P. 1
40851173-Ghid-de-tricotat

40851173-Ghid-de-tricotat

|Views: 19,204|Likes:
Published by Simona Leafu

More info:

Published by: Simona Leafu on Apr 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2015

pdf

text

original

Ghid de tricotat

Tricotul se lucrează cu un fir neîntrerupt de lînă sau bumbac cu andrele (cîrlige), luînd forme diferite. Atunci cînd se lucrează cu o fîşie dreaptă, tricotul se poate face cu două andrele; cînd vrem să obţinem un obiect de formă circulară vom tricota cu cinci andrele sau cu o andrea circulară. 1. Materialul. Se poate tricota cu lînă, bumbac, mătase sau fire sintetice. Spre deosebire de firul de bumbac, firele din lînă şi din materiale sintetice trebuie depănate uşor (larg) pe degete, nu pe hîrtie, pentru a nu pierde elasticitatea. Firul de bumbac poate fi înfăşurat strîns pe hîrtie. Firul rezultat dintr-un tricotaj deşirat (desfăcut) trebuie spălat înainte de a fi întrebuinţat din nou (vezi punctul 12). Firele de bumbac se spală cu sodă şi eventual se pot fierbe dacă bumbacul este alb. Pentru vopsitul lînii sau al bumbacului se întrebuinţează coloranţi speciali, adaugînd (la fiert) puţină sare şi oţet. Firele sintetice se spală şi se vopsesc după instrucţiuni speciale. Este bine să întrebuinţăm pe cît posibil fire de bună calitate. Chiar dacă sunt mai scumpe, firul de calitate mai bună este mai spornic, mai durabil şi lucrul finit are un aspect mai frumos. 2. Andrelele. Pot fi de metal, de material plastic sau de os; pot fi ascuţite la ambele capete sau numai la un singur capăt. Andrelele ascuţite la ambele capete se întrebuinţează pentru executarea obiectelor circulare, ciorapi, mănuşi etc. Andreaua circulară este formată din două capete ascuţite din metal, de aproximativ 6 – 8 cm lungime, unite între ele cu un arc format dintr-o sîrmă spirală. Această andrea serveşte la executarea obiectelor mari, ca rochii şi fuste, care se lucrează dintr-o singură bucată. Andrelele au diferite numere. Ele trebuie să se potrivească firului cu care lucrăm. Dacă tricotăm un fir de lînă subţire cu andrele groase, se obţine o împletitură rară şi se va întinde, iar dacă întrebuinţăm andrele subţiri la un fir prea gros se obţine o împletitură prea strînsă. Trebuie încercat mai întîi ce andrele se potrivesc firului pe care-l avem. 3. Montarea ochiurilor pe andrele Înseamnă executarea primelor ochiuri cu care începem lucrul. Montarea ochiurilor se face cu două andrele, astfel: se lasă un fir de rezervă de lungimea aproximativ corespunzătoare numărului de ochiuri care sunt de montat. Se înfăşoară apoi firul care vine de la ghem pe degetul arătător stîng, iar firul de rezervă se prinde între degetul mic şi cel inelar şi se face cu el o buclă destul de largă pe degetul mare. Se prinde firul din afară al buclei cu andreaua din mîna dreaptă şi se trage prin buclă firul de pe degetul arătător stîng. Se dă drumul buclei şi se strînge ochiul pe cîrlig. Formăm cu firul de rezervă o nouă buclă pe degetul cel mare şi procedăm în acelaşi fel montînd numărul necesar de ochiuri. De asemenea, putem monta ochiurile pe două andrele, după aceea scoatem o andrea şi lucrăm primul rînd pe faţă, luînd ochiurile din spatele andrelei. Dacă tricotăm ciorapi sau mănuşi, unde elasticitatea rîndului începător este importantă, tricotăm ochiurile pe ambele andrele deodată, lucrînd în punct elastic: 1 pe faţă, 1 pe dos, 2 pe faţă, 2 pe dos.

1

4. Ochiuri. Prin diversitatea modului de a lucra ochiurile pe andrele se formează diferite modele. Dăm mai jos denumirea şi modul de executare. Ochiul pe faţă. Trecem andreaua din mîna dreaptă prin firul din faţă al ochiului şi apucăm firul liber, apoi îl tragem prin ochi formînd astfel un alt ochi care rămîne pe andreaua din mîna dreaptă. Ochiul pe dos. Aşezăm firul liber pe andreaua din mîna stîngă în faţa ochiului pe care îl lucrăm; trecem andreaua din mîna dreaptă prin ochi, prin spatele firului şi apucăm firul liber trăgîndu-l pe dos; formăm astfel un ochi pe dos. Fiecare ochi lucrat pe faţă se vede pe dos pe partea cealaltă a lucrului, iar ochiul lucrat pe dos se vede pe faţă pe partea cealaltă a lucrului. Ochiul crescut. Pentru a creşte în timpul lucrului numărul ochiurilor montate iniţial, montăm la începutul rîndului unul sau atîtea ochiuri cîte avem de crescut sau tricotăm primul ori ultimul ochi de două ori, o dată din faţă şi o dată din spatele andrelei. Pentru creşterea pe parcursul rîndului, ridicăm firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă şi îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei (firul trebuie sucit pentru a nu rămîne un gol). În sfîrşit, numărul de ochiuri se poate creşte şi prin jeteuri. Ochiul scăzut. Pentru reducerea numărului de ochiuri lucrăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos, de la dreapta la stînga, sau de la stînga spre dreapta, după model. Dubla scăzătură (din 3 ochiuri obţinem 1 ochi) se execută astfel: ridicăm ochiul 1 nelucrat, lucrăm împreună ochiul 2 şi 3, apoi tragem ochiul 1 peste ochiul rezultat din scăderea ochiului 2 şi 3. Scădere la începutul sau sfîrşitul rîndului: tricotăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos (după model), adică lucrăm primele sau ultimele două ochiuri deodată. Scădere pe parcursul rîndului: poate fi diferită: a) Spre dreapta: tricotăm două ochiuri pe faţă; b) Spre stînga: ridicăm 1 ochi, tricotăm ochiul următor pe faţă şi-l trecem prin ochiul ridicat; c) Pe dos: tricotăm două ochiuri împreună pe dos. (Dacă nu se aminteşte altceva în text, atunci întrebuinţăm la scăderea unui ochi, scăderea spre dreapta; la scăderea mai multor ochiuri, adică la încheierea unui rînd de ochiuri, întrebuinţăm scăderea spre stînga, dar atunci nu ridicăm un ochi, ci trecem ochiul tricotat prin ochiul lucrat anterior). Ochiul ridicat. Ridicăm pe andreaua din mîna dreaptă ochiul următor de pe andreaua din mîna stîngă fără a-l lucra, trecînd firul liber prin spatele sau prin faţa ochiului, după model. Primul ochi se tricotează în fiecare rînd, luîndu-l din spatele andrelei, ultimul ochi se ridică numai, cu firul aşezat în faţa ochiului. Sau: ridicăm primul ochi, luîndu-l din spatele andrelei, cu firul aşezat în faţa ochiului, iar ultimul ochi îl tricotăm pe faţă sau pe dos, după cum cere modelul. 5. Diferite denumiri de împletituri şi expresii întrebuinţate în cursul cărţii: Punct leneş: toate rîndurile pe faţă. Punct de jerseu: 1 rînd pe faţă, 1 rînd pe dos.
2

Punct de elastic: tricotăm 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. În rîndurile următoare, tricotăm ochiurile aşa cum se prezintă, adică cele pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile pe dos le lucrăm tot pe dos. Punct semielastic: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. În rîndul următor ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile care apar pe dos le lucrăm pe dos. De notat că ochiurile care în rîndul anterior au fost pe faţă vor apărea acum pe dos şi invers. Punct de orez: rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos, cel pe dos se tricotează pe faţă. Variaţiile punctului de orez sunt: punctul de orez lungit şi punctul de orez mare. Descrierea lor este dată la modelul respectiv. Tricotăm drept: înseamnă că pe această porţiune nu scădem şi nici nu creştem. Se repetă de la *: repetăm motivul sau felul de a tricota de la prima * pînă la ultima *, pînă la sfîrşitul rîndului sau de atîtea ori de cîte ori ne prescrie îndrumarea din text. Ridicăm 1 ochi: împungem în ochiul următor prin spatele andrelei, ca şi cum am vrea să tricotăm un ochi pe dos, şi trecem ochiul fără a-l tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. Firul rămîne în faţa sau în dosul andrelei, după indicaţia din text. Patent: punctul de tricotaj care permite o elasticitate mai mare, de exp. punctul de elastic şi punctul de semielastic. Un ochi trasat: tricotăm ochiul 1 şi ochiul 2 pe faţă; trecem ochiul 1 peste ochiul 2 obţinînd astfel o scădere. Punct de tighel: punctul care imită tighelul din croitorie. Punct de ţesătură: punctul care imită ţesătura obişnuită. Un jeteu: înfăşurăm firul în jurul andrelei, trecîndu-l din faţă spre spate. Acoperit: ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar cele care apar pe dos le lucrăm pe dos (în rîndul precedent au apărut invers). 6. Tricotarea modelelor în mai multe culori (suedeze): Lucrăm în punct de jerseu şi tricotăm atîtea ochiuri dintr-o culoare, cîte se văd pe schemă. Firul neîntrebuinţat îl trecem pe dosul lucrului mai departe, în aşa fel ca să nu strîngă împletitura. La schimbarea culorilor, aşezăm firele în cruce pe dosul lucrului, ca să nu se formeze un gol. Înaintăm de jos în sus şi citim de pe schemă rîndurile pe faţă de la dreapta la stînga, iar cele pe dos de la stînga spre dreapta. 7. Brodatul modelelor colorate. Deseori nu tricotăm modelul colorat, ci îl brodăm pe fondul „în punct de jerseu”. În asemenea cazuri, împunsăturile de ac iau forma ochiurilor pe faţă.

3

8. Împletitura cu model după schemă. Cînd tricotăm un model dintr-o singură culoare, citim schema la fel ca la modelele în culori, înaintînd de jos în sus, citind rîndurile fără soţ de la dreapta spre stînga, cele cu soţ de la stînga spre dreapta. Semnele înseamnă aici ochiuri pe faţă şi pe dos, nu culori. 9. Tricotarea modelelor dantelate. Aceste modele se tricotează de asemenea după schemă. Schema arată unul dintre motive, care se repetă atît în lăţime, cît şi în înălţime. Cifrele din dreapta şi din stînga arată rîndurile. Dacă lucrăm drept (cu două andrele), citim rîndurile fără soţ (pe faţa lucrului) de la dreapta spre stînga, iar cele cu soţ (pe faţa lucrului) de la stînga spre dreapta. Cînd lucrăm în cerc, citim fiecare rînd de la dreapta spre stînga. Schema ne arată cum tricotăm modelul. Eventualele semne (steluţe) indicate pe lîngă numerele rîndurilor, arată în care rînd se schimbă începutul motivului cu care începem rîndul şi sfîrşitul motivului cu care isprăvim rîndul. La modelele dantelate, ca de altfel în general, nu se consideră ochiul cu care începem şi cu care sfîrşim rîndul. În fiecare rînd ridicăm ultimul ochi aşezat în faţă, fără a-l tricota, iar primul ochi îl lucrăm pe faţă, luîndu-l din spatele andrelei. Cînd tricotăm modele dantelate, trebuie să numărăm ochiurile deseori, avînd grijă să nu sporească sau să scadă fără rost. Prescurtările şi explicaţiile semnelor le dăm la sfîrşitul acestui capitol. 10. Butoniera orizontală. Tricotăm de la începutul rîndului atîtea ochiuri cîte prescrie textul. Pe urmă încheiem 4 – 6 ochiuri sau şi mai multe, după mărimea nasturelui. În rîndul următor montăm deasupra ochiurilor scăzute tot atîtea ochiuri cîte am încheiat în rîndul anterior. 11. Butoniera verticală. Acolo unde dorim să facem butoniera împărţim ochiurile, lăsînd o parte pe o andrea de rezervă şi tricotînd partea cealaltă atît de înaltă cît de mare dorim să fie butoniera. Apoi lucrăm cu alt ghem şi partea lăsată şi partea lăsată pe andreaua de rezervă, după aceea luăm iar toate ochiurile pe o andrea şi urmăm cu lucrul după tipar. 12. Pregătirea lînii după desfacerea împletiturii. După ce am deşirat lucrul înfăşurăm lîna în jurul unei scînduri şi o legăm cu un fir de altă culoare sau cu o bucăţică de sfoară, apoi o luăm de pe scîndură şi o legăm încă în 2 – 3 locuri. Spălăm lîna în apă călduţă (lîna nu se spală niciodată în apă fierbinte) cu săpun care să nu conţină sodă. Dacă lîna este aspră (chiar dacă nu este nouă) punem puţin bicarbonat de sodiu în apă, dar numai dacă lîna nu este vopsită. Pentru limpezirea lînii, întrebuinţăm apă de aceeaşi temperatură, în care am turnat puţin oţet. Stoarcem lîna, o atîrnăm şi legăm de partea de jos o greutate, care să o întindă. În felul acesta, lîna va deveni ca nouă. 13. Mărimea. După ce am ales modelul, stabilim mărimea. În primul rînd luăm măsura persoanei. Foarte importante sunt circumferinţa pieptului, lăţimea spatelui, lungimea mînecii şi lărgimea taliei. Aceste măsuri dau „mărimea”. Măsura nu trebuie niciodată luată prea fix. Alegem tipul care corespunde aproximativ măsurilor luate, confruntăm însă fiecare măsură în parte, îndreptînd-o acolo unde nu se potriveşte. Cifrele tiparelor indică centimetri.
4

14. Tiparul. Trebuie să pregătim tipare în mărime naturală. Trecem măsurile date în desenul mic, cu ajutorul unui centimetru şi al unei linii, pe hîrtie de împachetat sau de jurnal. Trecem tot ce se vede în tiparul mic, apoi tăiem după contur diferitele piese ale tiparului din hîrtie. 15. Măsura. Tricotăm mai întîi o bucată de probă. Începem pe 30 – 32 de ochiuri şi tricotăm 5 – 6 cm. Călcăm uşor (fără a întinde bucata tricotată în vreo direcţie), măsurînd cîte ochiuri corespund la 5 cm în lăţime şi cîte rînduri corespund la 5 cm în înălţime. Dacă ştim de exemplu că 15 ochiuri şi 24 rînduri = 5 cm, atunci 30 de ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm. Aceasta este „măsura”. Dacă din împletitura noastră vin mai multe ochiuri la 10 cm decît în descriere, atunci trebuie să începem lucrul nostru proporţional pe mai multe ochiuri. Dacă vin mai puţine ochiuri pe 10 cm, atunci începem lucrul proporţional pe mai puţine ochiuri. Putem calcula exact pe cîte ochiuri să începem, dacă înmulţim numărul centimetrilor de la marginea de jos a tiparului nostru cu numărul ochiurilor „măsurii”, făcînd după aceea împărţirea cu 10. În orice caz, adăugăm 2 ochiuri pentru ochiurile de la începutul şi sfîrşitul rîndurilor. Înălţimea totală înseamnă numărul de centimetri începînd (vertical) de la montajul ochiurilor pînă în punctul considerat. Împletitura trebuie măsurată şi în timpul lucrului. Dacă se spune în text: „măsurat de jos”, să măsurăm mereu de la marginea de jos şi la mijlocul rîndurilor, fără a aşeza lucurul pe masă. 16. Călcatul. După ce am tricotat toate bucăţile, le aşezăm – fiecare în parte – cu faţa în jos pe tiparul corespunzător, le fixăm cu ace de gămălie inoxidabile şi le călcăm – dacă nu s-a dat altă îndrumare – cu o cîrpă udă. În prealabil însă însăilăm cap la cap butonierele, deschizătura buzunarelor şi fenta lăsată pentru fermoar. 17. Montajul. Însăilăm bucăţile călcate, le încercăm şi le îndreptăm dacă este nevoie. Coasem la maşină sau de mînă, avînd grijă să nu încreţim sau să întindem cusăturile. Îmbrăcămintea pentru copii trebuie cusută cu mîna, întrebuinţînd şi pentru cusut firul din care s-a împletit. 18. Susţinerea cusăturilor. Dedesubtul benţilor cu nasturi şi butoniere coasem, dacă avem posibilitatea, benţile înguste de mătase sau panglică, ca să nu se întindă. La cusăturile de la umăr punem pe dinăuntru o bentiţă îngustă. 19. Butonierele. Festonăm de jur împrejurul butonierelor în „punct de butonieră”, cu firul din care am împletit, prinzînd totodată şi bentiţa sau panglica. 20. Păstrarea obiectelor tricotate. În timpul verii să avem grijă de lucrurile noastre tricotate. Ele trebuie să fie curate, deoarece
5

moliile distrug mai cu seamă părţile unsuroase şi pătate. Să aşezăm hîrtie unsă cu terebentină între lucrurile de lînă puse la păstrare, aerisindu-le de mai multe ori în timpul verii. “Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

6

Operaţii de finisare a tricotajelor
1. Călcatul pieselor tricotate După ce au fost lucrate toate piesele unei jachete, pulover etc., ele se calcă cu atenţie pentru a nu le deforma în timpul călcatului. În acest scop se lasă fierul la priză să se încălzească bine şi se aşază pentru călcat, fiecare piesă pe tiparul respectiv după care s-a lucrat. Pentru a nu se deplasa piesa tricotată se prinde de tipar cu ace de gămălie. Se calcă cu o cîrpă udă, cu fierul încins bine. Se presează uşor fără să se apese cu putere pentru a nu deforma împletitura, mai cu seamă atunci cînd aceasta prezintă un model în relief. După ce s-a călcat, piesa se lasă 2 – 3 ore să se usuce, aşa cum este prinsă pe tipar, pentru a se păstra forma corectă. Persoanele care au experienţă în acest gen de lucru de mînă, pot călca piesele şi direct pe masă, fără să mai fie prinse de tipar. În acest caz, se calcă cu mare atenţie răscroiturile şi marginile pentru a nu le întinde. 2. Asamblarea peiselor tricotate După ce au fost călcate şi după ce s-au uscat bine de umezeala imprimată la călcat cu cîrpa udă, piesele se asamblează. Se prind întîi cu ace, apoi se însăilează cu o cusătură rară. Însăilarea se face cu un fir de aţă albă sau, dacă tricotajul este alb, cu un fir de aţă colorat deschis (roz, bleu). Se prind întîi umerii, apoi cusătura de subraţ, şi se face o probă pe corpul persoanei pentru care s-a lucrat. Cusătura de pe umeri, chiar de la însăilat, se face pe partea din faţă, astfel încît umărul părţii din spate să fie susţinut cu 1-2 cm, pentru a se da lărgime şi oarecare rotunjime spatelui. Acest lucrul este necesar îmbrăcării corecte a omoplaţilor şi mişcărilor libere ale corpului. Cusăturile de subraţ se însăilează astfel încît să corespundă lungimile la faţă cu cea de la spate. Dacă totuşi una dintre părţi este ceva mai lungă, atunci diferenţa trebuie lăsată sus, la răscroitura mînecii, nu se lasă la marginea de jos. Plusul apărut la răscroitura mînecii de la cusătura laterală nu se taie în nici un caz, ci se ia în cusătură, cînd se montează mîneca. După ce s-a făcut prima probă şi se constată că nu sînt corecturi de lărgime, se definitivează cusătura de umăr şi cea laterală. Se obişnuieşte ca aceste cusături să se execute manual cu un ac mare şi cu fir de lînă, din care este lucrat şi obiectul tricotat. Se face o cusătură deasă (tighel) care este elastică şi foarte rezistentă. Dacă se trage la maşină, cusătura nu rezistă la purtat, tricotajul fiind foarte elastic, iar cusătura de maşină rigidă. La cusătura de pe umăr se prinde un şiret (extrafor) de o lungime egală cu lungimea umărului de pe tipar, pentru a se menţine dimensiunea umărului în timpul solicitării la purtat.
7

În continuare, se montează gulerul (dacă modelul are guler) şi mîneca, după ce s-a încheiat cusătura. Se montează mîneca întîi în ace cu gămălie. La montarea mînecii trebuie potrivite cele două cusături ale mînecii şi ale subraţului. Cusătura de însăilare a mînecii se face pe partea de interior al corpului tricotajului, nu pe mînecă, deoarece mîneca la partea de sus pe umăr se susţine puţin, pentru a îmbrăca frumos umărul. 3. Montarea gulerului Montarea gulerului se face în felul următor: Se înseamnă întîi jumătatea gulerului, apoi jumătatea răscroiturii gîtului şi se prinde în ace, începînd de la mijloc către capete. Se însăilează şi apoi se probează pe corp. Se fac corecturile dacă sînt necesare şi se definitivează cusăturile aşa cum s-a procedat şi la celelalte cusături. Este bine ca la cusătura de la guler să se prindă un şiret (extrafor) pentru a nu ceda în timpul purtării şi pentru a nu se lărgi cusătura. Extraforul trebuie să fie de aceeaşi culoare cu produsul. Cînd s-au terminat cusăturile, produsul se mai calcă o dată, dar numai la cusături, se calcă pe dos cu cîrpa udă. Dacă unele margini ale cusăturii s-au imprimat şi se cunosc pe faţă, se calcă uşor cu cîrpă udă şi pe faţă. Este bine ca după ce este gata complet produsul tricotat, gata confecţionat şi călcat, să se aşeze întins pe o masă pentru a se relaxa fibrele. După 3 – 4 ore se poate pune într-un sertar, în scrin sau pe un raft în şifonier pentru a se păstra pînă la purtare. Obiectele tricotate (jachete, rochii, pulover etc.) nu se pun pe umeraşe pentru a nu se deforma. 4. Fixarea nasturilor Nasturii se cos pe semnele date în dreptul butonierelor. Darea semnelor pentru nasturi la o jachetă, rochie etc. se face cu ace de gămălie sau cu un fir de aţă. Nasturii se cos rezistent, cu un picioruş pentru a nu forţa marginile din faţă la încheiat. Firul cu care se cos nasturii trebuie să fie de aceeaşi culoare cu obiectul şi cu nasturii. Nasturii constituind şi un ornament pentru obiectul la care se pun, trebuie să fie potriviţi ca formă, culoare şi mărime. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966

8

Cîteva operaţiuni de tricotare
Tricotarea unui obiect include o serie de operaţiuni care, prin ansamblul lor, conduc la realizarea completă a obiectului respectiv. Printre acetea se enumeră: 1. Creşterea şi micşorarea numărului de ochiuri Tricotarea după tipar ca şi tricotarea diferitelor modele necesită creşterea sau micşorarea numărului de ochiuri. Creşterea numărului de ochiuri se poate realiza prin ridicarea firului orizontal dintre 2 ochiuri pe andreaua dreaptă. Se tricotează luîndu-l din spatele andrelei stîngi (Fig. 16). Firul se suceşte ca să nu se formeze un gol. Acest procedeu se foloseşte la tricotarea unor modele.

- Tricotarea primului şi a ultimului ochi de 2 ori, o dată luat din faţă şi o dată luat din spatele andrelei din mîna stîngă (Fig. 17, a şi b), adică o dată lucrat pe dreapta şi o dată spre stînga. Acest procedeu se foloseşte cînd e necesar să se adauge cîte un singur ochi de fiecare parte, după un anumit număr de rînduri, sau să se adauge ochiuri într-un rînd, la anumite intervale. - Executarea unui jeteu cu andreaua dreaptă se face printr-o mişcare dinspre dreapta spre stînga, pe sub firul cu care se lucrează şi care se trece de la stînga spre dreapta. Apoi se tricotează ochiul următor. - Tricotarea a 3 ochiuri în unul singur, se face astfel: se tricotează la început 1 ochi pe faţă, apoi fără să se scoată de pe andrea, se face un jeteu şi se tricotează din nou 1 ochi pe faţă. Cele 3 ochiuri obţinute se scot de pe andreaua din mîna stîngă (Fig. 18)

9

- Montarea pe andrea a 2 sau mai multe ochiuri din firul cu care se lucrează se vede în Fig. 19. Acest procedeu se foloseşte la lărgirea tricotului cu cîteva ochiuri pe margini, după cerinţele tiparului şi la tricotarea butonierelor şi a tăieturilor pentru buzunare. Micşorarea sau scăderea numărului de ochiuri se realizează prin: - Tricotarea a 2 sau 3 ochiuri împreună, pe faţă sau pe dos, după cum cere lucrul. Pentru aceasta se introduce andreaua de la dreapta spre stînga deodată în 2 sau 3 ochiuri, care se tricotează împreună. - Tricotarea pe faţă a ochiului mărginaş şi a ochiului următor se face împreună şi se scot de pe andreaua stîngă. Ochiul obţinut se trece din nou pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor. Operaţiunea se repetă după cerinţele tiparului respectiv. Acet procedeu se aplică şi la încheierea ochiurilor. 2. Încheierea ochiurilor După terminarea tricotării este necesar să se încheie ochiurile pentru ca să nu se deşire. În acest scop se tricotează astfel: Se scoate ochiul mărginaş, iar ochiul următor se tricotează pe faţă şi apoi se trece prin ochiul mărginaş. În acest fel pe andreaua din mîna dreaptă rămîne un singur ochi. Se tricotează pe faţă ochiul următor care se trece şi el prin ochiul aflat pe andreaua din dreapta. Operaţiunea se repetă pînă cînd pe andrea rămîne ultimul ochi, prin care se trece firul ce vine de la ghem, apoi firul se scoate de pe andrea, se înnoadă şi se rupe. 3. Marginea dreaptă Ochiurile de pe margine nu se lucrează cînd se tricotează diferite detalii. Aceste ochiuri, numite şi ochiuri mărginaşe, se scot de pe andreaua din mîna stîngă pe andreaua din mîna dreaptă, fără să se tricoteze (Fig. 20). Ultimul ochi din rînd se tricotează întotdeauna pe dos. În acest fel, marginile

10

tricotului sînt drepte. Acest procedeu se foloseşte la marginea jachetelor, a gulerului etc.

Pentru obţinerea unei margini „în bucle” primul ochi se scoate, iar ultimul ochi se tricotează pe faţă. Marginea obţinută nu se lărgeşte uşor şi de aceea este foarte indicată pentru marginile de cusătură (la linia de subraţ, la mîneci etc.). 4. Marginea încheiată Această margine se foloseşte îndeosebi la linia de umăr, care se lucrează în linie înclinată. Pentru obţinerea acestei linii, se procedează astfel: La tricotarea umerilor nu se lucrează toate ochiurile pînă la sfîrşitul rîndurilor, ci se lasă netricotate 3 – 5 ochiuri, după cerinţele tiparului. După aceasta tricotul se întoarce pe dos, lăsînduse şi aici acelaşi număr de ochiuri netricotate. Operaţiunea se repetă de cîte ori o cere tiparul pentru formarea umărului. Cînd umărul este gata, se tricotează încă o dată toate ochiurile, după care se încheie. În felul acesta se obţine o linie armonioasă. Dacă s-a proceda prin încheierea obişnuită a ochiurilor, ar rezulta o linie în formă de scară, fapt care ar duce la neajunsuri în finisarea cusăturii de pe linia de umăr. 5. Tricotarea butonierelor Butonierele se pot face pe linie orizontală sau verticală. Butoniera orizontală se execută la o anumită distanţă de linia de margine a tricotului. În acest scop se tricotează de la începutul marginii atîtea ochiuri cît sînt indicate în model, apoi se încheie 5 – 6 ochiuri, după marginea nasturelui, după care se continuă tricotarea următoarelor ochiuri. La rîndul următor se montează pe andrea deasupra ochiurilor încheiate, un număr corespunzător de ochiuri, iar în continuare se tricotează ochiurile pînă la margine. Acest procedeu se foloseşte şi la executarea buzunarelor. Butoniera verticală: se tricotează locul butonierei între 2 ochiuri acolo unde indică modelul. În locul stabilit se împart ochiurile lăsînd la o parte pe andreaua stîngă, iar altă parte se trec pe o andrea de rezervă. Se tricotează apoi separat ochiurile de pe ambele andrele, folosind alt ghem de lînă pentru ochiurile de pe andreaua de rezervă. După ce s-a tricotat o porţiune înaltă cît dimensiunea necesară lungimii butonierei, se trec toate ochiurile pe o singură andrea şi se continuă lucrul după cerinţele tiparului. Indiferent de poziţia pe care o ocupă butoniera, la sfîrşit ea se
11

prezintă garnituri din modele executate în diverse culori. sau din fire divers colorate. se introduc ochiurile căptuşelii în dreptul ochiurilor încheiate pentru buzunar şi apoi se continuă lucrul. Firele neîntrebuinţate se trec pe dosul lucrului mai departe. Tricotarea modelelor colorate. Executarea modelului se începe de la bază spre vîrf sau spre marginea superioară a modelului. care să susţină şi marginea butonierei. La tricotarea acestor modele e necesară o atenţie sporită şi un control asupra numărului de ochiuri. Aceste fire se tricotează în alternanţe cu firul culorii de fond. Modelele colorate cer o dublă atenţie. în jurul butonierei. ca să nu se scadă sau să se sporească ochiurile nejustificat. Altfel nu se poate executa modelul în bune condiţiuni. Modelele. Tricotarea modelelor în culori se face cu fire de diferite culori. după cerinţele modelului. 12 . În paginile ce urmează se vor prezenta cîteva indicaţii în legătură cu tricotarea modelelor colorate şi a celor dantelate. După ce se tricotează o porţiune egală cu înălţimea ce urmează s-o prezinte buzunarul. Ele pot fi în două sau mai multe culori. Aceste desene se copiază pe hîrtie milimetrică sau cu pătrăţele mai mari şi se colorează. adică atît la tehnica execuţiei modelului. Tricotarea modelelor dantelate: modelele dantelate se obţin din diverse combinaţii a ochiurilor lucrate pe faţă şi pe dos cu jeteurile făcute după anumite modele. Modelele colorate care se pot tricota sînt modelele pentru „chilim” şi pentru „puncte în cruce”.festonează de jur împrejur cu fir de lînă folosind „punctul de butonieră”. adică într-o singură culoare. o bentiţă pe fir drept. executînd din fiecare atîtea ochiuri cît cere modelul. Tricotarea modelelor Tricotarea modelelor din borduri sau din contextul tricotajului se execută după anumite modele alese după modă şi gust. La schimbarea culorilor se încrucişează firele ca să nu se formeze goluri. Pentru rezistenţă se aplică pe dos. fiind singurul punct care se pretează la executarea modelelor în culori. Modelele colorate pot fi şi brodate pe ochiurile tricotate. pot fi compacte sau dantelate. Aceste modele pot fi executate din fire uni. cît şi la îmbinarea firelor colorate după cerinţele modelului. Tricotarea modelelor în culori se face în „punct de jerseu”. mai ales articolele de sport şi cele de copii. efectuat cît mai des. Unele obiecte tricotate. 6. ele cerînd atenţie numai la tehnica execuţiei modelului repectiv. iar punctul de broderie va urmări forma ochiurilor de pa faţa tricotajului. În acest scop fondul tricotajului se execută cu „punct de jerseu”. Modelele uni sînt mai uşor de executat. în aşa fel încît să nu strîngă împletitura. Apoi separat se începe căptuşeala buzunarului pe un număr de ochiuri echivalent cu deschizătura buzunarului. indiferent dacă sînt uni sau divers colorate. Buzunarul: pentru executarea buzunarului se procedează astfel: se încheie ochiurile pe o distanţă egală cu deschizătura ce urmează s-o prezinte buzunarul.

iar la sfîrşitul rîndului. 13 . se ridică primul ochi fără a-l tricota şi următorul se tricotează pe faţă luîndu-l din spatele andrelei.În general. la numărătoarea ochiurilor nu se include ochiul cu care se începe şi se sfîrşeşte rîndul – adică ochiurile mărginaşe. 1966. ultimul ochi se lucrează luat pe dos. la început. Ed. indiferent dacă sînt compacte sau dantelate. În fiecare rînd. la toate modelele. Tehnică. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”.

potrivind cu nodul făcut pe lungimea firului să se aşeze în spatele degetului arătător. socotind 1 – 2 cm pentru fiecare ochi. apoi se ia firul de pe degetul arătător şi se trage prin bucla care se formează pe degetul mare (Fig. de jos în sus între degetul mare şi cel arătător. 2). Se repetă operaţiunea pînă se completează numărul necesar de ochiuri. Montarea ochiurilor pe andrele Se deşiră firul de pe ghem atît cît să dubleze firul cu care trebuie să se monteze ochiurile. Pentru montarea ochiurilor cu fir dublu se îndoaie firul de lînă dublîndu-l pe distanţa calculată pentru montarea numărului necesar de ochiuri şi se înnoadă uşor capătul liber al firului pe firul ce se deşiră de pe ghem. sau cu firul simplu. Capătul liber al firului dublu şi firul de pe ghem se ţin în palmă sub celelalte trei degete (Fig. 4). 3) cu care se trage firul către degetul mare. două andrele strînse la un loc (Fig. 1. cînd tricotajul nu prezintă o altă garnitură pe margine. 14 . cuprind diferite operaţiuni de lucru. Montarea ochiurilor se poate face în două feluri: cu firul dublu. Acest calcul variază după grosimea firului de lînă şi a andrelelor cu care se execută tricotajul respectiv. după care se scoate una din andrele şi se trece la tricotarea primului rînd de ochiuri. Cu mîna dreaptă se trec pe sub fir. după care bucla se scoate de pe degetul mare şi se strînge formîndu-se primul ochi.Diferite puncte de tricotare Tricotajele. indiferent de piesa şi modelul ce urmează a se tricota. Cu vîrful andrelelor se prinde firul de pe degetul mare. Capătul liber al firului dublu se trece după degetul mare şi cel arătător al mîinii stîngi.

După ce se calculează lungimea necesară pentru montarea ochiurilor de la punctul fixat. formînd astfel primul ochi. Stabilirea numărului necesar de ochiuri Pentru stabilirea numărului necesar de ochiuri pe cm2 de tricot se execută o mostră de probă din lînă cu andrelele cu care urmează a se tricota obiectul respectiv. În acest caz se va obţine: 10 : 5 = 2 – deci 2 ochiuri pe cm. Operaţia se repetă pînă se montează toate ochiurile necesare (Fig. În cadrul acestei măsurători se numără ochiuriule montate şi ochiurile tricotate. firul se trece pe după degetul mare. De exp: în 5 cm2 se află 10 ochiuri puse pe andrea şi 8 ochiuri tricotate pe verticală. iar pentru fiecare cm de lungime a tiparului. după care se măsoară 5 cm în lungime şi 5 cm în lăţime (adică pe verticală). tricotat pe verticală. Numerele obţinute se împart la 5 şi se află numărul ochiurilor pe cm de lungime. 15 . 5). Pe sub firul trecut pe degetul mare se întorc andrele dinspre exterior şi se ia bucla desemnată de firul trecut pe după deget. se va socoti un rînd şi ceva mai mult de jumătate. se vor monta pe andrea 2 ochiuri.6 – deci un ochi şi ceva. adică un rînd şi mai mult de jumătate de 1 cm. 2. 8 : 5 = 1. De aici rezultă că pentru fiecare cm de lăţime a tiparului. În acest scop se montează 15 – 20 de ochiuri şi se lucrează 6 – 7 cm din modelul stabilit. iar firul dinspre ghem se fixează înfăşurîndu-l pe degetul arătător. prinzîndu-l dinspre interiorul mîinii. Se calcă împletitura.

Acesta este procedeul obişnuit de tricotare a ochilor pe faţă. de aceea ele nu intră în calculul numărului ochiurilor ce trebuie montate pe andrea. Primul ochi este ochiul imediat următor după ochiul mărginaş. întrucît primul şi ultimul ochi de pe andrea nu se lucrează. iar firul de lînă ce vine de la ghem se înfăşoară pe degetul arătător al mîinii stîngi. Procedeul se repetă pînă la terminarea rîndului. tricotarea primului rînd se face luînd ochiurile direct de pe ambele andrele pe care au fost montate. este determinat de modelul ales şi de gradul de elasticitate ce trebuie să prezinte linia de margine a lungimii obiectului respectiv. ca şi a rîndurilor următoare. Dacă se cere o elasticitate redusă. în funcţie de cerinţele modelului repectiv. mănuşile etc.Ochi pe faţă lucrat pe stînga. Aceste ochiuri poartă numele de ochiuri mărginaşe. Cu acest procedeu ochiurile se micşorează prin întinderea firului de lînă respectiv. Firul cu care se lucrează se trece pe andreaua din mîna stîngă şi se aşază pe faţa ochiului următor. În acest scop se va ţine lucrul în mînă ca şi la tricotarea ochiurilor pe faţă. Prin acest procedeu ochiurile rămîn la mărimea lor iniţială. Ochiuri lucrate pe dos. Pe andreaua din mîna dreaptă se scoate ochiul mărginaş netricotat. Tricorarea ochiurilor Modul de tricotare a primului rînd de ochiuri. cere o margine cu o elasticitate accentuată. . Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua dreaptă prin faţa ochiului. Dacă însă tricotajul respectiv. Ochiul mărginaş se trece pe andreaua din mîna dreaptă fără să fie tricotat. Acestea au rolul să menţină marginea dreaptă. Ochiurile pot fi tricotate pe faţă sau pe dos. După operaţiunea de montarea a ochiurilor se începe lucrul. 6). fapt care îngăduie o elasticitate mărită. Andreaua din mîna dreaptă se trece prin primul ochi dinspre dreapta spre stînga pe sub firul cu care se lucrează tricotînd ochiul după una din variantele următoare: 16 . cum sînt ciorapii. Pe andreaua din dreapta se scoate apoi ochiul mărginaş fără să fie tricotat.La montarea ochiurilor pe andrele se vor monta 2 ochiuri în plus. 3.Ochi pe faţă lucrat pe dreapta (Fig. Tricotarea ochiurilor se poate face astfel: Ochiuri lucrate pe faţă. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua prin spatele ochiului. tricotarea primului rînd de ochiuri se începe după ce se scoate una din andrelele pe care s-au montat ochiurile. Ochiurile montate pe andrele se pot tricota în diferite feluri. iar modul cum sînt lucrate ochiurile de pe andrea imprimă un anumit aspect modelului ce se execută. . Pentru tricotarea ochiurilor se procedează astfel: Andreaua cu ochiurile montate se ia în mîna stîngă. apoi se repetă operaţiunea de tricotarea ochiurilor pe dos. Ochiul tricotat se scoate de pe andreaua din mîna stîngă şi se trece pe andreaua din mîna dreaptă. În mîna dreaptă se ţine andreaua liberă cu care se tricotează. Tricotarea ochiurilor pe dos se face atfel decît ochiurile pe faţă.

numărul ochiurilor de pe andreaua din mîna dreaptă sporeşte mereu.Ochiul pe dos lucrat pe dreapta (Fig.Jeteul (Fig. 7). Prin tricotarea jeteurilor. Firul de lînă rămîne în faţa sau în spatele andrelei. de sus în jos. . Aceste ochiuri se lucrează prinzînd firul cu andreaua dreaptă. Acesta este procedeul obişnuit de tricotarea ochiurilor pe dos.. După ce se prinde firul se trage şi ochiul format se scoate de pe andreaua din mîna stîngă. Aceste ochiuri se execută prinzînd firul cu andreaua din mîna dreaptă. 17 . Se combină appoi tricotarea ochiului următor. se execută între două ochiuri – unul aflat pe andreaua din dreapta şi altul pe andreaua din stînga.Ochi pe dos lucrat pe stînga. În felul acesta se realizează un jeteu simplu sau dublu. procedînd astfel: Se trece firul în jurul andrelei din dreapta înfăşurîndu-l o singură dată sau de două ori printr-o mişcare pornind de la stînga spre dreapta apucînd firul din faţă spre spate. . după cerinţele modelului. . Se ridică un ochi procedînd astfel: se introduce andreaua dreaptă în ochiul următor prin patele andrelei stîngi şi se trece ochiul fără a se tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă.Ochi ridicat. Dacă însă e necesar să se păstreze numărul iniţial de ochiuri. se tricotează împreună două ochiuri înaintera jeteului şi două ochiuri după jeteu. după cerinţele modelului. de jos în sus.

Se tricotează ochiurile în forma în care apar pe andrea. manşetelor. Acest ochi este scăzut peste cel următor. marginilor etc. cum sînt cele descrise în continuare. 1 rînd pe dos. se lucrează pe dos. întrucît solicită multă atenţie în tricotarea ochiurilor care trebuie să fie egale şi la fel de 18 . se tricotează ochiul următor pe faţă şi apoi se trece prin ochiul ridicat. Acest punct asigură tricotajului o elasticitate specială. Această operaţiune se repetă într-un rînd de cîte ori o cere modelul. . se pot realiza diferite modele de tricotaje. de o întreagă gamă de variaţii în modul de a monta şi a lucra ochiurile de pe andrele. 9) denumit şi punct simplu. iar cele care apar pe dos.Ochiuri de acoperire. Prin îmbinarea ochiurilior divers tricotate. Punctul leneş (Fig. adică: . 4. De remarcat este că un rînd de – punct leneş – care formează rîndul este alcătuit din 2 rînduri tricotate cu ochiurile pe faţă. Punctul de jerseu (Fig. adică atît rîndul 1 cît şi rîndurile următoare. adică ochiurile care apar pe faţă se lucrează pe faţă. însă este modelul cel mai greu de executat. se lucrează numai cu ochiuri pe faţă. se tricotează cu toate rîndurile pe faţă.Ochi scăzut. după cum s-a arătat. . Modelul obţinut este cel mai simplu model cu faţa netedă. fapt care are ca rezultat formarea diferitelor puncte de tricotaj. care permite mularea perfectă pe corp şi împletitura nu se rulează.. de pe andreaua stîngă. Acest ochi se execută tricotînd primul şi al doilea ochi pe faţă şi apoi se trece primul ochi prin ochiul al doilea. Diferite puncte de tricotare Diversitatea modelelor de tricotaje depinde.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ (pe faţa lucrului) se tricotează pe faţă.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ (pe dosul lucrului) se tricotează pe dos. În acest scop se ridică un ochi pe andreaua dreaptă. Modelul care se formează este acela de „rips” şi este folosit în tricotarea gulerelor. 10) cunoscut şi sub numele de „punct de ciorap” se tricotează 1 rînd pe faţă. .Ochi trasat.

larg lucrate. manşetelor etc. Elasticul poate fi tricotat şi alternînd 3 ochiuri pe faţă.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ se lucrează pe dos. Cea mai neînsemnată greşeală în execuţia lor este vizibilă şi strică aspectul general al tricotului. . Punctul de elastic (Fig.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ: 1 ochi pe dos.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Punctul de jerseu răsucit se tricotează astfel: . sau 3 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. . 12) se tricotează ca şi punctul de elastic. pînă la sfîrşitul rîndului.Rîndul 2 şi următoarele se tricotează ochiurile aşa cum se prezintă. iar ochiurile pe dos se lucrează tot pe dos. 19 . adică ochiurile pe faţă se lucrează pe faţă.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ se lucrează pe faţă (ochiurile se iau din spatele andrelei). Punctele de elastic şi semielastic se folosesc pentru tricotarea marginilor. 2 ochiuri pe dos.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ: 2 ochiuri pe faţă. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Punct de semielastic (Fig. 13) se tricotează astfel: . 2 ochiuri pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. gulerelor. Ambele feţe sînt identice. cu deosebirea că se lucrează cîte 1 ochi pe faţă şi 1 ochi pe dos. Punctul de elastic în relief (Fig.1 ochi pe faţă. Acest punct se foloseşte la obiectele de sport. 3 ochiuri pe dos. . Ambele feţe ale elasticului şi semielasticului sînt identice. 11) se tricotează astfel: .

. 1 ochi pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe dos. pînă la sfîrşitul rîndului. Punctul de orez alungit (Fig.Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă se lucrează 1 ochi pe faţă. 15) se tricotează astfel: .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 14) se tricotează astfel: . 1 ochi pe dos.Punctul de orez (Fig. 20 . Rîndurile 2 şi 3 se repetă.Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos.Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos. . . cel pe dos se lucrează pe faţă. iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă.

toate ochiurile. se prinde firul de lînă şi se lucrează 1 ochi. toate ochiurile. şi se lucrează mai departe modelul respectiv. . se introduce andreaua din mîna dreaptă între ochiurile 6 şi 7. 1966.Rîndul 3: deasupra ochiului ridicat se lucrează 1 ochi pe faţă. iar deasupra ochiului pe faţă se ridică 1 ochi. Punctul pentru bridă se tricotează peste un număr de ochiuri. 21 .Al doilea ochi se montează pe andrea. se ridică ochiul următor. . ochi care se trece din nou pe aceeaşi andrea. Dacă brida se face peste 6 ochiuri. . alternînd pînă la capăt. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Punctul de fantezie este alcătuit din 2 ochiuri şi se lucrează astfel: . .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 4: pe dos.Rîndul 2: pe dos. Aceste 2 ochiuri se repetă şi astfel se obţine o margine frumoasă ce se face mai ales la tricotajele fine. Aceste 4 rînduri se repetă. luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă din afară spre interior.Primul ochi se montează pe andrea luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă dinspre interior spre exterior.Punctul de ţesătură se lucrează astfel: . Ed. Prin acest ochi se scoate apoi primul ochi de pe andreaua stîngă. Ana Popescu.

22 . Pentru o orientare uşoară şi exactă în desenarea tiparelor se folosesc diferite litere în ordine alfabetică. 1966. lungimea tiparului. pătrate etc. tiparele se încadrează în diverse figuri geometrice ca unghiuri. Pentru desenarea tiparelor e nevoie de hîrtie.) pentru care decuparea tiparului se face pe hîrtie dublă îndoită pe linia de mijloc a tiparului. Ele se desenează în general pe jumătate. Ana Popescu. Ed. gumă. Tehnică. Pentru executarea unui obiect tricotat. mîneci. linie şi panglică metrică. dreptunghiuri. tiparul respectiv se decupează pe liniile de contur. în cadrul cărora se folosesc şi unele linii ajutătoare. cu care se notează liniile sau diversele puncte. “Tricotaje de mînă”. Ca să se poată desena cu uşurinţă. cu deosebirea părţilor care se tricotează întregi (spate. care vor fi fixate cu ace cu gămălie.Desenarea tiparelor Tiparele reprezintă diferitele părţi ce alcătuiesc un anumit obiect de îmbrăcăminte. Liniile de contur ale tiparului reprezintă liniile pe care se execută cusăturile obiectului respectiv. în general. iar liniile orizontale indică lăţimea tiparului. Pe aceste tipare se vor călca piesele tricotate.. creion. guler etc. Liniile verticale indică.

începînd de la vertebra a 7-a cervicală (nodul cefei) pentru bluze.. c. pentru fuste.). iar cele de grosime se iau petrecînd panglica metrică din faţă spre spate. şold etc. aşa cum se va indica la tiparul respectiv.Luarea măsurilor Măsurile sînt de trei feluri: a. se potriveşte corpul într-o ţinută corectă şi se fixează talia cu un şiret îngust. b. în direcţia omoplaţilor. pentru care se folosesc măsuri anume stabilite. Măsurile de lungime se iau în general pe partea din spate a corpului. rochii etc. jachete etc. Măsurile se iau lejere şi se notează întregi. Pentru luarea măsurilor sînt necesare o panglică metrică (centrimetru) şi un şiret lung de circa un metru. Pentru desenarea tiparelor. 23 . cu excepţia copiilor pînă la 2 ani. Măsuri de lăţime. măsurile se folosesc întregi sau pe fracţiuni. Modul de luare a măsurilor este în general acelaşi pentru toate vîrstele. Înainte de a se trece la luarea măsurilor. Măsuri de lungime. din care nu se foloseşte decît măsura de lăţime a spatelui şi care se ia de la un braţ la altul. sau din talie în jos. Măsuri de grosime. talie. care se iau pe linie verticală. care se iau înconjurînd corpul în divere regiuni (bust.

Lăţimea spatelui. pînă în talie. trecînd panglica metrică pe lîngă gît şi coborînd apoi pînă în mijlocul feţei pînă în talie. la 1/3 din lungimea spatelui. 1). 4. se ia de la un braţ la altul. 2. 1. 24 . 3. se ia tot de la nodul cefei. trecînd cu panglica metrică peste partea cea mai dezvoltată a omoplaţilor. Lungimea spatelui pînă la talie. se ia în mijlocul spatelui din talie şi pînă unde se doreşte a se stabili lungimea respectivă. Lungimea fustei. Lungimea feţei pînă în talie. se ia de la nodul cefei şi pînă în talie.Măsurile necesare construirii unui tipar sînt în general următoarele (Fig.

9. Pentru desenarea diferitelor tipare. 12. iar pentru bluze. puloverului sau jachetei. 25 . 11. 7. care indică linia de talie. Grosimea încheieturii mîinii este necesară pentru mînecile lungi. Măsura aceasta se ia în partea cea mai dezvoltată a abdomenului şi a şoldurilor pentru fuste şi rochii. Această măsură indică la ce distanţă. Ana Popescu. faţă de talie. 6. eliminînd ce nu trebuie sau adăugînd ceea ce lipseşte (diferite măsuri specifice. Tehnică. Măsura se ia de la osul umărului şi pînă unde se stabileşte lungimea mînecii. se ia înconjurînd corpul cu panglica metrică în direcţia bustului.5. Ed. Aceste măsuri se notează întregi şi ub formă de fracţie. adică numărătorul indică grosimea şoldului. Lungimea mînecii. s-a luat măsura de grosime a şoldului pentru fuste şi rochii sau la ce distanţă faţă de talie s-a stabilit lungimea bluzei. 1966. Grosimea gîtului se ia înconjurînd gîtul sub bărbie plus 2 cm. Grosimea şoldurilor. Grosimea braţului se ia înconjurînd braţul pînă peste osul umărului. 10. Grosimea braţului sub cot se foloseşte la mînecile trei sferturi. Această măsură se ia înconjurînd braţul mai jos de cot la nivelul unde s-a stabilit lungimea mînecii. De exemplu: 80 = grosimea şoldului _____________________________ 15 = distanţa dintre şold şi talie 8. Măsurile trebuie luate corect întrucît de exactitatea lor depinde reuşita tiparelor. Grosimea taliei. iar numitorul arată distanţa dintre şold şi talie. “Tricotaje de mînă”. indicate la tiparul respectiv). Această măsură se ia înconjurînd încheietura mîinii cu panglica metrică. se ia înconjurînd mijlocul corpului pe linia şiretului. jachetei şi a puloverului. numai măsurile tiparului respectiv. Pentru luarea acestei măsuri se îndoaie în unghi drept spre faţă. Din punctul unde s-a încheiat panglica metrică pentru grosimea şoldurilor se măsoară drept în sus distanţa dintre şolduri şi talie. se vor folosi din măsurile enumerate. această măsură se ia la nivelul unde se stabileşte lungimea bluzei. Grosimea bustului.

şaluri. Rezultatul va fi invers. De exemplu andrele nr.Andrele ascuţite la ambele capete. botoşeilor etc.Andrelele nr. dacă împletitura se 26 . însă au rezistenţă mică. Alegerea andrelelor după grosime. mătase etc. şosetelor. cu ambele capete ascuţite. . 2. mănuşilor. 2 se întrebuinţează la tricotarea peiselor din lînă subţire.Andrelele din lemn. . . şaluri etc.Andrelele nr. rochii etc. variind ca diametru între 2 şi 10 mm. executate tubular dintr-o singură bucată (fuste. 3 etc. andrelele se diferenţiază. ca şi de modelul ales. Dacă se tricotează un fir subţire cu andrele groase va rezulta o împletitură rară. . mănuşi etc. depinde de grosimea firului cu care se tricotează.Andrele ascuţite numai la un capăt. material plastic sau din metal. După grosime. . 2.). lucioase. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor drepte (fulare. ciorapi.5 şi 4 se întrebuinţează la tricotarea îmbrăcămintei sport. bluze etc. De aceea se folosesc la tricotarea cu lînă fină a lucrurilor uşoare (bluze. croşetă şi ace de canava speciale pentru fire groase de lînă (de lînă. .5 se folosesc la tricotaje din fire de grosime mijlocie.Andrelele din metal sînt rezistente. Indiferent de forma ce o prezintă. întrucît ele trebuie să se potrivească cu firul cu care se tricotează. iar capetele să nu fie prea ascuţite ca să nu rupă firul.). 3. întrucît altfel înnegresc firul de culoare deschisă. .).) Andrelele pot fi confecţionate din lemn. care se va întinde cu uşurinţă. bumbac. os şi material plastic sînt uşoare.) . însă trebuie să fie nichelate. rochiile etc.Andrelele nr. os.5. E necesar să se acorde o atenţie deosebită la alegerea mărimii andrelelor. Ele se folosesc la tricotarea pieselor circulare (căciuli. 3. 2.Andrele pentru ciorapi (5 andrele) se folosesc la tricotarea ciorapilor.Ustensile necesare La tricotarea diferitelor obiecte de îmbrăcăminte se folosesc diverse andrele. se mînuiesc bine. andrelele trebuie să fie netede. care la rîndul lui depinde de felul obiectului care se tricotează. După formă se deosebesc: .Andrele circulare. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor mari. cum sînt bluzele. Lungimea diametrului reprezintă numărul categoriei de andrele.

În acest scop se iau diverse măsuri direct pe corp. După ce s–a ales modelul. este necesar ca trusa de ustensile să fie completată cu un ac de canava. să se încerce andrele ce se potrivesc la firul cu care se tricotează.va face cu andrele subţiri la un fir gros. Ed. Tehnică. sau din os pentru tricotarea diverselor garnituri şi pentru tras pe dosul împletiturii capetele firelor ce rămîn după tricotare. Pentru evitarea acestor neajunsuri. e bine ca înainte de a se începe împletitura. e necesară şi o croşetă din metal nichelat. Pe lîngă andrele. Pentru asamablarea diverselor piese tricotate ce compun un obiect de îmbrăcăminte. 27 . Ana Popescu. se trece la desenarea unui tipar potrivit cu obiectul propus pentru tricotare. 1966. materialul şi ustensilele necesare. “Tricotaje de mînă”.

Ana Popescu. 28 .Se descoase obiectul respectiv. firul se deapănă lejer în gheme şi apoi se dă în lucru. întrucît ele îşi pierd elasticitatea dacă sînt depănate prea strîns. care se cumpără în scule. se deapănă uşor de pe scul pe ghem. În cazul cînd se folosec materiale vechi. După ce se usucă.În general e bine să se întrebuinţeze material de bună calitate pentru a asigura durabilitate şi un aspect frumos obiectului tricotat. iar firele rezistente se înnoadă. Cînd se pune la uscat se scutură sculul bine de apă şi se atîrnă la un capăt o greutate care să întindă bine firul. Sculul obţinut se spală în apă călduţă în care s-a pus sodă sau „Alba Lux”. fire sintetice etc. se procedează astfel: . se înfăşoară pe speteaza unui scaun şi se leagă lejer în două locuri. bumbac. Tehnică. mătase. iar în ultima apă se pune oţet. . Se pot folosi fire de lînă. mai ales în cazul firelor de lînă. „Perlan alb” sau fulgi de săpun. . peste două degete. 1966. provenite din deşirarea diverselor obiecte de îmbrăcăminte tricotate.Chiar materialul nou. Ed.Materiale folosite După ce s-a ales modelul. avînd grijă ca ghemul să fie moale. se deşiră şi se înlătură părţile uzate. se va procura materialul necesar. “Tricotaje de mînă”.Se clăteşte în cîteva ape.

a părului sau a tenului. tabac. .Pentru copiii mici sînd indicate culorile alb. vişiniu. . Cît priveşte modelul de tricotat. împletituri complicate şi culori deschise. se va adapta o linie lejeră. se va adapta o linie dreaptă. bleumarin. 29 .Pentru persoanele cu şolduri mari sau cu talie plină. . va fi alcătuit din linii verticale. dar numai atunci cînd se folosesc materiale noi.Pentru copii mai mari. Ed. indiferent dacă sînt înalte. maron.Persoanele cu gîtul scurt vor evita gulerele înalte şi vor prefera decolteurile înguste şi lungi. iar lungimea bluzelor şi a jachetelor va fi mai jos de talie. gri. Alegerea modelului de tricotat se face înainte de a se pregăti materialul. modelul se va alege după ce se vor cunoaşte posibilităţile ce le oferă materialul respectiv. bleu şi roz. scunde sau mijlocii. Tehnică. Pentru bărbaţi se recomandă de asemenea culorile de nuanţe închise. Ana Popescu.Pentru persoanele slabe. bej etc. vîrstă şi de conformaţie. trebuie să se ţină seama de sex. În general culorile variază şi ele. cît mai bogate. “Tricotaje de mînă”. În cazul cînd se folosesc materiale rezultate dintr-un tricotaj deşirat. Culorile vii sînt şi ele indicate uneori. ca şi a culorilor.Alegerea modelelor În alegerea modelelor. . 1966. iar culorile vor fi de nuanţe mai închise. . ţinînd seama de indicaţiile de mai sus. Culorile mai deschise vor fi folosite pentru diverse garnituri. verde închis. .Persoanele cu gîtul lung vor purta. dimpotrivă. mai ales pentru costumele sport. numai gulere mari de orice formă. se recomandă culorile vii cu garnituri bogate şi foarte variate. Pentru persoanele tinere culorile pot varia după gust şi după culoarea ochilor. Pentru persoanele vîrstnice se preferă în general culori ca: negru.

Rîndul 2: adică pe dosul lucrului. 30 . La toate variantele elasticului simplu. 2 ochiuri pe dos.3X3: adică 3 ochiuri pe faţă. se lucrează ca şi rîndul 1. tricotînd ochiurile aşa cum apar ele – pe faţă şi pe dos. un ochi pe dos lucrat pe stînga. 21) Acest elastic se lucrează atfel: .3X2: adică 3 ochiuri pe faţă. . bolerouri etc. 3 ochiuri pe dos. Acet gen de elastic se foloseşte la tricotaje fine – bluze. .3X1: adică 3 ochiuri pe dos. articole de sport etc. jachete. 1.Rîndul 1: un ochi pe faţă lucrat pe dreapta. gulerelor etc. a manşetelor. . În formulă se exprimă „elastic 1X1”. Elastic simplu (Fig. pulovere subţiri. 2 ochiuri pe dos. Cele două rînduri se repetă pînă la obţinerea lăţimii indicată de model. Un elastic simplu în forme mai pline pentru seturi. ambele feţe sînt la fel. se poate obţine prin formulele: .Modele pentru elastic Elasticul sub diverse variante se foloseşte pentru tricotarea bordurii.2X2: adică 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. .

. . iar firul rămîne în faţa lucrului.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Acet elastic se obţine tricotînd: . jachete.Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. Ambele feţe sînt la fel. . 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. 22) Elasticul dublu se tricotează la obiectele care necesită trasarea unui şiret pe linia de talie la bluze. 3. 2 ochiuri nelucrate. .Rîndul 2: se lucrează pe dos.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 2: 1 ochi nelucrat. iar firul rămîne în faţa ochiului.Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi nelucrat. sau la ciorapi etc. firul rămîne în dosul lucrului şi 2 ochiuri pe faţă.. Elasticul dublu (Fig. . 31 .2.Rîndul 2: 1 ochi pe dos. iar firul trebuie să rămînă obligatoriu în faţa ochiului. iar firul rămîne în faţa lucrului. Elastic cu o singură faţă (Fig. Tricotarea acestui elastic se face astfel: . O altă variantă a elasticului dublu se obţine tricotînd: .Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. fuste etc. iar firul rămîne în faţa ochiului. De observat este că ochiul nelucrat în primul rînd se lucrează în rîndul următor. 23).

Rîndul 3 şi următoarele se tricotează la fel ca rîndul 2. terminînd rîndul cu 1 ochi pe faţă. . Apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua din mîna dreaptă. 2 ochiuri pe dos. Elastic în relief (Fig. 2 ochiuri pe dos. 24) Elasticul în relief se realizează tricotînd: . după care se lucrează tot pe faţă primul ochi din cele 2 luat pe dreapta. luat pe stînga. la pulovere bărbăteşti etc. fără să i se dea drumul de pe andrea. se continuă cu 2 ochiuri pe faţă. Alternarea ochiurilor se face pînă la capăt. Elastic cu ochiuri răsucite (Fig. Acest elastic se foloseşte la îmbrăcămintea sport. 32 .Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Se lucrează întîi al 2-lea ochi din cele 2. .Rîndul 2: 2 ochiuri care se prezintă pe faţă se lucrează tot pe faţă în felul următor. 5.4. Se obţine procedînd astfel: . . 25) Acest elastic formează o garnitură foarte drăguţă şi originală. După această operaţie se tricotează pe dos următoarele 2 ochiuri.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos.Rîndul 2: începe cu 1 ochi pe dos.

2 ochiuri pe dos. luat pe stînga şi nu se dă drumul de pe andrea pînă nu se lucrează şi primul ochi pe faţă luat pe dreapta. .Rîndul 8.Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate care se tricotează astfel: se lucrează pe faţă întîi al 2-lea ochi din cele 4. 26) Tricotarea acestui elastic se face în modul următor: . Se repetă păşitura şi apoi iar se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Se procedează la fel şi cu următoarele 2 ochiuri. Aplicat la un tricotaj simplu lucrat cu punct de jerseu. Această alternanţă se face pînă la sfîrşitul rîndului. 33 . Elastic tighelit (Fig. Elasticul tighelit este folosit ca bordură şi diverse garnituri şi chiar ca lucrătură de context la jachete şi pulovere bărbăteşti. acest elastic face o garnitură foarte frumoasă.Rîndul 2: cele 4 ochiuri încrucişate în rîndul 1 se tricotează pe dos. care se tricotează pe faţa lucrului se lucrează astfel: după ochiul mărginaş se face un punct de păşitură pete 6 ochiuri. iar cele 2 ochiuri care au fost lucrate pe dos se lucrează pe faţă. . Aceste 2 ochiuri se trec pe andreaua din mîna dreaptă. Elastic cu ochiurile încrucişate (Fig.Rîndul 1 şi următoarele 6 se tricotează 2 ochiuri pe faţă. după care se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Se continuă alternanţa de 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate pînă la capătul rîndului. 7. Aceste 8 rînduri se repetă.6. 27) Acest gen de elastic se obţine procedînd astfel: .

un jeteu. iar ochiul 34 . 29) c) Se tricotează: . 1 ochi pe dos. iar ochiul rezultat din cele 2 ochiuri luate împreună în rîndul 2 se ia nelucrat pe andreaua din mîna dreaptă.Rîndul 2: ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent se lucrează aici tot pe dos. .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. b) Se tricotează: . un jeteu.Rîndul 1: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. (Fig. . iar firul de lînă se trece prin spatele ochiului nelucrat.Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2.8. 28) Acest gen de elastic se poate tricota în cîteva variante.Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. .Rîndul 2: ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se lucrează aici pe dos. luat pe dreapta. iar firul trecut prin faţa ochiului nelucrat. iar ochiul nelucrat şi jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe faţă. avînd grijă să se lucreze împreună cu ochiul nelucrat şi jeteul tricotat în rîndul precedent. luate pe dreapta. un jeteu şi 1 ochi nelucrat se ia pe andreaua dn mîna dreaptă. 1 ochi nelucrat. .Rîndul 3: ochiul care a fost pe dos în rîndul 2 se lucrează aici pe faţă.Rîndul 2: se lucrează ca primul rînd. Elastic ajurat (Fig. . a) Se tricotează: .

Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos.Rîndul 3: la fel cu rîndul 1. 35 .Rîndul 4: la fel cu rîndul 2 (Fig. 30). 1 ochi pe dos. . .nelucrat şi cu jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe dos. d) Se tricotează: .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. . luat din dreapta (Fig. 1 ochi nelucrat.Rîndul 1: 1 jeteu. 31). e) Se tricotează: . 1 ochi pe dos.

9. 10. Elastic cu dungi late (Fig.Rîndul 4: la fel cu rîndul 2. . 33) Elasticul cu dungi late formează borduri frumoase şi poate constitui şi model de context la pulovere şi articole de sport. 32).Rîndul 2: jeteul şi ochiul nelucrat se lucrează împreună luat pe dreapta. apoi se alternează pînă la sfîrşitul rîndului cîte 2 pe faţă. iar ochiul lucrat pe dos se lucrează tot pe dos (Fig. Aceste 4 rînduri se repetă.Rîndul 3: se începe cu 1 ochi pe dos. aşa cum se prezintă foecare pe andrea. Prin aspectul lor ele formează o garnitură originală.Rîndul 2: se lucrează ochiurile pe faţă şi pe dos.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. . Modelele de elastic ajurat se folosesc la bluze. . 2 ochiuri pe dos. jachete etc.Rîndul 1: 1 jeteu. Elastic cu spinişori Prin aspectul lor deoebit. două pe dos. seturi etc. 2 ochiuri pe faţă şi jeteul se scapă peste aceste ochiuri lucrate pe faţă.Rîndul 2: se lucrează pe dos. Se tricotează: . f) Se tricotează: . „elasticul cu spinişori” poate forma o garnitură foarte frumoasă la bluze.. . Alcătuirea dungilor se poate face în diverse feluri: 36 .

37 . . Ed. 33). Rîndurile se repetă.a) Se tricotează: . Prin diversele combinări ale punctelor de tricotaj se pot obţine modele noi. 1966.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Tehnică. Se repetă acete 2 rînduri (Fig. b) Se tricotează: . Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Modelele de elastic prezentate nu epuizează gama de modele ce se poate prezenta. 2 ochiuri pe dos. . 3 ochiuri nelucrate. iar firul rămîne în faţa ochiurilor nelucrate.Rîndul 2: se lucrează numai pe dos.Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos.Rîndul 1: 1 ochi pe dos.

botoşei etc. Rîndul 8: se lucrează pe dos. luat pe dreapta. 38 . În acest scop se lucrează împreună cu fiecare ochi din rîndul 15. Tehnică. 1966. Marginea cu colţuri rotunde ce se obţine se poate tricota la tivit. Rîndul 7: 1 jeteu. mănuşi. Acest tiv se poate încheia şi coase uşor pe dos. mîneci. bluze. ciorapi. Primele 6 rînduri lucrate cu punct de jerseu se îndoaie pe dosul lucrului şi se lucrează împreună cu rîndul 15 care se lucrează pe faţă. 2 – 4 ochiuri (după mărimea colţişorului care se formează) se lucrează împreună pe faţă. cîte 1 ochi luat din primul rînd. Rîndul 9 – 15: se lucrează cu punct de jerseu.Modelul 1 Se tricotează: Rîndul 1 – 6: cu punct de jerseu. orificiile tricotate pentru obţinerea colţurilor se folosesc şi pentru trasat şnururi la mănuşi. gulere. “Tricotaje de mînă”. Ed. Ana Popescu. şosete etc. avînd grijă ca ultimul rînd să fie pe dos.

1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul ridicat. 8 şi 10: 1 jeteu. 1 ochi ridicat. cu firul trecut prin spatele lui. Ed. tricotaje. 9 şi 11: toate ochiurile se lucrează pe dos. Ana Popescu. nelucrat. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndurile 1 – 5: 6 puncte de jerseu. Benzile ajurate pe care le formează acest model creează garnituri frumoase pentru margini de gulere. 39 . Rîndurile 7. Acest model se pretează şi pentru formarea unui model. manşete. “Tricotaje de mînă”. 2009 by Shortcut in carte. 1966. În acest caz se îndoaie pe dos primele 5 rînduri tricotate cu punct de jerseu şi se lucrează o dată cu rîndul 11.Modelul 2 Posted august 11. Tehnică. sau se coase. Rîndurile 6. tivuri. plătcuţe etc.

3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ed. Rîndul 4: la fel ca rîndul 2. Tehnică. Aceste 4 rînduri se repetă. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 1966. Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe dos.Modelul 3 Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 3 ochiuri pe dos. Alternanţa se repetă pînă la capătul rîndului. 40 .

Modelul 4 – modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 7: punct de jerseu. Tehnică. Rîndul 10: 2 ochiuri se tricotează împreună. Rîndurile 8 şi 9: toate ochiurile pe dos. 41 . 1966. Rîndurile 11 şi 12: toate ochiurile pe dos. Se repetă rîndurile 1 – 7. Ed. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu alternînd astfel pînă la capăt.

Ana Popescu. 7 pe dos. Tehnică. Rîndul 4: 2 ochiuri pe faţă. 1966. alternînd pînă la capăt. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. 42 . 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Ed. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul scos. cu repetare pînă la capăt. 7 pe faţă. 7 pe dos. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Se repetă pînă la capăt. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”.Model 5 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul care a fost scos. 1 jeteu.

5 ochiuri pe faţă. 1966. 1 ochi se scoate. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul scos. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă. 43 . 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin acul care nu a fost tricotat. 1 jeteu.Modelul 6 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Această alternanţă a rîndurilor se repetă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 10: se tricotează cu ochiurile pe dos. Ana Popescu. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. Rîndul 7: 5 ochiuri pe faţă. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. Tehnică. 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. 1 ochi se scoate fără a se tricota. Ed. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ : se lucrează cu toate ochiurile pe dos. Rîndul 9: se tricotează toate ochiurile pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: se tricotează toate ochiurile pe faţă.

2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat.Model 7 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Tehnică. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează cu ochiuri pe dos. ochiurile 4 şi 5 se scot pe o andrea de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. ochiurile 6 şi 7 se tricotează pe faţă şi apoi ochiurile 4-5 de pe andreaua de rezervă se tricotează tot pe faţă. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. 44 . Rîndul 6: toate ochiurile pe dos. ochiurile 8 şi 9 se scot pe andreaua de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Rîndul 5: 3 ochiuri se lucrează pe faţă. Ana Popescu. Cu acest rînd se încheie modelul care apoi se repetă începînd cu rîndul 1. Ed. 10 ochiuri pe faţă. iar ochiurile 10 şi 11 se tricotează pe faţă. 1 ochi se scoate fără să se lucreze. 1966. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. după care se tricotează pe faţă ochiurile 8 şi 9 de pe andreaua de rezervă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 8 ochiuri pe faţă.

Se tricotează în continuare 1 ochi pe dos. formînd astfel 3 ochiuri din unul singur. iar din ochiul următor se formează iar 3 ochiuri. 3 ochiuri se lucrează împreună pe dos. 2 ochiuri pe faţă.Model 8 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Alternanţa acestor rînduri se repetă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 45 . Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. fără să fie luat pe andreaua stîngă. ochiul 3 pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: la fel cu rîndul 2. 3 ochiuri luate împreună pe dos. Această alternanţă urmează pînă la sfîrşitul rîndului. apoi se tricotează iar 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1966. Rîndul 5: la fel cu rîndul 3. Ed. se tricotează încă o dată ochiul precedent (ochiul 2) şi se ia pe andreaua stîngă. Tehnică. 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”.

apoi se trec pe andreaua stîngă cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. următoarele 4 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. 1966. Rîndul 9: toate ochiurile se lucrează pe dos. 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe dos. Tehnică. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe faţă se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. Rîndul 2 – 8: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrele (pe faţă sau pe dos). se trec pe andreaua din stînga cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Ed. Alternanţa rîndurilor se repetă. 46 .Model 9 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. Ana Popescu.

Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 14: ca rîndul 2. 12 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 6 ochiuri se lucrează pe faţă. 6 ochiuri se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă şi în continuare 3 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. 47 . Se continuă cu alternanţa rîndurilor. Ed. 3 ochiuri pe dos.Model 10 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi rîndurile fără soţ: 3 ochiuri pe dos. 1966. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.

Model 11 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 4: punct de jerseu. Ana Popescu. un fir din alt ghem de aceeaşi culoare sau de culoare diferită. Ambele fire se trec prin faţa împletiturii şi se încrucişează în de jos în sus pornind de la cel care execută împletitura. în aşa fel încît ochiurile lucrate din firul aceluiaşi ghem să fie unul deasupra celuilalt. “Tricotaje de mînă”. de jos în sus. iar firele se încrucişează pe faţa împletiturii. 48 . Se tricotează alternativ cîte 1 ochi lucrat pe dos cu firul dintr-un ghem şi 1 ochi lucrat pe dos din ghemul adăugat. Ed. 1966. Rîndul 6: se tricotează ochiurule numai pe faţă. tot cu ambele fire. Tehnică. Rîndul 5: se adaugă la primul fir.

Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos.Model 12 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: 4 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. Ed. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. 1 jeteu. 49 . Această alternanţă de rînduri se repetă. 1966. 1 jeteu. 3 ochiuri luate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe dos.

Model 13 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 50 . 1966. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. pe faţă sau pe dos. Ed. deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Ana Popescu.

Model 14 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează al 2-lea ochi de pe andrea înaintea primului ochi fără să fie scos de pe andreaua stîngă. Rîndul 2: ochiurile răsucite se tricotează pe dos. formînd astfel o răsucitură. Se tricotează şi primul ochi şi se scot de pe andrea ambele ochiuri deodată. Ed. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Tehnică. 51 . “Tricotaje de mînă”. Alternanţa acestor rînduri se repetă. 1966.

Model 15 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se împunge andreaua în primul ochi din spate spre faţă. Aceste 2 rînduri se repetă. Se tricotează şi primul ochi luat din spate şi apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua dreaptă şi apar ca ochiuri încrucişate. “Tricotaje de mînă”. În continuare se mai tricotează 1 ochi pe dos. 1966. iar firul rămîne pe dosul lucrului şi se tricotează al 2-lea ochi pe faţă fără să fie scoss de pe andrea. Ana Popescu. Tehnică. 52 . fără să fie tricotat. Ed. Această alternanţă se repetă. iar ochiurile încrucişate se tricotează pe dos. Rîndul 2: Deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă.

Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Se tricotează şi primul ochi şi se scot ambele ochiuri de pe andreaua dreaptă pe cea stîngă. Se repetă alternanţa de ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Aceste 2 rînduri alternează. adică se tricotează al 2-lea ochi pe faţă înaintea primului ochi.Model 16 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Ed. Tehnică. 1966. 53 . fără să fie scos de pe andrea. o răsucitură din 2 ochiuri. iar cele 2 ochiuri răsucite se tricotează pe dos.

Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe dos.Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe faţă. Ana Popescu. Ed. ultimul ochi va fi pe faţă sau pe dos. . 54 . alternînd cu 2 ochiuri pe faţă. Acest model cere o atenţie deosebită la începutul fiecărui rînd. Rîndul 2: . se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe faţă şi se continuă alternînd cu 2 ochiuri pe dos.Model 17 – Modele borduri Pentru executarea acestui model e necesar să se monteze pe andrea un număr de ochiuri fără soţ. “Tricotaje de mînă”. Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe dos. 1966. 2 ochiuri pe dos. Tehnică.

se ridică pe andreaua dreaptă 1 ochi nelucrat. Model 19 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile se tricotează pe dos. adică 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos. Rîndul 4. Rîndurile se repetă. “Tricotaje de mînă”. ochiul următor se lucrează pe faţă şi se trece prin ochiul ridicat. Tehnică. Ana Popescu.Model 18 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1966. 1966. 5 şi 6: se lucrează pe dos. Ana Popescu. Rîndul 2: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Rîndul 3: 1 jeteu. 55 . Ed. 1 ochi pe faţă luat din spate. Ed. Tehnică.

2 ochiuri pe faţă. apoi începe modelul.Model 20 – Modele borduri Se tricotează: Cîteva rînduri (8 – 10) cu ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. pe faţă şi pe dos. Tehnică. Aceste 6 rînduri se repetă. Această alternanţă se repetă după nevoie. Ana Popescu. iar andreaua de rerzevă se trece în faţa lucrului. Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. În continuare se tricotează 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1966. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele andrelei. adică ochiurile pe faţă se tricotează pe faţă. Se continuă tricotarea a 5 ochiuri pe dos şi apoi o nouă împletitură a rîndurilor. Ed. 3 şi 4: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Prin această operaţiune se obţine împletirea rîndurilor. Cele 2 ochiuri pe dos se lucrează pe dos şi în continuare se lucrează pe faţă cele 2 ochiuri aflate pe andreaua de rezervă. iar cele pe dos se tricotează pe dos. 56 . Rîndul 2. apoi se trec de pe andreaua de rezervă pe andreaua stîngă cele 2 ochiuri lucrate pe dos. 5 ochiuri pe dos. Rîndul 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea.

Model 21 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 5: 3 ochiuri pe faţă. Ed. Rîndul 6: 3 ochiuri pe faţă. apoi 3 ochiuri pe dos se tricotează împreună pe faţă. Motivul se repetă începînd cu rîndul 1. 3 ochiuri pe dos. 1966. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. adică 1 ochi pe faţă. fără să se scoată de pe andrea. 1 jeteu şi 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. după care toate 3 ochiurile se scot de pe andrea. 57 . din ochiul următor se fac 3 ochiuri. Tehnică.

14 şi 15. 5. 13. apoi se tricotează pe faţă ochiurile 12. după care se tricotează tot pe faţă ochiurile scoase de pe andreaua de rezervă şi se mai tricotează 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 6 şi 7 se scot pe o andrea de rezervă şi se trec pe dosul lucrului şi se tricotează pe faţă ochiurile 8. Rîndul 8: 3 ochiuri pe faţă. 10 ochiuri pe faţă. pe faţă şi pe dos. ochiurile 4.Model 22 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 13. Tehnică. Rîndul 2 – 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. 58 . Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. 16 ochiuri pe dos. 5. 3 ochiuri pe dos. Se tricotează apoi pe faţă ochiurile 4. Ed. 9. Aceste rînduri se repetă. 6 şi 7 aflate pe andreaua de rezervă. În continuare se scot ochiurile 12. 3 ochiuri pe faţă. 1966. 10 şi 11. 14 şi 15 se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului.

“Tricotaje de mînă”. Modelele ajurate şi dantelate sînt folosite la tricotarea bluzelor. Modelele compacte se pretează la tricotarea oricărei piese de îmbrăcăminte. Tehnică. pentru ca împletitura să iasă fină şi spumoasă. ciorapilor etc. şalurilor. Pentru piesele tricotate cu modele dantelate se întrebuinţează fire subţiri şi de bună calitate. Ed. iar cele executate în diverse culori au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele şi la articolele pentru copii. 1966. Ana Popescu. ajurate şi dantelate lucrate cu fire într-o singură culoare sau divers colorate.Modele de context Modele de contextură formează o gamă foarte largă şi se pot realiza prin îmbinarea diverselor puncte de tricotaj obţinînd modele compacte. 59 .

Tehnică. Ed. 60 . Ana Popescu. Rîndul 2: 1 ochi pe dos. cu deosebirea că se ridică nodul la ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul 2. 1966. se lucrează pe faţă.Model 1 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Rîndul 3: ca şi toate rîndurile de pe dosul lucrului. de la ochiul 2 se ridică nodul pe andrea în faţa ochiului. “Tricotaje de mînă”. formînd astfel 2 ochiuri care se lucrează pe faţă. Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. luate pe stînga.

Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. 2 ochiuri se trec pe andrea nelucrate. Rîndul 2: ca şi toate rîndurile cu soţ. Ed. cu firul lăsat în faţa ochiurilor. Aceste rînduri se repetă. 61 . “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.Modelul 2 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 1966. cu deosebirea că aici se tricotează pe dos cele 2 ochiuri care în rîndul 1 n-au fost lucrate. se va lucra în întregime pe dos. Tehnică. iar cele care au fost lucrate aici se trec pe andrea nelucrate.

“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 1966. cu deosebirea că se inversează modelul astfel: ochiul nelucrat din modelul precedent se lucrează aici pe dos. 1 ochi nelucrat. iar ochiul care a fost lucrat pe dos se trece pe andrea nelucrat. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat cu firul lăsat pe faţa lucrului (acesta va fi acelaşi ochi nelucrat şi în rîndul 1). Tehnică. iar firul se lasă pe dosul lucrului. Ed. apoi modelul se repetă începînd cu rîndul 1. adică ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent. 3 şi 4 de mai sus. 62 . Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 1. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează aşa cum se prezintă pe andrea. Rîndurile următoare se lucrează la fel ca rîndurile 2. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. aici se lucrează pe dos.Modelul 3 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. iar ochiul care n-a fost lucrat niciodată. 1 ochi pe faţă. aici apare pe faţă şi se lucrează tot pe faţă.

luîndu-l larg pe andreaua dreaptă. Ed. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. 1966. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. apoi se lucrează pe faţă cele 3 ochiuri care au fost păşite. 63 .Modelul 4 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. iar în continuare se tricotează 6 ochiuri. Rîndul 7: se lucrează toate ochiurile pe faţă. Rîndul 6: toate ochiurile se lucrează pe dos. fără să fie scos de pe andreaua stîngă. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. Tehnică. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Rîndul 4: se lucrează în întregime pe dos. se păşesc 3 ochiuri şi se lucrează ochiul 4. se păşesc 3 ochiuri şi se repetă operaţiunile modelului din rîndul 1. şi se trec pe andreaua dreaptă împreună cu ochiul 4 care a fost deja lucrat.

Rîndul 16: se lucrează ca rîndul 2. 1 ochi pe dos. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 1966. 6 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă. 64 . Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. 4 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Aceste rînduri se repetă.Modelul 5 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9 şi 11: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează aşa cum se prezintă. Ed.

