie verticală. 2 treimi din distanţa A – F. paralelă cu linia orizontală A. construim. de care ne vom folosi în desenarea tiparului.

cu linia orizontală B. Tehnică. apoi prin punctul de întîlnire a liniei verticale E. Ed. Întărim apoi. lăţimea guleraşului în acest punct. 1966. care să treacă prin punctul G. sau se pot face anouri prin care se trasează o panglică sau un şnur. prin punctul F. Linia exterioară de rotunjire. după ce se pleacă din punctul E. Ana Popescu. Punctul E1 indică mijlocul spatelui şi. Ca să formăm linia de răscroitură a gîtului. cu punctul D1 din mijlocul feţei. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. totodată. Modul de tricotare a pieptăraşului Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu lărgimea totală a pieptăraşului.Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în mijlocul feţei. ca apoi să se rotunjească spre mijlocul feţei. cu punct leneş sau cu alt model de bordură. Din punctul E măsurăm 4 cm pe linia oblică punctată şi însemnăm locul cu litera E1. Mînecile pot avea sau nu manşete cu bordură sau cu elastic. “Tricotaje de mînă”. Observaţii. unim punctul E1 din mijlocul spatelui cu punctul D1 din mijlocul feţei. Această linie urmăreşte linia de răscroitură a gîtului trecînd. Unele pieptăraşe se pot face cu plătcuţe lucrate cu punct de elastic sau cu mînecuţă raglan. În felul acesta am desenat linia de răscroitură a gîtului. în mijlocul spatelui este potrivită pentru Mărimea I. Aceasta o desenăm unind printr-o linie uşor rotunjită punctul E din mijlocul spatelui. În jurul gîtului se poate aplica un guler drept sau rotund. printr-o linie plină. iar restul se lucrează simplu. printr-o linie curbă. sau se poate continua în linie dreaptă. 282 . urmînd ca pentru următoarele mărimi să se adauge cîte un plus de 0. Pentru mîneca raglan se procedează ca şi la bluza pentru femei.5 cm pentru fiecare mărime. formînd un colţ rotund. lăţimea guleraşului din spate. ajurat sau cu diferite modele. Se face sau nu o bordură pe margine şi în mijlocul feţei. Măsura de 4 cm la lăţimea guleraşlului. începînd de la subraţ se lucrează odată cu mîneca.

Construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite. lăţimea – 13 cm. Mărimea III (de la 7 la 12 luni): lungimea – 15 cm. în cm. Căciuliţa cu bandă la mijloc Această căciuliţă se compune din 3 bucăţi: o bandă în mijlocul capului şi 2 părţi laterale. lăţimea – 11 cm. fapt pentru care se recomandă în special pentru copiii pînă la 6 luni. Se poate face din mai multe părţi. pe linia 283 . stabilite pentru cele 3 măsuri: Mărimea I (pînă la 3 luni): lungimea – 13 cm.Copii – Căciuliţă cu bandă Căciuliţa se poate confecţiona în diverse feluri. Căciuliţa. Ea se mai poate lucra dintr-o singură bucată. Desenarea cadrului. pe care-l însemnăm cu litera A. Pentru căciuliţa cu bandă vom folosi următoarele măsuri. Ea acoperă bine capul. cum este căciuliţa cu bandă dreaptă şi fundul rotund. ca şi celelalte obiecte ce fac parte din trusoul noului născut. Mărimea II (de la 3 la 7 luni): lungimea – 14 cm. se lucrează după dimensiuni stabilite pentru 3 mărimi. Aplicăm apoi din punctul A în jos. Tiparul părţii laterale. lăţimea – 12 cm. aşa cum este de exemplu căciuliţa olandeză.

Unim apoi printr-o linie curbă. 1/2 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu litera E.verticală. punctul E de întîlnire a liniei orizontale F cu linia verticală C. pe linie verticală. Această linie constituie şi un mijloc de orientare la croit. Locul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D.5 cm sub linia de cadru. Acest punct arată porţiunea dinspre ceafă a părţii laterale a căciuliţei. pe linia orizontală. Desenăm această linie. pînă la linia verticală C. aplicăm măsura de lăţime a căciuliţei. Aceasta o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. reprezentînd direcţia firului drept de lungime a materialului. 1/2 din distanţa A – B şi punem un punct. pînă la linia orizontală B. pe care-l însemnăm cu litera D1. pe verticală. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. punctul F cu punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. Prima linie ajutătoare. apoi se îndreaptă uşor şerpuită spre punctul D1.5 cm spre stînga. 1/3 din distanţa A – E1 şi punem un punct. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. şi punem un punct. pînă în dreptul punctului E. şi însemnăm locul cu litera A1. măsurăm din punctul A spre dreapta. punctul A1 cu punctul D1. Această linie o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. A doua linie ajutătoare. A patra linie ajutătoare. Ca să desenăm tiparul este necesar să construim întîi liniile ajutătoare. Din acest punct ducem o linie orizontală punctată. pe care-l însemnăm cu litera F.5 cm din punctul A în jos. linia bombează cu 2. 284 . unde se termină linia. pe linia orizontală. În felul acesta am format cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul. pleacă o linie care se pierde în linia orizontală A. Apoi. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. Aceste 2 linii ajutătoare împart cadrul în 4 părţi egale. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga. Linia de rotunjire de deasupra capului. în afara liniei de cadru. cu linia verticală C. Tot din punctul A spre dreapta. Pentru desenarea acestei linii. iar din acest punct ieşim cu 0. pe care-l coborîm cu 0. în direcţie verticală. Această linie o deenăm astfel: măsurăm 0. punctul aflat îl însemnăm cu litera C. măsura de lungime a căciuliţei.5 cm deasupra liniei oblice ajutătoare şi se pierde uşor pe linia verticală C. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera B. în direcţie orizontală. iar de aici coboară spre punctul de întîlnire a liniei orizontale F. Pe această linie se prinde banda din mijlocul capului. A treia linie ajutătoare. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. pînă la linia orizontală B. din punctul A1. În spaţiul dintre aceste ultime puncte. pe linia orizontală. măsurînd din punctul A în jos. Din punctul C ducem în jos o linie verticală. Acest punct indică porţiunea dinspre frunte a părţii laterale a căciuliţei. Cu aceasta am terminat de desenat liniile ajutătoare şi începem desenarea tiparului.

măsurăm lăţimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera C. pînă la linia orizontală B. 285 . pe linia verticală. care indică locul unde se va prinde şiretul ce leagă căciuliţa sub bărbie. pe linia orizontală. Din punctul C coborîm o linie verticală. iar punctul de întîlnire a acestor linii îl însemnăm cu litera D.5 cm se înseamnă un punct.5 cm spre stînga acestei linii. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Linia curbă bombează cam la jumătatea liniei oblice ajutătoare cu 1.Linia dinspre faţă a părţii laterale. în felul următor: unim printr-o linie uşor oblică punctul A1 cu punctul F. Unim din nou 2 punctele A1 şi D1. iar pe acesta îl unim printr-o linie curbă cu punctul D1. Prin închiderea dreptunghiului formăm cadrul în care vom desena tiparul de bandă. Din punctul A în jos. Ca să construim tiparul de bandă formăm în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. Tot din punctul A spre dreapta. Măsurile după care se lucrează tiparul de bandă sînt următoarele: Măsura de lungime a benzii este egală cu lungimea liniei de rotunjime de deasupra capului de la partea laterală.5 cm Desenarea cadrului. cu laturile nedefinite. Tiparul benzii din mijlocul capului. pe care-l însemnăm cu litera A. Măsura de lăţime a bentiţei se fixează astfel: Mărimea I = 3. măsurăm lungimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera B. şi apoi trece prin punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B.5 cm Mărimea II = 4 cm Mărimea III = 4. În punctul unde bombează linia curbă cu 1.

se sporeşte într-o parte cu 5 ochiuri şi apoi la fiecare rînd pe faţă se sporeşte într-o parte şi alta după cum cere linia tiparului care porneşte din punctul D1. Acest punct îl unim cu punctul C. construim o linie ajutătoare. 1/3 din distanţa B – D. plus 1 cm şi însemnăm locul cu un punct. 286 . uşor pierdută în linia de cadru. Tehnică. printr-o linie uşor rotunjită. măsurînd din punctul A în jos. Distanţa cuprinsă între acest punct şi punctul D reprezintă linia marginii dinspre ceafă a benzii. Linia aceasta constituie marginea dinspre frunte a benzii. la fiecare rînd pe faţă. Unim printr-o linie curbă punctul de lăţime al marginii din frunte cu punctul de lăţime al marginii dinsre ceafă. scoţînd ochiuri de jur împrejur. se unesc cu punct cusut pe muchie.5 cm sub linia orizontală A. Ed. Cînd se ajunge în punctul A1 se începe încheierea ochiurilor pînă în punctul E. pe verticală. După ce se tricotează bentiţa şi cele 2 părţi laterale. Ana Popescu. pe linia orizontală. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera E. Linia laterală a benzii. Bentiţa se lucrează începînd de la linia B – D. “Tricotaje de mînă”. Ca să putem desena tiparul. Linia curbă trece prin punctul E.Linia ajutătoare. Linia marginii dinspre ceafă. Din punctul E ducem o linie orizontală pînă la linia verticală C. Decupăm apoi tiparele pe liniile lor de contur. Modul de tricotare a căciuliţei cu bandă Pentru tricotarea părţilor laterale se montează pe andrele 5 ochiuri şi apoi. pe care îl coborîm cu 0. aşa ca pe tipar. Linia marginii dinspre frunte. 1/3 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu un punct. Linia de mijloc a benzii este formată de linia verticală C – D. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul B spre dreapta. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A spre dreapta. 1966. Se tricotează apoi rotund un elastic pe marginea căciuliţei. 1/2 din distanţa A – B. În partea din spate se fac cîteva anouri în elastic prin care se trasează o panglică sau un şnur cu care se leagă sub bărbie. Pe această linie se ataşează părţile laterale cu linia lor de rotunjime de deasupra capului. pregătindu-le astfel pentru lucru. pe linia orizontală.

Partea din faţă are forma dreptunghiulară. şi anume: 287 . Pentru desenarea tiparului folosim diferite măsuri.Copii – Căciuliţă cu fund Este formată din 2 părţi: o parte din faţă şi o parte care formează fundul căciuliţei. în cm. iar fundul căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară. stabilite pentru cele 3 mărimi.

unde însemnăm locul cu un punct. în raport cu mărimea în care se încadrează vîrsta copilului. Forma dreptunghiulară a părţii de fund a căciuliţei o obţinem desenînd un cadru dreptunghiular. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga. Pentru desenarea acestui tipar construim în partea stîngă a hîrtiei un cadru dreptunghiular. Desenarea cadrului. Linia verticală A – B reprezintă linia dinspre faţă. Linia din spate. Distanţa cuprinsă între aceste puncte reprezintă adîncimea pensei. pe linia orizontală. Lungimea acestui cadru este egală cu măsura de lungime. Din acest punct ducem o linie uşor pierdută în linia orizontală B. Cadrul desenat îl însemnăm cu literele A B C D. Desenarea cadrului. 288 . Linia verticală A – B reprezintă linia de mijloc a părţii de fund. din primul punct şi stabilim punctul în direcţia mijlocului pensei. cu liniile de lungime şi lăţime egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale părţii de fund. de la linia orizontală B în sus. Aceasta este uşor rotunjită şi o desenăm măsurînd 1 cm pe linia dinspre spate. Forma dreptunghiulară a tiparului. iar locul stabilit îl însemnăm cu un punct. Din acest punct măsurăm 1. apoi punctul stabilit îl unim prin linii uşor oblice cu punctele de pensă de pe linia de lungime. variază între aceste limite. Din acet punct ridicăm o linie uşor şerpuită. Tiparul de fund al căciuliţei.5 cm în continuare pe linia de lungime şi însemnăm locul cu al doilea punct. Pe această linie montăm fundul căciuliţei. măsurăm 4 – 5 cm în sus. Pensa. Ca să formăm pensa de pe linia de lungime a căciuliţei măsurăm 5 cm din punctul B spre dreapta. iar lăţimea cadrului este egală cu măsura de lăţime a părţii din faţă.5 – 2.Tiparul părţii din faţă. Partea de fund a căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară.5 – 2.5 cm ce se dă ca adîncime pensei şi măsura de 4 – 5 cm ce reprezintă lungimea pensei. Măsura de 1. pe care-l însemnăm cu literele A B C D. Ca să stabilim vîrful pensei. pe linia de lungime şi punem un punct. ce se pierde în linia verticală C. Linia de lungime a părţii din faţă. Linia orizontală A – C reprezintă linia de mijloc a acestui tipar.

Linia exterioară a părţii de fund. Aceasta este formată de linia orizontală B pînă la linia şerpuită. În direcţia colţului C linia exterioară poate rămîne cu colţ sau o putem rotunji. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. Porţiunea liniei exterioare de o parte şi de alta a punctului A reprezintă partea din 289 . dacă măsura de lăţime este de 4. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală punctată. Linia de mijloc a părţii de fund este formată de linia verticală A – B. Linia exterioară a părţii de fund. Această linie formează partea dinspre ceafă a căciuliţei. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. De exemplu. pe linia verticală. Forma rotundă a părţii de fund o desenăm în cuprinsul unui cadru dreptunghiular. Acestei linii îi putem face următoarea modificare: pe linia orizontală D măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga şi însemnăm locul cu un punct. Forma rotundă a tiparului. Punctele stabilite le unim între ele printr-o linie rotundă. aşa ca pe tipar. Aceasta este formată de linia orizontală A – C şi linia verticală C – D. 1/2 din distanţa A – B unde punem un punct. Prima linie ajutătoare. Linia de lungime a părţii de fund. Această linie o formăm unind punctele C şi E printr-o linie oblică punctată. Lăţimea acestui cadru va fi egală cu măsura de lăţime a părţii de fund. pe care-l însemnăm cu litera E. O construim unind punctele D şi E printr-o linie oblică punctată.5 cm. pierdută în linia verticală C – D. lungimea va fi egală cu 9 cm. Desenarea cadrului. Linia exterioară de formă rotundă o desenăm aplicînd distanţa A – E pe toate liniile ajutătoare începînd din punctul E. formînd astfel căciuliţa. A treia linie ajutătoare. iar lungimea cadrului va fi egală cu măsura de lăţime înmulţită cu 2. Din acest punct ridicăm o linie şerpuită. Apoi desenăm liniile ajutătoare. Linia exterioară a părţii de fund se ataşează la linia dinspre spate a părţii din faţă. După desenarea liniilor ajutătoare trecem la construirea tiparului. A doua linie ajutătoare.

în spate. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă se începe a tricota din punctul B. Prin anouri se trasează o panglică sau un şnur pentru legat căciuliţa sub bărbie. pentru care se montează 8 – 10 ochiuri. Se împart apoi ochiurile în 4 sau 8 şi se fac scăzăturile cuvenite în direcţiile stabilite. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Se lucrează pe tiparul cu pensele închise. În dreptul pensei se va spori cîte 1 ochi la 2 – 3 rînduri lucrate pe faţă. Ed. de la partea dinspre faţă a căciuliţei. pe care se montează un număr de ochiuri corespunzător circumferinţei fundului căciuliţei. Dacă se stabilesc 8 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 2 ochiuri deodată. 290 . Dacă se stabilesc numai 4 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 3 ochiuri deodată. Ana Popescu. Pe această linie se aşează partea de fund. Pentru forma rotundă se lucrează rotund cu 5 andrele. Linia B – A reprezintă marginea din faţă a căciuliţei şi pe ea se face o bordură cu model.creştetul capului. urmînd linia tiparului. Pentru tricotarea părţii de fund a căciuliţei se procedează astfel: Pentru forma dreptunghiulară se începe tricotarea de la latura B-A. După ce s-au montat părţile căciuliţei. 1966. sporind apoi la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. Decupăm tiparele pe liniile de contur. pregătindu-le pentru lucru. începînd de la vîrful pensei spre bază în ordinea în care s-a sporit la pensa anterioară lucrată. se ridică 1 rînd de ochiuri şi se lucrează 4-5 rînduri de elastic. iar porţiunea dintr-o parte şi alta a punctului B reprezintă partea din direcţia cefei. în care se fac cîteva anouri. mutînd primul şi al doilea ochi în aşa fel ca ochiul al doilea să cadă deasupra. Cînd se ajunge cu lucrul în partea opusă se scade cîte 1 ochi.

291 . Dimensiunile după care se construieşte tiparul pentru copii de 1-2 ani sînt următoarele: Lungimea: 18 cm Lăţimea: 15 cm Pentru copii între 2 şi 7 ani se vor mări dimenssiunile cu cîte 1 cm pentru fiecare an.Copii – Căciuliţă olandeză Căciuliţa olandeză este formată dintr-o singură bucată de formă dreptunghiulară şi cu colţurile dinspre faţă uşor răsfrînte spre spate. Această căciuliţă este indicată pentru fetiţele în vîrstă de 1 – 7 ani.

Tiparul acestui gen de căciuliţă este foarte simplu.Tiparul căciuliţei olandeze. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 292 . În partea din spate se fac 2 cute şi cîteva anouri pentru trasat panglica sau şnurul cu care se leagă căciuliţa sub bărbie. De remarcat este faptul că pentru bordura marginilor dinspre faţă şi lungime e necesar să se aleagă un model care să fie pe ambele feţe la fel. Este formată de linia orizontală A – C. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă este foarte simplu şi uşor de tricotat. Linia de lungime este formată de linia orizontală B – D. Linia căciuliţei dinspre faţă. el reducîndu-se la un dreptunghi cu lungimea şi lăţimea egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale căciuliţei. Linia de mijloc a căciuliţei. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. Este reprezentată de linia verticală C – D. Ed. ca atunci cînd se răsfrîng colţurile care formează urechiurile să se vadă frumos. 1966. Aceasta este formată de linia verticală A – B. După ce am însemnat pe tipar ceea ce reprezintă fiecare linie decupăm tiparul. sau cu 2 feţe. Linia cusăturii din spate. Tehnică. Colţul care se răsfrînge este format din unghiul B. Colţul căciuliţei.

cute. În mijlocul feţei sau al spatelui prezintă o fentă. Pentru desenarea tiparului rochiţei cu platcă putem folosi măsuri stabilite şi măsuri luate direct pe corp. Lărgimea poate fi făcută sub formă de creţuri. clini. Plătcuţa rochiţei poate fi dreaptă sau de diferite forme. cute. clini.Copii – Rochiţe Rochiţa constituie îmbrăcămintea de zi cu zi a fetiţelor. Modelele cele mai potrivite pentru vîrste între 1 şi 7 ani şi mai ales pînă la 5 ani sînt cele care prezintă lărgimea de la nivelul plătcuţei. la care se pot face variate garnituri şi tăieturi. cloş etc. cerculeţe. iar gulerul este rotund. cloş etc. 293 . Rochiţa este largă şi poate fi cu creţuri. Pe plătcuţă şi pe fustiţă se poate aplica o broderie uşoară cu motive româneşti. Tiparul rochiţei îl putem desena după măsuri fixe sau după măsuri luate direct pe corp.

cu excepţia măsurii de grosime a bustului. urmînd ca pentru următorii ani să se adauge cîte un plus de 2 cm la fiecare măsură pentru fiecare an. lungă = 22 cm Grosimea braţului = 20 cm Grosimea pumnului = 12 cm Măsurile stabilite dinainte se folosesc mai mult pînă la vîrsta de 3 ani.Măsurile sînt următoarele: Lungimea rochiţei = 35 cm Lăţimea spatelui = 20 cm Grosimea bustului = 56 cm Grosimea gîtului = 20 cm Lungimea mînecii: scurtă = 12 cm. Rochiţa creaţă cu plătcuţă Această rochiţă creaţă şi cu plătcuţă reprezintă modelul cel mai drăguţ şi mai practic pentru fetiţe. Cifrele date mai sus sînt valabile pentru vîrsta de 1 an. mai ales pînă la vîrsta de 4 ani. la care aplicăm un plus de cîte 4 cm. 294 .

Desenăm în partea stîngă a hîrtiei. faţă. Tiparul de rochiţă se compune din spate. mîneci. Tiparul din spate. cam la 20 cm de la margine. iar în faţă se înnoadă cu un şireţel. manşete şi guler. 295 . strînsă cu o manşetă. Guleraşul este format din 2 bucăţi. Pe plătcuţă şi pe rochiţă e o garnitură formată din broderie românească. Mînecuţa este scurtă. un unghi drept pe care îl însemnăm cu litera A.Modelul de faţă prezintă o plătcuţă dreaptă şi cu fentă în mijlocul spatelui.

A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a spatelui. Din punctul D ridicăm o linie verticală punctată. care marchează şi lungimea plătcuţei. Ca să formăm această linie aplicăm din punctul C spre dreapta. paralelă cu prizontala A. Din punctul C ducem spre dreapta o linie orizontală. pe orizontală. Măsurăm 1 cm din punctul A în jos. care indică lungimea umărului.Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a rochiţei şi însemnăm locul cu litera B. Locul stabilit îl însemnăm cu litera D. printr-o linie oblică. 296 . Pe această linie coborîm cu 3 cm sub linia de cadru şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. pînă la linia de cadru. 1/6 din măsura de grosime a gîtului şi înemnăm un punct. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm locul cu litera C. formînd linia de răscroitură a gîtului. Plătcuţa. paralelă cu orizontala A. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. pe verticală. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului de pe orizontala A. Linia aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. Linia de umăr. Răscroitura gîtului. 1/2 din măsura de lăţime plus 1 cm. pe verticală. Tiparul spatelui cuprinde plătcuţa şi corpul rochiţei. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. Unim acest punct cu punctul de pe verticală A. prelungită cu 1 cm în afara liniei verticale punctate. pe orizontală. printr-o linie uşor şerpuită. şi punem un punct. Locul stabilit îl însemnăm cu litera E1. Punctul E indică înclinarea umărului.

Unim apoi punctele de prelungire între ele printr-o linie verticală. Această linie poate fi modificată. Corpul rochiţei reprezintă porţiunea de la plătcuţă în jos. şi punem un punct. Prelungim liniile orizontale B şi C spre stînga. Linia de mijloc a spatelui o formează linia verticală A – C. pe orizontală. Forma cu 2 colţuri o desenăm măsurînd din punctul C spre dreapta. Unim acest punct printr-o linie şerpuită cu punctul D. cu cîte o linie uşor rotunjită. Spaţiul cuprins între linia de mijloc a corpului rochiţei şi linia verticală 297 . cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui şi însemnăm cîte un punct. Forma rotundă o formăm unind punctul E1 cu punctul C. printr-o linie rotunjită.Răscroitura braţului. 1/4 din lăţimea spatelui. minus 1 cm şi punem un punct pe care-l coborîm cu 3 cm sub linia C. Linia de lărgime a creţurilor. Forma de colţ pe care o obţinem măsurînd 3 cm din punctul C în jos. Aceasta este formată de linia orizontală C – D pentru forma dreaptă. pe verticală. Linia de lungime a plătcuţei poate fi şi alta decît cea descrisă. dîndu-i diferite forme. Corpul rochiţei. formînd astfel colţul plătcuţei. Linia de lungime a plătcuţei. formînd linia de lărgime a rochiţei care reprezintă şi linia de mijloc a spatelui la corpul rochiţei. Unim acest punct cu punctul C şi cu punctul D. Această parte a rochiţei este largă şi se susţine pe plătcuţă. pînă la tiv. pentru forma dreaptă. Aceasta este formată de linia orizontală C – D.

Unim punctul D cu punctul F printr-o linie bine adîncită. Această linie poate fi modificată. Măsurăm 1 cm pe linia de sibraţ. care indică totodată şi lungimea plătcuţei. Desenăm în partea dreaptă. Unim apoi aceste puncte între ele.C – B reprezintă lărgimea necesară creţurilor. aplicînd din punctul A în jos. pe linia verticală. plus 1 cm şi notăm cîte 1 punct. cam la 20 cm de la marginea hîrtiei. printr-o linie verticală punctată. Linia de subraţ. Din punctul B desenăm spre stînga o linie orizontală. Din punctul stabilit ducem spre stînga o linie uşor pierdută în linia de lungime a rochiţei. De exemplu. Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm. în afara liniei de cadru. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 3 cm. linia corpului rochiţei urcă pînă la nivelul umărului. paralelă cu orizontala A. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera C. un unghi drept. În acest scop măsurăm din punctele B şi C spre dreapta. după linia de contur a plătcuţei. Plătcuţa. Punctul F indică adîncimea răscroiturii braţului. pe care-l însemnăm cu litera A. urmărind conturul liniei de lungime a plătcuţei. 1/4 din măsura de grosime a bustului. măsura de lungime a rochiţei plus 2 cm. Desenăm această linie aplicînd întîi măsura de grosime a bustului. 298 . pe linia verticală. Răscroitura braţului. Linia aceata o desenăm măsurînd din punctul A în jos. plus 1 cm şi însemnăm litera F. în funcţie de lărgimea pe care dorim s-o dăm rochiţei. Unim acest punct printr-o linie oblică. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a feţei. Tiparul de faţă. de la punctul G în sus. Din punctul C ducem spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. Prelungim apoi linia orizontală B cu 5 cm spre dreapta. cu punctul F. Măsura variază între limitele date. în cazul plătcuţei rotunde. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera G. Locul stabilit îl însemnăm cu litera B. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C – D. Pe această linie coborîm de la linia orizontală C cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului. Linia de rotunjime a rochiţei. pe liniile orizontale.

299 . Ca să desenăm această linie. începînd de la linia de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga pînă la întîlnirea liniei orizontale ajutătoare.5 cm. Prelungim apoi linia orizontală B spre stînga liniei verticale punctate cu 7 cm şi însemnăm litera G. printr-o linie oblică. aplicăm din punctul C spre stînga. Linia de subraţ.5 cm şi însemnăm un punct. lungimea umărului din spate minus 0. printr-o linie rotunjită. unde se rotunjeşte uşor. Prelungim liniile orizontale B şi C spre dreapta. Unim apoi punctul D cu punctul E peintr-o linie uşor rotunjită. Măsurăm din punctul A spre stînga. Punctul D indică lungimea umărului. la 3 cm sub linia orizontală A. Această linie o putem modifica. Ducem apoi din acest punct o linie pierdută în orizontala B. în linie oblică. măsurăm 1 cm de la punctul E în jos pe linia de răscroitură a braţului şi însemnăm un punct. pe orizontală. formînd linia de răscroitură a gîtului. Acest punct marchează adîncimea răsscroiturii braţului. rotunjind astfel linia de sus a corpului rochiţei. Răscroitura braţului. dîndu-i diferite forme ca şi la partea din spate a plătcuţei. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului. Unim aceste puncte între ele printr-o linie verticală punctată. de la răscroitura gîtului spre stînga. unde punem un punct. în afara liniei de cadru. Această linie indică înclinarea umărului la partea din faţă a plătcuţei.5 cm. şi punem cîte un punct. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. Linia de rotunjime a rochiţei. Răscroitura braţului. Corpul rochiţei. Locul aflat îl însemnăm cu litera D. Ca să desenăm această linie este necear să aplicăm întîi măsura de grosime a bustului. Construim o linie ajutătoare punctată. formînd astfel linia de subraţ. cuprinsă între mijlocul feţei şi punctul E. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. Unim apoi aceste puncte între ele. 1/4 din măsura de grosime a bustului plus 3 cm. Linia de umăr. 1/6 din grosimea gîtului plus 1. Tot din punctul A măsurăm în jos. Această linie reprezintă şi linia de mijloc a feţei. Unim apoi punctul G printr-o linie oblică cu punctul F. Acest punct indică lăţimea feţei. Unim punctul E cu punctul F printr-o linie adîncită.Răscroitura gîtului. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C. Pe această linie coborîm de la orizontala C în jos cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm un punct pe care-l notăm cu litera F. În acest scop. Linia de lărgime pentru creţuri. Aplicăm apoi. 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 0. Punctul stabilit îl unim cu punctul de răscroitură al gîtului de pe linia de orizontală A. printr-o linie verticală. unde punem cîte un punct. pe verticală. 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. În acest scop aplicăm din punctele B şi C spre stînga. plus 2 cm. pe orizontală. formînd linia de răscroitură a braţului la plătcuţă. Ducem din acest punct spre dreapta o linie uşor peridută în orizontala C. plus 2 cm. Măsurăm 1 cm pe linia de subraţ de la punctul G în sus. Linia de lungime a plătcuţei o formează linia orizontală E – C. Linia de mijloc a plătcuţei o formează linia verticală A – C. pe liniile orizontale.

Tiparul de mînecuţă îl încadrăm într-un dreptunghi. în partea ei de jos. Unim punctul E cu E. pe verticală. Cusătura de subraţ. măsurînd din punctul C în jos. 300 . plus 2 cm. avînd lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii şi lăţimea egală cu jumătate din grosimea braţului. printr-o linie bombată în partea de sus a ei. Pentru desenarea tiparului. Însemnăm locul cu litera E. Răscroitura mînecii. cu 1 cm sub linia de cadru. Linia din spate a răscroiturii mînecii o desenăm unind din nou punctul A cu E. desenăm o linie ajutătoare. pînă la linia de cadru. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală.Tiparul de mînecuţă scurtă. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul E. printr-o linie adîncită. plus 2 cm. Linia ajutătoare. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. aşa ca pe tipar. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga pe linia orizontală. 1/2 din distanţa cuprinsă între punctele A şi C. formînd linia dinpre faţă a răscroiturii mînecii. unde punem un punct.

Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă lungă. În cazul cînd fenta se face în mijlocul spatelui. Manşeta o folosim pentru strîns lărgimea mînecuţei în parta de jos. Tiparul de manşetă este reprezentat de un dreptunghi. Împărţim apoi în 2 linia verticală C – D şi punem un punct. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului din mijlocul feţei printr-o linie rotunjită. lărgim mînecuţa. Din acest punct ducem o linie rotunjită. în loc de rotundă. Acest guleraş dintr-o singură bucată este indicat pentru rochiţele cu fentă la mijlocul feţei. În acest scop. În acest caz unim punctele amintite printr-o linie oblică. formînd o nouă linie de mijloc a tiparului de mînecă. La mînecuţa scurtă manşeta este fără colţ. Forma colţului poate fi şi dreaptă. Din punctul stabilit ducem o linie şerpuită. pe linia exterioară a gulerului şi punem un punct. Linia de mijloc a manşetei o reprezintă linia verticală A – B. Răscroitura gulerului o formează linia de contur a răscroiturii gîtului cuprinsă între semnul de mijloc al spatelui şi cel al feţei. Manşeta cu colţ se aplică numai la mînecuţa lungă. prelungind liniile de cadru E şi B cu 4 – 6 cm spre stînga. facem un guleraş din două bucăţi. Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă creaţă. tăiem 301 . Odată cu aceasta se modifică şi răscroitura mînecii ca să poată forma buful. Măsurăm 2 cm din mijlocul feţei spre stînga. formînd colţul manşetei. Măsurăm din punctele C şi D cîte 1 cm spre stînga. Măsurăm de la răscroitura gîtului 4 – 5 cm pe linia de mijloc a spatelui. pînă la mijlocul feţei. Tiparul de manşetă. Tiparul de guler. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului şi punem un punct. Modificăm apoi liniile de răscroitură ale mînecii. Măsurăm 1.5 cm pe linia cusăturii de subraţ. modificînd măsura de lungime. unind între ele punctele A1 şi E. avînd lungimea egală cu 1/2 din măsura de grosime a pumnului. Linia de mijloc a gulerului o formează linia din mijlocul spatelui plătcuţei. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. la care adăugăm un plus de 3 – 4 cm pentru mînecuţa scurtă. procedăm la fel ca la mînecuţa scurtă. Marginea exterioară a gulerului poate fi dreaptă sau cu diverse colţuri. paralelă cu linia de răscroitură a gulerului. pentru mîneca lungă. Scoatem apoi tiparele şi desenăm guleruşl în cadrul acestui contur. Lăţimea cadrului este de 2 cm. Unim acest punct prin linii oblice cu punctele de pe liniile orizontale C şi D. Pentru desenarea tiparului de guler rotund procedăm în felul următor: Unim pe linia de umăr plătcuţa din faţă cu cea din spate şi le conturăm pe hîrtie. prelungim linia verticală a cadrului în sus de punctul A cu 4 – 6 cm şi însemnăm locul cu litera A1.Linia de lungime a mînecii. bufantă. precum şi liniile de mijloc din spate şi din faţă. pe liniile orizontale şi notăm cîte un punct. de la orizontala B în sus. În acest scop. Colţul manşetei. Colţul gulerului. Linia exterioară a gulerului. formînd colţul gulerului. uşor pierdută în linia de cadru. urmărind răscroitura gîtului. unde însemnăm un punct.

de unde se încheie. Dacă este dintr-o singură bucată. dînd forma de clini. Marginea plătcuţei poate fi simplă. Modul de tricotare a rochiţei. scăzături în cuprinsul rochiţei. Dacă se doreşte ca linia de subraţ să fie dreaptă. dacă este desfăcut şi în faţă şi spate. Lucrul se începe de la tiv spre plătcuţă pentru corpul rochiţei. sau cu borduri. se începe din mijlocul feţei. 302 . începînd din mijlocul feţei sau al spatelui. Aici fantezia are cîmp larg de acţiune. începînd cu partea cea mai lungă de pe tiparul respectiv (colţurile). atunci se pot face.gulerul pe linia din mijlocul spatelui. Mînecile pot fi cu manşete. După desenare decupăm tiparul pe liniile de contur. Plătcuţa se execută în funcţie de forma ei. dantelate sau compacte. formîndu-i un colţ aasemănător cu cel din faţă. sau li se pot face o margine lucrată cu punct de elastic care înlocuieşte manşeta la o mînecuţă mai puţin largă. Tricotarea rochiţei pentru fetiţe cuprinde o gamă întreagă de modele ajurate. Gulerul se lucrează după tipar. dacă modelul îngăduie. urmărind linia tiparului.

Unele modele de rochiţă prezintă în loc de plătcuţă 2 bretele simple sau înnodate pe umăr.

În acest caz, corpul rochiţei îl montăm pe o bentiţă de aceeaşi lăţime a bretelelor. Pe dosul acestei bentiţe se aplică bretelele. Acest gen de rochiţe sînt indicate pentru vară. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

303

Copii – Pantalonaş chilot
Pantalonaşul – chilot poate fi purtat de copii începînd de la vîrsta de 7 luni şi pînă la vîrsta de 6 – 7 ani.

Pantalonaşul se poartă numai cu un elastic în talie. Acest pantalonaş, cu unele adaosuri, poate fi folosit şi ca şpilhozen, aşa cum vom vedea mai departe. Pentru desenarea tiparului pantalonaşuluichilot folosim măsuri stabilite. Pentru copii de 7-8 luni pînă la 1 an vom folosi următoarele măsuri: Lungimea = 22 cm Lăţimea = 56 cm Lungimea cordonului = 50 cm Pentru copiii de peste 1 an, vom adăuga fiecărei măsuri cîte 2 cm pentru fiecare an. Tiparul de pantalonaş-chilot Desenarea cadrului. Ca să desenăm tiparul acestui pantalonaş, desenăm mai întîi un dreptunghi, avînd lungimea egală cu măsura de lungime a pantalonaşului, iar lăţimea egală cu 1/4 din lărgimea pantalonaşului. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D.
304

Răscroitura piciorului. Măsurăm din punctul B spre dreapta, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa B – D minus 3 cm, unde punem un punct, pe care-l însemnăm cu litera E şi care indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de fund a pantalonului. Din punctul D măsurăm în sus, pe linia verticală, 1/3 din distanţa C – D, plus 1 cm şi însemnăm locul cu litera F. Punctul F indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de şold a pantalonului. Unim întîi printr-o linie curbă punctele E şi F. Linia curbă este adîncită cu 2,5 cm faţă de linia oblică punctată. Linia de talie este reprezentată pe tipar de orizontala A – C. Acest tipar reprezintă faţa şi spatele pantalonului. Modul de tricotare a pantalonaşului-chilot. Tricotarea pantalonaşului începe de la linia de talie a feţei. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii ce o prezintă tiparul per linia de talie. Se tricotează 2 cm cu punct de elastic dublu, dacă se trasează un elastic prin el, sau se fac 3 rînduri cu punct de semielastic 1X1, apoi un rînd de găurele tricotînd un jeteu, 2 ochiuri tricotate împreună pe dos. Se repetă acest model. Se continuă apoi cu punct de semielastic încă cîteva rînduri pînă se ajunge la o lăţime de 2,5 cm. După această bentiţă se începe tricotarea propriu-zisă a pantalonaşului cu punct de jerseu, sau cu alt punct, la alegere. După ce s-a tricotat o porţiune egală cu lungimea liniei de şold, se creşte 1 ochi în mijlocul rîndului. Se înseamnă acest ochi şi în rîndurile următoare se creşte la fiecare rînd lucrat pe faţă cîte 1 ochi, la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc, pînă ce lăţimea clinului corespunde cu tiparul. De menţionat este că ochiurile clinului se lucrează cu punct de jerseu. Se continuă tricotarea pentru partea din spate, care începe cu clinul care se formează prin scăzăturile ce se fac pe o parte şi pe alta a clinului, iar pentru piciorul pantalonaşului se adaugă ochiuri sau se sporeşte într-o parte şi alta a clinului după cerinţele tiparului.
305

Se continuă tricotarea cu scăzături pînă la terminarea clinului, apoi se lucrează în linie dreaptă pînă în talie, unde se face o bentiţă cu elastic sau cu găurele, ca la faţa pantalonaşului. Se unesc apoi cele două părţi pe linia de şold cusute pe muchie sau cu cusătură descălcată pe dos. În talie se introduce un elastic dacă marginea este dublă, sau un şiret dacă marginea are găurele. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

306

Copii – Pantalonaş şpilhozen
Spilhozenul este un pantalonaş cu plătcuţă şi bretele în faţă, iar în spate cu elastic. El se poartă atît de fetiţe, cît şi de băieţi, de la vîrsta de 7-8 luni, pînă la peste 7 ani.

Pentru pantalon se foloseşte tiparul de pantalon-chilot. Modul de tricotare Tricotarea spilhozenului se face la fel cu pantalonul chilot. Bentiţele sînt fîşii de lăţimi variabile între 3-5 cm. Plătcuţa este un dreptunghi de circa 6 x 10 cm. Pe ea se pot face diverse figurine sau modele româneşti. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.
307

Copii – Pantalonaş scurt pentru băieţi
Pantalonaşul scurt este purtat de băieţi, începînd de la vîrsta de 2 ani şi pînă la 7-8 ani.

Pentru desenarea tiparului de pantalonaş putem folosi măsuri gata stabilite sau luate direct pe corp. Măsurile stabilite pentru băieţi în etate de 3 ani sînt următoarele: Lungime = 22 cm Grosimea şoldurilor = 62 cm Aceste măsuri cresc în raport cu vîrsta copiilor, după cum urmează: Lungimea creşte cu cîte 2 cm pentru fiecare an. Grosimea şoldurilor creşte cu cîte 4 cm pentru fiecare an. Tiparul de faţă a pantalonaşului scurt Desenarea cadrului. Pentru desenarea acestui tipar construim un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi-l însemnăm cu litera A. Din punctul A în jos, pe linia verticală, aplicăm măsura de lungime a pantalonilor şi însemnăm punctul cu litera B. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Aplicăm apoi, pe liniile orizontale, din punctele A şi B spre dreapta, 1/3 din măsura de grosime a şoldurilor şi punem cîte un punct. Însemnăm punctul de pe linia orizontală A cu litera C şi cel de pe linia orizontală B cu litera D. Unim printr-o linie verticală punctul C cu D, formînd un cadru dreptunghiular, în interiorul căruia vom desena tiparul de faţă şi spate al pantalonului scurt.

308

Linia de răscroitură a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul B în sus, pe linia verticală, 1/4 din distanţa B-D. Locul aflat îl însemnăm cu litera E. Acest punct indică adîncimea răscroiturii piciorului. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga, pe linia orizontală, 1/4 din distanţa B-D minus 1 cm şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera F, care indică lărgimea răscroiturii piciorului. Unim, apoi, printr-o linie uşor adîncită, punctele E şi F, formînd astfel linia de răscroitură a piciorului. Cusătura interioară a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul D în sus, pe verticală, 1/4 din distanţa B-D, minus 1 cm. Locul aflat îl însemnăm cu litera G. Acest punct marchează înălţimea cusăturii piciorului. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul F, formînd astfel linia de cusătură a piciorului. Linia de mijloc a feţei. Aceasta o construim măsurînd din punctul C spre stînga 1/10 din măsura de grosime a şoldurilor, minus 1 cm. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. Acest punct indică mijlocul feţei. Unim apoi punctul H cu punctul G printr-o linie adîncită în partea de jos, aşa ca pe tipar, construind astfel linia de mijloc a feţei. Linia de talie o formează linia orizontală, din punctul A pînă la punctul H.

309

Tiparul de spate al pantalonaşului scurt. Partea din spate prezintă linii comune cu faţa, cu excepţia liniilor de talie şi mijloc, pe care trebuie să le desenăm. Linia de mijloc a spatelui o formăm măsurînd din punctul C spre stînga, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa cuprinsă între punctul C şi punctul H. Locul aflat îl însemnăm cu un punct, pe care-l însemnăm cu litera I. Punctul I indică mijlocul spatelui. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică, cu punctul G, formînd astfel linia de mijloc a spatelui. Linia de talie o reprezintă linia A-I. Modul de tricotare. Tricotarea pantalonaşului scurt se face începînd cu linia de talie, care poate rămîne dreaptă ca în model, sau se poate începe cu o margine lucrată cu punct de semielastic pe o lăţime de 2-3 cm. Se urmăreşte linia tiparului pentru fiecare parte separat, sau se poate tricota într-o singură bucată, o parte de faţă şi de spate unite pe linia A-E. Pe linia de talie se fac butoniere, dacă pantalonaşul se prinde de bluziţă, făcînd un costumaş, sau i se pun bretele şi se poate purta cu orice bluză sau pulovăr. Pentru tricotare se pot folosi diverse puncte: punct de jerseu, punct leneş, punct de ţesătură, punct de jerseu răsucit şi altele, după gustul fiecăruia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

310

Cardigan clasic – Model nr. 1
Cine preferă îmbrăcămintea simplă, care nu este supusă capriciilor modei, îşi va pregăti cu siguranţă acest cardigan fin, cu linii clasice, uşor de purtat. Nota modernă o primeşte de la decolteul fără guler sau bantă, de la mîneca şapte-optimi şi marginile feţelor, dublate cu acelaşi material.

Furnituri: circa 350 g lînă, andrele nr. 2 şi 2 1/2, opt nasturi. Mărimea: circumferinţa pieptului circa 95 – 96 cm. Lărgimea cardiganului încheiat circa 104 cm, lungimea la mijlocul spatelui 57 cm. Model: I. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic” 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. II. Restul: „punct de jerseu răsucit”. (Atît la modelul I, cît şi la modelul II ochiurile tricotate pe faţă se iau din spatele andrelei).

311

Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Începem cu 150 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm 7 cm cu modelul I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ şi modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 4 cm, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos, scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri , X de 6 ori cîte 1 ochi, pr urmă tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Repetăm încă o dată de la X. Mai scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 124 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de la cîte 1 ½ cm, la ambele margini, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 136 ochiuri. Umărul: La 51 cm măsuraţi de jos scădem, la începutul rîndurilor următoare, de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 10 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 44 ochiuri la mijloc. Încheiem. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 7 cm cu modelul I. La 2 cm de jos formăm prima butonieră. Tricotăm 5 ochiuri de la marginea dreaptă şi din 4 ochiuri facem butoniera. Următoarea butonieră o formăm la 7 cm în ultimele 2 rînduri ale elasticului. După a doua butonieră continuăm cu andrele nr. 2 ½ , adăugînd în rîndul întîi, la marginea dreaptă, 12 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. În rîndurile pe faţă tricotăm, începînd de aici, aceste 12 ochiuri pe faţă, ridicăm 1 ochi, luîndu-l din spatele andrelei şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. În felul acesta tricotăm toată faţa. În această dublură a marginii feţei formăm încă 6 perechi de butoniere, la distanţa de 6 ½ cm una de alta; tricotăm de la margine 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră, tricotăm 4 ochiuri, ridicăm 1 ochi, tricotăm 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră şi sfîrşim rîndul. La marginea stîngă creştem la cîte 2 cm, de 10 ori cîte 1 ochi. Vor fi 108 ochiuri. La 29 cm măsuraţi de jos lucrăm, în locul pensei de la piept, cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm de la începutul rîndului 66 ochiuri, restul rămîne pe andreaua stîngă, întoarcem şi tricotăm pe dos
312

tot aceste 66 ochiuri. Rîndul următor: 73 ochiuri pe faţă, întoarcem, tricotăm tot aceste 73 ochiuri pe dos. Rîndul următor: 80 ochiuri pe faţă, întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri pe dos. Continuăm în felul acesta, tricotînd tot la două rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce tricotăm iar cu toate ochiurile rîndului. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală are aceeaşi înălţime ca şi aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii, scădem la marginea exterioară la cîte două rînduri 7 ochiuri, o dată 3 ochiuri, de trei ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Rămîn 85 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de aici la cîte 1 cm, de 9 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp, cînd marginea interioară este de 41 cm de la adăugarea ochiurilor, încheiem la începutul rîndului următor 25 ochiuri. Scădem apoi la cîte 2 rînduri, la începutul lor, o dată 4 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Urmăm drept înainte. Umărul: Cînd faţa este de 50 cm de la marginea de jos, scădem la marginea exterioară, la cîte 2 rînduri, de 7 ori cîte 4 ochiuri, apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de 2 ½ cm prin rîndurile prescurtate, vom avea începînd de aici, 2 măsuri diferite. Marginea laterală este mai scurtă, cea interioară mai lungă, respectiv mai înaltă. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 5 cm cu modelul nr. I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ cu modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 6 rînduri, de 23 ori cîte 1 ochi. Vor fi 124 ochiuri. Cînd mîneca are 35 cm de la marginea de jos – sau altă măsură necesară antebraţului – scădem la începutul rîndurilor următoare, de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 12 ori cîte 2 ochiuri. * de 10 ori cîte 1 ochi, apoi urmează 2 rînduri fără scădere. Repetăm încă o dată de la *. Scădem mai departe: de 18 ori cîte 1 ochi, de 6 ori cîte 2 ochiuri, şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 18 ochiuri. Încheiem. Călcăm bucăţile tricotate, le montăm. Îndoim marginea inferioară a feţelor de-a lungul ochiurilor ridicate şi tivim. Butonierele prinse duble le festonăm. Pe 3 ochiuri începem o bantă lucrată în bie. Creştem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă cîte 1 ochi, la începutul celor lucrate pe dos cîte 2 ochiuri, pînă avem 15 ochiuri. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă, iar la începutul celor tricotate pe dos, scădem cîte 1 ochi. În felul acesta cele 15 ochiuri de pe andrea nu se înmulţesc, dar nici nu scad. Cînd banta este cu circa 10 cm mai scurtă decît înconjurul gîtului pînă la îndoitura tivului, scădem la începutul rîndurilor tricotate pe faţă cîte 2 ochiuri, iar la începutul celor pe dos cîte 1 ochi, pînă rămîn 3 ochiuri. Încheiem. Călcăm banta fără a o întinde, o coasem, culcată cu faţa pe
313

“Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică. Coasem nasturii. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 314 . dar numai de la un tiv al feţei pînă la celălalt tiv. O răsfrîngem şi o tivim cu puncte invizibile.faţa cardiganului în jurul răscroielii gîtului.

Model: I.Jachetă pepit – Model nr. 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). andrele nr. circa 15 cm mătase subţire pentru dublura gulerului. bleumarin-alb. fără guler. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiată circa 104 cm. 315 . Combinaţiile de culori negru-alb. Furnituri: Circa 280 g lînă de culoare deschisă şi circa 320 g lînă de culoare închisă. 2 ½ . lungimea la mijlocul spatelui. 7 nasturi. 2 Această jachetă elegantă se tricotează într-un model pepit „Pied-de-poule”. după schema alăturată. Tivurile de jos se tricotează în „punct de jerseu”. bordo-ivoriu. dar se poate confecţiona şi cu mîneci lungi. II. Restul pepit. Jacheta are mîneci şapte-optimi. brun-bej dau impresia unei ţesături. care se lucrează la fel ca punctul suedez.

Între timp. restul rămîne 316 . de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. După 3 cm tricotăm atît pe faţă. lucrăm. Continuăm drept înainte. la începutul rîndurilor următoare. cîte 4 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Facem în total 7 perechi de butoniere. de 10 ori cîte 4 ochiuri şi de 11 ori cîte 3 ochiuri. Celelalte perechi de butoniere sunt la 7 ½ cm una de alta. Între timp. Rămîn 156 ochiuri. cu rînduri prescurtate (avem 116 ochiuri pe andrea). Vom avea 117 ochiuri. încheiem 16 ochiuri în mijlocul rîndului. Aici. şi începînd de aici. Spatele: Începem cu 162 ochiuri de culoare închisă. Vor fi 176 ochiuri. continuăm apoi cu modelul II după schema dată (ochiul care începe şi cel care sfîrşeşte rîndul nu se includ în model). la începutul lor. de 10 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 1 ochi. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la cîte 5 cm de 3 ori cîte 1 ochi. în locul pensei de la piept. mereu la cîte 5 cm. De aici creştem la cîte 2 cm. la 63 cm. cît şi pe dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 32 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: La 58 cm măsuraţi de jos scădem la ambele margini. la 37 cm măsuraţi de la marginea de jos. cu lînă de culoare închisă. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi terminăm cele 2 bucăţi separat. creştem la ambele margini.Măsura: 35 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. din 7 ochiuri facem o butonieră. de 3 ori cîte 1 ochi. Scădem la ambele margini ale lucrului. Rămîn 107 ochiuri. Urmează pe faţa şi dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. Marginea dreaptă o continuăm înainte şi la 3 cm de la adăugarea ochiurilor formăm prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine. la cîte 1 cm. Vor fi 162 de ochiuri. Rămîn 146 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 78 de ochiuri. Vor fi 110 ochiuri. În rîndul următor tricotăm pe faţa lucrului 66 ochiuri. Continuăm cu modelul II. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 7 ochiuri. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 10 cm. Apoi creştem la cîte 2 cm de 10 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 40 cm de la marginea de jos. scădem la începutul rîndurilor următoare. tricotăm 10 ochiuri şi din 7 ochiuri facem o a doua butonieră.

revenim asupra acestor 76 ochiuri. pe urmă lucrăm cu rînduri prescurtate.d. Umărul: Între timp. sau altă măsură necesară antebraţului. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. le răsfrîngem şi le tivim. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele 2 linii ale umărului. pe verticală. începînd de aici. de 14 ori cîte 1 ochi. la circa 4 cm de la marginea interioară a feţelor. În rîndul următor tricotăm 76 ochiuri. o dată 9 ochiuri. Întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri ş. lucrînd în cele din urmă cu toate ochiurile rîndului. Încheiem. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Călcăm puternic părţile tricotate cu ajutorul unei cîrpe ude şi le montăm.m. Încheiem.d. o dată 3 ochiuri. ca să nu se răsfrîngă colţul feţei. la cîte 2 rînduri. le coasem sus şi jos. restul rămîne pe andreaua stîngă. de 10 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. de 4 ori cîte 4 ochiuri. 317 . Această margine urmează drept înainte. de 2 ori cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Rămîn 20 ochiuri.a. Întoarcem. Mîneca: Începem cu 94 ochiuri din culoarea mai închisă. Tivurile de jos le îndoim şi le coasem cu puncte invizibile.a. întoarcem ş. respectiv mai înaltă. pe verticală 7 cm. tricotăm tot aceste 66 ochiuri pe dos. Vor fi 134 ochiuri.pe andreaua stîngă. Creştem la ambele margini. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. cînd marginea interioară (cea din dreapta) are 52 cm de la adăugarea ochiurilor. Cînd mîneca are 41 cm de la marginea de jos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Butonierele le festonăm prinse cîte 2. Gulerul: Începem cu 148 ochiuri cu modelul II. cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. tricotăm 60 ochiuri. Tot la 2 rînduri tricotăm cu 10 ochiuri mai mult pînă ce în sfîrşit lucrăm iar cu toate ochiurile rîndului. de 10 ori cîte 1 ochi. Întoarcem. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Cele trei margini drepte ale gulerului le îndoim cîte 1 cm şi căptuşim gulerul cu mătase. Apoi tricotăm atît pe faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. o dată 3 ochiuri. cît şi pe dosul lucrului. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Tricotăm 10 cm drept înainte. tricotăm 70 ochiuri. Rămîn 93 ochiuri. 17 cm. cea interioară mai lungă. pe urmă continuăm cu modelul II. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de circa 2 ½ cm prin rîndurile prescrutate. Coasem nasturii. cea plină arată umărul real obţinut de 8 ½ cm. la cîte 2 rînduri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. întoarcem. Răscroiala gîtului: Între timp. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 40 cm de la marginea de jos. creştem aici şi. la cîte 2 cm. coasem o mică cheutoare. La partea de sus a părţii cu butoniere. Cînd răscroiala mînecii are. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm pe faţa lucrului 104 ochiuri. În următorul rînd tricotăm 86 ochiuri. scădem la marginea exterioară. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite. pe urmă la cîte 2 rînduri.m. scădem la marginea exterioară. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 20 ori cîte 1 ochi. Întoarcem. încheiem la începutul rîndului următor 31 ochiuri. cînd răscroiala mînecii are. Marginea laterală va fi mai scurtă. În fiecare rînd tricotăm cu 10 ochiuri mai mult. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Feţele le îndoim în afară pe o lărgime de 4 ½ cm. iar sub guler un nasture mic.