1966. întorcînd andreaua prin spatele ochiului. Ed. “Tricotaje de mînă”.Modelul 6 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat care se ia răsucit. iar ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se ia aici pe andrea nelucrat şi răsucit. 65 . Tehnică. Observaţie: pentru reuşita acestui model. iar firul rămîne în spatele lucrului. adică ochiul nelucrat în rîndul 1 se lucrează aici pe faţă. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. Ana Popescu. cît şi pe dosul lucrului. Rîndul 3: se lucrează ca rîndul 1. este necesar să se lucreze toate ochiurile numai pe dreapta. atît pe faţa. dar se inversează modelul.

66 . cu firul lăsat pe dosul lucrului. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă.Modelul 7 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. 4 ochiuri pe dos. 1966. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 4: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă pe andrea. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: toate ochiurile se lucrează pe dos. adică 2 ochiuri nelucrate cu firul lăsat pe faţa lucrului. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. Tehnică. Ana Popescu. Rîndul 10: se lucrează aşa cum se prezintă. iar firul rămîne în dosul lucrului. Ed. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. adică cele 2 ochiuri nelucrate vor fi cele 2 ochiuri din mijlocul grupului de 4 ochiuri pe faţă din modelul precedent. cu deosebirea că se inversează modelul.

iar ochiul care a fost lucrat pe sub nod se lucrează simplu pe faţă. ochiul următor se lucrează tot pe faţă. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Ed. cu deosebirea că se inversează ochiurile. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. dar se împunge andreaua sub nodul ochiului. 1966. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează pe faţă.Modelul 8 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile pe faţă. adică ochiul care a fost lucrat simplu pe faţă în rîndul 2 se lucrează sub nod. 67 . Tehnică.

Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Modelul se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. lucrîndu-l pe faţă luat pe dreapta. tricotînd toate ochiurile pe dos. iar al 4-lea ochi care a fost deja lucrat se trece pe andreaua dreaptă. Ana Popescu. Rîndul 4: se face o păşitură peste 3 ochiuri şi se lucrează pe faţă al 4-lea ochi şi ochiul obţinut se trece în faţa celor 3 ochiuri pe andreaua stîngă. În continuare se lucrează tot pe faţă cele 3 ochiuri păşite. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1966. Ed. 68 . Rîndul 3: toate ochiurile se lucrează pe dos.Modelul 9 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului.

2 ochiuri nelucrate se iau pe andrea. 1966. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. 69 . iar ochiul lăsat pe andreaua de rezervă se pune pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe faţă. Ed. Ana Popescu. ca la rîndul 1. Se lucrează apoi 1 ochi pe faţă. Tehnică. Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. Rîndul 2: se lucrează 1 ochi pe dos. În continuare se ia 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă de această dată pe faţa lucrului. iar firul rămîne pe faţa lucrului.Modelul 10 – Modele compacte Acest model se lucrează cu o andrea de rezervă şi se tricotează totdeauna întîi ochiul al 2-lea şi apoi primul. cu deosebirea că firul de la primul ochi luat pe andreaua de rezervă se lasă pe faţa lucrului. şi nu în spate. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă. însă adecvat inversiunii modelului efectuat în rîndul 3. se lucrează 1 ochi pe faţă.

luat pe stînga. Aceste 2 rînduri se repetă. 1966. se tricotează ochiul al 2lea pe faţă luat pe dreapta. “Tricotaje de mînă”. Ed. Rîndul 2: 1 ochi pe dos. iar ochiul care a fost luat pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează tot pe dos. Ana Popescu.Modelul 11 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. apoi se trece pe andreaua stîngă ochiul care a fost lăsat pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. Tehnică. 70 .

Rîndul 5: 2 ochiuri nelucrate şi firul se lasă pe dosul lucrului. iar ochiul următor (care a fost primul) se lucrează tot pe faţă. Ana Popescu.Modelul 12 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrea. 71 . iar ochiurile care au fost nelucrate se lucrează încrucişat. formînd astfel un punct încrucişat. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 2. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. Tehnică. iar firul se lasă pe dosul lucrului. Rîndul 7: se lucrează la fel ca rîndul 3. adică ochiul din stînga se trece prin ochiul din dreapta. Ed. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. şi apoi 2 ochiuri tricotate pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. adică 2 ochiuri nelucrate. se pune pe andrea şi se lucrează pe faţă. 1966. apoi 2 ochiuri pe faţă. iar firul se lasă pe faţa lucrului. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: se lucrează toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri nelucrate se trec pe andreaua stîngă.

Rîndul 5: pe acest rînd se schimbă modelul. 1 ochi pe dos. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2.Modelul 13 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. cele 2 ochiuri nelucrate din rîndurile anterioare se încrucişează. 1966. Aceste 6 rînduri se repetă. 4 ochiuri pe dos. trecîndu-se ochiul din stînga prin ochiul din dreapta. 2 ochiuri nelucrate. 2 ochiuri nelucrate. adică 1 ochi pe faţă. apoi 1 ochi pe faţă. adică din cele 4 ochiuri pe faţă se ia 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. apoi fiecare se lucrează pe faţă şi în continuare se tricotează încă 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. 1 ochi pe faţă. 72 . Tehnică. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. Ed. iar firul se lasă pe spatele lucrului. firul se lasă în faţa lucrului. iar firul se lasă în spatele lucrului. 1 ochi pe dos. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea.

Rîndurile se repetă. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 1966. firul se lasă în faţa lucrului. 73 . Rîndul 3: 2 ochiuri nelucrate. 2 ochiuri nelucrate şi firul lăsat în faţa lucrului. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. Tehnică. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează pe dos. Ed.Modelul 14 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă.

74 . 1966. Ana Popescu. Rîndul 2: 2 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă în dosul lucrului. apoi ochiurile de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 2 ochiuri se lucrează pe faţă. Tehnică. iar ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe dos. “Tricotaje de mînă”. apoi se lucrează 2 ochiuri pe dos. Ed.Modelul 15 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă firul în faţa lucrului.

Ed. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă.Modelul 16 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile care apar pe dos se lucrează pe faţă. 1 ochi pe dos. 75 . iar cele care apar pe faţă se lucrează pe dos. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă ele pe andrea. adică 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1966.

Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Tehnică.Modelul 17 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. firul lăsat pe faţa lucrului. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă. Ed. 1 ochi nelucrat şi firul lăsat în faţa lucrului. 1966. Rîndul 2 si toate rîndurile cu soţ: se lucrează numai pe dos. 76 . Ana Popescu.

ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă. 1 ochi pe faţă. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează pe faţă. 1 ochi pe faţă. Se trece 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. 77 . 1966. Ana Popescu. Tehnică. iar firul se lasă în faţa lucrului.Modelul 18 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece nelucrat pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. Rîndul 2: se tricotează în întregime pe dos. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi firul se lasă pe dosul lucrului. 1 ochi pe faţă. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 1 ohi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. Ed.

însă se împunge andreaua pe sub nodul ochiurilor.Modelul 19 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: cu toate ochiurile tricotate pe faţă. 78 . Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. acum se lucrează simplu pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. Tehnică. 1966. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. dar se schimbă modelul astfel: ochiurile care au fost lucrate simplu pe faţă. iar ochiurile care au fost luate sub nod. Ed. 2 ochiuri tot pe faţă. aici se iau pe sub nod ca în rîndul 2.

Rîndul 3 şi 4: se lucrează toate ochiurile pe faţă. Tehnică. Ed. 1966. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos.Modelul 20 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar ele pe andrea. adică 1 ochi pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă. 1 ochi pe dos. 79 . Ana Popescu.

cu deosebirea că aici se ia ochiul din mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă din rîndul 1. 80 . Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. 1966. “Tricotaje de mînă”. firul se lasă în faţa lucrului. ochiul care n-a fost lucrat în rîndul 1 nu se lcurează nici în rîndul 2. iar ochiul nelucrat din rîndul 1 să fie în mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă. Ed. Tehnică.Modelul 21 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. 1 ochi se ia nelucrat şi se lasă în spatele lucrului. Rîndul 2: 1 ochi se ia nelucrat. Ana Popescu. 3 ochiuri pe faţă.

Ed. 1 jeteu. 1966. Modelul se continuă cu rîndul 2. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează aici împreună pe faţă. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.Modelul 22 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Tehnică. 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe dos. Rîndul 4: 1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate din nou nelucrat împrună cu un nou jeteu. 1 ochi scos cu jeteu se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. 81 .

1 noduleţ. 7 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe faţă. pînă se obţin 5 ochiuri. 1 noduleţ. o dată pe faţă. 1966. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1 noduleţ. Rîndul 13: 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1 noduleţ. un noduleţ. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 82 . 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 1 noduleţ. 1 noduleţ. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. Rîndul 11: 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează toate ochiurile pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 2 ochiuri pe faţă. iar noduleţul se tricotează concomitent cu ochiul pe dos.Modelul 23 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 17: 4 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. Urmează 4 ochiuri pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. strîngîndu-se uşor. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. Ed. un noduleţ care se execută astfel: dintr-un singur ochi se fac 5 ochiuri fără să se scoată de pe andrea luate o dată pe dos.

1 noduleţ. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 1966. Ed. 1 noduleţ. Rîndul 3: 6 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 1. 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: se tricotează toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”.Modelul 24 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 7 ochiuri pe faţă. 83 . Ana Popescu. Tehnică. 1 ochi pe faţă. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. 7 ochiuri pe faţă.

Ed. 1966. Rîndul 2: se tricotează împreună pe faţă ochiul scos netricotat în rîndul 1 şi jeteul. iar ochiul tricotat în rîndul 1 se scoate fără să se tricoteze. Tehnică.Modelul 25 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 84 . 1 jeteu. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. apoi se face un nou jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. Rîndurile următoare se tricotează la fel ca rîndul 2.

Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă. 85 .Modelul 26 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Ed. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. firul se trece prin faţa andrelelor peste 2 ochiuri care se scot de pe andrea fără să fie lucrate. 1966. Ana Popescu.

Tehnică. 10. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. 1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 9. Această alternanţă se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile pe faţă (punct de jerseu). Aceste rînduri se repetă. cu deosebirea că se lucrează pe dos şi nu pe faţă.Modelul 27 – Modele compacte Se tricotează: La început cîteva rînduri (după gust) cu punct de jerseu. Rîndul 7: la fel ca rîndul 4. 11: toate ochiurile pe dos. iar restul de două ochiuri se lucrează împreună tot pe faţă. Ana Popescu. Se tricotează apoi pe faţă primul ochi dintre cele trei. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos. Rîndul 4: se lucrează introducînd andreaua dreaptă între ochiurile 3 şi 4 şi se tricotează 1 ochi prelungit fără să fie scos de pe andrea. Ed. ca rîndul 4. 86 .

87 . Ana Popescu. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă.Modelul 28 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: punct de jerseu. Urmează 6 rînduri tricotate cu punct de jerseu. 2 ochiuri se scot pe o andrea de rezervă şi se înfăşoară de 5 ori cu firul cu care se tricotează formînd noduleţul. 1966. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. apoi se scoate pe andreaua dreaptă. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Ed.

Rîndul 3: 3 ochiuri tricotate împreună pe faţă în spatele andrelei fără să se scoată de pe andrea. Se repetă modelul. iar la sfîrşit se încheie rîndul cu 2 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Ed. 88 . 1966. În continuare se tricotează 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. se face 1 jeteu împreună cu care se tricotează încă o dată aceste ochiuri în spatele andrelei. Urmează 1 ochi tricotat pe faţă. Tehnică. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. apoi se începe modelul tricotînd 3 ochiuri împreună pe faţă în spatele andrelei şi fără a se scoate aceste ochiuri de pe andrea se face 1 jeteu cu care se tricotează încă o dată ochiurile pe faţă în spatele andrelei.Modelul 29 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează la margine 2 ochiuri pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă.

se împunge andreala între ochiul al 2-lea şi al 3-lea şi se formează 1 ochi lung pe faţă fără să fie scos de pe andrea.Modelul 30 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: se tricotează punct de jerseu. Rîndul 8: se tricotează în întregime pe dos. Aceste rînduri se repetă. 89 . Ed. Tehnică. Ana Popescu. Ochiul suplimentar format prin păşitură în rîndul anterior se lucrează împreună cu ochiul de alături. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă. Se tricotează apoi primul şi al doilea ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1966.

1 jeteu. 1966. 90 . “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. Ed. 1 jeteu. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat.Modelul 1 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Tehnică. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. se ridică 1 ochi nelucrat. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi apoi trecut prin ochiul nelucrat. se ridică 1 ochi nelucrat. 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă.

1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. Ana Popescu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. 91 . 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 1966. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. Ed. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. De la rîndul 11 modelul se repetă începînd cu rîndul 3. 1 ochi pe faţă şi se trage prin ochiul netricotat. 1 ochi pe faţă. 9 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”.Modelul 2 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi se scoate netricotat. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos.

Tehnică.Modelul 3 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Ed. Rîndul 13: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile şi jeteul se tricotează pe dos. 2 ochiuri împreună pe faţă. Rîndul 7: se tricotează la începutul rîndului 6 ochiuri pe faţă. apoi începe modelul: 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 15: la fel ca rîndul 7. Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 20: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. Rîndul 17 şi 19: toate ochiurile pe faţă. 92 . Rîndul 9: toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri împreună pe faţă. Rîndul 3 şi 5: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu.

1 ochi se scoate nelucrat. 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri luate din faţă împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 6 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. 1 ochi scos netricotat. 1 jeteu.Modelul 4 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 7: 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 7 ochiuri pe faţă. 1 ochi scos netricotat. Ana Popescu. Tehnică. 2 ochiuri luate din faţă împreună şi lucrate pe faţă. 8 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. Rîndul 13: 4 ochiuri pe faţă. 1 ochi se scoate netricotat. Aceste 16 rînduri se repetă. Ed. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi lucrat pe faţă se trece prin ochiul nelucrat. Rîndul 11: 5 ochiuri pe faţă. 93 . “Tricotaje de mînă”.

94 . 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 5: 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu.Modelul 5 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 4 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 4 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă şi trecute prin ochiul netricotat. 1 ochi scos netricotat. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 1 ochi scos netricotat. Rîndul 7: 4 ochiuri pe dos. 2 pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat.

1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 jeteu.Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. Tehnică. 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 95 . 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1966. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă.

1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul nelucrat. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Ed. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri luate împreună pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 1966. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi netricotat. Tehnică. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 96 . 3 ochiuri pe faţă.Model 6 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Aceste 5 rînduri se repetă. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă.

Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos. 1966. 1 ochi netricotat. 97 . 1 jeteu. 1 ochi pe dos şi trecut prin ochiul nelucrat. Ana Popescu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi tras prin ochiul nelucrat.Model 7 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. Ed. Aceste 2 rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi netricotat.

Ana Popescu. Ed. 2 ochiuri pe dos. Tehnică. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea. 2 ochiuri luate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul netricotat. 1 ochi netricotat. iar jeteurile se lucrează pe dos. 98 . 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. Se repetă modelul pînă la sfîrşitul rîndului. 1 ochi pe faţă. apoi urmează modelul – 1 ochi pe faţă. adică pe faţă sau pe dos. 1966. 1 ochi pe faţă.Model 8 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: la început de rînd.

3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 2: se lucrează în întregime pe dos. 1 jeteu. 1966. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Tehnică. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”.Model 9 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 99 . 1 jeteu. Ed.

1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. Rîndul 5: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul începînd cu rîndul 3. 1966. Ana Popescu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi netricotat. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe faţă.Model 10 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 6: 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 1 jeteu. Ed. Rîndul 2: 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. 1 ochi netricotat. 100 . Tehnică. 1 ochi şi 1 jeteu se tricotează împreună pe faţă. 1 ochi nelucrat. iar firul se lasă pe dosul lucrului. 1 ochi nelucrat. 1 ochi netricotat. 1 ochi nelucrat. iar firul se trece prin dosul lucrului. Rîndul 4: 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. iar firul se lasă pe dosul lucrului. 1 jeteu. 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă.

Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. 1 ochi nelucrat. Ed. 1 jeteu. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2.Model 11 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. aici se lucrează pe dos. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. Tehnică. 101 . 1966. cu deosebirea că ochiul care a fost nelucrat în rîndul 1. avînd grijă ca jeteul şi ochiul nelucrat să se lucreze împreună. Ana Popescu. apoi se face 1 jeteu şi 1 ochi nelucrat. iar firul se trece pe faţa lucrului. iar firul se trece pe faţa lucrului.

3 ochiuri pe dos. Urmează apoi 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 6 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. fără să fie scoase de pe andrea pînă se fac 6 ochiuri. Rîndul 4: 6 ochiuri pe faţă. cu deosebirea că se inversează modelul (1 ochi pe faţă.Model 12 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. 1966. iar ultimul ochi rămas pe andrea se lcurează pe dos. după care se dă drumul ochiului de pe andrea. 3 ochiuri pe dos. Ed. Tehnică. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. În felul acesta toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 6: se trec peste primul ochi pe faţă următoarele 5 ochiuri. 6 ochiuri pe dos. 1 ochi înmulţit de 5 ori. în ochiul următor se lucrează 6 ochiuri procedînd astfel: se tricotează cîte 1 ochi pe faţă. unul după altul. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. 2 ochiuri pe faţă). avînd în vedere inversarea făcută. Rîndul 7: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. Rîndul 10: la fel ca rîndul 2. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. 102 .

1966. Tehnică. 1 ochi nelucrat. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri pe faţă. ţinînd seama de inversiunea ochiurilor făcute în rîndul precedent. 103 . 2 ochiuri pe faţă. Ed. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă.Model 13 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat. firul rămîne pe dosul lucrului. 1 ochi nelucrat. firul rămîne pe dosul lucrului. firul se lasă pe faţa lucrului. iar firul rămîne pe dosul lucrului. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi nelucrat.

“Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. Aceste 6 rînduri se repetă. 1966 104 . Ed. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. iar jeteurile se iau nelucrate pe andrea. Tehnică. Ana Popescu.Model 14 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 3 – 6: toate ochiurile pe faţă.

3 ochiuri pe dos.Model 15 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. apoi ochiul nelucrat se trece peste ochiul obţinut prin tricotarea celor 2 ochiuri împreună. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. 105 . 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 1 ochi pe dos. 1966. Tehnică. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. 1 jeteu.

1 jeteu.Model 16 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. Rîndul 2: 5 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Ed. 1 ochi pe faţă. Tehnică. 1966. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. 106 . Rîndul 4: 5 ochiuri pe dos. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă.

Rîndul 2 şi 4: 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. Tehnică. 3 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe faţă. Ed. 1 ochi pe dos. 1 jeteu.Model 17 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: 2 ochiuri pe dos. 1966. iar ultimul din aceste 3 ochiuri se scapă peste celelalte 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 107 . Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 1 ochi pe dos.

Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1966. Rîndul 4: se lucrează aşa cum se prezintă. Ed. 3 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 108 . Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 4. Tehnică. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 3. 1 ochi nelucrat. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.Model 18 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. apoi ochiul nelucrat se scapă peste cel obţinut din tricotarea celor 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu.

2 ochiuri pe faţă.Model 19 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. Tehnică. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1966. Ana Popescu. 109 . 2 ochiuri pe faţă. Ed.

Model 20 – Modele ajurate şi dantelate Posted august 12. Ed. dantelate. Rîndul 4: se lucrează pe dos. context. “Tricotaje de mînă”. tricotaje. Ana Popescu. 1 jeteu. 110 . 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. Tag-uri:ajurate. 2009 by Shortcut in carte. 1966. 5 ochiuri pe dos. 1 jeteu. luate pe stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. apoi se lucrează pe faţă ochiurile de pe andreaua de rezervă. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Tehnică. Rîndul 3: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă.

11 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. 11 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. 7 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 11 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 1966. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 7: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Tehnică. 7 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 10 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 2 ochiuri pe dos. luate pe stînga. Ana Popescu. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 9: 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 10 ochiuri pe dos. Rîndul 10: 10 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 8: 11 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 111 . 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 11 ochiuri pe dos. Ed. Rîndul 4: 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: 10 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă.Model 21 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

Tehnică. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 12: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 14: 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. iar jeteul şi ochiul lucrat pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: toate ochiurile care au fost lucrate pe dos în rîndul 4. 2 ochiuri pe faţă lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta.Model 22 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. aici se lucrează pe faţă. 1 jeteu. luate pe dreapta. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. 112 . Ed. aici se lucrează pe dos (adică ar fi 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 8: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. Ana Popescu. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă).

113 . Rîndul 4: toate ochiurile pe dos.Model 23 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. 1 ochi nelucrat. Ed. Tehnică. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1966. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă.

Ana Popescu. 1 ochi nelucrat. “Tricotaje de mînă”. ochiul nelucrat se trece peste cele 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 1966. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Ed. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă.Model 24 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. peste care se trece ochiul nelucrat. 114 . 1 ochi nelucrat. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Tehnică.

luate pe dreapta. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. luate pe dreapta. 1966.Model 25 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. luate pe dreapta. Rîndul 7: 1 jeteu. Rîndul 5: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 115 . 3 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. Ed. 1 ochi pe faţă. Tehnică. Rîndul 3: 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu. 1 jeteu. luate pe stînga. după care ochiul nelucrat se scapă peste cel provenit din cele 2 ochiuri lucrate împreună. luate pe stînga. 3 ochiuri pe faţă.

luate pe stînga. Tehnică. 116 . luate pe dreapta. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 5 şi 7: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1966. 5 ochiuri pe faţă. 3. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.Model 26 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndurile 1. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Ed. 1 jeteu.

pentru ca în felul acesta să se formeze linia modelului. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 11: 1 jeteu. 5. 7 şi 9: se tricotează la fel ca rîndul 1. Ed. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 117 . 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos.Model 27 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 3. 1966. “Tricotaje de mînă”. cu deosebirea că pentru fiecare rînd se merge cu 1 ochi spre dreapta atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi cînd se lucrează şi jeteurile. 2 ochiuri pe faţă. însă atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi jeteurile se merge cu 1 ochi spre stînga. Tehnică. 2 ochiuri pe faţă.

2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă.Model 28 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. “Tricotaje de mînă”. luate pe stînga. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă (ochiul provenit din cele 2 ochiuri luate pe dreapta şi jeteul din rîndul 5) urmează 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 13: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Tehnică. 1 jeteu. Rîndul 15: 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. luate pe dreapta. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1966. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 11: 1 jeteu. luate pe dreapta. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. Ana Popescu. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. luate pe stînga. Ed. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. luate pe stînga. luate pe dreapta. 1 jeteu. 118 . luate pe stînga. 1 ochi nelucrat. luate pe dreapta. 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă.

Rîndul 7: 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. Tehnică. iar firul se lasă în dosul lucrului. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1 jeteu.Model 29 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 5: 1 ochi nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 119 . Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. urmează 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Ana Popescu. urmează 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1966. 1 ochi pe faţă. apoi se tricotează 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. Ed.

ci i se dă complet drumul de pe andrea – se suspendă – lucrîndu-se mai departe ochiul pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 7: ochiurile lucrate pe faţă în rîndul precedent se lucrează tot pe faţă. Ed. Tehnică. Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. iar jeteul dublu nu se lucrează. 1966. Toate ochiurile pe dos. 120 . 1 jeteu dublu (se răsuceşte firul de 2 ori pe andrea). Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă.Model 30 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos.

Tehnică. 1966. Ana Popescu. În executarea acestor modele se foloseşte mai mult punctul de jerseu şi punctul leneş. Reuşita lor depinde de îmbinarea armonioasă a culorilor care la rîndul ei este determinată de gustul fiecăruia. Ele au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele. Ed. 121 .Modele în diverse culori Modelele de tricotaje divers colorate pot fi executate din două sau mai multe culori. “Tricotaje de mînă”.

122 . Rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. 1966. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. alb şi bleu. iar firul se trece prin faţa ochiului. apoi se începe modelul – 1 ochi bleu se scoate fără să fie tricotat. Ana Popescu. Rîndul 9: se tricotează cu lînă albă: 1 ochi pe faţă la început de rînd. apoi urmează modelul – ochiul cu lînă bleu se scoate încă o dată fără să se tricoteze. iar firul se trece prin spatele ochiului. Aceste 10 rînduri se repetă. Ed. iar firul se trece prin faţa lucrului. Rîndul 10: se începe rîndul cu 1 ochi pe faţă. ochiul alb se scoate încă o dată fără să se tricoteze. iar firul se lasă în spatele ochiului. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă.Model 1 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori. 1 ochi alb se scoate fără să fie tricotat. 3 ochiuri pe faţă. La sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndurile 1 – 6: se tricotează numai pe faţă (punct leneş) cu lînă albă.

Rîndul 3: cu lînă neagră: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: se tricotează cu lînă neagră. Rîndul 1: se tricotează cu lînă verde.Model 2 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori: negru şi verde. 1966. 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. iar firul se trece prin spatele ochiului. iar firul se trece prin faţa ochiului. Rîndul 5: se lucrează la fel ca rîndul 3. toate ochiurile pe dos. Aceste 6 rînduri se repetă. Tehnică. 123 . “Tricotaje de mînă”. toate ochiurile pe faţă. 1 ochi nelucrat. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. Ed. Rîndul 4: cu lînă neagră: ochiul nelucrat se scoate încă o dată fără să se lucreze.

Rîndul 1: se tricotează cu maron. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. toate ochiurile pe faţă. Rîndul 6: la fel ca rîndul 4. “Tricotaje de mînă”.Model 3 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – maron şi galben. Rîndul 3: se tricotează cu galben: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: la fel ca rîndul 2. Ed. 4 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 124 . Tehnică. Rîndul 2: se tricotează cu maron. Rîndul 7: la fel ca rîndul 1. 1966. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri se iau nelucrate. Rîndul 4: se tricotează cu galben: 2 ochiuri nelucrate cu firul trecut prin faţa ochiurilor.

Rîndul 5: bleumarin. luîndu-l din spatele andrelei. Aceste 8 rînduri se repetă. iar firul se trece prin faţa ochiurilor. se împunge andreaua în rîndul 2 şi se scoate firul formînd 1 ochi lucrat pe faţă care se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: bleumarin. Toate ochiurile pe faţă. iar firul se trece prin spatele ochiului. ochiul nelucrat se trece din nou pe andrea luat din spatele andrelei. Toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: alb. după care urmează modelul: se ridică 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Rîndul 4: alb. Toate ochiurile pe faţă. Ed. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 6: bleumarin. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă la început de rînd. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 8: bleumarin. aici se tricotează pe dos. Ochiurile care au fost tricotate pe faţă în rîndul precedent. Rîndul 1: bleumarin. 125 . Rîndul 2: bleumarin. 1966. Tehnică.Model 4 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – bleumarin şi alb. Ana Popescu.

Se tricotează la fel ca rîndul 2. Se tricotează la fel ca rîndul 3.Model 5 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare ca fond. Rîndul 11: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 2. iar cele nelucrate se ridică din nou tot nelucrate. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. verde. Se tricotează la fel ca rîndul 1. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat trecut prin spatele ochiului. cărămiziu. Rîndul 12: roşu. Rîndul 3: verde. Rîndul 4: verde. la început de rînd. iar firul se trece prin faţa ochiurilor. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Ochiurile tricotate se lucrează pe faţă. Rîndul 7: alb. Rîndul 1: alb. Rîndul 8: alb. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Rîndul 6: roşu. 1 ochi pe faţă. Se tricotează la fel ca rîndul 1. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 2: alb. Rîndul 10: verde. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 5: roşu. Rîndul 9: verde. 126 . iar firul se trece prin spatele ochiurilor. iar modelul cu fire în culorile alb.

după care se poate repeta modelul sau se continuă cu culoarea de fond. 127 . cu punct de jerseu.După aceste 12 rînduri. se tricotează 2 rînduri cu maron (culoarea de fond).

Se tricotează la fel ca rîndul 4. Rîndul 11: bleumarin. Rîndul 2: bleumarin. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 10: roşu. Rîndul 9: roşu. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 12: bleumarin. Se tricotează la fel ca rîndul 3. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. Toate ochiurile pe faţă. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 5: alb. Toate ochiurile pe faţă. alb şi roşu. Rîndul 8: roşu. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. Rîndul 4: alb. luate din spatele andrelei. 128 . Se tricotează la fel ca rîndul 4. Rîndul 6: alb. Ochiurile tricotate se lucrează pe dos. Toate ochiurile pe dos.Model 6 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culorile bleumarin. iar ochiurile nelucrate se ridică din nou nelucrate. Rîndul 3: alb. Toate ochiurile pe faţă. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 1: bleumarin. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: roşu. 2 ochiuri nelucrate. Toate ochiurile pe dos.

Toate ochiurile pe faţă. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Ana Popescu. Se lucrează la fel ca rîndul 4. Se tricotează la fel ca rîndul 7. Rîndul 19: roşu. Rîndul 15: alb. Rîndul 23: bleumarin.Rîndul 13: bleumarin. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Rîndul 21: roşu. Rîndul 22: roşu. Ed. Rîndul 17: alb. Toate ochiurile pe dos. Se tricotează la fel ca rîndul 7. “Tricotaje de mînă”. Toate ochiurile pe dos. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 24: bleumarin. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 20: roşu. Toate ochiurile pe faţă. Aceste 24 rînduri pot constitui o garnitură sau se pot repeta formînd un model de contextură. 129 . Rîndul 16: alb. Tehnică. Rîndul 14: bleumarin. 1966. Rîndul 18: alb.

Se tricotează la fel ca rîndul 2. iar firul se trece prin spatele ochiului. Aceste 4 rînduri se repetă. 1 ochi pe faţă la început de rînd. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. alb şi bleu. 1966. Ed. 130 . “Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: bleumarin. Rîndul 2: alb. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Tehnică. iar modelul se lucrează cu fire în culorile: bleumarin. iar firul se trece prin spatele ochiului. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 1: alb. Rîndul 3: bleumarin. Ochiul nelucrat din rîndul 1 se lucrează aici pe faţă. 2 ochiuri pe dos.Model 7 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare bleumarin pentru fond.

şi anume: Rîndul 1: 1 ochi bleu. restul ochiurilor se tricotează cu bleumarin. iar benzile se realizează prin deplasarea (mutarea) ochiurilor colorate de pe ambele laturi ale împletiturii. Rîndul 3: 3 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. celelalte ochiuri cu bleumarin.Model 8 – Modele colorate Se tricotează cu fire bleumarin şi bleu. Ana Popescu. Ed. Această deplasare de ochiuri se face pînă ce numărul de ochiuri ale triunghiului central (bleumarin) se micşorează pînă la 3. Atunci se începe banda bleumarin care începe şi se execută la fel cu cea bleu. Rîndul 2: 2 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. “Tricotaje de mînă”. restul ochiurilor bleumarin. Se foloseşte punctul de jerseu şi se montează un număr fără soţ de ochiuri. 131 . iar la sfîrşitul rîndului 1 ochi gri. 1966. Tehnică. Se dau ca indicii primele tre rînduri.

Fiecare din părţile componente ale tiparului se desenează pe o coală de hîrtie şi apoi se decupează contururile liniilor desenate. . o linie dreaptă de circa 60 cm lungime. jachete. Ana Popescu. faţa. “Tricotaje de mînă”. iar fiecare tipar se lucrează pe jumătate. Ed. Se începe cu desenarea tiparelor necesare confecţionării unei bluze – pulover. o panglică metrică. Fiecare obiect este alcătuit din mai multe piese pentru care se vor desena tipare separate. mîneca şi gulerul. 132 . Acestea sînt: spatele. întrucît acestea servesc ca bază pentru construirea aproape a tuturor celorlalte tipare pentru îmbrăcămintea de femei. fuste etc. cu mînecă chimono sau cu mînecă raglan. Tehnică. Indicaţiunile ce urmează se vor referi la tiparele de bluză – pulover şi fustă. Bluza poate fi mînecă simplă. Se vor prezenta pe rînd fiecare gen de bluză. pentru a le avea la îndemînă în orice moment. Înainte de a se începe desenarea unui tipar e necesar: .Să se noteze măsurile luate în partea stîngă a hîrtiei pe care se desenează tiparul.) se execută după tipare construite pe măsuri luate direct pe persoana pentru care se lucrează piesa respectivă. 1966.Tricotaje pentru femei Tricotajele pentru femei (bluze – pulover. un creion bine ascuţit şi o gumă pentru şters.Să se procure obiectele necesare tiparului şi anume: o coală de hîrtie de ambalaj de circa 60/80 cm.

Acest unghi constituie cadrul în cuprinsul căruia se desenează tiparul repectiv. Linia de lăţime a spatelui . cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A.reprezintă linia care uneşte spatele cu faţa şi se construieşte astfel: . . Linia de talie . Din punctul B se duce o linie orizontală punctului.care este şi linia din dreptul şoldurilor.se desenează aplicînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a subraţului minus 3 cm. . paralelă cu orizontala A. se desenează măsurînd din punctul B pe verticală numărul de centimetri care reprezintă distanţa de la talie pînă în direcţia şoldurilor.Bluză – pulover cu mînecă simplă (cum se face tiparul) Pentru desenarea tiparului.Din punctul B pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea taliei minus 1 cm şi se notează un punct. se construieşte un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei. plus 1 cm şi se notează litera D. Linia de grosime a bustului . Din punctul C se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala B.Din punctul C pe orizontală se aplică 1/4 din măsura de grosime a şoldului minus 1 cm şi se notează un punct.Din punctul E pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea bustului minus 1 cm. Din acest punct se duce o linie orizontală paralelă cu liniile precedente.se desenează măsurînd din punctul A în jos pe linia verticală măsura de lungime a spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. Linia de lungime a bluzei . Punctul stabilit se notează cu litera C. Punctul stabilit se 133 . unde s-a fixat lungimea bluzei. Linia de subraţ . Punctul stabilit se notează cu litera E. Din acest punct se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala A.se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din măsura de lungime a spatelui pînă în talie.

măsura de lungime a feţei din care se scade lungimea stabilită pentru răscroiala gîtului la partea din spate. Răscroiala braţului reprezintă linia pe care se aplică mîneca. Linia umărului se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctele A şi E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie punctată.uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm mai sus de orizontala E. 2. măsura care reprezintă distanţa dintre talie şi lungimea bluzei. lungimea subraţului minus 3 cm. Răscroiala gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală şi 1/6 din măsura de grosimea gîtului plus 1 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. cu laturile nedefinite şi se înseamnă cu litera A. Acest punct reprezintă lungimea subraţului. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. Pentru desenarea acestei linii se măsoară 1 cm de la linia punctului spre dreapta pe orizontală E şi se notează un punct. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie uşor rotunjită. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. 134 . Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. unde se notează litera C. Tiparul de faţă. Se uneşte apoi punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie rotunjită ce trece prin punctul stabilit pe orizontala E. Linia de lungime a bluzei sau linia de şold se desenează măsurînd. ca şi la spate. Punctul stabilit se notează cu litera D şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu liniile precedente. printr-o linie oblică prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. Punctul stabilit se notează cu litera B şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. din punctul C în jos pe verticală.

Aceşti 2 – 4 cm variază în funcţie de conformaţia respectivă. paralelă cu aceasta pe o distanţă oarecare. este indicat pentru persoane cu bustul dezvoltat. . din punctul de lungime a pensei spre stînga şi se desenează o linie egală cu lungimea umărului din faţă minus distanţa cuprinsă între răscroitura gîtului şi pensă. aşa ca pe tipar. Răscroitura braţului se formează unind punctul de lungime al umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie.Linia de subraţ se desenează aplicînd măsurile de grosime astfel: . El poate fi modificat după nevoie şi dorinţă. care se aplică de la umăr în jos. de la răscroitura gîtului spre stînga 2 – 4 cm şi se notează un punct.Pe linia B se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din măsura de grosime a taliei plus 2 cm şi se notează un punct. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Punctul stabilit indică vîrful pensei şi se uneşte cu punctul stabilit pe linia de umăr printr-o linie dreaptă. Din punctul stabilit se duce o linie verticală paralelă cu verticala A – C. Tot din punctul A se măsoară în jos pe linia verticală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm şi se notează un punct. Acest tipar de bluză cu pensa la umăr aşa cum este decris. Observaţii. în tipar cu pensa sub bust. în funcţie de dezvoltarea bustului şi se aplică pe linia de umăr de la linia de pensă spre stînga. Aceasta este măsura de lungime a pensei. Se desenează apoi o linie oblică din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A pînă la întîlnirea liniei punctate ajutătoare pe o lungime egală cu lungimea umărului din spate minus 1 cm.Pe linia D se măsoară 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm. ca apoi să se rotunjească pînă la punctul de lungime a subraţului. Această linie ajutătoare indică înclinarea umărului. Se unesc între ele punctele stabilite printr-o linie rotunjită. pe o distanţă de 20-30 cm. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare la 4 cm sub linia orizontală A. Pentru completarea liniei de umăr se aşază un echer în unghi drept pe linia oblică a umărului. Această linie oblică reprezintă linia umărului. Punctul stabilit se uneşte cu vîrful pensei printr-o linie oblică care se prelungeşte cu 1 cm mai sus de linia umărului. 135 .Pe linia C se măsoară din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. . Punctul stabilit se uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. Linia umărului. Pensa de pe umăr se desenează măsurînd pe linia de umăr. de la răscroitura gîtului spre stînga. care pe circa 1/3 din lungimea ei este aproape paralelă cu linia oblică a pensei. Răscroiala gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga 1/6 din grosimea gîtului plus 2 cm şi se înseamnă un punct. Ca adîncime a pensei se dă 8-12 cm. în funcţie de conformaţia corpului.

Linia de subraţ se desenează măsurînd 4 cm din punctul D spre stînga. C. Tiparul de guler Se construieşte un cadru dreptunghiular A.3. Din punctul E se duce o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. 136 . Marginea îndoiturii reprezintă mijlocul mînecii. Această linie reprezintă răscroitura mînecii de la umăr spre faţă. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină. Răscroitura mînecii (capul mînecii) se desenează unind punctul A cu punctul E prinr-o linie rotunjită. variind după model. plus răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. Linia răscroiturii de la umăr spre spate se desenează unind din nou punctul A cu E printr-o linie adîncită în direcţia liniei punctate cu 6 cm spre stînga de punctul E şi cu 1. Linia de adîncime a răscroiturii mînecii se desenează măsurînd 15 – 20 cm din punctul C în jos pe verticală şi se notează litera E. Pe această hîrtie se desenează un cadru dreptunghiular care se notează cu literele A.5 cm sub linia punctată. Lungimea cadrului este egală cu lungimea mînecii. iar lăţimea cadrului este egală cu 1/2 din grosimea braţului. D. După ce se decupează tiparul se desface îndoitura hîrtiei şi se obţine tiparul întreg al mînecii. aşa ca pe tipar. modificînd lungimile. plus răscroitura gîtului de la partea din faţă a tiparului de bluză din totalul căreia se scade 1 cm. C. Observaţii. B. D. B. Tiparul de mînecă Desenarea tiparului de mînecă se face pe o coală de hîrtie îndoită în două. Lăţimea gulerului este de circa 6 – 10 cm. Linia A – B se află chiar pe muchia îndoiturii hîrtiei. cu lungimea pe orizontală care este egală cu răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. Acest tipar de mînecă poate fi folosit şi la mîneca scurtă sau trei sferturi. 4.

Dacă modelul indică un guler fără colţ se rotunjeşte marginea gulerului în punctul B. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. aşa cum arată desenul. 137 . Ed. Punctul însemnat se uneşte cu D printr-o linie uşor rotunjită. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie oblică.Răscroitura gulerului se desenează măsurînd 1 cm din punctul C în sus pe verticala C – A. 1966. Colţul din faţă al gulerului se formează prelungind orizontala B cu 3 – 5 cm spre dreapta.

pentru persoane cu bust mai plin.Modificarea tiparului de bluze Tiparul de bluză în forma în care s-a prezentat este indicat. după cum am menţionat. tiparul se poate modifica astfel: Se poate trece pensa în direcţia bustului pe linia de subraţ procedînd astfel: Se scoate o copie a conturului tiparului de bluză şi pe el se desenează o linie punctată orizontală de la linia de subraţ spre dreapta la 3 – 4 cm sub răscroitura braţului pînă la circa 2 cm de vîrful pensei de pe umăr. iar pensa de pe umăr din direcţia bustului se închide. pornind deschizătura necesară a pensei în direcţia bustului. Prin această operaţie se deschide tăietura de pe linia de subraţ. Pentru persoanele cu bustul foarte puţin dezvoltat tiparul de faţă al bluzei poate rămîne fără nici un fel de pensă. Se taie tiparul pe linia punctată. iar răscroitura braţului se 138 . Pentru persoanele cu bustul mai mic. În acest caz nu se mai desenează pe tipar pensa de pe umăr.

Ana Popescu. faţă.desenează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie bine rotunjită în partea dinspre subraţ. Linia de subraţ poate rămîne în forma prezentată pe tiparul de bază. pentru bluzele cambrate. iar pentru bluzele lejere. această linie va fi dreaptă. 1966. adică punctele de grosimea bustului şi punctul de grosimea şoldului se unesc printr-o linie dreaptă. La fel se procedează şi la tiparul de faţă. aşa ca pe tipar. La fel se procedează şi la tiparul de 139 . Ed. “Tricotaje de mînă”. iar pentru bluzele cu puţină mînecă – gen kimonou – se prelungessc liniile de umăr cu 1 – 2 cm şi se modifică uşor linia de răscroitură a braţului. Pentru bluzele fără mînecă se foloseşte tiparul în forma descrisă. Tricotarea bluzelor după tipare fără pensă este foarte simplă şi uşor de realizat. Tehnică.

Tehnică. după cerinţele tiparului. Ana Popescu. iar decolteul este ascuţit. Modelul contexturii este format din punct de jerseu. începînd de la vîrful pensei spre umăr se scad ochiurile treptat. Pentru formarea pensei se închide adîncimea pensei pe umăr şi în dreptul acestei linii.Model 1 – Bluze Reprezintă o bluză pentru o persoană cu bustul dezvoltat. 140 . 1 ochi pe dos. iar ca lungime rămîne linia de talie. 1966. (Elasticul nu se include în lungimea bluzei). Mîneca este trei sferturi. Se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la umăr. Ed. iar elasticul este simplu – 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”.

Această linie este subliniată de un şiret de culoare contrastantă care. 1 X 1. Mînecile sînt lungi şi au manşete late cu elastic. Decolteul urmăreşte linia tiparului cu 2 cm deasupra ei. 1966. formează o garnitură drăguţă. simplu. aplicat în jurul decolteului. 141 . Ed. Lungimea bluzei este marcată de linia de şold a tiparului. după un tipar cu pensa pe linia de umăr. formînd un decolteu ascuţit. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.Model 2 – Bluze Această bluză este tricotată cu punct de orez fără bordură. În mijlocul feţei este despicat. Ana Popescu.

continuat cu un guler drept. destul de lat. de o parte şi de alta a plastronului sînt buzunarele. Ed. Prezintă un plastron în mijlocul feţei încheiat în nasturi în partea de sus. Plastronul. În dreptul şoldurilor. bordura tricotului şi a buzunarelor sînt tricotate cu punct de elastic simplu – 1 X 1. manşetele. “Tricotaje de mînă”. gulerul. Tehnică. Ana Popescu. 142 . 1966. Restul bluzei este tricotat cu punct de orez alungit.Model 3 – Bluze Bluza aceasta se lucrează după tiparul cu pensă pe linia de umăr.

iar modelul contexturii este format din punct de elastic ajurat şi nu prezintă nici un fel de bordură. cu mîneci lungi. “Tricotaje de mînă”. cu un decolteu montat cu un guler ce se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide în mijlocul spatelui.Model 4 – Bluze Modelul reprezintă o bluză lejeră. Ana Popescu. Ed. lucrată cu acelaşi model. Gulerul este format dintr-o bandă dreaptă. Tehnică. 143 . Se tricotează după tiparul cu pensă la subraţ. 1966.

de la mînecă şi decolteu este lucrat cu elastic cu ochiuri răsucite.Model 5 – Bluze Această bluziţă fără mîneci este tricotată după tiparul cu pensă la subraţ. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 144 . cu punct de jerseu. Platca este ajurată. Ed. 1966. Tehnică. iar bordura de pe linia de lungime.

Model 6 – Bluze
Deşi simplă, această bluză are o notă de o eleganţă deosebită. Se tricotează după tiparul cu pensă

la subraţ, fără mînecă, iar decolteul este lărgit cu circa 2 cm. Pentru contextură este folosit punctul de jerseu, iar marginile bluzei, a mînecilor şi decolteul sînt formate dintr-un elastic cu ochiuri încrucişate. În jurul decolteului prezintă 2 rînduri de ajur care întregesc garnitura. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

145

Model 7 – Bluze

Modelul acestei bluze este format din punct de elastic ajurat fără bordură la marginea bluzei. Se tricotează după un tipar drept fără pensă cu o dechidere în faţă pentru introducerea plastronului. Gulerul cu plastron şi manşetele se tricotează cu punct de elastic cu ochiuri răsucite. Marginea bluzei, a gulerului şi a manşetei sînt tricotate cu fire în nuanţă contrastantă cu fondul, formînd o garnitură discretă. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

146

Model 8 – Bluze

Bluza aceasta se tricotează după tiparul drept, fără pensă, folosind punctul de jerseu. La tiv, la mîneci şi la răscroitura gîtului are cîte o bordură lucrată cu punct de orez şi cîte un rînd de ajur simplu executat astfel: Rîndul 1: (pe faţă) 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, luate din spate. Rîndul 2: (pe dos) toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: (pe faţă) 1 ochi pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 4: (pe dos) toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

147

Model 9 – Bluze

O bluză dantelată şi brodată cu mărgele în jurul gîtului constituie o piesă de îmbrăcăminte de ocazie. Se tricotează după tiparul fără pensă, cu un model de dantelă lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri tricotate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Se repetă pînă la sfîrşitul rîndului unde se adaugă 1 ochi. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi se începe modelul cu: 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, iar modelul începe cu 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, după care urmează modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri se lucrează împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul începe cu 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul, iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
148

Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi începe modelul: 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 6 ochiuri pe faţă. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

149

Model 10 – Bluze

Modelul acestei bluze simple prezintă platca şi mînecile ajurate, iar restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. Se lucrează după tiparul simplu fără pensă, sau după tiparul cu pensă la subraţ “pentru persoane mai dezvoltate”. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se începe cu un număr de ochiuri divizibil cu 12 plus 1 ochi pentru început şi 1 ochi pentru sfîrşitul fiecărui rînd. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 4 ochiuri pe faţă, 1 ochi netricotat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 4 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. La sfîrşit de rînd se va lucra 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă, toate ochiurile pe dos, iar ultimul ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat,
150

1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Cu rîndul al 11-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

151

Model 11 – Bluze

Reprezintă o bluză dreaptă, simplă, lucrată după tiparul fără pensă, sau cu pensă la subraţ pentru persoane mai dezvoltate. În mijlocul feţei prezintă o fentă încheiată cu nasturi. Ca garnitură are bordura şi gulerul ajurat. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizibil cu 6, plus 1 ochi pentru margine. Rîndul 1: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se lucrează 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 1 ochi la margine de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se termină cu 2 ochiuri lucrate împreună şi 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
152

Rîndul 11: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

153

Model 12 – Bluze

Această bluză este lucrată după tiparul de bluză simplă, fără pensă şi este tricotată cu un model ajurat. Bordura, manşetele şi guleraşul sînt tricotate cu un model de elastic simplu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 3. Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, se lucrează apoi pe faţă împreună jeteul pus şi cu ochiul următor, 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, care apoi se tricotează pe faţă împreună cu ochiul următor, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi 3 formează modelul şi ca atare ele se repetă mereu în tricotarea bluzei. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

154

Model 13 – Bluze

Bluziţa aceasta simplă, dar foarte drăguţă se tricotează după tiparul de bluză fără pensă, folosind punctul de orez. Răscroitura mînecilor şi decolteul sînt mărginite cu un şiret tricotat cu o culoare contrastantă, folosind punctul de jerseu. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

155

Se lucrează după tiparul de bluză fără pensă sau cu pensă la subraţ. tricotată cu punct de jerseu răsucit. Ana Popescu. ea capătă o notă de eleganţă şi o încadrează în rîndul pieselor de îmbrăcăminte de ocazie. 156 . 1966.Model 14 – Bluze Reprezintă o bluză simplă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Prin garnitura formată de şiretul lucios cu care este bordat decolteul şi de mărgelele cu care este presărată bluza. Ed.

. Ed. se poate interveni cu mai multe variante: 1.Gulerul este tricotat cu punct de elastic simplu 1 X 1. . 157 . Se poate aplica un joc de benzi colorate tricotate cu acelaşi punct ca fondul sau se poate alege un alt punct. 3. . Se pot broda fundiţe divers colorate. 2 ochiuri lucrate împreună. 2. 1966. Pentru a da o notă unei bluze simple lucrată cu punct de elastic 1 X 1 sau cu punct de jerseu. . Se pot trasa cîteva linii diagonale lucrate cu lînă simplă în diferite culori sau cu lînă de angora.Ajurul este format astfel: 1 jeteu.Bordura bluzei şi a mînecilor este formată de un elastic simplu 2 X 2. Ana Popescu.Model 15 – Bluze Modelul acestei bluze este format din rîndurile de ajur ce traversează contextura. Tehnică.Contextura este tricotată cu punct leneş. “Tricotaje de mînă”. Gulerul este simplu.

cele două oblice laterale se unesc cap la cap cu capetele reverelor. nu ajung chiar pînă la încheietura mîinii. nu se lucrează. aşa cum se vede pe model. deşi sînt lungi. se prelungeşte în sus pînă la linia de umăr terminîndu-se la umeri în linie dreaptă.Pulover marinăresc Acest pulover este indicat pentru tinerele de 18 ani. Se lucrează cu punct de jerseu şi cu andrele nr. iar elasticul fentei care începe de la circa 10 cm mai sus de talie. În cele de mai sus s-a explicat forma gulerului şi a reverelor ca fiind caracteristice acestui model de pulover. Această prelungire formează reverele puloverului. cu andrele nr. se procedează astfel: se numără ochiurile. rezultînd o linie oblică peste linia de umăr. cînd se ajunge la rîndul de la care trebuie despărţită faţa în două. puloverul are gulerul ridicat puţin pe gît la partea din spate. iar partea dreaptă se lucrează cu a treia andrea. Se lucrează din fire mai groase de lînă de culoare bleu marin. După cum se vede pe model. împreună cu 6 ochiuri din corpul puloverului. dacă firul este mai gros. Pentru fentă se montează în continuarea andrelei de la partea dreaptă. 158 . se lucrează cu punct de elastic. iar baza mare formează marginea din afară a gulerului. 6 ochiuri care. O altă caracteristică a acestui pulover este şi fenta care se lucrează cu punct de elastic începînd de la o distanţă de 10 cm mai sus de talie. Partea stîngă se lasă pe o andrea. 4. în mijloc. se împarte pe două andrele în părţi egale. Pentru a începe fenta. 3 sau. bineînţeles după ce s-a terminat de lucrat partea dreaptă. Cu acelaşi punct de elastic se lucrează marginea de jos a puloverului şi marginea mînecilor. Gulerul lucrat tot din punct de elastic se completează la partea din spate cu o bantă de forma unui trapez a cărei bază mică este prinsă de răscroitura gîtului la spate. La fel se procedează şi cu partea stîngă. Mînecile.

Pentru stabilirea numărului de ochiuri pe centimetru de împletitură se face întîi proba. capătul de jos al fentei de pe dos. alb. care după ce se scoate andreaua se lasă liber şi se măsoară. lucrîndu-se o porţiune de 10 – 15 ochiuri. 159 . Acest pulover se poate lucra după tipar care se desenează după explicaţiile date sau numai după măsurile luate pe corp. “Tricotaje de mînă”. cînd persoana care lucrează are experienţă în acest gen de lucru de mînă. o fustă plisată sau cu un pantalon. Acest pulover se poate purta cu o fustă dreaptă. se prinde cu un punct oblic. după ce s-au călcat toate părţile. Tehnică. 1966.Cînd puloverul este gata. Culoarea fustei sau a pantalonului va fi deschisă (gri. Ed. Ana Popescu. muştar) care se armonizează bine cu nuanţa puloverului.

Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Pentru desenarea tiparului de bluză chimono este necesară o măsură suplimentară şi anume: Măsura de lungime a mînecii. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura dintre talie şi şold.Bluză chimono cu mînecă lungă Bluzele (puloverele) chimono se tricotează dintr-o singură bucată – corsajul şi mîneca – urmărind tiparul respectiv. unde s-a stabilit lungimea bluzei şi se notează litera C. trei sferturi sau scurtă şi se compune din două părţi. Acest gen de bluză poate prezenta o mînecă lungă. sau pînă la încheietura mîinii. dacă mîneca este lungă. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. care se ia de la răscroitura gîtului. Tiparul de spate Pentru desenarea tiparului se desenează un unghi cu laturile nedefinite drept în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A. trecînd peste umăr şi apoi în lungul braţului pînă sub cot. măsura de lungime a bluzei pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. 1. dacă mîneca este trei sferturi. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. spate şi faţă. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a spatelui minus 3 cm şi se notează litera D. 160 . pentru care se construieşte cîte un tipar.

Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în formă de unghi drept în punctul G şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera H.pe linia B se măsoară din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct. cu o linie prelungită. . Din punctul F se ridică o linie verticală paralelă cu verticala A pînă la linia de cadru. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul H cu punctul de lungime a subraţului bluzei cu o linie ce se rotunjeşte în dreptul subraţului. . Pe această linie se aplica măsura de lungime a mînecii începînd de la răscroitura gîtului spre dreapta şi se notează cu litera G. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului care se controlează aplicînd măsura din talie în sus pe linia de subraţ. 161 . iar pe orizontală se măsoară tot din punctul spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului plus 1 cm. aşa ca pe tipar.pe linia D se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se înseamnă un punct. Lina de subraţ a bluzei se desenează aplicînd măsurile de grosime după cum urmează: . Punctul stabilit se ridică cu 1 cm mai sus de orizontala A.pe linia C se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului situat deasupra orizontalei A. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează astfel: se măsoară din punctul E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui plus 2 cm şi se notează litera F. apoi se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor adîncită. Din punctul E se duce spre dreapta o linie paralelă cu prizontala A.Linia de lăţime a spatelui se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din lungimea spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera E. Punctele stabilite se unesc între ele cu o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală.

Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. din care se scade lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Tiparul din faţă.2.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. lungimea bluzei în faţă. aşa ca pe tipar.pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A. Punctul stabilit se coboară cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu 162 . . Punctul tabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. ca şi la partea din spate şi se notează litera C. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie ce se prelungeşte cu 3 cm mai sus de linia D. Tot din punctul A în jos pe verticală se aplică aceeaşi măsură plus 2 cm. .pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. spre dreapta. Linia de subraţ a bluzei se desenează astfel: . Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre dreapta pe orizontala lungimea răscroiturii gîtului din spate plus 1 cm şi se notează un punct. Linia de lungime a feţei se desenează aplicînd din punctul B în jos. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. lungimea dintre talie şi şold. Pentru desenarea tiparului din faţă se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite. lungimea cusăturii mînecii din spate de la răscroitura gîtului pînă la verticala F.

Pe această linie să măsoară de la răscroitura gîtului spre stînga lungimea mînecii pînă la încheietura mîinii şi se notează litera F.litera E. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie prelungită. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Ed. 1966. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul G cu punctul de lungime a subraţului bluzei printr-o linie care se rotunjeşte în dreptul subraţului. Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în unghi drept în punctul F şi se duce o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera G. 163 . Tehnică. După aceste tipare simple se pot tricota diferite bluze chimono cu mîneca lungă.

Gulerul. “Tricotaje de mînă”. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. Ea prezintă o platcă tricotată cu punct de elastic cu tighel. Tehnică. 164 . manşetele şi talia prezintă o garnitură din elastic simplu 2X2. Ana Popescu.Model 1 – Chimono cu mîneca lungă Această bluză chimono cu mînecă lungă este foarte potrivită pentru persoanele tinere. 1966. Ed.

Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Ana Popescu. Butonierele sînt executate pe verticală. 1966. 165 . Garnitura de pe cusătura mînecii este formată de o bordură tricotată cu modelul 14. Fenta care se prelungeşte ca o bentiţă în jurul decolteului. Tehnică. manşetele şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu o singură faţă. Ed.Model 2 – Chimono cu mîneca lungă Prezintă o bluză cu un decolteu mic deschis în faţă cu o fentă încheiată în nasturi. “Tricotaje de mînă”.

În punctele stabilite (punctul G – spate şi F – faţă) se aplică linia în formă de unghi drept şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea braţului luată în punctul unde s-a stabilit lungimea mînecii trei sferturi. Tehnică. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 166 .Bluza chimono cu mîneca trei sferturi Pentru tricotarea acestui gen de bluze se foloseşte tiparul bluzei chimono cu mînecă lungă cu următoarele modificări: Linia de lungime a mînecii se stabileşte aplicînd din punctele de răscroitură a gîtului la spate şi la faţă măsura de lungime a mînecii trei sferturi. Punctele stabilite (H – spate şi G – faţă) se unesc cu înălţimea subraţului bluzei cu linii care se rotunjessc în direcţia subraţului. Ed. 1966. După tiparele astfel modificate se pot tricota diverse modele de bluze.

Ed. bordura manşetelor şi talia sînt tricotate cu punct de elastic. Tehnică. În mijlocul feţei fenta se închide cu 3 nasturi. Fenta. La gît prezintă o fentă care se prelungeşte cu o bentiţă în jurul gîtului. dar foarte drăguţă. Manşetele sînt suprapuse şi marginile au o bordură.Model 1 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. 167 . cu ochiuri răsucite. “Tricotaje de mînă”. este lucrată cu punct de ţăsătură. Ana Popescu. 1966.

prezintă o platcă şi un gulerş din două bucăţi aşezat pe lîngă gît. 168 . Ana Popescu. Plătcuţa este conturată de un elastic simplu 1X1. 1966. “Tricotaje de mînă”. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Ed. Conturul plătcuţei se realizează prin aplicarea acestui elastic pe bluză. Drept garnitură. la mîneci şi talie. care de altfel întregeşte garnitura la guleraş.Model 2 – Chimono cu mînecă trei sferturi O bluză deosebit de drăguţă. care se poate purta în diverse împrejurări. Tehnică. În spate se închide cu fermoar.

169 . Ed. care este tricotat cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1966. adică punctul de jerseu. Aceste dungi pot fi tricotate cu fire de o culoare contrastantă. Ana Popescu. folosind punctul leneş sau chiar acelaşi punct cu fondul. Manşetele şi gulerul pot fi tricotate cu punct de semielastic 1X1.Model 3 – Chimono cu mînecă trei sferturi Modelul acestei bluze este format din dungi tricotate cu punct leneş intercalat în fondul bluzei.

1966. dar cu o notă de eleganţă discretă este tricotată cu punct de ţesătură. Garnitura ce o prezintă pe linia de cusătură a mînecii este formată dintr-o bordură tricotată. 170 . Ana Popescu.Model 4 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. bentiţa din jurul gîtului şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu ochiuri încrucişat. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Manşetele. Ed.

cu excepţia manşetelor. este tricotată cu punct de jerseu. bluza prezintă o fentă mărginită cu modelul romînesc. Manşetele sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. cu o garnitură formată de un model romînesc. În mijlocul feţei. 171 . Ed. 1966.Model 5 – Chimono cu mînecă trei sferturi Acest model prezintă o bluză gen cazacă. Tehnică. Această garnitură se poate tricota în contextura bluzei sau separat. “Tricotaje de mînă”. Culorile cu care este lucrat modelul se aleg după gust. Ana Popescu. Toată bluza. şi apoi aplicate pe bluză.

care se modifică în felul următor: Linia de subraţ a bluzei la spate şi la faţă se desenează unind punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime al bustului printr-o linie pînă mai sus de punctul de înălţime al umărului. ca să fie egale între ele. Tehnică. Din punctul M se coboară cu 1. la spate şi la faţă. Linia de răscroitură a braţului se formează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie rotunjită. prelungind linia cu 3 cm. 1966. Ana Popescu. Linia de umăr. Se controlează liniile de umăr (la spate şi la faţă).Bluză chimono cu mînecă scurtă Acest gen de bluză se tricotează după tipare construite la fel cu cele de la bluza chimono cu mînecă lungă. se prelungeşte pînă la întîlnirea liniei de subraţ unde se notează litera M. Linia de cambrură a subraţului se realizează unind între ele punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime a taliei şi acesta cu punctul de grosime a bustului. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. 172 . După ce s-au obţinut aceste tipare se pot tricota diferite bluze cu mînecuţă scurtă. aşa ca pe tipare. Ed. “Tricotaje de mînă”. Din punctul stabilit se duce o linie uşor pierdută în linia de umăr.5 cm.

Acest ajur se realizează tricotînd acest model ajurat. Ed. Tehnică. Ana Popescu. 1966. Marginea bluzei şi bentiţa din jurul decolteului sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1.Model 1 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză tricotată cu punct de jerseu. cu o garnitură formată din rînduri ajurate. “Tricotaje de mînă”. 173 .

Tehnică. Bordura bluzei. 1966. Ana Popescu. a decolteului şi gulerul sînt tricotate cu punct de orez. 174 . Ed. cît şi la fondul bluzei. şi alte puncte de tricotaj atît la garnitură.Model 2 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză tinerească este tricotată din două culori. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Se pot folosi. “Tricotaje de mînă”. după gust. la alegere.

1966. Ed. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu pe dos (dosul tricotajului reprezintă faţa lucrului). 175 . Marginea decolteului. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.Model 3 – Chimono cu mînecă scurtă Modelul prezintă o bluză simplă cu un decolteu alungit pe umeri. a bluzei şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Tehnică.

Ana Popescu. 176 . În mijlocul feţei bluza prezintă o fentă ascunsă sub o bentiţă. Bentiţa din jurul gîtului şi de la fentă.Model 4 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză uşoară de vară este tricotată cu punct de jerseu şi ajur. “Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică. manşetele şi talia sînt lucrate cu elastic cu ochiuri încrucişate. În jurul gîtului. decolteul este mărginit cu o bentiţă ce se înoadă în mijlocul feţei. 1966.

Ana Popescu. Marginea decolteului. după dorinţă. Modelul romînesc poate fi lucrat numai cu o singură culoare contrastantă faţă de fond. 1966. ca şi a bluzei. Decolteul este drept. din care cauză formează o linie ridicată pe gît şi alungită uşor pe umeri. “Tricotaje de mînă”. Ed. sau poate fi executat cu mai multe culori. 177 . Tehnică. sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Această bluză se tricotează cu punct de jerseu.Model 5 – Chimono cu mînecă scurtă Reprezintă o bluză originală cu o garnitură formată din model romînesc.

Marginea decolteului. 178 . scurtă pînă în talie.Model 6 – Chimono cu mînecă scurtă O bluziţă de vară. Tehnică. Decolteul este larg şi alungit pe umeri. 1966. a mînecilor şi talia sînt tricotate cu punct de semielastic 1 X 1. “Tricotaje de mînă”. Ed. ajurată. Ana Popescu. este tricotată cu modelul 1.

cu o bentiţă în jurul gîtului şi este închisă cu un fermoar în mijlocul spatelui. “Tricotaje de mînă”. iar benzile de ajur ce formează plătcuţa sînt tricotate cu modelul 19. Bluza este scurtă pînă în talie. 1966. Ed. Bentiţa din jurul gîtului este lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. Ana Popescu.Model 7 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză deosebit de frumoasă cu o garnitură formată din platcă ajurată. 179 . Tehnică.

“Tricotaje de mînă”. Ed. 180 . Bluza este tricotată în întregime cu punct de jerseu. Decolteul este drept şi se realizează după un tipar la care nu se mai desenează răscroitura gîtului la faţă şi spate. 1966.Model 8 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză prezintă o frumoasă garnitură cu model românesc. Tehnică. Ana Popescu.

2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Are un decolteu larg. Ana Popescu. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri pe faţă. apoi se începe modelul – 1 jeteu. 181 . Ed. 1966. Se repetă modelul. Rîndul 7: se lucrează la fel cu rîndul 3. oval. mărginit cu un galon de culoare contrastantă şi se înnoadă în mijlocul feţei. Aceste 8 rînduri se repetă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile se lucrează pe dos. Tehnică. avînd grijă să se termine rîndul cu un jeteu şi 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună. Restul bluzei este tricotat cu următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 4. Manşetele şi bordura bluzei sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1.Model 9 – Chimono cu mînecă scurtă Este o bluză tricotată cu un model dantelat. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. apoi urmează modelul – 1 jeteu. Rîndul 1: 1 jeteu.

Ed. 182 . Bluza este lcurată cu modelul ajurat 9. cu decolteul pe gît şi marginile cu o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. 1966. “Tricotaje de mînă”. ajurată. Ana Popescu. Tehnică.Model 10 – Chimono cu mînecă scurtă O bluză dreaptă.

alungit pe umeri şi se închide în mijlocul spatelui. În faţă dungile merg vertical pînă la nivelul plătcuţei. 1966. “Tricotaje de mînă”. Este tricotată cu două culori. lucrate cu punct de jerseu sau cu punct de semielastic lat. Decolteul este drept.Model 11 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză lucrată cu un joc de dungi. Ana Popescu. Ed. Tenică. 183 . de unde se lucrează pe orizontală.

Din punctul D se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Pentru fiecare piesă componentă se construieşte un tipar. . treisferturi sau scurte. Linia de lungime a bluzei se desenează din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. lungimea bluzei pînă în talie şi se notează litera B. după ce s-a tricotat pînă la răscroitura braţului. Mînecile. indiferent dacă sînt lungi.Bluză cu mînecă raglan Acest gen de bluze sînt formate dn faţă.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre dreapta pe orizontală 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. se poate tricota o dată cu spatele şi faţă. La mîneci se foloseşte aceeaşi măsură de lungime ca la bluza chimono. 184 .pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se înseamnă un punct. Linia de subraţ se desenează procedînd astfel: . Tiparul părţii din spate Pentru desenarea tiparului se construieşte în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. se pot lucra separat în întregime sau. spate şi mîneci. lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. care au fost şi ele tricotate pînă la răscroitura braţului.

Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: .5 cm şi se notează litera B. aşa ca pe tipar. . . Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea bluzei pînă în talie minus 1. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Se uneşte punctul E cu punctul de răscroitură de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită. Linia desenată se prelungeşte cu 3 cm deasupra liniei de bust. Se unesc apoi între ele punctele stabilite printr-o linie ce se prelungeşte cu 1 cm deasupra orizontalei D.pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului.5 cm şi se notează un punct. Tot din punctul A se măsoară în jos pe verticală 1/6 185 .pe linia de lungime a bluzei se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. Linia de aplicare a mînecii raglan se formează unind punctul E cu punctul de înălţime a subraţului cu o linie uşor rotunjită. Punctul stabilit reprezintă înălţimea subraţului. Răscroitura gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală. Răscroitura gîtului se formează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontala 1/6 din grosimea gîtului minus 1..pe linia de bust se aplică din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului şi se înseamnă un punct. Se unesc între ele punctele stabilite.pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 1 cm şi se înseamnă un punct. Tiparul părţii din faţă Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului minus 3 cm şi se notează litera E. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C.

Lungimea acestei bluze. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. Se măsoară apoi 4 1/2 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. însă numai pînă la elasticul sau la bordura ce urmează să se facă bluzei respective. pentru mîneca lungă. C. Ana Popescu. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare. Tehnică. Observaţii. linia de talie va reprezenta lungimea bluzei. 1966. Tiparul de mînecă Se desenează un cadru dreptunghiular cu lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii raglan (se ia la fel ca la mîneca chimono). sau a grosimii braţului pentru mîneca treisferturi şi pentru mîneca scurtă. aplicînd din punctul C în jos pe verticală distanţa A – E de la partea din spate a bluzei. Linia de aplicare a mînecii raglan se desenează unind punctul de răscroitură a gîtului după orizontala A cu punctul de lungime a subraţului cu linia uşor rotunjită. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie uşor rotunjită. 186 . Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează măsurînd din punctul B spre dreapta 1/2 din grosimea încheieturii mînecii. B. aşa ca pe tipar. Linia de răscroitură a mînecii. Ed. ca şi a celorlalte. În acest caz. Din acest punct se duce spre stînga o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. Acest cadru se notează cu literele A. aşa ca pe tipar. “Tricotaje de mînă”. poate fi şi numai pînă în talie. După aceste tipare se pot tricota diverse modele de bluză cu mînecă raglan. Această linie reprezintă răscroitura mînecii raglan. D. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină. Lăţimea acestora nu este inclusă în lungimea bluzei pînă în talie.din grosimea gîtului. iar lăţimea va fi egală cu 1/2 din grosimea braţului. Punctul însemnat se notează cu litera E.

După aceasta se dă drumul ambelor ochiuri deodată de pe andrea. “Tricotaje de mînă”. ca şi cum s-ar tricota pe dos. Acest ochi nu se tricotează. În mijlocul feţei prezintă o fentă închisă cu un şnur înnodat. Rîndul 2: deasupra ochiului pe dos din rîndul anterior se tricotează 1 ochi pe faţă. manşetele şi bordura bluzei se lucrează cu punct de semielastic 1 X 1.Model 1 – Mînecă raglan Această bluză cu mînecă lungă este tricotată cu modelul următor: Rîndul 1: se introduce andreaua în primul ochi. Gulerul. Ed. 187 . ci se lucrează al doilea ochi pe faţă. obţinîndu-se astfel 1 ochi încrucişat. Ana Popescu. iar firul rămîne pe dosul lucrului. Urmează apoi 1 ochi pe dos. se trece firul şi prin primul ochi. iar ochiul încrucişat se lucrează pe dos. dar nu se scoate ochiul de pe andreaua stîngă. Tehnică. 1966.

manşetele şi bentiţa din jurul decolteului sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. Ana Popescu. mărginit cu o bentiţă şi un guler lucrat cu model românesc.Model 2 – Mînecă raglan Prezintă o bluză lucrată cu lînă angorată şi este tricotată cu punct de jerseu. Decolteul este ascuţit. Ed. 1966. “Tricotaje de mînă”. Bordura bluzei şi a gulerului. 188 . Tehnică.

189 . Tehnică. cînd se poate purta cu pantalon sau cu o fustă dintr-un material mai plin. Decolteul este ascuţit şi este mărginit de o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. Această bluză este foarte indicată pentru primăvară şi toamnă.Model 3 – Mînecă raglan Se tricotează din lînă de angora cu punct de elastic 2 X 2. “Tricotaje de mînă”. 1966. Ed. Ana Popescu.

1966. Ana Popescu. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. Bluza are un decolteu rotund. Ed. Marginea bluzei. cu o deschidere în mijlocul feţei.Model 4 – Mînecă raglan Această bluză simplă. manşetele şi bentiţa ce mărgineşte decolteul sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. Tehnică. cu mîneca trei-sferturi poate fi purtată în orice împrejurare. În acest scop trebuie să se ţină seama de grosimea firului şi de culoarea ce se alege. 190 . “Tricotaje de mînă”.

fapt care aduce o notă de variaţie în îmbrăcăminte. Tehnică. Drept garnitură are un galon lucrat cu model românesc introdus pe linia mînecii raglan. sînt mărginite cu un elastic simplu 2 X 2. de ceva nou şi chiar elegantă.Model 5 – Mînecă raglan Această bluză lungă pînă în talie este lucrată cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. întrucît cu o singură fustă se pot purta mai multe feluri de bluze. Culorile cu care se lucrează galonul variază după gust. Bluzele sînt foarte practice. 191 . Acelaşi galon mărgineşte şi manşetele. după culoarea de fond şi după culoarea fustelor cu care se îmbracă şi cu care trebuie să se asorteze. Linia de talie. Ed. ca şi decolteul. 1966.

.5 cm din punctul A în jos pe verticală. Pentru fiecare parte se desenează un tipar. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. . În dreptul şoldului această linie se rotunjeşte uşor. Fusta în formele enunţate se lucrează din două părţi şi anume – spate şi faţă. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: . Tiparul din spate al fustei Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A.Fuste Fustele tricotate pentru fetiţe ce au depăşit vîrsta de 12 ani şi pentru persoanele adulte nu se execută decît cu o linie dreaptă sau uşor evazată. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină. 192 . Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Linia de lungime a fustei se desenează aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a fustei şi se notează litera B. cu pliseu.pe orizontala A se aplică din punctul A spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează cu un punct.pe linia de şold se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. Linia de talie se desenează măsurînd 1. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie rotunjită.pe linia de lungime se măsoară 1/4 din grosimea şoldului pentru fustele drepte şi 3 – 5 cm pentru fustele evazate.

Explicaţiile amănunţite se găsesc în text. După acesste tipare se tricotează diferite fuste. Tehnică. 193 . Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie uşor rotunjită. 1966. Din punctul C se duce pre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Ana Popescu. Linia de subraţ se desenează aplicînd ca şi la spate măsurile de grosime.5 cm din punctul A în jos pe verticală. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Ed. “Tricotaje de mînă”. Futa cu pliseuri se tricotează dintr-o singură bucată. la modelul respectiv. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină rotunjită în dreptul şoldului. Pe linia de şold se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. plus 2 cm şi se notează un punct. Linia de talie se desenează măsurînd 2. urmărind linia fustei drepte. Pe linia de lungime se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm pentru fustele drepte şi plus 5 – 7 cm pentru fustele evazate. Pe linia A se aplică punctul A spre stînga 1/4 din grosimea taliei.Tiparul din faţă al fustei Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea fustei şi se notează litera B.

formează un compleu deosebit de elegant. Ed.Model 1 – Fuste Această fustă dreaptă. Tehnică. Tricotarea începe de la linia de talie şi se urmăreşte linia tiparului. completată cu o jachetă tricotată la fel. 194 . Pe cusătura şoldului în partea stîngă din talie în jos se face o fentă ce se închide cu un fermoar. Ana Popescu. 1966. La lungime se tricotează 2 – 3 cm în plus pentru tiv. Fusta este tricotată cu punct de jerseu răsucit. “Tricotaje de mînă”.

Model 2 – Fuste
Prezintă o fustă dreaptă completată cu o bluză tricotată la fel, cu punct de jerseu. La lungimea

fustei se va ţine seama că e necesar să se facă un tiv de 2 – 3 cm. În talie se închide cu un fermoar pe cusătura stîngă a şoldului. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

195

Model 3 – Fuste

Acest model prezintă o fustă evazată care, purtată cu o bluză de culoare contrastantă şi cu un bolerou la fel ca fusta, constituie un compleu foarte drăguţ. Fusta şi boleroul sînt tricotate cu punct de orez. În jurul boleroului se tricotează o margine cu punct leneş. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

196

Model 4 – Fuste
Această fustă cu pliseu solei se tricotează circular de la şold în jos, adică faţa şi spatele se lucrează odată. Pentru aceasta se foloseşte andreaua rotundă. La început se lucrează pe două andrele, ca să

se poată forma fenta din talie, întrucît altfel fusta nu se poate îmbrăca. După ce s-a tricotat pînă în dreptul şoldului, unde nu se fixează deschiderea pliseurilor (în dreptul şoldului sau chiar mai sus de şold) se trec ochiurile împletiturii pe o andrea rotundă cu care se continuă lucrul. Numărul pliseurilor se fixează după dorinţă şi se procedează astfel: Numărul general de ochiuri se împarte la numărul pliseurilor şi apoi se fixează cu aţă colorată locul fiecărui pliseu. În dreptul semnelor respective se începe adăugarea treptată a ochiurilor, începînd cu 1 ochi. Pe marginile pliseului se ridică cîte 1 ochi din două în două rînduri. Lucrătura de fond a fustei se poate face cu punct de orez sau cu punct de jerseu simplu sau răsucit. Lucrătura pliseului este executată cu punct de jerseu lucrat pe dos, iar linia din mijlocul pliseului se realizează ridicînd cîte 1 ochi pe dos, din două în două rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

197

Rochii

Rochiile tricotate sînt foarte plăcute la purtat. De obicei ele au o linie dreaptă. Mîneca poate fi lungă, trei-sferturi sau scurtă simplă, chimono sau raglan. Pentru realizarea unei rochii se vor folosi tiparele de bluză şi fustă. (Se ştie că bluza si fusta unite pe linia de talie formează o rochie.) Întrucît tiparele de bluză lungi pînă la şold cuprind în ele şi partea dintre talie şi şold a fustei (această porţiune a bluzei şi fustei se suprapun coincind toate liniile), urmează doar ca la tiparele de bluză să completăm fusta. În acest scop se va proceda în felul următor.

Tipar pentru rochii La tiparul din spate al bluzei simple chimono sau raglan se fac următoarele completări: Linia de mijloc a spatelui vertical A se prelungeşte pe o distanţă oarecare.

198

Linia de lungime a bluzei, orizontal C, devine linie de şold.

Linia de lungime a rochiei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea fustei, unde se notează litera M. Din punctul M se duce spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă o linie paralelă cu orizontala B. Linia de subraţ se completează măsurînd din punctul M spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă, distanţă de pe linia de şold, linia C, pentru rochiile cu linie dreaptă şi plus 3 – 5 cm pentru rochiile evazate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a şoldului de pe linia C, printr-o linie plină. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu tiparele construite pentru bluze. La fel se procedează cu desenarea tiparelor pentr rochiile chimono şi pentru cele cu mîneca raglan.

După aceste tipare se pot tricota diferite rochii.

199

Model 1 – Rochii

Această rochie dreaptă se tricotează cu punct de jerseu răsucit. În jurul decolteului are un guler care se închide cu o fundă. Aceată fundă poate fi confecţionată din material lucios sau mat, uni, ecosez sau cu buline, în tonul rochiei sau de culoare contrastantă. Alegerea ei depinde de împrejurarea în care se îmbracă rochia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

200

Model 2 – Rochii

Prezintă o rochie simplă, închisă în mijlocul feţei cu nasturi. Decolteul este drept şi alungit pe umeri. Mîneca este scurtă, iar în talie are un cordon închis cu cataramă. Tricotarea acestei rochii se face cu punct de ţesătură. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

201

Jachete
Jachetele sînt foarte potrivite pentru purtat primăvara, toamna şi în zile de vară mai răcoroase. Ele se pot face cu sau fără guler, decoltate, închise sau nu în mijlocul feţei. Tiparele de jachetă se aseamănă întru totul cu tiparele de bluză, cu deosebirea că sînt mai largi şi au o fentă în mijlocul feţei. Tiparul de spate

Tiparele de spate se desenează la fel cu tiparele de bluză la care se fac următoarele modificări: Linia de subraţ se desenează aplicînd pe linia de lungime, din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldurilor plus 1 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului, plus 1 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold printr-o linie simplă. Linia de umăr. Pentru desenarea acestei linii se aplică din punctul A şi D spre dreapta 1/2 din lăţimea spatelui plus 1 cm. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie verticală punctată. Pe această linie se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. La tiparele de spate pentru jacheta chimono sau cu mînecă raglan se modifică numai linia de subraţ, aşa cum s-a descris mai sus. Tiparul de faţă

Tiparele de faţă, atît la jacheta simplă, cît şi la cele chimono şi cu mîneca raglan, rămîn la fel cu tiparele de faţă ale bluzelor respective, cu excepţia liniei de subraţ, care se modifică astfel:

202

Linia de subraţ a jachetei se desenează aplicînd măsurile de grosime: pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 3 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plu 3 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul stabilit pe orizontala C printr-o linie plină. Fenta se desenează prelungind linia de lungime cu 3 cm spre dreapta în afara punctului C. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul răscroiturii gîtului. Punctul însemnat se uneşte cu răscroitura gîtului printr-o linie dreaptă. La jachetele care nu se închid în faţă, sau care se închid cap la cap nu se face fentă. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu cele de la bluză. După tiparele obţinute se tricotează diferite jachete. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

203

Model 1 – Jachete

Jacheta aceasta simplă este decoltată pînă deasupra bustului şi încheiată în faţă cu nasturi. Marginea, decolteul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic, iar restul jachetei este tricotat cu punct de orez alungit. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

204

Model 2 – Jachete

Acest model prezintă o jachetă cu plastron dantelat. Se lucrează după tiparul de jachetă simplă cu pensa la umăr. Scăzăturile necesare pensei se fac pe linia plastronului. Această linie rămîne dreaptă, iar scăzăturile se fac pe partea laterală (dinspre răscroitura braţului), care este lucrată cu punct de jerseu, care permite efectarea scăzăturilor cu uşurinţă. Jacheta este tricotată cu punct de jerseu, iar plastronul dantelat se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu la început de rînd, apoi 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, fără să se tricoteze, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă pînă la capătul rîndului. Se repetă modelul după nevoie, iar rîndul se termină cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă, 9 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe dos, 1 ochi adăugat, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 7 ochiuri pe dos, 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. Modelul se repetă, avînd grijă ca la sfîrşitul rîndului să se termine cu 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 1 ochi pe dos. Se repetă aceste 4 rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

205

marginea jachetei. Jacheta este tricotată cu punct de elastic cu spinişori. Tehnică.Model 3 – Jachete Este o jachetă groasă. decolteul este mărginit cu un guler lat. 196 206 . a buzunarelor şi fenta sînt tricotate cu punct de semielastic. Pe şolduri are buzunare. Ed. manşetele. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. iar gulerul. închisă în mijlocul feţei cu nasturi.

fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de jerseu 2 X 1. Ana Popescu. 1966.Model 4 – Jachete Această jachetă dreaptă din lînă obişnuită sau de angora. Tehnică. terminată cu o manşetă lată. 207 . Ed. iar gulerul. Mîneca este raglan. “Tricotaje de mînă”. Fondul jachetei este tricotat cu punct de jerseu. este închisă în mijlocul feţei. manşetele. Gulerul este lat.