“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 318 . Ed.

circa 108 cm. lungimea jachetei la mijlocul spatelui circa 70 cm. II. 319 . este aşezată mai jos de linia taliei. andrele nr. Furnituri: Circa 600 g lînă de grosime mijlocie. Model: I. Gaica. 3 şi 6 nasturi. 3 Această jachetă frumoasă şi practică are două buzunare mari care par aplicate. jacheta fiind încheiată la nasturi. Banta de la butoniere. În realitate. nasturi şi gît.Jachetă raglan – Model nr. lărgimea. O bantă lată înconjoară feţele. formată din două bucăţi. sunt lucrate împreună cu feţele. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. garnitura mînecilor şi a buzunarelor „punct de orez lungit”. Mărimea: Circumfeinţa pieptului circa 94 – 96 cm.

Măsura: 28 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. Pe faţa lucrului vom avea următoarea împărţire a ochiurilor: ochiul începător. pînă se termină toate ochiurile. încheiem 14 ochiuri la mijloc. 320 . Tricotăm drept. Vom avea 142 ochiuri. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. deasupra ochiului pe dos. la 65 cm măsuraţi de la marginea de jos. Răscroiala mînecii raglan: La 38 cm măsuraţi de jos scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 6 ochiuri. la distanţe de 4 cm. 2 pe dos. cu modelul II pe distanţa de 4 cm. ochiul care încheie rîndul. Continuăm cu modelul III. Continuăm cu modelul III şi tricotăm drept 14 cm măsuraţi de la marginea de jos. luăm una dintre părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem fiecare bucată separat. Începînd de aici tricotăm cele 41 ochiuri dintre cele cîte 2 ochiuri pe dos. iar deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. tricotăm 1 ochi pe dos. 14 pe faţă. Pe rîndurile de pe dosul lucrului tricotăm ochiuri pe faţă deasupra celor tricotate pe faţă şi ochiuri pe dos deasupra ochiurilor pe dos. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Repetăm încă de 14 ori de la*. 11 ochiuri pe faţă. şi începînd de aici creştem la ambele margini. 2 ochiuri pe dos. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. Aici. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Restul jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. 41 pe faţă. la începutul lor. la marginea dinspre gît scădem la cîte 2 rînduri. La începutul rîndurilor următoare scădem de 54 ori cîte 1 ochi. dar tricotăm cîte 2 ochiuri pe dos la ambele margini ale buzunarului. pentru a forma garnitura buzunarului. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 1 ochi pe dos. Între timp. La marginea exterioară continuăm scăderile conform explicaţiilor date. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. de 6 ori cîte 1 ochi. Spatele: Începem cu 130 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. III.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. pînă ce lucrul nostru are 12 cm de la marginea de jos.

pe care le lucrăm pînă la sfîrşit în „punct de orez prelungit”. Răscroiala mînecii raglan şi răscroiala gîtului: La aceeaşi înălţime ca la spate. tricotăm rîndul următor pe faţa lucrului astfel: tricotăm 14 ochiuri pe faţă. tot pe dos. tricotăm pe urmă şi restul de 14 ochiuri. Începînd de aici scădem la această margine. formăm butonierele în număr de 5. la cîte 4 rînduri.Cînd buzunarul are 16 cm de la marginea de jos. la fel ca la spate. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi (41 ochiuri). de 10 ori cîte 1 ochi şi de aici la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. Sfîrşim cu 1 rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm lucrul la o parte. de 27 ori cîte 1 ochi. Vor fi 121 de ochiuri. Tricotăm 9 ochiuri de la margine şi din 9 ochiuri facem butoniera. Banta va fi atît de lungă încît. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă pentru răscroiala gîtului: la 38 cm de la marginea de jos şi începînd de aici mereu la al 4-lea rînd lucrat pe faţă. la marginea dreaptă însă numai pînă la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. încheiem 41 ochiuri şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. Continuăm faţa. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 6 ochiuri. la începutul fiecărui rînd lucrat pe dos. Această margine mai scurtă vine în faţa jachetei. Repetăm de la * pînă se termină toate ochiurile. apoi mereu la al doilea rînd lucrat pe dos. în afară de cele 25 ochiuri din mijloc. să înconjoare marginile interioare ale jachetei. pe urmă scădem raglanul la fel ca la spate. (Dacă întrebuinţăm nasturi mai mici. Lăsăm lucrul de o parte. de 26 ori cîte 1 ochi. 321 . Banta: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. Începînd de aici tricotăm tot rîndul în „punct de jerseu”. Mîneca stîngă se tricotează inversat. la începutul lui. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat. Vor fi 78 ochiuri. la 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. Tricotăm 8 cm cu modelul I. scădem 6 ochiuri la începutul rîndului următor lucrat pe dos. Pe urmă scădem la începutul rîndurilor următoare *de 2 ori cîte 1 ochi şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. apoi tot la al 2-lea rînd lucrat pe faţă. puţin întinsă. În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. Creştem la ambele margini. Între timp. Tricotăm pe dos ochiurile de la începutul rîndului şi continuăm pe aceeaşi andrea ochiurile căptuşelii buzunarului. Continuăm cu modelul III. la cîte 2 rînduri. Lucrăm drept pînă ce mîneca are 40 cm de la marginea de jos. cîte 5 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. La 3 cm de la început şi începînd de aici la cîte 8 cm. cîte 1 ochi. de 15 ori cîte 1 ochi şi începînd de aici. adică la cîte 4 cm de 6 ori cîte 1 ochi. Gaica: (două bucăţi) Începem cu 15 ochiuri şi tricotăm 24 cm. tricotăm 10 ochiuri de la margine şi facem butoniera din 7 ochiuri). pînă se termină toate ochiurile. Mîneca dreaptă: Începem cu 69 ochiuri. scădem de 6 ori cîte 1 ochi. la începutul lor. Pe andrele separate montăm 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 13 cm cu modelul III. creştem marginea exterioară (cea din stînga) începînd de la 14 cm. scădem la începutul rîndului.

Coasem raglanul feţelor. (îl încreţim uşor) de mînecă – cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului le coasem cu puncte mici. Coasem banta de marginea interioară a feţelor. coasem nasturii. Mîneca vine cu partea mai scurtă în faţă. 1959 322 . Aşezăm cele două părţi ale găicii în cusăturile laterale ale jachetei. lăsînd găicii puţin joc liber. Ed. “Tricotaje de mînă”.Călcăm părţile tricotate şi le montăm. Tehnică. întinzînd-o puţin. Cornelia Both şi Martha Recht. ceva mai jos de linia taliei. susţinîndu-l puţin spre sub braţ. ascunse. Festonăm butonierele. Suprapunem colţurile şi le prindem cu un nasture.

Repetăm de la *. andrele nr. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 4 Cardiganul prezentat aici are un guler mare răsfrînt şi un interesant motiv în „cruciuliţe”. Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. *1 ochi pe dos. formînd un uşor bluzeu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. Benţile se tricotează în „punct de elastic”. Din cele 3 ochiuri pe faţă tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă. 2) şi 8 nasturi. atît în faţă. din cele 3 ochiuri pe faţă. cît şi la guler. 2 şi 3 (avem nevoie de 6 – 8 andrele lungi nr. 1 ochi pe dos.Cardigan cu guler – Model nr. Modelul cardiganului: rîndul 1: *3 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. *1 ochi pe dos. apoi primul şi pe urmă al doilea ochi. luîndu-l din faţa andrelei. lucrată într-o singură bucată. lungimea la mijlocul spatelui circa 63 cm. apoi primul ochi şi în sfîrşit al doilea ochi (ca la rîndul 5). Repetăm de la*. Model: I. Repetăm de la *. deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe dos. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 104 cm. 323 . îl susţine puţin în partea de jos. După al 12-lea rînd urmează din nou rîndul întîi. Repetăm de la *. *1 ochi pe dos. Repetăm de la *. Rîndul 5: *1 ochi pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului: 96 – 98 cm. Furnituri: Circa 650 g de lînă de grosime mijlocie. Banta de elastic. Rîndul 3: *1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă luîndu-l din faţa andrelei. Abia după ce am tricotat toate trei ochiurile dăm drumul de pe andreaua stîngă. Banta este lucrată în colţ. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă. II. 3 ochiuri pe faţă.

Rămîn 116 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. 3. Umărul: Cînd spatele are 56 cm de la marginea de jos. scădem la începutul rîndurilor. tricotăm cele 21 ochiuri rămase. apoi scădem la cîte 2 rînduri.Măsura: 30 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. scădem cîte 1 ochi (42 ochiuri). luăm 42 ochiuri pe o andrea de rezervă. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. 10 ochiuri. o dată 3 ochiuri. pe ambele margini ale lucrului. Răscroiala mînecii: La 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. cu andrele nr. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 324 . 3. Lăsăm lucrul de o parte. Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă şi lăsăm lucrul de o parte. Încheiem. scădem în rîndul următor. Montăm pe alte andrele 44 ochiuri pentru căpuşeala buzunarului şi tricotăm 11 cm în „punct de jerseu”. Continuăm faşa. Tricotăm drept 36 cm cu modelul I. Vom avea 122 ochiuri. pe andrele nr. Tricotăm drept 11 cm cu modelul I. Lucrăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii este de 12 cm măsuraţi vertical. Buzunarul: în rîndul următor tricotăm 19 ochiuri pe faţa lucrului. Aici şi începînd de aici creştem la cîte 3 cm. lucrăm în continuare cu ochiurile căptuşelii buzunarului. la începutul lor. (Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă). de 3 ori cîte 1 ochi. Vom avea din nou 82 de ochiuri pe andrea. Rămîn 38 ochiuri la mijloc. de 14 ori cîte 6 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri şi în rîndurile care urmează încă de 12 ori cîte 1 ochi. La începutul celor 2 rînduri din urmă. Tricotăm 21 ochiuri de la marginea stîngă. la marginea stîngă. însă acum cu modelul cardiganului (atenţie la continuitatea modelului!) şi sfîrşim cu restul de 19 ochiuri.

corespunzătoare mărimii 325 . Acum lucrăm cu 6 andrele lungi. ridicînd firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă. o dată 2 ochiuri. Pe a cincea andrea 96 ochiuri la marginea de jos a feţei din stînga. Între timp. cînd gulerul are 5 cm. Tricotăm drept înainte. de 21 ori cîte 1 ochi. o dată 3 ochiuri. luăm o parte din ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm cele două părţi separat. are 51 cm de la marginea de jos. Ridicăm la marginea de jos a feţei din dreapta 86 ochiuri. adică de 18 ori de ambele părţi. Creştem la cîte 6 rînduri. Încheiem. creştem la marginea stîngă 1 ochi şi începînd de aici. colţul să vină la marginea feţei. Pe a treia andrea ridicăm 100 ochiuri la marginea de jos a gulerului. Continuăm această margine drept înainte. La colţul gulerului putem creşte mai mult cu 1 – 2 ochiuri. la ambele margini. 3 cu modelul I. de la cusătură laterală la cusătură laterală. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 38 ori cîte 1 ochi. Încheiem. scădem la începutul rîndului următor 4 ochiuri. tot pe aceeaşi andrea. la cîte 3 cm. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît a spatelui. 152 ochiuri pe o andrea nr. o dată la 3 rînduri. o dată 3 ochiuri. Cînd mîneca are 43 cm de la marginea de jos (sau altă măsură necesară antebraţului) scădem la începutul celor 2 rînduri următoare 3. încheiem la mijloc 30 ochiuri. 2. Rămîn 62 ochiuri. Începînd de aici scădem la începutul fiecărui rînd de 36 ori cîte 1 ochi. Pe altă andrea ridicăm la marginea interioară şi în continuare. încă cîte 1 ochi. Lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 3 ½ cm cu modelul I. iar la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 5 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se termină toate ochiurile. formăm umărul scăzînd cîte 6 ochiuri de la marginea exterioară. Le montăm. Creşterile le facem. Aburim uşor părţile tricotate. Partea stîngă a feţei: se lucrează inversat. ca la spate. Vor fi 112 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. cea din dreapta. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. respectiv 10 ochiuri. La jumătatea lăţimii formăm la 1 ½ cm de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 7 ½ cm. pe a patra andrea ochiurile celeilalte margini înguste a gulerului şi în continuare la partea inferioară a feţei din stînga. Rămîn 19 ochiuri. Gulerul se aşează cu rîndul începător în răscroiala gîtului. ca să se aşeze frumos. deci din nou 220 ochiuri. Gulerul: Începem cu 102 ochiuri pe andrele nr. 8 butoniere orizontale. Banta: Ridicăm la marginea de jos a spatelui. pentru a menţine elasticitatea modelului. La marginea exterioară continuăm cu scăderile ca pînă acum. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară. Tricotăm drept 4 rînduri. urmînd a scădea la începutul rîndurilor următoare: o dată 2 ochiuri. de unde îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei. Cînd răscroiala mînecii are 14 cm. fără a apăsa cu fierul. Urmează încă 4 rînduri fără scăderi. Mîneca stîngă: Începem cu 70 ochiuri pe andrele nr. sucindu-l. în total 220 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. la marginea îngustă a gulerului. La colţuri creştem în fiecare rînd cîte 1 ochi la sfîrşitul andrelelor. Tricotăm 3 ½ cm cu modelul II. Pe urmă scădem la cîte 2 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul II.ochi. 3 cu modelul I. 2.

putem împărţi ochiurile. Tehnică. 1959 326 .nasturilor. Dacă ne vine greu să lucrăm cu 220 ochiuri pe o andrea. Cornelia Both şi Martha Recht. Butonierele orizontale apar verticale pe cardiganul finit. Vom avea 46 ochiuri. Ed. 2. Împărţim în distaţe egale şi creştem 4 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul II. “Tricotaje de mînă”. lucrînd cu 8 andrele. Banta buzunarelor: Trecem ochiurile buzunarelor lăsate pe andreaua de rezervă pe o andrea nr. Încheiem.

Cardigan cu fermoar – Model nr. Cardiganul are mîneci şapte-optimi. tricotat în bie. un fermoar care se poate deschide complet. Mărimea: Lărgimea cardiganului închis la fermoar de circa 107 cm. cu modelul suedez pe care-l lucrăm după schema dată. este verde. 3. Descrierea este dată în text. deschise jos. II. Furnituri: Circa 300 g lînă verde închis. 55 ½ cm (circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm). fără guler. Model: I. Gulerul în bie se tricotează în „punct de jerseu”. 5 Frumuseţea acestui model constă în dungile gen „Biedermeier”. andrele nr. lungimea în mijlocul spatelui. de ambele părţi cu un contur îngust bordo. 150 g lînă ivoriu şi 100 g lînă bordo. Modelul interior este lucrat cu verde închis bordo. puţin evazat. Dungile uni se lucrează în verde închis. Se tricotează în lung. fondul dungilor de culoare deschisă este ivoriu. Gulerul de ermit. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează alternînd 12 rînduri verde închis în „punct de jerseu” cu 11 rînduri. 327 .

numai 8 rînduri. Acest mic triunghi se adaugă în continuare la marginea dreaptă a lucrului lăsat. la marginea stîngă. de 3 ori cîte 1 ochi şi la începutul celor pe dos de 3 ori cîte 7 ochiuri. mereu la începutul rîndurilor pe faţă. Creştem la marginea dreaptă. tricotăm 135 328 . în „punct de jerseu”. Continuăm la marginea stîngă drept înainte. la 23 cm de la început. în locul celor 12 rînduri verde închis. Vor fi 30 de ochiuri. cu 162 ochiuri. în culoare verde închis. scădem pentru umăr *la începutul fiecărui rînd pe faţă de 4 ori cîte 1 ochi. Însemnăm cu un fir de altă culoare şi începînd de aici tricotăm spatele în sens opus. Repetăm de 4 ori de la *. de 2 ori cîte 2 ochiuri. la marginea dreaptă creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 5 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 2 rînduri. la marginea stîngă adăugăm. La 5 cm măsuraţi de jos adăugăm. de 5 ori cîte 2 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Tricotăm la marginea dreaptă 2 cm drept înainte. În felul acesta vom avea exact la mijlocul spatelui o dungă uni. de 9 ori cîte 1 ochi. Între timp. Urmează 12 rînduri tot în culoare verde. Acum continuăm drept înainte. de 3 ori cîte 30 de ochiuri. Vom avea 200 ochiuri pe andrea şi 18 cm de la punctul de plecare. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Lăsăm lucrul de o parte. la marginea dreaptă creştem pentru răscroiala mînecii. la începutul rîndurilor pe faţă. Vor fi 120 de ochiuri. Spatele: Începem în partea dreaptă cu 30 ochiuri la prima dungă tricotăm.Măsura: 32 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. apoi continuăm cu dunga cu model suedez. pînă avem 26 cm măsuraţi de la punctul de plecare şi 6 rînduri din dunga uni. Partea dreaptă a feţei: Începem la marginea interioară. Rămîn 187 ochiuri. pe dosul lucrului. 9 ochiuri şi urmăm această margine drept înainte. o dată 4 ochiuri şi o dată 6 ochiuri. urmează un rînd pe faţă în care nu scădem. Vor fi 186 de ochiuri (atenţie la continuitatea modelului!). la cîte 2 rînduri. La marginea dreaptă creştem pentru răscroiala gîtului. Continuăm şi scădem încă de 2 ori cîte 1 ochi. Vor fi 200 ochiuri. Aici va fi linia de mijloc a spatelui. pe urmă o dată 26 ochiuri. de 3 ori cîte 3 ochiuri. La începutul următoarelor rînduri pe faţă. scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. Cînd avem 11 cm de la începutul lucrului. Vor fi 156 ochiuri. după schema dată. Cu alte andrele începem 6 ochiuri. După 2 ½ cm în „punct de jerseu” tricotăm pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. Marginea stîngă urmează drept înainte. pe faţă.

pînă avem 46 ochiuri. Tricotăm în bie în „punct de jerseu”. Vor fi 187 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. Rămîn 120 ochiuri. 329 . pînă avem 28 cm de la începutul lucrului. Continuăm lucrul cu cele 135 ochiuri. Cînd marginea mai lungă este de 48 cm. Tricotăm drept înainte pînă ce avem 19 cm de la punctul de plecare. Însemnăm acest loc şi începînd de aici tricotăm în sens opus. însă scădem şi cîte 2 ochiuri la începutul rîndurilor tricotate pe dos. Tivul de jos. Gulerul se coase în răscroiala gîtului. La începutul rîndurilor următoare tricotate pe dos. pînă ce încheiem cu 12 ochiuri. Gulerul: Începem cu 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. Mîneca: Începem la punctul însemnat cu „A” pe tipar. la începutul rîndurilor pe dos scădem de 4 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Tricotăm drept înainte. în culoare verde închis. aşezăm fermoarul. tivul mînecilor şi al celor două feţe se îndoaie cu 2 ½ cm şi se prinde cu puncte invizibile.ochiuri pe dos şi încheiem 20 ochiuri. măsuraţi vertical. La începutul rîndurilor pe faţă scădem după indicaţiile date. La începutul rîndurilor pe faţă creştem cîte 2 ochiuri. cu 12 ochiuri. puţin evazat. se tricotează în sens opus. încheiem cîte 30 ochiuri. Aici va fi linia de mijloc a mînecii. La marginea celor două feţe şi în continuare în gulerul îndoit. la începutul celor tricotate pe dos cîte 1 ochi. scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum. scădem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă. Cele 135 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă şi sfîrşim mai întîi bucata mai mică. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe dos. şi se răsfrînge în afară. dar nici nu vor scădea. Partea stîngă a feţei. La începutul rîndurilor pe faţă scădem o dată 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. dar la începutul celor tricotate pe faţă scădem cîte 1 ochi. Părţile tricotate se calcă apăsat cu fierul şi se montează. apoi creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 20 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. La începutul rîndurilor tricotate pe dos creştem de 10 ori cîte 13 ochiuri. astfel cele 46 ochiuri de pe andrea nu se vor înmulţi. la începutul celor pe faţă tricotăm 2 cm drept înainte.

330 .

adică cu un rînd mai jos. în culoare bleu. dînd impresia ţesăturii „tweed”. scoatem firul şi îl tricotăm pe faţă. Repetăm de la *. Rîndul 3: (brun) ochiul începător. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de bază. Rîndul 2: (alb) pe faţă. Andrele nr. scoatem firul şi îl tricotăm pe faşţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 – 100 cm. Model: I. răsfrîntă. lărgimea jachetei 116 cm. circa 250 g brelu. lungimea la mijlocul spatelui 69 cm. Urmează 1 ochi pe faţă. introducem andreaua sub ochiul următor. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. Dacă alegem bine culorile. * introducem andreaua sub ochiul următor. răsfrînte. Repetăm de la *. această jachetă se lucrează în 3 culori. formează 2 buzunare mari. 3. linia gîtului originală.Jachetă Kuli – Model nr. Furnituri: Lînă mijlocie sau subţire. 6 Originală şi elegantă. 250 g lînă albă şi 250 g de culoarea scorţişoarei. II. Mîneca trei sferturi se termină cu manşete mari. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. răsucită în două. nasturii lipsesc. Se poate executa şi cu mîneci lungi. Urmează rîndul 1: (alb) pe faţa lucrului: ochiul începător * 1 ochi pe faţă. Umerii sunt rotunjiţi. Rîndul 4: (brun) pe faţă. pe dosul lucrului. Tivul spatelui în „punct de jerseu”. adică cu un rînd mai jos. Partea de jos a feţelor. Rîndul 5: (bleu) ca 331 . acestea se suprapun.

Rîndul 7: (alb) ca rîndul 3. şi de aici mereu la cîte 2 rînduri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 65 ochiuri cu firul bleu. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. urmează 2 rînduri fără scăderi. În acelaşi timp adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. Umărul: Cînd spatele are 64 cm de la marginea tivului. La 8 cm măsuraţi de la marginea tivului şi începînd de aici la cîte 10 cm creştem la ambele margini. apoi continuăm cu modelul II cu firul alb. la începutul lor. Vom avea 80 de ochiuri pe andrea. La începutul rîndului următor scădem 1 ochi. la începutul rîndului. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm.rîndul 1. trecem restul pe o andrea de rezervă şi începînd de aici tricotăm cele două bucăţi separat. Continuăm cu modelul II. la marginea stîngă scădem la 8 şi 15 cm cîte 1 ochi (63 ochiuri). Urmează 1 rînd pe faţă. Cele 27 ochiuri urmează drept înainte pînă ce marginea interioară are 77 cm de la adăugarea ochiurilor şi 30 cm de la împărţire. În următorul rînd pe dos scădem de 10 ori mereu al 11-lea ochi. de 9 ori cîte 1 ochi. iar acolo unde a fost faţa lucrului să fie acum dosul. Rămîn 90 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. de 5 ori cîte 1 ochi. Încheiem. tot în culoarea bleu. Rîndul 11: (bleu) ca rîndul 3. creştem la cîte 2 cm. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Aici va fi marginea tivului îndoit. Măsura: 21 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. Vor fi 100 ochiuri. scădem la marginea exterioară. la ambele margini. Între timp. Tricotăm drept înainte. Urmăm drept înainte. 4 ochiuri. începînd şi sfîrşind cu 1 rînd pe faţă. de 4 ori cîte 1 ochi. la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. Rîndul 10: (brun) ca rîndul 2. Rîndul 12: (bleu) ca rîndul 2. Rîndul 9: (brun) ca rîndul 1. Aici. 332 . la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri * de 2 ori cîte 1 ochi. împărţim ochiurile în două. La marginea interioară tricotăm 27 ochiuri. Încheiem. sfîrşind cu un rînd pe faţă. Tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. Repetăm de 3 ori de la *. Vom avea 114 ochiuri. pe urmă mai tricotăm 1 rînd pe faţă pentru baza modelului. şi începînd de aici. Aceste 12 rînduri se repetă. de 2 ori cîte 2 ochiuri *. Revenim asupra rîndului începător. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 65 cm de la marginea de jos. creştem aici şi. După ce am tricotat 22 cm sfîrşind cu modelul bleu (cînd şi pe dosul lucrului am tricotat rîndul de faţă în culoare bleu). Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 43 cm de la marginea tivului. Rămîn la mijloc 34 ochiuri. începînd de aici la fiecare 1 cm. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. Spatele: Începem cu 116 ochiuri în culoare bleu. Rămîn 106 ochiuri. continuînd această margine drept înainte pînă la sfîrşit. mai tricotăm. Rîndul 8: (alb) ca rîndul 2. 3 rînduri în „punct de jerseu”. baza modelului. Repetăm de 3 ori de la *. Marginea dreaptă (cea interioară) urmează drept. Rîndul 6: (bleu) ca rîndul 2. La marginea stîngă creştem la căte 9 cm de 4 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii are 12 cm. luînd ochiurile de la spatele andrelei. pe urmă tricotăm 3 rînduri fără scăderi. De aici încolo continuăm cu modelul II în aşa fel.

Rămîn 68 de ochiuri. Îndoim tivul feţelor şi în continuare banda de la gît. Pensa în formă de „V” o tragem. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. pe dosul lucrului. de 16 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 ½ cm. Repetăm de 12 ori de la *. de ambele margini. Începînd de aici continuăm în aşa fel. 333 . pe lăţime de 6 cm.Continuăm cu ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. la marginea interioară scădem la cîte 6 rînduri. Creştem la ambele margini. la maşină. Tricotăm 8 cm. Scădem. pe urmă continuăm cu modelul II în culoare albă. la cîte 2 ½ cm. După rîndul începător tricotăm. Mîneca lungă: Începem cu 58 ochiuri cu modelul II. de 11 ori cîte 1 ochi. împreună cu manşeta de 8 cm. urmează 3 rînduri în „punct de jerseu” cu firul bleu. de 10 ori cîte 1 ochi. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este tot atît de înaltă ca şi aceea a spatelui. de 16 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea exterioară de 7 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. sau altă lungime necesară antebraţului. pînă se termină toate ochiurile. Vor fi 90 de ochiuri. Scădem apoi din nou la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 1 ochi. pe urmă la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 2 ochiuri. Creştem la ambele margini. tivîndu-l ½ cm. Călcăm părţile tricotate. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. Vor fi 90 de ochiuri. îl însăilăm la cusătura laterală. la începutul lor. scădem de 2 ori cîte 1 ochi. un rînd de ochiuri pe faţă. pentru mîneca trei sferturi. Încheiem. Rămîn 34 ochiuri. şi le coasem pe dinăuntru cu puncte invizibile. La marginea exterioară formăm răscroiala mînecii ca la spate. După ce am tricotat lungimea necesară antebraţului (circa 45 cm) continuăm după indicaţiile date. Mîneca trei sferturi: Începem cu 74 ochiuri în culoare bleu. începînd şi sfîrşind pe faţa lucrului cu cîte un rînd tricotate pe faţă. 4 şi 6 cm cîte 1 ochi. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. pe dosul lucrului. la 2. Întoarcem buzunarul de 22 cm pe faţă. Cele două margini înguste ale benzii de la gît le bordisim şi le fixăm la ceafă. iar la marginea interioară îl coasem de faţă.

andrele nr. această jachetă este foarte tinerească. 5 nasturi.Jachetă cu mînecă scurtă – Model nr. Se poate îmbrăca în dimineţile mai răcoroase de vară peste o bluză subţire sau chiar şi fără bluză. 2 ½ . Furnituri: Circa 400 g lînă roşie. 334 . 7 Lucrată din lînă roşie cu mîneci scurte. lungimea 56 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 cm. închisă în faţă cu 5 nasturi.

Model: Banta cu butoniere se tricotează în „punct leneş”. Cu ultimele 30 de ochiuri rămase la mijlocul spatelui tricotăm în continuare în „punct de jerseu” 2 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 6 cm. de 2 ori cîte 6 ochiuri. restul cu modelul I. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate. Răscroiala mînecii: Avem 130 ochiuri cu care începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr. de 5 ori cîte 7 ochiuri. pe care îl îndoim pe dos şi-l coasem cu puncte invizibile de corsaj. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminarea tivului adică de la rîndul de ochiuri pe dos. la începutul rîndurilor. Vor fi 100 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 54 cm. 2 ½ şi tricotăm 3 cm înălţime în „punct de jerseu”. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Continuăm cu modelul I o bucată de 34 cm înălţime. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. 335 .

Pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 7 ochiuri. pe această linie. Partea stîngă a feţei se lucrează la fel. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 6 ochiuri. La marginea interioară a feţei. iar restul ochiurilor le lucrăm cu modelul I. de 40 ori cîte 1 ochi. o dată 16 ochiuri. Călcăm aburit. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori). Încheiem jacheta la maşină. inversat. dar inversat şi fără butoniere. Executăm mîneca următoare la fel. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Continuăm 34 cm înălţime cu modelul I astfel: primele 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm drept în „punct leneş”. formînd tivul mînecii la fel ca pentru spate. continuăm drept în „punct leneş” pînă la răscroiala gîtului iar pe linia subraţului. Avem 90 de ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. Continuăm cu modelul I. din aceeaşi lînă ca şi jacheta. de 3 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri. 336 . la fel ca la spate.Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 de ochiuri pe andrele nr. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm înălţime. de 2 ori cîte 4 ochiuri. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la distanţă de 12 cm între ele. La răscroiala din faţă a gîtului coasem pe dos un tiv dintr-o ţesătură de mătase roşie sau dintr-o bentiţă tricotată în „punct de jerseu”. îndoim pe dos tivurile şi le coasem cu puncte invizibile de corsaj. pe bentiţa cu butoniere. Au rămas 61 de ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. În total am scăzut 15 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: De aici începem răscroiala gîtului scăzînd la începutul rîndurilor. de 4 ori cîte 1 ochi şi în continuare tricotăm drept. iar ultimele 10 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. tricotăm 5 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm.

1959 337 . Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică.

lungimea 70 cm. garnitura feţelor şi găicile se tricotează în „punct leneş”. Restul în „punct de jerseu”. II. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). încheiată la două rînduri de nasturi avînd în faţă o garnitură şi două găici laterale. andrele nr. Furnituri: Circa 650 g lînă. Model: I. Manşetele. 8 Jachetă gen sport. Se poate tricota din lînă gri sau culoare naturală (nevopsită) pentru a se potrivi la orice fustă sau chiar la pantalon. Acesta formează tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul jachetei 338 . Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. 2 ½ .Jachetă cu guler şal – Model nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 14 nasturi.

Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate începînd de la terminarea tivului. Mîneca: Montăm 50 ochiuri şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 6 cm înălţime. Rămîn 13 ochiuri cu care încheiem mîneca într-un singur rînd. formînd cîte o pereche de butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţă de 10 cm între ele. pînă cînd terminăm de scăzut 30 ochiuri. Răscroiala mînecii: Pe linia subraţului. la înălţimea totală de 41 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 339 . Avem 113 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem să formăm răscroiala mînecii. de 6 ori cîte 2 ochiuri. şi la distanţă de 20 ochiuri între ele orizontal. Avem 75 ochiuri. Cele 32 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. În total scădem 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). p dată din spate. Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 7 ori cîte 5 ochiuri. În total am scăzut 20 ochiuri şi mai rămîn 65 ochiuri cu care tricotăm drept 22 cm înălţime. Continuăm 38 cm înălţime în „punct de jerseu”. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Continuăm a tricota drept în „punct de jerseu” 41 cm în înălţime.prinzîndu-l cu puncte invizibile de corsaj. Partea dreaptă a feţei: Montăm 85 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. Continuăm drept 41 cm înălţime tricotînd astfel: primele 30 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct leneş”. adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). Pe linia interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie o dată 7 ochiuri. Între timp. inversat şi fără butoniere. apoi continuăm drept. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Rămîn 102 ochiuri cu care lucrăm drept 22 cm în înălţime. Restul de 55 ochiuri tricotăm în „punct de jerseu”. adică tot al 2-lea ochi îl lucrăm dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă. la înălţimea totală de 52 cm. În rîndul următor creştem 25 ochiuri. vertical. începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe această linie. Prima pereche de butoniere o formăm la înălţimea de 2 cm de la marginea de jos a feţei. de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri. În total am crescut 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. la marginea interioară a feţei. Tricotăm mîneca următoare la fel. de 40 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri pe un umăr).

Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem jacheta la maşină. Continuăm. în rîndurile prescurtate. Cornelia Both şi Martha Recth. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct leneş”. În rîndul al 12-lea formăm la marginea crescută o butonieră din 2 ochiuri. Gaica: Montăm 30 ochiuri şi tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”. Ed. 1959 340 . crescînd la una din margini cîte 1 ochi la fiecare rînd. la aceeaşi margine unde anterior am crescut. “Tricotaje de mînă”. la distanţă de 3 ochiuri de la margine. Ticotăm a doua gaică la fel şi le coasem pe jachetă. La marginea opusă lucrăm drept. încă 12 rînduri scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd. Coasem 12 nasturi pe banta din faţă şi 2 nasturi pe găici la spate. gulerul şal. Tehnică.

Rîndul 2: acoperit. Rîndul 3: la fel ca 1. 2 ochiuri lucrate pe faţă încrucişat astfel: lucrăm mai întîi ochiul 2 apoi ochiul 1 şi le scoatem de pe andrea amîndouă deodată. avînd manşetele şi feţele dublate cu galben. Model: I. 200 g lînă galbenă. 341 . 1 ochi pe dos. brodată cu un motiv discret în buline galbene. II. 2 ½. dublura reverelor şi tivul marginii de jos a jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Ea poate fi purtată în orice împrejurare. urmează 1 ochi pe dos. 9 O elegantă jachetă din lînă de culoare maron. Manşetele. Repetăm de la *. Furnituri: Circa 500 g lînă maron. andrele nr.Jachetă cu motiv brodat – Model nr. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Tricotăm restul cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): *28 ochiuri pe faţă.

Avem 94 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept. fixăm tivul manşetei. la începutul rîndurilor. tot la al 4-lea rînd. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Montăm 80 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. În total am scăzut 4 ochiuri şi au mai rămas 86 ochiuri cu care tricotăm drept 4 cm în înălţime. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 11 ochiuri şi de 26 ori cîte 2 ochiuri. În total am scăzut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). Continuăm cu lînă maron şi cu modelul II. Urmează apoi 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. adică de la rîndul de ochiuri pe dos. Tricotăm drept 6 cm şi începem să creştem la fiecare margine. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. La 55 cm înălţime totală scădem pe linia răscroielii gîtului. la fiecare margine a lucrului. În rîndul 32 cu lînă maron. la marginea interioară a feţei. În total am crescut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). Umărul: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umerilor. rotunjim mîneca.Spatele: Montăm 150 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. de mînecă. În total am scăzut 126 ochiuri (cîte 63 ochiuri pe un umăr). Tricotăm drept 4 cm în înălţime şi începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). tot pe aceeaşi linie. La marginea exterioară (pe linia subraţului) scădem 38 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm apoi a scădea. Partea sîngă a feţei: se tricotează la fel. în „punct de jerseu”. tricotînd în acelaşi timp împreună. 4 cm în înălţime. Avem 158 ochiuri. pînă cînd au rămas 31 ochiuri. Tricotăm încă 2 cm în înălţime în „punct de jerseu” cu cele 32 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui şi încheind. Executăm a doua parte a dublurii la fel. de 18 ori cîte 1 ochi. după indicaţiile noastre date pentru răscroiala gîtului. însă inversat. 2 ½ şi tricotăm drept 41 rînduri în „punct de jerseu”. însă inversat. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. pe care îl vom îndoi pe dos cosîndu-l cu puncte invizibile. scăzînd o dată 11 ochiuri şi de 26 de ori cîte 2 ochiuri. iar cele 13 ochiuri rămase pe andrea le scădem într-un singur rînd. La marginea interioară a feţei tricotăm drept. Umărul şi răscroiala gîtului: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umărului. scăzînd la fiecare margine (la 2 rînduri) 342 . Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri din lînă maron şi tricotăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. cîte 1 ochi (total 43 ori). Începem răscroiala mînecii scăzînd pe această linie. Continuăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. La înălţimea de 31 cm de la tiv. cu ochiul corespunzător ridicat din rîndul de montaj (începutul manşetei). 1 ochi de la faţa mînecii. cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. La înălţimea totală de 53 cm scădem. Dublura feţei: Montăm 90 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm 7 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Apoi începem să creştem pe linia răscroielii mînecii cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). Toate măsurile întrebuinţate în text sunt considerate de la terminarea tivului.

Îndoim manşetele la 6 cm înălţime şi le pontăm pe mîneci. Rămîn 13 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. Încheiem totul la maşină. coasem pe faţă cu maşina dublurile feţelor. Tricotăm la fel cealaltă mînecă. 343 . călcăm din nou şi tivim cu puncte invizibile marginile.cîte 11 ochiuri (total de 10 ori). Călcăm aburit. întoarcem pe dos. Broderia: La intervalul de 10 cm între ele brodăm bulinele cu lînă galbenă.

“Tricotaje de mînă”. 1959 344 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Tehnică.

prin răsfrîngerea feţelor şi spatelui care. cu mînecile trei sferturi. Răscroiala gîtului este dublată cu acelaşi material.Cardigan – Model nr. lungimea mînecii 42 cm. 345 . Furnituri: 500 g lînă. II. Restul în „punct de jerseu”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. lungimea cardiganului 65 cm. încheiat în 6 nasturi îmbrăcaţi în aceeaşi lînă cu care tricotăm. 2 ½ şi 3. se vor executa cu 2 cm mai lungi. Model: I. Garniturile de patent se lucrează în „punct de semielastic”. 1 ½ . în acest sscop. Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. 6 nasturi. andrele nr. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. 10 Garnitura de patent atît de frecvent întîlnită în modelele noastre îşi găseşte o nouă variantă la acest cardigan.

în total 14 ochiuri. tricotăm în rîndul următor 10 ochiuri în „punct de semielastic”. pe andrele nr. o bucată de 3 cm înălţime. dublînd astfel marginea răscroielii gîtului. 1 ½ . la distanşa de 10 cm între ele. 3. o îndoim pe dos. Din nou formăm o butonieră. continuăm la fel încă 10 cm. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. 2. lucrate pe dosul lucrului. montăm pe andrea 43 ochiuri. În rîndul următor scădem larg 29 de ochiuri la marginea interioară a lucrului. cu excepţia primelor 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei care formează bordura pentru butoniere. apoi din nou cu andrele nr. 20 ochiuri pe faţă. pe dosul lucrului. cu andrele nr. Avem 86 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. Formăm o butonieră la marginea interioară a lucrului. scăzînd la fiecare margine de 5 ori cîte 8 ochiuri. pe faţa lucrului. 346 . Porţiunea de 2 cm rezultată din tricotarea prelungită a feţei. la începutul rîndurilor. Continuăm să lucrăm de aici înainte în „punct de jerseu”. astfel: 5. 2 ½ . 1. scăzînd de 5 ori cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. Cele 43 de ochiuri adăugate la formarea buzunarului le ridicăm pe o andrea şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 13 cm. Tricotăm 4 cm în înălţime scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm pe linia subraţului. tricotînd 21 cm în înălţime. la fiecare margine. avem 144 ochiuri. şi care se lucrează în „punct de semielastic”. urmează 10 ochiuri pe faţă. 43 ochiuri încheiate (formînd buzunarul). Lucrăm 2 cm drept. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. La mijloc au rămas 44 ochiuri cu care mai tricotăm 1 cm în înălţime. urmează 10 ochiuri lucrate pe dos. 2 ½ lucrăm 21 cm. Umărul: Avem 124 ochiuri cu care lucrăm drept 18 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului. Avem 158 ochiuri. o dată 4. pe dosul lucrului. În total scădem 12 ochiuri. La marginea interioară. Pe această bordură avem grijă să formăm butonierele. 1 ½ . iar ultimele 10 ochiuri le lucrăm în „punct de semielastic”. o dată 5 ochiuri. Creştem cîte 1 ochi la 3 cm la fiecare margine a lucrului. 4. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. Avem 79 ochiuri. însă inversat şi fără butoniere. 3. în total 17 ochiuri scăzute. Avem 69 de ochiuri. În rîndul următor (pe dosul lucrului) tricotăm astfel: 20 ochiuri pe dos. 1. în „punct de semielastic”. Continuăm în „punct de jerseu” 17 cm în înălţime. acest rînd formează linia pe care se îndoieşte pe dos marginea (tivul) de 3 cm tricotată pînă aici. 2 ½ şi tricotăm drept.Urmează un rînd de ochiuri pe faţă. Urmează 2 cm drept pe andrele cu nr. pentru a forma linia cambrată a taliei şi din nou continuăm cu andrele nr. 3 şi încheiem larg într-un singur rînd. Partea dreaptă a feţei: Montăm 83 ochiuri pe andrele nr. 1 ochiuri în total scădem la ambele margini 34 ochiuri. care va forma căptuşeala buzunarului. Tricotăm drept 18 cm. Umărul: La marginea exterioară începem să formăm linia umărului.

în continuare. În total creştem 38 ochiuri. 347 . Coasem de mînă pe dosul cardiganului dublura buzunarelor şi reverul răscroielii gîtului. tricotăm drept. o bucată de 6 cm înălţime. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul primul rînd 5 ochiuri. Continuăm a scădea la începutul rîndurilor următoare de 66 ori cîte 1 ochi şi. în „punct de semielastic”. iar la începutul rîndului următor (pe dosul lucrului). 2 ½. cîte 2 ochiuri. 8 ochiuri. Mîneca următoare se lucrează la fel. Călcăm părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem la maşină.Mîneca: Montăm 84 de ochiuri pe andrele nr. însă inversat. pînă cînd rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. continuăm 19 cm în „punct de jerseu”. Avem 122 ochiuri.

348 .

II. 1 nasture. cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): * 3 ochiuri pe faţă. 2 şi tricotăm în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. Necesită o lînă de calitate bună şi o lucrătură foarte egală. În felul acesta modelul va fi mereu împins spre dreapta cu 1 ochi. este lucrată într-un punct original. 3 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţa lor. Măsură: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. andrele nr. 3 ochiuri ridicate nelucrate. Furnituri: Circa 400 g lînă verde. 11 Această jachetă scurtă din lînă verde cu două clape false în faţă.Jachetă scurtă cu mînecă trei sferturi – Model nr. clapele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. urmează 1 349 . Manşetele. Restul. cu firul trecut prin faţa lor. care dă tricotajului un aspect de stofă. 3 ochiuri ridicate nelucrate. lungimea jachetei 53 cm. 2 şi 2 ½. cu firul trecut prin faţa lor * 3 ochiuri pe faţă. Rîndurile cu soţ (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. Repetăm de la *. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. Repetăm de la *. Spatele: Montăm 152 ochiuri pe andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Model: I.

de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 29 cm în înălţime. Formăm astfel tivul spatelui pe care la sfîrşit îl îndoim pe dosul jachetei prinzîndu-l cu puncte invizibile. scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. Continuăm 24 cm în înălţime cu modelul II. pe această linie. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. Răscroiala gîtului: Aici începem răscroiala gîtului. o dată 8 ochiuri. 3 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 10 ochiuri în rîndul întîi şi tricotăm primele 9 ochiuri în „punct de jerseu”. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm începem să formăm linia umărului. inversat. 2 ½ cu modelul II. 2 şi tricotăm tivul la fel ca la spate. Rămîn la mijlocul spatelui 38 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. scăzînd la începutul rîndurilor. iar la marginea opusă. o dată 20 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. Acestea vor forma tivul marginii interioare a feţei pe care le vom tricota astfel pînă la sfîrşit. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. scădem 8 ochiuri în rîndul întîi.rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). În continuarea acestor 10 ochiuri crescute vom tricota cu modelul II. Continuăm a tricota drept pe andrele nr. adică de la terminarea tivului. 350 . Avem 124 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea (mînecii) care se va aplica la partea din faţă a jachetei. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate de la rîndul de ochiuri pe dos. Răscroiala mînecii: Cînd am terminat o bucată de 29 cm înălţime. În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 82 ochiuri cu care tricotăm drept pînă cînd avem o înălţime totală de 48 cm. începem să formăm răscroiala mînecii. Continuăm drept. cele 90 ochiuri din montaj. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la margine). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm drept înainte. 1 ochi pe dos. scăzînd la începutul rîndurilor de 5 ori cîte 9 ochiuri. 1 ochi pe dos). Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 20 cm. total 90 ochiuri (cîte 45 ochiuri pe un umăr). începem să formăm linia umerilor. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 9 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm tivul după indicaţiile anterioare (9 ochiuri în „punct de jerseu”. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine).

“Tricotaje de mînă”. în „punct de semielastic”. Coasem gulerul suprapus peste răscroiala gîtului. la înălţimea de 2 cm de la montaj şi la distanţă de 5 ochiuri de la margine. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Ed. Tricotăm mîneca următoare la fel. Clapele: Tricotăm două clape de 4 cm înălţime. un guler de 4 cm înălţime. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. dar inversat. Gulerul: Tricotăm pe 150 ochiuri.Continuăm scăzînd egal la ambele margini astfel: de 10 ori cîte 2 ochiuri. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. Coasem invizibil tivurile pe dosul jachetei. de 4 ori cîte 2 ochiuri. formînd la capătul drept. iar ultimele 23 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. în punct de semielastic şi le coasem pe cele două părţi ale feţei. pe cîte 30 ochiuri. 1959 351 . o butonieră din 6 ochiuri.

12 Confecţionată din lînă gri. adică este la fel pe ambele părţi ale tricotajului. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm.Jachetă călduroasă – Model nr. Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. iar jeteul şi ochiul ridicat nelucrat (în rîndul anterior) să se lucreze acum împreună pe faţă (scăzut). Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. Restul cu următorul model: pentru executarea acestui model se montează un număr de ochiuri divizibil cu 3. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 352 . andrele nr. Măsura: 29 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. luate din spate (scăzut). 2 ½ şi 3. se obţine o jachetă frumoasă şi călduroasă potrivită pentru vreme răcoroasă. cu un punct de tricotaj deosebit. lungimea 68 cm. Modelul este cu dublă faţă. Rîndul 1: * 1 jeteu. Model: I. 1 ochi ridicat nelucrat. Repetăm de la *. Furnituri: Circa 900 g lînă gri. 5 nasturi. II. Rîndul 2: se execută întocmai ca rîndul 1 avînd grijă ca ochiul rezultat din scăderea în rîndul precedent a 2 ochiuri să fie acum ridicat nelucrat cu firul în spate. cu firul în spate.

În total am scăzut 16 ochiuri şi au mai rămas 90 ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. formînd astfel tivul. Avem 162 ochiuri. urmează (pe faţa lucrului) 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos. apoi 37 cm crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm. iar al 10-lea ochi îl lucrăm pe dos (pe faţa lucrului). Continuăm pe andrele nr. după terminarea tivului de jos. cu modelul II. Tricotăm astfel 5 cm în înălţime drept. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare atsfel: de 2 ori cîte 9 ochiuri. Avem 132 de ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Restul ochiurilor îl tricotăm cu modelul II. Am crescut în total 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). Avem 106 ochiuri. urmează o butonieră formată din 3 ochiuri. 1 ochi pe dos. scăzînd la începutul rîndurilor.Spatele: Montăm 150 ochiuri pe andrele nr. În total am scăzut 96 ochiuri şi au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. scădem într-un singur rînd cele 10 ochiuri care formau tivul. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem cîte 1 ochi la 1 cm (de 7 ori). deci de la terminarea tivului (se neglijează tivul). De aici începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. din nou tricotăm 3 ochiuri pe faţă. pe care le încheiem într-un singur rînd. urmează o butonieră formată din 3 ochiuri şi în continuare lucrăm restul ochiurilor cu modelul II. Această bantă va forma tivul feţei. la începutul rîndurilor. Umărul: Avem 87 ochiuri şi începem să formăm linia umărului. lucrăm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm drept. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri lucrate pe dos. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm începem răscroiala mînecii. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. cîte 1 ochi la 6 cm. Urmează 37 cm în înălţime crescînd pe linia subraţului. Rămîn 80 ochiuri. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). În total am crescut 7 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm lucrul drept 5 cm înălţime pe andrele nr. Aşadar în rîndul întîi. Următoarele 3 ochiuri (din montaj) le lucrăm cu modelul II. 3 cu modelul II astfel: la marginea interioară a lucrului adăugăm pe andrea 10 ochiuri cu care vom tricota drept (începînd din acest punct şi pînă la înălţimea de 48 cm) o bantă formată din 9 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm. 3. la marginea 353 . cu modelul II. pe această linie. în „punct de jerseu”. Începînd de la 20 cm înălţime totală (neglijînd tivul) vom forma cîte o pereche de butoniere pe tiv şi pe montaj la distanţă de 8 cm între ele astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm primele 3 ochiuri (din tiv) pe faţă. vom continua lucrul pe două andrele nr. o dată 9 ochiuri. la fiecare margine. 3. Cînd lucrul are 57 cm înălţime totală. La înălţimea totală de 48 cm. pînă la înălţimea totală de 58 cm. Avem 144 ochiuri. În total formăm 4 perechi de butoniere. Formăm 4 butoniere în punctele corespunzătoare butonierelor de pe corsaj. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 5 cm în înălţime. cu 100 ochiuri (10 ochiuri tivul şi 90 ochiuri montajul). scăzînd la începutul rîndurilor de 12 ori cîte 8 ochiuri.

Partea stîngă a feţei: lucrăm la fel. Au mai rămas 39 de ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. 2 rînduri drept. de 4 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 22 ochiuri într-un singur rînd. În total am scăzut 20 ochiuri şi au mai rămas 70 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd.exterioară a lucrului. Mîneca: Montăm 84 ochiuri pe andrele nr. însă inversat şi fără butoniere. Continuăm lucrul pe andrele nr. de 2 ori cîte 1 ochi. 354 . Festonăm fiecare butonieră de pe montaj. După dorinţă putem căptuşi jacheta cu o ţesătură de mătase. În continuare scădem de 24 ori cîte 1 ochi. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Gulerul: (partea din spate) Montăm 90 ochiuri pe andrele şi tricotăm cu modelul II o bucată de 10 cm înălţime. apoi încă 40 cm. 2 rînduri drept. scădem 3 ochiuri la începutul rîndului următor. Repetăm încă de 10 ori de la *. urmează 2 rînduri drepte (fără scăderi). iar la marginea opusă. Scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri. apoi de 2 ori cîte 1 ochi. după explicaţiile date pentru spate. 2 rînduri drept. Scădem de * 2 ori cîte 1 ochi. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la marginea care vin în faţa jachetei scădem în rîndul întîi 9 ochiuri. Coasem gulerul cap în cap de reverele feţelor. de 6 ori cîte 8 ochiuri. împreună cu butoniera corespunzătoare de la tiv. Călcăm foarte uşor toate părţile tricotate şi le încheiem la maşină. 2 rînduri drept. tricotînd 4 cm înălţime drept. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 4 cm înălţime. 3 cu modelul II.

* 8 ochiuri pe dos. 6 nasturi. 8 ochiuri pe faţă. * 8 ochiuri pe dos. Restul cu modelul următor: tricotăm 9 rînduri în „punct de jerseu”. Rîndul 27: toate ochiurile pe dos. această jachetă este indicată pentru orice ocazie şi anotimp. 8 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. Model: I. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos. partea superioară a mînecii şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Rîndul 25: toate ochiurile pe dos. Repetăm de la *.Jachetă fantezie – Model nr. Rîndul 14: la fel cu rîndul 10. andrele nr. 13 Elegantă şi cu o linie nouă. Se poate lucra din lînă galbenă sau de culoare pastel. Repetăm de la *. lungimea 55 cm. 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 26: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: toate ochiurile pe dos. Rîndul 12: 4 ochiuri pe faţă. Clapele. Rîndul 28: la fel cu rîndul 26. 8 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. Rîndul 15: 23 ochiuri în „punct de jerseu”. 355 . 2 şi 2 ½. Furnituri: Circa 500 g lînă galbenă. Rîndul 10 (pe faţa lucrului) * 8 ochiuri pe faşă. Rîndul 24: * 8 ochiuri pe dos. Rîndul 29: repetăm de la rîndul 1. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. II.

scăzînd pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. Umărul: Avem 126 ochiuri şi începem să formăm linia umerilor. la începutul rîndurilor pe această linie. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate ca începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). urmează 1 ochi pe dos. Tricotăm primele 10 ochiuri în „punct de jerseu” şi 1 ochi pe dos (pe faţa lucrului). ca şi la spate. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). cu modelul II. iar la răscroiala gîtului tricotăm astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm 21 de ochiuri şi le lăsăm pe o andrea de rezervă. scăzînd la fiecare umăr. Au rămas la mijlocul spatelui 42 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. 4 ochiuri în „punct de jerseu” (din corsaj). 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 11 ochiuri în rîndul întîi. Continuăm pe andrele nr. cu următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) formăm butoniera. o bucată de 30 cm înălţime. Răscroiala mînecii: Avem 132 ochiuri şi începem răscroiala mînecii astfel: luăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Avem 71 ochiuri cu care tricotăm încă 6 cm în înălţime. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm (de 5 ori). 2 şi tricotăm drept. 2 ½ cu modelul II. Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Răscroiala mînecii: Lucrăm o bucată de 15 cm înălţime. Această bucată va forma tivul spatelui. Restul de 20 ochiuri le scădem astfel: la începutul fiecărui rînd pe această linie scădem cîte 3 ochiuri (de 6 ori) şi o dată 2 ochiuri. În total am scăzut 15 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine).Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. Prima butonieră o vom forma la 2 cm distanţă de la marginea de jos. Vom tricota în felul acesta (avem 81 de ochiuri) o bucată de 30 cm înălţime. 356 . iar restul ochiurilor pînă la sfîrşitul rîndurilor. cu următoarele 2 ochiuri formăm butoniera şi în continuare tricotăm cu modelul II restul de ochiuri. Urmează pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. crescînd cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori) la fiecare margine a lucrului. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). formăm o butonieră şi încheiem. iar la marginea interioară a feţei vom forma cîte o butonieră la 8 cm distanţă între ele. continuăm 4 ochiuri (din tiv) în „punct de jerseu”. în „punct de jerseu”. de 7 ori cîte 6 ochiuri. crescînd cîte 2 ochiuri la 1 cm. Tricotăm încă 6 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Distanţa dintre butoniere pe linie orizontală este următoarea: lucrăm în „punct de jerseu” primele 4 ochiuri de la marginea tivului. Această parte va forma tivul feţei pe care îl vom executa astfel pînă la sfîrşit. 2 şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. avînd grijă ca în punctele corespunzătoare butonierelor corsajului să formăm cîte o butonieră pe tiv. Avem 102 ochiuri. În continuarea acestor 11 ochiuri vom tricota următoarele 10 ochiuri (din corsaj) tot în „punct de jerseu”. Tricotăm încă 3 cm în înălţime cu cele 21 de ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem concomitent pe linia umărului de 7 ori cîte 6 ochiuri. o bucată de 3 cm înălţime. Continuăm pe andrele nr. Avem 86 de ochiuri. În total am crescut 12 ochiuri şi avem 83 ochiuri.

Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. de 4 cm înălţime şi le coasem de corsaj. Clapele le tricotăm în „punct de semielastic” din 45 ochiuri. 1959 357 . crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Tricotăm apoi 24 cm înălţime pe andrele nr. Executăm mîneca următoare la fel. 2 ½ cu modelul II. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). În total am scăzut 30 ochiuri şi au mai rămas 74 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de semielastic”. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Ed. “Tricotaje de mînă”. cosîndu-l la cele două capete de marginea benţilor cu butoniere şi a reverelor lor. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. La răscroiala gîtului ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 3 cm înălţime. 2 şi executăm un tiv de 3 cm după explicaţiile date pentru spate. inversat şi fără butoniere.Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. Avem 104 ochiuri şi începem să scădem astfel: tricotăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Festonăm butonierele de la tiv şi de la corsaj împreună. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri pe andrele nr. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică.

Urmează 18 rînduri în „punct de jerseu” alternînd 2 rînduri verzi cu 2 rînduri galbene. 3. toate rîndurile pe faţă. acest complet se lucrează pe fond galben. 7. 358 .Complet de bluză în dungi cu mînecă chimono şi jachetă cu mînecă lungă – Model nr. Bluza Furnituri: Circa 150 g lînă galbenă. andrele nr. 30 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. 3. 2. 14 Cu un colorit plăcut armonizat. apoi aplicăm o dată modelul II. tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. 2 ½ şi 3. cu dungi verzi şi benzi negre. II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 8 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. Model: I. 28. 100 g lînă verde. 6. 50 g lînă neagră. Rîndul 5. lungimea 52 cm. Rîndul 27. Începem cu 2 rînduri verzi şi terminăm tot cu 2 rînduri verzi. Restul în felul următor: modelul este format din 30 rînduri. 2 ½ aplicînd încă o dată modelul II. astfel: Rîndul 1. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: montăm 100 ochiuri cu lînă galbenă pe andrele nr. Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”. Continuăm pe andrele nr. 4 se tricotează cu lînă neagră în „punct leneş” toate rîndurile (dus şi întors) se lucrează pe faţă. 29.

Continuăm drept cu lînă galbenă. în „punct de jerseu”. Scădem toate ochiurile într-un singur rînd. andrele nr. În total am crescut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). Continuăm lucrul cu 10 cm în înălţime (repetînd mereu modelul II). În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 5 ori cîte 6 359 . În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 la fiecare umăr). Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. scăzînd la fiecare margine pentru a forma linia umerilor cîte 3 ochiuri la 1 cm. Umărul: scădem la începutul rîndurilor care urmează. Partea dreaptă a feţei: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. 20 g lînă verde. în „punct de jerseu”. Urmează modelul II. lungimea 52 cm. Au rămas 90 ochiuri cu care tricotăm 18 cm drept. apoi 6 rînduri în „punct leneş”cu lînă neagră.Avem 15 cm înălţime totală şi începînd de aici tricotăm din nou cu andrelele nr. 20 cm în înălţime. de 10 ori cîte 6 ochiuri. tricotînd 20 cm în înălţime. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 la o margine). Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. de 2 ori cîte 6 ochiuri. 3 (repetînd mereu modelul II) o bucată de 16 cm în înălţime. 5 nasturi. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă în „punct leneş”. Aplicăm o dată modelul II şi terminăm bordura cu 6 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. Călcăm şi încheiem la maşină. Am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 45 ochiuri cu care tricotăm drept 18 cm în înălţime. 4 rînduri galben. în total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijloc 30 ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. Creştem în continuare la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Jacheta Furnituri: Circa 460 g lînă galbenă. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. 3 şi tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. 3. La marginile mînecilor formăm un tiv îndoind pe dos 1 cm din mînecuţă. Continuăm drept cu lînă galbenă. Încheiem faţa tricotînd în „punct leneş” 4 rînduri negru. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. S-au format 108 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. 20 g lînă neagră.

la înălţimea totală de 37 cm. 1959 360 . la distanţa de 7 cm între ele. începem să formăm răscroiala gîtului. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă. de 2 ori cîte 4 ochiuri. de 50 ori cîte 1 ochi. în „punct leneş”. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Tehnică. La cele două capete ale benţii. Banta: Montăm 10 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm în „punct de semielastic” o bandă de 125 cm lungime. Prindem banda cap în cap cu marginile feţelor. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Continuăm cu lînă galbenă în „punct jerseu” 30 cm înălţime. Cornelia Both şi Martha Recht. Aplicăm o dată modelul II şi încheiem bordura mînecii cu 6 rînduri din lînă neagră. de 2 ori cîte 3 ochiuri. vom aplica coloratura modelului II. formăm o butonieră din 2 ochiuri şi tricotăm în continuare formînd încă 4 butoniere (în total 5). scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. Între timp la marginea interioară a feţei. însă inversat. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 5 ochiuri. Ed. În total am crescut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Călcăm aburit părţile tricotate şi încheiem la maşină. prin cusături de mînă pe dosul jachetei. “Tricotaje de mînă”. fără a călca. La 2 cm înălţime după montarea celor 10 ochiuri. Partea stîngă a feţei: Se tricotează la fel. în „punct leneş”. Coasem 5 nasturi. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr.ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. lucrată însă în „punct de semielastic”. iar ultimele 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Tricotăm mîneca următoare la fel.

gulerul şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. Fiecare model poartă indicaţiile de culori. 15 Acest model de pulover este frumos şi tineresc. 6 nasturi. Elasticul. andrele nr. 361 . Model: I. lungimea 62 cm. 2 ½ şi 1 ½ . III. 20 g lînă galbenă. 20 g lînă maron. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. II. Restul în punct de jerseu. Modelul norvegian. manşetele. după schemă. acestea pot fi însă modificate după gust şi posibilităţi.Pulover cu model norvegian – Model nr. 50 g lînă roşie. 20 g lînă verde. Furnituri: Circa 450 g lînă albă. 20 g bleumarin.

adică tot la al 9-lea 362 . Spatele: Montăm 135 ochiuri din lînă roşie. 6 cm înălţime. Continuăm cu lînă bleumarin 1 rînd pe faţă crescînd 15 ochiuri. pe andrele nr. în „punct de semielastic”.Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. 2 ½ şi tricotăm drept.

de 2 ori cîte 5 ochiuri. 2 1/2. Partea dreaptă a feţei: Montăm 67 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. În total creştem 15 ochiuri. tricotăm 2 cm înălţime pe andrele nr. la marginea interioară a feţei lucrăm drept. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Cînd lucrul are înălţimea totală de 18 cm. de 4 ori cîte 3 ochiuri. scădem la mijlocul spatelui 22 ochiuri întrun singur rînd. Avem 56 ochiuri cu care lucrăm drept 16 cm în înălţime. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să fomăm răscroiala gîtului şi linia umărului. de 2 ori cîte 3 ochiuri. o dată din faţă. 2 ½. în „punct de semielastic”.ochi îl lucrăm de 2 ori. tricotăm 2 cm în înălţime pe andrele nr. Avem 74 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă roşie. Vor fi 150 ochiuri. După ce am executat modelul norvegian. după terminarea modelului norvegian. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 37 cm. iar pentru umăr scădem de 6 ori cîte 6 ochiuri. orientîndu-ne după schema dată. scăzînd la începutul rîndurilor. Avem 87 de ochiuri cu care continuăm să tricotăm 15 cm în înălţime. o dată din spate. Umărul şi răscroiala gîtului: Tricotăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. Apoi aplicăm „modelul norvegian”. Urmează în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă bleumarin. apoi continuăm drept pe această linie. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la fiecare margine). pînă la înălţimea totală de 37 cm. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. să creştem 17 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. pentru răscroiala gîtului. însă inverssat. Aplicăm „modelul norvegian” orientîndu-ne după diagramă. Urmează modelul norvegian şi apoi continuăm drept cu lînă albă. inversat. urmează în „punct leneş”. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii scăzînd astfel o dată 6 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept. La înălţimea totală dde 18 cm. pe faţa lucrului. de 2 ori cîte 2 363 . 2 rînduri cu lînă maron. cu andrele nr. o dată 4 ochiuri. Partea stîngă a feţei: Se execută la fel. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare lucrăm drept. continuăm drept cu lînă albă în „punct de jerseu”. Avem 114 ochiuri cu care lucrăm drept încă 19 cm înălţime. în „punct de jerseu”. 1 ½ pentru a cambra talia şi apoi continuăm tot drept. Rîndul următor (pe dosul lucrului) îl lucrăm tot pe faţă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. începem să formăm răscroiala mînecii. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” avînd grijă ca în rîndul întîi. adică să dublăm tot al 4-lea ochi. scăzînd astfel: la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 2 rînduri cu lînă maron. Continuăm cu lînă bleumarin 2 rînduri în „punct leneş”. Pe linia umărului scădem de 9 ori cîte 4 ochiuri. adică dublăm tot al 10-lea ochi. Lucrăm partea următoare la fel. 2 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă maron. Avem 102 ochiuri. În acest punct. 6 cm înălţime. 2 rînduri cu lînă roşie. avînd grijă ca în rîndul întîi să creştem 7 ochiuri. împărţind astfel lucrul în 2 părţi. 1 ½ apoi continuăm drept pe andrele nr.

Mîneca stîngă se lucrează la fel. avînd grijă ca la gît să le unim cu guleraşul. un guleraş de 3 cm înălţime.ochiuri. Ed. Coasem de mînă benţile care bordează feţele. printr-o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. 1959 364 . astfel: cîte 1 ochi roşu la distanţă de 3 ochiuri albe între ele. ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă roşie. de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” două benzi de 64 cm lungime. avînd grijă ca pe una din benzi să formăm cîte o butonieră la distanţă de 11 cm între ele. Tehnică. în „punct de semielastic”. Urmează 5 rînduri albe şi montăm la maşină. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Montăm 12 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. “Tricotaje de mînă”. după schema dată. Cornelia Both şi Martha Recht. Pe părţile albe brodăm picouri cu lînă roşie. de 20 ori cîte 1 ochi. Călcăm aburit şi montăm la maşină. Coasem 6 nasturi. Împrejurul răscroielii gîtului. iar restul de 26 ochiuri le scădem într-un singur rînd. de 6 ori cîte 2 ochiuri.

urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). în loc de punctul norvegian. Model: I. Restul în „punct de jerseu” aplicînd modelul II (după schemă). putem adopta minunatele noastre motive româneşti acetei elegante bluze albe. 20 g lînă albastră. 2 ½. 1 fermoar şi andrele nr. Această bantă de 3 cm înălţime va forma tivul spatelui pe care îl vom îndoi pe dos. deci toate măsurile pe care le vom întrebuinţa sînt considerate ca începînd de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. 365 . Furnituri: Circa 500 g lînă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. cosîndu-l în punct invizibil de bluză. gen iie. 16 La răscroiala gîtului şi la cele două fente. lungimea bluzei 54 cm. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. II. 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm înălţime în „punct de jerseu”.Bluză cu model românesc – Model nr. În indicaţiile din text vom neglija tivul. Manşetele se lucrează în „punct de semielastic”. 20 g lînă roşie. 20 g lînă galbenă.

Avem 156 ochiuri. împărţind astfel lucrul în două părţi. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. în total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). scădem de 6 ori cîte 7 ochiuri. Faţa: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. La înălţimea totală de 14 cm. Tricotăm la fel partea următoare. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm. avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le lucrăm cu modelul II. începem răscroiala mînecii. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. La înălţimea totală de 14 cm terminăm modelul II şi continuăm numai cu lînă albă 20 cm în „punct de jerseu”. însă inversat. la fiecare margine a lucrului. Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept 17 cm. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Lucrăm prima parte scăzînd la răscroiala gîtului de 2 ori cîte 2 ochiuri. apoi continuăm drept. În total am scăzut 28 ochiuri (cîte 14 ochiuri la o margine). Avem 150 ochiuri. cu lînă albă. Continuăm drept. iar 1 ochi îl lăsăm pentru margine. în total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. de 2 ori cîte 4 ochiuri. orientîndu-ne după schemă. în „punct de jerseu” 14 cm în înălţime. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. iar pe linia umărului. continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” 20 cm înălţime. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 366 . 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. Modelul este format din 11 ochiuri.Tricotăm drept în „punct de jerseu” 14 cm înălţime avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le tricotăm cu modelul II. La înălţimea totală de 51 cm scădem la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd.

În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). însă inversat. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm 12 ochiuri cu modelul II şi 1 ochi marginea). Călcăm aburit părţile tricotate şi le încheiem la maşină. Continuăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. o dată îl lucrăm din faţă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Coasem fermoarul cu mîna. cîte 62 ochiuri de fiecare parte. Tricotăm prima parte 10 cm drept. Formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri la începutul rîndurilor pe această linie. continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” un tiv (de înălţimea gulerului) pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. de 2 ori cîte 5 ochiuri. de 20 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Mîneca stîngă se execută la fel. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. 367 . După ce am executat un model din motivul românesc (modelul II). de 2 ori cîte 6 ochiuri. Aici împărţim lucrul în două părţi. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. de 2 ori cîte 3 ochiuri. tricotînd un guler (cu modelul II). scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. Avem 84 ochiuri. Vom proceda la fel ridicînd pe andrea ochiurile corespunzătoare de la cele 2 fente (pe şolduri) şi vom tricota cu lînă albă cîte un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dosul bluzei. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Avem 124 ochiuri cu care continuăm drept 3 cm în înălţime. adică tot la al 5-lea ochi îl lucrăm dublat. ridicăm ochiurile corespunzătoare de la răscroiala gîtului. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. le ridicăm pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem restul ochiurilor la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare drept. Avem 104 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem şi scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: primele 12 ochiuri cu modelul II. În rîndul următor creştem 14 ochiuri. iar restul de 28 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. În continuarea ochiurilor cu modelul II lăsate pe andrelele de rezervă. o dată din spate.

Deci în total 10 benţi bleumarin. iar toate culorile din aceeaşi lînă. Model: I. Măsura: 42 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. Furnituri: Circa 100 g lînă foarte subţire bleumarin. Condiţia esenţială este ca lîna să fie subţire şi foarte regulat toarsă. respectînd bineînţeles armonia culorilor. 5 g albă. bentiţa de la gît şi de la mîneci se tricotează în „punct elastic”. negru. 2 368 . necesită foarte puţin material şi se execută uşor. 2 rînduri alb. 20 g galbenă – portocalie. 6 rînduri bleumarin. Montăm 28 ochiuri de lînă bleumarin şi tricotăm drept în „punct de jerseu” o bantă uniformă de 40 cm înălţime. bleumarin). Patentul din talie. Montăm apoi 16 ochiuri şi tricotăm benţile colorate tot în „punct de jerseu” după următoarea ordine: *6 rînduri portocaliu. 4 rînduri roşu.Bluză chimono cu benţi colorate – Model nr. 5 andrele nr. 6 rînduri verde. 2 rînduri bleumarin. 6 rînduri roşu. Încheiem scăzînd toate ochiurile într-un singur rînd. Restul în „punct de jerseu”. După acelaşi procedeu lucrăm încă 9 benţi. Combinaţia de culori prezentată aici este verificată de noi. II. Totuşi se poate executa şi din alte nuanţe. Benţile multicolore se vor armoniza cu un fond corespunzător de culoare neapărat închisă (maron. 2 rînduri bleumarin. 17 Această bluză de un efect vesel şi tineresc se lucrează din resturi de lînă aflate în orice casă. 2 rînduri portocaliu. 20 g roşie. 4 rînduri roşu. 2 (de ciorapi). Faţa şi spatele: Se lucrează la fel. 15 g verde.

La răscroiala gîtului. La sfîrşit coasem cele două benţi colorate de cîte 18 cm la cele două margini ale lucrului (la înălţime de 20 cm de la marginea de jos a lucrului. Cornelia Both şi Martha Recht. Din benţile colorate de la mînecuţă ridicăm pe 5 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă bleumarin. 2 şi tricotăm în „punct de elastic” un patent de 12 cm înălţime. în „punct de elastic”. Repetăm de la * pînă la*. apoi le coasem pe dosul lucrului. margine de margine. 1959 369 . în „punct de elastic”. formînd atfel o mică mînecă chimono. 6 rînduri verde. Aşezăm pe un tipar de croitorie (chimono) faţa şi spatele şi croim cu foarfeca răscroiala gîtului şi linia umărului. În talie ridicăm 120 ochiuri din lînă bleumarin pe andrele nr. ridicăm pe andrea 56 ochiuri (la partea din faţă) şi tricotăm cu lînă bleumarin. o bentiţă de 2 cm înălţime şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. Rezervele de 1 cm rămase pe dos. Încheiem bluza la maşină pe linia umărului şi a subraţului. “Tricotaje de mînă”. După ce am cusut 5 benţi bleumarin alternînd cu 4 benţi colorate de cîte 40 cm lungime fiecare şi 2 benţi colorate aplicate la cele două margini (de cîte 18 cm lungime) formînd faţa bluzei. Coasem la fel pentru spatele bluzei. Încheiem apoi toate ochiurile într-un singur rînd. 2 rînduri bleumarin *. alternînd o bantă bleumarin şi una colorată. Executăm aceeaşi bentiţă la partea din spate. 6 rînduri roşu. o bentiţă de 1 ½ cm înălţime. Executăm în total 8 benţi multicolore lungi de 40 cm fiecare şi 4 benţi de cîte 18 cm lungime. Călcăm apoi din nou pe dos tricotajul obţinut. cu un fir de lînă bleumarin. adică la începutul răscroielii mînecii). După ce am executat toate benţile bleumarin şi multicolore le călcăm aburit. după ce am îndoit pe dosul lucrului 1 cm din răscroială. Tehnică. de la cusăturile de maşină. La cele două capete ale bentiţei de la spate coasem 2 nasturi mici bleumarin. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. iar la bentiţa din faţă formăm cîte o cheutoare. Pe fiecare umăr lăsăm cîte o deschizătură de 4 cm. Ed. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. de cel puţin 1 cm. 2 rînduri portocaliu. Tricotăm astfel drept o bantă uniformă de 40 cm înălţime. Executăm acelaşi patent şi la partea din spate şi coasem elasticul la cele două margini. avînd grijă să lăsăm rezerve la toate răscroielile.rînduri bleumarin. le tivim (surfilăm) cu lînă bleumarin în „punct de feston rar” şi le descălcăm.

„Punct de jerseu”. tricotăm din nou modelul I. 5 andrele pentru ciorapi. 2009 by Shortcut in carte. apoi pentru a treia oară modelul I. Model: I. 3 ½ şi tricotăm 8 rînduri cu modelul ajurat I (adică executăm o singură dată modelul I după schemă). această jachetă înlocuieşte canadiana de stofă în zilele răcoroase.Jachetă chimono cu benţi ajurate – Model nr. II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Se poate lucra din „lînă industrială” pusă în vînzare în magazine. Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. Recomandăm culoarea galbenă. Lasă un comentariu Călduroasă şi elegantă. andrele nr. 18 Posted iulie 1. 3 ½. tricotaje. De la 370 . După schema dată. Furnituri: Circa 600 g lînă. Spatele: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. Se tricotează cu firul dublat (lucrăm cu 2 fire).

ultimele 36 ochiuri din cele 106 ochiuri şi tricotăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. scădem căte 1 ochi numai la începutul rîndurilor. După ce am lucrat 3 benţi cu modelul I. inversat. şi pentru a treia oară modelul I. terminînd astfel toate ochiurile. pe faţa lucrului. apoi 14 rînduri în „punct de jerseu”. Continuăm lucrul pentru mîneca următoare la fel. la fiecare margine a lucrului. Ridicăm pe andrea pe faţa lucrului. repetăm de 4 ori de la * scăzînd astfel: (începînd din primul rînd cu 200 ochiuri) la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd scădem cîte un ochi exceptînd tot al 5-lea rînd la care nu scădem deloc. în următoarele 14 rînduri (în „punct de jerseu”) vom creşte cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd de dus şi întors. Scădem totodată cîte 1 ochi pe linia A – B. Răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 55 cm. În rîndul următor creştem la marginea exterioară a feţei 55 ochiuri.începutul lucrului şi pînă în acest punct vom lucra drept. Repetăm încă de 4 ori de la * . După ce am executat 3 benzi cu modelul I. începem să scădem răscroiala gîtului astfel: de 5 ori cîte 1 ochi şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. Avem 90 ochiuri. şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd A – C. Partea stîngă a feţei se lucrează la el. exceptînd tot al 5-lea rînd în care nu scădem deloc. Avem 200 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. la marginea exterioară a lucrului. iar pe linia A – C. În rîndul următor creştem dintr-o dată. în următoarele 14 rînduri lucrate în „punct de jerseu” vom creşte cîte 1 ohi la începutul fiecărui rînd. vom forma cîte o butonieră la mijlocul fiecărei benţi lucrate în „punct de jerseu”. urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. din nou urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. În total creştem 14 ochiuri. ultimele 36 ochiuri din cele 200 ochiuri şi tricotăm în jos 14 rînduri în „punct de jerseu” şi model I. Încheiem ochiurile rămase. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. însă inversat. La marginea interioară lucrăm drept. Avem 51 ochiuri. cîte 55 ochiuri. La marginea interioară a lucrului. apoi modelul I. într-un singur rînd. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. deci în total 7 ochiuri. 371 . Partea dreaptă a feţei: Montăm 44 ochiuri şi tricotăm drept 8 rînduri cu modelul I. Ridicăm pe andrea. la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd. Avem 106 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. repetăm pentru a doua oară modelul I. încheiem. Cînd au rămas 56 ochiuri pe andrea. scăzînd cîte 1 ochi la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd pe linia A – B.

Călcăm uşor aburit şi încheiem la maşină. Tivim pe dos marginile feţei cu o bentiţă lată de 3 cm. le descălcăm bine. Rezervele jachetei (rămse pe dos) după ce am montat toate părţile. în „punct leneş”. Tehnică. formînd manşetele. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. 6 cm în înălţime. 1959 372 . La extremitatea de jos a mînecilor ridicăm 36 ochiuri pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic”. “Tricotaje de mînă”.

ca în rîndul precedent. Tivurile interioare se tricotează în culoarea mai închisă. Furnituri: Circa 320 g lînă brună şi 260 g lînă verde. Repetăm de la *. 4 nasturi. mîneci şapte-optimi. *ridicăm 2 ochiuri. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Restul. Aşezăm firul înapoi. Rîndul 2: (verde) pe dos. 2 ochiuri pe faţă. spre dos. Atenţiune: firul să fie mereu pe faţa lucrului. spre dos. Urmează: rîndul 1: (verde) 2 ochiuri pe faţă. 373 . 3. firul este în faţa ochiurilor. Repetăm de la * . Rîndul 7: (brun) 3 ochiuri pe faţă. II. în 2 culori: tricotăm pentru început 1 rînd pe faţă şi un rînd pe dos cu firul brun. Rîndul 3: (brun) 1 ochi pe faţă. Urmează 2 ochiuri pe faţă.Jachetă Tweed – Model nr. 19 Modelul în care se tricotează această jachetă imită stofa. Buzunare tăiate. Rîndul 5 (verde) * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul precedent. în faţa celor 2 ochiuri ridicate. luîndu-le din spatele andrelei. Se confecţionează în două culori. * aşezăm în faţa ochiurilor şi ridicăm cele 2 ochiuri următoare. de grosime mijlocie. Rîndul 8 (brun) pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. lucrăm 2 ochiuri pe faţă. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. * ridicăm 2 ochiuri. Rîndul 6: (verde) pe dos. Aşezăm firul înapoi. luîndu-le din spatele andrelei. ca şi cum le-am tricota pe dos. Aceste rînduri se repetă. Model: I. Repetăm de la *. andrele nr. Rîndul 4: (brun) pe dos. cu model „tweed”.

măsurată vertical. şi începînd de aici. Tricotăm drept pînă ce răscroiala mînecii. Aici. în total 4 perechi. mereu la distanţa de cîte 8 ½ cm. Începînd de aici creştem la cîte 2 cm. Între timp. de ambele margini. Rămîn 136 ochiuri. cu modelul I. iar din cele 6 ochiuri următoare. scădem la cîte 2 ¼ cm. La marginea exterioară scădem şi creştem la fel ca la spate. îl aşezăm în cruce peste cel brun. se formează la fel. la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri şi de 10 ori cîte 4 ochiuri. Încheiem. pe faţa lucrului. La 17 cm măsuraţi de la tiv. Aici va fi marginea tivului îndoit.Măsura: 32 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. la ambele margini. şi îl strîngem ca să nu se formeze goluri). Luăm. la ambele margini. însemnăm linia taliei. şi începînd de aici. pe urmă de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. la marginea interioară 43 ochiuri pe o andrea de rezervă. ca la spate. La marginea dreaptă (marginea interioară) adăugăm 26 ochiuri. formăm la marginea interioară prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. pe urmă un rînd de ochiuri pe dos. de 6 ori cîte 1 ochi. a doua butonieră. de 3 ori cîte 1 ochi. un rînd de ochiuri pe dos. Vom avea 130 ochiuri. (Cînd începem să lucrăm cu firul verde. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri cu lînă brună. urmează. de 10 ori cîte 1 ochi. Vor fi 156 ochiuri. cît şi 4 ochiuri din împletitura tweed. Aici. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. Rămîn 124 ochiuri. pe faţa lucrului. Şi din acesta lucrăm drept 4 cm. Continuăm cu modelul II. Rămîn 40 ochiuri la mijloc. Începînd cu rîndul următor continuăm cu modelul II. la 9 ½ cm măsuraţi de la marginea tivului facem buzunarul. exact deasupra primei perechi. Spatele: Începem cu 148 ochiuri cu firul brun. La 8 ½ cm măsuraţi de la tiv. dar la marginea dreaptă tricotăm 14 ochiuri şi mai departe în culoare brună. creştem la cîte 2 cm. Tricotăm un tiv de 4 cm cu modelul I. Butonierele următoare. Tricotăm 4 cm drept. tricotăm 39 ochiuri pentru 374 . Umărul: La 57 cm măsuraţi de la marginea tivului scădem. Tricotăm cele 4 ochiuri următoare în culoare brună. este de 14 cm. pînă la răscroiala mînecii.

Călcăm părţile tricotate. scădem la începutul rîndului următor 3 ochiuri. Tricotăm ochiurile marginii exterioare lăsate pe andreaua de rezervă şi în continuare cele ale căptuşelii buzunarului. Îndoim tivurile pe linia ochiurilor lucrate pe dos şi le coasem cu puncte invizibile. le călcăm şi le fixăm. Tricotăm cu modelul I şi scădem la cîte 1 cm. de 3 ori cîte 1 ochi. creştem la cîte 1 cm de 9 ori cîte 1 ochi. Scăderile se fac pe lîngă banda de 14 ochiuri în culoare brună. cu firul brun. şi începînd de aici. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. le montăm. la începutul rîndurilor. iar restul ochiurilor rămîne pe altă andrea de rezervă. Aici. Lăsăm lucrul de o parte. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Rămîn 78 ochiuri. pe urmă încheiem. Vor fi 120 ochiuri. Rămîn 17 ochiuri. Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă. Coasem nasturii la locul lor. şi începînd de aici. Încheiem. Continuăm faţa. de 21 ori cîte 1 ochi. la ambele margini. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît aceea a spatelui. pe urmă restul de 43 ochiuri de pe a doua andrea de rezervă. scădem la cîte 1 ½ cm de 16 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Aici. iar pe urmă. Continuăm cu modelul tweed (atenţie la continuitatea modelului). Mîneca stîngă: Începem cu 84 ochiuri cu firul brun. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. La începutul rîndurilor ce urmează scădem de 10 ori cîte 2 ochiuri. Încheiem. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 36 ori cîte 1 ochi. sau altă măsură necesară antebraţului. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi: rămîn 39 ochiuri. scădem la marginea exterioară. lucrate pe faţa lucrului. la acelaşi nivel cu spatele. cît şi banda prelungită a gîtului se cos cu puncte invizibile.buzunar. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. în linie dreaptă. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 4 ochiuri. pe faţa lucrului şi încă 2 ½ cm în „punct de jerseu”. Mîneca dreaptă: Se lucrează inversat. Îndoim tivurile feţelor. Răscroiala mînecii: La marginea exterioară. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. Lucrăm mai departe numai cu ochiurile buzunarului şi tricotăm 2 ½ cm. Urmăm drept. le răsfrîngem din nou. Benzile buzunarelor le răsfrîngem în afară. la ambele margini. la începutul lor. festonăm butonierele suprapuse. (Răscroiala mai adîncă vine în faţă). şi lăsăm la o parte. la cîte 2 rînduri. Cu restul ochiurilor continuăm la marginea interioară încă 6 cm. Începem pe andrele separat 41 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. cele două margini înguste le coasem. 12 cm. Atît căptuşeala buzunarelor. După 4 cm urmează un rînd de ochiuri pe dos. Continuăm cu modelul II şi creştem la cîte 1 ½ cm. 375 . Marginea interioară urmează drept pînă la 35 cm măsuraţi de la marginea tivului. Cînd mîneca măsoară 35 cm de la marginea tivului îndoit. iar la începutul rîndului al doilea 10 ochiuri. Tricotăm 9 ½ cm în „punct de jerseu”. Continuăm cu firul brun.

376 .

tricotăm pe dosul lucrului. Repetăm de la * . de 9 ori cîte 1 ochi.Complet cu cardigan şi pulover – Model nr. Rîndul 4: pe faţă. continuăm în „punct de jerseu”. Aceste 4 rînduri se repetă. la mijlocul spatelui. Rîndul 2: * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi) firul este în faţa ochiului ridicat. Repetăm de la * . Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Restul cardiganului „punct de jerseu”. Model: I. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi. 7 nasturi. andrele nr. cu mînecuţa scurtă. 2 ½ . Aici. firul este în faţa ochiului ridicat. fără elastic în partea de jos. Benţile pentru nasturi şi butoniere şi garnitura se lucrează astfel: rîndul 1: *1 ochi pe faţă. După garnitura de 6 cm. la ambele margini. La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. Rîndul 3: ca rîndul 1. II. 20 Acest cardigan este completat cu un pulover lung. creştem la cîte 3 ½ cm. 377 . ridicăm 1 ochi. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Aşezăm firul înapoi. lungimea. În locul ultimului rînd de dos. tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. 63 cm. un rînd de ochiuri pe faţă. cu care lucrăm pînă la sfîrşit. Vor fi 164 ochiuri. circa 112 cm. o croşetă. Urmează 1 ochi pe dos. În partea de sus se repetă garnitura cardiganului. Furnituri: Circa 550 g lînă. şi începînd de aici. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. luîndu-l din spatele andrelei. Urmează iar 5 cm din garnitură.

tricotăm 20 ochiuri pînă la sfîrşit cu modelul I. revenim ş. Buzunarul: La 15 cm măsuraţi de jos. restul în „punct de jerseu”. Pe alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. Urmăm după descrierea anterioară. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem 6 ochiuri la marginea exterioară. tricotăm rînduri prescurtate pentru a forma „pensa de la piept”. pînă se termină toate ochiurile. la marginea interioară. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile de pe andrea. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 88 ochiuri. lucrăm cu modelul I. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii.d. scădem la începutul rîndurilor de 24 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. încheiem şi lăsăm lucrul de o parte. Între timp: la 63 cm măsuraţi de jos încheiem 14 ochiuri la mijloc. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Celelalte butoniere vin la cîte 8 ¼ cm una de alta. măsuraţi vertical. Lăsăm la o parte. cea interioară. Pe urmă. După 6 cm de la garnitură. În rîndul următor tricotăm 62 ochiuri. tot în continuare tricotăm şi restul de ochiuri. iar la sfîrşitul rîndului. la cîte 2 rînduri la începutul lor. continuăm scăderile pentru umăr. Continuăm pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (38 cm şi 97 ochiuri). de 2 ori cîte 3 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare. Continuăm.Răscroiala mînecii: La 38 cm de jos scădem. la fiecare cm. la fiecare 1 cm. la marginea stîngă la 6 cm şi începînd de aici creştem cîte 3 ½ cm de 9 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici. La începutul rîndului tricotăm 20 ochiuri cu modelul I. Tricotăm 7 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. şi începînd de aici. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. începînd de la margine. tricotăm 4 cm în “punct de jerseu”. După 4 cm în “punct de jerseu” tricotăm încă 5 cm de garnitură. Revenim. Tricotăm. creştem la ambele margini. La 35 cm măsuraţi de la marginea de jos. pe faţa lucrului. La marginea exterioară. 378 . luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem cele două bucăţi separat.a. de 8 ori cîte 1 ochi. o dată 3 ochiuri. luăm în următorul rînd. În ultimul rînd scădem primul şi ultimul ochi. urmează drept înainte. pînă sfîrşim cu toate ochiurile. revenim. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Aici. Rămîn 122 ochiuri. Vom avea 134 ochiuri pe andrea. Facem în total 7 butoniere. 37 ochiuri pe o andrea de rezervă.m. Cu cele 37 ochiuri de la mijloc tricotăm 2 ½ cm în „punct de jerseu”. este de 12 cm. 17 ochiuri pe altă andrea de rezervă. măsurată vertical. la marginea interioară însă. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 61 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. 20 de ochiuri la marginea interioară cu modelul I. pe urmă la cîte 2 rînduri. 17 ochiuri în „punct de jerseu” şi tricotăm în continuare ochiurile căptuşelii buzunarului. pe faţa lucrului. Marginea din dreapta. Continuăm faţa. tricotînd la cîte 2 rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult. o dată 4 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri. 55 ochiuri de la margine. scădem. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 54 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: La 5 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. după ce garnitura este gata. celelalte ochiuri rămîn pe andreaua stîngă. La marginea dreaptă formăm prima butonieră la 1 ½ cm de la marginea de jos. Rămîn 74 ochiuri. creştem aici. de 12 ori cîte 1 ochi. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri.

Festonăm butonierele. iar cea plină înălţimea umărului de 8 ½ cm obţinută cu adevărat. lărgimea puloverului 104 cm. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi. Aici. Călcăm bucăţile tricotate. Încheiem fără a strînge. mereu cîte 2 rînduri. la ambele margini de 18 ori cîte 1 ochi. Linia laterală este mai scurtă.Răscroiala gîtului: Între timp. scădem 1 ochi. Vor fi 122 ochiuri. avem. de 6 ori cîte 1 ochi. circa 2 ½ cm în formă de unghi. Am semnalat aceasta pe tipar prin linia dublată a umărului. încheiem la începutul rîndului următor 20 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. De reţinut: Deoarece am crescut lateral sub răscroiala mînecii. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 3 ori cîte 2 ochiuri. tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 2 ½ . de 12 ori cîte 2 ochiuri. La marginea aceasta nu mai scădem nici un ochi. andrele nr. 379 . scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. Tivul mînecilor îl îndoim înăuntru şi îl coasem cu puncte ascunse. marginea interioară este mai lungă. Acest rînd va fi marginea tivului îndoit. Răsfrîngem banda spre interior şi o fixăm cu puncte invizibile. Linia punctată reprezintă înălţimea real scăzută (de exemplu 6 cm). Rămîn 18 ochiuri. respectiv mai înaltă. Încheiem. Înconjurăm marginile feţelor şi marginea de jos cu 2 rînduri de picioruşe mici. PULOVERUL Furnituri: Circa 350 g lînă. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul II. scădem la marginea exterioară. Mai tricotăm 3 cm drept înainte. le montăm. La 43 cm măsuraţi de la marginea de jos. începînd de aici. Repetăm de 3 ori de la * . coasem nasturii. creştem la cîte 2 cm. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 ½ cm. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. Întoarcem clapele buzunarelor spre interior şi le fixăm la fel cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile şi le tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. două măsuri diferite. la 53 cm măsuraţi de jos. prin rînduri prescurtate. la începutul lor. de 6 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi 3 ochiuri pînă se termină toate. de 4 ori cîte 3 ochiuri. şi începînd de aici. scădem de 18 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical.

pînă ce spatele măsoară 36 cm de la linia de jos. scădem la începutul rîndurilor următoare de 34 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi. Aici. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri.) Lucrăm drept înainte pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (36 cm).d. cîte 5 ochiuri pînă se sfîrşesc toate ochiurile. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Între timp. la 49 cm măsuraţi de jos. Rămîn 122 ochiuri. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. pe faţa lucrului tricotăm 124 ochiuri. la cîte 3 cm. scădem. apoi continuăm încă 4 cm drept înainte. pînă se epuizează toate ochiurile. La 8 cm şi începînd de aici la cîte 2 ½ cm creştem. şi tricotăm 83 ochiuri pe dos. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. Umărul: La 53 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. Rămîn 118 ochiuri. la ambele margini. ridicăm 1 ochi. Garnitura de la partea de sus identică cu modelul I al cardiganului. Continuăm în felul acesta şi tricotăm fiecare rînd cu cîte 8 ochiuri mai mult. La 4 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Revenim. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Revenim. Tricotăm 4 cm cu modelul II. creştem la ambele margini. Vom avea 152 ochiuri. Începînd de aici vom avea două măsuri diferite. Între timp la 39 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos (la 1 cm de la începutul răscroielii mînecii). Aici şi începînd de aici creştem la fiecare cm.a. la începutul lor. Marginea interioară va fi cu circa 2 cm mai înaltă. La 33 cm măsuraţi de jos. Scădem umărul mai departe. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. şi începînd de aici. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile. Restul „punct de jerseu”. iar la marginea de lîngă gît. ridicăm 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. tricotăm în locul pensei de la piept. de 12 ori cîte 1 ochi. Revenim ş. este de 9 ½ cm. Vor fi 164 ochiuri. Revenim. la 60 cm de la marginea de jos. Vom avea 134 ochiuri. II. pe urmă 4 cm cu „punct de jerseu” şi iar cu modelul I pînă la 380 . cea exterioară cu circa 2 cm mai scurtă. încheiem la mijloc 20 ochiuri. de 9 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp.m. tricotăm 6 cm cu modelul I. măsurată vertical. Spatele: Începem cu 134 ochiuri. ridicăm 1 ochi. Continuăm drept înainte. Faţa: Începem cu 140 ochiuri cu modelul II. şi tricotăm 91 ochiuri pe faţă. la cîte 2 rînduri. la ambele margini. continuăm cu modelul II pînă la sfîrşit. şi tricotăm 99 ochiuri pe dos. (Vezi observaţia „de reţinut” din descrierea cardiganului.Model: I. la ambele margini. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii. rînduri prescurtate.

de 7 ori cîte 1 ochi. * de 6 ori cîte 1 ochi. cîte 3 ochiuri. Ed. Răscroiala gîtului: Între timp. măsuraţi vertical. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Cînd mîneca măsoară 11 cm de la marginea de jos. Rămîn 92 ochiuri pe andrea. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 16 ½ cm. pînă la sfîrşit. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Vor fi 136 ochiuri. pînă se epuizează toate ochiurile. scădem la începutul rîndurilor următoare. Pe urmă scădem de 18 ori cîte 1 ochi. urmează 2 rînduri fără scăderi.sfîrşit. de 7 ori cîte 1 ochi. “Tricotaje de mînă”. la începutul rîndului. Continuăm şi creştem la cîte 4 rînduri. Repetăm de 2 ori de la * . La 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. la ambele margini. Încheiem. Scădem la începutul şi sfîrşitul celui de-al 4-lea şi al 8-lea rînd cîte 1 ochi. Tehnică. de 2 ori cîte 3 ochiuri. la 58 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos. Vor fi 106 ochiuri. iar de la marginea interioară de lîngă gît. Cornelia Both şi Martha Recht. măsuraţi vertical. încheiem 20 ochiuri la mijlocul lucrului. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Mîneca: Începem cu 96 ochiuri cu modelul II. Scădem mai departe umărul după indicaţiile date. creştem aici şi începînd de aici. Rămîn 18 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. la ambele margini. 1959 381 . scădem la cîte 2 rînduri.

21 Acest set de bluză şi cardigan se execută cu un mic guleraş gen „ofiţer”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Model: I. andrele nr.Set de bluză şi cardigan – Model nr. 382 . Spatele: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Clapele se tricotează cu modelul descris la cardigan. Urmează un rînd de ochiuri pe dos (lucrat pe faţa lucrului). Punctul de jerseu trebuie să fie lucrat strîns şi foarte uniform. II. cu o garnitură orginală. în culoare pastel. III. Această bandă va forma tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei şi îl coasem invizibil de corsaj. Restul în „punct de jerseu”. Măsura: 28 ochiuri şi 41 rînduri = 10 cm din modelul III. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. BLUZA Furnituri: Circa 250 g lînă. 1 fermoar. Se tricotează dintr-o lînă de calitate bună. 2 ½.

la începutul rîndurilor. de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 5 ori cîte 7 ochiuri. iar la răscroiala gîtului. Lucrăm mai departe prima parte cu 55 ochiuri tricotînd drept la ambele margini pînă la înălţimea totală de 45 cm. însă inversat. Faţa: Se lucrează în acelaşi fel ca spatele. Continuăm în “punct de jerseu” 5 cm în înălţime. Aici împărţim lucrul pe două andrele. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). de 2 ori cîte 3 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem în acelaşi timp linia umerilor şi răscroiala gîtului astfel: la marginea exterioară scădem. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. cîte 55 ochiuri pe o andrea. la începutul rînurilor. de 5 ori cîte 4 ochiuri. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). urmează 20 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare. Executăm mîneca următoare la fel. cu deosebirea că avem 4 ochiuri mai mult şi nu formăm fenta de la spate.Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. de 40 ori cîte 1 ochi. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Tricotăm drept 5 cm în înălţime în „punct de jerseu”. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). încheiem la maşină şi coasem fermoarul la spate. coasem tivurile. formînd linia umărului. scădem. Călcăm aburit. În jurul răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în “punct de semielastic” o bentiţă 383 . Avem 110 ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 35 cm. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. Avem 140 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm în “punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. iar ultimele 20 ochiuri rămase la mijlocul andrelei le scădem într-un singur rînd. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Mînecile: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr.

4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. andrele nr. restul cu modelul III în „punct de jerseu”. cu modelul II. Modelul II: Rîndul 1 (pe dosul lucrului): 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. formînd clapele. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe dos. 384 . Montăm cîte 13 ochiuri şi tricotăm două benzi de 10 cm lungime. scăzînd pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. CARDIGANUL Furnituri: Circa 550 g lînă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă.de 2 cm înălţime. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 8 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ½. Model: Bordura feţelor şi manşetele se tricotează cu modelul II. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. 1 ochi pe dos. 6 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. lungimea 62 cm. 7 ochiuri crescute (adică montăm 7 ochiuri pe andrea). 1 ochi pe dos.

adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. O dată cu scăderea umărului formăm şi răscroiala gîtului. o dată 5 ochiuri. 1 ochi pe faţă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 78 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. 1 ochi pe faţă. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. Continuăm 40 cm înălţime. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate ca începînd de la terminarea tivului. Avem 120 ochiuri cu care tricotăm drept 19 cm în înălţime. Rîndul 10: 1 ochi pe faţă. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. 1 ochi pe dos. de la stînga spre dreapta. 2 ochiuri pe dos. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm înălţime. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri la un umăr). 1 ochi pe faţă. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 1 ochi pe faţă. pe această linie. 2 ochiuri pe faţă. în „punct de jerseu” 40 cm în înălţime. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 2 ochiuri pe dos. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 1 ochi pe os. de la dreapta spre stînga. În total am scăzut 20 ochiuri şi au rămas 58 ochiuri cu care tricotăm 19 cm înălţime. Continuăm drept. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. iar restul de 50 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. de 7 ori cîte 5 ochiuri.Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Umărul şi răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). 1 ochi pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. scăzînd la începutul rîndurilor. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 385 . 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos.

“Tricotaje de mînă”. 1959 386 . de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm cu modelul II o bandă de lungimea corespunzătoare marginilor feţelor şi răscroielii gîtului (după ce cardiganul a fost călcat şi încheiat). Aceste garnituri nu se calcă. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Garnitură: Montăm 11 ochiuri pe andrele nr.Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. Vă reamintim regula generală că primul ochi din fiecare rînd se ia nelucrat. dar inversat. coasem pe dos tivurile şi încheiem la maşină. de 50 ori cîte 1 ochi. Călcăm aburit. Tehnică. Avem 100 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Ed. La el tricotăm două manşete pentru mîneci. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Încheiem şi coasem benzile cap în cap cu marginile feţelor şi mînecilor. Cornelia Both şi Martha Recht. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele şi tricotăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Executăm cealaltă mînecă la fel.

un fermoar. 2 şi 2 ½.Taior şi fustă – Model nr. Model: I. 64 cm. Furnituri: Circa 550 g lînă de culoare deschisă şi 600 g lînă de culoare închisă. fără banda de la gît. Lungimea fustei 70 cm. lungimea la mijlocul spatelui. andrele nr. Tivurile de jos se lucrează în „punct de jerseu”. Fusta este dreaptă şi strîmtă. 387 . patru nasturi mai mari şi 6 nasturi mai mici. 22 Se tricotează în două culori într-un model tweed. jacheta gen „sac” are o garnitură de benzi uni. Mărimea: Lărgimea jachetei închisă la nasturi circa 106 cm. rejansă.

în total 4. Continuăm să scădem pentru umăr după indicaţiile de mai sus. de 14 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Tricotăm 9 cm de la tiv drept înainte: aici. Tricotăm 5 ochiuri de la începutul rîndului şi cu 7 ochiuri facem butoniera. Rîndul 3: (deschis). Vor fi 186 ochiuri. de 4 ori cîte 1 ochi. Repetăm de la * . şi începînd de aici. de 10 ori cîte 1 ochi. Repetăm aceste 4 rînduri. ca rîndul 2. În locul ultimului rînd pe dos. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. 2. de 2 ori cîte 9 ochiuri. Descrierea benzilor de la feţele şi buzunarele jachetei este dată în text. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului) şi continuăm pe andrele nr. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Continuăm cu modelul III. la gît. iar la marginea interioară. la 64 cm de la tiv încheiem la mijlocul rîndului 14 ochiuri. şi începînd de aici. plus 2 ochiuri pentru începutul şi sfîrşitul rîndului. 2 cu firul de culoare închisă. Umărul şi răscroiala mînecii: La 58 cm de la tiv scădem. Rîndul 2: (închis) * 1 ochi pe dos. Restul se tricotează astfel: numărul ochiurilor trebuie să fie divizibil cu 4. spre dos. În locul ultimului rînd pe dos. Marginea dreaptă (cea interioară) continuă drept înainte. tricotăm un rînd pe faţă. 1 ochi pe dos. 11 cm. Aici. scădem la cîte 2 rînduri. la începutul rîndurilor următoare. ridicăm 1 ochi. firul este în faţa ochiului ridicat. cu andrele nr. ca rîndul 1. creştem la cîte 4 ½ cm. Vot fi 100 ochiuri. Continuăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are. Tricotăm 3 cm cu modelul I. 2 ½ cu modelul III. firul este în faţa ochiului ridicat. 2 ochiuri pe faţă. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. Vor fi 152 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 39 cm de la tiv. scădem la începutul rîndurilor următoare. pînă la sfîrşit. cu firul de culoare închisă. aşezăm firul înapoi. dar la 5 cm măsuraţi de la tiv formăm aici prima butonieră. spre dosul lucrului. Rîndul 1: (închis) * 2 ochiuri pe faţă. Între timp. de 7 ori cîte 1 ochi. Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm din modelul III. Pregătim o bucată de 26 ochiuri pentru a învăţa modelul. la ambele margini. 2 ½.II. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. creştem la cîte 2 cm. Repetăm de la * . Aşezăm firul înapoi. 388 . Rîndul 4: (deschis). ridicăm 1 ochi. Restul butonierelor. JACHETA Spatele: Începem cu 172 ochiuri. III. Rămîn 144 ochiuri. vin la cîte 10 cm una de alta. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucaţi separat. La marginea stîngă (cea exterioară) creştem la 9 cm de la tiv şi începînd de aici la cîte 3 cm. la ambele margini. pe andrele nr. pe verticală.