Se repetă modelul. 1 ochi nelucrat. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. deschisă în faţă. 1 ochi nelucrat deasupra scăzăturii. 1 ochi nelucrat. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos. 1 ochi pe faţă. apoi urmează modelul: 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 208 . 3 ochiuri pe faţă. Restul jachetei se tricotează după următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 8. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi pe faţă. apoi 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri pe faţă. iar la sfîrşit de rînd se termină cu 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Marginea jachetei. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. apoi 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. la început de rînd. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat. 5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Se repetă modelul. 6 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. Mînecuţa este scurtă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri pe faţă.Model 5 – Jachete Prezintă o jachetă dantelată. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul. 1 jeteu. 1 jeteu. a decolteului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu.

1966. Ed.“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 209 . Tehnică.

210 . 1966. Ed. Tehnică. Ana Popescu. Fondul jachetei este încrustat cu un model românesc şi este lucrat cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Are mîneca trei- sferturi. Este închisă pînă la gît în mijlocul feţei.Model 6 – Jachete Este o jachetă uşor cambrată în talie. Fenta din mijlocul feţei şi decolteul sînt marginile cu bentiţe lucrate cu punct de semielastic 1X1.

În mijlocul feţei se închide cu nasturi. Ed. Această jachetă este tricotată cu punct de elastic ajurat. Tehnică.Model 7 – Jachete O jachetă simplă. “Tricotaje de mînă”. fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. cu mînecile treisferturi. 211 . 1966. a buzunarelor. Ana Popescu. Marginea jachetei. cu buzunare şi cu un guler lat.

1966. Ana Popescu. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. Ed. iar marginea jachetei. Are mîneca trei-sferturi şi în jurul decolteului un guler lat. Jacheta este tricotată cu elastic lat. Tehnică. 212 . fenta. “Tricotaje de mînă”.Model 8 – Jachete Reprezintă o jachetă lucrată din lînă de angora. manşetele şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1.

Ana Popescu. În mijlocul feţei se închide cu un fermoar. Aceste 3 rînduri formează încrustaţia ajurată. Tehnică. Ed.Model 9 – Jachete Această jachetă are mîneca chimono şi decolteul înalt. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Toată jacheta este lucrată cu punct de jerseu încrustată cu rînduri de ajur. 1 jeteu. 1966 213 . Modelul ajurat se tricotează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”.

Are două buzunare şi este închisă în mijlocul feţei cu un nasture. Elasticul de la mîneci are o lăţime de circa 8 cm. iar pe margine are o bordură din punct de elastic. se lucrează 10-15 rînduri. încheiată în faţă cu 6 nasturi din sidef gri.Model 10 – Jachete Reprezintă o jachetă cu mîneca raglan. Marginea buzunarelor. Numărul de ochiuri care se montează la începutul fiecărei părţi este în raport cu grosimea firului de lînă. Model: Această jachetă este lucrată din fire buclate din lînă albă. la care se aplică dimensiunile luate pe corpul persoanei pentru care se lucrează. Numărul 214 . iar cel de la marginea jachetei şi de la fentă de circa 5 cm. a feţelor şi din jurul răscroiturii gîtului se lucrează cu punct de semielastic. cu punct de jerseu ca şi întreaga jachetă. se face de asemenea elastic. se scoate andreaua şi se măsoară lăţimea acestei probe. Gulerul este lucrat dintr-o bandă dreaptă. La mîneci jos. Pentru a stabili numărul de ochiuri care se montează pentru fiecare parte. Se poate lucra şi din fire de lînă nebuclate. ca şi la marginea jachetei. care apar frumos în evidenţă. de angora sau de mohair. Această jachetă se lucrează după tiparele prezentate. se montează întîi 12 ochiuri. cu mînecă lungă obişnuită. Restul jachetei este lucrat ca modelul 4. Jacheta este dreaptă.

mîneci. După acest calcul se poate uşor stabili numărul de ochiuri necesar pentru dimensiunile jachetei. Ana Popescu.de centimetri găsiţi ajută la calculul necesar. “Tricotaje de mînă”. negru. sau în carouri. bleumarin). ca şi pentru fiecare parte (faţă. spate. Ed. Tehnică. iar o persoană mai plină poate purta jacheta cu o fustă dreaptă uni de culoare mai închisă (gri. maron. De exemplu. 215 . dacă cele 12 ochiuri montate au 4 cm. înseamnă că sînt necesare 3 ochiuri pentru 1 cm. guler). Se împarte numărul de ochiuri care au fost montate la numărul de centimetri care s-au constatat la măsurare şi rezultă numărul de ochiuri care este necesar pentru împletirea unui centimetru. O persoană înaltă şi suplă poate purta această jachetă cu o fustă plisată uni. 1966. Această jachetă se poate purta cu o fustă dreaptă sau plisată.

Din punctul D se desenează spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. care a fost luată în dreptul unde s-a stabilit lungimea vestei. 216 . Vesta poate avea diverse forme şi poate fi lungă pînă în talie sau pînă spre şolduri. Pe linia de lungime se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului. Pe linia de bust se măsoară 1/4 din grosimea bustului. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linii pline. Tiparul din spate Se desenează un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea pînă în talie şi se notează litera B. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B.Vesta Vesta se poartă peste bluză şi completează drăguţ îmbrăcămintea în zilele mai răcoroase. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Această linie poate reprezenta şi linia de lungime a vestelor scurte pînă în talie. vesta se compune din două părţi. şi se notează un punct. Pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct. pentru care se construieşte cîte un tipar. Punctul stabilit se notează cu litera C. spate şi faţă. Linia de lungime a vestei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea din talie şi punctul unde s-a stabilit lungimea vestei (de obicei sînt circa 8 – 10 cm). Indiferent de forma şi lungimea ei.

Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de înălţime a liniei de subraţ printro linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. care formează umărul. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură de pe orizontala A printr-o linie plină. poate rămîne linia de lungime a vestei. Linia de umăr. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura stabilită între talie şi punctul de lungime a vestei şi se notează litera C. Tiparul de faţă: Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Din punctul D se duce o linie paralelă cu orizontala B. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura a subraţului pînă în talie. Această linie. minus 3 cm şi se notează litera B. Pentru desenarea acestei linii se măsoară din punctul A spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. Din punctul B se desenează o linie paralelă cu prizontala A. 217 . aplicînd în prealabil măsurile de grosime. Pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din măsura de grosime a şoldului (care a fost luată în direcţia lungimii vestei) plus 2 cm şi se notează un punct. ca şi la partea din spate. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontală şi se notează cu litera E. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta pe orizontală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm. Din punctul C se duce o linie paralelă cu orizontala B.Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1 cm şi se notează un punct. Linia de subraţ se desenează ca şi la spate. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea feţei pînă în talie minus răscroitura gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită.

Pe această distanţă se întăreşte orizontala D. Observaţie Linia de subraţ expusă în text reprezintă o linie cambrată în talie. Această linie poate fi şi dreaptă la o vestă lejeră. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie uşor adîncită. se aplică măsurile de grosime numai pe linia de lungime a vestei şi pe linia de bust. care formează a doua latură a pensei. Pentru desenearea acestei linii se măsoară 10 – 15 cm de la linia de subraţ spre dreapta pe orizontala D şi se notează cu un punct care indică vîrful pensei. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm. Această linie reprezintă decolteul vestei. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi apoi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linie plină. se procedează astfel: din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A se coboară o linie paralelă cu verticala A în punctul unde se doreşte a se stabili 218 . În acest caz. atît în faţă.Pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 2 cm şi se notează un punct. care se poate modifica ca formă şi adîncime după dorinţă. Exemplu: a) Dacă decolteul este pătrat. întrucît formează o latură a pensei. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de vîrf al pensei printr-o linie plină. Linia de pensă. Punctele stabilite se unesc printr-o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. aşa ca pe tipar. cît şi la spate. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontală lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate plus 1 cm. Tot pe linia de subraţ se măsoară 3 cm de la orizontala D în jos.

Această linie poate rămîne în forma aceasta pentru vestele care se închid cap la cap (margine la margine) cu fermoar sau cu copci. Se prelungeşte linia decolteului în afara liniei de mijloc a feţei tot cu 5 – 6 cm. Dacă vesta se închide la 2 rînduri de nasturi. Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de adîncime a subraţului printr-o linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie rotunjită.adîncimea decolteului. În acest caz se prelungeşte orizontala C cu 3 cm spre dreapta. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie plină. 219 . Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu litera E. sau se poate modifica formînd un colţ rotund sau ascuţit în mijlocul feţei după modă sau după dorinţă. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul adîncimii decolteului. Dacă se închide cu nasturi se face o fentă pentru butoniere şi nasturi. Linia de umăr se desenează aplicînd din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga lungimea umărului din spate. După acete tipare se pot tricota diferite modele de veste. se procedează astfel: după ce s-a stabilit punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A se stabileşte punctul de adîncime a decolteului pe verticala A măsurînd din punctul A în jos pe verticală măsura ce se stabileşte după dorinţă. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala C printr-o linie plină. Linia de lungime a feţei. Linia de mijloc a feţei este formată de verticala A – C. b) Dacă decolteul este rotund. se procedează astfel: se prelungeşte orizontala C spre dreapta cu 5 – 6 cm şi se notează un punct. orizontala C poate rămîne aşa cum este descrisă în text. Din punctul stabilit se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A pînă la linia de cadru (verticala A).

cu punct de ţesătură. a răscroiturii braţului. Ed. “Tricotaje de mînă”. Marginea vestei. prelungit pînă sub linia de bust. Se poate folosi punctul de orez care dă un aspect foarte plăcut. Este tricotat dintr-o lînă nu prea subţire. a decolteului şi a feţei sînt tricotate cu punct de semielastic. Are un decolteu ascuţit. Ana Popescu. 1966. 220 .Model 1 – Veste Reprezintă o vestă închisă cu nasturi în mijlocul feţei. Tehnică.

Marginea vestei. 1 ochi scos cu 2 jeteuri.Model 2 – Veste Această vestă are partea din faţă dintr-o singură bucată. 1966. 1 ochi se scoate nelucrat. Modelul se repetă începînd cu rîndul 3. 221 . Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate şi aici cu 1 jeteu. iar fondul vestei este lucrat cu un model care se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizivil cu 3. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă etc. Rîndul 1: 1 ochi pe dos. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct de elastic ajurat. 1 ochi netricotat. încă 1 ochi cu jeteu. cu decolteul mic şi de formă rotundă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe faţă etc. Ed. 1 ochi scos cu jeteu. 1 ochi pe faţă etc. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu un nou jeteu. Tehnică. Ana Popescu. 1 ochi pe dos etc. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos. 1 ochi scos cu 1 jeteu etc. 1 ochi netricotat. În mijlocul feţei vesta este rotunjită. Rîndul 4: 1 jeteu.

Tehnică.Model 3 – Veste Este o vestă dreaptă. “Tricotaje de mînă”. 222 . în formă pătrată. Ed. cu un decolteu mic în jurul gîtului. Marginile vestei. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. Fondul vestei este lucrat cu un punct de jerseu răsucit. 1966. Ana Popescu. a răscroiturii mînecilor şi decolteul prezintă tivurile îndoite.

Restul vestei este lucrat cu punct de orez alungit. 223 . iar marginea vestei prezintă colţuri ascuţite în mijlocul feţei. Ed. Marginile vestei.Model 4 – Veste Vesta aceasta se închide în faţă cu două rînduri de nasturi. “Tricotaje de mînă”. 1966. Ana Popescu. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct leneş. Tehnică.

1 ochi pe dos. Celelalte ochiuri se tricotează invers de cum au fost lucrate în rîndul 2 (adică cele care au fost lucrate pe faţă în rîndul 2. 1966. Tehnică. Ed. Modelul vestei în întregime este lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 6. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri punct de orez. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri cu punct de orez (deasupra ochiului apărut pe faţă se lucrează 1 ochi pe dos şi invers). 1 jeteu. 1 jeteu. Ana Popescu. închisă în mijlocul feţei pînă la gît cu nasturi. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos.Model 5 – Veste Reprezintă o vestă dreaptă. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă. 1 jeteu. 3 ochiuri împreună pe faţă. aici se vor lucra pe dos şi invers). Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. Rîndul 2: jeteurile şi cele 3 ochiuri lucrate împreună se lucrează pe dos. 3 ochiuri punct de orez. 224 . iar în jurul decolteului are un guler drept. 3 ochiuri punct de orez.

care redau diferite modele româneşti încrustate în contextura diverselor obiecte din garniturile pentru sport. căciuliţă. ciorapi şi şosete. Puloverele se tricotează după tiparele de bluze.Pulovere Garniturile sport se tricotează din lînă groasă. În continuare se vor prezenta diverse modele pentru fiecare componentă a garniturii pentru sport. 225 . Ed. fular. mănuşi. 1966. Tehnică. Ana Popescu. Aceste garnituri pentru sport sînt compuse din pulover. “Tricotaje de mînă”. cu modele lucrate dintr-o singură culoare sau mai multe culori.

Rîndul 1: 1 jeteu. iar rîndul se termină cu 5 ochiuri pe faţă şi se repetă modelul. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Modelul se repetă. 2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună şi apoi 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri pe faţă. apoi modelul: 1 jeteu. Modelul se repetă. Apoi urmează: 226 . 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu încrustat cu romburi ajurate.Model 1 – Pulovere Acest model prezintă un motiv dintr-un singur pulover cu mîneca trei sferturi cu o bentiţă în jurul gîtului şi închis în mijlocul spatelui cu un fermoar. apoi 1 jeteu. Se repetă modelul. apoi modelul: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. 4 ochiuri lucrate pe faţă. crescînd cu cîte 1 ochi numărul ochiurilor de la început şi sfîrşit de rînd. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. Bentiţa din jurul gîtului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. 2 ochiuri pe faţă. pînă ce se obţine mărimea ce se doreşte pentru romb. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. tricotate după modelul următor: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 24 plus 1.

227 . 1 jeteu. Se repetă mpodelul pînă la capăt şi se termină rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă. Ed. “Tricotaje de mînă”. apoi urmează 1 jeteu. Rîndul 2: 1 ochi la început de rînd.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1966. Se repetă pînă se întregesc romburile începute şi apoi se repetă modelul. 2 ochiuri lucrate împreună. Tehnică. iar mîneca după tiparul de mînecă trei sferturi. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Puloverul se tricotează după modelul tiparului de bluză dreaptă. Ana Popescu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună.

Puloverul se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. Tehnică. Ana Popescu. manşetele şi bentiţa de la guler sînt lucrate cu elastic cu spinişori. Ed. 228 .Model 2 – Pulovere Acest pulover este simplu. iar la gît are o bentiţă simplă şi se închide la spate cu fermoar. Marginea puloverului. ornat cu 4 rînduri de ajur care formează un plastron. Restul puloverului este tricotat cu punct de jerseu răsucit. are mînecă lungă terminată cu manşetă. 1966. 2 ochiuri lucrate împreună. “Tricotaje de mînă”. Ajurul este lucrat astfel: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 1 jeteu. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos.

Ana Popescu. 1966. În jurul gîtului are un guler dublu. Se tricotează după tiparul de bluză fără pensă. ridicat pe gît şi se închide cu un fermoar pe umărul stîng. gri şi alb. Acest pulover este potrivit pentru orice vîrstă. 229 . Ed. Este tricotat cu punct de elastic ajurat cu 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos 2X1. “Tricotaje de mînă”.Model 3 – Pulovere Acest motiv este potrivit pentru un pulover tricotat cu fire în 3 culori: negru. Tehnică.

1966. În jurul gîtului are o bentiţă îngustă tricotată cu punct de elastic simplu 2X2.Model 4 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv se tricotează din 2 culori (2 nuanţe de gri sau albastru. “Tricotaje de mînă”. Ed. sau culori diferite) cu punct de elastic cu dungi late. Se închide cu un fermoar pe umăr. Tehnică. Ana Popescu. 230 .

Rîndul 2: ochiul suplimentar format în primul rînd se tricotează împerună cu ochiul de alături. Tehnică. Urmează 6 rînduri pe faţă lucrate cu punct de jerseu. Ed. Ana Popescu. Restul puloverului este lucrat cu modelul următor: După ce s-au lucrat din talie în sus 6 rînduri cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. se tricotează ochiul întîi şi al doilea premergător. Garnitura de pe platcă şi de pe mîneci o poate forma după un model românesc. se scoate firul şi se lasă pe andreaua dreaptă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. 1966.Model 5 – Pulovere Un pulover cu garnituri formate din motivul românesc este executat cu punct de jerseu. se împunge cu andreaua între al doilea şi al treilea ochi următor. 6 ochiuri pe faţă. 231 . apoi începe modelul: se împunge andreaua între al doilea şi al treilea ochi. se tricotează primul şi al doilea ochi pe faţă (firul scos printre cele 2 ochiuri se lasă suficient de lung ca să se poată aşeza frumos). Rîndul 10: ochiul suplimentar format în rîndul anterior se tricotează împreună cu ochiul de alături. se scoate firul. Pentru executarea acestui pulover se foloseşte tiparul de bluză cu pensă la subraţ şi tiparul de mînecă scurtă. se începe modelul: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă.

Model 6 – Pulovere Aceste motive pentru un pulover sînt lucrate în 2 culori (alb cu negru. Tiparul după care se lucrează este cel de bluză dreaptă fără pensă. manşetele şi cordonul din talie sînt lucrate cu punct de semielastic. “Tricotaje de mînă”. roşu cu negru etc. care se Mînecile şi spatele sînt lucrate cu punct de elastic cu spinişori. Puloverul are în jurul gîtului un guler lat care se răsfrînge şi se închide cu un fermoar în mijlocul spatelui. Ana Popescu. 1966. Faţa întreagă este încrustată cu motiv românesc. iar gulerul. Ed. 232 . lucrează cu punct de jerseu. Tehnică.).

În jurul decolteului are o bentiţă care se ridică pe gît şi se închide în mijlocul feţei. tot cu fire negre. Punctul folosit la executarea modelului. Ed. Benzile albe sînt lucrate cu modelul prezentat. “Tricotaje de mînă”. ca şi a întregului pulover este punctul de jerseu. Tehnică. cu fire negre.Model 7 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv are partea din faţă lucrată în benzi colorate încrustate cu motive româneşti. Puloverul este tricotat după tiparul de bluză fără pensă. 1966. Bentiţa de la guler. Ana Popescu. 233 . manşetele şi cordonul sînt lucrate în punct de semielastic 1X1. Benzile gri sînt lucrate cu diverse figurine.

“Tricotaje de mînă”. Cordonul din talie este tricotat cu punct de elastic simplu 2X2. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu fire albe cu punct leneş. 1966. cu punct de jerseu. În mijlocul feţei are fentă închisă cu nasturi.Model 8 – Pulovere Modelul aceta se lucrează pe un pulover negru cu platcă şi mînecile încrustate cu motivul românesc. Ed. Acest model este lucrat cu fire albe sau o culoare la alegere. Ana Popescu. Tehnică. 234 . Puloverul este lucrat după tiparul de bluză cu pensă la subraţ.

Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Decolteul este larg. Ana Popescu. lucrat cu punct de jerseu. Ed. Tricotarea puloverului se face după tiparul de bluză simplă fără pensă şi cu decolteu ascuţit. 235 . ascuţit în mijlocul feţei unde se închide cu o fentă butonată. 1966.Model 9 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă încrustată cu motivul românesc din figură. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.

Model 10 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă lucrată cu romburi din motivul prezentat. Restul puloverului. “Tricotaje de mînă”. Bentiţa din jurul gîtului. În jurul gîtului are o bentiţă care se închide în mijlocul feţei. este tricotat cu punct de jerseu. 1966. 236 . manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. Puloverul este lucrat după tiparul de bluză simplă fără pensă. Ana Popescu. Tehnică. Ed. inclusiv faţa.

Ana Popescu. care sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. “Tricotaje de mînă”. Se foloseşte tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ.Model 11 – Pulovere Un pulover foarte potrivit pentru călătorie. Este lucrat în întregime cu punct de jerseu. 1966. Tehnică. exceptînd bentiţa din jurul gîtului. Ed. manşetele şi cordonul. 237 . se poate lucra cu o plătcuţă formată din motivul românesc din figură. ce se prelungeşte pe mîneci şi care dă o notă originală puloverului.

1966. “Tricotaje de mînă”. încrustat cu o combinaţie de motive româneşti. Se încheie cu fermoar pe linia de umăr. fără pensă. Tehnică. Este lucrat pe fond negru. Manşetele. cordonul şi gulerul care se răsfrînge în jurul gîtului sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. Ed. Ana Popescu. care în ansamblu dau un aspect frumos.Model 12 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model este potrivit pentru persoane tinere. 238 . Puloverul se tricotează după tiparul de bluză simplă.

Ana Popescu. Ed. 1966. Gulerul este înalt. Tehnică. 239 . Manşetele şi cordonul din talie sînt foarte late şi sînt tricotate cu punct de elastic simplu 2X2. Se tricotează după tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ. cu motive româneşti executate cu fire de culoare neagră sau altă culoare contrastantă. “Tricotaje de mînă”. Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu. se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide cu fermoar pe linia de umăr.Model 13 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover alb.

Punctul folosit este punctul de jerseu. Pe fondul negru motivele sînt executate cu fire albe şi invers pe partea cu fondul alb. Tehnică. se poate lucra cu modelul din figură. “Tricotaje de mînă”. 240 . Ed. Ana Popescu. 1966. Faţa este lucrată din 2 culori cu motive româneşti. spatele. mînecile şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Bentiţa din jurul gîtului.Model 14 – Pulovere Un pulover deosebit de original.

Motivele încrustate sînt prezentate în figură. În mijlocul feţei are o fentă ce se închide cu nasturi. se lucrează cu punct de semielastic 1X1.Model 15 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover negru. Ana Popescu. Tehnică. Restul puloverului se tricotează cu punct de jerseu. În jurul gîtului are o bentiţă care. “Tricotaje de mînă”. Ed. 241 . 1966. Motivele româneşti sînt tricotate cu fire negre. cu punct de jerseu. împreună cu manşetele. cu faţa lucrată pe fond alb.

Ed. 242 . Ana Popescu. ca de obicei. De observat este faptul că pe mîneci. aşa cum se vede şi din executarea motivului.Model 16 – Pulovere Cu acest model se lucrează un pulover pentru munte. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. se face cîte o cută deoparte şi de alta a umărului. Aceasta se face din motivul menţionat mai sus. Puloverul se lucrează după tiparul de bluză simplă. Manşetele. Împreună cu cordonul. Fondul este alb încrustat cu dungi negre verticale. de la talie în sus. fără pensă. Pentru garnitura din faţă şi de pe mîneci se foloseşte modelul prezentat. ele sînt tricotate cu fire negre cu punct de semielastic 1X1. Tehnică. la montat. ci se începe de pe linia de subraţ. Tricotarea lor se începe de pe linia de subraţ a mînecii şi nu de la manşetă. cordonul şi gulerul se tricotează separat. ca să se poată obţine liniile drepte pe orizontală şi linii crestate pe verticală. 1966. Particularitatea acestui pulover constă în faptul că tricotarea nu se începe în mod obişnuit. “Tricotaje de mînă”.

Tehnică. Ed. Pe piept şi pe mîneci prezintă o garnitură formată din motivul românesc din figură. “Tricotaje de mînă”. Pentru tricotarea acetei plătcuţe se foloseşte punctul de jerseu şi fire de culoare contrastantă.Model 17 – Pulovere Acest model este frumos pentru un pulover lucrat cu punct de elastic cu relief care se mulează perfect pe corp. Ana Popescu. care conturează o platcă prelungită peste mîneci. 1966. manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic. 243 . Gulerul.

Repetînd aceste rînduri se obţine aspectul unui semielastic cu ochiuri mari pe faţă. adică 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Decolteul este lung. Se lucrează după tiparul de bluză dreaptă. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi nelucrat. 244 . “Tricotaje de mînă”. semipătrat şi mărginit cu un guler lat. Rîndul 2: se lucrează aşa cum cad ochiurile pe andrea. 1966. fără cambrură în talie şi fără pensă.Model 18 – Pulovere Reprezintă un pulover larg şi lung pînă peste şolduri. Ed. Mîneca este trei sferturi. Tehnică. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic.

se tricotează pe faţă următoarele 3 ochiuri. 2 ochiuri pe dos. răsfrînt.Model 19 – Pulovere Un pulover din lînă groasă. iar pe faţa lucrului torsade la cîte un grup de 6 ochiuri. 2 ochiuri pe dos. Pe faţă apare un joc de torsade. Aceste 15 rînduri se repetă. aşa cum apar pe andrele. manşetele şi marginea gulerului sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. care alternează cu un grup de 6 ochiuri fără torsade. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. 2 ochiuri pe dos. încheiat în mijlocul spatelui. Rîndul 9 şi 11: 6 ochiuri pe faţă. 245 . aşa cum se arată. Se repetă modelul. apoi tot pe faţă se tricotează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Rîndul 15: aşa cum apare pe dos. 6 ochiuri pe faţă. Gulerul. cu guler înalt. se lasă în faţa lucrului. alternînd rîndurile. 6 ochiuri pe dos. Rîndul 3 şi 5: 6 ochiuri pe faţă. 6 ochiuri pe dos. Urmează 2 ochiuri pe dos. Rîndul 7: în primul grup de 6 ochiuri pe faţă se trec primele 3 ochiuri pe o andrea de rezervă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. procedînd la fel cu rîndul 7. Rîndul 13: se fac torsadele la grupurile cu 6 ochiuri fără torsade.

Model 1 – Jachete sport Această jachetă uni. În jurul gîtului are o bentiţă dublă. închisă cu nasturi în mijlocul feţei pînă la gît. Marginea jachetei. Ana Popescu. bentiţa de la guler şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. împletiţi din şiret tricotat. Ed. “Tricotaje de mînă”. 1966. iar umerii au epoleţi. iar restul jachetei se tricotează cu punct de jerseu răsucit. Se lucrează după tiparul de jachetă dreaptă cu pensă la subraţ. 246 . Tehnică. Aceeaşi garnitură se prezintă şi pe buzunar.

1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. “Tricotaje de mînă”. fenta şi manşetele se lucrează cu punct de semielastic. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi pe dos. 3 ochiuri trase. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă.Model 2 – Jachete sport O jachetă tinerească cu guler lat. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Rîndul 11 şi 13: 1 ochi pe dos. Ana Popescu. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul. 247 . mărginit cu franjuri grupate. Se repetă modelul începînd cu rîndul 5. 1 ochi pe dos se scoate fără să se lucreze. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Se închide cu nasturi în mijlocul feţei. Marginea jachetei. Tehnică. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. 1966. 3 ochiuri trase. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă şi se trag toate cele 3 ochiuri realizate prin jeteu. care se lucrează astfel: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Ed. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 jeteu. 1 ochi pe dos.

închisă în mijlocul feţei.Model 3 – Jachete sport O jachetă dreaptă. se lucrează pe faţă. 1 ochi pe dos. Se repetă. Ed. 1 ochi ridicat. procedînd astfel: Rîndul 1: (se începe pe dosul lucrului) 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. cu guler şal. luat din spate. iar firul care a fost în faţa ochiului se aşează înapoi. în dosul lucrului. Gulerul şi manşetele se lucrează cu punct de elastic reiat. 1 ochi nelucrat. iar ultimul ochi trebuie să fie pe dos. “Tricotaje de mînă”. 248 . iar ultimul ochi trebuie să se lcureze pe faţă. ochiul următor se ridică din rîndul precedent. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Manşetele sînt răsfrînte. Se repetă. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. iar firul care a fost în faţa ochiului ridicat se aşează pe urmă în dosul lucrului. Rîndul 2: (pe faţa lucrului) 1 ochi pe dos. Tehnică. 1 ochi pe dos. 1966. luat din spate.

Rîndul 4: 1 jeteu. În loc de guler.Model 4 – Jachete sport Este o jachetă uşor cambrată în talie. 1 ochi nelucrat. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul. Ed. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 nou jeteu. 1 ochi pe dos. 1 ochi nelucrat. fenta. Modelul se repetă de la rîndul 2. închisă în mijlocul feţei pînă la gît. se scoate din nou cu 1 jeteu. se scoate din nou cu 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. benţile de la gît şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos. se mai scoate din nou cu 1 nou jeteu. 1 ochi se scoate nelucrat. 1 jeteu. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi scos cu 2 jeteuri. astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1966. 1 ochi scos cu jeteu. Restul jachetei se lucrează cu punct de plasă. Marginea jachetei. are o bentiţă în jurul gîtului. 249 . 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună cu acestea pe faţă. 1 ochi pe faţă. Tehnică. Mînecile au manşetă lată.

apoi se lucrează pe faţă ochiul întîi. Nervurile se lucrează cu modelul următor: Rîndul 1 şi toate rîndurile fără soţ: (pe dosul lucrului) se tricotează 3 ochiuri pe dos. Benţile din jurul decolteului. Linia este dreaptă. fenta. În faţă şi pe mîneci prezintă o garnitură din nervuri în relief cu 2 dungi brodate cu fire de culori contrastante (combinaţia culorilor se face în funcţie de gust). În faţă are un decolteu ascuţit şi se închide cu nasturi în mijlocul feţei. 1966. 250 . Tehnică. Restul jachetei este lucrat cu punct de jerseu pe dos. depăşind talia şi are mînecile raglan. manşetele şi marginea de jos a jachetei sînt lucrate cu punct leneş. Ed. apoi se trasează ochiul al doilea peste ochiul întîi şi se lucrează pe faţă. “Tricotaje de mînă”.Model 5 – Jachete sport Această jachetă se tricotează cu fire groase. Ana Popescu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (pe faţa lucrului) din cele 3 ochiuri se trasează mai întîi ochiul al treilea peste celelalte două ochiuri şi se lucrează pe faţă.

Aceasta este foarte simplu de executat. apoi se împart ochiurile în 4. unde se întăresc. Eu am lucrat modele de căciuli cu andrele circulare şi au ieşit foarte frumoase. E mai simplu. lucrînd împreună cîte 2 ochiuri. P. 6 sau 8 grupe şi din dreptul lor se începe să se scadă. Tehnică. Ed. Ana Popescu. 1966.S. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului. “Tricotaje de mînă”. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului. pentru că de la început puteţi verifia forma căciulii. 251 .Model 1 – Căciuli sport Căciuliţa gen fes este cea mai potrivită pentru sport. Se tricotează o bandă lată de 10 – 12 cm simplă sau încrustată cu un model.

În jurul cercului cu scăzături se poate face un cerculeţ simplu sau umplut cu vată sau fire groase de lînă. care se mai numeşte şi “căciuliţa cu urechiuşe”. sau părţile laterale. Acest cerculeţ îi dă o formă frumoasă căciuliţei. se începe să se scadă în cerc. Pentru tricotarea acestei căciuliţe se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului. lucrînd împreună cîte 2 ochiuri. de fiecare dată deasupra scăderii din rîndul precedent. se lucrează astfel: Se montează 21 ochiuri şi se lucrează tot cu punct leneş. Se lucrează pe rotund. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului şi se întăresc. După 20 rînduri. fără valuri.Model 2 – Căciuli sport O altă căciuliţă practică este căciuliţa olandeză. Această scăzătură se face la început de rînd. După ce s-a tricotat o bandă lată de 12 – 14 cm. Urechiuşele. 252 . în 8 locuri. pe 3 andrele. cu punct leneş. avînd grijă ca partea de sus (fundul căciuliţei) să fie neted. În felul acesta marginile rămîn drepte şi frumoase. se începe să se scadă din 10 în 10 rînduri. Cele 2 urechiuşe se prind la marginile căciuliţei. tricotînd o dată cîte 2 ochiuri. după ce s-au tricotat primele 4 ochiuri. Se scade la cele 2 margini.

marginea puloverului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 3 – Căciuli sport Un ansamblu deosebit de drăguţ format dintr-un pulover sport şi căciuliţă tricotată cu lînă albă de angora. Pentru tricotarea acestei căciuliţe se foloseşte firul dublu şi se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului şi se lucrează drept cu punct de elastic în relief. ca şi puloverul. Gulerul. Acest ansamblu este completat cu mănuşi din blană de iepure gri. Restul puloverului este lucrat cu punct de elastic în relief. “Tricotaje de mînă”. Puloverul are mîneca raglan şi un guler lat. 253 . 1966. Tehnică. Ana Popescu. Ed. Căciuliţa are forma unui fes drept şi legat în vîrful capului cu un şnur cu ciucure.

. din culoarea de fond cu punct de elastic. de asta depinde dacă elasticul arată lucrat pe faţă sau pe dos. care se mulează bine. iar dungile cu punct leneş. se aşează firul înapoi. Ochiurile se pot tricota pe faţă sau pe dos. Se tricotează circa 7 cm. Fular cu dungi simple Acest fular este încrustat cu dungi transversale de culoare contrastantă. apoi se tricotează cîte 2 rînduri din culorile dungilor cu punct leneş. 254 . în dungi. iar dimensiunile sînt cam de 20 X 80 cm. Ele pot fi uni.Fulare Fularele se înscriu în accesoriile îmbrăcămintei pentru sport. Punctul cel mai indicat pentru tricotarea fularelor este punctul leneş. Elasticul dublu se lucrează astfel: Se tricotează 1 ochi. Această alternanţă se repetă pe tot fularul sau numai la capetele fularului. cu modele etc. se aşează firul în faţa ochiului următor. se tricotează ochiul. Se montează pe andrea un număr de ochiuri corespunzător lăţimii fixată şi se lucrează fondul cu punct de elastic dublu.

căciuliţa cu dungi diagonale şi fularul cu dungi transversale. 255 . manşetele şi gulerul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. cît şi la fular. Ambele piese sînt lucrate cu fire bucle de nuanţe gri şi alb şi sînt tricotate cu punct leneş.Fular şi căciuliţă Un ansamblu foarte drăguţ. Modul de încrustare a dungilor atît la căciuliţă. Fularul cu model românesc Acest fular. Capetele fularului au franjuri lungi. Mănuşile sînt cu un singur deget şi sînt lucrate din lînă neagră cu dungi albe. dau o notă originală acestor piese. Atît fularul. care împreună cu puloverul şi mănuşile constituie un ansamblu foarte fin se lucrează cu lînă albastră pe fondul alb. cît şi puloverul sînt lucrate cu punct de jerseu. Marginile puloverului.

Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. Se lucrează drept. cît este lungimea celor 2 falange. 256 . făcîndu-se 2 scăzături la cîte 3 rînduri. 6 ochiuri de pe andrea şi se scot ochiuri noi din cele 4 ochiuri adăugate la degetul al treilea. pînă în dreptul unde trebuie să se înceapă degetul (se măsoară lungimea pe mînă). Se continuă încă 10 – 12 cm cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă). Scăzăturile pentru toate degetele se încep în dreptul falangei a treia. se adaugă 3 ochiuri noi pentru intervalul dintre degetul inelar şi cel mic. Ana Popescu. Degetul al treilea. Ed. se scot 5 ochiuri noi din ochiurile adăugate la degetul al doilea pentru intervalul dintre degetul mijlociu şi cel arătător. scoţîndu-se ochiuri noi din cele 12 ochiuri adăugate pentru deget şi se continuă. se iau 9 ochiuri numărate de la capătul andrelei vecine cu cea dintîi. Se lucrează cu punct semielastic cam 5 – 7 cm după cît de lată se stabileşte manşeta mănuşii. Mănuşi cu 5 degete Pentru tricotarea unei mănuşi pentru o măsură obişnuită se montează circa 100 ochiuri pe 4 andrele. Se împart toate cele 24 ochiuri pe 3 andrele şi se închid pentru a se lucra degetul. Se lucrează 9 ochiuri pe cîrlig.Mănuşi Mănuşile. Degetul al cincilea. se adaugă în continuare 5 ochiuri noi (aceste ochiuri dau lărgimea între degete şi închid degetul). Urmează un rînd cu 2 scăzături şi se face vîrful degetului cu 4 scăzături la fiecare rînd. Se fac 3 scăzături şi se repetă de 3 ori la fel. după care se începe tricotarea degetului mare. ca şi fularele completează îmbăcămintea sport. Se lucrează 12 ochiuri de pe andrea şi în continuare se mai adaugă încă 12 ochiuri noi. Se lucrează restul ochiurilor şi se scot 3 ochiuri din ochiurile adăugate la degetul inelar. Se pot lucra simplu. se iau 7 ochiuri de pe andrea pentru partea degetului dinspre podul palmei. Degetul mare. lucrînd pe faţă. se adaugă 4 ochiuri noi. sau făcute cu 5 degete. de o parte şi de alta a degetului. cu model uni sau cu modele colorate. Tehnică. Se lucrează 7 ochiuri de pe andrea. Degetul al patrulea. Se lucrează cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă) măsurîndu-se cît este de mare prima falangă a degetului mare şi apoi se încep scăzăturile. 1966. iar vîrful se execută ca la degetul mare. Se lucrează cît este lungimea celor două falange. “Tricotaje de mînă”. Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. Degetul al doilea. Se reia lucrul de unde s-a întrerupt degetul mare. Ele pot fi drepte numai cu un singur deget. Se lucrează în continuare 8 ochiuri pe andrea.

Model 1 – Mănuşi Acest model prezintă o pereche de mănuşi cu motiv românesc. Restul mănuşilor este tricotat cu punct de jerseu. Tehnică. 1966. Ana Popescu. Ed. “Tricotaje de mînă”.3 ochiuri pe faţă. 257 . Manşetele mănuşilor sînt tricotate cu elastic lat . 1 ochi pe dos (3X1).

Ed. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. 1966. iar pe verso un cerb. iar restul mănuşii cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Pe partea dinspre palmă e un căţeluş. Ana Popescu. Tehnică. 258 .Model 2 – Mănuşi Prezintă o pereche de mănuşi cu model ce reprezintă animale.

Tehnică. Ed. cu deosebire că are numai degetul cel mare. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu. Marginea este foarte îngustă şi lucrată cu punct de orez. Pe faţă (spre palmă) prezintă nişte dungi întretăiate de puncte albe. Scăzăturile se fac din dreptul ultimei falange a degetelor. iar pe spate au un model lat. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu şi este încrustat cu model românesc.Model 3 – Mănuşi Aceste mănuşi sînt drepte. În locul celorlalte 4 degete se continuă drept. 196 259 . Mănuşa cu un deget se lucrează la fel ca mănuşa cu 5 degete. fără manşete.

1966. Pe o parte modelul este aşezat în formă de şah. “Tricotaje de mînă”. iar pe cealaltă parte are 3 motive mari de bordură. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de ciorap. Ed. Tehnică.Model 4 – Mănuşi Aceste mănuşi cu 1 deget au manşetele lucrate din lînă albă cu punct de semielastic 1X1. cu fondul negru şi modelul cu fire albe. 260 . Ana Popescu.

“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. însă prezintă o garnitură formată dintr-o dungă albă la marginea manşetei şi alta la mijlocul ei. Tehnică. Ed. 1966. celelalte au ca model figurine de oameni. Modelul a are manşeta lucrată cu punct de semielastic.Model 5 – Mănuşi Prezintă două modele de mănuşi cu un deget. Modelul b are manşeta lucrată cu acelaşi punct. din culoarea de fond a mănuşii. 261 . Unele au ca model figurine de animale.

262 . pe deget şi pe mănuşi. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. dacă prezintă o combinaţie de modele pe manşete.Model 6 – Mănuşi Aceste mănuşi cu un deget sînt foarte frumoase. Ed. 1966. Marginea mănuşii este lucrată cu punct leneş. Fiecare parte reprezintă un model şi sînt tricotate cu punct de jerseu. Tehnică.

Pentru obţinerea capişonului se îndoaie dreptunghiul în două pe lăţime şi se încheie pe latura mare care a fost fără model. ca şi manşeta sînt lucrate cu lînă neagră. Ana Popescu. Puloverul are fondul alb şi are faţa şi mînecile în întregime brodate cu modele româneşti. Capişonul reprezintă un dreptunghi lucrat cu lînă neagră. La capetele dreptunghiului la circa 10 – 12 cm de la margine se fac cîteva anouri prin care se trasează un şnur. cu care se leagă capişonul sub bărbie. “Tricotaje de mînă”. alb şi negru. Partea dinspre palmă şi deget. Modelul este foarte simplu. 263 . iar restul se lucrează cu punct de jerseu. Mănuşa este lucrată cu punct de jerseu şi manşeta cu punct de semielastic.Model 7 – Mănuşi Un ansablu format din fular. iar pe trei laturi (2 mici şi 1 mare) o garnitură albă. Mănuşile sînt cu un deget şi brodate pe partea din afară. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. 1966. deoarece se lcurează cu punct simplu. Ele se lucrează cu un punct de semielastic 1X1. Ed. lucrat în două culori. Tehnică. iar cordonul ete destul de lat. capişon şi mănuşi.

Numărul ochiurilor variază după grosimea firului şi după lungimea ciorapului. iar cînd se ajunge în dreptul ochiurilor înşirate pe aţă. pînă unde gamba piciorului începe să se subţieze. cîte una pe o andrea. Se începe cu partea de sus. se mai lucrează cîţiva cm în linie dreaptă. Se fac 8 rînduri cu 16 scăzături. care cuprind scăzăturile de la ciorap. drept între ele. Se încep apoi scăzăturile. apoi se încep scăzăturile. Se poate continua cu punct de elastic sau cu punct de jerseu. se apucă firul dintre ochiuri. Pentru a începe talpa se deşiră aţa cu grijă şi se înşiră ochiurile pe cele 4 cîrlige. continuînd apoi mai departe cam 2 cm. fără a înmulţi numărul de ochiuri şi se lucrează pînă la capăt. 264 . cunoscuţi şi sub numele de şosete. Ele se fac la 2 andrele opuse. Se continuă astfel pînă rămîn 4 ochiuri pe andrea. fără manşetă sau 810 cm pentru un ciorap cu manşetă. socotite cîte 2 la fiecare rînd. Aceste scăzături se fac numai la 2 din cele 4 cîrlige. tricotîndu-se 3-4 cm pentru un ciorap trei sferturi. sau un alt model care să formeze manşeta şosetei. Se trec toate ochiurile pe 2 andrele şi se încheie călcîiul. 3 scăzături cu cîte 1 rînd între ele. măsurînd după picior. Se continuă lucrul pentru talpă. Se lucrează pe 5 andrele. procedînd astfel: se fac 3 scăzături cu 3 rînduri drepte între ele. mereu aceleaşi. Se lucrează apoi ochiurile de pe celelalte două andrele. Pentru a începe călcîiul se înşiră pe aţă ochiurile de la cele 2 andrele ce vin în dreptul scăzăturilor şi se fixează de ciorap la ambele capete. Pentru ciorap se lucrează drept. După ce s-au făcut scăzăturile necesare. apoi se începe călcîiul. Ochiurile se pun pe 4 andrele şi cu cea de a cincea andrea se lucrează. 3 scăzături cu 2 rînduri drepte între ele. după model. cu punct de elastic 2X2. măsurînd pe picior. Numărul scăzăturilor variază după grosimea şi forma piciorului. iar restul fără nici un rînd. la distanţă de 4 ochiuri între scăzături.Ciorapi Ciorapii pentru sport se fac trei sferturi sau scurţi.

4 rînduri drepte. lăsînd pe andrea 11 ochiuri nelucrate. Ed. În acest scop se scade cîte 1 ochi la fiecare rînd de pe marginea fîşiei drepte care serveşte drept călcîi. care cuprind scăzăturile de la gambă se lcurează o bucată dreaptă. Vîrful. apoi 1 rînd cu scăzături. la care înainte de a se termina ultimele 2 ochiuri. se trece la a doua andrea şi se încheie cu o scăzătură. Scăzăturile pentru vîrful ciorapului se încep în aceeaşi direcţie cu călcîiul. repetat de 3 ori. Se întoarce lucrul şi se continuă astfel pînă se scad toate ochiurile lăsate la marginea andrelelor nelucrate şi care au servit. Se procedează astfel: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile de pe prima andrea. Aceste ochiuri nu se mai lucrează.Călcîiul se mai poate tricota şi după altă variantă. 265 . Se lucrează cît se cere măsurînd pe picior pînă în dreptul degetului mic. 2 ochiuri drepte. iar de pe andreaua a doua se lucrează atîta pînă rămîn 12 ochiuri pînă la margine. Se încep apoi scăzăturile pentru vîrf. repetat de 3 ori. procedînd astfel: Cu cele 2 andrele. după ce s-au terminat scăzăturile. Dacă se presupune că pe andrea au fost 18 ochiuri. după cum s-a arătat. ci servessc numai pentru scăzături. 1966. o scăzătură şi se termină toate ochiurile de pe andrea. 3 rînduri drepte. Se începe cu ochiurile de pe andreaua următoare. Se continuă apoi lucrul cu 4 andrele formîndu-se talpa. Pentru determinarea călcîiului şi continuarea tălpii e nevoie să se adauge ochiurile şi anume: pe cele 2 andrele cu care s-a lucrat călcîiul e necesar să se afle numărul de ochiuri iniţial. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: se întoarce lucrul şi se lucrează ochiurile. se face iar o scăzătură. Rezultatul obţinut indică numărul rîndurilor ce vor forma fîşia de la călcîi. care va forma călcîiul. lăsînd 12 ochiuri pe andrea nelucrate. Tehnică. repetat de 3 ori. Cele 2 andrele următoare se lucrează la fel. cu care se încheie ciorapul. apoi 1 rînd cu scăzătură. Urmează apoi scăzăturile la fiecare rînd. pînă mai rămîn 8 ochiuri. terminînd cu o scăzătură. Scăzăturile sînt cuprinse între 4 ochiuri drepte şi se continuă astfel: 1 rînd cu scăzătură. 2 rînduri drepte. În felul acesta se completează numărul necesar de ochiuri. rămîn 6 ochiuri pe fiecare andrea. terminîndu-se cu scăzătura deasupra celei precedente. numai pentru scăzături. Pentru a se forma rotunjimea călcîiului se procedează astfel: de la marginea fiecăreia din cele 2 andrele se numără cîte 12 ochiuri (numărul variază după grosimea firelor). Rîndul 2: se întoarce lcurul. se lucrează ochiurile toate de pe andrea. Ana Popescu. procedînd astfel: se încep scăzăturile (2 ochiuri lucrate împreună). Lungimea aceste fîşii se calculează astfel: se adună numărul ochiurilor de pe amîndouă cîrligele şi se împarte la 3.

1966.Şosete Şosetele sînt ciorapi scurţi. care pot fi lucrate cu punct de elastic. Ele pot fi cu marginea simplă. 266 . sau cu manşetă care se răsfrînge. se începe şoseta prorpiu-zisă. punct leneş sau cu diverse modele în culori. talpa şi vîrful se lucrează la fel. cu punct de elastic. “Tricotaje de mînă”. De asemenea. sau cu modele în relief. Cînd se ajunge în dreptul călcîiului se procedează întocmai ca la ciorapi. care variază între 10-12 cm. Aceasta se poate tricota fie cu punct de jerseu. Tehnică. După tricotarea manşetei. punct de orez. Modul de executare se aseamănă cu cel al ciorapului. Tricotarea ciorapilor şi a şosetelior se poate face şi cu modele ajurate. Ed. Ana Popescu. uni sau încrustată cu dungi sau modele colorate. pînă mai sus de gleznă. Tricotarea şosetelor începe de la manşete.

iar ultimul se lucrează drept. 267 . La sfîrşitul cele de a treia andrea se scad penultimele 2 ochiuri. iar ultimul ochi se lucrează drept. iar ultimul se lucrează drept. iar ochiurile drepte formează dungile de pe ciorap. 4 se lucrează primul ochi drept. “Tricotaje de mînă”. iar ultimul ochi se tricotează drept. Acet model se realizează astfel: După ce s-a tricotat elasticul se încep benzile drepte procedînd astfel: Se alege o andrea şi se notează cu 1. La începutul andrelei următoare (nr. În partea de sus ciorapii au o margine tricotată cu punct de semielastic 1X1. Tehnică. 3 se lucrează drept primul ochi. Ed. 2) se tricotează un ochi drept şi se scad următoarele. 2 se tricotează 2 ochiuri în penultimul ochi. Călcîiul este tricotat cu punct de orez. La începutul andrelei nr. La începutul primei andrele se lucrează 1 ochi drept.Model 1 – Ciorapi Reprezintă o pereche de ciorapi trei sferturi. La începutul andrelei nr. Această alternanţă de ochiuri înmulţite şi scăzute dă linia diagonală a ochiurilor care formează fondul. iar următoarele 2 ochiuri se scad. iar în următorul ochi se lucrează 2 ochiuri. La sfîrşitul celei de a patra andrea se lucrează 2 ochiuri în penultimul ochi. La sfîrşitul ei se scad penultimele ochiuri. La sfîrşitul andrelei nr. lucraţi cu punct de ciorapi în diagonală. Ana Popescu. iar gamba prezintă 4 dungi drepte lucrate tot cu punct de jerseu drept. iar în al doilea se lucrează încă un ochi (se înmulţeşte). 1966.

Ana Popescu. lucrat în partea din faţă a ciorapului. 268 . Ed. Călcîiul şi talpa ciorapului sînt lucrate cu punct de jerseu. 1966. Tehnică. Partea de sus a ciorapilor are o bordură cu colţuri lucrate. cu punct de jerseu.Model 2 – Ciorapi Aceşti ciorapi trei sferturi pentru sport sînt lucraţi cu modelul arătat. “Tricotaje de mînă”. restul ciorapului pînă la călcîi este lucrat cu punct de elastic răsucit. Modelul românesc se continuă pînă în punctul unde încep scăzăturile pentru vîrf. Modelul românesc este lucrat cu fire contrastante cu fondul.

1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. apoi se începe modelul: 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd (la prima andrea de la care s-a început modelul). 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Se repetă modelul. 269 . Sînt lungi pînă deasupra genunchilor. apoi modelul: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. 2 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. Rîndul 6: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă la început de rînd. 1 jeteu. Rîndul 4: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. Se repetă modelul. 6 ochiuri pe faţă. apoi începe modelul: 1 jeteu. Se repetă şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu. Se sfîrşeşte rîndul 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. în felul următor: Se pune pe cele 4 andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8 şi se împart egal. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună. Ed. 3 ochiuri pe faţă 1 jeteu. iar pete ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. Marginea de sus este îngustă şi lucrată cu punct de semielastic 1X1. iar rîndurile se termină cu 1 ochi pe faţă.Model 3 – Ciorapi Aceşti ciorapi pentru schi sînt tricotaţi cu model ajurat. Restul ciorapilor e lucrat cu ajur. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Se continuă modelul. Tehnică. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. avînd grijă să se termine rîndul cu 1 jeteu. apoi modelul: 1 jeteu. 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1966. 1 ochi pe faţă. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. 1 jeteu. Ana Popescu. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul. urmează apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă. Aceste 6 rînduri se repetă.

Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. lăsînd firul în spatele ochiului. Ana Popescu. Rîndul 8: cu lînă neagră. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră. lăsînd firul prin spatele ochiului. 1 ochi nelucrat. Ed. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă cu lînă neagră. Tehnică. Aceste 8 rînduri se repetă. Restul se lucrează cu punct de jerseu. Toate piesele se lucrează cu 5 andrele. Rîndul 4: cu lînă albă. lînă albă. culoare. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră. şosete şi mănuşi lucrate cu aceeaşi garnitură formată din 2 culori contrastante (alb şi negru). Se repetă.Model 4 – Ciorapi Prezintă un ansamblu format din căciuliţă. 270 . 1966. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos cu lînă albă. 1 ochi nelucrat.

ca să se ajungă la numărul de 48 ochiuri. Talpa se face din postav. 271 . A doua grupă de 12 ochiuri se trece pe o andrea de rezervă. după lungimea piciorului. Cu cele 48 ochiuri se tricotează 15-20 rînduri cu punct de elastic 2X2. Această bentiţă formează un buret care ascunde montajul tălpii. Se iau pe o andrea cele 12 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. după nevoie. Se încheie ochiurile la marginea elasticului. Ed. Se împart cele 36 ochiuri în 3 grupe de cîte 12 ochiuri. Se lucrează cu punct de orez. Se încheie larg ultimul rînd. mari. Se începe lucrul cu 5 andrele. “Tricotaje de mînă”. Se tricotează rotund şi se creşte cîte 1 ochi la 10 ochiuri. fetru sau o piele mai subţire. Tehnică. Pentru o persoană care poartă încălţăminte nr. împreună. în urma căreia se vor obţine 36 ochiuri pe andrea. Cu primele 12 ochiuri se lucrează 30 rînduri şi se încheie rîndurile. Ana Popescu. 1966. iar manşeta cu punct de elastic 2X2 şi se lucrează pe 2 andrele. 37 se montează pe andrele 18 ochiuri. Se coase împrejur cu un fir de aţă solid. Cu a treia grupă de 12 ochiuri se lucrează tot 30 de rînduri şi se încheie ochiurile.Model 1 – Papuci Reprezintă un papuc cu manşetă şi montat pe talpă. Se tricotează 2 rînduri. Se tricotează cu punct de orez 46 rînduri. şi se lucrează cu punct de orez 3-4 rînduri. Pe marginea papucului se ridică circa 90-95 ochiuri. Se cos cele 2 fîşii de 30 ochiuri. executînd din 4 în 4 rînduri cîte o creştere. În jurul tălpii are un burleu care mărgineşte frumos papucul. iar cu celelalte 3 andrele se ridică 32 de ochiuri de pe marginile celor 2 fîşii cusute.

Se montează pe 4 andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii gleznei piciorului. 272 . Se lucrează rotund. Vîrful prezintă un colţ pe faţă şi se lucrează cu lînă neagră. Ed. cu 5 andrele. cu model pe partea de deasupra. formînd o mică manşetă. o dungă albă şi apoi iar o dungă neagră. se lucrează cu punct de jerseu. în afară de manşetă. Tehnică. Se lucrează o bentiţă cu punct leneş formată dintr-o dungă neagră.Model 2 – Papuci Aceşti papuci se lucrează cu talpă cu tot şi apoi sînt montate tălpi de postav sau fetru. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. După această manşetă se face călcîiul scurt şi apoi se lucrează laba piciorului întreagă. Aceşti papuci se pot încălţa şi peste ciorapi în bocanci pentru sport. Tot papucul. Se lucrează apoi cîteva rînduri cu punct de semielastic din fire negre şi albe obţinîndu-se dungi verticale. 1966.

Chiloţii sînt formaţi din 2 părţi. Se împarte apoi în 2 numărul ochiurilor de pe andrea şi. pînă cînd clinul devine rombic. Se lucrează astfel circa 5 cm. se lucrează cu punct de semielastic 1X1. În rîndul următor se montează la dreapta şi la stînga clinului tot atîtea ochiuri cîte s-au încheiat şi se începe tricotarea părţii din spate. unde se formează un clin triunghiular. iar celelalte ochiuri. Întreg costumul este tricotat cu punct de jerseu şi este brodat cu un motiv marin. în dreptul acestui punct. 273 . ca şi la faţă. Se continuă lucrul pînă devine la fel cu faţa. Se încheie pe şolduri. care este tricotat pe jumătate. iar în mijlocul spatelui. Se încheie apoi ochiurile elasticului ce formează piciorul de o parte şi de alta a clinului. Cu rîndul următor se lucrează drept. Spatele: se tricotează elasticul pentru picior de o parte şi alta a clinului unde se fac şi scăzăturile. Se termină spatele cu un elastic dublu. Se lucrează astfel pînă se realizează o margine de 20 cm (aceasta este marginea de pe şold). iar bentiţa piciorului s-a terminat. cîte 1 ochi pe faţă.Costum de baie Costumul de baie este alcătuit din chiloţi şi sutien. Cu acest număr de ochiuri se lucrează un elastic dublu pe lăţime de 4-5 cm. apoi înmulţim cîte 1 ochi la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc. de o parte şi de alta a unui ochi se sfîrşeşte cîte 1 ochi la rîndurile lucrate pe faţă. faţă şi spate. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc se face cîte o scăzătură pe faţa lucrului. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc. În această direcţie înmulţirea ochiurilor pe linia de mijloc începe chiar în ochiul din mijloc. Partea din faţă se lucrează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii de grosime a taliei.

cîte 26 ochiuri de o parte şi de alta a scăzăturii cu 3 ochiuri. 13 rînduri lucrate pe faţă: se sporeşte 1 ochi la fiecare început de rînd. În talie se introduce sub elastic un şnur care se înnoadă în mijlocul feţei. se face o broderie. “Tricotaje de mînă”. Pe partea stîngă a sutienului se face aceeaşi broderie ca la chilot. Aceste ochiuri se trec pe 2 andrele şi se încheie împreună începînd de la margine şi terminînd la scăzătură. După tricotarea celor 6 cm rămîn pe andrea 52 ochiuri. iar cordonul sutienului se înnoadă în mijlocul spatelui. apoi se montează în continuare încă 50-60 ochiuri şi apoi se lucrează 4 rînduri cu punct de jerseu. Colţul format prin scăzătura de 3 ochiuri indică locul unde se prind beretele formate dintr-un şnur. astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. Marginile cordonului se tivesc cu punct ascuns. Partea a doua se lucrează la fel şi apoi se unesc între ele pe linia celor 13 rînduri cu ochiuri adăugate. 1966. 1 rînd pe dos şi apoi iar 4 rînduri cu punct de jerseu pentru tivirea cordonului. Tehnică. Rîndurile lucrate pe dosul lucrului: toate ochiurile se lucrează pe dos.Pe partea dreaptă a feţei. se scad cele 3 ochiuri deasupra celor precedente şi se termină rîndul cu o scăzătură (2 ochiuri lucrate împreună). se scad 3 ochiuri deasupra celor scăzute în rîndul precedent. Ana Popescu. mutînd primul şi al doilea ochi. mutînd primul şi al doilea ochi astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. pentru o persoană care are grosimea bustului 90-94 cm. După cele 13 rînduri se lucrează 6 cm începînd rîndul pe faţă cu marginea dreaptă (nu se mai sporeşte). Rîndul 1: se tricotează 44 ochiuri pe faţă. În felul acesta s-a lucrat o parte a feţei sutienului. 274 . Pentru tricotarea unei părţi se montează circa 135 ochiuri de lînă subţire. iar la sfîrşitul rîndului se face o scăzătură lucrînd 2 ochiuri împreună. Pentru tricotarea cordonului se montează pe andrea circa 50-60 ochiuri şi în continuare se scot ochiuri pe faţă din marginea de jos a sutienului. Sutienul este format din 2 părţi identice ale feţei şi cordonul. 3 ochiuri tricotate împreună. deasupra liniei piciorului. Ed.

275 .

276 .Copii – Pieptăraşe Pieptăraşul pentru copii sub 1 an are mînecuţă. Măsurile sînt stabilite pentru 3 vîrste. Tiparul acestui pieptăraş se aseamănă în linii generale cu tiparul de cămăşuţă al noului născut. şi se construieşte după măsuri fixe. şi anume: Mărimea I: pînă la 3 luni. Mărimea II: de la 3 la 7 luni. Mărimea III: de la 7 la 12 luni. repectiv 3 mărimi. şi un guleraş rotund. care poate fi cu sau fără manşetă.

iar partea din dreapta este rezervată părţii din faţă a tiparului de pieptăraş. Prin desenarea liniei verticale E s-a despărţit cadrul dreptunghiular A B C D în 2 părţi. pînă la linia orizontală B. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera F. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. iar punctul stabilit pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. pînă la linia verticală C. Desenarea cadrului. Se dă acest plus de 1 cm la jumătate din lărgimea pieptăraşului. stabilite pentru cele 3 mărimi sînt: Tiparul de pieptăraş.Măsurile. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală. pe o distanţă oarecare. Linia de lărgime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A şi B spre dreapta. pe linia verticală. care ne vor ajuta la desenarea tiparului de pieptăraş. ne folosim de un cadru. Aceasta este linia orizontală care va indica înclinarea liniei de umăr. A doua linie ajutătoare. Această linie o construim. pe liniile orizontale. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. punctată. 1/10 din distanţa A – B plus 0. pe linia orizontală. Desenăm această linie. Linia de lungime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A în jos. Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl însemnăm cu litera G. Ca să desenăm acest tipar. Unim apoi. care este mai mare. vom desena liniile ajutătoare. măsurînd din punctul A spre dreapta. Aceasta este linia verticală care separă tiparul părţii din faţă de cel din spate şi care reprezintă linia de subraţ. este destinată părţii din spate. în partea stîngă a hîrtiei. lungimea pieptăraşului. Partea din stînga. 1/2 din distanţa A – C. printr-o linie verticală. Prima linie ajutătoare. formînd astfel un cadru dreptunghiular. 277 . în cm. Construim deci.5 cm. unde însemnăm punctul stabiliti cu litera B. măsurînd din punctul A în jos. punctată. Înainte de a trece la desenarea tiparului. un unghi drept cu laturile nedefinite. pe linia verticală. lărgimea pieptăraşului minus 2 cm. plus 1 cm. punctul C cu punctul D. al cărui vîrf îl însemnăm cu litera A. în interiorul căruia vom desena tiparul de pieptăraş. întrucît partea din spate este mai largă decît partea din faţă cu 1 cm. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera E. Din acest punct ducem o linie verticală.

1/2 din distanţa A – B. pe verticală. măsurînd din punctul A în jos. 1/5 din distanţa A – E. Aceasta este linia orizontală care va indica punctul de adîncime al răscroiturii braţului. Linia de umăr la partea din spate. Unim apoi acest punct peintr-o linie oblică. care indică adîncimea răscroiturii braţului. Din punctul H ducem spre dreapta o linie orizontală.5 cm din punctul G spre stînga. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul A2 de pe linia orizontală cu punctul G. plus 0. cu punctul A1. Linia de răscroitură a braţului la partea din spate. formînd astfel linia de răscroitură a gîtului. După ce am desenat liniile ajutătoare trecem la desenarea tiparelor. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în partea din spate. Ca să desenăm această linie. pe verticală. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. Punctul de întîlnire al liniei orizontale H cu linia verticală E îl însemnăm cu litera I. 278 . cu punctul I. punctată. pe linia de umăr. pe linia orizontală.5 cm şi însemnăm locul cu litera A1. 1. măsurăm 1.A treia linie ajutătoare.5 cm şi însemnăm locul cu litera A2. care va constitui şi punctul de plecare a liniei de răcroitură a braţului. printr-o linie uşor adîncită. şi însemnăm un punct. Această linie o măsurăm. pînă la linia verticală C. Acest punct îl unim. Linia de răscroitură a gîtului la partea din spate. punctată.

Unim apoi din nou aceste puncte (punctul de răscroitură al mînecii de pe linia umărului cu punctul I) printr-o linie curbă. adîncită spre dreapta în partea ei inferioară. de pe linia de umăr cu punctul I. Ca să stabilim adîncimea răscroiturii gîtului pe linia verticală măsurăm 1 cm de la linia orizontală E. 1/5 din distanţa A – E plus 1 cm. Aceasta o desenăm aplicînd din punctul C spre stînga pe linia orizontală. printr-o linie curbă.5 cm spre stînga faţă de linia oblică punctată. Din acest punct ducem o linie oblică punctată pînă în punctul I. Acest punct indică adîncimea răscroiturii gîtului pe linia orizontală A. Locul stabilit îl însemnăm cu litera C1. Linia de mijloc a spatelui este reprezentată de linia verticală A – B. Această linie trebuie să fie adîncită în partea ei inferioară. pe linia de umăr. Unim apoi acest punct. Linia de răscroitură a gîtului la partea din faţă.5 cm faţă de linia oblică punctată. cu circa 1. O desenăm procedînd ca şi la partea din spate. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul C2 cu punctul G. cuprinsă între punctul A1 şi punctul B. şi însemnăm locul cu un punct. 279 . adică măsurăm circa 1. cu circa 1.Ca să formăm linia de răscroitură a braţului.5 cm din punctul G spre dreapta. Linia de răscroitură a braţului în partea din faţă. unim printr-o linie curbă punctul de răscroitură a braţului. cu punctul C1. Linia de umăr din partea din faţă. în jos. pe linia verticală şi însemnăm locul cu un punct pe care-l notăm cu litera F1.

rotunjită cu 1. printr-o linie verticală. Aceasta o desenăm prelungind cu 3-5 cm spre dreapta. Unim apoi. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală. aplicăm din punctul A în jos. apoi. cu o linie oblică. pe linia orizontală şi însemnăm punctul stabilit cu litera C. În acest fel am desenat linia de răscroitură a mînecii. Linia de lungime a pieptăraşului o formează linia orizontală B – D.5 cm deasupra liniei punctate. În felul acesta am format un cadru dreptunghiular. pe linia verticală. Unim apoi acest punct cu punctul A. pînă la linia orizontala B.Linia de mijloc a feţei. atît linia de răscroitură a gîtului. Pentru desenarea tiparului de mînecuţă construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. Din punctul C coborîm o linie verticală. măsura de lungime a mînecuţei şi însemnăm locul cu litera B. 280 . cît şi linia orizontală D. Linia cusăturii de subraţ. spre dreapta. Decupăm apoi tiparul pe liniile lui de contur. în interiorul căruia vom desena tiparul mînecuţei. aşa ca pe tipar. pe linia orizontală. Linia de răscroitură a mînecii. Ca să desenăm linia de lungime a mînecuţei. Formăm această linie măsurînd din punctul stabilit şi notăm cu litera E. paralelă cu linia orizontală A. plus prelungirea din mijlocul feţei. şi însemnăm un punct. Punctul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. unde se poate termina în linie dreaptă sau rotunjită. Măsurăm 2. printr-o linie oblică punctată şi. Unim apoi între ele punctele de prelungire. printr-o linie curbă. Acet unghi îl însemnăm cu litera A. Tot din punctul A aplicăm măsura de lărgime a mînecuţei. acest punct cu punctul E. Linia de mijloc a mînecuţei este formată de linia A – B.5 cm din punctul D spre stînga. Desenarea cadrului. Tiparul de mînecuţă. cu laturile nedefinite.

adică jumătate din distanţa A – C şi punctul aflat îl însemnăm cu litera E. un unghi drrept în partea stîngă a hîrtiei. pe direcţie orizontală. Aceasta împarte cadrul în 2 părţi egale. Pentru desenarea tiparului de guleraş. 2 treimi din distanţa A – F. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. pe linia verticală. iar punctul fix îl însemnăm cu litera B. Desenăm această linie măsurînd din punctul C în jos. 1/2 din distanţa A – F şi însemnăm locul cu un punct. Desenăm această linie măsurînd din punctul A pre dreapta 1/2. măsura de lungime a gulerului. ca şi la celelalte tipare. Această linie o construim măsurînd din punctul A în jos. iar punctul de pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. 281 . Punctul aflat îl însemnăm cu litera H. Ca să formăm această linie măsurăm din punctul D în sus. Prima linie ajutătoare. Aceasta va indica linia de mijloc a gulerului. de care ne vom folosi în desenarea tiparului. pe direcţie verticală. După construirea liniilor ajutătoare desenăm liniile de contur ale tiparului. Unim apoi acest punct cu punctul E printr-o linie oblică punctată. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală punctată. construind astfel cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul de guleraş. vom construi cîteva cîteva linii ajutătoare. A doua linie ajutătoare. Aceasta desparte cadrul în 2 părţi egale. Desenarea cadrului. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. paralelă cu linia orizontală A. pe verticală. pe care îl însemnăm cu litera A. pînă la linia orizontală B. Linia de lungime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctul A în jos. construim. pe care îl notăm cu litera D1. pe verticală. 1/2 din distanţa A – B şi însemnăm locul cu litera F. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală. Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl desenăm cu litera G. A treia linie ajutătoare. Unim apoi punctul C cu D printr-o linie verticală. Linia de lăţime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctele A şi B spre dreapta măsura de lăţime a guleraşului. pe linia verticală. Linia de răscroitură a gîtului. Înainte de a trece la desenarea tiparului. pînă la linia verticală C.Tiparul de guleraş.

282 . formînd un colţ rotund. În jurul gîtului se poate aplica un guler drept sau rotund. lăţimea guleraşului din spate. Observaţii. Linia exterioară de rotunjire. iar restul se lucrează simplu. În felul acesta am desenat linia de răscroitură a gîtului.5 cm pentru fiecare mărime. Punctul E1 indică mijlocul spatelui şi. Pentru mîneca raglan se procedează ca şi la bluza pentru femei. Mînecile pot avea sau nu manşete cu bordură sau cu elastic. Ana Popescu. lăţimea guleraşului în acest punct. ajurat sau cu diferite modele. 1966. “Tricotaje de mînă”. Ca să formăm linia de răscroitură a gîtului. cu linia orizontală B. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. sau se poate continua în linie dreaptă. cu punct leneş sau cu alt model de bordură. Modul de tricotare a pieptăraşului Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu lărgimea totală a pieptăraşului. începînd de la subraţ se lucrează odată cu mîneca. Se face sau nu o bordură pe margine şi în mijlocul feţei. printr-o linie plină. totodată. ca apoi să se rotunjească spre mijlocul feţei.Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în mijlocul feţei. cu punctul D1 din mijlocul feţei. sau se pot face anouri prin care se trasează o panglică sau un şnur. urmînd ca pentru următoarele mărimi să se adauge cîte un plus de 0. Din punctul E măsurăm 4 cm pe linia oblică punctată şi însemnăm locul cu litera E1. apoi prin punctul de întîlnire a liniei verticale E. Aceasta o desenăm unind printr-o linie uşor rotunjită punctul E din mijlocul spatelui. Întărim apoi. în mijlocul spatelui este potrivită pentru Mărimea I. după ce se pleacă din punctul E. Tehnică. Această linie urmăreşte linia de răscroitură a gîtului trecînd. unim punctul E1 din mijlocul spatelui cu punctul D1 din mijlocul feţei. care să treacă prin punctul G. prin punctul F. Măsura de 4 cm la lăţimea guleraşlului. Unele pieptăraşe se pot face cu plătcuţe lucrate cu punct de elastic sau cu mînecuţă raglan. Ed. printr-o linie curbă.

ca şi celelalte obiecte ce fac parte din trusoul noului născut. Construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite. Mărimea III (de la 7 la 12 luni): lungimea – 15 cm. cum este căciuliţa cu bandă dreaptă şi fundul rotund. în cm. Aplicăm apoi din punctul A în jos. Căciuliţa cu bandă la mijloc Această căciuliţă se compune din 3 bucăţi: o bandă în mijlocul capului şi 2 părţi laterale. lăţimea – 13 cm. se lucrează după dimensiuni stabilite pentru 3 mărimi. aşa cum este de exemplu căciuliţa olandeză. stabilite pentru cele 3 măsuri: Mărimea I (pînă la 3 luni): lungimea – 13 cm. Ea se mai poate lucra dintr-o singură bucată. Tiparul părţii laterale. fapt pentru care se recomandă în special pentru copiii pînă la 6 luni. lăţimea – 11 cm. Desenarea cadrului. lăţimea – 12 cm. Pentru căciuliţa cu bandă vom folosi următoarele măsuri. pe care-l însemnăm cu litera A. Mărimea II (de la 3 la 7 luni): lungimea – 14 cm. Se poate face din mai multe părţi. Căciuliţa. pe linia 283 . Ea acoperă bine capul.Copii – Căciuliţă cu bandă Căciuliţa se poate confecţiona în diverse feluri.

Din punctul C ducem în jos o linie verticală. Din acest punct ducem o linie orizontală punctată. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. pe care-l coborîm cu 0. pe verticală. În spaţiul dintre aceste ultime puncte. în direcţie verticală. punctul A1 cu punctul D1. Acest punct arată porţiunea dinspre ceafă a părţii laterale a căciuliţei. Pe această linie se prinde banda din mijlocul capului. Această linie o deenăm astfel: măsurăm 0. şi punem un punct. Aceste 2 linii ajutătoare împart cadrul în 4 părţi egale. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. Acest punct indică porţiunea dinspre frunte a părţii laterale a căciuliţei. pînă în dreptul punctului E.5 cm din punctul A în jos. în direcţie orizontală. pînă la linia verticală C. 1/3 din distanţa A – E1 şi punem un punct. 1/2 din distanţa A – B şi punem un punct. iar din acest punct ieşim cu 0. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. aplicăm măsura de lăţime a căciuliţei. 284 . punctul F cu punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. şi însemnăm locul cu litera A1.verticală. cu linia verticală C. apoi se îndreaptă uşor şerpuită spre punctul D1. A patra linie ajutătoare. Prima linie ajutătoare. Unim apoi printr-o linie curbă. Cu aceasta am terminat de desenat liniile ajutătoare şi începem desenarea tiparului. măsura de lungime a căciuliţei. 1/2 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu litera E. măsurînd din punctul A în jos. În felul acesta am format cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul. Această linie o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. Desenăm această linie. Pentru desenarea acestei linii.5 cm sub linia de cadru. Ca să desenăm tiparul este necesar să construim întîi liniile ajutătoare. pe linia orizontală. pe care-l însemnăm cu litera F.5 cm deasupra liniei oblice ajutătoare şi se pierde uşor pe linia verticală C. Această linie constituie şi un mijloc de orientare la croit. punctul aflat îl însemnăm cu litera C. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera B. Tot din punctul A spre dreapta. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga. reprezentînd direcţia firului drept de lungime a materialului. iar de aici coboară spre punctul de întîlnire a liniei orizontale F. măsurăm din punctul A spre dreapta. pe linia orizontală. Aceasta o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. pe linia orizontală. pînă la linia orizontală B. din punctul A1.5 cm spre stînga. punctul E de întîlnire a liniei orizontale F cu linia verticală C. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. Apoi. pleacă o linie care se pierde în linia orizontală A. A doua linie ajutătoare. A treia linie ajutătoare. pe care-l însemnăm cu litera D1. în afara liniei de cadru. Locul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. linia bombează cu 2. pînă la linia orizontală B. Linia de rotunjire de deasupra capului. unde se termină linia. pe linie verticală.

Ca să construim tiparul de bandă formăm în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. Prin închiderea dreptunghiului formăm cadrul în care vom desena tiparul de bandă. 285 . şi apoi trece prin punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. În punctul unde bombează linia curbă cu 1. Din punctul A în jos. pe care-l însemnăm cu litera A. pe linia verticală. care indică locul unde se va prinde şiretul ce leagă căciuliţa sub bărbie. pe linia orizontală. Tiparul benzii din mijlocul capului.5 cm se înseamnă un punct.5 cm Desenarea cadrului.5 cm Mărimea II = 4 cm Mărimea III = 4. iar pe acesta îl unim printr-o linie curbă cu punctul D1. măsurăm lungimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera B. cu laturile nedefinite. măsurăm lăţimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera C. pînă la linia orizontală B. în felul următor: unim printr-o linie uşor oblică punctul A1 cu punctul F.5 cm spre stînga acestei linii. Tot din punctul A spre dreapta. Linia curbă bombează cam la jumătatea liniei oblice ajutătoare cu 1. Din punctul C coborîm o linie verticală.Linia dinspre faţă a părţii laterale. iar punctul de întîlnire a acestor linii îl însemnăm cu litera D. Măsura de lăţime a bentiţei se fixează astfel: Mărimea I = 3. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Măsurile după care se lucrează tiparul de bandă sînt următoarele: Măsura de lungime a benzii este egală cu lungimea liniei de rotunjime de deasupra capului de la partea laterală. Unim din nou 2 punctele A1 şi D1.

scoţînd ochiuri de jur împrejur. Ed. 286 . iar locul stabilit îl însemnăm cu litera E. Linia laterală a benzii.Linia ajutătoare. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A spre dreapta. Linia marginii dinspre frunte. Distanţa cuprinsă între acest punct şi punctul D reprezintă linia marginii dinspre ceafă a benzii. Pe această linie se ataşează părţile laterale cu linia lor de rotunjime de deasupra capului. se unesc cu punct cusut pe muchie. În partea din spate se fac cîteva anouri în elastic prin care se trasează o panglică sau un şnur cu care se leagă sub bărbie. Bentiţa se lucrează începînd de la linia B – D. măsurînd din punctul A în jos. Din punctul E ducem o linie orizontală pînă la linia verticală C. Se tricotează apoi rotund un elastic pe marginea căciuliţei. pe linia orizontală. 1/2 din distanţa A – B. Ca să putem desena tiparul. pregătindu-le astfel pentru lucru. 1/3 din distanţa B – D. pe care îl coborîm cu 0. Linia aceasta constituie marginea dinspre frunte a benzii. Modul de tricotare a căciuliţei cu bandă Pentru tricotarea părţilor laterale se montează pe andrele 5 ochiuri şi apoi. la fiecare rînd pe faţă. 1966. pe verticală. Tehnică. Ana Popescu. aşa ca pe tipar. printr-o linie uşor rotunjită. Acest punct îl unim cu punctul C. Unim printr-o linie curbă punctul de lăţime al marginii din frunte cu punctul de lăţime al marginii dinsre ceafă. uşor pierdută în linia de cadru. pe linia orizontală. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul B spre dreapta. Linia marginii dinspre ceafă. construim o linie ajutătoare. Cînd se ajunge în punctul A1 se începe încheierea ochiurilor pînă în punctul E. 1/3 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu un punct.5 cm sub linia orizontală A. Linia de mijloc a benzii este formată de linia verticală C – D. se sporeşte într-o parte cu 5 ochiuri şi apoi la fiecare rînd pe faţă se sporeşte într-o parte şi alta după cum cere linia tiparului care porneşte din punctul D1. Decupăm apoi tiparele pe liniile lor de contur. După ce se tricotează bentiţa şi cele 2 părţi laterale. Linia curbă trece prin punctul E. plus 1 cm şi însemnăm locul cu un punct. “Tricotaje de mînă”.

iar fundul căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară.Copii – Căciuliţă cu fund Este formată din 2 părţi: o parte din faţă şi o parte care formează fundul căciuliţei. Partea din faţă are forma dreptunghiulară. Pentru desenarea tiparului folosim diferite măsuri. în cm. şi anume: 287 . stabilite pentru cele 3 mărimi.

Din acest punct ducem o linie uşor pierdută în linia orizontală B. măsurăm 4 – 5 cm în sus. Din acet punct ridicăm o linie uşor şerpuită. Ca să stabilim vîrful pensei. Partea de fund a căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară. unde însemnăm locul cu un punct. de la linia orizontală B în sus. Desenarea cadrului. Distanţa cuprinsă între aceste puncte reprezintă adîncimea pensei. pe linia orizontală. variază între aceste limite. Forma dreptunghiulară a părţii de fund a căciuliţei o obţinem desenînd un cadru dreptunghiular. Linia orizontală A – C reprezintă linia de mijloc a acestui tipar.5 cm ce se dă ca adîncime pensei şi măsura de 4 – 5 cm ce reprezintă lungimea pensei. Pentru desenarea acestui tipar construim în partea stîngă a hîrtiei un cadru dreptunghiular.Tiparul părţii din faţă.5 – 2. cu liniile de lungime şi lăţime egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale părţii de fund. Ca să formăm pensa de pe linia de lungime a căciuliţei măsurăm 5 cm din punctul B spre dreapta. Tiparul de fund al căciuliţei. Linia din spate. pe care-l însemnăm cu literele A B C D. Forma dreptunghiulară a tiparului.5 – 2. Linia verticală A – B reprezintă linia dinspre faţă.5 cm în continuare pe linia de lungime şi însemnăm locul cu al doilea punct. în raport cu mărimea în care se încadrează vîrsta copilului. Lungimea acestui cadru este egală cu măsura de lungime. Măsura de 1. Aceasta este uşor rotunjită şi o desenăm măsurînd 1 cm pe linia dinspre spate. iar locul stabilit îl însemnăm cu un punct. din primul punct şi stabilim punctul în direcţia mijlocului pensei. Din acest punct măsurăm 1. ce se pierde în linia verticală C. Linia verticală A – B reprezintă linia de mijloc a părţii de fund. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga. Cadrul desenat îl însemnăm cu literele A B C D. 288 . Pe această linie montăm fundul căciuliţei. Desenarea cadrului. Linia de lungime a părţii din faţă. pe linia de lungime şi punem un punct. iar lăţimea cadrului este egală cu măsura de lăţime a părţii din faţă. apoi punctul stabilit îl unim prin linii uşor oblice cu punctele de pensă de pe linia de lungime. Pensa.