Ochiurile buzunarului le luăm pe andreaua de rezervă şi tricotăm cu firul de culoare închisă 4 cm în „punct de jerseu”. 2. scăzînd ochiurile ca la spate. mereu la cîte 2 rînduri. pe urmă scădem de 6 ori cîte 1 ochi. Lăsăm de o parte. Cele două margini înguste le prindem cu puncte invizibile de faţă. de 9 ori cîte 1 ochi. luînd dosul lucrului drept faţă. la 12 cm de la tiv. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Repetăm încă de 2 ori de la * . La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. Ridicăm ochiuri îndeajuns pentru ca feţele să nu se încreţească. Cu alte andrele începem 50 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm cu modelul III. sau altă măsură necesară antebraţului. (Atenţie la continuitatea modelului!) Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. Continuăm după instrucţiunile date. Mîneca dreaptă: Se tricotează invers. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi şi lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. Încheiem.Buzunarul: Între timp. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. în culoare închisă. Festonăm butonierele. formăm umărul. Mîneca stîngă: Începem cu 94 ochiuri. creştem la ambele margini de 20 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. o dată 3 ochiuri. o rulăm spre interior şi o coasem. 2 ½. pe urmă în locul ochiurilor buzunarului tricotăm ochiurile căptuşelii şi sfîrşim cu cele 28 ochiuri rămase pe andrea. scădem aici. creştem aici. Cînd mîneca este de 41 cm de la tiv. * urmează 2 rînduri fără scăderi. Vor fi 134 ochiuri. luînd dosul lucrului drept faţă. pe urmă continuăm cu andrele nr. şi începînd de aici la cîte 1 cm. pe urmă tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. de 10 ori cîte 2 ochiuri. scădem la marginea exterioară. La el prindem şi cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului. 389 . scădem la începutul rîndurilor următoare. Sucim bucata tricotată în formă de rulou şi o prindem de interiorul feţei. Răscroiala mînecii şi a gîtului: Cînd marginea interioară este de 39 cm măsuraţi de jos. şi aici mereu la cîte 2 cm. tricotăm următorul rînd pe faţa lucrului astfel: tricotăm 28 ochiuri de la margine. şi începînd de aici la cîte 1 cm. Îndoim tivurile de jos şi le fixăm cu puncte invizibile. o dată 10 ochiuri. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 19 cm. măsuraţi vertical. cu modelul III. coasem nasturii mari pe feţe şi cîte 3 nasturi mici pe mîneci. la 39 cm de la tiv. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi. de 26 ori cîte 1 ochi. Încheiem. Rămîn 26 ochiuri. La marginile interioare ale feţelor şi în continuare la gît. o dată 4 ochiuri. Tricotăm un tiv la fel ca la primele bucăţi. Între timp. La 3 cm de la tiv. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. cu andrele nr. pe urmă scădem de 16 ori cîte 1 ochi. Continuăm faţa: pe dosul lucrului tricotăm ochiurile rămase la sfîrşitul andrelei. Lăsăm lucrul de o parte. mereu cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. o dată 10 ochiuri. următoarele 48 ochiuri le trecem pe o andrea de rezervă. măsuraţi vertical. După ce am încheiat banda.

La marginea de sus a cutei îndoite de la spate. 2. 2 cu lînă de culoare închisă. Cînd fusta măsoară 70 cm de la tiv. Rămîn 122 ochiuri. Tricotăm tivul de 3 cm şi continuăm cu modelul III pe andrele nr. pe andrele nr. Aici. Tricotăm drept înainte pînă avem 45 cm de la tiv.FUSTA Faţa fustei: Începem cu 166 ochiuri pe andrele nr. coasem o fîşie de mătase lată de 11 cm. Fixăm partea de sus a fustei de rejansă şi în cusătura din stînga aşezăm fermoarul. 2 ½. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. încheiem (dacă voim o fustă mai lungă sau mai scurtă. pe urmă călcăm atît faţa cît şi spatelui fustei şi o montăm. pe care o prindem de rejansă şi care va susţine cuta fustei. şi începînd de aici. Îndoim bucata scăzută de la spate şi o însăilăm. pe urmă continuăm lucrul. La 45 cm de la tiv continuăm ca la faţa fustei. pe urmă la cîte 4 rînduri de 15 ori cîte 1 ochi. La 26 cm de la tiv încheiem 74 ochiuri la mijlocul rîndului. luînd pe o singură andrea cele 166 ochiuri rămase. de 7 ori cîte 1 ochi (152 ochiuri). la începutul şi sfîrşitul lor. Spatele fustei: Începem cu 240 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. scădem la cîte 8 rînduri. Din lînă de culoare închisă tricotăm 3 cm cu modelul I. 2 ½ cu modelul III. 390 . Tivul de jos îl îndoim şi îl prindem cu puncte invizibile. schimbăm lungimea părţii tricotate drept).

“Tricotaje de mînă”. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 391 . Tehnică.

2 ½.m. rejansă.a. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. apoi ochiul 3 lucrat pe faţă (luat din faţă) şi lăsăm ambele ochiuri de pe andrea ş. Rîndul 1 (pe faţa lucrului): ochiul al 2-lea se lucrează pe faţă luat din dos. fermoar. Pentru executarea acestui model avem nevoie de un număr de ochiuri divizibil cu 2. lungimea fustei 72 cm. Măsura: 34 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. apoi lucrăm ochiul 1 pe faţă luat din faţă şi lăsăm pe faţă ochiul 4 (luat din dos). grosimea peste şolduri 108 cm.d. Model: I. Mărimea: Grosimea taliei 72 cm. andrele nr. avînd grijă ca la fiecare rînd să deplasăm modelul cu un ochi spre stînga.Costum taior cu mînecă trei sferturi – Model nr. 23 Furnituri: Circa 400 g lînă. 392 . Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează la fel cu rîndul 1.

în înălţime cu modelul nr. urmează 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul fustei. Continuăm a tricota drept 52 cm. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. Pentru a evita deformarea fustei. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate încpînd de la terminarea tivului. Călcăm aburit şi coasem tivul prin cusături în punct invizibil pe dosul fustei. coasem rejansa şi montăm fermoarul în partea stîngă a fustei. dublăm partea superioară (din talie şi pînă dedesubtul liniei şoldurilor) cu o căptuşeală dintr-o ţesătură de mătase. la fiecare margine a lucrului.Tricotăm fusta din două bucăţi identice. 393 . I şi din acest punct începem să scădem pentru a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm 20 cm în înălţime scăzînd 1 ochi la 1 cm. 2 ½ şi tricotăm o bucată de 5 cm înălţime în „punct de jerseu”. Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. Încheiem fusta prin cusături invizibile pe dosul lucrului. Am scăzut în total 40 ochiuri şi au mai rămas 120 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Executăm partea a doua la fel.

1 nasture. Continuăm a tricota 6 cm în înălţime cu modelul nr. restul îl vom tricota cu modelul nr. Spatele: Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. I după descrierea dată la fustă. 2 şi 2 ½. andrele nr. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm înălţime. urmează un rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. I şi începem să scădem pentru 394 . Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. Mărimea: Grosimea bustului aproximativ 100 cm. lungimea 63 cm.TAIORUL Furnituri: Aproximativ 450 g lînă. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminaerea tivului. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. Model: II.

2.a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm o bucată de 10 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. pentru a marca linia taliei şi continuăm a tricota din nou cu andrele nr. cu andrele nr. 2 ½ o bucată de 20 cm înălţime crescînd pe linia subraţului la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am cresscut 20 ochiuri. Urmează 3 cm în înălţime drept. Răscroiala mînecii: 395 . Avem 140 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. Avem 160 ochiuri şi o înălţime totală de 39 cm. În total am scăzut 20 ochiuri.

Executăm partea stîngă la fel. Continuăm cu andrele nr. 2 avînd grijă ca la jumătatea acestei benţi care marchează linia taliei. continuăm a tricota drept 7 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. de 2 ori cîte 4 ochiuri. iar pe linia şoldurilor scădem cîte 1 ochi la 1 cm. Avem 82 ochiuri. Ed. respectiv la 1 ½ cm înălţime. Cornelia Both şi Matha Recht. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie 8. 3 cm în înălţime pentru a forma tivul spatelui şi încheiem. iar la marginea inerioară a feţei (pe linia B – C) scădem cîte 1 ochi la 5 cm. dar inversat şi fără butonieră. Începînd din acest punct creştem la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm (de 5 ori). 2. de 40 ori cîte 1 ochi. Pe linia răscroileii mînecii. şi pînă la punctul C şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 5 cm înălţime. 7 cm înălţime. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm. Din acest punct începem să creştem pe linia răscroielii mînecii. 2 ½ tricotînd 20 cm în înălţime astfel: pe linia subraţului creştem cîte 1 ochi la 2 cm. vom ridica pe andrele ochiurile corespunzătoare. la fel ca şi pentru spate. Avem 64 ochiuri. 1959 396 . Tehnică. În total am crescut 34 ochiuri (cîte 17 ochiuri la fiecare margine). tricotată cu andrele nr. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 10 ochiuri. să formăm o butonieră din 4 ochiuri la 2 cm distanţă de la marginea interioară a feţei. Executăm mîneca următoare la fel. scădem cîte 1 ochi la 3 cm. pe linia A – B. de 6 ori cîte 3 ochiuri. I. “Tricotaje de mînă”. Avem 66 ochiuri. Avem 138 ochiuri. Am scăzut în total 32 ochiuri şi au mai rămas 128 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept. La înălţimea totală de 59 cm. 3. În total am scăzut 16 ochiuri. Rămîn 26 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. 2 ½ şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 10 ori cîte 6 ochiuri. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 2 ori cîte 8 ochiuri şi de 5 ori cîte 6 ochiuri. pentru a forma răscroiala rotunjită a reverului vom scădea la începutul rîndurilor. Partea dreaptă a feţei: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. După ce am călcat aburit faţa. la el ca şi pentru spate. de 10 ori cîte 2 ochiuri. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii.Scădem la începutul primelor 2 rînduri cîte 8 ochiuri. iar pe linia B – C. Avem 76 ochiuri cu care tricotăm drept 3 cm în înălţime cu andrele nr. Au rămas 46 ochiuri la mijlocul spatelui cu care continuăm să tricotăm drept în „punct de jerseu”. Avem grijă ca în dreptul butonierei de pe corsaj să formăm butoniera corespunzătoare pe tiv. Continuăm a tricota 34 cm în înălţime cu modelul nr. iar la marginea interioară a feţei. pe care îl îndoim pe dosul lucrului şi îl coasem în punct invizibil. Continuăm cu modelul I astfel: la marginea exterioară a feţei tricotăm drept 6 cm în înălţime drept. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. cîte 1 ochi la 2 cm. începînd de la terminarea tivului de jos.

tricotăm 1 ochi pe dos. 397 . 24 Rochie tinerească. circa 80 cm panglică lată de 4 cm pentru dublura cordonului. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. o cataramă. rejansă. o croşetă. Model: I. Banta lată a butonierelor şi nasturilor se lucrează în continuare cu banta care înconjoară decolteul. Tivul de jos al fustei. tivul mînecilor şi cordonul se lucrează în „punct de orez”. banta pentru butoniere şi nasturi. cu fusta largă. Lungimea fustei 68 cm. Furnituri: Circa 600 g lînă. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. 2 ½ şi 3. Corsajul este ajustat şi are mîneci raglan trei sferturi. care formează cute necălcate. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. 5 nasturi. fermoar. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. 1 ochi pe dos. deasupra celui pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 90 – 92 cm. cît şi banta de la gît. compusă din 12 clini. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă.Rochie largă – Model nr. andrele nr.

Restul se lucrează în felul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) pe dos. Rîndul 2: pe faţă.II. 398 .

Tricotăm 4 cm drept înainte. încheiem (dacă dorim fusta mai lungă sau mai scurtă. 7 ochiuri pe dos. Repetăm de la * .Rîndul 3: 7 ochiuri pe dos. În locul ultimului rînd din model. Repoetăm de la * . şi începînd de aici. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. Rîndul 6: ca rîndul 4. Rîndul 12: * 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 16: * 7 ochiuri pe faţă. de 20 ori cîte 1 ochi. * 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 14 ca rîndul 12. Rîndul 10: pe faţă. Rîndul 5: 7 ochiuri pe dos. Rîndul 4: * 7 ochiuri pe faţă.) Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. pe dos. Aceste 16 rînduri dau modelul. Urmează 7 ochiuri pe dos. 7 ochiuri pe dos. Repetăm de la * . sau altă măsură necesară. Repetăm de la * . Repetăm de la * . Clinul fustei: (De 12 ori) Începem cu 81 ochiuri pe andrele nr. Repetăm de la * . 3. Rîndul 7: ca rîndul 5. (Atenţie la scăderi! Cele 3 ochiuri ale bobiţei se consideră drept un singur ochi. Urmează 7 ochiui pe dos. Rîndul 15 ca rîndul 13. * următorul ochi se tricotează de 3 ori. Rămîn 41 ochiuri. 3 ochiuri pe dos. ca în rîndul 3. Repetăm de la * . * ochiul următor se tricotează de 3 ori: o dată pe faţă. iar pe faţă. 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos. schimbăm măsurile părţii de jos lucrată drept). Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. pe urmă pe dos şi iar pe faţă şi abia acum dăm drumul ochiului de pe andreaua stîngă. Spatele corsajului: Începem cu 113 ochiuri pe andrele nr. Continuăm drept încă 5 cm. şi 399 . Cînd clinul măsoară 68 cm de la marginea de jos. Tricotăm 10 cm cu modelul I drept înainte. 3 ochiuri pe dos. Repetăm de la * . Rîndul 9: pe dos. pe faţă. 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos. pe urmă continuăm cu modelul II. la ambele margini. scădem la cîte 2 ½ cm. Rîndul 8: * 7 ochiuri pe faţă. * 3 ochiuri pe faţă. Aici. Aici. cu modelul II. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. 3.

Răscroiala gîtului: Între timp. Cînd mîneca măsoară 31 cm de jos. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 2 ori cîte 3 ochiuri. tricotăm 18 ochiuri de la margine. luăm cele 14 ochiuri în „punct de orez lungit” pe o andrea de rezervă (preferabil pe un ac mare de siguranţă). cînd marginea interioară este de 26 cm. În rîndul 400 .începînd de aici. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. creştem la ambele margini. formăm 4 butoniere la marginea interioară. * urmează 2 rînduri fără scăderi. cîte 9 ochiuri. Continuăm 6 cm drept înainte. Vor fi 105 ochiuri. tricotăm apoi 6 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se epuizează toate ochiurile. 39 ochiuri de la mîneca stîngă. Repetăm de la * . Repetăm de 3 ori de la * . Aici formăm a 5-a butonieră în aceeaşi linie cu primele patru. Tricotînd rîndurile dus-întors. La marginea exterioară scădem mai departe cîte 1 ochi. 31 ochiuri de pe partea stîngă a gîtului şi 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă a feţei stîngi (233 ochiuri). Pe acestea le trecem pe o andrea de rezervă. 3 şi modelul II. în rîndul următor. la marginea interioară. Partea dreaptă a corsajului: Începem cu 65 ochiuri pe andrele nr. Rămîn 39 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. la gît. * cele 2 ochiuri următoare le lucrăm împreună. numai 5 ochiuri pe dos. pe urmă continuăm cu andrele nr. ridicăm în continuare 31 ochiuri de la partea dreaptă a gîtului. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 12 ori cîte 1 ochi. începînd de la 4 cm. Repetăm de 3 ori de la * . Între timp. Sfîrşim rîndul. la începutul şi la sfîrşitul lor. Montăm părţile raglanului. Ridicăm ochiurile în jurul decolteului pe andrele nr. de 12 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii raglan: La aceeaşi înălţime cu spatele. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Mîneca: Începem cu 69 ochiuri pe andrele nr. la 32 cm măsuraţi de jos. pînă avem 21 cm de jos. Răscroiala gîtului: Între timp. 3. pe urmă scădem de 12 ori cîte 1 ochi. Aburim părţile tricotate. Vor fi 77 ochiuri. Răscroiala mînecii raglan: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 9 ochiuri * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 9 ochiuri. La marginea stîngă creştem. (Banta de la marginea de jos a mînecilor nu se abureşte). Repetăm încă de 3 ori de la * . Începînd de aici creştem mereu la cîte 4 rînduri. de 12 ori cîte 1 ochi. 39 ochiuri de la mîneca dreaptă. la cîte 1 cm. scădem la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. La marginea dreaptă (cea interioară) tricotăm 14 ochiuri cu modelul I pînă la sfîrşit. În al treilea rînd al modelului tricotăm după ochiul începător şi înaintea ochiului care încheie rîndul. Continuăm drept înainte. În rîndul următor. 65 ochiuri din răscroiala pentru gît a spatelui. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare. în locul celor 7 ochiuri pe dos. Tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 4 ochiuri facem butoniera. scădem cîte 4 ochiuri la cîte 2 rînduri. lucrăm 3 cm cu modelul I. Vor fi 137 ochiuri. scădem la marginea exterioară. Tricotăm 5 cm cu modelul I. încheiem la mijloc 29 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. 2 ½ în felul următor: luăm 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă de la faţa dreaptă a corsajului. la 5 cm măsuraţi de jos şi pe urmă mereu la cîte 6 cm. 2 ½. de 17 ori cîte 1 ochi.

Scădem iar de 25 ori. În cusătura din stînga aşezăm un fermoar. 2 ½. Împreunăm clinurile fustei. Înconjurăm decolteul cu rînduri de picioruşe scurte. Coasem şi părţile laterale ale corsajului. Feţele corsajului trebuie să se petreacă de 4 cm.următor repetăm scăderile. Cordonul: Începem cu 14 ochiuri pe andrele nr. “Tricotaje de mînă”. Încheiem. aşezînd cutele. Tricotăm cu 6 cm mai mult decît măsura taliei. Coasem o cataramă cumpărată de gata. Tehnică. Putem însă să şi legăm cordonul cu o fundă. acum însă tricotăm numaă cîte 5 ochiuri după cele lucrate împreună. Coasem nasturii. Ed. pe urmă îl împreunăm cu fusta. în acest caz îl începem numai pe 12 ochiuri şi-l facem lung de 150 cm. Rămîn 183 ochiuri. Acest cordon nu trebuie căptuşit. călcăm pe vîrf cusăturile interioare şi coasem fusta pe rejansă. Căptuşim cordonul cu panglică. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 401 .

urmează 1 ochi pe faţă. Rîndul 1: (bleu) pe faţa lucrului: ochiul începător. andrele nr. Furnituri: Circa 120 g lînă albă. Repetăm de la * . baza. ca rîndul întîi. 402 . şi 5 nasturi. Gulerul. Repetăm aceste 4 rînduri. Repetăm de la * . II. lungimea la mijlocul spatelui. 30 cm (pentru copii de 1 an). ridicăm 1 ochi luîndu-l din spatele andrelei (firul este în spatele andrelei). Rîndul 2: (bleu) pe faţă. * 1 ochi pe faţă. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată la nasturi circa 76 cm. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd pe faţă. * ridicăm 1 ochi. Rîndul 4: (alb) pe faţă. roz cu alb. iar pentru fetiţe. şi circa 100 g lînă colorată. 2 ½ şi 3. fără guler. mijlocie. Model: I. Pentru băietaşi o tricotăm într-un model pepit în bleu cu alb.Hăinuţă şi boneţică de copil mic – Model nr. 60 Prima îmbrăcăminte importantă a copilului. tivurile şi partea de sus a bonetei se lucrează în „punct leneş”. Rîndul 3: (alb) ochiul începător.

Tricotăm 14 cm cu modelul II. Apoi urmăm drept înainte. Rămîn 20 ochiuri la mijloc. pe andrele nr. 3. de 6 403 . Spatele: Începem cu 80 ochiuri. Umărul: Între timp. scăzînd la marginea exterioară cîte 3 ochiuri. Partea stîngă a feţei se tricotează în sens opus. la cîte 2 rînduri. pe urmă la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. Creştem mereu la cîte 2 ¼ cm.Măsura: 28 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. Încheiem. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. 3. cînd lucrul are 25 cm de la marginea de jos. Rămîn 35 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ cu lînă albă. Marginea interioară urmează drept înainte. Umărul: Cînd spatele este de 25 cm de la marginea de jos. Mîneca: Începem cu 46 ochiuri pe andrele nr. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. formăm umărul. lucrat cu andrele nr. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea stîngă (exterioară) 3 ochiuri. 3. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Rămîn 66 ochiuri. Răscroiala gîtului: La 23 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la marginea interioară. Tricotăm 14 cm cu modelul II. 3. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 44 ochiuri pe andrele nr. cu modelul II. la ambele margini ale mînecii. cu modelul II. şi tricotăm 2 cm cu modelul I.

Tricotăm 7 cm. iar pentru capătul şnururilor. 2 ½. de circa 1 ½ cm diametru. Apoi tăiem firele. împărţite la distanţe egale (în partea stîngă pentru băieţi. Scădem în ultimele 2 rînduri cîte 1 ochi. Boneţica: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. 3. pe urmă împărţim ochiurile pe 4 andrele (cîte 24 ochiuri pe andrea). cu modelul I. pînă vor fi 17 ochiuri. Între timp. coasem clapele de ambele părţi. Creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi.) Începem cu 7 ochiuri. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Gulerul: După ce am tricotat bordurile. Călcăm părţile tricotate.ori cîte 1 ochi. Cînd gulerul este gata. Vor fi 58 ochiuri. intrînd cu vîrful foarfecii între cele două rotocoale de carton. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. În sfîrşit. dîndu-i o formă frumoasă rotundă. pînă se umple mijlocul găurit. Desfacem firele cu îngrijire şi le înfăşurăm strîns cu un fir de lînă. 404 . Tricotăm în „punct leneş”. Încheiem. La întîlnirea andrelelor creştem în fiecare rînd cîăte 1 ochi pentru ca să se aşeze frumos colţurile. Tricotăm rîndurile dus – întors. La 8 cm de jos încheiem. facem 5 butoniere orizontale. Pregătim două şnururi de cîte 25 cm. Coasem pe doul lucrului cele două margini înguste ale bucăţii cu model. îl întărim. la lăţimea de 1 cm. tricotînd în fiecare al 3-lea şi 4-lea ochi împreună pe faţă. rotunjim colţurile cu ajutorul unui fier de călcat nu prea încins. Mai scădem de 6 ori cîte 2 ochiuri. După ce l-am întărit bine. Rămîn 12 ochiuri. cu lînă albă. pînă rămîn 16 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 3 ochiuri. ridicăm şi ochiurile din răscroiala gîtului la cîte 1 cm de la marginea feţelor şi tricotăm 3 cm drept înainte. le asamblăm. Clapele pentru urechi: (2 buc. pe andrele nr. în partea dreaptă pentru fetiţe). deci în 8 locuri. începînd de la colţul de jos. cu ochiuri pe faţă. Răsfrîngem bordura cu model. Pentru vîrf facem un pampon mare. îl introducem într-un ac de brodat şi strîngînd ochiurile pe dosul lucrului. în lăţime de 2 ochiuri şi continuăm cu lucrul în cerc. pe o a treia andrea ridicăm 64 ochiuri de la marginea dreaptă. 2 ½. facem o bordură de 2 cm cu modelul I în culoare albă. Scădem la începutul şi la mijlocul fiecărei andrele. Pe altă andrea ridicăm 164 ochiuri de la marginea de jos. 2 ½. La marginea interioară ridicăm 64 ochiuri. cu modelul II. cîte 1 ochi la 2 rînduri. cu lînă albă şi tricotăm 12 cm cu modelul I. începînd de la gît. La 17 cm de la marginea de jos. de 12 ori cîte 1 ochi. Repetăm încă de 2 ori de la * . pe urmă continuăm cu andrele nr. scoatem cartonul şi tundem pamponul cu foarfeca. pe andrele nr. două pampoane mai mici. pe care le coasem de clape. La mijloc facem 2 găuri rotunde. Pamponul se face astfel: tăiem din carton tare 2 rotocoale atît de mari cît dorim să fie pamponul (adică ceva mai mari). de 2 ori cîte 2 ochiuri. Prindem cele 2 rotocoale şi le surfilăm des cu firul de lînă. Urmează încă 2 cm. Rupem firul.

Cornelia Both şi Martha Recht. E uşor de lucrat. vezi poza. dar am mai schimbat culorile pentru un model variat. Ed. 1959 P. Boneţica nu am făcut-o pentru că. Spor! 405 . Eu am tricotat hăinuţa. am preferat să croşetez o pălăriuţă.“Tricotaje de mînă”. Tehnică.S. fiind hăinuţă pentru fetiţă.

2 de împletit ciorapi. Rîndul 4: (F) pe dos. urmează 2 ochiuri pe faţă. 4 andrele nr. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (F) pe faţă. circa 30 cm mătase subţire pentru dublura feţelor. Mărimea: Lărgimea rochiei închisă la nasturi 108 cm. Repetăm de la * . luîndu-le din spatele andrelei. 7 nasturi. Rîndul 5: (C) * ridicăm 4 ochiuri. Model: I. Bordura feţelor şi mînecilor „punct de jerseu” luînd dosul lucrului drept faţă. 25 Rochie închisă cu nasturi pînă jos. cordon de piele. Furnituri: Circa 660 g lînă în culoarea de fond (F) şi circa 200 g într-o culoare contrastantă (C). 2 şi 2 ½. lungimea 105 cm măsuraţi la mijlocul spatelui (se potriveşte unei persoane cu circumferinţa pieptului de 94 – 96 cm). II. Tipar drept. III. Tivul de jos se tricotează în „punct de jerseu”. Mîneci trei-sferturi şi cordon de piele. Rîndul 3: (F) pe faţă. tricotată cu model în puncte colorate şi cu bordură uni. firul rămîne în spatele andrelei. Rîndul 2: (F) pe dos. Andrele nr.Rochie dreaptă – Model nr. 406 .

În rîndul următor fără soţ tricotăm 88 ochiuri cu modelul III. Rîndul 12: (C) ca rîndul 6. Tricotăm pe faţa lucrului. În continuare tricotăm restul ochiurilor de pe andreaua din stînga. sfîrşim rîndul şi lăsăm lucrul de o parte. scoatem firul prin ambele ochiuri şi dăm drumul celor două ochiuri de pe ambele andrele din stînga). 7 ochiuri. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. lăsăm lucrul de o parte. 407 . Rîndul 7: (F) pe faţă. Începem cu 82 ochiuri pe andrele nr. Aceste 12 rînduri se repetă. 55 ochiuri. Acest al 89-lea ochi se ridică şi mai departe în rîndurile fără soţ. În acest rînd adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. ridicăm 4 ochiuri ca în rîndul 5. Tricotăm întîi partea din dreapta. Sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe dos. ridicăm 1 ochi. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. Continuăm partea din dreapta. firul rămîne în spatele andrelei. În locul ultimului rînd pe dos. 2 ½. Spatele: Începem partea de jos a fustei pe două bucăţi. Repetăm de la * .Rîndul 6: (C) cele 2 ochiuri tricotate se lucrează pe faţă. pe urmă în primul ochi de pe andreaua din spate. Tricotăm drept înainte pînă avem 30 cm măsuraţi de jos. Rîndul 11: (C) ridicăm 1 ochi. Măsura: 32 ochiuri şi 58 rînduri = 10 cm din modelul III. Cu alte andrele începem 120 ochiuri pentru partea stîngă a fustei şi tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. în cele cu soţ se tricotează. pe urmă tricotăm din nou cu modelul III pînă la sfîrşitul andrelei. dar firul rămîne în faţa andrelelor (tot pe dosul lucrului). Rîndul 10: (F) pe dos. Vor fi 95 ochiuri. pe urmă continuăm cu modelul III. Tricotăm 5 cm cu modelul I. În locul ultimului rînd pe dos. * 2 ochiuri pe faţă. Împungem în primul ochi de pe andreaua din faţă. Rîndul 8: (F) pe dos. restul de 33 ochiuri se tricotează deodată cu primele 33 ochiuri ale părţii din stînga (aşezăm cele două andrele una lîngă alta. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe dos. La 30 cm măsuraţi de jos. Rîndul 9: (F) pe faţă. ochiurile ridicate se ridică din nou.

pînă se epuizează toate ochiurile. la ambele margini. în ambele laturi. pînă la sfîrşit. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 30 ochiuri pe andreaua stîngă ş. tricotînd în fiecare rînd cu 5 ochiuri mai mult. cîte 3 ochiuri. În locul ultimului rînd pe dos. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul măsoară 88 cm de jos.d. ridicăm 1 ochi. pînă cînd lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. la 105 cm măsuraţi de la tiv.Vot fi 175 ochiuri. Umărul: La 102 cm măsuraţi de la tiv. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm măsuraţi vertical. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri. încheiem la mijloc 10 ochiuri. Întoarcem. scădem la începutul rîndurilor următoare. Răscroiala gîtului: Între timp. 7 în total. cînd marginea interioară măsoară 85 cm de jos. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 12 ori cîte 3 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. continuăm rîndul pînă la sfîrşit. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim fiecare bucată separat. Restul butonierelor. La 80 cm de la tiv. Întoarcem. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 20 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. Continuăm cu modelul III drept înainte. şi începînd de aici la cîte 2 cm. La 14 cm de la tiv formăm prima butonieră. sfîrşim rîndul. ridicăm 1 ochi. de 5 ori cîte 1 ochi. scădem aici. creştem aici. Vor fi 142 ochiuri. Rămîn 132 ochiuri. Scădem umărul după indicaţiile de mai sus. Continuăm în felul acesta. cîte 1 ochi la fiecare 1 cm.a. cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm la începutul rîndului atîtea ochiuri încît să rămînă 40 ochiuri pe andreaua stîngă. 2 ½.m. iar la marginea de lîngă gît scădem la cîte 2 rînduri. în locul pensei de la piept. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 35 ochiuri pe andreaua stîngă. lucrăm. vor fi la 11 cm una de alta. 408 . şi începînd de aici.

şi de 8 ori cîte 1 ochi. Marginea laterală este mai scurtă. de 3 ori cîte 2 ochiuri. luînd dosul lucrului drept faţă. le dublăm cu mătase subţire. de 6 ori cîte 1 ochi. 409 . Festonăm butonierele. de circa 8 cm lăţime. sau altă măsură necesară antebraţului. tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. Tricotăm cu modelul III. şi începînd de aici la cîte 1 cm. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi nr. Părţile cu butoniere şi nasturi ale feţelor. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. Repetăm de 4 ori de la * . dar în cerc. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. Îndoim tivul de jos şi-l fixăm cu puncte invizibile. 2 ½. Încheiem. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. încheiem la începutul rîndului următor 9 ochiuri. Încheiem. scădem la marginea exterioară. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 5 cm). Banta: La marginile interioare ale feţelor. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. respectiv mai înaltă. prinzînd şi căptuşeala de mătase. măsuraţi vertical. În jurul mînecilor tricotăm o bantă asemănătoare. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de circa 3 cm prin rîndurile prescurtate. de 8 ori cîte 1 ochi. le montăm. În spate îndoim partea din dreapta a fustei pe lîngă rîndul de ochiuri ridicate. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. Cînd mîneca are 42 cm. Creştem la ambele margini. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. Vor fi 124 ochiuri. şi în jurul gîtului. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. scădem de 20 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. pe patru andrele de împletit ciorapi. Călcăm părţile tricotate. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. cea interioară mai lungă. mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al 10-lea. măsuraţi vertical. Îndoim banta în jumătate şi o fixăm în interior cu puncte invizibile. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile.Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este de 88 cm de la tiv. Rămîn 16 ochiuri. Coasem nasturii. la cîte 2 rînduri. de 23 ori cîte 1 ochi. Cuta de 10 cm o fixăm pe o porţiune de 7 – 8 cm printru-un tighel tras la maşină. 2 şi tricotînd rîndurile dus – întors cu culoarea contrastantă. creştem aici. Mai departe. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri o dată 3 ochiuri. cam de 2 cm şi o tivim.

“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. 1959 410 . Ed.

forma lărguţă şi lungă dau acestui frumos pulover o linie nouă. 26 Banta dublă. 2 ½ şi 4 andrele nr. 411 . Puloverul are fente laterale. Încpînd de aici tricotăm tot spatele. 2 andrele nr. nu la larginea lucrului. Model: I. pînă la sfîrşit. mereu deasupra primelor creşteri. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. însă la cele două margini tricotăm mai departe cîte 14 ochiuri cu modelul I.Pulover – Model nr. II. fără banda de la gît. la 4 cm măsuraţi de jos şi de aici la cîte 3 cm. Vor fi 168 ochiuri (creşterile le efectuăm înăuntrul benzii de 14 ochiuri tricotată în „punc de orez”). Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm. evazată. pînă la 12 cm de la marginea de jos. Furnituri: Circa 420 g lînă. Continuăm cu modelul II. a gîtului. interesantă. măsuraţi în mijlocul spatelui. Marginea de jos şi mîneca lungă sînt înconjurate de o bandă în „punct de orez”. în „punct de jerseu”. Între timp. la ambele margini. Benţile de la marginea de jos. de la mîneci şi gît se tricotează în „punct de orez”. Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul II. Lărgimea puloverului circa 106 cm. de 9 ori cîte 1 ochi. În continuare creştem la fel. creştem. Spatele: Începem cu 150 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 4 cm. lungimea 52 cm. 2 pentru împletit ciorapi.

la începutul rîndurilor următoare. Rămîn 130 ochiuri. încheiem 16 ochiuri la mijlocul rîndului.Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos. Rămîn 130 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Creştem la ambele margini ale lucrului. lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. de 9 ori cîte 1 ochi. la 52 cm măsuraţi de jos. Vor fi 142 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. după ultimul rînd prescurtat (154 ochiuri pe dos). creştem aici. cîte 3 ochiuri. Tricotăm jos şi în părţi banda în „punct de orez” la fel ca la spate. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. tricotînd în fecare rînd cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce. tricotăm 84 ochiuri pe dos. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară are 32 cm de jos. cînd lucrul are la mijloc 42 cm de la marginea de jos. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri pînă la sfîrşit. Faţa: Începem cu 156 ochiuri. scădem. Răscroiala gîtului: Între timp. Întoarcem. la fel ca la spate. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. măsuraţi vertical. Continuăm. La 29 cm măsuraţi de jos.m. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. luăm jumătatea ochiurilor pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. pînă se epuizează toate ochiurile. de 6 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare. la ambele margini ale lucrului.a. Întoarcem. la 4 cm şi de aici la cîte 3 cm. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 14 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. tricotăm 98 ochiuri pe dos ş. scădem la 412 .d. rîndurile prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm 129 ochiuri pe faţă. Scădem la marginea interioară. Vor fi 174 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. de 2 ori cîte 8 ochiuri. La marginea interioară. tricotăm 91 ochiuri pe faţă. Întoarcem. de 9 ori cîte 1 ochi. creştem aici şi începînd de aici la fiecare 1 cm. înăuntrul benţii în „punct de orez”. tricotăm în locul pensei de la piept. lîngă gît. Umărul: La 50 cm măsuraţi de jos. restul rămîn pe andreaua stîngă. măsuraţi vertical.

pe urmă continuăm în „punct de jerseu”. de 14 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri. 413 . astfel încît să avem 67 ochiuri la spate şi cîte 56 ochiuri în ambele părţi. Umărul: Între timp. Marginile laterale sînt mai scurte. Tivim marginile acestor fente. cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. scădem de 10 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Începem cu 85 ochiuri. o îndoim spre interior şi o coasem cu puncte acunse. la întîlnirea celor 2 andrele. creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut. Rămîn 25 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. tricotăm însă 13 ochiuri la mihjloc pe o ditanţă de încă 8 cm. Pe tipar am semnalat această diferenţă prin cele două linii ale umărului. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi şi pe urmă mai scădem de 10 ori cîte 1 ochi. la mijloc însă. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. La marginile exterioare creştem la cîte 2 cm de 19 ori cîte 1 ochi. în cazul de faţă 5 cm. Montăm spatele cu faţa. Vor fi 123 ochiuri. Tricotăm cu modelul I. Urmează 2 rînduri fără scăderi. 2 măsuri diferite. în „punct de orez”. lîngă aceste 2 ochiuri tricotate pe faţă. la începutul lor. vom avea. cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. Cînd banta este de 10 cm o încheiem. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi apoi cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. iar cea plină arată înălţimea de 7 ½ cm realmente obţinută. la cîte 2 rînduri. Linia punctată arată înălţimea scăzută. Pentru a obţine colţul ascuţit. scădem la marginea exterioară.cîte 2 rînduri. Urmează să scădem la începutul fiecărui rînd de 2 ori cîte 3 ochiuri. lăsînd deschisă în părţi cîte o fentă de 10 cm. un ic de circa 2 ½ cm. Călcăm banta dublă care stă puţin depărtată de gît. începînd de aici. Din răscroiala gîtului ridicăm 179 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi. la începutul rîndurilor. mereu la cîte 2 rînduri. măsuraţi vertical. De reţinut: Deoarece am format din răscroiala mînecii. iar la mijloc puloverul este mai lung. o dată 1 ochi. Cînd banta este de 5 cm. prin rînduri prescurtate. sau altă măsură necesară antebraţului. scădem la începutul celor două rînduri următoare cîte 8 ochiuri. pe lîngă cele 2 ochiuri pe faţă. apoi scădem de 16 ori cîte 1 ochi. respectiv mai înalt. Călcăm părţile tricotate. îndoindu-le pe o lăţime de 1 – 2 cm. Lucrăm 4 cm înainte cu modelul I. lucrăm 2 ochiuri mereu pe faţă. Încheiem.

Tehnică. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 414 .“Tricotaje de mînă”.

firul rămîne în spatele andrelei. Repetăm de la *. Model: I. galben – alb. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (în culoarea rîndului precedent): cele 2 ochiuri ridicate în rîndul premergător se ridică din nou. Deasupra celor 4 ochiuri pe faţă din rîndul precedent vin 4 ochiuri tricotate pe dos. ridicăm 2 ochiuri. fermoar. diagonal: Rîndul 1 (D) *4 ochiuri pe faţă. una mai închisă. Repetăm de la *. 27 Acest pulover se tricotează în întregime cu linii diagonale în 2 culori. dar acum firul este în faţa ochiurilor. 4 ochiuri pe faţă. buzunarele tăiate iar gulerul se lucrează cu acelaşi model diagonal. Tivurile se tricotează în “punct de jerseu”. gri închis – gri deschis. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 103 cm. Rîndul 3: (Î) * ridicăm 2 ochiuri. Repetăm de la * . cealaltă mai deschisă. andrele nr. 4 ochiuri pe faţă. II. tot pe dosul lucrului. 415 . albastru închis – bleu. Rîndul 7: (Î) ca rîndul 1. Mînecile sînd şapte-optimi. ca în rîndul 1. pe dosul lucrului. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 90 – 94 cm). luîndu-le din spatele andrelei. * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul 1.Pulover cu linii diagonale – Model nr. Rîndul 5: (D) 2 ochiuri pe faţă. Restul. Furnituri: Circa 270 g lînă mai închisă (Î) şi circa 230 g lînă mai deschisă (D). Combinaţii de culori frumoase şi moderne sînt: bej – alb. 3. brun – ivoriu.

o dată 7 ochiuri. Tricotăm 3 cm drept înainte. pe urmă cîte 416 . Vor fi 168 ochiuri. Lăsăm jumătate din ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. scădem la marginea interioară. apoi. Creştem la ambele margini ale lucrului. de 2 ori cîte 1 ochi. pe dosul lucrului. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. la marginea stîngă lucrăm drept înainte. După rîndul al 12-lea repetăm de la rîndul întîi. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la cîte 1 cm.Rîndul 9: (D) ca rîndul 3. cînd avem 11 cm de la împărţirea ochiurilor. scădem la începutul rîndurilor următoare. Măsura: 34 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. măsuraţi vertical. împărţim ochiurile în două. În acest în urmă rînd creştem mereu. creştem aici. Repetăm încă de 2 ori de la * . de 2 ori cîte 2 ochiuri. pînă se epuizează toate ochiurile. de 2 ori cîte 5 ochiuri. la cîte 5 ½ cm. Continuăm cu modelul II. de 22 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. (Din “punct de jerseu” 29 ochiuri = 10 cm). Spatele: Începem cu 134 ochiuri în culoarea închisă. de 10 ori cîte 3 ochiuri şi de 11 ori cîte 2 ochiuri. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. cu modelul I. de 6 ori cîte 1 ochi. Între timp. Rîndul 11: (Î) ca rîndul 5. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 40 cm de la marginea de jos. Faţa: Începem cu 141 ochiuri în culoarea mai închisă. Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Între timp. la cîte 6 ochiuri. la 52 cm măsuraţi de la marginea de jos. Umărul: După 6 cm de la îmărţirea ochiurilor formăm umărul. scăzînd la cîte 2 rînduri. la cîte 2 rînduri. la gît. Vor fi 156 ochiuri. La marginea exterioară creştem la cîte 1 cm ca mai sus. la ambele margini. de 10 ori cîte 1 ochi. încă un rînd de ochiuri pe dos. şi mai scădem de 2 ori cîte 1 ochi. Rămîn 138 ochiuri.

Lăsăm lucrul de o parte. luăm pe faţa lucrului. Continuăm cu modelul în diagonală. din mijloc. Vor fi 90 ochiuri. scădem la marginea exterioară. la începutul rîndurilor următoare. de 10 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. cu rînduri prescurtate. respectiv mai înaltă. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 18 ori cîte 1 ochi. Buzunarele: Între timp. măsuraţi vertical. Rămîn 138 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală măsoară 40 cm de la marginea de jos (la mijloc circa 42 cm). La marginea interioară scădem. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarelor (ochiurile buzunarelor rămîn mai departe pe andrelele de rezervă). de 34 ori cîte 1 ochi.d. Cînd mîneca măsoară 44 cm de la marginea de jos. cîte 48 ochiuri pe cîte o andrea de rezervă. încheiem 20 ochiuri în mijlocul rîndului. Întoarcem. Rămîn 22 ochiuri. La fiecare întoarcere tricotăm cu 8 ochiuri mai mult. lucrăm în dreptul penselor de la piept. Pe alte andrele începem 48 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Aici şi începînd de aici. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 12 cm cu modelul II sfîrşind cu acelaşi rînd de model cu faţa. creştem la cîte 9 rînduri. de 2 ori cîte 8 ochiuri. la 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. Pe faţa lucrului. Tricotăm 88 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. Cînd faţa are 37 cm de la marginea de jos. tricotăm 104 ochiuri ş. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 3 ochiuri. o dată 3 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Restul (48 ochiuri) rămîn pe andreaua stîngă. de 23 ori cîte 1 ochi. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri. cît şi pe dosul lucrului. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. pînă ce lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului.m. linia de mijloc mai lungă.a. realmente obţinut. Vor fi 134 ochiuri. la cîte 2 rînduri.1 rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. sau altă măsură necesară antebraţului. creştem aici. la 57 cm măsuraţi de la marginea de jos. Umărul: Cînd faţa măsoară lateral 57 cm de la marginea de jos. scădem la începutul rîndurilor următoare. cît şi pe dosul lucrului. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri de 12 ori cîte 1 ochi. scădem. Vor fi 184 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. Creştem la ambele margini. de 10 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Urmează un rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. mărimea laterală este mai scurtă. Cînd răscroiala mînecii este de 7 cm. pînă se epuizează toate ochiurile. 417 . de 4 ori cîte 3 ochiuri. Întoarcem. Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Întoarcem şi tricotăm 96 ochiuri. Linia punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). Apoi continuăm faţa şi în locul ochiurilor lăsate pe andrelele de rezervă. de 22 ori cîte 1 ochi. la cîte 3 ¼ cm. cea plină arată umărul de 8 cm. Pe alte andrele lucrăm o bucată la fel şi lăsăm şi pe aceasta deoparte. tricotăm la începutul rîndului 136 ochiuri. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Această margine continuă drept înainte. la ambele margini. Continuăm cu modelul II. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de 2 cm prin rîndurile prescurtate. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri în culoarea mai închisă. Vor fi 164 ochiuri. Încheiem. Tricotăm 3 cm drept înainte. de 10 ori cîte 2 ochiuri. Lăsăm deoparte. de ambele părţi ale celor 42 ochiuri.

Călcăm părţile tricotate.Gulerul: Începem cu 124 ochiuri în culoarea mai închisă. Tehnică. Marginea o îndoim şi o coasem cu împunsături largi. în răscroiala gîtului. Aici urmează. Ed. cu dosul pe faţa puloverului. pe faţa lucrului. le montăm. la cîte 6 ochiuri. Vor fi 144 ochiuri. Continuăm cu modelul II şi tricotăm drept 10 cm. de 20 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. Încheiem. Scădem de 6 ori mereu la al 7-lea ochi. 1959. în care creştem mereu. Întindem puţin marginea de jos a gulerului cu fierul de călcat. “Tricotaje de mînă”. pentru ca să se aşeze frumos. Cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor le prindem cu puncte invizibile. pe urmă mai tricotăm şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Îndoim tivul de jos în lungul rîndului tricotat pe dos şi îl fixăm cu puncte invizibile. Cornelia Both şi Martha Recht. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat. În fenta de la spate şi în jumătatea lăţimii gîtului aşezăm fermoarul. pe urmă îl răsfrîngem în afară. 418 . încît la marginea buzunarelor să se vadă o linie îngustă. Ochiurile buzunarelor lăsate pe andrelele de rezervă le tricotăm în culoarea mai închisă. Cu acestea tricotăm 2 cm. rîndul de ochiuri tricotate pe dos. Rămîn 42 ochiuri. Apoi vom prinde bentiţa pe dosul lucrului în aşa fel.

Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. 1 ochi pe dos. 419 . Rîndul 4: pe dos. Restul se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 28 Pulover drept. gen cămaşă. din bumbac. Furnituri: Circa 400 g fir mijlociu. însă inversat: 1 ochi pe dos. Aceste 4 rînduri se repetă. pentru bărbaţi. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 94 – 95 cm). 2 ½. Se poate tricota din lînă. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. 1 ochi pe faţă. sau pentru vară. II. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 100 cm.Pulover sport cu mîneca scurtă – Model nr. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 2: pe dos. andrele nr. Tivul de jos şi marginile mînecilor sînt dublate. Model: I. Rîndul 3: ca rîndul 1. fără elastic.

şi începînd de aici la cîte 1 ½ cm creştem. de 9 ori cîte 5 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. iar în rîndul următor. Tricotăm întîi partea dinspre răscroiala 420 . luăm o parte pe altă andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. încheiem la mijloc 18 ochiuri. Răscroiala gîtului: Cînd avem 15 cm de la adăugarea ochiurilor. pînă se epuizează toate ochiurile. Vor fi 128 ochiuri. tricotăm în continuare ochiurile părţii din stînga. Tricotăm drept înainte pînă avem 38 cm măsuraţi de la marginea tivului. (Atenţie la continuitatea modelului!) Începînd de aici tricotăm marginea bucăţii de 31 ochiuri drept înainte. încheiem la mijloc 14 ochiuri. lîngă gît. măsuraţi vertical. la ambele margini. la marginea interioară. Restul ochiurilor îl lăsăm deoparte pe o andrea de rezervă şi lucrăm întîi partea stîngă a feţei. Faţa: Începem cu 152 ochiuri şi se creşte la fel.Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. La 43 cm de la marginea tivului tricotăm atîtea ochiuri ca să avem jumătate din ochiuri plus 9 ochiuri pe andreaua dreaptă. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor pe faţă scădem de 2 ori cîte 8 ochiuri. Tricotăm 4 cm cu modelul I. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd pe faţă (marginea tivului). scădem la cîte 2 rînduri cîte 3 ochiuri. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Umărul: Cînd spatele este de 58 cm de la marginea tivului scădem la începutul rîndurilor următoare. la ambele margini de 6 ori cîte 1 ochi. Aici. Continuăm cu modelul II. Rămîn 116 ochiuri. Spatele: Începem cu 152 ochiuri. Tricotăm drept înainte. Începem cu alte andrele 31 ochiuri. la 60 cm de la marginea tivului. La umăr scădem în continuare cîte 5 ochiuri. Urmează încă 4 cm cu modelul I.

Repetăm de 2 ori de la * . la începutul rîndurilor următoare. îndoim cele 3 margini şi-l coasem pe partea stîngă a feţei. pînă ce buzunarul are 11 cm la mijloc. de 3 ori cîte 1 ochi. Creştem în ambele laturi. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Tricotăm drept înainte. Gulerul: Începem cu 67 ochiuri cu modelul II. Montăm puloverul şi aşezăm şi mînecile. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. scădem. de 8 ori cîte 2 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. Încheiem. Continuăm cu modelul II. la cîte 1 cm. tricotăm un rînd pe faţă (marginea tivului). Rămîn 20 ochiuri. la cîte 1 ½ cm. la cîte 2 rînduri. Vor fi 118 ochiuri. Luăm ochiurile părţii din dreapta de pe andreaua de rezervă. în locul rîndului de ochiuri pe dos. Rămîn 98 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. Aici urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. La cealaltă bucată tricotăm marginea exterioară drept înainte pînă măsoară 23 cm.mînecii. pe urmă mai tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 8 ori cîte 1 ochi. Mica margine de sus o prindem în cusătura umărului. La marginea interioară scădem însă. Îndoim 10 cm dublura reverelor feţei şi o tivim. pe urmă mai tricotăm 4 cm cu modelul I. Îl coasem în răscroiala gîtului. de 20 ori cîte 1 ochi. pe urmă încheiem cu cele 5 ochiuri rămase. Călcăm bucăţile tricotate. 421 . * de 4 ori cîte 1 ochi. iar cele 2 margini înguste la coasem. Cînd mîneca este de 16 cm de la marginea tivului. În interior ridicăm din partea stîngă 18 ochiuri şi începem cu alte andrele 31 ochiuri. Îndoim gulerul cu faţa spre interior. Mîneca: Începem cu 104 ochiuri în „punct de jerseu”. Vor fi 35 ochiuri. Vor fi 127 ochiuri. La 4 cm. Tricotăm partea dreaptă a feţei la fel cu cea stîngă. Îndoim tivul de jos şi cel al mînecilor şi le prindem cu puncte invizibile. Pe urmă îl răsfrăngem şi îl călcăm. însă în sens opus. îngrijind la revere ca marginile să fie în aceeaşi linie. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. o dată 3 ochiuri. Tivim partea de sus a buzunarului. Tricotăm drept înainte pînă ce gulerul este de 16 cm la mijloc. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Buzunarul: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. Scădem mai departe. Încheiem. Rămîn 67 ochiuri. urmează 2 rînduri fără scăderi. la începutul rîndurilor. măsurat de la marginea tivului. Încheiem. Scădem răscroiala mînecii şi umărul la fel ca la spate. Această margine urmează drept înainte. La începutul rîndurilor următoare scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi de 4 ori cîte 8 ochiuri. la care adăugăm în continuare ochiurile feţei drepte. Scădem la ambele margini.

“Tricotaje dde mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 422 . Tehnică. Ed.