Această linie formează partea dinspre ceafă a căciuliţei. Linia exterioară a părţii de fund se ataşează la linia dinspre spate a părţii din faţă. Din acest punct ridicăm o linie şerpuită. Linia de lungime a părţii de fund. Lăţimea acestui cadru va fi egală cu măsura de lăţime a părţii de fund. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. De exemplu. Acestei linii îi putem face următoarea modificare: pe linia orizontală D măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga şi însemnăm locul cu un punct. Porţiunea liniei exterioare de o parte şi de alta a punctului A reprezintă partea din 289 . aşa ca pe tipar. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. 1/2 din distanţa A – B unde punem un punct. O construim unind punctele D şi E printr-o linie oblică punctată. A treia linie ajutătoare. Linia exterioară a părţii de fund. dacă măsura de lăţime este de 4. Forma rotundă a tiparului. Desenarea cadrului. pe linia verticală. Această linie o formăm unind punctele C şi E printr-o linie oblică punctată. A doua linie ajutătoare. lungimea va fi egală cu 9 cm. Aceasta este formată de linia orizontală A – C şi linia verticală C – D. Linia de mijloc a părţii de fund este formată de linia verticală A – B. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală punctată.5 cm. Aceasta este formată de linia orizontală B pînă la linia şerpuită. Apoi desenăm liniile ajutătoare. pe care-l însemnăm cu litera E. iar lungimea cadrului va fi egală cu măsura de lăţime înmulţită cu 2.Linia exterioară a părţii de fund. Prima linie ajutătoare. După desenarea liniilor ajutătoare trecem la construirea tiparului. Punctele stabilite le unim între ele printr-o linie rotundă. Forma rotundă a părţii de fund o desenăm în cuprinsul unui cadru dreptunghiular. Linia exterioară de formă rotundă o desenăm aplicînd distanţa A – E pe toate liniile ajutătoare începînd din punctul E. În direcţia colţului C linia exterioară poate rămîne cu colţ sau o putem rotunji. pierdută în linia verticală C – D. formînd astfel căciuliţa.

Dacă se stabilesc 8 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 2 ochiuri deodată. se ridică 1 rînd de ochiuri şi se lucrează 4-5 rînduri de elastic. pentru care se montează 8 – 10 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. iar porţiunea dintr-o parte şi alta a punctului B reprezintă partea din direcţia cefei. în spate. Tehnică. de la partea dinspre faţă a căciuliţei. mutînd primul şi al doilea ochi în aşa fel ca ochiul al doilea să cadă deasupra. începînd de la vîrful pensei spre bază în ordinea în care s-a sporit la pensa anterioară lucrată. Prin anouri se trasează o panglică sau un şnur pentru legat căciuliţa sub bărbie. Decupăm tiparele pe liniile de contur. Pentru tricotarea părţii de fund a căciuliţei se procedează astfel: Pentru forma dreptunghiulară se începe tricotarea de la latura B-A. Pentru forma rotundă se lucrează rotund cu 5 andrele. După ce s-au montat părţile căciuliţei. Dacă se stabilesc numai 4 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 3 ochiuri deodată. pe care se montează un număr de ochiuri corespunzător circumferinţei fundului căciuliţei. Pe această linie se aşează partea de fund. Se lucrează pe tiparul cu pensele închise. Se împart apoi ochiurile în 4 sau 8 şi se fac scăzăturile cuvenite în direcţiile stabilite. urmînd linia tiparului.creştetul capului. Ed. În dreptul pensei se va spori cîte 1 ochi la 2 – 3 rînduri lucrate pe faţă. pregătindu-le pentru lucru. sporind apoi la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. în care se fac cîteva anouri. Ana Popescu. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă se începe a tricota din punctul B. Cînd se ajunge cu lucrul în partea opusă se scade cîte 1 ochi. 1966. 290 . Linia B – A reprezintă marginea din faţă a căciuliţei şi pe ea se face o bordură cu model.

Copii – Căciuliţă olandeză Căciuliţa olandeză este formată dintr-o singură bucată de formă dreptunghiulară şi cu colţurile dinspre faţă uşor răsfrînte spre spate. Această căciuliţă este indicată pentru fetiţele în vîrstă de 1 – 7 ani. Dimensiunile după care se construieşte tiparul pentru copii de 1-2 ani sînt următoarele: Lungimea: 18 cm Lăţimea: 15 cm Pentru copii între 2 şi 7 ani se vor mări dimenssiunile cu cîte 1 cm pentru fiecare an. 291 .

Tiparul căciuliţei olandeze. “Tricotaje de mînă”. Linia de mijloc a căciuliţei. Linia de lungime este formată de linia orizontală B – D. Ana Popescu. După ce am însemnat pe tipar ceea ce reprezintă fiecare linie decupăm tiparul. 1966. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă este foarte simplu şi uşor de tricotat. Este reprezentată de linia verticală C – D. Tiparul acestui gen de căciuliţă este foarte simplu. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. sau cu 2 feţe. el reducîndu-se la un dreptunghi cu lungimea şi lăţimea egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale căciuliţei. Tehnică. ca atunci cînd se răsfrîng colţurile care formează urechiurile să se vadă frumos. Linia căciuliţei dinspre faţă. De remarcat este faptul că pentru bordura marginilor dinspre faţă şi lungime e necesar să se aleagă un model care să fie pe ambele feţe la fel. Colţul care se răsfrînge este format din unghiul B. În partea din spate se fac 2 cute şi cîteva anouri pentru trasat panglica sau şnurul cu care se leagă căciuliţa sub bărbie. 292 . Colţul căciuliţei. Este formată de linia orizontală A – C. Aceasta este formată de linia verticală A – B. Linia cusăturii din spate. Ed.

cloş etc. Lărgimea poate fi făcută sub formă de creţuri. Rochiţa este largă şi poate fi cu creţuri. Pentru desenarea tiparului rochiţei cu platcă putem folosi măsuri stabilite şi măsuri luate direct pe corp. Pe plătcuţă şi pe fustiţă se poate aplica o broderie uşoară cu motive româneşti. cute.Copii – Rochiţe Rochiţa constituie îmbrăcămintea de zi cu zi a fetiţelor. 293 . cloş etc. cute. cerculeţe. Plătcuţa rochiţei poate fi dreaptă sau de diferite forme. Modelele cele mai potrivite pentru vîrste între 1 şi 7 ani şi mai ales pînă la 5 ani sînt cele care prezintă lărgimea de la nivelul plătcuţei. Tiparul rochiţei îl putem desena după măsuri fixe sau după măsuri luate direct pe corp. clini. clini. În mijlocul feţei sau al spatelui prezintă o fentă. iar gulerul este rotund. la care se pot face variate garnituri şi tăieturi.

lungă = 22 cm Grosimea braţului = 20 cm Grosimea pumnului = 12 cm Măsurile stabilite dinainte se folosesc mai mult pînă la vîrsta de 3 ani. cu excepţia măsurii de grosime a bustului.Măsurile sînt următoarele: Lungimea rochiţei = 35 cm Lăţimea spatelui = 20 cm Grosimea bustului = 56 cm Grosimea gîtului = 20 cm Lungimea mînecii: scurtă = 12 cm. la care aplicăm un plus de cîte 4 cm. urmînd ca pentru următorii ani să se adauge cîte un plus de 2 cm la fiecare măsură pentru fiecare an. mai ales pînă la vîrsta de 4 ani. Cifrele date mai sus sînt valabile pentru vîrsta de 1 an. 294 . Rochiţa creaţă cu plătcuţă Această rochiţă creaţă şi cu plătcuţă reprezintă modelul cel mai drăguţ şi mai practic pentru fetiţe.

faţă. Mînecuţa este scurtă.Modelul de faţă prezintă o plătcuţă dreaptă şi cu fentă în mijlocul spatelui. manşete şi guler. 295 . mîneci. Desenăm în partea stîngă a hîrtiei. Guleraşul este format din 2 bucăţi. cam la 20 cm de la margine. Tiparul din spate. Tiparul de rochiţă se compune din spate. strînsă cu o manşetă. un unghi drept pe care îl însemnăm cu litera A. iar în faţă se înnoadă cu un şireţel. Pe plătcuţă şi pe rochiţă e o garnitură formată din broderie românească.

Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. printr-o linie uşor şerpuită. pe orizontală. Plătcuţa. Tiparul spatelui cuprinde plătcuţa şi corpul rochiţei. Răscroitura gîtului. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. Linia de umăr. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a spatelui. paralelă cu orizontala A. Punctul E indică înclinarea umărului. şi punem un punct. Din punctul D ridicăm o linie verticală punctată. Din punctul C ducem spre dreapta o linie orizontală. Locul stabilit îl însemnăm cu litera D. Linia aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. formînd linia de răscroitură a gîtului. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm locul cu litera C. pînă la linia de cadru.Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a rochiţei şi însemnăm locul cu litera B. paralelă cu prizontala A. care indică lungimea umărului. care marchează şi lungimea plătcuţei. prelungită cu 1 cm în afara liniei verticale punctate. pe verticală. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului de pe orizontala A. pe orizontală. Măsurăm 1 cm din punctul A în jos. Unim acest punct cu punctul de pe verticală A. 1/2 din măsura de lăţime plus 1 cm. printr-o linie oblică. pe verticală. Ca să formăm această linie aplicăm din punctul C spre dreapta. 1/6 din măsura de grosime a gîtului şi înemnăm un punct. 296 . Pe această linie coborîm cu 3 cm sub linia de cadru şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. Locul stabilit îl însemnăm cu litera E1.

Linia de lungime a plătcuţei. Aceasta este formată de linia orizontală C – D pentru forma dreaptă. Această linie poate fi modificată. Linia de lungime a plătcuţei poate fi şi alta decît cea descrisă. Unim acest punct cu punctul C şi cu punctul D. cu cîte o linie uşor rotunjită. Unim apoi punctele de prelungire între ele printr-o linie verticală. Aceasta este formată de linia orizontală C – D. pînă la tiv. pentru forma dreaptă.Răscroitura braţului. Prelungim liniile orizontale B şi C spre stînga. minus 1 cm şi punem un punct pe care-l coborîm cu 3 cm sub linia C. Corpul rochiţei. formînd astfel colţul plătcuţei. Forma rotundă o formăm unind punctul E1 cu punctul C. Forma de colţ pe care o obţinem măsurînd 3 cm din punctul C în jos. Linia de mijloc a spatelui o formează linia verticală A – C. printr-o linie rotunjită. Spaţiul cuprins între linia de mijloc a corpului rochiţei şi linia verticală 297 . Forma cu 2 colţuri o desenăm măsurînd din punctul C spre dreapta. 1/4 din lăţimea spatelui. dîndu-i diferite forme. Corpul rochiţei reprezintă porţiunea de la plătcuţă în jos. Linia de lărgime a creţurilor. pe verticală. Această parte a rochiţei este largă şi se susţine pe plătcuţă. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui şi însemnăm cîte un punct. şi punem un punct. formînd linia de lărgime a rochiţei care reprezintă şi linia de mijloc a spatelui la corpul rochiţei. Unim acest punct printr-o linie şerpuită cu punctul D. pe orizontală.

paralelă cu orizontala A. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera C. Plătcuţa. pe care-l însemnăm cu litera A. Desenăm această linie aplicînd întîi măsura de grosime a bustului. linia corpului rochiţei urcă pînă la nivelul umărului. Această linie poate fi modificată. pe linia verticală. de la punctul G în sus. urmărind conturul liniei de lungime a plătcuţei. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a feţei. Punctul F indică adîncimea răscroiturii braţului. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera G. Desenăm în partea dreaptă. în afara liniei de cadru. Locul stabilit îl însemnăm cu litera B. De exemplu. Unim punctul D cu punctul F printr-o linie bine adîncită. 298 . Răscroitura braţului. Unim acest punct printr-o linie oblică. aplicînd din punctul A în jos. Din punctul C ducem spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. plus 1 cm şi însemnăm litera F. un unghi drept. cu punctul F. Măsura variază între limitele date. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 3 cm. pe liniile orizontale. măsura de lungime a rochiţei plus 2 cm. Tiparul de faţă. Linia de subraţ. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C – D. Linia de rotunjime a rochiţei. Unim apoi aceste puncte între ele. care indică totodată şi lungimea plătcuţei. Pe această linie coborîm de la linia orizontală C cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului.C – B reprezintă lărgimea necesară creţurilor. pe linia verticală. Linia aceata o desenăm măsurînd din punctul A în jos. plus 1 cm şi notăm cîte 1 punct. Prelungim apoi linia orizontală B cu 5 cm spre dreapta. în funcţie de lărgimea pe care dorim s-o dăm rochiţei. 1/4 din măsura de grosime a bustului. Din punctul stabilit ducem spre stînga o linie uşor pierdută în linia de lungime a rochiţei. printr-o linie verticală punctată. Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm. În acest scop măsurăm din punctele B şi C spre dreapta. cam la 20 cm de la marginea hîrtiei. după linia de contur a plătcuţei. Măsurăm 1 cm pe linia de sibraţ. Din punctul B desenăm spre stînga o linie orizontală. în cazul plătcuţei rotunde.

Tot din punctul A măsurăm în jos. pe orizontală. 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 0. Linia de mijloc a plătcuţei o formează linia verticală A – C. Acest punct marchează adîncimea răsscroiturii braţului. Construim o linie ajutătoare punctată.5 cm şi însemnăm un punct. Unim apoi punctul D cu punctul E peintr-o linie uşor rotunjită. formînd astfel linia de subraţ. Prelungim liniile orizontale B şi C spre dreapta. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. Punctul D indică lungimea umărului. Ducem din acest punct spre dreapta o linie uşor peridută în orizontala C. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. Unim apoi aceste puncte între ele. Acest punct indică lăţimea feţei. 1/6 din grosimea gîtului plus 1. Ca să desenăm această linie. în linie oblică. unde se rotunjeşte uşor. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului. Corpul rochiţei. 1/4 din măsura de grosime a bustului plus 3 cm. printr-o linie oblică. formînd linia de răscroitură a braţului la plătcuţă. dîndu-i diferite forme ca şi la partea din spate a plătcuţei. Aplicăm apoi. 299 . Răscroitura braţului. Unim aceste puncte între ele printr-o linie verticală punctată. Prelungim apoi linia orizontală B spre stînga liniei verticale punctate cu 7 cm şi însemnăm litera G. unde punem un punct. Linia de lărgime pentru creţuri. Ca să desenăm această linie este necear să aplicăm întîi măsura de grosime a bustului. Linia de umăr. pe orizontală. 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. aplicăm din punctul C spre stînga. Ducem apoi din acest punct o linie pierdută în orizontala B. în afara liniei de cadru. unde punem cîte un punct.Răscroitura gîtului. şi punem cîte un punct.5 cm. pe liniile orizontale. În acest scop aplicăm din punctele B şi C spre stînga.5 cm. Linia de lungime a plătcuţei o formează linia orizontală E – C. Măsurăm din punctul A spre stînga. Unim punctul E cu punctul F printr-o linie adîncită. Unim apoi punctul G printr-o linie oblică cu punctul F. rotunjind astfel linia de sus a corpului rochiţei. printr-o linie verticală. lungimea umărului din spate minus 0. Locul aflat îl însemnăm cu litera D. Această linie indică înclinarea umărului la partea din faţă a plătcuţei. formînd linia de răscroitură a gîtului. Punctul stabilit îl unim cu punctul de răscroitură al gîtului de pe linia de orizontală A. Pe această linie coborîm de la orizontala C în jos cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm un punct pe care-l notăm cu litera F. printr-o linie rotunjită. plus 2 cm. Această linie o putem modifica. măsurăm 1 cm de la punctul E în jos pe linia de răscroitură a braţului şi însemnăm un punct. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C. Această linie reprezintă şi linia de mijloc a feţei. de la răscroitura gîtului spre stînga. În acest scop. la 3 cm sub linia orizontală A. plus 2 cm. Linia de rotunjime a rochiţei. Linia de subraţ. Răscroitura braţului. Măsurăm 1 cm pe linia de subraţ de la punctul G în sus. cuprinsă între mijlocul feţei şi punctul E. pe verticală. începînd de la linia de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga pînă la întîlnirea liniei orizontale ajutătoare.

Tiparul de mînecuţă scurtă. Cusătura de subraţ. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga pe linia orizontală. Linia ajutătoare. plus 2 cm. 300 . Răscroitura mînecii. Tiparul de mînecuţă îl încadrăm într-un dreptunghi. plus 2 cm. printr-o linie bombată în partea de sus a ei. Pentru desenarea tiparului. pe verticală. formînd linia dinpre faţă a răscroiturii mînecii. Linia din spate a răscroiturii mînecii o desenăm unind din nou punctul A cu E. Unim punctul E cu E. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. cu 1 cm sub linia de cadru. printr-o linie adîncită. în partea ei de jos. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală. măsurînd din punctul C în jos. Însemnăm locul cu litera E. aşa ca pe tipar. 1/2 din distanţa cuprinsă între punctele A şi C. unde punem un punct. pînă la linia de cadru. desenăm o linie ajutătoare. avînd lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii şi lăţimea egală cu jumătate din grosimea braţului. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul E.

Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă lungă. formînd colţul gulerului. formînd o nouă linie de mijloc a tiparului de mînecă. La mînecuţa scurtă manşeta este fără colţ. pînă la mijlocul feţei. Modificăm apoi liniile de răscroitură ale mînecii. Tiparul de guler. Odată cu aceasta se modifică şi răscroitura mînecii ca să poată forma buful. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului din mijlocul feţei printr-o linie rotunjită. pe linia exterioară a gulerului şi punem un punct. Linia de mijloc a manşetei o reprezintă linia verticală A – B. Lăţimea cadrului este de 2 cm. lărgim mînecuţa. prelungind liniile de cadru E şi B cu 4 – 6 cm spre stînga. Scoatem apoi tiparele şi desenăm guleruşl în cadrul acestui contur. Linia de mijloc a gulerului o formează linia din mijlocul spatelui plătcuţei. În acest scop. Forma colţului poate fi şi dreaptă. Unim acest punct prin linii oblice cu punctele de pe liniile orizontale C şi D. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. unind între ele punctele A1 şi E. În acest scop. Acest guleraş dintr-o singură bucată este indicat pentru rochiţele cu fentă la mijlocul feţei. Manşeta o folosim pentru strîns lărgimea mînecuţei în parta de jos. Colţul manşetei. modificînd măsura de lungime. precum şi liniile de mijloc din spate şi din faţă. Măsurăm de la răscroitura gîtului 4 – 5 cm pe linia de mijloc a spatelui.5 cm pe linia cusăturii de subraţ.Linia de lungime a mînecii. Împărţim apoi în 2 linia verticală C – D şi punem un punct. avînd lungimea egală cu 1/2 din măsura de grosime a pumnului. Tiparul de manşetă. Linia exterioară a gulerului. urmărind răscroitura gîtului. Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă creaţă. Măsurăm 1. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului şi punem un punct. Răscroitura gulerului o formează linia de contur a răscroiturii gîtului cuprinsă între semnul de mijloc al spatelui şi cel al feţei. paralelă cu linia de răscroitură a gulerului. Măsurăm 2 cm din mijlocul feţei spre stînga. prelungim linia verticală a cadrului în sus de punctul A cu 4 – 6 cm şi însemnăm locul cu litera A1. În cazul cînd fenta se face în mijlocul spatelui. facem un guleraş din două bucăţi. tăiem 301 . Din punctul stabilit ducem o linie şerpuită. Tiparul de manşetă este reprezentat de un dreptunghi. Colţul gulerului. Manşeta cu colţ se aplică numai la mînecuţa lungă. în loc de rotundă. Pentru desenarea tiparului de guler rotund procedăm în felul următor: Unim pe linia de umăr plătcuţa din faţă cu cea din spate şi le conturăm pe hîrtie. la care adăugăm un plus de 3 – 4 cm pentru mînecuţa scurtă. pentru mîneca lungă. uşor pierdută în linia de cadru. bufantă. Măsurăm din punctele C şi D cîte 1 cm spre stînga. de la orizontala B în sus. Din acest punct ducem o linie rotunjită. pe liniile orizontale şi notăm cîte un punct. procedăm la fel ca la mînecuţa scurtă. Marginea exterioară a gulerului poate fi dreaptă sau cu diverse colţuri. formînd colţul manşetei. În acest caz unim punctele amintite printr-o linie oblică. unde însemnăm un punct.

Dacă este dintr-o singură bucată. Modul de tricotare a rochiţei. După desenare decupăm tiparul pe liniile de contur. începînd din mijlocul feţei sau al spatelui. dantelate sau compacte. Tricotarea rochiţei pentru fetiţe cuprinde o gamă întreagă de modele ajurate. Plătcuţa se execută în funcţie de forma ei. sau li se pot face o margine lucrată cu punct de elastic care înlocuieşte manşeta la o mînecuţă mai puţin largă. dacă modelul îngăduie. sau cu borduri. începînd cu partea cea mai lungă de pe tiparul respectiv (colţurile). Gulerul se lucrează după tipar. se începe din mijlocul feţei. urmărind linia tiparului. Lucrul se începe de la tiv spre plătcuţă pentru corpul rochiţei.gulerul pe linia din mijlocul spatelui. 302 . formîndu-i un colţ aasemănător cu cel din faţă. dînd forma de clini. Mînecile pot fi cu manşete. atunci se pot face. Aici fantezia are cîmp larg de acţiune. de unde se încheie. Marginea plătcuţei poate fi simplă. scăzături în cuprinsul rochiţei. dacă este desfăcut şi în faţă şi spate. Dacă se doreşte ca linia de subraţ să fie dreaptă.

Unele modele de rochiţă prezintă în loc de plătcuţă 2 bretele simple sau înnodate pe umăr.

În acest caz, corpul rochiţei îl montăm pe o bentiţă de aceeaşi lăţime a bretelelor. Pe dosul acestei bentiţe se aplică bretelele. Acest gen de rochiţe sînt indicate pentru vară. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

303

Copii – Pantalonaş chilot
Pantalonaşul – chilot poate fi purtat de copii începînd de la vîrsta de 7 luni şi pînă la vîrsta de 6 – 7 ani.

Pantalonaşul se poartă numai cu un elastic în talie. Acest pantalonaş, cu unele adaosuri, poate fi folosit şi ca şpilhozen, aşa cum vom vedea mai departe. Pentru desenarea tiparului pantalonaşuluichilot folosim măsuri stabilite. Pentru copii de 7-8 luni pînă la 1 an vom folosi următoarele măsuri: Lungimea = 22 cm Lăţimea = 56 cm Lungimea cordonului = 50 cm Pentru copiii de peste 1 an, vom adăuga fiecărei măsuri cîte 2 cm pentru fiecare an. Tiparul de pantalonaş-chilot Desenarea cadrului. Ca să desenăm tiparul acestui pantalonaş, desenăm mai întîi un dreptunghi, avînd lungimea egală cu măsura de lungime a pantalonaşului, iar lăţimea egală cu 1/4 din lărgimea pantalonaşului. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D.
304

Răscroitura piciorului. Măsurăm din punctul B spre dreapta, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa B – D minus 3 cm, unde punem un punct, pe care-l însemnăm cu litera E şi care indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de fund a pantalonului. Din punctul D măsurăm în sus, pe linia verticală, 1/3 din distanţa C – D, plus 1 cm şi însemnăm locul cu litera F. Punctul F indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de şold a pantalonului. Unim întîi printr-o linie curbă punctele E şi F. Linia curbă este adîncită cu 2,5 cm faţă de linia oblică punctată. Linia de talie este reprezentată pe tipar de orizontala A – C. Acest tipar reprezintă faţa şi spatele pantalonului. Modul de tricotare a pantalonaşului-chilot. Tricotarea pantalonaşului începe de la linia de talie a feţei. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii ce o prezintă tiparul per linia de talie. Se tricotează 2 cm cu punct de elastic dublu, dacă se trasează un elastic prin el, sau se fac 3 rînduri cu punct de semielastic 1X1, apoi un rînd de găurele tricotînd un jeteu, 2 ochiuri tricotate împreună pe dos. Se repetă acest model. Se continuă apoi cu punct de semielastic încă cîteva rînduri pînă se ajunge la o lăţime de 2,5 cm. După această bentiţă se începe tricotarea propriu-zisă a pantalonaşului cu punct de jerseu, sau cu alt punct, la alegere. După ce s-a tricotat o porţiune egală cu lungimea liniei de şold, se creşte 1 ochi în mijlocul rîndului. Se înseamnă acest ochi şi în rîndurile următoare se creşte la fiecare rînd lucrat pe faţă cîte 1 ochi, la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc, pînă ce lăţimea clinului corespunde cu tiparul. De menţionat este că ochiurile clinului se lucrează cu punct de jerseu. Se continuă tricotarea pentru partea din spate, care începe cu clinul care se formează prin scăzăturile ce se fac pe o parte şi pe alta a clinului, iar pentru piciorul pantalonaşului se adaugă ochiuri sau se sporeşte într-o parte şi alta a clinului după cerinţele tiparului.
305

Se continuă tricotarea cu scăzături pînă la terminarea clinului, apoi se lucrează în linie dreaptă pînă în talie, unde se face o bentiţă cu elastic sau cu găurele, ca la faţa pantalonaşului. Se unesc apoi cele două părţi pe linia de şold cusute pe muchie sau cu cusătură descălcată pe dos. În talie se introduce un elastic dacă marginea este dublă, sau un şiret dacă marginea are găurele. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

306

Copii – Pantalonaş şpilhozen
Spilhozenul este un pantalonaş cu plătcuţă şi bretele în faţă, iar în spate cu elastic. El se poartă atît de fetiţe, cît şi de băieţi, de la vîrsta de 7-8 luni, pînă la peste 7 ani.

Pentru pantalon se foloseşte tiparul de pantalon-chilot. Modul de tricotare Tricotarea spilhozenului se face la fel cu pantalonul chilot. Bentiţele sînt fîşii de lăţimi variabile între 3-5 cm. Plătcuţa este un dreptunghi de circa 6 x 10 cm. Pe ea se pot face diverse figurine sau modele româneşti. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.
307

Copii – Pantalonaş scurt pentru băieţi
Pantalonaşul scurt este purtat de băieţi, începînd de la vîrsta de 2 ani şi pînă la 7-8 ani.

Pentru desenarea tiparului de pantalonaş putem folosi măsuri gata stabilite sau luate direct pe corp. Măsurile stabilite pentru băieţi în etate de 3 ani sînt următoarele: Lungime = 22 cm Grosimea şoldurilor = 62 cm Aceste măsuri cresc în raport cu vîrsta copiilor, după cum urmează: Lungimea creşte cu cîte 2 cm pentru fiecare an. Grosimea şoldurilor creşte cu cîte 4 cm pentru fiecare an. Tiparul de faţă a pantalonaşului scurt Desenarea cadrului. Pentru desenarea acestui tipar construim un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi-l însemnăm cu litera A. Din punctul A în jos, pe linia verticală, aplicăm măsura de lungime a pantalonilor şi însemnăm punctul cu litera B. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Aplicăm apoi, pe liniile orizontale, din punctele A şi B spre dreapta, 1/3 din măsura de grosime a şoldurilor şi punem cîte un punct. Însemnăm punctul de pe linia orizontală A cu litera C şi cel de pe linia orizontală B cu litera D. Unim printr-o linie verticală punctul C cu D, formînd un cadru dreptunghiular, în interiorul căruia vom desena tiparul de faţă şi spate al pantalonului scurt.

308

Linia de răscroitură a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul B în sus, pe linia verticală, 1/4 din distanţa B-D. Locul aflat îl însemnăm cu litera E. Acest punct indică adîncimea răscroiturii piciorului. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga, pe linia orizontală, 1/4 din distanţa B-D minus 1 cm şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera F, care indică lărgimea răscroiturii piciorului. Unim, apoi, printr-o linie uşor adîncită, punctele E şi F, formînd astfel linia de răscroitură a piciorului. Cusătura interioară a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul D în sus, pe verticală, 1/4 din distanţa B-D, minus 1 cm. Locul aflat îl însemnăm cu litera G. Acest punct marchează înălţimea cusăturii piciorului. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul F, formînd astfel linia de cusătură a piciorului. Linia de mijloc a feţei. Aceasta o construim măsurînd din punctul C spre stînga 1/10 din măsura de grosime a şoldurilor, minus 1 cm. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. Acest punct indică mijlocul feţei. Unim apoi punctul H cu punctul G printr-o linie adîncită în partea de jos, aşa ca pe tipar, construind astfel linia de mijloc a feţei. Linia de talie o formează linia orizontală, din punctul A pînă la punctul H.

309

Tiparul de spate al pantalonaşului scurt. Partea din spate prezintă linii comune cu faţa, cu excepţia liniilor de talie şi mijloc, pe care trebuie să le desenăm. Linia de mijloc a spatelui o formăm măsurînd din punctul C spre stînga, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa cuprinsă între punctul C şi punctul H. Locul aflat îl însemnăm cu un punct, pe care-l însemnăm cu litera I. Punctul I indică mijlocul spatelui. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică, cu punctul G, formînd astfel linia de mijloc a spatelui. Linia de talie o reprezintă linia A-I. Modul de tricotare. Tricotarea pantalonaşului scurt se face începînd cu linia de talie, care poate rămîne dreaptă ca în model, sau se poate începe cu o margine lucrată cu punct de semielastic pe o lăţime de 2-3 cm. Se urmăreşte linia tiparului pentru fiecare parte separat, sau se poate tricota într-o singură bucată, o parte de faţă şi de spate unite pe linia A-E. Pe linia de talie se fac butoniere, dacă pantalonaşul se prinde de bluziţă, făcînd un costumaş, sau i se pun bretele şi se poate purta cu orice bluză sau pulovăr. Pentru tricotare se pot folosi diverse puncte: punct de jerseu, punct leneş, punct de ţesătură, punct de jerseu răsucit şi altele, după gustul fiecăruia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

310

Cardigan clasic – Model nr. 1
Cine preferă îmbrăcămintea simplă, care nu este supusă capriciilor modei, îşi va pregăti cu siguranţă acest cardigan fin, cu linii clasice, uşor de purtat. Nota modernă o primeşte de la decolteul fără guler sau bantă, de la mîneca şapte-optimi şi marginile feţelor, dublate cu acelaşi material.

Furnituri: circa 350 g lînă, andrele nr. 2 şi 2 1/2, opt nasturi. Mărimea: circumferinţa pieptului circa 95 – 96 cm. Lărgimea cardiganului încheiat circa 104 cm, lungimea la mijlocul spatelui 57 cm. Model: I. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic” 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. II. Restul: „punct de jerseu răsucit”. (Atît la modelul I, cît şi la modelul II ochiurile tricotate pe faţă se iau din spatele andrelei).

311

Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Începem cu 150 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm 7 cm cu modelul I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ şi modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 4 cm, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos, scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri , X de 6 ori cîte 1 ochi, pr urmă tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Repetăm încă o dată de la X. Mai scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 124 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de la cîte 1 ½ cm, la ambele margini, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 136 ochiuri. Umărul: La 51 cm măsuraţi de jos scădem, la începutul rîndurilor următoare, de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 10 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 44 ochiuri la mijloc. Încheiem. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 7 cm cu modelul I. La 2 cm de jos formăm prima butonieră. Tricotăm 5 ochiuri de la marginea dreaptă şi din 4 ochiuri facem butoniera. Următoarea butonieră o formăm la 7 cm în ultimele 2 rînduri ale elasticului. După a doua butonieră continuăm cu andrele nr. 2 ½ , adăugînd în rîndul întîi, la marginea dreaptă, 12 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. În rîndurile pe faţă tricotăm, începînd de aici, aceste 12 ochiuri pe faţă, ridicăm 1 ochi, luîndu-l din spatele andrelei şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. În felul acesta tricotăm toată faţa. În această dublură a marginii feţei formăm încă 6 perechi de butoniere, la distanţa de 6 ½ cm una de alta; tricotăm de la margine 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră, tricotăm 4 ochiuri, ridicăm 1 ochi, tricotăm 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră şi sfîrşim rîndul. La marginea stîngă creştem la cîte 2 cm, de 10 ori cîte 1 ochi. Vor fi 108 ochiuri. La 29 cm măsuraţi de jos lucrăm, în locul pensei de la piept, cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm de la începutul rîndului 66 ochiuri, restul rămîne pe andreaua stîngă, întoarcem şi tricotăm pe dos
312

tot aceste 66 ochiuri. Rîndul următor: 73 ochiuri pe faţă, întoarcem, tricotăm tot aceste 73 ochiuri pe dos. Rîndul următor: 80 ochiuri pe faţă, întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri pe dos. Continuăm în felul acesta, tricotînd tot la două rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce tricotăm iar cu toate ochiurile rîndului. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală are aceeaşi înălţime ca şi aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii, scădem la marginea exterioară la cîte două rînduri 7 ochiuri, o dată 3 ochiuri, de trei ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Rămîn 85 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de aici la cîte 1 cm, de 9 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp, cînd marginea interioară este de 41 cm de la adăugarea ochiurilor, încheiem la începutul rîndului următor 25 ochiuri. Scădem apoi la cîte 2 rînduri, la începutul lor, o dată 4 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Urmăm drept înainte. Umărul: Cînd faţa este de 50 cm de la marginea de jos, scădem la marginea exterioară, la cîte 2 rînduri, de 7 ori cîte 4 ochiuri, apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de 2 ½ cm prin rîndurile prescurtate, vom avea începînd de aici, 2 măsuri diferite. Marginea laterală este mai scurtă, cea interioară mai lungă, respectiv mai înaltă. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 5 cm cu modelul nr. I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ cu modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 6 rînduri, de 23 ori cîte 1 ochi. Vor fi 124 ochiuri. Cînd mîneca are 35 cm de la marginea de jos – sau altă măsură necesară antebraţului – scădem la începutul rîndurilor următoare, de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 12 ori cîte 2 ochiuri. * de 10 ori cîte 1 ochi, apoi urmează 2 rînduri fără scădere. Repetăm încă o dată de la *. Scădem mai departe: de 18 ori cîte 1 ochi, de 6 ori cîte 2 ochiuri, şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 18 ochiuri. Încheiem. Călcăm bucăţile tricotate, le montăm. Îndoim marginea inferioară a feţelor de-a lungul ochiurilor ridicate şi tivim. Butonierele prinse duble le festonăm. Pe 3 ochiuri începem o bantă lucrată în bie. Creştem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă cîte 1 ochi, la începutul celor lucrate pe dos cîte 2 ochiuri, pînă avem 15 ochiuri. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă, iar la începutul celor tricotate pe dos, scădem cîte 1 ochi. În felul acesta cele 15 ochiuri de pe andrea nu se înmulţesc, dar nici nu scad. Cînd banta este cu circa 10 cm mai scurtă decît înconjurul gîtului pînă la îndoitura tivului, scădem la începutul rîndurilor tricotate pe faţă cîte 2 ochiuri, iar la începutul celor pe dos cîte 1 ochi, pînă rămîn 3 ochiuri. Încheiem. Călcăm banta fără a o întinde, o coasem, culcată cu faţa pe
313

1959 314 . “Tricotaje de mînă”. Ed. O răsfrîngem şi o tivim cu puncte invizibile. Coasem nasturii.faţa cardiganului în jurul răscroielii gîtului. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. dar numai de la un tiv al feţei pînă la celălalt tiv.

Jachetă pepit – Model nr. Restul pepit. bleumarin-alb. 315 . 2 Această jachetă elegantă se tricotează într-un model pepit „Pied-de-poule”. brun-bej dau impresia unei ţesături. care se lucrează la fel ca punctul suedez. după schema alăturată. II. 2 ½ . fără guler. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiată circa 104 cm. circa 15 cm mătase subţire pentru dublura gulerului. Tivurile de jos se tricotează în „punct de jerseu”. Jacheta are mîneci şapte-optimi. 7 nasturi. bordo-ivoriu. dar se poate confecţiona şi cu mîneci lungi. 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). Model: I. Combinaţiile de culori negru-alb. lungimea la mijlocul spatelui. Furnituri: Circa 280 g lînă de culoare deschisă şi circa 320 g lînă de culoare închisă. andrele nr.

la cîte 1 cm. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 78 de ochiuri. lucrăm. de 10 ori cîte 1 ochi. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 10 cm. Vor fi 176 ochiuri. continuăm apoi cu modelul II după schema dată (ochiul care începe şi cel care sfîrşeşte rîndul nu se includ în model). scădem la începutul rîndurilor următoare. la 63 cm. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la cîte 5 cm de 3 ori cîte 1 ochi. Între timp. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 40 cm de la marginea de jos. Tricotăm 3 cm cu modelul I. mereu la cîte 5 cm. Rămîn 107 ochiuri. Vor fi 162 de ochiuri. Vor fi 110 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: La 58 cm măsuraţi de jos scădem la ambele margini. După 3 cm tricotăm atît pe faţă. Aici. la 37 cm măsuraţi de la marginea de jos. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. de 8 ori cîte 1 ochi. Facem în total 7 perechi de butoniere.Măsura: 35 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. Scădem la ambele margini ale lucrului. cu lînă de culoare închisă. Între timp. restul rămîne 316 . la începutul lor. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi terminăm cele 2 bucăţi separat. Spatele: Începem cu 162 ochiuri de culoare închisă. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor următoare. Vom avea 117 ochiuri. din 7 ochiuri facem o butonieră. cu rînduri prescurtate (avem 116 ochiuri pe andrea). Celelalte perechi de butoniere sunt la 7 ½ cm una de alta. De aici creştem la cîte 2 cm. în locul pensei de la piept. încheiem 16 ochiuri în mijlocul rîndului. de 3 ori cîte 1 ochi. de 10 ori cîte 4 ochiuri şi de 11 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm drept înainte. de 2 ori cîte 7 ochiuri. cîte 4 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. Marginea dreaptă o continuăm înainte şi la 3 cm de la adăugarea ochiurilor formăm prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine. În rîndul următor tricotăm pe faţa lucrului 66 ochiuri. Urmează pe faţa şi dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. tricotăm 10 ochiuri şi din 7 ochiuri facem o a doua butonieră. Rămîn 146 ochiuri. cît şi pe dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 32 ochiuri. şi începînd de aici. creştem la ambele margini. Rămîn 156 ochiuri. Apoi creştem la cîte 2 cm de 10 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II.

tricotăm 70 ochiuri. cînd marginea interioară (cea din dreapta) are 52 cm de la adăugarea ochiurilor. cînd răscroiala mînecii are. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Creştem la ambele margini. Cînd răscroiala mînecii are. le răsfrîngem şi le tivim. În rîndul următor tricotăm 76 ochiuri. Umărul: Între timp. În fiecare rînd tricotăm cu 10 ochiuri mai mult. Întoarcem. Butonierele le festonăm prinse cîte 2. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele 2 linii ale umărului. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). de 4 ori cîte 4 ochiuri.m. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. începînd de aici. cea plină arată umărul real obţinut de 8 ½ cm. scădem la marginea exterioară. cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. Tricotăm 10 cm drept înainte.d. la cîte 2 cm. Întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri ş. creştem aici şi. Rămîn 20 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. de 10 ori cîte 1 ochi. Întoarcem. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. de 2 ori cîte 4 ochiuri.a. de 2 ori cîte 2 ochiuri. tricotăm tot aceste 66 ochiuri pe dos. respectiv mai înaltă. tricotăm 60 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. întoarcem. sau altă măsură necesară antebraţului. Rămîn 93 ochiuri. Tivurile de jos le îndoim şi le coasem cu puncte invizibile. pe urmă lucrăm cu rînduri prescurtate. ca să nu se răsfrîngă colţul feţei. le coasem sus şi jos. cît şi pe dosul lucrului. pe verticală. încheiem la începutul rîndului următor 31 ochiuri. 317 . Încheiem. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de circa 2 ½ cm prin rîndurile prescrutate. Marginea laterală va fi mai scurtă. Tot la 2 rînduri tricotăm cu 10 ochiuri mai mult pînă ce în sfîrşit lucrăm iar cu toate ochiurile rîndului. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite. pe urmă continuăm cu modelul II. de 20 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Mîneca: Începem cu 94 ochiuri din culoarea mai închisă. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Această margine urmează drept înainte. Întoarcem. de 2 ori cîte 5 ochiuri.d. La partea de sus a părţii cu butoniere. Încheiem. Tricotăm pe faţa lucrului 104 ochiuri. Coasem nasturii. Cele trei margini drepte ale gulerului le îndoim cîte 1 cm şi căptuşim gulerul cu mătase. la cîte 2 rînduri.a. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Gulerul: Începem cu 148 ochiuri cu modelul II. Vor fi 134 ochiuri. scădem la marginea exterioară. Cînd mîneca are 41 cm de la marginea de jos. lucrînd în cele din urmă cu toate ochiurile rîndului. pe urmă la cîte 2 rînduri. Răscroiala gîtului: Între timp. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. 17 cm. la cîte 2 rînduri. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 40 cm de la marginea de jos. pe verticală 7 cm. la circa 4 cm de la marginea interioară a feţelor. restul rămîne pe andreaua stîngă. cea interioară mai lungă. Feţele le îndoim în afară pe o lărgime de 4 ½ cm. de 14 ori cîte 1 ochi. revenim asupra acestor 76 ochiuri. o dată 3 ochiuri. o dată 9 ochiuri. În următorul rînd tricotăm 86 ochiuri.pe andreaua stîngă. Apoi tricotăm atît pe faţă. întoarcem ş.m. coasem o mică cheutoare. Călcăm puternic părţile tricotate cu ajutorul unei cîrpe ude şi le montăm. o dată 3 ochiuri. iar sub guler un nasture mic.

Ed. 1959 318 . Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”.

3 şi 6 nasturi. jacheta fiind încheiată la nasturi. circa 108 cm. 319 . lungimea jachetei la mijlocul spatelui circa 70 cm. Model: I. Furnituri: Circa 600 g lînă de grosime mijlocie. II. În realitate. Gaica. este aşezată mai jos de linia taliei. Banta de la butoniere.Jachetă raglan – Model nr. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. nasturi şi gît. lărgimea. 3 Această jachetă frumoasă şi practică are două buzunare mari care par aplicate. garnitura mînecilor şi a buzunarelor „punct de orez lungit”. andrele nr. Mărimea: Circumfeinţa pieptului circa 94 – 96 cm. O bantă lată înconjoară feţele. formată din două bucăţi. sunt lucrate împreună cu feţele.

14 pe faţă. 1 ochi pe dos. Pe rîndurile de pe dosul lucrului tricotăm ochiuri pe faţă deasupra celor tricotate pe faţă şi ochiuri pe dos deasupra ochiurilor pe dos. 2 ochiuri pe dos. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. 11 ochiuri pe faţă. Repetăm încă de 14 ori de la*. La începutul rîndurilor următoare scădem de 54 ori cîte 1 ochi. III. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. la distanţe de 4 cm. cu modelul II pe distanţa de 4 cm. La marginea exterioară continuăm scăderile conform explicaţiilor date. pentru a forma garnitura buzunarului. Măsura: 28 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 1 ochi. la începutul lor. deasupra ochiului pe dos. Între timp. Tricotăm drept. 41 pe faţă. la marginea dinspre gît scădem la cîte 2 rînduri. Restul jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. iar deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. încheiem 14 ochiuri la mijloc. la 65 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 6 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Spatele: Începem cu 130 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. tricotăm 1 ochi pe dos. ochiul care încheie rîndul. Continuăm cu modelul III şi tricotăm drept 14 cm măsuraţi de la marginea de jos. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Pe faţa lucrului vom avea următoarea împărţire a ochiurilor: ochiul începător. pînă se termină toate ochiurile. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. Aici. Continuăm cu modelul III. Răscroiala mînecii raglan: La 38 cm măsuraţi de jos scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 6 ochiuri. 320 . pînă ce lucrul nostru are 12 cm de la marginea de jos. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 2 pe dos. Vom avea 142 ochiuri. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. dar tricotăm cîte 2 ochiuri pe dos la ambele margini ale buzunarului. şi începînd de aici creştem la ambele margini. luăm una dintre părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem fiecare bucată separat. Începînd de aici tricotăm cele 41 ochiuri dintre cele cîte 2 ochiuri pe dos.

Tricotăm 9 ochiuri de la margine şi din 9 ochiuri facem butoniera. Vor fi 121 de ochiuri. Repetăm de la * pînă se termină toate ochiurile. Gaica: (două bucăţi) Începem cu 15 ochiuri şi tricotăm 24 cm. scădem la începutul rîndului. Pe andrele separate montăm 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 13 cm cu modelul III. Mîneca stîngă se tricotează inversat. Continuăm cu modelul III. adică la cîte 4 cm de 6 ori cîte 1 ochi. de 15 ori cîte 1 ochi şi începînd de aici. Pe urmă scădem la începutul rîndurilor următoare *de 2 ori cîte 1 ochi şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm 8 cm cu modelul I. la fel ca la spate. la începutul fiecărui rînd lucrat pe dos. pe urmă scădem raglanul la fel ca la spate. Tricotăm pe dos ochiurile de la începutul rîndului şi continuăm pe aceeaşi andrea ochiurile căptuşelii buzunarului. tricotăm pe urmă şi restul de 14 ochiuri. Lăsăm lucrul de o parte. scădem 6 ochiuri la începutul rîndului următor lucrat pe dos. tricotăm rîndul următor pe faţa lucrului astfel: tricotăm 14 ochiuri pe faţă. cîte 1 ochi. Între timp. în afară de cele 25 ochiuri din mijloc. la începutul lui.Cînd buzunarul are 16 cm de la marginea de jos. apoi tot la al 2-lea rînd lucrat pe faţă. 321 . creştem marginea exterioară (cea din stînga) începînd de la 14 cm. Banta: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. scădem de 6 ori cîte 1 ochi. (Dacă întrebuinţăm nasturi mai mici. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă pentru răscroiala gîtului: la 38 cm de la marginea de jos şi începînd de aici mereu la al 4-lea rînd lucrat pe faţă. Creştem la ambele margini. formăm butonierele în număr de 5. Această margine mai scurtă vine în faţa jachetei. la 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. La 3 cm de la început şi începînd de aici la cîte 8 cm. încheiem 41 ochiuri şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. Mîneca dreaptă: Începem cu 69 ochiuri. la cîte 4 rînduri. tot pe dos. tricotăm 10 ochiuri de la margine şi facem butoniera din 7 ochiuri). de 27 ori cîte 1 ochi. apoi mereu la al doilea rînd lucrat pe dos. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat. Lucrăm drept pînă ce mîneca are 40 cm de la marginea de jos. Vor fi 78 ochiuri. la cîte 2 rînduri. la începutul lor. pe care le lucrăm pînă la sfîrşit în „punct de orez prelungit”. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi (41 ochiuri). În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. Sfîrşim cu 1 rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm lucrul la o parte. la marginea dreaptă însă numai pînă la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. cîte 5 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. puţin întinsă. Continuăm faţa. de 26 ori cîte 1 ochi. Începînd de aici scădem la această margine. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 6 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi şi de aici la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. Răscroiala mînecii raglan şi răscroiala gîtului: La aceeaşi înălţime ca la spate. Banta va fi atît de lungă încît. Începînd de aici tricotăm tot rîndul în „punct de jerseu”. pînă se termină toate ochiurile. să înconjoare marginile interioare ale jachetei.

ascunse. “Tricotaje de mînă”. susţinîndu-l puţin spre sub braţ. Ed. Mîneca vine cu partea mai scurtă în faţă. Coasem raglanul feţelor. ceva mai jos de linia taliei.Călcăm părţile tricotate şi le montăm. 1959 322 . Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. Festonăm butonierele. coasem nasturii. întinzînd-o puţin. Suprapunem colţurile şi le prindem cu un nasture. Aşezăm cele două părţi ale găicii în cusăturile laterale ale jachetei. lăsînd găicii puţin joc liber. Coasem banta de marginea interioară a feţelor. (îl încreţim uşor) de mînecă – cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului le coasem cu puncte mici.

lungimea la mijlocul spatelui circa 63 cm. Repetăm de la *. II. lucrată într-o singură bucată. Repetăm de la *. Banta este lucrată în colţ. *1 ochi pe dos. din cele 3 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. 4 Cardiganul prezentat aici are un guler mare răsfrînt şi un interesant motiv în „cruciuliţe”. Din cele 3 ochiuri pe faţă tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă. tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă luîndu-l din faţa andrelei. andrele nr. deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe dos. Furnituri: Circa 650 g de lînă de grosime mijlocie. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. luîndu-l din faţa andrelei. Repetăm de la*. 3 ochiuri pe faţă. Modelul cardiganului: rîndul 1: *3 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. *1 ochi pe dos. 2 şi 3 (avem nevoie de 6 – 8 andrele lungi nr. Rîndul 5: *1 ochi pe dos. Banta de elastic. 3 ochiuri pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului: 96 – 98 cm. atît în faţă. Repetăm de la *. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă. îl susţine puţin în partea de jos. Repetăm de la *. 3 ochiuri pe faţă. formînd un uşor bluzeu. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 104 cm. *1 ochi pe dos. apoi primul şi pe urmă al doilea ochi. Benţile se tricotează în „punct de elastic”. Model: I. cît şi la guler. 2) şi 8 nasturi.Cardigan cu guler – Model nr. 323 . Abia după ce am tricotat toate trei ochiurile dăm drumul de pe andreaua stîngă. apoi primul ochi şi în sfîrşit al doilea ochi (ca la rîndul 5). Rîndul 3: *1 ochi pe dos. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. După al 12-lea rînd urmează din nou rîndul întîi.

pe ambele margini ale lucrului. (Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă). Tricotăm 21 ochiuri de la marginea stîngă. 3. la marginea stîngă. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri şi în rîndurile care urmează încă de 12 ori cîte 1 ochi. Rămîn 38 ochiuri la mijloc. Vom avea 122 ochiuri. tricotăm cele 21 ochiuri rămase. însă acum cu modelul cardiganului (atenţie la continuitatea modelului!) şi sfîrşim cu restul de 19 ochiuri. scădem cîte 1 ochi (42 ochiuri). Buzunarul: în rîndul următor tricotăm 19 ochiuri pe faţa lucrului. Aici şi începînd de aici creştem la cîte 3 cm. Umărul: Cînd spatele are 56 cm de la marginea de jos. lucrăm în continuare cu ochiurile căptuşelii buzunarului. o dată 3 ochiuri. Continuăm faşa. Încheiem. Spatele: Începem cu 146 ochiuri.Măsura: 30 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. Montăm pe alte andrele 44 ochiuri pentru căpuşeala buzunarului şi tricotăm 11 cm în „punct de jerseu”. La începutul celor 2 rînduri din urmă. Lucrăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii este de 12 cm măsuraţi vertical. Răscroiala mînecii: La 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. Rămîn 116 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. luăm 42 ochiuri pe o andrea de rezervă. pe andrele nr. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. Tricotăm drept 11 cm cu modelul I. 3. 10 ochiuri. apoi scădem la cîte 2 rînduri. de 14 ori cîte 6 ochiuri. scădem în rîndul următor. Tricotăm drept 36 cm cu modelul I. cu andrele nr. Lăsăm lucrul de o parte. Vom avea din nou 82 de ochiuri pe andrea. scădem la începutul rîndurilor. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 324 . Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă şi lăsăm lucrul de o parte. la începutul lor.

pentru a menţine elasticitatea modelului. Pe a treia andrea ridicăm 100 ochiuri la marginea de jos a gulerului. încă cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Continuăm cu andrele nr. Urmează încă 4 rînduri fără scăderi. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît a spatelui. la cîte 3 cm. Între timp. cînd gulerul are 5 cm. La jumătatea lăţimii formăm la 1 ½ cm de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 7 ½ cm. 3 cu modelul I. în total 220 ochiuri. Tricotăm drept înainte. Tricotăm drept 4 rînduri. sucindu-l. Cînd mîneca are 43 cm de la marginea de jos (sau altă măsură necesară antebraţului) scădem la începutul celor 2 rînduri următoare 3. Vor fi 112 ochiuri. de 21 ori cîte 1 ochi. iar la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 5 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se termină toate ochiurile.ochi. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară. 2. la ambele margini. Încheiem. colţul să vină la marginea feţei. La marginea exterioară continuăm cu scăderile ca pînă acum. respectiv 10 ochiuri. o dată 2 ochiuri. de 38 ori cîte 1 ochi. Începînd de aici scădem la începutul fiecărui rînd de 36 ori cîte 1 ochi. La colţuri creştem în fiecare rînd cîte 1 ochi la sfîrşitul andrelelor. Pe altă andrea ridicăm la marginea interioară şi în continuare. tot pe aceeaşi andrea. formăm umărul scăzînd cîte 6 ochiuri de la marginea exterioară. Mîneca stîngă: Începem cu 70 ochiuri pe andrele nr. urmînd a scădea la începutul rîndurilor următoare: o dată 2 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 19 ochiuri. o dată 3 ochiuri. 2. o dată 3 ochiuri. Ridicăm la marginea de jos a feţei din dreapta 86 ochiuri. Rămîn 62 ochiuri. Gulerul se aşează cu rîndul începător în răscroiala gîtului. Aburim uşor părţile tricotate. La colţul gulerului putem creşte mai mult cu 1 – 2 ochiuri. Lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 3 ½ cm cu modelul I. de la cusătură laterală la cusătură laterală. deci din nou 220 ochiuri. corespunzătoare mărimii 325 . o dată la 3 rînduri. Continuăm această margine drept înainte. la marginea îngustă a gulerului. Tricotăm 3 ½ cm cu modelul II. ridicînd firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă. Acum lucrăm cu 6 andrele lungi. Le montăm. are 51 cm de la marginea de jos. Pe a cincea andrea 96 ochiuri la marginea de jos a feţei din stînga. Partea stîngă a feţei: se lucrează inversat. luăm o parte din ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm cele două părţi separat. Pe urmă scădem la cîte 2 ochiuri. Banta: Ridicăm la marginea de jos a spatelui. Creşterile le facem. Creştem la cîte 6 rînduri. Încheiem. ca la spate. adică de 18 ori de ambele părţi. 3 cu modelul I. scădem la începutul rîndului următor 4 ochiuri. creştem la marginea stîngă 1 ochi şi începînd de aici. 8 butoniere orizontale. fără a apăsa cu fierul. cea din dreapta. de unde îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei. Cînd răscroiala mînecii are 14 cm. încheiem la mijloc 30 ochiuri. ca să se aşeze frumos. Gulerul: Începem cu 102 ochiuri pe andrele nr. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. pe a patra andrea ochiurile celeilalte margini înguste a gulerului şi în continuare la partea inferioară a feţei din stînga. 152 ochiuri pe o andrea nr. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri.

Tehnică. Ed. Banta buzunarelor: Trecem ochiurile buzunarelor lăsate pe andreaua de rezervă pe o andrea nr. Încheiem. Cornelia Both şi Martha Recht. lucrînd cu 8 andrele. “Tricotaje de mînă”. Dacă ne vine greu să lucrăm cu 220 ochiuri pe o andrea.nasturilor. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Vom avea 46 ochiuri. Împărţim în distaţe egale şi creştem 4 ochiuri. 2. Butonierele orizontale apar verticale pe cardiganul finit. putem împărţi ochiurile. 1959 326 .

un fermoar care se poate deschide complet. puţin evazat. andrele nr. tricotat în bie. Se tricotează în lung. deschise jos. Furnituri: Circa 300 g lînă verde închis. 55 ½ cm (circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm). Modelul interior este lucrat cu verde închis bordo. Gulerul în bie se tricotează în „punct de jerseu”. lungimea în mijlocul spatelui. 5 Frumuseţea acestui model constă în dungile gen „Biedermeier”. de ambele părţi cu un contur îngust bordo. cu modelul suedez pe care-l lucrăm după schema dată. fondul dungilor de culoare deschisă este ivoriu. este verde. 327 . Model: I. Dungile uni se lucrează în verde închis. Gulerul de ermit. Cardiganul are mîneci şapte-optimi. fără guler. Descrierea este dată în text. 3.Cardigan cu fermoar – Model nr. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează alternînd 12 rînduri verde închis în „punct de jerseu” cu 11 rînduri. II. 150 g lînă ivoriu şi 100 g lînă bordo. Mărimea: Lărgimea cardiganului închis la fermoar de circa 107 cm.

Lăsăm lucrul de o parte. de 2 ori cîte 3 ochiuri.Măsura: 32 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. Cu alte andrele începem 6 ochiuri. Creştem la marginea dreaptă. Vor fi 120 de ochiuri. Spatele: Începem în partea dreaptă cu 30 ochiuri la prima dungă tricotăm. scădem pentru umăr *la începutul fiecărui rînd pe faţă de 4 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor pe faţă. Însemnăm cu un fir de altă culoare şi începînd de aici tricotăm spatele în sens opus. în locul celor 12 rînduri verde închis. de 2 ori cîte 2 ochiuri. cu 162 ochiuri. de 3 ori cîte 3 ochiuri. la marginea dreaptă creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 5 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 2 rînduri. Vor fi 200 ochiuri. pe urmă o dată 26 ochiuri. la marginea stîngă. la cîte 2 rînduri. de 3 ori cîte 30 de ochiuri. Vor fi 156 ochiuri. mereu la începutul rîndurilor pe faţă. Între timp. scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. Repetăm de 4 ori de la *. în culoare verde închis. După 2 ½ cm în „punct de jerseu” tricotăm pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. Aici va fi linia de mijloc a spatelui. Cînd avem 11 cm de la începutul lucrului. La marginea dreaptă creştem pentru răscroiala gîtului. la marginea stîngă adăugăm. Partea dreaptă a feţei: Începem la marginea interioară. la cîte 2 rînduri. În felul acesta vom avea exact la mijlocul spatelui o dungă uni. Acest mic triunghi se adaugă în continuare la marginea dreaptă a lucrului lăsat. Vor fi 186 de ochiuri (atenţie la continuitatea modelului!). de 3 ori cîte 1 ochi şi la începutul celor pe dos de 3 ori cîte 7 ochiuri. după schema dată. Urmează 12 rînduri tot în culoare verde. La începutul următoarelor rînduri pe faţă. Rămîn 187 ochiuri. la marginea dreaptă creştem pentru răscroiala mînecii. urmează un rînd pe faţă în care nu scădem. numai 8 rînduri. Continuăm şi scădem încă de 2 ori cîte 1 ochi. tricotăm 135 328 . Tricotăm la marginea dreaptă 2 cm drept înainte. pe dosul lucrului. Marginea stîngă urmează drept înainte. pe faţă. în „punct de jerseu”. la 23 cm de la început. de 5 ori cîte 2 ochiuri. de 9 ori cîte 1 ochi. apoi continuăm cu dunga cu model suedez. pînă avem 26 cm măsuraţi de la punctul de plecare şi 6 rînduri din dunga uni. Vom avea 200 ochiuri pe andrea şi 18 cm de la punctul de plecare. Vor fi 30 de ochiuri. Continuăm la marginea stîngă drept înainte. Acum continuăm drept înainte. o dată 4 ochiuri şi o dată 6 ochiuri. La 5 cm măsuraţi de jos adăugăm. 9 ochiuri şi urmăm această margine drept înainte.

Vor fi 187 ochiuri. şi se răsfrînge în afară.ochiuri pe dos şi încheiem 20 ochiuri. Tricotăm drept înainte. dar la începutul celor tricotate pe faţă scădem cîte 1 ochi. La începutul rîndurilor pe faţă scădem după indicaţiile date. puţin evazat. Rămîn 120 ochiuri. cu 12 ochiuri. Continuăm lucrul cu cele 135 ochiuri. scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum. pînă se termină toate ochiurile. tivul mînecilor şi al celor două feţe se îndoaie cu 2 ½ cm şi se prinde cu puncte invizibile. 329 . Părţile tricotate se calcă apăsat cu fierul şi se montează. pînă se termină toate ochiurile. scădem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă. Cele 135 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă şi sfîrşim mai întîi bucata mai mică. pînă avem 46 ochiuri. la începutul rîndurilor pe dos scădem de 4 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Tricotăm în bie în „punct de jerseu”. aşezăm fermoarul. la începutul celor pe faţă tricotăm 2 cm drept înainte. Partea stîngă a feţei. Gulerul: Începem cu 1 ochi. Cînd marginea mai lungă este de 48 cm. se tricotează în sens opus. Gulerul se coase în răscroiala gîtului. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe dos. astfel cele 46 ochiuri de pe andrea nu se vor înmulţi. Tivul de jos. pînă avem 28 cm de la începutul lucrului. Însemnăm acest loc şi începînd de aici tricotăm în sens opus. însă scădem şi cîte 2 ochiuri la începutul rîndurilor tricotate pe dos. La marginea celor două feţe şi în continuare în gulerul îndoit. la începutul celor tricotate pe dos cîte 1 ochi. în culoare verde închis. pînă ce încheiem cu 12 ochiuri. La începutul rîndurilor pe faţă creştem cîte 2 ochiuri. încheiem cîte 30 ochiuri. La începutul rîndurilor următoare tricotate pe dos. apoi creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 20 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. dar nici nu vor scădea. La începutul rîndurilor pe faţă scădem o dată 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. măsuraţi vertical. Mîneca: Începem la punctul însemnat cu „A” pe tipar. Aici va fi linia de mijloc a mînecii. Tricotăm drept înainte pînă ce avem 19 cm de la punctul de plecare. La începutul rîndurilor tricotate pe dos creştem de 10 ori cîte 13 ochiuri.

330 .

250 g lînă albă şi 250 g de culoarea scorţişoarei. 3. introducem andreaua sub ochiul următor. 6 Originală şi elegantă. lărgimea jachetei 116 cm. acestea se suprapun. Urmează 1 ochi pe faţă. scoatem firul şi îl tricotăm pe faşţă.Jachetă Kuli – Model nr. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de bază. Rîndul 5: (bleu) ca 331 . dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. nasturii lipsesc. adică cu un rînd mai jos. Se poate executa şi cu mîneci lungi. Partea de jos a feţelor. formează 2 buzunare mari. scoatem firul şi îl tricotăm pe faţă. în culoare bleu. pe dosul lucrului. circa 250 g brelu. Andrele nr. Rîndul 3: (brun) ochiul începător. dînd impresia ţesăturii „tweed”. adică cu un rînd mai jos. lungimea la mijlocul spatelui 69 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 – 100 cm. această jachetă se lucrează în 3 culori. răsfrînte. răsucită în două. Rîndul 2: (alb) pe faţă. Model: I. Furnituri: Lînă mijlocie sau subţire. Rîndul 4: (brun) pe faţă. Tivul spatelui în „punct de jerseu”. Umerii sunt rotunjiţi. Mîneca trei sferturi se termină cu manşete mari. * introducem andreaua sub ochiul următor. Dacă alegem bine culorile. II. răsfrîntă. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. Repetăm de la *. linia gîtului originală. Repetăm de la *. Urmează rîndul 1: (alb) pe faţa lucrului: ochiul începător * 1 ochi pe faţă.

3 rînduri în „punct de jerseu”. Repetăm de 3 ori de la *. După ce am tricotat 22 cm sfîrşind cu modelul bleu (cînd şi pe dosul lucrului am tricotat rîndul de faţă în culoare bleu). continuînd această margine drept înainte pînă la sfîrşit. începînd şi sfîrşind cu 1 rînd pe faţă. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 43 cm de la marginea tivului. Urmăm drept înainte. Rîndul 11: (bleu) ca rîndul 3. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Cele 27 ochiuri urmează drept înainte pînă ce marginea interioară are 77 cm de la adăugarea ochiurilor şi 30 cm de la împărţire. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. 4 ochiuri. În următorul rînd pe dos scădem de 10 ori mereu al 11-lea ochi. şi începînd de aici. Tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. La 8 cm măsuraţi de la marginea tivului şi începînd de aici la cîte 10 cm creştem la ambele margini. Urmează 1 rînd pe faţă. Rămîn la mijloc 34 ochiuri. începînd de aici la fiecare 1 cm. apoi continuăm cu modelul II cu firul alb. Rîndul 10: (brun) ca rîndul 2. baza modelului. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 65 ochiuri cu firul bleu. de 4 ori cîte 1 ochi. trecem restul pe o andrea de rezervă şi începînd de aici tricotăm cele două bucăţi separat. Vom avea 80 de ochiuri pe andrea. Aceste 12 rînduri se repetă. Încheiem. luînd ochiurile de la spatele andrelei. împărţim ochiurile în două. de 2 ori cîte 2 ochiuri *. De aici încolo continuăm cu modelul II în aşa fel. Repetăm de 3 ori de la *. Rămîn 90 ochiuri. sfîrşind cu un rînd pe faţă. iar acolo unde a fost faţa lucrului să fie acum dosul. scădem la marginea exterioară. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. Revenim asupra rîndului începător. 332 . Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 65 cm de la marginea de jos. La marginea stîngă creştem la căte 9 cm de 4 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri * de 2 ori cîte 1 ochi. Rîndul 8: (alb) ca rîndul 2. de 5 ori cîte 1 ochi. Măsura: 21 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. Vom avea 114 ochiuri. urmează 2 rînduri fără scăderi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. În acelaşi timp adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. Rămîn 106 ochiuri. Rîndul 7: (alb) ca rîndul 3. creştem aici şi. Rîndul 12: (bleu) ca rîndul 2. la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. Aici. Rîndul 9: (brun) ca rîndul 1. la marginea stîngă scădem la 8 şi 15 cm cîte 1 ochi (63 ochiuri). la ambele margini. Marginea dreaptă (cea interioară) urmează drept. Între timp. la începutul rîndului.rîndul 1. Aici va fi marginea tivului îndoit. de 9 ori cîte 1 ochi. Tricotăm drept înainte. Spatele: Începem cu 116 ochiuri în culoare bleu. Umărul: Cînd spatele are 64 cm de la marginea tivului. Continuăm cu modelul II. pe urmă mai tricotăm 1 rînd pe faţă pentru baza modelului. Încheiem. tot în culoarea bleu. Rîndul 6: (bleu) ca rîndul 2. La marginea interioară tricotăm 27 ochiuri. La începutul rîndului următor scădem 1 ochi. şi de aici mereu la cîte 2 rînduri. pe urmă tricotăm 3 rînduri fără scăderi. Vor fi 100 ochiuri. creştem la cîte 2 cm. la începutul lor. mai tricotăm. Cînd răscroiala mînecii are 12 cm.

de 10 ori cîte 1 ochi. Mîneca trei sferturi: Începem cu 74 ochiuri în culoare bleu. pînă se termină toate ochiurile. Mîneca lungă: Începem cu 58 ochiuri cu modelul II. la 2. la cîte 2 ½ cm. tivîndu-l ½ cm. Rămîn 34 ochiuri. Creştem la ambele margini. pe dosul lucrului. urmează 3 rînduri în „punct de jerseu” cu firul bleu. Creştem la ambele margini. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este tot atît de înaltă ca şi aceea a spatelui. la cîte 2 ½ cm. Încheiem. După rîndul începător tricotăm. Rămîn 68 de ochiuri. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. la marginea interioară scădem la cîte 6 rînduri. pe urmă la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 2 ochiuri. un rînd de ochiuri pe faţă. de ambele margini. Vor fi 90 de ochiuri. După ce am tricotat lungimea necesară antebraţului (circa 45 cm) continuăm după indicaţiile date. îl însăilăm la cusătura laterală. la începutul lor. pe lăţime de 6 cm. 333 . *tricotăm 2 rînduri fără scăderi. începînd şi sfîrşind pe faţa lucrului cu cîte un rînd tricotate pe faţă. Cele două margini înguste ale benzii de la gît le bordisim şi le fixăm la ceafă. de 16 ori cîte 1 ochi. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. împreună cu manşeta de 8 cm. de 11 ori cîte 1 ochi.Continuăm cu ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. Pensa în formă de „V” o tragem. Scădem. Îndoim tivul feţelor şi în continuare banda de la gît. 4 şi 6 cm cîte 1 ochi. pe dosul lucrului. La marginea exterioară formăm răscroiala mînecii ca la spate. Întoarcem buzunarul de 22 cm pe faţă. şi le coasem pe dinăuntru cu puncte invizibile. Începînd de aici continuăm în aşa fel. pentru mîneca trei sferturi. sau altă lungime necesară antebraţului. Repetăm de 12 ori de la *. la maşină. Scădem apoi din nou la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 1 ochi. pe urmă continuăm cu modelul II în culoare albă. scădem de 2 ori cîte 1 ochi. Vor fi 90 de ochiuri. scădem la marginea exterioară de 7 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. iar la marginea interioară îl coasem de faţă. Călcăm părţile tricotate. de 16 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 8 cm.

andrele nr. Se poate îmbrăca în dimineţile mai răcoroase de vară peste o bluză subţire sau chiar şi fără bluză. 334 . închisă în faţă cu 5 nasturi. 7 Lucrată din lînă roşie cu mîneci scurte.Jachetă cu mînecă scurtă – Model nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 cm. 5 nasturi. lungimea 56 cm. această jachetă este foarte tinerească. Furnituri: Circa 400 g lînă roşie. 2 ½ .

pe care îl îndoim pe dos şi-l coasem cu puncte invizibile de corsaj. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Vor fi 100 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 54 cm. Cu ultimele 30 de ochiuri rămase la mijlocul spatelui tricotăm în continuare în „punct de jerseu” 2 cm în înălţime. restul cu modelul I. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminarea tivului adică de la rîndul de ochiuri pe dos.Model: Banta cu butoniere se tricotează în „punct leneş”. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 6 cm. 2 ½ şi tricotăm 3 cm înălţime în „punct de jerseu”. la începutul rîndurilor. de 5 ori cîte 7 ochiuri. Răscroiala mînecii: Avem 130 ochiuri cu care începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Continuăm cu modelul I o bucată de 34 cm înălţime. 335 .

de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. La răscroiala din faţă a gîtului coasem pe dos un tiv dintr-o ţesătură de mătase roşie sau dintr-o bentiţă tricotată în „punct de jerseu”. 336 . inversat. Pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 7 ochiuri. pe această linie. îndoim pe dos tivurile şi le coasem cu puncte invizibile de corsaj. Avem 90 de ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. Partea stîngă a feţei se lucrează la fel. de 40 ori cîte 1 ochi. continuăm drept în „punct leneş” pînă la răscroiala gîtului iar pe linia subraţului. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la distanţă de 12 cm între ele. iar restul ochiurilor le lucrăm cu modelul I. o dată 16 ochiuri. dar inversat şi fără butoniere. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori). tricotăm 5 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri. din aceeaşi lînă ca şi jacheta. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 6 ochiuri. de 3 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Călcăm aburit. La marginea interioară a feţei. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Continuăm 34 cm înălţime cu modelul I astfel: primele 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm drept în „punct leneş”. În total am scăzut 15 ochiuri. formînd tivul mînecii la fel ca pentru spate. Încheiem jacheta la maşină. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm înălţime. Au rămas 61 de ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. Continuăm cu modelul I. la fel ca la spate. Umărul şi răscroiala gîtului: De aici începem răscroiala gîtului scăzînd la începutul rîndurilor.Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 de ochiuri pe andrele nr. de 4 ori cîte 1 ochi şi în continuare tricotăm drept. iar ultimele 10 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. pe bentiţa cu butoniere. Executăm mîneca următoare la fel.

Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. 1959 337 .“Tricotaje de mînă”.

Restul în „punct de jerseu”. încheiată la două rînduri de nasturi avînd în faţă o garnitură şi două găici laterale. 14 nasturi. Furnituri: Circa 650 g lînă. II. lungimea 70 cm. garnitura feţelor şi găicile se tricotează în „punct leneş”. Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Se poate tricota din lînă gri sau culoare naturală (nevopsită) pentru a se potrivi la orice fustă sau chiar la pantalon. Model: I. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. andrele nr. 2 ½ . Acesta formează tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul jachetei 338 . Manşetele.Jachetă cu guler şal – Model nr. 8 Jachetă gen sport.

apoi continuăm drept. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 7 ori cîte 5 ochiuri. p dată din spate. Rămîn 102 ochiuri cu care lucrăm drept 22 cm în înălţime. de 6 ori cîte 2 ochiuri. În rîndul următor creştem 25 ochiuri. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie o dată 7 ochiuri. Continuăm 38 cm înălţime în „punct de jerseu”. la înălţimea totală de 52 cm. Continuăm drept 41 cm înălţime tricotînd astfel: primele 30 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct leneş”. În total am crescut 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). de 2 ori cîte 5 ochiuri. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri pe un umăr). începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe această linie. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 85 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. de 40 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Răscroiala mînecii: Pe linia subraţului. de 2 ori cîte 6 ochiuri. adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 339 . inversat şi fără butoniere. Avem 113 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Mîneca: Montăm 50 ochiuri şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 6 cm înălţime. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate începînd de la terminarea tivului. Prima pereche de butoniere o formăm la înălţimea de 2 cm de la marginea de jos a feţei. pînă cînd terminăm de scăzut 30 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Rămîn 13 ochiuri cu care încheiem mîneca într-un singur rînd. la înălţimea totală de 41 cm. vertical. Între timp. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. la marginea interioară a feţei. Restul de 55 ochiuri tricotăm în „punct de jerseu”. de 4 ori cîte 3 ochiuri. În total scădem 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri. Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. Pe linia interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. În total am scăzut 20 ochiuri şi mai rămîn 65 ochiuri cu care tricotăm drept 22 cm înălţime. Tricotăm mîneca următoare la fel. Avem 75 ochiuri. şi la distanţă de 20 ochiuri între ele orizontal. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. Răscroiala mînecii: Începem să formăm răscroiala mînecii.prinzîndu-l cu puncte invizibile de corsaj. adică tot al 2-lea ochi îl lucrăm dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă. formînd cîte o pereche de butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţă de 10 cm între ele. Cele 32 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. Continuăm a tricota drept în „punct de jerseu” 41 cm în înălţime.

Gaica: Montăm 30 ochiuri şi tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”. Continuăm. În rîndul al 12-lea formăm la marginea crescută o butonieră din 2 ochiuri. la aceeaşi margine unde anterior am crescut. Cornelia Both şi Martha Recth. în rîndurile prescurtate. la distanţă de 3 ochiuri de la margine. gulerul şal. Tehnică. Ed. Coasem 12 nasturi pe banta din faţă şi 2 nasturi pe găici la spate. încă 12 rînduri scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd. 1959 340 . “Tricotaje de mînă”. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct leneş”.Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem jacheta la maşină. La marginea opusă lucrăm drept. crescînd la una din margini cîte 1 ochi la fiecare rînd. Ticotăm a doua gaică la fel şi le coasem pe jachetă.

Rîndul 3: la fel ca 1. 200 g lînă galbenă. 1 ochi pe dos. Rîndul 2: acoperit. Manşetele. 341 . II. Ea poate fi purtată în orice împrejurare. Repetăm de la *. Furnituri: Circa 500 g lînă maron. brodată cu un motiv discret în buline galbene. dublura reverelor şi tivul marginii de jos a jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. avînd manşetele şi feţele dublate cu galben. andrele nr. Model: I. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 2 ½. 2 ochiuri lucrate pe faţă încrucişat astfel: lucrăm mai întîi ochiul 2 apoi ochiul 1 şi le scoatem de pe andrea amîndouă deodată. Tricotăm restul cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): *28 ochiuri pe faţă. 9 O elegantă jachetă din lînă de culoare maron.Jachetă cu motiv brodat – Model nr. urmează 1 ochi pe dos.

În total am scăzut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri din lînă maron şi tricotăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. tot la al 4-lea rînd. Continuăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. Umărul: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umerilor. cu ochiul corespunzător ridicat din rîndul de montaj (începutul manşetei). Avem 94 ochiuri. Tricotăm drept 6 cm şi începem să creştem la fiecare margine. scăzînd la fiecare margine (la 2 rînduri) 342 . Continuăm cu lînă maron şi cu modelul II. scăzînd o dată 11 ochiuri şi de 26 de ori cîte 2 ochiuri. În total am crescut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). Mîneca: Montăm 80 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. Executăm a doua parte a dublurii la fel. de mînecă. Urmează apoi 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. Tricotăm drept 4 cm în înălţime şi începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. după indicaţiile noastre date pentru răscroiala gîtului. La marginea exterioară (pe linia subraţului) scădem 38 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm apoi a scădea. Partea sîngă a feţei: se tricotează la fel. cîte 1 ochi (total 43 ori). La înălţimea totală de 53 cm scădem. în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. de 18 ori cîte 1 ochi. La 55 cm înălţime totală scădem pe linia răscroielii gîtului. În total am scăzut 4 ochiuri şi au mai rămas 86 ochiuri cu care tricotăm drept 4 cm în înălţime. În rîndul 32 cu lînă maron. însă inversat. însă inversat.Spatele: Montăm 150 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. Toate măsurile întrebuinţate în text sunt considerate de la terminarea tivului. la începutul rîndurilor. În total am scăzut 126 ochiuri (cîte 63 ochiuri pe un umăr). La înălţimea de 31 cm de la tiv. 4 cm în înălţime. 2 ½ şi tricotăm drept 41 rînduri în „punct de jerseu”. la fiecare margine a lucrului. tot pe aceeaşi linie. pînă cînd au rămas 31 ochiuri. Avem 158 ochiuri. iar cele 13 ochiuri rămase pe andrea le scădem într-un singur rînd. Dublura feţei: Montăm 90 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm 7 cm în înălţime în „punct de jerseu”. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. adică de la rîndul de ochiuri pe dos. pe care îl vom îndoi pe dos cosîndu-l cu puncte invizibile. Începem răscroiala mînecii scăzînd pe această linie. tricotînd în acelaşi timp împreună. Umărul şi răscroiala gîtului: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umărului. 1 ochi de la faţa mînecii. fixăm tivul manşetei. La marginea interioară a feţei tricotăm drept. cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. rotunjim mîneca. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 11 ochiuri şi de 26 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm încă 2 cm în înălţime în „punct de jerseu” cu cele 32 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui şi încheind. Apoi începem să creştem pe linia răscroielii mînecii cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). la marginea interioară a feţei. 2 ½ şi tricotăm drept.

343 . Călcăm aburit. Încheiem totul la maşină. călcăm din nou şi tivim cu puncte invizibile marginile. Tricotăm la fel cealaltă mînecă. coasem pe faţă cu maşina dublurile feţelor. Îndoim manşetele la 6 cm înălţime şi le pontăm pe mîneci. întoarcem pe dos. Rămîn 13 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. Broderia: La intervalul de 10 cm între ele brodăm bulinele cu lînă galbenă.cîte 11 ochiuri (total de 10 ori).

1959 344 . Ed.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică.

încheiat în 6 nasturi îmbrăcaţi în aceeaşi lînă cu care tricotăm. Garniturile de patent se lucrează în „punct de semielastic”. 1 ½ . lungimea cardiganului 65 cm. Restul în „punct de jerseu”. II. Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. lungimea mînecii 42 cm. Răscroiala gîtului este dublată cu acelaşi material. 2 ½ şi 3. 6 nasturi. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. prin răsfrîngerea feţelor şi spatelui care. Model: I. 345 . andrele nr.Cardigan – Model nr. 10 Garnitura de patent atît de frecvent întîlnită în modelele noastre îşi găseşte o nouă variantă la acest cardigan. se vor executa cu 2 cm mai lungi. cu mînecile trei sferturi. Furnituri: 500 g lînă. în acest sscop.

Partea dreaptă a feţei: Montăm 83 ochiuri pe andrele nr. Formăm o butonieră la marginea interioară a lucrului. şi care se lucrează în „punct de semielastic”. 1. o dată 5 ochiuri. urmează 10 ochiuri pe faţă. tricotăm în rîndul următor 10 ochiuri în „punct de semielastic”. Pe această bordură avem grijă să formăm butonierele. Umărul: La marginea exterioară începem să formăm linia umărului. În rîndul următor scădem larg 29 de ochiuri la marginea interioară a lucrului. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. Tricotăm 4 cm în înălţime scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm pe linia subraţului. avem 144 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept. Cele 43 de ochiuri adăugate la formarea buzunarului le ridicăm pe o andrea şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 13 cm. Urmează 2 cm drept pe andrele cu nr. cu andrele nr. Avem 86 ochiuri. pe andrele nr. 3. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. pe faţa lucrului. pe dosul lucrului. 1 ½ . la începutul rîndurilor. Avem 79 ochiuri. apoi din nou cu andrele nr. Avem 69 de ochiuri. 20 ochiuri pe faţă. scăzînd de 5 ori cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd. 2 ½ . cu excepţia primelor 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei care formează bordura pentru butoniere. 1 ½ . În rîndul următor (pe dosul lucrului) tricotăm astfel: 20 ochiuri pe dos. la fiecare margine. Continuăm să lucrăm de aici înainte în „punct de jerseu”. 3 şi încheiem larg într-un singur rînd. 43 ochiuri încheiate (formînd buzunarul). pe dosul lucrului. în total 14 ochiuri. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. montăm pe andrea 43 ochiuri. Lucrăm 2 cm drept. Din nou formăm o butonieră. la distanşa de 10 cm între ele. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. iar ultimele 10 ochiuri le lucrăm în „punct de semielastic”. acest rînd formează linia pe care se îndoieşte pe dos marginea (tivul) de 3 cm tricotată pînă aici. în total 17 ochiuri scăzute. o dată 4. 2 ½ lucrăm 21 cm. tricotînd 21 cm în înălţime. 346 . 1. care va forma căptuşeala buzunarului. lucrate pe dosul lucrului. scăzînd la fiecare margine de 5 ori cîte 8 ochiuri. Continuăm în „punct de jerseu” 17 cm în înălţime. Avem 158 ochiuri. 4. în „punct de semielastic”. dublînd astfel marginea răscroielii gîtului. astfel: 5. Tricotăm drept 18 cm. 1 ochiuri în total scădem la ambele margini 34 ochiuri. În total scădem 12 ochiuri. La marginea interioară. La mijloc au rămas 44 ochiuri cu care mai tricotăm 1 cm în înălţime.Urmează un rînd de ochiuri pe faţă. 3. o bucată de 3 cm înălţime. 2. Porţiunea de 2 cm rezultată din tricotarea prelungită a feţei. continuăm la fel încă 10 cm. pentru a forma linia cambrată a taliei şi din nou continuăm cu andrele nr. însă inversat şi fără butoniere. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. o îndoim pe dos. urmează 10 ochiuri lucrate pe dos. Creştem cîte 1 ochi la 3 cm la fiecare margine a lucrului. Umărul: Avem 124 ochiuri cu care lucrăm drept 18 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului.

Avem 122 ochiuri. În total creştem 38 ochiuri. Continuăm a scădea la începutul rîndurilor următoare de 66 ori cîte 1 ochi şi. Coasem de mînă pe dosul cardiganului dublura buzunarelor şi reverul răscroielii gîtului. în „punct de semielastic”. iar la începutul rîndului următor (pe dosul lucrului). Mîneca următoare se lucrează la fel. în continuare. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Călcăm părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem la maşină. însă inversat. o bucată de 6 cm înălţime. cîte 2 ochiuri.Mîneca: Montăm 84 de ochiuri pe andrele nr. 347 . continuăm 19 cm în „punct de jerseu”. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul primul rînd 5 ochiuri. 8 ochiuri. 2 ½. tricotăm drept. pînă cînd rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd.

348 .

Necesită o lînă de calitate bună şi o lucrătură foarte egală. Model: I. cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): * 3 ochiuri pe faţă. este lucrată într-un punct original. lungimea jachetei 53 cm. 3 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţa lor. clapele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Măsură: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. În felul acesta modelul va fi mereu împins spre dreapta cu 1 ochi.Jachetă scurtă cu mînecă trei sferturi – Model nr. 1 nasture. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 2 şi tricotăm în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. Manşetele. Spatele: Montăm 152 ochiuri pe andrele nr. cu firul trecut prin faţa lor. care dă tricotajului un aspect de stofă. urmează 1 349 . andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Repetăm de la *. Rîndurile cu soţ (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. 2 şi 2 ½. 3 ochiuri ridicate nelucrate. Restul. II. Furnituri: Circa 400 g lînă verde. 3 ochiuri ridicate nelucrate. Repetăm de la *. 11 Această jachetă scurtă din lînă verde cu două clape false în faţă. cu firul trecut prin faţa lor * 3 ochiuri pe faţă.

o dată 20 ochiuri. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la margine). Rămîn la mijlocul spatelui 38 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. 2 şi tricotăm tivul la fel ca la spate. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. inversat. adică de la terminarea tivului. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 10 ochiuri în rîndul întîi şi tricotăm primele 9 ochiuri în „punct de jerseu”. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm drept înainte. 2 ½ cu modelul II. începem să formăm răscroiala mînecii. scădem 8 ochiuri în rîndul întîi.rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Umărul: La înălţimea totală de 50 cm. Acestea vor forma tivul marginii interioare a feţei pe care le vom tricota astfel pînă la sfîrşit. scăzînd la începutul rîndurilor de 5 ori cîte 9 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. Continuăm drept. Avem 124 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea (mînecii) care se va aplica la partea din faţă a jachetei. În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 82 ochiuri cu care tricotăm drept pînă cînd avem o înălţime totală de 48 cm. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 20 cm. 350 . Continuăm a tricota drept pe andrele nr. Continuăm 24 cm în înălţime cu modelul II. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate de la rîndul de ochiuri pe dos. o dată 8 ochiuri. Răscroiala gîtului: Aici începem răscroiala gîtului. Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 29 cm în înălţime. 1 ochi pe dos). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm începem să formăm linia umărului. Continuăm pe andrele nr. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. pe această linie. scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. începem să formăm linia umerilor. În continuarea acestor 10 ochiuri crescute vom tricota cu modelul II. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. 1 ochi pe dos. Răscroiala mînecii: Cînd am terminat o bucată de 29 cm înălţime. cele 90 ochiuri din montaj. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. total 90 ochiuri (cîte 45 ochiuri pe un umăr). iar la marginea opusă. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm tivul după indicaţiile anterioare (9 ochiuri în „punct de jerseu”. Formăm astfel tivul spatelui pe care la sfîrşit îl îndoim pe dosul jachetei prinzîndu-l cu puncte invizibile. scăzînd la începutul rîndurilor. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 9 ochiuri. 3 ochiuri.

Gulerul: Tricotăm pe 150 ochiuri. un guler de 4 cm înălţime. formînd la capătul drept. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. la înălţimea de 2 cm de la montaj şi la distanţă de 5 ochiuri de la margine. iar ultimele 23 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. în „punct de semielastic”. Clapele: Tricotăm două clape de 4 cm înălţime. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Coasem gulerul suprapus peste răscroiala gîtului. Tricotăm mîneca următoare la fel. pe cîte 30 ochiuri. 1959 351 .Continuăm scăzînd egal la ambele margini astfel: de 10 ori cîte 2 ochiuri. dar inversat. de 4 ori cîte 2 ochiuri. Ed. Tehnică. Coasem invizibil tivurile pe dosul jachetei. “Tricotaje de mînă”. în punct de semielastic şi le coasem pe cele două părţi ale feţei. o butonieră din 6 ochiuri.

Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. 2 ½ şi 3. se obţine o jachetă frumoasă şi călduroasă potrivită pentru vreme răcoroasă. adică este la fel pe ambele părţi ale tricotajului. andrele nr. lungimea 68 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm. Măsura: 29 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. 352 . 12 Confecţionată din lînă gri. cu firul în spate. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 1: * 1 jeteu. Model: I. luate din spate (scăzut). cu un punct de tricotaj deosebit. Restul cu următorul model: pentru executarea acestui model se montează un număr de ochiuri divizibil cu 3. Repetăm de la *. 1 ochi ridicat nelucrat. Furnituri: Circa 900 g lînă gri. Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. II. Modelul este cu dublă faţă. iar jeteul şi ochiul ridicat nelucrat (în rîndul anterior) să se lucreze acum împreună pe faţă (scăzut).Jachetă călduroasă – Model nr. Rîndul 2: se execută întocmai ca rîndul 1 avînd grijă ca ochiul rezultat din scăderea în rîndul precedent a 2 ochiuri să fie acum ridicat nelucrat cu firul în spate. 5 nasturi.

cîte 1 ochi la 6 cm. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem cîte 1 ochi la 1 cm (de 7 ori). În total am scăzut 16 ochiuri şi au mai rămas 90 ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. pînă la înălţimea totală de 58 cm. Cînd lucrul are 57 cm înălţime totală. la începutul rîndurilor. 3 cu modelul II astfel: la marginea interioară a lucrului adăugăm pe andrea 10 ochiuri cu care vom tricota drept (începînd din acest punct şi pînă la înălţimea de 48 cm) o bantă formată din 9 ochiuri. lucrăm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm drept. Această bantă va forma tivul feţei. vom continua lucrul pe două andrele nr. În total am crescut 7 ochiuri. pe această linie.Spatele: Montăm 150 ochiuri pe andrele nr. Restul ochiurilor îl tricotăm cu modelul II. în „punct de jerseu”. Continuăm lucrul drept 5 cm înălţime pe andrele nr. Avem 144 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. În total am scăzut 96 ochiuri şi au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. La înălţimea totală de 48 cm. cu 100 ochiuri (10 ochiuri tivul şi 90 ochiuri montajul). la marginea 353 . Umărul: Începem să formăm linia umerilor. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. 3. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri lucrate pe dos. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 5 cm în înălţime. Umărul: Avem 87 ochiuri şi începem să formăm linia umărului. din nou tricotăm 3 ochiuri pe faţă. De aici începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. În total formăm 4 perechi de butoniere. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. cu modelul II. 3. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. cu modelul II. deci de la terminarea tivului (se neglijează tivul). 1 ochi pe dos. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm începem răscroiala mînecii. Tricotăm astfel 5 cm în înălţime drept. scăzînd la începutul rîndurilor de 12 ori cîte 8 ochiuri. Formăm 4 butoniere în punctele corespunzătoare butonierelor de pe corsaj. urmează o butonieră formată din 3 ochiuri şi în continuare lucrăm restul ochiurilor cu modelul II. la fiecare margine. Am crescut în total 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). Aşadar în rîndul întîi. urmează (pe faţa lucrului) 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos. apoi 37 cm crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm. Avem 106 ochiuri. Urmează 37 cm în înălţime crescînd pe linia subraţului. după terminarea tivului de jos. pe care le încheiem într-un singur rînd. Începînd de la 20 cm înălţime totală (neglijînd tivul) vom forma cîte o pereche de butoniere pe tiv şi pe montaj la distanţă de 8 cm între ele astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm primele 3 ochiuri (din tiv) pe faţă. formînd astfel tivul. Avem 132 de ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare atsfel: de 2 ori cîte 9 ochiuri. iar al 10-lea ochi îl lucrăm pe dos (pe faţa lucrului). scăzînd la începutul rîndurilor. Rămîn 80 ochiuri. Avem 162 ochiuri. Următoarele 3 ochiuri (din montaj) le lucrăm cu modelul II. scădem într-un singur rînd cele 10 ochiuri care formau tivul. o dată 9 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). urmează o butonieră formată din 3 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm.

În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Partea stîngă a feţei: lucrăm la fel. de 2 ori cîte 1 ochi. urmează 2 rînduri drepte (fără scăderi). Festonăm fiecare butonieră de pe montaj. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 4 cm înălţime. 2 rînduri drept.exterioară a lucrului. Au mai rămas 39 de ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. 354 . Scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri. tricotînd 4 cm înălţime drept. împreună cu butoniera corespunzătoare de la tiv. Coasem gulerul cap în cap de reverele feţelor. În total am scăzut 20 ochiuri şi au mai rămas 70 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. însă inversat şi fără butoniere. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. iar la marginea opusă. Gulerul: (partea din spate) Montăm 90 ochiuri pe andrele şi tricotăm cu modelul II o bucată de 10 cm înălţime. Continuăm lucrul pe andrele nr. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la marginea care vin în faţa jachetei scădem în rîndul întîi 9 ochiuri. După dorinţă putem căptuşi jacheta cu o ţesătură de mătase. de 4 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 22 ochiuri într-un singur rînd. după explicaţiile date pentru spate. Repetăm încă de 10 ori de la *. 2 rînduri drept. apoi încă 40 cm. 3 cu modelul II. Scădem de * 2 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Montăm 84 ochiuri pe andrele nr. 2 rînduri drept. În continuare scădem de 24 ori cîte 1 ochi. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. Călcăm foarte uşor toate părţile tricotate şi le încheiem la maşină. 2 rînduri drept. apoi de 2 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 8 ochiuri. scădem 3 ochiuri la începutul rîndului următor. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.

8 ochiuri pe faţă. 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 12: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 24: * 8 ochiuri pe dos. Restul cu modelul următor: tricotăm 9 rînduri în „punct de jerseu”. 8 ochiuri pe dos. andrele nr. Rîndul 14: la fel cu rîndul 10. Rîndul 28: la fel cu rîndul 26.Jachetă fantezie – Model nr. Clapele. Rîndul 25: toate ochiurile pe dos. 8 ochiuri pe faţă. 355 . * 8 ochiuri pe dos. Rîndul 27: toate ochiurile pe dos. Furnituri: Circa 500 g lînă galbenă. Rîndul 29: repetăm de la rîndul 1. Repetăm de la *. Rîndul 26: 4 ochiuri pe faţă. Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. Repetăm de la *. 6 nasturi. Se poate lucra din lînă galbenă sau de culoare pastel. Rîndul 10 (pe faţa lucrului) * 8 ochiuri pe faşă. partea superioară a mînecii şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. 13 Elegantă şi cu o linie nouă. Rîndul 11: toate ochiurile pe dos. lungimea 55 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. această jachetă este indicată pentru orice ocazie şi anotimp. * 8 ochiuri pe dos. II. Repetăm de la *. Repetăm de la *. Model: I. 2 şi 2 ½. Rîndul 15: 23 ochiuri în „punct de jerseu”. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos.

Continuăm pe andrele nr. de 7 ori cîte 6 ochiuri. În continuarea acestor 11 ochiuri vom tricota următoarele 10 ochiuri (din corsaj) tot în „punct de jerseu”. Tricotăm primele 10 ochiuri în „punct de jerseu” şi 1 ochi pe dos (pe faţa lucrului). Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate ca începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). la începutul rîndurilor pe această linie. cu modelul II. continuăm 4 ochiuri (din tiv) în „punct de jerseu”. În total am scăzut 15 ochiuri. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm (de 5 ori). scăzînd la fiecare umăr. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). Urmează pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. crescînd cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori) la fiecare margine a lucrului. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Răscroiala mînecii: Avem 132 ochiuri şi începem răscroiala mînecii astfel: luăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. cu următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) formăm butoniera. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 11 ochiuri în rîndul întîi. Distanţa dintre butoniere pe linie orizontală este următoarea: lucrăm în „punct de jerseu” primele 4 ochiuri de la marginea tivului. urmează 1 ochi pe dos. Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. 2 ½ cu modelul II. ca şi la spate. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). avînd grijă ca în punctele corespunzătoare butonierelor corsajului să formăm cîte o butonieră pe tiv. cu următoarele 2 ochiuri formăm butoniera şi în continuare tricotăm cu modelul II restul de ochiuri. Această parte va forma tivul feţei pe care îl vom executa astfel pînă la sfîrşit. formăm o butonieră şi încheiem. iar la răscroiala gîtului tricotăm astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm 21 de ochiuri şi le lăsăm pe o andrea de rezervă. Avem 71 ochiuri cu care tricotăm încă 6 cm în înălţime. Vom tricota în felul acesta (avem 81 de ochiuri) o bucată de 30 cm înălţime. iar restul ochiurilor pînă la sfîrşitul rîndurilor. Tricotăm încă 6 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Continuăm pe andrele nr. 4 ochiuri în „punct de jerseu” (din corsaj). iar la marginea interioară a feţei vom forma cîte o butonieră la 8 cm distanţă între ele. Răscroiala mînecii: Lucrăm o bucată de 15 cm înălţime. Avem 102 ochiuri. Prima butonieră o vom forma la 2 cm distanţă de la marginea de jos. 356 . Această bucată va forma tivul spatelui. Avem 86 de ochiuri. Restul de 20 ochiuri le scădem astfel: la începutul fiecărui rînd pe această linie scădem cîte 3 ochiuri (de 6 ori) şi o dată 2 ochiuri. o bucată de 3 cm înălţime. În total am crescut 12 ochiuri şi avem 83 ochiuri. 2 şi tricotăm drept. o bucată de 30 cm înălţime. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem concomitent pe linia umărului de 7 ori cîte 6 ochiuri. crescînd cîte 2 ochiuri la 1 cm. Au rămas la mijlocul spatelui 42 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. în „punct de jerseu”.Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. scăzînd pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. Umărul: Avem 126 ochiuri şi începem să formăm linia umerilor. Tricotăm încă 3 cm în înălţime cu cele 21 de ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă.

1959 357 . cosîndu-l la cele două capete de marginea benţilor cu butoniere şi a reverelor lor. inversat şi fără butoniere.Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. de 4 cm înălţime şi le coasem de corsaj. “Tricotaje de mînă”. În total am scăzut 30 ochiuri şi au mai rămas 74 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Avem 104 ochiuri şi începem să scădem astfel: tricotăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Mîneca: Montăm 80 de ochiuri pe andrele nr. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 2 ½ cu modelul II. Festonăm butonierele de la tiv şi de la corsaj împreună. Tricotăm apoi 24 cm înălţime pe andrele nr. Ed. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. Tehnică. Executăm mîneca următoare la fel. Cornelia Both şi Martha Recht. Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. 2 şi executăm un tiv de 3 cm după explicaţiile date pentru spate. La răscroiala gîtului ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 3 cm înălţime. Clapele le tricotăm în „punct de semielastic” din 45 ochiuri.

acest complet se lucrează pe fond galben. 100 g lînă verde. tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. cu dungi verzi şi benzi negre. II. Restul în felul următor: modelul este format din 30 rînduri. Rîndul 27. toate rîndurile pe faţă. apoi aplicăm o dată modelul II. 50 g lînă neagră. lungimea 52 cm. Continuăm pe andrele nr. 6. Urmează 18 rînduri în „punct de jerseu” alternînd 2 rînduri verzi cu 2 rînduri galbene. Spatele: montăm 100 ochiuri cu lînă galbenă pe andrele nr. 2 ½ aplicînd încă o dată modelul II. 2 ½ şi 3. 2. andrele nr. Rîndul 5. 3. Bluza Furnituri: Circa 150 g lînă galbenă. Începem cu 2 rînduri verzi şi terminăm tot cu 2 rînduri verzi. 28. 3. astfel: Rîndul 1. 7. 358 . Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”. 29.Complet de bluză în dungi cu mînecă chimono şi jachetă cu mînecă lungă – Model nr. 14 Cu un colorit plăcut armonizat. Model: I. 30 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. 8 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. 4 se tricotează cu lînă neagră în „punct leneş” toate rîndurile (dus şi întors) se lucrează pe faţă.

de 10 ori cîte 6 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 la o margine). în „punct de jerseu”. 5 nasturi. În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 la fiecare umăr). Au rămas 90 ochiuri cu care tricotăm 18 cm drept. Am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 45 ochiuri cu care tricotăm drept 18 cm în înălţime. 3 şi tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”.Avem 15 cm înălţime totală şi începînd de aici tricotăm din nou cu andrelele nr. Încheiem faţa tricotînd în „punct leneş” 4 rînduri negru. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. 20 g lînă verde. 3 (repetînd mereu modelul II) o bucată de 16 cm în înălţime. Continuăm drept cu lînă galbenă. Călcăm şi încheiem la maşină. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 5 ori cîte 6 359 . 3. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Umărul: scădem la începutul rîndurilor care urmează. Continuăm drept cu lînă galbenă. Partea dreaptă a feţei: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. S-au format 108 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. La marginile mînecilor formăm un tiv îndoind pe dos 1 cm din mînecuţă. 20 g lînă neagră. Scădem toate ochiurile într-un singur rînd. apoi 6 rînduri în „punct leneş”cu lînă neagră. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. În total am crescut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). scăzînd la fiecare margine pentru a forma linia umerilor cîte 3 ochiuri la 1 cm. Aplicăm o dată modelul II şi terminăm bordura cu 6 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră. în total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijloc 30 ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Creştem în continuare la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Continuăm lucrul cu 10 cm în înălţime (repetînd mereu modelul II). Jacheta Furnituri: Circa 460 g lînă galbenă. lungimea 52 cm. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. 20 cm în înălţime. Urmează modelul II. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă în „punct leneş”. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. 4 rînduri galben. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. în „punct de jerseu”. tricotînd 20 cm în înălţime. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. andrele nr.

în „punct leneş”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Aplicăm o dată modelul II şi încheiem bordura mînecii cu 6 rînduri din lînă neagră. Între timp la marginea interioară a feţei. Coasem 5 nasturi. Tricotăm mîneca următoare la fel. de 50 ori cîte 1 ochi. în „punct leneş”. vom aplica coloratura modelului II. la înălţimea totală de 37 cm. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. La 2 cm înălţime după montarea celor 10 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 5 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri. iar ultimele 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. prin cusături de mînă pe dosul jachetei. de 2 ori cîte 3 ochiuri. fără a călca. Tehnică. Banta: Montăm 10 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm în „punct de semielastic” o bandă de 125 cm lungime. În total am crescut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). însă inversat. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. “Tricotaje de mînă”. începem să formăm răscroiala gîtului. La cele două capete ale benţii. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Continuăm cu lînă galbenă în „punct jerseu” 30 cm înălţime. la distanţa de 7 cm între ele. Prindem banda cap în cap cu marginile feţelor. Partea stîngă a feţei: Se tricotează la fel. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă. 1959 360 . formăm o butonieră din 2 ochiuri şi tricotăm în continuare formînd încă 4 butoniere (în total 5). Călcăm aburit părţile tricotate şi încheiem la maşină. lucrată însă în „punct de semielastic”.ochiuri.

50 g lînă roşie. Restul în punct de jerseu. 20 g lînă maron. 20 g lînă verde. gulerul şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. manşetele. 20 g bleumarin. II. Modelul norvegian. III. Fiecare model poartă indicaţiile de culori.Pulover cu model norvegian – Model nr. Model: I. Furnituri: Circa 450 g lînă albă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Elasticul. 20 g lînă galbenă. lungimea 62 cm. andrele nr. acestea pot fi însă modificate după gust şi posibilităţi. 15 Acest model de pulover este frumos şi tineresc. 2 ½ şi 1 ½ . 361 . după schemă. 6 nasturi.

Continuăm cu lînă bleumarin 1 rînd pe faţă crescînd 15 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept. pe andrele nr. 6 cm înălţime. Spatele: Montăm 135 ochiuri din lînă roşie. în „punct de semielastic”. adică tot la al 9-lea 362 .Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II.

Partea stîngă a feţei: Se execută la fel. tricotăm 2 cm înălţime pe andrele nr. Continuăm cu lînă bleumarin 2 rînduri în „punct leneş”. inversat. La înălţimea totală dde 18 cm. După ce am executat modelul norvegian. 2 ½. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. Urmează modelul norvegian şi apoi continuăm drept cu lînă albă. pînă la înălţimea totală de 37 cm. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Apoi aplicăm „modelul norvegian”. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să fomăm răscroiala gîtului şi linia umărului. 2 ½ şi tricotăm drept. urmează în „punct leneş”. scădem la mijlocul spatelui 22 ochiuri întrun singur rînd. pentru răscroiala gîtului. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 37 cm. scăzînd astfel: la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. în „punct de semielastic”. după terminarea modelului norvegian. la marginea interioară a feţei lucrăm drept. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la fiecare margine). continuăm drept cu lînă albă în „punct de jerseu”. În total creştem 15 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Tricotăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. în „punct de jerseu”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. începem să formăm răscroiala mînecii. 6 cm înălţime. Avem 74 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă roşie. Avem 87 de ochiuri cu care continuăm să tricotăm 15 cm în înălţime. iar pentru umăr scădem de 6 ori cîte 6 ochiuri. Urmează în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă bleumarin. Aplicăm „modelul norvegian” orientîndu-ne după diagramă. 2 rînduri cu lînă maron. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 2 rînduri cu lînă roşie. 2 1/2. de 2 ori cîte 3 ochiuri. o dată din spate. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” avînd grijă ca în rîndul întîi. Avem 114 ochiuri cu care lucrăm drept încă 19 cm înălţime. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 363 . Pe linia umărului scădem de 9 ori cîte 4 ochiuri. Cînd lucrul are înălţimea totală de 18 cm.ochi îl lucrăm de 2 ori. Avem 56 ochiuri cu care lucrăm drept 16 cm în înălţime. adică să dublăm tot al 4-lea ochi. 2 rînduri cu lînă maron. tricotăm 2 cm în înălţime pe andrele nr. 1 ½ pentru a cambra talia şi apoi continuăm tot drept. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. adică dublăm tot al 10-lea ochi. o dată 4 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. avînd grijă ca în rîndul întîi să creştem 7 ochiuri. Rîndul următor (pe dosul lucrului) îl lucrăm tot pe faţă. Avem 102 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 67 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. Lucrăm partea următoare la fel. În acest punct. orientîndu-ne după schema dată. de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare lucrăm drept. împărţind astfel lucrul în 2 părţi. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii scăzînd astfel o dată 6 ochiuri. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. apoi continuăm drept pe această linie. 2 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă maron. pe faţa lucrului. 1 ½ apoi continuăm drept pe andrele nr. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. însă inverssat. cu andrele nr. să creştem 17 ochiuri. o dată din faţă. Vor fi 150 ochiuri.

de 20 ori cîte 1 ochi. 1959 364 . ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă roşie. Mîneca stîngă se lucrează la fel. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. în „punct de semielastic”. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Tehnică. iar restul de 26 ochiuri le scădem într-un singur rînd. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” două benzi de 64 cm lungime. astfel: cîte 1 ochi roşu la distanţă de 3 ochiuri albe între ele. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. Pe părţile albe brodăm picouri cu lînă roşie. printr-o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. după schema dată. Coasem de mînă benţile care bordează feţele. de 6 ori cîte 2 ochiuri.ochiuri. avînd grijă ca pe una din benzi să formăm cîte o butonieră la distanţă de 11 cm între ele. “Tricotaje de mînă”. Călcăm aburit şi montăm la maşină. Ed. Împrejurul răscroielii gîtului. avînd grijă ca la gît să le unim cu guleraşul. un guleraş de 3 cm înălţime. Montăm 12 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. Urmează 5 rînduri albe şi montăm la maşină. Coasem 6 nasturi.

II.Bluză cu model românesc – Model nr. În indicaţiile din text vom neglija tivul. 20 g lînă roşie. urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). 1 fermoar şi andrele nr. cosîndu-l în punct invizibil de bluză. 20 g lînă albastră. 16 La răscroiala gîtului şi la cele două fente. 20 g lînă galbenă. lungimea bluzei 54 cm. putem adopta minunatele noastre motive româneşti acetei elegante bluze albe. deci toate măsurile pe care le vom întrebuinţa sînt considerate ca începînd de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. 2 ½. Manşetele se lucrează în „punct de semielastic”. 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm înălţime în „punct de jerseu”. 365 . în loc de punctul norvegian. Această bantă de 3 cm înălţime va forma tivul spatelui pe care îl vom îndoi pe dos. Restul în „punct de jerseu” aplicînd modelul II (după schemă). Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Model: I. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Furnituri: Circa 500 g lînă. gen iie.

la fiecare margine a lucrului. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Faţa: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. începem răscroiala mînecii. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. iar 1 ochi îl lăsăm pentru margine. în total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Lucrăm prima parte scăzînd la răscroiala gîtului de 2 ori cîte 2 ochiuri. iar pe linia umărului. scădem de 6 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm drept. Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept 17 cm. continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” 20 cm înălţime. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm.Tricotăm drept în „punct de jerseu” 14 cm înălţime avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le tricotăm cu modelul II. de 2 ori cîte 4 ochiuri. însă inversat. 366 . La înălţimea totală de 51 cm scădem la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. Avem 156 ochiuri. apoi continuăm drept. Modelul este format din 11 ochiuri. în „punct de jerseu” 14 cm în înălţime. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. La înălţimea totală de 14 cm. Tricotăm la fel partea următoare. scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. Avem 150 ochiuri. orientîndu-ne după schemă. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. în total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. împărţind astfel lucrul în două părţi. În total am scăzut 28 ochiuri (cîte 14 ochiuri la o margine). avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le lucrăm cu modelul II. La înălţimea totală de 14 cm terminăm modelul II şi continuăm numai cu lînă albă 20 cm în „punct de jerseu”. cu lînă albă. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm.

Avem 124 ochiuri cu care continuăm drept 3 cm în înălţime. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). tricotînd un guler (cu modelul II). 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. cîte 62 ochiuri de fiecare parte. Formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri la începutul rîndurilor pe această linie. În continuarea ochiurilor cu modelul II lăsate pe andrelele de rezervă. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem şi scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: primele 12 ochiuri cu modelul II. Vom proceda la fel ridicînd pe andrea ochiurile corespunzătoare de la cele 2 fente (pe şolduri) şi vom tricota cu lînă albă cîte un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dosul bluzei. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm 12 ochiuri cu modelul II şi 1 ochi marginea). scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Aici împărţim lucrul în două părţi. adică tot la al 5-lea ochi îl lucrăm dublat. ridicăm ochiurile corespunzătoare de la răscroiala gîtului. Călcăm aburit părţile tricotate şi le încheiem la maşină. o dată din spate. După ce am executat un model din motivul românesc (modelul II). Avem 84 ochiuri. În rîndul următor creştem 14 ochiuri. Continuăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” un tiv (de înălţimea gulerului) pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. Coasem fermoarul cu mîna. 367 . Mîneca stîngă se execută la fel. de 20 ori cîte 1 ochi. Tricotăm prima parte 10 cm drept. de 6 ori cîte 2 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. iar restul de 28 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. însă inversat.În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). le ridicăm pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem restul ochiurilor la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare drept. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. Avem 104 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. o dată îl lucrăm din faţă. de 2 ori cîte 6 ochiuri.

bleumarin). 2 rînduri bleumarin. bentiţa de la gît şi de la mîneci se tricotează în „punct elastic”. Combinaţia de culori prezentată aici este verificată de noi. Măsura: 42 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. 6 rînduri bleumarin. 5 g albă. 15 g verde. 2 rînduri alb. Montăm 28 ochiuri de lînă bleumarin şi tricotăm drept în „punct de jerseu” o bantă uniformă de 40 cm înălţime. 2 rînduri bleumarin. Condiţia esenţială este ca lîna să fie subţire şi foarte regulat toarsă. Furnituri: Circa 100 g lînă foarte subţire bleumarin. 17 Această bluză de un efect vesel şi tineresc se lucrează din resturi de lînă aflate în orice casă. Deci în total 10 benţi bleumarin. Benţile multicolore se vor armoniza cu un fond corespunzător de culoare neapărat închisă (maron. Montăm apoi 16 ochiuri şi tricotăm benţile colorate tot în „punct de jerseu” după următoarea ordine: *6 rînduri portocaliu. 6 rînduri verde. 2 rînduri portocaliu. 5 andrele nr. Patentul din talie. 2 368 . 20 g galbenă – portocalie. iar toate culorile din aceeaşi lînă. 4 rînduri roşu. 2 (de ciorapi). necesită foarte puţin material şi se execută uşor. 20 g roşie. După acelaşi procedeu lucrăm încă 9 benţi. Încheiem scăzînd toate ochiurile într-un singur rînd. Totuşi se poate executa şi din alte nuanţe. respectînd bineînţeles armonia culorilor. 6 rînduri roşu. Model: I. 4 rînduri roşu. II.Bluză chimono cu benţi colorate – Model nr. Restul în „punct de jerseu”. Faţa şi spatele: Se lucrează la fel. negru.

după ce am îndoit pe dosul lucrului 1 cm din răscroială. apoi le coasem pe dosul lucrului. iar la bentiţa din faţă formăm cîte o cheutoare. margine de margine. 2 rînduri bleumarin *. avînd grijă să lăsăm rezerve la toate răscroielile. Tricotăm astfel drept o bantă uniformă de 40 cm înălţime. Încheiem apoi toate ochiurile într-un singur rînd. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. le tivim (surfilăm) cu lînă bleumarin în „punct de feston rar” şi le descălcăm. 1959 369 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. de cel puţin 1 cm. o bentiţă de 1 ½ cm înălţime. cu un fir de lînă bleumarin. de la cusăturile de maşină. Rezervele de 1 cm rămase pe dos. o bentiţă de 2 cm înălţime şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. în „punct de elastic”. 6 rînduri roşu. La răscroiala gîtului. Executăm acelaşi patent şi la partea din spate şi coasem elasticul la cele două margini. adică la începutul răscroielii mînecii). Tehnică. Pe fiecare umăr lăsăm cîte o deschizătură de 4 cm. 2 rînduri portocaliu.rînduri bleumarin. formînd atfel o mică mînecă chimono. Repetăm de la * pînă la*. ridicăm pe andrea 56 ochiuri (la partea din faţă) şi tricotăm cu lînă bleumarin. La sfîrşit coasem cele două benţi colorate de cîte 18 cm la cele două margini ale lucrului (la înălţime de 20 cm de la marginea de jos a lucrului. 6 rînduri verde. Executăm în total 8 benţi multicolore lungi de 40 cm fiecare şi 4 benţi de cîte 18 cm lungime. Încheiem bluza la maşină pe linia umărului şi a subraţului. După ce am cusut 5 benţi bleumarin alternînd cu 4 benţi colorate de cîte 40 cm lungime fiecare şi 2 benţi colorate aplicate la cele două margini (de cîte 18 cm lungime) formînd faţa bluzei. “Tricotaje de mînă”. Aşezăm pe un tipar de croitorie (chimono) faţa şi spatele şi croim cu foarfeca răscroiala gîtului şi linia umărului. După ce am executat toate benţile bleumarin şi multicolore le călcăm aburit. Călcăm apoi din nou pe dos tricotajul obţinut. Executăm aceeaşi bentiţă la partea din spate. În talie ridicăm 120 ochiuri din lînă bleumarin pe andrele nr. 2 şi tricotăm în „punct de elastic” un patent de 12 cm înălţime. Coasem la fel pentru spatele bluzei. alternînd o bantă bleumarin şi una colorată. în „punct de elastic”. La cele două capete ale bentiţei de la spate coasem 2 nasturi mici bleumarin. Din benţile colorate de la mînecuţă ridicăm pe 5 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă bleumarin.

Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. Model: I. Spatele: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. andrele nr. 2009 by Shortcut in carte. tricotaje.Jachetă chimono cu benţi ajurate – Model nr. „Punct de jerseu”. 3 ½. Furnituri: Circa 600 g lînă. Se tricotează cu firul dublat (lucrăm cu 2 fire). apoi pentru a treia oară modelul I. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. tricotăm din nou modelul I. Lasă un comentariu Călduroasă şi elegantă. 3 ½ şi tricotăm 8 rînduri cu modelul ajurat I (adică executăm o singură dată modelul I după schemă). După schema dată. De la 370 . 18 Posted iulie 1. Se poate lucra din „lînă industrială” pusă în vînzare în magazine. 5 andrele pentru ciorapi. II. Recomandăm culoarea galbenă. această jachetă înlocuieşte canadiana de stofă în zilele răcoroase.

Încheiem ochiurile rămase. În total creştem 14 ochiuri. şi pentru a treia oară modelul I. Scădem totodată cîte 1 ochi pe linia A – B. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. iar pe linia A – C. În rîndul următor creştem dintr-o dată. cîte 55 ochiuri. scăzînd cîte 1 ochi la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd pe linia A – B. în următoarele 14 rînduri (în „punct de jerseu”) vom creşte cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd de dus şi întors. apoi modelul I. ultimele 36 ochiuri din cele 106 ochiuri şi tricotăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. Răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 55 cm. Ridicăm pe andrea. ultimele 36 ochiuri din cele 200 ochiuri şi tricotăm în jos 14 rînduri în „punct de jerseu” şi model I. în următoarele 14 rînduri lucrate în „punct de jerseu” vom creşte cîte 1 ohi la începutul fiecărui rînd. Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. pe faţa lucrului. La marginea interioară a lucrului. La marginea interioară lucrăm drept.începutul lucrului şi pînă în acest punct vom lucra drept. însă inversat. Partea dreaptă a feţei: Montăm 44 ochiuri şi tricotăm drept 8 rînduri cu modelul I. Avem 90 ochiuri. deci în total 7 ochiuri. Ridicăm pe andrea pe faţa lucrului. apoi 14 rînduri în „punct de jerseu”. la fiecare margine a lucrului. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. din nou urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. 371 . vom forma cîte o butonieră la mijlocul fiecărei benţi lucrate în „punct de jerseu”. Avem 106 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. Continuăm lucrul pentru mîneca următoare la fel. şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd A – C. scădem căte 1 ochi numai la începutul rîndurilor. Avem 51 ochiuri. repetăm de 4 ori de la * scăzînd astfel: (începînd din primul rînd cu 200 ochiuri) la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd scădem cîte un ochi exceptînd tot al 5-lea rînd la care nu scădem deloc. la marginea exterioară a lucrului. încheiem. exceptînd tot al 5-lea rînd în care nu scădem deloc. repetăm pentru a doua oară modelul I. într-un singur rînd. începem să scădem răscroiala gîtului astfel: de 5 ori cîte 1 ochi şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd. După ce am executat 3 benzi cu modelul I. Partea stîngă a feţei se lucrează la el. inversat. terminînd astfel toate ochiurile. Avem 200 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. Cînd au rămas 56 ochiuri pe andrea. Repetăm încă de 4 ori de la * . După ce am lucrat 3 benţi cu modelul I. În rîndul următor creştem la marginea exterioară a feţei 55 ochiuri.

Rezervele jachetei (rămse pe dos) după ce am montat toate părţile. formînd manşetele.Călcăm uşor aburit şi încheiem la maşină. Cornelia Both şi Martha Recht. în „punct leneş”. Ed. le descălcăm bine. La extremitatea de jos a mînecilor ridicăm 36 ochiuri pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic”. Tivim pe dos marginile feţei cu o bentiţă lată de 3 cm. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 6 cm în înălţime. 1959 372 .

Aşezăm firul înapoi. * ridicăm 2 ochiuri. ca şi cum le-am tricota pe dos. Rîndul 2: (verde) pe dos. firul este în faţa ochiurilor. ca în rîndul precedent. cu model „tweed”. Rîndul 6: (verde) pe dos. Rîndul 5 (verde) * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul precedent. Rîndul 7: (brun) 3 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * . Repetăm de la *. 3. de grosime mijlocie. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. 19 Modelul în care se tricotează această jachetă imită stofa. lucrăm 2 ochiuri pe faţă. II. Repetăm de la *. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. spre dos. 373 . * aşezăm în faţa ochiurilor şi ridicăm cele 2 ochiuri următoare. Tivurile interioare se tricotează în culoarea mai închisă. luîndu-le din spatele andrelei. andrele nr. Rîndul 8 (brun) pe dos. Buzunare tăiate. Furnituri: Circa 320 g lînă brună şi 260 g lînă verde. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: (brun) pe dos. luîndu-le din spatele andrelei. 4 nasturi. Model: I. *ridicăm 2 ochiuri. Urmează 2 ochiuri pe faţă. Restul. spre dos. Aşezăm firul înapoi. Aceste rînduri se repetă.Jachetă Tweed – Model nr. mîneci şapte-optimi. Urmează: rîndul 1: (verde) 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. 2 ochiuri pe faţă. Se confecţionează în două culori. Rîndul 3: (brun) 1 ochi pe faţă. în 2 culori: tricotăm pentru început 1 rînd pe faţă şi un rînd pe dos cu firul brun. în faţa celor 2 ochiuri ridicate. Atenţiune: firul să fie mereu pe faţa lucrului.

creştem la cîte 2 cm. pe urmă un rînd de ochiuri pe dos. Umărul: La 57 cm măsuraţi de la marginea tivului scădem. Butonierele următoare. Între timp. Aici. măsurată vertical. urmează. pe faţa lucrului. Tricotăm drept pînă ce răscroiala mînecii. îl aşezăm în cruce peste cel brun. Aici. Continuăm cu modelul II. Rămîn 136 ochiuri. Şi din acesta lucrăm drept 4 cm. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri cu lînă brună. Luăm. pe urmă de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. la marginea interioară 43 ochiuri pe o andrea de rezervă. Încheiem. (Cînd începem să lucrăm cu firul verde. în total 4 perechi. cît şi 4 ochiuri din împletitura tweed. scădem la cîte 2 ¼ cm. Începînd de aici creştem la cîte 2 cm. la ambele margini. La 8 ½ cm măsuraţi de la tiv. tricotăm 39 ochiuri pentru 374 . ca la spate. La marginea exterioară scădem şi creştem la fel ca la spate. pînă la răscroiala mînecii. este de 14 cm. iar din cele 6 ochiuri următoare. dar la marginea dreaptă tricotăm 14 ochiuri şi mai departe în culoare brună. exact deasupra primei perechi. de 6 ori cîte 1 ochi. Rămîn 124 ochiuri. de ambele margini. şi începînd de aici. Vor fi 98 ochiuri. şi începînd de aici. a doua butonieră. Începînd cu rîndul următor continuăm cu modelul II. un rînd de ochiuri pe dos. Tricotăm un tiv de 4 cm cu modelul I. La 17 cm măsuraţi de la tiv. de 10 ori cîte 1 ochi. La marginea dreaptă (marginea interioară) adăugăm 26 ochiuri. cu modelul I. Tricotăm 4 cm drept. Vor fi 156 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri şi de 10 ori cîte 4 ochiuri. Vom avea 130 ochiuri. Rămîn 40 ochiuri la mijloc. însemnăm linia taliei. de 3 ori cîte 1 ochi. la 9 ½ cm măsuraţi de la marginea tivului facem buzunarul. se formează la fel. Spatele: Începem cu 148 ochiuri cu firul brun. la ambele margini.Măsura: 32 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. formăm la marginea interioară prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri. Tricotăm cele 4 ochiuri următoare în culoare brună. şi îl strîngem ca să nu se formeze goluri). pe faţa lucrului. mereu la distanţa de cîte 8 ½ cm. Aici va fi marginea tivului îndoit.

scădem la cîte 1 ½ cm de 16 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. la ambele margini. la începutul rîndurilor. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. cu firul brun. 12 cm. Vor fi 120 ochiuri. la acelaşi nivel cu spatele. lucrate pe faţa lucrului. le montăm. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît aceea a spatelui. La începutul rîndurilor ce urmează scădem de 10 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala gîtului: Aici. Rămîn 78 ochiuri. Coasem nasturii la locul lor. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi: rămîn 39 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. Benzile buzunarelor le răsfrîngem în afară. Scăderile se fac pe lîngă banda de 14 ochiuri în culoare brună. şi lăsăm la o parte. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. de 36 ori cîte 1 ochi. Lucrăm mai departe numai cu ochiurile buzunarului şi tricotăm 2 ½ cm. După 4 cm urmează un rînd de ochiuri pe dos. Începem pe andrele separat 41 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Călcăm părţile tricotate. Îndoim tivurile pe linia ochiurilor lucrate pe dos şi le coasem cu puncte invizibile. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 4 ochiuri. 375 . le călcăm şi le fixăm. Aici. Continuăm faţa. la cîte 2 rînduri. cît şi banda prelungită a gîtului se cos cu puncte invizibile. în linie dreaptă. de 3 ori cîte 1 ochi. Mîneca stîngă: Începem cu 84 ochiuri cu firul brun. la ambele margini. Urmăm drept. şi începînd de aici. pe urmă încheiem. Continuăm cu modelul tweed (atenţie la continuitatea modelului). cele două margini înguste le coasem. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Lăsăm lucrul de o parte. iar restul ochiurilor rămîne pe altă andrea de rezervă. creştem la cîte 1 cm de 9 ori cîte 1 ochi. Cînd mîneca măsoară 35 cm de la marginea tivului îndoit. de 21 ori cîte 1 ochi. festonăm butonierele suprapuse. Îndoim tivurile feţelor. (Răscroiala mai adîncă vine în faţă). Răscroiala mînecii: La marginea exterioară. Cu restul ochiurilor continuăm la marginea interioară încă 6 cm.buzunar. iar la începutul rîndului al doilea 10 ochiuri. Rămîn 17 ochiuri. Mîneca dreaptă: Se lucrează inversat. iar pe urmă. Încheiem. Încheiem. Marginea interioară urmează drept pînă la 35 cm măsuraţi de la marginea tivului. pe faţa lucrului şi încă 2 ½ cm în „punct de jerseu”. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Tricotăm 9 ½ cm în „punct de jerseu”. pe urmă restul de 43 ochiuri de pe a doua andrea de rezervă. şi începînd de aici. Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă. Tricotăm ochiurile marginii exterioare lăsate pe andreaua de rezervă şi în continuare cele ale căptuşelii buzunarului. Continuăm cu firul brun. Tricotăm cu modelul I şi scădem la cîte 1 cm. scădem la începutul rîndului următor 3 ochiuri. la începutul lor. Continuăm cu modelul II şi creştem la cîte 1 ½ cm. scădem la marginea exterioară. Atît căptuşeala buzunarelor. le răsfrîngem din nou.

376 .

20 Acest cardigan este completat cu un pulover lung. o croşetă. Rîndul 4: pe faţă. Restul cardiganului „punct de jerseu”. andrele nr. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. După garnitura de 6 cm. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi. Vor fi 164 ochiuri. Tricotăm 6 cm cu modelul I. La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. creştem la cîte 3 ½ cm. firul este în faţa ochiului ridicat. tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. Rîndul 3: ca rîndul 1. şi începînd de aici. 63 cm. ridicăm 1 ochi. luîndu-l din spatele andrelei. Benţile pentru nasturi şi butoniere şi garnitura se lucrează astfel: rîndul 1: *1 ochi pe faţă. de 9 ori cîte 1 ochi. lungimea. 2 ½ . cu mînecuţa scurtă. la mijlocul spatelui. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. II. Model: I. Furnituri: Circa 550 g lînă. continuăm în „punct de jerseu”. Aceste 4 rînduri se repetă. Urmează iar 5 cm din garnitură. Urmează 1 ochi pe dos. un rînd de ochiuri pe faţă. 377 . tricotăm pe dosul lucrului. Rîndul 2: * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi) firul este în faţa ochiului ridicat. Aşezăm firul înapoi. Repetăm de la * . Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. Aici. Repetăm de la * . 7 nasturi. cu care lucrăm pînă la sfîrşit. la ambele margini. În partea de sus se repetă garnitura cardiganului. fără elastic în partea de jos. În locul ultimului rînd de dos. circa 112 cm.Complet cu cardigan şi pulover – Model nr.

măsuraţi vertical. Tricotăm 7 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. Rămîn 122 ochiuri. după ce garnitura este gata. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. Cu cele 37 ochiuri de la mijloc tricotăm 2 ½ cm în „punct de jerseu”. la marginea stîngă la 6 cm şi începînd de aici creştem cîte 3 ½ cm de 9 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Umărul şi răscroiala gîtului: La 5 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. la marginea interioară însă. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem cele două bucăţi separat. Vom avea 134 ochiuri pe andrea.m. 55 ochiuri de la margine. Revenim. o dată 3 ochiuri. 20 de ochiuri la marginea interioară cu modelul I. pînă se termină toate ochiurile. revenim ş. Pe urmă. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii. continuăm scăderile pentru umăr. de 2 ori cîte 6 ochiuri. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri.a. şi începînd de aici. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 54 ochiuri. creştem aici. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 88 ochiuri. În rîndul următor tricotăm 62 ochiuri. măsurată vertical. Celelalte butoniere vin la cîte 8 ¼ cm una de alta. lucrăm cu modelul I. pe urmă la cîte 2 rînduri. Urmăm după descrierea anterioară. la cîte 2 rînduri la începutul lor. După 6 cm de la garnitură.Răscroiala mînecii: La 38 cm de jos scădem. pe faţa lucrului. la marginea interioară. Aici. Continuăm pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (38 cm şi 97 ochiuri). Tricotăm. scădem. este de 12 cm. pînă sfîrşim cu toate ochiurile. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. luăm în următorul rînd. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. La marginea dreaptă formăm prima butonieră la 1 ½ cm de la marginea de jos. Buzunarul: La 15 cm măsuraţi de jos. tricotăm rînduri prescurtate pentru a forma „pensa de la piept”. de 8 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor de 24 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Marginea din dreapta.d. tricotînd la cîte 2 rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult. Lăsăm la o parte. La începutul rîndului tricotăm 20 ochiuri cu modelul I. 17 ochiuri pe altă andrea de rezervă. La 35 cm măsuraţi de la marginea de jos. la începutul rîndurilor următoare. tricotăm 4 cm în “punct de jerseu”. revenim. pe faţa lucrului. 378 . Continuăm. începînd de la margine. La marginea exterioară. celelalte ochiuri rămîn pe andreaua stîngă. şi începînd de aici. Între timp: la 63 cm măsuraţi de jos încheiem 14 ochiuri la mijloc. Continuăm faţa. 17 ochiuri în „punct de jerseu” şi tricotăm în continuare ochiurile căptuşelii buzunarului. încheiem şi lăsăm lucrul de o parte. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 61 ochiuri. În ultimul rînd scădem primul şi ultimul ochi. creştem la ambele margini. de 12 ori cîte 1 ochi. tricotăm 20 ochiuri pînă la sfîrşit cu modelul I. o dată 4 ochiuri. restul în „punct de jerseu”. Pe alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. După 4 cm în “punct de jerseu” tricotăm încă 5 cm de garnitură. Rămîn 74 ochiuri. Facem în total 7 butoniere. la fiecare 1 cm. iar la sfîrşitul rîndului. tot în continuare tricotăm şi restul de ochiuri. la fiecare cm. urmează drept înainte. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile de pe andrea. 37 ochiuri pe o andrea de rezervă. cea interioară. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem 6 ochiuri la marginea exterioară.

iar cea plină înălţimea umărului de 8 ½ cm obţinută cu adevărat. de 4 ori cîte 3 ochiuri. încheiem la începutul rîndului următor 20 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. de 3 ori cîte 2 ochiuri. Repetăm de 3 ori de la * . Răsfrîngem banda spre interior şi o fixăm cu puncte invizibile. Încheiem fără a strînge. avem. De reţinut: Deoarece am crescut lateral sub răscroiala mînecii. 2 ½ . La 43 cm măsuraţi de la marginea de jos. Linia punctată reprezintă înălţimea real scăzută (de exemplu 6 cm). mereu cîte 2 rînduri. şi începînd de aici. Înconjurăm marginile feţelor şi marginea de jos cu 2 rînduri de picioruşe mici. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 ½ cm. La marginea aceasta nu mai scădem nici un ochi. lărgimea puloverului 104 cm. la începutul lor. prin rînduri prescurtate. Vor fi 122 ochiuri. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile şi le tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. circa 2 ½ cm în formă de unghi. Am semnalat aceasta pe tipar prin linia dublată a umărului. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. respectiv mai înaltă. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Acest rînd va fi marginea tivului îndoit. măsuraţi vertical. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi 3 ochiuri pînă se termină toate. tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. începînd de aici. scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri.Răscroiala gîtului: Între timp. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi. Aici. Încheiem. două măsuri diferite. Linia laterală este mai scurtă. Rămîn 18 ochiuri. Festonăm butonierele. creştem la cîte 2 cm. la ambele margini de 18 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea exterioară. la 53 cm măsuraţi de jos. marginea interioară este mai lungă. 379 . scădem de 18 ori cîte 1 ochi. Călcăm bucăţile tricotate. coasem nasturii. andrele nr. Mai tricotăm 3 cm drept înainte. le montăm. Tivul mînecilor îl îndoim înăuntru şi îl coasem cu puncte ascunse. de 12 ori cîte 2 ochiuri. PULOVERUL Furnituri: Circa 350 g lînă. scădem 1 ochi. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul II. Întoarcem clapele buzunarelor spre interior şi le fixăm la fel cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. de 6 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 1 ochi.

pe faţa lucrului tricotăm 124 ochiuri. Umărul: La 53 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. Scădem umărul mai departe. la ambele margini. Tricotăm 4 cm cu modelul II. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii. tricotăm în locul pensei de la piept. la 49 cm măsuraţi de jos. ridicăm 1 ochi. încheiem la mijloc 20 ochiuri. de 8 ori cîte 1 ochi. Între timp. La 33 cm măsuraţi de jos. tricotăm 6 cm cu modelul I. şi tricotăm 99 ochiuri pe dos. Faţa: Începem cu 140 ochiuri cu modelul II. creştem la ambele margini. pe urmă 4 cm cu „punct de jerseu” şi iar cu modelul I pînă la 380 . apoi continuăm încă 4 cm drept înainte. pînă ce spatele măsoară 36 cm de la linia de jos. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. Marginea interioară va fi cu circa 2 cm mai înaltă. la începutul lor. ridicăm 1 ochi. de 9 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 rînduri. Continuăm drept înainte. şi tricotăm 83 ochiuri pe dos. Restul „punct de jerseu”. continuăm cu modelul II pînă la sfîrşit. şi tricotăm 91 ochiuri pe faţă. Revenim. iar la marginea de lîngă gît. Între timp la 39 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos (la 1 cm de la începutul răscroielii mînecii). este de 9 ½ cm.a. la ambele margini.m. la 60 cm de la marginea de jos. Aici. pînă se epuizează toate ochiurile. La 4 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Vom avea 134 ochiuri. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Aici şi începînd de aici creştem la fiecare cm. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile. Rămîn 122 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp.Model: I. Începînd de aici vom avea două măsuri diferite. de 2 ori cîte 3 ochiuri. cîte 5 ochiuri pînă se sfîrşesc toate ochiurile. la ambele margini. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri.) Lucrăm drept înainte pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (36 cm). Spatele: Începem cu 134 ochiuri. Revenim ş. Rămîn 118 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Continuăm în felul acesta şi tricotăm fiecare rînd cu cîte 8 ochiuri mai mult. Vom avea 152 ochiuri. Revenim. Garnitura de la partea de sus identică cu modelul I al cardiganului. măsurată vertical. Vor fi 164 ochiuri.d. scădem. la cîte 3 cm. II. scădem la începutul rîndurilor următoare de 34 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi. ridicăm 1 ochi. de 12 ori cîte 1 ochi. cea exterioară cu circa 2 cm mai scurtă. La 8 cm şi începînd de aici la cîte 2 ½ cm creştem. Revenim. (Vezi observaţia „de reţinut” din descrierea cardiganului. rînduri prescurtate.

măsuraţi vertical. scădem la începutul rîndurilor următoare. Cînd mîneca măsoară 11 cm de la marginea de jos. Răscroiala gîtului: Între timp. scădem la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. * de 6 ori cîte 1 ochi. Tehnică. Rămîn 18 ochiuri. creştem aici şi începînd de aici. 1959 381 . la ambele margini. măsuraţi vertical. pînă la sfîrşit. Cornelia Both şi Martha Recht. Vor fi 136 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Pe urmă scădem de 18 ori cîte 1 ochi. “Tricotaje de mînă”. Rămîn 92 ochiuri pe andrea. Vor fi 106 ochiuri. Scădem mai departe umărul după indicaţiile date. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. încheiem 20 ochiuri la mijlocul lucrului. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Scădem la începutul şi sfîrşitul celui de-al 4-lea şi al 8-lea rînd cîte 1 ochi. de 7 ori cîte 1 ochi. de 7 ori cîte 1 ochi. cîte 3 ochiuri. la începutul rîndului. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. la 58 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos. Continuăm şi creştem la cîte 4 rînduri. Mîneca: Începem cu 96 ochiuri cu modelul II. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Ed. iar de la marginea interioară de lîngă gît. la ambele margini.sfîrşit. urmează 2 rînduri fără scăderi. pînă se epuizează toate ochiurile. La 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Repetăm de 2 ori de la * . Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 16 ½ cm. Încheiem.

Urmează un rînd de ochiuri pe dos (lucrat pe faţa lucrului). Punctul de jerseu trebuie să fie lucrat strîns şi foarte uniform. andrele nr. Spatele: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. BLUZA Furnituri: Circa 250 g lînă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Această bandă va forma tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei şi îl coasem invizibil de corsaj. cu o garnitură orginală. 2 ½. Model: I.Set de bluză şi cardigan – Model nr. în culoare pastel. 382 . III. 1 fermoar. Clapele se tricotează cu modelul descris la cardigan. 21 Acest set de bluză şi cardigan se execută cu un mic guleraş gen „ofiţer”. Restul în „punct de jerseu”. II. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Măsura: 28 ochiuri şi 41 rînduri = 10 cm din modelul III. Se tricotează dintr-o lînă de calitate bună.

adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul).Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. la începutul rînurilor. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Mînecile: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. urmează 20 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). cu deosebirea că avem 4 ochiuri mai mult şi nu formăm fenta de la spate. scădem. Executăm mîneca următoare la fel. de 5 ori cîte 4 ochiuri. iar ultimele 20 ochiuri rămase la mijlocul andrelei le scădem într-un singur rînd. de 5 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm în “punct de jerseu” 5 cm în înălţime. cîte 55 ochiuri pe o andrea. În jurul răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în “punct de semielastic” o bentiţă 383 . Aici împărţim lucrul pe două andrele. Tricotăm drept 5 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Faţa: Se lucrează în acelaşi fel ca spatele. Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem în acelaşi timp linia umerilor şi răscroiala gîtului astfel: la marginea exterioară scădem. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Călcăm aburit. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. încheiem la maşină şi coasem fermoarul la spate. însă inversat. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. iar la răscroiala gîtului. de 6 ori cîte 2 ochiuri. coasem tivurile. de 2 ori cîte 6 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). de 40 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor. Avem 110 ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 35 cm. formînd linia umărului. 2 ½ şi tricotăm în “punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. Avem 140 ochiuri. Lucrăm mai departe prima parte cu 55 ochiuri tricotînd drept la ambele margini pînă la înălţimea totală de 45 cm. scăzînd la începutul rîndurilor următoare.

1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. lungimea 62 cm. 2 ochiuri pe faţă. Model: Bordura feţelor şi manşetele se tricotează cu modelul II. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 6 ochiuri pe dos. cu modelul II. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. andrele nr. 2 ochiuri pe dos. scăzînd pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Modelul II: Rîndul 1 (pe dosul lucrului): 1 ochi pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. formînd clapele. restul cu modelul III în „punct de jerseu”. Montăm cîte 13 ochiuri şi tricotăm două benzi de 10 cm lungime. 384 . 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă.de 2 cm înălţime. 1 ochi pe dos. 8 ochiuri pe dos. CARDIGANUL Furnituri: Circa 550 g lînă. 1 ochi pe dos. 7 ochiuri crescute (adică montăm 7 ochiuri pe andrea). Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ½. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos.

Rîndul 10: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri la un umăr). 1 ochi pe dos. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. 1 ochi pe faţă. de la stînga spre dreapta. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 385 . în „punct de jerseu” 40 cm în înălţime. Continuăm drept. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm înălţime. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. iar restul de 50 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. O dată cu scăderea umărului formăm şi răscroiala gîtului. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. o dată 5 ochiuri. 1 ochi pe faţă. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă. pe această linie. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Partea dreaptă a feţei: Montăm 78 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. de 7 ori cîte 5 ochiuri. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). 1 ochi pe faţă. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate ca începînd de la terminarea tivului. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe faţă. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Umărul şi răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. Continuăm 40 cm înălţime. Avem 120 ochiuri cu care tricotăm drept 19 cm în înălţime. 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. scăzînd la începutul rîndurilor. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. 1 ochi pe os. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). În total am scăzut 20 ochiuri şi au rămas 58 ochiuri cu care tricotăm 19 cm înălţime.Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 1 ochi pe dos.

Călcăm aburit. În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). dar inversat. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 2 ½ şi tricotăm cu modelul II o bandă de lungimea corespunzătoare marginilor feţelor şi răscroielii gîtului (după ce cardiganul a fost călcat şi încheiat). Executăm cealaltă mînecă la fel. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. La el tricotăm două manşete pentru mîneci. Avem 100 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Aceste garnituri nu se calcă.Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Ed. Încheiem şi coasem benzile cap în cap cu marginile feţelor şi mînecilor. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele şi tricotăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. Vă reamintim regula generală că primul ochi din fiecare rînd se ia nelucrat. Garnitură: Montăm 11 ochiuri pe andrele nr. coasem pe dos tivurile şi încheiem la maşină. de 50 ori cîte 1 ochi. 1959 386 . “Tricotaje de mînă”. Tehnică. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht.

andrele nr. rejansă. jacheta gen „sac” are o garnitură de benzi uni. Lungimea fustei 70 cm. un fermoar. fără banda de la gît. 22 Se tricotează în două culori într-un model tweed. Fusta este dreaptă şi strîmtă. 64 cm. lungimea la mijlocul spatelui. patru nasturi mai mari şi 6 nasturi mai mici. 387 . Mărimea: Lărgimea jachetei închisă la nasturi circa 106 cm. Tivurile de jos se lucrează în „punct de jerseu”. Furnituri: Circa 550 g lînă de culoare deschisă şi 600 g lînă de culoare închisă. Model: I. 2 şi 2 ½.Taior şi fustă – Model nr.

Partea dreaptă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. ca rîndul 2. vin la cîte 10 cm una de alta. cu firul de culoare închisă. Tricotăm 3 cm cu modelul I. La marginea stîngă (cea exterioară) creştem la 9 cm de la tiv şi începînd de aici la cîte 3 cm. spre dos. de 2 ori cîte 9 ochiuri. Aşezăm firul înapoi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucaţi separat. Aici. 2 ½. Repetăm de la * . şi începînd de aici. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Rîndul 2: (închis) * 1 ochi pe dos. Umărul şi răscroiala mînecii: La 58 cm de la tiv scădem. III. Vot fi 100 ochiuri. Continuăm să scădem pentru umăr după indicaţiile de mai sus. Restul se tricotează astfel: numărul ochiurilor trebuie să fie divizibil cu 4. firul este în faţa ochiului ridicat. Repetăm aceste 4 rînduri. tricotăm un rînd pe faţă. Pregătim o bucată de 26 ochiuri pentru a învăţa modelul. creştem la cîte 4 ½ cm. pe verticală. iar la marginea interioară. ca rîndul 1. ridicăm 1 ochi. Repetăm de la * . plus 2 ochiuri pentru începutul şi sfîrşitul rîndului. la 64 cm de la tiv încheiem la mijlocul rîndului 14 ochiuri. la gît. ridicăm 1 ochi. aşezăm firul înapoi. 2 cu firul de culoare închisă. 1 ochi pe dos. spre dosul lucrului.II. Vor fi 152 ochiuri. la ambele margini. Rîndul 4: (deschis). creştem la cîte 2 cm. 11 cm. 2 ochiuri pe faţă. 2. de 14 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. În locul ultimului rînd pe dos. dar la 5 cm măsuraţi de la tiv formăm aici prima butonieră. Între timp. firul este în faţa ochiului ridicat. cu andrele nr. Tricotăm 9 cm de la tiv drept înainte: aici. Continuăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. Descrierea benzilor de la feţele şi buzunarele jachetei este dată în text. Restul butonierelor. scădem la cîte 2 rînduri. pe andrele nr. Continuăm cu modelul III. la ambele margini. În locul ultimului rînd pe dos. pînă la sfîrşit. 388 . în total 4. Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm din modelul III. Rămîn 144 ochiuri. de 7 ori cîte 1 ochi. JACHETA Spatele: Începem cu 172 ochiuri. de 4 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici. Vor fi 186 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 39 cm de la tiv. de 10 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor următoare. Rîndul 1: (închis) * 2 ochiuri pe faţă. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului) şi continuăm pe andrele nr. Marginea dreaptă (cea interioară) continuă drept înainte. Rîndul 3: (deschis). de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. 2 ½ cu modelul III. Tricotăm 5 ochiuri de la începutul rîndului şi cu 7 ochiuri facem butoniera.

Cele două margini înguste le prindem cu puncte invizibile de faţă. măsuraţi vertical. 389 . La 3 cm de la tiv. creştem aici. şi începînd de aici la cîte 1 cm. creştem la ambele margini de 20 ori cîte 1 ochi. Festonăm butonierele. următoarele 48 ochiuri le trecem pe o andrea de rezervă. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 19 cm. Continuăm faţa: pe dosul lucrului tricotăm ochiurile rămase la sfîrşitul andrelei. luînd dosul lucrului drept faţă. Repetăm încă de 2 ori de la * . o rulăm spre interior şi o coasem. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. 2. la 12 cm de la tiv. Vor fi 134 ochiuri. Ridicăm ochiuri îndeajuns pentru ca feţele să nu se încreţească. mereu la cîte 2 rînduri. Lăsăm de o parte. în culoare închisă. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri.Buzunarul: Între timp. Cînd mîneca este de 41 cm de la tiv. pe urmă scădem de 16 ori cîte 1 ochi. Încheiem. Tricotăm un tiv la fel ca la primele bucăţi. Cu alte andrele începem 50 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm cu modelul III. După ce am încheiat banda. formăm umărul. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. scăzînd ochiurile ca la spate. sau altă măsură necesară antebraţului. o dată 10 ochiuri. cu andrele nr. pe urmă continuăm cu andrele nr. cu modelul III. o dată 10 ochiuri. la 39 cm de la tiv. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Între timp. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare. luînd dosul lucrului drept faţă. scădem la marginea exterioară. pe urmă tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. Îndoim tivurile de jos şi le fixăm cu puncte invizibile. coasem nasturii mari pe feţe şi cîte 3 nasturi mici pe mîneci. de 26 ori cîte 1 ochi. 2 ½. * urmează 2 rînduri fără scăderi. mereu cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. Încheiem. Continuăm după instrucţiunile date. Mîneca stîngă: Începem cu 94 ochiuri. Sucim bucata tricotată în formă de rulou şi o prindem de interiorul feţei. tricotăm următorul rînd pe faţa lucrului astfel: tricotăm 28 ochiuri de la margine. Răscroiala mînecii şi a gîtului: Cînd marginea interioară este de 39 cm măsuraţi de jos. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi şi lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. Rămîn 26 ochiuri. o dată 3 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 1 cm. scădem aici. Mîneca dreaptă: Se tricotează invers. o dată 4 ochiuri. şi aici mereu la cîte 2 cm. La el prindem şi cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului. La marginile interioare ale feţelor şi în continuare la gît. Lăsăm lucrul de o parte. măsuraţi vertical. de 9 ori cîte 1 ochi. Ochiurile buzunarului le luăm pe andreaua de rezervă şi tricotăm cu firul de culoare închisă 4 cm în „punct de jerseu”. (Atenţie la continuitatea modelului!) Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. de 10 ori cîte 2 ochiuri. pe urmă scădem de 6 ori cîte 1 ochi. pe urmă în locul ochiurilor buzunarului tricotăm ochiurile căptuşelii şi sfîrşim cu cele 28 ochiuri rămase pe andrea.

scădem la cîte 8 rînduri. Din lînă de culoare închisă tricotăm 3 cm cu modelul I. încheiem (dacă voim o fustă mai lungă sau mai scurtă. de 7 ori cîte 1 ochi (152 ochiuri). 390 . pe care o prindem de rejansă şi care va susţine cuta fustei. La 26 cm de la tiv încheiem 74 ochiuri la mijlocul rîndului. La 45 cm de la tiv continuăm ca la faţa fustei. Tricotăm drept înainte pînă avem 45 cm de la tiv. 2. schimbăm lungimea părţii tricotate drept). Cînd fusta măsoară 70 cm de la tiv. pe andrele nr. 2 ½. Continuăm cu andrele nr. Spatele fustei: Începem cu 240 ochiuri. la începutul şi sfîrşitul lor. Tivul de jos îl îndoim şi îl prindem cu puncte invizibile. pe urmă continuăm lucrul. pe urmă la cîte 4 rînduri de 15 ori cîte 1 ochi. 2 ½ cu modelul III. Rămîn 122 ochiuri. luînd pe o singură andrea cele 166 ochiuri rămase. Tricotăm tivul de 3 cm şi continuăm cu modelul III pe andrele nr. 2 cu lînă de culoare închisă. pe urmă călcăm atît faţa cît şi spatelui fustei şi o montăm. Aici. coasem o fîşie de mătase lată de 11 cm. şi începînd de aici. Fixăm partea de sus a fustei de rejansă şi în cusătura din stînga aşezăm fermoarul. Îndoim bucata scăzută de la spate şi o însăilăm.FUSTA Faţa fustei: Începem cu 166 ochiuri pe andrele nr. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. La marginea de sus a cutei îndoite de la spate.

“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 391 .

Pentru executarea acestui model avem nevoie de un număr de ochiuri divizibil cu 2. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează la fel cu rîndul 1. avînd grijă ca la fiecare rînd să deplasăm modelul cu un ochi spre stînga.a. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. apoi lucrăm ochiul 1 pe faţă luat din faţă şi lăsăm pe faţă ochiul 4 (luat din dos). rejansă. 392 .Costum taior cu mînecă trei sferturi – Model nr. grosimea peste şolduri 108 cm. 2 ½. Mărimea: Grosimea taliei 72 cm. 23 Furnituri: Circa 400 g lînă.m.d. andrele nr. Rîndul 1 (pe faţa lucrului): ochiul al 2-lea se lucrează pe faţă luat din dos. lungimea fustei 72 cm. apoi ochiul 3 lucrat pe faţă (luat din faţă) şi lăsăm ambele ochiuri de pe andrea ş. fermoar. Măsura: 34 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. Model: I.

Tricotăm fusta din două bucăţi identice. Executăm partea a doua la fel. Continuăm a tricota drept 52 cm. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate încpînd de la terminarea tivului. dublăm partea superioară (din talie şi pînă dedesubtul liniei şoldurilor) cu o căptuşeală dintr-o ţesătură de mătase. 393 . Pentru a evita deformarea fustei. Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. coasem rejansa şi montăm fermoarul în partea stîngă a fustei. 2 ½ şi tricotăm o bucată de 5 cm înălţime în „punct de jerseu”. urmează 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul fustei. în înălţime cu modelul nr. Încheiem fusta prin cusături invizibile pe dosul lucrului. la fiecare margine a lucrului. I şi din acest punct începem să scădem pentru a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm 20 cm în înălţime scăzînd 1 ochi la 1 cm. Călcăm aburit şi coasem tivul prin cusături în punct invizibil pe dosul fustei. Am scăzut în total 40 ochiuri şi au mai rămas 120 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd.

Mărimea: Grosimea bustului aproximativ 100 cm. I şi începem să scădem pentru 394 .TAIORUL Furnituri: Aproximativ 450 g lînă. Model: II. andrele nr. Spatele: Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminaerea tivului. lungimea 63 cm. 2 şi 2 ½. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. 1 nasture. Continuăm a tricota 6 cm în înălţime cu modelul nr. restul îl vom tricota cu modelul nr. Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. I după descrierea dată la fustă. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm înălţime. urmează un rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui.

În total am scăzut 20 ochiuri. cu andrele nr. Răscroiala mînecii: 395 .a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm o bucată de 10 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. 2 ½ o bucată de 20 cm înălţime crescînd pe linia subraţului la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. pentru a marca linia taliei şi continuăm a tricota din nou cu andrele nr. Avem 160 ochiuri şi o înălţime totală de 39 cm. În total am cresscut 20 ochiuri. Avem 140 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. 2. Urmează 3 cm în înălţime drept.

dar inversat şi fără butonieră. Continuăm a tricota 34 cm în înălţime cu modelul nr. Avem grijă ca în dreptul butonierei de pe corsaj să formăm butoniera corespunzătoare pe tiv. 2. 7 cm înălţime. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 10 ori cîte 2 ochiuri. I. Ed. respectiv la 1 ½ cm înălţime. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. Avem 66 ochiuri. cîte 1 ochi la 2 cm. pe care îl îndoim pe dosul lucrului şi îl coasem în punct invizibil. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. începînd de la terminarea tivului de jos. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri.Scădem la începutul primelor 2 rînduri cîte 8 ochiuri. începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 10 ori cîte 6 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. Continuăm cu andrele nr. continuăm a tricota drept 7 cm în înălţime. iar pe linia B – C. Executăm partea stîngă la fel. Continuăm cu modelul I astfel: la marginea exterioară a feţei tricotăm drept 6 cm în înălţime drept. de 40 ori cîte 1 ochi. Cornelia Both şi Matha Recht. pentru a forma răscroiala rotunjită a reverului vom scădea la începutul rîndurilor. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 2 ori cîte 8 ochiuri şi de 5 ori cîte 6 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm. Avem 82 ochiuri. să formăm o butonieră din 4 ochiuri la 2 cm distanţă de la marginea interioară a feţei. şi pînă la punctul C şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 5 cm înălţime. La înălţimea totală de 59 cm. Avem 76 ochiuri cu care tricotăm drept 3 cm în înălţime cu andrele nr. Avem 64 ochiuri. la fel ca şi pentru spate. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. iar la marginea interioară a feţei. iar pe linia şoldurilor scădem cîte 1 ochi la 1 cm. Pe linia răscroileii mînecii. După ce am călcat aburit faţa. tricotată cu andrele nr. 3 cm în înălţime pentru a forma tivul spatelui şi încheiem. Din acest punct începem să creştem pe linia răscroielii mînecii. 1959 396 . Începînd din acest punct creştem la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm (de 5 ori). pe linia A – B. Am scăzut în total 32 ochiuri şi au mai rămas 128 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie 8. “Tricotaje de mînă”. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. 2 ½ tricotînd 20 cm în înălţime astfel: pe linia subraţului creştem cîte 1 ochi la 2 cm. Tehnică. la el ca şi pentru spate. de 2 ori cîte 4 ochiuri. 2 avînd grijă ca la jumătatea acestei benţi care marchează linia taliei. Rămîn 26 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. În total am scăzut 16 ochiuri. Avem 138 ochiuri. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. În total am crescut 34 ochiuri (cîte 17 ochiuri la fiecare margine). vom ridica pe andrele ochiurile corespunzătoare. Executăm mîneca următoare la fel. 3. Au rămas 46 ochiuri la mijlocul spatelui cu care continuăm să tricotăm drept în „punct de jerseu”. În total am scăzut 10 ochiuri. de 6 ori cîte 3 ochiuri. iar la marginea inerioară a feţei (pe linia B – C) scădem cîte 1 ochi la 5 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. scădem cîte 1 ochi la 3 cm.

fermoar. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă.Rochie largă – Model nr. tivul mînecilor şi cordonul se lucrează în „punct de orez”. circa 80 cm panglică lată de 4 cm pentru dublura cordonului. Model: I. tricotăm 1 ochi pe dos. 5 nasturi. care formează cute necălcate. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 90 – 92 cm. Banta lată a butonierelor şi nasturilor se lucrează în continuare cu banta care înconjoară decolteul. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. compusă din 12 clini. Furnituri: Circa 600 g lînă. 397 . 2 ½ şi 3. andrele nr. o croşetă. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Lungimea fustei 68 cm. Tivul de jos al fustei. o cataramă. 24 Rochie tinerească. rejansă. deasupra celui pe dos. cît şi banta de la gît. 1 ochi pe dos. cu fusta largă. banta pentru butoniere şi nasturi. Corsajul este ajustat şi are mîneci raglan trei sferturi.

Rîndul 2: pe faţă. 398 . Restul se lucrează în felul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) pe dos.II.

7 ochiuri pe dos. Tricotăm 10 cm cu modelul I drept înainte. cu modelul II. Spatele corsajului: Începem cu 113 ochiuri pe andrele nr.) Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Aici. iar pe faţă. În locul ultimului rînd din model. sau altă măsură necesară. Rămîn 41 ochiuri. Rîndul 7: ca rîndul 5. Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. Repetăm de la * . Clinul fustei: (De 12 ori) Începem cu 81 ochiuri pe andrele nr. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. 3. scădem la cîte 2 ½ cm. Rîndul 5: 7 ochiuri pe dos. Rîndul 8: * 7 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Urmează 7 ochiui pe dos. Rîndul 15 ca rîndul 13. pe dos. de 20 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici. Repetăm de la * . * 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 12: * 7 ochiuri pe faţă. încheiem (dacă dorim fusta mai lungă sau mai scurtă. Tricotăm 4 cm drept înainte. 3. 3 ochiuri pe dos. Repetăm de la * . pe urmă pe dos şi iar pe faţă şi abia acum dăm drumul ochiului de pe andreaua stîngă. * 3 ochiuri pe faţă. * următorul ochi se tricotează de 3 ori. 7 ochiuri pe dos. Repetăm de la * . la ambele margini. Rîndul 4: * 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 14 ca rîndul 12. Rîndul 10: pe faţă. * ochiul următor se tricotează de 3 ori: o dată pe faţă. Repetăm de la * . Aceste 16 rînduri dau modelul. şi 399 .Rîndul 3: 7 ochiuri pe dos. Rîndul 6: ca rîndul 4. 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos. ca în rîndul 3. Repetăm de la * . Urmează 7 ochiuri pe dos. schimbăm măsurile părţii de jos lucrată drept). (Atenţie la scăderi! Cele 3 ochiuri ale bobiţei se consideră drept un singur ochi. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. Rîndul 16: * 7 ochiuri pe faţă. pe faţă. Aici. Repoetăm de la * . 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos. pe urmă continuăm cu modelul II. Rîndul 9: pe dos. Repetăm de la * . Cînd clinul măsoară 68 cm de la marginea de jos. Continuăm drept încă 5 cm.

cîte 9 ochiuri. Ridicăm ochiurile în jurul decolteului pe andrele nr. Tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 4 ochiuri facem butoniera. Răscroiala gîtului: Între timp. sau altă măsură necesară antebraţului. Răscroiala gîtului: Între timp. Vor fi 137 ochiuri. luăm cele 14 ochiuri în „punct de orez lungit” pe o andrea de rezervă (preferabil pe un ac mare de siguranţă). Tricotăm 5 cm cu modelul I. la gît. de 12 ori cîte 1 ochi. Montăm părţile raglanului. cînd marginea interioară este de 26 cm. la începutul şi la sfîrşitul lor. 3 şi modelul II. Tricotînd rîndurile dus-întors. 3. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. Vor fi 105 ochiuri. La marginea exterioară scădem mai departe cîte 1 ochi. pe urmă scădem de 12 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii raglan: La aceeaşi înălţime cu spatele. Repetăm încă de 3 ori de la * . Vor fi 77 ochiuri. * cele 2 ochiuri următoare le lucrăm împreună. la 32 cm măsuraţi de jos. Rămîn 39 ochiuri. scădem la marginea exterioară. (Banta de la marginea de jos a mînecilor nu se abureşte). 65 ochiuri din răscroiala pentru gît a spatelui. Răscroiala mînecii raglan: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 9 ochiuri * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 39 ochiuri de la mîneca dreaptă. scădem cîte 4 ochiuri la cîte 2 rînduri. lucrăm 3 cm cu modelul I. La marginea stîngă creştem. Partea dreaptă a corsajului: Începem cu 65 ochiuri pe andrele nr. La marginea dreaptă (cea interioară) tricotăm 14 ochiuri cu modelul I pînă la sfîrşit. la marginea interioară. În rîndul următor. Între timp. Repetăm de la * . de 12 ori cîte 1 ochi. În al treilea rînd al modelului tricotăm după ochiul începător şi înaintea ochiului care încheie rîndul. Continuăm drept înainte. Aburim părţile tricotate. numai 5 ochiuri pe dos. Continuăm 6 cm drept înainte. scădem la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Începem cu 69 ochiuri pe andrele nr. 39 ochiuri de la mîneca stîngă. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 2 ori cîte 3 ochiuri. Începînd de aici creştem mereu la cîte 4 rînduri. în rîndul următor. în locul celor 7 ochiuri pe dos. creştem la ambele margini. tricotăm apoi 6 ochiuri. formăm 4 butoniere la marginea interioară. Repetăm de 3 ori de la * . 2 ½. la cîte 1 cm. Sfîrşim rîndul. 9 ochiuri. În rîndul 400 .începînd de aici. încheiem la mijloc 29 ochiuri. Aici formăm a 5-a butonieră în aceeaşi linie cu primele patru. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. ridicăm în continuare 31 ochiuri de la partea dreaptă a gîtului. începînd de la 4 cm. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 12 ori cîte 1 ochi. tricotăm 18 ochiuri de la margine. * urmează 2 rînduri fără scăderi. Cînd mîneca măsoară 31 cm de jos. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare. de 17 ori cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. la 5 cm măsuraţi de jos şi pe urmă mereu la cîte 6 cm. pe urmă continuăm cu andrele nr. 31 ochiuri de pe partea stîngă a gîtului şi 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă a feţei stîngi (233 ochiuri). Pe acestea le trecem pe o andrea de rezervă. 2 ½ în felul următor: luăm 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă de la faţa dreaptă a corsajului. pînă avem 21 cm de jos. Repetăm de 3 ori de la * . de 8 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se epuizează toate ochiurile.