Model: I. 2 ½ . Furnituri: Circa 450 g lînă. la fel şi modelul gulerului. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. Măsura: 32 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. cu nasturi ascunşi şi guler mare. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. 29 Pulover drept. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 – 94 cm. Împărţirea ochiurilor este dată în text. Punctul de orez lungit se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 4 nasturi. deasupra ochiului pe dos. tricotăm un ochi pe dos. lungimea măsurată la mijlocul spatelui. Lărgimea puloverului circa 103 cm. andrele nr. Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. circa 55 cm. 423 . Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm un ochi pe faţă.Pulover cu guler – Model nr. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. panglică. Cea mai mare parte a puloverului este tricotată în dungi alternante de „punct de orez lungit” şi „punct de jerseu”. II. 1 ochi pe dos.

avem însă grijă la continuitatea modelului la scăderi şi creşteri. de ambele margini. urmează 2 rînduri fără scăderi. lucrăm. Marginea interioară urmează drept înainte. Între timp. la 58 cm măsuraţi de la marginea de jos. La 6 cm măsuraţi de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 4 cm. La marginea exterioară creştem după indicaţiile date. Lucrăm 3 cm drept înainte. La 32 cm de la marginea de jos. Ochiurile se împart astfel: ochiul începător. După 3 cm. la începutul rîndurilor următoare de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. şi începînd de aici la cîte 5 cm creştem la ambele margini. de 8 ori cîte 1 ochi. creştem aici. pe lîngă gît. Umărul: La 53 cm măsuraţi de la marginea de jos. Repetăm de la * pînă rămîn 18 ochiuri: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. Faţa: Începem cu 155 ochiuri cu modelul I. măsuraţi vertical. scădem. ochiuri pe dos. După 3 cm tricotăm. creştem la ambele margini. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. luăm la începutul rîndului pe faţă 74 ochiuri pe o andrea de rezervă. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. pînă se epuizează toate ochiurile. 5 ochiuri pe faţă. Scădem în continuare umărul. Această împărţire a ochiurilor o menţinem pînă la terminarea spatelui. tricotăm fiecare bucată separat.Spatele: Începem cu 149 ochiuri cu modelul I. Răscroiala gîtului: Între timp. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. un rînd de ochiuri pe dos. la 19 cm de la marginea de jos. Repetăm încă de 2 ori de la *. Împărţirea ochiurilor: ochiul începător. 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. Aici. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. întoarcem şi tricotăm tot 424 . întoarcem şi tricotăm tot aceste 45 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. Menţinem această împărţire a ochiurilor pînă la terminarea feţei. Vor fi 165 ochiuri. şi începînd de aici la fiecare cm. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. încheind cîte 2 ochiuri. pe faţa lucrului. scădem. Rămîn 129 ochiuri. la marginea interioară. În rîndurile fără soţ tricotăm deasupra ochiurilor pe faţă. cu rînduri prescurtate. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 9 ochiuri în „punct de orez lungit” * 7 ochiuri pe faţă. de 6 ori cîte 1 ochi. Repetăm încă de 7 ori de la *. urmează 5 ochiuri pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. Răscroiala mînecii: La 35 cm măsuraţi de jos. Pe faţa lucrului tricotăm 45 ochiuri de la începutul rîndului. Continuăm cu modelul II. scădem de 3 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. În rîndul următor tricotăm 54 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. * de 4 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Vom avea 141 ochiuri pe andrea. încheiem la mijloc 15 ochiuri şi luînd una dintre părţi pe o andrea de rezervă. în locul pensei de la piept. la începutul rîndurilor următoare. urmează ochiul care încheie rîndul. iar cu restul de 87 ochiuri continuăm partea dreaptă a feţei. restul rămîn pe andreaua stîngă.

de 18 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici creştem. din cauza rîndurilor prescurtate. pe dinăuntrul lucrului. la începutul lor. creştem aici. Rămîn 71 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 rînduri. o dată 7 ochiuri. Repetăm încă de 3 ori de la *.a. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi.m. cînd marginea interioară măsoară 30 cm de la împărţirea ochiurilor. restul rămîn pe andreaua stîngă. la începutul lor. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este tot atît de înaltă ca spatele pînă la răscroiala mînecii (marginea interioară este. Urmează: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. la 32 cm de la împărţirea ochiurilor. La 12 cm măsuraţi de la marginea de jos. ridicăm la marginea interioară. sau altă măsură necesară antebraţului. respectiv cu ochiul care încheie rîndul) în „punct de orez lungit”. Întoarcem. la începutul şi sfîrşitul lor. la cîte 2 rînduri. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. Întoarcem. întoarcem şi tricotăm 38 ochiuri. Ochiul începător. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. tricotăm 57 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii are pe verticală 7 cm. La ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. întoarcem ş. 13 ochiuri şi tricotăm partea stîngă a feţei inversat şi fără butoniere. Această margine continuă drept înainte. un rînd de ochiuri pe dos. Vor fi 127 ochiuri.aceste 54 ochiuri. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). de 2 ori cîte 3 ochiuri. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. După 3 cm tricotăm. o dată 3 ochiuri. de 20 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II cu următoarea împărţire a ochiurilor. formăm aici o butonieră: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi cu 5 ochiuri facem butoniera. Gulerul: Începem cu 152 ochiuri. la cîte 8 rînduri. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite. În rîndul următor tricotăm 63 ochiuri. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. Continuăm în „punct de jerseu”. lucrăm cu rînduri prescurtate. Rămîn 23 ochiuri. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. Continuăm în felul acesta. Tricotăm pe faţa lucrului. Încheiem. de 8 ori cîte 2 ochiuri. tricotînd în fiecare rînd ci 9 ochiuri mai mult. de 10 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Marginea laterală este mai scurtă. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. Tricotăm 3 cm drept înainte. încheiem la marginea exterioară. cu circa 2 cm mai înaltă). 95 ochiuri. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. pe urmă la cîte 2 rînduri. Aici. Între timp.d. de 2 ori cîte 2 ochiuri. scădem în rîndurile următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. pînă se epuizează toate ochiurile. 425 . pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului (90 ochiuri). pe faţa lucrului. Tricotăm 3 cm în „punct de orez lungit”. Cînd mîneca are 40 cm de jos. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Mîneca: Începem cu 91 ochiuri cu modelul I. scădem la marginea exterioară. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. De reţinut: Deoarece sub răscroiala mînecii am format un ic de circa 2 cm prin rîndurile prescurtate. tricotăm 76 ochiuri. Răscroiala gîtului: La 2 cm deasupra butonierei. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Repetăm încă o dată de la *. o dată 1 ochi. linia de mijloc mai lungă. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. o dată 4 ochiuri. însă la ambele margini tricotăm 11 ochiuri (împreună cu ochiul începător. respectiv mai înaltă. ochiul care încheie rîndul.

Cornelia Both şi Martha Recht. Încheiem. “Tricotaje de mînă”. 426 . Coasem nasturii. aşezîndu-l pînă la marginea fentei. Înconjurăm fenta feţei şi în continuare gulerul. 1959. în care tăiem 4 butoniere. Ed. cu 2 rînduri de picioruşe scurte croşetate. Gulerul îl coasem cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. Cea de sus o festonăm împreună cu butoniera tricotată.La fiecare întoarcere tricotăm cu 19 ochiuri mai mult. rotunjind puţin colţurile gulerului. Tehnică. la celelalte festonăm numai panglica. La fenta din faţă coasem pentru nasturii ascunşi o panglică ripsată de aceeaşi culoare. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. pînă lucrăm în sfîrşit cu 152 ochiuri. Îndoim tivurile şi le coasem cu puncte invizibile.

2 ½ şi din nou continuăm pe andrele nr. Gaica. 20 g lînă roşie. formînd tivul spatelui. Model: I. urmează 2 cm tricotaţi cu andrele nr. din lînă albă. lungimea 61 cm. 30 Acest pulover sport. 2 ½ şi 3 şi 5 andrele groase de ciorapi. se distinge prin simplitatea lui. Furnituri: Circa 400 g lînă albă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 4 cm. Vor fi 130 ochiuri. 3 şi tricotăm drept 16 cm în înălţime. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). III. andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 427 . Restul se tricotează în „punct de jerseu”. Continuăm cu andrele nr. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (se neglijează tivul). Gulerul şi manşetele se tricotează în „punct de elastic” 2 ochiuri pe faţă. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 2 ochiuri pe dos. urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului).Pulover sport cu model norvegian – Model nr. cu „modelul norvegian” după diagramă. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. II. 3 o bucată de 20 cm înălţime. cu o gaică la spate în model norvegian. Se poate purta şi fără gaică. 20 g lînă neagră.

Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Continuăm pe prima andrea atfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea de 58 cm. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. de 40 ori cîte 1 ochi. Au mai rămas 14 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. cînd începem să formăm linia umărului. o dată 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. la fiecare margine. de 2 ori cîte 3 ochiuri. inversat. La înălţimea totală de 54 cm. tricotăm în „punct de elastic” un guler de 4 cm înălţime. ridicăm pe andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi în continuare cu cele 36 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă la spate. de 4 ori cîte 5 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd (larg) scăzînd pe faţă ochiurile care au fost lucrate pe faţă. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri. Împrejurul răscroielii gîtului. scăzînd ca şi la partea din spate. şi pe dos cele lucrate pe dos. la partea din faţă. 2 ½ şi tricotăm în „punct de elastic” o manşetă de 6 cm înălţime. În total am crescut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). avînd grijă ca pe tot parcursul lucrului să avem 4 ochiuri în plus faţă de spate. 428 . scăzînd la începutul rîndurilor. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel.Răcroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 3 ori cîte 5 ochiuri. Faţa: Montăm 124 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate. În total am scăzut 64 ochiuri pe amîndoi umerii şi au mai rămas la mijlocul spatelui 36 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 16 cm. 3 în „punct de jerseu” 36 cm înălţime. Astfel am împărţit lucrul pe două andrele: cîte 47 ochiuri pe o andrea. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 6 ochiuri. iar la marginea interioară a lucrului scădem pentru răscroiala gîtului de 5 ori cîte 3 ochiuri.

2 rînduri cu lînă albă şi din nou 2 rînduri cu lînă neagră. de 12 ori. 3 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă neagră. După terminarea modelului norvegian. Ed. “Tricotaje de mînă”. 2 rînduri cu lînă albă şi încheiem cu 4 rînduri din lînă neagră. Coasem gaica de pulover la cele două capete. În rîndul al 13-lea nu creştem. În continuare tricotăm modelul norvegian crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. tricotăm din 2 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră. Călcăm aburit şi pentru ca gaica să nu se întindă. Începînd din rîndul al 14-lea scădem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi. 1959 429 . Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recth. o dublăm cu o ţesătură de stofă.Gaica: Montăm 125 ochiuri pe andrele nr.

330 g lînă maron. 2 nasturi. cele 3 ochiuri pe care anterior le-am lăsat pe andreaua de rezervă în faţa lucruluim le lăsăm acum în spate. apoi cele 3 ochiuri de pe andreaua de rezervă lucrate tot pe faţă. lungimea puloverului 61 cm. 2 ½. 31 Modelul de pulover sport în două culori necesită mai mult material şi o atenţie mai încordată. Rîndul 5. Manşetele şi clapele se tricotează în „punct leneş”. Rîndul 4: * ochiurile ridicate nelucrate pe o andrea de rezervă şi lăsate în faţa lucrului. 2 şi 3. Furnituri: Circa 350 g lînă verde. Restul cu modelul următor: (tivul se tricotează în „punct de semielastic”). Repetăm de la * . Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 97 cm.Pulover sport în două culori – Model nr. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 1 şi 3: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos alternînd 3 ochiuri cu lînă verde. Rîndul 8: se lucrează ca şi rîndul 4. andrele nr. Se obţine însă un pulover frumos şi călduros. II. Apoi repetăm de la rîndul 1. 6 şi 7: la fel ca rîndurile 1. 430 . Model: I. 3 ochiuri cu lînă maron. însă inversat. următoarele 3 ochiuri lucrate pe faţă.

la fel ca şi la prima parte. 2 ½ şi cu modelul II. avînd grijă ca primele 5 ochiuri începînd de la lăţimea de 51 cm să le lucrăm în „punct leneş”. cu deosebire că la începutul primului rînd. alternînd 3 ochiuri cu lînă maron şi 3 ochiuri cu lînă verde. avînd grijă ca alternativ să încrucişăm într-un rînd ochiurile maron peste cele verzi. Vor fi 194 ochiuri. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. În total am crescut 44 ochiuri (cîte 22 ochiuri la o margine). Urmează 4 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. În lungul acestui rînd vom îndoi tivul spatelui pe care îl vom coaase invizibil de spate. cele verzi peste cele maron. formînd 2 butoniere la distanţă de 4 cm între ele. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Măsura: 42 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul I. Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă verde pe andrele şi tricotăm drept în „punct de semielastic” un tiv de 3 cm înălţime. iar în rîndul următor. cîte 1 ochi la 1 cm. adică începînd de la rîndul de ochiuri pe dos. Măsurile întrebuinţate în text se vor considera neglijînd tivul. La înălţimea totală de 61 cm. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor pe linia umărului de 5 ori cîte 9 ochiuri. Avem 162 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 51 cm. vom 431 . Tricotăm drept cu andrele nr. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). la marginea interioară.Modelul va fi executat cu 3 ochiuri din lînă verde şi 3 ochiuri dîn lînă maron. iar la marginea interioară a lucrului tricotăm drept. cîte 81 ochiuri pe o andrea. Avem 152 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. scădem toate cele 36 ochiuri într-un singur rînd. o bucată de 12 cm înălţime. Tricotăm încă 22 cm în înălţime crescînd la fiecare margine. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). În acest punct împărţim ochiurile pe 2 andrele. Continuăm lucrul pe andreaua următoare.

Mîneca: Montăm 66 ochiuri de lînă verde şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 3 cm înălţime. încheiem la maşină. de 5 ori cîte 9 ochiuri. Coasem nasturii pe fenta din spate. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 58 cm scădem 12 ochiuri la mijlocul feţei şi continuăm separat prima parte astfel: la marginea exterioară a lucrului formăm linia umărului. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. Faţa: Montăm 174 ochiuri şi o lucrăm întocmai ca şi spatele. cu deosebire că pe tot parcursul lucrului vom avea 6 ochiuri în plus. Ed. scăzînd la începutul rîndurilor. scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 8 ochiuri. Acestea formează dosul bentiţei (fenta). iar împrejurul răscroielii gîtului îndoim pe dos 1 ½ cm din tricotaj şi formăm un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dos. Avem 148 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. 1959 432 . însă inversat. Tehnică. iar la înălţimea de 51 cm nu vom mai împărţi lucrul în 2 părţi. iar la răscroiala gîtului. cu modelul II crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. însă fără butoniere. “Tricotaje de mînă”. În ultimul rînd al manşetei creştem 22 ochiuri. iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. ci vom lucra în continuare.adăuga 5 ochiuri pe care le tricotăm în „punct leneş”. de 50 ori cîte 1 ochi. pe această linie. cu mîna. În total reştem 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). Cornelia Both şi Martha Recht. o dată din spate. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Avem 88 ochiuri cu care continuăm lucrul 30 cm în înălţime. de 2 ori cîte 8 ochiuri. dublînd tot al 3-lea ochi astfel: o dată îl lucrăm din faţă. de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Călcăm aburit.

Pulover sport cu dungi din model – Model nr. 32
Simplu şi elegant, acest pulover se execută din lînă albă. Furnituri: Circa 500 g lînă albă, andrele nr. 2 şi 2½.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm, lungimea puloverului 63 cm. Model: I. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Restul în „punct de jerseu pe dos” şi modelul II. Pe intervalul despărţitor dintre două benţi executate cu modelul II vom tricota două benţi în „punct de jerseu pe dos”. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 3 ochiuri pe dos * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe faţă, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe faţă, 8 ochiuri pe dos *, ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe faţă, 4 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 5 pe dos, ochiul 4 pe faţă, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 15 pe dos, ochiul 14 pe faţă, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 25 pe dos, ochiul 24 pe faţă, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *.
433

Rîndul 3: 1 ochi pe dos * ridicăm ochiul 2 nelucrat pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ridicăm ochiul 6 pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 4 ochiuri pe dos * ochiul 22 ridicat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat nelucrat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 6 ochiuri pe dos, * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe faţă, ochiul 10 pe dos, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 21 pe faţă, ochiul 20 pe dos, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 6: 1 ochi pe dos, 8 ochiuri pe faţă * ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe dos, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe dos, 8 ochiuri pe faţă * . Repetăm de la * pînă la * . Rîndul 7: 7 ochiuri pe dos * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe faţă, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe faţă, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 9 pe dos, ochiul 8 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul

434

28 ridicat nelucrat şi lăsat pe o andrea ajutătoare în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe

faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 9: 1 ochi pe dos, ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 10: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe dos, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 11: se repetă de la rîndul 1. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri din modelul II. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm drept 1 cm înălţime în “punct leneş”, apoi continuăm tot drept 15 cm înălţime cu modelul II. Aici, în punctul care marchează talia, vom tricota 2 cm cu andrele nr. 2, apoi continuăm cu andrele nr. 2 ½, crescînd la începutul rîndurilor, la fiecare margine, cîte 1 ochi la 2 cm. În total creştem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Avem 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd în rîndurile următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). Avem 130 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 60 cm.

435

Umărul: Începem să formăm linia umerilor, scăzînd pe fiecare umăr de 6 ori cîte 8 ochiuri. În total am scăzut 96 ochiuri (cîte 48 ochiuri pe un umăr). Rămîn la mijlocul spatelui 34 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm la fel ca la partea din spate, cu deosebire că aici vom avea 6 ochiuri în plus pe andrea. La înălţimea totală de 56 cm, scădem în mijlocul feţei 32 ochiuri într-un singur rînd şi astfel împărţim lucrul pe 2 andrele, cîte 52 ochiuri pe o andrea. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să formăm linia umărului, scăzînd la începutul rîndurilor de 6 ori cîte 8 ochiuri. Pe linia răscroielii gîtului, scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 2 ochiuri şi continuăm drept. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. Mîneca Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm drept, în „punct de semielastic”, o manşetă de 6 cm înălţime. Tricotăm în continuare 40 cm înălţime cu andrele nr. 2 ½ şi cu modelul II cu benţile despărţitoare, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Avem 116 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii, scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 2 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, de 4 ori cîte 4 ochiuri şi ultimele 12 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Tricotăm la fel cealaltă mînecă. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi nr. 2 ochiurile corespunzătoare împrejurul răscroileii gîtului şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. Încheiem pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

436

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

437

Pulover sport cu mînecă deosebită – Model nr. 33
Pulover sport din lînă gri, cu linia mînecilor deosebită, foarte practic şi călduros pentru sporturile de iarnă. Furnituri: Circa 500 g lînă gri, andrele nr. 2 şi 3 şi 5 andrele de ciorapi.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Lungimea 64 cm. Model: I. Întregul pulover se tricotează în „punct leneş”. II. Garnitura de la marginea de jos se tricotează în „punct semielastic”. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm drept 1 cm înălţime în „punct leneş”. Urmează o bantă de 2 cm înălţime în „punct semielastic”, din nou 1 cm în „punct leneş” şi tricotăm a doua bantă de 2 cm în „punct de semielastic”. Tricotăm în continuare drept în „punct leneş” pînă la înălţimea totală de 12 cm. Aici vom tricota 2 cm înălţime cu andrele nr. 2 pentru a cambra linia taliei, apoi continuăm drept cu andrele nr. 3 pînă la înălţimea totală de 34 cm. Răscroiala mînecii: Începem astfel: tricotăm 12 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 2 ochiuri la 1 cm. În total am scăzut 48 ochiuri (cîte 24 ochiuri la o margine). Tricotăm din nou 12 cm înălţime, crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Revenim astfel la totalul de 120 ochiuri. Avem o înălţime totală de 58 cm.
438

Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor, pe fiecare umăr, de 11 ori cîte 4 ochiuri. În total am scăzut 88 ochiuri (cîte 44 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijlocul spatelui 32 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: O tricotăm la fel ca spatele. La înălţimea totală de 60 cm începem răscroiala gîtului astfel: scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri într-un singur rînd împărţind asstfel lucrul în două părţi, cîte 55 ochiuri pe o andrea. Continuăm pe prima andrea scăzînd linia umerilor la fel ca la spate, iar pe linia răscroileii gîtului, scădem cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Tricotăm cealaltă parte la fel, însă inversat.

Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm 40 cm în „punct leneş”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la po margine). Avem 100 ochiuri cu care tricotăm 12 cm în înălţime, scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Restul de 52 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Călcăm foarte uşor aburit şi încheiem prin cusături de mînă. Împrejurul răscroielii gîtului, ridicăm pe 4 andrele groase de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm drept un guler de 12 cm înălţime, pe care apoi îl răsfrîngem în afară.

439

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

440

Pulover cu guler montant şi mînecă trei sferturi – Model nr. 34
Executat în verde pastel sau în roşu – ciclamen, acest elegant model de pulover poate fi purtat în orice ocazii.

Furnituri: Circa 600 g lînă de bună calitate, 4 nasturi, andrele nr. 2 ½. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm, lungimea puloverului 61 cm. Model: I. Manşetele, gulerul şi bentiţele cu butoniere le tricotăm în „punct de semielastic”, pentru ca să obţinem un elastic deosebit şi frumos, ochiul pe faţă îl vom lucra întotdeauna luat de la spate (răsucit). II. Restul puloverului îl vom tricota în „punct de jerseu”. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Acesta va forma linia pe care îndoim tivul spatelui pe dos, cosîndu-l în punct invizibil. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului, adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). Continuăm drept în „punct de jerseu” 18 cm în înălţime; la următorii 20 cm în înălţime, creştem la începutul rîndurilor, cîte 1 ochi la 4 cm (de 10 ori). Vor fi 130 ochiuri.

441

Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la fiecare margine). Avem 100 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri, în total 70 ochiuri scăzute (cîte 35 ochiuri pe un umăr). Restul de 30 ochiuri rămase la

mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 130 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate pînă la înălţimea totală de 10 cm (avem cu 10 ochiuri mai mult decît la spate). Aici împărţim ochiurile pe 2 andrele astfel: pe prima andrea (pe dosul lucrului) luăm 73 ochiuri, iar restul de 57 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. Tricotăm cu cele 73 ochiuri de pe prima andrea astfel: primele 16 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct de semielastic „ răsucit, iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. La marginea interioară a lucrului vom tricota drept în „punct de semilelastic” pînă la 61 cm înălţime totală, formînd 4 butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţa de 10 cm între ele (prima butonieră o vom forma la înălţimea de 4 cm de la începutul bentiţei). La marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului şi răscroiala mînecii) vom lucra întocmai ca şi la spate. Umărul: Cînd am ajuns la linia umărului, scădem de 7 ori cîte 5 ochiuri, lăsînd pe o andrea de rezervă 28 ochiuri pentru guler. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea (partea stîngă a feţei) crescînd în rîndul întîi 16 ochiuri la marginea interioară a feţei. Aceste 16 ochiuri le vom tricota drept, în „punct de semilelastic răsucit”, pînă la înălţimea totală de 61 cm, formînd aceeaşi bentiţă ca la partea dreaptă a feţei, însă fără butoniere. Tricotăm în continuare la fel ca şi la partea dreaptă, însă inversat. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele şi tricotăm în „punct de semielastic răsucit” o manşetă de 6 cm înălţime. În ultimul rînd scădem 10 ochiuri, adică la fiecare 10 ochiuri lucrăm 2 ochiuri împreună. Avem 90 ochiuri cu care continuăm 24 cm în înălţime în „punct de jerseu”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Avem 114 ochiuri. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori
442

cîte 6 ochiuri, de 48 ori cîte 1 ochi, de 14 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, iar ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Executăm mîneca următoare la fel. Călcăm uşor aburit toate părţile tricotate, exceptînd bentiţa şi încheiem la maşină. Coasem nasturii şi îndoim manşeta. Luăm cele 28 ochiuri lăsate pe prima andrea de rezervă de la partea dreaptă a feţei, ridicăm în continuare pe aceeaşi andrea ochiurile de la răscroiala gîtului (din spate) şi în continuare lucrăm următoarele 28 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă de la partea stîngă a feţei. Tricotăm cu aceste ochiuri în „punct de semielastic răsucit”, un guler de 6 cm înălţime. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

443

2 ½ şi tricotăm 2 cm în „punct leneş”. Bentiţele cu butoniere. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. datorită guleraşului ridicat care înconjoară gîtul şi se prelungeşte în faţă printr-o bantă încheiată în 6 nasturi. II. două bucăţi în „punct de jerseu” de aproximativ 8 cm fiecare. următoarele 35 ochiuri le luăm pe altă andrea de rezervă şi în sfîrşit tricotăm ultimele 10 ochiuri. apoi continuăm drept 8 cm în „punct de jerseu”. manşetele şi marginea de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. din nou lucrăm ochiurile de pe a doua 444 . Pe dosul lucrului. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. andrele nr.Pulover cazacă cu mîneca trei sferturi – Model nr. continuăm lucrînd cele 35 ochiuri de pe prima andrea de rezervă. formînd astfel dublura buzunarelor. Furnituri: Circa 500 g lînă gri. le tricotăm în „punct leneş”. formînd benzi (clapele) de 3 cm înălţime fiecare şi încheiem. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. lungimea mînecilor 42 cm. Model: I. clapele buzunarelor. lungimea puloverului 62 cm. cu mînecile trei sferturi. după ce am tricotat primele 10 ochiuri de la marginea feţei. respectiv ochiurile de pe cele două andrele de rezervă. Mărimea: Circumferinţa pieptului 96 cm. 35 Această cazacă largă în talie. are o linie nouă. Pe două andrele de rezervă montăm cîte 35 ochiuri şi lucrăm separat pe fiecare. gulerul. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. În rîndul următor formăm buzunarele astfel: tricotăm 10 ochiuri în „punct de jerseu”. Clapele. următoarele 35 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă. 2 ½ şi 6 nasturi.

însă inversat. Încheiem.andrea de rezervă (35 ochiuri) şi în sfîrşit lucrăm ultimele 10 ochiuri. Mîneca următoare se lucrează la fel inversat. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. iar răscroiala gîtului va fi mai puţin pronunţată decît la faţă. de 4 ori cîte 3 ochiuri. iar la marginea exterioară scădem la începutul fiecărui rînd cîte 8 ochiuri de 4 ori. continuăm în „punct de jerseu” 24 cm înălţime. în timp ce la marginea exterioară a feţei lucrăm drept. apoi lucrăm restul ochiurilor. La 20 cm de la marginea de jos a feţei. orientîndu-ne după tipar. Continuăm lucrul încă 10 cm. le încheiem într-un singur rînd. în „punct leneş”. împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 68 ochiuri astfel: pe linia subraţului creştem 1 ochi la 4 cm. iar la marginea interioară a feţei creştem 4 ochiuri în rîndul întîi şi continuăm drept (pe această linie) avînd grijă ca aceste 4 ochiuri adăugate şu următoarele 4 ochiuri din corsaj (total 8 ochiuri) să le lucrăm în continuare în „punct leneş”. al 4-lea şi al 5-lea ochi le lucrăm împreună (scăzut). formăm un ochi adăugat (jeteu) şi lucrăm în continuare restul ochiurilor. gulerul şi 6 nasturi gri de sidef. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). dublura buzunarelor. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea mînecii care se va aplica la partea din faţă a puloverului. iar la marginea opusă. lăsînd un plus de aproximativ 2 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm 14 cm drept şi începem răscroiala gîtului scăzînd astfel: în rîndul întîi 9 ochiuri. Răcroiala mînecii: Începem scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. Călcăm aburit şi montăm la maşină. Încheiem linia umărului astfel: la marginea interioară (la gît) lucrăm drept. Rîndul următor (pe dos) în locul ochiului scăzut. La distanţă de 6 cm între ele facem cîte o butonieră astfel: primele 3 ochiuri de la marginea bentiţei le lucrăm pe faţă. iar ultimele 13 ochiuri rămase pe andrea. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. care formează reverul bentiţei. cît lungimea circumferinţei gîtului. vor fi 114 ochiuri. La capătul gulerului formăm o butonieră. Tricotăm astfel 17 cm. Coasem pe dos în punct invizibil clapele. 3 ochiuri. Avem 136 ochiuri. Guleraşul: Lucrăm pe 8 ochiuri. Spatele: Se lucrează la fel ca şi faţa fără a mai forma buzunarele şi fenta de la gît. de 14 ori cîte 2 ochiuri. în total scădem 17 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 445 . lucrînd la fel. 2 ½ şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct leneş”. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. Pe cealaltă andrea continuăm partea dreaptă a feţei. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Apoi scădem egal la ambele margini astfel: de 50 ori cîte 1 ochi. scădem în rîndul întîi 8 ochiuri. apoi de 3 ori cîte 3 ochiuri.

Tehnică. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. 1959 446 .

36 Acest pulover tineresc are un colorit viu şi plăcut. Elasticul din talie şi manşetele se lucrează în „punct de semielastic” (1 ochi pe faţă. albastră. Măsura: 26 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. lungimea mînecii 58 cm. Model: I. 50 g lînă verde. cu model norvegian (după schema dată). gri. 2 ½ şi 3. 50 g roşie. Se pot întrebuinţa resturi de lînă pe care le avem în casă. cîteva fire de lînă albă. lungimea 56 cm.Pulover cu model norvegian – Model nr. Andrele nr. IV. II. Feţele se lucrează în „punct de jerseu” în linie diagonală.) III. 50 g galbenă. Banda care bordează feţele. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 cm. Furnituri: Circa 300 g lînă maron. Combinaţiile de culori pot varia după gust. 1 ochi pe dos. 447 . Spatele şi mînecile se lucrează în „punct de jerseu”. neagră. pe un fond de culoare închisă sau gri. în „punct leneş”. trebuie să fie însă plăcut armonizate.

tricotînd 18 cm înălţime în „punct de jerseu”. Vor fi 118 ochiuri. 3. 2 ½ şi tricotăm o bucată de de 12 cm înălţime în „punct de emielastic”. Avem 94 ochiuri şi continuăm drept încă 20 cm înălţime. Am scăzut în total 24 ochiuri.Spatele: Montăm 100 ochiuri cu lînă maron pe andrele nr. la fiecare margine a lucrului. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi (la fiecare margine a lucrului). Împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 47 ochiuri. 448 . deci în total creştem 18 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm lucrul pe andrele nr. crescînd un ochi la 2 cm.

Începem să lucrăm pe andrele nr. De aici începem să scădem linia taliei (punctul A) cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe faţa lucrului formînd astfel linia marginii interioare a feţei (A – C). 449 . crescînd cîte 1 ochi tot la începutul celui de-al 4-lea rînd pe linia răscroileii mînecii. inversat. inversat. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. după tiparul mărit. 5. 4 rînduri verde. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem vertiginos cîte 4. alternăm invers roşu cu maron şi maron cu verde. albastru. 4 rînduri roşu în „punct de jersseu”. Acest ochi îl vom scădea întotdeauna foarte larg. Aici am terminat de scăzut pentru răscroiala mînecii şi începem să scădem linia umărului astfel: la sfîrşitul fiecărui rînd pe faţa lucrului scădem cîte 1 ochi. Încheiem. cîte 2 rînduri din fiecare culoare: verde. Avem 77 ochiuri. 2 galben. 2 albe.Răscroiala gîtului: Cădem astfel: în rîndul întîi 4 ochiuri. alb. Continuăm cu 12 rînduri colorate în „punct leneş”. Vor fi în total 58 ochiuri. alternînd cu 1 ochi maron. Montăm 2 ochiuri de lînă gri pe o andrea nr. 14 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri gri. La marginea exterioară a lucrului (la răscroiala mînecii) tricotăm drept. Continuăm 5 rînduri cu modelul norvegian nr. 18 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri maron. 2 galben. 2 roşu. 2 tricotăm drept. iar la răscroiala subraţului punctul B şi pînă la terminarea modelului niorvegian nr. pe linia F – A. Avem 67 ochiuri. confruntînd mereu lucrul cu tiparul. 4 ochiuri într-un singur rînd. 3 rînduri galben. continuăm în „punct de jerseu” 8 rînduri maron. 1 rînd. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea tricotînd în acelaşi fel. lucrînd drept pe linia curbă B – D astfel: 5 rînduri maron în „punct de jerseu”. 2. în următoarele rînduri de de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. 4 rînduri cu model norvegian nr. 2 maron. Urmează 1 rînd: 1 ochi galben. crescînd numai cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 7 rînduri model norvegian nr. iar pe linia F – A. urmînd astfel pînă la linia umărului (punctul D). Confruntăm neîncetat cu tiparul. scăzînd cîte 8. 4 rînduri verzi. crescînd pe linia F – B cîte 2 ochiuri la începutul şi sfîrşitul fiecărui rînd. Continuăm cu 4 rînduri galbene. vom creşte constant cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 1 rînd (următorul). Urmează 6 rînduri maron în „punct de jerseu” 3 rînduri cu modelul norvegian nr. Aici am terminat de scăzut linia umărului şi începem în jos răscroiala gîtului. 3 şi tricotăm în „punct de jerseu” 26 rînduri. 4 rînduri verde. 2 roşu. alternăm 1 ochi verde şu 1 ochi maron. 3. Umărul: Între timp formăm linia umărului scăzînd cîte 6 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori). 2 verde. maron. 6. crescînd cîte un ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – A şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – B. 6 sau 8 ochiuri la începutul rîndurilor. 2 verde. 5 rînduri model norvegian nr. 2 albastru. 2 maron. 2 albastru. 2 bleumarin. roşu. De la începutul lucrului şi pînă în acest punct. 2 gri. 2 alb. Încheiem. crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors. Urmează 4 rînduri roşu. 1. galben. 4. Încheiem. 2 ½ şi tricotăm 12 cm în înălţime în „punct de semielastic”. 3 modelul norvegian în diagonală (pe bie). Partea dreaptă a feţei: Montăm 46 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. 4 rînduri galbene. Începînd de aici continuăm în felul următor: pe linia A – C continuăm să scădem invariabil cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Răscroiala mînecii: Începem.

Călcăm aburit şi încheiem totul la maşină după ce mai întîi am încheiat patentul din faţă. 3 ochiuri. 34 cm înălţime. Cornelia Both şi Martha Recht. tricotînd în „punct de semielastic” o manşetă de 8 cm înălţime. 2 ½. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Încheiem. Ed. 3 în „punct de jerseu”. cu feţele în modelul norvegian. la distanţă de 8 cm. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. formînd pentru partea dreaptă a feţei 5 butoniere. şi se confruntă tot timpul lucrul cu tiparul. 4. Pentru executarea feţelor este necesar un tipar mărit executat după măsura dorită. urmează de 8 ori cîte 2 ochiuri. de 30 ori cîte 1 ochi. “Tricotaje de mînă”. 1959 450 . Bentiţa o lucrăm pe 10 ochiuri în „punct leneş”.Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. Tehnică. Avem 94 cohiuri. Continuăm lucrul pe andrele nr. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la fiecare astfel: 5. prin cusături de mînă pe dosul lucrului.

Vor fi în total 42 ochiuri. la fel ca pentru mîneca stîngă la începutul lucrului. 2 ½ şi 5 andrele de ciorapi. andrele nr. Rămîn 3 ochiuri pe care le încheiem. scădem 88 ochiuri într-un singur rînd. creştem cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 13 ori). adică pe linia mînecii (tot pe faţa lucrului). Furnituri: 150 g lînă ciclamen. II. creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi (de 13 ori). fenta din faţă şi clapa se tricotează în „punct leneş”. Manşetele. adică în loc să creştem acum scădem. Restul în „punct de jerseu” vertical. 4 nasturi.Bluză în dungi – Model nr. În rîndul următor. Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. adică pe linia umărului (pe faţa lucrului). negru cu gri etc. 2 ½ şi tricotăm p bucată de 6 cm înălţime (26 rînduri) astfel: la marginea stîngă. pe faţa lucrului. apoi în continuare scădem. Spatele: Montăm 3 ochiuri pe andrele nr. alternînd 2 rînduri de culoare mov cu 2 rînduri de culoare ciclamen. 37 Modelul în dungi verticale prezintă avantajul de a marca o linie sveltă a taliei. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. 150 g lînă mov închis. Se poate executa din două nuanţe de mov sau alte culori armonizate: roşu cu bleumarin. iar la marginea dreaptă. pentru a forma mîneca dreaptă. La marginea dreaptă (pe faţa lucrului) creştem 88 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm drept cu aceste 130 ochiuri o bucată e 44 cm înălţime. lungimea bluzei 44 cm. Model: I. 451 .

le vom tricota în „punct leneş” cu lînă ciclamen. Coasem dosul fentei la capătul superior de corsaj. formînd un tiv pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. După ce am executat această bantă de 3 cm înălţime. La marginea de jos a bluzei şi la decolteu coasem la maşină. Clapa: Montăm 26 ochiuri de lînă ciclamen pe andrele nr. şi scădem restul de ochiuri pentru mînecă. restul de 65 ochiuri le vom tricota obişnuit în „punct de jerseu”. coasem 4 nasturi şi clapa.Faţa: Tricotăm întocmai ca şi partea din spate. apoi încheiem într-un singur rînd 88 ochiuri. inversat (adică spatele l-am început de la mîneca stîngă. formînd linia subraţului. Pe o altă andrea montăm 65 ochiuri de lînă ciclamen şi tricotăm drept îm „punct leneş” 3 cm în înălţime. De la rîndul în care am crescut 88 ochiuri (adică de la primul rînd cu 130 ochiuri) tricotăm drept 30 cm în înălţime. Începînd cu rîndul următor vom tricota următorii 3 cm astfel: 65 ochiuri. iar restul de 65 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. Manşetele: Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul mînecuţelor şi tricotăm cu lînă ciclamen cîte o manşetă de 2 cm înălţime. 4 cm în înălţime. în „punct leneş”. 452 . Din acest punct tricotăm drept 11 cm în înălţime. lucrată în „punct de jerseu”. iar în continuare. formînd pe această bantă 4 butoniere la ditanţă de 15 ochiuri între ele. încheiem într-un singur rînd cele 65 ochiuri lucrate în „punct leneş”. la fel ca la spate. 2 ½ şi tricotăm drept. la ultimul rînd 65 ochiuri în „punct leneş” alăturăm andreaua de rezervă cu 65 ochiuri şi tricotăm în continuare toate ochiurile în „punct de jerseu”. începînd de la marginea de jos a feţei. iar faţa o începem de la mîneca dreaptă). pe faţa lucruluim o bentiţă de 2 cm înălţime. După ce am tricotat astfel 3 cm în înălţime.

Ed.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 453 .

454 . Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. Model: I. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. cu o deschizătură originală în faţă şi cu o garnitură formată din două clape false pe corsaj.Bluză chimono – Model nr. II. 2. andrele nr. Clapele şi fenta se tricotează în „punct leneş”. adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). 5 nasturi. Restul în „punct de jerseu”. Formăm astfel tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei cosîndu-l în punct invizibil de corsaj. 38 Bluză chimono din lînă verde muştar. Furnituri: Circa 300 g lînă mai subţire. Măsura: 33 ochiuri şi 47 rînduri = 10 cm din modelul II.

La terminaţia liniei următoare lăsăm cîte o deschizătură de 3 cm la fiecare parte.Tricotăm în continuare 20 cm în „punct de jerseu”. După ce am terminat de scăzut linia umerirlor. Cînd au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. unim lucrul pe o singură andrea suprapunînd banta cu butoniere peste banta fără butoniere şi continuăm a tricota în „punct de jerseu” la fel ca şi la partea din spate. Călcăm aburit. Partea stîngă a feţei: Tricotăm la fel. Avem 160 ochiuri. 455 . Cînd ambele părţi au o înălţime totală de 20 cm. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Umărul: Începem să formăm linia umerilor. scăzînd la începutul fiecărui rînd (dus şi întors) cîte 3 ochiuri. Lucrăm 180 ochiuri încă 18 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Partea dreaptă a feţei: Montăm 75 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul feţei la fel ca şi pentru spate. Începînd de aici tricotăm la fel cu spatele. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. coasem în punct invizibil pe dosul bluzei tivurile şi încheiem la maşină. rămîn pe andrea 48 ochiuri cu care mai tricotăm drept un tiv de 2 cm înălţime şi încheiem. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate şi încheiem. tricotăm drept 2 cm. însă inversat şi fără butoniere. În rîndul următor creştem cîte 10 ochiuri la fiecare margine. În continuare tricotăm 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm (de la început şi pînă la înălţimea totală de 20 cm) primele 10 ochiuri în „punct leneş”. În total creştem 10 ochiuri. iar la marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului) creştem cîte 1 ochi la 2 cm. pe care o vom încheia cu cîte 1 nasture şi o cheotoare (bridă). Avem 85 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la 4 cm distanţă între ele. Avem 198 ochiuri. La marginea mînecilor îndoim pe dos un tiv de 2 cm din montaj. avînd grijă ca în rîndul întîi (cînd unim cele două părţi) să tricotăm împreună (lucrînd cîte 2 ochiuri deodată) ochiurile corespunzătoare celor două benţi în „punct leneş”.

1959 456 . “Tricotaje de mînă”. Tehnică.Pe cîte 30 ochiuri tricotăm în „punct leneş” 2 clape şi le coasem pe corsaj. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.

Aceste două rînduri dau modelul.Bluză cu platcă – Model nr. Furnituri: Circa 130 g fir de culoare mai închisă şi tot atîta fir de culoare mai deschisă. alt picioruş lung (cruciuliţă). Repetăm de la * pînă la sfîrşitul rîndului. luat dublu. pe urmă deasupra primului picioruş în culoare închisă. O croşetă. La începutul rîndurilor noi creştem atîttea ochiuri din lanţ. cît de înalt este picioruşul. 457 . Mărimea: Lungimea puloverului circa 96 cm. cirumferinţa pieptului 90 – 92 cm. * Croşetăm deasupra celui de al doilea picioruş în culoare închisă un pcioruş lung. 39 Bluză de vară în două culori. lugimea măsurată la mijlocul spatelui 56 cm. croşetată din fir subţire de bumbac. Model: Croşetăm un şir de ochiuri de lanţ din culoarea mai închisă şi pe el un rînd de picioruşe lungi. un picioruş lung în golul dintre două grupe de picioruşe încrucişate. Rîndul 2: (închis) începem în acelaşi loc * un picioruş lung în cruciuliţă. drept bază. Rîndul 1: (deschis) începem din acelaşi loc cu rîndul precedent. Repetăm de la * .

La ambele margini adăugăm şi aici cîte 7 picioruşe. pe urmă formăm umerii: la ambele margini ale lucrului croşetăm în fiecare rînd. După ce am atin lăţimea de 32 cm (122 picioruşe) croşetăm 46 cm drept înainte. Vor fi în total 194 picioruşe într-un rînd. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. La sfîrşitul rîndurilor facem şi aici. ca la început. Răscroiala gîtului: Între timp. Adăugăm la ambele margini cîte 7 picioruşe şi croşetăm atîtea picioruşe deasupra părţii de jos. pe urmă scădem. încheiem cele 72 picioruşe din mijloc. de 46 cm. la fel ca la partea de jos. Continuăm drept înainte pe o distanţă de 18 cm. încheiem la mijloc 86 picioruşe. pînă avem 122 picioruşe (34 cm). prinse de partea de sus a primei bucăţi. începînd cu 1 rînd de picioruşe în culoare închisă. Începînd de aici croşetăm la marginea stîngă în fiecare rînd. cînd partea a II-a este de 22 cm. a părţii de jos. Începem cu 32 picioruşe şi lucrăm conform tiparului. ca la spate. formînd decolteul după tipar. pentru decolteu. pînă ce marginea stîngă este de 42 cm. începînd la punctul A şi continuînd în direcţia săgeţii. Spatele: Croşetăm întîi partea de jos a bucăţii (I). picioruşe mai joase. care se prinde pe marginea de sus. începînd de la punctul însemnat cu B. După ce am croşetat partea de jos. Continuăm la ambele margini drept înainte. de 6 ori. Confecţionăm un tipar de mărime naturală. încît să avem 180 de picioruşe într-un rînd. cîte 9 picioruşe mai puţin. La marginea stîngă adăugăm la fiecare rînd cîte 30 picioruşe. lucrăm partea de sus (II). cu 30 picioruşe mai puţin şi tot aşa facem picioruşele succesive mai joase.Măsura: 36 picioruşe şi 15 rînduri = 10 cm. Continuăm drept înainte pînă ce avem 18 cm. pe urmă formăm umerii la fel ca la spate. Înspre partea de jos a bluzei facem picioruşe din ce în ce mai scurte. Între timp. la 24 cm de la începutul părţii de sus. La terminarea primei părţi începem partea a II-a printr-un rînd de picioruşe de culoare închisă. 458 .

Cornelia Both şi Martha Recth.După ce am croşetat cele două bucăţi. Ed. Bluza nu are închizătoare. La fel şi marginea decolteului. le fixăm cu ace de gămălie pe tipar şi le călcăm apăsat printr-o cîrpă udă. Tehnică. 1959 459 . Marginea mînecilor o îndoim de 1 cm şi o tivim. Îndoim spre interior 2 cm din marginea de jos şi o fixăm cu puncte invizibile. “Tricotaje de mînă”.

Bluză dantelată cu platcă – Model nr. Modelul II: Placa se tricotează astfel: 12 cm înălţime cu modelul ce urmează: Rîndul 1 (pe faţa lucrului) 1 ochi pe faţă. 3. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. 4. Rîndul 9: * 4 ochiuri se vor tricota de 13 ori. Model: I. 3 ochiuri pe faţă * repetăm de la *. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm. 5. 40 Confecţionat dintr-o lînă de calitate bună. 2 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 1 ½ şi 2. pe faţă. manşetele şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. cu modelul următor: Rîndul 1. Rîndul 2. 4 ochiuri pe faţă. lungimea bluzei 57 cm. 8: * 3 ochiuri pe dos. 7 nasturi. 6. 460 . II. andrele nr. Furnituri: Circa 300 g lînă. Rîndul 2 (pe dosul lucrului) acoperit. 7 (pe faţa lucrului): toate ochiurile pe faţă. dus şi întors. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. Elasticul din talie. Restul. * repetăm de la *. de culoare galbenă. se obţine acest model. o bluză frumoasă şi elegantă. iar 8 cm înălţime în „punct de semielastic”.

o dată 10 ochiuri. În total am crescut 14 ochiuri (cîte 7 ochiuri la o margine). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. însă inversat şi fără butoniere. 8 cm în înălţime. În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 65 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. 2 şi modelul II o bucată de 21 cm înălţime. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Avem 160 ochiuri. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. 2 şi cu modelul II. formînd o butonieră din 2 ochiuri la înălţimea de 1 cm de la montajul ochiurilor şi la distanţă de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. 1 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm 461 . crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm (de 7 ori). 1 ½ şi tricotăm drept. şi lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 124 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează astfel: de 2 ori cîte 10 ochiuri. o bucată de 8 cm înălţime. Continuăm cu andrele nr. formînd la distanţe de 6 cm cîte o butonieră. Continuăm cu andrele nr. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. Răscroiala mînecii: Scădem la îmceputul rîndurilor pe această linie. 1 ½ şi tricotăm drept.Măsura: 40 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. în „punct de semielastic”. Lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 65 ochiuri. Partea stîngă a feţei: O executăm la fel. avînd grijă ca primele 10 ochiuri să le tricotăm în „punct de semielastic” pînă la sfîrşitul lucrului. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Avem 83 ochiuri. în „punct de semielastic”. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. Spatele: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. o bucată de 21 cm înălţime.

“Tricotaje de mînă”. 462 . 1959. 32 ochiuri dde la mîneca dreaptă. Luăm pe o singură andrea toate ochiurile lăsate pe andrelele ajutătoare şi anume: 65 ochiuri de la partea dreaptă a feţei. Încheiem mîneca. îl lucrăm tot pe faţă. formînd în continuare la partea dreaptă a feţei butonierele. Ed. Tricotăm în continuare scăzînd cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd. 124 ochiuri de la spate. 1 ½ o bucată de 8 cm înălţime. o coasem invizibil pe dos. la distanţa de 3 – 4 cm în jos de la răscroiala gîtului. Tehnică.înălţime. pe un şiret. 2 şi modelul II. Avem 102 ochiuri. 32 ochiuri de la mîneca stîngă şi 65 ochiuri de la partea stîngă a feţei. Pentru ca platca să nu fie prea largă. Executăm mîneca următoare la fel. formînd un tiv pe care îl coasem pe dos în punct invizibil. iar cele 2 ochiuri lucrate pînă aici pe dos (tot pe faţa lucrului) le lucrăm împreună pe dos. Astfel am obţinut un tricotaj în „punct de semielastic” cu care tricotăm drept încă 8 cm înălţime. Încheiem la maşină. Continuăm cu andrele nr. o bucată de 22 cm înălţime. Cornelia Both şi Martha Recht. Acest tricotaj nu se calcă. 2 ochiuri pe dos. coasem nasturii şi la răscroiala gîtului îndoim înăuntru 2 cm din tricotaj. Din acest punct (avem o înălţime totală de 51 cm) continuăm pe andrele nr. astfel: ochiul lucrat pînă aici (pe faţa lucrului) pe faţă. Cînd au mai rămas la mijlocul mînecii 32 ochiuri le lăsăm pe o andrea ajutătoare. În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine). 2 (pe faţa lucrului). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. în total 318 ochiuri şi tricotăm 12 cm în înălţime cu andrele nr. 1 ochi pe faţă.

Bluză cu mînecă raglan – Model nr. albastru-peruzea. în rîndul al 3-lea nu scădem deloc. Se tricotează din lînă foarte fină. 3 cm în înălţime. 2 ½. cîte 68 ochiuri pe o andrea. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurule lucrate pe dos. 2 ½ şi tricotăm drept. Continuăm drept. Marginea de jos a bluzei. andrele nr. în “punct de semielastic”. începem să formăm linia raglan a mînecii. şi tricotăm fiecare parte separat. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Model: I. Cînd lucrul măsoară 34 cm înălţime totală. 2. 2 ½ şi 2. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 4 rînduri. muştar sau negru. Încheiem într-un singur rînd. II. Urmează 2 cm în înălţime tricotaţi drept cu andrele nr. benzile diagonale de pe mîneci şi răscroiala gîtului se tricotează în „punct de semielastic”. 41 Model de bluză elegant şi comod. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. la începutul rîndurilor 1 şi 2. Cu restul de ochiuri. Restul în „punct de jerseu”. Furnituri: 400 g lînă. Spatele: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. La marginea interioară 463 . în „punct de jerseu”. scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi. cu deosebirea că la înălţimea totală de 45 cm. împărţim lucrul pe două andrele. urmează din nou 2 rînduri cu scăzături şi 1 rînd fără scăzături şi continuăm astfel pînă cînd lucrul are 48 cm înălţime totală. manşetele. apoi reluăm lucrul pe andrele nr. vom tricota drept în „punct de semielastic” 2 cm în înălţime. 10 cm în înălţime.

scădem la începutul fiecărui rînd cîte 2 ochiuri pînă la epuizarea lor. Tricotăm în continuare în „punct de jerseu”. în „punct de semielastic”. 464 . Încheiem într-un singur rînd. unde formăm fenta. făcînd la mijlocul fiecărui rînd. tricotăm următoarele 2 ochiuri împreună pe faţă şi trasăm ochiul ridicat peste ochiul rezultat din scăderea celor 2 ochiuri. sfîrşind la manşetă. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu”. vom creşte cîte 5 ochiuri (la fiecare parte) formînd reversul fentei. tricotăm prima bandă de 3 cm înălţime. acet model se începe de la umăr şi linia raglan şi se tricotează în jos. Mîneca: Spre deosebire de felul obişnuit al tricotării mînecii.a feţei. Cînd lucrul are 50 cm înălţime (măsurată pe linia dublei scăzături). Cînd lucrul are 10 cm înălţime totală. în „punct de semielastic”. Rîndul pe dos îl lucrăm fără scăzături. pe care apoi îl vom îndoi pe dos şi îl vom coase în punct invizibil. Montăm 203 ochiuri pe andrele nr. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. o dublă scăzătură astfel: ridicăm 1 ochi nelucrat. continuăm 2 cm în „punct de jerseu” şi executăm a 2-a bandă de 3 cm în „punct de semielastic”. Continuăm lucrul scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi la 6 rînduri. pe faţa lucrului. Ridicăm pe andrea ochiurile de la marginea inerioară a mînecii şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime.

1959 465 .“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.

Repetăm de la rîndul 1. lucrăm împreună 3 ochiuri (1 ochi pe faţă. 42 Pentru confecţionarea acestei bluze se întrebuinţează lînă sau bumbac. cu firul subţire şi foarte regulat tors.Bluză de vară decoltată cu mînecuţă bufantă – Model nr. iar următoarele 3 ochiuri (obţinute în rîndul anterior prin înmulţirea unui singur ochi) le lucrăm împreună pe dos. Spatele şi faţa se tricotează cu model dantelat. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 2 şi 3. Pentru ca tricotajul să fie mai rar şi deci mai subţire. o croşetă şi 5 andrele subţiri de ciorapi. 1 ochi pe faţă). din rîndul următor lucrăm 3 ochiuri şi anume: 1 ochi pe faţă. Spatele şi faţa se lucrează în continuare şi se cos numai pe linia subraţului. 3). Model: I. 1 ochi pe faţă. repetăm de la * . lungimea bluzei 54 cm. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. însă inversat astfel: din cele 3 ochiuri lucrate în rîndul 2. orientîndu-ne după schema alăturată. vom lucra cu andrele mai groase (nr. III. Rîndul 4: se lucrează ca şi rîndul 2. anrele nr. Rîndul 2: * 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1 ochi pe dos. Furnituri: 150 g lînă sau bumbac. 466 . II. Rîndul 1: toate ochiurile lucrate pe dos. 1 ochi pe dos. Centura din talie şi benzile de la mînecuţă se lucrează în „punct de semielastic”.