“Tricotaje de mînă”. acum însă tricotăm numaă cîte 5 ochiuri după cele lucrate împreună. Coasem nasturii. călcăm pe vîrf cusăturile interioare şi coasem fusta pe rejansă.următor repetăm scăderile. Cornelia Both şi Martha Recht. Împreunăm clinurile fustei. Coasem o cataramă cumpărată de gata. Rămîn 183 ochiuri. aşezînd cutele. în acest caz îl începem numai pe 12 ochiuri şi-l facem lung de 150 cm. Ed. În cusătura din stînga aşezăm un fermoar. Coasem şi părţile laterale ale corsajului. Încheiem. 2 ½. Înconjurăm decolteul cu rînduri de picioruşe scurte. Cordonul: Începem cu 14 ochiuri pe andrele nr. pe urmă îl împreunăm cu fusta. Căptuşim cordonul cu panglică. Putem însă să şi legăm cordonul cu o fundă. 1959 401 . Scădem iar de 25 ori. Tricotăm cu 6 cm mai mult decît măsura taliei. Acest cordon nu trebuie căptuşit. Feţele corsajului trebuie să se petreacă de 4 cm. Tehnică.

urmează 1 ochi pe faţă. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată la nasturi circa 76 cm. iar pentru fetiţe. 402 . şi 5 nasturi. lungimea la mijlocul spatelui. Gulerul. fără guler. * ridicăm 1 ochi. Rîndul 2: (bleu) pe faţă. Repetăm aceste 4 rînduri. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd pe faţă. Model: I. 2 ½ şi 3. Pentru băietaşi o tricotăm într-un model pepit în bleu cu alb. baza. 60 Prima îmbrăcăminte importantă a copilului.Hăinuţă şi boneţică de copil mic – Model nr. Rîndul 1: (bleu) pe faţa lucrului: ochiul începător. * 1 ochi pe faţă. ridicăm 1 ochi luîndu-l din spatele andrelei (firul este în spatele andrelei). ca rîndul întîi. Rîndul 4: (alb) pe faţă. Rîndul 3: (alb) ochiul începător. şi circa 100 g lînă colorată. roz cu alb. andrele nr. Repetăm de la * . Furnituri: Circa 120 g lînă albă. tivurile şi partea de sus a bonetei se lucrează în „punct leneş”. II. 30 cm (pentru copii de 1 an). mijlocie. Repetăm de la * .

şi tricotăm 2 cm cu modelul I. Spatele: Începem cu 80 ochiuri. Creştem mereu la cîte 2 ¼ cm. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea stîngă (exterioară) 3 ochiuri. Tricotăm 14 cm cu modelul II.Măsura: 28 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. Marginea interioară urmează drept înainte. 3. Încheiem. 3. 2 ½ cu lînă albă. pe urmă la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. cu modelul II. Umărul: Cînd spatele este de 25 cm de la marginea de jos. pe andrele nr. Rămîn 20 ochiuri la mijloc. formăm umărul. Rămîn 66 ochiuri. cu modelul II. cînd lucrul are 25 cm de la marginea de jos. de 6 403 . 3. Umărul: Între timp. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 44 ochiuri pe andrele nr. lucrat cu andrele nr. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 rînduri. Rămîn 35 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. Mîneca: Începem cu 46 ochiuri pe andrele nr. Partea stîngă a feţei se tricotează în sens opus. Tricotăm 14 cm cu modelul II. 3. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. la ambele margini ale mînecii. Răscroiala gîtului: La 23 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la marginea interioară. scăzînd la marginea exterioară cîte 3 ochiuri. Apoi urmăm drept înainte.

Pamponul se face astfel: tăiem din carton tare 2 rotocoale atît de mari cît dorim să fie pamponul (adică ceva mai mari). îl întărim. Pe altă andrea ridicăm 164 ochiuri de la marginea de jos. facem 5 butoniere orizontale. Vor fi 58 ochiuri. facem o bordură de 2 cm cu modelul I în culoare albă. Scădem în ultimele 2 rînduri cîte 1 ochi. Călcăm părţile tricotate. 2 ½. cu modelul II. deci în 8 locuri. începînd de la colţul de jos. La mijloc facem 2 găuri rotunde. La marginea interioară ridicăm 64 ochiuri. pînă vor fi 17 ochiuri. Pregătim două şnururi de cîte 25 cm. cu lînă albă şi tricotăm 12 cm cu modelul I. La 17 cm de la marginea de jos. Încheiem. coasem clapele de ambele părţi. Urmează încă 2 cm. 2 ½. pe andrele nr. Boneţica: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. iar pentru capătul şnururilor. Între timp. intrînd cu vîrful foarfecii între cele două rotocoale de carton. la lăţimea de 1 cm. Cînd gulerul este gata. După ce l-am întărit bine. Tricotăm 7 cm. de circa 1 ½ cm diametru. 3. dîndu-i o formă frumoasă rotundă. începînd de la gît. în lăţime de 2 ochiuri şi continuăm cu lucrul în cerc. pe o a treia andrea ridicăm 64 ochiuri de la marginea dreaptă. Prindem cele 2 rotocoale şi le surfilăm des cu firul de lînă. Scădem la începutul şi la mijlocul fiecărei andrele. ridicăm şi ochiurile din răscroiala gîtului la cîte 1 cm de la marginea feţelor şi tricotăm 3 cm drept înainte. pe urmă continuăm cu andrele nr. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 3 ochiuri. Gulerul: După ce am tricotat bordurile. 404 . împărţite la distanţe egale (în partea stîngă pentru băieţi. La întîlnirea andrelelor creştem în fiecare rînd cîăte 1 ochi pentru ca să se aşeze frumos colţurile. Coasem pe doul lucrului cele două margini înguste ale bucăţii cu model. Desfacem firele cu îngrijire şi le înfăşurăm strîns cu un fir de lînă. pe care le coasem de clape. Apoi tăiem firele. tricotînd în fiecare al 3-lea şi 4-lea ochi împreună pe faţă. pe urmă împărţim ochiurile pe 4 andrele (cîte 24 ochiuri pe andrea). pînă se umple mijlocul găurit. În sfîrşit. cu ochiuri pe faţă. de 2 ori cîte 2 ochiuri. 2 ½. de 12 ori cîte 1 ochi. rotunjim colţurile cu ajutorul unui fier de călcat nu prea încins. pe andrele nr.ori cîte 1 ochi. Rămîn 12 ochiuri. Rupem firul. în partea dreaptă pentru fetiţe). două pampoane mai mici. Repetăm încă de 2 ori de la * . cu lînă albă. La 8 cm de jos încheiem. scoatem cartonul şi tundem pamponul cu foarfeca.) Începem cu 7 ochiuri. Pentru vîrf facem un pampon mare. cu modelul I. cîte 1 ochi la 2 rînduri. Tricotăm rîndurile dus – întors. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. pînă rămîn 16 ochiuri. Creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi. le asamblăm. îl introducem într-un ac de brodat şi strîngînd ochiurile pe dosul lucrului. Răsfrîngem bordura cu model. Mai scădem de 6 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm în „punct leneş”. Clapele pentru urechi: (2 buc.

Ed. 1959 P. Eu am tricotat hăinuţa. E uşor de lucrat. Boneţica nu am făcut-o pentru că. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. am preferat să croşetez o pălăriuţă. fiind hăinuţă pentru fetiţă. dar am mai schimbat culorile pentru un model variat.“Tricotaje de mînă”. Spor! 405 .S. vezi poza.

Tipar drept. luîndu-le din spatele andrelei. 25 Rochie închisă cu nasturi pînă jos. Repetăm de la * . 4 andrele nr. Rîndul 5: (C) * ridicăm 4 ochiuri. 406 . circa 30 cm mătase subţire pentru dublura feţelor. Furnituri: Circa 660 g lînă în culoarea de fond (F) şi circa 200 g într-o culoare contrastantă (C). firul rămîne în spatele andrelei. lungimea 105 cm măsuraţi la mijlocul spatelui (se potriveşte unei persoane cu circumferinţa pieptului de 94 – 96 cm). cordon de piele. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (F) pe faţă. Mărimea: Lărgimea rochiei închisă la nasturi 108 cm. II. urmează 2 ochiuri pe faţă. 2 şi 2 ½. Bordura feţelor şi mînecilor „punct de jerseu” luînd dosul lucrului drept faţă. tricotată cu model în puncte colorate şi cu bordură uni. 7 nasturi. Rîndul 2: (F) pe dos. Rîndul 3: (F) pe faţă. Tivul de jos se tricotează în „punct de jerseu”. Model: I. Mîneci trei-sferturi şi cordon de piele. 2 de împletit ciorapi. III. Andrele nr. Rîndul 4: (F) pe dos.Rochie dreaptă – Model nr.

Rîndul 10: (F) pe dos. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe dos. Începem cu 82 ochiuri pe andrele nr. firul rămîne în spatele andrelei. Măsura: 32 ochiuri şi 58 rînduri = 10 cm din modelul III. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. 407 . Tricotăm drept înainte pînă avem 30 cm măsuraţi de jos. În continuare tricotăm restul ochiurilor de pe andreaua din stînga. Rîndul 7: (F) pe faţă. ridicăm 4 ochiuri ca în rîndul 5. În rîndul următor fără soţ tricotăm 88 ochiuri cu modelul III. * 2 ochiuri pe faţă. Spatele: Începem partea de jos a fustei pe două bucăţi. Repetăm de la * . În locul ultimului rînd pe dos. 55 ochiuri. pe urmă în primul ochi de pe andreaua din spate. Acest al 89-lea ochi se ridică şi mai departe în rîndurile fără soţ. ochiurile ridicate se ridică din nou. pe urmă continuăm cu modelul III. pe urmă tricotăm din nou cu modelul III pînă la sfîrşitul andrelei. În locul ultimului rînd pe dos. 7 ochiuri. scoatem firul prin ambele ochiuri şi dăm drumul celor două ochiuri de pe ambele andrele din stînga). Tricotăm pe faţa lucrului. Rîndul 12: (C) ca rîndul 6. Rîndul 8: (F) pe dos. Continuăm partea din dreapta. Rîndul 9: (F) pe faţă. ridicăm 1 ochi.Rîndul 6: (C) cele 2 ochiuri tricotate se lucrează pe faţă. Vor fi 95 ochiuri. Aceste 12 rînduri se repetă. Sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe dos. În acest rînd adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. 2 ½. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. Rîndul 11: (C) ridicăm 1 ochi. Cu alte andrele începem 120 ochiuri pentru partea stîngă a fustei şi tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. sfîrşim rîndul şi lăsăm lucrul de o parte. La 30 cm măsuraţi de jos. Împungem în primul ochi de pe andreaua din faţă. Tricotăm întîi partea din dreapta. Tricotăm 5 cm cu modelul I. dar firul rămîne în faţa andrelelor (tot pe dosul lucrului). lăsăm lucrul de o parte. în cele cu soţ se tricotează. restul de 33 ochiuri se tricotează deodată cu primele 33 ochiuri ale părţii din stînga (aşezăm cele două andrele una lîngă alta.

şi începînd de aici. Răscroiala gîtului: Între timp. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 30 ochiuri pe andreaua stîngă ş.a. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. încheiem la mijloc 10 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. ridicăm 1 ochi. Continuăm în felul acesta. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. Întoarcem. scădem aici.d. Scădem umărul după indicaţiile de mai sus. Răscroiala gîtului: Între timp. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim fiecare bucată separat. 408 . creştem aici. sfîrşim rîndul. pînă se epuizează toate ochiurile. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 20 ori cîte 1 ochi. pînă cînd lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. Tricotăm 5 cm cu modelul I. cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm la începutul rîndului atîtea ochiuri încît să rămînă 40 ochiuri pe andreaua stîngă. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 12 ori cîte 3 ochiuri. La 80 cm de la tiv. şi începînd de aici la cîte 2 cm. Umărul: La 102 cm măsuraţi de la tiv. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. la 105 cm măsuraţi de la tiv. în locul pensei de la piept. cînd marginea interioară măsoară 85 cm de jos. lucrăm. ridicăm 1 ochi. Rămîn 132 ochiuri. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 35 ochiuri pe andreaua stîngă. continuăm rîndul pînă la sfîrşit. vor fi la 11 cm una de alta. tricotînd în fiecare rînd cu 5 ochiuri mai mult. În locul ultimului rînd pe dos.m.Vot fi 175 ochiuri. pînă la sfîrşit. La 14 cm de la tiv formăm prima butonieră. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul măsoară 88 cm de jos. în ambele laturi. Restul butonierelor. iar la marginea de lîngă gît scădem la cîte 2 rînduri. 7 în total. 2 ½. cîte 3 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm măsuraţi vertical. Vor fi 142 ochiuri. Continuăm cu modelul III drept înainte. cîte 1 ochi la fiecare 1 cm. la ambele margini. Întoarcem. de 5 ori cîte 1 ochi.

Coasem nasturii. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. le dublăm cu mătase subţire. 2 şi tricotînd rîndurile dus – întors cu culoarea contrastantă. de 8 ori cîte 1 ochi. mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al 10-lea. luînd dosul lucrului drept faţă. Tricotăm cu modelul III. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi nr. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. Rămîn 16 ochiuri. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. cea interioară mai lungă. Vor fi 124 ochiuri. Îndoim tivul de jos şi-l fixăm cu puncte invizibile. de 3 ori cîte 2 ochiuri. tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. Călcăm părţile tricotate. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. de 6 ori cîte 1 ochi. şi în jurul gîtului. Îndoim banta în jumătate şi o fixăm în interior cu puncte invizibile. prinzînd şi căptuşeala de mătase. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. creştem aici. Cînd mîneca are 42 cm. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. măsuraţi vertical. scădem de 20 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. şi de 8 ori cîte 1 ochi. 409 . * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Încheiem. le montăm.Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este de 88 cm de la tiv. pe patru andrele de împletit ciorapi. măsuraţi vertical. scădem la marginea exterioară. Banta: La marginile interioare ale feţelor. În jurul mînecilor tricotăm o bantă asemănătoare. de circa 8 cm lăţime. sau altă măsură necesară antebraţului. la cîte 2 rînduri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. încheiem la începutul rîndului următor 9 ochiuri. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de circa 3 cm prin rîndurile prescurtate. 2 ½. Părţile cu butoniere şi nasturi ale feţelor. În spate îndoim partea din dreapta a fustei pe lîngă rîndul de ochiuri ridicate. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 5 cm). Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. şi începînd de aici la cîte 1 cm. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Marginea laterală este mai scurtă. Cuta de 10 cm o fixăm pe o porţiune de 7 – 8 cm printru-un tighel tras la maşină. de 23 ori cîte 1 ochi. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri o dată 3 ochiuri. Festonăm butonierele. Repetăm de 4 ori de la * . Încheiem. de 2 ori cîte 3 ochiuri. cam de 2 cm şi o tivim. Creştem la ambele margini. dar în cerc. respectiv mai înaltă. Mai departe.

Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 410 . Tehnică.“Tricotaje de mînă”. Ed.

pînă la sfîrşit. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm. a gîtului. la 4 cm măsuraţi de jos şi de aici la cîte 3 cm. de la mîneci şi gît se tricotează în „punct de orez”. de 9 ori cîte 1 ochi. Lărgimea puloverului circa 106 cm. la ambele margini.Pulover – Model nr. 2 pentru împletit ciorapi. evazată. Continuăm cu modelul II. II. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. însă la cele două margini tricotăm mai departe cîte 14 ochiuri cu modelul I. mereu deasupra primelor creşteri. Spatele: Începem cu 150 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 4 cm. 26 Banta dublă. fără banda de la gît. Marginea de jos şi mîneca lungă sînt înconjurate de o bandă în „punct de orez”. pînă la 12 cm de la marginea de jos. 2 ½ şi 4 andrele nr. Puloverul are fente laterale. lungimea 52 cm. interesantă. Între timp. Încpînd de aici tricotăm tot spatele. nu la larginea lucrului. Furnituri: Circa 420 g lînă. 411 . Model: I. Vor fi 168 ochiuri (creşterile le efectuăm înăuntrul benzii de 14 ochiuri tricotată în „punc de orez”). Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul II. în „punct de jerseu”. forma lărguţă şi lungă dau acestui frumos pulover o linie nouă. În continuare creştem la fel. măsuraţi în mijlocul spatelui. Benţile de la marginea de jos. creştem. 2 andrele nr.

măsuraţi vertical. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 14 ori cîte 1 ochi.a. rîndurile prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm 129 ochiuri pe faţă. tricotăm 98 ochiuri pe dos ş. Întoarcem. de 6 ori cîte 1 ochi. pînă se epuizează toate ochiurile. Răscroiala gîtului: Între timp. Umărul: La 50 cm măsuraţi de jos. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. Rămîn 130 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 9 ori cîte 1 ochi. înăuntrul benţii în „punct de orez”.d. scădem la începutul rîndurilor următoare. Întoarcem. creştem aici şi începînd de aici la fiecare 1 cm. scădem. luăm jumătatea ochiurilor pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri pînă la sfîrşit. tricotînd în fecare rînd cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce. Scădem la marginea interioară. La marginea interioară. lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. Creştem la ambele margini ale lucrului. lîngă gît. la fel ca la spate. la începutul rîndurilor următoare. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară are 32 cm de jos. şi începînd de aici la fiecare 1 cm.Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos. creştem aici. Faţa: Începem cu 156 ochiuri. la 4 cm şi de aici la cîte 3 cm. Continuăm. Vor fi 174 ochiuri. scădem la 412 . tricotăm în locul pensei de la piept. Întoarcem. tricotăm 91 ochiuri pe faţă. cînd lucrul are la mijloc 42 cm de la marginea de jos. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. la cîte 2 rînduri. Răscroiala gîtului: Între timp. măsuraţi vertical. de 2 ori cîte 8 ochiuri. cîte 3 ochiuri. încheiem 16 ochiuri la mijlocul rîndului. la ambele margini ale lucrului. La 29 cm măsuraţi de jos. Tricotăm jos şi în părţi banda în „punct de orez” la fel ca la spate. Vor fi 142 ochiuri. de 9 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. Rămîn 130 ochiuri.m. restul rămîn pe andreaua stîngă. tricotăm 84 ochiuri pe dos. după ultimul rînd prescurtat (154 ochiuri pe dos). la 52 cm măsuraţi de jos.

în cazul de faţă 5 cm. în „punct de orez”. Urmează să scădem la începutul fiecărui rînd de 2 ori cîte 3 ochiuri. prin rînduri prescurtate. Pe tipar am semnalat această diferenţă prin cele două linii ale umărului. lîngă aceste 2 ochiuri tricotate pe faţă. respectiv mai înalt. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi apoi cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. Linia punctată arată înălţimea scăzută.cîte 2 rînduri. o îndoim spre interior şi o coasem cu puncte acunse. Cînd banta este de 10 cm o încheiem. vom avea. sau altă măsură necesară antebraţului. Călcăm banta dublă care stă puţin depărtată de gît. scădem de 10 ori cîte 1 ochi. Vor fi 123 ochiuri. Rămîn 25 ochiuri. Cînd banta este de 5 cm. Lucrăm 4 cm înainte cu modelul I. Călcăm părţile tricotate. de 10 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. la mijloc însă. pe lîngă cele 2 ochiuri pe faţă. La marginile exterioare creştem la cîte 2 cm de 19 ori cîte 1 ochi. iar la mijloc puloverul este mai lung. Tivim marginile acestor fente. Urmează 2 rînduri fără scăderi. iar cea plină arată înălţimea de 7 ½ cm realmente obţinută. De reţinut: Deoarece am format din răscroiala mînecii. Mîneca: Începem cu 85 ochiuri. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. la întîlnirea celor 2 andrele. cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. Încheiem. tricotăm însă 13 ochiuri la mihjloc pe o ditanţă de încă 8 cm. la începutul lor. 2 măsuri diferite. creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut. scădem la începutul celor două rînduri următoare cîte 8 ochiuri. cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. un ic de circa 2 ½ cm. mereu la cîte 2 rînduri. la cîte 2 rînduri. lăsînd deschisă în părţi cîte o fentă de 10 cm. astfel încît să avem 67 ochiuri la spate şi cîte 56 ochiuri în ambele părţi. Din răscroiala gîtului ridicăm 179 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi. de 14 ori cîte 1 ochi. Marginile laterale sînt mai scurte. lucrăm 2 ochiuri mereu pe faţă. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi şi pe urmă mai scădem de 10 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea exterioară. Montăm spatele cu faţa. măsuraţi vertical. la începutul rîndurilor. Umărul: Între timp. începînd de aici. de 4 ori cîte 2 ochiuri. pe urmă continuăm în „punct de jerseu”. îndoindu-le pe o lăţime de 1 – 2 cm. o dată 1 ochi. Tricotăm cu modelul I. 413 . Pentru a obţine colţul ascuţit. apoi scădem de 16 ori cîte 1 ochi.

Ed. 1959 414 .“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică.

Model: I. 4 ochiuri pe faţă. una mai închisă. galben – alb. Repetăm de la *. brun – ivoriu. albastru închis – bleu. diagonal: Rîndul 1 (D) *4 ochiuri pe faţă. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 90 – 94 cm). firul rămîne în spatele andrelei. gri închis – gri deschis. dar acum firul este în faţa ochiurilor. II. ridicăm 2 ochiuri. ca în rîndul 1. Mînecile sînd şapte-optimi. pe dosul lucrului. Restul. 4 ochiuri pe faţă. andrele nr. * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul 1. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (în culoarea rîndului precedent): cele 2 ochiuri ridicate în rîndul premergător se ridică din nou. tot pe dosul lucrului. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 103 cm. 27 Acest pulover se tricotează în întregime cu linii diagonale în 2 culori. cealaltă mai deschisă. 3. Deasupra celor 4 ochiuri pe faţă din rîndul precedent vin 4 ochiuri tricotate pe dos. Tivurile se tricotează în “punct de jerseu”. Furnituri: Circa 270 g lînă mai închisă (Î) şi circa 230 g lînă mai deschisă (D). 415 . Rîndul 3: (Î) * ridicăm 2 ochiuri. Combinaţii de culori frumoase şi moderne sînt: bej – alb. Repetăm de la * . Repetăm de la *. luîndu-le din spatele andrelei. fermoar.Pulover cu linii diagonale – Model nr. Rîndul 5: (D) 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: (Î) ca rîndul 1. buzunarele tăiate iar gulerul se lucrează cu acelaşi model diagonal.

Vor fi 168 ochiuri. Continuăm cu modelul II. de 22 ori cîte 1 ochi. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. pe urmă cîte 416 . (Din “punct de jerseu” 29 ochiuri = 10 cm). la cîte 6 ochiuri. pînă se epuizează toate ochiurile. cu modelul I. Vor fi 156 ochiuri. Măsura: 34 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 10 ori cîte 1 ochi. la marginea stîngă lucrăm drept înainte. Faţa: Începem cu 141 ochiuri în culoarea mai închisă. Lăsăm jumătate din ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 40 cm de la marginea de jos. de 6 ori cîte 1 ochi. În acest în urmă rînd creştem mereu. Între timp. După rîndul al 12-lea repetăm de la rîndul întîi. la cîte 2 rînduri. Tricotăm 3 cm drept înainte. la cîte 5 ½ cm. măsuraţi vertical. Umărul: După 6 cm de la îmărţirea ochiurilor formăm umărul. pe dosul lucrului. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Repetăm încă de 2 ori de la * . de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. la gît. Rîndul 11: (Î) ca rîndul 5. Rămîn 138 ochiuri. de 10 ori cîte 3 ochiuri şi de 11 ori cîte 2 ochiuri. Spatele: Începem cu 134 ochiuri în culoarea închisă. Între timp. scăzînd la cîte 2 rînduri. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la cîte 1 cm. apoi. creştem aici. cînd avem 11 cm de la împărţirea ochiurilor. de 2 ori cîte 2 ochiuri. împărţim ochiurile în două. de 2 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea interioară. la ambele margini. şi mai scădem de 2 ori cîte 1 ochi. La marginea exterioară creştem la cîte 1 cm ca mai sus. Creştem la ambele margini ale lucrului.Rîndul 9: (D) ca rîndul 3. încă un rînd de ochiuri pe dos. la 52 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 2 ori cîte 5 ochiuri. o dată 7 ochiuri.

Vor fi 134 ochiuri. încheiem 20 ochiuri în mijlocul rîndului. Întoarcem. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. Aici şi începînd de aici. cît şi pe dosul lucrului. Rămîn 22 ochiuri. o dată 3 ochiuri. Restul (48 ochiuri) rămîn pe andreaua stîngă. Pe alte andrele începem 48 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. la începutul rîndurilor următoare. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 4 ori cîte 3 ochiuri. tricotăm la începutul rîndului 136 ochiuri. La fiecare întoarcere tricotăm cu 8 ochiuri mai mult. Tricotăm 3 cm drept înainte. Umărul: Cînd faţa măsoară lateral 57 cm de la marginea de jos. la cîte 2 rînduri. cu rînduri prescurtate. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarelor (ochiurile buzunarelor rămîn mai departe pe andrelele de rezervă). sau altă măsură necesară antebraţului. Vor fi 164 ochiuri. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de 2 cm prin rîndurile prescurtate. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară scădem. Pe alte andrele lucrăm o bucată la fel şi lăsăm şi pe aceasta deoparte. Întoarcem şi tricotăm 96 ochiuri. tricotăm 104 ochiuri ş. de 10 ori cîte 2 ochiuri. la 57 cm măsuraţi de la marginea de jos.m. creştem aici. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. de 10 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II. 417 . din mijloc. Vor fi 184 ochiuri. creştem la cîte 9 rînduri. Pe faţa lucrului. cîte 48 ochiuri pe cîte o andrea de rezervă. Buzunarele: Între timp. Întoarcem. de 23 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală măsoară 40 cm de la marginea de jos (la mijloc circa 42 cm). realmente obţinut. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 18 ori cîte 1 ochi. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri de 12 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. Lăsăm deoparte. de 10 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. la 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. scădem la marginea exterioară. la cîte 3 ¼ cm. Rămîn 138 ochiuri. respectiv mai înaltă. cît şi pe dosul lucrului. pînă ce lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. de 2 ori cîte 8 ochiuri. la ambele margini. Tricotăm 88 ochiuri. de 2 ori cîte 8 ochiuri.d. Încheiem. de ambele părţi ale celor 42 ochiuri. Continuăm cu modelul în diagonală. Tricotăm 12 cm cu modelul II sfîrşind cu acelaşi rînd de model cu faţa. linia de mijloc mai lungă. Vor fi 90 ochiuri.a. cea plină arată umărul de 8 cm. Urmează un rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. Această margine continuă drept înainte. de 34 ori cîte 1 ochi. Cînd mîneca măsoară 44 cm de la marginea de jos. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri în culoarea mai închisă. Creştem la ambele margini. Răscroiala gîtului: Între timp. Lăsăm lucrul de o parte. Cînd faţa are 37 cm de la marginea de jos. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Cînd răscroiala mînecii este de 7 cm. scădem. la cîte 2 rînduri. mărimea laterală este mai scurtă. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. de 22 ori cîte 1 ochi. pînă se epuizează toate ochiurile. Linia punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). luăm pe faţa lucrului. măsuraţi vertical. Apoi continuăm faţa şi în locul ochiurilor lăsate pe andrelele de rezervă. lucrăm în dreptul penselor de la piept.1 rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 3 ochiuri.

Cornelia Both şi Martha Recht. pe urmă mai tricotăm şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Rămîn 42 ochiuri. Continuăm cu modelul II şi tricotăm drept 10 cm. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat. Călcăm părţile tricotate. Întindem puţin marginea de jos a gulerului cu fierul de călcat. Tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. rîndul de ochiuri tricotate pe dos.Gulerul: Începem cu 124 ochiuri în culoarea mai închisă. În fenta de la spate şi în jumătatea lăţimii gîtului aşezăm fermoarul. 1959. în care creştem mereu. încît la marginea buzunarelor să se vadă o linie îngustă. Marginea o îndoim şi o coasem cu împunsături largi. cu dosul pe faţa puloverului. Încheiem. pe urmă îl răsfrîngem în afară. Cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor le prindem cu puncte invizibile. Ochiurile buzunarelor lăsate pe andrelele de rezervă le tricotăm în culoarea mai închisă. de 20 ori cîte 1 ochi. în răscroiala gîtului. Apoi vom prinde bentiţa pe dosul lucrului în aşa fel. la cîte 6 ochiuri. pentru ca să se aşeze frumos. Îndoim tivul de jos în lungul rîndului tricotat pe dos şi îl fixăm cu puncte invizibile. pe faţa lucrului. Vor fi 144 ochiuri. Scădem de 6 ori mereu la al 7-lea ochi. Cu acestea tricotăm 2 cm. Ed. 418 . le montăm. Aici urmează. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.

Restul se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. gen cămaşă. însă inversat: 1 ochi pe dos. sau pentru vară. Se poate tricota din lînă. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 100 cm. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. 1 ochi pe faţă. fără elastic. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 94 – 95 cm). Rîndul 3: ca rîndul 1. Aceste 4 rînduri se repetă. din bumbac.Pulover sport cu mîneca scurtă – Model nr. II. Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. pentru bărbaţi. Tivul de jos şi marginile mînecilor sînt dublate. 419 . andrele nr. 28 Pulover drept. Rîndul 2: pe dos. Furnituri: Circa 400 g fir mijlociu. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 4: pe dos. 1 ochi pe dos. Model: I. 2 ½.

Rămîn 116 ochiuri. luăm o parte pe altă andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Vor fi 128 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor pe faţă scădem de 2 ori cîte 8 ochiuri. La 43 cm de la marginea tivului tricotăm atîtea ochiuri ca să avem jumătate din ochiuri plus 9 ochiuri pe andreaua dreaptă. iar în rîndul următor. Tricotăm drept înainte. Spatele: Începem cu 152 ochiuri. Continuăm cu modelul II. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. (Atenţie la continuitatea modelului!) Începînd de aici tricotăm marginea bucăţii de 31 ochiuri drept înainte. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Începem cu alte andrele 31 ochiuri. lîngă gît. Tricotăm drept înainte pînă avem 38 cm măsuraţi de la marginea tivului. la marginea interioară. scădem la cîte 2 rînduri cîte 3 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 1 ½ cm creştem. Umărul: Cînd spatele este de 58 cm de la marginea tivului scădem la începutul rîndurilor următoare. Faţa: Începem cu 152 ochiuri şi se creşte la fel.Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. La umăr scădem în continuare cîte 5 ochiuri. la ambele margini de 6 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Cînd avem 15 cm de la adăugarea ochiurilor. Aici. Urmează încă 4 cm cu modelul I. Tricotăm 4 cm cu modelul I. tricotăm în continuare ochiurile părţii din stînga. Tricotăm întîi partea dinspre răscroiala 420 . încheiem la mijloc 18 ochiuri. de 9 ori cîte 5 ochiuri. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd pe faţă (marginea tivului). la ambele margini. încheiem la mijloc 14 ochiuri. pînă se epuizează toate ochiurile. Restul ochiurilor îl lăsăm deoparte pe o andrea de rezervă şi lucrăm întîi partea stîngă a feţei. la 60 cm de la marginea tivului. măsuraţi vertical.

Continuăm cu modelul II. * de 4 ori cîte 1 ochi. scădem. Îndoim gulerul cu faţa spre interior. Scădem răscroiala mînecii şi umărul la fel ca la spate. Îl coasem în răscroiala gîtului. la cîte 1 ½ cm. Rămîn 67 ochiuri. La cealaltă bucată tricotăm marginea exterioară drept înainte pînă măsoară 23 cm. Mica margine de sus o prindem în cusătura umărului. la care adăugăm în continuare ochiurile feţei drepte. Tivim partea de sus a buzunarului. de 3 ori cîte 1 ochi. Gulerul: Începem cu 67 ochiuri cu modelul II. 421 . Încheiem. îngrijind la revere ca marginile să fie în aceeaşi linie. urmează 2 rînduri fără scăderi. la începutul rîndurilor următoare. Încheiem. Această margine urmează drept înainte. La începutul rîndurilor următoare scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi de 4 ori cîte 8 ochiuri. tricotăm un rînd pe faţă (marginea tivului). Scădem la ambele margini. Creştem în ambele laturi. de 10 ori cîte 1 ochi. Călcăm bucăţile tricotate. iar cele 2 margini înguste la coasem. măsurat de la marginea tivului. Îndoim 10 cm dublura reverelor feţei şi o tivim. Îndoim tivul de jos şi cel al mînecilor şi le prindem cu puncte invizibile. Vor fi 118 ochiuri. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 8 ori cîte 1 ochi. Încheiem. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. pe urmă mai tricotăm 4 cm cu modelul I. Tricotăm drept înainte pînă ce gulerul este de 16 cm la mijloc. În interior ridicăm din partea stîngă 18 ochiuri şi începem cu alte andrele 31 ochiuri. Repetăm de 2 ori de la * . Vor fi 127 ochiuri. La marginea interioară scădem însă. Vor fi 35 ochiuri. de 2 ori cîte 8 ochiuri.mînecii. o dată 3 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. Rămîn 98 ochiuri. Mîneca: Începem cu 104 ochiuri în „punct de jerseu”. Tricotăm drept înainte. Montăm puloverul şi aşezăm şi mînecile. pînă ce buzunarul are 11 cm la mijloc. Buzunarul: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. însă în sens opus. la cîte 1 cm. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm partea dreaptă a feţei la fel cu cea stîngă. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. la cîte 2 rînduri. pe urmă mai tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. pe urmă încheiem cu cele 5 ochiuri rămase. la începutul rîndurilor. Luăm ochiurile părţii din dreapta de pe andreaua de rezervă. Scădem mai departe. Pe urmă îl răsfrăngem şi îl călcăm. în locul rîndului de ochiuri pe dos. Cînd mîneca este de 16 cm de la marginea tivului. Aici urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 20 ori cîte 1 ochi. Rămîn 20 ochiuri. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. îndoim cele 3 margini şi-l coasem pe partea stîngă a feţei. La 4 cm.

1959 422 .“Tricotaje dde mînă”. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.

29 Pulover drept. Furnituri: Circa 450 g lînă. 2 ½ . Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. deasupra ochiului pe dos. 4 nasturi. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm un ochi pe faţă. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. la fel şi modelul gulerului. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. 1 ochi pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 – 94 cm. Punctul de orez lungit se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Cea mai mare parte a puloverului este tricotată în dungi alternante de „punct de orez lungit” şi „punct de jerseu”. tricotăm un ochi pe dos. cu nasturi ascunşi şi guler mare. II. 423 . lungimea măsurată la mijlocul spatelui.Pulover cu guler – Model nr. Împărţirea ochiurilor este dată în text. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. andrele nr. Lărgimea puloverului circa 103 cm. circa 55 cm. Măsura: 32 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. panglică. Model: I.

la 58 cm măsuraţi de la marginea de jos. După 3 cm. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. ochiuri pe dos. Lucrăm 3 cm drept înainte. luăm la începutul rîndului pe faţă 74 ochiuri pe o andrea de rezervă. de 8 ori cîte 1 ochi. La 6 cm măsuraţi de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 4 cm. Continuăm cu modelul II. de 6 ori cîte 1 ochi. scădem de 3 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. Între timp. 9 ochiuri în „punct de orez lungit” * 7 ochiuri pe faţă. avem însă grijă la continuitatea modelului la scăderi şi creşteri. la 19 cm de la marginea de jos. La 32 cm de la marginea de jos. întoarcem şi tricotăm tot 424 . Vor fi 165 ochiuri. Aici. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. la începutul rîndurilor următoare. şi începînd de aici la fiecare cm. 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. Marginea interioară urmează drept înainte. Scădem în continuare umărul. iar cu restul de 87 ochiuri continuăm partea dreaptă a feţei. de 6 ori cîte 1 ochi. pe lîngă gît. urmează 2 rînduri fără scăderi. Repetăm de la * pînă rămîn 18 ochiuri: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. Vom avea 141 ochiuri pe andrea. scădem. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Menţinem această împărţire a ochiurilor pînă la terminarea feţei. restul rămîn pe andreaua stîngă. scădem. 5 ochiuri pe faţă. Această împărţire a ochiurilor o menţinem pînă la terminarea spatelui. creştem aici. tricotăm fiecare bucată separat. urmează 5 ochiuri pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. Faţa: Începem cu 155 ochiuri cu modelul I. Împărţirea ochiurilor: ochiul începător. Răscroiala gîtului: Între timp. * de 4 ori cîte 1 ochi. încheind cîte 2 ochiuri. pe faţa lucrului. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Pe faţa lucrului tricotăm 45 ochiuri de la începutul rîndului. În rîndurile fără soţ tricotăm deasupra ochiurilor pe faţă. Ochiurile se împart astfel: ochiul începător. La marginea exterioară creştem după indicaţiile date. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. Umărul: La 53 cm măsuraţi de la marginea de jos. în locul pensei de la piept. cu rînduri prescurtate. În rîndul următor tricotăm 54 ochiuri. creştem la ambele margini. încheiem la mijloc 15 ochiuri şi luînd una dintre părţi pe o andrea de rezervă. Repetăm încă de 2 ori de la *. Răscroiala mînecii: La 35 cm măsuraţi de jos. măsuraţi vertical. şi începînd de aici la cîte 5 cm creştem la ambele margini. un rînd de ochiuri pe dos. Rămîn 129 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 7 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. întoarcem şi tricotăm tot aceste 45 ochiuri.Spatele: Începem cu 149 ochiuri cu modelul I. la marginea interioară. După 3 cm tricotăm. Repetăm încă de 7 ori de la *. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. lucrăm. de ambele margini. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. pînă se epuizează toate ochiurile. urmează ochiul care încheie rîndul. Continuăm cu modelul II.

de 6 ori cîte 2 ochiuri. La ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. Rămîn 71 ochiuri. la 32 cm de la împărţirea ochiurilor. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi. de 18 ori cîte 1 ochi. lucrăm cu rînduri prescurtate. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. formăm aici o butonieră: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi cu 5 ochiuri facem butoniera. Mîneca: Începem cu 91 ochiuri cu modelul I. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical.a. pe dinăuntrul lucrului. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului (90 ochiuri). la începutul lor. Cînd mîneca are 40 cm de jos. La 12 cm măsuraţi de la marginea de jos. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. o dată 7 ochiuri. cînd marginea interioară măsoară 30 cm de la împărţirea ochiurilor. ochiul care încheie rîndul. pînă se epuizează toate ochiurile. Între timp. cu circa 2 cm mai înaltă). o dată 3 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Ochiul începător. Tricotăm pe faţa lucrului. respectiv cu ochiul care încheie rîndul) în „punct de orez lungit”. la cîte 2 rînduri. respectiv mai înaltă. Tricotăm 3 cm în „punct de orez lungit”. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. o dată 4 ochiuri. ridicăm la marginea interioară. tricotăm 76 ochiuri. Aici.aceste 54 ochiuri. întoarcem şi tricotăm 38 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. însă la ambele margini tricotăm 11 ochiuri (împreună cu ochiul începător. tricotînd în fiecare rînd ci 9 ochiuri mai mult. sau altă măsură necesară antebraţului. Vor fi 127 ochiuri. şi începînd de aici creştem. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. Repetăm încă de 3 ori de la *. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este tot atît de înaltă ca spatele pînă la răscroiala mînecii (marginea interioară este. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. o dată 1 ochi. la începutul lor. întoarcem ş. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. Întoarcem. de 2 ori cîte 2 ochiuri. De reţinut: Deoarece sub răscroiala mînecii am format un ic de circa 2 cm prin rîndurile prescurtate. Gulerul: Începem cu 152 ochiuri. la cîte 2 rînduri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala gîtului: La 2 cm deasupra butonierei. la cîte 8 rînduri. 95 ochiuri. Marginea laterală este mai scurtă. creştem aici. scădem la marginea exterioară. Întoarcem. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite. linia de mijloc mai lungă. la începutul şi sfîrşitul lor. de 10 ori cîte 1 ochi.d. 13 ochiuri şi tricotăm partea stîngă a feţei inversat şi fără butoniere. scădem în rîndurile următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Tricotăm 3 cm drept înainte. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. Continuăm în felul acesta. Repetăm încă o dată de la *. un rînd de ochiuri pe dos. de 10 ori cîte 1 ochi. 425 . pe faţa lucrului. Rămîn 23 ochiuri. Încheiem. încheiem la marginea exterioară. În rîndul următor tricotăm 63 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii are pe verticală 7 cm. Această margine continuă drept înainte. După 3 cm tricotăm. Continuăm în „punct de jerseu”. Urmează: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. Continuăm cu modelul II cu următoarea împărţire a ochiurilor. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm).m. din cauza rîndurilor prescurtate. pe urmă la cîte 2 rînduri. tricotăm 57 ochiuri. restul rămîn pe andreaua stîngă. de 20 ori cîte 1 ochi.

pînă lucrăm în sfîrşit cu 152 ochiuri. La fenta din faţă coasem pentru nasturii ascunşi o panglică ripsată de aceeaşi culoare. 426 . în care tăiem 4 butoniere. Înconjurăm fenta feţei şi în continuare gulerul. Cea de sus o festonăm împreună cu butoniera tricotată. cu 2 rînduri de picioruşe scurte croşetate. aşezîndu-l pînă la marginea fentei. Îndoim tivurile şi le coasem cu puncte invizibile. “Tricotaje de mînă”. la celelalte festonăm numai panglica. Coasem nasturii.La fiecare întoarcere tricotăm cu 19 ochiuri mai mult. 1959. rotunjind puţin colţurile gulerului. Încheiem. Gulerul îl coasem cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. Cornelia Both şi Martha Recht. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. Ed. Tehnică.

II. urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului).Pulover sport cu model norvegian – Model nr. 30 Acest pulover sport. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Gaica. 2 ochiuri pe dos. Continuăm cu andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. se distinge prin simplitatea lui. 3 o bucată de 20 cm înălţime. din lînă albă. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. andrele nr. 3 şi tricotăm drept 16 cm în înălţime. Gulerul şi manşetele se tricotează în „punct de elastic” 2 ochiuri pe faţă. cu „modelul norvegian” după diagramă. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. Vor fi 130 ochiuri. Furnituri: Circa 400 g lînă albă. 20 g lînă roşie. Model: I. 2 ½ şi 3 şi 5 andrele groase de ciorapi. 2 ½ şi din nou continuăm pe andrele nr. 20 g lînă neagră. lungimea 61 cm. Se poate purta şi fără gaică. III. cu o gaică la spate în model norvegian. formînd tivul spatelui. urmează 2 cm tricotaţi cu andrele nr. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 4 cm. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (se neglijează tivul). 427 .

cînd începem să formăm linia umărului. În total am crescut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Astfel am împărţit lucrul pe două andrele: cîte 47 ochiuri pe o andrea. Continuăm pe andrele nr. tricotăm în „punct de elastic” un guler de 4 cm înălţime. ridicăm pe andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi în continuare cu cele 36 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă la spate. la partea din faţă. Faţa: Montăm 124 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate. de 4 ori cîte 5 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. de 2 ori cîte 3 ochiuri.Răcroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 3 ori cîte 5 ochiuri. Au mai rămas 14 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Continuăm pe prima andrea atfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea de 58 cm. La înălţimea totală de 54 cm. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. Împrejurul răscroielii gîtului. scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 6 ochiuri. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 64 ochiuri pe amîndoi umerii şi au mai rămas la mijlocul spatelui 36 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. şi pe dos cele lucrate pe dos. inversat. scăzînd ca şi la partea din spate. 2 ½ şi tricotăm în „punct de elastic” o manşetă de 6 cm înălţime. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 428 . Umărul: Începem să formăm linia umerilor. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd (larg) scăzînd pe faţă ochiurile care au fost lucrate pe faţă. de 40 ori cîte 1 ochi. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. la fiecare margine. 3 în „punct de jerseu” 36 cm înălţime. Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 16 cm. o dată 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. iar la marginea interioară a lucrului scădem pentru răscroiala gîtului de 5 ori cîte 3 ochiuri. avînd grijă ca pe tot parcursul lucrului să avem 4 ochiuri în plus faţă de spate.

1959 429 . 2 rînduri cu lînă albă şi încheiem cu 4 rînduri din lînă neagră. tricotăm din 2 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră.Gaica: Montăm 125 ochiuri pe andrele nr. În continuare tricotăm modelul norvegian crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Tehnică. o dublăm cu o ţesătură de stofă. În rîndul al 13-lea nu creştem. După terminarea modelului norvegian. Cornelia Both şi Martha Recth. Ed. 2 rînduri cu lînă albă şi din nou 2 rînduri cu lînă neagră. de 12 ori. 3 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă neagră. Coasem gaica de pulover la cele două capete. Începînd din rîndul al 14-lea scădem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi. Călcăm aburit şi pentru ca gaica să nu se întindă. “Tricotaje de mînă”.

Pulover sport în două culori – Model nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 97 cm. Furnituri: Circa 350 g lînă verde. andrele nr. însă inversat. Manşetele şi clapele se tricotează în „punct leneş”. II. Apoi repetăm de la rîndul 1. 2 nasturi. Model: I. Repetăm de la * . 6 şi 7: la fel ca rîndurile 1. lungimea puloverului 61 cm. 31 Modelul de pulover sport în două culori necesită mai mult material şi o atenţie mai încordată. 330 g lînă maron. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 5. apoi cele 3 ochiuri de pe andreaua de rezervă lucrate tot pe faţă. 2 şi 3. următoarele 3 ochiuri lucrate pe faţă. Restul cu modelul următor: (tivul se tricotează în „punct de semielastic”). Rîndul 1 şi 3: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos alternînd 3 ochiuri cu lînă verde. 2 ½. 430 . 3 ochiuri cu lînă maron. Rîndul 8: se lucrează ca şi rîndul 4. Se obţine însă un pulover frumos şi călduros. Rîndul 4: * ochiurile ridicate nelucrate pe o andrea de rezervă şi lăsate în faţa lucrului. cele 3 ochiuri pe care anterior le-am lăsat pe andreaua de rezervă în faţa lucruluim le lăsăm acum în spate.

La înălţimea totală de 61 cm. avînd grijă ca alternativ să încrucişăm într-un rînd ochiurile maron peste cele verzi. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). scădem toate cele 36 ochiuri într-un singur rînd. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. În acest punct împărţim ochiurile pe 2 andrele. formînd 2 butoniere la distanţă de 4 cm între ele. Avem 162 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 51 cm. Tricotăm drept cu andrele nr. cele verzi peste cele maron. o bucată de 12 cm înălţime. cu deosebire că la începutul primului rînd. vom 431 . cîte 1 ochi la 1 cm. În lungul acestui rînd vom îndoi tivul spatelui pe care îl vom coaase invizibil de spate. Măsura: 42 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul I. În total am scăzut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă verde pe andrele şi tricotăm drept în „punct de semielastic” un tiv de 3 cm înălţime. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). la fel ca şi la prima parte. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor pe linia umărului de 5 ori cîte 9 ochiuri. iar la marginea interioară a lucrului tricotăm drept. iar în rîndul următor. avînd grijă ca primele 5 ochiuri începînd de la lăţimea de 51 cm să le lucrăm în „punct leneş”. la marginea interioară. În total am crescut 44 ochiuri (cîte 22 ochiuri la o margine). 2 ½ şi cu modelul II. alternînd 3 ochiuri cu lînă maron şi 3 ochiuri cu lînă verde. Măsurile întrebuinţate în text se vor considera neglijînd tivul. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Tricotăm încă 22 cm în înălţime crescînd la fiecare margine. adică începînd de la rîndul de ochiuri pe dos.Modelul va fi executat cu 3 ochiuri din lînă verde şi 3 ochiuri dîn lînă maron. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Vor fi 194 ochiuri. Urmează 4 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Avem 152 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. cîte 81 ochiuri pe o andrea.

însă fără butoniere. de 5 ori cîte 9 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. ci vom lucra în continuare. de 4 ori cîte 6 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. dublînd tot al 3-lea ochi astfel: o dată îl lucrăm din faţă. pe această linie. iar împrejurul răscroielii gîtului îndoim pe dos 1 ½ cm din tricotaj şi formăm un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dos. însă inversat. Călcăm aburit. cu mîna. Cornelia Both şi Martha Recht. În ultimul rînd al manşetei creştem 22 ochiuri. Acestea formează dosul bentiţei (fenta). În total reştem 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). Avem 88 ochiuri cu care continuăm lucrul 30 cm în înălţime. scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. Ed. Faţa: Montăm 174 ochiuri şi o lucrăm întocmai ca şi spatele. de 50 ori cîte 1 ochi. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 58 cm scădem 12 ochiuri la mijlocul feţei şi continuăm separat prima parte astfel: la marginea exterioară a lucrului formăm linia umărului. Avem 148 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. 1959 432 . de 2 ori cîte 5 ochiuri. încheiem la maşină. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 8 ochiuri. iar la înălţimea de 51 cm nu vom mai împărţi lucrul în 2 părţi. Mîneca: Montăm 66 ochiuri de lînă verde şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 3 cm înălţime. iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Coasem nasturii pe fenta din spate. cu modelul II crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri. iar la răscroiala gîtului. o dată din spate.adăuga 5 ochiuri pe care le tricotăm în „punct leneş”. cu deosebire că pe tot parcursul lucrului vom avea 6 ochiuri în plus.

Pulover sport cu dungi din model – Model nr. 32
Simplu şi elegant, acest pulover se execută din lînă albă. Furnituri: Circa 500 g lînă albă, andrele nr. 2 şi 2½.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm, lungimea puloverului 63 cm. Model: I. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Restul în „punct de jerseu pe dos” şi modelul II. Pe intervalul despărţitor dintre două benţi executate cu modelul II vom tricota două benţi în „punct de jerseu pe dos”. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 3 ochiuri pe dos * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe faţă, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe faţă, 8 ochiuri pe dos *, ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe faţă, 4 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 5 pe dos, ochiul 4 pe faţă, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 15 pe dos, ochiul 14 pe faţă, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 25 pe dos, ochiul 24 pe faţă, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *.
433

Rîndul 3: 1 ochi pe dos * ridicăm ochiul 2 nelucrat pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ridicăm ochiul 6 pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 4 ochiuri pe dos * ochiul 22 ridicat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat nelucrat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 6 ochiuri pe dos, * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe faţă, ochiul 10 pe dos, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 21 pe faţă, ochiul 20 pe dos, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 6: 1 ochi pe dos, 8 ochiuri pe faţă * ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe dos, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe dos, 8 ochiuri pe faţă * . Repetăm de la * pînă la * . Rîndul 7: 7 ochiuri pe dos * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe faţă, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe faţă, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 9 pe dos, ochiul 8 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul

434

28 ridicat nelucrat şi lăsat pe o andrea ajutătoare în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe

faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 9: 1 ochi pe dos, ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 10: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe dos, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 11: se repetă de la rîndul 1. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri din modelul II. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm drept 1 cm înălţime în “punct leneş”, apoi continuăm tot drept 15 cm înălţime cu modelul II. Aici, în punctul care marchează talia, vom tricota 2 cm cu andrele nr. 2, apoi continuăm cu andrele nr. 2 ½, crescînd la începutul rîndurilor, la fiecare margine, cîte 1 ochi la 2 cm. În total creştem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Avem 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd în rîndurile următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). Avem 130 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 60 cm.

435

Umărul: Începem să formăm linia umerilor, scăzînd pe fiecare umăr de 6 ori cîte 8 ochiuri. În total am scăzut 96 ochiuri (cîte 48 ochiuri pe un umăr). Rămîn la mijlocul spatelui 34 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm la fel ca la partea din spate, cu deosebire că aici vom avea 6 ochiuri în plus pe andrea. La înălţimea totală de 56 cm, scădem în mijlocul feţei 32 ochiuri într-un singur rînd şi astfel împărţim lucrul pe 2 andrele, cîte 52 ochiuri pe o andrea. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să formăm linia umărului, scăzînd la începutul rîndurilor de 6 ori cîte 8 ochiuri. Pe linia răscroielii gîtului, scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 2 ochiuri şi continuăm drept. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. Mîneca Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm drept, în „punct de semielastic”, o manşetă de 6 cm înălţime. Tricotăm în continuare 40 cm înălţime cu andrele nr. 2 ½ şi cu modelul II cu benţile despărţitoare, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Avem 116 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii, scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 2 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, de 4 ori cîte 4 ochiuri şi ultimele 12 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Tricotăm la fel cealaltă mînecă. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi nr. 2 ochiurile corespunzătoare împrejurul răscroileii gîtului şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. Încheiem pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

436

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

437

Pulover sport cu mînecă deosebită – Model nr. 33
Pulover sport din lînă gri, cu linia mînecilor deosebită, foarte practic şi călduros pentru sporturile de iarnă. Furnituri: Circa 500 g lînă gri, andrele nr. 2 şi 3 şi 5 andrele de ciorapi.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Lungimea 64 cm. Model: I. Întregul pulover se tricotează în „punct leneş”. II. Garnitura de la marginea de jos se tricotează în „punct semielastic”. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm drept 1 cm înălţime în „punct leneş”. Urmează o bantă de 2 cm înălţime în „punct semielastic”, din nou 1 cm în „punct leneş” şi tricotăm a doua bantă de 2 cm în „punct de semielastic”. Tricotăm în continuare drept în „punct leneş” pînă la înălţimea totală de 12 cm. Aici vom tricota 2 cm înălţime cu andrele nr. 2 pentru a cambra linia taliei, apoi continuăm drept cu andrele nr. 3 pînă la înălţimea totală de 34 cm. Răscroiala mînecii: Începem astfel: tricotăm 12 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 2 ochiuri la 1 cm. În total am scăzut 48 ochiuri (cîte 24 ochiuri la o margine). Tricotăm din nou 12 cm înălţime, crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Revenim astfel la totalul de 120 ochiuri. Avem o înălţime totală de 58 cm.
438

Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor, pe fiecare umăr, de 11 ori cîte 4 ochiuri. În total am scăzut 88 ochiuri (cîte 44 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijlocul spatelui 32 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: O tricotăm la fel ca spatele. La înălţimea totală de 60 cm începem răscroiala gîtului astfel: scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri într-un singur rînd împărţind asstfel lucrul în două părţi, cîte 55 ochiuri pe o andrea. Continuăm pe prima andrea scăzînd linia umerilor la fel ca la spate, iar pe linia răscroileii gîtului, scădem cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Tricotăm cealaltă parte la fel, însă inversat.

Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm 40 cm în „punct leneş”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la po margine). Avem 100 ochiuri cu care tricotăm 12 cm în înălţime, scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Restul de 52 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Călcăm foarte uşor aburit şi încheiem prin cusături de mînă. Împrejurul răscroielii gîtului, ridicăm pe 4 andrele groase de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm drept un guler de 12 cm înălţime, pe care apoi îl răsfrîngem în afară.

439

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

440

Pulover cu guler montant şi mînecă trei sferturi – Model nr. 34
Executat în verde pastel sau în roşu – ciclamen, acest elegant model de pulover poate fi purtat în orice ocazii.

Furnituri: Circa 600 g lînă de bună calitate, 4 nasturi, andrele nr. 2 ½. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm, lungimea puloverului 61 cm. Model: I. Manşetele, gulerul şi bentiţele cu butoniere le tricotăm în „punct de semielastic”, pentru ca să obţinem un elastic deosebit şi frumos, ochiul pe faţă îl vom lucra întotdeauna luat de la spate (răsucit). II. Restul puloverului îl vom tricota în „punct de jerseu”. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Acesta va forma linia pe care îndoim tivul spatelui pe dos, cosîndu-l în punct invizibil. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului, adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). Continuăm drept în „punct de jerseu” 18 cm în înălţime; la următorii 20 cm în înălţime, creştem la începutul rîndurilor, cîte 1 ochi la 4 cm (de 10 ori). Vor fi 130 ochiuri.

441

Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la fiecare margine). Avem 100 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri, în total 70 ochiuri scăzute (cîte 35 ochiuri pe un umăr). Restul de 30 ochiuri rămase la

mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 130 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate pînă la înălţimea totală de 10 cm (avem cu 10 ochiuri mai mult decît la spate). Aici împărţim ochiurile pe 2 andrele astfel: pe prima andrea (pe dosul lucrului) luăm 73 ochiuri, iar restul de 57 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. Tricotăm cu cele 73 ochiuri de pe prima andrea astfel: primele 16 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct de semielastic „ răsucit, iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. La marginea interioară a lucrului vom tricota drept în „punct de semilelastic” pînă la 61 cm înălţime totală, formînd 4 butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţa de 10 cm între ele (prima butonieră o vom forma la înălţimea de 4 cm de la începutul bentiţei). La marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului şi răscroiala mînecii) vom lucra întocmai ca şi la spate. Umărul: Cînd am ajuns la linia umărului, scădem de 7 ori cîte 5 ochiuri, lăsînd pe o andrea de rezervă 28 ochiuri pentru guler. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea (partea stîngă a feţei) crescînd în rîndul întîi 16 ochiuri la marginea interioară a feţei. Aceste 16 ochiuri le vom tricota drept, în „punct de semilelastic răsucit”, pînă la înălţimea totală de 61 cm, formînd aceeaşi bentiţă ca la partea dreaptă a feţei, însă fără butoniere. Tricotăm în continuare la fel ca şi la partea dreaptă, însă inversat. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele şi tricotăm în „punct de semielastic răsucit” o manşetă de 6 cm înălţime. În ultimul rînd scădem 10 ochiuri, adică la fiecare 10 ochiuri lucrăm 2 ochiuri împreună. Avem 90 ochiuri cu care continuăm 24 cm în înălţime în „punct de jerseu”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Avem 114 ochiuri. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori
442

cîte 6 ochiuri, de 48 ori cîte 1 ochi, de 14 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, iar ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Executăm mîneca următoare la fel. Călcăm uşor aburit toate părţile tricotate, exceptînd bentiţa şi încheiem la maşină. Coasem nasturii şi îndoim manşeta. Luăm cele 28 ochiuri lăsate pe prima andrea de rezervă de la partea dreaptă a feţei, ridicăm în continuare pe aceeaşi andrea ochiurile de la răscroiala gîtului (din spate) şi în continuare lucrăm următoarele 28 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă de la partea stîngă a feţei. Tricotăm cu aceste ochiuri în „punct de semielastic răsucit”, un guler de 6 cm înălţime. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

443

manşetele şi marginea de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. datorită guleraşului ridicat care înconjoară gîtul şi se prelungeşte în faţă printr-o bantă încheiată în 6 nasturi. următoarele 35 ochiuri le luăm pe altă andrea de rezervă şi în sfîrşit tricotăm ultimele 10 ochiuri. II. lungimea mînecilor 42 cm. 35 Această cazacă largă în talie. Mărimea: Circumferinţa pieptului 96 cm. continuăm lucrînd cele 35 ochiuri de pe prima andrea de rezervă. 2 ½ şi 6 nasturi. formînd astfel dublura buzunarelor. lungimea puloverului 62 cm. are o linie nouă. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. În rîndul următor formăm buzunarele astfel: tricotăm 10 ochiuri în „punct de jerseu”. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. cu mînecile trei sferturi. Pe două andrele de rezervă montăm cîte 35 ochiuri şi lucrăm separat pe fiecare. Bentiţele cu butoniere. următoarele 35 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă. gulerul. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. formînd benzi (clapele) de 3 cm înălţime fiecare şi încheiem. respectiv ochiurile de pe cele două andrele de rezervă. Clapele. Pe dosul lucrului. andrele nr. din nou lucrăm ochiurile de pe a doua 444 . după ce am tricotat primele 10 ochiuri de la marginea feţei. două bucăţi în „punct de jerseu” de aproximativ 8 cm fiecare. le tricotăm în „punct leneş”. clapele buzunarelor. Model: I. apoi continuăm drept 8 cm în „punct de jerseu”. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm 2 cm în „punct leneş”.Pulover cazacă cu mîneca trei sferturi – Model nr. Furnituri: Circa 500 g lînă gri.

lucrînd la fel. Coasem pe dos în punct invizibil clapele. iar răscroiala gîtului va fi mai puţin pronunţată decît la faţă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. dublura buzunarelor. Guleraşul: Lucrăm pe 8 ochiuri. iar la marginea opusă. apoi lucrăm restul ochiurilor. La distanţă de 6 cm între ele facem cîte o butonieră astfel: primele 3 ochiuri de la marginea bentiţei le lucrăm pe faţă. împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 68 ochiuri astfel: pe linia subraţului creştem 1 ochi la 4 cm. lăsînd un plus de aproximativ 2 cm. cît lungimea circumferinţei gîtului. continuăm în „punct de jerseu” 24 cm înălţime. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm 14 cm drept şi începem răscroiala gîtului scăzînd astfel: în rîndul întîi 9 ochiuri. 445 . Apoi scădem egal la ambele margini astfel: de 50 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. apoi de 3 ori cîte 3 ochiuri. care formează reverul bentiţei. Pe cealaltă andrea continuăm partea dreaptă a feţei. iar la marginea exterioară scădem la începutul fiecărui rînd cîte 8 ochiuri de 4 ori. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). gulerul şi 6 nasturi gri de sidef.andrea de rezervă (35 ochiuri) şi în sfîrşit lucrăm ultimele 10 ochiuri. Încheiem linia umărului astfel: la marginea interioară (la gît) lucrăm drept. le încheiem într-un singur rînd. Avem 136 ochiuri. de 14 ori cîte 2 ochiuri. La capătul gulerului formăm o butonieră. în „punct leneş”. 3 ochiuri. Tricotăm astfel 17 cm. 2 ½ şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct leneş”. Călcăm aburit şi montăm la maşină. de 4 ori cîte 3 ochiuri. orientîndu-ne după tipar. Încheiem. formăm un ochi adăugat (jeteu) şi lucrăm în continuare restul ochiurilor. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea mînecii care se va aplica la partea din faţă a puloverului. Continuăm lucrul încă 10 cm. în timp ce la marginea exterioară a feţei lucrăm drept. însă inversat. La 20 cm de la marginea de jos a feţei. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. Rîndul următor (pe dos) în locul ochiului scăzut. Răcroiala mînecii: Începem scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. Spatele: Se lucrează la fel ca şi faţa fără a mai forma buzunarele şi fenta de la gît. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. iar la marginea interioară a feţei creştem 4 ochiuri în rîndul întîi şi continuăm drept (pe această linie) avînd grijă ca aceste 4 ochiuri adăugate şu următoarele 4 ochiuri din corsaj (total 8 ochiuri) să le lucrăm în continuare în „punct leneş”. scădem în rîndul întîi 8 ochiuri. în total scădem 17 ochiuri. iar ultimele 13 ochiuri rămase pe andrea. vor fi 114 ochiuri. Mîneca următoare se lucrează la fel inversat. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. al 4-lea şi al 5-lea ochi le lucrăm împreună (scăzut).

1959 446 . Ed. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Tehnică.

în „punct leneş”. cu model norvegian (după schema dată). Furnituri: Circa 300 g lînă maron. Banda care bordează feţele. IV.Pulover cu model norvegian – Model nr. Combinaţiile de culori pot varia după gust. lungimea mînecii 58 cm. 2 ½ şi 3. 36 Acest pulover tineresc are un colorit viu şi plăcut.) III. 50 g lînă verde. gri. pe un fond de culoare închisă sau gri. cîteva fire de lînă albă. 50 g galbenă. Măsura: 26 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. neagră. 1 ochi pe dos. albastră. Feţele se lucrează în „punct de jerseu” în linie diagonală. Andrele nr. 447 . Elasticul din talie şi manşetele se lucrează în „punct de semielastic” (1 ochi pe faţă. II. lungimea 56 cm. Model: I. Spatele şi mînecile se lucrează în „punct de jerseu”. trebuie să fie însă plăcut armonizate. Se pot întrebuinţa resturi de lînă pe care le avem în casă. 50 g roşie. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 cm.

2 ½ şi tricotăm o bucată de de 12 cm înălţime în „punct de emielastic”. la fiecare margine a lucrului.Spatele: Montăm 100 ochiuri cu lînă maron pe andrele nr. 448 . Împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 47 ochiuri. tricotînd 18 cm înălţime în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 3 ochiuri. 3. Continuăm lucrul pe andrele nr. crescînd un ochi la 2 cm. deci în total creştem 18 ochiuri. Vor fi 118 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi (la fiecare margine a lucrului). Avem 94 ochiuri şi continuăm drept încă 20 cm înălţime. Am scăzut în total 24 ochiuri.

4 rînduri galbene. Încheiem. crescînd cîte un ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – A şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – B. 5 rînduri model norvegian nr. Urmează 4 rînduri roşu. Partea dreaptă a feţei: Montăm 46 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem vertiginos cîte 4. 1 rînd. 3 rînduri galben. 4 rînduri cu model norvegian nr. Răscroiala mînecii: Începem. Urmează 1 rînd: 1 ochi galben. 2 verde. continuăm în „punct de jerseu” 8 rînduri maron. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea tricotînd în acelaşi fel. maron. crescînd cîte 1 ochi tot la începutul celui de-al 4-lea rînd pe linia răscroileii mînecii. Aici am terminat de scăzut linia umărului şi începem în jos răscroiala gîtului. lucrînd drept pe linia curbă B – D astfel: 5 rînduri maron în „punct de jerseu”. 2 maron. 18 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri maron. 2 gri. 4 rînduri roşu în „punct de jersseu”. crescînd numai cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. alternăm 1 ochi verde şu 1 ochi maron. 2 albastru. vom creşte constant cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. crescînd pe linia F – B cîte 2 ochiuri la începutul şi sfîrşitul fiecărui rînd. după tiparul mărit. alb. scăzînd cîte 8. alternînd cu 1 ochi maron. La marginea exterioară a lucrului (la răscroiala mînecii) tricotăm drept. 2 ½ şi tricotăm 12 cm în înălţime în „punct de semielastic”. alternăm invers roşu cu maron şi maron cu verde. 3 modelul norvegian în diagonală (pe bie). Încheiem. Umărul: Între timp formăm linia umărului scăzînd cîte 6 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori). 449 . Aici am terminat de scăzut pentru răscroiala mînecii şi începem să scădem linia umărului astfel: la sfîrşitul fiecărui rînd pe faţa lucrului scădem cîte 1 ochi. iar la răscroiala subraţului punctul B şi pînă la terminarea modelului niorvegian nr. 2 bleumarin. Avem 77 ochiuri. 1 rînd (următorul). 3. albastru. Continuăm cu 4 rînduri galbene. 2 roşu. 2 galben. 4 rînduri verzi.Răscroiala gîtului: Cădem astfel: în rîndul întîi 4 ochiuri. cîte 2 rînduri din fiecare culoare: verde. confruntînd mereu lucrul cu tiparul. 4 ochiuri într-un singur rînd. 1. iar pe linia F – A. Confruntăm neîncetat cu tiparul. Montăm 2 ochiuri de lînă gri pe o andrea nr. pe linia F – A. urmînd astfel pînă la linia umărului (punctul D). Urmează 6 rînduri maron în „punct de jerseu” 3 rînduri cu modelul norvegian nr. crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors. 2. 2 albastru. 2 maron. 2 verde. 3 şi tricotăm în „punct de jerseu” 26 rînduri. 2 albe. Începînd de aici continuăm în felul următor: pe linia A – C continuăm să scădem invariabil cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 2 galben. Începem să lucrăm pe andrele nr. 5. 2 alb. inversat. Acest ochi îl vom scădea întotdeauna foarte larg. 6 sau 8 ochiuri la începutul rîndurilor. Continuăm cu 12 rînduri colorate în „punct leneş”. Vor fi în total 58 ochiuri. De aici începem să scădem linia taliei (punctul A) cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe faţa lucrului formînd astfel linia marginii interioare a feţei (A – C). 2 tricotăm drept. Încheiem. 4 rînduri verde. Avem 67 ochiuri. 4. 2 roşu. în următoarele rînduri de de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. 14 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri gri. 6. inversat. 4 rînduri verde. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. Continuăm 5 rînduri cu modelul norvegian nr. De la începutul lucrului şi pînă în acest punct. roşu. galben. 7 rînduri model norvegian nr.

Continuăm lucrul pe andrele nr. cu feţele în modelul norvegian. Avem 94 cohiuri. Tehnică. Încheiem. urmează de 8 ori cîte 2 ochiuri. 34 cm înălţime. la distanţă de 8 cm. 3 în „punct de jerseu”. 2 ½. formînd pentru partea dreaptă a feţei 5 butoniere. 4. Călcăm aburit şi încheiem totul la maşină după ce mai întîi am încheiat patentul din faţă. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. de 30 ori cîte 1 ochi.Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. Pentru executarea feţelor este necesar un tipar mărit executat după măsura dorită. şi se confruntă tot timpul lucrul cu tiparul. “Tricotaje de mînă”. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. prin cusături de mînă pe dosul lucrului. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la fiecare astfel: 5. 3 ochiuri. tricotînd în „punct de semielastic” o manşetă de 8 cm înălţime. 1959 450 . Ed. Bentiţa o lucrăm pe 10 ochiuri în „punct leneş”.

alternînd 2 rînduri de culoare mov cu 2 rînduri de culoare ciclamen. lungimea bluzei 44 cm. adică pe linia umărului (pe faţa lucrului). 37 Modelul în dungi verticale prezintă avantajul de a marca o linie sveltă a taliei. adică în loc să creştem acum scădem. În rîndul următor. fenta din faţă şi clapa se tricotează în „punct leneş”. Vor fi în total 42 ochiuri. Restul în „punct de jerseu” vertical. pentru a forma mîneca dreaptă. II. negru cu gri etc. 2 ½ şi tricotăm p bucată de 6 cm înălţime (26 rînduri) astfel: la marginea stîngă. Se poate executa din două nuanţe de mov sau alte culori armonizate: roşu cu bleumarin. la fel ca pentru mîneca stîngă la începutul lucrului. 451 . Spatele: Montăm 3 ochiuri pe andrele nr. Model: I. apoi în continuare scădem. La marginea dreaptă (pe faţa lucrului) creştem 88 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm drept cu aceste 130 ochiuri o bucată e 44 cm înălţime. iar la marginea dreaptă. creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi (de 13 ori). creştem cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 13 ori). Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. 150 g lînă mov închis. Manşetele. 4 nasturi. pe faţa lucrului. andrele nr. Rămîn 3 ochiuri pe care le încheiem. Furnituri: 150 g lînă ciclamen. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. scădem 88 ochiuri într-un singur rînd.Bluză în dungi – Model nr. 2 ½ şi 5 andrele de ciorapi. adică pe linia mînecii (tot pe faţa lucrului).

Faţa: Tricotăm întocmai ca şi partea din spate. lucrată în „punct de jerseu”. 452 . formînd linia subraţului. 4 cm în înălţime. După ce am executat această bantă de 3 cm înălţime. pe faţa lucruluim o bentiţă de 2 cm înălţime. Coasem dosul fentei la capătul superior de corsaj. restul de 65 ochiuri le vom tricota obişnuit în „punct de jerseu”. la fel ca la spate. apoi încheiem într-un singur rînd 88 ochiuri. coasem 4 nasturi şi clapa. formînd un tiv pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. iar în continuare. iar faţa o începem de la mîneca dreaptă). în „punct leneş”. Clapa: Montăm 26 ochiuri de lînă ciclamen pe andrele nr. încheiem într-un singur rînd cele 65 ochiuri lucrate în „punct leneş”. După ce am tricotat astfel 3 cm în înălţime. Începînd cu rîndul următor vom tricota următorii 3 cm astfel: 65 ochiuri. formînd pe această bantă 4 butoniere la ditanţă de 15 ochiuri între ele. La marginea de jos a bluzei şi la decolteu coasem la maşină. le vom tricota în „punct leneş” cu lînă ciclamen. 2 ½ şi tricotăm drept. De la rîndul în care am crescut 88 ochiuri (adică de la primul rînd cu 130 ochiuri) tricotăm drept 30 cm în înălţime. iar restul de 65 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. Manşetele: Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul mînecuţelor şi tricotăm cu lînă ciclamen cîte o manşetă de 2 cm înălţime. la ultimul rînd 65 ochiuri în „punct leneş” alăturăm andreaua de rezervă cu 65 ochiuri şi tricotăm în continuare toate ochiurile în „punct de jerseu”. inversat (adică spatele l-am început de la mîneca stîngă. Din acest punct tricotăm drept 11 cm în înălţime. Pe o altă andrea montăm 65 ochiuri de lînă ciclamen şi tricotăm drept îm „punct leneş” 3 cm în înălţime. începînd de la marginea de jos a feţei. şi scădem restul de ochiuri pentru mînecă.

Tehnică. 1959 453 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.“Tricotaje de mînă”.

II. 2. cu o deschizătură originală în faţă şi cu o garnitură formată din două clape false pe corsaj. 5 nasturi. 38 Bluză chimono din lînă verde muştar. Furnituri: Circa 300 g lînă mai subţire. 454 . Restul în „punct de jerseu”. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Clapele şi fenta se tricotează în „punct leneş”. Formăm astfel tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei cosîndu-l în punct invizibil de corsaj. Model: I. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Măsura: 33 ochiuri şi 47 rînduri = 10 cm din modelul II. andrele nr. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului).Bluză chimono – Model nr. adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul).

avînd grijă ca în rîndul întîi (cînd unim cele două părţi) să tricotăm împreună (lucrînd cîte 2 ochiuri deodată) ochiurile corespunzătoare celor două benţi în „punct leneş”. După ce am terminat de scăzut linia umerirlor. La marginea mînecilor îndoim pe dos un tiv de 2 cm din montaj. Călcăm aburit. Avem 85 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. Cînd ambele părţi au o înălţime totală de 20 cm. scăzînd la începutul fiecărui rînd (dus şi întors) cîte 3 ochiuri. unim lucrul pe o singură andrea suprapunînd banta cu butoniere peste banta fără butoniere şi continuăm a tricota în „punct de jerseu” la fel ca şi la partea din spate. Partea dreaptă a feţei: Montăm 75 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul feţei la fel ca şi pentru spate. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate şi încheiem. Partea stîngă a feţei: Tricotăm la fel. La terminaţia liniei următoare lăsăm cîte o deschizătură de 3 cm la fiecare parte. pe care o vom încheia cu cîte 1 nasture şi o cheotoare (bridă). rămîn pe andrea 48 ochiuri cu care mai tricotăm drept un tiv de 2 cm înălţime şi încheiem. În rîndul următor creştem cîte 10 ochiuri la fiecare margine. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. În continuare tricotăm 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm (de la început şi pînă la înălţimea totală de 20 cm) primele 10 ochiuri în „punct leneş”. Avem 198 ochiuri. Lucrăm 180 ochiuri încă 18 cm în înălţime. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 160 ochiuri. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la 4 cm distanţă între ele. Începînd de aici tricotăm la fel cu spatele. Cînd au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. coasem în punct invizibil pe dosul bluzei tivurile şi încheiem la maşină. iar la marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului) creştem cîte 1 ochi la 2 cm. 455 . tricotăm drept 2 cm. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. însă inversat şi fără butoniere. În total creştem 10 ochiuri.Tricotăm în continuare 20 cm în „punct de jerseu”.

Pe cîte 30 ochiuri tricotăm în „punct leneş” 2 clape şi le coasem pe corsaj. Ed. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 456 .

pe urmă deasupra primului picioruş în culoare închisă. 39 Bluză de vară în două culori. Mărimea: Lungimea puloverului circa 96 cm. cît de înalt este picioruşul. Rîndul 2: (închis) începem în acelaşi loc * un picioruş lung în cruciuliţă. Aceste două rînduri dau modelul. luat dublu. cirumferinţa pieptului 90 – 92 cm. 457 . Furnituri: Circa 130 g fir de culoare mai închisă şi tot atîta fir de culoare mai deschisă. Rîndul 1: (deschis) începem din acelaşi loc cu rîndul precedent. La începutul rîndurilor noi creştem atîttea ochiuri din lanţ. * Croşetăm deasupra celui de al doilea picioruş în culoare închisă un pcioruş lung. un picioruş lung în golul dintre două grupe de picioruşe încrucişate. alt picioruş lung (cruciuliţă). drept bază. croşetată din fir subţire de bumbac. Repetăm de la * . Repetăm de la * pînă la sfîrşitul rîndului. Model: Croşetăm un şir de ochiuri de lanţ din culoarea mai închisă şi pe el un rînd de picioruşe lungi. O croşetă. lugimea măsurată la mijlocul spatelui 56 cm.Bluză cu platcă – Model nr.

picioruşe mai joase. ca la spate. formînd decolteul după tipar. Între timp. La ambele margini adăugăm şi aici cîte 7 picioruşe. începînd cu 1 rînd de picioruşe în culoare închisă. La sfîrşitul rîndurilor facem şi aici. Răscroiala gîtului: Între timp. începînd la punctul A şi continuînd în direcţia săgeţii. încheiem la mijloc 86 picioruşe. 458 . Înspre partea de jos a bluzei facem picioruşe din ce în ce mai scurte. pentru decolteu. La marginea stîngă adăugăm la fiecare rînd cîte 30 picioruşe. prinse de partea de sus a primei bucăţi. Adăugăm la ambele margini cîte 7 picioruşe şi croşetăm atîtea picioruşe deasupra părţii de jos. cu 30 picioruşe mai puţin şi tot aşa facem picioruşele succesive mai joase. Vor fi în total 194 picioruşe într-un rînd. După ce am croşetat partea de jos. Spatele: Croşetăm întîi partea de jos a bucăţii (I). lucrăm partea de sus (II). începînd de la punctul însemnat cu B. ca la început. cînd partea a II-a este de 22 cm. cîte 9 picioruşe mai puţin. pe urmă formăm umerii: la ambele margini ale lucrului croşetăm în fiecare rînd. de 6 ori. la 24 cm de la începutul părţii de sus. care se prinde pe marginea de sus. Începem cu 32 picioruşe şi lucrăm conform tiparului. Continuăm drept înainte pînă ce avem 18 cm. Continuăm drept înainte pe o distanţă de 18 cm. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. pe urmă formăm umerii la fel ca la spate.Măsura: 36 picioruşe şi 15 rînduri = 10 cm. a părţii de jos. pe urmă scădem. Confecţionăm un tipar de mărime naturală. la fel ca la partea de jos. Continuăm la ambele margini drept înainte. de 46 cm. încît să avem 180 de picioruşe într-un rînd. pînă ce marginea stîngă este de 42 cm. Începînd de aici croşetăm la marginea stîngă în fiecare rînd. încheiem cele 72 picioruşe din mijloc. După ce am atin lăţimea de 32 cm (122 picioruşe) croşetăm 46 cm drept înainte. La terminarea primei părţi începem partea a II-a printr-un rînd de picioruşe de culoare închisă. pînă avem 122 picioruşe (34 cm).

Îndoim spre interior 2 cm din marginea de jos şi o fixăm cu puncte invizibile. Bluza nu are închizătoare. La fel şi marginea decolteului. Cornelia Both şi Martha Recth. Ed. Marginea mînecilor o îndoim de 1 cm şi o tivim. “Tricotaje de mînă”. 1959 459 .După ce am croşetat cele două bucăţi. Tehnică. le fixăm cu ace de gămălie pe tipar şi le călcăm apăsat printr-o cîrpă udă.

40 Confecţionat dintr-o lînă de calitate bună. * repetăm de la *. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. 5. 6. 2 ochiuri pe dos. andrele nr.Bluză dantelată cu platcă – Model nr. Rîndul 2 (pe dosul lucrului) acoperit. pe faţă. Furnituri: Circa 300 g lînă. Modelul II: Placa se tricotează astfel: 12 cm înălţime cu modelul ce urmează: Rîndul 1 (pe faţa lucrului) 1 ochi pe faţă. manşetele şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. Rîndul 9: * 4 ochiuri se vor tricota de 13 ori. Rîndul 2. Model: I. 4 ochiuri pe faţă. 4. 3 ochiuri pe faţă * repetăm de la *. se obţine acest model. Restul. 3. iar 8 cm înălţime în „punct de semielastic”. de culoare galbenă. 8: * 3 ochiuri pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm. 7 nasturi. II. 4 ochiuri pe faţă. 7 (pe faţa lucrului): toate ochiurile pe faţă. o bluză frumoasă şi elegantă. dus şi întors. 460 . lungimea bluzei 57 cm. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. Elasticul din talie. cu modelul următor: Rîndul 1. 1 ½ şi 2.

Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează astfel: de 2 ori cîte 10 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. formînd o butonieră din 2 ochiuri la înălţimea de 1 cm de la montajul ochiurilor şi la distanţă de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. însă inversat şi fără butoniere. în „punct de semielastic”. o bucată de 21 cm înălţime. Continuăm cu andrele nr. 2 şi modelul II o bucată de 21 cm înălţime. Avem 83 ochiuri. o bucată de 8 cm înălţime. În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 65 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. în „punct de semielastic”. o dată 10 ochiuri. Partea stîngă a feţei: O executăm la fel. 2 şi cu modelul II. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 65 ochiuri. Avem 160 ochiuri. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. Continuăm cu andrele nr. 1 ½ şi tricotăm drept. 8 cm în înălţime.Măsura: 40 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. În total am crescut 14 ochiuri (cîte 7 ochiuri la o margine). Răscroiala mînecii: Scădem la îmceputul rîndurilor pe această linie. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. 1 ½ şi tricotăm drept. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm (de 7 ori). formînd la distanţe de 6 cm cîte o butonieră. 1 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm 461 . şi lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 124 ochiuri. avînd grijă ca primele 10 ochiuri să le tricotăm în „punct de semielastic” pînă la sfîrşitul lucrului.

Executăm mîneca următoare la fel. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Ed. 32 ochiuri de la mîneca stîngă şi 65 ochiuri de la partea stîngă a feţei. formînd în continuare la partea dreaptă a feţei butonierele. în total 318 ochiuri şi tricotăm 12 cm în înălţime cu andrele nr. 1959. 32 ochiuri dde la mîneca dreaptă. 1 ½ o bucată de 8 cm înălţime. 2 (pe faţa lucrului). În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine). Pentru ca platca să nu fie prea largă. Cornelia Both şi Martha Recht. Cînd au mai rămas la mijlocul mînecii 32 ochiuri le lăsăm pe o andrea ajutătoare. 1 ochi pe faţă. o coasem invizibil pe dos. iar cele 2 ochiuri lucrate pînă aici pe dos (tot pe faţa lucrului) le lucrăm împreună pe dos. Tricotăm în continuare scăzînd cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd. 462 . coasem nasturii şi la răscroiala gîtului îndoim înăuntru 2 cm din tricotaj. Luăm pe o singură andrea toate ochiurile lăsate pe andrelele ajutătoare şi anume: 65 ochiuri de la partea dreaptă a feţei. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe dos. 2 şi modelul II. Acest tricotaj nu se calcă. Încheiem la maşină. pe un şiret. 124 ochiuri de la spate. îl lucrăm tot pe faţă. Astfel am obţinut un tricotaj în „punct de semielastic” cu care tricotăm drept încă 8 cm înălţime. Din acest punct (avem o înălţime totală de 51 cm) continuăm pe andrele nr. astfel: ochiul lucrat pînă aici (pe faţa lucrului) pe faţă. o bucată de 22 cm înălţime. Încheiem mîneca.înălţime. formînd un tiv pe care îl coasem pe dos în punct invizibil. Continuăm cu andrele nr. la distanţa de 3 – 4 cm în jos de la răscroiala gîtului. Avem 102 ochiuri. Tehnică.

Cu restul de ochiuri. muştar sau negru. 10 cm în înălţime. Continuăm drept. în rîndul al 3-lea nu scădem deloc. Marginea de jos a bluzei.Bluză cu mînecă raglan – Model nr. 2 ½ şi tricotăm drept. Spatele: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurule lucrate pe dos. urmează din nou 2 rînduri cu scăzături şi 1 rînd fără scăzături şi continuăm astfel pînă cînd lucrul are 48 cm înălţime totală. cîte 68 ochiuri pe o andrea. Cînd lucrul măsoară 34 cm înălţime totală. cu deosebirea că la înălţimea totală de 45 cm. benzile diagonale de pe mîneci şi răscroiala gîtului se tricotează în „punct de semielastic”. Restul în „punct de jerseu”. Urmează 2 cm în înălţime tricotaţi drept cu andrele nr. manşetele. Se tricotează din lînă foarte fină. La marginea interioară 463 . la începutul rîndurilor 1 şi 2. andrele nr. Model: I. Încheiem într-un singur rînd. albastru-peruzea. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. apoi reluăm lucrul pe andrele nr. II. 2. 3 cm în înălţime. 2 ½ şi 2. şi tricotăm fiecare parte separat. în “punct de semielastic”. 2 ½. Furnituri: 400 g lînă. în „punct de jerseu”. împărţim lucrul pe două andrele. începem să formăm linia raglan a mînecii. vom tricota drept în „punct de semielastic” 2 cm în înălţime. scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi. 41 Model de bluză elegant şi comod. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 4 rînduri.

Ridicăm pe andrea ochiurile de la marginea inerioară a mînecii şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime.a feţei. Mîneca: Spre deosebire de felul obişnuit al tricotării mînecii. continuăm 2 cm în „punct de jerseu” şi executăm a 2-a bandă de 3 cm în „punct de semielastic”. o dublă scăzătură astfel: ridicăm 1 ochi nelucrat. tricotăm prima bandă de 3 cm înălţime. Montăm 203 ochiuri pe andrele nr. acet model se începe de la umăr şi linia raglan şi se tricotează în jos. pe faţa lucrului. Continuăm lucrul scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi la 6 rînduri. în „punct de semielastic”. Tricotăm în continuare în „punct de jerseu”. în „punct de semielastic”. unde formăm fenta. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu”. Rîndul pe dos îl lucrăm fără scăzături. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. sfîrşind la manşetă. scădem la începutul fiecărui rînd cîte 2 ochiuri pînă la epuizarea lor. 464 . Cînd lucrul are 10 cm înălţime totală. Cînd lucrul are 50 cm înălţime (măsurată pe linia dublei scăzături). pe care apoi îl vom îndoi pe dos şi îl vom coase în punct invizibil. vom creşte cîte 5 ochiuri (la fiecare parte) formînd reversul fentei. Încheiem într-un singur rînd. tricotăm următoarele 2 ochiuri împreună pe faţă şi trasăm ochiul ridicat peste ochiul rezultat din scăderea celor 2 ochiuri. făcînd la mijlocul fiecărui rînd.

Ed. 1959 465 . Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Tehnică.

din rîndul următor lucrăm 3 ochiuri şi anume: 1 ochi pe faţă. cu firul subţire şi foarte regulat tors. Spatele şi faţa se tricotează cu model dantelat. 1 ochi pe dos. anrele nr. lucrăm împreună 3 ochiuri (1 ochi pe faţă. iar următoarele 3 ochiuri (obţinute în rîndul anterior prin înmulţirea unui singur ochi) le lucrăm împreună pe dos. Furnituri: 150 g lînă sau bumbac. 466 . lungimea bluzei 54 cm. 42 Pentru confecţionarea acestei bluze se întrebuinţează lînă sau bumbac. 1 ochi pe faţă. orientîndu-ne după schema alăturată. II. repetăm de la * . Repetăm de la rîndul 1.Bluză de vară decoltată cu mînecuţă bufantă – Model nr. 2 şi 3. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Centura din talie şi benzile de la mînecuţă se lucrează în „punct de semielastic”. vom lucra cu andrele mai groase (nr. 3). Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Rîndul 2: * 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. Model: I. Rîndul 4: se lucrează ca şi rîndul 2. Spatele şi faţa se lucrează în continuare şi se cos numai pe linia subraţului. Rîndul 1: toate ochiurile lucrate pe dos. 1 ochi pe dos. Pentru ca tricotajul să fie mai rar şi deci mai subţire. o croşetă şi 5 andrele subţiri de ciorapi. III. 1 ochi pe faţă). însă inversat astfel: din cele 3 ochiuri lucrate în rîndul 2.

variind mărimea decolteului. cele două linii ale subraţului. iar cu cealaltă jumătate (73 ochiuri) continuăm astfel: pe linia B – C creştem în continuare cîte 1 ochi la 1 cm (pe tot parcursul liniei B – C creştem la fel). jumătate le lăsăm pe andreaua de rezervă. unim ochiurile de pe cele două andrele. Împărţim lucrul pe două andrele. Această bucată va fi în aparenţă mult mai lată decît centura (deşi are acelaşi număr de ochiuri). scăzînd la amîndouă marginile cîte 1 ochi la 1 cm. 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o bucată de 12 cm înălţime. mai larg sau mai strîns. şi îl legăm cu funduliţă. Cînd lucrul are 34 cm de la marginea de jos. apoi un rînd de picioruşe lungi mai rare. Avem 146 ochiuri. cu modelul dantelat I. Cu acestea lucrăm drept 1 cm şi începem să repetăm felul în care am lucrat pînă acum. o bucată de 22 cm înălţime. De jur împrejurul decolteului croşetăm un rînd de picioruşe scurte. apoi la începutul rîndurilor următoare o dată 6 ochiuri. începem să formăm mînecuţele bufante astfel: creştem la începutul şi la sfîrşitul primului rînd cîte 2 ochiuri şi apoi în continuare cîte 1 ochi la 1 cm. Trasăm prin al doilea rînd de picioruşe un şiret croşetat în ochiuri simple. de fiecare parte a lucrului.Măsura: 24 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul I. Lucrăm apoi drept 22 cm. Faţa: Montăm 110 ochiuri pe andrele nr. formînd cîte o buclă la două picioruşe. 467 . La mînecuţe ridicăm ochiurile pe 4 andrele de ciorapi şi tricotăm 2 cm înălţime în „punct de semielastic”. Continuăm lucrul la fel pe cealaltă andrea de rezervă. scădem întîi 12 ochiuri. adocă în loc să scădem. cu andrele nr. o dată 4 ochiuri. însă inversat. din cauza specificului acestei dantele şi pentru motivul că întrebuinţăm andrele mai groase. iar la răscroiala decolteului. creştem. o dată 5 ochiuri. Călcăm aburit părţile dantelate şi încheiem cu o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. Tricotăm în felul acesta 16 cm înălţime. după dorinţă. urmează 12 cm pentru centură şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd lucrat mai larg. 3. o dată 3 ochiuri şi în continuare cîte 2 ochiuri pînă cînd rămîn pe andrea 35 ochiuri. pe o singură andrea şi continuăm să lucrăm 16 cm. De aici continuăm să tricotăm drept. din acelaşi material cu bluza. numit „ploicică”. iar cînd am terminat răscroiala decolteului din spate.

“Tricotaje de mînă”. 1959. 468 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Tehnică.

2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Furnituri: Circa 350 g lînă roşie. fie fără bluză. În total creştem 10 ochiuri. Model: I. II. 469 . lungimea bluzei 52 cm.Bluză decoltată cu mîneca trei sferturi – Model nr. în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul I. Avem 146 ochiuri. bentiţa de la decolteu şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. Continuăm pe andrele nr. se poate îmbrăca fie cu o bluză de culoare asortată sau ecosez. pe faţa lucrului. 8 ochiuri. degajînd decolteul şi avînd răscroiala mînecii pronunţată. lucrînd în tot al 15-lea ochi dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă şi o dată din spate. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 43 Această bluză din lînă roşie. andrele nr. Avem 136 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. 2½. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Spatele: Montăm 128 ochiuri pe andrele nr. Restul în „punct de jerseu”. Elasticul din talie. 2 şi 2½ . Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. lungimea mînecii 41 cm.

deci cîte 21 ochiuri la fiecare margine. 1. 2 ½ în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul întîi 8 ochiuri. În rîndul al 67-lea (pe faţa lucrului) scădem 26 ochiuri de la mijlocul spatelui împărţind astfel lucrul în două părţi. de 48 ori cîte 1 ochi. În rîndul următor. 2. Avem 152 ochiuri.Răcroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor. 3. iar ultimele 22 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 4. 3. pe linia decolteului. Pe linia răscroielii mînecii lucrăm drept. 470 . pînă terminăm toate ochiurile. Lucrăm prima parte (39 ochiuri) astfel: tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe linia decolteului. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Continuăm 20 cm înălţime pe andrele nr. Cele 39 de ochiuri de pe andreaua cealaltă le lucrăm la fel. la fiecare margine a lucrului. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. 3. 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 4 cm înălţime. Faţa: Montăm 134 ochiuri pe andrele nr. de 4 ori cîte 2 ochiuri. la fiecare margine. Continuăm să tricotăm 66 rînduri drept. dublînd tot al 16-lea ochi (pe faţa lucrului). 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. 1 ochiuri în total 46 ochiuri (cîte 23 ochiuri scăzute la o margine). 1. cîte 1 ochi la 2 cm. 2. În total scădem 42 ochiuri. cîte 4. Continuăm cealaltă parte (39 ochiuri) scăzînd în acelaşi fel. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. însă inversat. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 4. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). 3. Avem 104 ochiuri. 2. pe faţa lucrului. Contunăm să lucrăm prima parte (39 ochiuri). 3. 2 ½ în „punct de jerseu”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. însă inversat. Avem 110 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Continuăm 10 cm în înălţime în „punct de jerseu” crescînd la începutul rîndurilor. la fiecare margine. 1 ochiuri. Tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd. Rămîn 106 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 70 rînduri. de 2 ori cîte 4 ochiuri. încheiem 28 ochiuri (scădem) de la mijlocul feţei. 2. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la fiecare margine). Continuăm pe andrele nr. cîte 5.

Tehnică.După ce bluza este montată. “Tricotaje de mînă”. Încheiem într-un singur rînd. ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul decolteului şi tricotăm 15 rînduri în „punct de semielastic”. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. 1959. 471 . scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos.

dar de data aceasta începem cu un rînd pe faţă şi sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe dos.Bluză gen cămaşă (şemizetă) – Model nr. 44 Această bluză se tricotează în lung. lungimea la mijlocul spatelui 56 cm. luînd dosul lucrului drept faţă. şapte-optimi. începînd cu un rînd de ochiuri pe dos şi sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe faţă. Rîndul 11: (C) (pe faţa lucrului) pe dos (lăsăm firul să atîrne şi continuăm în culoarea de fond cu al doilea ghem. pregătim două gheme din lînă în culoare de fond. Bluza se poate purta deasupra sau înăuntrul fustei. Mîneca largă. care se închide cu un nasture. Cu unul din gheme tricotăm 10 rînduri în „punct de jerseu”. Aceste 22 rînduri se repetă. Mărimea: Circumferinţa pieptului 94 – 96 cm. este prinsă într-o manşetă dublă. Rîndul 22: (C) (pe dosul lucrului) pe faţă. Model: Bluza se tricotează în întregime în „punct de jerseu” lucrat în dungi. Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. 2 şi 5 nasturi. Tricotăm din nou 10 rînduri în „punct de jerseu”. 472 . lungimea bluzei încheiată la nasturi circa 106 cm. cu dungi înguste. dintr-un fir de lînă moale şi subţire. în „punct de jerseu”. Pentru aceasta. Furnituri: Circa 270 g lînă în culoare de fond (F) şi circa 40 g lînă în culoare contrastantă (C). Andrele nr. Se ia dosul lucrului drept faţă.

La marginea stîngă creştem. şi o dată 21 ochiuri. Începînd de aici lucrăm în sens opus. la cîte 4 rînduri de 4 ori cîte 1 ochi. Cînd lucrul are 19 cm de la punctul de plecare. Cu alte andrele începem 2 ochiuri şi creştem la marginea dreaptă. Vom avea 181 ochiuri pe andrea. mai tricotăm 1-2 rînduri astfel încît 473 . de 3 ori cîte 1 ochi. La marginea stîngă creştem la cîte 2 rînduri. Vor fi 148 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. Tricotăm 2 rînduri. la începutul lor. Tricotăm 2 rînduri. la marginea dreaptă adăugăm la cîte 2 rînduri. La marginea dreaptă continuăm drept înainte pînă la sfîrşit. cu 16 ochiuri în culoarea de fond. scădem la marginea stîngă. Vor fi 151 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem tot la o margine. Vor fi 178 ochiuri. Începînd de aici continuăm marginea dreaptă (marginea de jos) drept înainte. Din acest moment tricotăm drept înainte pînă avem 25 cm de la punctul de plecare. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi o dată 20 ochiuri. de 8 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri. la fel cu cel de la spatele bluzei (12 rînduri şi 30 ochiuri). la cîte 2 rînduri. ca la spate.Spatele: Începem la marginea stîngă în punctul însemnat cu „A”. de 17 ori cîte 1 ochi (răscroiala gîtului). Lăsăm această bucată de o parte. de 24 ori cîte 1 ochi (umărul). mereu la începutul celui de al doilea rînd. Începînd de aici scăpdem la marginea stîngă. la marginea dreaptă creştem la cîte 2 rînduri. Rămîn 201 ochiuri. de 18 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. de 5 ori cîte 4 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. la cîte 2 rînduri. de 5 ori cîte 16 ochiuri. pe 19 ochiuri. Formăm astfel un mic triunghi de 12 rînduri şi 30 ochiuri. La marginea stîngă (răscroiala mînecii) continuăm drept înainte. Cu alte andrele începem 2 ochiuri. Pe urmă luăm ochiurile pe o singură andrea. Vor fi 205 ochiuri. Scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum şi creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut pînă acuma. Lăsăm lucrul de o parte. Vor fi 117 ochiuri. Continuăm şi creştem la marginea stîngă (umăr) la cîte 3 rînduri. pe o singură andrea. iar la marginea stîngă creştem în acelaşi timp la cîte 4 rînduri. Ultimul rînd trebuie să fie în culoarea contrastantă. Tricotăm un mic triunghi. Aici va fi mijlocul spatelui. în aşa fel încît să vină la marginea stîngă pentru completarea răscroielii mînecii (atenţie la continuitatea moelului!). Luăm ochiurile acestui triunghi şi ochiurile bucăţii lăsate de o parte. La marginea stîngă continuăm drept înainte (răscroiala mînecii). Vor fi 117 ochiuri. Rămîn 185 ochiuri. de 4 ori cîte 19 ochiuri şi o dată 22 ochiuri. La marginea stîngă creştem la cîte 3 rînduri. la punctul însemnat cu B. la începutul lor. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul are 28 cm de la punctul de plecare (dacă este nevioie. Vor fi 202 ochiuri şi lucrul va fi de 21 cm măsuraţi pe verticală.

Formăm 3 butoniere orizontale astfel: * tricotăm 17 ochiuri din cele 102 ochiuri de pe andrea. în sens opus şi fără butoniere.ultimul rînd să fie în culoare contrastantă sau să fie al cincilea rînd în culoarea de fond). 474 . încheiem. la cîte 2 rînduri. Urmăm drept înainte. pe urmă creştem răscroiala gîtului în aceeaşi măsură în care am scăzut-o. de 10 ori cîte 1 ochi. Însemnăm rîndul cu un fir colorat. Mai tricotăm 2 cm drept înainte (mijlocul feţei) aici luăm pe aceeaşi andrea ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă şi continuăm în sens opus partea stîngă a feţei. la 19½ cm de la rîndul începător scădem la marginea dreaptă. de 4 ori cîte 1 ochi. Vor fi 119 ochiuri. la începutul lor. Tricotăm restul de 30 ochiuri. Mai tricotăm încă 2 cm drept înainte de la rîndul cu butoniere (să avem 30 cm de la punctul de plecare). la marginea dreaptă creştem. Cînd lucrul are 12 cm de la rîndul începător. Începînd de aici tricotăm dublura. pe care le începem din nou în rîndul următor. La marginea dreaptă urmează 7½ cm drept înainte iar la marginea stîngă creştem la cîte 4 rînduri. la cite 6 rînduri. încheiem 7 ochiuri. încheiem la marginea dreaptă 24 ochiuri. la cîte 4 rînduri. de 31 ori cîte 1 ochi şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. La marginea stîngă tricotăm 10 rînduri drept înainte. de la semn. pînă avem 39 cm de la rîndul începător (117 ochiuri). Cînd avem 9 cm de la marginea feţei. Repetăm încă de 2 ori de la *. Aceasta va fi marginea feţei cu butoniere. Între timp. În rîndul următor creştem cîte 7 ochiuri deasupra celor încheiate în rîndul anterior. Urmează şi această margine drept înainte. de 10 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri. de 14 ori cîte 1 ochi. Această margine urmează drept înainte. În rîndul următor luăm 83 ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm numai cu restul de 102 ochiuri. pe urmă creştem la cîte 2 rînduri. Vor fi 168 ochiuri. Începînd de aici scădem la marginea stîngă. După 2 cm formăm deasuăpra primelor 3 butoniere încă 3 butoniere. Începem pe 119 ochiuri şi tricotăm o bucată la fel. Pe urmă continuăm şi aici drept înainte pînă avem 7 cm. Vor fi 158 ochiuri. Încheiem. de 28 ori cîte 1 ochi. Mîneca dreaptă: Începem cu 116 ochiuri.

475 .

la începutul şi la sfîrşitul lor.stîngă: Se tricotează în sens opus. În rîndul următor formăm o butonieră. la începutul şi la sfîrşitul lor. încheiem. de 8 ori cîte 1 ochi. Îndoim gulerul pe rîndul însemnat. 476 . Butonierele manşetelor le prindem de asemenea cîte două şi le festonăm. Creştem la cite 7 rînduri. Cînd avem 52 rînduri de la semn. Tricotăm 19 rînduri drept înainte. Rămîn 121 ochiuri. Cînd manşeta are 14 cm. partea mai îngustă va fi dublura şi o aşezăm în răscroiala gîtului. le montăm. Gulerul: Începem cu 121 ochiuri. Marginile feţelor le îndoim 9 cm. Prindem cu cîteva puncte marginea de 2 cm a feţei cu butoniere şi a feţei opuse. Prindem butonierele cîte două şi le festonăm. de 8 ori cîte 1 ochi. Vor fi 137 ochiuri. Încreţim mîneca jos şi o prindem în manşeta îndoită. însemnăm rîndul şi începînd de aici scădem la cite 6 rînduri. Tehnică. Îndoim marginea de jos 3 cm şi tivim. În tiv introducem panglică îngustă sau mătase subţire ca să nu se întindă la purtat. A doua butonieră vine la 7 cm exact deasupra primei butoniere. 1959. Cornelia Both şi Martha Recht. “Tricotaje de mînă”. Coasem nasturii. Călcăm părţile tricotate. Manşetele: Începem cu 90 ochiuri. tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. Cînd gulerul este de 10 cm (56 rînduri). încheiem. Ed.

Manşetele. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Avem 138 ochiuri cu care continuăm să tricotăm scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors (de 15 ori). Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 88 cm. elasticul din talie şi decolteul se tricotează în „punct de semielastic”.Bluză cu mînecă raglan pentru fetiţă de 15 ani – Model nr. 2 şi 2½. 45 Această bluză de un colorit vessel şi plăcut convine tuturor fetelor tinere. 2 şi tricotăm drept 5 cm. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă bej pe andrele nr. în înălţime. cu andrele nr. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 477 . Introducem apoi modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (continuînd a scădea la fel) şi terminăm (tot scăzînd) cu 11 rînduri cu lînă roşie. cu dungi roşii şi pătrăţele negre. în „punct de semielastic”. 2½. În total am crescut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). II. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri = 10 cm din modelul II. Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. în „punct de semielastic”. Am scăzut în total 70 ochiuri şi au mai rămas 68 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Restul în „punct de jerseu” şi cu un model norvegian adecvat. Furnituri: Circa 200 g lînă bej. andrele nr. Model: I. Se lucrează din lînă bej. 50 g lînă roşie. 20 g lînă neagră.

crescînd la începutul rîndurilor următoare cîte 1 ochi la 2 cm. Tehnică. Avem 106 ochiuri cu care începem să formăm linia raglan a mînecii. în „punct de semielastic”. Introducem modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (scăzînd la el în continuare) şi terminăm mîneca tricotînd ultimele 11 rînduri în „punct de semielastic” (scăzînd mereu). cu lînă roşie. 2 şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime. Ed. Mîneca: Montăm 80 ochiuri din lînă bej pe andrele nr. 1959.Faţa: Lucrăm la fel ca şi spatele. le încheiem într-un singur rînd. 2½ în „punct de jerseu” şi tricotăm 26 cm în înălţime. rămase la mijlocul andrelei. “Tricotaje de mînă”. Ultimele 36 ochiuri. la fiecare margine. Cornelia Both şi Martha Recht. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. 478 . Continuăm pe andrele nr. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd (de 15 ori). scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos.

de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 2½ şi 3 şi 7 nasturi. 479 . Continuăm cu andrele nr. în „punct de jerseu”. 2½ şi tricotăm drept 6 cm în înălţime în „punct de semielastic”. andrele nr. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul II. Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 10 g lînă galbenă. tricotăm cu lînă albă. lungimea bluzei 44 cm. Furnituri: Circa 200 g lînă albă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează. II. Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. După terminarea modelului norvegian. 46 O bluză originală şi puţin costisitoare care se poate confecţiona cu cîteva resturi de lînă. Restul în „punct de jerseu” şi cu modelul norvegian de pe schemă. Se cere răbdare şi atenţie. Model: I. 3 şi modelul norvegian de pe schemă.Bluză cu model norvegian – Model nr. 50 g lînă roşie. 20 g lînă neagră. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. pînă la înălţimea totală de 24 cm. Avem 118 ochiuri. pe andrele nr. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie. crescînd mereu cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm drept 15 cm în înălţime. de 2 ori cîte 6 ochiuri.

formînd o butonieră (din 2 ochiuri) la 3 cm înălţime totală şi la distanţa de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. 480 . 2½ şi tricotăm drept.Umărul: De aici începem să formăm linia umărului scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri pe fiecare umăr. iar cele 34 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. în „punct de semielastic”. 6 cm în înălţime. Partea dreaptă a feţei: Montăm 58 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr.

iar pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 6 ochiuri. 3 de la marginea tivului se lucrează pe faţă. din ochiurile 4 şi 5 formăm o butonieră: ochiurile 6. alternînd culorile corespunzătoare modelului norvegioan şi apoi în continuare cu lînă albă. Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 4 ochiuri. continuăm lucrul cu 66 ochiuri şi cu andrele nr. Mîneca: Montăm 76 ochiuri din lînă albă pe andrele nr. 2 cm în înălţime. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. 3 şi lînă albă în „punct de jerseu”. iar ultimele 18 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 11 (respectiv 1. pe dosul corsajului. urmează ochiurile 9. o dată 6 ochiuri. astfel: ochiurile 1. Butonierele de pe corsaj vor corespunde cu butonierele de pe banda tivului. de 4 ori cîte 2 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept. creştem 8 ochiuri (la marginea interioară a feţei) pe care le vom tricota în „punct de jerseu”. iar la marginea interioară a feţei. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 2. După executarea elasticului din talie. 8 lucrate pe faţă. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). în „punct de semielastic”. Festonăm împreună butonierele suprapuse ale corsajului şi tivul şi coasem 7 nasturi. pe faţa lucrului. încheiem la maşină. Îndoim tivul feţei şi coasem în punct invizibil cu mîna. pe această linie. 3 din corsaj) lucrate pe faţă. tricotată în „punct de jerseu”. 7. 2. începînd de aici şi pînă la răscroiala gîtului. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: pe linia răscroielii gîtului scădem la începutul rîndurilor o dată 16 ochiuri. avînd grijă să formăm 6 butoniere (din 2 ochiuri) la distanţă (vertical) de 6 cm între ele. Călcăm aburit. însă inversat şi fără butoniere. Răscroiala gîtului o tivim cu o lizieră albă sau roşie. 3 aplicînd modelul norvegian. lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. Partea stîngă a feţei: Lucrăm în acelaşi el. Pe această bantă de 8 ochiuri (care va forma tivul feţei) vom deschide cîte o butonieră în aceleaşi rînduri cu butonierele de pe corsaj. de 46 ori cîte 1 ochi. 10. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu”. 10 rînduri crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. după terminarea elasticului din talie. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul rîndurilor. Ele se execută pe linie orizontală. îndoim pe dos şi tivim. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 60 de ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. din ochiurile 12 şi 13 formăm o butonieră şi în continuare tricotăm pe faţă restul ochiurilor.În rîndul următor. urmează 2 rînduri cu lînă roşie şi continuăm cu andrele nr. de aproximativ 2 cm înălţime astfel: coasem liziera la maşină pe faţa lucrului. o dată 4 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. în felul următor: pe linia subraţului creştem 1 ochi la cîte 2 cm de 9 ori (începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii). Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. 481 .

482 . 1959.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Tehnică.

Urmează „modelul romînesc” după schemă. cîteva fire din lînă roşie şi galbenă. Model: I. II. Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”. 50 g lînă albastră. 1½ şi 2 şi 5 andrele de ciorapi. Mărimrea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. andrele nr. 47 Arta noastră populară este şi de data aceasta un fericit izvor de inspiraţie pentru acest model de bluză din lînă albă cu o garnitură în motive romîneşti. Furnituri: Circa 250 g lînă albă.Bluză cu model romînesc şi mînecă scurtă – Model nr. 483 .

pe andrele nr.III. Ridicăm pe o andrea toate ochiurile de la o margine la alta a răscroielii superioare a spatelui şi tricotăm în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă albastră. Avem 194 ochiuri cu care tricotăm drept 5 cm în înălţime. 1½. Faţa: Executăm partea din faţă la fel. În continuare tricotăm cu andrele nr. cu andrele nr. 2 şi 2 cm cu andrele nr. aplicăm modelul romînesc. Continuăm în „punct de jerseu”. pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil de mînă. în “punct de jerseu”. Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă albastră. 2 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1½ cm. 484 . În jurul mînecilor ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele de ciorapi. şi tricotăm. 2 o bucată de 20 cm înălţime. scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 3 ochiuri la 1 cm. Restul vom tricota în „punct de jerseu”. Încheiem toate rîndurile într-un singur rînd. Din nou urmează în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. Avem 134 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. urmează „modelul romînesc”. şi din nou „punct leneş” format din 2 rînduri lînă albă şi 2 rînduri lînă albastră. Urmează 10 cm în înălţime. Măsura: 42 ochiuri şi 54 rînduri * 10 cm din modelul III. În total am crescut 26 ochiuri (cite 13 ochiuri la o margine). un tiv de 2 cm în înălţime. cu lînă albă. 4 cm în înălţime.

1959.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. 485 .

lungimea boleroului 44 cm. Spatele. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă neagră pe andrele nr. Model: I. II. aplicînd de jur împrejurul feţelor o bandă brodată în culori vii. Avem 118 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept. III. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori 486 . galbenă. 48 Acest bolero cu mîneca trei sferturi se confecţionează din lînă neagră. Continuăm pe andrele nr. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. verde şi albastră. lungimea mînecii 46 cm. andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Bentiţa care bordează feţele şi răscroiala gîtului se lucrează în „punct leneş”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. cîteva fire de lînă roşie. în „punct de semielastic”.Bolero cu broderie – Model nr. 6 cm în înălţime. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor ce urmează. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Manşetele şi patentul din talie în „punct de semielastic”. Furnituri: Circa 300 g lînă neagră. toate rîndurile pe faţă. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Măsura: 22 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. 2½ şi 3. 3 în „punct de jerseu” 18 cm înălţime.

Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 3. iar la răscroiala gîtului. pe dosul lucrului. Avem 96 ochiuri. La înălţimea totală de 30 cm. pe 8 ochiuri. 6 cm în înălţime. în „punct de ssemielastic” . În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu”. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm 15 cm în înălţime. inversat. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. de 10 ori cîte 2 ochiuri. pe faţa lucrului. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare cîte 1 ochi pînă la terminarea lor. 2½ şi tricotăm drept. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm (de 9 ori).cîte 1 ochi. 26 cm în înălţime. 8 ochiuri. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 5 ochiuri pe fiecare umăr. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent linia umărului şi răscroiala gîtului astfel: pe linia umărului scădem la începutul fiecărui rînd. în „punct de jerseu”. diferite flori după schemă. Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. în „punct de semielastic”. 3 ochiuri. o dată 6 ochiuri. de 6 ori cîte 5 ochiuri. o bentiţă corespunzătoare cu lungimea măsurată de jur împrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. scădem o dată 5 ochiuri. Brodăm pe bentiţă cu fire de lînă în culori vii. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. Tricotăm în „punct leneş”. inversat. iar la începutul rîndului următor. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. o manşetă de 4 cm înălţime. Executăm a doua mînecă la fel. pe dosul lucrului. 2½ şi tricotăm drept. Avem 59 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem ultimele 13 ochiuri într-un singur rînd. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 43 ochiuri cu care tricotăm drept 15 cm în înălţime. încheiem la maşină şi coasem de mînă bentiţa. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. 487 . Rămîn 34 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la începutul primului rînd. o dată 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Continuăm în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. În continuare scădem la începutul următoarelor rînduri de 40 ori cîte 1 ochi.

1959. Ed.“Tricotaje de mînă”. 488 . Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică.

Liniile colorate alternează în felul următor: 4 rînduri ecru. lungimea la mijlocul spatelui. Furnituri: Circa 200 g lînă brună. 1 rînd ecru. un ac de brodat. apoi pe dosul lucrului. 1 rînd verde. 2½. 50 g verde şi 30 g teracotă. unul după altul. 49 Feţele hăinuţei se tricotează cu model scoţian. sau să lucrăm cu andrele ascuţite la ambele capete. 1 rînd ecru. spatele şi mînecile sînt tricotate cu lînă brună. Benţile sînt verzi. Fondul feţelor este ecru cu linii verzi-vitriol şi cărămiziu. 1 rînd verde. 1 rînd teracotă. Model: Hăinuţa întreagă se tricotează în „punct de jerseu”. uni. 489 . 2 rînduri pe dos. Întrucît cele mai multe din linii sînt numai de 1 rînd. andrele nr. La feţe lucrăm modelul scoţian după schema dată. un fermoar care se poate deschide complet. 50 g ecru. 4 rînduri ecru. trebuie să rupem firul la sfîrşitul rîndului.Hăinuţă cu model scoţian – Model nr. pe faţa lucrului cu culori diferite. tricotînd liniile orizontale deodată cu feţele. 1 rînd teracotă. 1 rînd verde. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată 95 cm. tivul interior brun. 42 cm (pentru copii de 7 – 8 ani). fără bantă. 1 rînd teracotă. tot cu culori diferite. 1 rînd ecru. 1 rînd ecru. Liniile verticale se brodează ulterior în punct suedez. În acest din urmă caz tricotăm 2 rînduri pe faţă. Aceste 20 rînduri se repetă.

de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 1 ochi. Faţa: Începem cu 62 ochiuri în culoare brună. Tricotăm drept înainte. apoi cîte 3 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. Vor fi 122 ochiuri. şi de aici la cîte 1 cm. şi de aici la fiecare 1 cm. Vor fi 104 ochiuri. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrurlui un rînd de ochiuri pe dos şi continuăm în „punct de jerseu”. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. scădem la începutul rîndurilor următoare. la ambele margini. o dată 4 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm măsuraţi de jos. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. pînă se termină toate ochiurile. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea interioară scădem aici. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Spatele: Începem cu 116 ochiuri cu lînă brună. măsuraţi vertical. pînă la 28 cm de la marginea de jos. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. Continuăm cu liniile colorate. scădem aici. 490 . Între timp. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele are 44 cm de la marginea de jos. Creştem la ambele margini. o dată 3 ochiuri. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. La marginea exterioară scădem la cîte 2 rînduri: o dată 6 ochiuri. Aici. pînă ce răscroiala mînecii este de 10 cm.Bineînţeles că numai atunci cînd în conformitate cu modelul urmează numai cîte 1 rînd într-o culoare. la 45 cm de la marginea de jos. măsuraţi vertical. la cîte 6 cm. Lucrăm drept înainte. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 4 ochiuri. şi de aici la cîte 2 cm creştem la ambele margini de 3 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 18 ori cîte 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucaţi separat. Rămîn 98 ochiuri.

de 4 ori cîte 3 ochiuri. 491 . Creştem mereu. pe urmă continuăm tot în culoare verde şi tricotăm încă 3 cm. “Tricoate de mînă”. de 15 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri. 1959. La marginea interioară a feţei ridicăm circa 150 ochiuri pînă la jumătatea răscroielii gîtului de la spate şi tricotăm. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. la începutul şi la sfîrşitul celui de-al 7-lea rînd. scădem la începutul rîndurilor următoare. la cîte 2 rînduri. cu lînă verde. Rămîn 18 ochiuri. Călcăm părţile tricotate şi le asamblăm. Le îndoim în lungul rîndului de ochiuri pe dos şi le tivim. Îndoim şi la mîneci tivul de 3 cm. în „punct de jerseu”. Încheiem. de 6 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Îndoim tivul de jos şi îl prindem pe dinăuntru cu puncte invizibile. Mîneca: Începem cu 68 ochiuri cu firul verde. 3 cm în „punct de jerseu”. Faţa cealaltă: Se tricotează în sens opus. Continuăm în culoare brună pînă la sfîrşit. Vor fi 98 ochiuri. În locul ultimul rînd pe dos tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. scădem la marginea exterioară. Cînd mîneca este de 33 cm măsuraţi de la marginea de jos. pe urmă mai împletim 3 cm. La mijlocul spatelui coasem cele două benţi cu puncte invizibile. În faţă aşezăm fermoarul. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. Tricotăm o bantă la fel pentru cealaltă faţă. Ed. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Brodăm pe cele două feţe liniile verticale după schema dată. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos.Umărul: Cînd faţa este de 44 cm de la marginea de jos. Încheiem.

Urmează 2 rînduri cu lînă albă. III nuanţa cea mai deschisă (albastrul cerului). 3 cm cu nuanţa I. Furnituri: Circa 330 g lînă în 3 nuanţe de albastru (cîte 110 g din fiecare nuanţă). 492 . 7 nasturi albi de sidef. cîte 1 ochi la 4 cm. 2½ şi 2. 2 şi tricotăm drept. o bucată de 7 cm în înălţime. 2½ în „punct de jerseu”. elasticul din talie. bentiţa de la gît şi bordura feţelor se lucrează în „punct de semielastic”. Model: I. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Mărimea: Lungimea puloverului 45 cm. 30 g lînă albă. în „punct de semielastic”. Pentru o mai bună orientare vom nota astfel nuanţele de lînă întrebuinţate aici: I nuanţa mai închisă. andrele nr. încă 10 cm înălţime. Avem 130 ochiuri. II.Bluză pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte. II nuanţa mijlocie. la fiecare margine a lucrului. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit 6 cm cu nuanţa II. tot cu nuanţa I. cu lînă de nuanţa I. Manşetele. Continuăm pe andrele nr. 50 Acest model frumos se lucrează din lînă cu fir subţire în 3 nuanţe de albastru. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Restul în „punct de jerseu”. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr.

Avem 108 ochiuri. pînă cînd lucrul are o înălţime totală de 43 cm. avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte cîte 1 ochi la 4 cm. în sfîrşit. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit continuăm drept cu nuanţa III. scăzînd la începutul următoarelor 2 rînduri. cu nuanţa II. apoi 3 cm cu nuanţa I. în „punct de semielastic”. Avem 96 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. din nou 2 rînduri cu lînă albă.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. În total am scăzut 72 ochiuri (cîte 36 ochiuri pe un umăr). încă 10 cm în înălţime. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem răscroiala gîtului scăzînd la marginea interioară a lucrului. 2 şi tricotăm drept 7 cm în înălţime. Continuăm să lucrăm 10 cm în înălţime cu andrele nr. Pe această bordură vom tricota butoniere din 2 ochiuri. la începutul primului rînd. Continuăm pe andrele nr. La marginea interioară tricotăm drept. Mîneca: Montăm 66 ochiuri din lînă de nuanţa I. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. cîte 4 ochiuri şi în continuare de 2 ori cîte 3 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. Avem 37 ochiuri cu care vom forma linia umărului. pe andrele nr. crescînd invariabil cîte 1 ochi la 1 cm. începem răscroiala mînecii. cîte 5 ochiuri şi în continuare de 48 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 20 ochiuri. în „punct de jerseu”. cu aceeaşi nuanţă. Urmează 2 rînduri cu lînă albă. la începutul rîndurilor. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). apoi 3 cm înălţime cu nuanţa II. 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. 3 ochiuri. Tricotăm drept (în „punct de jerseu” cu nuanţa II) pînă cînd avem o înălţime totală de 31 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la fiecare margine a lucrului. 2. formînd o butonieră la 1 cm înălţime de la marginea de jos a lucrului. deci avem 73 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. Aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 4 cm. 3 cm cu nuanţa I. pînă la înălţimea totală de 31 cm. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri din lînă de nuanţa I pe andrele nr. Vom avea grijă ca după ce am executat o bucată de 10 cm cu lînă de nuanţa II. la fiecare margine a lucrului. cu aceeaşi nuanţă (I). de 6 ori cîte 6 ochiuri. continuăm drept cu nuanţa III. de 6 ori cîte 2 ochiuri. însă inversat şi fără butoniere. pînă la înălţimea totală de 40 cm. o dată 10 ochiuri. la distanţă de 6 cm între ele. 2½ în „punct de jerseu”. Avem 76 ochiuri cu care tricotăm în continuare astfel: 2 rînduri cu lînă albă. scăzînd astfel: la începutul primelor 2 rînduri. Am crecut în total 5 ochiuri. să 493 . şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o manşetă de 6 cm înălţime. 2½. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd astfel: o dată 5 ochiuri. Rămîn 36 ochiuri la mijloc pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. o ată 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le lucrăm în „punct de semielastic” pentru a forma bordura feţei. apoi 4 ochiuri. 3 cm cu nuanţa II. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi iar 6 cm cu nuanţa II. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 57 ochiuri cu care continuăm drept. De aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). 6 cm cu nuanţa II.

formînd o butonieră la un capăt. în „punct de semielastic”. ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare pe linia răscroielii gîtului şi tricotăm drept. o bentiţă de 4 cm înălţime.intercalăm 2 rînduri de lînă albă. Ed. În continuarea celor 36 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă la mijlocul spatelui. Tehnică. din nou 2 rînduri albe şi apoi să continuăm pînă la sfîrşit cu nuanţa III. “Tricotaje de mînă”. 1959 494 . Cornelia Both şi Martha Recht. Încheiem bentiţa într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. apoi 3 cm cu nuanţa II. Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă.

Model: I. II. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 70 cm. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. lungimea bluzei 38 cm.Bluză pentru fetiţă de 8 ani Din lînă de culoarea cerului deschis. Mînecile şi plastronul se tricotează cu modelul descris mai jos. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos. Restul bluzei în „punct de jerseu”. 495 . roşie şi albastru închis. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) toate ochiurile pe faţă. manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de elastic”. Rîndul 3: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. cîteva fire din lînă roşie. 5 nasturi de sidef. Furnituri: Circa 200 g lînă albastru deschis. fie cu una cadrilată în două nuanţe de albastru. Modelul: II. această bluză cu o notă veselă şi copilărească este foarte potrivită pentru fetiţe. Se poate purta fie cu o fustă bleumarin. cu o broderie discretă din lînă albă. 2 şi 2½. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. III. albă şi bleumarin. Elasticul din talie. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 9: toate ochiurile pe dos. andrele nr.

Tricotăm drept în felul următor: primele 24 ochiuri de la marginea interioară a feţei le lucrăm cu modelul II. o bucată de 3 cm înălţime. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul fiecărui rînd astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. la încheiem într-un singur rînd. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. în „punct de elastic”. Restul ochiurilor le lucrăm în „punct de jerseu” crescsînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm. Avem 90 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. o dată 3 ochiuri. pe dosul lucrului. la distanţă de 4 ochiuri de la marginea interioară a feţei. în „punct de elastic”. Avem 70 ochiuri cu care continuăm drept încă 12 cm înălţime. 2 şi tricotăm drept o bucată de 6 cm înălţime. pe linia subraţului. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 496 . la mijlocul spatelui. 2½ lucrînd drept. Avem 53 ochiuri. astfel: o dată 4 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm începem răscroiala mînecii. 2 şi tricotăm drept. Cînd au rămas 20 ochiuri pe andrea. În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la fiecare margine). Din acest punct (avem 9 cm înălţime totală) creştem la ambele părţi. avînd grijă să formăm cîte o butonieră la 6 cm distanţă între ele. Măsura: 24 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. cîte 1 ochi la 3 cm (de 5 ori). În total creştem 10 ochiuri. apoi schimbăm lucrul pe andrele nr. În total creştem 5 ochiuri (primul ochi îl creştem în rîndul întîi după terminarea elasticului). Spatele: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm în înălţime. scăzînd la începutul fiecărui rînd. Continuăm la fel încă 3 cm în înălţime. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd cîte 5 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe această linie. începînd de la terminarea elasticului din talie şi pînă la răscroiala gîtului. Partea dreaptă a feţei: Montăm 48 ochiuri pe andrele nr. 2½. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1.Rîndul 10: toate ochiurile pe faţă. formînd o butonieră din 2 ochiuri.

de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. În total creştem 12 ochiuri. cu modelul II. astfel: o dată 5 ochiuri. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. exceptînd părţile lucrate în „punct de elastic”. 2 şi tricotăm drept în „punct de elastic” 6 cm în înălţime. Călcăm aburit totul. Continuăm pe andrele nr. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Din acest punct începem să formăm linia umărului. Încheiem la maşină. Continuăm încă 4 cm în înălţime. o bucată de 6 cm în înălţime. Partea stîngă a feţei: O lucrăm la fel. Continuăm cu modelul II formînd ovalul mînecii astfel: scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 5 ochiuri. cîte 5 ochiuri şi încheiem. 2½. 497 . scăzînd la începutul fiecărui rînd. de 3 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. la începutul fiecărui rînd. Gulerul: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. Avem 82 ochiuri. pe dosul lucrului. în total 13 ochiuri. în „punct de elastic” 2 cm în înălţime. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. cu care continuăm drept 10 cm în înălţime.ochi. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 38 ochiuri. iar în continuare de 42 ori cîte 1 ochi. pe faţa lucrului. 2 şi tricotăm drept. Umărul şi răscroiala gîtului: Scădem ăpentru răscroiala gîtului. brodăm marginile plastronului şi coasem nasturii. însă inversat şi fără butoniere. de 4 ori cîte 2 ochiuri.

Tehnică. Ed. 1959. 498 .“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht.

IV. Elasticul din talie. spatele şi feţele în „punct de jerseu”. andrele nr. 52 Acest pulover se lucrează din lînă galbenă. Mînecile. 8 nasturi galbeni. cum şi peste orice rochiţă de vară. Bordura feţelor şi a mînecilor cu „modelul norvegian”. III. manşetele şi bentiţa din jurul gîtului se lucrează în „punct de semielastic”. 20 g lînă maron. maron. formată din 3 culori plăcut armonizate: roşu.Pulover cu motive în culori pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. 20 g lînă roşie. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 74 cm. maron sau cadrilată. cu feţele şi mînecile bordate de o garnitură veselă. Furnituri: Circa 300 g lînă galbenă. 2 şi 2½. după schema dată. 20 g lînă verde. Model: I. verde. 499 . Se poate purta tot atît de bine cu o fustă verde. lungimea puloverului 45 cm. II. Marginea feţelor se lucrează în „punct leneş”.

Au mai rămas pe andrea 26 ochiuri la mijlocul spatelui. pe andrele nr. Spatele: Montăm 90 ochiuri cu lînă galbenă. Tricotăm în continuare cu andrele nr. 2 şi tricotăm drept. 18 cm în înălţime. Răscroiala mînecii: Din acest punct începem să formăm răscroiala mînecii. 8 cm în înălţime. Partea dreaptă a feţei: Montăm 54 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Avem 108 ochiuri. iar restul ochiurilor. Pe bentiţa lucrată în „punct leneş” şi care se va executa în continuare de la începutul şi pînă la sfîrşitul feţei. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. 2 ochiuri în „punct de jerseu”. avem grijă ca începînd din primul rînd după terminarea elasticului din talie. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. la distanţă de 5 cm între ele. Pentru 500 . Continuăm pe andrele nr. vom forma 8 butoniere. 2½. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). pe care îl vom începe la o distanţă de 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei în felul următor: 8 ochiuri în „punct leneş”. 2 şi tricotăm drept 8 cm astfel: primele 8 ochiuri de la marginea interioară a lucrului. 2½. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 86 ochiuri. să introducem „modelul norvegian”.Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. scăzînd astfel: de 2 ori cîte 5 ochiuri. în „punct de semielastic”. 18 cm în înălţime. în „punct leneş”. 6 ochiuri cu „model norvegian” şi în continuare restul ochiurilor în „punct de jerseu”. Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd de 12 ori cîte 5 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). pe care le încheiem într-un singur rînd. cu care tricotăm 14 cm în înălţime. în „punct de jerseu”. în „punct de semielastic”. în “punct de jerseu”.

urmează „modelul norvegian” şi în continuare 21 cm în înălţime cu lînă galbenă. scădem de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 5 ori cîte 6 ochiuri. 4 rînduri cu lînă galbenă. încheiem şi unim printr-o cusătură de mînă cu bentiţa de la gît. Tricotăm în continuare. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem răscroiala gîtului astfel: ridicăm primele 8 ochiuri în „punct leneş” pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Avem 63 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. 501 . însă inversat şi fără butoniere. Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel.orientare asupra punctelor şi culorilor din modelul norvegian ne vom conduce după schemă. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. 4 ochiuri. Rămîn 48 ochiuri cu care continuăm drept 14 cm în înălţime. iar cînd au rămas pe andrea 28 ochiuri. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile tricotate pe dos. 2½ în „punct de jerseu”. Continuăm cu andrele nr. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecilor. Mîneca: Montăm 74 ochiuri pe andrele nr. o manşetă de 6 cm în înălţime. După ce am călcat aburit toate părţile tricotate în „punct leneş” şi am încheiat puloverul la maşină. crescînd invariabil la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. şi pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. la începutul rîndurilor pe această linie. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. În continuare săcădem tot la al 2-lea rînd cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd astfel: 5 ochiuri. formăm ultima butonieră. în „punct de semielastic”. Avem 30 ochiuri. în „punct leneş”. 2 şi tricotăm drept. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. în total 15 ochiuri scăzute. ridicăm pe andrele ochiurile de la răscroiala gîtului şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o bentiţă de 3 cm înălţime. cele 8 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă.

“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed. 502 . 1959. Cornelia Both şi Martha Recht.

III. orientîndu-ne după schemă. Banda cu litere se lucrează cu model norvegian. Măsura: 31 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul I. II. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. 40 g lînă roşie. IV. Spatele. 53 Bluză originală cu motiv abecedar. 6 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă albă. 2½ şi 2. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. lungimea bluzei 40 cm. 2½ şi tricotăm drept astfel: în „punct leneş”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 68 cm. Bordura de jos în „punct leneş”. andrele nr. Furnituri: Circa 260 g lînă albă. Manşetele şi gulerul în „punct de elastic”. Model: I.Bluză cu mînecă lungă pentru fetiţă de 7 ani – Model nr. pentru o fetiţă în primul an de şcoală. urmează 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie şi 503 .

2 şi tricotăm drept. 5 cm în înălţime. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine a lucrului). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 2½. cu lînă albă. 504 . şi tricotăm o bucată de 26 cm înălţime. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 3 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. cîte 44 ochiuri pe o andrea. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. formînd astfel manşeta mînecii. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). de 12 ori cîte 5 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. însă inversat. Faţa: Se execută la fel ca şi spatele cu singura deosebire că la înălţimea totală de 36 cm. Rămîn 28 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. Avem 86 ochiuri. 17 cm în înălţime. în „punct de jerseu”. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd răscroiala gîtului astfel: o dată 3 ochiuri. În total scădem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine) şi rămîn 88 ochiuri cu care tricotăm drept.10 rînduri cu „model norvegian”. Scădem linia umărului la fel ca la spate. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor. în „punct de jerseu” cu lînă albă. împărţim lucrul pe 2 andrele. În continuare lucrăm cu lînă albă. se continuă cu 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie. în „punct de jerseu”. 15 cm în înălţime. Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. Avem 110 ochiuri. în „punct de elastic”.

Încheiem într-un singur rînd. un guler de 4 cm înălţime. cîte 1 ochi. În continuare scădem. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Gulerul: Montăm 80 ochiuri cu lînă roşie pe andrele nr. Împrejurul răscroielii gîtului coasem gulerul. iar cînd au rămas pe andrea 26 ochiuri. 505 . încheiem prin cusături de mînă. în „punct de elastic”. 2 şi tricotăm drept. Călcăm aburit.Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. scădem cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori) şi ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. lăsînd o deschizătură pe umărul stîng pe care coasem 2 nasturi şi 2 cheotori. tot la al 3-lea rînd.

Ed. 506 . 1959. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”.

Furnituri: Circa 100 g lînă sau bumbac (bumbacul subţire se lucrează în două). 54 Acest pulover se poate tricota din lînă sau bumbac. Model: I. Restul se tricotează într-un model de dantelă. în care se schimbă motivele de la începutul şi sfîrşitul rîndului. 507 . II. 2½. În culoare deschisă. un fermoar. lungimea la mijlocul spatelui 36 cm (pentru fetiţele de 6 – 7 ani). Platca se lucrează în „punct de jerseu”. Primul motiv al modelului este de 8 ochiuri şi 12 rînduri. după schema dată. 2. este cît se poate de potrivit pentru lunile de vară. Elasticul de jos. de la manşetă şi gît. 5 şi 11 al modelului. andrele nr. III. După rîndul al 12-lea începem iar cu rîndul întîi. se lucrează în „punct de elastic”.Pulover de dantelă pentru fetiţe – Model nr. andrele de împletit ciorapi nr. Atenţie la rîndul 3. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 64 cm.

În rîndurile fără soţ. cu modelul I şi tricotăm 6 cm. 1 ochi pe dos. în dungi de 1 ochi pe faţă. 58 ochiuri pe faţă. Faţă şi spate: Puloverul se tricotează din 2 bucăţi similare. mereu al treilea şi al patrulea ochi. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. 508 . cu 4 ochiuri mi mult la mijloc. crescînd mereu. Începem cu 110 ochiuri. 1 ochi pe dos. Vot fi 122 ochiuri. spatele şi faţa sînt la fel. 1 ochi pe faţă. Tricotăm 8 cm drept înainte. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. tricotăm cîte 1 ochi pe faţă. tricotăm la cîte 2 rînduri.Măsura: 26 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm cu moddelul III. Continuăm cu andrele nr. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos pentru ca să formăm garnitura triunghiulară. Rămîn 84 ochiuri. adică tricotăm împreună pe faţă. ochiul care încheie rîndul. Tricotăm 11 cm drept înainte. 58 ochiuri pe faţă. Mai departe. la începutul celor 2 rînduri următoare adăugăm cîte 11 ochiuri (mîneca). În următorul rînd. În rîndul următor tricotăm cîte 1 ochi pe dos înaintea şi după ochiul de mijloc. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. 1 ochi pe faţă. Tricotăm un rînd pe faţă şi aici scădem mereu al 4-lea ochi. 2. 1 ochi pe dos. 60 ochiuri pe faţă. de 7 ori cîte 1 ochi. 60 ochiuri pe faţă. lucrăm în „punct de jerseu”). tricotăm pe faţă ochiurile cre apar pe faţă şi pe dos ochiurile ce apar tricotate pe dos. Însemnăm ochiul din mijloc cu un fir colorat. Rîndul următor se tricotează pînă la sfîrşit pe faţă. 11 ochiuri în dungi. La începutul rîndurilor următoare creştem de 16 ori cîte 1 ochi (pînă la realizarea numărului de ochiuri pentru a forma un motiv întreg. După un rînd de ochiuri pe dos. şi de aici în fiecare rînd cu soţ. continuăm cu modelul III după schema dată. 1 ochi pe dos. după al 17-lea ochi. Vor fi 129 ochiuri. în rîndurile cu soţ tricotăm aceste ochiuri pe dos. pe andrele nr. 2½. ochiul care încheie rîndul. după ochiul începător şi înaintea celui care încheie rîndul.

Cusătura umărului stîng o lăsăm deschisă pe o distanţă de 10 cm.Umărul: Cînd marginea exterioară a mînecii este de 11 cm. La marginea de jos a mînecilor ridicăm circa 84 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi şi tricotăm în cerc 3 cm cu modelul I. aici aşezăm un fermoar. scădem la începutul rîndurilor următoare de 18 ori cîte 5 ochiuri. Răsfrîngem manşetele. După ce am tricotat cele 2 bucăţi. le prindem cu ace cu gămălie de tipar şi le călcăm cu o cîrpă udă. încheiem fără a strînge. Coasem cele două bucăţi. Rămîn 39 ochiuri la mijloc. 509 . Banta de elastic de la marginea de jos nu se calcă. Încheiem toate ochiurile pe faţă.

55 Această bluză albă. Restul cu modelul II. avînd la guleraş şi la manşete o bentiţă roşie sau albastră. II. Mărimea: Pentru fetiţe de 5 ani. Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. se poate confecţiona atît din lînă. andrele nr. Model: I. frumoasă şi uşor de executat. Elasticul din talie. 510 . Furnituri: Circa 230 g lînă albă. manşetele şi linia gulerului se tricotează în „punct de semielastic”. 10 g lînă roşie. 2 şi 2½.Bluză pentru fetiţe de 5 ani – Model nr. cît şi din bumbac.

511 .

2 rînduri cu lînă albă. cu andrele nr. împărţim ochiurile pe 2 andrele şi continuăm drept pe prima andrea cu 36 de ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd la 2 rînduri. la 2 rînduri. apoi continuăm drept cu 76 ochiuri. o dată 3 ochiuri. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. adică lucrăm dublat tot al 3-lea ochi. La înălţimea totală de 21 cm.Montăm 78 ochiuri de lînă albă pe andrele nr. o dată 3 ochiuri. În total am scăzut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). lucrînd dublat tot al 6-lea ochi. Restul de 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. o dată din faţă. din nou 2 rînduri cu lînă albă. Am scăzut în total 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la fiecare margine). 512 . scădem la fiecare margine (pentru a forma ovalul mînecii) la 2 rînduri o dată 2 ochiuri. Avem 76 ochiuri cu care continuăm a tricota drept cu modelul II. creştem în rîndul întîi 20 ochiuri. Avem 72 ochiuri. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. la 2 rînduri. o dată din spate. În continuare. fără a mai forma fenta. 2½ şi modelul II. 4 rînduri cu lînă roşie. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. iar pe linia umărului. adăugînd în rîndul întîi 2 ochiuri la marginea interioară a lucrului (pentru tiv). Răscroiala mînecii: Începem scăzînd la fiecare margine. scădem pe fiecare linie a umărului de 3 ori cîte 7 ochiuri. Umărul: La înălţimea totală de 30 cm. de 2 ori cîte 7 ochiuri. o dată 3 ochiuri. Tricotăm drept 9 cm în înălţime cu aceste 38 ochiuri. Spatele: Tricotăm la fel ca şi partea din faţă pînă la punctul unde începe răscroiala mînecii. Continuăm pe andrele nr. Aici scădem la fiecare margine. plus 2 ochiuri crescute la cele două margini ale mînecii. şi creştem 12 ochiuri în rîndul întîi. însă inversat. La înălţimea totală de 5 cm. în “punct de semielastic”. 2 şi tricotăm în “punct de semielastic”. 2½ cu modelul II. iar 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. scădem de 3 ori cîte 7 ochiuri şi astfel am terminat toate ochiurile. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. de 10 ori cîte 1 ochi. Continuăm drept cu 90 de ochiuri pînă la înălţimea totală de 17 cm. 2 şi tricotăm 3½ cm în înălţime.

şi pe dos ochiurile lucrate pe dos.Gulerul: Montăm 70 ochiuri din lînă albă. în continuare tricotăm tot cu lînă roşie în “punct de semielastic”. 1 rînd cu lînă albă şi încheiem scăzînd pe faţă. Tricotăm 2 rînduri cu lînă roşie. apoi lăsăm ochiurile pe andrea. pe andrele nr. cu lînă roşie. Pe prima latură de 4 cm ridicăm. încheiem bluza prin cusături de mînă. iar la gît coasem două şirete roşii terminate cu doi ciucuri. Călcăm aburit. Cu acelaşi fir de lînă roşie ridicăm în continuare următoarele 13 ochiuri de pe a 2-a latură de 4 cm. cele 70 de ochiuri lăsate pe andrea. 13 ochiuri. 2 şi tricotăm drept în “punct de semielastic” 4 cm în înălţime. 513 .

Garnitura de benţi se tricotează tot în „punct de jerseu”. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 4: pe dos. 3 nasturi mai mari şi 5 nasturi mai mici. II. 2½. Banta de la gît este puţin evazată. unul pe dos. cu garnitură în dungi – Model nr. Rîndul 6: ca rîndul 3. Rîndul 2: pe faţă. 514 . Andrele nr. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiate la nasturi circa 94 cm. Model: I. însă în dungi: 2 rînduri în culoarea de fond.Jachetă pentru fetiţă. 53 cm (pentru fete de 12 – 13 ani). 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul III. Aceste 6 rînduri se repetă. compusă din două bucăţi. 2 rînduri în culoarea constrastantă. III. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: pe faţă. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. Rîndul 3: un ochi pe faţă. Furnituri: Circa 450 g lînă în culoare de fond şi circa 20 g într-o culoare contrastantă. 56 Jachetă cu garnitură în dungi în două culori. Măsura: 28 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul I şi II. fără banta de la gît. Rîndul 5: pe dos. lungimea la mijlocul spatelui. Buzunarele tăiate au aceeaşi garnitură de dungi în două culori.

tricotăm pe faţa lucrului 39 ochiuri. Umărul: Cînd spatele este de 52 cm de la marginea de jos. de 6 ori cîte 1 ochi. Lăsăm de o parte. apoi tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. Totodată tricotăm pe faţa lucrului. de 5 ori cîte 1 ochi. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. Lăsăm de o parte. pînă se termină toate ochiurile. După 3 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. scădem mereu la cîte 2 rînduri (la începutul rîndurilor) cîte 5 ochiuri. Rămîn 35 ochiuri. creştem la ambele margini. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. Vor fi 130 ochiuri. la 10 cm de la tiv. de 2 ori cîte 5 ochiuri. pe urmă încă un rînd de ochiuri pe dos. la 54½ cm de jos. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 86 ochiuri. Sfîrşim cu un rînd pe faţă. Vor fi 92 ochiuri. la ambele margini ale lucrului. un rînd de ochiuri pe dos. scădem la începutul rîndurilor următoare. Răscroiala gîtului: Între timp. Continuăm cu modelul III. Scădem mai departe pentru umăr iar la marginea interoară.Spatele: Începem cu 120 ochiuri şi cu modelul I. Marginea dreaptă continuă drept înainte. Urmează şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. încheiem 35 ochiuri. la marginea stîngă creştem la cîte 5 cm. 515 . şi de aici la cîte 2 cm. Buzunarul: Între timp. Cu alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm în „punct de jerseu”. În rîndul următor adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 29 ochiuri. Rămîn 106 ochiuri. Vor fi 114 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm. Creştem la cîte 6 cm. măsuraţi de la marginea tivului. pe dosul lucrului. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 35 cm de la marginea de jos. la gît. de 4 ori cîte 1 ochi. Tricotăm drept înainte. Continuăm cu modelul III. măsuraţi vertical. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 57 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Aici.

La cele două margini creştem şi scădem şi de data aceasta de 8 ori cîte 1 ochi iar la 2 cm formăm o butonieră corespunzătoare primei butoniere. pe dosul lucrului. şi continuăm cu modelul în două culori. scădem la marginea exterioară. Umărul: Între timp. pînă se termină toate ochiurile. Din acestea încheiem 7 ochiuri şi continuăm cu cele 11 ochiuri rămase. o călcăm şi o aşezăm în răscroiala gîtului. La 3 cm măsuraţi de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. cînd marginea interioară este de 44 cm de la adăugarea ochiurilor. Îndoim banta în afară. 516 . La gît scădem. Urmăm şi scădem de 14 ori cîte 1 ochi. coasem cele două vîrfuri ascuţite. cîte un rînd de ochiuri pe dos. Cînd banta este lată de 4 cm. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile de la un tiv al feţelor pînă la celălalt. Călcăm părţile tricotate. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. la aceeaşi înălţime cu spatele. tivurile interioare ale celor două feţe. Rămîn 77 ochiuri. creştem de 3 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La 35 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. Putem aşeza bentiţa între cele două straturi. Vor fi 92 ochiuri. Tricotăm cu modelul II. Repetăm încă de 3 ori de la * . de 8 ori cîte 1 ochi. scădem din nou în 6 locuri cîte 1 ochi. atîtea ochiuri încît să rămînă 18 ochiuri pe andreaua stîngă. Urmăm drept înainte. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Marginea exterioară (respectiv marginea interioară a feţei) urmează drept înainte. cît şi celelalte perechi de butoniere. La 4 cm lăţime încheiem. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 5 ochiuri. Continuăm cu ochiurile rămase şi scădem şi aici. mereu la începutul celui de-al doilea rînd. în locul ochiurilor încheiate ale buzunarului. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 8 ori cîte 1 ochi. în lăţime de 5 cm. în total trei. şi de aici la cîte 2 cm. vin la cîte 12 cm una de alta. de 3 ori cîte 3 ochiuri. şi din 5 ochiuri facem o butonieră. mereu la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 14 ochiuri. Mîneca: Începem cu 64 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. (Atenţie la continuitatea modelului!) Cînd marginea interioară este de 12 cm de la adăugarea ochiurilor. tricotăm 11 ochiuri.Continuăm faţa şi. le coasem sus şi jos. ca să nu se întindă. mereu la cîte 2 rînduri. cîte un ochi şi formăm la marginea dreaptă o butonieră: scădem 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. creştem la ambele margini de 14 ori cîte 1 ochi. la 2 cm lăţime. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi apoi 3 ochiuri. o dată 6 ochiuri. Îndoim în afară. Între timp. împărţite simetric. apoi din 5 ochiuri facem a doua butonieră şi sfîrşim rîndul. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. cît şi pe dosul lucrului. Încheiem. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. Festonăm cele 2 butoniere prinse împreună. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Urmează atît pe faţa. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. tricotăm în rîndul următor. formăm prima pereche de butoniere. Asamblăm jacheta. Răscroiala gîtului: Între timp. de 14 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Următoarele perechi de butoniere. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarului. Continuăm cu modelul III. Tricotăm 4 ochiuri de la margine. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. mereu la începutul rîndului al doilea. cîte 3 ochiuri la începutul rîndurilor. le răsfrîngem şi le călcăm. scădem în 6 locuri. Banta stă puţin evazată la gît. Aici. pe urmă răsfrîngem banta. pînă se termină toate ochiurile. Creştem la începutul fiecărui rînd. Cînd mîneca are 37 cm de la tiv.

Începem bucata mai mică cu 16 ochiuri. pe urmă le răsfrîngem. După 16 rînduri încheiem. Tehnică. Îndoim tivul de jos şi îl prindem cu puncte invizibile. la fel şi pe mîneci. Cornelia Both şi Martha Recht. crescînd din nou şi scăzînd la una din margini. Coasem cîte 1 nasture drept garnitură pe aceste benţi. “Tricotaje de mînă”. A doua bantă a buzunarului o tricotăm în sens opus. Încheiem. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos şi apoi tricotăm alte 16 rînduri. Coasem nasturii. pînă avem 16 rînduri. După 8 rînduri scădem în aceeaşi măsură în care am crescut.Banta buzunarelor: Se tricotează în cîte două bucăţi. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. coasem vîrful ascuţit şi marginea îngustă. pe urmă continuăm cu modelul în două culori. le călcăm şi le coasem de buzunare în felul arătat în desen. Banta mai lungă o începem cu 24 ochiuri şi creştem la una din margini. ca să obţinem vîrful ascuţit. la cîte 2 rînduri. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi o dată un ochi. Îndoim benţile în afară. 517 . Ed. Tricotăm 16 rînduri cu modelul II. 1959.

* ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi). Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare mai închisă şi circa 200 g lînă mai deschisă. Continuăm cu 518 . ridicăm 1 ochi. 4 nasturi. * 1 ochi pe faţă. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă în culoare mai închisă. spre dos. pe andrele nr. Măsura: 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul II. II. ajunge mai jos de şolduri. Aceste 4 rînduri dau modelul. aşa încît fusta se vede numai puţin. 1 ochi pe dos. cu firul de culoare mai închisă. Aşezăm firul înapoi. Aşezăm firul înapoi. Repetăm de la * . Andrele nr. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. Urmează: Rîndul 1: (deschis) pe dosul lucrului. la bază. Spatele: Începem cu 130 ochiuri. Model: I. firul este în faţa ochiului ridicat. Rîndul 3: (închis) ca rîndul 1. Rîndul 4: (închis) pe faţă. Tricotăm 3 cm cu modelul I. În locul ultimului rînd pe dos. 57 Această jachetă este mai lungă. Tivul de jos se lucrează în „punct de jerseu”. 3. 3 şi 2½. firul este în faţa ochiului ridicat.Jachetă fără guler pentru fetiţe – Model nr. luîndu-l din spatele andrelei. Rîndul 2: (deschis) pe faţa lucrului. lungimea în mijlocul spatelui 46 cm (pentru fetiţe de 5-6 ani). Repetăm de la * . fără guler. Mărimea: Lărgimea jachetei circa 83 cm. La gît este montantă. Modelul este potrivit pentru întrebuinţarea a două resturi de lînă.

pe urmă de 12 ori cîte 1 ochi. tricotăm 8 ochiuri şi iar facem o butonieră din 5 ochiuri.modelul II. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 5 ochiuri şi de 6 ori cîte 4 ochiuri. în locul ultimului rînd pe dosul lucrului. pe urmă la cîte 2 rînduri. şi de aici la cîte 2½ cm. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. pe urmă la cîte 2 rînduri. scădem la marginea exterioară 6 ochiuri. măsuraţi vertical. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 45 cm de la tiv. o dată 3 ochiuri. cînd lucrul este de 46 cm de la tiv. un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 24 ochiuri. Scădem la umăr conform indicaţiilor: la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. de ambele margini. cînd marginea interioară este de 42 cm de la adăugarea ochiurilor. de 8 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. de 8 ori cîte 1 ochi. pe urmă tricotăm. măsuraţi vertical. creştem aici. Rămîn 96 ochiuri. la începutul rîndurilor. Continuăm drept înainte. 519 . la ambele margini. Această margine urmează drept înainte. scădem la începutul rîndului 20 ochiuri. de 5 ori cîte 1 ochi. Rămîn 114 ochiuri. Rămîn 78 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. 3. La marginea dreaptă lucrăm. Tricotăm 7 cm drept înainte. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 62 ochiuri cu firul de culoare mai închisă. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Între timp. Rămîn 64 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Vor fi 86 ochiuri. Vor fi 102 ochiuri. şi începînd de aici la ambele margini ale lucrului. Răcroiala mînecii: La începutul rîndului următor. Tricotăm 3 ochiuri de la margine. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. drept înainte şi la cîte 10 cm formăm cîte o pereche de butoniere (în total 4 perechi). şi de aici la cîte 1 cm. Răscroiala gîtului: Între timp. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. pe andrele nr. de 3 ori cîte 1 ochi. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la 7 cm de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. din 5 ochiuri facem o butonieră. pe urmă scădem aici. Continuăm cu modelul II. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. creştem aici.

Întoarcem lucrul şi continuăm lucrînd pe faţă acolo pînă unde acum a fost dosul lucrului.Umărul: Cînd faţa este de 45 cm de la tiv. Călcăm toată jacheta din nou. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile. Tehnică. Vor fi 86 ochiuri. îl răsfrîngem şi îl călcăm încă o dată. Coasem nasturii. Sfîrşim banta fără a o strînge. Mîneca: Începem cu 58 ochiuri şi tricotăm un tiv la fel ca la spate şi faţă. 8½ cm. Cornelia Both şi Martha Recht. pînă la tivul îndoit al celeilalte. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Încheiem. Tivim buzunarele în lăţime de 2 ochiuri. de 14 ori cîte 1 ochi. dar numai de la tivul îndoit al uneia din feţe. Asamblăm jacheta. 520 . pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. de 16 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Tricotăm încă 3½ cm. Tricotăm cu lînă mai închisă 2 cm în “punct de jerseu”. Cînd mîneca are 28 cm de la tiv. Rămîn 14 ochiuri. Buzunarul: (2 bucăţi) Începem cu 30 de ochiuri şi tricotăm cu andrele nr. Ed. Repetăm încă de 2 ori de la * . scădem la începutul rîndurilor următoare. 1959. Îl coasem sus şi jos. Prindem butonierele două cîte două împreună şi le festonăm. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Încheiem. Creştem la 3 cm şi de aici mereu la începutul şi sfîrşitul rîndului al 8-lea. Continuăm cu modelul II. scădem la marginea exterioară de 2 ori cîte 5 ochiuri şi apoi cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. răsfrîngem partea de sus şi le fixăm pe cele două feţe. Călcăm părţile tricotate. de 4 ori cîte 2 ochiuri. Îndoim în afară tivul de 4 cm al feţelor. Partea stîngă a feţei: Se lucrează în sens opus şi fără butoniere. “Tricotaje de mînă”. Mai departe scădem de 8 ori cîte 1 ochi şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. pe urmă o îndoim înspre interior şi o coasem. 3 cu modelul II.

3. 7 (pe faţa lucrului): * 1 ochi pe dos. 8: Se lucrează acoperit. Repetăm de la * . formînd 1 singur ochi. 14. galben. 13. din lînă sau bumbac. Rîndul 9: * 1 ochi pe dos. Faţa. 2½. un nasture. 5. Rîndul 2. verde şi galben. 15. urmează 5 ochiuri pe faţă. Model: I. 8. 11 ochiuri pe faţă. verde. o croşetă. adică 1 ochi pe faţă. 4. 3. II. se poate purta peste orice rochiţă. Rîndul 11.Jachetă pentru fetiţă de 4 ani – Model nr. repetăm de la * . 7. spatele şi mînecile se tricotează cu modelul următor: Rîndul 1. 11 ochiuri pe dos. Manşetele şi bentiţa care bordează jacheţica se tricotează în „punct leneş”. Cîteva fire de bumbac roşu. 521 . andrele nr. Rîndul 10. împodobită cu o broderie în floricele din culori vii: roşu. Mărimea: Lungimea jachetei 34 cm. 4. din ochiul următor formăm cu ajutorul unei croşete 6 ochiuri pe care apoi le lucrăm dintr-odată tot cu croşeta. 18: la fel ca 2. 6. Furnituri: Circa 250 g lînă sau bumbac cu firul de grosime mijlocie. 6. 5. 17: la fel ca 1. de culoare albă. 16. 5 ochiuri pe faţă. 12. 58 Această jachetă albă.

scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri. urmează de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Am scăzut în total 13 ochiuri şi mai rămîn pe andrea 25 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 3 ochiuri. 522 . urmează 1 ochi pe faţă. Rămîn 26 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. La marginea interioară a feţei lucrăm drept de la început şi pînă la răscroiala gîtului. cu acelaşi model. formînd un singur ochi. din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată. 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II. 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II. Repetăm de la * . Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. Continuăm drept. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi.Rîndul 19: * 1 ochi pe dos. Am scăzut în total 50 ochiuri pe amîndoi umerii. Avem 76 ochiuri. din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată formînd 1 singur ochi. Continuăm drept cu modelul II încă 13 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului. Rîndul 20: acoperit. Repetăm de la rîndul 1. urmează 7 ochiuri pe faţă. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 4 ochiuri. Răscroiala gîtului: Din acest punct începem răscroiala gîtului. 1 ochi pe faţă. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. În total am scăzut 12 ochiuri pe această linie. scăzînd la începutul primului rînd (pe faţa lucrului) 6 ochiuri. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. Avem 38 ochiuri. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 9 cm în înălţime.

La gît coasem un nasture pe partea stîngă a feţei.Umărul: Cu aceste 25 ochiuri începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. Călcăm uşor părţile tricotate. 2½ şi tricotăm drept în „punct leneş”. la fiecare margine a lucrului. Avem 76 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. Continuăm 23 cm în înălţime cu modelul II. iar restul de 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Încheiem la maşină. de 40 ori cîte 1 ochi. scăzînd la începutul rîndurilor. de 5 ori cîte 5 ochiuri. în total 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la fiecare margine). astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. avînd grijă să nu se preseze „picourile”. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Bentiţa: Montăm 8 ochiuri pe andrele nr.20 m. iar pe partea dreaptă formăm o cheotoare. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Încheiem. o bentiţă lungă de aproximativ 1. 523 . iar bentiţa o coasem cu mîna de jur-împrejurul marginilor. pe această linie. 2½ şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”.

524 .

Fusta se tricotează în „punct de jerseu” cu dungi în „punct leneş”. scoatem firul. Aceste 8 rînduri se repetă. îl aşezăm în faţa ochiurilor pe andreaua stîngă şi îl tricotăm pe faţă ca şi cînd ar fi un ochi nou.Rochiţă – şorţ pentru fetiţe – Model nr. 2 ochiuri pe faţă. şi trecem. Repetăm de la * . pe timp mai răcoros cu bluză sau cu un mic pulover. 3. Pe urmă tricotăm 2 ochiuri pe faţă. Model: I. andrele nr. fără a-l strînge. 59 Se poate tricota din fir de lînă sau de bumbac. Mărimea: Pentru fetiţe de 1½ – 2 ani. 525 . un nasture. Vara se poate purta fără bluză. adică cuprindem ultimele 2 ochiuri pe faţă din primul grup. cu ajutorul andrelei din stînga. aceste 6 ochiuri prin ochiul cel nou. Urmează 2 ochiuri pe dos. Furnituri: Circa 120 g fir de lînă sau bumbac. cele 2 ochiuri pe dos care urmează şi primele 2 ochiuri pe faţă din grupul următor. Corsajul „cuib de viespe”: tricotăm 3 rînduri începînd pe dosul lucrului cu 2 ochiuri pe faţă. 2½. 6 şi 7: ca rîndurile 1. dar îl lucrăm inversat. Rîndul 4: (pe faţa lucrului) după ochiul de la margine * introducem andreaua între ochiul al şaselea şi al şaptelea (după 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă). Rîndul 8: este la fel cu rîndul 4. 2 ochiuri pe dos. Rîndurile 5. 2 ochiuri pe dos. II. elastic. tricotîndu-le de la * pînă la * ca în rîndul 4. 2 ochiuri pe dos. 2.

Al 8-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. 46 ochiuri pe faţă. 48 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. 48 ochiuri pe faţă. Al 4-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. Urmează iar 12 rînduri în „punct leneş”. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 47 ochiuri pe faţă. 43 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. 43 ochiuri pe faţă. Aceste 3 scăderi le repetăm mereu la cîte 8 rînduri (în total de 10 ori). 1 scădere pe dos. Al 9-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. Al 3-lea rînd cu scăderi: 49 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. Continuăm în „punct de jerseu”. Urmează 50 ochiuri pe faţă. Al 2-lea rînd cu scăderi se lucrează astfel: * 49 ochiuri. 44 ochiuri pe faţă. 45 ochiuri pe faţă. Începem cu 206. Tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”. Al 5-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos.Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm în „punct de jerseu”. pe urmă tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. 48 ochiuri pe faţă. 44 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. Al 7-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. 46 ochiuri pe faţă. Al 6-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. 48 ochiuri pe faţă. Fusta se lucrează din două bucăţi la fel. o scădere pe dos. 42 ochiuri pe faţă. tricotăm în următorul rînd * 50 ochiuri. 44 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 46 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 49 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 47 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * încă de 2 ori. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos (adică o scădere pe dos). 45 ochiuri pe faţă. 49 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. 1 scădere pe dos. urmează 50 ochiuri pe faţă. Repetăm încă de 2 ori de la * . 526 . tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. Cînd avem 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. o scădere pe dos. pe urmă continuăm 6 cm în „punct de jerseu”. 42 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos.

scăzînd cîte 6 ochiuri. scădem în rîndul următor ochiul al 10lea şi începînd de aici mereu al 4-lea ochi. Rămîn 136 ochiuri. încheiem la mijlocul rîndului 70 ochiuri. prins într-un rînd de cruciuliţe duble. 527 . “Tricotaje de mînă”. La începutul celor 2 rînduri următoare încheiem cîte 15 ochiuri. Lăsăm deschisă cusătura din partea stîngă pe o porţiune de 5 cm. Cu cele 106 ochiuri rămase tricotăm cu modelul II. Marginile le înconjurăm cu 2 rînduri pe picioruşe croşetate. 1 scădere pe dos. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. Rămîn 176 ochiuri. Cînd fusta este de 29½ cm măsuraţi de la marginea de jos. 1 scădere pe dos. 41 ochiuri pe faţă. Lucrăm drept înainte.Al 10-lea rînd cu scăderi: 45 ochiuri pe faţă. pînă ce marginea exterioară este de 13 cm. În linia taliei pe dos. în total de 40 ori. Începînd de la marginea exterioară. formăm umărul. 1959. 46 ochiuri pe faţă. 41 ochiuri pe faţă. Închidem aici cu un nasture şi o cheotoare. Ed. aşezăm un elastic. Călcăm cele două bucăţi tricotate şi le asamblăm. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bretele separat. 1 scădere pe dos. După ce am tricotat 6 cm drept înainte.

Rîndul 7: pe dos. Gulerul şi manşetele hăinuţei. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (pe dosul lucrului) pe dos. III. 40 g lînă bleumarin şi 20 g lînă roşie. Mărimea: Pentru copii de 4 – 5 ani. Rîndul 6: pe faţă. andrele nr. elasticul de la glezna pantalonaşului şi banta căciuliţei se tricotează în „punct de elastic”. 2½ şi 3. tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. tricotăm şi ochiul premergător pe faţă şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. IV. Rîndul 2: pe faţă. 528 . Rîndul 3: pe dos. Model: I. 61 Costumaşul compus din trei piese are o garnitură suedeză.Costum de iarnă şi căciuliţă – Model nr. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. Rîndul 5: pe dos. Garnitura suedeză o tricotăm după schema dată. Furnituri: Circa 550 g lînă albă de grosime mijlocie. Hăinuţa este închisă cu un fermoar care se poate deschide complet. Tivurile interioare ale hăinuţei se lucrează în „punct de jerseu”. II. Rîndul 4: * 6 ochiuri pe faţă. Ochiurile pe faţă se iau din spatele andrelei. fermoar şi elastic. Repetăm de la * .

dar numai după ce am tricotat 6 ochiuri şi am ridicat al 7-lea ochi al tivului. 3. începem modelul suedez. Între timp. la 6 cm de la tiv. pe andrele nr. începem garnitura lată suedeză. la cîte 2 rînduri. tricotăm şi ochiul premergător şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. 3. Rămîn 28 ochiuri. După ce am terminat garnitura. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. de 12 ori cîte 5 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. Repetăm de la * . În rîndurile pe faţă nu tricotăm al 7-lea ochi. la ambele margini. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 26 cm de la tiv. îl ridicăm numai. La 3 cm măsuraţi de la tiv. Aceste 6 ochiuri le tricotăm în „punct de jerseu” în culoarea de fond pînă la răscroiala gîtului (tiv interior). Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. Tricotăm 3 cm cu modelul II. tricotăm din nou cu modelul IV. cu andrele nr. Continuăm cu modelul IV şi cu andrele nr. de 5 ori cîte 1 ochi. la 6 cm de la tiv. * tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare. măsuraţi vertical. Răscroiala mînecii: La aceeaşi înălţime ca la spate scădem la marginea exterioară. la cîte 2 cm. Vor fi în total 61 ochiuri. Între timp. Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm cu modelul IV. 529 . de 3 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Încheiem. la marginea exterioară. Vor fi 104 ochiuri. măsuraţi vertical. de 3 ori cîte 1 ochi. o dată 5 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 82 ochiuri. Continuăm cu modelul IV. Umărul: Cînd avem 41 cm măsuraţi de la tiv. adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 6 ochiuri. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Rămîn 50 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr.Rîndul 8: 2 ochiuri pe faţă. la cîte 4 cm. 2½. Creştem la ambele margini ale lucrului. de 3 ori cîte 1 ochi. 2½ . de 2 ori cîte 5 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Aceste 8 rînduri dau modelul. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Vor fi 88 ochiuri. Hăinuţa Spatele: Începem cu 94 ochiuri. La marginea exterioară creştem la cîte 8 cm. creştem aici şi începînd de aici.

de 2 ori cîte 5 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. la începutul lor o dată 13 ochiuri. La feţe îndoim de asemenea tivul pe linia ochiurilor ridicate şi-l coasem cu puncte invizibile. pe dos cele tricotate pe dos. Călcăm părţile tricotate. încît să nu fie vizibil cînd este închis. cu modelul IV. de 6 ori cîte 2 ochiuri. 2½. Îndoim înăuntru tivul de jos şi-l coasem. Continuăm cu andrele nr. aşezăm fermoarul în aşa fel. De-a lungul feţelor şi în continuare în jumătatea lăţimii gulerului. cînd marginea interioară este de 35 cm de la adăugarea ochiurilor. apoi continuăm cu modelul IV. Între timp. scădem la cîte 2 rînduri.Răscroiala gîtului: Între timp. Mîneca: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. Această margine urmează drept înainte. Creştem la cîte 6 rînduri la începutul şi la sfîrşitul lor. Încheiem. Vor fi 78 ochiuri. 530 . le montăm. Rămîn 12 ochiuri. scăzînd cîte 5 ochiuri. cu modelul I. 2½ şi tricotăm 9 cm cu modelul I. începem modelul suedez. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. 3. de 13 ori cîte 1 ochi. Umărul: Se scade la aceeaşi înălţime şi în acelaşi fel ca la spate. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Din răscroiala gîtului ridicăm circa 110 ochiuri pe andrele nr. de 16 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. Cînd mîneca are 28 cm de jos. la 2 cm de la elastic.

întoarcem lucrul (acolo unde a fost pînă acum faţa va fi de acum înainte dosul lucrului) şi continuăm în „punct de 531 . 3. tricotăm 82 ochiuri. La marginea dreaptă creştem la cîte 8 rînduri de 13 ori cîte 1 ochi. Continuăm şi tricotăm la cîte 2 rînduri cu 13 ochiuri mai puţin. pînă ce lucrăm după ultimul rînd prescurtat. Călcăm cele 2 bucăţi tricotate. de 16 ori cîte 1 ochi. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri. 2½.m. Împreunăm cusăturile piciorului pînă la 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. Îndoim 2 cm partea de sus şi coasem cu puncte de tighel. pe andrele nr. la cîte 2 cm. 3. La marginea stîngă creştem la cîte 7 rînduri. La marginea stîngă scădem începînd de la 30 cm de la marginea de jos. Marginea dreaptă urmează de la 33 cm măsuraţi de la elastic. la 4 cm deasupra elasticului începem modelul suedez îngust. pe urmă executăm şi cusăturile din faţă şi din spate. restul rămîne pe andreaua stîngă. introducînd în acest tiv elastic îngust. Mai tricotăm 2 cm în „punct de jerseu” şi încheiem. pe urmă la cîte 7 rînduri de 3 ori cîte 1 ochi. Cînd pantalonaşul este de 59 m măsuraţi de la marginea de jos. În rîndul următor. 2½. După ce am terminat garnitura. de 11 ori cîte 1 ochi. din nou cu rîndul întreg. continuăm cu rînduri prescurtate pentru a obţine înălţimea de la spate. 17 ochiuri. continuăm cu modelul suedez pe andrele nr. cu 126 ochiuri pe andrele nr. Continuăm cu modelul IV pe andrele nr. Rămîn 93 ochiuri. Întoarcem.d.a. Căciuliţa Începem cu bordura răsfrîntă. Tricotăm 6 cm cu modelul I.Pantalonaşul Se tricotează în două bucăţi. pe faţa lucrului. În rîndul următor tricotăm 56 ochiuri ş. întoarcem şi tricotăm tot aceste 69 ochiuri. drept înainte. După 4 rînduri în „punct leneş”. Începem la marginea de jos cu 72 ochiuri. tricotăm pe dos tot aceste 82 ochiuri. Partea a doua se tricotează în sens opus. după schema „b”. Între timp.

d. Garnitura în model suedez şi partea tricotată în „punct de jerseu” se calcă. Încheiem. tricotăm 110 ochiuri pe dos. Începem o bantă îngustă pe 12 ochiuri şi lucrăm 120 cm în „punct de elastic”. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. pînă ce întoarcem după ultimul rînd prescurtat şi tricotăm. întoarcem. În rîndul următor tricotăm 95 ochiuri pe faţă. La sfîrşitul benţii facem o cheotoare mică. Rîndul 2: pe dos. * Următorul rînd 1: pe faţă. Executăm o cusătură la spate şi răsfrîngem garnitura din faţa căciuliţei. 532 . După 3 cm tricotaţi drept înainte.a. întoarcem ş. Rîndul 3: pe dos. Continuăm în felul acesta tricotînd la fiecare revenire cu 5 ochiuri mai puţin.m. 1959. lucrăm cu rînduri prescurtate: tricotăm 118 ochiuri pe faţă. Ed. Repetăm de la * pînă ce această bordură măsoară 11 cm. Rîndul 4: pe faţă. Tehnică. O coasem de o parte a căciuliţei. rîndul întreg.jerseu”. pe dos. Pe partea opusă a căciuliţei coasem un nasture.

2½ şi 3. Restul se tricotează astfel: a) Modelul aplecat spre dreapta: Rîndul 1: * 2 ochiuri pe dos. 5 nasturi. Rîndul 5: * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. Repetăm de la *. fără a-l tricota. cît şi pe stradă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta (pe faţa lucrului. După rîndul al 8-lea repetăm de la rîndul 1. pe urmă tricotăm pe faţă ochiul premergător şi dăm drumul ambelor ochiuri de pe andreaua stîngă). fără banta de la gît. 62 O bantă simplă înconjoară modelul în linii diagonale. Cardiganul se poate purta atît la sport. III. luîndu-l din spatele andrelei. 2 ochiuri pe dos. Model: I. 60 cm (măsură mare). cît şi cea de la buzunare. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. Furnituri: Circa 800 g lînă. II. restul pe faţă. Marginea de jos şi manşetele în „punct de elastic”. în „punct de jerseu”. ridicăm al doilea ochi următor pe andreaua dreaptă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. lungimea în mijlocul spatelui. Repetăm de la * . Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. andrele nr. Repetăm de la *. Banta pentru butoniere şi nasturi. * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta.Cardigan bărbătesc cu linii diagonale – Model nr. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 120 cm. 533 . 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. * 2 ochiuri pe dos.

tricotat cu andrele nr. restul pe faţă. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. măsuraţi vertical. Spatele: Începem cu 154 ochiuri pe andrele nr. în dosul ochiurilor. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Repetăm de la *. creştem aici. Tricotăm 6 cm cu modelul I. scădem la începutul rîndurilor următoare. Creştem la ambele margini ale lucrului. Rîndul 5: * 2 ochiuri pe dos. După rîndul al optulea urmează iar primul rînd. de 6 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 1 ochi. se lucrează după schema dată. 2½. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. după schema dată. la ambele margini ale spatelui. 534 . (De primul şi ultimul ochi nu se ţine seama în model). la cîte 4 cm. 3. de 2 ori cîte 5 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. fără a-l tricota). aplecat spre stînga (al doilea ochi următor se tricotează pe faţă. şi începînd de aici la cîte 2 cm. Repetăm de la *. Repetăm de la *. Vor fi 152 ochiuri. tricotat cu andrele nr. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul III. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. cu modelul III. 2½.b) Modelul aplecat spre stînga: Rîndul 1: * 1 ochi încrucişat. Continuăm cu andrele nr. Umărul: La 64 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare. * 1 ochi încrucişat aplecat înspre stînga. 2 ochiuri pe dos. Spatele şi mînecile. Repetăm de la *. 2 ochiuri pe dos. la care liniile se întîlnesc la mijloc. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. La creşteri şi mai apoi la scăderi se va observa continuitatea modelului. luîndu-l din spatele andrelei. Vor fi 170 ochiuri. 3 şi tot 30 ochiuri = 10 cm din modelul II. ochiul premergător se ridică. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 42 cm de la marginea de jos. luîndu-l din faţa andrelei. Rămîn 140 ochiuri. * 2 ochiuri pe dos.

luăm 40 de ochiuri pe o andrea de rezervă şi sfîrşim andreaua tricotînd restul de 31 ochiuri. în continuare lucrăm cu ochiurile căptuşelii buzunarului. Tricotăm 31 ochiuri începînd de la marginea interioară. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Umărul: La 64 cm de la marginea de jos. pînă se termină toate ochiurile. La marginea exterioară continuăm scăderile de cîte 3 ochiuri pentru umăr. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. luăm 31 ochiuri pe o andrea de rerzervă. Răscroiala mînecii: La 42 cm măsuraţi de la marginea de jos. Vor fi 92 ochiuri. la marginea interioară. scădem la începutul rîndurilor următoare. Continuăm cu andrele nr. la 47 cm de la marginea de jos. Ochiurile buzunarului rămîn şi mai departe pe andreaua de rerzervă. Cu alte andrele începem 42 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. tricotăm 10 ochiuri de la începutul rîndului. scădem la cîte 2 rînduri mereu cîte 4 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. cu modelul III după schema dată. de 8 ori cîte 1 ochi. Partea stîngă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. creştem aici. Creştem la cîte 6 rînduri. la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. Cînd mîneca este de 47 cm sau altă măsură necesară antebraţului. Vor fi 130 ochiuri. şi terminăm cu un rînd de ochiuri pe faţă (lăsăm lucrul la o parte). luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. pînă se termină toate ochiurile. de 8 ori cîte 3 ochiuri. tricotăm pe faţa lucrului 16 ochiuri de la începutul rîndului. măsuraţi vertical. scădem de la marginea exterioară. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară este de 40 cm de la marginea de jos. Partea dreaptă a feţei se tricotează în sens opus. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. la marginea din dreapta creştem la cîte 5 cm. Tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. Mîneca: Începem cu 74 ochiuri. cu modelul III_a). 7 cm pentru căptuşeala buzunarului. 2½. după modelul III_b) şi fără buzunarul de sus. pe urmă tricotăm şi celelalte ochiuri. Continuăm faţa. la începutul şi la sfîrşitul lor. pe andrele nr. pe urmă tricotăm şi restul ochiurilor. 2½. cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. şi începînd de aici la cîte 1 cm. 3. pe marginea exterioară. Continuăm cu andrele nr. la cîte 2 rînduri. 3. de 9 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. Continuăm faţa după indicaţiile date. Tricotăm 6 cm cu modelul I. la începutul şi la sfîrşitul lor. Lăsăm lucrul de o parte. la gît.Răscroiala gîtului: Între timp. Marginea stîngă (cea interioară) urmează drept înainte. de 4 ori cîte 2 ochiuri. tricotăm cu alte andrele. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi. Buzunarul de jos: La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. Tricotăm 6 cm cu modelul I. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Buzunarul de sus: Între timp. scădem aici. Începînd cu 33 ochiuri. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte un ochi şi continuăm în acelaşi fel ca la buzunarul de jos. de 32 ori 535 . încheiem la mijloc 14 ochiuri. scădem la începutul rîndului următor 7 ochiuri. de 20 ori cîte 1 ochi şi la cîte 5 rînduri.

la spate 54 ochiuri. Îndoim în afară benzile buzunarelor. La marginea interioară a feţelor şi în continuare în jurul gîtului. “Tricotaje de mînă”. pe faţa lucrului. 2½. Montăm cardiganul. Fixăm de asemenea cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. La jumătatea lăţimii formăm şi aici 5 butoniere deasupra butonierelor din rîndul precedent. Prima la 2 cm de la marginea de jos a cardiganului. Din 5 ochiuri facem butoniera. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Banta care înconjoară feţele şi gîtul o îndoim de-a lungul rîndului de ochiuri pe dos. o tivim şi o călcăm. Ed. le răsfrîngem. 1959. un rînd de ochiuri tricotate pe dos. ridicăm ochiurile pe andrele nr. Rămîn 16 ochiuri. 2½ şi tricotăm 3 cm cu modelul II. iar 5 ochiuri pentru butonieră ş. Aici formăm în faţa din stînga 5 butoniere orizontale. La marginea din dreapta ridicăm 213 ochiuri. tricotrat pe faţa lucrului şi încă 4 cm în „punct de jerseu”. tricotăm 22 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. pe urmă mai tricotăm 3 cm. Nu călcăm părţile tricotate. iar la marginea din stînga din nou 213 ochiuri. Aici urmează. Tricotăm 2 cm cu modelul II. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Încheiem.m. 536 . Coasem nasturii.d. le călcăm şi le fixăm de feţele cardiganului.a. După rîndul cu butoniere tricotăm încă 2 cm în „punct de jerseu”. coasem cele două margini înguste. Tehnică. Ridicăm ochiurile buzunarelor pe andrele nr. le aburim numai uşor. Urmează un rînd de ochiuri pe dos. Încheiem. Festonăm butonierele prinzîndu-le două cîte două împreună.cîte 1 ochi.

Banta de garnitură în model diagonal. 537 .Cardigan bărbătesc cu fermoar – Model nr. se tricotează după schema dată. cît şi la sporturi. este lucrată o dată cu feţele. Garnitura lată. 63 Cardigan larg. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează în „punct de jerseu”. Furnituri: Circa 700 g lînă. II. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat circa 126 cm. III. Model: I. Elasticul de la marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. fermoar care se poate deschide complet. foarte plăcut de purtat atît la lucru. diagonală. andrele nr. lungimea la mijlocul spatelui 71 cm (mărime mijlocie). 3.

Urmăm în „punct de elastic” pe care îl începem şi îl sfîrşim cu 2 ochiuri pe faţă. la 66 cm de la marginea de jos. la ambele margini. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm drept înainte. Vor fi 152 ochiuri. care se lucrează după schema a. Continuăm drept înainte în „punct de jerseu” pînă avem 33 cm. împărţim ochiurile pe faţa lucrului astfel: ochiul de la margine. Tricotăm 7 cm. Spatele: Începem cu 170 ochiuri cu modelul I. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. Umărul: Cînd spatele este de 62 cm de la marginea de jos. 4 ochiuri pe faţă. La marginea exterioară scădem în continuare cîte 3 ochiuri. creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. iar la marginea interioară. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. măsuraţi vertical. Cele 4 ochiuri pe faţă de la începutul rîndului le tricotăm pînă la sfîrşit mereu pe dos în rîndurile cu soţ (tiv). Rămîn 142 ochiuri. 16 ochiuri cu modelul diagonal aplecat spre stînga. scădem la începutul rîndurilor următoare. la ambele margini ale lucrului. 538 . lîngă ceafă. apoi ochiul care închide rîndul. de 5 ori cîte 1 ochi.Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm cu modelul II. Tricotăm 7 cm cu această împărţire. Răscroiala gîtului: Între timp. încheiem la la mijlocul rîndului 8 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 96 ochiuri. de 16 ori cîte 3 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. cîte 3 ochiuri. scădem la cîte 2 rînduri. pe urmă lucrăm în locul „punctului de elastic” în „punct de jerseu” (banta diagonală se lucrează şi mai departe după schema dată).

Repetăm de la * pînă ce marginea interioarăm mai scurtă. Tricotăm 8 cm în „punct de jerseu”. de 30 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II. Vor fi 124 ochiuri. ochiul care încheie rîndul. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri. Încheiem. la cîte 2 cm. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea exterioară scădem. tricotăm 2 rînduri prescurtate pentru a obţine rotunjirea benţii astfel: * tricotăm 3 rînduri din modelul diagonal. la începutul următorului rînd pe dos. în aceaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la cîte 2 cm. Aici şi de aici la cîte 1½ cm. în locul ochiurilor buzunarului tricotăm cu ochiurile căptuşelii. În rîndul următor. Partea stîngă a feţei: Se tricotează în sens opus. scădem la marginea exterioară de 16 ori cîte 1 ochi pentru răscroiala gîtului. le luăm pe o andrea de rezervă şi lucrăm cu cele 36 ochiuri următoare. de 12 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. pe dosul lucrului. de 19 ori. La începutul ultimelor două rînduri scădem cîte 2 ochiuri. Încheiem. tricotăm: ochiul de la margine. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri.Buzunarul: La 15 cm de la marginea de jos tricotăm. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Creştem la ambele margini ale lucrului. Între timp. este de 7 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Urmează al patrulea rînd al modelului. Umărul: Cînd faţa este de 62 cm de la marginea de jos. Tricotăm 12 cm cu modelul I. Continuăm faţa. după schema b. 5 ochiuri pe faţă. tricotăm la începutul rîndului cele 20 ochiuri de pe andreaua de rezervă. Pe alte andrele montăm 40 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. cu modelul aplecat spre dreapta. creştem de 8 ori cîte 1 ochi. 2 ochiuri pe faţă. 6 ochiuri pe dos. sau altă măsură necesară antebraţului (nu socotim manşeta răsfrîntă). respectiv încheierea rîndurilor). La cele 36 de ochiuri adăugăm în ambele părţi cîte un ochi şi tricotăm 3 cm cu aceste 38 ochiuri. 2 ochiuri pe dos. Încheiem. apoi sfîrşim rîndul. lăsînd restul de 20 ochiuri pe altă andrea de rezervă. Rămîn 22 ochiuri. Cu acestea continuăm banta de garnitură (la marginea dinspre umăr am lăsat un ochi pentru începerea. iar banta de garnitură. 6 ochiuri. Cînd mîneca are 53 cm de la marginile de jos. Lăsăm faţa de o parte. pe urmă la începutul rîndurilor următoare pe dos. În următorul rînd lucrat pe dos. Sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm de o parte. Tricotăm drept înainte pînă avem 40 cm de la marginea de jos. Rămîn 26 ochiuri. În locul ultimului rînd tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă pe urmă mai tricotăm 3 cm. După 4 rînduri de model. scădem la marginea exterioară. 40 ochiuri. întoarcem. Continuăm drept. de 2 ori cîte 3 ochiuri. la începutul rîndului. ridicăm 1 ochi. la începutul rîndurilor pe dos. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. cîte 1 ochi. 539 . pe faţa lucrului.

Tehnică. încît să nu se vadă cînd este încheiat. “Tricotaje de mînă”. pe urmă călcăm bucăţile tricotate. răsfrîngem şi prindem de faţă. a buzunarului o îndoim în afară. în lăţime de un ochi. cele două margini înguste. începînd fiecare pe cîte 8 ochiuri. Însăilăm deschizătura buzunarului. Cornelia Both şi Martha Recht. Tricotăm 2 benţi. atît de lungi cît fermoarul. 540 . Cele două margini înguste ale benţii se cos împreună şi se aşează în răscroiala de la ceafă în aşa fel. coasem. cu care acoperim benţile de bumbac ale acestuia. Ed. Banta de garnitură se abureşte uşor de tot. 1959. Tivul de 5 ochiuri în „punct de jerseu” de la margine se îndoaie şi se coase de interiorul feţelor cu puncte invizibile. Coasem cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarelor. încît să acopere spatele cu 1 cm. Asamblăm. liberă.Marginea de sus. dar numai pe cele împletite în „punct de jerseu”. Fixăm fermoarul astfel.

peste tot este foarte util şi plăcut de purtat. Măsura: 30 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. tricotăm un 541 . Rîndul 4: pe dos. 64 Pe stradă. Repetăm de la *. deasupra ochiului ridicat tricotăm 1 ochi pe faţă. firul este în faţa ochiului ridicat. Mărimea: Lărgimea vestonului încheiat la nasturi circa 118 cm. andrele nr. Rîndul 2: pe dos. ridicăm ochiul următor. 2½ şi 5 nasturi. se lucrează însă inversat.Veston tricotat – Model nr. Aceste 4 rînduri se repetă. În locul ultimului rînd pe dos. II. lungimea la mijlocul spatelui 70 cm (circumferinţa pieptului 100 – 104 cm). Model: I. Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. Furnituri: Circa 700 g lînă de grosime mijlocie. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. sau lînă subţire luată în două. deasupra ochiului pe faţă ridicăm 1 ochi. acasă sau la lucru. Spatele: Începem cu 164 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 3 cm. „Punctul de ţesătură” în care este lucrat nu se întinde şi nu se deformează. Restul se lucrează în „punct de ţesătură” (tissu): Rîndul 1: * 1 ochi pe faţă.

scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. pînă la 20 cm. Sfîrşind cu un rînd cu soţ. şi începînd de aici. la cîte 3½ cm. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. lăsăm la o 542 . drept înainte. Încheiem. Lucrăm cu cele 39 ochiuri. Continuăm cu modelul II. de 22 ori cîte 3 ochiuri şi de 18 ori cîte 2 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 2 cm.rînd de ochiuri pe faţă. Partea stîngă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. Creştem la ambele margini. încheiem la mijloc 12 ochiuri. şi de 14 ori cîte 1 ochi. pe urmă începînd pe faţa lucrului cu un rînd de ochiuri pe faţă. Vor fi 176 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. tricotăm 39 ochiuri şi trecem restul de 34 ochiuri pe altă andrea de rezervă. de 6 ori cîte 1 ochi. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Vor fi 146 ochiuri. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. la 73 cm de la marginea de jos. pe urmă continuăm cu modelul II. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 46 cm. Cu alte andrele începem 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Răscroiala gîtului: Între timp. lîngă gît. tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. la ambele margini. Tricotăm 9 cm cu modelul II. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea stîngă 13 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare. Marginea dreaptă (cea exterioară) urmează. Vor fi 101 ochiuri. Umărul: La 67 cm de la marginea de jos scădem. de 6 ori cîte 1 ochi. În locul ultimului rînd pe dos. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. la cîte 6 cm. Tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. Tricotăm 3 cm cu modelul I. luăm pe faţa lucrului 22 ochiuri pe o andrea de rezervă. La marginea interioară lucrăm drept înainte şi facem 5 butoniere. Rămîn 134 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Vor fi 95 ochiuri. La marginea interioară. scădem mereu la cîte 2 rînduri. creştem aici. celelalte la cîte 9 cm una de alta. Lăsăm la o parte. Rămîn 39 ochiuri. Aici. Buzunarul de jos: Între timp. la 12 cm de la tiv. măsuraţi vertical. Prima la 6 cm de la adăugarea ochiurilor.

de 8 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor. scădem la începutul următoarelor rînduri: o dată 9 ochiuri. luăm începutul la rîndului 11 ochiuri pe o andrea de rezervă. iar restul ochiurilor le trecem pe altă andrea de rezervă. Tricotăm 4 cm cu modelul I. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Umărul: Cînd faţa are 67 cm de la marginea de jos. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Tricotăm un tiv la fel şi la partea stîngă a feţei. se îndoaie şi se cos. Răscroiala mînecii: La 46 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. Cînd mîneca are 47 cm de la tiv. Călcăm tivurile şi le prindem pe dinăuntrul vestonului cu puncte invizibile. scădem la marginea exterioară. de 3 ori cîte 3 ochiuri. Lăsăm la o parte. Repetăm de 3 ori de la *. pe urmă. la începutul rîndului următor. Partea dreaptă a feţei: Se tricotează în sens opus şi fără butoniere.parte. Continuăm şi scădem de 26 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul I. pe urmă 2½ cm în „punct de jerseu”. sau altă măsură necesară antebraţului. Încheiem. Cele 4 mici tivuri ale buzunarelor se calcă separat. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. Coasem tivul de jos şi cel de la mîneci. Ridicăm ochiurile de la partea dreaptă a feţei. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Mîneca stîngă: Se tricotează în sens opus. dar aici formăm 5 butoniere verticale. măsuraţi vertical. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Mîneca dreaptă: Începem cu 92 ochiuri. creştem aici şi începînd de aici la cîte 6 rînduri. Însăilăm deschizăturile buzunarelor şi călcăm bucăţile tricotate. de 4 ori cîte 1 ochi. pînă la mijlocul răscroielii gîtului din spate. la 51 cm de la marginea de jos. facem un mic colţ. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. le asamblăm. pe urmă tricotăm cele 31 ochiuri ale căptuşelii în locul celor ale buzunarului. Buzunarul de sus: Între timp. Coasem nasturii. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. Vor fi 128 ochiuri. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. Creştem la cîte 2½ cm. Încheiem. Cu alte andrele începem 35 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm cu modelul II. la cîte 2 rînduri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. 543 . la marginea exterioară. de 12 ori cîte 2 ochiuri. Continuăm faţa şi tricotăm în locul buzunarului ochiurile căptuşelii (Atenţie la continuitatea modelului!). scădem la marginea interioară cîte un ochi pînă la sfîrşit. o dată 10 ochiuri. Festonăm butonierele prinzînd şi dublura. Continuăm cu modelul II. la ambele margini ale lucrului de 18 ori cîte 1 ochi. Coasem cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Răscroiala gîtului: În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la fiecare 1 cm. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. La începutul răscroielii gîtului. corespunzătoare celor 5 butoniere ale feţei. tricotăm 31 ochiuri. Cu cele 31 ochiuri. Rămîn 20 ochiuri. la fel ca la buzunarul de jos.

544 .

La marginea de jos are o garnitură cu model norvegian. 50 g lînă neagră. în „punct leneş”. Fondul se poate înlocui cu alb sau cu orice culoare deschisă. II. 545 . Furnituri: Circa 600 g lînă galbenă. Bordura de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. 65 Acest pulover sport se poate face din lînă galbenă. lungimea la mijlocul spatelui 59 cm. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. pînă la înălţimea totală de 36 cm. Spatele: Montăm 150 ochiuri din lînă galbenă. 2½ şi tricotăm drept 1½ cm.Pulover bărbătesc cu model norvegian – Model nr. pe andrele nr. 50 g lînă portocalie. după schema dată. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. Model: I. andrele nr. III. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. Continuăm drept cu modelul norvegian. cu firul mai plin. Restul în „punct de jerseu” şi modelul norvegian. apoi din nou cu lînă galbenă în „punct de jerseu”.

În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri la fiecare umăr) şi au mai rămas 38 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 2½ şi tricotăm o manşetă de 8 cm înălţime. Mîneca: Montăm 78 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. însă inversat. Continuăm lucrul cu partea următoare în acelaşi fel. În total am crescut 40 ochiuri. Avem 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm. începem să formăm linia umărului scăzînd o dată 2 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). scădem la mijlocul feţei 40 ochiuri într-un singur rînd şi astfel am împărţit lucrul în două părţi. La înălţimea totală de 52 cm. În total am scăzut 14 ochiuri şi au mai rămas 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 3 ochiuri. în „punct de semielastic”.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. Faţa: Montăm 152 ochiuri de lînă galbenă şi lucrăm la fel ca la spate. Răscroiala gîtului: Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. avînd grijă ca tot timpul să avem 2 ochiuri în plus faţă de montajul spatelui. Avem 118 ochiuri cu care 546 . cîte 56 ochiuri la fiecare parte. În continuare tricotăm 40 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Umărul: La înălţimea totală de 56 cm.

de 4 ori cîte 4 ochiuri. 547 . coasem o clapă falsă tricotată din 30 ochiuri de lînă galbenă. 2½ de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 4 cm înălţime. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. la partea dreaptă a feţei. de 12 ori cîte 2 ochiuri. de 48 ori cîte 1 ochi. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe 4 andrele nr. Ed. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959.începem să formăm ovalul mînecii. “Tricotaje de mînă”. Încheiem într-un singur rînd. iar restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. scăzînd la începutul următoarelor rînduri astfel: de 2 ori cîte 8 ochiuri. Călcăm aburit toate părţile tricotate în „punct de jerseu” şi model norvegian şi încheiem la maşină. Deasupra modelului norvegian. în „punct de semielastic” şi bordată cu negru. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. 2½. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. 4 nasturi. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2lea. se poate tricota din lînă albă sau orice altă culoare deschisă. 1 ochi pe dos. III. închis în faţă cu 4 nasturi. în „punct de semielastic”. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) acoperit. Furnituri: Circa 600 g lînă albă. Elasticul de jos. II. lungimea puloverului 65 cm. Restul cu modelul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) * 4 ochiuri pe faţă. cu un punct simplu şi discret. 10 cm în înălţime. 2½ şi tricotăm drept. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. 548 . manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. 66 Acest pulover bărbătesc. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2-lea.Pulover sport bărbătesc – Model nr. 2 ochiuri pe dos. Bentiţa în „punct leneş”. Model: I. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. andrele nr. În continuare tricotăm cu modelul III o bucată de 32 cm în înălţime.

În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 110 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri. iar pe andreaua a doua (de rezervă) vor rămîne 68 ochiuri. În continuarea acestor 8 ochiuri lucrăm restul de 68 ochiuri cu modelul III. inversat. o dată 5 ochiuri. Lucrăm mai întîi pe prima andrea cu 76 ochiuri astfel: la marginea interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. începem să scădem astfel: o dată 6 ochiuri. avînd în permaneţă 4 ochiuri în plus. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. cu singura deosebire că în rîndul întîi vom creşte 8 ochiuri (la marginea interioară a lucrului) pe care le lucrăm în „punct leneş” fără a forma butoniere. 2½ (deci cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi tricotăm pînă la răscroiala mînecii întocmai ca şi spatele. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm. Au mai rămas la mijlocul spatelui 26 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. Partea dreaptă a feţei o executăm la fel. la începutul rîndurilor pe această linie. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr de 6 ori cîte 7 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. împărţim lucrul în 2 părţi: pe prima andrea (partea stîngă a feţei) vom lucra cu 76 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Avem 66 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. În total am scăzut 84 ochiuri (cîte 42 ochiuri pe un umăr). Faţa: Montăm 144 ochiuri pe anrele nr. În total am scăzut 10 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. În continuare lucrăm drept. avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le tricotăm în „punct leneş” şi să formăm pe această linie 4 butoniere la distanţă de 5 cm între ele (prima butonieră o formăm la distanţă de 2 cm de la începutul acestei bentiţe în „punct leneş”). 549 . la înălţimea totală de 60 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: La această înălţime începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri. La marginea interioară a feţei. o dată 8 ochiuri. La înălţimea totală de 42 cm. începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd.

de 6 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 18 ochiuri într-un singur rînd. astfel: o dată îl lucrăm din spate. Avem 70 ochiuri cu care continuăm a tricota 40 cm înălţime cu modelul III. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2 1/2cm. dublînd tot al 6-lea ochi. în „punct de semielastic”.Mîneca: Montăm 60 ochiuri şi tricotăm drept. Gulerul: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm în „punct de semielastic” 10 cm în înălţime. o dată din faţă. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 550 . Călcăm aburit şi încheiem la maşină. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. Coasem de mînă gulerul. capătul fentei pe dos şi nasturii. de 10 ori cîte 3 ochiuri. de 16 ori cîte 1 ochi. o manşetă de 8 cm înălţime. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. Avem 102 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd tot la al 2-lea rînd.

2½. Manşetele şi elasticul de jos se tricotează în „punct de semielastic”. Se poate îmbrăca la sport şi la lucru. lucrăm ochiul 3 pe faţă ş.a. lucrăm ochiul 2 pe faţă. II. 67 Acest pulover din lînă maron se lucrează într-un punct original şi foarte uşor de executat. 551 . adică ochiul care în rîndul precedent a fost ridicat şi ochiul pe faţă. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul III.Pulover bărbătesc cu guler şal şi plastron – Model nr. Restul cu următorul model: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) introducem andreaua între ochiul 1 şi 2 şi ridicăm 1 ochi pe faţă.d. III. andrele nr. lucrăm ochiul 1 pe faţă. Model: I. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 96 cm. lungimea puloverului 65 cm. Plastronul se lucrează în „punct leneş” toate rîndurile pe faţă. introducem andreaua între ochiul 2 şi 3 şi ridicăm 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) lucrăm tot cîte 2 ochiuri împreună pe dos. Furnituri: Circa 650 g lînă maron.m. 20 g lînă verde. introducem andreaua între ochiul 3 şi 4 şi ridicăm 1 ochi pe faţă.

În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 96 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. de 2 ori cîte 5 ochiuri. 3 cm în înălţime.Spatele: Montăm 110 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Răscroiala plastronului: La înălţimea totală de 47 cm. 2½ şi tricotăm drept. Prima parte o tricotăm drept la ambele margini pînă la înălţimea de 62 cm. în „punct de semielastic”. dublînd tot al 5-lea ochi. scăzînd după indicaţiile date pentru spate. avînd grijă de a menţine permanent acest plus de 4 ochiuri. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. o dată îl lucrăm din spate. începem să formăm răscroiala plastronului încheind într-un singur rînd 58 ochiuri de la mijlocul feţei. Avem 120 ochiuri cu care vom tricota drept 33 cm în înălţime cu modelul III. în „punct de semielastic”. Răscroiala mînecii: Cînd lucrul măsoară o înălţime totală de 41 cm. Avem 60 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 40 552 . Mîneca: Montăm 50 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. o dată din faţă. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 42 ochiuri (cîte 21 ochiuri pe fiecare umăr). Astfel am împărţit lucrul în două părţi. 3 cm în înălţime. Faţa: Montăm 114 ochiuri (cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi executăm lucrătura întocmai ca şi la spate. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Tricotăm partea a doua la fel. În rîndul următor creştem 10 ochiuri adică tot al 11-lea ochi îl lucrăm dublat. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron. Încheiem într-un singur rînd cele 54 ochiuri rămase la mijlocul spatelui. Umărul: În acest punct începem să formăm linia umărului. pentru fiecare umăr: o dată 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 6 ochiuri. inversat. 2½ şi tricotăm drept.

Răsfrîngem plastronul pentru a forma un mic guler şal. o bucată de 60 cm înălţime.cm în înălţime cu modelul III. Călcăm aburit foarte uşor pe dosul lucrului şi încheiem prin cusături de mînă. “Tricotaje de mînă”. Petrecem plastronul parte peste parte şi îl coasem cap în cap cu marginile răscroielii. de 10 ori cîte 3 ochiuri. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). în „punct leneş”. Ed. Plastronul: Montăm 58 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Tehnică. de 6 ori cîte 4 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept. de 16 ori cîte 1 ochi. 553 . 1959. Cornelia Both şi Martha Recht. încheind toate ochiurile într-un singur rînd. iar ultimele 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Avem 92 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2½ cm. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri.

554 . 5 (pe faţa lucrului): * 15 ochiuri pe faţă. 20 g lînă verde. Rîndul 7: * 15 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri împreună pe dos. andrele nr. Elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Se poatre îmbrăca atît la lucru. Furnituri: Circa 600 g lînă maron. 6 (pe dosul lucrului): acoperit. 3 ochiuri pe dos. 68 Pulover maron cu garnitură din fire de lînă verde şi galbenă. * repetăm de la *. 1 jeteu. 3.Pulover bărbătesc cu garnitură din fire colorate – Model nr. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 100 cm. 4. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. Model: I. lungimea puloverului 59 cm. Rîndul 8: acoperit. 20 g lînă galbenă. trasate vertical. Rîndul 2. cît şi la sporturile de iarnă. Restul cu modelul următor: Rîndul 1. II. 1 ochi pe dos. Rîndul 9: repetăm de la rîndul 1. * repetăm de la *.

Continuăm cu modelul II drept pînă la înălţimea totală de 36 cm. începem să formăm linia umărului scăzînd: o dată 2 ochiuri. Rămîn 36 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem acum într-un singur rînd. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri pe un umăr). Am împărţit astfel lucrul în două părţi (a 56 ochiuri). În continuare tricotăm 40 cm în înălţime cu modelul II. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Montăm 78 ochiuri pe andrele nr. de 2 ori cîte 3 ochiuri. În acest punct scădem 14 ochiuri într-un singur rînd la mijlocul feţei. de 48 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. Rămîn 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. În total am scăzut 14 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. pe care o vom începe la 52 cm înălţime totală. În total am crescut 40 ochiuri. Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri.Spatele: Montăm 148 ochiuri şi tricotăm drept 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Avem 118 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor rumătoare: de 2 ori cîte 8 ochiuri. Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm. Umărul: Aici începem să formăm linia umărului scăzînd. de 12 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). 2½ şi lucrăm o manşetă de 8 cm înălţime. pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. însă inversat. Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare. în „punct de semielastic”. La înălţimea totală de 56 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. 555 . Faţa: Montăm 152 ochiuri şi tricotăm la fel ca pentru la spate (avînd tot timpul 4 ochiuri în plus faţă de partea din spate) pînă la răscroiala gîtului. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd.

Cornelia Both şi Martha Recht.După ce am călcat aburit părţile tricotate cu modelul II. Ed. 1959. Călcăm din nou şi încheiem la maşină. şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos. “Tricotaje de mînă”. 556 . Pe linia răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. trasăm prin jeteuri cîte 1 şiret răsucit din 4 fire lînă galbenă şi 4 fire de lînă verde. Tehnică.

Model: 557 . corespunde atît sporturilor de iarnă. 2 1/2 şi 3. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 106 cm. andrele nr. 69 Acest pulover simplu şi călduros.Pulover sport bărbătesc călduros – Model nr. Furnituri: Circa 800 g lînă. cît şi altor cerinţe. 5 andrele de ciorapi. tricotat din lînă albă cu firul potrivit de gros.

Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoatre scădem la fiecare margine a lucrului: 3. scăzînd la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. II. Lucrăm în continuare drept cu andrele nr. pînă la înălţimea totală de 39 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea de 22 cm de la începutul răscroielii mînecilor. 2. În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Continuăm cu 50 ochiuri pe prima andrea. scăzînd la începutul fiecărui rînd. adică tot al 7-lea ochi îl lucrăm dublat: o dată din faţă. începem răscroiala gîtului. elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. 2 ochiuri şi apoi de 3 ori cîte 1 ochi. cîte 50 ochiuri pe fiecare andrea. În ultimul rînd creştem 20 ochiuri. Continuăm la fel lucrul cu cele 50 ochiuri de pe andreaua următoare. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. La înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. 3 şi modelul din schemă. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. 2½ şi tricotăm 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Avem 130 ochiuri. de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri.I. Avem 32 ochiuri. Manşetele. de 6 ori cîte 3 ochiuri. pe linia răscroielii gîtului. 558 . o dată din spate. Restul vom tricota cu modelul din schemă. Astfel am împărţit lucrul pe două andrele. pe această linie. Avem 150 ochiuri.

scăzînd de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. pe 5 andrele groase de ciorapi. formăm linia umărului. astfel încît să obţinem 118 ochiuri în total. de 50 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. creştem la fiecare margine a lucrului. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoarelor două rînduri cîte 9 ochiuri şi. Călcăm aburit şi încheiem prin cusătură de mînă. de 7 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. De jur împrejurul răscroielii gîtului ridicăm. 559 . iar la înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii. Lucrăm fiecare parte separat. Rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. La înălţimea totală de 46 cm. scăzînd pe linia răscroielii gîtului.Faţa: Tricotăm la fel ca la spate. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 13 ori). şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare. Încheiem întrun singur rînd luînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. cu singura deosebire că la 18 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii. începem răscroiala gîtului. Avem 98 ochiuri. în continuare. de 10 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor următoare. însă inversat. îndoim gulerul înăuntru sau în afară. După dorinţă. 120 ochiuri şi tricotăm 16 cm în „punct de semielastic”. Continuăm 38 cm cu andrele nr. 3 şi modelul II. În ultimul rînd creştem 10 ochiuri (tot la al 6-lea ochi îl lucrăm dublat). 2½ şi tricotăm drept 7 cm în „punct de semielastic”. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. scăzînd 26 ochiuri la mijlocul feţei. la începutul rîndurilor.

lungimea vestei 63 cm.Vestă bărbătească cu garnitură – Model nr. 70 Aplicînd într-o altă variantă modelul cunoscut sub denumirea de „şarpe” sau „torsadă”. Furnituri: Circa 300 g lînă. II. ochiuri pe dos. se poate obţine o vestă frumoasă şi practică. Totul se lucrează în „punct de jerseu”. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 2 ochiuri pe dos. *8 ochiuri pe faţă. 560 . Lucrăm pe faţă următoarele 2 ochiuri (7 şi şi apoi lucrăm pe faţă ochiurile (5 şi 6) lăsate pe andreaua de rezervă. 2 ochiuri pe dos. Model: I. Rîndul 5: repetăm de la rîndul 1. Mijlocul feţei se lucrează cu modelul următor: Pentru executarea acestui model sînt necesare 22 ochiuri. Repetăm o dată de la *. 2 şi 2½. * 2 ochiuri ridicate nelucrate şi lăsate în faţa lucrului pe o andrea de rezervă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. lucrăm pe faţă ochiurile următoare (3 şi 4). Repetăm o dată de la *. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 98 cm. în „punct de elastic” şi în „punct leneş”. apoi tot pe faţă cele 2 ochiuri de pe andreaua de rezervă. Rîndul 4: acoperit. andrele nr. Rîndul 2: acoperit. următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) le ridicăm pe o andrea şi le lăsăm în spatele lucrului.

scăzînd astfel 1 ochi. În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea le vom lucra în „punct leneş”. Avem 120 ochiuri pe care le împărţim pe 2 andrele. la marginea exterioară a lucrului tricotăm mereu 10 ochiuri în „punct leneş”. iar restul de 100 ochiuri de la mijlocul rîndului le vom lucra în „punct de jerseu”. astfel: lucrăm 54 ochiuri în „punct de jerseu”. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. cîte 60 ochiuri pe o andrea. Avem 120 ochiuri cu care continuăm lucrul drept. în „punct de jerseu”. Avem 146 ochiuri. 2½ o bucată de 23 cm înălţime. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. avînd grijă ca primele 10 şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. 2. scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm 11 ochiuri cu modelul II. În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea (total 46 ochiuri) le vom lucra în „punct leneş”. la începutul rîndurilor. 5 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). 3. În total am scăzut 26 ochiuri. Continuăm lucrul pe prima andrea tricotînd 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” şi jumătate din modelul II (11 ochiuri). în punct de jerseu”. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. În total creştem 16 ochiuri. în total 80 ochiuri scăzute pe ambii umeri. în „punct de jerseu”. 561 . o bucată de 23 cm în înălţime. iar următoarele 2 ochiuri în „punct de jerseu” le lucrăm împreună pe faţă. crescînd la fiecare margine. 2. Începînd din rîndulal 11-lea scădem la fiecare margine a lucrului astfel: 4. 2½ în „punct de jerseu”. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). În total am scăzut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine). de 20 ori cîte 4 ochiuri. 1 ochiuri la începutul rîndurilor. Avem 120 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 25 cm. în „punct de jerseu” şi modelul II. scădem la fiecare margine astfel: 4. avînd grijă ca la mijlocul feţei să introducem în lucru modelul II. 3. avînd la mijloc 22 ochiuri cu modelul II. În total creştem 16 ochiuri. iar restul spatelui (100 ochiuri). Continuăm lucrul pe andrele nr. Începînd din rîndul al 11-lea. Continuăm pe andrele nr. Avem 146 ochiuri. avînd grijă ca primele şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. 3. 1 ochiuri.Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul I. Rămîn la mijlocul spatelui 40 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. urmează 22 ochiuri cu modelul II şi în continuare 54 ochiuri în „punct de jerseu”. pe această linie.

iar bentiţa din jurul gîtului o coasem invizibil cu mîna. în „punct leneş”. Călcăm aburit. încheiem la maşină. 562 . la începutul rîndului. însă inversat. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Tricotăm cu aceste 10 ochiuri. 1959. Tehnică. scăzînd de 10 ori cîte 4 ochiuri. o bucată de lungimea corespunzătoare răscroielii gîtului şi încheiem scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd (pe aceeaşi parte pe care iniţial am crescut) pînă cînd terminăm ochiurile. Continuăm la el lucrul pe andreaua următoare. Bentiţa de la gît: Montăm pe o andrea de ciorapi 1 ochi şi tricotăm în „punct leneş”. crescînd cîte 1 ochi numai întro parte pînă cînd avem 10 ochiuri. pe această linie.Începem a forma linia umărului. cap în cap cu răscroiala gîtului. “Tricotaje de mînă”.

Andrele nr. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. Spatele: Începem cu 127 ochiuri pe andrele nr. Mărimea: Lungimea vestei încheiată la nasturi circa 106 cm. Continuăm cu andrele nr. Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. şi 4 nasturi. 2½. * următorul ochi se tricotează pe faţă de 2 ori. Tricotăm 3 cm cu modelul I. cît şi pe dosul lucrului. o dată din spatele andrelei. încheiată la două rînduri de nasturi – Model nr. 3 cu modelul II (ochiul 563 . lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). atît pe faţa. Ochiul tricotat de 2 ori se socoteşte drept 1 ochi la numărătoare. Urmează 6 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. următoarele 2 ochiuri se tricotează împreună pe dos. 71 Această vestă este frumoasă şi practică. II.Vestă cu mîneci. cu un model în dungi şi buzunare tăiate. Aceste 2 rînduri se repetă. o dată luîndu-l din faţă. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. 2½ şi 3. Furnituri: Circa 500 g lînă de grosime mijlocie. Model: I. sau subţire luată în două. Rîndul 2: 6 ochiuri pe dos. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă.

După ochiul care începe rîndul. Umărul: Cînd spatele are 59 cm de la marginea de jos. de 5 ori cîte 1 ochi. Lăsăm lucrul de o parte. 3. Cînd răscroiala mînecii ete de 11 cm. din 5 ochiuri facem o butonieră. Vor fi 137 ochiuri. Tricotăm la ambele margini. Sfîrşim cu un rînd fără soţ. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. Partea stîngă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. La 4 cm de la tiv formăm prima pereche de butoniere. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. pînă la 19 cm. în aceeaşi împărţire cu ochiurile buzunarului de pe andreaua de rezervă. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Tricotăm 3 cm cu modelul I. şi începînd de aici la ambele margini. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. drept înainte. tricotăm cu modelul II. din 5 ochiuri facem a doua butonieră. pe faţa lucrului. Vor fi 115 ochiuri. 564 . încheiem la mijlocul rîndului 11 ochiuri. Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. 2½. Continuăm cu andrele nr. creştem aici. cu modelul II. scădem la cîte 2 rînduri. Rămîn 105 ochiuri. la 63 cm măsuraţi de la marginea de jos. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. şi lăsăm de o parte. Tricotăm 6 ochiuri de la începutul rîndului. la gît. tricotăm 21 ochiuri. Tricotăm 9 cm. luăm 34 ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm restul de 42 ochiuri. cît şi pe dosul lucrului. Creştem la ambele margini ale lucrului. la începutul rîndurilor.începător şi cel care sfîrşeşte rîndul nu intră în model). Pe alte andrele începem 36 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. la cîte 6 cm. Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarului lăsate pe andreaua de rezervă. atît pe faţa. la cîte 2 cm. de 5 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. tricotăm la începutul rîndului 14 ochiuri. tricotăm ochiurile căptuşelii. A doua pereche de butoniere vine la 11 cm deasupra primei perechi. La marginea interioară. Buzunarul: La 10 cm de la tiv.

la începutul rîndurilor. de 7 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 2 cm cu modelul I. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Tricotăm în „punct de elastic” un tiv la fel ca la spatele şi la faţa vestei. Mîneca dreaptă: Începem 75 ochiuri pe andrele nr. de 18 ori cîte 1 ochi. Festonăm butonierele. Partea dreaptă a feţei: Se lucrează invers şi fără butoniere. Împreunăm cele două şuviţe cu o cusătură la mijlocul spatelui şi le coasem pe dinăuntru. 3. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Îndoim tivurile de jos şi le coasem pe dinăuntru. şi începînd de aici mereu la cîte 4 rînduri. Continuăm cu modelul II cu andrele nr. creştem. o dată 7 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 6 cm de 3 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 14 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la cîte 1½ cm. o dată 3 ochiuri. 2½. la începutul rîndului următor 8 ochiuri. Rămîn 21 ochiuri. Încheiem. la 20 cm măsuraţi de la marginea de jos. Încheiem. la cîte 2 rînduri. coasem nasturii. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. la cîte 2 rînduri. La marginea interioară a feţei drepte ridicăm ochiurile pe andrele nr. 565 .Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară are 19 cm de la marginea de jos. 2½ şi anume: de la tivul îndoit pînă la mijlocul răscroielii gîtului circa 180 ochiuri. tricotăm şi aici 2 cm de tiv. aici. măsuraţi vertical. Fixăm cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Între timp creştem la marginea dreaptă (cea exterioară). Umărul: La 59 măsuraţi de jos scădem la marginea exterioară. scădem aici. de 34 ori cîte 1 ochi. Ridicăm şi la partea stîngă a feţei ochiurile în acelaşi fel. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 10 ori cîte cîte 2 ochiuri. de 25 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 6 rînduri. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. scădem în rîndurile următoare. scădem la marginea exterioară. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. La marginea de jos a răscroielii gîtului facem un mic colţ în tiv. la cîte 2½ cm. Creştem la ambele laturi ale mînecii. Vor fi 111 ochiuri. Cînd mîneca are 48 cm de la marginea de jos. pe urmă. Tricotăm un tiv la fel şi la buzunare.

Tehnică.“Tricotaje de mînă”. 566 . 1959. Cornelia Bith şi Martha Recht. Ed.

7 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. 3 nasturi. lungimea vestei 62 cm. 567 . 7 ochiuri pe dos. 2 şi 2½. * 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 13 şi 15: 9 ochiuri pe dos. această vestă se lucrează din lînă maron. Mărimea: Lărgimea peste piept 100 cm. Rîndul 3: ca rîndul 1. Furnituri: Circa 300 g lînă de grosime mijlocie. Repetăm de la *. II. În faţă are două părţi încrucişate una peste alta. III. Model: I. Repetăm de la *. 9 ochiuri pe dos. andrele nr. 9 ochiuri pe dos. Rîndul 17 şi 19: 8 ochiuri pe dos.Vestă bărbătească petrecută – Model nr. * 1 ochi pe faţă. Spatele şi faţa se lucrează la fel. cu următorul model: Rîndul 1 (pe faţa lucrului): 4 ochiuri pe dos * 1 ochi pe faţă. * 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 5 şi 7: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 9 şi 11: la fel ca rîndul 1 şi 3. Repetăm de la *. Benţile de la răscroiala mînecilor şi banta care bordează feţele se lucrează în „punct leneş”. Centura din talie se lucrează în „punct de elastic”. 72 Practică şi elegantă. Rîndul 2 şi toate rîndurile pe dosul lucrului: se lucrează acoperit.

568 . Avem 146 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. 2 şi lucrăm în „punct de elastic”. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd la marginea interioară a lucrului. însă inversat. o bantă de 10 cm înălţime. vom scădea cîte 1 ochi la 0. Avem 106 ochiuri cu care continuăm drept încă 22 cm în înălţime. Pe această linie (a subraţului) vom creşte mereu cîte 1 ochi la 3 cm. iar în rîndurile următoare scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi.65 m (începînd din punctul A). de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Total creştem 16 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). Am scăzut în total 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). pe diagonala A – B. cîte 53 ochiuri pe o andrea. La marginea interioară a feţei. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm pe linia subraţului. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. Răscroiala mînecii: Începem să scădem astfel: în rîndul 1 scădem cîte 12 ochiuri la fiecare margine. începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii. Repetăm de la rîndul 1. Partea dreaptă a feţei: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Continuăm cu andrele nr. 2½ o bucată de 24 cm înălţime. Umărul: Începem să scădem linia umărului astfel: de 6 ori cîte 6 ochiuri şi încheiem. 2 şi tricotăm în „punct de elastic”.Rîndul 21 şi 23: se lucrează la fel ca rîndul 13 şi 15. Împărţim apoi ochiurile pe două andrele. o bantă de 10 cm înălţime. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. 2½ cu modelul III şi tricotăm 8 cm în înălţime. cu modelul III.

Călcăm aburit şi încheiem la maşină. începem să scădem răscroiala mînecii astfel: în rîndul întîi scădem 12 ochiuri. apoi de două ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Continuăm apoi drept pe această linie încă 24 cm (pe diagonala A – B continuăm a scădea mereu cîte 1 ochi la 0. inversat.65 cm). Partea dreaptă a feţei se va prinde de elasticul din talie pe dedesubt cu o cheotoare. în „punct lenş”. 569 . Umărul: Formăm linia umărului scăzînd cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe dosul lucrului. Banta din faţă: O lucrăm tot pe 10 ochiuri. Benţile de la răscroiala mînecii: Montăm 10 ochiuri pe andrele de ciorapi şi lucrăm în „punct leneş” două beţi de lungimea răscroielii mînecilor. În total scădem 20 ochiuri. cap în cap cu marginea răscroielii. Partea stîngă a feţei o executăm la fel. în lungimea pe care o măsoară vesta de jur-îmrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. formăm 3 butoniere la distanţă de 3 cm între ele. Coasem banta prin cusături de mînă de jur-împrejurul acestei linii.Răscroiala mînecii: La înălţimea de 24 cm de la terminarea elasticului. Le încheiem şi le coasem de mînă. cap în cap cu bordura vestei. la marginea exterioară. cu singura deosebire că începînd din al doilea rînd al elasticului şi pînă în punctul A.

plus cîte 1 ochi la fiecare margine. 6 nasturi.Jachetă pentru băiat de 7 ani – Model nr. Model: I. După aceea. cît şi pentru băieţi. 30 g lînă maron. Clapele buzunarelor şi banta care bordează marginile jachetei se tricotează în „punct leneş”. Restul jachetei îl tricotăm cu modelul următor: executarea acetui model cunoscut sub denumirea de „fluturaş” necesită un număr de ochiuri divizibil cu 5. 2½. 5. mutînd fluturaşii cu 5 ochiuri spre stînga. andrele nr. 9. Rîndul 12: 7 ochiuri pe faţă. 9 ochiuri pe faţă *. cu marginile bordate de o garnitură maron. Rîndul 3. 10: * 5 ochiuri pe faţă. 8. II. lucrată din lînă galbenă. Mărimea: Lungimea jachetei 44 cm. 11: se lucrează toate ochiurile pe dos. se potriveşte atît pentru fetiţe. 73 Această jachetă încheiată la două rînduri de nasturi. chiar şi cele care înd rîndul precedent au fost ridicate. 7. Punctul întrebuinţat aici şi cunoscut de noi sub denumirea de „fluturaş”. Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. Repetăm de la *. Repertăm de la *. Rîndul 1 (pe dosul lucrului): toate ochiurile pe dos. 570 . 4. Rîndul 2. lucrăm acest al 8-lea ochi pe faţă. 6. îi dă un aer vesel şi copilăresc. Furnituri: Circa 400 g lînă galbenă. 5 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţă. * apoi ochiul al 8-lea îl ridicăm pe dedesubtul celor 5 fire trasate şi îl aducem prin faţa lor strîngîndu-le în mănunchi.

tricotăm în continuare 10 ochiuri şi formăm a 2-a butonieră din 2 ochiuri. în total 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). În continuare tricotăm drept 23 cm în înălţime cu lînă galbenă şi modelul II. Pe o andrea de rezervă montăm 20 ochiuri din lînă galbenă şi lucrăm. o bucată de 5 cm înălţime. apoi lucrăm ultimele 18 ochiuri de pe andrea. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II încă 1 cm înălţime şi formăm 2 butoniere în acelaşi rînd astfel: tricotăm 2 ochiuri. în „punct leneş” 3 cm în înălţime. Pe altă andrea lucrăm altă bucată de 5 cm înălţime. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 94 ochiuri cu care lucrăm drept. scăzînd pentru fiecare umăr de 5 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 7 ochiuri. iar cele 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. în „punct de jerseu”. 571 . În total vom forma 3 perechi de butoniere la înălţime de 11 cm între ele (vertical). Spatele: Montăm 120 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept. Umărul: La înălţimea totală de 42 cm începem să formăm linia umărului. Continuăm lucrul drept pînă la înălţimea de 8 cm. în continuarea primelor 30 ochiuri lucrate adăugăm una din andrelele de rezervă cu 20 ochiuri lucrate anterior (bucata pentru căptuşeala buzunarelor) şi le lucrăm şi pe acestea în continuarea primelor 30 ochiuri.Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. vom forma buzunarul astfel: lucrăm primele 30 ochiuri (pe faţa lucrului). ridicăm următoarele 20 ochiuri pe o andrea de rezervă şi le lăsăm în faţa lucrului. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. vom monta pe andrea alte 2 ochiuri (4 ochiuri pentru ambele butoniere) şi continuăm lucrul. Acestea vor forma căptuşeala buzunarelor. Lăsăm ochiurile pe andrea fără a le încheia. Cînd lucrul are 8 cm înălţime totală. În rîndul următor (de întors) în locul celor 2 ochiuri scăzute pentru fiecare butonieră. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”. următoarele 2 ochiuri le scădem formînd prima butonieră.

Pe 8 ochiuri din lînă maron tricotăm în „punct leneş” o bentiţă de circa 90 cm. coasem căptuşeala buzunarelor şi clapele şi încheiem la maşină. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II şi tricotăm 26 cm în înălţime. Cornelia Both şi Martha Recht.Continuăm drept cu modelul II. (concomitent cu începutul răscroielii mînecii) cîte 1 ochi la 3 rînduri (de 25 ori). În total am scăzut 82 ochiuri (cîte 41 ochiuri la fiecare margine). În total am crescut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). 572 . “Tricotaje de mînă”. Mîneca: Montăm 64 ochiuri cu lînă maron şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. Umărul: Începem să formăm linia umărului. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri. Clapa buzunarului: Lucrăm drept 2 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. o dată 7 ochiuri. Călcăm aburit. o dată 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. inversat şi fără butoniere. Coasem 6 nasturi. formînd clapa buzunarului. Executăm la fel partea stîngă a feţei. pe care o coasem de mînă împrejurul feţelor şi gîtului. Ed. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. În total am scăzut 13 ochiuri şi au mai rămas 55 ochiuri cu care vom tricota drept pe această linie. de 42 ori cîte 1 ochi. 1959. pînă la înălţimea de 42 cm. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. în „punct leneş”. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. iar la marginea interioară a feţei vom scădea. Tehnică. cu lînă maron. Restul de 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. cele 20 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă.

fără bantă. 40 cm (pentru copii de 9 – 10 ani). Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare închisă şi circa 150 g lînă de culoare deschisă. Repetăm de la *. Repetăm de la *. andrele nr. Repetăm de la *. precum şi marginea buzunarului se lucrează în „punct de jerseu”. ridicăm 1 ochi. urmează 2 ochiuri pe faţă. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul întîi. cu benţi late. 74 Acest cardigan frumos şi practic se tricotează într-un model pepit. deasupra celor 2 ochiuri pe faţă din rîndul precedent. 573 . tricotăm 2 ochiuri pe dos. firul este în dosul andrelei. Benţile pentru nasturi şi butoniere. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 82 cm. Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de elastic”. lungimea la mijlocul spatelui. II. uni. III.Cardigan pentru băiat – Model nr. Restul se lucrează astfel: Rîndul 1 (închis): * 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3 (deschis): 1 ochi pe faţă. Model: I. 2½ şi 5 nasturi. luîndu-l din spatele andrelei. Rîndul 2 (închis): * ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe faţă.

pînă ce răscroiala mînecii măsoară. cîte 4 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Continuăm drept înainte. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea exterioară 7 ochiuri şi la cîte 2 rînduri.Rîndul 4 (dechis): ca rîndul 2. Această margine continuă drept înainte. creştem aici. şi de aici la cîte 2 cm. Tricotăm 5 cm cu modelul I. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. la 41 cm măsuraţi de la marginea de jos. Tricotăm 5 cm cu modelul I. de 3 ori cîte 1 ochi. Faţa: Începem cu 60 ochiuri. Aceste 4 rînduri se repetă. încheiem la mijlocul rîndului 8 ochiuri. Umărul: Între timp. Spatele: Începem cu 122 ochiuri în culoarea închisă. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. vertical. măsuraţi vertical. 574 . la ambele margini. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 12 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea exterioară. cu lînă de culoare închisă. Răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 40 cm măsuraţi de la marginea de jos. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu acesta. 10 cm. Vor fi 104 ochiuri. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. Aici. şi de aici la fiecare 1 cm. Rămîn 98 ochiuri. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu el. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm.

sfîrşim rîndul. tricotăm 4 ochiuri. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem o butonieră. întoarcem. cu lînă de culoare închisă. Vor fi 92 ochiuri. scăzînd cîte 4 ochiuri. Celelalte perechi de butoniere. de 15 ori cîte 1 ochi. Banta: Începem 31 ochiuri şi tricotăm în „punct de jerseu”. la colţul de jos al celeilalte feţe. În următorul rînd pe dos tricotăm 10 ochiuri. după montarea cardiganului. ci îl ridicăm. Umărul: Cînd lucrul are 41 cm de la marginea de jos. La 3 cm de la marginea de jos formăm prima pereche de butoniere. din următorul rînd pe faţă tricotăm 10 ochiuri. întoarcem şi tricotăm pe faţă aceleaşi 10 ochiuri. şi de aici la cîte 3 rînduri. pentru a obţine la spate rptunjirea benţii). Continuăm această margine drept înainte. restul rămîne pe andreaua stîngă. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. din 6 ochiuri facem o butonieră. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. cu lînă de culoare închisă. Cînd mîneca este de 34 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 34 ori cîte 1 ochi. le montăm. Încheiem.Răscroiala gîtului: Între timp. * tricotăm 8 rînduri drept înainte. Tricotăm 6 cm cu modelul I. de 24 ori cîte 1 ochi. în acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. pe urmă mai tricotăm 3 cm. Îndoim banta şi prindem în ea cele două feţe şi răscroiala gîtului. Tricotăm 5 ochiuri de la margine. Ochiul al 16-lea (cel din mijloc) nu-l tricotăm pe faţa lucrului. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. De-a lungul acestor ochiuri ridicate vom îndoi banta. ridicăm 1 ochi. vin la distanţă de 5½ cm una de alta. Continuăm cu lînă de culoare închisă. de 6 ori cîte 2 ochiuri. atît. Cînd banta este atît de lungă încît ajunge de la marginea de jos a feţii pînă la umăr. pe urmă continuăm cu modelul III şi creştem mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al optulea. ca banta să ajungă. ridicăm 1 ochi. În următorul rînd pe faţă tricotăm 15 ochiuri. începem şi răscroiala gîtului: scădem la marginea interioară. cu modelul II. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 6 ochiuri. În următorul rînd pe dos lucrăm cu toate ochiurile (am tricotat cîte 2 rînduri prescurtate. Călcăm părţile tricotate. Încheiem. Buzunarul îl tivim în lăţime de 2 ochiuri şi îl coasem de faţa stîngă. luîndu-l din spatele andrelei. în total 5. Rămîn 16 ochiuri. Repetăm încă de 5 ori de la * pe urmă tricotăm drept înainte. 575 . tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem a doua butonieră apoi tricotăm 5 ochiuri. Buzunarul: Începem cu 28 ochiuri cu modelul III şi tricotăm 7 cm. formăm umărul. tricotăm tot aceste 10 ochiuri pe dos.

576 . Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Ed. 1959.

45 cm (pentru copii de 5 – 6 ani). andrele nr. În locul ultimul rînd pe dos. Feţele se lucrează într-un model suedez după schema dată. Furnituri: Circa 400 g lînă brună. 2 şi 2½. bordo şi galbenă. 32 ochiuri = 10 cm cu modelul II. 75 Hăinuţa dreaptă şi largă este potrivită atît pentru băieţi. 2½. tot în „punct de jerseu”. Faţa este tricotată întrun model suedez şi se închide cu un fermoar care se poate deschide complet. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. de 6 ori cîte 1 ochi. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului). Restul se tricotează în „punct de jerseu”. Creştem la ambele margini. III. cît şi pentru fetiţe. Tricotăm 3 cm în culoare brună. Vor fi 128 ochiuri. fără guler. 577 . Continuăm cu andrele nr. Mărimea: Lărgimea hăinuţei circa 82 cm.Hăinuţă închisă cu fermoar – Model nr. în „punct de jerseu”. la cîte 4 cm. lungimea la mijlocul spatelui. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul III. Model: I. Gulerul şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. 2. 20 – 30 g lînă albastru deschis. un fermoar care se poate deschide complet. II.

Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm de la marginea de jos. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. pînă se termină toate ochiurile. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri şi 6 ochiuri. creştem la marginea exterioară. cînd marginea interioară este de 44 cm de la marginea de jos. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. o dată 6 ochiuri. scădem la marginea exterioară. la ambele margini ale lucrului. Răscroiala gîtului: Între timp. 6 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 10 ori cîte 5 ochiuri. Tricotăm cu modelul III. Vor fi 69 ochiuri. lîngă gît. în rîndul următor. 2 cu lînă brună. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 5 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Faţa: Începem cu 63 ochiuri pe andrele nr. Umărul: Cînd spatele are 43 cm de la tiv. Răscroiala gîtului: Între timp. creştem aici. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Aici. scădem la marginea exterioară. Rînduirea dungilor cu modelul suedez este arătată de numerotarea schemei. Rămîn 53 ochiuri. la cîte 2 rînduri. În locul ultimului rînd pe dos. pe urmă mai scădem la cîte 2 rînduri de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Tricotăm drept înainte. Răscroiala mînecii: După ce am tricotat 28 cm de la tiv. scădem la cîte 2 rînduri. măsuraţi vertical. pe urmă continuăm cu modelul suedez. de 6 ori cîte 1 ochi. Urmăm această margine drept înainte. 578 . de 3 ori cîte 1 ochi. Umărul: Cînd faţa are 43 cm de la tiv. la 45 cm de la tiv. şi de aici la cîte 2 cm. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm măsuraţi vertical. de 3 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. cîte 6 ochiuri. scădem la cîte 2 rînduri. La marginea interioară. Vor fi 110 ochiuri. Rămîn 104 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. la cea exterioară creştem la cîte 4 cm. Tricotăm la marginea interioară drept înainte. şi de aici la cîte 2 cm.

2. în „punct de jerseu”. de 15 ori cîte 1 ochi. în culoare brună. la ambele margini ale lucrului. Continuăm cu andrele nr. şi pe dos cele tricotate pe dos. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Rămîn 16 ochiuri. 2 benţi în culoare brună. Îndoim feţele în lăţime de 2 cm şi coasem fermoarul. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe andrele nr. de 34 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. Tricotăm. scădem la începutul rîndurilor următoare. cu modelul III.Cealaltă parte a feţei: Se tricotează în sens opus. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Încheiem. începînd pe 5 ochiuri. Cînd mîneca are 30 cm de la marginea de jos. 579 . 2½. Călcăm puternic părţile tricotate şi le asamblăm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Creştem la cîte 1½ cm. cu lînă brună. atît de lungi cît marginea interioară a feţelor. 2 şi tricotăm 8 cm cu modelul I. pe andrele nr. Cu aceste benţi acoperim panglica de bumbac a fermoarului. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Vor fi 92 ochiuri.

Tehnică. 580 .“Tricotaje de mînă”. 1959. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht.

Model: I. * 3 ochiuri pe dos. II. 1 ochi pe faţă.Pulover pentru băiat de 8 ani Acest original pulover pentru băiat de 8 – 9 ani este foarte uşor de executat. 1 ochi pe faţă *. Necesită mai multe ochiuri decît alte modele. 581 . Vom avea grijă ca întotdeauna în rîndurile de întors ochiul care în rîndul anterior a fost lucrat pe faţă. Linia întrebuinţată poate fi gri sau bleumarin. Platca din faţă se lucrează în „punct de jerseu”. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. andrele nr. 2½. Restul. cu următorul model: Rîndul 1: * 3 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. Modelul este identic pe ambele părţi ale lucrului. Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos. Măsura: 38 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Repetăm de la *. Furnituri: Circa 300 g lînă gri. Mărimea: Pentru băiat de 8 – 9 ani. 1 ochi pe faţă. să fie lucrat pe dos şi anume la mijlocul celor 3 ochiuri lucrate pe dos.

cu modelul II. astfel: pe prima andrea luăm 70 ochiuri. însă inversat. Am scăzut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 100 ochiuri cu care tricotăm în continuare pînă la înălţimea totală de 42 cm. cresscînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. Faţa: O lucrăm la fel ca şi spatele pînă la înălţimea totală de 36 cm. Aici împărţim lucrul în două părţi. de 3 ori cîte 8 ochiuri şi o dată 10 ochiuri. de 40 ori cîte 1 ochi. iar pe o andrea de rezervă lăsăm 30 ochiuri. În total am scăzut 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la un umăr) şi au mai rămas 32 ochiuri la mijlocul spatelui. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 8 ochiuri şi de 2 ori cîte 10 ochiuri. În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). 582 . Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. şi tricotăm în acelaşi fel. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. ridicînd 40 ochiuri pe dosul lucrului (sub platca din faţă). cînd începem să formăm linia umărului. Am format astfel tivul răscroielii gîtului pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. cu care tricotăm mai departe 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) şi apoi continuăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. scădem cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă cîte 1 ochi la sfîrşitul rîndurilor pe dos. Continuăm lucrul pe prima andrea cu 70 ochiuri în „punct de jerseu” astfel: pe linia răscroielii mînecii tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 42 cm. 2½ şi tricotăm 33 cm în înălţime cu modelul II. Continuăm lucrul pe andreaua următoare.Spatele: Montăm 132 ochiuri pe andrele nr. iar pe linia răscroielii gîtului. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri. Mîneca: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. Umărul: De aici începem să formăm linia umărului. 2½ şi tricotăm drept 27 cm înălţime.

“Tricotaje de mînă”. 1959. 583 . La marginea interioară a plătcii aplicăm pe dos un tiv din ţesătura de lînă sau mătase. Ed. de aceeaşi culoare ca puloverul. Tehnică.Călcăm aburit platca lucrată în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă. pe fir drept. Cornelia Both şi Martha Recht.

Descrierea scăderilor la mîneca raglan este dată în text. Furnituri: Circa 320 g lînă în culoarea de fond şi circa 50 g lînă într-o culoare contrstantă. II. Cele două buzunare sînt înguste. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. Creştem la ambele margini. cu mînecă raglan – Model nr. andrele nr. la cîte 3 cm. Elasticul din talie. de la manşete şi de la gît se tricotează într-o culoare contrastantă. tricotăm următoarele rînduri astfel: 584 . tăiate. 2½. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. 77 Scăderile vizibile ale mînecilor raglan formează garnitura acestui pulover. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 82 cm. şi 4 andrele de împletit ciorapi. de 47 cm (pentru copii de 6 – 7 ani). lungimea la mijloul spatelui. Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm cu modelul II. cu lînă în culoarea contrastantă. 2 şi 2½ . Model: I. 2. de 7 ori cîte 1 ochi.Pulover pentru băiat. de la gît şi manşete în „punct de elastic”. cu andrele nr. Vor fi 130 ochiuri. Tricotăm 5 cm cu modelul I. cu modelul II. Răscroiala mînecii raglan: Cînd spatele este de 28 cm de la marginea de jos. fără elasticul de la gît. Elasticul din talie. Continuăm în culoarea de bază.

şi ochiul care încheie rîndul. 4 ochiuri pe faţă. acestea le luăm pe o andrea de rezervă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Creştem la ambele margini. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim întîi bucata din dreapta. tot din spatele andrelei şi abia acum primul ochi pe faţă. de 6 ori cîte 1 ochi. 1 ochi pe faţă. Continuăm rîndul pe faţă pînă rămîn 9 ochiuri pe andreaua stîngă. pe faţa lucrului. Repetăm aceste 4 rînduri încă de 22 ori. Dăm drumul deodată celor 3 ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre stînga). 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: ochiul începător. Următorul rînd se tricotează astfel: ochiul de la margine. încheiem următoarele 14 ochiuri. Tricotăm următoarele 38 ochiuri şi le trecem pe altă andrea de rezervă. Cu cele 29 ochiuri următoare tricotăm din nou 4 rînduri în culoarea 585 . la 6 cm de la elasticul din talie. pe urmă tricotăm al treilea ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 2½. luîndu-l din spatele andrelei (nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă) apoi următorul ochi pe faţă. tricotăm în următorul rînd. luat din faţa andrelei. Încheiem. o scădere spre stînga. o scădere spre stînga. tricotăm al doilea ochi pe faţă. 15 ochiuri pe faţă. continuăm rîndul pe faţă. La marginea exterioară nu mai scădem. modelul II. 2 ochiuri pe dos. Faţa: Începem cu 124 ochiuri. la fel ca înainte. Elasticul din talie se lucrează la fel ca la spate.Rîndul 1: ochiurl începător. 2 ochiuri pe dos. Vor fi 136 ochiuri. 1 scădere spre dreapta. Lucrăm cu cele 29 ochiuri următoare. Rîndul 2: pe dos. Continuăm în culoarea de fond. La marginea interioară scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. apoi tricotăm primul ochi. pe urmă al doilea şi abia acum dăm drumul deodată celor trei ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre dreapta). pe andrele nr. 1 ochi pe faţă. pînă rămîn 6 ochiuri pe andreaua stîngă. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. Buzunarul: Între timp. Tricotăm 4 rînduri pe faţă în culoarea contrastantă. Rîndul 4: pe dos. Urmează o scădere spre dreapta. Rămîn 38 ochiuri. 1 ochi pe faţă. mereu la cîte 3½ cm. 1 ochi pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. 1 ochi lungit tricotat din 3 ochiuri.

Călcăm bucăţile tricotate. 2 de împletit ciorapi şi tricotăm 2½ cm cu modelul I. Prindem marginile înguste ale benţilor buzunarelor şi cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor.contrastantă. Tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. lîngă gît. o dată cealaltă margine. Încheiem. Tricotăm 5 cm cu modelul I. 586 . Răscroiala mînecii raglan: Cînd faţa ete de 28 cm măsuraţi de la marginea de jos. începînd cu al nouălea rînd după împărţirea ochiurilor. Luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. scădem partea de sus a raglanului după indicaţiile date pentru raglanul din spate. scădem la cîte 2 rînduri cîte 1 ochi. tricotăm ochiurile căptuşelii. şi pe dos cele tricotate pe dos. la 35 cm măsuraţi de la marginea de jos. bineînţeles acum în culoarea de fond. pentru a obţine unghiul colţului. aşezînd marginile cu rîndurile ochiurilor de lanţ una lîngă cealaltă. Continuăm cu cele 15 ochiuri rămase după al doilea buzunar. Mîneca: Începem cu 66 ochiuri pe andrele nr. Continuăm cu andrele nr. la întîlnirea celor două andrele. la cîte 3 rînduri 1 ochi. în culoarea contrastantă. scădem raglanul la fel ca la spate. La începutul celor două rînduri următoare scădem cîte 2 ochiuri. scădem. 2½ în culoarea de fond. împărţim ochiurile în două. Mai tricotăm încă o bucată la fel. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe 3 andrele nr. Cînd mîneca este de 34 cm de la marginea de jos. prinzînd o dată una din margini. 2. Lăsăm de o parte. Vor fi 104 ochiuri. Cu alte andrele începem în culoarea contrastantă 33 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. pînă rămîn 12 ochiuri la mijloc. pînă se termină toate ochiurile. în culoarea contrastantă. de 19 ori cîte 1 ochi. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Răscroiala gîtului: Între timp. astfel că ne rămîn 29 ochiuri. Coasem cu aceeaşi lînă. Creştem la ambele margini la cîte 1½ cm. Lăsăm lucrul de o parte. Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarelor. la marginea interioară. În faţă. sfîrşind cu un rînd de faţă. La marginea exterioară continuăm cu garnitura de scăderi. Împreunăm şi cusăturile laterale şi cele ale antebraţului. Asamblăm cusăturile raglanului. în „punct de jerseu”. Încheiem.

Spatele se lucrează în „punct de jerseu”. Tricotată în „punct de jerseu”. 1 ochi pe dos. şi care a fost lăsat în faţa lucrului 2 ochiuri pe dos. Marginea interioară a feţelor în „punct leneş”. 2 ochiuri pe dos. Banta. 1 ochi pe faţă. 5. 2½. andrele nr. Rîndul 12: acoperit. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Furnituri: Circa 200 g lînă. andrele nr. 7. 2½. urmează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua ajutătoare din spate şi care se lucrează astfel: 1 ochi pe dos. 4. 1 ochi pe dos.Vestă care se poartă peste bluză sau peste rochie – Model nr. se lucrează tot în „punct de jerseu”. are feţele bordate cu un model simplu şi original. 78 Această vestă se lucrează cu lînă roşie sau gri şi se încheie la două rînduri de nasturi. 3. 10 (pe dosul lucrului): acoperit. 1 ochi pe faţă. 2 nasturi. III. cu modelul următor: Rîndul 1. următoarele 3 ochiuri se ridică nelucrate pe o andrea ajutătoare şi se lasă în spatele lucrului. 6. 1 ochi pe faţă. Se armonizează plăcut cu orice fel de bluză din material ecosez sau cu buline. iar cele două părţi din faţă care sînt identice. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2. ochiul următor se lucrează pe faţă. 1 ochi ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului. 1 ochi pe dos. Rîndul 11: 2 ochiuri pe dos. 587 . Model: I. II. 9 (pe faţa lucrului): 2 ochiuri pe dos. 8. apoi se lucrează pe faţă ochiul ridicat pe prima andrea ajutătoare.

Tricotăm în continuare 18 cm în înălţime. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm pe linia subraţului (în total am crescut 9 ochiuri). de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. de la butonieră pînă la umăr. cîte 4 ochiuri de 4 ori. Avem 118 ochiuri. iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. de 3 ori cîte 3 ochiuri. cîte 1 ochi la 1 cm. urmează 9 ochiuri cu modelul III. pe această linie. la distanţă de 12 cm între ele (orizontal). Pe linia care formează bordura feţei. cu care vom continua pînă la linia umărului. Acest fel de a scădea va continua invariabil. Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Împărţim lucrul în mod egal pe 2 andrele. După terminarea tivului începem cu modelul III. Încheiem. pe linia bordurii. Măsurile indicate în text pentru înălţimea lucrului vor fi considerate de la sfîrşitul tivului (neglijăm tivul). În rîndul următor (pe faţa lucrului) vom tricota toate ochiurile pe dos. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm cu 47 ochiuri pe prima andrea. Tricotăm drept 20 cm în înălţime. însă inversat. adică vom lucra ochiul 20 şi 21 împreună. Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. 2½ şi tricotăm drept 12 rînduri în „punct de jerseu”. Urmează 3 cm drept. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 3 ochiuri. Tricotăm astfel drept 3 cm şi formăm 2 butoniere. Această bantă va forma tivul spatelui. astfel: primele 10 ochiuri (pe faţa lucrului) se lucrează în „punct leneş”. la fiecare margine a lucrului. În total creştem 18 ochiuri. 588 . crescînd cîte 1 ochi la 2 cm. de 7 ori cîte 2 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 66 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. scăzînd răscroiala gîtului astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. Începem linia umărului scăzînd la începutul fiecărui rînd. vom scădea la distanţă de 20 ochiuri de la marginea bordurii înspre interiorul lucrului.Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare.

din lînă subţire de o culoare asortată şi o vom coase la maşină pe faţa vestei. Se poate face lizieră şi din aceeaşi lînă cu vesta. în „punct de jerseu”. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. însă inversat şi fără butoniere. Continuăm să tricotăm 10 cm în înălţime cu cele 19 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi încheiem. Umărul: Lăsăm pe o andrea de rezervă cele 19 ochiuri de la bordură şi încheiem restul ochiurilor formînd linia umărului.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm vom începe răscroiala mînecii. avînd grijă ca la marginea interioară să continuăm a scădea invariabil. La o vestă roşie se potriveşte o lizieră neagră. o lizieră roşie sau neagră. Formăm astfel o lizieră de ½ cm în jurul răscroielii mînecilor. 589 . Descălcăm. scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. întoarcem bentiţa pe dosul vestei şi o tivim cu puncte invizibile. Continuăm drept pe această linie 22 cm în înălţime. Pentru bordura răscroielii mînecilor vom tricota. iar la o vestă gri. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. o bentiţă lată de 3 cm.

1959. Tehnică. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. 590 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->