Această bucată va fi în aparenţă mult mai lată decît centura (deşi are acelaşi număr de ochiuri). scăzînd la amîndouă marginile cîte 1 ochi la 1 cm. Avem 146 ochiuri. Călcăm aburit părţile dantelate şi încheiem cu o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. de fiecare parte a lucrului. variind mărimea decolteului. apoi la începutul rîndurilor următoare o dată 6 ochiuri. din acelaşi material cu bluza. jumătate le lăsăm pe andreaua de rezervă. Continuăm lucrul la fel pe cealaltă andrea de rezervă. scădem întîi 12 ochiuri. 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o bucată de 12 cm înălţime. 467 . Trasăm prin al doilea rînd de picioruşe un şiret croşetat în ochiuri simple. cu modelul dantelat I. iar la răscroiala decolteului. începem să formăm mînecuţele bufante astfel: creştem la începutul şi la sfîrşitul primului rînd cîte 2 ochiuri şi apoi în continuare cîte 1 ochi la 1 cm. o dată 5 ochiuri. apoi un rînd de picioruşe lungi mai rare. Cînd lucrul are 34 cm de la marginea de jos. numit „ploicică”. adocă în loc să scădem. pe o singură andrea şi continuăm să lucrăm 16 cm. o dată 4 ochiuri. Faţa: Montăm 110 ochiuri pe andrele nr. Cu acestea lucrăm drept 1 cm şi începem să repetăm felul în care am lucrat pînă acum. formînd cîte o buclă la două picioruşe. mai larg sau mai strîns. cu andrele nr. din cauza specificului acestei dantele şi pentru motivul că întrebuinţăm andrele mai groase. iar cînd am terminat răscroiala decolteului din spate.Măsura: 24 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul I. Tricotăm în felul acesta 16 cm înălţime. 3. Lucrăm apoi drept 22 cm. urmează 12 cm pentru centură şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd lucrat mai larg. o bucată de 22 cm înălţime. creştem. după dorinţă. o dată 3 ochiuri şi în continuare cîte 2 ochiuri pînă cînd rămîn pe andrea 35 ochiuri. însă inversat. cele două linii ale subraţului. De jur împrejurul decolteului croşetăm un rînd de picioruşe scurte. La mînecuţe ridicăm ochiurile pe 4 andrele de ciorapi şi tricotăm 2 cm înălţime în „punct de semielastic”. şi îl legăm cu funduliţă. iar cu cealaltă jumătate (73 ochiuri) continuăm astfel: pe linia B – C creştem în continuare cîte 1 ochi la 1 cm (pe tot parcursul liniei B – C creştem la fel). unim ochiurile de pe cele două andrele. Împărţim lucrul pe două andrele. De aici continuăm să tricotăm drept.

Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. 468 . Ed. 1959.“Tricotaje de mînă”.

Continuăm pe andrele nr. lungimea bluzei 52 cm. Restul în „punct de jerseu”.Bluză decoltată cu mîneca trei sferturi – Model nr. în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul I. lungimea mînecii 41 cm. Furnituri: Circa 350 g lînă roşie. 2½. andrele nr. pe faţa lucrului. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Model: I. Avem 136 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. II. se poate îmbrăca fie cu o bluză de culoare asortată sau ecosez. fie fără bluză. Elasticul din talie. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Avem 146 ochiuri. 8 ochiuri. 469 . În total creştem 10 ochiuri. 43 Această bluză din lînă roşie. 2 şi 2½ . 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. degajînd decolteul şi avînd răscroiala mînecii pronunţată. Spatele: Montăm 128 ochiuri pe andrele nr. lucrînd în tot al 15-lea ochi dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă şi o dată din spate. bentiţa de la decolteu şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”.

Continuăm să tricotăm 66 rînduri drept. pînă terminăm toate ochiurile. În rîndul următor. cîte 1 ochi la 2 cm. 3. 4. însă inversat. Continuăm cealaltă parte (39 ochiuri) scăzînd în acelaşi fel. de 48 ori cîte 1 ochi. 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 4 cm înălţime. însă inversat. încheiem 28 ochiuri (scădem) de la mijlocul feţei. Lucrăm prima parte (39 ochiuri) astfel: tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe linia decolteului. 2 ½ în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul întîi 8 ochiuri. 2. pe faţa lucrului. Cele 39 de ochiuri de pe andreaua cealaltă le lucrăm la fel. Avem 152 ochiuri. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. Rămîn 106 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 70 rînduri. Faţa: Montăm 134 ochiuri pe andrele nr. 4. Contunăm să lucrăm prima parte (39 ochiuri). Avem 104 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri. 3. 3. 2. 3. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. Pe linia răscroielii mînecii lucrăm drept. 1. la fiecare margine. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). de 4 ori cîte 2 ochiuri. Avem 110 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. cîte 4. pe linia decolteului. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la fiecare margine). dublînd tot al 16-lea ochi (pe faţa lucrului). deci cîte 21 ochiuri la fiecare margine. În total scădem 42 ochiuri. la fiecare margine. iar ultimele 22 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 1. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. la fiecare margine a lucrului. 1 ochiuri. Tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd. În rîndul al 67-lea (pe faţa lucrului) scădem 26 ochiuri de la mijlocul spatelui împărţind astfel lucrul în două părţi. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. 2 ½ în „punct de jerseu”. 2. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. 1 ochiuri în total 46 ochiuri (cîte 23 ochiuri scăzute la o margine). 3. cîte 5.Răcroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor. 2. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. 470 . Continuăm 10 cm în înălţime în „punct de jerseu” crescînd la începutul rîndurilor. Continuăm 20 cm înălţime pe andrele nr.

ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul decolteului şi tricotăm 15 rînduri în „punct de semielastic”. Ed. Tehnică.După ce bluza este montată. 471 . scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 1959. Încheiem într-un singur rînd. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht.

Mîneca largă. Aceste 22 rînduri se repetă. Pentru aceasta. lungimea la mijlocul spatelui 56 cm. Tricotăm din nou 10 rînduri în „punct de jerseu”. cu dungi înguste. 2 şi 5 nasturi. luînd dosul lucrului drept faţă. dintr-un fir de lînă moale şi subţire. 44 Această bluză se tricotează în lung. Model: Bluza se tricotează în întregime în „punct de jerseu” lucrat în dungi. şapte-optimi. Rîndul 11: (C) (pe faţa lucrului) pe dos (lăsăm firul să atîrne şi continuăm în culoarea de fond cu al doilea ghem. Cu unul din gheme tricotăm 10 rînduri în „punct de jerseu”. dar de data aceasta începem cu un rînd pe faţă şi sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe dos.Bluză gen cămaşă (şemizetă) – Model nr. Bluza se poate purta deasupra sau înăuntrul fustei. în „punct de jerseu”. Rîndul 22: (C) (pe dosul lucrului) pe faţă. Se ia dosul lucrului drept faţă. Andrele nr. pregătim două gheme din lînă în culoare de fond. Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. începînd cu un rînd de ochiuri pe dos şi sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului 94 – 96 cm. este prinsă într-o manşetă dublă. care se închide cu un nasture. Furnituri: Circa 270 g lînă în culoare de fond (F) şi circa 40 g lînă în culoare contrastantă (C). 472 . lungimea bluzei încheiată la nasturi circa 106 cm.

la marginea dreaptă creştem la cîte 2 rînduri. de 24 ori cîte 1 ochi (umărul). Ultimul rînd trebuie să fie în culoarea contrastantă. Vor fi 117 ochiuri.Spatele: Începem la marginea stîngă în punctul însemnat cu „A”. Formăm astfel un mic triunghi de 12 rînduri şi 30 ochiuri. Vor fi 117 ochiuri. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul are 28 cm de la punctul de plecare (dacă este nevioie. La marginea stîngă creştem. Rămîn 201 ochiuri. de 4 ori cîte 19 ochiuri şi o dată 22 ochiuri. ca la spate. în aşa fel încît să vină la marginea stîngă pentru completarea răscroielii mînecii (atenţie la continuitatea moelului!). de 4 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm un mic triunghi. la punctul însemnat cu B. de 18 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. de 5 ori cîte 16 ochiuri. Începînd de aici scăpdem la marginea stîngă. Tricotăm 2 rînduri. Vor fi 202 ochiuri şi lucrul va fi de 21 cm măsuraţi pe verticală. Începînd de aici continuăm marginea dreaptă (marginea de jos) drept înainte. La marginea stîngă continuăm drept înainte (răscroiala mînecii). Luăm ochiurile acestui triunghi şi ochiurile bucăţii lăsate de o parte. Vor fi 205 ochiuri. Începînd de aici lucrăm în sens opus. La marginea stîngă creştem la cîte 2 rînduri. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. la cîte 4 rînduri de 4 ori cîte 1 ochi. de 3 ori cîte 1 ochi. de 5 ori cîte 4 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. Din acest moment tricotăm drept înainte pînă avem 25 cm de la punctul de plecare. mai tricotăm 1-2 rînduri astfel încît 473 . pe 19 ochiuri. Cînd lucrul are 19 cm de la punctul de plecare. la cîte 2 rînduri. mereu la începutul celui de al doilea rînd. Aici va fi mijlocul spatelui. La marginea dreaptă continuăm drept înainte pînă la sfîrşit. Cu alte andrele începem 2 ochiuri şi creştem la marginea dreaptă. La marginea stîngă (răscroiala mînecii) continuăm drept înainte. Rămîn 185 ochiuri. iar la marginea stîngă creştem în acelaşi timp la cîte 4 rînduri. Partea dreaptă a feţei: Începem tot la o margine. La marginea stîngă creştem la cîte 3 rînduri. de 8 ori cîte 1 ochi. şi o dată 21 ochiuri. scădem la marginea stîngă. Tricotăm 2 rînduri. Vor fi 178 ochiuri. la începutul lor. de 17 ori cîte 1 ochi (răscroiala gîtului). la cîte 2 rînduri. Continuăm şi creştem la marginea stîngă (umăr) la cîte 3 rînduri. Lăsăm lucrul de o parte. la fel cu cel de la spatele bluzei (12 rînduri şi 30 ochiuri). Vor fi 148 ochiuri. cu 16 ochiuri în culoarea de fond. Cu alte andrele începem 2 ochiuri. Scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum şi creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut pînă acuma. Vom avea 181 ochiuri pe andrea. Vor fi 151 ochiuri. Pe urmă luăm ochiurile pe o singură andrea. Lăsăm această bucată de o parte. la marginea dreaptă adăugăm la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi o dată 20 ochiuri. pe o singură andrea. la începutul lor.

la marginea dreaptă creştem. Aceasta va fi marginea feţei cu butoniere. la cite 6 rînduri. 474 . Vor fi 168 ochiuri. La marginea stîngă tricotăm 10 rînduri drept înainte. Mai tricotăm încă 2 cm drept înainte de la rîndul cu butoniere (să avem 30 cm de la punctul de plecare).ultimul rînd să fie în culoare contrastantă sau să fie al cincilea rînd în culoarea de fond). încheiem la marginea dreaptă 24 ochiuri. pînă avem 39 cm de la rîndul începător (117 ochiuri). Urmează şi această margine drept înainte. la cîte 2 rînduri. Formăm 3 butoniere orizontale astfel: * tricotăm 17 ochiuri din cele 102 ochiuri de pe andrea. Cînd lucrul are 12 cm de la rîndul începător. Pe urmă continuăm şi aici drept înainte pînă avem 7 cm. încheiem 7 ochiuri. la cîte 4 rînduri. pe urmă creştem răscroiala gîtului în aceeaşi măsură în care am scăzut-o. Tricotăm restul de 30 ochiuri. Mai tricotăm 2 cm drept înainte (mijlocul feţei) aici luăm pe aceeaşi andrea ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă şi continuăm în sens opus partea stîngă a feţei. Această margine urmează drept înainte. Vor fi 119 ochiuri. la 19½ cm de la rîndul începător scădem la marginea dreaptă. de 10 ori cîte 1 ochi. În rîndul următor luăm 83 ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm numai cu restul de 102 ochiuri. Mîneca dreaptă: Începem cu 116 ochiuri. Repetăm încă de 2 ori de la *. de 31 ori cîte 1 ochi şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. pe urmă creştem la cîte 2 rînduri. Însemnăm rîndul cu un fir colorat. de 4 ori cîte 1 ochi. Încheiem. Urmăm drept înainte. de 10 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri. În rîndul următor creştem cîte 7 ochiuri deasupra celor încheiate în rîndul anterior. Vor fi 158 ochiuri. Începînd de aici tricotăm dublura. La marginea dreaptă urmează 7½ cm drept înainte iar la marginea stîngă creştem la cîte 4 rînduri. Între timp. la începutul lor. pe care le începem din nou în rîndul următor. După 2 cm formăm deasuăpra primelor 3 butoniere încă 3 butoniere. Începînd de aici scădem la marginea stîngă. de 28 ori cîte 1 ochi. încheiem. de la semn. Cînd avem 9 cm de la marginea feţei. Începem pe 119 ochiuri şi tricotăm o bucată la fel. în sens opus şi fără butoniere. de 14 ori cîte 1 ochi.

475 .

Vor fi 137 ochiuri. partea mai îngustă va fi dublura şi o aşezăm în răscroiala gîtului. de 8 ori cîte 1 ochi. la începutul şi la sfîrşitul lor. tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. Marginile feţelor le îndoim 9 cm. Tricotăm 19 rînduri drept înainte. încheiem. Coasem nasturii. Cînd avem 52 rînduri de la semn. Manşetele: Începem cu 90 ochiuri. însemnăm rîndul şi începînd de aici scădem la cite 6 rînduri. În rîndul următor formăm o butonieră. Încreţim mîneca jos şi o prindem în manşeta îndoită. Cînd gulerul este de 10 cm (56 rînduri). Călcăm părţile tricotate. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959. Prindem cu cîteva puncte marginea de 2 cm a feţei cu butoniere şi a feţei opuse. Prindem butonierele cîte două şi le festonăm. de 8 ori cîte 1 ochi. la începutul şi la sfîrşitul lor. A doua butonieră vine la 7 cm exact deasupra primei butoniere. În tiv introducem panglică îngustă sau mătase subţire ca să nu se întindă la purtat. Cînd manşeta are 14 cm. Tehnică. le montăm. 476 . Ed. Rămîn 121 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Butonierele manşetelor le prindem de asemenea cîte două şi le festonăm. Îndoim gulerul pe rîndul însemnat. Creştem la cite 7 rînduri.stîngă: Se tricotează în sens opus. Îndoim marginea de jos 3 cm şi tivim. Gulerul: Începem cu 121 ochiuri. încheiem.

2½. În total am crescut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Introducem apoi modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (continuînd a scădea la fel) şi terminăm (tot scăzînd) cu 11 rînduri cu lînă roşie. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Model: I. 477 . Furnituri: Circa 200 g lînă bej. cu dungi roşii şi pătrăţele negre. Avem 138 ochiuri cu care continuăm să tricotăm scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors (de 15 ori). scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Am scăzut în total 70 ochiuri şi au mai rămas 68 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Se lucrează din lînă bej. 45 Această bluză de un colorit vessel şi plăcut convine tuturor fetelor tinere. elasticul din talie şi decolteul se tricotează în „punct de semielastic”. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă bej pe andrele nr. II. Restul în „punct de jerseu” şi cu un model norvegian adecvat.Bluză cu mînecă raglan pentru fetiţă de 15 ani – Model nr. în „punct de semielastic”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 88 cm. andrele nr. 20 g lînă neagră. 2 şi 2½. 50 g lînă roşie. în înălţime. Manşetele. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri = 10 cm din modelul II. cu andrele nr. în „punct de semielastic”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 2 şi tricotăm drept 5 cm.

Introducem modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (scăzînd la el în continuare) şi terminăm mîneca tricotînd ultimele 11 rînduri în „punct de semielastic” (scăzînd mereu). crescînd la începutul rîndurilor următoare cîte 1 ochi la 2 cm. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Continuăm pe andrele nr. rămase la mijlocul andrelei. 2 şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime. în „punct de semielastic”. “Tricotaje de mînă”. Ultimele 36 ochiuri. Mîneca: Montăm 80 ochiuri din lînă bej pe andrele nr. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 478 . scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd (de 15 ori). 2½ în „punct de jerseu” şi tricotăm 26 cm în înălţime. le încheiem într-un singur rînd. Tehnică. la fiecare margine. Avem 106 ochiuri cu care începem să formăm linia raglan a mînecii. cu lînă roşie. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959.Faţa: Lucrăm la fel ca şi spatele. Ed.

După terminarea modelului norvegian. de 2 ori cîte 6 ochiuri. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine).Bluză cu model norvegian – Model nr. Model: I. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm drept 15 cm în înălţime. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. pe andrele nr. Restul în „punct de jerseu” şi cu modelul norvegian de pe schemă. lungimea bluzei 44 cm. Continuăm cu andrele nr. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. crescînd mereu cîte 1 ochi la 2 cm. II. tricotăm cu lînă albă. Avem 118 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept 6 cm în înălţime în „punct de semielastic”. 2½ şi 3 şi 7 nasturi. 479 . Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul II. în „punct de jerseu”. 20 g lînă neagră. Se cere răbdare şi atenţie. andrele nr. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie. pînă la înălţimea totală de 24 cm. Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. 50 g lînă roşie. Furnituri: Circa 200 g lînă albă. 3 şi modelul norvegian de pe schemă. Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 46 O bluză originală şi puţin costisitoare care se poate confecţiona cu cîteva resturi de lînă. 10 g lînă galbenă.

480 . iar cele 34 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd.Umărul: De aici începem să formăm linia umărului scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri pe fiecare umăr. în „punct de semielastic”. 2½ şi tricotăm drept. Partea dreaptă a feţei: Montăm 58 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. formînd o butonieră (din 2 ochiuri) la 3 cm înălţime totală şi la distanţa de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. 6 cm în înălţime.

în „punct de semielastic”. Partea stîngă a feţei: Lucrăm în acelaşi el. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul rîndurilor. iar ultimele 18 ochiuri le încheiem într-un singur rînd.În rîndul următor. urmează 2 rînduri cu lînă roşie şi continuăm cu andrele nr. Ele se execută pe linie orizontală. începînd de aici şi pînă la răscroiala gîtului. Mîneca: Montăm 76 ochiuri din lînă albă pe andrele nr. avînd grijă să formăm 6 butoniere (din 2 ochiuri) la distanţă (vertical) de 6 cm între ele. pe această linie. tricotată în „punct de jerseu”. astfel: ochiurile 1. 2 cm în înălţime. însă inversat şi fără butoniere. o dată 4 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu”. 481 . îndoim pe dos şi tivim. Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 4 ochiuri. alternînd culorile corespunzătoare modelului norvegioan şi apoi în continuare cu lînă albă. Călcăm aburit. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 60 de ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. creştem 8 ochiuri (la marginea interioară a feţei) pe care le vom tricota în „punct de jerseu”. Festonăm împreună butonierele suprapuse ale corsajului şi tivul şi coasem 7 nasturi. iar la marginea interioară a feţei. de 46 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului o tivim cu o lizieră albă sau roşie. După executarea elasticului din talie. 8 lucrate pe faţă. Îndoim tivul feţei şi coasem în punct invizibil cu mîna. în felul următor: pe linia subraţului creştem 1 ochi la cîte 2 cm de 9 ori (începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii). În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). 3 aplicînd modelul norvegian. iar pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 6 ochiuri. de aproximativ 2 cm înălţime astfel: coasem liziera la maşină pe faţa lucrului. 10. continuăm lucrul cu 66 ochiuri şi cu andrele nr. urmează ochiurile 9. 2. 11 (respectiv 1. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: pe linia răscroielii gîtului scădem la începutul rîndurilor o dată 16 ochiuri. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. 3 din corsaj) lucrate pe faţă. 2. 3 şi lînă albă în „punct de jerseu”. pe faţa lucrului. lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. Butonierele de pe corsaj vor corespunde cu butonierele de pe banda tivului. de 4 ori cîte 2 ochiuri. din ochiurile 4 şi 5 formăm o butonieră: ochiurile 6. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. din ochiurile 12 şi 13 formăm o butonieră şi în continuare tricotăm pe faţă restul ochiurilor. pe dosul corsajului. o dată 6 ochiuri. încheiem la maşină. 3 de la marginea tivului se lucrează pe faţă. 7. Pe această bantă de 8 ochiuri (care va forma tivul feţei) vom deschide cîte o butonieră în aceleaşi rînduri cu butonierele de pe corsaj. după terminarea elasticului din talie. 10 rînduri crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept.

482 .“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. 1959. Ed.

Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”. 47 Arta noastră populară este şi de data aceasta un fericit izvor de inspiraţie pentru acest model de bluză din lînă albă cu o garnitură în motive romîneşti. Urmează „modelul romînesc” după schemă.Bluză cu model romînesc şi mînecă scurtă – Model nr. 1½ şi 2 şi 5 andrele de ciorapi. 483 . Model: I. cîteva fire din lînă roşie şi galbenă. Furnituri: Circa 250 g lînă albă. andrele nr. Mărimrea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 50 g lînă albastră. II.

2 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. 2 şi 2 cm cu andrele nr. În jurul mînecilor ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele de ciorapi. În continuare tricotăm cu andrele nr. 4 cm în înălţime. 1½. scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 3 ochiuri la 1 cm. Din nou urmează în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă albastră. cu lînă albă. un tiv de 2 cm în înălţime. şi din nou „punct leneş” format din 2 rînduri lînă albă şi 2 rînduri lînă albastră. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). Ridicăm pe o andrea toate ochiurile de la o margine la alta a răscroielii superioare a spatelui şi tricotăm în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă albastră. şi tricotăm. pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil de mînă. aplicăm modelul romînesc. urmează „modelul romînesc”. Restul vom tricota în „punct de jerseu”. 484 .III. cu andrele nr. Faţa: Executăm partea din faţă la fel. Avem 134 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Încheiem toate rîndurile într-un singur rînd. în “punct de jerseu”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1½ cm. Urmează 10 cm în înălţime. În total am crescut 26 ochiuri (cite 13 ochiuri la o margine). Continuăm în „punct de jerseu”. pe andrele nr. Măsura: 42 ochiuri şi 54 rînduri * 10 cm din modelul III. Avem 194 ochiuri cu care tricotăm drept 5 cm în înălţime. 2 o bucată de 20 cm înălţime. Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă.

“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 485 . Ed. 1959. Tehnică.

Avem 118 ochiuri. Măsura: 22 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. Continuăm pe andrele nr. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). 6 cm în înălţime. 2½ şi tricotăm drept. 3 în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. verde şi albastră. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă neagră pe andrele nr. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. Furnituri: Circa 300 g lînă neagră. toate rîndurile pe faţă. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori 486 .Bolero cu broderie – Model nr. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor ce urmează. galbenă. 2½ şi 3. 48 Acest bolero cu mîneca trei sferturi se confecţionează din lînă neagră. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. în „punct de semielastic”. cîteva fire de lînă roşie. lungimea boleroului 44 cm. andrele nr. Bentiţa care bordează feţele şi răscroiala gîtului se lucrează în „punct leneş”. lungimea mînecii 46 cm. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. de 2 ori cîte 6 ochiuri. aplicînd de jur împrejurul feţelor o bandă brodată în culori vii. Manşetele şi patentul din talie în „punct de semielastic”. II. Model: I. III. Spatele.

Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). de 10 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. diferite flori după schemă. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm (de 9 ori). în „punct de semielastic”. Avem 96 ochiuri. 6 cm în înălţime. 2½ şi tricotăm drept. în „punct de jerseu”. 3 ochiuri. Rămîn 34 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 5 ochiuri pe fiecare umăr. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept.cîte 1 ochi. Continuăm în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. o dată 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm 15 cm în înălţime. 8 ochiuri. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 43 ochiuri cu care tricotăm drept 15 cm în înălţime. încheiem la maşină şi coasem de mînă bentiţa. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. 3. În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Continuăm cu andrele nr. Executăm a doua mînecă la fel. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent linia umărului şi răscroiala gîtului astfel: pe linia umărului scădem la începutul fiecărui rînd. La înălţimea totală de 30 cm. 487 . inversat. o manşetă de 4 cm înălţime. Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu”. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. de 6 ori cîte 5 ochiuri. pe 8 ochiuri. inversat. scădem o dată 5 ochiuri. În continuare scădem la începutul următoarelor rînduri de 40 ori cîte 1 ochi. Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. pe dosul lucrului. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare cîte 1 ochi pînă la terminarea lor. iar la începutul rîndului următor. 2½ şi tricotăm drept. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. pe faţa lucrului. pe dosul lucrului. în „punct de ssemielastic” . Brodăm pe bentiţă cu fire de lînă în culori vii. o dată 6 ochiuri. Tricotăm în „punct leneş”. iar la răscroiala gîtului. Avem 59 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem ultimele 13 ochiuri într-un singur rînd. o bentiţă corespunzătoare cu lungimea măsurată de jur împrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la începutul primului rînd. 26 cm în înălţime.

Tehnică.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 488 . Ed. 1959.

Fondul feţelor este ecru cu linii verzi-vitriol şi cărămiziu. 1 rînd teracotă. 50 g ecru. sau să lucrăm cu andrele ascuţite la ambele capete. La feţe lucrăm modelul scoţian după schema dată. 1 rînd verde. lungimea la mijlocul spatelui. uni. 1 rînd ecru. 489 . Furnituri: Circa 200 g lînă brună. 2½. Aceste 20 rînduri se repetă. 1 rînd verde. un ac de brodat. Liniile colorate alternează în felul următor: 4 rînduri ecru. pe faţa lucrului cu culori diferite. Benţile sînt verzi. 1 rînd teracotă. 2 rînduri pe dos. 1 rînd ecru. 1 rînd ecru. un fermoar care se poate deschide complet. În acest din urmă caz tricotăm 2 rînduri pe faţă. 1 rînd verde. tricotînd liniile orizontale deodată cu feţele. tivul interior brun. 1 rînd teracotă. fără bantă. unul după altul. tot cu culori diferite. 1 rînd ecru. 50 g verde şi 30 g teracotă. Întrucît cele mai multe din linii sînt numai de 1 rînd. 42 cm (pentru copii de 7 – 8 ani). andrele nr. spatele şi mînecile sînt tricotate cu lînă brună. apoi pe dosul lucrului.Hăinuţă cu model scoţian – Model nr. 49 Feţele hăinuţei se tricotează cu model scoţian. Liniile verticale se brodează ulterior în punct suedez. Model: Hăinuţa întreagă se tricotează în „punct de jerseu”. 4 rînduri ecru. trebuie să rupem firul la sfîrşitul rîndului. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată 95 cm.

şi de aici la cîte 1 cm. La marginea exterioară scădem la cîte 2 rînduri: o dată 6 ochiuri. 490 . Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm măsuraţi de jos. o dată 3 ochiuri. Lucrăm drept înainte. şi de aici la cîte 2 cm creştem la ambele margini de 3 ori cîte 1 ochi. Creştem la ambele margini. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. scădem la începutul rîndurilor următoare. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea interioară scădem aici. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele are 44 cm de la marginea de jos.Bineînţeles că numai atunci cînd în conformitate cu modelul urmează numai cîte 1 rînd într-o culoare. o dată 4 ochiuri. Vor fi 122 ochiuri. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. scădem aici. şi de aici la fiecare 1 cm. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. Între timp. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. măsuraţi vertical. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucaţi separat. de 18 ori cîte 1 ochi. Aici. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrurlui un rînd de ochiuri pe dos şi continuăm în „punct de jerseu”. Faţa: Începem cu 62 ochiuri în culoare brună. măsuraţi vertical. Spatele: Începem cu 116 ochiuri cu lînă brună. de 3 ori cîte 1 ochi. Rămîn 98 ochiuri. Continuăm cu liniile colorate. pînă la 28 cm de la marginea de jos. la 45 cm de la marginea de jos. pînă ce răscroiala mînecii este de 10 cm. Vor fi 104 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. la ambele margini. la cîte 6 cm. pînă se termină toate ochiurile. Tricotăm drept înainte. apoi cîte 3 ochiuri.

Le îndoim în lungul rîndului de ochiuri pe dos şi le tivim. Ed. Faţa cealaltă: Se tricotează în sens opus. Cornelia Both şi Martha Recht. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Tehnică. Rămîn 18 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. În faţă aşezăm fermoarul. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. “Tricoate de mînă”. La mijlocul spatelui coasem cele două benţi cu puncte invizibile. în „punct de jerseu”. În locul ultimul rînd pe dos tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. de 6 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Călcăm părţile tricotate şi le asamblăm.Umărul: Cînd faţa este de 44 cm de la marginea de jos. 3 cm în „punct de jerseu”. Îndoim tivul de jos şi îl prindem pe dinăuntru cu puncte invizibile. 1959. de 15 ori cîte 1 ochi. cu lînă verde. Încheiem. Tricotăm o bantă la fel pentru cealaltă faţă. Creştem mereu. Brodăm pe cele două feţe liniile verticale după schema dată. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 491 . la începutul şi la sfîrşitul celui de-al 7-lea rînd. Continuăm în culoare brună pînă la sfîrşit. scădem la începutul rîndurilor următoare. Mîneca: Începem cu 68 ochiuri cu firul verde. Încheiem. la cîte 2 rînduri. pe urmă mai împletim 3 cm. Cînd mîneca este de 33 cm măsuraţi de la marginea de jos. La marginea interioară a feţei ridicăm circa 150 ochiuri pînă la jumătatea răscroielii gîtului de la spate şi tricotăm. pe urmă continuăm tot în culoare verde şi tricotăm încă 3 cm. Îndoim şi la mîneci tivul de 3 cm. scădem la marginea exterioară.

Restul în „punct de jerseu”. Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. 3 cm cu nuanţa I. Avem 130 ochiuri. Pentru o mai bună orientare vom nota astfel nuanţele de lînă întrebuinţate aici: I nuanţa mai închisă. Continuăm pe andrele nr. Furnituri: Circa 330 g lînă în 3 nuanţe de albastru (cîte 110 g din fiecare nuanţă). din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit 6 cm cu nuanţa II. bentiţa de la gît şi bordura feţelor se lucrează în „punct de semielastic”. andrele nr. 30 g lînă albă. la fiecare margine a lucrului. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 492 . elasticul din talie. Urmează 2 rînduri cu lînă albă. 2 şi tricotăm drept. II nuanţa mijlocie. Model: I. Mărimea: Lungimea puloverului 45 cm. tot cu nuanţa I. III nuanţa cea mai deschisă (albastrul cerului). cu lînă de nuanţa I. încă 10 cm înălţime. II. avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. în „punct de semielastic”. 2½ în „punct de jerseu”. cîte 1 ochi la 4 cm. 7 nasturi albi de sidef. 50 Acest model frumos se lucrează din lînă cu fir subţire în 3 nuanţe de albastru.Bluză pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. Manşetele. 2½ şi 2. o bucată de 7 cm în înălţime.

Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. cu aceeaşi nuanţă (I). Am crecut în total 5 ochiuri. în sfîrşit. Rămîn 36 ochiuri la mijloc pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Vom avea grijă ca după ce am executat o bucată de 10 cm cu lînă de nuanţa II. 3 cm cu nuanţa I. 2 şi tricotăm drept 7 cm în înălţime. Continuăm pe andrele nr. să 493 . scăzînd astfel: la începutul primelor 2 rînduri. Avem 96 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. De aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 4 cm. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri din lînă de nuanţa I pe andrele nr. Aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. apoi 4 ochiuri. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd astfel: o dată 5 ochiuri. pînă la înălţimea totală de 31 cm. încă 10 cm în înălţime. continuăm drept cu nuanţa III. o dată 10 ochiuri. o ată 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. crescînd invariabil cîte 1 ochi la 1 cm. din nou 2 rînduri cu lînă albă. începem răscroiala mînecii. pînă cînd lucrul are o înălţime totală de 43 cm. pînă la înălţimea totală de 40 cm. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). formînd o butonieră la 1 cm înălţime de la marginea de jos a lucrului. deci avem 73 ochiuri. apoi 3 cm cu nuanţa I.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. la distanţă de 6 cm între ele. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 57 ochiuri cu care continuăm drept. Tricotăm drept (în „punct de jerseu” cu nuanţa II) pînă cînd avem o înălţime totală de 31 cm. 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Avem 76 ochiuri cu care tricotăm în continuare astfel: 2 rînduri cu lînă albă. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la fiecare margine a lucrului. însă inversat şi fără butoniere. scăzînd la începutul următoarelor 2 rînduri. avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le lucrăm în „punct de semielastic” pentru a forma bordura feţei. Avem 37 ochiuri cu care vom forma linia umărului. la începutul rîndurilor. la fiecare margine a lucrului. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem răscroiala gîtului scăzînd la marginea interioară a lucrului. cu nuanţa II. avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte cîte 1 ochi la 4 cm. 2½. de 6 ori cîte 6 ochiuri. În total am scăzut 72 ochiuri (cîte 36 ochiuri pe un umăr). din nou 2 rînduri cu lînă albă şi iar 6 cm cu nuanţa II. Pe această bordură vom tricota butoniere din 2 ochiuri. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. Avem 108 ochiuri. în „punct de jerseu”. 3 cm cu nuanţa II. în „punct de semielastic”. Mîneca: Montăm 66 ochiuri din lînă de nuanţa I. Continuăm să lucrăm 10 cm în înălţime cu andrele nr. În total am scăzut 20 ochiuri. cîte 4 ochiuri şi în continuare de 2 ori cîte 3 ochiuri. şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o manşetă de 6 cm înălţime. apoi 3 cm înălţime cu nuanţa II. la începutul primului rînd. cu aceeaşi nuanţă. La marginea interioară tricotăm drept. Urmează 2 rînduri cu lînă albă. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. 3 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 2. 2½ în „punct de jerseu”. cîte 5 ochiuri şi în continuare de 48 ori cîte 1 ochi. 6 cm cu nuanţa II. pe andrele nr. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit continuăm drept cu nuanţa III. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi.

o bentiţă de 4 cm înălţime. ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare pe linia răscroielii gîtului şi tricotăm drept. în „punct de semielastic”. Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. formînd o butonieră la un capăt.intercalăm 2 rînduri de lînă albă. Ed. Încheiem bentiţa într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. 1959 494 . “Tricotaje de mînă”. În continuarea celor 36 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă la mijlocul spatelui. apoi 3 cm cu nuanţa II. din nou 2 rînduri albe şi apoi să continuăm pînă la sfîrşit cu nuanţa III.

III.Bluză pentru fetiţă de 8 ani Din lînă de culoarea cerului deschis. Se poate purta fie cu o fustă bleumarin. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Mînecile şi plastronul se tricotează cu modelul descris mai jos. această bluză cu o notă veselă şi copilărească este foarte potrivită pentru fetiţe. andrele nr. cîteva fire din lînă roşie. Model: I. roşie şi albastru închis. Furnituri: Circa 200 g lînă albastru deschis. Rîndul 9: toate ochiurile pe dos. albă şi bleumarin. 5 nasturi de sidef. cu o broderie discretă din lînă albă. Elasticul din talie. Modelul: II. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. 495 . Rîndul 1: (pe faţa lucrului) toate ochiurile pe faţă. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos. lungimea bluzei 38 cm. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 3: toate ochiurile pe faţă. 2 şi 2½. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. II. manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de elastic”. fie cu una cadrilată în două nuanţe de albastru. Restul bluzei în „punct de jerseu”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 70 cm. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos.

Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm începem răscroiala mînecii. în „punct de elastic”. apoi schimbăm lucrul pe andrele nr. Avem 70 ochiuri cu care continuăm drept încă 12 cm înălţime. Partea dreaptă a feţei: Montăm 48 ochiuri pe andrele nr. la distanţă de 4 ochiuri de la marginea interioară a feţei. pe linia subraţului. 2½ lucrînd drept. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. Continuăm pe andrele nr. o bucată de 3 cm înălţime. astfel: o dată 4 ochiuri. scăzînd la începutul fiecărui rînd. În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la fiecare margine). Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul fiecărui rînd astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. cîte 1 ochi la 3 cm (de 5 ori). Avem 53 ochiuri. Avem 90 ochiuri. Cînd au rămas 20 ochiuri pe andrea. în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm în înălţime. Din acest punct (avem 9 cm înălţime totală) creştem la ambele părţi. la încheiem într-un singur rînd. o dată 3 ochiuri. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 496 . pe dosul lucrului. Spatele: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. Măsura: 24 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. Restul ochiurilor le lucrăm în „punct de jerseu” crescsînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm. Tricotăm drept în felul următor: primele 24 ochiuri de la marginea interioară a feţei le lucrăm cu modelul II. În total creştem 5 ochiuri (primul ochi îl creştem în rîndul întîi după terminarea elasticului). începînd de la terminarea elasticului din talie şi pînă la răscroiala gîtului. în „punct de elastic”. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. formînd o butonieră din 2 ochiuri. la mijlocul spatelui. Continuăm la fel încă 3 cm în înălţime. 2½. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd cîte 5 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe această linie. avînd grijă să formăm cîte o butonieră la 6 cm distanţă între ele. 2 şi tricotăm drept.Rîndul 10: toate ochiurile pe faţă. 2 şi tricotăm drept o bucată de 6 cm înălţime. În total creştem 10 ochiuri.

scăzînd la începutul fiecărui rînd. o bucată de 6 cm în înălţime. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. pe dosul lucrului. Continuăm încă 4 cm în înălţime. 497 . Avem 82 ochiuri. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. 2 şi tricotăm drept în „punct de elastic” 6 cm în înălţime. astfel: o dată 5 ochiuri. pe faţa lucrului. în total 13 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Călcăm aburit totul. Încheiem la maşină. însă inversat şi fără butoniere. Continuăm cu modelul II formînd ovalul mînecii astfel: scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 5 ochiuri. Gulerul: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. iar în continuare de 42 ori cîte 1 ochi. Din acest punct începem să formăm linia umărului. brodăm marginile plastronului şi coasem nasturii. de 4 ori cîte 2 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. În total creştem 12 ochiuri. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 38 ochiuri. Partea stîngă a feţei: O lucrăm la fel. de 3 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. 2 şi tricotăm drept. Umărul şi răscroiala gîtului: Scădem ăpentru răscroiala gîtului. cu modelul II. la începutul fiecărui rînd. 2½.ochi. exceptînd părţile lucrate în „punct de elastic”. cîte 5 ochiuri şi încheiem. cu care continuăm drept 10 cm în înălţime. în „punct de elastic” 2 cm în înălţime.

1959. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică.“Tricotaje de mînă”. 498 .

II. 20 g lînă verde. spatele şi feţele în „punct de jerseu”. 20 g lînă maron. 8 nasturi galbeni. Model: I. manşetele şi bentiţa din jurul gîtului se lucrează în „punct de semielastic”. cum şi peste orice rochiţă de vară. IV. III. formată din 3 culori plăcut armonizate: roşu.Pulover cu motive în culori pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. lungimea puloverului 45 cm. Se poate purta tot atît de bine cu o fustă verde. 52 Acest pulover se lucrează din lînă galbenă. verde. după schema dată. Mînecile. maron sau cadrilată. Marginea feţelor se lucrează în „punct leneş”. 2 şi 2½. cu feţele şi mînecile bordate de o garnitură veselă. maron. Bordura feţelor şi a mînecilor cu „modelul norvegian”. Elasticul din talie. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 74 cm. andrele nr. 20 g lînă roşie. 499 . Furnituri: Circa 300 g lînă galbenă.

în „punct leneş”. în „punct de semielastic”. scăzînd astfel: de 2 ori cîte 5 ochiuri. la distanţă de 5 cm între ele. 2 ochiuri în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: Din acest punct începem să formăm răscroiala mînecii. Avem 108 ochiuri. să introducem „modelul norvegian”. 18 cm în înălţime. în „punct de jerseu”. în “punct de jerseu”. Tricotăm în continuare cu andrele nr. Pe bentiţa lucrată în „punct leneş” şi care se va executa în continuare de la începutul şi pînă la sfîrşitul feţei. 2 şi tricotăm drept 8 cm astfel: primele 8 ochiuri de la marginea interioară a lucrului. 2½. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 86 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi.Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. pe care le încheiem într-un singur rînd. Continuăm pe andrele nr. 2 şi tricotăm drept. pe andrele nr. pe care îl vom începe la o distanţă de 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei în felul următor: 8 ochiuri în „punct leneş”. în „punct de semielastic”. Pentru 500 . cu care tricotăm 14 cm în înălţime. 2½. iar restul ochiurilor. Au mai rămas pe andrea 26 ochiuri la mijlocul spatelui. 18 cm în înălţime. 8 cm în înălţime. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd de 12 ori cîte 5 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Spatele: Montăm 90 ochiuri cu lînă galbenă. vom forma 8 butoniere. Partea dreaptă a feţei: Montăm 54 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. avem grijă ca începînd din primul rînd după terminarea elasticului din talie. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. 6 ochiuri cu „model norvegian” şi în continuare restul ochiurilor în „punct de jerseu”.

o manşetă de 6 cm în înălţime. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile tricotate pe dos. scădem de 4 ori cîte 3 ochiuri. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. însă inversat şi fără butoniere. iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. formăm ultima butonieră. Avem 63 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem răscroiala gîtului astfel: ridicăm primele 8 ochiuri în „punct leneş” pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecilor. iar cînd au rămas pe andrea 28 ochiuri. Tricotăm în continuare. şi pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. 4 ochiuri. urmează „modelul norvegian” şi în continuare 21 cm în înălţime cu lînă galbenă. După ce am călcat aburit toate părţile tricotate în „punct leneş” şi am încheiat puloverul la maşină. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. 2 şi tricotăm drept. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu andrele nr. Avem 30 ochiuri. 4 rînduri cu lînă galbenă. în total 15 ochiuri scăzute. Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. în „punct leneş”.orientare asupra punctelor şi culorilor din modelul norvegian ne vom conduce după schemă. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd astfel: 5 ochiuri. în „punct de semielastic”. 501 . În continuare săcădem tot la al 2-lea rînd cîte 1 ochi. Rămîn 48 ochiuri cu care continuăm drept 14 cm în înălţime. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. crescînd invariabil la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 2½ în „punct de jerseu”. la începutul rîndurilor pe această linie. Mîneca: Montăm 74 ochiuri pe andrele nr. încheiem şi unim printr-o cusătură de mînă cu bentiţa de la gît. ridicăm pe andrele ochiurile de la răscroiala gîtului şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o bentiţă de 3 cm înălţime. de 5 ori cîte 6 ochiuri. cele 8 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă.

502 .“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. Ed. 1959.

pentru o fetiţă în primul an de şcoală. II. Model: I. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 68 cm. 2½ şi 2. Manşetele şi gulerul în „punct de elastic”. Măsura: 31 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul I. orientîndu-ne după schemă. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. Banda cu litere se lucrează cu model norvegian. urmează 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie şi 503 . Spatele. Furnituri: Circa 260 g lînă albă. III. 6 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă albă. 40 g lînă roşie. lungimea bluzei 40 cm. 2½ şi tricotăm drept astfel: în „punct leneş”. 53 Bluză originală cu motiv abecedar.Bluză cu mînecă lungă pentru fetiţă de 7 ani – Model nr. IV. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. Bordura de jos în „punct leneş”. andrele nr.

10 rînduri cu „model norvegian”. În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine a lucrului). 2½. Avem 110 ochiuri. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 3 cm. Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Avem 86 ochiuri. Rămîn 28 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. în „punct de jerseu” cu lînă albă. Faţa: Se execută la fel ca şi spatele cu singura deosebire că la înălţimea totală de 36 cm. împărţim lucrul pe 2 andrele. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. 15 cm în înălţime. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. cîte 44 ochiuri pe o andrea. şi tricotăm o bucată de 26 cm înălţime. se continuă cu 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie. 2 şi tricotăm drept. În continuare lucrăm cu lînă albă. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). 504 . formînd astfel manşeta mînecii. însă inversat. în „punct de jerseu”. în „punct de elastic”. 5 cm în înălţime. cu lînă albă. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd răscroiala gîtului astfel: o dată 3 ochiuri. în „punct de jerseu”. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. de 12 ori cîte 5 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. În total scădem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine) şi rămîn 88 ochiuri cu care tricotăm drept. Scădem linia umărului la fel ca la spate. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 17 cm în înălţime.

În continuare scădem. în „punct de elastic”. Încheiem într-un singur rînd. iar cînd au rămas pe andrea 26 ochiuri. Gulerul: Montăm 80 ochiuri cu lînă roşie pe andrele nr. tot la al 3-lea rînd. scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. încheiem prin cusături de mînă. cîte 1 ochi. un guler de 4 cm înălţime.Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. lăsînd o deschizătură pe umărul stîng pe care coasem 2 nasturi şi 2 cheotori. 2 şi tricotăm drept. scădem cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori) şi ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 505 . Călcăm aburit. Împrejurul răscroielii gîtului coasem gulerul. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi.

Tehnică.“Tricotaje de mînă”. Ed. 506 . 1959. Cornelia Both şi Martha Recht.

un fermoar. Furnituri: Circa 100 g lînă sau bumbac (bumbacul subţire se lucrează în două). Primul motiv al modelului este de 8 ochiuri şi 12 rînduri. în care se schimbă motivele de la începutul şi sfîrşitul rîndului. andrele de împletit ciorapi nr. 507 . Elasticul de jos. Atenţie la rîndul 3. lungimea la mijlocul spatelui 36 cm (pentru fetiţele de 6 – 7 ani). Model: I. se lucrează în „punct de elastic”. III. După rîndul al 12-lea începem iar cu rîndul întîi.Pulover de dantelă pentru fetiţe – Model nr. după schema dată. 5 şi 11 al modelului. andrele nr. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 64 cm. de la manşetă şi gît. Platca se lucrează în „punct de jerseu”. 2½. 2. II. În culoare deschisă. 54 Acest pulover se poate tricota din lînă sau bumbac. Restul se tricotează într-un model de dantelă. este cît se poate de potrivit pentru lunile de vară.

Tricotăm un rînd pe faţă şi aici scădem mereu al 4-lea ochi. tricotăm pe faţă ochiurile cre apar pe faţă şi pe dos ochiurile ce apar tricotate pe dos. continuăm cu modelul III după schema dată. 2. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. În rîndurile fără soţ. Rîndul următor se tricotează pînă la sfîrşit pe faţă. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. la începutul celor 2 rînduri următoare adăugăm cîte 11 ochiuri (mîneca). Continuăm cu andrele nr. 60 ochiuri pe faţă. 2½. cu modelul I şi tricotăm 6 cm. şi de aici în fiecare rînd cu soţ. Vot fi 122 ochiuri. după ochiul începător şi înaintea celui care încheie rîndul. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. de 7 ori cîte 1 ochi. lucrăm în „punct de jerseu”). Tricotăm 11 cm drept înainte. Vor fi 129 ochiuri. 58 ochiuri pe faţă. pe andrele nr. tricotăm la cîte 2 rînduri. 11 ochiuri în dungi. Rămîn 84 ochiuri. după al 17-lea ochi. 58 ochiuri pe faţă. În următorul rînd. 60 ochiuri pe faţă. adică tricotăm împreună pe faţă. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. După un rînd de ochiuri pe dos. în rîndurile cu soţ tricotăm aceste ochiuri pe dos. spatele şi faţa sînt la fel. în dungi de 1 ochi pe faţă.Măsura: 26 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm cu moddelul III. 1 ochi pe dos. ochiul care încheie rîndul. Însemnăm ochiul din mijloc cu un fir colorat. Tricotăm 8 cm drept înainte. 1 ochi pe faţă. tricotăm cîte 1 ochi pe faţă. În rîndul următor tricotăm cîte 1 ochi pe dos înaintea şi după ochiul de mijloc. La începutul rîndurilor următoare creştem de 16 ori cîte 1 ochi (pînă la realizarea numărului de ochiuri pentru a forma un motiv întreg. Mai departe. Faţă şi spate: Puloverul se tricotează din 2 bucăţi similare. 508 . mereu al treilea şi al patrulea ochi. 1 ochi pe dos. Începem cu 110 ochiuri. crescînd mereu. 1 ochi pe dos pentru ca să formăm garnitura triunghiulară. 1 ochi pe faţă. ochiul care încheie rîndul. cu 4 ochiuri mi mult la mijloc.

Răsfrîngem manşetele. le prindem cu ace cu gămălie de tipar şi le călcăm cu o cîrpă udă. încheiem fără a strînge. Banta de elastic de la marginea de jos nu se calcă.Umărul: Cînd marginea exterioară a mînecii este de 11 cm. La marginea de jos a mînecilor ridicăm circa 84 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi şi tricotăm în cerc 3 cm cu modelul I. Cusătura umărului stîng o lăsăm deschisă pe o distanţă de 10 cm. Coasem cele două bucăţi. Rămîn 39 ochiuri la mijloc. aici aşezăm un fermoar. 509 . După ce am tricotat cele 2 bucăţi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 18 ori cîte 5 ochiuri. Încheiem toate ochiurile pe faţă.

andrele nr. 55 Această bluză albă. II. cît şi din bumbac. se poate confecţiona atît din lînă. manşetele şi linia gulerului se tricotează în „punct de semielastic”. 10 g lînă roşie. 510 . Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. Furnituri: Circa 230 g lînă albă. Restul cu modelul II. Elasticul din talie. 2 şi 2½. frumoasă şi uşor de executat. avînd la guleraş şi la manşete o bentiţă roşie sau albastră. Mărimea: Pentru fetiţe de 5 ani.Bluză pentru fetiţe de 5 ani – Model nr. Model: I.

511 .

în “punct de semielastic”. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. În continuare. Am scăzut în total 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la fiecare margine). iar 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. iar pe linia umărului. Avem 72 ochiuri. Tricotăm drept 9 cm în înălţime cu aceste 38 ochiuri. În total am scăzut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). o dată din faţă. de 10 ori cîte 1 ochi. o dată 3 ochiuri. 2 şi tricotăm în “punct de semielastic”. o dată 3 ochiuri. Umărul: La înălţimea totală de 30 cm. scădem de 3 ori cîte 7 ochiuri şi astfel am terminat toate ochiurile. Avem 76 ochiuri cu care continuăm a tricota drept cu modelul II. o dată 3 ochiuri. cu andrele nr. 2 rînduri cu lînă albă. adăugînd în rîndul întîi 2 ochiuri la marginea interioară a lucrului (pentru tiv). 2 şi tricotăm 3½ cm în înălţime. la 2 rînduri. Continuăm pe andrele nr. fără a mai forma fenta. şi creştem 12 ochiuri în rîndul întîi. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. adică lucrăm dublat tot al 3-lea ochi. Restul de 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. apoi continuăm drept cu 76 ochiuri. plus 2 ochiuri crescute la cele două margini ale mînecii. Aici scădem la fiecare margine. o dată din spate. scădem pe fiecare linie a umărului de 3 ori cîte 7 ochiuri.Montăm 78 ochiuri de lînă albă pe andrele nr. La înălţimea totală de 21 cm. La înălţimea totală de 5 cm. scădem la fiecare margine (pentru a forma ovalul mînecii) la 2 rînduri o dată 2 ochiuri. 2½ şi modelul II. însă inversat. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd la 2 rînduri. 512 . din nou 2 rînduri cu lînă albă. Continuăm drept cu 90 de ochiuri pînă la înălţimea totală de 17 cm. lucrînd dublat tot al 6-lea ochi. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd la fiecare margine. Spatele: Tricotăm la fel ca şi partea din faţă pînă la punctul unde începe răscroiala mînecii. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. la 2 rînduri. împărţim ochiurile pe 2 andrele şi continuăm drept pe prima andrea cu 36 de ochiuri. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. 4 rînduri cu lînă roşie. creştem în rîndul întîi 20 ochiuri. 2½ cu modelul II.

în continuare tricotăm tot cu lînă roşie în “punct de semielastic”. apoi lăsăm ochiurile pe andrea. iar la gît coasem două şirete roşii terminate cu doi ciucuri. cu lînă roşie. pe andrele nr. 513 . Tricotăm 2 rînduri cu lînă roşie. 1 rînd cu lînă albă şi încheiem scăzînd pe faţă. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. încheiem bluza prin cusături de mînă.Gulerul: Montăm 70 ochiuri din lînă albă. 13 ochiuri. Cu acelaşi fir de lînă roşie ridicăm în continuare următoarele 13 ochiuri de pe a 2-a latură de 4 cm. cele 70 de ochiuri lăsate pe andrea. 2 şi tricotăm drept în “punct de semielastic” 4 cm în înălţime. Călcăm aburit. Pe prima latură de 4 cm ridicăm.

Măsura: 28 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul I şi II.Jachetă pentru fetiţă. Rîndul 2: pe faţă. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. 2 rînduri în culoarea constrastantă. cu garnitură în dungi – Model nr. Buzunarele tăiate au aceeaşi garnitură de dungi în două culori. 2½. Rîndul 3: un ochi pe faţă. Model: I. Furnituri: Circa 450 g lînă în culoare de fond şi circa 20 g într-o culoare contrastantă. Andrele nr. compusă din două bucăţi. unul pe dos. Garnitura de benţi se tricotează tot în „punct de jerseu”. II. 3 nasturi mai mari şi 5 nasturi mai mici. 53 cm (pentru fete de 12 – 13 ani). Rîndul 4: pe dos. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: pe faţă. lungimea la mijlocul spatelui. Banta de la gît este puţin evazată. III. fără banta de la gît. Aceste 6 rînduri se repetă. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiate la nasturi circa 94 cm. Rîndul 5: pe dos. însă în dungi: 2 rînduri în culoarea de fond. 514 . alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul III. 56 Jachetă cu garnitură în dungi în două culori. Rîndul 6: ca rîndul 3.

Partea dreaptă a feţei: Începem cu 57 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. măsuraţi de la marginea tivului. la marginea stîngă creştem la cîte 5 cm. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. În rîndul următor adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 29 ochiuri. Scădem mai departe pentru umăr iar la marginea interoară. şi de aici la cîte 2 cm. de 6 ori cîte 1 ochi. tricotăm pe faţa lucrului 39 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Sfîrşim cu un rînd pe faţă. Marginea dreaptă continuă drept înainte. pe urmă încă un rînd de ochiuri pe dos. Lăsăm de o parte. scădem mereu la cîte 2 rînduri (la începutul rîndurilor) cîte 5 ochiuri. Cu alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm în „punct de jerseu”. Buzunarul: Între timp. După 3 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. Aici. scădem la începutul rîndurilor următoare. Răscroiala gîtului: Între timp. de 4 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul III. Vor fi 130 ochiuri. creştem la ambele margini. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 35 cm de la marginea de jos. la 54½ cm de jos. Urmează şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Creştem la cîte 6 cm. la ambele margini ale lucrului. pe dosul lucrului. Vor fi 114 ochiuri. un rînd de ochiuri pe dos. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Vor fi 92 ochiuri. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. Totodată tricotăm pe faţa lucrului. apoi tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. Tricotăm drept înainte. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). 515 . măsuraţi vertical. Continuăm cu modelul III. încheiem 35 ochiuri. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm. Rămîn 35 ochiuri. Vor fi 86 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri.Spatele: Începem cu 120 ochiuri şi cu modelul I. Umărul: Cînd spatele este de 52 cm de la marginea de jos. Rămîn 106 ochiuri. Lăsăm de o parte. de 5 ori cîte 1 ochi. la gît. la 10 cm de la tiv.

Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. Cînd banta este lată de 4 cm. Urmează atît pe faţa. Marginea exterioară (respectiv marginea interioară a feţei) urmează drept înainte. mereu la cîte 2 rînduri. de 3 ori cîte 3 ochiuri. (Atenţie la continuitatea modelului!) Cînd marginea interioară este de 12 cm de la adăugarea ochiurilor. scădem din nou în 6 locuri cîte 1 ochi. o dată 6 ochiuri. Vor fi 92 ochiuri. în locul ochiurilor încheiate ale buzunarului. mereu la începutul celui de-al doilea rînd. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 5 ochiuri. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 8 ori cîte 1 ochi. Repetăm încă de 3 ori de la * .Continuăm faţa şi. Rămîn 77 ochiuri. apoi din 5 ochiuri facem a doua butonieră şi sfîrşim rîndul. cîte 3 ochiuri la începutul rîndurilor. pe urmă răsfrîngem banta. formăm prima pereche de butoniere. Aici. şi continuăm cu modelul în două culori. în total trei. Urmăm şi scădem de 14 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. Îndoim în afară. Încheiem. împărţite simetric. Continuăm cu modelul III. La 4 cm lăţime încheiem. Asamblăm jacheta. Festonăm cele 2 butoniere prinse împreună. pe dosul lucrului. la aceeaşi înălţime cu spatele. cîte un rînd de ochiuri pe dos. şi din 5 ochiuri facem o butonieră. scădem la marginea exterioară. 516 . tricotăm 11 ochiuri. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 14 ori cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarului. Tricotăm cu modelul II. o călcăm şi o aşezăm în răscroiala gîtului. Umărul: Între timp. mereu la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. cînd marginea interioară este de 44 cm de la adăugarea ochiurilor. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. creştem de 3 ori cîte 1 ochi. La cele două margini creştem şi scădem şi de data aceasta de 8 ori cîte 1 ochi iar la 2 cm formăm o butonieră corespunzătoare primei butoniere. cîte un ochi şi formăm la marginea dreaptă o butonieră: scădem 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. de 2 ori cîte 2 ochiuri. cît şi celelalte perechi de butoniere. Banta stă puţin evazată la gît. la 2 cm lăţime. scădem în 6 locuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. Putem aşeza bentiţa între cele două straturi. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile de la un tiv al feţelor pînă la celălalt. Cînd mîneca are 37 cm de la tiv. tricotăm în rîndul următor. atîtea ochiuri încît să rămînă 18 ochiuri pe andreaua stîngă. Rămîn 14 ochiuri. Următoarele perechi de butoniere. la începutul rîndurilor. vin la cîte 12 cm una de alta. creştem la ambele margini de 14 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La 35 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. Din acestea încheiem 7 ochiuri şi continuăm cu cele 11 ochiuri rămase. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. cît şi pe dosul lucrului. tivurile interioare ale celor două feţe. mereu la începutul rîndului al doilea. în lăţime de 5 cm. de 8 ori cîte 1 ochi. le coasem sus şi jos. Urmăm drept înainte. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi apoi 3 ochiuri. coasem cele două vîrfuri ascuţite. şi de aici la cîte 2 cm. Îndoim banta în afară. La 3 cm măsuraţi de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Continuăm cu ochiurile rămase şi scădem şi aici. pînă se termină toate ochiurile. Călcăm părţile tricotate. le răsfrîngem şi le călcăm. La gît scădem. Tricotăm 4 ochiuri de la margine. ca să nu se întindă. Mîneca: Începem cu 64 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Între timp. Creştem la începutul fiecărui rînd.

ca să obţinem vîrful ascuţit. la fel şi pe mîneci. Încheiem. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos şi apoi tricotăm alte 16 rînduri. După 8 rînduri scădem în aceeaşi măsură în care am crescut. Coasem cîte 1 nasture drept garnitură pe aceste benţi. Îndoim benţile în afară. pe urmă continuăm cu modelul în două culori.Banta buzunarelor: Se tricotează în cîte două bucăţi. 1959. “Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Banta mai lungă o începem cu 24 ochiuri şi creştem la una din margini. Tricotăm 16 rînduri cu modelul II. După 16 rînduri încheiem. A doua bantă a buzunarului o tricotăm în sens opus. Coasem nasturii. Cornelia Both şi Martha Recht. Începem bucata mai mică cu 16 ochiuri. pe urmă le răsfrîngem. Îndoim tivul de jos şi îl prindem cu puncte invizibile. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi o dată un ochi. crescînd din nou şi scăzînd la una din margini. le călcăm şi le coasem de buzunare în felul arătat în desen. 517 . pînă avem 16 rînduri. la cîte 2 rînduri. coasem vîrful ascuţit şi marginea îngustă.

Andrele nr. * 1 ochi pe faţă. Măsura: 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul II. Mărimea: Lărgimea jachetei circa 83 cm. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi). Repetăm de la * . Rîndul 3: (închis) ca rîndul 1. Urmează: Rîndul 1: (deschis) pe dosul lucrului. la bază. Modelul este potrivit pentru întrebuinţarea a două resturi de lînă. La gît este montantă. Tivul de jos se lucrează în „punct de jerseu”. 3 şi 2½. Tricotăm 3 cm cu modelul I. 57 Această jachetă este mai lungă. Rîndul 2: (deschis) pe faţa lucrului. spre dos.Jachetă fără guler pentru fetiţe – Model nr. 3. 1 ochi pe dos. Aceste 4 rînduri dau modelul. Repetăm de la * . luîndu-l din spatele andrelei. ridicăm 1 ochi. II. pe andrele nr. aşa încît fusta se vede numai puţin. Model: I. firul este în faţa ochiului ridicat. Rîndul 4: (închis) pe faţă. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă în culoare mai închisă. ajunge mai jos de şolduri. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. fără guler. Spatele: Începem cu 130 ochiuri. Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare mai închisă şi circa 200 g lînă mai deschisă. Aşezăm firul înapoi. Continuăm cu 518 . firul este în faţa ochiului ridicat. În locul ultimului rînd pe dos. cu firul de culoare mai închisă. 4 nasturi. lungimea în mijlocul spatelui 46 cm (pentru fetiţe de 5-6 ani). Aşezăm firul înapoi.

încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. în locul ultimului rînd pe dosul lucrului. Rămîn 78 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 5 ochiuri şi de 6 ori cîte 4 ochiuri. 3. măsuraţi vertical. Continuăm cu modelul II. Această margine urmează drept înainte. drept înainte şi la cîte 10 cm formăm cîte o pereche de butoniere (în total 4 perechi). pe urmă la cîte 2 rînduri. cînd lucrul este de 46 cm de la tiv. Rămîn 96 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 45 cm de la tiv. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Scădem la umăr conform indicaţiilor: la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. de 5 ori cîte 1 ochi. un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 24 ochiuri. scădem la începutul rîndului 20 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul I. măsuraţi vertical. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Tricotăm 3 ochiuri de la margine. din 5 ochiuri facem o butonieră. de 8 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. şi de aici la cîte 2½ cm. Rămîn 114 ochiuri. la ambele margini. pe urmă de 12 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 1 ochi. tricotăm 8 ochiuri şi iar facem o butonieră din 5 ochiuri. pe urmă la cîte 2 rînduri. pe urmă tricotăm. şi începînd de aici la ambele margini ale lucrului. Răcroiala mînecii: La începutul rîndului următor. o dată 3 ochiuri. creştem aici. Tricotăm 7 cm drept înainte. la începutul rîndurilor. de 3 ori cîte 1 ochi. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la 7 cm de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. şi de aici la cîte 1 cm. Rămîn 64 ochiuri. Vor fi 86 ochiuri.modelul II. La marginea dreaptă lucrăm. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. pe andrele nr. de ambele margini. Răscroiala gîtului: Între timp. scădem la marginea exterioară 6 ochiuri. pe urmă scădem aici. cînd marginea interioară este de 42 cm de la adăugarea ochiurilor. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 62 ochiuri cu firul de culoare mai închisă. Continuăm drept înainte. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. Între timp. Vor fi 102 ochiuri. 519 . creştem aici.

3 cu modelul II. Încheiem. Tehnică. de 14 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Tricotăm încă 3½ cm. 1959. îl răsfrîngem şi îl călcăm încă o dată. Coasem nasturii. Rămîn 14 ochiuri. Încheiem. 520 . 8½ cm. Asamblăm jacheta. scădem la începutul rîndurilor următoare. Ed. scădem la marginea exterioară de 2 ori cîte 5 ochiuri şi apoi cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Buzunarul: (2 bucăţi) Începem cu 30 de ochiuri şi tricotăm cu andrele nr. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Cînd mîneca are 28 cm de la tiv. Îl coasem sus şi jos. pe urmă o îndoim înspre interior şi o coasem. dar numai de la tivul îndoit al uneia din feţe. Călcăm toată jacheta din nou. Prindem butonierele două cîte două împreună şi le festonăm. Tivim buzunarele în lăţime de 2 ochiuri. Repetăm încă de 2 ori de la * . “Tricotaje de mînă”. Îndoim în afară tivul de 4 cm al feţelor. Vor fi 86 ochiuri. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. de 4 ori cîte 2 ochiuri. răsfrîngem partea de sus şi le fixăm pe cele două feţe. Mai departe scădem de 8 ori cîte 1 ochi şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. Mîneca: Începem cu 58 ochiuri şi tricotăm un tiv la fel ca la spate şi faţă. de 2 ori cîte 3 ochiuri.Umărul: Cînd faţa este de 45 cm de la tiv. Partea stîngă a feţei: Se lucrează în sens opus şi fără butoniere. Creştem la 3 cm şi de aici mereu la începutul şi sfîrşitul rîndului al 8-lea. Continuăm cu modelul II. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile. pînă la tivul îndoit al celeilalte. Întoarcem lucrul şi continuăm lucrînd pe faţă acolo pînă unde acum a fost dosul lucrului. Tricotăm cu lînă mai închisă 2 cm în “punct de jerseu”. Sfîrşim banta fără a o strînge. de 16 ori cîte 1 ochi. Călcăm părţile tricotate. Cornelia Both şi Martha Recht.

13. 5. verde şi galben. 8. Rîndul 9: * 1 ochi pe dos. galben. 58 Această jachetă albă. 8: Se lucrează acoperit. Model: I. Mărimea: Lungimea jachetei 34 cm. 18: la fel ca 2. II. Faţa. Rîndul 11. din ochiul următor formăm cu ajutorul unei croşete 6 ochiuri pe care apoi le lucrăm dintr-odată tot cu croşeta. 4. 11 ochiuri pe dos. Manşetele şi bentiţa care bordează jacheţica se tricotează în „punct leneş”. formînd 1 singur ochi. 16. se poate purta peste orice rochiţă. 6. 7 (pe faţa lucrului): * 1 ochi pe dos. împodobită cu o broderie în floricele din culori vii: roşu. 5. spatele şi mînecile se tricotează cu modelul următor: Rîndul 1. Furnituri: Circa 250 g lînă sau bumbac cu firul de grosime mijlocie. de culoare albă. 7. Cîteva fire de bumbac roşu. din lînă sau bumbac. urmează 5 ochiuri pe faţă. 14. 3. repetăm de la * . andrele nr. 3. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2. 4. 521 . adică 1 ochi pe faţă. 2½. 17: la fel ca 1. verde. 11 ochiuri pe faţă.Jachetă pentru fetiţă de 4 ani – Model nr. 12. 15. Rîndul 10. 6. o croşetă. un nasture. Repetăm de la * .

Continuăm drept cu modelul II încă 13 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Am scăzut în total 50 ochiuri pe amîndoi umerii. La marginea interioară a feţei lucrăm drept de la început şi pînă la răscroiala gîtului. 522 . 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Continuăm drept. urmează 7 ochiuri pe faţă. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 1 ochi pe faţă. din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată formînd 1 singur ochi.Rîndul 19: * 1 ochi pe dos. Rîndul 20: acoperit. cu acelaşi model. din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată. formînd un singur ochi. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 3 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II. scăzînd la începutul primului rînd (pe faţa lucrului) 6 ochiuri. Am scăzut în total 13 ochiuri şi mai rămîn pe andrea 25 ochiuri. Rămîn 26 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. urmează de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Repetăm de la rîndul 1. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Repetăm de la * . Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. Răscroiala gîtului: Din acest punct începem răscroiala gîtului. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri. În total am scăzut 12 ochiuri pe această linie. Avem 38 ochiuri. Avem 76 ochiuri. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 4 ochiuri. 9 cm în înălţime. urmează 1 ochi pe faţă.

Încheiem la maşină. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. iar restul de 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. 523 . la fiecare margine a lucrului. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Avem 76 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. în total 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la fiecare margine). Călcăm uşor părţile tricotate. o bentiţă lungă de aproximativ 1. Bentiţa: Montăm 8 ochiuri pe andrele nr. Continuăm 23 cm în înălţime cu modelul II.20 m. de 40 ori cîte 1 ochi.Umărul: Cu aceste 25 ochiuri începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. de 2 ori cîte 2 ochiuri. La gît coasem un nasture pe partea stîngă a feţei. de 5 ori cîte 5 ochiuri. iar bentiţa o coasem cu mîna de jur-împrejurul marginilor. Încheiem. pe această linie. 2½ şi tricotăm drept în „punct leneş”. iar pe partea dreaptă formăm o cheotoare. 2½ şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”. scăzînd la începutul rîndurilor. astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. avînd grijă să nu se preseze „picourile”.

524 .

Aceste 8 rînduri se repetă. 2 ochiuri pe faţă. tricotîndu-le de la * pînă la * ca în rîndul 4. 2½. Fusta se tricotează în „punct de jerseu” cu dungi în „punct leneş”. 525 . Repetăm de la * . 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. Model: I. Rîndul 4: (pe faţa lucrului) după ochiul de la margine * introducem andreaua între ochiul al şaselea şi al şaptelea (după 2 ochiuri pe faţă. şi trecem. aceste 6 ochiuri prin ochiul cel nou. elastic. Vara se poate purta fără bluză.Rochiţă – şorţ pentru fetiţe – Model nr. Urmează 2 ochiuri pe dos. andrele nr. 6 şi 7: ca rîndurile 1. Rîndurile 5. Corsajul „cuib de viespe”: tricotăm 3 rînduri începînd pe dosul lucrului cu 2 ochiuri pe faţă. îl aşezăm în faţa ochiurilor pe andreaua stîngă şi îl tricotăm pe faţă ca şi cînd ar fi un ochi nou. 59 Se poate tricota din fir de lînă sau de bumbac. 3. 2 ochiuri pe dos. adică cuprindem ultimele 2 ochiuri pe faţă din primul grup. Pe urmă tricotăm 2 ochiuri pe faţă. Furnituri: Circa 120 g fir de lînă sau bumbac. dar îl lucrăm inversat. cele 2 ochiuri pe dos care urmează şi primele 2 ochiuri pe faţă din grupul următor. scoatem firul. Mărimea: Pentru fetiţe de 1½ – 2 ani. Rîndul 8: este la fel cu rîndul 4. cu ajutorul andrelei din stînga. un nasture. II. 2. fără a-l strînge. 2 ochiuri pe faţă). pe timp mai răcoros cu bluză sau cu un mic pulover.

1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. Continuăm în „punct de jerseu”. 1 scădere pe dos. Cînd avem 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. Tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”. 1 scădere pe dos. 48 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 45 ochiuri pe faţă. Fusta se lucrează din două bucăţi la fel.Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm în „punct de jerseu”. 46 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 43 ochiuri pe faţă. Al 2-lea rînd cu scăderi se lucrează astfel: * 49 ochiuri. Al 5-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. Urmează iar 12 rînduri în „punct leneş”. 48 ochiuri pe faţă. 42 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. Aceste 3 scăderi le repetăm mereu la cîte 8 rînduri (în total de 10 ori). pe urmă continuăm 6 cm în „punct de jerseu”. 47 ochiuri pe faţă. 46 ochiuri pe faţă. tricotăm în următorul rînd * 50 ochiuri. Repetăm încă de 2 ori de la * . 44 ochiuri pe faţă. pe urmă tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. 1 scădere pe dos. Al 9-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. o scădere pe dos. Al 3-lea rînd cu scăderi: 49 ochiuri pe faţă. 49 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. Al 8-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. Începem cu 206. Al 4-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. 45 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * încă de 2 ori. 1 scădere pe dos. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos (adică o scădere pe dos). 43 ochiuri pe faţă. 44 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. 1 scădere pe dos. o scădere pe dos. 49 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. Al 7-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. Al 6-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 46 ochiuri pe faţă. urmează 50 ochiuri pe faţă. Urmează 50 ochiuri pe faţă. 48 ochiuri pe faţă. 42 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. 48 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. o scădere pe dos. 44 ochiuri pe faţă. 526 .

Rămîn 136 ochiuri. formăm umărul. La începutul celor 2 rînduri următoare încheiem cîte 15 ochiuri. scădem în rîndul următor ochiul al 10lea şi începînd de aici mereu al 4-lea ochi. Călcăm cele două bucăţi tricotate şi le asamblăm. 1 scădere pe dos. prins într-un rînd de cruciuliţe duble. În linia taliei pe dos.Al 10-lea rînd cu scăderi: 45 ochiuri pe faţă. Închidem aici cu un nasture şi o cheotoare. Ed. Cînd fusta este de 29½ cm măsuraţi de la marginea de jos. Rămîn 176 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. scăzînd cîte 6 ochiuri. 1959. 1 scădere pe dos. Lăsăm deschisă cusătura din partea stîngă pe o porţiune de 5 cm. 46 ochiuri pe faţă. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bretele separat. 1 scădere pe dos. aşezăm un elastic. După ce am tricotat 6 cm drept înainte. 527 . Cu cele 106 ochiuri rămase tricotăm cu modelul II. Tehnică. 41 ochiuri pe faţă. pînă ce marginea exterioară este de 13 cm. Marginile le înconjurăm cu 2 rînduri pe picioruşe croşetate. încheiem la mijlocul rîndului 70 ochiuri. Începînd de la marginea exterioară. 41 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. în total de 40 ori. Lucrăm drept înainte.

2½ şi 3. Hăinuţa este închisă cu un fermoar care se poate deschide complet. Rîndul 6: pe faţă. tricotăm şi ochiul premergător pe faţă şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. Rîndul 3: pe dos. Garnitura suedeză o tricotăm după schema dată. Repetăm de la * . fermoar şi elastic. Rîndul 2: pe faţă. Tivurile interioare ale hăinuţei se lucrează în „punct de jerseu”.Costum de iarnă şi căciuliţă – Model nr. elasticul de la glezna pantalonaşului şi banta căciuliţei se tricotează în „punct de elastic”. 40 g lînă bleumarin şi 20 g lînă roşie. Gulerul şi manşetele hăinuţei. II. Model: I. III. tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. andrele nr. Rîndul 4: * 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: pe dos. IV. Ochiurile pe faţă se iau din spatele andrelei. Rîndul 5: pe dos. 528 . Mărimea: Pentru copii de 4 – 5 ani. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (pe dosul lucrului) pe dos. 61 Costumaşul compus din trei piese are o garnitură suedeză. Furnituri: Circa 550 g lînă albă de grosime mijlocie.

măsuraţi vertical. creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. Hăinuţa Spatele: Începem cu 94 ochiuri. Umărul: Cînd avem 41 cm măsuraţi de la tiv. * tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. Încheiem. Creştem la ambele margini ale lucrului. Vor fi în total 61 ochiuri. La 3 cm măsuraţi de la tiv. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 12 ori cîte 5 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul II. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. Vor fi 88 ochiuri. Continuăm cu modelul IV şi cu andrele nr. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Vor fi 104 ochiuri. la cîte 2 rînduri. de 3 ori cîte 1 ochi. tricotăm şi ochiul premergător şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. la marginea exterioară. la cîte 2 cm. Între timp. La marginea exterioară creştem la cîte 8 cm. 3. Între timp. creştem aici şi începînd de aici. la ambele margini. adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 6 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 26 cm de la tiv. îl ridicăm numai. Aceste 8 rînduri dau modelul. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). de 3 ori cîte 1 ochi. începem garnitura lată suedeză. Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm cu modelul IV. Continuăm cu modelul IV. de 5 ori cîte 1 ochi. tricotăm din nou cu modelul IV. Aceste 6 ochiuri le tricotăm în „punct de jerseu” în culoarea de fond pînă la răscroiala gîtului (tiv interior). Tricotăm 3 cm cu modelul II. 2½ . Răscroiala mînecii: La aceeaşi înălţime ca la spate scădem la marginea exterioară. Rămîn 28 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. După ce am terminat garnitura.Rîndul 8: 2 ochiuri pe faţă. În rîndurile pe faţă nu tricotăm al 7-lea ochi. începem modelul suedez. o dată 5 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 3. la cîte 4 cm. 2½. la 6 cm de la tiv. de 3 ori cîte 1 ochi. Rămîn 50 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. cu andrele nr. la 6 cm de la tiv. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. pe andrele nr. dar numai după ce am tricotat 6 ochiuri şi am ridicat al 7-lea ochi al tivului. măsuraţi vertical. Repetăm de la * . de 2 ori cîte 5 ochiuri. Rămîn 82 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. 529 .

încît să nu fie vizibil cînd este închis. Cînd mîneca are 28 cm de jos. Încheiem. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare. Între timp. cînd marginea interioară este de 35 cm de la adăugarea ochiurilor. apoi continuăm cu modelul IV.Răscroiala gîtului: Între timp. De-a lungul feţelor şi în continuare în jumătatea lăţimii gulerului. cu modelul I. Îndoim înăuntru tivul de jos şi-l coasem. Continuăm cu andrele nr. de 2 ori cîte 5 ochiuri. 2½ şi tricotăm 9 cm cu modelul I. aşezăm fermoarul în aşa fel. Creştem la cîte 6 rînduri la începutul şi la sfîrşitul lor. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Această margine urmează drept înainte. 3. scădem la cîte 2 rînduri. la 2 cm de la elastic. de 16 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. 530 . le montăm. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 13 ori cîte 1 ochi. 2½. Umărul: Se scade la aceeaşi înălţime şi în acelaşi fel ca la spate. La feţe îndoim de asemenea tivul pe linia ochiurilor ridicate şi-l coasem cu puncte invizibile. Din răscroiala gîtului ridicăm circa 110 ochiuri pe andrele nr. Călcăm părţile tricotate. Mîneca: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. începem modelul suedez. Vor fi 78 ochiuri. Rămîn 12 ochiuri. la începutul lor o dată 13 ochiuri. pe dos cele tricotate pe dos. scăzînd cîte 5 ochiuri. cu modelul IV.

Pantalonaşul Se tricotează în două bucăţi. 17 ochiuri. Rămîn 93 ochiuri. la cîte 2 cm. Călcăm cele 2 bucăţi tricotate.d. 3. Cînd pantalonaşul este de 59 m măsuraţi de la marginea de jos. Căciuliţa Începem cu bordura răsfrîntă. În rîndul următor. din nou cu rîndul întreg. Între timp. 2½. Continuăm şi tricotăm la cîte 2 rînduri cu 13 ochiuri mai puţin. pe urmă executăm şi cusăturile din faţă şi din spate. 3. Întoarcem. În rîndul următor tricotăm 56 ochiuri ş.m. de 11 ori cîte 1 ochi. întoarcem şi tricotăm tot aceste 69 ochiuri. Împreunăm cusăturile piciorului pînă la 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. după schema „b”. După 4 rînduri în „punct leneş”. Începem la marginea de jos cu 72 ochiuri. drept înainte. La marginea stîngă creştem la cîte 7 rînduri. restul rămîne pe andreaua stîngă. pe andrele nr. tricotăm pe dos tot aceste 82 ochiuri. pe faţa lucrului. Îndoim 2 cm partea de sus şi coasem cu puncte de tighel. Partea a doua se tricotează în sens opus.a. La marginea stîngă scădem începînd de la 30 cm de la marginea de jos. La marginea dreaptă creştem la cîte 8 rînduri de 13 ori cîte 1 ochi. După ce am terminat garnitura. pînă ce lucrăm după ultimul rînd prescurtat. Marginea dreaptă urmează de la 33 cm măsuraţi de la elastic. 2½. continuăm cu modelul suedez pe andrele nr. întoarcem lucrul (acolo unde a fost pînă acum faţa va fi de acum înainte dosul lucrului) şi continuăm în „punct de 531 . introducînd în acest tiv elastic îngust. pe urmă la cîte 7 rînduri de 3 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 6 cm cu modelul I. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri. Mai tricotăm 2 cm în „punct de jerseu” şi încheiem. continuăm cu rînduri prescurtate pentru a obţine înălţimea de la spate. de 16 ori cîte 1 ochi. cu 126 ochiuri pe andrele nr. la 4 cm deasupra elasticului începem modelul suedez îngust. tricotăm 82 ochiuri. Continuăm cu modelul IV pe andrele nr.

întoarcem ş. Rîndul 3: pe dos. Repetăm de la * pînă ce această bordură măsoară 11 cm. “Tricotaje de mînă”. În rîndul următor tricotăm 95 ochiuri pe faţă.jerseu”. Executăm o cusătură la spate şi răsfrîngem garnitura din faţa căciuliţei.d. Pe partea opusă a căciuliţei coasem un nasture. * Următorul rînd 1: pe faţă. Rîndul 4: pe faţă. Încheiem. O coasem de o parte a căciuliţei. tricotăm 110 ochiuri pe dos.m. 532 . Garnitura în model suedez şi partea tricotată în „punct de jerseu” se calcă. Continuăm în felul acesta tricotînd la fiecare revenire cu 5 ochiuri mai puţin. întoarcem. 1959. pe dos. Ed.a. Tehnică. Rîndul 2: pe dos. pînă ce întoarcem după ultimul rînd prescurtat şi tricotăm. rîndul întreg. Cornelia Both şi Martha Recht. La sfîrşitul benţii facem o cheotoare mică. lucrăm cu rînduri prescurtate: tricotăm 118 ochiuri pe faţă. Începem o bantă îngustă pe 12 ochiuri şi lucrăm 120 cm în „punct de elastic”. După 3 cm tricotaţi drept înainte.

fără banta de la gît. După rîndul al 8-lea repetăm de la rîndul 1. în „punct de jerseu”. * 2 ochiuri pe dos.Cardigan bărbătesc cu linii diagonale – Model nr. 533 . Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 120 cm. cît şi cea de la buzunare. Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. fără a-l tricota. luîndu-l din spatele andrelei. restul pe faţă. Repetăm de la *. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. 5 nasturi. * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. 60 cm (măsură mare). II. 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. Repetăm de la *. Model: I. cît şi pe stradă. Cardiganul se poate purta atît la sport. pe urmă tricotăm pe faţă ochiul premergător şi dăm drumul ambelor ochiuri de pe andreaua stîngă). 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta (pe faţa lucrului. ridicăm al doilea ochi următor pe andreaua dreaptă. Restul se tricotează astfel: a) Modelul aplecat spre dreapta: Rîndul 1: * 2 ochiuri pe dos. 62 O bantă simplă înconjoară modelul în linii diagonale. Banta pentru butoniere şi nasturi. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. lungimea în mijlocul spatelui. Marginea de jos şi manşetele în „punct de elastic”. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. 2½ şi 3. Furnituri: Circa 800 g lînă. Rîndul 5: * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. III. andrele nr. Repetăm de la * .

2 ochiuri pe dos. Continuăm cu andrele nr. Repetăm de la *. Spatele: Începem cu 154 ochiuri pe andrele nr. la care liniile se întîlnesc la mijloc. măsuraţi vertical. 534 . după schema dată. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Rămîn 140 ochiuri. * 1 ochi încrucişat aplecat înspre stînga. Spatele şi mînecile. Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. se lucrează după schema dată.b) Modelul aplecat spre stînga: Rîndul 1: * 1 ochi încrucişat. în dosul ochiurilor. 2½. cu modelul III. de 6 ori cîte 1 ochi. Repetăm de la *. tricotat cu andrele nr. Umărul: La 64 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare. * 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. 3 şi tot 30 ochiuri = 10 cm din modelul II. La creşteri şi mai apoi la scăderi se va observa continuitatea modelului. ochiul premergător se ridică. luîndu-l din faţa andrelei. Repetăm de la *. 2½. (De primul şi ultimul ochi nu se ţine seama în model). scădem la începutul rîndurilor următoare. Creştem la ambele margini ale lucrului. Rîndul 5: * 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. luîndu-l din spatele andrelei. la cîte 4 cm. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. tricotat cu andrele nr. de 8 ori cîte 1 ochi. la ambele margini ale spatelui. Tricotăm 6 cm cu modelul I. 3. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 42 cm de la marginea de jos. 2 ochiuri pe dos. creştem aici. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. restul pe faţă. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. Vor fi 170 ochiuri. fără a-l tricota). şi începînd de aici la cîte 2 cm. de 2 ori cîte 5 ochiuri. După rîndul al optulea urmează iar primul rînd. aplecat spre stînga (al doilea ochi următor se tricotează pe faţă. Vor fi 152 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul III.

Cu alte andrele începem 42 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. Marginea stîngă (cea interioară) urmează drept înainte. la 47 cm de la marginea de jos. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. pînă se termină toate ochiurile. încheiem la mijloc 14 ochiuri. 3. Partea stîngă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. 2½. măsuraţi vertical. de 8 ori cîte 3 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 1 cm. scădem aici. Continuăm faţa după indicaţiile date. la începutul şi la sfîrşitul lor. scădem de la marginea exterioară. la gît. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. pe urmă tricotăm şi restul ochiurilor. de 9 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. creştem aici.Răscroiala gîtului: Între timp. 7 cm pentru căptuşeala buzunarului. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. pe andrele nr. de 20 ori cîte 1 ochi şi la cîte 5 rînduri. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi. Continuăm cu andrele nr. de 32 ori 535 . Vor fi 130 ochiuri. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. cu modelul III_a). Lăsăm lucrul de o parte. tricotăm pe faţa lucrului 16 ochiuri de la începutul rîndului. luăm 31 ochiuri pe o andrea de rerzervă. la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Umărul: La 64 cm de la marginea de jos. la marginea interioară. 2½. Cînd mîneca este de 47 cm sau altă măsură necesară antebraţului. de 8 ori cîte 1 ochi. 3. Vor fi 92 ochiuri. Tricotăm 6 cm cu modelul I. pe marginea exterioară. de 4 ori cîte 2 ochiuri. Începînd cu 33 ochiuri. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte un ochi şi continuăm în acelaşi fel ca la buzunarul de jos. Tricotăm 31 ochiuri începînd de la marginea interioară. Buzunarul de jos: La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. La marginea exterioară continuăm scăderile de cîte 3 ochiuri pentru umăr. Continuăm faţa. Partea dreaptă a feţei se tricotează în sens opus. în continuare lucrăm cu ochiurile căptuşelii buzunarului. cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. după modelul III_b) şi fără buzunarul de sus. pe urmă tricotăm şi celelalte ochiuri. cu modelul III după schema dată. Mîneca: Începem cu 74 ochiuri. la cîte 2 rînduri. tricotăm 10 ochiuri de la începutul rîndului. luăm 40 de ochiuri pe o andrea de rezervă şi sfîrşim andreaua tricotînd restul de 31 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. Creştem la cîte 6 rînduri. Continuăm cu andrele nr. de 6 ori cîte 1 ochi. Ochiurile buzunarului rămîn şi mai departe pe andreaua de rerzervă. pînă se termină toate ochiurile. Buzunarul de sus: Între timp. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară este de 40 cm de la marginea de jos. tricotăm cu alte andrele. la marginea din dreapta creştem la cîte 5 cm. şi terminăm cu un rînd de ochiuri pe faţă (lăsăm lucrul la o parte). scădem la începutul rîndului următor 7 ochiuri. la începutul şi la sfîrşitul lor. Răscroiala mînecii: La 42 cm măsuraţi de la marginea de jos. scădem la cîte 2 rînduri mereu cîte 4 ochiuri.

Nu călcăm părţile tricotate. Îndoim în afară benzile buzunarelor. Încheiem. Urmează un rînd de ochiuri pe dos. Tehnică. tricotăm 22 ochiuri. pe urmă mai tricotăm 3 cm. le răsfrîngem. La marginea din dreapta ridicăm 213 ochiuri. le călcăm şi le fixăm de feţele cardiganului. 536 . Fixăm de asemenea cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor.a.d. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959. iar 5 ochiuri pentru butonieră ş. Coasem nasturii. ridicăm ochiurile pe andrele nr. Montăm cardiganul. coasem cele două margini înguste.cîte 1 ochi. Prima la 2 cm de la marginea de jos a cardiganului. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. le aburim numai uşor. un rînd de ochiuri tricotate pe dos. La jumătatea lăţimii formăm şi aici 5 butoniere deasupra butonierelor din rîndul precedent.m. Ridicăm ochiurile buzunarelor pe andrele nr. de 8 ori cîte 2 ochiuri. 2½ şi tricotăm 3 cm cu modelul II. Tricotăm 2 cm cu modelul II. Rămîn 16 ochiuri. Din 5 ochiuri facem butoniera. “Tricotaje de mînă”. La marginea interioară a feţelor şi în continuare în jurul gîtului. tricotrat pe faţa lucrului şi încă 4 cm în „punct de jerseu”. la spate 54 ochiuri. pe faţa lucrului. Festonăm butonierele prinzîndu-le două cîte două împreună. Aici formăm în faţa din stînga 5 butoniere orizontale. 2½. Încheiem. Aici urmează. Ed. După rîndul cu butoniere tricotăm încă 2 cm în „punct de jerseu”. Banta care înconjoară feţele şi gîtul o îndoim de-a lungul rîndului de ochiuri pe dos. o tivim şi o călcăm. iar la marginea din stînga din nou 213 ochiuri.

Banta de garnitură în model diagonal. Garnitura lată. Furnituri: Circa 700 g lînă. 537 . II. cît şi la sporturi. foarte plăcut de purtat atît la lucru. Model: I. diagonală. lungimea la mijlocul spatelui 71 cm (mărime mijlocie). Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează în „punct de jerseu”. Elasticul de la marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”.Cardigan bărbătesc cu fermoar – Model nr. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat circa 126 cm. 63 Cardigan larg. este lucrată o dată cu feţele. andrele nr. fermoar care se poate deschide complet. se tricotează după schema dată. 3. III.

pînă se termină toate ochiurile. Continuăm drept înainte. creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. iar la marginea interioară. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. încheiem la la mijlocul rîndului 8 ochiuri. Spatele: Începem cu 170 ochiuri cu modelul I. Umărul: Cînd spatele este de 62 cm de la marginea de jos. de 16 ori cîte 3 ochiuri. 538 . Partea dreaptă a feţei: Începem cu 96 ochiuri. Continuăm drept înainte în „punct de jerseu” pînă avem 33 cm. La marginea exterioară scădem în continuare cîte 3 ochiuri. la 66 cm de la marginea de jos. măsuraţi vertical. împărţim ochiurile pe faţa lucrului astfel: ochiul de la margine. scădem la începutul rîndurilor următoare. la ambele margini. Rămîn 142 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. Vor fi 152 ochiuri.Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm cu modelul II. Urmăm în „punct de elastic” pe care îl începem şi îl sfîrşim cu 2 ochiuri pe faţă. Tricotăm 7 cm cu această împărţire. 16 ochiuri cu modelul diagonal aplecat spre stînga. pe urmă lucrăm în locul „punctului de elastic” în „punct de jerseu” (banta diagonală se lucrează şi mai departe după schema dată). Cele 4 ochiuri pe faţă de la începutul rîndului le tricotăm pînă la sfîrşit mereu pe dos în rîndurile cu soţ (tiv). Răscroiala gîtului: Între timp. Tricotăm 7 cm. la ambele margini ale lucrului. cîte 3 ochiuri. scădem la cîte 2 rînduri. lîngă ceafă. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. de 5 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. apoi ochiul care închide rîndul. 4 ochiuri pe faţă. care se lucrează după schema a.

de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Cînd mîneca are 53 cm de la marginile de jos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Repetăm de la * pînă ce marginea interioarăm mai scurtă. În următorul rînd lucrat pe dos. 539 . Cu acestea continuăm banta de garnitură (la marginea dinspre umăr am lăsat un ochi pentru începerea. în aceaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la cîte 2 cm. sau altă măsură necesară antebraţului (nu socotim manşeta răsfrîntă). de 12 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. Vor fi 124 ochiuri. tricotăm: ochiul de la margine.Buzunarul: La 15 cm de la marginea de jos tricotăm. de 30 ori cîte 1 ochi. 5 ochiuri pe faţă. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea exterioară scădem. Umărul: Cînd faţa este de 62 cm de la marginea de jos. Între timp. la începutul următorului rînd pe dos. 2 ochiuri pe dos. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. Încheiem. Aici şi de aici la cîte 1½ cm. creştem de 8 ori cîte 1 ochi. La cele 36 de ochiuri adăugăm în ambele părţi cîte un ochi şi tricotăm 3 cm cu aceste 38 ochiuri. la cîte 2 cm. Pe alte andrele montăm 40 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Creştem la ambele margini ale lucrului. 6 ochiuri. la începutul rîndului. la începutul rîndurilor pe dos. 40 ochiuri. Urmează al patrulea rînd al modelului. După 4 rînduri de model. iar banta de garnitură. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. lăsînd restul de 20 ochiuri pe altă andrea de rezervă. scădem la marginea exterioară. Încheiem. ridicăm 1 ochi. pe dosul lucrului. întoarcem. Rămîn 22 ochiuri. scădem la marginea exterioară de 16 ori cîte 1 ochi pentru răscroiala gîtului. tricotăm 2 rînduri prescurtate pentru a obţine rotunjirea benţii astfel: * tricotăm 3 rînduri din modelul diagonal. În rîndul următor. Tricotăm drept înainte pînă avem 40 cm de la marginea de jos. cîte 1 ochi. Sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm de o parte. este de 7 cm. le luăm pe o andrea de rezervă şi lucrăm cu cele 36 ochiuri următoare. În locul ultimului rînd tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă pe urmă mai tricotăm 3 cm. Încheiem. în locul ochiurilor buzunarului tricotăm cu ochiurile căptuşelii. 2 ochiuri pe faţă. tricotăm la începutul rîndului cele 20 ochiuri de pe andreaua de rezervă. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm drept. Continuăm faţa. respectiv încheierea rîndurilor). de 19 ori. Partea stîngă a feţei: Se tricotează în sens opus. Lăsăm faţa de o parte. pe urmă la începutul rîndurilor următoare pe dos. apoi sfîrşim rîndul. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 26 ochiuri. pe faţa lucrului. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri. Continuăm cu modelul II. Tricotăm 12 cm cu modelul I. ochiul care încheie rîndul. Tricotăm 8 cm în „punct de jerseu”. La începutul ultimelor două rînduri scădem cîte 2 ochiuri. după schema b. cu modelul aplecat spre dreapta. 6 ochiuri pe dos.

Coasem cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarelor. cu care acoperim benţile de bumbac ale acestuia. începînd fiecare pe cîte 8 ochiuri. 1959. atît de lungi cît fermoarul.Marginea de sus. Tricotăm 2 benţi. Cele două margini înguste ale benţii se cos împreună şi se aşează în răscroiala de la ceafă în aşa fel. dar numai pe cele împletite în „punct de jerseu”. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. a buzunarului o îndoim în afară. încît să acopere spatele cu 1 cm. liberă. Tivul de 5 ochiuri în „punct de jerseu” de la margine se îndoaie şi se coase de interiorul feţelor cu puncte invizibile. Fixăm fermoarul astfel. Însăilăm deschizătura buzunarului. Asamblăm. 540 . Tehnică. în lăţime de un ochi. Banta de garnitură se abureşte uşor de tot. “Tricotaje de mînă”. coasem. pe urmă călcăm bucăţile tricotate. încît să nu se vadă cînd este încheiat. răsfrîngem şi prindem de faţă. cele două margini înguste.

andrele nr. 64 Pe stradă. firul este în faţa ochiului ridicat. deasupra ochiului pe faţă ridicăm 1 ochi. 2½ şi 5 nasturi. Spatele: Începem cu 164 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 3 cm. Aceste 4 rînduri se repetă. Repetăm de la *. Furnituri: Circa 700 g lînă de grosime mijlocie. se lucrează însă inversat. Măsura: 30 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. peste tot este foarte util şi plăcut de purtat. ridicăm ochiul următor. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. II. deasupra ochiului ridicat tricotăm 1 ochi pe faţă. În locul ultimului rînd pe dos. lungimea la mijlocul spatelui 70 cm (circumferinţa pieptului 100 – 104 cm). „Punctul de ţesătură” în care este lucrat nu se întinde şi nu se deformează. Rîndul 4: pe dos. Model: I. acasă sau la lucru. Mărimea: Lărgimea vestonului încheiat la nasturi circa 118 cm.Veston tricotat – Model nr. Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. Restul se lucrează în „punct de ţesătură” (tissu): Rîndul 1: * 1 ochi pe faţă. tricotăm un 541 . Rîndul 2: pe dos. sau lînă subţire luată în două.

Cu alte andrele începem 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. drept înainte. Prima la 6 cm de la adăugarea ochiurilor. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. luăm pe faţa lucrului 22 ochiuri pe o andrea de rezervă. celelalte la cîte 9 cm una de alta. Buzunarul de jos: Între timp. Sfîrşind cu un rînd cu soţ. Tricotăm 9 cm cu modelul II. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici. scădem mereu la cîte 2 rînduri. Rămîn 39 ochiuri. Vor fi 95 ochiuri. Creştem la ambele margini. Vor fi 101 ochiuri. Vor fi 146 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul I. pînă la 20 cm. Vor fi 176 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 46 cm. Încheiem. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. şi începînd de aici la cîte 2 cm. Partea stîngă a feţei: Începem cu 82 ochiuri.rînd de ochiuri pe faţă. pe urmă continuăm cu modelul II. la cîte 6 cm. La marginea interioară. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. pe urmă începînd pe faţa lucrului cu un rînd de ochiuri pe faţă. încheiem la mijloc 12 ochiuri. tricotăm 39 ochiuri şi trecem restul de 34 ochiuri pe altă andrea de rezervă. Lucrăm cu cele 39 ochiuri. tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. La marginea interioară lucrăm drept înainte şi facem 5 butoniere. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea stîngă 13 ochiuri. lîngă gît. la ambele margini. Marginea dreaptă (cea exterioară) urmează. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. Aici. Răscroiala gîtului: Între timp. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. măsuraţi vertical. la cîte 3½ cm. lăsăm la o 542 . Rămîn 134 ochiuri. Lăsăm la o parte. de 6 ori cîte 1 ochi. creştem aici. de 6 ori cîte 2 ochiuri. În locul ultimului rînd pe dos. Umărul: La 67 cm de la marginea de jos scădem. la 12 cm de la tiv. Continuăm cu modelul II. de 22 ori cîte 3 ochiuri şi de 18 ori cîte 2 ochiuri. şi de 14 ori cîte 1 ochi. la 73 cm de la marginea de jos. Tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor următoare.

o dată 10 ochiuri. dar aici formăm 5 butoniere verticale. Continuăm cu modelul II. Coasem cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Buzunarul de sus: Între timp. de 3 ori cîte 3 ochiuri. la începutul rîndurilor. Călcăm tivurile şi le prindem pe dinăuntrul vestonului cu puncte invizibile. Cele 4 mici tivuri ale buzunarelor se calcă separat. de 8 ori cîte 2 ochiuri. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. pe urmă. Tricotăm 4 cm cu modelul I. iar restul ochiurilor le trecem pe altă andrea de rezervă.parte. măsuraţi vertical. Mîneca stîngă: Se tricotează în sens opus. scădem la marginea exterioară. scădem la începutul următoarelor rînduri: o dată 9 ochiuri. Mîneca dreaptă: Începem cu 92 ochiuri. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. creştem aici şi începînd de aici la cîte 6 rînduri. luăm începutul la rîndului 11 ochiuri pe o andrea de rezervă. Lăsăm la o parte. Continuăm şi scădem de 26 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea interioară cîte un ochi pînă la sfîrşit. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 128 ochiuri. pe urmă tricotăm cele 31 ochiuri ale căptuşelii în locul celor ale buzunarului. pe urmă 2½ cm în „punct de jerseu”. La începutul răscroielii gîtului. de 8 ori cîte 1 ochi. Coasem tivul de jos şi cel de la mîneci. tricotăm 31 ochiuri. de 12 ori cîte 2 ochiuri. Cînd mîneca are 47 cm de la tiv. pînă la mijlocul răscroielii gîtului din spate. Creştem la cîte 2½ cm. 543 . Continuăm faţa şi tricotăm în locul buzunarului ochiurile căptuşelii (Atenţie la continuitatea modelului!). la fel ca la buzunarul de jos. Încheiem. Cu alte andrele începem 35 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm cu modelul II. la 51 cm de la marginea de jos. Coasem nasturii. Repetăm de 3 ori de la *. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Umărul: Cînd faţa are 67 cm de la marginea de jos. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. la ambele margini ale lucrului de 18 ori cîte 1 ochi. Ridicăm ochiurile de la partea dreaptă a feţei. la cîte 2 rînduri. se îndoaie şi se cos. Cu cele 31 ochiuri. Răscroiala mînecii: La 46 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. corespunzătoare celor 5 butoniere ale feţei. Rămîn 20 ochiuri. la începutul rîndului următor. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Însăilăm deschizăturile buzunarelor şi călcăm bucăţile tricotate. Încheiem. le asamblăm. facem un mic colţ. Partea dreaptă a feţei: Se tricotează în sens opus şi fără butoniere. la marginea exterioară. Tricotăm un tiv la fel şi la partea stîngă a feţei. de 4 ori cîte 3 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. Răscroiala gîtului: În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Festonăm butonierele prinzînd şi dublura. de 4 ori cîte 1 ochi.

544 .

pînă la înălţimea totală de 36 cm. 545 . La marginea de jos are o garnitură cu model norvegian. Spatele: Montăm 150 ochiuri din lînă galbenă. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. Bordura de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. Restul în „punct de jerseu” şi modelul norvegian. 2½ şi tricotăm drept 1½ cm. 50 g lînă portocalie. 65 Acest pulover sport se poate face din lînă galbenă. după schema dată. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”.Pulover bărbătesc cu model norvegian – Model nr. Fondul se poate înlocui cu alb sau cu orice culoare deschisă. Continuăm drept cu modelul norvegian. pe andrele nr. lungimea la mijlocul spatelui 59 cm. 50 g lînă neagră. Model: I. în „punct leneş”. III. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. cu firul mai plin. andrele nr. Furnituri: Circa 600 g lînă galbenă. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. II. apoi din nou cu lînă galbenă în „punct de jerseu”.

crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 2½ şi tricotăm o manşetă de 8 cm înălţime. avînd grijă ca tot timpul să avem 2 ochiuri în plus faţă de montajul spatelui.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. Avem 118 ochiuri cu care 546 . Umărul: La înălţimea totală de 56 cm. cîte 56 ochiuri la fiecare parte. În total am crescut 40 ochiuri. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. în „punct de semielastic”. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 3 ochiuri. scădem la mijlocul feţei 40 ochiuri într-un singur rînd şi astfel am împărţit lucrul în două părţi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 14 ochiuri şi au mai rămas 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. însă inversat. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). La înălţimea totală de 52 cm. În continuare tricotăm 40 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Mîneca: Montăm 78 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. Avem 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm lucrul cu partea următoare în acelaşi fel. Răscroiala gîtului: Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri la fiecare umăr) şi au mai rămas 38 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. începem să formăm linia umărului scăzînd o dată 2 ochiuri. Faţa: Montăm 152 ochiuri de lînă galbenă şi lucrăm la fel ca la spate.

2½ de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 4 cm înălţime. “Tricotaje de mînă”.începem să formăm ovalul mînecii. de 4 ori cîte 4 ochiuri. Deasupra modelului norvegian. 547 . Tehnică. Ed. scăzînd la începutul următoarelor rînduri astfel: de 2 ori cîte 8 ochiuri. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. iar restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 1959. coasem o clapă falsă tricotată din 30 ochiuri de lînă galbenă. Cornelia Both şi Martha Recht. de 48 ori cîte 1 ochi. de 12 ori cîte 2 ochiuri. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Încheiem într-un singur rînd. Călcăm aburit toate părţile tricotate în „punct de jerseu” şi model norvegian şi încheiem la maşină. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe 4 andrele nr. în „punct de semielastic” şi bordată cu negru. la partea dreaptă a feţei.

Pulover sport bărbătesc – Model nr. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2lea. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) acoperit. Model: I. II. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. 4 nasturi. 2½. Repetăm de la *. 2 ochiuri pe dos. lungimea puloverului 65 cm. andrele nr. III. în „punct de semielastic”. închis în faţă cu 4 nasturi. Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. Restul cu modelul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) * 4 ochiuri pe faţă. 66 Acest pulover bărbătesc. Elasticul de jos. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2-lea. 2½ şi tricotăm drept. se poate tricota din lînă albă sau orice altă culoare deschisă. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. 10 cm în înălţime. 2 ochiuri pe dos. Furnituri: Circa 600 g lînă albă. 548 . 1 ochi pe dos. cu un punct simplu şi discret. În continuare tricotăm cu modelul III o bucată de 32 cm în înălţime. Bentiţa în „punct leneş”.

avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le tricotăm în „punct leneş” şi să formăm pe această linie 4 butoniere la distanţă de 5 cm între ele (prima butonieră o formăm la distanţă de 2 cm de la începutul acestei bentiţe în „punct leneş”). Lucrăm mai întîi pe prima andrea cu 76 ochiuri astfel: la marginea interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. inversat. În continuarea acestor 8 ochiuri lucrăm restul de 68 ochiuri cu modelul III. Faţa: Montăm 144 ochiuri pe anrele nr. la înălţimea totală de 60 cm. 549 . de 2 ori cîte 3 ochiuri. Au mai rămas la mijlocul spatelui 26 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. o dată 8 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 110 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd. În continuare lucrăm drept. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr de 6 ori cîte 7 ochiuri. În total am scăzut 84 ochiuri (cîte 42 ochiuri pe un umăr). Umărul şi răscroiala gîtului: La această înălţime începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri. iar pe andreaua a doua (de rezervă) vor rămîne 68 ochiuri. începem să scădem astfel: o dată 6 ochiuri. la începutul rîndurilor pe această linie. În total am scăzut 10 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei o executăm la fel. avînd în permaneţă 4 ochiuri în plus. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm. La marginea interioară a feţei. Avem 66 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. cu singura deosebire că în rîndul întîi vom creşte 8 ochiuri (la marginea interioară a lucrului) pe care le lucrăm în „punct leneş” fără a forma butoniere. împărţim lucrul în 2 părţi: pe prima andrea (partea stîngă a feţei) vom lucra cu 76 ochiuri. o dată 5 ochiuri. La înălţimea totală de 42 cm. 2½ (deci cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi tricotăm pînă la răscroiala mînecii întocmai ca şi spatele. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri.

scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Gulerul: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm în „punct de semielastic” 10 cm în înălţime. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 18 ochiuri într-un singur rînd. de 16 ori cîte 1 ochi. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. capătul fentei pe dos şi nasturii. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). 550 . în „punct de semielastic”.Mîneca: Montăm 60 ochiuri şi tricotăm drept. o manşetă de 8 cm înălţime. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2 1/2cm. de 10 ori cîte 3 ochiuri. Avem 70 ochiuri cu care continuăm a tricota 40 cm înălţime cu modelul III. Coasem de mînă gulerul. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Avem 102 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd tot la al 2-lea rînd. dublînd tot al 6-lea ochi. o dată din faţă. astfel: o dată îl lucrăm din spate.

20 g lînă verde.a.Pulover bărbătesc cu guler şal şi plastron – Model nr. Se poate îmbrăca la sport şi la lucru.d. Furnituri: Circa 650 g lînă maron. 67 Acest pulover din lînă maron se lucrează într-un punct original şi foarte uşor de executat. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul III. introducem andreaua între ochiul 3 şi 4 şi ridicăm 1 ochi pe faţă. 551 .m. Plastronul se lucrează în „punct leneş” toate rîndurile pe faţă. Manşetele şi elasticul de jos se tricotează în „punct de semielastic”. lucrăm ochiul 2 pe faţă. III. lungimea puloverului 65 cm. 2½. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) lucrăm tot cîte 2 ochiuri împreună pe dos. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. lucrăm ochiul 1 pe faţă. II. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 96 cm. introducem andreaua între ochiul 2 şi 3 şi ridicăm 1 ochi pe faţă. Model: I. andrele nr. lucrăm ochiul 3 pe faţă ş. adică ochiul care în rîndul precedent a fost ridicat şi ochiul pe faţă. Restul cu următorul model: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) introducem andreaua între ochiul 1 şi 2 şi ridicăm 1 ochi pe faţă.

Tricotăm partea a doua la fel. de 2 ori cîte 5 ochiuri. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron. Avem 60 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 40 552 . în „punct de semielastic”. În total am scăzut 42 ochiuri (cîte 21 ochiuri pe fiecare umăr). inversat. pentru fiecare umăr: o dată 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 6 ochiuri. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Răscroiala mînecii: Cînd lucrul măsoară o înălţime totală de 41 cm. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. în „punct de semielastic”. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron. începem să formăm răscroiala plastronului încheind într-un singur rînd 58 ochiuri de la mijlocul feţei. Avem 120 ochiuri cu care vom tricota drept 33 cm în înălţime cu modelul III. o dată îl lucrăm din spate. o dată din faţă. Răscroiala plastronului: La înălţimea totală de 47 cm. scăzînd după indicaţiile date pentru spate. Faţa: Montăm 114 ochiuri (cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi executăm lucrătura întocmai ca şi la spate. Mîneca: Montăm 50 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Încheiem într-un singur rînd cele 54 ochiuri rămase la mijlocul spatelui. Prima parte o tricotăm drept la ambele margini pînă la înălţimea de 62 cm. Astfel am împărţit lucrul în două părţi. 3 cm în înălţime. 2½ şi tricotăm drept. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. Umărul: În acest punct începem să formăm linia umărului. 2½ şi tricotăm drept. avînd grijă de a menţine permanent acest plus de 4 ochiuri. 3 cm în înălţime. dublînd tot al 5-lea ochi. În rîndul următor creştem 10 ochiuri adică tot al 11-lea ochi îl lucrăm dublat.Spatele: Montăm 110 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 96 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm.

Tehnică. Călcăm aburit foarte uşor pe dosul lucrului şi încheiem prin cusături de mînă. 2½ şi tricotăm drept. Avem 92 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Plastronul: Montăm 58 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Ed. “Tricotaje de mînă”. o bucată de 60 cm înălţime. Petrecem plastronul parte peste parte şi îl coasem cap în cap cu marginile răscroielii. încheind toate ochiurile într-un singur rînd. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. de 16 ori cîte 1 ochi. iar ultimele 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Răsfrîngem plastronul pentru a forma un mic guler şal. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). de 10 ori cîte 3 ochiuri.cm în înălţime cu modelul III. de 6 ori cîte 4 ochiuri. 553 . 1959. în „punct leneş”. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2½ cm.

554 . Mărimea: Lărgimea peste piept circa 100 cm. 2 ochiuri împreună pe dos. 5 (pe faţa lucrului): * 15 ochiuri pe faţă. 20 g lînă verde. 68 Pulover maron cu garnitură din fire de lînă verde şi galbenă. Rîndul 7: * 15 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 8: acoperit. Restul cu modelul următor: Rîndul 1. 1 ochi pe dos. 3. 1 jeteu. cît şi la sporturile de iarnă. andrele nr. Furnituri: Circa 600 g lînă maron.Pulover bărbătesc cu garnitură din fire colorate – Model nr. 6 (pe dosul lucrului): acoperit. Se poatre îmbrăca atît la lucru. 20 g lînă galbenă. * repetăm de la *. * repetăm de la *. II. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. Rîndul 9: repetăm de la rîndul 1. Model: I. 4. Rîndul 2. trasate vertical. lungimea puloverului 59 cm. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”.

Avem 118 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor rumătoare: de 2 ori cîte 8 ochiuri. În continuare tricotăm 40 cm în înălţime cu modelul II. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi.Spatele: Montăm 148 ochiuri şi tricotăm drept 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Am împărţit astfel lucrul în două părţi (a 56 ochiuri). 2½ şi lucrăm o manşetă de 8 cm înălţime. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri pe un umăr). începem să formăm linia umărului scăzînd: o dată 2 ochiuri. în „punct de semielastic”. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii. la începutul rîndurilor următoare. Rămîn 36 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem acum într-un singur rînd. 555 . de 2 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm cu modelul II drept pînă la înălţimea totală de 36 cm. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Umărul: Aici începem să formăm linia umărului scăzînd. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. însă inversat. Faţa: Montăm 152 ochiuri şi tricotăm la fel ca pentru la spate (avînd tot timpul 4 ochiuri în plus faţă de partea din spate) pînă la răscroiala gîtului. Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare. În acest punct scădem 14 ochiuri într-un singur rînd la mijlocul feţei. Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm. În total am crescut 40 ochiuri. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. de 48 ori cîte 1 ochi. de 12 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. La înălţimea totală de 56 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Rămîn 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. Mîneca: Montăm 78 ochiuri pe andrele nr. pe care o vom începe la 52 cm înălţime totală. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. În total am scăzut 14 ochiuri.

Cornelia Both şi Martha Recht. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos. 1959. trasăm prin jeteuri cîte 1 şiret răsucit din 4 fire lînă galbenă şi 4 fire de lînă verde. “Tricotaje de mînă”. Călcăm din nou şi încheiem la maşină. 556 .După ce am călcat aburit părţile tricotate cu modelul II. Tehnică. Pe linia răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Ed.

andrele nr. 2 1/2 şi 3. corespunde atît sporturilor de iarnă. cît şi altor cerinţe. 69 Acest pulover simplu şi călduros.Pulover sport bărbătesc călduros – Model nr. 5 andrele de ciorapi. Model: 557 . Mărimea: Lărgimea peste piept circa 106 cm. Furnituri: Circa 800 g lînă. tricotat din lînă albă cu firul potrivit de gros.

cîte 50 ochiuri pe fiecare andrea. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea de 22 cm de la începutul răscroielii mînecilor. 2. În ultimul rînd creştem 20 ochiuri. În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Lucrăm în continuare drept cu andrele nr. pe această linie. 558 . Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Astfel am împărţit lucrul pe două andrele. 2½ şi tricotăm 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Continuăm cu 50 ochiuri pe prima andrea. pe linia răscroielii gîtului. pînă la înălţimea totală de 39 cm. adică tot al 7-lea ochi îl lucrăm dublat: o dată din faţă. scăzînd la începutul fiecărui rînd. Avem 130 ochiuri. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. 2 ochiuri şi apoi de 3 ori cîte 1 ochi. începem răscroiala gîtului. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoatre scădem la fiecare margine a lucrului: 3. de 6 ori cîte 3 ochiuri. Avem 32 ochiuri. elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. scăzînd la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. Manşetele.I. de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri. La înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. Restul vom tricota cu modelul din schemă. II. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Continuăm la fel lucrul cu cele 50 ochiuri de pe andreaua următoare. Avem 150 ochiuri. 3 şi modelul din schemă. o dată din spate.

Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. După dorinţă. formăm linia umărului. însă inversat. cu singura deosebire că la 18 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii. Avem 98 ochiuri. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. iar la înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii. Încheiem întrun singur rînd luînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. în continuare. de 50 ori cîte 1 ochi. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. îndoim gulerul înăuntru sau în afară. pe 5 andrele groase de ciorapi. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 13 ori). de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. la începutul rîndurilor. 120 ochiuri şi tricotăm 16 cm în „punct de semielastic”. În ultimul rînd creştem 10 ochiuri (tot la al 6-lea ochi îl lucrăm dublat). La înălţimea totală de 46 cm. la începutul rîndurilor următoare. astfel încît să obţinem 118 ochiuri în total. scăzînd pe linia răscroielii gîtului. de 7 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. creştem la fiecare margine a lucrului. scăzînd de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri. De jur împrejurul răscroielii gîtului ridicăm.Faţa: Tricotăm la fel ca la spate. Rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. 2½ şi tricotăm drept 7 cm în „punct de semielastic”. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoarelor două rînduri cîte 9 ochiuri şi. Călcăm aburit şi încheiem prin cusătură de mînă. Lucrăm fiecare parte separat. Continuăm 38 cm cu andrele nr. scăzînd 26 ochiuri la mijlocul feţei. începem răscroiala gîtului. de 10 ori cîte 1 ochi. 559 . 3 şi modelul II.

560 . Repetăm o dată de la *. Rîndul 2: acoperit. Furnituri: Circa 300 g lînă. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 98 cm. 70 Aplicînd într-o altă variantă modelul cunoscut sub denumirea de „şarpe” sau „torsadă”. 2 ochiuri pe dos. 2 şi 2½. în „punct de elastic” şi în „punct leneş”. Rîndul 4: acoperit. ochiuri pe dos. andrele nr. apoi tot pe faţă cele 2 ochiuri de pe andreaua de rezervă. lungimea vestei 63 cm. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 2 ochiuri pe dos. lucrăm pe faţă ochiurile următoare (3 şi 4). Repetăm o dată de la *. II. se poate obţine o vestă frumoasă şi practică. Rîndul 5: repetăm de la rîndul 1. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. Model: I. * 2 ochiuri ridicate nelucrate şi lăsate în faţa lucrului pe o andrea de rezervă. Totul se lucrează în „punct de jerseu”. următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) le ridicăm pe o andrea şi le lăsăm în spatele lucrului. Lucrăm pe faţă următoarele 2 ochiuri (7 şi şi apoi lucrăm pe faţă ochiurile (5 şi 6) lăsate pe andreaua de rezervă. Mijlocul feţei se lucrează cu modelul următor: Pentru executarea acestui model sînt necesare 22 ochiuri. *8 ochiuri pe faţă.Vestă bărbătească cu garnitură – Model nr.

2½ o bucată de 23 cm înălţime. 1 ochiuri. 1 ochiuri la începutul rîndurilor. crescînd la fiecare margine. scăzînd astfel 1 ochi. în „punct de jerseu” şi modelul II. Avem 146 ochiuri. urmează 22 ochiuri cu modelul II şi în continuare 54 ochiuri în „punct de jerseu”. în „punct de jerseu”. 561 . Continuăm lucrul pe andrele nr. o bucată de 23 cm în înălţime. Începînd din rîndulal 11-lea scădem la fiecare margine a lucrului astfel: 4. În total am scăzut 26 ochiuri. de 20 ori cîte 4 ochiuri. 5 cm în înălţime. Rămîn la mijlocul spatelui 40 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd.Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul I. avînd grijă ca primele 10 şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. În total am scăzut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine). iar restul de 100 ochiuri de la mijlocul rîndului le vom lucra în „punct de jerseu”. în punct de jerseu”. în total 80 ochiuri scăzute pe ambii umeri. avînd la mijloc 22 ochiuri cu modelul II. În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea le vom lucra în „punct leneş”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea (total 46 ochiuri) le vom lucra în „punct leneş”. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. avînd grijă ca primele şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. Avem 120 ochiuri cu care continuăm lucrul drept. avînd grijă ca la mijlocul feţei să introducem în lucru modelul II. astfel: lucrăm 54 ochiuri în „punct de jerseu”. cîte 60 ochiuri pe o andrea. scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm 11 ochiuri cu modelul II. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. 3. la marginea exterioară a lucrului tricotăm mereu 10 ochiuri în „punct leneş”. scădem la fiecare margine astfel: 4. pe această linie. Continuăm lucrul pe prima andrea tricotînd 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” şi jumătate din modelul II (11 ochiuri). Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. 2. Avem 120 ochiuri pe care le împărţim pe 2 andrele. în „punct de jerseu”. Avem 146 ochiuri. În total creştem 16 ochiuri. Avem 120 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 25 cm. iar următoarele 2 ochiuri în „punct de jerseu” le lucrăm împreună pe faţă. Începînd din rîndul al 11-lea. iar restul spatelui (100 ochiuri). 3. În total creştem 16 ochiuri. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. la începutul rîndurilor. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. 3. cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). 2. 2½ în „punct de jerseu”. Continuăm pe andrele nr.

o bucată de lungimea corespunzătoare răscroielii gîtului şi încheiem scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd (pe aceeaşi parte pe care iniţial am crescut) pînă cînd terminăm ochiurile. la începutul rîndului. în „punct leneş”. “Tricotaje de mînă”. Călcăm aburit. Tehnică. Tricotăm cu aceste 10 ochiuri. încheiem la maşină. scăzînd de 10 ori cîte 4 ochiuri. cap în cap cu răscroiala gîtului. pe această linie. Bentiţa de la gît: Montăm pe o andrea de ciorapi 1 ochi şi tricotăm în „punct leneş”. Cornelia Both şi Martha Recht. însă inversat. 1959. iar bentiţa din jurul gîtului o coasem invizibil cu mîna.Începem a forma linia umărului. Continuăm la el lucrul pe andreaua următoare. Ed. 562 . crescînd cîte 1 ochi numai întro parte pînă cînd avem 10 ochiuri.

Tricotăm 3 cm cu modelul I. 71 Această vestă este frumoasă şi practică. următoarele 2 ochiuri se tricotează împreună pe dos. sau subţire luată în două. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). atît pe faţa. Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. 3 cu modelul II (ochiul 563 . Rîndul 2: 6 ochiuri pe dos. Furnituri: Circa 500 g lînă de grosime mijlocie. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Andrele nr. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. 2½. Mărimea: Lungimea vestei încheiată la nasturi circa 106 cm. Continuăm cu andrele nr. Spatele: Începem cu 127 ochiuri pe andrele nr. o dată luîndu-l din faţă. Urmează 6 ochiuri pe faţă. Aceste 2 rînduri se repetă. Repetăm de la *. II. * următorul ochi se tricotează pe faţă de 2 ori. Model: I. cît şi pe dosul lucrului.Vestă cu mîneci. o dată din spatele andrelei. încheiată la două rînduri de nasturi – Model nr. şi 4 nasturi. 2½ şi 3. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. cu un model în dungi şi buzunare tăiate. Ochiul tricotat de 2 ori se socoteşte drept 1 ochi la numărătoare.

la cîte 2 cm. A doua pereche de butoniere vine la 11 cm deasupra primei perechi. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. 3. Tricotăm 9 cm. din 5 ochiuri facem o butonieră. la 63 cm măsuraţi de la marginea de jos. Vor fi 137 ochiuri. pe faţa lucrului. la gît. Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarului lăsate pe andreaua de rezervă. 2½. După ochiul care începe rîndul.începător şi cel care sfîrşeşte rîndul nu intră în model). Vor fi 115 ochiuri. Tricotăm 6 ochiuri de la începutul rîndului. pînă la 19 cm. drept înainte. în aceeaşi împărţire cu ochiurile buzunarului de pe andreaua de rezervă. şi lăsăm de o parte. şi începînd de aici la ambele margini. pînă se termină toate ochiurile. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. tricotăm cu modelul II. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. Sfîrşim cu un rînd fără soţ. tricotăm ochiurile căptuşelii. Cînd răscroiala mînecii ete de 11 cm. cu modelul II. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Umărul: Cînd spatele are 59 cm de la marginea de jos. Rămîn 105 ochiuri. atît pe faţa. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri. Lăsăm lucrul de o parte. creştem aici. Creştem la ambele margini ale lucrului. încheiem la mijlocul rîndului 11 ochiuri. la începutul rîndurilor. luăm 34 ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm restul de 42 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. măsuraţi vertical. Buzunarul: La 10 cm de la tiv. Tricotăm la ambele margini. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. Continuăm cu andrele nr. de 5 ori cîte 1 ochi. 564 . scădem la cîte 2 rînduri. la cîte 6 cm. din 5 ochiuri facem a doua butonieră. La 4 cm de la tiv formăm prima pereche de butoniere. cît şi pe dosul lucrului. de 5 ori cîte 1 ochi. Partea stîngă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. Pe alte andrele începem 36 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. La marginea interioară. tricotăm 21 ochiuri. tricotăm la începutul rîndului 14 ochiuri. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos.

măsuraţi vertical. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. 3. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. Tricotăm 2 cm cu modelul I. La marginea interioară a feţei drepte ridicăm ochiurile pe andrele nr. scădem la marginea exterioară. la cîte 2 rînduri. Cînd mîneca are 48 cm de la marginea de jos. de 14 ori cîte 1 ochi. de 10 ori cîte cîte 2 ochiuri. Vor fi 111 ochiuri. la cîte 2½ cm. la începutul rîndului următor 8 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 1½ cm. de 34 ori cîte 1 ochi. Încheiem. şi începînd de aici la cîte 6 cm de 3 ori cîte 1 ochi. Împreunăm cele două şuviţe cu o cusătură la mijlocul spatelui şi le coasem pe dinăuntru. o dată 7 ochiuri. Rămîn 21 ochiuri. la începutul rîndurilor. Mîneca dreaptă: Începem 75 ochiuri pe andrele nr. Tricotăm în „punct de elastic” un tiv la fel ca la spatele şi la faţa vestei. o dată 3 ochiuri. scădem în rîndurile următoare. creştem. scădem aici. Festonăm butonierele. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Îndoim tivurile de jos şi le coasem pe dinăuntru. Între timp creştem la marginea dreaptă (cea exterioară). de 25 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 6 rînduri.Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară are 19 cm de la marginea de jos. Continuăm cu modelul II cu andrele nr. şi începînd de aici mereu la cîte 4 rînduri. aici. tricotăm şi aici 2 cm de tiv. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. La marginea de jos a răscroielii gîtului facem un mic colţ în tiv. Ridicăm şi la partea stîngă a feţei ochiurile în acelaşi fel. Creştem la ambele laturi ale mînecii. la 20 cm măsuraţi de la marginea de jos. 565 . de 18 ori cîte 1 ochi. pe urmă. coasem nasturii. Partea dreaptă a feţei: Se lucrează invers şi fără butoniere. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. 2½ şi anume: de la tivul îndoit pînă la mijlocul răscroielii gîtului circa 180 ochiuri. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Încheiem. Fixăm cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. la cîte 2 rînduri. Umărul: La 59 măsuraţi de jos scădem la marginea exterioară. Tricotăm un tiv la fel şi la buzunare. 2½. de 7 ori cîte 1 ochi.

Cornelia Bith şi Martha Recht. Ed. Tehnică. 1959.“Tricotaje de mînă”. 566 .

Repetăm de la *. III. andrele nr. Furnituri: Circa 300 g lînă de grosime mijlocie. 7 ochiuri pe dos. Rîndul 5 şi 7: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: ca rîndul 1. Spatele şi faţa se lucrează la fel. Rîndul 9 şi 11: la fel ca rîndul 1 şi 3. II. * 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 17 şi 19: 8 ochiuri pe dos. 7 ochiuri pe dos. 567 . 3 nasturi. Rîndul 2 şi toate rîndurile pe dosul lucrului: se lucrează acoperit. În faţă are două părţi încrucişate una peste alta. această vestă se lucrează din lînă maron. Benţile de la răscroiala mînecilor şi banta care bordează feţele se lucrează în „punct leneş”. 9 ochiuri pe dos. Centura din talie se lucrează în „punct de elastic”. 9 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. lungimea vestei 62 cm. Repetăm de la *. * 1 ochi pe faţă. Rîndul 13 şi 15: 9 ochiuri pe dos. 72 Practică şi elegantă. 2 şi 2½. Model: I.Vestă bărbătească petrecută – Model nr. cu următorul model: Rîndul 1 (pe faţa lucrului): 4 ochiuri pe dos * 1 ochi pe faţă. Repetăm de la *. * 3 ochiuri pe faţă. Mărimea: Lărgimea peste piept 100 cm.

o bantă de 10 cm înălţime. Umărul: Începem să scădem linia umărului astfel: de 6 ori cîte 6 ochiuri şi încheiem. 2½ cu modelul III şi tricotăm 8 cm în înălţime. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). Avem 146 ochiuri. Avem 106 ochiuri cu care continuăm drept încă 22 cm în înălţime. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm pe linia subraţului. Total creştem 16 ochiuri. iar în rîndurile următoare scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. o bantă de 10 cm înălţime. 2 şi lucrăm în „punct de elastic”. La marginea interioară a feţei. Împărţim apoi ochiurile pe două andrele. Continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd la marginea interioară a lucrului. cîte 53 ochiuri pe o andrea. începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii. 2½ o bucată de 24 cm înălţime.Rîndul 21 şi 23: se lucrează la fel ca rîndul 13 şi 15. Continuăm pe andrele nr. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Continuăm cu andrele nr. cu modelul III. însă inversat.65 m (începînd din punctul A). 568 . vom scădea cîte 1 ochi la 0. Răscroiala mînecii: Începem să scădem astfel: în rîndul 1 scădem cîte 12 ochiuri la fiecare margine. pe diagonala A – B. Am scăzut în total 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). 2 şi tricotăm în „punct de elastic”. Pe această linie (a subraţului) vom creşte mereu cîte 1 ochi la 3 cm. Repetăm de la rîndul 1.

Partea dreaptă a feţei se va prinde de elasticul din talie pe dedesubt cu o cheotoare. cu singura deosebire că începînd din al doilea rînd al elasticului şi pînă în punctul A. Continuăm apoi drept pe această linie încă 24 cm (pe diagonala A – B continuăm a scădea mereu cîte 1 ochi la 0. 569 . în „punct lenş”. la marginea exterioară. apoi de două ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Benţile de la răscroiala mînecii: Montăm 10 ochiuri pe andrele de ciorapi şi lucrăm în „punct leneş” două beţi de lungimea răscroielii mînecilor. În total scădem 20 ochiuri.Răscroiala mînecii: La înălţimea de 24 cm de la terminarea elasticului. Coasem banta prin cusături de mînă de jur-împrejurul acestei linii. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. formăm 3 butoniere la distanţă de 3 cm între ele. Umărul: Formăm linia umărului scăzînd cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe dosul lucrului.65 cm). cap în cap cu bordura vestei. în lungimea pe care o măsoară vesta de jur-îmrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. cap în cap cu marginea răscroielii. inversat. începem să scădem răscroiala mînecii astfel: în rîndul întîi scădem 12 ochiuri. Banta din faţă: O lucrăm tot pe 10 ochiuri. Le încheiem şi le coasem de mînă. Partea stîngă a feţei o executăm la fel.

cît şi pentru băieţi. 2½. Restul jachetei îl tricotăm cu modelul următor: executarea acetui model cunoscut sub denumirea de „fluturaş” necesită un număr de ochiuri divizibil cu 5. îi dă un aer vesel şi copilăresc. * apoi ochiul al 8-lea îl ridicăm pe dedesubtul celor 5 fire trasate şi îl aducem prin faţa lor strîngîndu-le în mănunchi. 30 g lînă maron. 10: * 5 ochiuri pe faţă. 570 . lucrăm acest al 8-lea ochi pe faţă. Rîndul 2. Rîndul 12: 7 ochiuri pe faţă. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1.Jachetă pentru băiat de 7 ani – Model nr. 6. se potriveşte atît pentru fetiţe. cu marginile bordate de o garnitură maron. După aceea. Rîndul 1 (pe dosul lucrului): toate ochiurile pe dos. 73 Această jachetă încheiată la două rînduri de nasturi. lucrată din lînă galbenă. 9. Punctul întrebuinţat aici şi cunoscut de noi sub denumirea de „fluturaş”. 11: se lucrează toate ochiurile pe dos. 7. Model: I. chiar şi cele care înd rîndul precedent au fost ridicate. 4. Repertăm de la *. 5 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţă. 5. Mărimea: Lungimea jachetei 44 cm. 8. Clapele buzunarelor şi banta care bordează marginile jachetei se tricotează în „punct leneş”. II. Repetăm de la *. mutînd fluturaşii cu 5 ochiuri spre stînga. andrele nr. 9 ochiuri pe faţă *. Furnituri: Circa 400 g lînă galbenă. Rîndul 3. 6 nasturi.

de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Cînd lucrul are 8 cm înălţime totală. În rîndul următor (de întors) în locul celor 2 ochiuri scăzute pentru fiecare butonieră. ridicăm următoarele 20 ochiuri pe o andrea de rezervă şi le lăsăm în faţa lucrului. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Pe o andrea de rezervă montăm 20 ochiuri din lînă galbenă şi lucrăm. Continuăm lucrul drept pînă la înălţimea de 8 cm. apoi lucrăm ultimele 18 ochiuri de pe andrea. Lăsăm ochiurile pe andrea fără a le încheia. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Acestea vor forma căptuşeala buzunarelor. scăzînd pentru fiecare umăr de 5 ori cîte 6 ochiuri. iar cele 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. vom monta pe andrea alte 2 ochiuri (4 ochiuri pentru ambele butoniere) şi continuăm lucrul. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II încă 1 cm înălţime şi formăm 2 butoniere în acelaşi rînd astfel: tricotăm 2 ochiuri. în „punct de jerseu”. următoarele 2 ochiuri le scădem formînd prima butonieră. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”. în continuarea primelor 30 ochiuri lucrate adăugăm una din andrelele de rezervă cu 20 ochiuri lucrate anterior (bucata pentru căptuşeala buzunarelor) şi le lucrăm şi pe acestea în continuarea primelor 30 ochiuri. în „punct leneş” 3 cm în înălţime. tricotăm în continuare 10 ochiuri şi formăm a 2-a butonieră din 2 ochiuri. 571 . Pe altă andrea lucrăm altă bucată de 5 cm înălţime. o bucată de 5 cm înălţime. Spatele: Montăm 120 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept. Umărul: La înălţimea totală de 42 cm începem să formăm linia umărului. În total vom forma 3 perechi de butoniere la înălţime de 11 cm între ele (vertical).Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 94 ochiuri cu care lucrăm drept. vom forma buzunarul astfel: lucrăm primele 30 ochiuri (pe faţa lucrului). În continuare tricotăm drept 23 cm în înălţime cu lînă galbenă şi modelul II. în total 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr).

cele 20 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. “Tricotaje de mînă”. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri. în „punct leneş”. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). formînd clapa buzunarului. (concomitent cu începutul răscroielii mînecii) cîte 1 ochi la 3 rînduri (de 25 ori). În total am scăzut 82 ochiuri (cîte 41 ochiuri la fiecare margine). 1959. Ed. pe care o coasem de mînă împrejurul feţelor şi gîtului. 572 . de 42 ori cîte 1 ochi. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. Clapa buzunarului: Lucrăm drept 2 cm în înălţime.Continuăm drept cu modelul II. iar la marginea interioară a feţei vom scădea. Călcăm aburit. Tehnică. inversat şi fără butoniere. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. o dată 7 ochiuri. Umărul: Începem să formăm linia umărului. Executăm la fel partea stîngă a feţei. coasem căptuşeala buzunarelor şi clapele şi încheiem la maşină. cu lînă maron. În total am scăzut 13 ochiuri şi au mai rămas 55 ochiuri cu care vom tricota drept pe această linie. Restul de 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. pînă la înălţimea de 42 cm. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii. Coasem 6 nasturi. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. o dată 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II şi tricotăm 26 cm în înălţime. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. Mîneca: Montăm 64 ochiuri cu lînă maron şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. Pe 8 ochiuri din lînă maron tricotăm în „punct leneş” o bentiţă de circa 90 cm.

ridicăm 1 ochi.Cardigan pentru băiat – Model nr. 74 Acest cardigan frumos şi practic se tricotează într-un model pepit. luîndu-l din spatele andrelei. Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de elastic”. uni. Benţile pentru nasturi şi butoniere. Restul se lucrează astfel: Rîndul 1 (închis): * 2 ochiuri pe faţă. II. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul întîi. 573 . urmează 2 ochiuri pe faţă. Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare închisă şi circa 150 g lînă de culoare deschisă. tricotăm 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. Repetăm de la *. 2½ şi 5 nasturi. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 82 cm. deasupra celor 2 ochiuri pe faţă din rîndul precedent. Rîndul 2 (închis): * ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe faţă. cu benţi late. Rîndul 3 (deschis): 1 ochi pe faţă. III. precum şi marginea buzunarului se lucrează în „punct de jerseu”. 40 cm (pentru copii de 9 – 10 ani). firul este în dosul andrelei. Repetăm de la *. Model: I. andrele nr. fără bantă. lungimea la mijlocul spatelui.

vertical. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. la ambele margini.Rîndul 4 (dechis): ca rîndul 2. Aici. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. la cîte 2 rînduri. încheiem la mijlocul rîndului 8 ochiuri. Rămîn 98 ochiuri. Aceste 4 rînduri se repetă. cîte 4 ochiuri. Umărul: Între timp. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea exterioară 7 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 12 ori cîte 1 ochi. Faţa: Începem cu 60 ochiuri. scădem la marginea exterioară. Continuăm drept înainte. 574 . şi de aici la cîte 2 cm. de 3 ori cîte 1 ochi. cu lînă de culoare închisă. pînă se termină toate ochiurile. de 6 ori cîte 1 ochi. creştem aici. 10 cm. la 41 cm măsuraţi de la marginea de jos. Vor fi 104 ochiuri. măsuraţi vertical. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Spatele: Începem cu 122 ochiuri în culoarea închisă. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu acesta. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu el. Răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 40 cm măsuraţi de la marginea de jos. şi de aici la fiecare 1 cm. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. Această margine continuă drept înainte. Tricotăm 5 cm cu modelul I.

începem şi răscroiala gîtului: scădem la marginea interioară. Tricotăm 6 cm cu modelul I. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 6 ochiuri. întoarcem şi tricotăm pe faţă aceleaşi 10 ochiuri. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem a doua butonieră apoi tricotăm 5 ochiuri. 575 . Umărul: Cînd lucrul are 41 cm de la marginea de jos. la colţul de jos al celeilalte feţe. întoarcem. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem o butonieră. Ochiul al 16-lea (cel din mijloc) nu-l tricotăm pe faţa lucrului. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Cînd banta este atît de lungă încît ajunge de la marginea de jos a feţii pînă la umăr. pe urmă mai tricotăm 3 cm. Continuăm cu lînă de culoare închisă. Celelalte perechi de butoniere. Buzunarul îl tivim în lăţime de 2 ochiuri şi îl coasem de faţa stîngă. formăm umărul. din 6 ochiuri facem o butonieră. şi de aici la cîte 3 rînduri. * tricotăm 8 rînduri drept înainte. Încheiem. ridicăm 1 ochi. de 15 ori cîte 1 ochi. de 34 ori cîte 1 ochi. Cînd mîneca este de 34 cm măsuraţi de la marginea de jos. vin la distanţă de 5½ cm una de alta. după montarea cardiganului. de 6 ori cîte 2 ochiuri. ca banta să ajungă. ridicăm 1 ochi. Buzunarul: Începem cu 28 ochiuri cu modelul III şi tricotăm 7 cm. cu lînă de culoare închisă. pentru a obţine la spate rptunjirea benţii). din următorul rînd pe faţă tricotăm 10 ochiuri. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos.Răscroiala gîtului: Între timp. Îndoim banta şi prindem în ea cele două feţe şi răscroiala gîtului. Călcăm părţile tricotate. atît. tricotăm tot aceste 10 ochiuri pe dos. scăzînd cîte 4 ochiuri. restul rămîne pe andreaua stîngă. de 24 ori cîte 1 ochi. În următorul rînd pe dos lucrăm cu toate ochiurile (am tricotat cîte 2 rînduri prescurtate. luîndu-l din spatele andrelei. Continuăm această margine drept înainte. sfîrşim rîndul. În următorul rînd pe dos tricotăm 10 ochiuri. cu modelul II. le montăm. Rămîn 16 ochiuri. în acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. ci îl ridicăm. tricotăm 4 ochiuri. în total 5. Tricotăm 5 ochiuri de la margine. De-a lungul acestor ochiuri ridicate vom îndoi banta. În următorul rînd pe faţă tricotăm 15 ochiuri. Repetăm încă de 5 ori de la * pe urmă tricotăm drept înainte. Banta: Începem 31 ochiuri şi tricotăm în „punct de jerseu”. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. Vor fi 92 ochiuri. pe urmă continuăm cu modelul III şi creştem mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al optulea. Încheiem. cu lînă de culoare închisă. La 3 cm de la marginea de jos formăm prima pereche de butoniere.

1959. Cornelia Both şi Martha Recht. 576 . Ed.“Tricotaje de mînă”. Tehnică.

Mărimea: Lărgimea hăinuţei circa 82 cm. la cîte 4 cm. Faţa este tricotată întrun model suedez şi se închide cu un fermoar care se poate deschide complet. Tricotăm 3 cm în culoare brună. II. În locul ultimul rînd pe dos. Model: I. Vor fi 128 ochiuri. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului). Gulerul şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. lungimea la mijlocul spatelui. de 6 ori cîte 1 ochi. fără guler. 20 – 30 g lînă albastru deschis. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul III. Furnituri: Circa 400 g lînă brună. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. 75 Hăinuţa dreaptă şi largă este potrivită atît pentru băieţi. tot în „punct de jerseu”. III. Creştem la ambele margini. Continuăm cu andrele nr. 45 cm (pentru copii de 5 – 6 ani). 2½. Feţele se lucrează într-un model suedez după schema dată. în „punct de jerseu”. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. 577 . 32 ochiuri = 10 cm cu modelul II. 2. cît şi pentru fetiţe. un fermoar care se poate deschide complet.Hăinuţă închisă cu fermoar – Model nr. andrele nr. bordo şi galbenă. 2 şi 2½.

de 3 ori cîte 1 ochi. lîngă gît. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. cînd marginea interioară este de 44 cm de la marginea de jos. scădem la cîte 2 rînduri. la 45 cm de la tiv. Umărul: Cînd faţa are 43 cm de la tiv. şi de aici la cîte 2 cm. de 6 ori cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. în rîndul următor. 578 . La marginea interioară. de 3 ori cîte 1 ochi. Tricotăm la marginea interioară drept înainte. În locul ultimului rînd pe dos. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat.Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm de la marginea de jos. Răscroiala gîtului: Între timp. de 2 ori cîte 5 ochiuri şi 6 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 10 ori cîte 5 ochiuri. Faţa: Începem cu 63 ochiuri pe andrele nr. creştem aici. Răscroiala gîtului: Între timp. Umărul: Cînd spatele are 43 cm de la tiv. Tricotăm drept înainte. Vor fi 110 ochiuri. Tricotăm cu modelul III. pe urmă continuăm cu modelul suedez. la ambele margini ale lucrului. Urmăm această margine drept înainte. cîte 6 ochiuri. scădem la marginea exterioară. Rînduirea dungilor cu modelul suedez este arătată de numerotarea schemei. scădem la cîte 2 rînduri. 6 ochiuri. la cîte 2 rînduri. pînă se termină toate ochiurile. măsuraţi vertical. Vor fi 69 ochiuri. Răscroiala mînecii: După ce am tricotat 28 cm de la tiv. scădem la marginea exterioară. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 5 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm măsuraţi vertical. şi de aici la cîte 2 cm. Rămîn 53 ochiuri. creştem la marginea exterioară. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. o dată 6 ochiuri. pe urmă mai scădem la cîte 2 rînduri de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 104 ochiuri. la cea exterioară creştem la cîte 4 cm. Aici. 2 cu lînă brună. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi.

Călcăm puternic părţile tricotate şi le asamblăm. scădem la începutul rîndurilor următoare. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. cu modelul III. 2 şi tricotăm 8 cm cu modelul I. 2½. de 34 ori cîte 1 ochi. în „punct de jerseu”. Îndoim feţele în lăţime de 2 cm şi coasem fermoarul. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe andrele nr. de 15 ori cîte 1 ochi. Încheiem. Creştem la cîte 1½ cm. în culoare brună. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. pe andrele nr. începînd pe 5 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. cu lînă brună. Rămîn 16 ochiuri. 579 . Cu aceste benţi acoperim panglica de bumbac a fermoarului. şi pe dos cele tricotate pe dos. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Cînd mîneca are 30 cm de la marginea de jos.Cealaltă parte a feţei: Se tricotează în sens opus. de 2 ori cîte 6 ochiuri. la ambele margini ale lucrului. 2 benţi în culoare brună. Continuăm cu andrele nr. Vor fi 92 ochiuri. 2. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Tricotăm. atît de lungi cît marginea interioară a feţelor.

580 . 1959. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed.

581 . Mărimea: Pentru băiat de 8 – 9 ani. Repetăm de la *. 1 ochi pe faţă. Modelul este identic pe ambele părţi ale lucrului. Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos. 2½. Repetăm de la *. Platca din faţă se lucrează în „punct de jerseu”. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. Restul. 1 ochi pe faţă *. andrele nr. Vom avea grijă ca întotdeauna în rîndurile de întors ochiul care în rîndul anterior a fost lucrat pe faţă. Furnituri: Circa 300 g lînă gri. Model: I. II. Linia întrebuinţată poate fi gri sau bleumarin. * 3 ochiuri pe dos.Pulover pentru băiat de 8 ani Acest original pulover pentru băiat de 8 – 9 ani este foarte uşor de executat. cu următorul model: Rîndul 1: * 3 ochiuri pe dos. Necesită mai multe ochiuri decît alte modele. 1 ochi pe faţă. Măsura: 38 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. să fie lucrat pe dos şi anume la mijlocul celor 3 ochiuri lucrate pe dos.

cresscînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. 582 . de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Umărul: De aici începem să formăm linia umărului. însă inversat. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Continuăm lucrul pe prima andrea cu 70 ochiuri în „punct de jerseu” astfel: pe linia răscroielii mînecii tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 42 cm. astfel: pe prima andrea luăm 70 ochiuri. Am format astfel tivul răscroielii gîtului pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. şi tricotăm în acelaşi fel. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 8 ochiuri şi de 2 ori cîte 10 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept 27 cm înălţime. În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Mîneca: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. ridicînd 40 ochiuri pe dosul lucrului (sub platca din faţă). scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. iar pe o andrea de rezervă lăsăm 30 ochiuri. scădem cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă cîte 1 ochi la sfîrşitul rîndurilor pe dos. Am scăzut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 100 ochiuri cu care tricotăm în continuare pînă la înălţimea totală de 42 cm. de 40 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la un umăr) şi au mai rămas 32 ochiuri la mijlocul spatelui. Aici împărţim lucrul în două părţi. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri. cînd începem să formăm linia umărului. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. cu care tricotăm mai departe 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) şi apoi continuăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. cu modelul II. Faţa: O lucrăm la fel ca şi spatele pînă la înălţimea totală de 36 cm.Spatele: Montăm 132 ochiuri pe andrele nr. 2½ şi tricotăm 33 cm în înălţime cu modelul II. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. de 3 ori cîte 8 ochiuri şi o dată 10 ochiuri. iar pe linia răscroielii gîtului.

1959. pe fir drept. de aceeaşi culoare ca puloverul. Ed.Călcăm aburit platca lucrată în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă. 583 . Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. La marginea interioară a plătcii aplicăm pe dos un tiv din ţesătura de lînă sau mătase. “Tricotaje de mînă”.

tricotăm următoarele rînduri astfel: 584 . la cîte 3 cm. 2½.Pulover pentru băiat. 2. Continuăm în culoarea de bază. Vor fi 130 ochiuri. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 82 cm. Răscroiala mînecii raglan: Cînd spatele este de 28 cm de la marginea de jos. andrele nr. Model: I. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Cele două buzunare sînt înguste. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. de la manşete şi de la gît se tricotează într-o culoare contrastantă. Elasticul din talie. fără elasticul de la gît. Furnituri: Circa 320 g lînă în culoarea de fond şi circa 50 g lînă într-o culoare contrstantă. lungimea la mijloul spatelui. Creştem la ambele margini. Elasticul din talie. cu andrele nr. Descrierea scăderilor la mîneca raglan este dată în text. cu lînă în culoarea contrastantă. II. cu modelul II. de 47 cm (pentru copii de 6 – 7 ani). de la gît şi manşete în „punct de elastic”. Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm cu modelul II. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. 77 Scăderile vizibile ale mînecilor raglan formează garnitura acestui pulover. şi 4 andrele de împletit ciorapi. 2 şi 2½ . de 7 ori cîte 1 ochi. tăiate. cu mînecă raglan – Model nr.

pînă rămîn 6 ochiuri pe andreaua stîngă. Rîndul 3: ochiul începător. Elasticul din talie se lucrează la fel ca la spate. 1 scădere spre dreapta. 15 ochiuri pe faţă. pe urmă tricotăm al treilea ochi pe faţă.Rîndul 1: ochiurl începător. modelul II. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Tricotăm 4 rînduri pe faţă în culoarea contrastantă. Tricotăm următoarele 38 ochiuri şi le trecem pe altă andrea de rezervă. 2 ochiuri pe dos. Încheiem. luat din faţa andrelei. o scădere spre stînga. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. 2 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. Vor fi 136 ochiuri. pe urmă al doilea şi abia acum dăm drumul deodată celor trei ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre dreapta). luîndu-l din spatele andrelei (nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă) apoi următorul ochi pe faţă. Buzunarul: Între timp. Rîndul 4: pe dos. şi ochiul care încheie rîndul. de 6 ori cîte 1 ochi. apoi tricotăm primul ochi. La marginea interioară scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. Urmează o scădere spre dreapta. la 6 cm de la elasticul din talie. Faţa: Începem cu 124 ochiuri. o scădere spre stînga. Dăm drumul deodată celor 3 ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre stînga). Continuăm rîndul pe faţă pînă rămîn 9 ochiuri pe andreaua stîngă. Rămîn 38 ochiuri. 1 ochi pe faţă. 1 ochi lungit tricotat din 3 ochiuri. Repetăm aceste 4 rînduri încă de 22 ori. tot din spatele andrelei şi abia acum primul ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2: pe dos. La marginea exterioară nu mai scădem. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. mereu la cîte 3½ cm. la fel ca înainte. pe faţa lucrului. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim întîi bucata din dreapta. 2 ochiuri pe dos. acestea le luăm pe o andrea de rezervă. Următorul rînd se tricotează astfel: ochiul de la margine. continuăm rîndul pe faţă. Cu cele 29 ochiuri următoare tricotăm din nou 4 rînduri în culoarea 585 . 2½. pe andrele nr. Creştem la ambele margini. Lucrăm cu cele 29 ochiuri următoare. tricotăm în următorul rînd. Continuăm în culoarea de fond. tricotăm al doilea ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. încheiem următoarele 14 ochiuri.

la marginea interioară. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Cînd mîneca este de 34 cm de la marginea de jos. Răscroiala gîtului: Între timp. Răscroiala mînecii raglan: Cînd faţa ete de 28 cm măsuraţi de la marginea de jos. 586 . pînă se termină toate ochiurile. Tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. astfel că ne rămîn 29 ochiuri. Continuăm cu cele 15 ochiuri rămase după al doilea buzunar. pentru a obţine unghiul colţului. scădem la cîte 2 rînduri cîte 1 ochi. pînă rămîn 12 ochiuri la mijloc. Încheiem. În faţă. Mîneca: Începem cu 66 ochiuri pe andrele nr. începînd cu al nouălea rînd după împărţirea ochiurilor. în culoarea contrastantă. Luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Cu alte andrele începem în culoarea contrastantă 33 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Coasem cu aceeaşi lînă. Vor fi 104 ochiuri. scădem. Încheiem. Lăsăm de o parte. Călcăm bucăţile tricotate. Creştem la ambele margini la cîte 1½ cm. 2 de împletit ciorapi şi tricotăm 2½ cm cu modelul I. bineînţeles acum în culoarea de fond. la 35 cm măsuraţi de la marginea de jos. Continuăm cu andrele nr. împărţim ochiurile în două. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe 3 andrele nr. Împreunăm şi cusăturile laterale şi cele ale antebraţului. în „punct de jerseu”. Asamblăm cusăturile raglanului. lîngă gît. La începutul celor două rînduri următoare scădem cîte 2 ochiuri. Prindem marginile înguste ale benţilor buzunarelor şi cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. sfîrşind cu un rînd de faţă. aşezînd marginile cu rîndurile ochiurilor de lanţ una lîngă cealaltă.contrastantă. Mai tricotăm încă o bucată la fel. tricotăm ochiurile căptuşelii. scădem raglanul la fel ca la spate. Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarelor. şi pe dos cele tricotate pe dos. de 19 ori cîte 1 ochi. o dată cealaltă margine. Lăsăm lucrul de o parte. la cîte 3 rînduri 1 ochi. în culoarea contrastantă. Tricotăm 5 cm cu modelul I. 2½ în culoarea de fond. la întîlnirea celor două andrele. La marginea exterioară continuăm cu garnitura de scăderi. prinzînd o dată una din margini. 2. scădem partea de sus a raglanului după indicaţiile date pentru raglanul din spate.

Se armonizează plăcut cu orice fel de bluză din material ecosez sau cu buline. 7. Tricotată în „punct de jerseu”. 2½. andrele nr. 1 ochi pe faţă. 8. 1 ochi pe faţă. 5. II. 3. 2 nasturi. 4. urmează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua ajutătoare din spate şi care se lucrează astfel: 1 ochi pe dos. 587 . Marginea interioară a feţelor în „punct leneş”. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. III. 9 (pe faţa lucrului): 2 ochiuri pe dos. cu modelul următor: Rîndul 1. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. ochiul următor se lucrează pe faţă. 1 ochi pe dos. andrele nr. 10 (pe dosul lucrului): acoperit. se lucrează tot în „punct de jerseu”. Banta. 78 Această vestă se lucrează cu lînă roşie sau gri şi se încheie la două rînduri de nasturi. 6. şi care a fost lăsat în faţa lucrului 2 ochiuri pe dos.Vestă care se poartă peste bluză sau peste rochie – Model nr. Furnituri: Circa 200 g lînă. următoarele 3 ochiuri se ridică nelucrate pe o andrea ajutătoare şi se lasă în spatele lucrului. 2½. are feţele bordate cu un model simplu şi original. 1 ochi ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului. Model: I. Rîndul 2. iar cele două părţi din faţă care sînt identice. 2 ochiuri pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Rîndul 12: acoperit. apoi se lucrează pe faţă ochiul ridicat pe prima andrea ajutătoare. Rîndul 11: 2 ochiuri pe dos. Spatele se lucrează în „punct de jerseu”.

2½ şi tricotăm drept 12 rînduri în „punct de jerseu”. În total creştem 18 ochiuri. pe linia bordurii. Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. la fiecare margine a lucrului. de la butonieră pînă la umăr. scăzînd răscroiala gîtului astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. Acest fel de a scădea va continua invariabil. Tricotăm drept 20 cm în înălţime. Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. cîte 1 ochi la 1 cm. Încheiem. Această bantă va forma tivul spatelui. de 3 ori cîte 3 ochiuri. la distanţă de 12 cm între ele (orizontal). cu care vom continua pînă la linia umărului. vom scădea la distanţă de 20 ochiuri de la marginea bordurii înspre interiorul lucrului. iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. însă inversat. Avem 118 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm cu 47 ochiuri pe prima andrea. Urmează 3 cm drept. pe această linie. În rîndul următor (pe faţa lucrului) vom tricota toate ochiurile pe dos. Împărţim lucrul în mod egal pe 2 andrele. astfel: primele 10 ochiuri (pe faţa lucrului) se lucrează în „punct leneş”. 588 . crescînd cîte 1 ochi la 2 cm. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 3 ochiuri. Pe linia care formează bordura feţei. urmează 9 ochiuri cu modelul III. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm pe linia subraţului (în total am crescut 9 ochiuri). Tricotăm în continuare 18 cm în înălţime. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. adică vom lucra ochiul 20 şi 21 împreună. Măsurile indicate în text pentru înălţimea lucrului vor fi considerate de la sfîrşitul tivului (neglijăm tivul). După terminarea tivului începem cu modelul III.Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. Începem linia umărului scăzînd la începutul fiecărui rînd. de 7 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm astfel drept 3 cm şi formăm 2 butoniere. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare. cîte 4 ochiuri de 4 ori. Partea dreaptă a feţei: Montăm 66 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate.

de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Continuăm să tricotăm 10 cm în înălţime cu cele 19 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi încheiem. din lînă subţire de o culoare asortată şi o vom coase la maşină pe faţa vestei. iar la o vestă gri. La o vestă roşie se potriveşte o lizieră neagră. Formăm astfel o lizieră de ½ cm în jurul răscroielii mînecilor.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm vom începe răscroiala mînecii. în „punct de jerseu”. avînd grijă ca la marginea interioară să continuăm a scădea invariabil. Pentru bordura răscroielii mînecilor vom tricota. Umărul: Lăsăm pe o andrea de rezervă cele 19 ochiuri de la bordură şi încheiem restul ochiurilor formînd linia umărului. însă inversat şi fără butoniere. Descălcăm. Continuăm drept pe această linie 22 cm în înălţime. 589 . o lizieră roşie sau neagră. scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. o bentiţă lată de 3 cm. Se poate face lizieră şi din aceeaşi lînă cu vesta. întoarcem bentiţa pe dosul vestei şi o tivim cu puncte invizibile.

Ed. 1959. Cornelia Both şi Martha Recht. 590 .“Tricotaje de mînă”. Tehnică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful