Ghid de tricotat

Tricotul se lucrează cu un fir neîntrerupt de lînă sau bumbac cu andrele (cîrlige), luînd forme diferite. Atunci cînd se lucrează cu o fîşie dreaptă, tricotul se poate face cu două andrele; cînd vrem să obţinem un obiect de formă circulară vom tricota cu cinci andrele sau cu o andrea circulară. 1. Materialul. Se poate tricota cu lînă, bumbac, mătase sau fire sintetice. Spre deosebire de firul de bumbac, firele din lînă şi din materiale sintetice trebuie depănate uşor (larg) pe degete, nu pe hîrtie, pentru a nu pierde elasticitatea. Firul de bumbac poate fi înfăşurat strîns pe hîrtie. Firul rezultat dintr-un tricotaj deşirat (desfăcut) trebuie spălat înainte de a fi întrebuinţat din nou (vezi punctul 12). Firele de bumbac se spală cu sodă şi eventual se pot fierbe dacă bumbacul este alb. Pentru vopsitul lînii sau al bumbacului se întrebuinţează coloranţi speciali, adaugînd (la fiert) puţină sare şi oţet. Firele sintetice se spală şi se vopsesc după instrucţiuni speciale. Este bine să întrebuinţăm pe cît posibil fire de bună calitate. Chiar dacă sunt mai scumpe, firul de calitate mai bună este mai spornic, mai durabil şi lucrul finit are un aspect mai frumos. 2. Andrelele. Pot fi de metal, de material plastic sau de os; pot fi ascuţite la ambele capete sau numai la un singur capăt. Andrelele ascuţite la ambele capete se întrebuinţează pentru executarea obiectelor circulare, ciorapi, mănuşi etc. Andreaua circulară este formată din două capete ascuţite din metal, de aproximativ 6 – 8 cm lungime, unite între ele cu un arc format dintr-o sîrmă spirală. Această andrea serveşte la executarea obiectelor mari, ca rochii şi fuste, care se lucrează dintr-o singură bucată. Andrelele au diferite numere. Ele trebuie să se potrivească firului cu care lucrăm. Dacă tricotăm un fir de lînă subţire cu andrele groase, se obţine o împletitură rară şi se va întinde, iar dacă întrebuinţăm andrele subţiri la un fir prea gros se obţine o împletitură prea strînsă. Trebuie încercat mai întîi ce andrele se potrivesc firului pe care-l avem. 3. Montarea ochiurilor pe andrele Înseamnă executarea primelor ochiuri cu care începem lucrul. Montarea ochiurilor se face cu două andrele, astfel: se lasă un fir de rezervă de lungimea aproximativ corespunzătoare numărului de ochiuri care sunt de montat. Se înfăşoară apoi firul care vine de la ghem pe degetul arătător stîng, iar firul de rezervă se prinde între degetul mic şi cel inelar şi se face cu el o buclă destul de largă pe degetul mare. Se prinde firul din afară al buclei cu andreaua din mîna dreaptă şi se trage prin buclă firul de pe degetul arătător stîng. Se dă drumul buclei şi se strînge ochiul pe cîrlig. Formăm cu firul de rezervă o nouă buclă pe degetul cel mare şi procedăm în acelaşi fel montînd numărul necesar de ochiuri. De asemenea, putem monta ochiurile pe două andrele, după aceea scoatem o andrea şi lucrăm primul rînd pe faţă, luînd ochiurile din spatele andrelei. Dacă tricotăm ciorapi sau mănuşi, unde elasticitatea rîndului începător este importantă, tricotăm ochiurile pe ambele andrele deodată, lucrînd în punct elastic: 1 pe faţă, 1 pe dos, 2 pe faţă, 2 pe dos.

1

4. Ochiuri. Prin diversitatea modului de a lucra ochiurile pe andrele se formează diferite modele. Dăm mai jos denumirea şi modul de executare. Ochiul pe faţă. Trecem andreaua din mîna dreaptă prin firul din faţă al ochiului şi apucăm firul liber, apoi îl tragem prin ochi formînd astfel un alt ochi care rămîne pe andreaua din mîna dreaptă. Ochiul pe dos. Aşezăm firul liber pe andreaua din mîna stîngă în faţa ochiului pe care îl lucrăm; trecem andreaua din mîna dreaptă prin ochi, prin spatele firului şi apucăm firul liber trăgîndu-l pe dos; formăm astfel un ochi pe dos. Fiecare ochi lucrat pe faţă se vede pe dos pe partea cealaltă a lucrului, iar ochiul lucrat pe dos se vede pe faţă pe partea cealaltă a lucrului. Ochiul crescut. Pentru a creşte în timpul lucrului numărul ochiurilor montate iniţial, montăm la începutul rîndului unul sau atîtea ochiuri cîte avem de crescut sau tricotăm primul ori ultimul ochi de două ori, o dată din faţă şi o dată din spatele andrelei. Pentru creşterea pe parcursul rîndului, ridicăm firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă şi îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei (firul trebuie sucit pentru a nu rămîne un gol). În sfîrşit, numărul de ochiuri se poate creşte şi prin jeteuri. Ochiul scăzut. Pentru reducerea numărului de ochiuri lucrăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos, de la dreapta la stînga, sau de la stînga spre dreapta, după model. Dubla scăzătură (din 3 ochiuri obţinem 1 ochi) se execută astfel: ridicăm ochiul 1 nelucrat, lucrăm împreună ochiul 2 şi 3, apoi tragem ochiul 1 peste ochiul rezultat din scăderea ochiului 2 şi 3. Scădere la începutul sau sfîrşitul rîndului: tricotăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos (după model), adică lucrăm primele sau ultimele două ochiuri deodată. Scădere pe parcursul rîndului: poate fi diferită: a) Spre dreapta: tricotăm două ochiuri pe faţă; b) Spre stînga: ridicăm 1 ochi, tricotăm ochiul următor pe faţă şi-l trecem prin ochiul ridicat; c) Pe dos: tricotăm două ochiuri împreună pe dos. (Dacă nu se aminteşte altceva în text, atunci întrebuinţăm la scăderea unui ochi, scăderea spre dreapta; la scăderea mai multor ochiuri, adică la încheierea unui rînd de ochiuri, întrebuinţăm scăderea spre stînga, dar atunci nu ridicăm un ochi, ci trecem ochiul tricotat prin ochiul lucrat anterior). Ochiul ridicat. Ridicăm pe andreaua din mîna dreaptă ochiul următor de pe andreaua din mîna stîngă fără a-l lucra, trecînd firul liber prin spatele sau prin faţa ochiului, după model. Primul ochi se tricotează în fiecare rînd, luîndu-l din spatele andrelei, ultimul ochi se ridică numai, cu firul aşezat în faţa ochiului. Sau: ridicăm primul ochi, luîndu-l din spatele andrelei, cu firul aşezat în faţa ochiului, iar ultimul ochi îl tricotăm pe faţă sau pe dos, după cum cere modelul. 5. Diferite denumiri de împletituri şi expresii întrebuinţate în cursul cărţii: Punct leneş: toate rîndurile pe faţă. Punct de jerseu: 1 rînd pe faţă, 1 rînd pe dos.
2

Punct de elastic: tricotăm 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. În rîndurile următoare, tricotăm ochiurile aşa cum se prezintă, adică cele pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile pe dos le lucrăm tot pe dos. Punct semielastic: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. În rîndul următor ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile care apar pe dos le lucrăm pe dos. De notat că ochiurile care în rîndul anterior au fost pe faţă vor apărea acum pe dos şi invers. Punct de orez: rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos, cel pe dos se tricotează pe faţă. Variaţiile punctului de orez sunt: punctul de orez lungit şi punctul de orez mare. Descrierea lor este dată la modelul respectiv. Tricotăm drept: înseamnă că pe această porţiune nu scădem şi nici nu creştem. Se repetă de la *: repetăm motivul sau felul de a tricota de la prima * pînă la ultima *, pînă la sfîrşitul rîndului sau de atîtea ori de cîte ori ne prescrie îndrumarea din text. Ridicăm 1 ochi: împungem în ochiul următor prin spatele andrelei, ca şi cum am vrea să tricotăm un ochi pe dos, şi trecem ochiul fără a-l tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. Firul rămîne în faţa sau în dosul andrelei, după indicaţia din text. Patent: punctul de tricotaj care permite o elasticitate mai mare, de exp. punctul de elastic şi punctul de semielastic. Un ochi trasat: tricotăm ochiul 1 şi ochiul 2 pe faţă; trecem ochiul 1 peste ochiul 2 obţinînd astfel o scădere. Punct de tighel: punctul care imită tighelul din croitorie. Punct de ţesătură: punctul care imită ţesătura obişnuită. Un jeteu: înfăşurăm firul în jurul andrelei, trecîndu-l din faţă spre spate. Acoperit: ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar cele care apar pe dos le lucrăm pe dos (în rîndul precedent au apărut invers). 6. Tricotarea modelelor în mai multe culori (suedeze): Lucrăm în punct de jerseu şi tricotăm atîtea ochiuri dintr-o culoare, cîte se văd pe schemă. Firul neîntrebuinţat îl trecem pe dosul lucrului mai departe, în aşa fel ca să nu strîngă împletitura. La schimbarea culorilor, aşezăm firele în cruce pe dosul lucrului, ca să nu se formeze un gol. Înaintăm de jos în sus şi citim de pe schemă rîndurile pe faţă de la dreapta la stînga, iar cele pe dos de la stînga spre dreapta. 7. Brodatul modelelor colorate. Deseori nu tricotăm modelul colorat, ci îl brodăm pe fondul „în punct de jerseu”. În asemenea cazuri, împunsăturile de ac iau forma ochiurilor pe faţă.

3

8. Împletitura cu model după schemă. Cînd tricotăm un model dintr-o singură culoare, citim schema la fel ca la modelele în culori, înaintînd de jos în sus, citind rîndurile fără soţ de la dreapta spre stînga, cele cu soţ de la stînga spre dreapta. Semnele înseamnă aici ochiuri pe faţă şi pe dos, nu culori. 9. Tricotarea modelelor dantelate. Aceste modele se tricotează de asemenea după schemă. Schema arată unul dintre motive, care se repetă atît în lăţime, cît şi în înălţime. Cifrele din dreapta şi din stînga arată rîndurile. Dacă lucrăm drept (cu două andrele), citim rîndurile fără soţ (pe faţa lucrului) de la dreapta spre stînga, iar cele cu soţ (pe faţa lucrului) de la stînga spre dreapta. Cînd lucrăm în cerc, citim fiecare rînd de la dreapta spre stînga. Schema ne arată cum tricotăm modelul. Eventualele semne (steluţe) indicate pe lîngă numerele rîndurilor, arată în care rînd se schimbă începutul motivului cu care începem rîndul şi sfîrşitul motivului cu care isprăvim rîndul. La modelele dantelate, ca de altfel în general, nu se consideră ochiul cu care începem şi cu care sfîrşim rîndul. În fiecare rînd ridicăm ultimul ochi aşezat în faţă, fără a-l tricota, iar primul ochi îl lucrăm pe faţă, luîndu-l din spatele andrelei. Cînd tricotăm modele dantelate, trebuie să numărăm ochiurile deseori, avînd grijă să nu sporească sau să scadă fără rost. Prescurtările şi explicaţiile semnelor le dăm la sfîrşitul acestui capitol. 10. Butoniera orizontală. Tricotăm de la începutul rîndului atîtea ochiuri cîte prescrie textul. Pe urmă încheiem 4 – 6 ochiuri sau şi mai multe, după mărimea nasturelui. În rîndul următor montăm deasupra ochiurilor scăzute tot atîtea ochiuri cîte am încheiat în rîndul anterior. 11. Butoniera verticală. Acolo unde dorim să facem butoniera împărţim ochiurile, lăsînd o parte pe o andrea de rezervă şi tricotînd partea cealaltă atît de înaltă cît de mare dorim să fie butoniera. Apoi lucrăm cu alt ghem şi partea lăsată şi partea lăsată pe andreaua de rezervă, după aceea luăm iar toate ochiurile pe o andrea şi urmăm cu lucrul după tipar. 12. Pregătirea lînii după desfacerea împletiturii. După ce am deşirat lucrul înfăşurăm lîna în jurul unei scînduri şi o legăm cu un fir de altă culoare sau cu o bucăţică de sfoară, apoi o luăm de pe scîndură şi o legăm încă în 2 – 3 locuri. Spălăm lîna în apă călduţă (lîna nu se spală niciodată în apă fierbinte) cu săpun care să nu conţină sodă. Dacă lîna este aspră (chiar dacă nu este nouă) punem puţin bicarbonat de sodiu în apă, dar numai dacă lîna nu este vopsită. Pentru limpezirea lînii, întrebuinţăm apă de aceeaşi temperatură, în care am turnat puţin oţet. Stoarcem lîna, o atîrnăm şi legăm de partea de jos o greutate, care să o întindă. În felul acesta, lîna va deveni ca nouă. 13. Mărimea. După ce am ales modelul, stabilim mărimea. În primul rînd luăm măsura persoanei. Foarte importante sunt circumferinţa pieptului, lăţimea spatelui, lungimea mînecii şi lărgimea taliei. Aceste măsuri dau „mărimea”. Măsura nu trebuie niciodată luată prea fix. Alegem tipul care corespunde aproximativ măsurilor luate, confruntăm însă fiecare măsură în parte, îndreptînd-o acolo unde nu se potriveşte. Cifrele tiparelor indică centimetri.
4

14. Tiparul. Trebuie să pregătim tipare în mărime naturală. Trecem măsurile date în desenul mic, cu ajutorul unui centimetru şi al unei linii, pe hîrtie de împachetat sau de jurnal. Trecem tot ce se vede în tiparul mic, apoi tăiem după contur diferitele piese ale tiparului din hîrtie. 15. Măsura. Tricotăm mai întîi o bucată de probă. Începem pe 30 – 32 de ochiuri şi tricotăm 5 – 6 cm. Călcăm uşor (fără a întinde bucata tricotată în vreo direcţie), măsurînd cîte ochiuri corespund la 5 cm în lăţime şi cîte rînduri corespund la 5 cm în înălţime. Dacă ştim de exemplu că 15 ochiuri şi 24 rînduri = 5 cm, atunci 30 de ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm. Aceasta este „măsura”. Dacă din împletitura noastră vin mai multe ochiuri la 10 cm decît în descriere, atunci trebuie să începem lucrul nostru proporţional pe mai multe ochiuri. Dacă vin mai puţine ochiuri pe 10 cm, atunci începem lucrul proporţional pe mai puţine ochiuri. Putem calcula exact pe cîte ochiuri să începem, dacă înmulţim numărul centimetrilor de la marginea de jos a tiparului nostru cu numărul ochiurilor „măsurii”, făcînd după aceea împărţirea cu 10. În orice caz, adăugăm 2 ochiuri pentru ochiurile de la începutul şi sfîrşitul rîndurilor. Înălţimea totală înseamnă numărul de centimetri începînd (vertical) de la montajul ochiurilor pînă în punctul considerat. Împletitura trebuie măsurată şi în timpul lucrului. Dacă se spune în text: „măsurat de jos”, să măsurăm mereu de la marginea de jos şi la mijlocul rîndurilor, fără a aşeza lucurul pe masă. 16. Călcatul. După ce am tricotat toate bucăţile, le aşezăm – fiecare în parte – cu faţa în jos pe tiparul corespunzător, le fixăm cu ace de gămălie inoxidabile şi le călcăm – dacă nu s-a dat altă îndrumare – cu o cîrpă udă. În prealabil însă însăilăm cap la cap butonierele, deschizătura buzunarelor şi fenta lăsată pentru fermoar. 17. Montajul. Însăilăm bucăţile călcate, le încercăm şi le îndreptăm dacă este nevoie. Coasem la maşină sau de mînă, avînd grijă să nu încreţim sau să întindem cusăturile. Îmbrăcămintea pentru copii trebuie cusută cu mîna, întrebuinţînd şi pentru cusut firul din care s-a împletit. 18. Susţinerea cusăturilor. Dedesubtul benţilor cu nasturi şi butoniere coasem, dacă avem posibilitatea, benţile înguste de mătase sau panglică, ca să nu se întindă. La cusăturile de la umăr punem pe dinăuntru o bentiţă îngustă. 19. Butonierele. Festonăm de jur împrejurul butonierelor în „punct de butonieră”, cu firul din care am împletit, prinzînd totodată şi bentiţa sau panglica. 20. Păstrarea obiectelor tricotate. În timpul verii să avem grijă de lucrurile noastre tricotate. Ele trebuie să fie curate, deoarece
5

moliile distrug mai cu seamă părţile unsuroase şi pătate. Să aşezăm hîrtie unsă cu terebentină între lucrurile de lînă puse la păstrare, aerisindu-le de mai multe ori în timpul verii. “Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

6

Operaţii de finisare a tricotajelor
1. Călcatul pieselor tricotate După ce au fost lucrate toate piesele unei jachete, pulover etc., ele se calcă cu atenţie pentru a nu le deforma în timpul călcatului. În acest scop se lasă fierul la priză să se încălzească bine şi se aşază pentru călcat, fiecare piesă pe tiparul respectiv după care s-a lucrat. Pentru a nu se deplasa piesa tricotată se prinde de tipar cu ace de gămălie. Se calcă cu o cîrpă udă, cu fierul încins bine. Se presează uşor fără să se apese cu putere pentru a nu deforma împletitura, mai cu seamă atunci cînd aceasta prezintă un model în relief. După ce s-a călcat, piesa se lasă 2 – 3 ore să se usuce, aşa cum este prinsă pe tipar, pentru a se păstra forma corectă. Persoanele care au experienţă în acest gen de lucru de mînă, pot călca piesele şi direct pe masă, fără să mai fie prinse de tipar. În acest caz, se calcă cu mare atenţie răscroiturile şi marginile pentru a nu le întinde. 2. Asamblarea peiselor tricotate După ce au fost călcate şi după ce s-au uscat bine de umezeala imprimată la călcat cu cîrpa udă, piesele se asamblează. Se prind întîi cu ace, apoi se însăilează cu o cusătură rară. Însăilarea se face cu un fir de aţă albă sau, dacă tricotajul este alb, cu un fir de aţă colorat deschis (roz, bleu). Se prind întîi umerii, apoi cusătura de subraţ, şi se face o probă pe corpul persoanei pentru care s-a lucrat. Cusătura de pe umeri, chiar de la însăilat, se face pe partea din faţă, astfel încît umărul părţii din spate să fie susţinut cu 1-2 cm, pentru a se da lărgime şi oarecare rotunjime spatelui. Acest lucrul este necesar îmbrăcării corecte a omoplaţilor şi mişcărilor libere ale corpului. Cusăturile de subraţ se însăilează astfel încît să corespundă lungimile la faţă cu cea de la spate. Dacă totuşi una dintre părţi este ceva mai lungă, atunci diferenţa trebuie lăsată sus, la răscroitura mînecii, nu se lasă la marginea de jos. Plusul apărut la răscroitura mînecii de la cusătura laterală nu se taie în nici un caz, ci se ia în cusătură, cînd se montează mîneca. După ce s-a făcut prima probă şi se constată că nu sînt corecturi de lărgime, se definitivează cusătura de umăr şi cea laterală. Se obişnuieşte ca aceste cusături să se execute manual cu un ac mare şi cu fir de lînă, din care este lucrat şi obiectul tricotat. Se face o cusătură deasă (tighel) care este elastică şi foarte rezistentă. Dacă se trage la maşină, cusătura nu rezistă la purtat, tricotajul fiind foarte elastic, iar cusătura de maşină rigidă. La cusătura de pe umăr se prinde un şiret (extrafor) de o lungime egală cu lungimea umărului de pe tipar, pentru a se menţine dimensiunea umărului în timpul solicitării la purtat.
7

În continuare, se montează gulerul (dacă modelul are guler) şi mîneca, după ce s-a încheiat cusătura. Se montează mîneca întîi în ace cu gămălie. La montarea mînecii trebuie potrivite cele două cusături ale mînecii şi ale subraţului. Cusătura de însăilare a mînecii se face pe partea de interior al corpului tricotajului, nu pe mînecă, deoarece mîneca la partea de sus pe umăr se susţine puţin, pentru a îmbrăca frumos umărul. 3. Montarea gulerului Montarea gulerului se face în felul următor: Se înseamnă întîi jumătatea gulerului, apoi jumătatea răscroiturii gîtului şi se prinde în ace, începînd de la mijloc către capete. Se însăilează şi apoi se probează pe corp. Se fac corecturile dacă sînt necesare şi se definitivează cusăturile aşa cum s-a procedat şi la celelalte cusături. Este bine ca la cusătura de la guler să se prindă un şiret (extrafor) pentru a nu ceda în timpul purtării şi pentru a nu se lărgi cusătura. Extraforul trebuie să fie de aceeaşi culoare cu produsul. Cînd s-au terminat cusăturile, produsul se mai calcă o dată, dar numai la cusături, se calcă pe dos cu cîrpa udă. Dacă unele margini ale cusăturii s-au imprimat şi se cunosc pe faţă, se calcă uşor cu cîrpă udă şi pe faţă. Este bine ca după ce este gata complet produsul tricotat, gata confecţionat şi călcat, să se aşeze întins pe o masă pentru a se relaxa fibrele. După 3 – 4 ore se poate pune într-un sertar, în scrin sau pe un raft în şifonier pentru a se păstra pînă la purtare. Obiectele tricotate (jachete, rochii, pulover etc.) nu se pun pe umeraşe pentru a nu se deforma. 4. Fixarea nasturilor Nasturii se cos pe semnele date în dreptul butonierelor. Darea semnelor pentru nasturi la o jachetă, rochie etc. se face cu ace de gămălie sau cu un fir de aţă. Nasturii se cos rezistent, cu un picioruş pentru a nu forţa marginile din faţă la încheiat. Firul cu care se cos nasturii trebuie să fie de aceeaşi culoare cu obiectul şi cu nasturii. Nasturii constituind şi un ornament pentru obiectul la care se pun, trebuie să fie potriviţi ca formă, culoare şi mărime. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966

8

Cîteva operaţiuni de tricotare
Tricotarea unui obiect include o serie de operaţiuni care, prin ansamblul lor, conduc la realizarea completă a obiectului respectiv. Printre acetea se enumeră: 1. Creşterea şi micşorarea numărului de ochiuri Tricotarea după tipar ca şi tricotarea diferitelor modele necesită creşterea sau micşorarea numărului de ochiuri. Creşterea numărului de ochiuri se poate realiza prin ridicarea firului orizontal dintre 2 ochiuri pe andreaua dreaptă. Se tricotează luîndu-l din spatele andrelei stîngi (Fig. 16). Firul se suceşte ca să nu se formeze un gol. Acest procedeu se foloseşte la tricotarea unor modele.

- Tricotarea primului şi a ultimului ochi de 2 ori, o dată luat din faţă şi o dată luat din spatele andrelei din mîna stîngă (Fig. 17, a şi b), adică o dată lucrat pe dreapta şi o dată spre stînga. Acest procedeu se foloseşte cînd e necesar să se adauge cîte un singur ochi de fiecare parte, după un anumit număr de rînduri, sau să se adauge ochiuri într-un rînd, la anumite intervale. - Executarea unui jeteu cu andreaua dreaptă se face printr-o mişcare dinspre dreapta spre stînga, pe sub firul cu care se lucrează şi care se trece de la stînga spre dreapta. Apoi se tricotează ochiul următor. - Tricotarea a 3 ochiuri în unul singur, se face astfel: se tricotează la început 1 ochi pe faţă, apoi fără să se scoată de pe andrea, se face un jeteu şi se tricotează din nou 1 ochi pe faţă. Cele 3 ochiuri obţinute se scot de pe andreaua din mîna stîngă (Fig. 18)

9

- Montarea pe andrea a 2 sau mai multe ochiuri din firul cu care se lucrează se vede în Fig. 19. Acest procedeu se foloseşte la lărgirea tricotului cu cîteva ochiuri pe margini, după cerinţele tiparului şi la tricotarea butonierelor şi a tăieturilor pentru buzunare. Micşorarea sau scăderea numărului de ochiuri se realizează prin: - Tricotarea a 2 sau 3 ochiuri împreună, pe faţă sau pe dos, după cum cere lucrul. Pentru aceasta se introduce andreaua de la dreapta spre stînga deodată în 2 sau 3 ochiuri, care se tricotează împreună. - Tricotarea pe faţă a ochiului mărginaş şi a ochiului următor se face împreună şi se scot de pe andreaua stîngă. Ochiul obţinut se trece din nou pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor. Operaţiunea se repetă după cerinţele tiparului respectiv. Acet procedeu se aplică şi la încheierea ochiurilor. 2. Încheierea ochiurilor După terminarea tricotării este necesar să se încheie ochiurile pentru ca să nu se deşire. În acest scop se tricotează astfel: Se scoate ochiul mărginaş, iar ochiul următor se tricotează pe faţă şi apoi se trece prin ochiul mărginaş. În acest fel pe andreaua din mîna dreaptă rămîne un singur ochi. Se tricotează pe faţă ochiul următor care se trece şi el prin ochiul aflat pe andreaua din dreapta. Operaţiunea se repetă pînă cînd pe andrea rămîne ultimul ochi, prin care se trece firul ce vine de la ghem, apoi firul se scoate de pe andrea, se înnoadă şi se rupe. 3. Marginea dreaptă Ochiurile de pe margine nu se lucrează cînd se tricotează diferite detalii. Aceste ochiuri, numite şi ochiuri mărginaşe, se scot de pe andreaua din mîna stîngă pe andreaua din mîna dreaptă, fără să se tricoteze (Fig. 20). Ultimul ochi din rînd se tricotează întotdeauna pe dos. În acest fel, marginile

10

tricotului sînt drepte. Acest procedeu se foloseşte la marginea jachetelor, a gulerului etc.

Pentru obţinerea unei margini „în bucle” primul ochi se scoate, iar ultimul ochi se tricotează pe faţă. Marginea obţinută nu se lărgeşte uşor şi de aceea este foarte indicată pentru marginile de cusătură (la linia de subraţ, la mîneci etc.). 4. Marginea încheiată Această margine se foloseşte îndeosebi la linia de umăr, care se lucrează în linie înclinată. Pentru obţinerea acestei linii, se procedează astfel: La tricotarea umerilor nu se lucrează toate ochiurile pînă la sfîrşitul rîndurilor, ci se lasă netricotate 3 – 5 ochiuri, după cerinţele tiparului. După aceasta tricotul se întoarce pe dos, lăsînduse şi aici acelaşi număr de ochiuri netricotate. Operaţiunea se repetă de cîte ori o cere tiparul pentru formarea umărului. Cînd umărul este gata, se tricotează încă o dată toate ochiurile, după care se încheie. În felul acesta se obţine o linie armonioasă. Dacă s-a proceda prin încheierea obişnuită a ochiurilor, ar rezulta o linie în formă de scară, fapt care ar duce la neajunsuri în finisarea cusăturii de pe linia de umăr. 5. Tricotarea butonierelor Butonierele se pot face pe linie orizontală sau verticală. Butoniera orizontală se execută la o anumită distanţă de linia de margine a tricotului. În acest scop se tricotează de la începutul marginii atîtea ochiuri cît sînt indicate în model, apoi se încheie 5 – 6 ochiuri, după marginea nasturelui, după care se continuă tricotarea următoarelor ochiuri. La rîndul următor se montează pe andrea deasupra ochiurilor încheiate, un număr corespunzător de ochiuri, iar în continuare se tricotează ochiurile pînă la margine. Acest procedeu se foloseşte şi la executarea buzunarelor. Butoniera verticală: se tricotează locul butonierei între 2 ochiuri acolo unde indică modelul. În locul stabilit se împart ochiurile lăsînd la o parte pe andreaua stîngă, iar altă parte se trec pe o andrea de rezervă. Se tricotează apoi separat ochiurile de pe ambele andrele, folosind alt ghem de lînă pentru ochiurile de pe andreaua de rezervă. După ce s-a tricotat o porţiune înaltă cît dimensiunea necesară lungimii butonierei, se trec toate ochiurile pe o singură andrea şi se continuă lucrul după cerinţele tiparului. Indiferent de poziţia pe care o ocupă butoniera, la sfîrşit ea se
11

Modelele uni sînt mai uşor de executat. executînd din fiecare atîtea ochiuri cît cere modelul. efectuat cît mai des. La schimbarea culorilor se încrucişează firele ca să nu se formeze goluri. În paginile ce urmează se vor prezenta cîteva indicaţii în legătură cu tricotarea modelelor colorate şi a celor dantelate. Tricotarea modelelor dantelate: modelele dantelate se obţin din diverse combinaţii a ochiurilor lucrate pe faţă şi pe dos cu jeteurile făcute după anumite modele. după cerinţele modelului. fiind singurul punct care se pretează la executarea modelelor în culori. care să susţină şi marginea butonierei. indiferent dacă sînt uni sau divers colorate. iar punctul de broderie va urmări forma ochiurilor de pa faţa tricotajului. Unele obiecte tricotate. Ele pot fi în două sau mai multe culori. Modelele colorate pot fi şi brodate pe ochiurile tricotate. prezintă garnituri din modele executate în diverse culori. Aceste modele pot fi executate din fire uni. sau din fire divers colorate. După ce se tricotează o porţiune egală cu înălţimea ce urmează s-o prezinte buzunarul. Modelele colorate cer o dublă atenţie. Executarea modelului se începe de la bază spre vîrf sau spre marginea superioară a modelului. adică atît la tehnica execuţiei modelului. Firele neîntrebuinţate se trec pe dosul lucrului mai departe. Apoi separat se începe căptuşeala buzunarului pe un număr de ochiuri echivalent cu deschizătura buzunarului. cît şi la îmbinarea firelor colorate după cerinţele modelului. ele cerînd atenţie numai la tehnica execuţiei modelului repectiv. 12 . Altfel nu se poate executa modelul în bune condiţiuni. Aceste fire se tricotează în alternanţe cu firul culorii de fond. pot fi compacte sau dantelate. adică într-o singură culoare. Tricotarea modelelor Tricotarea modelelor din borduri sau din contextul tricotajului se execută după anumite modele alese după modă şi gust.festonează de jur împrejur cu fir de lînă folosind „punctul de butonieră”. Modelele. se introduc ochiurile căptuşelii în dreptul ochiurilor încheiate pentru buzunar şi apoi se continuă lucrul. În acest scop fondul tricotajului se execută cu „punct de jerseu”. Tricotarea modelelor în culori se face în „punct de jerseu”. La tricotarea acestor modele e necesară o atenţie sporită şi un control asupra numărului de ochiuri. mai ales articolele de sport şi cele de copii. Modelele colorate care se pot tricota sînt modelele pentru „chilim” şi pentru „puncte în cruce”. Pentru rezistenţă se aplică pe dos. în aşa fel încît să nu strîngă împletitura. Aceste desene se copiază pe hîrtie milimetrică sau cu pătrăţele mai mari şi se colorează. în jurul butonierei. Buzunarul: pentru executarea buzunarului se procedează astfel: se încheie ochiurile pe o distanţă egală cu deschizătura ce urmează s-o prezinte buzunarul. o bentiţă pe fir drept. Tricotarea modelelor colorate. 6. ca să nu se scadă sau să se sporească ochiurile nejustificat. Tricotarea modelelor în culori se face cu fire de diferite culori.

la început. la toate modelele. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. ultimul ochi se lucrează luat pe dos. Tehnică. 13 . la numărătoarea ochiurilor nu se include ochiul cu care se începe şi se sfîrşeşte rîndul – adică ochiurile mărginaşe. iar la sfîrşitul rîndului. indiferent dacă sînt compacte sau dantelate. 1966. Ed. se ridică primul ochi fără a-l tricota şi următorul se tricotează pe faţă luîndu-l din spatele andrelei.În general. În fiecare rînd.

Acest calcul variază după grosimea firului de lînă şi a andrelelor cu care se execută tricotajul respectiv. Capătul liber al firului dublu se trece după degetul mare şi cel arătător al mîinii stîngi.Diferite puncte de tricotare Tricotajele. 1. 2). Capătul liber al firului dublu şi firul de pe ghem se ţin în palmă sub celelalte trei degete (Fig. cuprind diferite operaţiuni de lucru. cînd tricotajul nu prezintă o altă garnitură pe margine. sau cu firul simplu. 4). Pentru montarea ochiurilor cu fir dublu se îndoaie firul de lînă dublîndu-l pe distanţa calculată pentru montarea numărului necesar de ochiuri şi se înnoadă uşor capătul liber al firului pe firul ce se deşiră de pe ghem. după care se scoate una din andrele şi se trece la tricotarea primului rînd de ochiuri. Se repetă operaţiunea pînă se completează numărul necesar de ochiuri. Cu mîna dreaptă se trec pe sub fir. 3) cu care se trage firul către degetul mare. de jos în sus între degetul mare şi cel arătător. Montarea ochiurilor pe andrele Se deşiră firul de pe ghem atît cît să dubleze firul cu care trebuie să se monteze ochiurile. Montarea ochiurilor se poate face în două feluri: cu firul dublu. 14 . două andrele strînse la un loc (Fig. Cu vîrful andrelelor se prinde firul de pe degetul mare. potrivind cu nodul făcut pe lungimea firului să se aşeze în spatele degetului arătător. apoi se ia firul de pe degetul arătător şi se trage prin bucla care se formează pe degetul mare (Fig. după care bucla se scoate de pe degetul mare şi se strînge formîndu-se primul ochi. socotind 1 – 2 cm pentru fiecare ochi. indiferent de piesa şi modelul ce urmează a se tricota.

formînd astfel primul ochi. Stabilirea numărului necesar de ochiuri Pentru stabilirea numărului necesar de ochiuri pe cm2 de tricot se execută o mostră de probă din lînă cu andrelele cu care urmează a se tricota obiectul respectiv. În cadrul acestei măsurători se numără ochiuriule montate şi ochiurile tricotate. Pe sub firul trecut pe degetul mare se întorc andrele dinspre exterior şi se ia bucla desemnată de firul trecut pe după deget. De exp: în 5 cm2 se află 10 ochiuri puse pe andrea şi 8 ochiuri tricotate pe verticală. Numerele obţinute se împart la 5 şi se află numărul ochiurilor pe cm de lungime. firul se trece pe după degetul mare. se vor monta pe andrea 2 ochiuri. 15 . Operaţia se repetă pînă se montează toate ochiurile necesare (Fig. după care se măsoară 5 cm în lungime şi 5 cm în lăţime (adică pe verticală).După ce se calculează lungimea necesară pentru montarea ochiurilor de la punctul fixat. Se calcă împletitura. tricotat pe verticală. În acest scop se montează 15 – 20 de ochiuri şi se lucrează 6 – 7 cm din modelul stabilit. 5). În acest caz se va obţine: 10 : 5 = 2 – deci 2 ochiuri pe cm. De aici rezultă că pentru fiecare cm de lăţime a tiparului. prinzîndu-l dinspre interiorul mîinii. iar firul dinspre ghem se fixează înfăşurîndu-l pe degetul arătător. iar pentru fiecare cm de lungime a tiparului. 2. 8 : 5 = 1.6 – deci un ochi şi ceva. adică un rînd şi mai mult de jumătate de 1 cm. se va socoti un rînd şi ceva mai mult de jumătate.

La montarea ochiurilor pe andrele se vor monta 2 ochiuri în plus. Ochiul mărginaş se trece pe andreaua din mîna dreaptă fără să fie tricotat. Acesta este procedeul obişnuit de tricotare a ochilor pe faţă. Aceste ochiuri poartă numele de ochiuri mărginaşe. în funcţie de cerinţele modelului repectiv. În acest scop se va ţine lucrul în mînă ca şi la tricotarea ochiurilor pe faţă. Acestea au rolul să menţină marginea dreaptă. Prin acest procedeu ochiurile rămîn la mărimea lor iniţială.Ochi pe faţă lucrat pe dreapta (Fig. este determinat de modelul ales şi de gradul de elasticitate ce trebuie să prezinte linia de margine a lungimii obiectului respectiv. Pe andreaua din dreapta se scoate apoi ochiul mărginaş fără să fie tricotat. Firul cu care se lucrează se trece pe andreaua din mîna stîngă şi se aşază pe faţa ochiului următor. 6). mănuşile etc. cere o margine cu o elasticitate accentuată. tricotarea primului rînd se face luînd ochiurile direct de pe ambele andrele pe care au fost montate. Ochiuri lucrate pe dos. Dacă se cere o elasticitate redusă. Tricorarea ochiurilor Modul de tricotare a primului rînd de ochiuri. Ochiurile montate pe andrele se pot tricota în diferite feluri. În mîna dreaptă se ţine andreaua liberă cu care se tricotează. iar modul cum sînt lucrate ochiurile de pe andrea imprimă un anumit aspect modelului ce se execută. Primul ochi este ochiul imediat următor după ochiul mărginaş. Tricotarea ochiurilor pe dos se face atfel decît ochiurile pe faţă. Dacă însă tricotajul respectiv.Ochi pe faţă lucrat pe stînga. După operaţiunea de montarea a ochiurilor se începe lucrul. Ochiul tricotat se scoate de pe andreaua din mîna stîngă şi se trece pe andreaua din mîna dreaptă. Pentru tricotarea ochiurilor se procedează astfel: Andreaua cu ochiurile montate se ia în mîna stîngă. fapt care îngăduie o elasticitate mărită. ca şi a rîndurilor următoare. iar firul de lînă ce vine de la ghem se înfăşoară pe degetul arătător al mîinii stîngi. Cu acest procedeu ochiurile se micşorează prin întinderea firului de lînă respectiv. Andreaua din mîna dreaptă se trece prin primul ochi dinspre dreapta spre stînga pe sub firul cu care se lucrează tricotînd ochiul după una din variantele următoare: 16 . cum sînt ciorapii. . de aceea ele nu intră în calculul numărului ochiurilor ce trebuie montate pe andrea. tricotarea primului rînd de ochiuri se începe după ce se scoate una din andrelele pe care s-au montat ochiurile. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua dreaptă prin faţa ochiului. . apoi se repetă operaţiunea de tricotarea ochiurilor pe dos. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua prin spatele ochiului. întrucît primul şi ultimul ochi de pe andrea nu se lucrează. 3. Procedeul se repetă pînă la terminarea rîndului. Pe andreaua din mîna dreaptă se scoate ochiul mărginaş netricotat. Tricotarea ochiurilor se poate face astfel: Ochiuri lucrate pe faţă. Ochiurile pot fi tricotate pe faţă sau pe dos.

Se ridică un ochi procedînd astfel: se introduce andreaua dreaptă în ochiul următor prin patele andrelei stîngi şi se trece ochiul fără a se tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. . se tricotează împreună două ochiuri înaintera jeteului şi două ochiuri după jeteu. În felul acesta se realizează un jeteu simplu sau dublu. Firul de lînă rămîne în faţa sau în spatele andrelei. numărul ochiurilor de pe andreaua din mîna dreaptă sporeşte mereu. se execută între două ochiuri – unul aflat pe andreaua din dreapta şi altul pe andreaua din stînga. după cerinţele modelului.Ochi pe dos lucrat pe stînga. Aceste ochiuri se execută prinzînd firul cu andreaua din mîna dreaptă. Dacă însă e necesar să se păstreze numărul iniţial de ochiuri. 17 .Ochiul pe dos lucrat pe dreapta (Fig. 7). . după cerinţele modelului. de jos în sus. procedînd astfel: Se trece firul în jurul andrelei din dreapta înfăşurîndu-l o singură dată sau de două ori printr-o mişcare pornind de la stînga spre dreapta apucînd firul din faţă spre spate. de sus în jos. Aceste ochiuri se lucrează prinzînd firul cu andreaua dreaptă.. Prin tricotarea jeteurilor. După ce se prinde firul se trage şi ochiul format se scoate de pe andreaua din mîna stîngă. .Jeteul (Fig. Acesta este procedeul obişnuit de tricotarea ochiurilor pe dos. Se combină appoi tricotarea ochiului următor.Ochi ridicat.

Diferite puncte de tricotare Diversitatea modelelor de tricotaje depinde.Ochiuri de acoperire. Modelul obţinut este cel mai simplu model cu faţa netedă. se pot realiza diferite modele de tricotaje. . De remarcat este că un rînd de – punct leneş – care formează rîndul este alcătuit din 2 rînduri tricotate cu ochiurile pe faţă. adică atît rîndul 1 cît şi rîndurile următoare. Această operaţiune se repetă într-un rînd de cîte ori o cere modelul. În acest scop se ridică un ochi pe andreaua dreaptă. Acest ochi este scăzut peste cel următor. 1 rînd pe dos.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ (pe faţa lucrului) se tricotează pe faţă. Punctul leneş (Fig. însă este modelul cel mai greu de executat. adică ochiurile care apar pe faţă se lucrează pe faţă. 10) cunoscut şi sub numele de „punct de ciorap” se tricotează 1 rînd pe faţă. se lucrează numai cu ochiuri pe faţă. . manşetelor.Ochi scăzut. 9) denumit şi punct simplu. se tricotează ochiul următor pe faţă şi apoi se trece prin ochiul ridicat. iar cele care apar pe dos. fapt care are ca rezultat formarea diferitelor puncte de tricotaj. de o întreagă gamă de variaţii în modul de a monta şi a lucra ochiurile de pe andrele. adică: . Modelul care se formează este acela de „rips” şi este folosit în tricotarea gulerelor. de pe andreaua stîngă. întrucît solicită multă atenţie în tricotarea ochiurilor care trebuie să fie egale şi la fel de 18 .. se tricotează cu toate rîndurile pe faţă. după cum s-a arătat. care permite mularea perfectă pe corp şi împletitura nu se rulează. Prin îmbinarea ochiurilior divers tricotate. marginilor etc. 4. Acest punct asigură tricotajului o elasticitate specială. . Punctul de jerseu (Fig. Se tricotează ochiurile în forma în care apar pe andrea. cum sînt cele descrise în continuare.Ochi trasat. Acest ochi se execută tricotînd primul şi al doilea ochi pe faţă şi apoi se trece primul ochi prin ochiul al doilea.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ (pe dosul lucrului) se tricotează pe dos. se lucrează pe dos.

2 ochiuri pe faţă. 12) se tricotează ca şi punctul de elastic.larg lucrate. Punctul de elastic în relief (Fig. cu deosebirea că se lucrează cîte 1 ochi pe faţă şi 1 ochi pe dos. Ambele feţe sînt identice.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ: 1 ochi pe dos. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă şi 2 ochiuri pe dos.Rîndul 2 şi următoarele se tricotează ochiurile aşa cum se prezintă. manşetelor etc. 2 ochiuri pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. Punctul de jerseu răsucit se tricotează astfel: . pînă la sfîrşitul rîndului. gulerelor. . Cea mai neînsemnată greşeală în execuţia lor este vizibilă şi strică aspectul general al tricotului. 19 . . 3 ochiuri pe dos. Punct de semielastic (Fig. sau 3 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. adică ochiurile pe faţă se lucrează pe faţă.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ se lucrează pe faţă (ochiurile se iau din spatele andrelei).Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ se lucrează pe dos. Elasticul poate fi tricotat şi alternînd 3 ochiuri pe faţă.1 ochi pe faţă.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ: 2 ochiuri pe faţă. . Punctul de elastic (Fig. iar ochiurile pe dos se lucrează tot pe dos. 2 ochiuri pe dos. Ambele feţe ale elasticului şi semielasticului sînt identice. Acest punct se foloseşte la obiectele de sport. 13) se tricotează astfel: . Punctele de elastic şi semielastic se folosesc pentru tricotarea marginilor. 11) se tricotează astfel: .

Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Punctul de orez (Fig. iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe dos. . pînă la sfîrşitul rîndului. 20 . cel pe dos se lucrează pe faţă.Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. .Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă se lucrează 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. 14) se tricotează astfel: . Punctul de orez alungit (Fig.Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos. iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. 15) se tricotează astfel: . .

. se ridică ochiul următor.Primul ochi se montează pe andrea luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă dinspre interior spre exterior.Rîndul 4: pe dos. şi se lucrează mai departe modelul respectiv. se introduce andreaua din mîna dreaptă între ochiurile 6 şi 7. Aceste 2 ochiuri se repetă şi astfel se obţine o margine frumoasă ce se face mai ales la tricotajele fine. toate ochiurile.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 21 . 1966. .Rîndul 3: deasupra ochiului ridicat se lucrează 1 ochi pe faţă. .Rîndul 2: pe dos. ochi care se trece din nou pe aceeaşi andrea.Al doilea ochi se montează pe andrea. alternînd pînă la capăt. Punctul pentru bridă se tricotează peste un număr de ochiuri. se prinde firul de lînă şi se lucrează 1 ochi. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Tehnică. Prin acest ochi se scoate apoi primul ochi de pe andreaua stîngă. Aceste 4 rînduri se repetă. . luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă din afară spre interior. Ed. Dacă brida se face peste 6 ochiuri.Punctul de ţesătură se lucrează astfel: . Punctul de fantezie este alcătuit din 2 ochiuri şi se lucrează astfel: . iar deasupra ochiului pe faţă se ridică 1 ochi. toate ochiurile.

Pentru desenarea tiparelor e nevoie de hîrtie. Pentru o orientare uşoară şi exactă în desenarea tiparelor se folosesc diferite litere în ordine alfabetică. creion. 1966. care vor fi fixate cu ace cu gămălie. tiparele se încadrează în diverse figuri geometrice ca unghiuri. în cadrul cărora se folosesc şi unele linii ajutătoare. linie şi panglică metrică. în general.Desenarea tiparelor Tiparele reprezintă diferitele părţi ce alcătuiesc un anumit obiect de îmbrăcăminte. Pe aceste tipare se vor călca piesele tricotate. “Tricotaje de mînă”. Pentru executarea unui obiect tricotat. cu deosebirea părţilor care se tricotează întregi (spate. Tehnică.. 22 . Liniile verticale indică. iar liniile orizontale indică lăţimea tiparului. dreptunghiuri. mîneci. tiparul respectiv se decupează pe liniile de contur. lungimea tiparului. Ed. pătrate etc. gumă. Ca să se poată desena cu uşurinţă. guler etc.) pentru care decuparea tiparului se face pe hîrtie dublă îndoită pe linia de mijloc a tiparului. Liniile de contur ale tiparului reprezintă liniile pe care se execută cusăturile obiectului respectiv. Ele se desenează în general pe jumătate. Ana Popescu. cu care se notează liniile sau diversele puncte.

c.Luarea măsurilor Măsurile sînt de trei feluri: a.. în direcţia omoplaţilor.). talie. aşa cum se va indica la tiparul respectiv. pentru fuste. Măsuri de grosime. jachete etc. începînd de la vertebra a 7-a cervicală (nodul cefei) pentru bluze. care se iau înconjurînd corpul în divere regiuni (bust. Modul de luare a măsurilor este în general acelaşi pentru toate vîrstele. Măsurile de lungime se iau în general pe partea din spate a corpului. se potriveşte corpul într-o ţinută corectă şi se fixează talia cu un şiret îngust. Pentru desenarea tiparelor. pentru care se folosesc măsuri anume stabilite. care se iau pe linie verticală. Măsurile se iau lejere şi se notează întregi. rochii etc. şold etc. b. Înainte de a se trece la luarea măsurilor. Măsuri de lăţime. cu excepţia copiilor pînă la 2 ani. Pentru luarea măsurilor sînt necesare o panglică metrică (centrimetru) şi un şiret lung de circa un metru. din care nu se foloseşte decît măsura de lăţime a spatelui şi care se ia de la un braţ la altul. 23 . sau din talie în jos. iar cele de grosime se iau petrecînd panglica metrică din faţă spre spate. Măsuri de lungime. măsurile se folosesc întregi sau pe fracţiuni.

1). pînă în talie. trecînd cu panglica metrică peste partea cea mai dezvoltată a omoplaţilor. se ia tot de la nodul cefei. la 1/3 din lungimea spatelui. Lungimea spatelui pînă la talie. 3. Lăţimea spatelui. 4.Măsurile necesare construirii unui tipar sînt în general următoarele (Fig. se ia de la nodul cefei şi pînă în talie. 24 . se ia de la un braţ la altul. 1. se ia în mijlocul spatelui din talie şi pînă unde se doreşte a se stabili lungimea respectivă. Lungimea feţei pînă în talie. Lungimea fustei. 2. trecînd panglica metrică pe lîngă gît şi coborînd apoi pînă în mijlocul feţei pînă în talie.

adică numărătorul indică grosimea şoldului. Grosimea încheieturii mîinii este necesară pentru mînecile lungi. De exemplu: 80 = grosimea şoldului _____________________________ 15 = distanţa dintre şold şi talie 8. care indică linia de talie. Lungimea mînecii. Pentru desenarea diferitelor tipare. Grosimea şoldurilor. Măsurile trebuie luate corect întrucît de exactitatea lor depinde reuşita tiparelor. Aceste măsuri se notează întregi şi ub formă de fracţie. jachetei şi a puloverului. se vor folosi din măsurile enumerate. Ed. s-a luat măsura de grosime a şoldului pentru fuste şi rochii sau la ce distanţă faţă de talie s-a stabilit lungimea bluzei. 9. numai măsurile tiparului respectiv. Această măsură indică la ce distanţă. Din punctul unde s-a încheiat panglica metrică pentru grosimea şoldurilor se măsoară drept în sus distanţa dintre şolduri şi talie. Grosimea bustului. indicate la tiparul respectiv). 6. Această măsură se ia înconjurînd încheietura mîinii cu panglica metrică. 1966. 25 . iar numitorul arată distanţa dintre şold şi talie. se ia înconjurînd corpul cu panglica metrică în direcţia bustului. “Tricotaje de mînă”. Grosimea gîtului se ia înconjurînd gîtul sub bărbie plus 2 cm. Pentru luarea acestei măsuri se îndoaie în unghi drept spre faţă. puloverului sau jachetei. Măsura se ia de la osul umărului şi pînă unde se stabileşte lungimea mînecii. se ia înconjurînd mijlocul corpului pe linia şiretului. Măsura aceasta se ia în partea cea mai dezvoltată a abdomenului şi a şoldurilor pentru fuste şi rochii. 11. Această măsură se ia înconjurînd braţul mai jos de cot la nivelul unde s-a stabilit lungimea mînecii. Grosimea taliei. 7. iar pentru bluze. Tehnică. această măsură se ia la nivelul unde se stabileşte lungimea bluzei. Ana Popescu. 10. 12. Grosimea braţului se ia înconjurînd braţul pînă peste osul umărului. Grosimea braţului sub cot se foloseşte la mînecile trei sferturi. eliminînd ce nu trebuie sau adăugînd ceea ce lipseşte (diferite măsuri specifice.5. faţă de talie.

2 se întrebuinţează la tricotarea peiselor din lînă subţire.Andrele ascuţite numai la un capăt. 2. . mătase etc. care la rîndul lui depinde de felul obiectului care se tricotează. 3 etc.). După formă se deosebesc: .Andrelele nr. croşetă şi ace de canava speciale pentru fire groase de lînă (de lînă. De aceea se folosesc la tricotarea cu lînă fină a lucrurilor uşoare (bluze. .5.Andrelele din metal sînt rezistente.) . Rezultatul va fi invers. mănuşi etc. bluze etc. Dacă se tricotează un fir subţire cu andrele groase va rezulta o împletitură rară. rochii etc. Ele se folosesc la tricotarea pieselor circulare (căciuli. material plastic sau din metal. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor drepte (fulare. şaluri etc. De exemplu andrele nr. 2. bumbac.5 se folosesc la tricotaje din fire de grosime mijlocie. andrelele se diferenţiază. însă trebuie să fie nichelate. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor mari. andrelele trebuie să fie netede. mănuşilor.). se mînuiesc bine. 3. însă au rezistenţă mică. cum sînt bluzele. .) Andrelele pot fi confecţionate din lemn. rochiile etc. întrucît altfel înnegresc firul de culoare deschisă. şaluri. care se va întinde cu uşurinţă.Andrelele din lemn. . variind ca diametru între 2 şi 10 mm. şosetelor. ca şi de modelul ales.Andrele circulare.Andrele ascuţite la ambele capete.Ustensile necesare La tricotarea diferitelor obiecte de îmbrăcăminte se folosesc diverse andrele. . lucioase. os şi material plastic sînt uşoare. Lungimea diametrului reprezintă numărul categoriei de andrele. ciorapi. . botoşeilor etc. E necesar să se acorde o atenţie deosebită la alegerea mărimii andrelelor. os. După grosime. Indiferent de forma ce o prezintă.Andrele pentru ciorapi (5 andrele) se folosesc la tricotarea ciorapilor.Andrelele nr.). 2. 3. depinde de grosimea firului cu care se tricotează. întrucît ele trebuie să se potrivească cu firul cu care se tricotează.Andrelele nr. cu ambele capete ascuţite. .5 şi 4 se întrebuinţează la tricotarea îmbrăcămintei sport. dacă împletitura se 26 . executate tubular dintr-o singură bucată (fuste. iar capetele să nu fie prea ascuţite ca să nu rupă firul. Alegerea andrelelor după grosime.

Ana Popescu. materialul şi ustensilele necesare. se trece la desenarea unui tipar potrivit cu obiectul propus pentru tricotare. să se încerce andrele ce se potrivesc la firul cu care se tricotează. Pentru asamablarea diverselor piese tricotate ce compun un obiect de îmbrăcăminte. Pe lîngă andrele. În acest scop se iau diverse măsuri direct pe corp. 27 . 1966. e necesară şi o croşetă din metal nichelat. Tehnică. Pentru evitarea acestor neajunsuri. Ed. sau din os pentru tricotarea diverselor garnituri şi pentru tras pe dosul împletiturii capetele firelor ce rămîn după tricotare. După ce s–a ales modelul. “Tricotaje de mînă”. e bine ca înainte de a se începe împletitura. este necesar ca trusa de ustensile să fie completată cu un ac de canava.va face cu andrele subţiri la un fir gros.

1966. iar în ultima apă se pune oţet. care se cumpără în scule. se înfăşoară pe speteaza unui scaun şi se leagă lejer în două locuri. Tehnică. se deapănă uşor de pe scul pe ghem. fire sintetice etc. bumbac.În general e bine să se întrebuinţeze material de bună calitate pentru a asigura durabilitate şi un aspect frumos obiectului tricotat.Se descoase obiectul respectiv. Se pot folosi fire de lînă. Cînd se pune la uscat se scutură sculul bine de apă şi se atîrnă la un capăt o greutate care să întindă bine firul. avînd grijă ca ghemul să fie moale. se procedează astfel: . se va procura materialul necesar. provenite din deşirarea diverselor obiecte de îmbrăcăminte tricotate. Ed. Sculul obţinut se spală în apă călduţă în care s-a pus sodă sau „Alba Lux”. “Tricotaje de mînă”. se deşiră şi se înlătură părţile uzate. mai ales în cazul firelor de lînă.Materiale folosite După ce s-a ales modelul. Ana Popescu.Chiar materialul nou. peste două degete. 28 . iar firele rezistente se înnoadă.Se clăteşte în cîteva ape. În cazul cînd se folosec materiale vechi. întrucît ele îşi pierd elasticitatea dacă sînt depănate prea strîns. . mătase. firul se deapănă lejer în gheme şi apoi se dă în lucru. . „Perlan alb” sau fulgi de săpun. După ce se usucă.

scunde sau mijlocii. vîrstă şi de conformaţie. Ana Popescu. împletituri complicate şi culori deschise. Pentru persoanele vîrstnice se preferă în general culori ca: negru. iar culorile vor fi de nuanţe mai închise. Tehnică. Culorile vii sînt şi ele indicate uneori.Pentru copii mai mari. În general culorile variază şi ele. 29 . ţinînd seama de indicaţiile de mai sus. dar numai atunci cînd se folosesc materiale noi. . . bej etc. Ed. maron. trebuie să se ţină seama de sex. verde închis. a părului sau a tenului. . bleumarin. 1966. “Tricotaje de mînă”. Pentru persoanele tinere culorile pot varia după gust şi după culoarea ochilor.Persoanele cu gîtul lung vor purta. iar lungimea bluzelor şi a jachetelor va fi mai jos de talie.Pentru persoanele slabe. indiferent dacă sînt înalte. dimpotrivă.Persoanele cu gîtul scurt vor evita gulerele înalte şi vor prefera decolteurile înguste şi lungi. tabac. Cît priveşte modelul de tricotat.Pentru copiii mici sînd indicate culorile alb. gri. mai ales pentru costumele sport. se va adapta o linie lejeră. În cazul cînd se folosesc materiale rezultate dintr-un tricotaj deşirat. Alegerea modelului de tricotat se face înainte de a se pregăti materialul. . . . cît mai bogate. se va adapta o linie dreaptă. Culorile mai deschise vor fi folosite pentru diverse garnituri. bleu şi roz. ca şi a culorilor.Pentru persoanele cu şolduri mari sau cu talie plină. vişiniu. se recomandă culorile vii cu garnituri bogate şi foarte variate.Alegerea modelelor În alegerea modelelor. modelul se va alege după ce se vor cunoaşte posibilităţile ce le oferă materialul respectiv. Pentru bărbaţi se recomandă de asemenea culorile de nuanţe închise. va fi alcătuit din linii verticale. numai gulere mari de orice formă.

se poate obţine prin formulele: . Un elastic simplu în forme mai pline pentru seturi. pulovere subţiri. . gulerelor etc.3X3: adică 3 ochiuri pe faţă. Cele două rînduri se repetă pînă la obţinerea lăţimii indicată de model. 2 ochiuri pe dos. ambele feţe sînt la fel. La toate variantele elasticului simplu. Elastic simplu (Fig. . articole de sport etc. 21) Acest elastic se lucrează atfel: . În formulă se exprimă „elastic 1X1”.Rîndul 2: adică pe dosul lucrului.Rîndul 1: un ochi pe faţă lucrat pe dreapta. un ochi pe dos lucrat pe stînga.2X2: adică 2 ochiuri pe faţă. se lucrează ca şi rîndul 1. a manşetelor. 2 ochiuri pe dos. bolerouri etc. . tricotînd ochiurile aşa cum apar ele – pe faţă şi pe dos. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe dos.Modele pentru elastic Elasticul sub diverse variante se foloseşte pentru tricotarea bordurii. Acet gen de elastic se foloseşte la tricotaje fine – bluze. . 30 . 1.3X1: adică 3 ochiuri pe dos.3X2: adică 3 ochiuri pe faţă. jachete.

Ambele feţe sînt la fel. Elasticul dublu (Fig.Rîndul 2: 1 ochi nelucrat. Tricotarea acestui elastic se face astfel: . 23). 3. iar firul rămîne în faţa ochiului. . .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. iar firul rămîne în faţa lucrului. . jachete.. 1 ochi nelucrat. firul rămîne în dosul lucrului şi 2 ochiuri pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. O altă variantă a elasticului dublu se obţine tricotînd: . 22) Elasticul dublu se tricotează la obiectele care necesită trasarea unui şiret pe linia de talie la bluze. Elastic cu o singură faţă (Fig. De observat este că ochiul nelucrat în primul rînd se lucrează în rîndul următor. 1 ochi nelucrat. iar firul rămîne în faţa ochiului. Acet elastic se obţine tricotînd: . 31 . . iar firul trebuie să rămînă obligatoriu în faţa ochiului.2.Rîndul 2: 1 ochi pe dos. . 2 ochiuri nelucrate.Rîndul 2: se lucrează pe dos. 1 ochi nelucrat. iar firul rămîne în faţa lucrului.Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. fuste etc. 2 ochiuri pe dos. sau la ciorapi etc.Rîndul 4: 1 ochi pe faţă.

25) Acest elastic formează o garnitură foarte drăguţă şi originală.Rîndul 2: 2 ochiuri care se prezintă pe faţă se lucrează tot pe faţă în felul următor. După această operaţie se tricotează pe dos următoarele 2 ochiuri. 2 ochiuri pe dos. 32 . 5. la pulovere bărbăteşti etc. 2 ochiuri pe dos. Se lucrează întîi al 2-lea ochi din cele 2. 2 ochiuri pe dos. terminînd rîndul cu 1 ochi pe faţă. . fără să i se dea drumul de pe andrea. 24) Elasticul în relief se realizează tricotînd: .Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă.Rîndul 3 şi următoarele se tricotează la fel ca rîndul 2. după care se lucrează tot pe faţă primul ochi din cele 2 luat pe dreapta. Elastic cu ochiuri răsucite (Fig. se continuă cu 2 ochiuri pe faţă.Rîndul 2: începe cu 1 ochi pe dos. Elastic în relief (Fig.4. Se obţine procedînd astfel: .Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Acest elastic se foloseşte la îmbrăcămintea sport. . luat pe stînga. Apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua din mîna dreaptă. Alternarea ochiurilor se face pînă la capăt. .

27) Acest gen de elastic se obţine procedînd astfel: . după care se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. .Rîndul 2: cele 4 ochiuri încrucişate în rîndul 1 se tricotează pe dos. Aceste 8 rînduri se repetă. luat pe stînga şi nu se dă drumul de pe andrea pînă nu se lucrează şi primul ochi pe faţă luat pe dreapta. 7. iar cele 2 ochiuri care au fost lucrate pe dos se lucrează pe faţă.Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate care se tricotează astfel: se lucrează pe faţă întîi al 2-lea ochi din cele 4. 26) Tricotarea acestui elastic se face în modul următor: . Se procedează la fel şi cu următoarele 2 ochiuri.6.Rîndul 1 şi următoarele 6 se tricotează 2 ochiuri pe faţă. Aplicat la un tricotaj simplu lucrat cu punct de jerseu. Această alternanţă se face pînă la sfîrşitul rîndului. Elastic tighelit (Fig. acest elastic face o garnitură foarte frumoasă. Se continuă alternanţa de 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate pînă la capătul rîndului. care se tricotează pe faţa lucrului se lucrează astfel: după ochiul mărginaş se face un punct de păşitură pete 6 ochiuri. 33 . Elasticul tighelit este folosit ca bordură şi diverse garnituri şi chiar ca lucrătură de context la jachete şi pulovere bărbăteşti. Elastic cu ochiurile încrucişate (Fig.Rîndul 8. 2 ochiuri pe dos. Aceste 2 ochiuri se trec pe andreaua din mîna dreaptă. . Se repetă păşitura şi apoi iar se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos.

Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 1: 1 jeteu. . . 1 ochi nelucrat. iar ochiul nelucrat şi jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe faţă. luat pe dreapta.Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2.8.Rîndul 3: ochiul care a fost pe dos în rîndul 2 se lucrează aici pe faţă.Rîndul 2: ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se lucrează aici pe dos. iar firul de lînă se trece prin spatele ochiului nelucrat. avînd grijă să se lucreze împreună cu ochiul nelucrat şi jeteul tricotat în rîndul precedent. Elastic ajurat (Fig.Rîndul 1: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. b) Se tricotează: . 1 ochi nelucrat. (Fig. . . luate pe dreapta. a) Se tricotează: . 1 ochi pe dos. un jeteu. un jeteu. iar ochiul rezultat din cele 2 ochiuri luate împreună în rîndul 2 se ia nelucrat pe andreaua din mîna dreaptă. 29) c) Se tricotează: .Rîndul 2: se lucrează ca primul rînd. iar firul trecut prin faţa ochiului nelucrat. un jeteu şi 1 ochi nelucrat se ia pe andreaua dn mîna dreaptă.Rîndul 2: ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent se lucrează aici tot pe dos. iar ochiul 34 . . 28) Acest gen de elastic se poate tricota în cîteva variante.

e) Se tricotează: .Rîndul 4: la fel cu rîndul 2 (Fig. 1 ochi pe dos. luat din dreapta (Fig.Rîndul 1: 1 jeteu.Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos. 31). . 1 ochi pe dos. 1 ochi nelucrat. . .nelucrat şi cu jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe dos. 1 ochi pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 35 . 30). d) Se tricotează: .Rîndul 3: la fel cu rîndul 1.

10. f) Se tricotează: .Rîndul 3: se începe cu 1 ochi pe dos. apoi se alternează pînă la sfîrşitul rîndului cîte 2 pe faţă. iar ochiul lucrat pe dos se lucrează tot pe dos (Fig. . . „elasticul cu spinişori” poate forma o garnitură foarte frumoasă la bluze. Elastic cu spinişori Prin aspectul lor deoebit. 2 ochiuri pe dos. aşa cum se prezintă foecare pe andrea. Elastic cu dungi late (Fig.Rîndul 2: jeteul şi ochiul nelucrat se lucrează împreună luat pe dreapta.Rîndul 1: 1 jeteu.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. . seturi etc. Se tricotează: . Aceste 4 rînduri se repetă.Rîndul 2: se lucrează pe dos. 2 ochiuri pe faţă şi jeteul se scapă peste aceste ochiuri lucrate pe faţă. Modelele de elastic ajurat se folosesc la bluze. 33) Elasticul cu dungi late formează borduri frumoase şi poate constitui şi model de context la pulovere şi articole de sport. Alcătuirea dungilor se poate face în diverse feluri: 36 . Prin aspectul lor ele formează o garnitură originală.Rîndul 4: la fel cu rîndul 2. două pe dos. 9.Rîndul 2: se lucrează ochiurile pe faţă şi pe dos. .. 32). jachete etc.

37 . 2 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 3 ochiuri nelucrate. Modelele de elastic prezentate nu epuizează gama de modele ce se poate prezenta. iar firul rămîne în faţa ochiurilor nelucrate.Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Tehnică. . Prin diversele combinări ale punctelor de tricotaj se pot obţine modele noi.Rîndul 2: se lucrează numai pe dos. Rîndurile se repetă.Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. b) Se tricotează: . “Tricotaje de mînă”.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. . Se repetă acete 2 rînduri (Fig. 33).a) Se tricotează: . Ed. 1966.

2 – 4 ochiuri (după mărimea colţişorului care se formează) se lucrează împreună pe faţă. cîte 1 ochi luat din primul rînd. Ed. Marginea cu colţuri rotunde ce se obţine se poate tricota la tivit. mănuşi. 38 . mîneci. Acest tiv se poate încheia şi coase uşor pe dos. Primele 6 rînduri lucrate cu punct de jerseu se îndoaie pe dosul lucrului şi se lucrează împreună cu rîndul 15 care se lucrează pe faţă. ciorapi. Rîndul 8: se lucrează pe dos. botoşei etc. orificiile tricotate pentru obţinerea colţurilor se folosesc şi pentru trasat şnururi la mănuşi. În acest scop se lucrează împreună cu fiecare ochi din rîndul 15. Tehnică. şosete etc. Ana Popescu.Modelul 1 Se tricotează: Rîndul 1 – 6: cu punct de jerseu. luat pe dreapta. Rîndul 9 – 15: se lucrează cu punct de jerseu. avînd grijă ca ultimul rînd să fie pe dos. 1966. “Tricotaje de mînă”. gulere. bluze. Rîndul 7: 1 jeteu.

sau se coase. 1966. Acest model se pretează şi pentru formarea unui model. Ana Popescu. 39 . plătcuţe etc. 8 şi 10: 1 jeteu. tricotaje. În acest caz se îndoaie pe dos primele 5 rînduri tricotate cu punct de jerseu şi se lucrează o dată cu rîndul 11. manşete. 2009 by Shortcut in carte. Ed. tivuri. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul ridicat. Tehnică. 9 şi 11: toate ochiurile se lucrează pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndurile 6. 1 ochi ridicat. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndurile 1 – 5: 6 puncte de jerseu. Rîndurile 7. cu firul trecut prin spatele lui.Modelul 2 Posted august 11. Benzile ajurate pe care le formează acest model creează garnituri frumoase pentru margini de gulere. nelucrat.

1 jeteu. Ed. 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 4 ochiuri pe dos. Ana Popescu. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. Tehnică. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: la fel ca rîndul 2. Aceste 4 rînduri se repetă. 40 . 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă. 1966. Alternanţa se repetă pînă la capătul rîndului.Modelul 3 Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos.

1966. Ed. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Rîndurile 11 şi 12: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu alternînd astfel pînă la capăt. Rîndurile 8 şi 9: toate ochiurile pe dos. 41 . Se repetă rîndurile 1 – 7. Rîndul 10: 2 ochiuri se tricotează împreună.Modelul 4 – modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 7: punct de jerseu. Ana Popescu.

1 jeteu. Rîndul 4: 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. 7 pe dos. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul care a fost scos. 1966. 7 pe faţă. Se repetă pînă la capăt. alternînd pînă la capăt. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul scos. Ed. 7 pe dos. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu.Model 5 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 42 . 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. cu repetare pînă la capăt. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. 1 jeteu. Tehnică. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt.

Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. Rîndul 7: 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. Ed. 1 ochi se scoate fără a se tricota. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin acul care nu a fost tricotat. 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. 1966. 1 ochi pe faţă. 43 . 1 jeteu. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. Tehnică. Ana Popescu. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. Rîndul 5: se tricotează toate ochiurile pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”.Modelul 6 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. 1 ochi se scoate. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul scos. Rîndul 9: se tricotează toate ochiurile pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ : se lucrează cu toate ochiurile pe dos. Această alternanţă a rîndurilor se repetă. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 10: se tricotează cu ochiurile pe dos.

Cu acest rînd se încheie modelul care apoi se repetă începînd cu rîndul 1. iar ochiurile 10 şi 11 se tricotează pe faţă. 8 ochiuri pe faţă. 44 . 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Rîndul 5: 3 ochiuri se lucrează pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. ochiurile 8 şi 9 se scot pe andreaua de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. 1 jeteu. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. Ed. Tehnică. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. ochiurile 4 şi 5 se scot pe o andrea de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. 1 jeteu. Rîndul 6: toate ochiurile pe dos. 1966. 1 ochi se scoate fără să se lucreze. 10 ochiuri pe faţă.Model 7 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează cu ochiuri pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. ochiurile 6 şi 7 se tricotează pe faţă şi apoi ochiurile 4-5 de pe andreaua de rezervă se tricotează tot pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. după care se tricotează pe faţă ochiurile 8 şi 9 de pe andreaua de rezervă. 1 jeteu.

3 ochiuri se lucrează împreună pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 2 ochiuri pe faţă. Se tricotează în continuare 1 ochi pe dos. 1 jeteu. fără să fie luat pe andreaua stîngă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri luate împreună pe dos. se tricotează încă o dată ochiul precedent (ochiul 2) şi se ia pe andreaua stîngă. 3 ochiuri pe faţă. ochiul 3 pe faţă. formînd astfel 3 ochiuri din unul singur. Această alternanţă urmează pînă la sfîrşitul rîndului. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Alternanţa acestor rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”. 45 . Rîndul 5: la fel cu rîndul 3. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 1966. 3 ochiuri pe faţă.Model 8 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 4: la fel cu rîndul 2. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Tehnică. apoi se tricotează iar 2 ochiuri pe dos. Ed. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. iar din ochiul următor se formează iar 3 ochiuri.

Tehnică. 4 ochiuri pe faţă. Ana Popescu.Model 9 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe faţă se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. apoi se trec pe andreaua stîngă cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 – 8: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrele (pe faţă sau pe dos). Ed. Alternanţa rîndurilor se repetă. 1966. 3 ochiuri pe dos. se trec pe andreaua din stînga cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 9: toate ochiurile se lucrează pe dos. 46 . 4 ochiuri pe faţă. următoarele 4 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului.

ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă şi în continuare 3 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. 6 ochiuri se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. “Tricotaje de mînă”. 12 ochiuri pe faţă. Tehnică. Ed. Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. Se continuă cu alternanţa rîndurilor. Rîndul 14: ca rîndul 2. 3 ochiuri pe dos. 1966. Ana Popescu. 6 ochiuri se lucrează pe faţă. 47 .Model 10 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi rîndurile fără soţ: 3 ochiuri pe dos.

iar firele se încrucişează pe faţa împletiturii. Se tricotează alternativ cîte 1 ochi lucrat pe dos cu firul dintr-un ghem şi 1 ochi lucrat pe dos din ghemul adăugat. de jos în sus. Ed. 1966. Ambele fire se trec prin faţa împletiturii şi se încrucişează în de jos în sus pornind de la cel care execută împletitura. în aşa fel încît ochiurile lucrate din firul aceluiaşi ghem să fie unul deasupra celuilalt. 48 . Rîndul 5: se adaugă la primul fir. un fir din alt ghem de aceeaşi culoare sau de culoare diferită. Ana Popescu. tot cu ambele fire. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 6: se tricotează ochiurule numai pe faţă.Model 11 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 4: punct de jerseu.

1 jeteu. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 1966. 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri luate împreună pe faţă. 49 . 1 jeteu. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. Această alternanţă de rînduri se repetă. Rîndul 4: 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Ed.Model 12 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos.Model 13 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. pe faţă sau pe dos. 1 ochi pe dos. 50 . deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. “Tricotaje de mînă”. 1966. Tehnică. Ed.

Model 14 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează al 2-lea ochi de pe andrea înaintea primului ochi fără să fie scos de pe andreaua stîngă. Rîndul 2: ochiurile răsucite se tricotează pe dos. 1966. Se tricotează şi primul ochi şi se scot de pe andrea ambele ochiuri deodată. Alternanţa acestor rînduri se repetă. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed. 1 ochi pe faţă. 51 . formînd astfel o răsucitură.

Această alternanţă se repetă. Rîndul 2: Deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. 1966. În continuare se mai tricotează 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. iar firul rămîne pe dosul lucrului şi se tricotează al 2-lea ochi pe faţă fără să fie scoss de pe andrea. 52 . Ana Popescu. Tehnică. Aceste 2 rînduri se repetă. iar ochiurile încrucişate se tricotează pe dos. Se tricotează şi primul ochi luat din spate şi apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua dreaptă şi apar ca ochiuri încrucişate. fără să fie tricotat.Model 15 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se împunge andreaua în primul ochi din spate spre faţă. Ed.

adică se tricotează al 2-lea ochi pe faţă înaintea primului ochi.Model 16 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. o răsucitură din 2 ochiuri. Se repetă alternanţa de ochiuri. Tehnică. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Se tricotează şi primul ochi şi se scot ambele ochiuri de pe andreaua dreaptă pe cea stîngă. Ed. 53 . fără să fie scos de pe andrea. “Tricotaje de mînă”. Aceste 2 rînduri alternează. Ana Popescu. 1966. iar cele 2 ochiuri răsucite se tricotează pe dos.

“Tricotaje de mînă”. se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe dos. . 54 .Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe faţă. se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe faţă şi se continuă alternînd cu 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos.Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe dos. Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: . alternînd cu 2 ochiuri pe faţă. Ed.Model 17 – Modele borduri Pentru executarea acestui model e necesar să se monteze pe andrea un număr de ochiuri fără soţ. Ana Popescu. 1966. Tehnică. ultimul ochi va fi pe faţă sau pe dos. Acest model cere o atenţie deosebită la începutul fiecărui rînd.

55 . Ana Popescu. 1966. Ana Popescu. se ridică pe andreaua dreaptă 1 ochi nelucrat.Model 18 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1966. Tehnică. Rîndurile se repetă. 5 şi 6: se lucrează pe dos. Ed. Rîndul 2: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Ed. 1 ochi pe faţă luat din spate. Rîndul 3: 1 jeteu. ochiul următor se lucrează pe faţă şi se trece prin ochiul ridicat. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. adică 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos. Model 19 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile se tricotează pe dos. Rîndul 4.

Prin această operaţiune se obţine împletirea rîndurilor. 3 şi 4: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Cele 2 ochiuri pe dos se lucrează pe dos şi în continuare se lucrează pe faţă cele 2 ochiuri aflate pe andreaua de rezervă.Model 20 – Modele borduri Se tricotează: Cîteva rînduri (8 – 10) cu ochiuri pe dos. Rîndul 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. În continuare se tricotează 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2. Aceste 6 rînduri se repetă. apoi începe modelul. adică ochiurile pe faţă se tricotează pe faţă. Se continuă tricotarea a 5 ochiuri pe dos şi apoi o nouă împletitură a rîndurilor. iar cele pe dos se tricotează pe dos. pe faţă şi pe dos. “Tricotaje de mînă”. iar andreaua de rerzevă se trece în faţa lucrului. 2 ochiuri pe faţă. Această alternanţă se repetă după nevoie. 56 . Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele andrelei. apoi se trec de pe andreaua de rezervă pe andreaua stîngă cele 2 ochiuri lucrate pe dos. Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 1966. 5 ochiuri pe dos. Ana Popescu. Ed. Tehnică. 2 ochiuri pe dos.

1966. Ed. din ochiul următor se fac 3 ochiuri. 57 . Tehnică. fără să se scoată de pe andrea. Rîndul 6: 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. Motivul se repetă începînd cu rîndul 1. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos.Model 21 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 5: 3 ochiuri pe faţă. apoi 3 ochiuri pe dos se tricotează împreună pe faţă. după care toate 3 ochiurile se scot de pe andrea. adică 1 ochi pe faţă. 1 jeteu şi 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”.

1966. 14 şi 15 se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. 16 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 9.Model 22 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe dos. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 2 – 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. 10 ochiuri pe faţă. 5. În continuare se scot ochiurile 12. după care se tricotează tot pe faţă ochiurile scoase de pe andreaua de rezervă şi se mai tricotează 3 ochiuri pe dos. 6 şi 7 aflate pe andreaua de rezervă. pe faţă şi pe dos. Ed. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. 14 şi 15. Ana Popescu. 13. Tehnică. Se tricotează apoi pe faţă ochiurile 4. 6 şi 7 se scot pe o andrea de rezervă şi se trec pe dosul lucrului şi se tricotează pe faţă ochiurile 8. ochiurile 4. 5. 10 şi 11. Rîndul 8: 3 ochiuri pe faţă. apoi se tricotează pe faţă ochiurile 12. 58 . “Tricotaje de mînă”. 13. 3 ochiuri pe faţă.

Pentru piesele tricotate cu modele dantelate se întrebuinţează fire subţiri şi de bună calitate. “Tricotaje de mînă”. Tehnică.Modele de context Modele de contextură formează o gamă foarte largă şi se pot realiza prin îmbinarea diverselor puncte de tricotaj obţinînd modele compacte. ciorapilor etc. Ed. iar cele executate în diverse culori au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele şi la articolele pentru copii. ajurate şi dantelate lucrate cu fire într-o singură culoare sau divers colorate. şalurilor. Ana Popescu. 1966. pentru ca împletitura să iasă fină şi spumoasă. Modelele compacte se pretează la tricotarea oricărei piese de îmbrăcăminte. Modelele ajurate şi dantelate sînt folosite la tricotarea bluzelor. 59 .

formînd astfel 2 ochiuri care se lucrează pe faţă. se lucrează pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe dos. Rîndul 3: ca şi toate rîndurile de pe dosul lucrului. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 60 . de la ochiul 2 se ridică nodul pe andrea în faţa ochiului. Tehnică. Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. Ed. cu deosebirea că se ridică nodul la ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul 2. luate pe stînga.Model 1 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. 1966.

iar cele care au fost lucrate aici se trec pe andrea nelucrate. Aceste rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”.Modelul 2 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Tehnică. Ana Popescu. se va lucra în întregime pe dos. cu firul lăsat în faţa ochiurilor. 61 . Rîndul 2: ca şi toate rîndurile cu soţ. 1966. Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. cu deosebirea că aici se tricotează pe dos cele 2 ochiuri care în rîndul 1 n-au fost lucrate. Ed. 2 ochiuri se trec pe andrea nelucrate.

1 ochi nelucrat. iar firul se lasă pe dosul lucrului. 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 1. 1966. adică ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent. iar ochiul care n-a fost lucrat niciodată. Ed. iar ochiul care a fost lucrat pe dos se trece pe andrea nelucrat. aici apare pe faţă şi se lucrează tot pe faţă.Modelul 3 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat cu firul lăsat pe faţa lucrului (acesta va fi acelaşi ochi nelucrat şi în rîndul 1). Rîndurile următoare se lucrează la fel ca rîndurile 2. apoi modelul se repetă începînd cu rîndul 1. cu deosebirea că se inversează modelul astfel: ochiul nelucrat din modelul precedent se lucrează aici pe dos. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează aşa cum se prezintă pe andrea. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 3 şi 4 de mai sus. aici se lucrează pe dos. Tehnică. 62 .

Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 4: se lucrează în întregime pe dos. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. apoi se lucrează pe faţă cele 3 ochiuri care au fost păşite. 63 . Rîndul 7: se lucrează toate ochiurile pe faţă. şi se trec pe andreaua dreaptă împreună cu ochiul 4 care a fost deja lucrat.Modelul 4 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 8 ochiuri pe faţă. 1966. fără să fie scos de pe andreaua stîngă. Rîndul 6: toate ochiurile se lucrează pe dos. Tehnică. luîndu-l larg pe andreaua dreaptă. Ed. Ana Popescu. iar în continuare se tricotează 6 ochiuri. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. se păşesc 3 ochiuri şi se repetă operaţiunile modelului din rîndul 1. se păşesc 3 ochiuri şi se lucrează ochiul 4. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului.

2 ochiuri pe dos.Modelul 5 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. 64 . Tehnică. Rîndul 16: se lucrează ca rîndul 2. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. 1 ochi pe dos. 1966. 4 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează aşa cum se prezintă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă. Aceste rînduri se repetă. 1 ochi pe dos. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9 şi 11: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 1 ochi pe dos. 6 ochiuri pe faţă.

iar ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se ia aici pe andrea nelucrat şi răsucit. 1 ochi nelucrat care se ia răsucit. Ed. Ana Popescu. Tehnică. atît pe faţa. dar se inversează modelul. “Tricotaje de mînă”. Aceste rînduri se repetă. iar firul rămîne în spatele lucrului. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. Observaţie: pentru reuşita acestui model. adică ochiul nelucrat în rîndul 1 se lucrează aici pe faţă. Rîndul 3: se lucrează ca rîndul 1. cît şi pe dosul lucrului. este necesar să se lucreze toate ochiurile numai pe dreapta. 65 . 1966.Modelul 6 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. întorcînd andreaua prin spatele ochiului.

cu deosebirea că se inversează modelul. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. “Tricotaje de mînă”. 66 . Tehnică.Modelul 7 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 4: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă pe andrea. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. Ana Popescu. 4 ochiuri pe dos. 2 ochiuri nelucrate. adică 2 ochiuri nelucrate cu firul lăsat pe faţa lucrului. iar firul rămîne în dosul lucrului. adică cele 2 ochiuri nelucrate vor fi cele 2 ochiuri din mijlocul grupului de 4 ochiuri pe faţă din modelul precedent. Rîndul 10: se lucrează aşa cum se prezintă. 1966. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă. Ed. cu firul lăsat pe dosul lucrului. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 7: toate ochiurile se lucrează pe dos.

cu deosebirea că se inversează ochiurile. ochiul următor se lucrează tot pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. adică ochiul care a fost lucrat simplu pe faţă în rîndul 2 se lucrează sub nod.Modelul 8 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile pe faţă. Tehnică. Ana Popescu. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. dar se împunge andreaua sub nodul ochiului. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează pe faţă. Ed. iar ochiul care a fost lucrat pe sub nod se lucrează simplu pe faţă. 67 . 1966.

Tehnică. Rîndul 4: se face o păşitură peste 3 ochiuri şi se lucrează pe faţă al 4-lea ochi şi ochiul obţinut se trece în faţa celor 3 ochiuri pe andreaua stîngă. 1966.Modelul 9 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului. Ana Popescu. În continuare se lucrează tot pe faţă cele 3 ochiuri păşite. Modelul se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: toate ochiurile se lucrează pe dos. 68 . tricotînd toate ochiurile pe dos. Ed. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. lucrîndu-l pe faţă luat pe dreapta. iar al 4-lea ochi care a fost deja lucrat se trece pe andreaua dreaptă.

1 ochi pe dos. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. se lucrează 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. iar ochiul lăsat pe andreaua de rezervă se pune pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe faţă.Modelul 10 – Modele compacte Acest model se lucrează cu o andrea de rezervă şi se tricotează totdeauna întîi ochiul al 2-lea şi apoi primul. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. şi nu în spate. Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. însă adecvat inversiunii modelului efectuat în rîndul 3. ca la rîndul 1. 2 ochiuri nelucrate se iau pe andrea. Se lucrează apoi 1 ochi pe faţă. cu deosebirea că firul de la primul ochi luat pe andreaua de rezervă se lasă pe faţa lucrului. Ed. Tehnică. În continuare se ia 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă de această dată pe faţa lucrului. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă. iar firul rămîne pe faţa lucrului. Rîndul 2: se lucrează 1 ochi pe dos. 1966. 69 . Ana Popescu.

Ana Popescu. Tehnică. 70 . se tricotează ochiul al 2lea pe faţă luat pe dreapta. Aceste 2 rînduri se repetă. luat pe stînga. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. Ed. “Tricotaje de mînă”. apoi se trece pe andreaua stîngă ochiul care a fost lăsat pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. 1966. iar ochiul care a fost luat pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează tot pe dos.Modelul 11 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. Rîndul 2: 1 ochi pe dos.

apoi 2 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 5: 2 ochiuri nelucrate şi firul se lasă pe dosul lucrului. Ed. şi apoi 2 ochiuri tricotate pe dos. iar firul se lasă pe faţa lucrului. iar ochiul următor (care a fost primul) se lucrează tot pe faţă. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: se lucrează toate ochiurile pe dos. iar ochiurile care au fost nelucrate se lucrează încrucişat. Ana Popescu. se pune pe andrea şi se lucrează pe faţă. 71 . Rîndul 2: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Rîndul 7: se lucrează la fel ca rîndul 3. formînd astfel un punct încrucişat. adică ochiul din stînga se trece prin ochiul din dreapta. iar firul se lasă pe dosul lucrului.Modelul 12 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. adică 2 ochiuri nelucrate. Tehnică. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. 2 ochiuri nelucrate se trec pe andreaua stîngă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. ţinîndu-se seama de inversarea modelului.

cele 2 ochiuri nelucrate din rîndurile anterioare se încrucişează. apoi 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1966. iar firul se lasă pe spatele lucrului. apoi fiecare se lucrează pe faţă şi în continuare se tricotează încă 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. 2 ochiuri nelucrate. 2 ochiuri nelucrate. firul se lasă în faţa lucrului. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. 1 ochi pe dos. iar firul se lasă în spatele lucrului. adică 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea.Modelul 13 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. 4 ochiuri pe dos. 2 ochiuri nelucrate. adică din cele 4 ochiuri pe faţă se ia 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 72 . Ed. Aceste 6 rînduri se repetă. Rîndul 5: pe acest rînd se schimbă modelul. trecîndu-se ochiul din stînga prin ochiul din dreapta.

4 ochiuri pe faţă.Modelul 14 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 73 . Tehnică. 2 ochiuri nelucrate şi firul lăsat în faţa lucrului. firul se lasă în faţa lucrului. Rîndurile se repetă. 1966. Ed. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 2 ochiuri nelucrate.

Modelul 15 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă firul în faţa lucrului. 1966. 74 . Rîndul 2: 2 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă în dosul lucrului. Ana Popescu. apoi se lucrează 2 ochiuri pe dos. Tehnică. apoi ochiurile de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 2 ochiuri se lucrează pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ed. iar ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe dos.

Rîndul 4: toate ochiurile care apar pe dos se lucrează pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi pe dos. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă ele pe andrea.Modelul 16 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ed. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. adică 1 ochi pe faţă. 75 . “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. iar cele care apar pe faţă se lucrează pe dos. 1966. Tehnică.

Ed. “Tricotaje de mînă”. firul lăsat pe faţa lucrului. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. Tehnică. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 76 . 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat şi firul lăsat în faţa lucrului.Modelul 17 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1966. Rîndul 2 si toate rîndurile cu soţ: se lucrează numai pe dos.

“Tricotaje de mînă”. 77 .Modelul 18 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece nelucrat pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. Tehnică. 1 ohi pe faţă. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 1966. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 1 ochi pe faţă. Se trece 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. Ana Popescu. Rîndul 2: se tricotează în întregime pe dos. 1 ochi pe faţă. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă. Ed. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi firul se lasă pe dosul lucrului. 1 ochi pe faţă. iar firul se lasă în faţa lucrului. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă.

78 . 2 ochiuri tot pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. iar ochiurile care au fost luate sub nod.Modelul 19 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: cu toate ochiurile tricotate pe faţă. Ed. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. însă se împunge andreaua pe sub nodul ochiurilor. 1966. Tehnică. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. aici se iau pe sub nod ca în rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. acum se lucrează simplu pe faţă. dar se schimbă modelul astfel: ochiurile care au fost lucrate simplu pe faţă.

“Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar ele pe andrea. 1966. Ed. 79 .Modelul 20 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Tehnică. 1 ochi pe dos. Rîndul 3 şi 4: se lucrează toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi pe dos. adică 1 ochi pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă.

cu deosebirea că aici se ia ochiul din mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă din rîndul 1. 80 . firul se lasă în faţa lucrului. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 1 ochi se ia nelucrat. 1 ochi se ia nelucrat şi se lasă în spatele lucrului. 3 ochiuri pe faţă. iar ochiul nelucrat din rîndul 1 să fie în mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. Tehnică. Ed. ochiul care n-a fost lucrat în rîndul 1 nu se lcurează nici în rîndul 2.Modelul 21 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. 1966. Ana Popescu.

Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. 1 jeteu. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi se scoate netricotat. Ana Popescu. Modelul se continuă cu rîndul 2. Rîndul 4: 1 jeteu. Tehnică. 81 . 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează aici împreună pe faţă.Modelul 22 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1966. 1 ochi se scoate netricotat. 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 jeteu. Ed. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate din nou nelucrat împrună cu un nou jeteu. 1 ochi scos cu jeteu se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu. 1 jeteu.

Rîndul 11: 1 ochi pe faţă. 1 noduleţ. strîngîndu-se uşor. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. un noduleţ. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 82 . Urmează 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 1 noduleţ. 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 noduleţ. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 13: 3 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. Ed. 1 noduleţ. 1 noduleţ.Modelul 23 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 17: 4 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1 noduleţ. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează toate ochiurile pe dos. 1 noduleţ. o dată pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. pînă se obţin 5 ochiuri. 1 noduleţ. 1966. iar noduleţul se tricotează concomitent cu ochiul pe dos. Ana Popescu. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 ochi pe faţă. Tehnică. un noduleţ care se execută astfel: dintr-un singur ochi se fac 5 ochiuri fără să se scoată de pe andrea luate o dată pe dos. 2 ochiuri pe faţă.

Rîndul 3: 6 ochiuri pe faţă. 6 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Rîndul 2: se tricotează toate ochiurile pe dos. 1 ochi pe faţă. 1966. 1 noduleţ.Modelul 24 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. 1 noduleţ. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 1. 83 . 7 ochiuri pe faţă. Tehnică. Ana Popescu. Ed.

Ana Popescu. 1966. 1 ochi se scoate netricotat. Rîndurile următoare se tricotează la fel ca rîndul 2.Modelul 25 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ed. iar ochiul tricotat în rîndul 1 se scoate fără să se tricoteze. 1 jeteu. 84 . Tehnică. Rîndul 2: se tricotează împreună pe faţă ochiul scos netricotat în rîndul 1 şi jeteul. apoi se face un nou jeteu.

Modelul 26 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. 85 . Tehnică. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Aceste 4 rînduri se repetă. firul se trece prin faţa andrelelor peste 2 ochiuri care se scot de pe andrea fără să fie lucrate. “Tricotaje de mînă”. Ed. 1966. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos.

11: toate ochiurile pe dos. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos. Rîndul 9. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 7: la fel ca rîndul 4. ca rîndul 4. 10.Modelul 27 – Modele compacte Se tricotează: La început cîteva rînduri (după gust) cu punct de jerseu. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile pe faţă (punct de jerseu). 86 . Tehnică. cu deosebirea că se lucrează pe dos şi nu pe faţă. Această alternanţă se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. iar restul de două ochiuri se lucrează împreună tot pe faţă. Ed. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. 1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: se lucrează introducînd andreaua dreaptă între ochiurile 3 şi 4 şi se tricotează 1 ochi prelungit fără să fie scos de pe andrea. Se tricotează apoi pe faţă primul ochi dintre cele trei.

Urmează 6 rînduri tricotate cu punct de jerseu. 2 ochiuri se scot pe o andrea de rezervă şi se înfăşoară de 5 ori cu firul cu care se tricotează formînd noduleţul. apoi se scoate pe andreaua dreaptă. “Tricotaje de mînă”. 87 . Ana Popescu. 1966. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos.Modelul 28 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: punct de jerseu. Tehnică. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă. Ed.

Tehnică. apoi se începe modelul tricotînd 3 ochiuri împreună pe faţă în spatele andrelei şi fără a se scoate aceste ochiuri de pe andrea se face 1 jeteu cu care se tricotează încă o dată ochiurile pe faţă în spatele andrelei. Urmează 1 ochi tricotat pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă. Rîndul 3: 3 ochiuri tricotate împreună pe faţă în spatele andrelei fără să se scoată de pe andrea. se face 1 jeteu împreună cu care se tricotează încă o dată aceste ochiuri în spatele andrelei. Ed. 88 . În continuare se tricotează 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Se repetă modelul. iar la sfîrşit se încheie rîndul cu 2 ochiuri. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos.Modelul 29 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează la margine 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 1966.

Ana Popescu. Ed. “Tricotaje de mînă”. 1966. Se tricotează apoi primul şi al doilea ochi pe faţă.Modelul 30 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: se tricotează punct de jerseu. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă. 89 . Ochiul suplimentar format prin păşitură în rîndul anterior se lucrează împreună cu ochiul de alături. Rîndul 8: se tricotează în întregime pe dos. Tehnică. Aceste rînduri se repetă. se împunge andreala între ochiul al 2-lea şi al 3-lea şi se formează 1 ochi lung pe faţă fără să fie scos de pe andrea.

Ana Popescu. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. 1 jeteu. Tehnică. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă. 90 . Rîndul 4: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă şi apoi trecut prin ochiul nelucrat. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos.Modelul 1 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe faţă. 1966. 3 ochiuri pe faţă. Ed. 1 jeteu. se ridică 1 ochi nelucrat. se ridică 1 ochi nelucrat.

2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. 1 ochi se scoate netricotat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. De la rîndul 11 modelul se repetă începînd cu rîndul 3. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi se scoate netricotat. Ed. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. 91 . 9 ochiuri pe dos. Tehnică. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. 1 ochi pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Ana Popescu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă.Modelul 2 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. 1966. 1 ochi pe faţă şi se trage prin ochiul netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă.

1 jeteu. Rîndul 17 şi 19: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 13: toate ochiurile pe faţă. 92 . 2 ochiuri împreună pe faţă. Rîndul 9: toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. apoi începe modelul: 1 jeteu. Ed. Ana Popescu. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile şi jeteul se tricotează pe dos.Modelul 3 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 15: la fel ca rîndul 7. Rîndul 20: toate ochiurile pe dos. 1966. Rîndul 7: se tricotează la începutul rîndului 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri împreună pe faţă. Tehnică. Rîndul 3 şi 5: toate ochiurile pe faţă.

2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. Rîndul 13: 4 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 7: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi se scoate netricotat. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. Ana Popescu. 7 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1966. 1 ochi lucrat pe faţă se trece prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. 1 ochi scos netricotat. Rîndul 9: 6 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi se scoate nelucrat. 2 ochiuri luate din faţă împreună şi lucrate pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat.Modelul 4 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi scos netricotat. Rîndul 11: 5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 93 . 8 ochiuri pe faţă. Aceste 16 rînduri se repetă. 7 ochiuri pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri luate din faţă împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. 5 ochiuri pe faţă.

2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 4 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi scos netricotat. 4 ochiuri pe dos. 1 ochi netricotat. Rîndul 7: 4 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă şi trecute prin ochiul netricotat. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 2 pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 5: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi scos netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 94 . 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.Modelul 5 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri pe dos.

Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 3 ochiuri pe faţă. 1966. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. Ed. 1 ochi netricotat. 95 . 2 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi netricotat. Tehnică. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe dos. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. 1966. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 96 . 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună.Model 6 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri luate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. Aceste 5 rînduri se repetă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. Ed. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu.

Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos şi trecut prin ochiul nelucrat. Ana Popescu. Ed. 1 jeteu. 1966.Model 7 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Tehnică. Aceste 2 rînduri se repetă. 1 ochi pe faţă şi tras prin ochiul nelucrat. 97 . 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. “Tricotaje de mînă”.

1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 2 ochiuri pe dos. adică pe faţă sau pe dos.Model 8 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: la început de rînd. 2 ochiuri luate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 98 . “Tricotaje de mînă”. iar jeteurile se lucrează pe dos. Ed. Tehnică. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul pînă la sfîrşitul rîndului. 1966. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea. 1 jeteu. apoi urmează modelul – 1 ochi pe faţă.

2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2: se lucrează în întregime pe dos. Ed. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu. 1 jeteu. 99 . “Tricotaje de mînă”.Model 9 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 1966. Tehnică. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă.

1 jeteu. 1 ochi nelucrat. Rîndul 4: 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. 100 . Ed. 1966. iar firul se lasă pe dosul lucrului. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. 1 ochi nelucrat. Se repetă modelul începînd cu rîndul 3. Rîndul 3: 1 jeteu. 1 ochi şi 1 jeteu se tricotează împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat.Model 10 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Ana Popescu. Rîndul 6: 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. iar firul se lasă pe dosul lucrului. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. Rîndul 5: 1 jeteu. iar firul se trece prin dosul lucrului. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi netricotat. Tehnică. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă.

Ana Popescu. 1966. aici se lucrează pe dos. Tehnică. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. iar firul se trece pe faţa lucrului. 101 . 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi nelucrat. cu deosebirea că ochiul care a fost nelucrat în rîndul 1. iar firul se trece pe faţa lucrului. avînd grijă ca jeteul şi ochiul nelucrat să se lucreze împreună. Ed.Model 11 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. apoi se face 1 jeteu şi 1 ochi nelucrat. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2.

iar ultimul ochi rămas pe andrea se lcurează pe dos. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. unul după altul.Model 12 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă). fără să fie scoase de pe andrea pînă se fac 6 ochiuri. Ed. 3 ochiuri pe dos. avînd în vedere inversarea făcută. “Tricotaje de mînă”. În felul acesta toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. Urmează apoi 3 ochiuri pe dos. Rîndul 10: la fel ca rîndul 2. 1966. Rîndul 4: 6 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. 1 ochi înmulţit de 5 ori. Tehnică. 6 ochiuri pe dos. Rîndul 2: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. Rîndul 7: toate ochiurile pe faţă. 102 . 1 ochi pe dos. în ochiul următor se lucrează 6 ochiuri procedînd astfel: se tricotează cîte 1 ochi pe faţă. cu deosebirea că se inversează modelul (1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 6: se trec peste primul ochi pe faţă următoarele 5 ochiuri. după care se dă drumul ochiului de pe andrea.

1 ochi nelucrat. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. firul se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. 103 . Ana Popescu. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă. iar firul rămîne pe dosul lucrului. 1966. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. 1 ochi nelucrat. firul rămîne pe dosul lucrului. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. firul rămîne pe dosul lucrului. ţinînd seama de inversiunea ochiurilor făcute în rîndul precedent. 2 ochiuri pe faţă. Ed. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat.Model 13 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă.

Tehnică.Model 14 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 3 – 6: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Aceste 6 rînduri se repetă. 1 jeteu. iar jeteurile se iau nelucrate pe andrea. Ed. 1966 104 . Ana Popescu.

“Tricotaje de mînă”. 1 ochi nelucrat. apoi ochiul nelucrat se trece peste ochiul obţinut prin tricotarea celor 2 ochiuri împreună. Ana Popescu. 105 . 1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe dos. 1966. 1 jeteu. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. Ed. 1 ochi pe dos. Tehnică. 2 ochiuri pe faţă.Model 15 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu.

Model 16 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 106 . Ed. Tehnică. Rîndul 2: 5 ochiuri pe dos. luate pe stînga. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 4: 5 ochiuri pe dos. 1966. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Ed. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi 4: 3 ochiuri pe dos. Tehnică. 1966. 107 . Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 6: 1 ochi pe dos.Model 17 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. iar ultimul din aceste 3 ochiuri se scapă peste celelalte 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu.

luate pe dreapta. 1 ochi nelucrat.Model 18 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. apoi ochiul nelucrat se scapă peste cel obţinut din tricotarea celor 2 ochiuri lucrate împreună. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 4. Ed. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: se lucrează aşa cum se prezintă. Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 3. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 108 . 1966. Tehnică. Ana Popescu. 1 jeteu. 1 jeteu.

2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 109 . Ed. 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1 ochi pe faţă.Model 19 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1966. “Tricotaje de mînă”.

dantelate. Ed. Rîndul 3: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. Rîndul 4: se lucrează pe dos. 2009 by Shortcut in carte. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. apoi se lucrează pe faţă ochiurile de pe andreaua de rezervă. 110 . 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. tricotaje. Ana Popescu. luate pe stînga. 1 ochi pe faţă. Tehnică. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos.Model 20 – Modele ajurate şi dantelate Posted august 12. 1 jeteu. Tag-uri:ajurate. context. “Tricotaje de mînă”. 5 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1966. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

3 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 10 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 6: 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 8: 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. 2 ochiuri pe dos. 7 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 11 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2: 10 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Ana Popescu. 111 . 4 ochiuri pe faţă.Model 21 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. luate pe stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 4: 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 11 ochiuri pe dos. Ed. 10 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 7 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 10: 10 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu.

2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 3 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. aici se lucrează pe faţă. Tehnică. 112 . Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. iar jeteul şi ochiul lucrat pe faţă. Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos.Model 22 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 12: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: 3 ochiuri pe dos. luate pe dreapta. 1966. Rîndul 14: 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă). 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ed. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. aici se lucrează pe dos (adică ar fi 2 ochiuri pe dos. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 5: toate ochiurile care au fost lucrate pe dos în rîndul 4.

“Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. 1966. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. 1 jeteu. Tehnică. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos.Model 23 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. Ed. Ana Popescu. 113 .

1 ochi nelucrat. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. ochiul nelucrat se trece peste cele 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Ed. Ana Popescu. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Tehnică. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. 114 . peste care se trece ochiul nelucrat. 1 ochi nelucrat.Model 24 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu.

2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 1 jeteu. Rîndul 5: 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 115 . luate pe dreapta. 3 ochiuri pe faţă.Model 25 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. luate pe dreapta. luate pe stînga. luate pe dreapta. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1966. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 1 jeteu. Ed. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. luate pe stînga. Rîndul 3: 1 jeteu. după care ochiul nelucrat se scapă peste cel provenit din cele 2 ochiuri lucrate împreună. Tehnică. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. luate pe stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 3. 5 şi 7: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. Ed. luate pe dreapta.Model 26 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndurile 1. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă. Tehnică. 116 . 1966. luate pe stînga. 1 jeteu.

Rîndul 3. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 5. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 1 jeteu. cu deosebirea că pentru fiecare rînd se merge cu 1 ochi spre dreapta atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi cînd se lucrează şi jeteurile. însă atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi jeteurile se merge cu 1 ochi spre stînga. Tehnică.Model 27 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Ana Popescu. 7 şi 9: se tricotează la fel ca rîndul 1. pentru ca în felul acesta să se formeze linia modelului. Ed. 117 . 1966.

1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. luate pe dreapta. 1 ochi pe faţă. luate pe stînga. 118 . 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Ed. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1966. luate pe dreapta. 1 jeteu. luate pe stînga. Tehnică. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 15: 1 jeteu. luate pe stînga. 1 jeteu. Rîndul 13: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă (ochiul provenit din cele 2 ochiuri luate pe dreapta şi jeteul din rîndul 5) urmează 1 jeteu. luate pe dreapta. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat.Model 28 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. Rîndul 11: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi nelucrat. 5 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Ana Popescu. 4 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu.

1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos.Model 29 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1966. Ed. Rîndul 5: 1 ochi nelucrat. “Tricotaje de mînă”. 119 . Ana Popescu. apoi se tricotează 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Tehnică. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi nelucrat. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. urmează 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. iar firul se lasă în dosul lucrului. Rîndul 7: 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 1 jeteu. urmează 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1 ochi pe faţă.

Tehnică. Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. Ed. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Rîndul 7: ochiurile lucrate pe faţă în rîndul precedent se lucrează tot pe faţă. 120 . iar jeteul dublu nu se lucrează. 1966. ci i se dă complet drumul de pe andrea – se suspendă – lucrîndu-se mai departe ochiul pe faţă. 1 jeteu dublu (se răsuceşte firul de 2 ori pe andrea). Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”.Model 30 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului.

121 . “Tricotaje de mînă”. Ele au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele. 1966.Modele în diverse culori Modelele de tricotaje divers colorate pot fi executate din două sau mai multe culori. În executarea acestor modele se foloseşte mai mult punctul de jerseu şi punctul leneş. Reuşita lor depinde de îmbinarea armonioasă a culorilor care la rîndul ei este determinată de gustul fiecăruia. Ed. Tehnică. Ana Popescu.

1966. ochiul alb se scoate încă o dată fără să se tricoteze. 1 ochi alb se scoate fără să fie tricotat. Rîndul 7: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Rîndurile 1 – 6: se tricotează numai pe faţă (punct leneş) cu lînă albă. Aceste 10 rînduri se repetă. Tehnică. iar firul se trece prin spatele ochiului. “Tricotaje de mînă”. iar firul se trece prin faţa ochiului. alb şi bleu. Rîndul 8: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: se tricotează cu lînă albă: 1 ochi pe faţă la început de rînd. Rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. Ed. iar firul se lasă în spatele ochiului. iar firul se trece prin faţa lucrului. apoi se începe modelul – 1 ochi bleu se scoate fără să fie tricotat.Model 1 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori. apoi urmează modelul – ochiul cu lînă bleu se scoate încă o dată fără să se tricoteze. La sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 10: se începe rîndul cu 1 ochi pe faţă. 122 . 3 ochiuri pe faţă.

1 ochi nelucrat. iar firul se trece prin faţa ochiului. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: se tricotează cu lînă neagră. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. iar firul se trece prin spatele ochiului. toate ochiurile pe dos. Rîndul 5: se lucrează la fel ca rîndul 3. Tehnică. Aceste 6 rînduri se repetă. 1966. Ed. toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: cu lînă neagră: ochiul nelucrat se scoate încă o dată fără să se lucreze. 123 . Rîndul 1: se tricotează cu lînă verde. Rîndul 3: cu lînă neagră: 3 ochiuri pe faţă.Model 2 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori: negru şi verde. 3 ochiuri pe dos.

toate ochiurile pe faţă. Rîndul 3: se tricotează cu galben: 4 ochiuri pe faţă. 124 . Rîndul 1: se tricotează cu maron. 2 ochiuri se iau nelucrate. Rîndul 6: la fel ca rîndul 4. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: se tricotează cu maron. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. Tehnică. Ed. 4 ochiuri pe dos. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 4: se tricotează cu galben: 2 ochiuri nelucrate cu firul trecut prin faţa ochiurilor. Rîndul 8: la fel ca rîndul 2. Rîndul 7: la fel ca rîndul 1. toate ochiurile pe dos. Ana Popescu.Model 3 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – maron şi galben. 1966.

125 . ochiul nelucrat se trece din nou pe andrea luat din spatele andrelei. 1 ochi pe faţă la început de rînd. Tehnică. Rîndul 2: bleumarin. 3 ochiuri pe faţă. iar firul se trece prin faţa ochiurilor. după care urmează modelul: se ridică 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Ed. 3 ochiuri pe faţă. Ochiurile care au fost tricotate pe faţă în rîndul precedent. Rîndul 6: bleumarin. Rîndul 4: alb. Aceste 8 rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: bleumarin. Ana Popescu. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 1: bleumarin. Toate ochiurile pe faţă.Model 4 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – bleumarin şi alb. 1966. iar firul se trece prin spatele ochiului. luîndu-l din spatele andrelei. Toate ochiurile pe faţă. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: alb. Rîndul 5: bleumarin. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 8: bleumarin. se împunge andreaua în rîndul 2 şi se scoate firul formînd 1 ochi lucrat pe faţă care se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor pe faţă. aici se tricotează pe dos.

Se tricotează la fel ca rîndul 1. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 3: verde. 126 . Rîndul 5: roşu. Rîndul 11: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Rîndul 4: verde. 1 ochi pe faţă. iar firul se trece prin faţa ochiurilor. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 12: roşu. Rîndul 8: alb. iar cele nelucrate se ridică din nou tot nelucrate. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat trecut prin spatele ochiului. iar modelul cu fire în culorile alb. Rîndul 6: roşu. Rîndul 9: verde. cărămiziu. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 10: verde. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 7: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 2: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 2. verde. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 1: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 1. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Se tricotează la fel ca rîndul 3.Model 5 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare ca fond. Ochiurile tricotate se lucrează pe faţă. la început de rînd.

după care se poate repeta modelul sau se continuă cu culoarea de fond.După aceste 12 rînduri. cu punct de jerseu. se tricotează 2 rînduri cu maron (culoarea de fond). 127 .

Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Toate ochiurile pe dos. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Ochiurile tricotate se lucrează pe dos. Rîndul 10: roşu. alb şi roşu. Rîndul 5: alb. 2 ochiuri pe faţă.Model 6 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culorile bleumarin. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. Rîndul 1: bleumarin. Rîndul 12: bleumarin. Rîndul 2: bleumarin. 128 . Rîndul 8: roşu. Rîndul 3: alb. luate din spatele andrelei. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. Rîndul 11: bleumarin. Toate ochiurile pe faţă. Toate ochiurile pe dos. Toate ochiurile pe faţă. 2 ochiuri nelucrate. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 7: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 4. iar ochiurile nelucrate se ridică din nou nelucrate. Rîndul 6: alb. 2 ochiuri nelucrate. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: roşu.

Se tricotează la fel ca rîndul 3. Rîndul 14: bleumarin. Rîndul 16: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 7. Rîndul 15: alb. Tehnică. Rîndul 17: alb.Rîndul 13: bleumarin. “Tricotaje de mînă”. Se tricotează la fel ca rîndul 7. Toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Toate ochiurile pe faţă. Ed. Rîndul 21: roşu. Toate ochiurile pe dos. Toate ochiurile pe dos. 129 . 1966. Aceste 24 rînduri pot constitui o garnitură sau se pot repeta formînd un model de contextură. Rîndul 19: roşu. Rîndul 22: roşu. Toate ochiurile pe faţă. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 23: bleumarin. Se lucrează la fel ca rîndul 4. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Rîndul 20: roşu. Rîndul 18: alb. Rîndul 24: bleumarin.

Rîndul 2: alb. Rîndul 3: bleumarin. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Aceste 4 rînduri se repetă.Model 7 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare bleumarin pentru fond. Se tricotează la fel ca rîndul 2. 2 ochiuri pe dos. Ochiul nelucrat din rîndul 1 se lucrează aici pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Rîndul 1: alb. Rîndul 4: bleumarin. iar modelul se lucrează cu fire în culorile: bleumarin. iar firul se trece prin spatele ochiului. Tehnică. alb şi bleu. “Tricotaje de mînă”. 130 . 1966. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă la început de rînd. Ed. iar firul se trece prin spatele ochiului.

restul ochiurilor se tricotează cu bleumarin. Ana Popescu. Se dau ca indicii primele tre rînduri.Model 8 – Modele colorate Se tricotează cu fire bleumarin şi bleu. iar la sfîrşitul rîndului 1 ochi gri. Această deplasare de ochiuri se face pînă ce numărul de ochiuri ale triunghiului central (bleumarin) se micşorează pînă la 3. Ed. “Tricotaje de mînă”. şi anume: Rîndul 1: 1 ochi bleu. Rîndul 2: 2 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. 131 . Se foloseşte punctul de jerseu şi se montează un număr fără soţ de ochiuri. Rîndul 3: 3 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. restul ochiurilor bleumarin. Tehnică. iar benzile se realizează prin deplasarea (mutarea) ochiurilor colorate de pe ambele laturi ale împletiturii. celelalte ochiuri cu bleumarin. Atunci se începe banda bleumarin care începe şi se execută la fel cu cea bleu. 1966.

Se vor prezenta pe rînd fiecare gen de bluză. Înainte de a se începe desenarea unui tipar e necesar: . 132 . pentru a le avea la îndemînă în orice moment. o panglică metrică.Să se procure obiectele necesare tiparului şi anume: o coală de hîrtie de ambalaj de circa 60/80 cm. Fiecare obiect este alcătuit din mai multe piese pentru care se vor desena tipare separate. faţa. Ed. jachete. Indicaţiunile ce urmează se vor referi la tiparele de bluză – pulover şi fustă. 1966. mîneca şi gulerul. Tehnică.) se execută după tipare construite pe măsuri luate direct pe persoana pentru care se lucrează piesa respectivă.Să se noteze măsurile luate în partea stîngă a hîrtiei pe care se desenează tiparul. cu mînecă chimono sau cu mînecă raglan.Tricotaje pentru femei Tricotajele pentru femei (bluze – pulover. întrucît acestea servesc ca bază pentru construirea aproape a tuturor celorlalte tipare pentru îmbrăcămintea de femei. “Tricotaje de mînă”. Bluza poate fi mînecă simplă. . iar fiecare tipar se lucrează pe jumătate. Acestea sînt: spatele. un creion bine ascuţit şi o gumă pentru şters. Fiecare din părţile componente ale tiparului se desenează pe o coală de hîrtie şi apoi se decupează contururile liniilor desenate. Se începe cu desenarea tiparelor necesare confecţionării unei bluze – pulover. fuste etc. Ana Popescu. o linie dreaptă de circa 60 cm lungime.

Din punctul C pe orizontală se aplică 1/4 din măsura de grosime a şoldului minus 1 cm şi se notează un punct. Din punctul C se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala B. Linia de grosime a bustului . Punctul stabilit se notează cu litera E. unde s-a fixat lungimea bluzei. Linia de lăţime a spatelui . Linia de talie .se desenează aplicînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a subraţului minus 3 cm.Din punctul B pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea taliei minus 1 cm şi se notează un punct. Acest unghi constituie cadrul în cuprinsul căruia se desenează tiparul repectiv. Linia de lungime a bluzei .se desenează măsurînd din punctul A în jos pe linia verticală măsura de lungime a spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. paralelă cu orizontala A. . Punctul stabilit se 133 . cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. plus 1 cm şi se notează litera D.reprezintă linia care uneşte spatele cu faţa şi se construieşte astfel: . Din acest punct se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala A. Din punctul B se duce o linie orizontală punctului. Linia de subraţ . .Bluză – pulover cu mînecă simplă (cum se face tiparul) Pentru desenarea tiparului. Din acest punct se duce o linie orizontală paralelă cu liniile precedente. Punctul stabilit se notează cu litera C.Din punctul E pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea bustului minus 1 cm.se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din măsura de lungime a spatelui pînă în talie. se desenează măsurînd din punctul B pe verticală numărul de centimetri care reprezintă distanţa de la talie pînă în direcţia şoldurilor.care este şi linia din dreptul şoldurilor. se construieşte un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei.

măsura care reprezintă distanţa dintre talie şi lungimea bluzei. unde se notează litera C. Răscroiala braţului reprezintă linia pe care se aplică mîneca. printr-o linie oblică prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie punctată. cu laturile nedefinite şi se înseamnă cu litera A. lungimea subraţului minus 3 cm. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Punctul stabilit se notează cu litera B şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. Linia de lungime a bluzei sau linia de şold se desenează măsurînd. 2. Pentru desenarea acestei linii se măsoară 1 cm de la linia punctului spre dreapta pe orizontală E şi se notează un punct. ca şi la spate. 134 . Punctul stabilit se notează cu litera D şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu liniile precedente. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A. Tiparul de faţă.uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm mai sus de orizontala E. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. măsura de lungime a feţei din care se scade lungimea stabilită pentru răscroiala gîtului la partea din spate. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie uşor rotunjită. Răscroiala gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală şi 1/6 din măsura de grosimea gîtului plus 1 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Se uneşte apoi punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie rotunjită ce trece prin punctul stabilit pe orizontala E. din punctul C în jos pe verticală. Linia umărului se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctele A şi E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei. Acest punct reprezintă lungimea subraţului.

Aceasta este măsura de lungime a pensei. Linia umărului. de la răscroitura gîtului spre stînga 2 – 4 cm şi se notează un punct. Din punctul stabilit se duce o linie verticală paralelă cu verticala A – C. Punctul stabilit se uneşte cu vîrful pensei printr-o linie oblică care se prelungeşte cu 1 cm mai sus de linia umărului. Punctul stabilit se uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. pe o distanţă de 20-30 cm. Ca adîncime a pensei se dă 8-12 cm. Această linie ajutătoare indică înclinarea umărului. care se aplică de la umăr în jos. Se unesc între ele punctele stabilite printr-o linie rotunjită. din punctul de lungime a pensei spre stînga şi se desenează o linie egală cu lungimea umărului din faţă minus distanţa cuprinsă între răscroitura gîtului şi pensă. ca apoi să se rotunjească pînă la punctul de lungime a subraţului. Răscroitura braţului se formează unind punctul de lungime al umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie. Acest tipar de bluză cu pensa la umăr aşa cum este decris. care pe circa 1/3 din lungimea ei este aproape paralelă cu linia oblică a pensei. 135 . Se desenează apoi o linie oblică din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A pînă la întîlnirea liniei punctate ajutătoare pe o lungime egală cu lungimea umărului din spate minus 1 cm.Pe linia B se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din măsura de grosime a taliei plus 2 cm şi se notează un punct. . Pentru completarea liniei de umăr se aşază un echer în unghi drept pe linia oblică a umărului. în funcţie de conformaţia corpului. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare la 4 cm sub linia orizontală A.Pe linia D se măsoară 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm. Aceşti 2 – 4 cm variază în funcţie de conformaţia respectivă. Răscroiala gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga 1/6 din grosimea gîtului plus 2 cm şi se înseamnă un punct. în tipar cu pensa sub bust. El poate fi modificat după nevoie şi dorinţă. este indicat pentru persoane cu bustul dezvoltat. de la răscroitura gîtului spre stînga. Pensa de pe umăr se desenează măsurînd pe linia de umăr. Observaţii. Această linie oblică reprezintă linia umărului. paralelă cu aceasta pe o distanţă oarecare.Linia de subraţ se desenează aplicînd măsurile de grosime astfel: . aşa ca pe tipar. Punctul stabilit indică vîrful pensei şi se uneşte cu punctul stabilit pe linia de umăr printr-o linie dreaptă.Pe linia C se măsoară din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. în funcţie de dezvoltarea bustului şi se aplică pe linia de umăr de la linia de pensă spre stînga. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Tot din punctul A se măsoară în jos pe linia verticală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm şi se notează un punct. .

variind după model. 136 . D. aşa ca pe tipar. Linia răscroiturii de la umăr spre spate se desenează unind din nou punctul A cu E printr-o linie adîncită în direcţia liniei punctate cu 6 cm spre stînga de punctul E şi cu 1. plus răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. C. Lungimea cadrului este egală cu lungimea mînecii. Acest tipar de mînecă poate fi folosit şi la mîneca scurtă sau trei sferturi. modificînd lungimile.3. Tiparul de mînecă Desenarea tiparului de mînecă se face pe o coală de hîrtie îndoită în două. Din punctul E se duce o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. Observaţii. După ce se decupează tiparul se desface îndoitura hîrtiei şi se obţine tiparul întreg al mînecii. plus răscroitura gîtului de la partea din faţă a tiparului de bluză din totalul căreia se scade 1 cm. B.5 cm sub linia punctată. iar lăţimea cadrului este egală cu 1/2 din grosimea braţului. Linia A – B se află chiar pe muchia îndoiturii hîrtiei. cu lungimea pe orizontală care este egală cu răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. Linia de subraţ se desenează măsurînd 4 cm din punctul D spre stînga. Lăţimea gulerului este de circa 6 – 10 cm. Tiparul de guler Se construieşte un cadru dreptunghiular A. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină. Răscroitura mînecii (capul mînecii) se desenează unind punctul A cu punctul E prinr-o linie rotunjită. Linia de adîncime a răscroiturii mînecii se desenează măsurînd 15 – 20 cm din punctul C în jos pe verticală şi se notează litera E. 4. B. D. Această linie reprezintă răscroitura mînecii de la umăr spre faţă. C. Marginea îndoiturii reprezintă mijlocul mînecii. Pe această hîrtie se desenează un cadru dreptunghiular care se notează cu literele A.

1966. Colţul din faţă al gulerului se formează prelungind orizontala B cu 3 – 5 cm spre dreapta. aşa cum arată desenul. Ed. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie oblică. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 137 . Punctul însemnat se uneşte cu D printr-o linie uşor rotunjită. Tehnică. Dacă modelul indică un guler fără colţ se rotunjeşte marginea gulerului în punctul B.Răscroitura gulerului se desenează măsurînd 1 cm din punctul C în sus pe verticala C – A.

iar răscroitura braţului se 138 . tiparul se poate modifica astfel: Se poate trece pensa în direcţia bustului pe linia de subraţ procedînd astfel: Se scoate o copie a conturului tiparului de bluză şi pe el se desenează o linie punctată orizontală de la linia de subraţ spre dreapta la 3 – 4 cm sub răscroitura braţului pînă la circa 2 cm de vîrful pensei de pe umăr. Se taie tiparul pe linia punctată.Modificarea tiparului de bluze Tiparul de bluză în forma în care s-a prezentat este indicat. Prin această operaţie se deschide tăietura de pe linia de subraţ. Pentru persoanele cu bustul foarte puţin dezvoltat tiparul de faţă al bluzei poate rămîne fără nici un fel de pensă. iar pensa de pe umăr din direcţia bustului se închide. Pentru persoanele cu bustul mai mic. pentru persoane cu bust mai plin. după cum am menţionat. pornind deschizătura necesară a pensei în direcţia bustului. În acest caz nu se mai desenează pe tipar pensa de pe umăr.

Linia de subraţ poate rămîne în forma prezentată pe tiparul de bază. “Tricotaje de mînă”. iar pentru bluzele cu puţină mînecă – gen kimonou – se prelungessc liniile de umăr cu 1 – 2 cm şi se modifică uşor linia de răscroitură a braţului. această linie va fi dreaptă. aşa ca pe tipar. pentru bluzele cambrate. Pentru bluzele fără mînecă se foloseşte tiparul în forma descrisă. 1966. Ed. faţă. iar pentru bluzele lejere. La fel se procedează şi la tiparul de 139 . Tehnică. Tricotarea bluzelor după tipare fără pensă este foarte simplă şi uşor de realizat. adică punctele de grosimea bustului şi punctul de grosimea şoldului se unesc printr-o linie dreaptă. Ana Popescu. La fel se procedează şi la tiparul de faţă.desenează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie bine rotunjită în partea dinspre subraţ.

“Tricotaje de mînă”. (Elasticul nu se include în lungimea bluzei). Modelul contexturii este format din punct de jerseu. Ana Popescu. Ed. iar ca lungime rămîne linia de talie. Mîneca este trei sferturi. începînd de la vîrful pensei spre umăr se scad ochiurile treptat. Tehnică. 1966. după cerinţele tiparului. 140 . iar decolteul este ascuţit. iar elasticul este simplu – 1 ochi pe faţă. Pentru formarea pensei se închide adîncimea pensei pe umăr şi în dreptul acestei linii. Se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la umăr.Model 1 – Bluze Reprezintă o bluză pentru o persoană cu bustul dezvoltat. 1 ochi pe dos.

Decolteul urmăreşte linia tiparului cu 2 cm deasupra ei.Model 2 – Bluze Această bluză este tricotată cu punct de orez fără bordură. Mînecile sînt lungi şi au manşete late cu elastic. după un tipar cu pensa pe linia de umăr. Ana Popescu. 1 X 1. simplu. În mijlocul feţei este despicat. aplicat în jurul decolteului. formează o garnitură drăguţă. 141 . Ed. formînd un decolteu ascuţit. Lungimea bluzei este marcată de linia de şold a tiparului. 1966. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Această linie este subliniată de un şiret de culoare contrastantă care.

Prezintă un plastron în mijlocul feţei încheiat în nasturi în partea de sus.Model 3 – Bluze Bluza aceasta se lucrează după tiparul cu pensă pe linia de umăr. 142 . “Tricotaje de mînă”. bordura tricotului şi a buzunarelor sînt tricotate cu punct de elastic simplu – 1 X 1. continuat cu un guler drept. de o parte şi de alta a plastronului sînt buzunarele. Ana Popescu. Restul bluzei este tricotat cu punct de orez alungit. Plastronul. gulerul. destul de lat. manşetele. 1966. Tehnică. Ed. În dreptul şoldurilor.

Gulerul este format dintr-o bandă dreaptă. 1966. cu un decolteu montat cu un guler ce se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide în mijlocul spatelui. Tehnică. 143 . Se tricotează după tiparul cu pensă la subraţ. cu mîneci lungi. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. lucrată cu acelaşi model. Ed.Model 4 – Bluze Modelul reprezintă o bluză lejeră. iar modelul contexturii este format din punct de elastic ajurat şi nu prezintă nici un fel de bordură.

Tehnică. Ed. 1966. “Tricotaje de mînă”. de la mînecă şi decolteu este lucrat cu elastic cu ochiuri răsucite. 144 . iar bordura de pe linia de lungime.Model 5 – Bluze Această bluziţă fără mîneci este tricotată după tiparul cu pensă la subraţ. cu punct de jerseu. Ana Popescu. Platca este ajurată.

Model 6 – Bluze
Deşi simplă, această bluză are o notă de o eleganţă deosebită. Se tricotează după tiparul cu pensă

la subraţ, fără mînecă, iar decolteul este lărgit cu circa 2 cm. Pentru contextură este folosit punctul de jerseu, iar marginile bluzei, a mînecilor şi decolteul sînt formate dintr-un elastic cu ochiuri încrucişate. În jurul decolteului prezintă 2 rînduri de ajur care întregesc garnitura. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

145

Model 7 – Bluze

Modelul acestei bluze este format din punct de elastic ajurat fără bordură la marginea bluzei. Se tricotează după un tipar drept fără pensă cu o dechidere în faţă pentru introducerea plastronului. Gulerul cu plastron şi manşetele se tricotează cu punct de elastic cu ochiuri răsucite. Marginea bluzei, a gulerului şi a manşetei sînt tricotate cu fire în nuanţă contrastantă cu fondul, formînd o garnitură discretă. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

146

Model 8 – Bluze

Bluza aceasta se tricotează după tiparul drept, fără pensă, folosind punctul de jerseu. La tiv, la mîneci şi la răscroitura gîtului are cîte o bordură lucrată cu punct de orez şi cîte un rînd de ajur simplu executat astfel: Rîndul 1: (pe faţă) 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, luate din spate. Rîndul 2: (pe dos) toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: (pe faţă) 1 ochi pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 4: (pe dos) toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

147

Model 9 – Bluze

O bluză dantelată şi brodată cu mărgele în jurul gîtului constituie o piesă de îmbrăcăminte de ocazie. Se tricotează după tiparul fără pensă, cu un model de dantelă lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri tricotate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Se repetă pînă la sfîrşitul rîndului unde se adaugă 1 ochi. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi se începe modelul cu: 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, iar modelul începe cu 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, după care urmează modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri se lucrează împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul începe cu 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul, iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
148

Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi începe modelul: 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 6 ochiuri pe faţă. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

149

Model 10 – Bluze

Modelul acestei bluze simple prezintă platca şi mînecile ajurate, iar restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. Se lucrează după tiparul simplu fără pensă, sau după tiparul cu pensă la subraţ “pentru persoane mai dezvoltate”. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se începe cu un număr de ochiuri divizibil cu 12 plus 1 ochi pentru început şi 1 ochi pentru sfîrşitul fiecărui rînd. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 4 ochiuri pe faţă, 1 ochi netricotat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 4 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. La sfîrşit de rînd se va lucra 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă, toate ochiurile pe dos, iar ultimul ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat,
150

1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Cu rîndul al 11-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

151

Model 11 – Bluze

Reprezintă o bluză dreaptă, simplă, lucrată după tiparul fără pensă, sau cu pensă la subraţ pentru persoane mai dezvoltate. În mijlocul feţei prezintă o fentă încheiată cu nasturi. Ca garnitură are bordura şi gulerul ajurat. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizibil cu 6, plus 1 ochi pentru margine. Rîndul 1: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se lucrează 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 1 ochi la margine de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se termină cu 2 ochiuri lucrate împreună şi 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
152

Rîndul 11: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

153

Model 12 – Bluze

Această bluză este lucrată după tiparul de bluză simplă, fără pensă şi este tricotată cu un model ajurat. Bordura, manşetele şi guleraşul sînt tricotate cu un model de elastic simplu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 3. Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, se lucrează apoi pe faţă împreună jeteul pus şi cu ochiul următor, 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, care apoi se tricotează pe faţă împreună cu ochiul următor, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi 3 formează modelul şi ca atare ele se repetă mereu în tricotarea bluzei. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

154

Model 13 – Bluze

Bluziţa aceasta simplă, dar foarte drăguţă se tricotează după tiparul de bluză fără pensă, folosind punctul de orez. Răscroitura mînecilor şi decolteul sînt mărginite cu un şiret tricotat cu o culoare contrastantă, folosind punctul de jerseu. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

155

Ed. 1966. Tehnică. Prin garnitura formată de şiretul lucios cu care este bordat decolteul şi de mărgelele cu care este presărată bluza. Se lucrează după tiparul de bluză fără pensă sau cu pensă la subraţ. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 156 .Model 14 – Bluze Reprezintă o bluză simplă. ea capătă o notă de eleganţă şi o încadrează în rîndul pieselor de îmbrăcăminte de ocazie. tricotată cu punct de jerseu răsucit.

Se pot broda fundiţe divers colorate. 3. 2.Gulerul este tricotat cu punct de elastic simplu 1 X 1. “Tricotaje de mînă”. . Ana Popescu. Gulerul este simplu. .Ajurul este format astfel: 1 jeteu. Ed. . 157 . se poate interveni cu mai multe variante: 1.Model 15 – Bluze Modelul acestei bluze este format din rîndurile de ajur ce traversează contextura. Pentru a da o notă unei bluze simple lucrată cu punct de elastic 1 X 1 sau cu punct de jerseu.Contextura este tricotată cu punct leneş. . Se poate aplica un joc de benzi colorate tricotate cu acelaşi punct ca fondul sau se poate alege un alt punct.Bordura bluzei şi a mînecilor este formată de un elastic simplu 2 X 2. Se pot trasa cîteva linii diagonale lucrate cu lînă simplă în diferite culori sau cu lînă de angora. 1966. Tehnică. 2 ochiuri lucrate împreună.

rezultînd o linie oblică peste linia de umăr. puloverul are gulerul ridicat puţin pe gît la partea din spate. cele două oblice laterale se unesc cap la cap cu capetele reverelor. bineînţeles după ce s-a terminat de lucrat partea dreaptă.Pulover marinăresc Acest pulover este indicat pentru tinerele de 18 ani. Mînecile. În cele de mai sus s-a explicat forma gulerului şi a reverelor ca fiind caracteristice acestui model de pulover. Se lucrează din fire mai groase de lînă de culoare bleu marin. se lucrează cu punct de elastic. nu ajung chiar pînă la încheietura mîinii. în mijloc. se prelungeşte în sus pînă la linia de umăr terminîndu-se la umeri în linie dreaptă. 6 ochiuri care. O altă caracteristică a acestui pulover este şi fenta care se lucrează cu punct de elastic începînd de la o distanţă de 10 cm mai sus de talie. Se lucrează cu punct de jerseu şi cu andrele nr. aşa cum se vede pe model. După cum se vede pe model. nu se lucrează. Pentru fentă se montează în continuarea andrelei de la partea dreaptă. Această prelungire formează reverele puloverului. La fel se procedează şi cu partea stîngă. Pentru a începe fenta. se împarte pe două andrele în părţi egale. Partea stîngă se lasă pe o andrea. 3 sau. iar partea dreaptă se lucrează cu a treia andrea. se procedează astfel: se numără ochiurile. Cu acelaşi punct de elastic se lucrează marginea de jos a puloverului şi marginea mînecilor. iar elasticul fentei care începe de la circa 10 cm mai sus de talie. cînd se ajunge la rîndul de la care trebuie despărţită faţa în două. Gulerul lucrat tot din punct de elastic se completează la partea din spate cu o bantă de forma unui trapez a cărei bază mică este prinsă de răscroitura gîtului la spate. 158 . dacă firul este mai gros. deşi sînt lungi. iar baza mare formează marginea din afară a gulerului. 4. împreună cu 6 ochiuri din corpul puloverului. cu andrele nr.

Acest pulover se poate purta cu o fustă dreaptă. alb. Tehnică. Culoarea fustei sau a pantalonului va fi deschisă (gri. o fustă plisată sau cu un pantalon. 1966. lucrîndu-se o porţiune de 10 – 15 ochiuri. Ed. capătul de jos al fentei de pe dos. se prinde cu un punct oblic.Cînd puloverul este gata. “Tricotaje de mînă”. Pentru stabilirea numărului de ochiuri pe centimetru de împletitură se face întîi proba. 159 . Ana Popescu. după ce s-au călcat toate părţile. muştar) care se armonizează bine cu nuanţa puloverului. cînd persoana care lucrează are experienţă în acest gen de lucru de mînă. Acest pulover se poate lucra după tipar care se desenează după explicaţiile date sau numai după măsurile luate pe corp. care după ce se scoate andreaua se lasă liber şi se măsoară.

care se ia de la răscroitura gîtului. Acest gen de bluză poate prezenta o mînecă lungă. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. spate şi faţă. Tiparul de spate Pentru desenarea tiparului se desenează un unghi cu laturile nedefinite drept în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura dintre talie şi şold.Bluză chimono cu mînecă lungă Bluzele (puloverele) chimono se tricotează dintr-o singură bucată – corsajul şi mîneca – urmărind tiparul respectiv. Pentru desenarea tiparului de bluză chimono este necesară o măsură suplimentară şi anume: Măsura de lungime a mînecii. trecînd peste umăr şi apoi în lungul braţului pînă sub cot. dacă mîneca este lungă. 1. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. măsura de lungime a bluzei pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. trei sferturi sau scurtă şi se compune din două părţi. 160 . pentru care se construieşte cîte un tipar. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a spatelui minus 3 cm şi se notează litera D. sau pînă la încheietura mîinii. dacă mîneca este trei sferturi. unde s-a stabilit lungimea bluzei şi se notează litera C.

Linia de lăţime a spatelui se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din lungimea spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera E. Din punctul F se ridică o linie verticală paralelă cu verticala A pînă la linia de cadru. Lina de subraţ a bluzei se desenează aplicînd măsurile de grosime după cum urmează: . Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului situat deasupra orizontalei A. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. Din punctul E se duce spre dreapta o linie paralelă cu prizontala A. Punctele stabilite se unesc între ele cu o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în formă de unghi drept în punctul G şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera H. cu o linie prelungită. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală.pe linia B se măsoară din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează astfel: se măsoară din punctul E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui plus 2 cm şi se notează litera F.pe linia D se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se înseamnă un punct. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului care se controlează aplicînd măsura din talie în sus pe linia de subraţ. aşa ca pe tipar. 161 . Punctul stabilit se ridică cu 1 cm mai sus de orizontala A. Pe această linie se aplica măsura de lungime a mînecii începînd de la răscroitura gîtului spre dreapta şi se notează cu litera G. .pe linia C se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. iar pe orizontală se măsoară tot din punctul spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului plus 1 cm. . Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul H cu punctul de lungime a subraţului bluzei cu o linie ce se rotunjeşte în dreptul subraţului. apoi se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor adîncită.

Linia de subraţ a bluzei se desenează astfel: . Pentru desenarea tiparului din faţă se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite. spre dreapta.pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. lungimea cusăturii mînecii din spate de la răscroitura gîtului pînă la verticala F.pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. . în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Tiparul din faţă.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B.2. Tot din punctul A în jos pe verticală se aplică aceeaşi măsură plus 2 cm. Linia de lungime a feţei se desenează aplicînd din punctul B în jos. ca şi la partea din spate şi se notează litera C. aşa ca pe tipar. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. lungimea dintre talie şi şold. lungimea bluzei în faţă. Punctul tabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre dreapta pe orizontala lungimea răscroiturii gîtului din spate plus 1 cm şi se notează un punct. Punctul stabilit se coboară cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu 162 . din care se scade lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. . Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie ce se prelungeşte cu 3 cm mai sus de linia D. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A.

“Tricotaje de mînă”. 1966. Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în unghi drept în punctul F şi se duce o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera G. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul G cu punctul de lungime a subraţului bluzei printr-o linie care se rotunjeşte în dreptul subraţului. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie prelungită. 163 . După aceste tipare simple se pot tricota diferite bluze chimono cu mîneca lungă. Ed. Pe această linie să măsoară de la răscroitura gîtului spre stînga lungimea mînecii pînă la încheietura mîinii şi se notează litera F. Tehnică. Ana Popescu.litera E.

manşetele şi talia prezintă o garnitură din elastic simplu 2X2. “Tricotaje de mînă”. Gulerul. Tehnică. Ed. 1966.Model 1 – Chimono cu mîneca lungă Această bluză chimono cu mînecă lungă este foarte potrivită pentru persoanele tinere. Ea prezintă o platcă tricotată cu punct de elastic cu tighel. 164 . Ana Popescu. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit.

1966. Ed. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Ana Popescu. Tehnică. Butonierele sînt executate pe verticală. 165 .Model 2 – Chimono cu mîneca lungă Prezintă o bluză cu un decolteu mic deschis în faţă cu o fentă încheiată în nasturi. “Tricotaje de mînă”. Garnitura de pe cusătura mînecii este formată de o bordură tricotată cu modelul 14. manşetele şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu o singură faţă. Fenta care se prelungeşte ca o bentiţă în jurul decolteului.

După tiparele astfel modificate se pot tricota diverse modele de bluze.Bluza chimono cu mîneca trei sferturi Pentru tricotarea acestui gen de bluze se foloseşte tiparul bluzei chimono cu mînecă lungă cu următoarele modificări: Linia de lungime a mînecii se stabileşte aplicînd din punctele de răscroitură a gîtului la spate şi la faţă măsura de lungime a mînecii trei sferturi. Punctele stabilite (H – spate şi G – faţă) se unesc cu înălţimea subraţului bluzei cu linii care se rotunjessc în direcţia subraţului. Ed. Ana Popescu. Tehnică. În punctele stabilite (punctul G – spate şi F – faţă) se aplică linia în formă de unghi drept şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea braţului luată în punctul unde s-a stabilit lungimea mînecii trei sferturi. “Tricotaje de mînă”. 1966. 166 .

Model 1 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. cu ochiuri răsucite. este lucrată cu punct de ţăsătură. În mijlocul feţei fenta se închide cu 3 nasturi. bordura manşetelor şi talia sînt tricotate cu punct de elastic. 1966. Fenta. Manşetele sînt suprapuse şi marginile au o bordură. Ed. Ana Popescu. dar foarte drăguţă. 167 . “Tricotaje de mînă”. Tehnică. La gît prezintă o fentă care se prelungeşte cu o bentiţă în jurul gîtului.

Ed. Conturul plătcuţei se realizează prin aplicarea acestui elastic pe bluză. prezintă o platcă şi un gulerş din două bucăţi aşezat pe lîngă gît. Drept garnitură. 1966.Model 2 – Chimono cu mînecă trei sferturi O bluză deosebit de drăguţă. “Tricotaje de mînă”. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Ana Popescu. la mîneci şi talie. Plătcuţa este conturată de un elastic simplu 1X1. În spate se închide cu fermoar. Tehnică. care de altfel întregeşte garnitura la guleraş. 168 . care se poate purta în diverse împrejurări.

Aceste dungi pot fi tricotate cu fire de o culoare contrastantă. adică punctul de jerseu. 1966. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Ed. 169 . care este tricotat cu punct de jerseu.Model 3 – Chimono cu mînecă trei sferturi Modelul acestei bluze este format din dungi tricotate cu punct leneş intercalat în fondul bluzei. Manşetele şi gulerul pot fi tricotate cu punct de semielastic 1X1. Ana Popescu. folosind punctul leneş sau chiar acelaşi punct cu fondul.

Tehnică. 1966. Ana Popescu. Ed. 170 . bentiţa din jurul gîtului şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu ochiuri încrucişat.Model 4 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. “Tricotaje de mînă”. Garnitura ce o prezintă pe linia de cusătură a mînecii este formată dintr-o bordură tricotată. Manşetele. dar cu o notă de eleganţă discretă este tricotată cu punct de ţesătură.

Culorile cu care este lucrat modelul se aleg după gust. Această garnitură se poate tricota în contextura bluzei sau separat. 171 . Tehnică. Manşetele sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. 1966. cu o garnitură formată de un model romînesc. “Tricotaje de mînă”. cu excepţia manşetelor. Ed. şi apoi aplicate pe bluză. bluza prezintă o fentă mărginită cu modelul romînesc.Model 5 – Chimono cu mînecă trei sferturi Acest model prezintă o bluză gen cazacă. este tricotată cu punct de jerseu. Ana Popescu. Toată bluza. În mijlocul feţei.

Din punctul M se coboară cu 1. aşa ca pe tipare. prelungind linia cu 3 cm. 1966. ca să fie egale între ele. Tehnică.Bluză chimono cu mînecă scurtă Acest gen de bluză se tricotează după tipare construite la fel cu cele de la bluza chimono cu mînecă lungă.5 cm. Din punctul stabilit se duce o linie uşor pierdută în linia de umăr. 172 . După ce s-au obţinut aceste tipare se pot tricota diferite bluze cu mînecuţă scurtă. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Linia de umăr. la spate şi la faţă. Ana Popescu. Linia de cambrură a subraţului se realizează unind între ele punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime a taliei şi acesta cu punctul de grosime a bustului. Se controlează liniile de umăr (la spate şi la faţă). se prelungeşte pînă la întîlnirea liniei de subraţ unde se notează litera M. care se modifică în felul următor: Linia de subraţ a bluzei la spate şi la faţă se desenează unind punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime al bustului printr-o linie pînă mai sus de punctul de înălţime al umărului. “Tricotaje de mînă”. Ed. Linia de răscroitură a braţului se formează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie rotunjită.

Acest ajur se realizează tricotînd acest model ajurat. Ed. 1966. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Marginea bluzei şi bentiţa din jurul decolteului sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. cu o garnitură formată din rînduri ajurate. Tehnică. 173 .Model 1 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză tricotată cu punct de jerseu.

Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu.Model 2 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză tinerească este tricotată din două culori. Ed. Bordura bluzei. după gust. 1966. a decolteului şi gulerul sînt tricotate cu punct de orez. cît şi la fondul bluzei. Se pot folosi. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 174 . şi alte puncte de tricotaj atît la garnitură. la alegere. Tehnică.

a bluzei şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Ed. 175 .Model 3 – Chimono cu mînecă scurtă Modelul prezintă o bluză simplă cu un decolteu alungit pe umeri. 1966. Ana Popescu. Marginea decolteului. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu pe dos (dosul tricotajului reprezintă faţa lucrului).

Bentiţa din jurul gîtului şi de la fentă. În jurul gîtului. În mijlocul feţei bluza prezintă o fentă ascunsă sub o bentiţă. 176 . Ana Popescu.Model 4 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză uşoară de vară este tricotată cu punct de jerseu şi ajur. Tehnică. Ed. “Tricotaje de mînă”. manşetele şi talia sînt lucrate cu elastic cu ochiuri încrucişate. 1966. decolteul este mărginit cu o bentiţă ce se înoadă în mijlocul feţei.

Ana Popescu. Modelul romînesc poate fi lucrat numai cu o singură culoare contrastantă faţă de fond.Model 5 – Chimono cu mînecă scurtă Reprezintă o bluză originală cu o garnitură formată din model romînesc. Marginea decolteului. 177 . după dorinţă. sau poate fi executat cu mai multe culori. ca şi a bluzei. din care cauză formează o linie ridicată pe gît şi alungită uşor pe umeri. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Ed. Decolteul este drept. Această bluză se tricotează cu punct de jerseu. sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. 1966.

1966. Ed. Ana Popescu. ajurată. 178 . a mînecilor şi talia sînt tricotate cu punct de semielastic 1 X 1. este tricotată cu modelul 1. “Tricotaje de mînă”.Model 6 – Chimono cu mînecă scurtă O bluziţă de vară. scurtă pînă în talie. Decolteul este larg şi alungit pe umeri. Tehnică. Marginea decolteului.

cu o bentiţă în jurul gîtului şi este închisă cu un fermoar în mijlocul spatelui. 1966.Model 7 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză deosebit de frumoasă cu o garnitură formată din platcă ajurată. “Tricotaje de mînă”. 179 . Tehnică. iar benzile de ajur ce formează plătcuţa sînt tricotate cu modelul 19. Bluza este scurtă pînă în talie. Ed. Ana Popescu. Bentiţa din jurul gîtului este lucrată cu punct de semielastic 1 X 1.

“Tricotaje de mînă”. Ed. Bluza este tricotată în întregime cu punct de jerseu. 180 .Model 8 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză prezintă o frumoasă garnitură cu model românesc. Tehnică. 1966. Decolteul este drept şi se realizează după un tipar la care nu se mai desenează răscroitura gîtului la faţă şi spate. Ana Popescu.

Ana Popescu. Aceste 8 rînduri se repetă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1966. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. apoi se începe modelul – 1 jeteu. Rîndul 7: se lucrează la fel cu rîndul 3. mărginit cu un galon de culoare contrastantă şi se înnoadă în mijlocul feţei. 2 ochiuri pe faţă. Ed. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. Manşetele şi bordura bluzei sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. 181 . Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Are un decolteu larg. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile se lucrează pe dos. oval. avînd grijă să se termine rîndul cu un jeteu şi 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Se repetă modelul. apoi urmează modelul – 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 1: 1 jeteu. Restul bluzei este tricotat cu următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 4. 2 ochiuri pe faţă.Model 9 – Chimono cu mînecă scurtă Este o bluză tricotată cu un model dantelat.

cu decolteul pe gît şi marginile cu o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. 182 . 1966. Bluza este lcurată cu modelul ajurat 9. “Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică. Ana Popescu. ajurată.Model 10 – Chimono cu mînecă scurtă O bluză dreaptă.

Decolteul este drept. Ana Popescu. 1966. 183 . Tenică. În faţă dungile merg vertical pînă la nivelul plătcuţei. Ed. de unde se lucrează pe orizontală. “Tricotaje de mînă”. Este tricotată cu două culori. alungit pe umeri şi se închide în mijlocul spatelui. lucrate cu punct de jerseu sau cu punct de semielastic lat.Model 11 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză lucrată cu un joc de dungi.

La mîneci se foloseşte aceeaşi măsură de lungime ca la bluza chimono. Pentru fiecare piesă componentă se construieşte un tipar. Linia de lungime a bluzei se desenează din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Tiparul părţii din spate Pentru desenarea tiparului se construieşte în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. indiferent dacă sînt lungi. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. . după ce s-a tricotat pînă la răscroitura braţului. lungimea bluzei pînă în talie şi se notează litera B. care au fost şi ele tricotate pînă la răscroitura braţului. se pot lucra separat în întregime sau.pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se înseamnă un punct. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Linia de subraţ se desenează procedînd astfel: . Din punctul D se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. se poate tricota o dată cu spatele şi faţă. treisferturi sau scurte. Mînecile. lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre dreapta pe orizontală 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. 184 .Bluză cu mînecă raglan Acest gen de bluze sînt formate dn faţă. spate şi mîneci.

Se unesc apoi între ele punctele stabilite printr-o linie ce se prelungeşte cu 1 cm deasupra orizontalei D.pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 1 cm şi se înseamnă un punct. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea bluzei pînă în talie minus 1.5 cm şi se notează un punct.5 cm şi se notează litera B. aşa ca pe tipar.pe linia de lungime a bluzei se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. Răscroitura gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală.. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B.pe linia de bust se aplică din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului şi se înseamnă un punct. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: . Punctul stabilit reprezintă înălţimea subraţului. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului minus 3 cm şi se notează litera E. . Tot din punctul A se măsoară în jos pe verticală 1/6 185 . Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Linia de aplicare a mînecii raglan se formează unind punctul E cu punctul de înălţime a subraţului cu o linie uşor rotunjită. Tiparul părţii din faţă Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A.pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct. Linia desenată se prelungeşte cu 3 cm deasupra liniei de bust. . Se uneşte punctul E cu punctul de răscroitură de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Se unesc între ele punctele stabilite. Răscroitura gîtului se formează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontala 1/6 din grosimea gîtului minus 1.

Ana Popescu. poate fi şi numai pînă în talie. Se măsoară apoi 4 1/2 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. iar lăţimea va fi egală cu 1/2 din grosimea braţului. După aceste tipare se pot tricota diverse modele de bluză cu mînecă raglan. ca şi a celorlalte. Lungimea acestei bluze. Observaţii. Linia de aplicare a mînecii raglan se desenează unind punctul de răscroitură a gîtului după orizontala A cu punctul de lungime a subraţului cu linia uşor rotunjită. aplicînd din punctul C în jos pe verticală distanţa A – E de la partea din spate a bluzei. însă numai pînă la elasticul sau la bordura ce urmează să se facă bluzei respective. 186 . În acest caz. aşa ca pe tipar. C. Ed. linia de talie va reprezenta lungimea bluzei. aşa ca pe tipar. B. Lăţimea acestora nu este inclusă în lungimea bluzei pînă în talie. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. Tehnică. Din acest punct se duce spre stînga o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. pentru mîneca lungă. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează măsurînd din punctul B spre dreapta 1/2 din grosimea încheieturii mînecii.din grosimea gîtului. Linia de răscroitură a mînecii. sau a grosimii braţului pentru mîneca treisferturi şi pentru mîneca scurtă. “Tricotaje de mînă”. D. Punctul însemnat se notează cu litera E. Acest cadru se notează cu literele A. Tiparul de mînecă Se desenează un cadru dreptunghiular cu lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii raglan (se ia la fel ca la mîneca chimono). Această linie reprezintă răscroitura mînecii raglan. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare. 1966. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie uşor rotunjită.

iar firul rămîne pe dosul lucrului. După aceasta se dă drumul ambelor ochiuri deodată de pe andrea. 187 . Urmează apoi 1 ochi pe dos. ci se lucrează al doilea ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Acest ochi nu se tricotează.Model 1 – Mînecă raglan Această bluză cu mînecă lungă este tricotată cu modelul următor: Rîndul 1: se introduce andreaua în primul ochi. Ana Popescu. iar ochiul încrucişat se lucrează pe dos. Rîndul 2: deasupra ochiului pe dos din rîndul anterior se tricotează 1 ochi pe faţă. În mijlocul feţei prezintă o fentă închisă cu un şnur înnodat. Ed. dar nu se scoate ochiul de pe andreaua stîngă. Gulerul. manşetele şi bordura bluzei se lucrează cu punct de semielastic 1 X 1. ca şi cum s-ar tricota pe dos. obţinîndu-se astfel 1 ochi încrucişat. se trece firul şi prin primul ochi. 1966.

1966.Model 2 – Mînecă raglan Prezintă o bluză lucrată cu lînă angorată şi este tricotată cu punct de jerseu. Ed. 188 . manşetele şi bentiţa din jurul decolteului sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. Decolteul este ascuţit. Bordura bluzei şi a gulerului. Tehnică. mărginit cu o bentiţă şi un guler lucrat cu model românesc. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.

1966. Ana Popescu. 189 . Decolteul este ascuţit şi este mărginit de o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. cînd se poate purta cu pantalon sau cu o fustă dintr-un material mai plin. Tehnică. Această bluză este foarte indicată pentru primăvară şi toamnă. “Tricotaje de mînă”.Model 3 – Mînecă raglan Se tricotează din lînă de angora cu punct de elastic 2 X 2. Ed.

Tehnică. manşetele şi bentiţa ce mărgineşte decolteul sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. În acest scop trebuie să se ţină seama de grosimea firului şi de culoarea ce se alege. cu o deschidere în mijlocul feţei. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. “Tricotaje de mînă”. cu mîneca trei-sferturi poate fi purtată în orice împrejurare.Model 4 – Mînecă raglan Această bluză simplă. Marginea bluzei. Ed. 190 . 1966. Bluza are un decolteu rotund. Ana Popescu.

191 . după culoarea de fond şi după culoarea fustelor cu care se îmbracă şi cu care trebuie să se asorteze. “Tricotaje de mînă”. 1966. Tehnică. Ed. întrucît cu o singură fustă se pot purta mai multe feluri de bluze. ca şi decolteul. Culorile cu care se lucrează galonul variază după gust. de ceva nou şi chiar elegantă. Linia de talie. sînt mărginite cu un elastic simplu 2 X 2. Acelaşi galon mărgineşte şi manşetele.Model 5 – Mînecă raglan Această bluză lungă pînă în talie este lucrată cu punct de jerseu. Ana Popescu. Bluzele sînt foarte practice. Drept garnitură are un galon lucrat cu model românesc introdus pe linia mînecii raglan. fapt care aduce o notă de variaţie în îmbrăcăminte.

Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Tiparul din spate al fustei Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A.pe orizontala A se aplică din punctul A spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează cu un punct. În dreptul şoldului această linie se rotunjeşte uşor. Linia de lungime a fustei se desenează aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a fustei şi se notează litera B. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină. Fusta în formele enunţate se lucrează din două părţi şi anume – spate şi faţă.pe linia de lungime se măsoară 1/4 din grosimea şoldului pentru fustele drepte şi 3 – 5 cm pentru fustele evazate. Linia de talie se desenează măsurînd 1.5 cm din punctul A în jos pe verticală. Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie rotunjită. .Fuste Fustele tricotate pentru fetiţe ce au depăşit vîrsta de 12 ani şi pentru persoanele adulte nu se execută decît cu o linie dreaptă sau uşor evazată. 192 . Pentru fiecare parte se desenează un tipar. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A.pe linia de şold se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. . cu pliseu. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: .

Pe linia de lungime se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm pentru fustele drepte şi plus 5 – 7 cm pentru fustele evazate. Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Ed. Explicaţiile amănunţite se găsesc în text. Din punctul C se duce pre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Futa cu pliseuri se tricotează dintr-o singură bucată. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea fustei şi se notează litera B. Tehnică. plus 2 cm şi se notează un punct. După acesste tipare se tricotează diferite fuste. Pe linia de şold se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. la modelul respectiv. “Tricotaje de mînă”. urmărind linia fustei drepte. Ana Popescu. Linia de talie se desenează măsurînd 2.5 cm din punctul A în jos pe verticală. Pe linia A se aplică punctul A spre stînga 1/4 din grosimea taliei. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie uşor rotunjită. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină rotunjită în dreptul şoldului. Linia de subraţ se desenează aplicînd ca şi la spate măsurile de grosime. 1966.Tiparul din faţă al fustei Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. 193 .

Tricotarea începe de la linia de talie şi se urmăreşte linia tiparului. 1966. Fusta este tricotată cu punct de jerseu răsucit. Tehnică. Pe cusătura şoldului în partea stîngă din talie în jos se face o fentă ce se închide cu un fermoar. completată cu o jachetă tricotată la fel. La lungime se tricotează 2 – 3 cm în plus pentru tiv. “Tricotaje de mînă”.Model 1 – Fuste Această fustă dreaptă. formează un compleu deosebit de elegant. 194 . Ed. Ana Popescu.

Model 2 – Fuste
Prezintă o fustă dreaptă completată cu o bluză tricotată la fel, cu punct de jerseu. La lungimea

fustei se va ţine seama că e necesar să se facă un tiv de 2 – 3 cm. În talie se închide cu un fermoar pe cusătura stîngă a şoldului. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

195

Model 3 – Fuste

Acest model prezintă o fustă evazată care, purtată cu o bluză de culoare contrastantă şi cu un bolerou la fel ca fusta, constituie un compleu foarte drăguţ. Fusta şi boleroul sînt tricotate cu punct de orez. În jurul boleroului se tricotează o margine cu punct leneş. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

196

Model 4 – Fuste
Această fustă cu pliseu solei se tricotează circular de la şold în jos, adică faţa şi spatele se lucrează odată. Pentru aceasta se foloseşte andreaua rotundă. La început se lucrează pe două andrele, ca să

se poată forma fenta din talie, întrucît altfel fusta nu se poate îmbrăca. După ce s-a tricotat pînă în dreptul şoldului, unde nu se fixează deschiderea pliseurilor (în dreptul şoldului sau chiar mai sus de şold) se trec ochiurile împletiturii pe o andrea rotundă cu care se continuă lucrul. Numărul pliseurilor se fixează după dorinţă şi se procedează astfel: Numărul general de ochiuri se împarte la numărul pliseurilor şi apoi se fixează cu aţă colorată locul fiecărui pliseu. În dreptul semnelor respective se începe adăugarea treptată a ochiurilor, începînd cu 1 ochi. Pe marginile pliseului se ridică cîte 1 ochi din două în două rînduri. Lucrătura de fond a fustei se poate face cu punct de orez sau cu punct de jerseu simplu sau răsucit. Lucrătura pliseului este executată cu punct de jerseu lucrat pe dos, iar linia din mijlocul pliseului se realizează ridicînd cîte 1 ochi pe dos, din două în două rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

197

Rochii

Rochiile tricotate sînt foarte plăcute la purtat. De obicei ele au o linie dreaptă. Mîneca poate fi lungă, trei-sferturi sau scurtă simplă, chimono sau raglan. Pentru realizarea unei rochii se vor folosi tiparele de bluză şi fustă. (Se ştie că bluza si fusta unite pe linia de talie formează o rochie.) Întrucît tiparele de bluză lungi pînă la şold cuprind în ele şi partea dintre talie şi şold a fustei (această porţiune a bluzei şi fustei se suprapun coincind toate liniile), urmează doar ca la tiparele de bluză să completăm fusta. În acest scop se va proceda în felul următor.

Tipar pentru rochii La tiparul din spate al bluzei simple chimono sau raglan se fac următoarele completări: Linia de mijloc a spatelui vertical A se prelungeşte pe o distanţă oarecare.

198

Linia de lungime a bluzei, orizontal C, devine linie de şold.

Linia de lungime a rochiei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea fustei, unde se notează litera M. Din punctul M se duce spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă o linie paralelă cu orizontala B. Linia de subraţ se completează măsurînd din punctul M spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă, distanţă de pe linia de şold, linia C, pentru rochiile cu linie dreaptă şi plus 3 – 5 cm pentru rochiile evazate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a şoldului de pe linia C, printr-o linie plină. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu tiparele construite pentru bluze. La fel se procedează cu desenarea tiparelor pentr rochiile chimono şi pentru cele cu mîneca raglan.

După aceste tipare se pot tricota diferite rochii.

199

Model 1 – Rochii

Această rochie dreaptă se tricotează cu punct de jerseu răsucit. În jurul decolteului are un guler care se închide cu o fundă. Aceată fundă poate fi confecţionată din material lucios sau mat, uni, ecosez sau cu buline, în tonul rochiei sau de culoare contrastantă. Alegerea ei depinde de împrejurarea în care se îmbracă rochia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

200

Model 2 – Rochii

Prezintă o rochie simplă, închisă în mijlocul feţei cu nasturi. Decolteul este drept şi alungit pe umeri. Mîneca este scurtă, iar în talie are un cordon închis cu cataramă. Tricotarea acestei rochii se face cu punct de ţesătură. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

201

Jachete
Jachetele sînt foarte potrivite pentru purtat primăvara, toamna şi în zile de vară mai răcoroase. Ele se pot face cu sau fără guler, decoltate, închise sau nu în mijlocul feţei. Tiparele de jachetă se aseamănă întru totul cu tiparele de bluză, cu deosebirea că sînt mai largi şi au o fentă în mijlocul feţei. Tiparul de spate

Tiparele de spate se desenează la fel cu tiparele de bluză la care se fac următoarele modificări: Linia de subraţ se desenează aplicînd pe linia de lungime, din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldurilor plus 1 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului, plus 1 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold printr-o linie simplă. Linia de umăr. Pentru desenarea acestei linii se aplică din punctul A şi D spre dreapta 1/2 din lăţimea spatelui plus 1 cm. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie verticală punctată. Pe această linie se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. La tiparele de spate pentru jacheta chimono sau cu mînecă raglan se modifică numai linia de subraţ, aşa cum s-a descris mai sus. Tiparul de faţă

Tiparele de faţă, atît la jacheta simplă, cît şi la cele chimono şi cu mîneca raglan, rămîn la fel cu tiparele de faţă ale bluzelor respective, cu excepţia liniei de subraţ, care se modifică astfel:

202

Linia de subraţ a jachetei se desenează aplicînd măsurile de grosime: pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 3 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plu 3 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul stabilit pe orizontala C printr-o linie plină. Fenta se desenează prelungind linia de lungime cu 3 cm spre dreapta în afara punctului C. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul răscroiturii gîtului. Punctul însemnat se uneşte cu răscroitura gîtului printr-o linie dreaptă. La jachetele care nu se închid în faţă, sau care se închid cap la cap nu se face fentă. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu cele de la bluză. După tiparele obţinute se tricotează diferite jachete. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

203

Model 1 – Jachete

Jacheta aceasta simplă este decoltată pînă deasupra bustului şi încheiată în faţă cu nasturi. Marginea, decolteul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic, iar restul jachetei este tricotat cu punct de orez alungit. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

204

Model 2 – Jachete

Acest model prezintă o jachetă cu plastron dantelat. Se lucrează după tiparul de jachetă simplă cu pensa la umăr. Scăzăturile necesare pensei se fac pe linia plastronului. Această linie rămîne dreaptă, iar scăzăturile se fac pe partea laterală (dinspre răscroitura braţului), care este lucrată cu punct de jerseu, care permite efectarea scăzăturilor cu uşurinţă. Jacheta este tricotată cu punct de jerseu, iar plastronul dantelat se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu la început de rînd, apoi 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, fără să se tricoteze, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă pînă la capătul rîndului. Se repetă modelul după nevoie, iar rîndul se termină cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă, 9 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe dos, 1 ochi adăugat, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 7 ochiuri pe dos, 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. Modelul se repetă, avînd grijă ca la sfîrşitul rîndului să se termine cu 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 1 ochi pe dos. Se repetă aceste 4 rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

205

decolteul este mărginit cu un guler lat. a buzunarelor şi fenta sînt tricotate cu punct de semielastic. “Tricotaje de mînă”. manşetele. Pe şolduri are buzunare. marginea jachetei. Ana Popescu.Model 3 – Jachete Este o jachetă groasă. Jacheta este tricotată cu punct de elastic cu spinişori. Ed. 196 206 . iar gulerul. Tehnică. închisă în mijlocul feţei cu nasturi.

manşetele. Gulerul este lat. 1966. iar gulerul. Tehnică. terminată cu o manşetă lată. Ed. fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de jerseu 2 X 1.Model 4 – Jachete Această jachetă dreaptă din lînă obişnuită sau de angora. Fondul jachetei este tricotat cu punct de jerseu. Mîneca este raglan. este închisă în mijlocul feţei. 207 . “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.

iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Model 5 – Jachete Prezintă o jachetă dantelată. 2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. Se repetă modelul. Mînecuţa este scurtă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. 1 ochi nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. a decolteului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. deschisă în faţă. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. apoi 1 jeteu. 208 . 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. Restul jachetei se tricotează după următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 8. 2 ochiuri pe faţă. 6 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. iar la sfîrşit de rînd se termină cu 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat deasupra scăzăturii. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. Se repetă modelul. apoi urmează modelul: 1 jeteu. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. la început de rînd. 1 ochi nelucrat. Marginea jachetei. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. apoi 1 ochi pe faţă.

1966. Ed.“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 209 . Tehnică.

Este închisă pînă la gît în mijlocul feţei. Fenta din mijlocul feţei şi decolteul sînt marginile cu bentiţe lucrate cu punct de semielastic 1X1. Are mîneca trei- sferturi.Model 6 – Jachete Este o jachetă uşor cambrată în talie. Ana Popescu. 1966. Tehnică. 210 . Ed. “Tricotaje de mînă”. Fondul jachetei este încrustat cu un model românesc şi este lucrat cu punct de jerseu.

fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Această jachetă este tricotată cu punct de elastic ajurat.Model 7 – Jachete O jachetă simplă. cu buzunare şi cu un guler lat. cu mînecile treisferturi. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. Marginea jachetei. Ana Popescu. a buzunarelor. Ed. 211 . 1966.

iar marginea jachetei. Ed. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 212 . Jacheta este tricotată cu elastic lat. fenta. manşetele şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. 1966. Are mîneca trei-sferturi şi în jurul decolteului un guler lat. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. Tehnică.Model 8 – Jachete Reprezintă o jachetă lucrată din lînă de angora.

În mijlocul feţei se închide cu un fermoar. Modelul ajurat se tricotează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Tehnică.Model 9 – Jachete Această jachetă are mîneca chimono şi decolteul înalt. 1 jeteu. 1966 213 . Toată jacheta este lucrată cu punct de jerseu încrustată cu rînduri de ajur. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Aceste 3 rînduri formează încrustaţia ajurată. 2 ochiuri lucrate împreună. Ed.

Elasticul de la mîneci are o lăţime de circa 8 cm. se montează întîi 12 ochiuri. Numărul de ochiuri care se montează la începutul fiecărei părţi este în raport cu grosimea firului de lînă. Are două buzunare şi este închisă în mijlocul feţei cu un nasture. Restul jachetei este lucrat ca modelul 4. Model: Această jachetă este lucrată din fire buclate din lînă albă. se lucrează 10-15 rînduri. Se poate lucra şi din fire de lînă nebuclate. iar pe margine are o bordură din punct de elastic. a feţelor şi din jurul răscroiturii gîtului se lucrează cu punct de semielastic. Marginea buzunarelor. cu mînecă lungă obişnuită. se scoate andreaua şi se măsoară lăţimea acestei probe. încheiată în faţă cu 6 nasturi din sidef gri. Această jachetă se lucrează după tiparele prezentate. Numărul 214 . Jacheta este dreaptă. la care se aplică dimensiunile luate pe corpul persoanei pentru care se lucrează. iar cel de la marginea jachetei şi de la fentă de circa 5 cm.Model 10 – Jachete Reprezintă o jachetă cu mîneca raglan. Pentru a stabili numărul de ochiuri care se montează pentru fiecare parte. ca şi la marginea jachetei. La mîneci jos. cu punct de jerseu ca şi întreaga jachetă. Gulerul este lucrat dintr-o bandă dreaptă. care apar frumos în evidenţă. se face de asemenea elastic. de angora sau de mohair.

sau în carouri. 215 . Ana Popescu. spate. bleumarin). înseamnă că sînt necesare 3 ochiuri pentru 1 cm. ca şi pentru fiecare parte (faţă. dacă cele 12 ochiuri montate au 4 cm.de centimetri găsiţi ajută la calculul necesar. guler). O persoană înaltă şi suplă poate purta această jachetă cu o fustă plisată uni. Tehnică. iar o persoană mai plină poate purta jacheta cu o fustă dreaptă uni de culoare mai închisă (gri. Se împarte numărul de ochiuri care au fost montate la numărul de centimetri care s-au constatat la măsurare şi rezultă numărul de ochiuri care este necesar pentru împletirea unui centimetru. maron. “Tricotaje de mînă”. 1966. De exemplu. Ed. După acest calcul se poate uşor stabili numărul de ochiuri necesar pentru dimensiunile jachetei. negru. mîneci. Această jachetă se poate purta cu o fustă dreaptă sau plisată.

Vesta Vesta se poartă peste bluză şi completează drăguţ îmbrăcămintea în zilele mai răcoroase. Linia de lungime a vestei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea din talie şi punctul unde s-a stabilit lungimea vestei (de obicei sînt circa 8 – 10 cm). pentru care se construieşte cîte un tipar. Din punctul D se desenează spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Tiparul din spate Se desenează un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Această linie poate reprezenta şi linia de lungime a vestelor scurte pînă în talie. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linii pline. care a fost luată în dreptul unde s-a stabilit lungimea vestei. vesta se compune din două părţi. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea pînă în talie şi se notează litera B. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. 216 . Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime. Indiferent de forma şi lungimea ei. spate şi faţă. Vesta poate avea diverse forme şi poate fi lungă pînă în talie sau pînă spre şolduri. Punctul stabilit se notează cu litera C. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Pe linia de lungime se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului. Pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct. Pe linia de bust se măsoară 1/4 din grosimea bustului. şi se notează un punct.

Din punctul D se duce o linie paralelă cu orizontala B. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură de pe orizontala A printr-o linie plină. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura a subraţului pînă în talie. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontală şi se notează cu litera E.Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1 cm şi se notează un punct. Tiparul de faţă: Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura stabilită între talie şi punctul de lungime a vestei şi se notează litera C. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea feţei pînă în talie minus răscroitura gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. Pentru desenarea acestei linii se măsoară din punctul A spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. care formează umărul. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită. Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de înălţime a liniei de subraţ printro linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. Linia de umăr. ca şi la partea din spate. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta pe orizontală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm. 217 . Pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din măsura de grosime a şoldului (care a fost luată în direcţia lungimii vestei) plus 2 cm şi se notează un punct. Din punctul B se desenează o linie paralelă cu prizontala A. Această linie. poate rămîne linia de lungime a vestei. Din punctul C se duce o linie paralelă cu orizontala B. aplicînd în prealabil măsurile de grosime. Linia de subraţ se desenează ca şi la spate. minus 3 cm şi se notează litera B.

Pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 2 cm şi se notează un punct. Pe această distanţă se întăreşte orizontala D. întrucît formează o latură a pensei. Observaţie Linia de subraţ expusă în text reprezintă o linie cambrată în talie. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontală lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate plus 1 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de vîrf al pensei printr-o linie plină. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie uşor adîncită. Această linie poate fi şi dreaptă la o vestă lejeră. care se poate modifica ca formă şi adîncime după dorinţă. Punctele stabilite se unesc printr-o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. Linia de pensă. cît şi la spate. care formează a doua latură a pensei. se aplică măsurile de grosime numai pe linia de lungime a vestei şi pe linia de bust. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi apoi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linie plină. Această linie reprezintă decolteul vestei. Pentru desenearea acestei linii se măsoară 10 – 15 cm de la linia de subraţ spre dreapta pe orizontala D şi se notează cu un punct care indică vîrful pensei. aşa ca pe tipar. Tot pe linia de subraţ se măsoară 3 cm de la orizontala D în jos. se procedează astfel: din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A se coboară o linie paralelă cu verticala A în punctul unde se doreşte a se stabili 218 . În acest caz. Exemplu: a) Dacă decolteul este pătrat. atît în faţă.

Această linie poate rămîne în forma aceasta pentru vestele care se închid cap la cap (margine la margine) cu fermoar sau cu copci. Linia de lungime a feţei. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie plină. sau se poate modifica formînd un colţ rotund sau ascuţit în mijlocul feţei după modă sau după dorinţă. Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de adîncime a subraţului printr-o linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. se procedează astfel: după ce s-a stabilit punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A se stabileşte punctul de adîncime a decolteului pe verticala A măsurînd din punctul A în jos pe verticală măsura ce se stabileşte după dorinţă. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul adîncimii decolteului. se procedează astfel: se prelungeşte orizontala C spre dreapta cu 5 – 6 cm şi se notează un punct.adîncimea decolteului. Se prelungeşte linia decolteului în afara liniei de mijloc a feţei tot cu 5 – 6 cm. orizontala C poate rămîne aşa cum este descrisă în text. Dacă se închide cu nasturi se face o fentă pentru butoniere şi nasturi. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala C printr-o linie plină. După acete tipare se pot tricota diferite modele de veste. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. 219 . Linia de umăr se desenează aplicînd din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga lungimea umărului din spate. În acest caz se prelungeşte orizontala C cu 3 cm spre dreapta. Din punctul stabilit se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A pînă la linia de cadru (verticala A). Linia de mijloc a feţei este formată de verticala A – C. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie rotunjită. b) Dacă decolteul este rotund. Dacă vesta se închide la 2 rînduri de nasturi. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu litera E.

Model 1 – Veste Reprezintă o vestă închisă cu nasturi în mijlocul feţei. Are un decolteu ascuţit. Se poate folosi punctul de orez care dă un aspect foarte plăcut. a răscroiturii braţului. Tehnică. cu punct de ţesătură. prelungit pînă sub linia de bust. Ed. 220 . Ana Popescu. a decolteului şi a feţei sînt tricotate cu punct de semielastic. 1966. Este tricotat dintr-o lînă nu prea subţire. Marginea vestei. “Tricotaje de mînă”.

1 ochi pe faţă etc. “Tricotaje de mînă”. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct de elastic ajurat. 1 ochi scos cu jeteu. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe faţă etc. cu decolteul mic şi de formă rotundă. Ed. 1 jeteu. 1966. 1 ochi se scoate nelucrat. Tehnică. În mijlocul feţei vesta este rotunjită. 1 ochi pe dos etc. 1 ochi pe faţă etc. 1 ochi netricotat. 1 jeteu.Model 2 – Veste Această vestă are partea din faţă dintr-o singură bucată. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 221 . Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos. 1 ochi netricotat. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate şi aici cu 1 jeteu. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu un nou jeteu. iar fondul vestei este lucrat cu un model care se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizivil cu 3. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi scos cu 1 jeteu etc. încă 1 ochi cu jeteu. Rîndul 4: 1 jeteu. 1 ochi scos cu 2 jeteuri. Marginea vestei. Ana Popescu. Modelul se repetă începînd cu rîndul 3.

a răscroiturii mînecilor şi decolteul prezintă tivurile îndoite. Marginile vestei. Ana Popescu. în formă pătrată. Fondul vestei este lucrat cu un punct de jerseu răsucit. Ed. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. 222 . Tehnică. “Tricotaje de mînă”. cu un decolteu mic în jurul gîtului.Model 3 – Veste Este o vestă dreaptă. 1966.

Marginile vestei. “Tricotaje de mînă”.Model 4 – Veste Vesta aceasta se închide în faţă cu două rînduri de nasturi. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct leneş. Ana Popescu. 223 . iar marginea vestei prezintă colţuri ascuţite în mijlocul feţei. Tehnică. 1966. Restul vestei este lucrat cu punct de orez alungit. Ed.

Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. Rîndul 3: 3 ochiuri cu punct de orez (deasupra ochiului apărut pe faţă se lucrează 1 ochi pe dos şi invers). 1966. Ed. 3 ochiuri pe dos. 224 . 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri punct de orez. Modelul vestei în întregime este lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 6.Model 5 – Veste Reprezintă o vestă dreaptă. Rîndul 2: jeteurile şi cele 3 ochiuri lucrate împreună se lucrează pe dos. Celelalte ochiuri se tricotează invers de cum au fost lucrate în rîndul 2 (adică cele care au fost lucrate pe faţă în rîndul 2. 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1 ochi pe dos. iar în jurul decolteului are un guler drept. Aceste 4 rînduri se repetă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri împreună pe faţă. aici se vor lucra pe dos şi invers). închisă în mijlocul feţei pînă la gît cu nasturi. 3 ochiuri punct de orez. 3 ochiuri punct de orez. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 1: 1 ochi pe dos.

Pulovere Garniturile sport se tricotează din lînă groasă. Ed. cu modele lucrate dintr-o singură culoare sau mai multe culori. Puloverele se tricotează după tiparele de bluze. Tehnică. ciorapi şi şosete. Ana Popescu. fular. În continuare se vor prezenta diverse modele pentru fiecare componentă a garniturii pentru sport. mănuşi. căciuliţă. 225 . care redau diferite modele româneşti încrustate în contextura diverselor obiecte din garniturile pentru sport. “Tricotaje de mînă”. 1966. Aceste garnituri pentru sport sînt compuse din pulover.

Modelul se repetă. Rîndul 1: 1 jeteu. pînă ce se obţine mărimea ce se doreşte pentru romb. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. Apoi urmează: 226 . 2 ochiuri lucrate împreună. tricotate după modelul următor: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 24 plus 1. Bentiţa din jurul gîtului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. apoi 1 jeteu. crescînd cu cîte 1 ochi numărul ochiurilor de la început şi sfîrşit de rînd. Se repetă modelul. 2 ochiuri lucrate împreună. apoi modelul: 1 jeteu. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună şi apoi 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. iar rîndul se termină cu 5 ochiuri pe faţă şi se repetă modelul. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Modelul se repetă. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd. Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu încrustat cu romburi ajurate.Model 1 – Pulovere Acest model prezintă un motiv dintr-un singur pulover cu mîneca trei sferturi cu o bentiţă în jurul gîtului şi închis în mijlocul spatelui cu un fermoar. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri lucrate pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd. apoi modelul: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă.

Se repetă mpodelul pînă la capăt şi se termină rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună. 1966. Se repetă pînă se întregesc romburile începute şi apoi se repetă modelul. Rîndul 2: 1 ochi la început de rînd. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. Ed. iar mîneca după tiparul de mînecă trei sferturi. 1 jeteu. Puloverul se tricotează după modelul tiparului de bluză dreaptă. 227 . 2 ochiuri lucrate împreună.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună. Ana Popescu. 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. apoi urmează 1 jeteu.

are mînecă lungă terminată cu manşetă. Puloverul se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. Tehnică. ornat cu 4 rînduri de ajur care formează un plastron. manşetele şi bentiţa de la guler sînt lucrate cu elastic cu spinişori.Model 2 – Pulovere Acest pulover este simplu. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. 228 . 1966. Ajurul este lucrat astfel: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 1 jeteu. Marginea puloverului. “Tricotaje de mînă”. Ed. Restul puloverului este tricotat cu punct de jerseu răsucit. iar la gît are o bentiţă simplă şi se închide la spate cu fermoar.

În jurul gîtului are un guler dublu. gri şi alb. 1966. Se tricotează după tiparul de bluză fără pensă. Este tricotat cu punct de elastic ajurat cu 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos 2X1. Ed. Acest pulover este potrivit pentru orice vîrstă. Ana Popescu.Model 3 – Pulovere Acest motiv este potrivit pentru un pulover tricotat cu fire în 3 culori: negru. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 229 . ridicat pe gît şi se închide cu un fermoar pe umărul stîng.

“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. În jurul gîtului are o bentiţă îngustă tricotată cu punct de elastic simplu 2X2. Tehnică. sau culori diferite) cu punct de elastic cu dungi late. Se închide cu un fermoar pe umăr. 1966. 230 . Ed.Model 4 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv se tricotează din 2 culori (2 nuanţe de gri sau albastru.

Rîndul 2: ochiul suplimentar format în primul rînd se tricotează împerună cu ochiul de alături. se scoate firul. Ana Popescu. se tricotează primul şi al doilea ochi pe faţă (firul scos printre cele 2 ochiuri se lasă suficient de lung ca să se poată aşeza frumos). se scoate firul şi se lasă pe andreaua dreaptă. Urmează 6 rînduri pe faţă lucrate cu punct de jerseu. Restul puloverului este lucrat cu modelul următor: După ce s-au lucrat din talie în sus 6 rînduri cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. se tricotează ochiul întîi şi al doilea premergător. Garnitura de pe platcă şi de pe mîneci o poate forma după un model românesc. apoi începe modelul: se împunge andreaua între al doilea şi al treilea ochi. Rîndul 10: ochiul suplimentar format în rîndul anterior se tricotează împreună cu ochiul de alături. Ed. se începe modelul: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. 6 ochiuri pe faţă.Model 5 – Pulovere Un pulover cu garnituri formate din motivul românesc este executat cu punct de jerseu. Pentru executarea acestui pulover se foloseşte tiparul de bluză cu pensă la subraţ şi tiparul de mînecă scurtă. 1966. se împunge cu andreaua între al doilea şi al treilea ochi următor. Tehnică. 231 .

232 . Ed. care se Mînecile şi spatele sînt lucrate cu punct de elastic cu spinişori. 1966. roşu cu negru etc. Puloverul are în jurul gîtului un guler lat care se răsfrînge şi se închide cu un fermoar în mijlocul spatelui. Tehnică.). “Tricotaje de mînă”.Model 6 – Pulovere Aceste motive pentru un pulover sînt lucrate în 2 culori (alb cu negru. Ana Popescu. iar gulerul. manşetele şi cordonul din talie sînt lucrate cu punct de semielastic. Faţa întreagă este încrustată cu motiv românesc. Tiparul după care se lucrează este cel de bluză dreaptă fără pensă. lucrează cu punct de jerseu.

tot cu fire negre. Punctul folosit la executarea modelului. ca şi a întregului pulover este punctul de jerseu. Bentiţa de la guler. Tehnică. 1966. 233 . Ed. Ana Popescu. cu fire negre. “Tricotaje de mînă”. În jurul decolteului are o bentiţă care se ridică pe gît şi se închide în mijlocul feţei. Benzile albe sînt lucrate cu modelul prezentat. Benzile gri sînt lucrate cu diverse figurine. manşetele şi cordonul sînt lucrate în punct de semielastic 1X1.Model 7 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv are partea din faţă lucrată în benzi colorate încrustate cu motive româneşti. Puloverul este tricotat după tiparul de bluză fără pensă.

Puloverul este lucrat după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. Ana Popescu. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu fire albe cu punct leneş. În mijlocul feţei are fentă închisă cu nasturi. Ed. 1966. Tehnică. cu punct de jerseu. Acest model este lucrat cu fire albe sau o culoare la alegere.Model 8 – Pulovere Modelul aceta se lucrează pe un pulover negru cu platcă şi mînecile încrustate cu motivul românesc. 234 . Cordonul din talie este tricotat cu punct de elastic simplu 2X2. “Tricotaje de mînă”.

235 . Tehnică. lucrat cu punct de jerseu. Ana Popescu. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 9 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă încrustată cu motivul românesc din figură. Ed. 1966. Tricotarea puloverului se face după tiparul de bluză simplă fără pensă şi cu decolteu ascuţit. Decolteul este larg. “Tricotaje de mînă”. ascuţit în mijlocul feţei unde se închide cu o fentă butonată.

236 . Ed.Model 10 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă lucrată cu romburi din motivul prezentat. Bentiţa din jurul gîtului. inclusiv faţa. Tehnică. manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. 1966. Restul puloverului. Ana Popescu. este tricotat cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Puloverul este lucrat după tiparul de bluză simplă fără pensă. În jurul gîtului are o bentiţă care se închide în mijlocul feţei.

ce se prelungeşte pe mîneci şi care dă o notă originală puloverului. care sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. exceptînd bentiţa din jurul gîtului. Ana Popescu. Ed.Model 11 – Pulovere Un pulover foarte potrivit pentru călătorie. Este lucrat în întregime cu punct de jerseu. 237 . se poate lucra cu o plătcuţă formată din motivul românesc din figură. 1966. Se foloseşte tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ. manşetele şi cordonul. “Tricotaje de mînă”. Tehnică.

Tehnică.Model 12 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model este potrivit pentru persoane tinere. încrustat cu o combinaţie de motive româneşti. cordonul şi gulerul care se răsfrînge în jurul gîtului sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. 1966. “Tricotaje de mînă”. 238 . Este lucrat pe fond negru. Ana Popescu. care în ansamblu dau un aspect frumos. fără pensă. Puloverul se tricotează după tiparul de bluză simplă. Ed. Se încheie cu fermoar pe linia de umăr. Manşetele.

239 . Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu. Manşetele şi cordonul din talie sînt foarte late şi sînt tricotate cu punct de elastic simplu 2X2. Gulerul este înalt. se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide cu fermoar pe linia de umăr. Ed. Tehnică. cu motive româneşti executate cu fire de culoare neagră sau altă culoare contrastantă. 1966. Se tricotează după tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.Model 13 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover alb.

Ed. Pe fondul negru motivele sînt executate cu fire albe şi invers pe partea cu fondul alb. Bentiţa din jurul gîtului. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 1966. se poate lucra cu modelul din figură. Tehnică. spatele. Punctul folosit este punctul de jerseu. Faţa este lucrată din 2 culori cu motive româneşti. 240 .Model 14 – Pulovere Un pulover deosebit de original. mînecile şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.

Model 15 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover negru. Tehnică. Motivele româneşti sînt tricotate cu fire negre. Ana Popescu. împreună cu manşetele. cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. 1966. Restul puloverului se tricotează cu punct de jerseu. Ed. În mijlocul feţei are o fentă ce se închide cu nasturi. În jurul gîtului are o bentiţă care. 241 . se lucrează cu punct de semielastic 1X1. Motivele încrustate sînt prezentate în figură. cu faţa lucrată pe fond alb.

Model 16 – Pulovere Cu acest model se lucrează un pulover pentru munte. aşa cum se vede şi din executarea motivului. Particularitatea acestui pulover constă în faptul că tricotarea nu se începe în mod obişnuit. Tehnică. Manşetele. de la talie în sus. 242 . Ed. De observat este faptul că pe mîneci. ca să se poată obţine liniile drepte pe orizontală şi linii crestate pe verticală. Fondul este alb încrustat cu dungi negre verticale. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. se face cîte o cută deoparte şi de alta a umărului. Tricotarea lor se începe de pe linia de subraţ a mînecii şi nu de la manşetă. ele sînt tricotate cu fire negre cu punct de semielastic 1X1. Împreună cu cordonul. ca de obicei. “Tricotaje de mînă”. Aceasta se face din motivul menţionat mai sus. fără pensă. Puloverul se lucrează după tiparul de bluză simplă. cordonul şi gulerul se tricotează separat. Pentru garnitura din faţă şi de pe mîneci se foloseşte modelul prezentat. la montat. 1966. Ana Popescu. ci se începe de pe linia de subraţ.

care conturează o platcă prelungită peste mîneci.Model 17 – Pulovere Acest model este frumos pentru un pulover lucrat cu punct de elastic cu relief care se mulează perfect pe corp. “Tricotaje de mînă”. 1966. Pentru tricotarea acetei plătcuţe se foloseşte punctul de jerseu şi fire de culoare contrastantă. manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic. 243 . Ana Popescu. Ed. Tehnică. Gulerul. Pe piept şi pe mîneci prezintă o garnitură formată din motivul românesc din figură.

Se lucrează după tiparul de bluză dreaptă. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi nelucrat. Rîndul 2: se lucrează aşa cum cad ochiurile pe andrea. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. Decolteul este lung. “Tricotaje de mînă”. adică 1 ochi pe faţă.Model 18 – Pulovere Reprezintă un pulover larg şi lung pînă peste şolduri. semipătrat şi mărginit cu un guler lat. Ed. Repetînd aceste rînduri se obţine aspectul unui semielastic cu ochiuri mari pe faţă. 1 ochi pe dos. 1966. 244 . Tehnică. fără cambrură în talie şi fără pensă. Mîneca este trei sferturi. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic.

procedînd la fel cu rîndul 7. 6 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. răsfrînt. Se repetă modelul. 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 15: aşa cum apare pe dos. aşa cum apar pe andrele.Model 19 – Pulovere Un pulover din lînă groasă. 6 ochiuri pe dos. manşetele şi marginea gulerului sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. aşa cum se arată. 2 ochiuri pe dos. iar pe faţa lucrului torsade la cîte un grup de 6 ochiuri. Pe faţă apare un joc de torsade. 2 ochiuri pe dos. cu guler înalt. încheiat în mijlocul spatelui. care alternează cu un grup de 6 ochiuri fără torsade. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. apoi tot pe faţă se tricotează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Rîndul 7: în primul grup de 6 ochiuri pe faţă se trec primele 3 ochiuri pe o andrea de rezervă. Rîndul 13: se fac torsadele la grupurile cu 6 ochiuri fără torsade. alternînd rîndurile. se tricotează pe faţă următoarele 3 ochiuri. 245 . Gulerul. Aceste 15 rînduri se repetă. Rîndul 3 şi 5: 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 9 şi 11: 6 ochiuri pe faţă. se lasă în faţa lucrului. Urmează 2 ochiuri pe dos.

împletiţi din şiret tricotat. iar restul jachetei se tricotează cu punct de jerseu răsucit. În jurul gîtului are o bentiţă dublă. Marginea jachetei. închisă cu nasturi în mijlocul feţei pînă la gît. Se lucrează după tiparul de jachetă dreaptă cu pensă la subraţ. 246 . Aceeaşi garnitură se prezintă şi pe buzunar. bentiţa de la guler şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Ana Popescu.Model 1 – Jachete sport Această jachetă uni. iar umerii au epoleţi. Ed. 1966. “Tricotaje de mînă”. Tehnică.

mărginit cu franjuri grupate. 1 ochi pe dos. 3 ochiuri trase. 1 ochi pe faţă. Tehnică. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Rîndul 11 şi 13: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul. 1966. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 jeteu. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. Rîndul 7: 1 ochi pe dos.Model 2 – Jachete sport O jachetă tinerească cu guler lat. 3 ochiuri trase. 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă şi se trag toate cele 3 ochiuri realizate prin jeteu. Ed. Ana Popescu. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Se închide cu nasturi în mijlocul feţei. 247 . 1 ochi pe dos se scoate fără să se lucreze. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. fenta şi manşetele se lucrează cu punct de semielastic. Se repetă modelul începînd cu rîndul 5. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. “Tricotaje de mînă”. care se lucrează astfel: 1 jeteu. 1 ochi pe dos. Marginea jachetei. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos.

luat din spate. Tehnică. Rîndul 2: (pe faţa lucrului) 1 ochi pe dos. Manşetele sînt răsfrînte. Ed. 1 ochi pe dos. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Se repetă.Model 3 – Jachete sport O jachetă dreaptă. 248 . iar ultimul ochi trebuie să fie pe dos. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe dos. iar firul care a fost în faţa ochiului se aşează înapoi. iar firul care a fost în faţa ochiului ridicat se aşează pe urmă în dosul lucrului. iar ultimul ochi trebuie să se lcureze pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. Se repetă. se lucrează pe faţă. luat din spate. Ana Popescu. 1 ochi ridicat. cu guler şal. 1 ochi nelucrat. procedînd astfel: Rîndul 1: (se începe pe dosul lucrului) 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. în dosul lucrului. închisă în mijlocul feţei. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. ochiul următor se ridică din rîndul precedent. Gulerul şi manşetele se lucrează cu punct de elastic reiat. 1966.

se scoate din nou cu 1 jeteu. se mai scoate din nou cu 1 nou jeteu.Model 4 – Jachete sport Este o jachetă uşor cambrată în talie. fenta. Restul jachetei se lucrează cu punct de plasă. Mînecile au manşetă lată. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul. închisă în mijlocul feţei pînă la gît. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 249 . 1 ochi scos cu jeteu. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună cu acestea pe faţă. Rîndul 4: 1 jeteu. 1 ochi se scoate nelucrat. 1 ochi nelucrat. Marginea jachetei. se scoate din nou cu 1 jeteu. Modelul se repetă de la rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. În loc de guler. Tehnică. 1 ochi nelucrat. benţile de la gît şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos. Ana Popescu. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 nou jeteu. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. Ed. astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. are o bentiţă în jurul gîtului. 1966. 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi scos cu 2 jeteuri.

În faţă şi pe mîneci prezintă o garnitură din nervuri în relief cu 2 dungi brodate cu fire de culori contrastante (combinaţia culorilor se face în funcţie de gust). Linia este dreaptă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (pe faţa lucrului) din cele 3 ochiuri se trasează mai întîi ochiul al treilea peste celelalte două ochiuri şi se lucrează pe faţă. 1966. Ana Popescu. Benţile din jurul decolteului. 250 .Model 5 – Jachete sport Această jachetă se tricotează cu fire groase. apoi se trasează ochiul al doilea peste ochiul întîi şi se lucrează pe faţă. În faţă are un decolteu ascuţit şi se închide cu nasturi în mijlocul feţei. Ed. fenta. Tehnică. manşetele şi marginea de jos a jachetei sînt lucrate cu punct leneş. Nervurile se lucrează cu modelul următor: Rîndul 1 şi toate rîndurile fără soţ: (pe dosul lucrului) se tricotează 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. apoi se lucrează pe faţă ochiul întîi. depăşind talia şi are mînecile raglan. Restul jachetei este lucrat cu punct de jerseu pe dos.

1966. 251 . lucrînd împreună cîte 2 ochiuri. Se tricotează o bandă lată de 10 – 12 cm simplă sau încrustată cu un model. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului.Model 1 – Căciuli sport Căciuliţa gen fes este cea mai potrivită pentru sport. Tehnică. Aceasta este foarte simplu de executat. E mai simplu. unde se întăresc.S. Ana Popescu. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului. 6 sau 8 grupe şi din dreptul lor se începe să se scadă. P. apoi se împart ochiurile în 4. Eu am lucrat modele de căciuli cu andrele circulare şi au ieşit foarte frumoase. Ed. pentru că de la început puteţi verifia forma căciulii. “Tricotaje de mînă”.

Acest cerculeţ îi dă o formă frumoasă căciuliţei. Urechiuşele. care se mai numeşte şi “căciuliţa cu urechiuşe”. fără valuri. de fiecare dată deasupra scăderii din rîndul precedent. se începe să se scadă din 10 în 10 rînduri. se începe să se scadă în cerc. se lucrează astfel: Se montează 21 ochiuri şi se lucrează tot cu punct leneş. în 8 locuri. 252 . În jurul cercului cu scăzături se poate face un cerculeţ simplu sau umplut cu vată sau fire groase de lînă. Se scade la cele 2 margini. Cele 2 urechiuşe se prind la marginile căciuliţei. În felul acesta marginile rămîn drepte şi frumoase. tricotînd o dată cîte 2 ochiuri. după ce s-au tricotat primele 4 ochiuri. După ce s-a tricotat o bandă lată de 12 – 14 cm. lucrînd împreună cîte 2 ochiuri. avînd grijă ca partea de sus (fundul căciuliţei) să fie neted. Această scăzătură se face la început de rînd. Se lucrează pe rotund. Pentru tricotarea acestei căciuliţe se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului. După 20 rînduri. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului şi se întăresc.Model 2 – Căciuli sport O altă căciuliţă practică este căciuliţa olandeză. cu punct leneş. sau părţile laterale. pe 3 andrele.

Ed. marginea puloverului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 3 – Căciuli sport Un ansamblu deosebit de drăguţ format dintr-un pulover sport şi căciuliţă tricotată cu lînă albă de angora. Restul puloverului este lucrat cu punct de elastic în relief. ca şi puloverul. Căciuliţa are forma unui fes drept şi legat în vîrful capului cu un şnur cu ciucure. Gulerul. Acest ansamblu este completat cu mănuşi din blană de iepure gri. Ana Popescu. 1966. Puloverul are mîneca raglan şi un guler lat. Pentru tricotarea acestei căciuliţe se foloseşte firul dublu şi se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului şi se lucrează drept cu punct de elastic în relief. 253 . Tehnică. “Tricotaje de mînă”.

cu modele etc. se tricotează ochiul. Se montează pe andrea un număr de ochiuri corespunzător lăţimii fixată şi se lucrează fondul cu punct de elastic dublu. Se tricotează circa 7 cm. Ochiurile se pot tricota pe faţă sau pe dos. iar dungile cu punct leneş. se aşează firul în faţa ochiului următor. apoi se tricotează cîte 2 rînduri din culorile dungilor cu punct leneş.Fulare Fularele se înscriu în accesoriile îmbrăcămintei pentru sport. se aşează firul înapoi. Punctul cel mai indicat pentru tricotarea fularelor este punctul leneş. Elasticul dublu se lucrează astfel: Se tricotează 1 ochi. 254 .. din culoarea de fond cu punct de elastic. de asta depinde dacă elasticul arată lucrat pe faţă sau pe dos. în dungi. care se mulează bine. Fular cu dungi simple Acest fular este încrustat cu dungi transversale de culoare contrastantă. iar dimensiunile sînt cam de 20 X 80 cm. Această alternanţă se repetă pe tot fularul sau numai la capetele fularului. Ele pot fi uni.

cît şi puloverul sînt lucrate cu punct de jerseu. Ambele piese sînt lucrate cu fire bucle de nuanţe gri şi alb şi sînt tricotate cu punct leneş. Marginile puloverului. Mănuşile sînt cu un singur deget şi sînt lucrate din lînă neagră cu dungi albe. Modul de încrustare a dungilor atît la căciuliţă. Fularul cu model românesc Acest fular. cît şi la fular. 255 . căciuliţa cu dungi diagonale şi fularul cu dungi transversale. Atît fularul. manşetele şi gulerul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. care împreună cu puloverul şi mănuşile constituie un ansamblu foarte fin se lucrează cu lînă albastră pe fondul alb.Fular şi căciuliţă Un ansamblu foarte drăguţ. dau o notă originală acestor piese. Capetele fularului au franjuri lungi.

pînă în dreptul unde trebuie să se înceapă degetul (se măsoară lungimea pe mînă). se iau 7 ochiuri de pe andrea pentru partea degetului dinspre podul palmei. se adaugă 4 ochiuri noi. Degetul al doilea. Se lucrează cît este lungimea celor două falange. făcîndu-se 2 scăzături la cîte 3 rînduri. Degetul al patrulea. cît este lungimea celor 2 falange. Se lucrează 7 ochiuri de pe andrea. se adaugă 3 ochiuri noi pentru intervalul dintre degetul inelar şi cel mic. Degetul al cincilea. Se fac 3 scăzături şi se repetă de 3 ori la fel. Ele pot fi drepte numai cu un singur deget. Se împart toate cele 24 ochiuri pe 3 andrele şi se închid pentru a se lucra degetul. Se pot lucra simplu. 256 . Se lucrează restul ochiurilor şi se scot 3 ochiuri din ochiurile adăugate la degetul inelar. Ana Popescu. cu model uni sau cu modele colorate. lucrînd pe faţă. Se lucrează 9 ochiuri pe cîrlig. se iau 9 ochiuri numărate de la capătul andrelei vecine cu cea dintîi. 1966. Se lucrează drept. “Tricotaje de mînă”. Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. sau făcute cu 5 degete. după care se începe tricotarea degetului mare. se adaugă în continuare 5 ochiuri noi (aceste ochiuri dau lărgimea între degete şi închid degetul). iar vîrful se execută ca la degetul mare. Se lucrează în continuare 8 ochiuri pe andrea. Se lucrează cu punct semielastic cam 5 – 7 cm după cît de lată se stabileşte manşeta mănuşii. 6 ochiuri de pe andrea şi se scot ochiuri noi din cele 4 ochiuri adăugate la degetul al treilea. Se lucrează cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă) măsurîndu-se cît este de mare prima falangă a degetului mare şi apoi se încep scăzăturile. Degetul al treilea. Scăzăturile pentru toate degetele se încep în dreptul falangei a treia.Mănuşi Mănuşile. Degetul mare. Tehnică. Se continuă încă 10 – 12 cm cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă). se scot 5 ochiuri noi din ochiurile adăugate la degetul al doilea pentru intervalul dintre degetul mijlociu şi cel arătător. Se lucrează 12 ochiuri de pe andrea şi în continuare se mai adaugă încă 12 ochiuri noi. de o parte şi de alta a degetului. ca şi fularele completează îmbăcămintea sport. Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. scoţîndu-se ochiuri noi din cele 12 ochiuri adăugate pentru deget şi se continuă. Urmează un rînd cu 2 scăzături şi se face vîrful degetului cu 4 scăzături la fiecare rînd. Se reia lucrul de unde s-a întrerupt degetul mare. Ed. Mănuşi cu 5 degete Pentru tricotarea unei mănuşi pentru o măsură obişnuită se montează circa 100 ochiuri pe 4 andrele.

Model 1 – Mănuşi Acest model prezintă o pereche de mănuşi cu motiv românesc. 1966. Restul mănuşilor este tricotat cu punct de jerseu. Ed. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 1 ochi pe dos (3X1). 257 .3 ochiuri pe faţă. Manşetele mănuşilor sînt tricotate cu elastic lat . Tehnică.

Tehnică. Pe partea dinspre palmă e un căţeluş. iar pe verso un cerb. 258 . Ana Popescu. 1966. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. “Tricotaje de mînă”.Model 2 – Mănuşi Prezintă o pereche de mănuşi cu model ce reprezintă animale. iar restul mănuşii cu punct de jerseu. Ed.

Tehnică. În locul celorlalte 4 degete se continuă drept. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. iar pe spate au un model lat. Restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu şi este încrustat cu model românesc. Scăzăturile se fac din dreptul ultimei falange a degetelor. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 3 – Mănuşi Aceste mănuşi sînt drepte. Marginea este foarte îngustă şi lucrată cu punct de orez. Mănuşa cu un deget se lucrează la fel ca mănuşa cu 5 degete. fără manşete. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu. 196 259 . Ed. Pe faţă (spre palmă) prezintă nişte dungi întretăiate de puncte albe. cu deosebire că are numai degetul cel mare.

260 . Pe o parte modelul este aşezat în formă de şah. “Tricotaje de mînă”.Model 4 – Mănuşi Aceste mănuşi cu 1 deget au manşetele lucrate din lînă albă cu punct de semielastic 1X1. iar pe cealaltă parte are 3 motive mari de bordură. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de ciorap. Ana Popescu. cu fondul negru şi modelul cu fire albe. Ed. 1966. Tehnică.

Model 5 – Mănuşi Prezintă două modele de mănuşi cu un deget. 261 . Unele au ca model figurine de animale. “Tricotaje de mînă”. însă prezintă o garnitură formată dintr-o dungă albă la marginea manşetei şi alta la mijlocul ei. Modelul a are manşeta lucrată cu punct de semielastic. Modelul b are manşeta lucrată cu acelaşi punct. Ana Popescu. Tehnică. Ed. 1966. din culoarea de fond a mănuşii. celelalte au ca model figurine de oameni.

1966. Tehnică. Ana Popescu. pe deget şi pe mănuşi. dacă prezintă o combinaţie de modele pe manşete.Model 6 – Mănuşi Aceste mănuşi cu un deget sînt foarte frumoase. Fiecare parte reprezintă un model şi sînt tricotate cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. 262 . Marginea mănuşii este lucrată cu punct leneş. Ed.

Ed. alb şi negru. Pentru obţinerea capişonului se îndoaie dreptunghiul în două pe lăţime şi se încheie pe latura mare care a fost fără model. deoarece se lcurează cu punct simplu. Tehnică. La capetele dreptunghiului la circa 10 – 12 cm de la margine se fac cîteva anouri prin care se trasează un şnur. Partea dinspre palmă şi deget. cu care se leagă capişonul sub bărbie. Capişonul reprezintă un dreptunghi lucrat cu lînă neagră. Ana Popescu. capişon şi mănuşi. Puloverul are fondul alb şi are faţa şi mînecile în întregime brodate cu modele româneşti. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. iar cordonul ete destul de lat. Modelul este foarte simplu. iar pe trei laturi (2 mici şi 1 mare) o garnitură albă. Mănuşa este lucrată cu punct de jerseu şi manşeta cu punct de semielastic. iar restul se lucrează cu punct de jerseu. Ele se lucrează cu un punct de semielastic 1X1. 263 . ca şi manşeta sînt lucrate cu lînă neagră.Model 7 – Mănuşi Un ansablu format din fular. 1966. Mănuşile sînt cu un deget şi brodate pe partea din afară. “Tricotaje de mînă”. lucrat în două culori.

3 scăzături cu 2 rînduri drepte între ele. Se lucrează pe 5 andrele. fără a înmulţi numărul de ochiuri şi se lucrează pînă la capăt. după model. Se lucrează apoi ochiurile de pe celelalte două andrele. Se poate continua cu punct de elastic sau cu punct de jerseu. apoi se încep scăzăturile. Se fac 8 rînduri cu 16 scăzături. continuînd apoi mai departe cam 2 cm. cîte una pe o andrea. Pentru a începe talpa se deşiră aţa cu grijă şi se înşiră ochiurile pe cele 4 cîrlige. 264 . Se continuă astfel pînă rămîn 4 ochiuri pe andrea. fără manşetă sau 810 cm pentru un ciorap cu manşetă. Pentru ciorap se lucrează drept. socotite cîte 2 la fiecare rînd. cu punct de elastic 2X2. Se trec toate ochiurile pe 2 andrele şi se încheie călcîiul.Ciorapi Ciorapii pentru sport se fac trei sferturi sau scurţi. Ochiurile se pun pe 4 andrele şi cu cea de a cincea andrea se lucrează. Se începe cu partea de sus. tricotîndu-se 3-4 cm pentru un ciorap trei sferturi. iar cînd se ajunge în dreptul ochiurilor înşirate pe aţă. procedînd astfel: se fac 3 scăzături cu 3 rînduri drepte între ele. pînă unde gamba piciorului începe să se subţieze. la distanţă de 4 ochiuri între scăzături. 3 scăzături cu cîte 1 rînd între ele. măsurînd pe picior. Se încep apoi scăzăturile. apoi se începe călcîiul. se mai lucrează cîţiva cm în linie dreaptă. mereu aceleaşi. drept între ele. Se continuă lucrul pentru talpă. Numărul ochiurilor variază după grosimea firului şi după lungimea ciorapului. Numărul scăzăturilor variază după grosimea şi forma piciorului. iar restul fără nici un rînd. Pentru a începe călcîiul se înşiră pe aţă ochiurile de la cele 2 andrele ce vin în dreptul scăzăturilor şi se fixează de ciorap la ambele capete. Aceste scăzături se fac numai la 2 din cele 4 cîrlige. care cuprind scăzăturile de la ciorap. Ele se fac la 2 andrele opuse. măsurînd după picior. După ce s-au făcut scăzăturile necesare. se apucă firul dintre ochiuri. cunoscuţi şi sub numele de şosete. sau un alt model care să formeze manşeta şosetei.

repetat de 3 ori.Călcîiul se mai poate tricota şi după altă variantă. Lungimea aceste fîşii se calculează astfel: se adună numărul ochiurilor de pe amîndouă cîrligele şi se împarte la 3. Cele 2 andrele următoare se lucrează la fel. În felul acesta se completează numărul necesar de ochiuri. care va forma călcîiul. repetat de 3 ori. Se lucrează cît se cere măsurînd pe picior pînă în dreptul degetului mic. Urmează apoi scăzăturile la fiecare rînd. terminîndu-se cu scăzătura deasupra celei precedente. 265 . iar de pe andreaua a doua se lucrează atîta pînă rămîn 12 ochiuri pînă la margine. lăsînd pe andrea 11 ochiuri nelucrate. lăsînd 12 ochiuri pe andrea nelucrate. cu care se încheie ciorapul. rămîn 6 ochiuri pe fiecare andrea. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. se face iar o scăzătură. 4 rînduri drepte. Pentru determinarea călcîiului şi continuarea tălpii e nevoie să se adauge ochiurile şi anume: pe cele 2 andrele cu care s-a lucrat călcîiul e necesar să se afle numărul de ochiuri iniţial. Se începe cu ochiurile de pe andreaua următoare. numai pentru scăzături. se trece la a doua andrea şi se încheie cu o scăzătură. după cum s-a arătat. Dacă se presupune că pe andrea au fost 18 ochiuri. Rîndul 3: se întoarce lucrul şi se lucrează ochiurile. 2 rînduri drepte. 2 ochiuri drepte. Ana Popescu. se lucrează ochiurile toate de pe andrea. procedînd astfel: Cu cele 2 andrele. 3 rînduri drepte. Se continuă apoi lucrul cu 4 andrele formîndu-se talpa. Aceste ochiuri nu se mai lucrează. apoi 1 rînd cu scăzătură. procedînd astfel: se încep scăzăturile (2 ochiuri lucrate împreună). Rîndul 2: se întoarce lcurul. după ce s-au terminat scăzăturile. Se procedează astfel: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile de pe prima andrea. apoi 1 rînd cu scăzături. pînă mai rămîn 8 ochiuri. Scăzăturile pentru vîrful ciorapului se încep în aceeaşi direcţie cu călcîiul. Rezultatul obţinut indică numărul rîndurilor ce vor forma fîşia de la călcîi. Se încep apoi scăzăturile pentru vîrf. Pentru a se forma rotunjimea călcîiului se procedează astfel: de la marginea fiecăreia din cele 2 andrele se numără cîte 12 ochiuri (numărul variază după grosimea firelor). Se întoarce lucrul şi se continuă astfel pînă se scad toate ochiurile lăsate la marginea andrelelor nelucrate şi care au servit. Vîrful. terminînd cu o scăzătură. la care înainte de a se termina ultimele 2 ochiuri. care cuprind scăzăturile de la gambă se lcurează o bucată dreaptă. Scăzăturile sînt cuprinse între 4 ochiuri drepte şi se continuă astfel: 1 rînd cu scăzătură. 1966. o scăzătură şi se termină toate ochiurile de pe andrea. repetat de 3 ori. Ed. ci servessc numai pentru scăzături. În acest scop se scade cîte 1 ochi la fiecare rînd de pe marginea fîşiei drepte care serveşte drept călcîi.

talpa şi vîrful se lucrează la fel. punct leneş sau cu diverse modele în culori. Tehnică. sau cu manşetă care se răsfrînge. 1966. sau cu modele în relief.Şosete Şosetele sînt ciorapi scurţi. 266 . care variază între 10-12 cm. se începe şoseta prorpiu-zisă. Ele pot fi cu marginea simplă. De asemenea. punct de orez. uni sau încrustată cu dungi sau modele colorate. Aceasta se poate tricota fie cu punct de jerseu. Ed. care pot fi lucrate cu punct de elastic. “Tricotaje de mînă”. Tricotarea şosetelor începe de la manşete. pînă mai sus de gleznă. După tricotarea manşetei. Tricotarea ciorapilor şi a şosetelior se poate face şi cu modele ajurate. Ana Popescu. Cînd se ajunge în dreptul călcîiului se procedează întocmai ca la ciorapi. cu punct de elastic. Modul de executare se aseamănă cu cel al ciorapului.

iar următoarele 2 ochiuri se scad. iar în al doilea se lucrează încă un ochi (se înmulţeşte). În partea de sus ciorapii au o margine tricotată cu punct de semielastic 1X1. La începutul primei andrele se lucrează 1 ochi drept. 2) se tricotează un ochi drept şi se scad următoarele. 4 se lucrează primul ochi drept. iar gamba prezintă 4 dungi drepte lucrate tot cu punct de jerseu drept. Ed. iar ultimul se lucrează drept. La începutul andrelei următoare (nr. iar ochiurile drepte formează dungile de pe ciorap. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Acet model se realizează astfel: După ce s-a tricotat elasticul se încep benzile drepte procedînd astfel: Se alege o andrea şi se notează cu 1. iar în următorul ochi se lucrează 2 ochiuri. lucraţi cu punct de ciorapi în diagonală. La sfîrşitul cele de a treia andrea se scad penultimele 2 ochiuri. La începutul andrelei nr. La sfîrşitul andrelei nr. 2 se tricotează 2 ochiuri în penultimul ochi. 1966. 3 se lucrează drept primul ochi. 267 . iar ultimul ochi se tricotează drept. La sfîrşitul ei se scad penultimele ochiuri. Această alternanţă de ochiuri înmulţite şi scăzute dă linia diagonală a ochiurilor care formează fondul. La sfîrşitul celei de a patra andrea se lucrează 2 ochiuri în penultimul ochi. Călcîiul este tricotat cu punct de orez. La începutul andrelei nr. iar ultimul ochi se lucrează drept.Model 1 – Ciorapi Reprezintă o pereche de ciorapi trei sferturi. iar ultimul se lucrează drept. Tehnică.

Ed. Modelul românesc se continuă pînă în punctul unde încep scăzăturile pentru vîrf. cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. 268 . restul ciorapului pînă la călcîi este lucrat cu punct de elastic răsucit. lucrat în partea din faţă a ciorapului. Partea de sus a ciorapilor are o bordură cu colţuri lucrate. Tehnică. 1966.Model 2 – Ciorapi Aceşti ciorapi trei sferturi pentru sport sînt lucraţi cu modelul arătat. Călcîiul şi talpa ciorapului sînt lucrate cu punct de jerseu. Modelul românesc este lucrat cu fire contrastante cu fondul. Ana Popescu.

2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi nelucrat.Model 3 – Ciorapi Aceşti ciorapi pentru schi sînt tricotaţi cu model ajurat. Ed. apoi se începe modelul: 1 jeteu. iar rîndurile se termină cu 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă la început de rînd. apoi începe modelul: 1 jeteu. 1 jeteu. iar pete ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. 3 ochiuri pe faţă. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. Se sfîrşeşte rîndul 1 jeteu. 1 jeteu. apoi modelul: 1 ochi pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. avînd grijă să se termine rîndul cu 1 jeteu. în felul următor: Se pune pe cele 4 andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8 şi se împart egal. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. Sînt lungi pînă deasupra genunchilor. Se continuă modelul. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. Rîndul 4: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. Ana Popescu. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Se repetă şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu. 6 ochiuri pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Marginea de sus este îngustă şi lucrată cu punct de semielastic 1X1. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd (la prima andrea de la care s-a început modelul). 269 . Se repetă modelul. Se repetă modelul. Se repetă modelul. Tehnică. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Restul ciorapilor e lucrat cu ajur. Aceste 6 rînduri se repetă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. apoi modelul: 1 jeteu. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi nelucrat. urmează apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă. 1966.

lăsînd firul în spatele ochiului. Rîndul 4: cu lînă albă. 270 . Aceste 8 rînduri se repetă. Restul se lucrează cu punct de jerseu. lînă albă. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă cu lînă neagră. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos cu lînă albă. 1 ochi nelucrat. Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. Ed. 1 ochi nelucrat. Ana Popescu. 1966. 3 ochiuri pe faţă. Se repetă. culoare. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră.Model 4 – Ciorapi Prezintă un ansamblu format din căciuliţă. şosete şi mănuşi lucrate cu aceeaşi garnitură formată din 2 culori contrastante (alb şi negru). Rîndul 8: cu lînă neagră. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. lăsînd firul prin spatele ochiului. Toate piesele se lucrează cu 5 andrele. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră.

după lungimea piciorului. Pe marginea papucului se ridică circa 90-95 ochiuri. Se tricotează cu punct de orez 46 rînduri. împreună. Talpa se face din postav. 1966.Model 1 – Papuci Reprezintă un papuc cu manşetă şi montat pe talpă. Se tricotează rotund şi se creşte cîte 1 ochi la 10 ochiuri. fetru sau o piele mai subţire. mari. Tehnică. Se coase împrejur cu un fir de aţă solid. iar cu celelalte 3 andrele se ridică 32 de ochiuri de pe marginile celor 2 fîşii cusute. 271 . Această bentiţă formează un buret care ascunde montajul tălpii. În jurul tălpii are un burleu care mărgineşte frumos papucul. Se tricotează 2 rînduri. Ed. “Tricotaje de mînă”. Se încheie ochiurile la marginea elasticului. iar manşeta cu punct de elastic 2X2 şi se lucrează pe 2 andrele. Se împart cele 36 ochiuri în 3 grupe de cîte 12 ochiuri. Ana Popescu. după nevoie. Se iau pe o andrea cele 12 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Pentru o persoană care poartă încălţăminte nr. Cu cele 48 ochiuri se tricotează 15-20 rînduri cu punct de elastic 2X2. 37 se montează pe andrele 18 ochiuri. în urma căreia se vor obţine 36 ochiuri pe andrea. Se începe lucrul cu 5 andrele. executînd din 4 în 4 rînduri cîte o creştere. ca să se ajungă la numărul de 48 ochiuri. Se cos cele 2 fîşii de 30 ochiuri. A doua grupă de 12 ochiuri se trece pe o andrea de rezervă. Cu primele 12 ochiuri se lucrează 30 rînduri şi se încheie rîndurile. Se încheie larg ultimul rînd. şi se lucrează cu punct de orez 3-4 rînduri. Cu a treia grupă de 12 ochiuri se lucrează tot 30 de rînduri şi se încheie ochiurile. Se lucrează cu punct de orez.

o dungă albă şi apoi iar o dungă neagră. “Tricotaje de mînă”. cu model pe partea de deasupra. Ed. Ana Popescu. Se montează pe 4 andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii gleznei piciorului. Se lucrează o bentiţă cu punct leneş formată dintr-o dungă neagră. în afară de manşetă. Aceşti papuci se pot încălţa şi peste ciorapi în bocanci pentru sport. 1966. formînd o mică manşetă. Tot papucul. După această manşetă se face călcîiul scurt şi apoi se lucrează laba piciorului întreagă. cu 5 andrele. se lucrează cu punct de jerseu. Vîrful prezintă un colţ pe faţă şi se lucrează cu lînă neagră. 272 . Se lucrează rotund. Se lucrează apoi cîteva rînduri cu punct de semielastic din fire negre şi albe obţinîndu-se dungi verticale.Model 2 – Papuci Aceşti papuci se lucrează cu talpă cu tot şi apoi sînt montate tălpi de postav sau fetru. Tehnică.

Chiloţii sînt formaţi din 2 părţi. Partea din faţă se lucrează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii de grosime a taliei. cîte 1 ochi pe faţă. se lucrează cu punct de semielastic 1X1. Întreg costumul este tricotat cu punct de jerseu şi este brodat cu un motiv marin. Spatele: se tricotează elasticul pentru picior de o parte şi alta a clinului unde se fac şi scăzăturile. Se încheie apoi ochiurile elasticului ce formează piciorul de o parte şi de alta a clinului. În rîndul următor se montează la dreapta şi la stînga clinului tot atîtea ochiuri cîte s-au încheiat şi se începe tricotarea părţii din spate. apoi înmulţim cîte 1 ochi la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc. de o parte şi de alta a unui ochi se sfîrşeşte cîte 1 ochi la rîndurile lucrate pe faţă. Cu acest număr de ochiuri se lucrează un elastic dublu pe lăţime de 4-5 cm. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc se face cîte o scăzătură pe faţa lucrului. pînă cînd clinul devine rombic. Se încheie pe şolduri. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc. în dreptul acestui punct. Se lucrează astfel pînă se realizează o margine de 20 cm (aceasta este marginea de pe şold). Se continuă lucrul pînă devine la fel cu faţa. faţă şi spate. În această direcţie înmulţirea ochiurilor pe linia de mijloc începe chiar în ochiul din mijloc. ca şi la faţă. unde se formează un clin triunghiular. care este tricotat pe jumătate. 273 . iar bentiţa piciorului s-a terminat. Cu rîndul următor se lucrează drept. Se lucrează astfel circa 5 cm. iar celelalte ochiuri. Se împarte apoi în 2 numărul ochiurilor de pe andrea şi. iar în mijlocul spatelui.Costum de baie Costumul de baie este alcătuit din chiloţi şi sutien. Se termină spatele cu un elastic dublu.

cîte 26 ochiuri de o parte şi de alta a scăzăturii cu 3 ochiuri. În talie se introduce sub elastic un şnur care se înnoadă în mijlocul feţei. Pentru tricotarea unei părţi se montează circa 135 ochiuri de lînă subţire. 3 ochiuri tricotate împreună. Pe partea stîngă a sutienului se face aceeaşi broderie ca la chilot. iar la sfîrşitul rîndului se face o scăzătură lucrînd 2 ochiuri împreună. Ana Popescu. Tehnică.Pe partea dreaptă a feţei. deasupra liniei piciorului. se scad 3 ochiuri deasupra celor scăzute în rîndul precedent. mutînd primul şi al doilea ochi astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. mutînd primul şi al doilea ochi. Rîndurile lucrate pe dosul lucrului: toate ochiurile se lucrează pe dos. iar cordonul sutienului se înnoadă în mijlocul spatelui. Marginile cordonului se tivesc cu punct ascuns. După tricotarea celor 6 cm rămîn pe andrea 52 ochiuri. 13 rînduri lucrate pe faţă: se sporeşte 1 ochi la fiecare început de rînd. Partea a doua se lucrează la fel şi apoi se unesc între ele pe linia celor 13 rînduri cu ochiuri adăugate. În felul acesta s-a lucrat o parte a feţei sutienului. Colţul format prin scăzătura de 3 ochiuri indică locul unde se prind beretele formate dintr-un şnur. se face o broderie. 1 rînd pe dos şi apoi iar 4 rînduri cu punct de jerseu pentru tivirea cordonului. Ed. Pentru tricotarea cordonului se montează pe andrea circa 50-60 ochiuri şi în continuare se scot ochiuri pe faţă din marginea de jos a sutienului. se scad cele 3 ochiuri deasupra celor precedente şi se termină rîndul cu o scăzătură (2 ochiuri lucrate împreună). Aceste ochiuri se trec pe 2 andrele şi se încheie împreună începînd de la margine şi terminînd la scăzătură. “Tricotaje de mînă”. Sutienul este format din 2 părţi identice ale feţei şi cordonul. După cele 13 rînduri se lucrează 6 cm începînd rîndul pe faţă cu marginea dreaptă (nu se mai sporeşte). astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. 1966. apoi se montează în continuare încă 50-60 ochiuri şi apoi se lucrează 4 rînduri cu punct de jerseu. Rîndul 1: se tricotează 44 ochiuri pe faţă. pentru o persoană care are grosimea bustului 90-94 cm. 274 .

275 .

276 . şi un guleraş rotund. şi anume: Mărimea I: pînă la 3 luni. şi se construieşte după măsuri fixe. Mărimea II: de la 3 la 7 luni. care poate fi cu sau fără manşetă. repectiv 3 mărimi.Copii – Pieptăraşe Pieptăraşul pentru copii sub 1 an are mînecuţă. Măsurile sînt stabilite pentru 3 vîrste. Mărimea III: de la 7 la 12 luni. Tiparul acestui pieptăraş se aseamănă în linii generale cu tiparul de cămăşuţă al noului născut.

plus 1 cm.Măsurile. pe liniile orizontale. Desenăm această linie. Linia de lungime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A în jos. punctată. printr-o linie verticală. Se dă acest plus de 1 cm la jumătate din lărgimea pieptăraşului. lungimea pieptăraşului. Această linie o construim. Din acest punct ducem o linie verticală.5 cm. un unghi drept cu laturile nedefinite. în interiorul căruia vom desena tiparul de pieptăraş. punctată. Prima linie ajutătoare. ne folosim de un cadru. pe linia verticală. pînă la linia orizontală B. este destinată părţii din spate. iar punctul stabilit pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. formînd astfel un cadru dreptunghiular. stabilite pentru cele 3 mărimi sînt: Tiparul de pieptăraş. în partea stîngă a hîrtiei. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. lărgimea pieptăraşului minus 2 cm. Linia de lărgime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A şi B spre dreapta. care este mai mare. 1/10 din distanţa A – B plus 0. Desenarea cadrului. în cm. Prin desenarea liniei verticale E s-a despărţit cadrul dreptunghiular A B C D în 2 părţi. întrucît partea din spate este mai largă decît partea din faţă cu 1 cm. Construim deci. pe linia orizontală. 277 . Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl însemnăm cu litera G. Unim apoi. măsurînd din punctul A spre dreapta. Partea din stînga. vom desena liniile ajutătoare. pînă la linia verticală C. pe linia verticală. 1/2 din distanţa A – C. Aceasta este linia orizontală care va indica înclinarea liniei de umăr. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală. iar partea din dreapta este rezervată părţii din faţă a tiparului de pieptăraş. măsurînd din punctul A în jos. Aceasta este linia verticală care separă tiparul părţii din faţă de cel din spate şi care reprezintă linia de subraţ. al cărui vîrf îl însemnăm cu litera A. unde însemnăm punctul stabiliti cu litera B. A doua linie ajutătoare. care ne vor ajuta la desenarea tiparului de pieptăraş. punctul C cu punctul D. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera F. Ca să desenăm acest tipar. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera E. Înainte de a trece la desenarea tiparului. pe o distanţă oarecare.

Punctul de întîlnire al liniei orizontale H cu linia verticală E îl însemnăm cu litera I.A treia linie ajutătoare. Unim apoi acest punct peintr-o linie oblică. Din punctul H ducem spre dreapta o linie orizontală. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. printr-o linie uşor adîncită. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. 1/2 din distanţa A – B. Această linie o măsurăm. măsurăm 1. care indică adîncimea răscroiturii braţului. cu punctul I.5 cm şi însemnăm locul cu litera A1. Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în partea din spate. Linia de răscroitură a gîtului la partea din spate. punctată. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta.5 cm din punctul G spre stînga. şi însemnăm un punct. cu punctul A1. punctată. plus 0. 278 . Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul A2 de pe linia orizontală cu punctul G. pe linia orizontală. Linia de răscroitură a braţului la partea din spate. Ca să desenăm această linie.5 cm şi însemnăm locul cu litera A2. Aceasta este linia orizontală care va indica punctul de adîncime al răscroiturii braţului. măsurînd din punctul A în jos. După ce am desenat liniile ajutătoare trecem la desenarea tiparelor. Linia de umăr la partea din spate. 1. pe verticală. pe linia de umăr. Acest punct îl unim. 1/5 din distanţa A – E. care va constitui şi punctul de plecare a liniei de răcroitură a braţului. pînă la linia verticală C. formînd astfel linia de răscroitură a gîtului. pe verticală.

Din acest punct ducem o linie oblică punctată pînă în punctul I. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul C2 cu punctul G. Această linie trebuie să fie adîncită în partea ei inferioară. O desenăm procedînd ca şi la partea din spate. adică măsurăm circa 1. cu circa 1.5 cm spre stînga faţă de linia oblică punctată. cu circa 1.Ca să formăm linia de răscroitură a braţului. 279 . Linia de răscroitură a gîtului la partea din faţă. Aceasta o desenăm aplicînd din punctul C spre stînga pe linia orizontală. printr-o linie curbă. Linia de mijloc a spatelui este reprezentată de linia verticală A – B. Unim apoi acest punct. şi însemnăm locul cu un punct. unim printr-o linie curbă punctul de răscroitură a braţului. Linia de umăr din partea din faţă. Unim apoi din nou aceste puncte (punctul de răscroitură al mînecii de pe linia umărului cu punctul I) printr-o linie curbă. pe linia de umăr.5 cm din punctul G spre dreapta. pe linia verticală şi însemnăm locul cu un punct pe care-l notăm cu litera F1. adîncită spre dreapta în partea ei inferioară. Acest punct indică adîncimea răscroiturii gîtului pe linia orizontală A. Linia de răscroitură a braţului în partea din faţă. în jos. Locul stabilit îl însemnăm cu litera C1. cuprinsă între punctul A1 şi punctul B. Ca să stabilim adîncimea răscroiturii gîtului pe linia verticală măsurăm 1 cm de la linia orizontală E. cu punctul C1.5 cm faţă de linia oblică punctată. 1/5 din distanţa A – E plus 1 cm. de pe linia de umăr cu punctul I.

280 .Linia de mijloc a feţei. spre dreapta. Tiparul de mînecuţă. Unim apoi acest punct cu punctul A. Măsurăm 2. Pentru desenarea tiparului de mînecuţă construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. Ca să desenăm linia de lungime a mînecuţei. pe linia orizontală şi însemnăm punctul stabilit cu litera C. apoi. Linia de mijloc a mînecuţei este formată de linia A – B. Linia de lungime a pieptăraşului o formează linia orizontală B – D. printr-o linie oblică punctată şi. cît şi linia orizontală D. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală.5 cm din punctul D spre stînga. Unim apoi între ele punctele de prelungire. Linia cusăturii de subraţ. plus prelungirea din mijlocul feţei. unde se poate termina în linie dreaptă sau rotunjită. pînă la linia orizontala B. Din punctul C coborîm o linie verticală. aplicăm din punctul A în jos. În felul acesta am format un cadru dreptunghiular. şi însemnăm un punct. Desenarea cadrului. aşa ca pe tipar. În acest fel am desenat linia de răscroitură a mînecii. Unim apoi. cu o linie oblică. acest punct cu punctul E. paralelă cu linia orizontală A. Punctul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D.5 cm deasupra liniei punctate. în interiorul căruia vom desena tiparul mînecuţei. Tot din punctul A aplicăm măsura de lărgime a mînecuţei. atît linia de răscroitură a gîtului. Linia de răscroitură a mînecii. Aceasta o desenăm prelungind cu 3-5 cm spre dreapta. rotunjită cu 1. Acet unghi îl însemnăm cu litera A. Decupăm apoi tiparul pe liniile lui de contur. printr-o linie curbă. Formăm această linie măsurînd din punctul stabilit şi notăm cu litera E. pe linia verticală. cu laturile nedefinite. pe linia orizontală. printr-o linie verticală. măsura de lungime a mînecuţei şi însemnăm locul cu litera B.

construind astfel cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul de guleraş. După construirea liniilor ajutătoare desenăm liniile de contur ale tiparului. pe care îl notăm cu litera D1. măsura de lungime a gulerului. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală.Tiparul de guleraş. Prima linie ajutătoare. Această linie o construim măsurînd din punctul A în jos. 1/2 din distanţa A – F şi însemnăm locul cu un punct. de care ne vom folosi în desenarea tiparului. A doua linie ajutătoare. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală punctată. Linia de lungime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctul A în jos. pe direcţie verticală. Aceasta împarte cadrul în 2 părţi egale. un unghi drrept în partea stîngă a hîrtiei. pe linia verticală. ca şi la celelalte tipare. A treia linie ajutătoare. Linia de răscroitură a gîtului. pînă la linia verticală C. 281 . Punctul aflat îl însemnăm cu litera H. pe linia verticală. Unim apoi acest punct cu punctul E printr-o linie oblică punctată. pe verticală. Desenăm această linie măsurînd din punctul C în jos. pînă la linia orizontală B. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. construim. Înainte de a trece la desenarea tiparului. Desenarea cadrului. paralelă cu linia orizontală A. pe verticală. Aceasta desparte cadrul în 2 părţi egale. Linia de lăţime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctele A şi B spre dreapta măsura de lăţime a guleraşului. Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl desenăm cu litera G. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. iar punctul fix îl însemnăm cu litera B. iar punctul de pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Ca să formăm această linie măsurăm din punctul D în sus. Aceasta va indica linia de mijloc a gulerului. Unim apoi punctul C cu D printr-o linie verticală. Pentru desenarea tiparului de guleraş. 1/2 din distanţa A – B şi însemnăm locul cu litera F. adică jumătate din distanţa A – C şi punctul aflat îl însemnăm cu litera E. Desenăm această linie măsurînd din punctul A pre dreapta 1/2. vom construi cîteva cîteva linii ajutătoare. 2 treimi din distanţa A – F. pe direcţie orizontală. pe care îl însemnăm cu litera A.

Ca să formăm linia de răscroitură a gîtului. formînd un colţ rotund. Ed. prin punctul F. Pentru mîneca raglan se procedează ca şi la bluza pentru femei. unim punctul E1 din mijlocul spatelui cu punctul D1 din mijlocul feţei. care să treacă prin punctul G. Întărim apoi. Această linie urmăreşte linia de răscroitură a gîtului trecînd. Unele pieptăraşe se pot face cu plătcuţe lucrate cu punct de elastic sau cu mînecuţă raglan. Mînecile pot avea sau nu manşete cu bordură sau cu elastic.5 cm pentru fiecare mărime. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. ajurat sau cu diferite modele. cu linia orizontală B. Aceasta o desenăm unind printr-o linie uşor rotunjită punctul E din mijlocul spatelui. iar restul se lucrează simplu. sau se pot face anouri prin care se trasează o panglică sau un şnur.Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în mijlocul feţei. Punctul E1 indică mijlocul spatelui şi. lăţimea guleraşului din spate. Observaţii. apoi prin punctul de întîlnire a liniei verticale E. În felul acesta am desenat linia de răscroitură a gîtului. 1966. sau se poate continua în linie dreaptă. printr-o linie curbă. Tehnică. după ce se pleacă din punctul E. Din punctul E măsurăm 4 cm pe linia oblică punctată şi însemnăm locul cu litera E1. cu punct leneş sau cu alt model de bordură. ca apoi să se rotunjească spre mijlocul feţei. Linia exterioară de rotunjire. În jurul gîtului se poate aplica un guler drept sau rotund. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. printr-o linie plină. totodată. începînd de la subraţ se lucrează odată cu mîneca. Modul de tricotare a pieptăraşului Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu lărgimea totală a pieptăraşului. Măsura de 4 cm la lăţimea guleraşlului. urmînd ca pentru următoarele mărimi să se adauge cîte un plus de 0. cu punctul D1 din mijlocul feţei. în mijlocul spatelui este potrivită pentru Mărimea I. 282 . Se face sau nu o bordură pe margine şi în mijlocul feţei. lăţimea guleraşului în acest punct.

cum este căciuliţa cu bandă dreaptă şi fundul rotund. se lucrează după dimensiuni stabilite pentru 3 mărimi. Mărimea III (de la 7 la 12 luni): lungimea – 15 cm. lăţimea – 11 cm. Se poate face din mai multe părţi. Ea se mai poate lucra dintr-o singură bucată. în cm. lăţimea – 13 cm. Tiparul părţii laterale. aşa cum este de exemplu căciuliţa olandeză. pe linia 283 . Desenarea cadrului. Căciuliţa. Pentru căciuliţa cu bandă vom folosi următoarele măsuri.Copii – Căciuliţă cu bandă Căciuliţa se poate confecţiona în diverse feluri. Construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite. lăţimea – 12 cm. Căciuliţa cu bandă la mijloc Această căciuliţă se compune din 3 bucăţi: o bandă în mijlocul capului şi 2 părţi laterale. pe care-l însemnăm cu litera A. stabilite pentru cele 3 măsuri: Mărimea I (pînă la 3 luni): lungimea – 13 cm. Ea acoperă bine capul. fapt pentru care se recomandă în special pentru copiii pînă la 6 luni. Aplicăm apoi din punctul A în jos. ca şi celelalte obiecte ce fac parte din trusoul noului născut. Mărimea II (de la 3 la 7 luni): lungimea – 14 cm.

punctul F cu punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. pînă în dreptul punctului E. iar din acest punct ieşim cu 0.5 cm spre stînga. iar de aici coboară spre punctul de întîlnire a liniei orizontale F. pe care-l însemnăm cu litera F. pe care-l coborîm cu 0. Tot din punctul A spre dreapta. pleacă o linie care se pierde în linia orizontală A. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga. pe verticală. Acest punct indică porţiunea dinspre frunte a părţii laterale a căciuliţei. punctul E de întîlnire a liniei orizontale F cu linia verticală C. cu linia verticală C. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. pe linia orizontală. Locul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. 1/2 din distanţa A – B şi punem un punct. pînă la linia orizontală B. Acest punct arată porţiunea dinspre ceafă a părţii laterale a căciuliţei. În spaţiul dintre aceste ultime puncte. şi punem un punct.5 cm deasupra liniei oblice ajutătoare şi se pierde uşor pe linia verticală C. Pe această linie se prinde banda din mijlocul capului. pe linia orizontală. punctul A1 cu punctul D1. Desenăm această linie. în direcţie orizontală. 1/3 din distanţa A – E1 şi punem un punct. Linia de rotunjire de deasupra capului. în afara liniei de cadru. şi însemnăm locul cu litera A1. Ca să desenăm tiparul este necesar să construim întîi liniile ajutătoare. punctul aflat îl însemnăm cu litera C. pe linie verticală. A treia linie ajutătoare. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. unde se termină linia. măsurăm din punctul A spre dreapta. măsura de lungime a căciuliţei. Aceste 2 linii ajutătoare împart cadrul în 4 părţi egale. Din punctul C ducem în jos o linie verticală. pe linia orizontală. Prima linie ajutătoare. din punctul A1. linia bombează cu 2. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera B. pe care-l însemnăm cu litera D1. apoi se îndreaptă uşor şerpuită spre punctul D1. 284 . Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. Această linie o desenăm unind printr-o linie oblică punctată.5 cm din punctul A în jos. A patra linie ajutătoare. Această linie o deenăm astfel: măsurăm 0. A doua linie ajutătoare. Cu aceasta am terminat de desenat liniile ajutătoare şi începem desenarea tiparului. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Această linie constituie şi un mijloc de orientare la croit.5 cm sub linia de cadru. Unim apoi printr-o linie curbă. reprezentînd direcţia firului drept de lungime a materialului. pînă la linia verticală C. Pentru desenarea acestei linii. În felul acesta am format cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul. măsurînd din punctul A în jos. în direcţie verticală. Aceasta o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. Din acest punct ducem o linie orizontală punctată. Apoi. 1/2 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu litera E.verticală. aplicăm măsura de lăţime a căciuliţei. pînă la linia orizontală B.

iar pe acesta îl unim printr-o linie curbă cu punctul D1. măsurăm lăţimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera C. în felul următor: unim printr-o linie uşor oblică punctul A1 cu punctul F.5 cm Desenarea cadrului. Prin închiderea dreptunghiului formăm cadrul în care vom desena tiparul de bandă.5 cm Mărimea II = 4 cm Mărimea III = 4. Ca să construim tiparul de bandă formăm în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. măsurăm lungimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera B.5 cm se înseamnă un punct. 285 . Unim din nou 2 punctele A1 şi D1. iar punctul de întîlnire a acestor linii îl însemnăm cu litera D. pe linia verticală. şi apoi trece prin punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. Tot din punctul A spre dreapta. În punctul unde bombează linia curbă cu 1. pe care-l însemnăm cu litera A. Măsurile după care se lucrează tiparul de bandă sînt următoarele: Măsura de lungime a benzii este egală cu lungimea liniei de rotunjime de deasupra capului de la partea laterală. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. cu laturile nedefinite. Linia curbă bombează cam la jumătatea liniei oblice ajutătoare cu 1.Linia dinspre faţă a părţii laterale.5 cm spre stînga acestei linii. Măsura de lăţime a bentiţei se fixează astfel: Mărimea I = 3. Din punctul A în jos. pe linia orizontală. pînă la linia orizontală B. Din punctul C coborîm o linie verticală. care indică locul unde se va prinde şiretul ce leagă căciuliţa sub bărbie. Tiparul benzii din mijlocul capului.

pe linia orizontală. Tehnică. Linia marginii dinspre ceafă. măsurînd din punctul A în jos. Cînd se ajunge în punctul A1 se începe încheierea ochiurilor pînă în punctul E.5 cm sub linia orizontală A. pe verticală. 1/2 din distanţa A – B. Bentiţa se lucrează începînd de la linia B – D. pe care îl coborîm cu 0. Ca să putem desena tiparul. Linia curbă trece prin punctul E. Linia marginii dinspre frunte. În partea din spate se fac cîteva anouri în elastic prin care se trasează o panglică sau un şnur cu care se leagă sub bărbie. scoţînd ochiuri de jur împrejur. Linia aceasta constituie marginea dinspre frunte a benzii. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul B spre dreapta. Modul de tricotare a căciuliţei cu bandă Pentru tricotarea părţilor laterale se montează pe andrele 5 ochiuri şi apoi. “Tricotaje de mînă”. 1966. Ed. Linia laterală a benzii. plus 1 cm şi însemnăm locul cu un punct. la fiecare rînd pe faţă. construim o linie ajutătoare. Distanţa cuprinsă între acest punct şi punctul D reprezintă linia marginii dinspre ceafă a benzii. Din punctul E ducem o linie orizontală pînă la linia verticală C. aşa ca pe tipar. Decupăm apoi tiparele pe liniile lor de contur. se unesc cu punct cusut pe muchie. După ce se tricotează bentiţa şi cele 2 părţi laterale. uşor pierdută în linia de cadru. Acest punct îl unim cu punctul C. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera E. 286 . 1/3 din distanţa B – D. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A spre dreapta. Pe această linie se ataşează părţile laterale cu linia lor de rotunjime de deasupra capului. Unim printr-o linie curbă punctul de lăţime al marginii din frunte cu punctul de lăţime al marginii dinsre ceafă. 1/3 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu un punct. pregătindu-le astfel pentru lucru. Se tricotează apoi rotund un elastic pe marginea căciuliţei. se sporeşte într-o parte cu 5 ochiuri şi apoi la fiecare rînd pe faţă se sporeşte într-o parte şi alta după cum cere linia tiparului care porneşte din punctul D1. pe linia orizontală. Linia de mijloc a benzii este formată de linia verticală C – D.Linia ajutătoare. printr-o linie uşor rotunjită. Ana Popescu.

Pentru desenarea tiparului folosim diferite măsuri. stabilite pentru cele 3 mărimi. Partea din faţă are forma dreptunghiulară. iar fundul căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară. şi anume: 287 . în cm.Copii – Căciuliţă cu fund Este formată din 2 părţi: o parte din faţă şi o parte care formează fundul căciuliţei.

Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga. Pensa. Forma dreptunghiulară a tiparului. Lungimea acestui cadru este egală cu măsura de lungime. ce se pierde în linia verticală C. Din acet punct ridicăm o linie uşor şerpuită.Tiparul părţii din faţă. de la linia orizontală B în sus. Linia din spate. unde însemnăm locul cu un punct. cu liniile de lungime şi lăţime egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale părţii de fund. Ca să formăm pensa de pe linia de lungime a căciuliţei măsurăm 5 cm din punctul B spre dreapta. pe linia de lungime şi punem un punct. din primul punct şi stabilim punctul în direcţia mijlocului pensei. pe linia orizontală. Din acest punct ducem o linie uşor pierdută în linia orizontală B. în raport cu mărimea în care se încadrează vîrsta copilului. Desenarea cadrului. 288 . pe care-l însemnăm cu literele A B C D. Ca să stabilim vîrful pensei. Linia verticală A – B reprezintă linia dinspre faţă. Pentru desenarea acestui tipar construim în partea stîngă a hîrtiei un cadru dreptunghiular. măsurăm 4 – 5 cm în sus.5 cm ce se dă ca adîncime pensei şi măsura de 4 – 5 cm ce reprezintă lungimea pensei. Linia de lungime a părţii din faţă. variază între aceste limite. Distanţa cuprinsă între aceste puncte reprezintă adîncimea pensei. Aceasta este uşor rotunjită şi o desenăm măsurînd 1 cm pe linia dinspre spate. Linia verticală A – B reprezintă linia de mijloc a părţii de fund. Tiparul de fund al căciuliţei. Linia orizontală A – C reprezintă linia de mijloc a acestui tipar.5 – 2. Cadrul desenat îl însemnăm cu literele A B C D. Din acest punct măsurăm 1. Forma dreptunghiulară a părţii de fund a căciuliţei o obţinem desenînd un cadru dreptunghiular.5 – 2.5 cm în continuare pe linia de lungime şi însemnăm locul cu al doilea punct. Desenarea cadrului. iar locul stabilit îl însemnăm cu un punct. apoi punctul stabilit îl unim prin linii uşor oblice cu punctele de pensă de pe linia de lungime. Partea de fund a căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară. Măsura de 1. Pe această linie montăm fundul căciuliţei. iar lăţimea cadrului este egală cu măsura de lăţime a părţii din faţă.

Aceasta este formată de linia orizontală A – C şi linia verticală C – D. Linia de lungime a părţii de fund. A treia linie ajutătoare. pe linia verticală. Linia exterioară a părţii de fund. Linia de mijloc a părţii de fund este formată de linia verticală A – B. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. În direcţia colţului C linia exterioară poate rămîne cu colţ sau o putem rotunji. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală punctată. Apoi desenăm liniile ajutătoare. O construim unind punctele D şi E printr-o linie oblică punctată. 1/2 din distanţa A – B unde punem un punct. Această linie formează partea dinspre ceafă a căciuliţei. Linia exterioară de formă rotundă o desenăm aplicînd distanţa A – E pe toate liniile ajutătoare începînd din punctul E. pe care-l însemnăm cu litera E. Aceasta este formată de linia orizontală B pînă la linia şerpuită. Desenarea cadrului. Forma rotundă a tiparului. Această linie o formăm unind punctele C şi E printr-o linie oblică punctată. A doua linie ajutătoare. pierdută în linia verticală C – D. Linia exterioară a părţii de fund se ataşează la linia dinspre spate a părţii din faţă.Linia exterioară a părţii de fund. formînd astfel căciuliţa. Prima linie ajutătoare. După desenarea liniilor ajutătoare trecem la construirea tiparului. Porţiunea liniei exterioare de o parte şi de alta a punctului A reprezintă partea din 289 . dacă măsura de lăţime este de 4. iar lungimea cadrului va fi egală cu măsura de lăţime înmulţită cu 2.5 cm. Din acest punct ridicăm o linie şerpuită. Forma rotundă a părţii de fund o desenăm în cuprinsul unui cadru dreptunghiular. Punctele stabilite le unim între ele printr-o linie rotundă. lungimea va fi egală cu 9 cm. Lăţimea acestui cadru va fi egală cu măsura de lăţime a părţii de fund. De exemplu. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. aşa ca pe tipar. Acestei linii îi putem face următoarea modificare: pe linia orizontală D măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga şi însemnăm locul cu un punct.

creştetul capului. de la partea dinspre faţă a căciuliţei. “Tricotaje de mînă”. În dreptul pensei se va spori cîte 1 ochi la 2 – 3 rînduri lucrate pe faţă. Pentru tricotarea părţii de fund a căciuliţei se procedează astfel: Pentru forma dreptunghiulară se începe tricotarea de la latura B-A. 1966. se ridică 1 rînd de ochiuri şi se lucrează 4-5 rînduri de elastic. Pentru forma rotundă se lucrează rotund cu 5 andrele. Dacă se stabilesc 8 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 2 ochiuri deodată. După ce s-au montat părţile căciuliţei. Dacă se stabilesc numai 4 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 3 ochiuri deodată. pregătindu-le pentru lucru. Cînd se ajunge cu lucrul în partea opusă se scade cîte 1 ochi. urmînd linia tiparului. Decupăm tiparele pe liniile de contur. Ana Popescu. Linia B – A reprezintă marginea din faţă a căciuliţei şi pe ea se face o bordură cu model. Tehnică. începînd de la vîrful pensei spre bază în ordinea în care s-a sporit la pensa anterioară lucrată. Ed. iar porţiunea dintr-o parte şi alta a punctului B reprezintă partea din direcţia cefei. sporind apoi la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. Prin anouri se trasează o panglică sau un şnur pentru legat căciuliţa sub bărbie. 290 . în spate. Se lucrează pe tiparul cu pensele închise. pentru care se montează 8 – 10 ochiuri. Pe această linie se aşează partea de fund. pe care se montează un număr de ochiuri corespunzător circumferinţei fundului căciuliţei. mutînd primul şi al doilea ochi în aşa fel ca ochiul al doilea să cadă deasupra. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă se începe a tricota din punctul B. Se împart apoi ochiurile în 4 sau 8 şi se fac scăzăturile cuvenite în direcţiile stabilite. în care se fac cîteva anouri.

Dimensiunile după care se construieşte tiparul pentru copii de 1-2 ani sînt următoarele: Lungimea: 18 cm Lăţimea: 15 cm Pentru copii între 2 şi 7 ani se vor mări dimenssiunile cu cîte 1 cm pentru fiecare an.Copii – Căciuliţă olandeză Căciuliţa olandeză este formată dintr-o singură bucată de formă dreptunghiulară şi cu colţurile dinspre faţă uşor răsfrînte spre spate. Această căciuliţă este indicată pentru fetiţele în vîrstă de 1 – 7 ani. 291 .

“Tricotaje de mînă”. Linia de lungime este formată de linia orizontală B – D. Este reprezentată de linia verticală C – D. el reducîndu-se la un dreptunghi cu lungimea şi lăţimea egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale căciuliţei. sau cu 2 feţe. Colţul care se răsfrînge este format din unghiul B. 292 . Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă este foarte simplu şi uşor de tricotat. Linia cusăturii din spate. În partea din spate se fac 2 cute şi cîteva anouri pentru trasat panglica sau şnurul cu care se leagă căciuliţa sub bărbie.Tiparul căciuliţei olandeze. Tehnică. 1966. Aceasta este formată de linia verticală A – B. Colţul căciuliţei. Ana Popescu. Linia de mijloc a căciuliţei. Este formată de linia orizontală A – C. Tiparul acestui gen de căciuliţă este foarte simplu. După ce am însemnat pe tipar ceea ce reprezintă fiecare linie decupăm tiparul. Linia căciuliţei dinspre faţă. ca atunci cînd se răsfrîng colţurile care formează urechiurile să se vadă frumos. De remarcat este faptul că pentru bordura marginilor dinspre faţă şi lungime e necesar să se aleagă un model care să fie pe ambele feţe la fel. Ed.

Pentru desenarea tiparului rochiţei cu platcă putem folosi măsuri stabilite şi măsuri luate direct pe corp. Lărgimea poate fi făcută sub formă de creţuri. clini. clini. Tiparul rochiţei îl putem desena după măsuri fixe sau după măsuri luate direct pe corp. cloş etc. cloş etc. În mijlocul feţei sau al spatelui prezintă o fentă. cerculeţe. la care se pot face variate garnituri şi tăieturi. cute. Modelele cele mai potrivite pentru vîrste între 1 şi 7 ani şi mai ales pînă la 5 ani sînt cele care prezintă lărgimea de la nivelul plătcuţei. Plătcuţa rochiţei poate fi dreaptă sau de diferite forme. cute. iar gulerul este rotund. 293 . Rochiţa este largă şi poate fi cu creţuri.Copii – Rochiţe Rochiţa constituie îmbrăcămintea de zi cu zi a fetiţelor. Pe plătcuţă şi pe fustiţă se poate aplica o broderie uşoară cu motive româneşti.

urmînd ca pentru următorii ani să se adauge cîte un plus de 2 cm la fiecare măsură pentru fiecare an. lungă = 22 cm Grosimea braţului = 20 cm Grosimea pumnului = 12 cm Măsurile stabilite dinainte se folosesc mai mult pînă la vîrsta de 3 ani. 294 .Măsurile sînt următoarele: Lungimea rochiţei = 35 cm Lăţimea spatelui = 20 cm Grosimea bustului = 56 cm Grosimea gîtului = 20 cm Lungimea mînecii: scurtă = 12 cm. cu excepţia măsurii de grosime a bustului. Rochiţa creaţă cu plătcuţă Această rochiţă creaţă şi cu plătcuţă reprezintă modelul cel mai drăguţ şi mai practic pentru fetiţe. la care aplicăm un plus de cîte 4 cm. mai ales pînă la vîrsta de 4 ani. Cifrele date mai sus sînt valabile pentru vîrsta de 1 an.

faţă. Desenăm în partea stîngă a hîrtiei. un unghi drept pe care îl însemnăm cu litera A. cam la 20 cm de la margine. 295 .Modelul de faţă prezintă o plătcuţă dreaptă şi cu fentă în mijlocul spatelui. manşete şi guler. iar în faţă se înnoadă cu un şireţel. Tiparul din spate. Tiparul de rochiţă se compune din spate. strînsă cu o manşetă. Mînecuţa este scurtă. mîneci. Guleraşul este format din 2 bucăţi. Pe plătcuţă şi pe rochiţă e o garnitură formată din broderie românească.

pe verticală. pe orizontală. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. care marchează şi lungimea plătcuţei. Tiparul spatelui cuprinde plătcuţa şi corpul rochiţei. printr-o linie oblică. paralelă cu prizontala A. formînd linia de răscroitură a gîtului. Răscroitura gîtului. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului de pe orizontala A. 296 . pe verticală. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a spatelui. Din punctul C ducem spre dreapta o linie orizontală. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm locul cu litera C. Măsurăm 1 cm din punctul A în jos. care indică lungimea umărului. Locul stabilit îl însemnăm cu litera E1.Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a rochiţei şi însemnăm locul cu litera B. şi punem un punct. paralelă cu orizontala A. Din punctul D ridicăm o linie verticală punctată. Pe această linie coborîm cu 3 cm sub linia de cadru şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. prelungită cu 1 cm în afara liniei verticale punctate. pe orizontală. 1/2 din măsura de lăţime plus 1 cm. pînă la linia de cadru. Linia de umăr. Ca să formăm această linie aplicăm din punctul C spre dreapta. Plătcuţa. Unim acest punct cu punctul de pe verticală A. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. Linia aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. Punctul E indică înclinarea umărului. printr-o linie uşor şerpuită. Locul stabilit îl însemnăm cu litera D. 1/6 din măsura de grosime a gîtului şi înemnăm un punct.

Corpul rochiţei. Linia de mijloc a spatelui o formează linia verticală A – C. pe verticală. Spaţiul cuprins între linia de mijloc a corpului rochiţei şi linia verticală 297 . Linia de lungime a plătcuţei. şi punem un punct. Unim apoi punctele de prelungire între ele printr-o linie verticală. formînd astfel colţul plătcuţei.Răscroitura braţului. Această parte a rochiţei este largă şi se susţine pe plătcuţă. cu cîte o linie uşor rotunjită. Unim acest punct printr-o linie şerpuită cu punctul D. Prelungim liniile orizontale B şi C spre stînga. Aceasta este formată de linia orizontală C – D. pe orizontală. Forma rotundă o formăm unind punctul E1 cu punctul C. dîndu-i diferite forme. formînd linia de lărgime a rochiţei care reprezintă şi linia de mijloc a spatelui la corpul rochiţei. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui şi însemnăm cîte un punct. Aceasta este formată de linia orizontală C – D pentru forma dreaptă. Forma cu 2 colţuri o desenăm măsurînd din punctul C spre dreapta. minus 1 cm şi punem un punct pe care-l coborîm cu 3 cm sub linia C. pînă la tiv. 1/4 din lăţimea spatelui. Corpul rochiţei reprezintă porţiunea de la plătcuţă în jos. Unim acest punct cu punctul C şi cu punctul D. Linia de lărgime a creţurilor. printr-o linie rotunjită. Linia de lungime a plătcuţei poate fi şi alta decît cea descrisă. Forma de colţ pe care o obţinem măsurînd 3 cm din punctul C în jos. pentru forma dreaptă. Această linie poate fi modificată.

Locul stabilit îl însemnăm cu litera B. În acest scop măsurăm din punctele B şi C spre dreapta. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera C. paralelă cu orizontala A. Desenăm în partea dreaptă. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a feţei. în cazul plătcuţei rotunde. pe linia verticală. aplicînd din punctul A în jos. pe care-l însemnăm cu litera A. Unim acest punct printr-o linie oblică. De exemplu. Măsurăm 1 cm pe linia de sibraţ. Prelungim apoi linia orizontală B cu 5 cm spre dreapta. printr-o linie verticală punctată.C – B reprezintă lărgimea necesară creţurilor. în funcţie de lărgimea pe care dorim s-o dăm rochiţei. plus 1 cm şi notăm cîte 1 punct. Desenăm această linie aplicînd întîi măsura de grosime a bustului. după linia de contur a plătcuţei. Din punctul B desenăm spre stînga o linie orizontală. Răscroitura braţului. Din punctul stabilit ducem spre stînga o linie uşor pierdută în linia de lungime a rochiţei. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera G. un unghi drept. Tiparul de faţă. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C – D. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 3 cm. Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm. Unim punctul D cu punctul F printr-o linie bine adîncită. Măsura variază între limitele date. în afara liniei de cadru. Linia aceata o desenăm măsurînd din punctul A în jos. măsura de lungime a rochiţei plus 2 cm. cu punctul F. plus 1 cm şi însemnăm litera F. Linia de subraţ. de la punctul G în sus. Această linie poate fi modificată. Pe această linie coborîm de la linia orizontală C cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului. Din punctul C ducem spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. pe linia verticală. 298 . 1/4 din măsura de grosime a bustului. Unim apoi aceste puncte între ele. Plătcuţa. cam la 20 cm de la marginea hîrtiei. care indică totodată şi lungimea plătcuţei. pe liniile orizontale. linia corpului rochiţei urcă pînă la nivelul umărului. Punctul F indică adîncimea răscroiturii braţului. Linia de rotunjime a rochiţei. urmărind conturul liniei de lungime a plătcuţei.

la 3 cm sub linia orizontală A. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. Răscroitura braţului. unde se rotunjeşte uşor. Unim aceste puncte între ele printr-o linie verticală punctată. Această linie reprezintă şi linia de mijloc a feţei. Măsurăm din punctul A spre stînga. Prelungim liniile orizontale B şi C spre dreapta. Linia de umăr. Prelungim apoi linia orizontală B spre stînga liniei verticale punctate cu 7 cm şi însemnăm litera G. printr-o linie rotunjită. 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 0. Această linie indică înclinarea umărului la partea din faţă a plătcuţei. Linia de rotunjime a rochiţei. Ca să desenăm această linie. 299 . În acest scop. Această linie o putem modifica. Punctul stabilit îl unim cu punctul de răscroitură al gîtului de pe linia de orizontală A. pe orizontală. Unim punctul E cu punctul F printr-o linie adîncită. În acest scop aplicăm din punctele B şi C spre stînga. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului. Aplicăm apoi. Ca să desenăm această linie este necear să aplicăm întîi măsura de grosime a bustului. Unim apoi punctul D cu punctul E peintr-o linie uşor rotunjită.5 cm. lungimea umărului din spate minus 0. Linia de lărgime pentru creţuri. unde punem cîte un punct. Ducem din acest punct spre dreapta o linie uşor peridută în orizontala C. Linia de lungime a plătcuţei o formează linia orizontală E – C. pe liniile orizontale. printr-o linie oblică. Linia de mijloc a plătcuţei o formează linia verticală A – C. Locul aflat îl însemnăm cu litera D. Măsurăm 1 cm pe linia de subraţ de la punctul G în sus. formînd astfel linia de subraţ.Răscroitura gîtului. măsurăm 1 cm de la punctul E în jos pe linia de răscroitură a braţului şi însemnăm un punct. în afara liniei de cadru. plus 2 cm. pe orizontală. Răscroitura braţului. formînd linia de răscroitură a gîtului. Unim apoi aceste puncte între ele. rotunjind astfel linia de sus a corpului rochiţei. pe verticală. unde punem un punct. dîndu-i diferite forme ca şi la partea din spate a plătcuţei. şi punem cîte un punct. aplicăm din punctul C spre stînga. Construim o linie ajutătoare punctată. Corpul rochiţei. Pe această linie coborîm de la orizontala C în jos cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm un punct pe care-l notăm cu litera F.5 cm şi însemnăm un punct. formînd linia de răscroitură a braţului la plătcuţă.5 cm. plus 2 cm. Acest punct marchează adîncimea răsscroiturii braţului. 1/4 din măsura de grosime a bustului plus 3 cm. printr-o linie verticală. Tot din punctul A măsurăm în jos. în linie oblică. Punctul D indică lungimea umărului. Linia de subraţ. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. 1/6 din grosimea gîtului plus 1. începînd de la linia de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga pînă la întîlnirea liniei orizontale ajutătoare. 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. Ducem apoi din acest punct o linie pierdută în orizontala B. de la răscroitura gîtului spre stînga. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C. Unim apoi punctul G printr-o linie oblică cu punctul F. cuprinsă între mijlocul feţei şi punctul E. Acest punct indică lăţimea feţei.

printr-o linie bombată în partea de sus a ei. Linia din spate a răscroiturii mînecii o desenăm unind din nou punctul A cu E. formînd linia dinpre faţă a răscroiturii mînecii. Tiparul de mînecuţă îl încadrăm într-un dreptunghi. pînă la linia de cadru. cu 1 cm sub linia de cadru. Unim punctul E cu E. măsurînd din punctul C în jos. plus 2 cm. Cusătura de subraţ. plus 2 cm. unde punem un punct. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. în partea ei de jos. 300 .Tiparul de mînecuţă scurtă. desenăm o linie ajutătoare. avînd lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii şi lăţimea egală cu jumătate din grosimea braţului. Însemnăm locul cu litera E. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul E. printr-o linie adîncită. Răscroitura mînecii. Linia ajutătoare. aşa ca pe tipar. pe verticală. Pentru desenarea tiparului. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga pe linia orizontală. 1/2 din distanţa cuprinsă între punctele A şi C.

Măsurăm 2 cm din mijlocul feţei spre stînga. Măsurăm din punctele C şi D cîte 1 cm spre stînga.Linia de lungime a mînecii. de la orizontala B în sus. Colţul gulerului. Marginea exterioară a gulerului poate fi dreaptă sau cu diverse colţuri. Acest guleraş dintr-o singură bucată este indicat pentru rochiţele cu fentă la mijlocul feţei. modificînd măsura de lungime. Împărţim apoi în 2 linia verticală C – D şi punem un punct. formînd colţul gulerului. În acest caz unim punctele amintite printr-o linie oblică. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. pe liniile orizontale şi notăm cîte un punct. Scoatem apoi tiparele şi desenăm guleruşl în cadrul acestui contur. Forma colţului poate fi şi dreaptă. formînd o nouă linie de mijloc a tiparului de mînecă. unind între ele punctele A1 şi E. pe linia exterioară a gulerului şi punem un punct. formînd colţul manşetei. procedăm la fel ca la mînecuţa scurtă. uşor pierdută în linia de cadru. Linia de mijloc a manşetei o reprezintă linia verticală A – B.5 cm pe linia cusăturii de subraţ. bufantă. prelungim linia verticală a cadrului în sus de punctul A cu 4 – 6 cm şi însemnăm locul cu litera A1. La mînecuţa scurtă manşeta este fără colţ. Din punctul stabilit ducem o linie şerpuită. în loc de rotundă. Din acest punct ducem o linie rotunjită. paralelă cu linia de răscroitură a gulerului. Tiparul de manşetă este reprezentat de un dreptunghi. Colţul manşetei. lărgim mînecuţa. avînd lungimea egală cu 1/2 din măsura de grosime a pumnului. Manşeta o folosim pentru strîns lărgimea mînecuţei în parta de jos. la care adăugăm un plus de 3 – 4 cm pentru mînecuţa scurtă. Unim acest punct prin linii oblice cu punctele de pe liniile orizontale C şi D. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului din mijlocul feţei printr-o linie rotunjită. În acest scop. unde însemnăm un punct. Pentru desenarea tiparului de guler rotund procedăm în felul următor: Unim pe linia de umăr plătcuţa din faţă cu cea din spate şi le conturăm pe hîrtie. Răscroitura gulerului o formează linia de contur a răscroiturii gîtului cuprinsă între semnul de mijloc al spatelui şi cel al feţei. Manşeta cu colţ se aplică numai la mînecuţa lungă. Linia exterioară a gulerului. Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă lungă. precum şi liniile de mijloc din spate şi din faţă. Linia de mijloc a gulerului o formează linia din mijlocul spatelui plătcuţei. urmărind răscroitura gîtului. Lăţimea cadrului este de 2 cm. Măsurăm 1. În acest scop. Modificăm apoi liniile de răscroitură ale mînecii. Măsurăm de la răscroitura gîtului 4 – 5 cm pe linia de mijloc a spatelui. Odată cu aceasta se modifică şi răscroitura mînecii ca să poată forma buful. Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă creaţă. pentru mîneca lungă. Tiparul de guler. prelungind liniile de cadru E şi B cu 4 – 6 cm spre stînga. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului şi punem un punct. Tiparul de manşetă. tăiem 301 . facem un guleraş din două bucăţi. În cazul cînd fenta se face în mijlocul spatelui. pînă la mijlocul feţei.

După desenare decupăm tiparul pe liniile de contur. Modul de tricotare a rochiţei. dacă modelul îngăduie. începînd din mijlocul feţei sau al spatelui. dantelate sau compacte. Mînecile pot fi cu manşete. Dacă este dintr-o singură bucată. Tricotarea rochiţei pentru fetiţe cuprinde o gamă întreagă de modele ajurate. se începe din mijlocul feţei. 302 . Marginea plătcuţei poate fi simplă. Lucrul se începe de la tiv spre plătcuţă pentru corpul rochiţei. sau li se pot face o margine lucrată cu punct de elastic care înlocuieşte manşeta la o mînecuţă mai puţin largă. dînd forma de clini.gulerul pe linia din mijlocul spatelui. dacă este desfăcut şi în faţă şi spate. Aici fantezia are cîmp larg de acţiune. de unde se încheie. Plătcuţa se execută în funcţie de forma ei. Gulerul se lucrează după tipar. Dacă se doreşte ca linia de subraţ să fie dreaptă. începînd cu partea cea mai lungă de pe tiparul respectiv (colţurile). sau cu borduri. scăzături în cuprinsul rochiţei. urmărind linia tiparului. atunci se pot face. formîndu-i un colţ aasemănător cu cel din faţă.

Unele modele de rochiţă prezintă în loc de plătcuţă 2 bretele simple sau înnodate pe umăr.

În acest caz, corpul rochiţei îl montăm pe o bentiţă de aceeaşi lăţime a bretelelor. Pe dosul acestei bentiţe se aplică bretelele. Acest gen de rochiţe sînt indicate pentru vară. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

303

Copii – Pantalonaş chilot
Pantalonaşul – chilot poate fi purtat de copii începînd de la vîrsta de 7 luni şi pînă la vîrsta de 6 – 7 ani.

Pantalonaşul se poartă numai cu un elastic în talie. Acest pantalonaş, cu unele adaosuri, poate fi folosit şi ca şpilhozen, aşa cum vom vedea mai departe. Pentru desenarea tiparului pantalonaşuluichilot folosim măsuri stabilite. Pentru copii de 7-8 luni pînă la 1 an vom folosi următoarele măsuri: Lungimea = 22 cm Lăţimea = 56 cm Lungimea cordonului = 50 cm Pentru copiii de peste 1 an, vom adăuga fiecărei măsuri cîte 2 cm pentru fiecare an. Tiparul de pantalonaş-chilot Desenarea cadrului. Ca să desenăm tiparul acestui pantalonaş, desenăm mai întîi un dreptunghi, avînd lungimea egală cu măsura de lungime a pantalonaşului, iar lăţimea egală cu 1/4 din lărgimea pantalonaşului. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D.
304

Răscroitura piciorului. Măsurăm din punctul B spre dreapta, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa B – D minus 3 cm, unde punem un punct, pe care-l însemnăm cu litera E şi care indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de fund a pantalonului. Din punctul D măsurăm în sus, pe linia verticală, 1/3 din distanţa C – D, plus 1 cm şi însemnăm locul cu litera F. Punctul F indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de şold a pantalonului. Unim întîi printr-o linie curbă punctele E şi F. Linia curbă este adîncită cu 2,5 cm faţă de linia oblică punctată. Linia de talie este reprezentată pe tipar de orizontala A – C. Acest tipar reprezintă faţa şi spatele pantalonului. Modul de tricotare a pantalonaşului-chilot. Tricotarea pantalonaşului începe de la linia de talie a feţei. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii ce o prezintă tiparul per linia de talie. Se tricotează 2 cm cu punct de elastic dublu, dacă se trasează un elastic prin el, sau se fac 3 rînduri cu punct de semielastic 1X1, apoi un rînd de găurele tricotînd un jeteu, 2 ochiuri tricotate împreună pe dos. Se repetă acest model. Se continuă apoi cu punct de semielastic încă cîteva rînduri pînă se ajunge la o lăţime de 2,5 cm. După această bentiţă se începe tricotarea propriu-zisă a pantalonaşului cu punct de jerseu, sau cu alt punct, la alegere. După ce s-a tricotat o porţiune egală cu lungimea liniei de şold, se creşte 1 ochi în mijlocul rîndului. Se înseamnă acest ochi şi în rîndurile următoare se creşte la fiecare rînd lucrat pe faţă cîte 1 ochi, la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc, pînă ce lăţimea clinului corespunde cu tiparul. De menţionat este că ochiurile clinului se lucrează cu punct de jerseu. Se continuă tricotarea pentru partea din spate, care începe cu clinul care se formează prin scăzăturile ce se fac pe o parte şi pe alta a clinului, iar pentru piciorul pantalonaşului se adaugă ochiuri sau se sporeşte într-o parte şi alta a clinului după cerinţele tiparului.
305

Se continuă tricotarea cu scăzături pînă la terminarea clinului, apoi se lucrează în linie dreaptă pînă în talie, unde se face o bentiţă cu elastic sau cu găurele, ca la faţa pantalonaşului. Se unesc apoi cele două părţi pe linia de şold cusute pe muchie sau cu cusătură descălcată pe dos. În talie se introduce un elastic dacă marginea este dublă, sau un şiret dacă marginea are găurele. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

306

Copii – Pantalonaş şpilhozen
Spilhozenul este un pantalonaş cu plătcuţă şi bretele în faţă, iar în spate cu elastic. El se poartă atît de fetiţe, cît şi de băieţi, de la vîrsta de 7-8 luni, pînă la peste 7 ani.

Pentru pantalon se foloseşte tiparul de pantalon-chilot. Modul de tricotare Tricotarea spilhozenului se face la fel cu pantalonul chilot. Bentiţele sînt fîşii de lăţimi variabile între 3-5 cm. Plătcuţa este un dreptunghi de circa 6 x 10 cm. Pe ea se pot face diverse figurine sau modele româneşti. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.
307

Copii – Pantalonaş scurt pentru băieţi
Pantalonaşul scurt este purtat de băieţi, începînd de la vîrsta de 2 ani şi pînă la 7-8 ani.

Pentru desenarea tiparului de pantalonaş putem folosi măsuri gata stabilite sau luate direct pe corp. Măsurile stabilite pentru băieţi în etate de 3 ani sînt următoarele: Lungime = 22 cm Grosimea şoldurilor = 62 cm Aceste măsuri cresc în raport cu vîrsta copiilor, după cum urmează: Lungimea creşte cu cîte 2 cm pentru fiecare an. Grosimea şoldurilor creşte cu cîte 4 cm pentru fiecare an. Tiparul de faţă a pantalonaşului scurt Desenarea cadrului. Pentru desenarea acestui tipar construim un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi-l însemnăm cu litera A. Din punctul A în jos, pe linia verticală, aplicăm măsura de lungime a pantalonilor şi însemnăm punctul cu litera B. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Aplicăm apoi, pe liniile orizontale, din punctele A şi B spre dreapta, 1/3 din măsura de grosime a şoldurilor şi punem cîte un punct. Însemnăm punctul de pe linia orizontală A cu litera C şi cel de pe linia orizontală B cu litera D. Unim printr-o linie verticală punctul C cu D, formînd un cadru dreptunghiular, în interiorul căruia vom desena tiparul de faţă şi spate al pantalonului scurt.

308

Linia de răscroitură a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul B în sus, pe linia verticală, 1/4 din distanţa B-D. Locul aflat îl însemnăm cu litera E. Acest punct indică adîncimea răscroiturii piciorului. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga, pe linia orizontală, 1/4 din distanţa B-D minus 1 cm şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera F, care indică lărgimea răscroiturii piciorului. Unim, apoi, printr-o linie uşor adîncită, punctele E şi F, formînd astfel linia de răscroitură a piciorului. Cusătura interioară a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul D în sus, pe verticală, 1/4 din distanţa B-D, minus 1 cm. Locul aflat îl însemnăm cu litera G. Acest punct marchează înălţimea cusăturii piciorului. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul F, formînd astfel linia de cusătură a piciorului. Linia de mijloc a feţei. Aceasta o construim măsurînd din punctul C spre stînga 1/10 din măsura de grosime a şoldurilor, minus 1 cm. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. Acest punct indică mijlocul feţei. Unim apoi punctul H cu punctul G printr-o linie adîncită în partea de jos, aşa ca pe tipar, construind astfel linia de mijloc a feţei. Linia de talie o formează linia orizontală, din punctul A pînă la punctul H.

309

Tiparul de spate al pantalonaşului scurt. Partea din spate prezintă linii comune cu faţa, cu excepţia liniilor de talie şi mijloc, pe care trebuie să le desenăm. Linia de mijloc a spatelui o formăm măsurînd din punctul C spre stînga, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa cuprinsă între punctul C şi punctul H. Locul aflat îl însemnăm cu un punct, pe care-l însemnăm cu litera I. Punctul I indică mijlocul spatelui. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică, cu punctul G, formînd astfel linia de mijloc a spatelui. Linia de talie o reprezintă linia A-I. Modul de tricotare. Tricotarea pantalonaşului scurt se face începînd cu linia de talie, care poate rămîne dreaptă ca în model, sau se poate începe cu o margine lucrată cu punct de semielastic pe o lăţime de 2-3 cm. Se urmăreşte linia tiparului pentru fiecare parte separat, sau se poate tricota într-o singură bucată, o parte de faţă şi de spate unite pe linia A-E. Pe linia de talie se fac butoniere, dacă pantalonaşul se prinde de bluziţă, făcînd un costumaş, sau i se pun bretele şi se poate purta cu orice bluză sau pulovăr. Pentru tricotare se pot folosi diverse puncte: punct de jerseu, punct leneş, punct de ţesătură, punct de jerseu răsucit şi altele, după gustul fiecăruia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

310

Cardigan clasic – Model nr. 1
Cine preferă îmbrăcămintea simplă, care nu este supusă capriciilor modei, îşi va pregăti cu siguranţă acest cardigan fin, cu linii clasice, uşor de purtat. Nota modernă o primeşte de la decolteul fără guler sau bantă, de la mîneca şapte-optimi şi marginile feţelor, dublate cu acelaşi material.

Furnituri: circa 350 g lînă, andrele nr. 2 şi 2 1/2, opt nasturi. Mărimea: circumferinţa pieptului circa 95 – 96 cm. Lărgimea cardiganului încheiat circa 104 cm, lungimea la mijlocul spatelui 57 cm. Model: I. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic” 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. II. Restul: „punct de jerseu răsucit”. (Atît la modelul I, cît şi la modelul II ochiurile tricotate pe faţă se iau din spatele andrelei).

311

Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Începem cu 150 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm 7 cm cu modelul I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ şi modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 4 cm, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos, scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri , X de 6 ori cîte 1 ochi, pr urmă tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Repetăm încă o dată de la X. Mai scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 124 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de la cîte 1 ½ cm, la ambele margini, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 136 ochiuri. Umărul: La 51 cm măsuraţi de jos scădem, la începutul rîndurilor următoare, de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 10 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 44 ochiuri la mijloc. Încheiem. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 7 cm cu modelul I. La 2 cm de jos formăm prima butonieră. Tricotăm 5 ochiuri de la marginea dreaptă şi din 4 ochiuri facem butoniera. Următoarea butonieră o formăm la 7 cm în ultimele 2 rînduri ale elasticului. După a doua butonieră continuăm cu andrele nr. 2 ½ , adăugînd în rîndul întîi, la marginea dreaptă, 12 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. În rîndurile pe faţă tricotăm, începînd de aici, aceste 12 ochiuri pe faţă, ridicăm 1 ochi, luîndu-l din spatele andrelei şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. În felul acesta tricotăm toată faţa. În această dublură a marginii feţei formăm încă 6 perechi de butoniere, la distanţa de 6 ½ cm una de alta; tricotăm de la margine 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră, tricotăm 4 ochiuri, ridicăm 1 ochi, tricotăm 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră şi sfîrşim rîndul. La marginea stîngă creştem la cîte 2 cm, de 10 ori cîte 1 ochi. Vor fi 108 ochiuri. La 29 cm măsuraţi de jos lucrăm, în locul pensei de la piept, cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm de la începutul rîndului 66 ochiuri, restul rămîne pe andreaua stîngă, întoarcem şi tricotăm pe dos
312

tot aceste 66 ochiuri. Rîndul următor: 73 ochiuri pe faţă, întoarcem, tricotăm tot aceste 73 ochiuri pe dos. Rîndul următor: 80 ochiuri pe faţă, întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri pe dos. Continuăm în felul acesta, tricotînd tot la două rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce tricotăm iar cu toate ochiurile rîndului. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală are aceeaşi înălţime ca şi aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii, scădem la marginea exterioară la cîte două rînduri 7 ochiuri, o dată 3 ochiuri, de trei ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Rămîn 85 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de aici la cîte 1 cm, de 9 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp, cînd marginea interioară este de 41 cm de la adăugarea ochiurilor, încheiem la începutul rîndului următor 25 ochiuri. Scădem apoi la cîte 2 rînduri, la începutul lor, o dată 4 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Urmăm drept înainte. Umărul: Cînd faţa este de 50 cm de la marginea de jos, scădem la marginea exterioară, la cîte 2 rînduri, de 7 ori cîte 4 ochiuri, apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de 2 ½ cm prin rîndurile prescurtate, vom avea începînd de aici, 2 măsuri diferite. Marginea laterală este mai scurtă, cea interioară mai lungă, respectiv mai înaltă. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 5 cm cu modelul nr. I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ cu modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 6 rînduri, de 23 ori cîte 1 ochi. Vor fi 124 ochiuri. Cînd mîneca are 35 cm de la marginea de jos – sau altă măsură necesară antebraţului – scădem la începutul rîndurilor următoare, de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 12 ori cîte 2 ochiuri. * de 10 ori cîte 1 ochi, apoi urmează 2 rînduri fără scădere. Repetăm încă o dată de la *. Scădem mai departe: de 18 ori cîte 1 ochi, de 6 ori cîte 2 ochiuri, şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 18 ochiuri. Încheiem. Călcăm bucăţile tricotate, le montăm. Îndoim marginea inferioară a feţelor de-a lungul ochiurilor ridicate şi tivim. Butonierele prinse duble le festonăm. Pe 3 ochiuri începem o bantă lucrată în bie. Creştem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă cîte 1 ochi, la începutul celor lucrate pe dos cîte 2 ochiuri, pînă avem 15 ochiuri. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă, iar la începutul celor tricotate pe dos, scădem cîte 1 ochi. În felul acesta cele 15 ochiuri de pe andrea nu se înmulţesc, dar nici nu scad. Cînd banta este cu circa 10 cm mai scurtă decît înconjurul gîtului pînă la îndoitura tivului, scădem la începutul rîndurilor tricotate pe faţă cîte 2 ochiuri, iar la începutul celor pe dos cîte 1 ochi, pînă rămîn 3 ochiuri. Încheiem. Călcăm banta fără a o întinde, o coasem, culcată cu faţa pe
313

Coasem nasturii. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. dar numai de la un tiv al feţei pînă la celălalt tiv. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.faţa cardiganului în jurul răscroielii gîtului. O răsfrîngem şi o tivim cu puncte invizibile. 1959 314 .

315 . brun-bej dau impresia unei ţesături. dar se poate confecţiona şi cu mîneci lungi. circa 15 cm mătase subţire pentru dublura gulerului. bordo-ivoriu. 7 nasturi. II. 2 Această jachetă elegantă se tricotează într-un model pepit „Pied-de-poule”. bleumarin-alb. fără guler. andrele nr. Furnituri: Circa 280 g lînă de culoare deschisă şi circa 320 g lînă de culoare închisă. 2 ½ . Model: I. Combinaţiile de culori negru-alb. lungimea la mijlocul spatelui. Tivurile de jos se tricotează în „punct de jerseu”. după schema alăturată. 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). care se lucrează la fel ca punctul suedez. Restul pepit. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiată circa 104 cm. Jacheta are mîneci şapte-optimi.Jachetă pepit – Model nr.

După 3 cm tricotăm atît pe faţă. de 10 ori cîte 4 ochiuri şi de 11 ori cîte 3 ochiuri. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la cîte 5 cm de 3 ori cîte 1 ochi. de 3 ori cîte 1 ochi. mereu la cîte 5 cm. în locul pensei de la piept. tricotăm 10 ochiuri şi din 7 ochiuri facem o a doua butonieră. de 10 ori cîte 1 ochi. Între timp. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. În rîndul următor tricotăm pe faţa lucrului 66 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul I. de 2 ori cîte 7 ochiuri. la 37 cm măsuraţi de la marginea de jos. restul rămîne 316 . Rămîn 156 ochiuri. cu lînă de culoare închisă. şi începînd de aici. cît şi pe dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 32 ochiuri. lucrăm. Scădem la ambele margini ale lucrului. Marginea dreaptă o continuăm înainte şi la 3 cm de la adăugarea ochiurilor formăm prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine. Umărul şi răscroiala gîtului: La 58 cm măsuraţi de jos scădem la ambele margini. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 78 de ochiuri. Continuăm cu modelul II. Vor fi 162 de ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 40 cm de la marginea de jos. la începutul rîndurilor următoare. continuăm apoi cu modelul II după schema dată (ochiul care începe şi cel care sfîrşeşte rîndul nu se includ în model). Rămîn 146 ochiuri. De aici creştem la cîte 2 cm. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi terminăm cele 2 bucăţi separat. din 7 ochiuri facem o butonieră. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 10 cm. la începutul lor. Spatele: Începem cu 162 ochiuri de culoare închisă. cîte 4 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. cu rînduri prescurtate (avem 116 ochiuri pe andrea). Facem în total 7 perechi de butoniere. la cîte 1 cm. Între timp. Rămîn 107 ochiuri. Vor fi 110 ochiuri. Vor fi 176 ochiuri. Apoi creştem la cîte 2 cm de 10 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 1 ochi. la 63 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare. Aici. creştem la ambele margini.Măsura: 35 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. Urmează pe faţa şi dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. încheiem 16 ochiuri în mijlocul rîndului. Continuăm drept înainte. Celelalte perechi de butoniere sunt la 7 ½ cm una de alta. Vom avea 117 ochiuri.

În rîndul următor tricotăm 76 ochiuri. tricotăm 60 ochiuri. coasem o mică cheutoare. Călcăm puternic părţile tricotate cu ajutorul unei cîrpe ude şi le montăm. Gulerul: Începem cu 148 ochiuri cu modelul II. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Încheiem. La partea de sus a părţii cu butoniere. lucrînd în cele din urmă cu toate ochiurile rîndului. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). Cînd mîneca are 41 cm de la marginea de jos. le răsfrîngem şi le tivim. Întoarcem. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. întoarcem ş. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Tricotăm 10 cm drept înainte. sau altă măsură necesară antebraţului. Apoi tricotăm atît pe faţă. Umărul: Între timp. respectiv mai înaltă. scădem la marginea exterioară. pe urmă lucrăm cu rînduri prescurtate.a. Tricotăm pe faţa lucrului 104 ochiuri. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. Întoarcem. de 2 ori cîte 2 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Întoarcem. Creştem la ambele margini. tricotăm 70 ochiuri. o dată 3 ochiuri. Această margine urmează drept înainte. Încheiem. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 20 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 rînduri. Tivurile de jos le îndoim şi le coasem cu puncte invizibile.d. revenim asupra acestor 76 ochiuri. 17 cm. Cele trei margini drepte ale gulerului le îndoim cîte 1 cm şi căptuşim gulerul cu mătase. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de circa 2 ½ cm prin rîndurile prescrutate. pe urmă continuăm cu modelul II. cea interioară mai lungă. de 6 ori cîte 2 ochiuri. începînd de aici. Butonierele le festonăm prinse cîte 2. la cîte 2 cm. cînd marginea interioară (cea din dreapta) are 52 cm de la adăugarea ochiurilor. Mîneca: Începem cu 94 ochiuri din culoarea mai închisă. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele 2 linii ale umărului. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 4 ochiuri. de 14 ori cîte 1 ochi. În următorul rînd tricotăm 86 ochiuri. Vor fi 134 ochiuri. creştem aici şi. întoarcem. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. tricotăm tot aceste 66 ochiuri pe dos. cînd răscroiala mînecii are. Întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri ş. cît şi pe dosul lucrului. o dată 9 ochiuri. pe verticală. Tot la 2 rînduri tricotăm cu 10 ochiuri mai mult pînă ce în sfîrşit lucrăm iar cu toate ochiurile rîndului.a. ca să nu se răsfrîngă colţul feţei. pe verticală 7 cm. Rămîn 20 ochiuri. cea plină arată umărul real obţinut de 8 ½ cm. iar sub guler un nasture mic. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Marginea laterală va fi mai scurtă. la circa 4 cm de la marginea interioară a feţelor. Rămîn 93 ochiuri. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. Răscroiala gîtului: Între timp. o dată 3 ochiuri.pe andreaua stîngă. 317 . Cînd răscroiala mînecii are.m. scădem la marginea exterioară. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 40 cm de la marginea de jos. le coasem sus şi jos.d. de 10 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. de 10 ori cîte 1 ochi. Coasem nasturii. În fiecare rînd tricotăm cu 10 ochiuri mai mult. Feţele le îndoim în afară pe o lărgime de 4 ½ cm. restul rămîne pe andreaua stîngă. pe urmă la cîte 2 rînduri. încheiem la începutul rîndului următor 31 ochiuri.m.

Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 318 .“Tricotaje de mînă”. Ed.

Model: I. Mărimea: Circumfeinţa pieptului circa 94 – 96 cm. nasturi şi gît. sunt lucrate împreună cu feţele. jacheta fiind încheiată la nasturi. 319 . Furnituri: Circa 600 g lînă de grosime mijlocie. Banta de la butoniere. 3 Această jachetă frumoasă şi practică are două buzunare mari care par aplicate. lungimea jachetei la mijlocul spatelui circa 70 cm. andrele nr. Gaica. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. În realitate.Jachetă raglan – Model nr. O bantă lată înconjoară feţele. este aşezată mai jos de linia taliei. II. garnitura mînecilor şi a buzunarelor „punct de orez lungit”. formată din două bucăţi. circa 108 cm. lărgimea. 3 şi 6 nasturi.

de 6 ori cîte 1 ochi. la distanţe de 4 cm. Măsura: 28 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 1 ochi. 320 . Repetăm încă de 14 ori de la*. 1 ochi pe dos. Răscroiala mînecii raglan: La 38 cm măsuraţi de jos scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 6 ochiuri. ochiul care încheie rîndul. La marginea exterioară continuăm scăderile conform explicaţiilor date.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. pentru a forma garnitura buzunarului. la 65 cm măsuraţi de la marginea de jos. Aici. la începutul lor. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Pe faţa lucrului vom avea următoarea împărţire a ochiurilor: ochiul începător. tricotăm 1 ochi pe dos. la marginea dinspre gît scădem la cîte 2 rînduri. cu modelul II pe distanţa de 4 cm. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. 2 ochiuri pe dos. La începutul rîndurilor următoare scădem de 54 ori cîte 1 ochi. Spatele: Începem cu 130 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. pînă ce lucrul nostru are 12 cm de la marginea de jos. Continuăm cu modelul III şi tricotăm drept 14 cm măsuraţi de la marginea de jos. III. Restul jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. Pe rîndurile de pe dosul lucrului tricotăm ochiuri pe faţă deasupra celor tricotate pe faţă şi ochiuri pe dos deasupra ochiurilor pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. Tricotăm drept. Vom avea 142 ochiuri. 41 pe faţă. 11 ochiuri pe faţă. pînă se termină toate ochiurile. Între timp. dar tricotăm cîte 2 ochiuri pe dos la ambele margini ale buzunarului. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. încheiem 14 ochiuri la mijloc. deasupra ochiului pe dos. 14 pe faţă. Continuăm cu modelul III. 2 pe dos. luăm una dintre părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem fiecare bucată separat. iar deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. Începînd de aici tricotăm cele 41 ochiuri dintre cele cîte 2 ochiuri pe dos. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. şi începînd de aici creştem la ambele margini. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi.

Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă pentru răscroiala gîtului: la 38 cm de la marginea de jos şi începînd de aici mereu la al 4-lea rînd lucrat pe faţă. încheiem 41 ochiuri şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. Gaica: (două bucăţi) Începem cu 15 ochiuri şi tricotăm 24 cm. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 6 ochiuri. Răscroiala mînecii raglan şi răscroiala gîtului: La aceeaşi înălţime ca la spate.Cînd buzunarul are 16 cm de la marginea de jos. de 27 ori cîte 1 ochi. Începînd de aici tricotăm tot rîndul în „punct de jerseu”. formăm butonierele în număr de 5. Pe urmă scădem la începutul rîndurilor următoare *de 2 ori cîte 1 ochi şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. scădem la începutul rîndului. Sfîrşim cu 1 rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm lucrul la o parte. Această margine mai scurtă vine în faţa jachetei. Tricotăm pe dos ochiurile de la începutul rîndului şi continuăm pe aceeaşi andrea ochiurile căptuşelii buzunarului. de 10 ori cîte 1 ochi şi de aici la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. Banta: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. Creştem la ambele margini. Lăsăm lucrul de o parte. Vor fi 121 de ochiuri. de 26 ori cîte 1 ochi. Mîneca stîngă se tricotează inversat. La 3 cm de la început şi începînd de aici la cîte 8 cm. Continuăm cu modelul III. de 15 ori cîte 1 ochi şi începînd de aici. Lucrăm drept pînă ce mîneca are 40 cm de la marginea de jos. puţin întinsă. să înconjoare marginile interioare ale jachetei. Tricotăm 8 cm cu modelul I. la fel ca la spate. În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. la 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. adică la cîte 4 cm de 6 ori cîte 1 ochi. apoi mereu la al doilea rînd lucrat pe dos. tricotăm rîndul următor pe faţa lucrului astfel: tricotăm 14 ochiuri pe faţă. cîte 1 ochi. Repetăm de la * pînă se termină toate ochiurile. la marginea dreaptă însă numai pînă la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. 321 . tot pe dos. apoi tot la al 2-lea rînd lucrat pe faţă. la începutul lui. (Dacă întrebuinţăm nasturi mai mici. Banta va fi atît de lungă încît. Continuăm faţa. la începutul fiecărui rînd lucrat pe dos. la cîte 2 rînduri. pe care le lucrăm pînă la sfîrşit în „punct de orez prelungit”. pînă se termină toate ochiurile. Mîneca dreaptă: Începem cu 69 ochiuri. pe urmă scădem raglanul la fel ca la spate. la începutul lor. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi (41 ochiuri). scădem de 6 ori cîte 1 ochi. Începînd de aici scădem la această margine. Pe andrele separate montăm 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 13 cm cu modelul III. Între timp. la cîte 4 rînduri. cîte 5 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. tricotăm pe urmă şi restul de 14 ochiuri. scădem 6 ochiuri la începutul rîndului următor lucrat pe dos. creştem marginea exterioară (cea din stînga) începînd de la 14 cm. în afară de cele 25 ochiuri din mijloc. tricotăm 10 ochiuri de la margine şi facem butoniera din 7 ochiuri). Tricotăm 9 ochiuri de la margine şi din 9 ochiuri facem butoniera. Vor fi 78 ochiuri.

ascunse. Festonăm butonierele. Coasem raglanul feţelor. 1959 322 . ceva mai jos de linia taliei.Călcăm părţile tricotate şi le montăm. Coasem banta de marginea interioară a feţelor. Suprapunem colţurile şi le prindem cu un nasture. (îl încreţim uşor) de mînecă – cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului le coasem cu puncte mici. Ed. întinzînd-o puţin. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. lăsînd găicii puţin joc liber. Mîneca vine cu partea mai scurtă în faţă. susţinîndu-l puţin spre sub braţ. coasem nasturii. Aşezăm cele două părţi ale găicii în cusăturile laterale ale jachetei.

îl susţine puţin în partea de jos. deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe dos.Cardigan cu guler – Model nr. apoi primul ochi şi în sfîrşit al doilea ochi (ca la rîndul 5). lungimea la mijlocul spatelui circa 63 cm. din cele 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 323 . Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. Abia după ce am tricotat toate trei ochiurile dăm drumul de pe andreaua stîngă. 2 şi 3 (avem nevoie de 6 – 8 andrele lungi nr. *1 ochi pe dos. Repetăm de la*. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. 2) şi 8 nasturi. cît şi la guler. II. atît în faţă. luîndu-l din faţa andrelei. Banta de elastic. Mărimea: Circumferinţa pieptului: 96 – 98 cm. Repetăm de la *. formînd un uşor bluzeu. Repetăm de la *. După al 12-lea rînd urmează din nou rîndul întîi. Modelul cardiganului: rîndul 1: *3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Benţile se tricotează în „punct de elastic”. Rîndul 3: *1 ochi pe dos. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 104 cm. andrele nr. Repetăm de la *. *1 ochi pe dos. apoi primul şi pe urmă al doilea ochi. Furnituri: Circa 650 g de lînă de grosime mijlocie. Din cele 3 ochiuri pe faţă tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă. *1 ochi pe dos. Model: I. 4 Cardiganul prezentat aici are un guler mare răsfrînt şi un interesant motiv în „cruciuliţe”. Rîndul 5: *1 ochi pe dos. Repetăm de la *. tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă luîndu-l din faţa andrelei. Banta este lucrată în colţ. Repetăm de la *. lucrată într-o singură bucată.

cu andrele nr. Tricotăm drept 11 cm cu modelul I. 10 ochiuri. scădem cîte 1 ochi (42 ochiuri). Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă şi lăsăm lucrul de o parte. pe ambele margini ale lucrului. Lucrăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii este de 12 cm măsuraţi vertical. Vom avea 122 ochiuri. Continuăm faşa. Montăm pe alte andrele 44 ochiuri pentru căpuşeala buzunarului şi tricotăm 11 cm în „punct de jerseu”. La începutul celor 2 rînduri din urmă. pe andrele nr. scădem la începutul rîndurilor. de 3 ori cîte 1 ochi. Lăsăm lucrul de o parte. de 14 ori cîte 6 ochiuri. Vom avea din nou 82 de ochiuri pe andrea. 3. lucrăm în continuare cu ochiurile căptuşelii buzunarului. Răscroiala mînecii: La 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. la începutul lor. Buzunarul: în rîndul următor tricotăm 19 ochiuri pe faţa lucrului. (Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă). Partea dreaptă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. Rămîn 116 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri şi în rîndurile care urmează încă de 12 ori cîte 1 ochi.Măsura: 30 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. Aici şi începînd de aici creştem la cîte 3 cm. luăm 42 ochiuri pe o andrea de rezervă. apoi scădem la cîte 2 rînduri. Tricotăm drept 36 cm cu modelul I. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 324 . Încheiem. o dată 3 ochiuri. la marginea stîngă. însă acum cu modelul cardiganului (atenţie la continuitatea modelului!) şi sfîrşim cu restul de 19 ochiuri. scădem în rîndul următor. Umărul: Cînd spatele are 56 cm de la marginea de jos. tricotăm cele 21 ochiuri rămase. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. Rămîn 38 ochiuri la mijloc. Tricotăm 21 ochiuri de la marginea stîngă. 3.

Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît a spatelui. Începînd de aici scădem la începutul fiecărui rînd de 36 ori cîte 1 ochi. tot pe aceeaşi andrea. de 21 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndului următor 4 ochiuri. Lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 3 ½ cm cu modelul I. o dată 2 ochiuri. La colţul gulerului putem creşte mai mult cu 1 – 2 ochiuri. încă cîte 1 ochi. Încheiem. Tricotăm drept înainte. Cînd mîneca are 43 cm de la marginea de jos (sau altă măsură necesară antebraţului) scădem la începutul celor 2 rînduri următoare 3. respectiv 10 ochiuri. la cîte 3 cm. în total 220 ochiuri.ochi. Tricotăm drept 4 rînduri. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. ridicînd firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă. Banta: Ridicăm la marginea de jos a spatelui. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară. creştem la marginea stîngă 1 ochi şi începînd de aici. Urmează încă 4 rînduri fără scăderi. la ambele margini. Gulerul se aşează cu rîndul începător în răscroiala gîtului. cea din dreapta. o dată 3 ochiuri. iar la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 5 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se termină toate ochiurile. Pe urmă scădem la cîte 2 ochiuri. Le montăm. Ridicăm la marginea de jos a feţei din dreapta 86 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. colţul să vină la marginea feţei. are 51 cm de la marginea de jos. 8 butoniere orizontale. 3 cu modelul I. La jumătatea lăţimii formăm la 1 ½ cm de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 7 ½ cm. la marginea îngustă a gulerului. La marginea exterioară continuăm cu scăderile ca pînă acum. 3 cu modelul I. de la cusătură laterală la cusătură laterală. adică de 18 ori de ambele părţi. Între timp. 2. ca la spate. Continuăm această margine drept înainte. o dată la 3 rînduri. de 38 ori cîte 1 ochi. formăm umărul scăzînd cîte 6 ochiuri de la marginea exterioară. fără a apăsa cu fierul. La colţuri creştem în fiecare rînd cîte 1 ochi la sfîrşitul andrelelor. Cînd răscroiala mînecii are 14 cm. Rămîn 19 ochiuri. urmînd a scădea la începutul rîndurilor următoare: o dată 2 ochiuri. cînd gulerul are 5 cm. Creşterile le facem. 152 ochiuri pe o andrea nr. Încheiem. o dată 3 ochiuri. Mîneca stîngă: Începem cu 70 ochiuri pe andrele nr. Partea stîngă a feţei: se lucrează inversat. încheiem la mijloc 30 ochiuri. Pe a cincea andrea 96 ochiuri la marginea de jos a feţei din stînga. sucindu-l. luăm o parte din ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm cele două părţi separat. Pe a treia andrea ridicăm 100 ochiuri la marginea de jos a gulerului. Pe altă andrea ridicăm la marginea interioară şi în continuare. Vor fi 112 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Acum lucrăm cu 6 andrele lungi. ca să se aşeze frumos. Rămîn 62 ochiuri. pentru a menţine elasticitatea modelului. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Aburim uşor părţile tricotate. Tricotăm 3 ½ cm cu modelul II. Gulerul: Începem cu 102 ochiuri pe andrele nr. pe a patra andrea ochiurile celeilalte margini înguste a gulerului şi în continuare la partea inferioară a feţei din stînga. 2. de unde îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei. Creştem la cîte 6 rînduri. Continuăm cu andrele nr. corespunzătoare mărimii 325 . deci din nou 220 ochiuri.

Banta buzunarelor: Trecem ochiurile buzunarelor lăsate pe andreaua de rezervă pe o andrea nr. Vom avea 46 ochiuri. Tehnică. Încheiem. 1959 326 . “Tricotaje de mînă”. lucrînd cu 8 andrele. 2. Dacă ne vine greu să lucrăm cu 220 ochiuri pe o andrea. Ed. Împărţim în distaţe egale şi creştem 4 ochiuri.nasturilor. putem împărţi ochiurile. Butonierele orizontale apar verticale pe cardiganul finit. Cornelia Both şi Martha Recht. Tricotăm 3 cm cu modelul II.

Gulerul în bie se tricotează în „punct de jerseu”. II. cu modelul suedez pe care-l lucrăm după schema dată. 3. Se tricotează în lung. Furnituri: Circa 300 g lînă verde închis. deschise jos. 150 g lînă ivoriu şi 100 g lînă bordo. puţin evazat. Descrierea este dată în text. 5 Frumuseţea acestui model constă în dungile gen „Biedermeier”. de ambele părţi cu un contur îngust bordo. Mărimea: Lărgimea cardiganului închis la fermoar de circa 107 cm. un fermoar care se poate deschide complet.Cardigan cu fermoar – Model nr. Dungile uni se lucrează în verde închis. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează alternînd 12 rînduri verde închis în „punct de jerseu” cu 11 rînduri. tricotat în bie. Modelul interior este lucrat cu verde închis bordo. este verde. lungimea în mijlocul spatelui. Model: I. Gulerul de ermit. 55 ½ cm (circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm). Cardiganul are mîneci şapte-optimi. andrele nr. 327 . fondul dungilor de culoare deschisă este ivoriu. fără guler.

Cînd avem 11 cm de la începutul lucrului. pe dosul lucrului. pe faţă. Între timp. o dată 4 ochiuri şi o dată 6 ochiuri. la marginea stîngă adăugăm. la marginea stîngă. La 5 cm măsuraţi de jos adăugăm. Tricotăm la marginea dreaptă 2 cm drept înainte. la marginea dreaptă creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 5 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 2 rînduri. Partea dreaptă a feţei: Începem la marginea interioară. la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Repetăm de 4 ori de la *. după schema dată. de 3 ori cîte 30 de ochiuri. 9 ochiuri şi urmăm această margine drept înainte. cu 162 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Continuăm şi scădem încă de 2 ori cîte 1 ochi. în culoare verde închis. de 3 ori cîte 1 ochi şi la începutul celor pe dos de 3 ori cîte 7 ochiuri. Marginea stîngă urmează drept înainte. Urmează 12 rînduri tot în culoare verde. apoi continuăm cu dunga cu model suedez.Măsura: 32 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. pînă avem 26 cm măsuraţi de la punctul de plecare şi 6 rînduri din dunga uni. urmează un rînd pe faţă în care nu scădem. Creştem la marginea dreaptă. scădem pentru umăr *la începutul fiecărui rînd pe faţă de 4 ori cîte 1 ochi. pe urmă o dată 26 ochiuri. Vor fi 156 ochiuri. Rămîn 187 ochiuri. Însemnăm cu un fir de altă culoare şi începînd de aici tricotăm spatele în sens opus. Vor fi 200 ochiuri. La începutul următoarelor rînduri pe faţă. Vor fi 30 de ochiuri. Vor fi 186 de ochiuri (atenţie la continuitatea modelului!). Lăsăm lucrul de o parte. de 9 ori cîte 1 ochi. Acum continuăm drept înainte. Acest mic triunghi se adaugă în continuare la marginea dreaptă a lucrului lăsat. în „punct de jerseu”. la marginea dreaptă creştem pentru răscroiala mînecii. la cîte 2 rînduri. la începutul rîndurilor pe faţă. Aici va fi linia de mijloc a spatelui. Continuăm la marginea stîngă drept înainte. tricotăm 135 328 . numai 8 rînduri. La marginea dreaptă creştem pentru răscroiala gîtului. la 23 cm de la început. de 3 ori cîte 3 ochiuri. în locul celor 12 rînduri verde închis. de 5 ori cîte 2 ochiuri. După 2 ½ cm în „punct de jerseu” tricotăm pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. mereu la începutul rîndurilor pe faţă. În felul acesta vom avea exact la mijlocul spatelui o dungă uni. Spatele: Începem în partea dreaptă cu 30 ochiuri la prima dungă tricotăm. Vor fi 120 de ochiuri. scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. Vom avea 200 ochiuri pe andrea şi 18 cm de la punctul de plecare. Cu alte andrele începem 6 ochiuri.

La începutul rîndurilor pe faţă creştem cîte 2 ochiuri. Însemnăm acest loc şi începînd de aici tricotăm în sens opus. Cînd marginea mai lungă este de 48 cm. Părţile tricotate se calcă apăsat cu fierul şi se montează. Tivul de jos. aşezăm fermoarul. în culoare verde închis. astfel cele 46 ochiuri de pe andrea nu se vor înmulţi. Tricotăm în bie în „punct de jerseu”. Vor fi 187 ochiuri. dar la începutul celor tricotate pe faţă scădem cîte 1 ochi. încheiem cîte 30 ochiuri. La începutul rîndurilor pe faţă scădem după indicaţiile date. La începutul rîndurilor pe faţă scădem o dată 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. puţin evazat. însă scădem şi cîte 2 ochiuri la începutul rîndurilor tricotate pe dos. Partea stîngă a feţei. se tricotează în sens opus. pînă avem 28 cm de la începutul lucrului. Tricotăm drept înainte. măsuraţi vertical. La începutul rîndurilor următoare tricotate pe dos. Aici va fi linia de mijloc a mînecii. Cele 135 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă şi sfîrşim mai întîi bucata mai mică. Continuăm lucrul cu cele 135 ochiuri. la începutul rîndurilor pe dos scădem de 4 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. dar nici nu vor scădea. tivul mînecilor şi al celor două feţe se îndoaie cu 2 ½ cm şi se prinde cu puncte invizibile. 329 . pînă se termină toate ochiurile. pînă ce încheiem cu 12 ochiuri. la începutul celor pe faţă tricotăm 2 cm drept înainte. scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum. Mîneca: Începem la punctul însemnat cu „A” pe tipar. la începutul celor tricotate pe dos cîte 1 ochi. Rămîn 120 ochiuri. apoi creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 20 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi.ochiuri pe dos şi încheiem 20 ochiuri. La începutul rîndurilor tricotate pe dos creştem de 10 ori cîte 13 ochiuri. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe dos. Gulerul: Începem cu 1 ochi. şi se răsfrînge în afară. pînă avem 46 ochiuri. scădem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă. cu 12 ochiuri. Gulerul se coase în răscroiala gîtului. Tricotăm drept înainte pînă ce avem 19 cm de la punctul de plecare. La marginea celor două feţe şi în continuare în gulerul îndoit. pînă se termină toate ochiurile.

330 .

acestea se suprapun. adică cu un rînd mai jos. Repetăm de la *. Rîndul 4: (brun) pe faţă. 3. Andrele nr. Partea de jos a feţelor. formează 2 buzunare mari. linia gîtului originală. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. nasturii lipsesc. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de bază. Tivul spatelui în „punct de jerseu”. pe dosul lucrului. scoatem firul şi îl tricotăm pe faşţă. 6 Originală şi elegantă. Rîndul 2: (alb) pe faţă. circa 250 g brelu. Rîndul 5: (bleu) ca 331 . Furnituri: Lînă mijlocie sau subţire. răsucită în două. Mîneca trei sferturi se termină cu manşete mari. în culoare bleu. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. * introducem andreaua sub ochiul următor. această jachetă se lucrează în 3 culori. dînd impresia ţesăturii „tweed”. scoatem firul şi îl tricotăm pe faţă. adică cu un rînd mai jos. Dacă alegem bine culorile. II. Rîndul 3: (brun) ochiul începător. Urmează rîndul 1: (alb) pe faţa lucrului: ochiul începător * 1 ochi pe faţă. Repetăm de la *. Urmează 1 ochi pe faţă. Umerii sunt rotunjiţi. răsfrîntă. lungimea la mijlocul spatelui 69 cm. lărgimea jachetei 116 cm. răsfrînte. introducem andreaua sub ochiul următor. Se poate executa şi cu mîneci lungi. 250 g lînă albă şi 250 g de culoarea scorţişoarei.Jachetă Kuli – Model nr. Model: I. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 – 100 cm.

Aici va fi marginea tivului îndoit. la marginea stîngă scădem la 8 şi 15 cm cîte 1 ochi (63 ochiuri). Vom avea 80 de ochiuri pe andrea. Aceste 12 rînduri se repetă. Urmăm drept înainte. Măsura: 21 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. 3 rînduri în „punct de jerseu”. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Încheiem. la ambele margini. Rîndul 7: (alb) ca rîndul 3. Marginea dreaptă (cea interioară) urmează drept. Aici. Cînd răscroiala mînecii are 12 cm. Rîndul 12: (bleu) ca rîndul 2. La 8 cm măsuraţi de la marginea tivului şi începînd de aici la cîte 10 cm creştem la ambele margini. de 4 ori cîte 1 ochi. începînd şi sfîrşind cu 1 rînd pe faţă. Rămîn 90 ochiuri. Revenim asupra rîndului începător. La marginea interioară tricotăm 27 ochiuri. Urmează 1 rînd pe faţă. creştem la cîte 2 cm. Repetăm de 3 ori de la *. În următorul rînd pe dos scădem de 10 ori mereu al 11-lea ochi. iar acolo unde a fost faţa lucrului să fie acum dosul. Repetăm de 3 ori de la *. continuînd această margine drept înainte pînă la sfîrşit. la începutul lor. mai tricotăm. Rămîn 106 ochiuri. Continuăm cu modelul II. şi începînd de aici. sfîrşind cu un rînd pe faţă. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. Rîndul 9: (brun) ca rîndul 1. Rîndul 8: (alb) ca rîndul 2. apoi continuăm cu modelul II cu firul alb. Cele 27 ochiuri urmează drept înainte pînă ce marginea interioară are 77 cm de la adăugarea ochiurilor şi 30 cm de la împărţire. Între timp. baza modelului. Umărul: Cînd spatele are 64 cm de la marginea tivului. de 9 ori cîte 1 ochi. trecem restul pe o andrea de rezervă şi începînd de aici tricotăm cele două bucăţi separat. Vor fi 100 ochiuri. Spatele: Începem cu 116 ochiuri în culoare bleu. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. pe urmă tricotăm 3 rînduri fără scăderi. În acelaşi timp adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. începînd de aici la fiecare 1 cm. Rîndul 6: (bleu) ca rîndul 2. scădem la marginea exterioară. şi de aici mereu la cîte 2 rînduri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 65 ochiuri cu firul bleu. De aici încolo continuăm cu modelul II în aşa fel. împărţim ochiurile în două. pe urmă mai tricotăm 1 rînd pe faţă pentru baza modelului. Rămîn la mijloc 34 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 65 cm de la marginea de jos. La marginea stîngă creştem la căte 9 cm de 4 ori cîte 1 ochi. Rîndul 11: (bleu) ca rîndul 3. urmează 2 rînduri fără scăderi. luînd ochiurile de la spatele andrelei. La începutul rîndului următor scădem 1 ochi. la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri * de 2 ori cîte 1 ochi. După ce am tricotat 22 cm sfîrşind cu modelul bleu (cînd şi pe dosul lucrului am tricotat rîndul de faţă în culoare bleu). la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 5 ori cîte 1 ochi. Rîndul 10: (brun) ca rîndul 2. Tricotăm drept înainte. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. 332 . Tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. la începutul rîndului. creştem aici şi. tot în culoarea bleu. 4 ochiuri. Încheiem. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 43 cm de la marginea tivului. Vom avea 114 ochiuri. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri.rîndul 1. de 2 ori cîte 2 ochiuri *.

la începutul lor. 4 şi 6 cm cîte 1 ochi. pe dosul lucrului. la cîte 2 ½ cm. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. iar la marginea interioară îl coasem de faţă. şi le coasem pe dinăuntru cu puncte invizibile. împreună cu manşeta de 8 cm. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Întoarcem buzunarul de 22 cm pe faţă. Creştem la ambele margini.Continuăm cu ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. sau altă lungime necesară antebraţului. pe lăţime de 6 cm. Începînd de aici continuăm în aşa fel. pe urmă la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 2 ochiuri. Mîneca lungă: Începem cu 58 ochiuri cu modelul II. de 16 ori cîte 1 ochi. 333 . de ambele margini. pe dosul lucrului. un rînd de ochiuri pe faţă. pînă se termină toate ochiurile. Îndoim tivul feţelor şi în continuare banda de la gît. Călcăm părţile tricotate. începînd şi sfîrşind pe faţa lucrului cu cîte un rînd tricotate pe faţă. de 10 ori cîte 1 ochi. Vor fi 90 de ochiuri. Vor fi 90 de ochiuri. Pensa în formă de „V” o tragem. scădem de 2 ori cîte 1 ochi. de 16 ori cîte 1 ochi. tivîndu-l ½ cm. pentru mîneca trei sferturi. La marginea exterioară formăm răscroiala mînecii ca la spate. la 2. Cele două margini înguste ale benzii de la gît le bordisim şi le fixăm la ceafă. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. pe urmă continuăm cu modelul II în culoare albă. la marginea interioară scădem la cîte 6 rînduri. Scădem. Mîneca trei sferturi: Începem cu 74 ochiuri în culoare bleu. Scădem apoi din nou la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 ½ cm. scădem la marginea exterioară de 7 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. îl însăilăm la cusătura laterală. urmează 3 rînduri în „punct de jerseu” cu firul bleu. Repetăm de 12 ori de la *. Rămîn 34 ochiuri. la maşină. de 11 ori cîte 1 ochi. Creştem la ambele margini. După ce am tricotat lungimea necesară antebraţului (circa 45 cm) continuăm după indicaţiile date. Rămîn 68 de ochiuri. Tricotăm 8 cm. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este tot atît de înaltă ca şi aceea a spatelui. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. Încheiem. După rîndul începător tricotăm.

334 . Se poate îmbrăca în dimineţile mai răcoroase de vară peste o bluză subţire sau chiar şi fără bluză. Furnituri: Circa 400 g lînă roşie.Jachetă cu mînecă scurtă – Model nr. andrele nr. această jachetă este foarte tinerească. 2 ½ . 7 Lucrată din lînă roşie cu mîneci scurte. închisă în faţă cu 5 nasturi. lungimea 56 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 cm. 5 nasturi.

formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate. Vor fi 100 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 54 cm. de 2 ori cîte 6 ochiuri. la începutul rîndurilor. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. Cu ultimele 30 de ochiuri rămase la mijlocul spatelui tricotăm în continuare în „punct de jerseu” 2 cm în înălţime. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine).Model: Banta cu butoniere se tricotează în „punct leneş”. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 6 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr. 2 ½ şi tricotăm 3 cm înălţime în „punct de jerseu”. restul cu modelul I. 335 . Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminarea tivului adică de la rîndul de ochiuri pe dos. Continuăm cu modelul I o bucată de 34 cm înălţime. Răscroiala mînecii: Avem 130 ochiuri cu care începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. pe care îl îndoim pe dos şi-l coasem cu puncte invizibile de corsaj. de 5 ori cîte 7 ochiuri. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine).

În total am scăzut 15 ochiuri. Au rămas 61 de ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori). de 3 ori cîte 2 ochiuri. dar inversat şi fără butoniere. din aceeaşi lînă ca şi jacheta. Continuăm 34 cm înălţime cu modelul I astfel: primele 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm drept în „punct leneş”. Călcăm aburit. inversat. Umărul şi răscroiala gîtului: De aici începem răscroiala gîtului scăzînd la începutul rîndurilor. tricotăm 5 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm.Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 de ochiuri pe andrele nr. La marginea interioară a feţei. pe această linie. Continuăm cu modelul I. Pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 7 ochiuri. formînd tivul mînecii la fel ca pentru spate. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm înălţime. o dată 16 ochiuri. Avem 90 de ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. Încheiem jacheta la maşină. continuăm drept în „punct leneş” pînă la răscroiala gîtului iar pe linia subraţului. Executăm mîneca următoare la fel. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 6 ochiuri. iar ultimele 10 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. iar restul ochiurilor le lucrăm cu modelul I. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la distanţă de 12 cm între ele. pe bentiţa cu butoniere. îndoim pe dos tivurile şi le coasem cu puncte invizibile de corsaj. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 336 . de 2 ori cîte 4 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. de 40 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 1 ochi şi în continuare tricotăm drept. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. la fel ca la spate. La răscroiala din faţă a gîtului coasem pe dos un tiv dintr-o ţesătură de mătase roşie sau dintr-o bentiţă tricotată în „punct de jerseu”. Partea stîngă a feţei se lucrează la fel.

Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. Ed. 1959 337 .“Tricotaje de mînă”.

2 ½ .Jachetă cu guler şal – Model nr. andrele nr. 14 nasturi. Manşetele. lungimea 70 cm. Acesta formează tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul jachetei 338 . Se poate tricota din lînă gri sau culoare naturală (nevopsită) pentru a se potrivi la orice fustă sau chiar la pantalon. 8 Jachetă gen sport. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Model: I. II. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Restul în „punct de jerseu”. Furnituri: Circa 650 g lînă. încheiată la două rînduri de nasturi avînd în faţă o garnitură şi două găici laterale. garnitura feţelor şi găicile se tricotează în „punct leneş”. Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”.

începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe această linie. Răscroiala mînecii: Începem să formăm răscroiala mînecii. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 13 ochiuri cu care încheiem mîneca într-un singur rînd. la înălţimea totală de 52 cm. Prima pereche de butoniere o formăm la înălţimea de 2 cm de la marginea de jos a feţei. În total am crescut 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). de 2 ori cîte 3 ochiuri. În total scădem 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. pînă cînd terminăm de scăzut 30 ochiuri. Pe linia interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate începînd de la terminarea tivului.prinzîndu-l cu puncte invizibile de corsaj. de 2 ori cîte 5 ochiuri. apoi continuăm drept. Avem 75 ochiuri. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri pe un umăr). formînd cîte o pereche de butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţă de 10 cm între ele. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie o dată 7 ochiuri. Avem 113 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. În rîndul următor creştem 25 ochiuri. la marginea interioară a feţei. 339 . de 2 ori cîte 3 ochiuri. Mîneca: Montăm 50 ochiuri şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 6 cm înălţime. de 4 ori cîte 3 ochiuri. adică tot al 2-lea ochi îl lucrăm dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă. Partea dreaptă a feţei: Montăm 85 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. p dată din spate. Între timp. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. Continuăm a tricota drept în „punct de jerseu” 41 cm în înălţime. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 7 ori cîte 5 ochiuri. inversat şi fără butoniere. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Continuăm 38 cm înălţime în „punct de jerseu”. Cele 32 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. la înălţimea totală de 41 cm. Restul de 55 ochiuri tricotăm în „punct de jerseu”. În total am scăzut 20 ochiuri şi mai rămîn 65 ochiuri cu care tricotăm drept 22 cm înălţime. Tricotăm mîneca următoare la fel. vertical. Răscroiala mînecii: Pe linia subraţului. Rămîn 102 ochiuri cu care lucrăm drept 22 cm în înălţime. de 40 ori cîte 1 ochi. şi la distanţă de 20 ochiuri între ele orizontal. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Continuăm drept 41 cm înălţime tricotînd astfel: primele 30 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct leneş”. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi.

1959 340 . Tehnică. Coasem 12 nasturi pe banta din faţă şi 2 nasturi pe găici la spate. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct leneş”. la distanţă de 3 ochiuri de la margine.Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem jacheta la maşină. crescînd la una din margini cîte 1 ochi la fiecare rînd. la aceeaşi margine unde anterior am crescut. Continuăm. gulerul şal. încă 12 rînduri scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd. “Tricotaje de mînă”. Ticotăm a doua gaică la fel şi le coasem pe jachetă. Ed. La marginea opusă lucrăm drept. În rîndul al 12-lea formăm la marginea crescută o butonieră din 2 ochiuri. în rîndurile prescurtate. Cornelia Both şi Martha Recth. Gaica: Montăm 30 ochiuri şi tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”.

2 ½. urmează 1 ochi pe dos. II.Jachetă cu motiv brodat – Model nr. Furnituri: Circa 500 g lînă maron. Model: I. Manşetele. 9 O elegantă jachetă din lînă de culoare maron. 341 . Tricotăm restul cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): *28 ochiuri pe faţă. avînd manşetele şi feţele dublate cu galben. Rîndul 3: la fel ca 1. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. andrele nr. 200 g lînă galbenă. Rîndul 2: acoperit. Repetăm de la *. brodată cu un motiv discret în buline galbene. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Ea poate fi purtată în orice împrejurare. dublura reverelor şi tivul marginii de jos a jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. 2 ochiuri lucrate pe faţă încrucişat astfel: lucrăm mai întîi ochiul 2 apoi ochiul 1 şi le scoatem de pe andrea amîndouă deodată. 1 ochi pe dos.

însă inversat. Mîneca: Montăm 80 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. La marginea interioară a feţei tricotăm drept. Urmează apoi 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. la fiecare margine a lucrului. 4 cm în înălţime. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. Umărul şi răscroiala gîtului: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umărului. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 11 ochiuri şi de 26 ori cîte 2 ochiuri. Partea sîngă a feţei: se tricotează la fel. cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. La înălţimea de 31 cm de la tiv. La 55 cm înălţime totală scădem pe linia răscroielii gîtului. Toate măsurile întrebuinţate în text sunt considerate de la terminarea tivului. Continuăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. cu ochiul corespunzător ridicat din rîndul de montaj (începutul manşetei). iar cele 13 ochiuri rămase pe andrea le scădem într-un singur rînd. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. fixăm tivul manşetei. rotunjim mîneca. tricotînd în acelaşi timp împreună.Spatele: Montăm 150 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. Avem 158 ochiuri. tot la al 4-lea rînd. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. scăzînd o dată 11 ochiuri şi de 26 de ori cîte 2 ochiuri. Începem răscroiala mînecii scăzînd pe această linie. În total am scăzut 126 ochiuri (cîte 63 ochiuri pe un umăr). tot pe aceeaşi linie. adică de la rîndul de ochiuri pe dos. de 18 ori cîte 1 ochi. 2 ½ şi tricotăm drept 41 rînduri în „punct de jerseu”. 2 ½ şi tricotăm drept. pe care îl vom îndoi pe dos cosîndu-l cu puncte invizibile. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri din lînă maron şi tricotăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. În total am crescut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). cîte 1 ochi (total 43 ori). scăzînd la fiecare margine (la 2 rînduri) 342 . Umărul: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umerilor. în „punct de jerseu”. În rîndul 32 cu lînă maron. la începutul rîndurilor. însă inversat. de mînecă. Continuăm cu lînă maron şi cu modelul II. Avem 94 ochiuri. La înălţimea totală de 53 cm scădem. În total am scăzut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). pînă cînd au rămas 31 ochiuri. La marginea exterioară (pe linia subraţului) scădem 38 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm apoi a scădea. 1 ochi de la faţa mînecii. Dublura feţei: Montăm 90 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm 7 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Tricotăm încă 2 cm în înălţime în „punct de jerseu” cu cele 32 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui şi încheind. Tricotăm drept 4 cm în înălţime şi începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). Apoi începem să creştem pe linia răscroielii mînecii cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). la marginea interioară a feţei. În total am scăzut 4 ochiuri şi au mai rămas 86 ochiuri cu care tricotăm drept 4 cm în înălţime. Tricotăm drept 6 cm şi începem să creştem la fiecare margine. Executăm a doua parte a dublurii la fel. după indicaţiile noastre date pentru răscroiala gîtului.

întoarcem pe dos. Rămîn 13 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. Încheiem totul la maşină. coasem pe faţă cu maşina dublurile feţelor. Tricotăm la fel cealaltă mînecă.cîte 11 ochiuri (total de 10 ori). Îndoim manşetele la 6 cm înălţime şi le pontăm pe mîneci. Călcăm aburit. călcăm din nou şi tivim cu puncte invizibile marginile. Broderia: La intervalul de 10 cm între ele brodăm bulinele cu lînă galbenă. 343 .

Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Ed. 1959 344 . Tehnică.

Garniturile de patent se lucrează în „punct de semielastic”. în acest sscop. II. cu mînecile trei sferturi.Cardigan – Model nr. Restul în „punct de jerseu”. lungimea cardiganului 65 cm. 10 Garnitura de patent atît de frecvent întîlnită în modelele noastre îşi găseşte o nouă variantă la acest cardigan. andrele nr. 1 ½ . Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. 2 ½ şi 3. prin răsfrîngerea feţelor şi spatelui care. încheiat în 6 nasturi îmbrăcaţi în aceeaşi lînă cu care tricotăm. Model: I. Furnituri: 500 g lînă. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. Răscroiala gîtului este dublată cu acelaşi material. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. 6 nasturi. 345 . se vor executa cu 2 cm mai lungi. lungimea mînecii 42 cm.

4. urmează 10 ochiuri lucrate pe dos. cu excepţia primelor 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei care formează bordura pentru butoniere. 1 ½ . în „punct de semielastic”. o dată 5 ochiuri. La marginea interioară. o bucată de 3 cm înălţime. scăzînd de 5 ori cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd. În total scădem 12 ochiuri. la fiecare margine. tricotînd 21 cm în înălţime. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. lucrate pe dosul lucrului. iar ultimele 10 ochiuri le lucrăm în „punct de semielastic”. Formăm o butonieră la marginea interioară a lucrului. 1. În rîndul următor (pe dosul lucrului) tricotăm astfel: 20 ochiuri pe dos. o dată 4. Din nou formăm o butonieră. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. tricotăm în rîndul următor 10 ochiuri în „punct de semielastic”. Tricotăm drept 18 cm. Continuăm să lucrăm de aici înainte în „punct de jerseu”. Tricotăm 4 cm în înălţime scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm pe linia subraţului. Lucrăm 2 cm drept. 2 ½ lucrăm 21 cm. 346 .Urmează un rînd de ochiuri pe faţă. 20 ochiuri pe faţă. pe faţa lucrului. scăzînd la fiecare margine de 5 ori cîte 8 ochiuri. cu andrele nr. Porţiunea de 2 cm rezultată din tricotarea prelungită a feţei. care va forma căptuşeala buzunarului. Avem 79 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 83 ochiuri pe andrele nr. pentru a forma linia cambrată a taliei şi din nou continuăm cu andrele nr. Continuăm în „punct de jerseu” 17 cm în înălţime. avem 144 ochiuri. Avem 69 de ochiuri. o îndoim pe dos. apoi din nou cu andrele nr. la începutul rîndurilor. 3 şi încheiem larg într-un singur rînd. În rîndul următor scădem larg 29 de ochiuri la marginea interioară a lucrului. 1 ochiuri în total scădem la ambele margini 34 ochiuri. Pe această bordură avem grijă să formăm butonierele. pe dosul lucrului. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. 1. Avem 158 ochiuri. Creştem cîte 1 ochi la 3 cm la fiecare margine a lucrului. 2 ½ . continuăm la fel încă 10 cm. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. Avem 86 ochiuri. urmează 10 ochiuri pe faţă. acest rînd formează linia pe care se îndoieşte pe dos marginea (tivul) de 3 cm tricotată pînă aici. la distanşa de 10 cm între ele. în total 17 ochiuri scăzute. 2. Umărul: Avem 124 ochiuri cu care lucrăm drept 18 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. 2 ½ şi tricotăm drept. Urmează 2 cm drept pe andrele cu nr. La mijloc au rămas 44 ochiuri cu care mai tricotăm 1 cm în înălţime. astfel: 5. pe andrele nr. şi care se lucrează în „punct de semielastic”. pe dosul lucrului. în total 14 ochiuri. 3. însă inversat şi fără butoniere. montăm pe andrea 43 ochiuri. 43 ochiuri încheiate (formînd buzunarul). Cele 43 de ochiuri adăugate la formarea buzunarului le ridicăm pe o andrea şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 13 cm. 1 ½ . Umărul: La marginea exterioară începem să formăm linia umărului. dublînd astfel marginea răscroielii gîtului. 3.

Mîneca următoare se lucrează la fel. 347 . Avem 122 ochiuri. pînă cînd rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd.Mîneca: Montăm 84 de ochiuri pe andrele nr. Continuăm a scădea la începutul rîndurilor următoare de 66 ori cîte 1 ochi şi. tricotăm drept. în continuare. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul primul rînd 5 ochiuri. însă inversat. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. în „punct de semielastic”. iar la începutul rîndului următor (pe dosul lucrului). Călcăm părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem la maşină. o bucată de 6 cm înălţime. Coasem de mînă pe dosul cardiganului dublura buzunarelor şi reverul răscroielii gîtului. cîte 2 ochiuri. continuăm 19 cm în „punct de jerseu”. 8 ochiuri. 2 ½. În total creştem 38 ochiuri.

348 .

Repetăm de la *. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. Spatele: Montăm 152 ochiuri pe andrele nr. care dă tricotajului un aspect de stofă. andrele nr. II. 2 şi 2 ½. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. urmează 1 349 . 3 ochiuri ridicate nelucrate. 1 nasture. 3 ochiuri ridicate nelucrate. Rîndurile cu soţ (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. În felul acesta modelul va fi mereu împins spre dreapta cu 1 ochi. Manşetele. Furnituri: Circa 400 g lînă verde. lungimea jachetei 53 cm. Model: I. 11 Această jachetă scurtă din lînă verde cu două clape false în faţă. Repetăm de la *. cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): * 3 ochiuri pe faţă. cu firul trecut prin faţa lor. clapele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. cu firul trecut prin faţa lor * 3 ochiuri pe faţă.Jachetă scurtă cu mînecă trei sferturi – Model nr. Necesită o lînă de calitate bună şi o lucrătură foarte egală. Restul. este lucrată într-un punct original. Măsură: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. 3 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţa lor. 2 şi tricotăm în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime.

scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. Continuăm a tricota drept pe andrele nr. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. scăzînd la începutul rîndurilor. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 9 ochiuri. 350 . 2 şi tricotăm tivul la fel ca la spate. Continuăm pe andrele nr. Avem 124 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea (mînecii) care se va aplica la partea din faţă a jachetei. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: Cînd am terminat o bucată de 29 cm înălţime. o dată 8 ochiuri. 1 ochi pe dos. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 10 ochiuri în rîndul întîi şi tricotăm primele 9 ochiuri în „punct de jerseu”. adică de la terminarea tivului. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). iar la marginea opusă. cele 90 ochiuri din montaj. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. Răscroiala gîtului: Aici începem răscroiala gîtului. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm. o dată 20 ochiuri. Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 29 cm în înălţime. În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 82 ochiuri cu care tricotăm drept pînă cînd avem o înălţime totală de 48 cm. de 2 ori cîte 3 ochiuri. pe această linie. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la margine). începem să formăm linia umerilor. 1 ochi pe dos). 2 ½ cu modelul II. scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. Acestea vor forma tivul marginii interioare a feţei pe care le vom tricota astfel pînă la sfîrşit. total 90 ochiuri (cîte 45 ochiuri pe un umăr). avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm tivul după indicaţiile anterioare (9 ochiuri în „punct de jerseu”. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm începem să formăm linia umărului. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate de la rîndul de ochiuri pe dos. scădem 8 ochiuri în rîndul întîi. Rămîn la mijlocul spatelui 38 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd.rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Continuăm drept. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. scăzînd la începutul rîndurilor de 5 ori cîte 9 ochiuri. începem să formăm răscroiala mînecii. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. inversat. 3 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 20 cm. Continuăm 24 cm în înălţime cu modelul II. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm drept înainte. Formăm astfel tivul spatelui pe care la sfîrşit îl îndoim pe dosul jachetei prinzîndu-l cu puncte invizibile. În continuarea acestor 10 ochiuri crescute vom tricota cu modelul II.

dar inversat. Gulerul: Tricotăm pe 150 ochiuri. Ed. Coasem invizibil tivurile pe dosul jachetei. iar ultimele 23 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Clapele: Tricotăm două clape de 4 cm înălţime. formînd la capătul drept. la înălţimea de 2 cm de la montaj şi la distanţă de 5 ochiuri de la margine.Continuăm scăzînd egal la ambele margini astfel: de 10 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm mîneca următoare la fel. un guler de 4 cm înălţime. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. pe cîte 30 ochiuri. o butonieră din 6 ochiuri. Tehnică. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. Coasem gulerul suprapus peste răscroiala gîtului. în punct de semielastic şi le coasem pe cele două părţi ale feţei. “Tricotaje de mînă”. 1959 351 . în „punct de semielastic”. de 4 ori cîte 2 ochiuri.

andrele nr. 2 ½ şi 3. 12 Confecţionată din lînă gri. iar jeteul şi ochiul ridicat nelucrat (în rîndul anterior) să se lucreze acum împreună pe faţă (scăzut). luate din spate (scăzut). Rîndul 2: se execută întocmai ca rîndul 1 avînd grijă ca ochiul rezultat din scăderea în rîndul precedent a 2 ochiuri să fie acum ridicat nelucrat cu firul în spate. 5 nasturi. cu un punct de tricotaj deosebit. lungimea 68 cm. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Restul cu următorul model: pentru executarea acestui model se montează un număr de ochiuri divizibil cu 3. Măsura: 29 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. cu firul în spate. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm. Model: I. 1 ochi ridicat nelucrat. se obţine o jachetă frumoasă şi călduroasă potrivită pentru vreme răcoroasă. adică este la fel pe ambele părţi ale tricotajului. Rîndul 1: * 1 jeteu.Jachetă călduroasă – Model nr. Modelul este cu dublă faţă. 352 . Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. II. Furnituri: Circa 900 g lînă gri. Repetăm de la *.

3 cu modelul II astfel: la marginea interioară a lucrului adăugăm pe andrea 10 ochiuri cu care vom tricota drept (începînd din acest punct şi pînă la înălţimea de 48 cm) o bantă formată din 9 ochiuri. Rămîn 80 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. pînă la înălţimea totală de 58 cm. la marginea 353 . cu modelul II. scăzînd la începutul rîndurilor de 12 ori cîte 8 ochiuri. iar al 10-lea ochi îl lucrăm pe dos (pe faţa lucrului). Umărul: Începem să formăm linia umerilor. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Cînd lucrul are 57 cm înălţime totală. vom continua lucrul pe două andrele nr. lucrăm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm drept. Această bantă va forma tivul feţei. urmează (pe faţa lucrului) 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos. Avem 162 ochiuri. 3. o dată 9 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. Avem 144 ochiuri. formînd astfel tivul. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri lucrate pe dos. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Aşadar în rîndul întîi. La înălţimea totală de 48 cm. scăzînd la începutul rîndurilor. În total am crescut 7 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. Avem 106 ochiuri. Următoarele 3 ochiuri (din montaj) le lucrăm cu modelul II. cîte 1 ochi la 6 cm. În total formăm 4 perechi de butoniere. Restul ochiurilor îl tricotăm cu modelul II. cu 100 ochiuri (10 ochiuri tivul şi 90 ochiuri montajul). Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm. după terminarea tivului de jos. Continuăm lucrul drept 5 cm înălţime pe andrele nr. la începutul rîndurilor. urmează o butonieră formată din 3 ochiuri. din nou tricotăm 3 ochiuri pe faţă.Spatele: Montăm 150 ochiuri pe andrele nr. Avem 132 de ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. 1 ochi pe dos. Formăm 4 butoniere în punctele corespunzătoare butonierelor de pe corsaj. Începînd de la 20 cm înălţime totală (neglijînd tivul) vom forma cîte o pereche de butoniere pe tiv şi pe montaj la distanţă de 8 cm între ele astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm primele 3 ochiuri (din tiv) pe faţă. scădem într-un singur rînd cele 10 ochiuri care formau tivul. pe care le încheiem într-un singur rînd. deci de la terminarea tivului (se neglijează tivul). Umărul: Avem 87 ochiuri şi începem să formăm linia umărului. 3. Am crescut în total 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). pe această linie. De aici începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Tricotăm astfel 5 cm în înălţime drept. Urmează 37 cm în înălţime crescînd pe linia subraţului. urmează o butonieră formată din 3 ochiuri şi în continuare lucrăm restul ochiurilor cu modelul II. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem cîte 1 ochi la 1 cm (de 7 ori). la fiecare margine. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm începem răscroiala mînecii. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). apoi 37 cm crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm. în „punct de jerseu”. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare atsfel: de 2 ori cîte 9 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). În total am scăzut 16 ochiuri şi au mai rămas 90 ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. În total am scăzut 96 ochiuri şi au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 5 cm în înălţime. cu modelul II.

însă inversat şi fără butoniere. Coasem gulerul cap în cap de reverele feţelor. Scădem de * 2 ori cîte 1 ochi. iar la marginea opusă. Scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri. Festonăm fiecare butonieră de pe montaj. După dorinţă putem căptuşi jacheta cu o ţesătură de mătase. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 22 ochiuri într-un singur rînd. apoi încă 40 cm. În total am scăzut 20 ochiuri şi au mai rămas 70 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. urmează 2 rînduri drepte (fără scăderi). 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 4 cm înălţime. Repetăm încă de 10 ori de la *. 2 rînduri drept. scădem 3 ochiuri la începutul rîndului următor. 3 cu modelul II. Gulerul: (partea din spate) Montăm 90 ochiuri pe andrele şi tricotăm cu modelul II o bucată de 10 cm înălţime. tricotînd 4 cm înălţime drept. după explicaţiile date pentru spate. apoi de 2 ori cîte 1 ochi. Călcăm foarte uşor toate părţile tricotate şi le încheiem la maşină.exterioară a lucrului. 2 rînduri drept. de 2 ori cîte 1 ochi. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. împreună cu butoniera corespunzătoare de la tiv. de 4 ori cîte 1 ochi. În continuare scădem de 24 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Montăm 84 ochiuri pe andrele nr. de 6 ori cîte 8 ochiuri. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la marginea care vin în faţa jachetei scădem în rîndul întîi 9 ochiuri. Partea stîngă a feţei: lucrăm la fel. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 2 rînduri drept. Continuăm lucrul pe andrele nr. 354 . 2 rînduri drept. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Au mai rămas 39 de ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd.

355 . Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. Rîndul 14: la fel cu rîndul 10. * 8 ochiuri pe dos. Clapele. această jachetă este indicată pentru orice ocazie şi anotimp. lungimea 55 cm. Rîndul 27: toate ochiurile pe dos. Rîndul 10 (pe faţa lucrului) * 8 ochiuri pe faşă. Repetăm de la *. Restul cu modelul următor: tricotăm 9 rînduri în „punct de jerseu”. Rîndul 24: * 8 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. * 8 ochiuri pe dos. Rîndul 26: 4 ochiuri pe faţă. 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 25: toate ochiurile pe dos. II. Rîndul 11: toate ochiurile pe dos.Jachetă fantezie – Model nr. Repetăm de la *. 6 nasturi. 13 Elegantă şi cu o linie nouă. Rîndul 28: la fel cu rîndul 26. Furnituri: Circa 500 g lînă galbenă. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos. andrele nr. Se poate lucra din lînă galbenă sau de culoare pastel. 8 ochiuri pe dos. 8 ochiuri pe faţă. partea superioară a mînecii şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Model: I. 2 şi 2 ½. Rîndul 29: repetăm de la rîndul 1. Repetăm de la *. Rîndul 12: 4 ochiuri pe faţă. 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 15: 23 ochiuri în „punct de jerseu”.

Continuăm pe andrele nr. Tricotăm încă 6 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). o bucată de 3 cm înălţime. de 7 ori cîte 6 ochiuri. Răscroiala mînecii: Avem 132 ochiuri şi începem răscroiala mînecii astfel: luăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Avem 86 de ochiuri. 4 ochiuri în „punct de jerseu” (din corsaj). crescînd cîte 2 ochiuri la 1 cm. o bucată de 30 cm înălţime. urmează 1 ochi pe dos. Urmează pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem concomitent pe linia umărului de 7 ori cîte 6 ochiuri. cu următoarele 2 ochiuri formăm butoniera şi în continuare tricotăm cu modelul II restul de ochiuri. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 11 ochiuri în rîndul întîi. 2 ½ cu modelul II. continuăm 4 ochiuri (din tiv) în „punct de jerseu”. 356 . Răscroiala mînecii: Lucrăm o bucată de 15 cm înălţime. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). Vom tricota în felul acesta (avem 81 de ochiuri) o bucată de 30 cm înălţime. 2 şi tricotăm drept. ca şi la spate. la începutul rîndurilor pe această linie. scăzînd pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). formăm o butonieră şi încheiem. Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. cu modelul II. Continuăm pe andrele nr. Avem 71 ochiuri cu care tricotăm încă 6 cm în înălţime. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate ca începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). Această parte va forma tivul feţei pe care îl vom executa astfel pînă la sfîrşit. În total am scăzut 15 ochiuri. Această bucată va forma tivul spatelui. Distanţa dintre butoniere pe linie orizontală este următoarea: lucrăm în „punct de jerseu” primele 4 ochiuri de la marginea tivului. scăzînd la fiecare umăr. iar la marginea interioară a feţei vom forma cîte o butonieră la 8 cm distanţă între ele. Umărul: Avem 126 ochiuri şi începem să formăm linia umerilor. 2 şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. cu următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) formăm butoniera. În continuarea acestor 11 ochiuri vom tricota următoarele 10 ochiuri (din corsaj) tot în „punct de jerseu”. iar la răscroiala gîtului tricotăm astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm 21 de ochiuri şi le lăsăm pe o andrea de rezervă. Tricotăm primele 10 ochiuri în „punct de jerseu” şi 1 ochi pe dos (pe faţa lucrului). iar restul ochiurilor pînă la sfîrşitul rîndurilor. Restul de 20 ochiuri le scădem astfel: la începutul fiecărui rînd pe această linie scădem cîte 3 ochiuri (de 6 ori) şi o dată 2 ochiuri. Tricotăm încă 3 cm în înălţime cu cele 21 de ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă.Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. În total am crescut 12 ochiuri şi avem 83 ochiuri. Au rămas la mijlocul spatelui 42 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. în „punct de jerseu”. Prima butonieră o vom forma la 2 cm distanţă de la marginea de jos. crescînd cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori) la fiecare margine a lucrului. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm (de 5 ori). Avem 102 ochiuri. avînd grijă ca în punctele corespunzătoare butonierelor corsajului să formăm cîte o butonieră pe tiv.

Tehnică. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 30 ochiuri şi au mai rămas 74 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de semielastic”. 1959 357 . 2 ½ cu modelul II. Festonăm butonierele de la tiv şi de la corsaj împreună. Ed. inversat şi fără butoniere. de 4 cm înălţime şi le coasem de corsaj. La răscroiala gîtului ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 3 cm înălţime. cosîndu-l la cele două capete de marginea benţilor cu butoniere şi a reverelor lor. Tricotăm apoi 24 cm înălţime pe andrele nr. Executăm mîneca următoare la fel. Cornelia Both şi Martha Recht. Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). “Tricotaje de mînă”. Avem 104 ochiuri şi începem să scădem astfel: tricotăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. 2 şi executăm un tiv de 3 cm după explicaţiile date pentru spate. Clapele le tricotăm în „punct de semielastic” din 45 ochiuri.Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri pe andrele nr. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

Complet de bluză în dungi cu mînecă chimono şi jachetă cu mînecă lungă – Model nr. Rîndul 27. Rîndul 5. 29. 3. 14 Cu un colorit plăcut armonizat. astfel: Rîndul 1. cu dungi verzi şi benzi negre. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. 4 se tricotează cu lînă neagră în „punct leneş” toate rîndurile (dus şi întors) se lucrează pe faţă. Continuăm pe andrele nr. 100 g lînă verde. Urmează 18 rînduri în „punct de jerseu” alternînd 2 rînduri verzi cu 2 rînduri galbene. toate rîndurile pe faţă. acest complet se lucrează pe fond galben. Spatele: montăm 100 ochiuri cu lînă galbenă pe andrele nr. Model: I. 2 ½ aplicînd încă o dată modelul II. 8 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. 28. Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”. 30 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. II. 6. Restul în felul următor: modelul este format din 30 rînduri. andrele nr. apoi aplicăm o dată modelul II. tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. 358 . Bluza Furnituri: Circa 150 g lînă galbenă. 2 ½ şi 3. 50 g lînă neagră. 2. 7. lungimea 52 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 3. Începem cu 2 rînduri verzi şi terminăm tot cu 2 rînduri verzi.

Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. andrele nr.Avem 15 cm înălţime totală şi începînd de aici tricotăm din nou cu andrelele nr. Am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 45 ochiuri cu care tricotăm drept 18 cm în înălţime. Aplicăm o dată modelul II şi terminăm bordura cu 6 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră. 3 şi tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. Călcăm şi încheiem la maşină. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 la o margine). Partea dreaptă a feţei: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. Continuăm drept cu lînă galbenă. Încheiem faţa tricotînd în „punct leneş” 4 rînduri negru. în „punct de jerseu”. scăzînd la fiecare margine pentru a forma linia umerilor cîte 3 ochiuri la 1 cm. 3. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. 20 g lînă verde. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 5 ori cîte 6 359 . 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă în „punct leneş”. În total am crescut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Continuăm lucrul cu 10 cm în înălţime (repetînd mereu modelul II). apoi 6 rînduri în „punct leneş”cu lînă neagră. 20 g lînă neagră. 3 (repetînd mereu modelul II) o bucată de 16 cm în înălţime. Au rămas 90 ochiuri cu care tricotăm 18 cm drept. Umărul: scădem la începutul rîndurilor care urmează. Creştem în continuare la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. tricotînd 20 cm în înălţime. La marginile mînecilor formăm un tiv îndoind pe dos 1 cm din mînecuţă. Urmează modelul II. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. 5 nasturi. lungimea 52 cm. Continuăm drept cu lînă galbenă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. în total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijloc 30 ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. în „punct de jerseu”. S-au format 108 ochiuri. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 la fiecare umăr). Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. Scădem toate ochiurile într-un singur rînd. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Jacheta Furnituri: Circa 460 g lînă galbenă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. 4 rînduri galben. de 10 ori cîte 6 ochiuri. 20 cm în înălţime.

în „punct leneş”. fără a călca. Cornelia Both şi Martha Recht. Tricotăm mîneca următoare la fel. Tehnică. Coasem 5 nasturi. de 2 ori cîte 2 ochiuri.ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. vom aplica coloratura modelului II. Continuăm cu lînă galbenă în „punct jerseu” 30 cm înălţime. începem să formăm răscroiala gîtului. la înălţimea totală de 37 cm. Aplicăm o dată modelul II şi încheiem bordura mînecii cu 6 rînduri din lînă neagră. de 2 ori cîte 4 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. lucrată însă în „punct de semielastic”. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă. în „punct leneş”. Partea stîngă a feţei: Se tricotează la fel. Ed. Banta: Montăm 10 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm în „punct de semielastic” o bandă de 125 cm lungime. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. Prindem banda cap în cap cu marginile feţelor. de 50 ori cîte 1 ochi. 1959 360 . Călcăm aburit părţile tricotate şi încheiem la maşină. însă inversat. La 2 cm înălţime după montarea celor 10 ochiuri. În total am crescut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Între timp la marginea interioară a feţei. “Tricotaje de mînă”. la distanţa de 7 cm între ele. formăm o butonieră din 2 ochiuri şi tricotăm în continuare formînd încă 4 butoniere (în total 5). prin cusături de mînă pe dosul jachetei. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. iar ultimele 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. La cele două capete ale benţii. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 5 ochiuri.

manşetele. 6 nasturi. 2 ½ şi 1 ½ . Restul în punct de jerseu. Model: I. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. II. Elasticul. 20 g lînă verde. 50 g lînă roşie.Pulover cu model norvegian – Model nr. gulerul şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. Modelul norvegian. după schemă. lungimea 62 cm. acestea pot fi însă modificate după gust şi posibilităţi. 361 . 15 Acest model de pulover este frumos şi tineresc. 20 g lînă galbenă. andrele nr. 20 g lînă maron. 20 g bleumarin. Fiecare model poartă indicaţiile de culori. Furnituri: Circa 450 g lînă albă. III.

pe andrele nr. adică tot la al 9-lea 362 . 6 cm înălţime. Spatele: Montăm 135 ochiuri din lînă roşie. Continuăm cu lînă bleumarin 1 rînd pe faţă crescînd 15 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept.Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. în „punct de semielastic”.

în „punct de semielastic”. să creştem 17 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare lucrăm drept. scăzînd la începutul rîndurilor. o dată 4 ochiuri. scădem la mijlocul spatelui 22 ochiuri întrun singur rînd. tricotăm 2 cm înălţime pe andrele nr. adică să dublăm tot al 4-lea ochi.ochi îl lucrăm de 2 ori. începem să formăm răscroiala mînecii. continuăm drept cu lînă albă în „punct de jerseu”. 2 rînduri cu lînă roşie. inversat. pînă la înălţimea totală de 37 cm. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la fiecare margine). urmează în „punct leneş”. după terminarea modelului norvegian. pe faţa lucrului. 1 ½ apoi continuăm drept pe andrele nr. avînd grijă ca în rîndul întîi să creştem 7 ochiuri. Urmează în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă bleumarin. de 2 ori cîte 5 ochiuri. După ce am executat modelul norvegian. În total creştem 15 ochiuri. o dată din faţă. însă inverssat. 2 ½ şi tricotăm drept. o dată din spate. Umărul şi răscroiala gîtului: Tricotăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. Pe linia umărului scădem de 9 ori cîte 4 ochiuri. 1 ½ pentru a cambra talia şi apoi continuăm tot drept. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să fomăm răscroiala gîtului şi linia umărului. Cînd lucrul are înălţimea totală de 18 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Avem 102 ochiuri. împărţind astfel lucrul în 2 părţi. pentru răscroiala gîtului. Aplicăm „modelul norvegian” orientîndu-ne după diagramă. de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Avem 56 ochiuri cu care lucrăm drept 16 cm în înălţime. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii scăzînd astfel o dată 6 ochiuri. Vor fi 150 ochiuri. apoi continuăm drept pe această linie. Avem 87 de ochiuri cu care continuăm să tricotăm 15 cm în înălţime. orientîndu-ne după schema dată. Continuăm cu lînă bleumarin 2 rînduri în „punct leneş”. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. 6 cm înălţime. Avem 114 ochiuri cu care lucrăm drept încă 19 cm înălţime. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 37 cm. Avem 74 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă roşie. La înălţimea totală dde 18 cm. Urmează modelul norvegian şi apoi continuăm drept cu lînă albă. Lucrăm partea următoare la fel. 2 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă maron. cu andrele nr. în „punct de jerseu”. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. Partea stîngă a feţei: Se execută la fel. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 2 rînduri cu lînă maron. la marginea interioară a feţei lucrăm drept. de 2 ori cîte 2 363 . adică dublăm tot al 10-lea ochi. 2 rînduri cu lînă maron. iar pentru umăr scădem de 6 ori cîte 6 ochiuri. În acest punct. scăzînd astfel: la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. 2 ½. Apoi aplicăm „modelul norvegian”. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” avînd grijă ca în rîndul întîi. Partea dreaptă a feţei: Montăm 67 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. 2 1/2. tricotăm 2 cm în înălţime pe andrele nr. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Rîndul următor (pe dosul lucrului) îl lucrăm tot pe faţă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.

Mîneca stîngă se lucrează la fel. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. astfel: cîte 1 ochi roşu la distanţă de 3 ochiuri albe între ele. în „punct de semielastic”. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” două benzi de 64 cm lungime. Împrejurul răscroielii gîtului. Ed. Coasem de mînă benţile care bordează feţele. Coasem 6 nasturi. Montăm 12 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. de 20 ori cîte 1 ochi.ochiuri. Pe părţile albe brodăm picouri cu lînă roşie. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Urmează 5 rînduri albe şi montăm la maşină. Cornelia Both şi Martha Recht. iar restul de 26 ochiuri le scădem într-un singur rînd. de 2 ori cîte 6 ochiuri. printr-o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. avînd grijă ca la gît să le unim cu guleraşul. după schema dată. ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă roşie. Călcăm aburit şi montăm la maşină. un guleraş de 3 cm înălţime. avînd grijă ca pe una din benzi să formăm cîte o butonieră la distanţă de 11 cm între ele. 1959 364 .

2 ½ şi tricotăm drept 3 cm înălţime în „punct de jerseu”. Această bantă de 3 cm înălţime va forma tivul spatelui pe care îl vom îndoi pe dos. 2 ½. 20 g lînă galbenă. cosîndu-l în punct invizibil de bluză. 1 fermoar şi andrele nr. Manşetele se lucrează în „punct de semielastic”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. lungimea bluzei 54 cm. 365 . în loc de punctul norvegian.Bluză cu model românesc – Model nr. Furnituri: Circa 500 g lînă. Restul în „punct de jerseu” aplicînd modelul II (după schemă). II. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Model: I. deci toate măsurile pe care le vom întrebuinţa sînt considerate ca începînd de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. 20 g lînă albastră. În indicaţiile din text vom neglija tivul. 16 La răscroiala gîtului şi la cele două fente. putem adopta minunatele noastre motive româneşti acetei elegante bluze albe. 20 g lînă roşie. urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). gen iie.

de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 28 ochiuri (cîte 14 ochiuri la o margine). La înălţimea totală de 51 cm scădem la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. iar pe linia umărului. începem răscroiala mînecii. 366 . scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. La înălţimea totală de 14 cm terminăm modelul II şi continuăm numai cu lînă albă 20 cm în „punct de jerseu”. Lucrăm prima parte scăzînd la răscroiala gîtului de 2 ori cîte 2 ochiuri. Modelul este format din 11 ochiuri. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 150 ochiuri. de 2 ori cîte 4 ochiuri. însă inversat. Continuăm drept. împărţind astfel lucrul în două părţi.Tricotăm drept în „punct de jerseu” 14 cm înălţime avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le tricotăm cu modelul II. La înălţimea totală de 14 cm. scădem de 6 ori cîte 7 ochiuri. Faţa: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept 17 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” 20 cm înălţime. Avem 156 ochiuri. orientîndu-ne după schemă. apoi continuăm drept. la fiecare margine a lucrului. Tricotăm la fel partea următoare. de 2 ori cîte 4 ochiuri. în „punct de jerseu” 14 cm în înălţime. avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le lucrăm cu modelul II. cu lînă albă. iar 1 ochi îl lăsăm pentru margine. în total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). în total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului.

Avem 104 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. În continuarea ochiurilor cu modelul II lăsate pe andrelele de rezervă. însă inversat.În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). După ce am executat un model din motivul românesc (modelul II). Călcăm aburit părţile tricotate şi le încheiem la maşină. le ridicăm pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem restul ochiurilor la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare drept. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 367 . continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” un tiv (de înălţimea gulerului) pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. iar restul de 28 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem şi scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: primele 12 ochiuri cu modelul II. o dată din spate. Avem 84 ochiuri. Coasem fermoarul cu mîna. ridicăm ochiurile corespunzătoare de la răscroiala gîtului. o dată îl lucrăm din faţă. tricotînd un guler (cu modelul II). Avem 124 ochiuri cu care continuăm drept 3 cm în înălţime. Tricotăm prima parte 10 cm drept. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Aici împărţim lucrul în două părţi. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. cîte 62 ochiuri de fiecare parte. Mîneca stîngă se execută la fel. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). adică tot la al 5-lea ochi îl lucrăm dublat. Vom proceda la fel ridicînd pe andrea ochiurile corespunzătoare de la cele 2 fente (pe şolduri) şi vom tricota cu lînă albă cîte un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dosul bluzei. de 6 ori cîte 2 ochiuri. În rîndul următor creştem 14 ochiuri. de 20 ori cîte 1 ochi. Formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri la începutul rîndurilor pe această linie. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm 12 ochiuri cu modelul II şi 1 ochi marginea). de 2 ori cîte 5 ochiuri. Continuăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”.

iar toate culorile din aceeaşi lînă. 15 g verde. 4 rînduri roşu. 5 g albă. 5 andrele nr. Condiţia esenţială este ca lîna să fie subţire şi foarte regulat toarsă. 20 g galbenă – portocalie. bleumarin). Restul în „punct de jerseu”. 6 rînduri roşu. necesită foarte puţin material şi se execută uşor. Faţa şi spatele: Se lucrează la fel. Măsura: 42 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. 6 rînduri bleumarin. 2 rînduri bleumarin. Furnituri: Circa 100 g lînă foarte subţire bleumarin. Montăm 28 ochiuri de lînă bleumarin şi tricotăm drept în „punct de jerseu” o bantă uniformă de 40 cm înălţime. Montăm apoi 16 ochiuri şi tricotăm benţile colorate tot în „punct de jerseu” după următoarea ordine: *6 rînduri portocaliu. 4 rînduri roşu. 2 rînduri portocaliu. Deci în total 10 benţi bleumarin. 2 (de ciorapi). II. 6 rînduri verde. 2 rînduri alb. Combinaţia de culori prezentată aici este verificată de noi.Bluză chimono cu benţi colorate – Model nr. Model: I. 2 368 . respectînd bineînţeles armonia culorilor. 2 rînduri bleumarin. 20 g roşie. Totuşi se poate executa şi din alte nuanţe. Încheiem scăzînd toate ochiurile într-un singur rînd. Benţile multicolore se vor armoniza cu un fond corespunzător de culoare neapărat închisă (maron. negru. bentiţa de la gît şi de la mîneci se tricotează în „punct elastic”. 17 Această bluză de un efect vesel şi tineresc se lucrează din resturi de lînă aflate în orice casă. Patentul din talie. După acelaşi procedeu lucrăm încă 9 benţi.

o bentiţă de 1 ½ cm înălţime. 6 rînduri roşu. La răscroiala gîtului. o bentiţă de 2 cm înălţime şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. 1959 369 . Rezervele de 1 cm rămase pe dos. Încheiem apoi toate ochiurile într-un singur rînd. formînd atfel o mică mînecă chimono. margine de margine. în „punct de elastic”. 6 rînduri verde. Tehnică. La cele două capete ale bentiţei de la spate coasem 2 nasturi mici bleumarin. 2 rînduri portocaliu. alternînd o bantă bleumarin şi una colorată. ridicăm pe andrea 56 ochiuri (la partea din faţă) şi tricotăm cu lînă bleumarin. le tivim (surfilăm) cu lînă bleumarin în „punct de feston rar” şi le descălcăm. apoi le coasem pe dosul lucrului. Pe fiecare umăr lăsăm cîte o deschizătură de 4 cm. adică la începutul răscroielii mînecii). După ce am cusut 5 benţi bleumarin alternînd cu 4 benţi colorate de cîte 40 cm lungime fiecare şi 2 benţi colorate aplicate la cele două margini (de cîte 18 cm lungime) formînd faţa bluzei. “Tricotaje de mînă”. în „punct de elastic”. După ce am executat toate benţile bleumarin şi multicolore le călcăm aburit. În talie ridicăm 120 ochiuri din lînă bleumarin pe andrele nr. de cel puţin 1 cm. cu un fir de lînă bleumarin. Repetăm de la * pînă la*. de la cusăturile de maşină. avînd grijă să lăsăm rezerve la toate răscroielile. Cornelia Both şi Martha Recht. Executăm aceeaşi bentiţă la partea din spate. Coasem la fel pentru spatele bluzei. Executăm în total 8 benţi multicolore lungi de 40 cm fiecare şi 4 benţi de cîte 18 cm lungime. Din benţile colorate de la mînecuţă ridicăm pe 5 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă bleumarin. Executăm acelaşi patent şi la partea din spate şi coasem elasticul la cele două margini. după ce am îndoit pe dosul lucrului 1 cm din răscroială. Încheiem bluza la maşină pe linia umărului şi a subraţului. La sfîrşit coasem cele două benţi colorate de cîte 18 cm la cele două margini ale lucrului (la înălţime de 20 cm de la marginea de jos a lucrului. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. Ed. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Călcăm apoi din nou pe dos tricotajul obţinut. 2 şi tricotăm în „punct de elastic” un patent de 12 cm înălţime. iar la bentiţa din faţă formăm cîte o cheutoare. 2 rînduri bleumarin *. Tricotăm astfel drept o bantă uniformă de 40 cm înălţime. Aşezăm pe un tipar de croitorie (chimono) faţa şi spatele şi croim cu foarfeca răscroiala gîtului şi linia umărului.rînduri bleumarin.

3 ½. „Punct de jerseu”. Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. După schema dată. tricotăm din nou modelul I. Spatele: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. apoi pentru a treia oară modelul I. 2009 by Shortcut in carte. această jachetă înlocuieşte canadiana de stofă în zilele răcoroase. andrele nr. II. Recomandăm culoarea galbenă.Jachetă chimono cu benţi ajurate – Model nr. Lasă un comentariu Călduroasă şi elegantă. urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. Model: I. Se tricotează cu firul dublat (lucrăm cu 2 fire). Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Se poate lucra din „lînă industrială” pusă în vînzare în magazine. Furnituri: Circa 600 g lînă. tricotaje. 5 andrele pentru ciorapi. De la 370 . 18 Posted iulie 1. 3 ½ şi tricotăm 8 rînduri cu modelul ajurat I (adică executăm o singură dată modelul I după schemă).

La marginea interioară a lucrului. În rîndul următor creştem la marginea exterioară a feţei 55 ochiuri. iar pe linia A – C. şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd A – C. După ce am lucrat 3 benţi cu modelul I. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 371 . Continuăm lucrul pentru mîneca următoare la fel. apoi modelul I. şi pentru a treia oară modelul I. deci în total 7 ochiuri. din nou urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. Cînd au rămas 56 ochiuri pe andrea. Ridicăm pe andrea pe faţa lucrului. vom forma cîte o butonieră la mijlocul fiecărei benţi lucrate în „punct de jerseu”. Ridicăm pe andrea. în următoarele 14 rînduri lucrate în „punct de jerseu” vom creşte cîte 1 ohi la începutul fiecărui rînd. Partea stîngă a feţei se lucrează la el. Scădem totodată cîte 1 ochi pe linia A – B. scăzînd cîte 1 ochi la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd pe linia A – B. Avem 106 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. într-un singur rînd. însă inversat. Răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 55 cm. la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd. În total creştem 14 ochiuri. Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. exceptînd tot al 5-lea rînd în care nu scădem deloc. Partea dreaptă a feţei: Montăm 44 ochiuri şi tricotăm drept 8 rînduri cu modelul I. Repetăm încă de 4 ori de la * . urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. cîte 55 ochiuri. scădem căte 1 ochi numai la începutul rîndurilor. pe faţa lucrului. apoi 14 rînduri în „punct de jerseu”. Avem 90 ochiuri. Avem 200 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. ultimele 36 ochiuri din cele 200 ochiuri şi tricotăm în jos 14 rînduri în „punct de jerseu” şi model I. Avem 51 ochiuri. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. inversat. la marginea exterioară a lucrului. repetăm de 4 ori de la * scăzînd astfel: (începînd din primul rînd cu 200 ochiuri) la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd scădem cîte un ochi exceptînd tot al 5-lea rînd la care nu scădem deloc. terminînd astfel toate ochiurile. la fiecare margine a lucrului. în următoarele 14 rînduri (în „punct de jerseu”) vom creşte cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd de dus şi întors. Încheiem ochiurile rămase. repetăm pentru a doua oară modelul I. încheiem. începem să scădem răscroiala gîtului astfel: de 5 ori cîte 1 ochi şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. După ce am executat 3 benzi cu modelul I. ultimele 36 ochiuri din cele 106 ochiuri şi tricotăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. La marginea interioară lucrăm drept.începutul lucrului şi pînă în acest punct vom lucra drept. În rîndul următor creştem dintr-o dată.

formînd manşetele. “Tricotaje de mînă”. 1959 372 . în „punct leneş”. Tehnică. le descălcăm bine. Ed. 6 cm în înălţime. Cornelia Both şi Martha Recht. Rezervele jachetei (rămse pe dos) după ce am montat toate părţile. Tivim pe dos marginile feţei cu o bentiţă lată de 3 cm.Călcăm uşor aburit şi încheiem la maşină. La extremitatea de jos a mînecilor ridicăm 36 ochiuri pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic”.

Rîndul 6: (verde) pe dos. Buzunare tăiate. Tivurile interioare se tricotează în culoarea mai închisă. Restul. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Urmează 2 ochiuri pe faţă. Aşezăm firul înapoi. Rîndul 7: (brun) 3 ochiuri pe faţă. în 2 culori: tricotăm pentru început 1 rînd pe faţă şi un rînd pe dos cu firul brun. în faţa celor 2 ochiuri ridicate. Aceste rînduri se repetă. II. Se confecţionează în două culori. ca şi cum le-am tricota pe dos. lucrăm 2 ochiuri pe faţă. mîneci şapte-optimi. * aşezăm în faţa ochiurilor şi ridicăm cele 2 ochiuri următoare. firul este în faţa ochiurilor. 4 nasturi. spre dos. Rîndul 2: (verde) pe dos.Jachetă Tweed – Model nr. Repetăm de la *. 3. Repetăm de la *. andrele nr. Repetăm de la *. luîndu-le din spatele andrelei. Aşezăm firul înapoi. Rîndul 5 (verde) * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul precedent. Furnituri: Circa 320 g lînă brună şi 260 g lînă verde. Rîndul 3: (brun) 1 ochi pe faţă. cu model „tweed”. Rîndul 4: (brun) pe dos. Rîndul 8 (brun) pe dos. *ridicăm 2 ochiuri. Model: I. Urmează: rîndul 1: (verde) 2 ochiuri pe faţă. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. de grosime mijlocie. * ridicăm 2 ochiuri. 19 Modelul în care se tricotează această jachetă imită stofa. luîndu-le din spatele andrelei. ca în rîndul precedent. 373 . Atenţiune: firul să fie mereu pe faţa lucrului. Repetăm de la * . spre dos.

La 17 cm măsuraţi de la tiv. Rămîn 40 ochiuri la mijloc. Vor fi 156 ochiuri. exact deasupra primei perechi. Umărul: La 57 cm măsuraţi de la marginea tivului scădem. cît şi 4 ochiuri din împletitura tweed. iar din cele 6 ochiuri următoare. Aici va fi marginea tivului îndoit. ca la spate. Aici. Tricotăm drept pînă ce răscroiala mînecii. în total 4 perechi. Tricotăm un tiv de 4 cm cu modelul I. îl aşezăm în cruce peste cel brun. dar la marginea dreaptă tricotăm 14 ochiuri şi mai departe în culoare brună. este de 14 cm. creştem la cîte 2 cm.Măsura: 32 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Tricotăm cele 4 ochiuri următoare în culoare brună. Începînd de aici creştem la cîte 2 cm. şi începînd de aici. Începînd cu rîndul următor continuăm cu modelul II. Încheiem. Spatele: Începem cu 148 ochiuri cu firul brun. la ambele margini. a doua butonieră. Vom avea 130 ochiuri. însemnăm linia taliei. la marginea interioară 43 ochiuri pe o andrea de rezervă. tricotăm 39 ochiuri pentru 374 . la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri şi de 10 ori cîte 4 ochiuri. (Cînd începem să lucrăm cu firul verde. şi începînd de aici. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri. măsurată vertical. La marginea dreaptă (marginea interioară) adăugăm 26 ochiuri. şi îl strîngem ca să nu se formeze goluri). Între timp. Rămîn 124 ochiuri. Aici. Şi din acesta lucrăm drept 4 cm. Vor fi 98 ochiuri. pînă la răscroiala mînecii. un rînd de ochiuri pe dos. de 6 ori cîte 1 ochi. scădem la cîte 2 ¼ cm. La 8 ½ cm măsuraţi de la tiv. Tricotăm 4 cm drept. pe urmă de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri cu lînă brună. la 9 ½ cm măsuraţi de la marginea tivului facem buzunarul. pe urmă un rînd de ochiuri pe dos. formăm la marginea interioară prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. Luăm. la ambele margini. Rămîn 136 ochiuri. urmează. pe faţa lucrului. Continuăm cu modelul II. de ambele margini. de 10 ori cîte 1 ochi. de 3 ori cîte 1 ochi. cu modelul I. Butonierele următoare. pe faţa lucrului. se formează la fel. mereu la distanţa de cîte 8 ½ cm. La marginea exterioară scădem şi creştem la fel ca la spate.

Tricotăm cu modelul I şi scădem la cîte 1 cm. Răscroiala gîtului: Aici. scădem la marginea exterioară. Benzile buzunarelor le răsfrîngem în afară. 375 . scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. creştem la cîte 1 cm de 9 ori cîte 1 ochi. Îndoim tivurile pe linia ochiurilor lucrate pe dos şi le coasem cu puncte invizibile. de 21 ori cîte 1 ochi. Scăderile se fac pe lîngă banda de 14 ochiuri în culoare brună. Începem pe andrele separat 41 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. iar la începutul rîndului al doilea 10 ochiuri. Mîneca dreaptă: Se lucrează inversat. lucrate pe faţa lucrului. Lăsăm lucrul de o parte. Cu restul ochiurilor continuăm la marginea interioară încă 6 cm. le montăm. scădem la cîte 1 ½ cm de 16 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Cînd mîneca măsoară 35 cm de la marginea tivului îndoit. La începutul rîndurilor ce urmează scădem de 10 ori cîte 2 ochiuri. După 4 cm urmează un rînd de ochiuri pe dos. şi începînd de aici.buzunar. Îndoim tivurile feţelor. 12 cm. Tricotăm ochiurile marginii exterioare lăsate pe andreaua de rezervă şi în continuare cele ale căptuşelii buzunarului. cît şi banda prelungită a gîtului se cos cu puncte invizibile. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi: rămîn 39 ochiuri. la începutul rîndurilor. Continuăm cu modelul tweed (atenţie la continuitatea modelului). iar pe urmă. Urmăm drept. de 36 ori cîte 1 ochi. Mîneca stîngă: Începem cu 84 ochiuri cu firul brun. Călcăm părţile tricotate. iar restul ochiurilor rămîne pe altă andrea de rezervă. Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Aici. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. Marginea interioară urmează drept pînă la 35 cm măsuraţi de la marginea tivului. la acelaşi nivel cu spatele. le călcăm şi le fixăm. le răsfrîngem din nou. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. Continuăm cu firul brun. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. pe urmă încheiem. sau altă măsură necesară antebraţului. pe faţa lucrului şi încă 2 ½ cm în „punct de jerseu”. scădem la începutul rîndului următor 3 ochiuri. Rămîn 78 ochiuri. cu firul brun. şi începînd de aici. Încheiem. şi lăsăm la o parte. de 3 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II şi creştem la cîte 1 ½ cm. Tricotăm 9 ½ cm în „punct de jerseu”. pe urmă restul de 43 ochiuri de pe a doua andrea de rezervă. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît aceea a spatelui. festonăm butonierele suprapuse. la începutul lor. Continuăm faţa. Lucrăm mai departe numai cu ochiurile buzunarului şi tricotăm 2 ½ cm. Coasem nasturii la locul lor. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 4 ochiuri. Rămîn 17 ochiuri. la ambele margini. Încheiem. Răscroiala mînecii: La marginea exterioară. Atît căptuşeala buzunarelor. (Răscroiala mai adîncă vine în faţă). la ambele margini. cele două margini înguste le coasem. Vor fi 120 ochiuri. în linie dreaptă.

376 .

Aşezăm firul înapoi. luîndu-l din spatele andrelei. Restul cardiganului „punct de jerseu”. După garnitura de 6 cm. Aceste 4 rînduri se repetă. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. tricotăm pe dosul lucrului. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. 377 . continuăm în „punct de jerseu”. la mijlocul spatelui. La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi. cu care lucrăm pînă la sfîrşit. Urmează iar 5 cm din garnitură. Repetăm de la * . Model: I. şi începînd de aici. o croşetă. 2 ½ . fără elastic în partea de jos. firul este în faţa ochiului ridicat. Benţile pentru nasturi şi butoniere şi garnitura se lucrează astfel: rîndul 1: *1 ochi pe faţă. Rîndul 2: * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi) firul este în faţa ochiului ridicat. Aici. Rîndul 3: ca rîndul 1. cu mînecuţa scurtă. ridicăm 1 ochi. andrele nr. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Vor fi 164 ochiuri. circa 112 cm. Rîndul 4: pe faţă. Urmează 1 ochi pe dos. În partea de sus se repetă garnitura cardiganului. Furnituri: Circa 550 g lînă. de 9 ori cîte 1 ochi. 20 Acest cardigan este completat cu un pulover lung. 7 nasturi. creştem la cîte 3 ½ cm. 63 cm. un rînd de ochiuri pe faţă. la ambele margini. În locul ultimului rînd de dos. Repetăm de la * . II. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm.Complet cu cardigan şi pulover – Model nr. lungimea.

Aici. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri. 20 de ochiuri la marginea interioară cu modelul I.a. pe faţa lucrului. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. creştem la ambele margini. restul în „punct de jerseu”. tricotăm rînduri prescurtate pentru a forma „pensa de la piept”. pînă sfîrşim cu toate ochiurile. şi începînd de aici. tricotăm 4 cm în “punct de jerseu”. După 6 cm de la garnitură. încheiem şi lăsăm lucrul de o parte. la cîte 2 rînduri la începutul lor. La 35 cm măsuraţi de la marginea de jos. Între timp: la 63 cm măsuraţi de jos încheiem 14 ochiuri la mijloc. la fiecare cm. pînă se termină toate ochiurile. scădem. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii. Lăsăm la o parte. de 8 ori cîte 1 ochi. 17 ochiuri în „punct de jerseu” şi tricotăm în continuare ochiurile căptuşelii buzunarului.d.Răscroiala mînecii: La 38 cm de jos scădem. 37 ochiuri pe o andrea de rezervă. tricotînd la cîte 2 rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult. pe faţa lucrului. luăm în următorul rînd. Celelalte butoniere vin la cîte 8 ¼ cm una de alta. Cu cele 37 ochiuri de la mijloc tricotăm 2 ½ cm în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem 6 ochiuri la marginea exterioară. Continuăm faţa. Urmăm după descrierea anterioară. tot în continuare tricotăm şi restul de ochiuri. creştem aici. 17 ochiuri pe altă andrea de rezervă. la fiecare 1 cm. o dată 3 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare. revenim. după ce garnitura este gata. o dată 4 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: La 5 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. La marginea dreaptă formăm prima butonieră la 1 ½ cm de la marginea de jos. Marginea din dreapta. lucrăm cu modelul I. Continuăm pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (38 cm şi 97 ochiuri). La începutul rîndului tricotăm 20 ochiuri cu modelul I. Pe alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. 55 ochiuri de la margine. scădem la începutul rîndurilor de 24 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Tricotăm. 378 . Continuăm. Rămîn 122 ochiuri. Vom avea 134 ochiuri pe andrea. Tricotăm 7 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. iar la sfîrşitul rîndului. tricotăm 20 ochiuri pînă la sfîrşit cu modelul I. continuăm scăderile pentru umăr. pe urmă la cîte 2 rînduri. cea interioară. la marginea interioară însă. la marginea stîngă la 6 cm şi începînd de aici creştem cîte 3 ½ cm de 9 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici. începînd de la margine. de 12 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. După 4 cm în “punct de jerseu” tricotăm încă 5 cm de garnitură. la marginea interioară. Pe urmă. Facem în total 7 butoniere. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 54 ochiuri. Buzunarul: La 15 cm măsuraţi de jos. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem cele două bucăţi separat. La marginea exterioară. Revenim. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. măsurată vertical. este de 12 cm. În ultimul rînd scădem primul şi ultimul ochi. urmează drept înainte. celelalte ochiuri rămîn pe andreaua stîngă. măsuraţi vertical. În rîndul următor tricotăm 62 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri. revenim ş. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile de pe andrea.m. de 2 ori cîte 3 ochiuri. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 61 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 88 ochiuri. Rămîn 74 ochiuri.

andrele nr. Linia punctată reprezintă înălţimea real scăzută (de exemplu 6 cm). Vor fi 122 ochiuri.Răscroiala gîtului: Între timp. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi 3 ochiuri pînă se termină toate. lărgimea puloverului 104 cm. de 6 ori cîte 1 ochi. Acest rînd va fi marginea tivului îndoit. mereu cîte 2 rînduri. încheiem la începutul rîndului următor 20 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. Înconjurăm marginile feţelor şi marginea de jos cu 2 rînduri de picioruşe mici. scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri. creştem la cîte 2 cm. scădem de 18 ori cîte 1 ochi. Am semnalat aceasta pe tipar prin linia dublată a umărului. respectiv mai înaltă. măsuraţi vertical. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. scădem 1 ochi. 2 ½ . circa 2 ½ cm în formă de unghi. de 3 ori cîte 2 ochiuri. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile şi le tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. Rămîn 18 ochiuri. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi. de 12 ori cîte 2 ochiuri. Repetăm de 3 ori de la * . la începutul lor. de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. De reţinut: Deoarece am crescut lateral sub răscroiala mînecii. două măsuri diferite. coasem nasturii. iar cea plină înălţimea umărului de 8 ½ cm obţinută cu adevărat. prin rînduri prescurtate. Linia laterală este mai scurtă. la 53 cm măsuraţi de jos. de 6 ori cîte 1 ochi. PULOVERUL Furnituri: Circa 350 g lînă. Tivul mînecilor îl îndoim înăuntru şi îl coasem cu puncte ascunse. tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Întoarcem clapele buzunarelor spre interior şi le fixăm la fel cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. La marginea aceasta nu mai scădem nici un ochi. Încheiem. avem. La 43 cm măsuraţi de la marginea de jos. Răsfrîngem banda spre interior şi o fixăm cu puncte invizibile. Călcăm bucăţile tricotate. şi începînd de aici. scădem la marginea exterioară. Încheiem fără a strînge. Festonăm butonierele. Mai tricotăm 3 cm drept înainte. la ambele margini de 18 ori cîte 1 ochi. începînd de aici. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 ½ cm. marginea interioară este mai lungă. Aici. 379 . Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. le montăm. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul II.

la 49 cm măsuraţi de jos. Scădem umărul mai departe. la începutul lor. Vom avea 152 ochiuri. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii. Vor fi 164 ochiuri. la ambele margini. Faţa: Începem cu 140 ochiuri cu modelul II. de 2 ori cîte 3 ochiuri. ridicăm 1 ochi. şi tricotăm 83 ochiuri pe dos. Vom avea 134 ochiuri. ridicăm 1 ochi. pînă ce spatele măsoară 36 cm de la linia de jos. apoi continuăm încă 4 cm drept înainte. scădem la începutul rîndurilor următoare de 34 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi. Revenim.a. rînduri prescurtate. încheiem la mijloc 20 ochiuri.Model: I. La 4 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. scădem. (Vezi observaţia „de reţinut” din descrierea cardiganului. Revenim. Marginea interioară va fi cu circa 2 cm mai înaltă. tricotăm în locul pensei de la piept. iar la marginea de lîngă gît. Garnitura de la partea de sus identică cu modelul I al cardiganului. şi începînd de aici. La 8 cm şi începînd de aici la cîte 2 ½ cm creştem. pe urmă 4 cm cu „punct de jerseu” şi iar cu modelul I pînă la 380 . Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. la cîte 2 rînduri.) Lucrăm drept înainte pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (36 cm). de 8 ori cîte 1 ochi. Începînd de aici vom avea două măsuri diferite. Spatele: Începem cu 134 ochiuri. Între timp. la 60 cm de la marginea de jos. măsurată vertical. II. şi tricotăm 91 ochiuri pe faţă. şi tricotăm 99 ochiuri pe dos. Revenim. cîte 5 ochiuri pînă se sfîrşesc toate ochiurile. tricotăm 6 cm cu modelul I. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Umărul: La 53 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. la ambele margini. ridicăm 1 ochi. Tricotăm 4 cm cu modelul II.m. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Continuăm drept înainte. Rămîn 122 ochiuri. de 9 ori cîte 1 ochi. cea exterioară cu circa 2 cm mai scurtă. La 33 cm măsuraţi de jos. continuăm cu modelul II pînă la sfîrşit. Restul „punct de jerseu”. Rămîn 118 ochiuri. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. Aici. Între timp la 39 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos (la 1 cm de la începutul răscroielii mînecii). pe faţa lucrului tricotăm 124 ochiuri. de 12 ori cîte 1 ochi. la cîte 3 cm. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. este de 9 ½ cm. pînă se epuizează toate ochiurile. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. creştem la ambele margini. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile. Răscroiala gîtului: Între timp. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. Continuăm în felul acesta şi tricotăm fiecare rînd cu cîte 8 ochiuri mai mult. Revenim ş. la ambele margini.d. Aici şi începînd de aici creştem la fiecare cm.

pînă la sfîrşit. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 16 ½ cm. scădem la începutul rîndurilor următoare. “Tricotaje de mînă”. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. pînă se epuizează toate ochiurile. Scădem la începutul şi sfîrşitul celui de-al 4-lea şi al 8-lea rînd cîte 1 ochi. Mîneca: Începem cu 96 ochiuri cu modelul II. la ambele margini. Continuăm şi creştem la cîte 4 rînduri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. la ambele margini. încheiem 20 ochiuri la mijlocul lucrului. * de 6 ori cîte 1 ochi. cîte 3 ochiuri. măsuraţi vertical. iar de la marginea interioară de lîngă gît. 1959 381 . Scădem mai departe umărul după indicaţiile date. Răscroiala gîtului: Între timp. la 58 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri.sfîrşit. Repetăm de 2 ori de la * . Vor fi 136 ochiuri. măsuraţi vertical. la începutul rîndului. Ed. de 7 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Rămîn 92 ochiuri pe andrea. urmează 2 rînduri fără scăderi. creştem aici şi începînd de aici. Încheiem. Cînd mîneca măsoară 11 cm de la marginea de jos. Vor fi 106 ochiuri. Pe urmă scădem de 18 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. La 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Tehnică. Rămîn 18 ochiuri. scădem la cîte 2 rînduri. de 7 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri.

Set de bluză şi cardigan – Model nr. BLUZA Furnituri: Circa 250 g lînă. Spatele: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Urmează un rînd de ochiuri pe dos (lucrat pe faţa lucrului). Clapele se tricotează cu modelul descris la cardigan. 21 Acest set de bluză şi cardigan se execută cu un mic guleraş gen „ofiţer”. andrele nr. Punctul de jerseu trebuie să fie lucrat strîns şi foarte uniform. 382 . 2 ½. 1 fermoar. în culoare pastel. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. III. cu o garnitură orginală. Model: I. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Această bandă va forma tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei şi îl coasem invizibil de corsaj. Restul în „punct de jerseu”. Se tricotează dintr-o lînă de calitate bună. II. Măsura: 28 ochiuri şi 41 rînduri = 10 cm din modelul III.

Călcăm aburit. Executăm mîneca următoare la fel. coasem tivurile. Lucrăm mai departe prima parte cu 55 ochiuri tricotînd drept la ambele margini pînă la înălţimea totală de 45 cm. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Faţa: Se lucrează în acelaşi fel ca spatele. 2 ½ şi tricotăm în “punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. Avem 140 ochiuri. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. însă inversat. În jurul răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în “punct de semielastic” o bentiţă 383 . încheiem la maşină şi coasem fermoarul la spate. Avem 110 ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 35 cm.Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. Aici împărţim lucrul pe două andrele. urmează 20 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare. la începutul rînurilor. Tricotăm drept 5 cm în înălţime în „punct de jerseu”. de 2 ori cîte 3 ochiuri. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). Mînecile: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. cu deosebirea că avem 4 ochiuri mai mult şi nu formăm fenta de la spate. cîte 55 ochiuri pe o andrea. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem în acelaşi timp linia umerilor şi răscroiala gîtului astfel: la marginea exterioară scădem. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. formînd linia umărului. de 40 ori cîte 1 ochi. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. de 5 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm în “punct de jerseu” 5 cm în înălţime. iar ultimele 20 ochiuri rămase la mijlocul andrelei le scădem într-un singur rînd. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). scădem. iar la răscroiala gîtului. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). la începutul rîndurilor. de 5 ori cîte 4 ochiuri.

Montăm cîte 13 ochiuri şi tricotăm două benzi de 10 cm lungime. andrele nr. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. CARDIGANUL Furnituri: Circa 550 g lînă. 2 ½. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. 1 ochi pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 384 . 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Model: Bordura feţelor şi manşetele se tricotează cu modelul II. restul cu modelul III în „punct de jerseu”. formînd clapele. 2 ochiuri pe faţă. lungimea 62 cm. 6 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. scăzînd pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. cu modelul II. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 7 ochiuri crescute (adică montăm 7 ochiuri pe andrea). 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 8 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Modelul II: Rîndul 1 (pe dosul lucrului): 1 ochi pe dos.de 2 cm înălţime. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă.

Continuăm drept. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri la un umăr). Partea dreaptă a feţei: Montăm 78 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă. Rîndul 10: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. o dată 5 ochiuri. 385 . scăzînd la începutul rîndurilor. pe această linie. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. 1 ochi pe os. 2 ochiuri pe faţă. în „punct de jerseu” 40 cm în înălţime. O dată cu scăderea umărului formăm şi răscroiala gîtului. 1 ochi pe faţă. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 2 ochiuri pe dos. adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. 1 ochi pe dos. iar restul de 50 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate ca începînd de la terminarea tivului. de 7 ori cîte 5 ochiuri. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. În total am scăzut 20 ochiuri şi au rămas 58 ochiuri cu care tricotăm 19 cm înălţime. 1 ochi pe faţă. de la stînga spre dreapta. Continuăm 40 cm înălţime. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. de la dreapta spre stînga. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm înălţime. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. 2 ochiuri pe faţă.Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Umărul şi răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. 1 ochi pe dos. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. 1 ochi pe dos. Avem 120 ochiuri cu care tricotăm drept 19 cm în înălţime. 1 ochi pe faţă. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 1 ochi pe faţă.

La el tricotăm două manşete pentru mîneci. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 50 ori cîte 1 ochi. Avem 100 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. dar inversat. Tehnică. Vă reamintim regula generală că primul ochi din fiecare rînd se ia nelucrat. 1959 386 . Garnitură: Montăm 11 ochiuri pe andrele nr. În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Încheiem şi coasem benzile cap în cap cu marginile feţelor şi mînecilor. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. “Tricotaje de mînă”.Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Ed. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele şi tricotăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. coasem pe dos tivurile şi încheiem la maşină. Aceste garnituri nu se calcă. Cornelia Both şi Martha Recht. Executăm cealaltă mînecă la fel. Călcăm aburit. 2 ½ şi tricotăm cu modelul II o bandă de lungimea corespunzătoare marginilor feţelor şi răscroielii gîtului (după ce cardiganul a fost călcat şi încheiat).

22 Se tricotează în două culori într-un model tweed. Tivurile de jos se lucrează în „punct de jerseu”.Taior şi fustă – Model nr. Fusta este dreaptă şi strîmtă. lungimea la mijlocul spatelui. andrele nr. un fermoar. jacheta gen „sac” are o garnitură de benzi uni. rejansă. fără banda de la gît. patru nasturi mai mari şi 6 nasturi mai mici. Mărimea: Lărgimea jachetei închisă la nasturi circa 106 cm. 2 şi 2 ½. Furnituri: Circa 550 g lînă de culoare deschisă şi 600 g lînă de culoare închisă. Model: I. Lungimea fustei 70 cm. 64 cm. 387 .

la gît. Restul butonierelor. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 39 cm de la tiv. pe verticală. În locul ultimului rînd pe dos.II. Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm din modelul III. 2 ½ cu modelul III. În locul ultimului rînd pe dos. la 64 cm de la tiv încheiem la mijlocul rîndului 14 ochiuri. la ambele margini. firul este în faţa ochiului ridicat. 2 cu firul de culoare închisă. ca rîndul 1. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. Vor fi 152 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. cu firul de culoare închisă. III. ca rîndul 2. La marginea stîngă (cea exterioară) creştem la 9 cm de la tiv şi începînd de aici la cîte 3 cm. pînă la sfîrşit. Continuăm să scădem pentru umăr după indicaţiile de mai sus. cu andrele nr. 2. pe andrele nr. scădem la cîte 2 rînduri. 1 ochi pe dos. de 2 ori cîte 9 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare. Vot fi 100 ochiuri. JACHETA Spatele: Începem cu 172 ochiuri. în total 4. Repetăm de la * . Restul se tricotează astfel: numărul ochiurilor trebuie să fie divizibil cu 4. şi începînd de aici. Repetăm de la * . 2 ochiuri pe faţă. de 14 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. spre dosul lucrului. şi începînd de aici. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. de 10 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Continuăm cu modelul III. Tricotăm 5 ochiuri de la începutul rîndului şi cu 7 ochiuri facem butoniera. 388 . spre dos. Vor fi 186 ochiuri. plus 2 ochiuri pentru începutul şi sfîrşitul rîndului. Rîndul 2: (închis) * 1 ochi pe dos. la ambele margini. 11 cm. ridicăm 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucaţi separat. Pregătim o bucată de 26 ochiuri pentru a învăţa modelul. tricotăm un rînd pe faţă. creştem la cîte 2 cm. Tricotăm 3 cm cu modelul I. 2 ½. aşezăm firul înapoi. Aşezăm firul înapoi. creştem la cîte 4 ½ cm. dar la 5 cm măsuraţi de la tiv formăm aici prima butonieră. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului) şi continuăm pe andrele nr. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 7 ori cîte 1 ochi. Marginea dreaptă (cea interioară) continuă drept înainte. de 4 ori cîte 1 ochi. Rîndul 1: (închis) * 2 ochiuri pe faţă. Tricotăm 9 cm de la tiv drept înainte: aici. Umărul şi răscroiala mînecii: La 58 cm de la tiv scădem. Aici. Descrierea benzilor de la feţele şi buzunarele jachetei este dată în text. Repetăm aceste 4 rînduri. Rămîn 144 ochiuri. iar la marginea interioară. Între timp. Rîndul 3: (deschis). vin la cîte 10 cm una de alta. Continuăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are. ridicăm 1 ochi. firul este în faţa ochiului ridicat. Rîndul 4: (deschis).

2 ½. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Lăsăm lucrul de o parte. la 39 cm de la tiv. Ridicăm ochiuri îndeajuns pentru ca feţele să nu se încreţească. (Atenţie la continuitatea modelului!) Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. de 10 ori cîte 2 ochiuri. pe urmă scădem de 16 ori cîte 1 ochi. Îndoim tivurile de jos şi le fixăm cu puncte invizibile. şi începînd de aici la cîte 1 cm.Buzunarul: Între timp. Repetăm încă de 2 ori de la * . scădem la marginea exterioară. pe urmă în locul ochiurilor buzunarului tricotăm ochiurile căptuşelii şi sfîrşim cu cele 28 ochiuri rămase pe andrea. Vor fi 134 ochiuri. pe urmă tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. Cele două margini înguste le prindem cu puncte invizibile de faţă. Ochiurile buzunarului le luăm pe andreaua de rezervă şi tricotăm cu firul de culoare închisă 4 cm în „punct de jerseu”. formăm umărul. şi aici mereu la cîte 2 cm. Cînd mîneca este de 41 cm de la tiv. cu modelul III. 389 . Încheiem. următoarele 48 ochiuri le trecem pe o andrea de rezervă. la 12 cm de la tiv. scădem aici. creştem aici. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Lăsăm de o parte. Continuăm după instrucţiunile date. de 9 ori cîte 1 ochi. Cu alte andrele începem 50 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm cu modelul III. Mîneca dreaptă: Se tricotează invers. * urmează 2 rînduri fără scăderi. Rămîn 26 ochiuri. Încheiem. o rulăm spre interior şi o coasem. Festonăm butonierele. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. Tricotăm un tiv la fel ca la primele bucăţi. pe urmă scădem de 6 ori cîte 1 ochi. pe urmă continuăm cu andrele nr. măsuraţi vertical. La el prindem şi cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului. măsuraţi vertical. Între timp. Continuăm faţa: pe dosul lucrului tricotăm ochiurile rămase la sfîrşitul andrelei. Sucim bucata tricotată în formă de rulou şi o prindem de interiorul feţei. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi. tricotăm următorul rînd pe faţa lucrului astfel: tricotăm 28 ochiuri de la margine. creştem la ambele margini de 20 ori cîte 1 ochi. La marginile interioare ale feţelor şi în continuare la gît. 2. sau altă măsură necesară antebraţului. o dată 4 ochiuri. o dată 10 ochiuri. La 3 cm de la tiv. mereu cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. în culoare închisă. cu andrele nr. o dată 3 ochiuri. luînd dosul lucrului drept faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare. mereu la cîte 2 rînduri. scăzînd ochiurile ca la spate. coasem nasturii mari pe feţe şi cîte 3 nasturi mici pe mîneci. Răscroiala mînecii şi a gîtului: Cînd marginea interioară este de 39 cm măsuraţi de jos. şi începînd de aici la cîte 1 cm. După ce am încheiat banda. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 19 cm. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. o dată 10 ochiuri. Mîneca stîngă: Începem cu 94 ochiuri. luînd dosul lucrului drept faţă. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi şi lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. de 26 ori cîte 1 ochi.

La 26 cm de la tiv încheiem 74 ochiuri la mijlocul rîndului. coasem o fîşie de mătase lată de 11 cm. Rămîn 122 ochiuri. La 45 cm de la tiv continuăm ca la faţa fustei. schimbăm lungimea părţii tricotate drept). luînd pe o singură andrea cele 166 ochiuri rămase. Continuăm cu andrele nr. Spatele fustei: Începem cu 240 ochiuri. şi începînd de aici. pe andrele nr. de 7 ori cîte 1 ochi (152 ochiuri). pe urmă continuăm lucrul. Aici. 2 cu lînă de culoare închisă. încheiem (dacă voim o fustă mai lungă sau mai scurtă. 2 ½ cu modelul III. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. Din lînă de culoare închisă tricotăm 3 cm cu modelul I. la începutul şi sfîrşitul lor. La marginea de sus a cutei îndoite de la spate. pe urmă la cîte 4 rînduri de 15 ori cîte 1 ochi. Îndoim bucata scăzută de la spate şi o însăilăm. 2. 390 . Cînd fusta măsoară 70 cm de la tiv.FUSTA Faţa fustei: Începem cu 166 ochiuri pe andrele nr. Tivul de jos îl îndoim şi îl prindem cu puncte invizibile. 2 ½. Tricotăm drept înainte pînă avem 45 cm de la tiv. pe urmă călcăm atît faţa cît şi spatelui fustei şi o montăm. Fixăm partea de sus a fustei de rejansă şi în cusătura din stînga aşezăm fermoarul. Tricotăm tivul de 3 cm şi continuăm cu modelul III pe andrele nr. scădem la cîte 8 rînduri. pe care o prindem de rejansă şi care va susţine cuta fustei.

Ed. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 391 .“Tricotaje de mînă”.

Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează la fel cu rîndul 1. grosimea peste şolduri 108 cm. fermoar. lungimea fustei 72 cm.a. rejansă. Model: I. 392 . Rîndul 2: (pe dosul lucrului) şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos.Costum taior cu mînecă trei sferturi – Model nr. Măsura: 34 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. apoi ochiul 3 lucrat pe faţă (luat din faţă) şi lăsăm ambele ochiuri de pe andrea ş. Rîndul 1 (pe faţa lucrului): ochiul al 2-lea se lucrează pe faţă luat din dos. andrele nr. 23 Furnituri: Circa 400 g lînă. Mărimea: Grosimea taliei 72 cm.d.m. Pentru executarea acestui model avem nevoie de un număr de ochiuri divizibil cu 2. 2 ½. avînd grijă ca la fiecare rînd să deplasăm modelul cu un ochi spre stînga. apoi lucrăm ochiul 1 pe faţă luat din faţă şi lăsăm pe faţă ochiul 4 (luat din dos).

393 . dublăm partea superioară (din talie şi pînă dedesubtul liniei şoldurilor) cu o căptuşeală dintr-o ţesătură de mătase. 2 ½ şi tricotăm o bucată de 5 cm înălţime în „punct de jerseu”. Pentru a evita deformarea fustei. la fiecare margine a lucrului. Încheiem fusta prin cusături invizibile pe dosul lucrului. Continuăm a tricota drept 52 cm. coasem rejansa şi montăm fermoarul în partea stîngă a fustei. Am scăzut în total 40 ochiuri şi au mai rămas 120 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Executăm partea a doua la fel. în înălţime cu modelul nr.Tricotăm fusta din două bucăţi identice. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. urmează 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul fustei. Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate încpînd de la terminarea tivului. I şi din acest punct începem să scădem pentru a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm 20 cm în înălţime scăzînd 1 ochi la 1 cm. Călcăm aburit şi coasem tivul prin cusături în punct invizibil pe dosul fustei.

2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm înălţime. Spatele: Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. I după descrierea dată la fustă. lungimea 63 cm.TAIORUL Furnituri: Aproximativ 450 g lînă. Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. 1 nasture. I şi începem să scădem pentru 394 . 2 şi 2 ½. restul îl vom tricota cu modelul nr. urmează un rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. Mărimea: Grosimea bustului aproximativ 100 cm. Model: II. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminaerea tivului. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. Continuăm a tricota 6 cm în înălţime cu modelul nr. andrele nr.

Răscroiala mînecii: 395 . cu andrele nr. Avem 160 ochiuri şi o înălţime totală de 39 cm. 2 ½ o bucată de 20 cm înălţime crescînd pe linia subraţului la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. pentru a marca linia taliei şi continuăm a tricota din nou cu andrele nr. Avem 140 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. În total am scăzut 20 ochiuri. Urmează 3 cm în înălţime drept.a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm o bucată de 10 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. În total am cresscut 20 ochiuri. 2.

dar inversat şi fără butonieră. Executăm mîneca următoare la fel. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. de 10 ori cîte 2 ochiuri. Avem 76 ochiuri cu care tricotăm drept 3 cm în înălţime cu andrele nr. Avem 64 ochiuri. Au rămas 46 ochiuri la mijlocul spatelui cu care continuăm să tricotăm drept în „punct de jerseu”. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 2 ori cîte 8 ochiuri şi de 5 ori cîte 6 ochiuri.Scădem la începutul primelor 2 rînduri cîte 8 ochiuri. Rămîn 26 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. la fel ca şi pentru spate. Ed. cîte 1 ochi la 2 cm. să formăm o butonieră din 4 ochiuri la 2 cm distanţă de la marginea interioară a feţei. În total am scăzut 16 ochiuri. În total am scăzut 10 ochiuri. şi pînă la punctul C şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 5 cm înălţime. pentru a forma răscroiala rotunjită a reverului vom scădea la începutul rîndurilor. 3. 2 ½ şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. pe care îl îndoim pe dosul lucrului şi îl coasem în punct invizibil. iar la marginea inerioară a feţei (pe linia B – C) scădem cîte 1 ochi la 5 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. scădem cîte 1 ochi la 3 cm. Avem 82 ochiuri. 2 ½ tricotînd 20 cm în înălţime astfel: pe linia subraţului creştem cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 138 ochiuri. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 10 ori cîte 6 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm. După ce am călcat aburit faţa. pe linia A – B. Avem 66 ochiuri. de 40 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul I astfel: la marginea exterioară a feţei tricotăm drept 6 cm în înălţime drept. Avem grijă ca în dreptul butonierei de pe corsaj să formăm butoniera corespunzătoare pe tiv. Pe linia răscroileii mînecii. la el ca şi pentru spate. Am scăzut în total 32 ochiuri şi au mai rămas 128 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Continuăm cu andrele nr. I. Începînd din acest punct creştem la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm (de 5 ori). La înălţimea totală de 59 cm. Din acest punct începem să creştem pe linia răscroielii mînecii. 1959 396 . de 2 ori cîte 4 ochiuri. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie 8. 3 cm în înălţime pentru a forma tivul spatelui şi încheiem. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. vom ridica pe andrele ochiurile corespunzătoare. începînd de la terminarea tivului de jos. Partea dreaptă a feţei: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. tricotată cu andrele nr. respectiv la 1 ½ cm înălţime. de 6 ori cîte 3 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. 7 cm înălţime. continuăm a tricota drept 7 cm în înălţime. iar pe linia B – C. iar la marginea interioară a feţei. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 2. Executăm partea stîngă la fel. În total am crescut 34 ochiuri (cîte 17 ochiuri la fiecare margine). Continuăm a tricota 34 cm în înălţime cu modelul nr. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. 2 avînd grijă ca la jumătatea acestei benţi care marchează linia taliei. iar pe linia şoldurilor scădem cîte 1 ochi la 1 cm. Cornelia Both şi Matha Recht.

fermoar. deasupra celui pe dos. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. 24 Rochie tinerească.Rochie largă – Model nr. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Furnituri: Circa 600 g lînă. 2 ½ şi 3. Corsajul este ajustat şi are mîneci raglan trei sferturi. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. banta pentru butoniere şi nasturi. care formează cute necălcate. 5 nasturi. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. o cataramă. cu fusta largă. tricotăm 1 ochi pe dos. Banta lată a butonierelor şi nasturilor se lucrează în continuare cu banta care înconjoară decolteul. compusă din 12 clini. tivul mînecilor şi cordonul se lucrează în „punct de orez”. circa 80 cm panglică lată de 4 cm pentru dublura cordonului. Model: I. Tivul de jos al fustei. o croşetă. 1 ochi pe dos. Lungimea fustei 68 cm. rejansă. cît şi banta de la gît. andrele nr. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 397 . Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 90 – 92 cm.

Rîndul 2: pe faţă. Restul se lucrează în felul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) pe dos. 398 .II.

pe dos. Rîndul 12: * 7 ochiuri pe faţă.Rîndul 3: 7 ochiuri pe dos. 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos.) Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. pe faţă. Rîndul 6: ca rîndul 4. Rîndul 10: pe faţă. Tricotăm 4 cm drept înainte. Rîndul 14 ca rîndul 12. Rîndul 15 ca rîndul 13. 7 ochiuri pe dos. cu modelul II. şi începînd de aici. Repetăm de la * . Repetăm de la * . * 3 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * . la ambele margini. 3 ochiuri pe dos. Aici. 3. pe urmă pe dos şi iar pe faţă şi abia acum dăm drumul ochiului de pe andreaua stîngă. încheiem (dacă dorim fusta mai lungă sau mai scurtă. Rămîn 41 ochiuri. schimbăm măsurile părţii de jos lucrată drept). Rîndul 8: * 7 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * . pe urmă continuăm cu modelul II. Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. sau altă măsură necesară. de 20 ori cîte 1 ochi. Rîndul 16: * 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. ca în rîndul 3. Continuăm drept încă 5 cm. Clinul fustei: (De 12 ori) Începem cu 81 ochiuri pe andrele nr. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. Repetăm de la * . * următorul ochi se tricotează de 3 ori. Aceste 16 rînduri dau modelul. Repetăm de la * . Urmează 7 ochiuri pe dos. Repetăm de la * . Rîndul 5: 7 ochiuri pe dos. Tricotăm 10 cm cu modelul I drept înainte. 3. * 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: * 7 ochiuri pe faţă. În locul ultimului rînd din model. Rîndul 9: pe dos. (Atenţie la scăderi! Cele 3 ochiuri ale bobiţei se consideră drept un singur ochi. Spatele corsajului: Începem cu 113 ochiuri pe andrele nr. şi 399 . 3 ochiuri pe dos. Rîndul 7: ca rîndul 5. Aici. * ochiul următor se tricotează de 3 ori: o dată pe faţă. scădem la cîte 2 ½ cm. iar pe faţă. Cînd clinul măsoară 68 cm de la marginea de jos. 7 ochiuri pe dos. Urmează 7 ochiui pe dos. Repoetăm de la * . 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos.

Partea dreaptă a corsajului: Începem cu 65 ochiuri pe andrele nr. Ridicăm ochiurile în jurul decolteului pe andrele nr. la cîte 1 cm. 39 ochiuri de la mîneca stîngă. (Banta de la marginea de jos a mînecilor nu se abureşte). la 32 cm măsuraţi de jos. de 12 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se epuizează toate ochiurile. 9 ochiuri. Montăm părţile raglanului. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 2 ori cîte 3 ochiuri. Începînd de aici creştem mereu la cîte 4 rînduri. Continuăm drept înainte. cînd marginea interioară este de 26 cm. 31 ochiuri de pe partea stîngă a gîtului şi 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă a feţei stîngi (233 ochiuri). Tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 4 ochiuri facem butoniera. Repetăm de 3 ori de la * . pe urmă scădem de 12 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea exterioară. * cele 2 ochiuri următoare le lucrăm împreună. În rîndul 400 . la 5 cm măsuraţi de jos şi pe urmă mereu la cîte 6 cm. ridicăm în continuare 31 ochiuri de la partea dreaptă a gîtului. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. în rîndul următor. scădem la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. Tricotînd rîndurile dus-întors. Cînd mîneca măsoară 31 cm de jos. * urmează 2 rînduri fără scăderi.începînd de aici. Răscroiala mînecii raglan: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 9 ochiuri * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. tricotăm 18 ochiuri de la margine. tricotăm apoi 6 ochiuri. În rîndul următor. 3 şi modelul II. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 12 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. Sfîrşim rîndul. Continuăm 6 cm drept înainte. Mîneca: Începem cu 69 ochiuri pe andrele nr. 2 ½. Vor fi 77 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. scădem cîte 4 ochiuri la cîte 2 rînduri. Pe acestea le trecem pe o andrea de rezervă. 65 ochiuri din răscroiala pentru gît a spatelui. luăm cele 14 ochiuri în „punct de orez lungit” pe o andrea de rezervă (preferabil pe un ac mare de siguranţă). la gît. în locul celor 7 ochiuri pe dos. 39 ochiuri de la mîneca dreaptă. lucrăm 3 cm cu modelul I. Tricotăm 5 cm cu modelul I. încheiem la mijloc 29 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. începînd de la 4 cm. La marginea exterioară scădem mai departe cîte 1 ochi. Vor fi 137 ochiuri. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. de 12 ori cîte 1 ochi. Aburim părţile tricotate. La marginea stîngă creştem. de 17 ori cîte 1 ochi. pe urmă continuăm cu andrele nr. cîte 9 ochiuri. În al treilea rînd al modelului tricotăm după ochiul începător şi înaintea ochiului care încheie rîndul. creştem la ambele margini. 3. formăm 4 butoniere la marginea interioară. 2 ½ în felul următor: luăm 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă de la faţa dreaptă a corsajului. la marginea interioară. Răscroiala mînecii raglan: La aceeaşi înălţime cu spatele. sau altă măsură necesară antebraţului. Între timp. Vor fi 105 ochiuri. la începutul şi la sfîrşitul lor. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare. numai 5 ochiuri pe dos. Repetăm de 3 ori de la * . pînă avem 21 cm de jos. Rămîn 39 ochiuri. Repetăm încă de 3 ori de la * . La marginea dreaptă (cea interioară) tricotăm 14 ochiuri cu modelul I pînă la sfîrşit. Aici formăm a 5-a butonieră în aceeaşi linie cu primele patru. Repetăm de la * .

Căptuşim cordonul cu panglică. Coasem nasturii. Rămîn 183 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. Încheiem. Coasem o cataramă cumpărată de gata. Putem însă să şi legăm cordonul cu o fundă. în acest caz îl începem numai pe 12 ochiuri şi-l facem lung de 150 cm. Acest cordon nu trebuie căptuşit. Împreunăm clinurile fustei.următor repetăm scăderile. aşezînd cutele. 1959 401 . Feţele corsajului trebuie să se petreacă de 4 cm. pe urmă îl împreunăm cu fusta. “Tricotaje de mînă”. Cordonul: Începem cu 14 ochiuri pe andrele nr. acum însă tricotăm numaă cîte 5 ochiuri după cele lucrate împreună. Ed. Tricotăm cu 6 cm mai mult decît măsura taliei. Coasem şi părţile laterale ale corsajului. Înconjurăm decolteul cu rînduri de picioruşe scurte. Scădem iar de 25 ori. 2 ½. Tehnică. călcăm pe vîrf cusăturile interioare şi coasem fusta pe rejansă. În cusătura din stînga aşezăm un fermoar.

Rîndul 1: (bleu) pe faţa lucrului: ochiul începător. fără guler. baza. * ridicăm 1 ochi.Hăinuţă şi boneţică de copil mic – Model nr. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată la nasturi circa 76 cm. Gulerul. 30 cm (pentru copii de 1 an). 402 . Repetăm de la * . Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd pe faţă. Furnituri: Circa 120 g lînă albă. Rîndul 3: (alb) ochiul începător. şi 5 nasturi. urmează 1 ochi pe faţă. andrele nr. Pentru băietaşi o tricotăm într-un model pepit în bleu cu alb. II. Rîndul 2: (bleu) pe faţă. roz cu alb. Repetăm aceste 4 rînduri. iar pentru fetiţe. ridicăm 1 ochi luîndu-l din spatele andrelei (firul este în spatele andrelei). şi circa 100 g lînă colorată. Repetăm de la * . tivurile şi partea de sus a bonetei se lucrează în „punct leneş”. Model: I. * 1 ochi pe faţă. mijlocie. ca rîndul întîi. 2 ½ şi 3. lungimea la mijlocul spatelui. Rîndul 4: (alb) pe faţă. 60 Prima îmbrăcăminte importantă a copilului.

lucrat cu andrele nr.Măsura: 28 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. Încheiem. Umărul: Între timp. scăzînd la marginea exterioară cîte 3 ochiuri. Mîneca: Începem cu 46 ochiuri pe andrele nr. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala gîtului: La 23 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la marginea interioară. Spatele: Începem cu 80 ochiuri. la ambele margini ale mînecii. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Creştem mereu la cîte 2 ¼ cm. pe andrele nr. Umărul: Cînd spatele este de 25 cm de la marginea de jos. pe urmă la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. Partea stîngă a feţei se tricotează în sens opus. de 6 403 . Rămîn 66 ochiuri. Rămîn 35 ochiuri. Tricotăm 14 cm cu modelul II. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea stîngă (exterioară) 3 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. cu modelul II. 3. Apoi urmăm drept înainte. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 44 ochiuri pe andrele nr. 3. formăm umărul. Continuăm cu andrele nr. Rămîn 20 ochiuri la mijloc. 3. Marginea interioară urmează drept înainte. şi tricotăm 2 cm cu modelul I. la cîte 2 rînduri. Tricotăm 14 cm cu modelul II. 3. 2 ½ cu lînă albă. cu modelul II. cînd lucrul are 25 cm de la marginea de jos.

cu lînă albă. Mai scădem de 6 ori cîte 2 ochiuri. Rupem firul. coasem clapele de ambele părţi. rotunjim colţurile cu ajutorul unui fier de călcat nu prea încins. Repetăm încă de 2 ori de la * . Încheiem. de 12 ori cîte 1 ochi. ridicăm şi ochiurile din răscroiala gîtului la cîte 1 cm de la marginea feţelor şi tricotăm 3 cm drept înainte. Pentru vîrf facem un pampon mare. facem 5 butoniere orizontale. dîndu-i o formă frumoasă rotundă. Coasem pe doul lucrului cele două margini înguste ale bucăţii cu model. Urmează încă 2 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 3 ochiuri. După ce l-am întărit bine. tricotînd în fiecare al 3-lea şi 4-lea ochi împreună pe faţă. Gulerul: După ce am tricotat bordurile. cu modelul I. 404 . * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. pînă rămîn 16 ochiuri. Tricotăm în „punct leneş”. În sfîrşit. pe andrele nr. Între timp. Vor fi 58 ochiuri. Desfacem firele cu îngrijire şi le înfăşurăm strîns cu un fir de lînă. Pregătim două şnururi de cîte 25 cm. Cînd gulerul este gata. deci în 8 locuri. Apoi tăiem firele. Clapele pentru urechi: (2 buc. pînă se umple mijlocul găurit. La 17 cm de la marginea de jos. două pampoane mai mici. pe andrele nr. începînd de la gît. Rămîn 12 ochiuri. Pe altă andrea ridicăm 164 ochiuri de la marginea de jos. 2 ½. 2 ½. pe care le coasem de clape. împărţite la distanţe egale (în partea stîngă pentru băieţi. La mijloc facem 2 găuri rotunde. 3. cu modelul II. în partea dreaptă pentru fetiţe). la lăţimea de 1 cm. pe o a treia andrea ridicăm 64 ochiuri de la marginea dreaptă. scoatem cartonul şi tundem pamponul cu foarfeca. La marginea interioară ridicăm 64 ochiuri. Călcăm părţile tricotate. cu lînă albă şi tricotăm 12 cm cu modelul I. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi.ori cîte 1 ochi. Pamponul se face astfel: tăiem din carton tare 2 rotocoale atît de mari cît dorim să fie pamponul (adică ceva mai mari). 2 ½. Tricotăm 7 cm. le asamblăm. pînă vor fi 17 ochiuri. La 8 cm de jos încheiem. pe urmă continuăm cu andrele nr. de 2 ori cîte 2 ochiuri. intrînd cu vîrful foarfecii între cele două rotocoale de carton. Boneţica: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. Tricotăm rîndurile dus – întors. Scădem în ultimele 2 rînduri cîte 1 ochi. îl introducem într-un ac de brodat şi strîngînd ochiurile pe dosul lucrului. La întîlnirea andrelelor creştem în fiecare rînd cîăte 1 ochi pentru ca să se aşeze frumos colţurile. începînd de la colţul de jos.) Începem cu 7 ochiuri. în lăţime de 2 ochiuri şi continuăm cu lucrul în cerc. facem o bordură de 2 cm cu modelul I în culoare albă. iar pentru capătul şnururilor. Prindem cele 2 rotocoale şi le surfilăm des cu firul de lînă. cu ochiuri pe faţă. Răsfrîngem bordura cu model. îl întărim. pe urmă împărţim ochiurile pe 4 andrele (cîte 24 ochiuri pe andrea). Scădem la începutul şi la mijlocul fiecărei andrele. cîte 1 ochi la 2 rînduri. de circa 1 ½ cm diametru. Creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi.

“Tricotaje de mînă”. fiind hăinuţă pentru fetiţă. dar am mai schimbat culorile pentru un model variat. vezi poza. am preferat să croşetez o pălăriuţă. E uşor de lucrat. Ed.S. Spor! 405 . Eu am tricotat hăinuţa. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 P. Boneţica nu am făcut-o pentru că.

firul rămîne în spatele andrelei. Mărimea: Lărgimea rochiei închisă la nasturi 108 cm. 4 andrele nr. Tivul de jos se tricotează în „punct de jerseu”. urmează 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: (F) pe dos. Furnituri: Circa 660 g lînă în culoarea de fond (F) şi circa 200 g într-o culoare contrastantă (C). Rîndul 2: (F) pe dos. circa 30 cm mătase subţire pentru dublura feţelor. III. lungimea 105 cm măsuraţi la mijlocul spatelui (se potriveşte unei persoane cu circumferinţa pieptului de 94 – 96 cm). Mîneci trei-sferturi şi cordon de piele. Repetăm de la * . Bordura feţelor şi mînecilor „punct de jerseu” luînd dosul lucrului drept faţă. Tipar drept. 2 şi 2 ½. Rîndul 3: (F) pe faţă. tricotată cu model în puncte colorate şi cu bordură uni. II. luîndu-le din spatele andrelei. Andrele nr. 25 Rochie închisă cu nasturi pînă jos. Model: I. cordon de piele. 7 nasturi. 2 de împletit ciorapi. 406 . Rîndul 5: (C) * ridicăm 4 ochiuri. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (F) pe faţă.Rochie dreaptă – Model nr.

La 30 cm măsuraţi de jos. Rîndul 12: (C) ca rîndul 6. Rîndul 7: (F) pe faţă. În continuare tricotăm restul ochiurilor de pe andreaua din stînga. pe urmă în primul ochi de pe andreaua din spate. În locul ultimului rînd pe dos. Vor fi 95 ochiuri. În locul ultimului rînd pe dos. Tricotăm drept înainte pînă avem 30 cm măsuraţi de jos. Începem cu 82 ochiuri pe andrele nr. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe dos. pe urmă tricotăm din nou cu modelul III pînă la sfîrşitul andrelei. Împungem în primul ochi de pe andreaua din faţă. Repetăm de la * . 407 . În rîndul următor fără soţ tricotăm 88 ochiuri cu modelul III. 7 ochiuri. Măsura: 32 ochiuri şi 58 rînduri = 10 cm din modelul III. Acest al 89-lea ochi se ridică şi mai departe în rîndurile fără soţ. 2 ½. Rîndul 10: (F) pe dos. restul de 33 ochiuri se tricotează deodată cu primele 33 ochiuri ale părţii din stînga (aşezăm cele două andrele una lîngă alta. pe urmă continuăm cu modelul III. 55 ochiuri. ridicăm 1 ochi. sfîrşim rîndul şi lăsăm lucrul de o parte. Rîndul 11: (C) ridicăm 1 ochi. Spatele: Începem partea de jos a fustei pe două bucăţi. Tricotăm 5 cm cu modelul I. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. dar firul rămîne în faţa andrelelor (tot pe dosul lucrului). Sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe dos. Rîndul 9: (F) pe faţă. Tricotăm pe faţa lucrului. scoatem firul prin ambele ochiuri şi dăm drumul celor două ochiuri de pe ambele andrele din stînga). ridicăm 4 ochiuri ca în rîndul 5. în cele cu soţ se tricotează. lăsăm lucrul de o parte. Continuăm partea din dreapta. * 2 ochiuri pe faţă.Rîndul 6: (C) cele 2 ochiuri tricotate se lucrează pe faţă. ochiurile ridicate se ridică din nou. Tricotăm întîi partea din dreapta. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. Rîndul 8: (F) pe dos. firul rămîne în spatele andrelei. În acest rînd adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. Cu alte andrele începem 120 ochiuri pentru partea stîngă a fustei şi tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. Aceste 12 rînduri se repetă.

ridicăm 1 ochi. pînă la sfîrşit. pînă cînd lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului.a. iar la marginea de lîngă gît scădem la cîte 2 rînduri. continuăm rîndul pînă la sfîrşit. Vor fi 142 ochiuri. cînd marginea interioară măsoară 85 cm de jos. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm măsuraţi vertical. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 20 ori cîte 1 ochi. cîte 3 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim fiecare bucată separat. în locul pensei de la piept. ridicăm 1 ochi. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 30 ochiuri pe andreaua stîngă ş. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri.Vot fi 175 ochiuri. tricotînd în fiecare rînd cu 5 ochiuri mai mult. creştem aici. 408 . 7 în total. Umărul: La 102 cm măsuraţi de la tiv. lucrăm. Întoarcem. şi începînd de aici. cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm la începutul rîndului atîtea ochiuri încît să rămînă 40 ochiuri pe andreaua stîngă. la ambele margini. şi începînd de aici la cîte 2 cm. Răscroiala gîtului: Între timp. sfîrşim rîndul. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 12 ori cîte 3 ochiuri. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. Răscroiala gîtului: Între timp. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. Restul butonierelor.m. 2 ½. încheiem la mijloc 10 ochiuri. Întoarcem. în ambele laturi. scădem la începutul rîndurilor următoare. Tricotăm 5 cm cu modelul I. În locul ultimului rînd pe dos. Continuăm în felul acesta. cîte 1 ochi la fiecare 1 cm. Scădem umărul după indicaţiile de mai sus. vor fi la 11 cm una de alta.d. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul măsoară 88 cm de jos. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 35 ochiuri pe andreaua stîngă. scădem aici. pînă se epuizează toate ochiurile. Continuăm cu modelul III drept înainte. la 105 cm măsuraţi de la tiv. La 80 cm de la tiv. de 5 ori cîte 1 ochi. La 14 cm de la tiv formăm prima butonieră. Rămîn 132 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr.

2 şi tricotînd rîndurile dus – întors cu culoarea contrastantă.Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este de 88 cm de la tiv. În spate îndoim partea din dreapta a fustei pe lîngă rîndul de ochiuri ridicate. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de circa 3 cm prin rîndurile prescurtate. la cîte 2 rînduri. cam de 2 cm şi o tivim. creştem aici. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri o dată 3 ochiuri. Coasem nasturii. şi începînd de aici la cîte 1 cm. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. Părţile cu butoniere şi nasturi ale feţelor. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. scădem de 20 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi nr. încheiem la începutul rîndului următor 9 ochiuri. În jurul mînecilor tricotăm o bantă asemănătoare. Creştem la ambele margini. de 6 ori cîte 1 ochi. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 5 cm). de 3 ori cîte 2 ochiuri. măsuraţi vertical. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. de circa 8 cm lăţime. luînd dosul lucrului drept faţă. pe patru andrele de împletit ciorapi. Tricotăm cu modelul III. de 8 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Vor fi 124 ochiuri. prinzînd şi căptuşeala de mătase. cea interioară mai lungă. Călcăm părţile tricotate. Încheiem. şi de 8 ori cîte 1 ochi. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. 409 . le dublăm cu mătase subţire. tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. respectiv mai înaltă. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Banta: La marginile interioare ale feţelor. Mai departe. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. Cînd mîneca are 42 cm. sau altă măsură necesară antebraţului. şi în jurul gîtului. Îndoim tivul de jos şi-l fixăm cu puncte invizibile. mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al 10-lea. le montăm. Rămîn 16 ochiuri. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. dar în cerc. Cuta de 10 cm o fixăm pe o porţiune de 7 – 8 cm printru-un tighel tras la maşină. Încheiem. Repetăm de 4 ori de la * . 2 ½. de 23 ori cîte 1 ochi. Îndoim banta în jumătate şi o fixăm în interior cu puncte invizibile. Festonăm butonierele. scădem la marginea exterioară. Marginea laterală este mai scurtă.

“Tricotaje de mînă”. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 410 . Tehnică.

Furnituri: Circa 420 g lînă. În continuare creştem la fel. fără banda de la gît. însă la cele două margini tricotăm mai departe cîte 14 ochiuri cu modelul I. evazată. 2 andrele nr. Între timp. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. în „punct de jerseu”. la ambele margini. măsuraţi în mijlocul spatelui. Continuăm cu modelul II. mereu deasupra primelor creşteri. Puloverul are fente laterale. 2 ½ şi 4 andrele nr. Lărgimea puloverului circa 106 cm. a gîtului. pînă la sfîrşit. Model: I. Vor fi 168 ochiuri (creşterile le efectuăm înăuntrul benzii de 14 ochiuri tricotată în „punc de orez”). Marginea de jos şi mîneca lungă sînt înconjurate de o bandă în „punct de orez”. forma lărguţă şi lungă dau acestui frumos pulover o linie nouă. interesantă. II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm. nu la larginea lucrului. de la mîneci şi gît se tricotează în „punct de orez”. de 9 ori cîte 1 ochi. Spatele: Începem cu 150 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 4 cm.Pulover – Model nr. Benţile de la marginea de jos. pînă la 12 cm de la marginea de jos. creştem. Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul II. lungimea 52 cm. Încpînd de aici tricotăm tot spatele. 26 Banta dublă. 2 pentru împletit ciorapi. 411 . la 4 cm măsuraţi de jos şi de aici la cîte 3 cm.

de 9 ori cîte 1 ochi. tricotăm în locul pensei de la piept. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară are 32 cm de jos. Creştem la ambele margini ale lucrului. tricotăm 91 ochiuri pe faţă. înăuntrul benţii în „punct de orez”. după ultimul rînd prescurtat (154 ochiuri pe dos). restul rămîn pe andreaua stîngă. tricotăm 84 ochiuri pe dos. la fel ca la spate. Răscroiala gîtului: Între timp. la ambele margini ale lucrului. încheiem 16 ochiuri la mijlocul rîndului. Rămîn 130 ochiuri. Întoarcem. Continuăm.m. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. La 29 cm măsuraţi de jos. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Vor fi 142 ochiuri. Scădem la marginea interioară. de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 9 ori cîte 1 ochi. la 4 cm şi de aici la cîte 3 cm. la cîte 2 rînduri. Vor fi 174 ochiuri. Tricotăm jos şi în părţi banda în „punct de orez” la fel ca la spate. tricotăm 98 ochiuri pe dos ş. Umărul: La 50 cm măsuraţi de jos. cîte 3 ochiuri.d. Întoarcem. rîndurile prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm 129 ochiuri pe faţă. măsuraţi vertical. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 14 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 1 ochi. la 52 cm măsuraţi de jos. pînă se epuizează toate ochiurile. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. creştem aici şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Răscroiala gîtului: Între timp. Faţa: Începem cu 156 ochiuri. tricotînd în fecare rînd cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. scădem. lîngă gît. lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. Rămîn 130 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. Întoarcem.Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos. scădem la 412 . luăm jumătatea ochiurilor pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri pînă la sfîrşit. cînd lucrul are la mijloc 42 cm de la marginea de jos. creştem aici. La marginea interioară.a. la începutul rîndurilor următoare.

Montăm spatele cu faţa. Marginile laterale sînt mai scurte. Călcăm părţile tricotate. la începutul lor. Pe tipar am semnalat această diferenţă prin cele două linii ale umărului. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. scădem de 10 ori cîte 1 ochi. vom avea. tricotăm însă 13 ochiuri la mihjloc pe o ditanţă de încă 8 cm. creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut. mereu la cîte 2 rînduri. astfel încît să avem 67 ochiuri la spate şi cîte 56 ochiuri în ambele părţi. la cîte 2 rînduri. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi şi pe urmă mai scădem de 10 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri. lăsînd deschisă în părţi cîte o fentă de 10 cm. Din răscroiala gîtului ridicăm 179 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi. de 14 ori cîte 1 ochi. Călcăm banta dublă care stă puţin depărtată de gît. la mijloc însă. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi apoi cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. pe lîngă cele 2 ochiuri pe faţă. scădem la marginea exterioară. Umărul: Între timp. o îndoim spre interior şi o coasem cu puncte acunse. Tricotăm cu modelul I. scădem la începutul celor două rînduri următoare cîte 8 ochiuri. iar cea plină arată înălţimea de 7 ½ cm realmente obţinută. un ic de circa 2 ½ cm. de 10 ori cîte 1 ochi. cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. îndoindu-le pe o lăţime de 1 – 2 cm. cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. în „punct de orez”. iar la mijloc puloverul este mai lung. Încheiem. la începutul rîndurilor. Mîneca: Începem cu 85 ochiuri. apoi scădem de 16 ori cîte 1 ochi. Rămîn 25 ochiuri. lucrăm 2 ochiuri mereu pe faţă. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. măsuraţi vertical. Pentru a obţine colţul ascuţit.cîte 2 rînduri. Lucrăm 4 cm înainte cu modelul I. La marginile exterioare creştem la cîte 2 cm de 19 ori cîte 1 ochi. sau altă măsură necesară antebraţului. 2 măsuri diferite. Urmează 2 rînduri fără scăderi. lîngă aceste 2 ochiuri tricotate pe faţă. prin rînduri prescurtate. De reţinut: Deoarece am format din răscroiala mînecii. în cazul de faţă 5 cm. începînd de aici. o dată 1 ochi. Urmează să scădem la începutul fiecărui rînd de 2 ori cîte 3 ochiuri. Linia punctată arată înălţimea scăzută. 413 . Tivim marginile acestor fente. Cînd banta este de 5 cm. respectiv mai înalt. la întîlnirea celor 2 andrele. Vor fi 123 ochiuri. pe urmă continuăm în „punct de jerseu”. Cînd banta este de 10 cm o încheiem.

“Tricotaje de mînă”. 1959 414 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Tehnică.

4 ochiuri pe faţă. pe dosul lucrului. cealaltă mai deschisă. Repetăm de la *. Furnituri: Circa 270 g lînă mai închisă (Î) şi circa 230 g lînă mai deschisă (D). gri închis – gri deschis. * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul 1. Repetăm de la *. brun – ivoriu. II. 27 Acest pulover se tricotează în întregime cu linii diagonale în 2 culori. Rîndul 7: (Î) ca rîndul 1. ridicăm 2 ochiuri. tot pe dosul lucrului.Pulover cu linii diagonale – Model nr. diagonal: Rîndul 1 (D) *4 ochiuri pe faţă. 415 . albastru închis – bleu. Combinaţii de culori frumoase şi moderne sînt: bej – alb. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 90 – 94 cm). 4 ochiuri pe faţă. andrele nr. galben – alb. Restul. Tivurile se tricotează în “punct de jerseu”. luîndu-le din spatele andrelei. firul rămîne în spatele andrelei. Mînecile sînd şapte-optimi. Repetăm de la * . una mai închisă. buzunarele tăiate iar gulerul se lucrează cu acelaşi model diagonal. ca în rîndul 1. dar acum firul este în faţa ochiurilor. Model: I. Rîndul 3: (Î) * ridicăm 2 ochiuri. 3. fermoar. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (în culoarea rîndului precedent): cele 2 ochiuri ridicate în rîndul premergător se ridică din nou. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 103 cm. Rîndul 5: (D) 2 ochiuri pe faţă. Deasupra celor 4 ochiuri pe faţă din rîndul precedent vin 4 ochiuri tricotate pe dos.

Între timp. Lăsăm jumătate din ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. creştem aici. la gît. la marginea stîngă lucrăm drept înainte.Rîndul 9: (D) ca rîndul 3. Spatele: Începem cu 134 ochiuri în culoarea închisă. (Din “punct de jerseu” 29 ochiuri = 10 cm). de 2 ori cîte 2 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Faţa: Începem cu 141 ochiuri în culoarea mai închisă. şi mai scădem de 2 ori cîte 1 ochi. Între timp. o dată 7 ochiuri. la ambele margini. de 10 ori cîte 1 ochi. scăzînd la cîte 2 rînduri. Rămîn 138 ochiuri. Rîndul 11: (Î) ca rîndul 5. La marginea exterioară creştem la cîte 1 cm ca mai sus. şi începînd de aici la cîte 1 cm. apoi. Tricotăm 3 cm drept înainte. Măsura: 34 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. la 52 cm măsuraţi de la marginea de jos. scădem la marginea interioară. pe dosul lucrului. Vor fi 168 ochiuri. măsuraţi vertical. Umărul: După 6 cm de la îmărţirea ochiurilor formăm umărul. Continuăm cu modelul II. de 2 ori cîte 1 ochi. pe urmă cîte 416 . pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Repetăm încă de 2 ori de la * . la cîte 5 ½ cm. Vor fi 156 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 40 cm de la marginea de jos. În acest în urmă rînd creştem mereu. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. încă un rînd de ochiuri pe dos. de 6 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. cu modelul I. cînd avem 11 cm de la împărţirea ochiurilor. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. După rîndul al 12-lea repetăm de la rîndul întîi. de 10 ori cîte 3 ochiuri şi de 11 ori cîte 2 ochiuri. la cîte 6 ochiuri. Creştem la ambele margini ale lucrului. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. împărţim ochiurile în două. de 22 ori cîte 1 ochi. pînă se epuizează toate ochiurile.

Această margine continuă drept înainte. Cînd mîneca măsoară 44 cm de la marginea de jos. măsuraţi vertical. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. cît şi pe dosul lucrului. la 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. Buzunarele: Între timp. Tricotăm 12 cm cu modelul II sfîrşind cu acelaşi rînd de model cu faţa. Întoarcem. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală măsoară 40 cm de la marginea de jos (la mijloc circa 42 cm). La marginea interioară scădem. Întoarcem şi tricotăm 96 ochiuri. cu rînduri prescurtate. scădem la începutul rîndurilor următoare. Rămîn 138 ochiuri. la ambele margini.1 rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. încheiem 20 ochiuri în mijlocul rîndului. tricotăm 104 ochiuri ş. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri. Pe alte andrele lucrăm o bucată la fel şi lăsăm şi pe aceasta deoparte. Continuăm cu modelul II.d. de 2 ori cîte 8 ochiuri. creştem aici. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de 2 cm prin rîndurile prescurtate. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. din mijloc. de ambele părţi ale celor 42 ochiuri. Aici şi începînd de aici. Cînd răscroiala mînecii este de 7 cm. Tricotăm 88 ochiuri. lucrăm în dreptul penselor de la piept. sau altă măsură necesară antebraţului. de 22 ori cîte 1 ochi. Încheiem. Cînd faţa are 37 cm de la marginea de jos. de 10 ori cîte 1 ochi. Creştem la ambele margini. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri de 12 ori cîte 1 ochi. la cîte 3 ¼ cm. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri în culoarea mai închisă. pînă se epuizează toate ochiurile. Urmează un rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. Pe faţa lucrului.m. la cîte 2 rînduri. La fiecare întoarcere tricotăm cu 8 ochiuri mai mult. 417 . de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 18 ori cîte 1 ochi. Vor fi 134 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 3 ochiuri. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor următoare. Continuăm cu modelul în diagonală. cea plină arată umărul de 8 cm. Vor fi 90 ochiuri. creştem la cîte 9 rînduri. Rămîn 22 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. scădem. Întoarcem. Apoi continuăm faţa şi în locul ochiurilor lăsate pe andrelele de rezervă. de 10 ori cîte 2 ochiuri. pînă ce lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Vor fi 164 ochiuri. respectiv mai înaltă. tricotăm la începutul rîndului 136 ochiuri. scădem la marginea exterioară. cît şi pe dosul lucrului. Vor fi 184 ochiuri. de 23 ori cîte 1 ochi. Restul (48 ochiuri) rămîn pe andreaua stîngă. mărimea laterală este mai scurtă. Umărul: Cînd faţa măsoară lateral 57 cm de la marginea de jos. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarelor (ochiurile buzunarelor rămîn mai departe pe andrelele de rezervă). linia de mijloc mai lungă. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. Lăsăm lucrul de o parte. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. Tricotăm 3 cm drept înainte.a. de 34 ori cîte 1 ochi. realmente obţinut. Lăsăm deoparte. la 57 cm măsuraţi de la marginea de jos. la cîte 2 rînduri. cîte 48 ochiuri pe cîte o andrea de rezervă. o dată 3 ochiuri. luăm pe faţa lucrului. Linia punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Pe alte andrele începem 48 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului.

1959. Continuăm cu modelul II şi tricotăm drept 10 cm. Tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. Încheiem. la cîte 6 ochiuri. Aici urmează. Tehnică. 418 . de 20 ori cîte 1 ochi. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat. Cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor le prindem cu puncte invizibile. pe urmă mai tricotăm şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Cu acestea tricotăm 2 cm. “Tricotaje de mînă”. pentru ca să se aşeze frumos. Ochiurile buzunarelor lăsate pe andrelele de rezervă le tricotăm în culoarea mai închisă. încît la marginea buzunarelor să se vadă o linie îngustă. le montăm. Scădem de 6 ori mereu la al 7-lea ochi. Călcăm părţile tricotate. cu dosul pe faţa puloverului. Cornelia Both şi Martha Recht. rîndul de ochiuri tricotate pe dos. Vor fi 144 ochiuri. pe faţa lucrului. Apoi vom prinde bentiţa pe dosul lucrului în aşa fel. Rămîn 42 ochiuri. în răscroiala gîtului. în care creştem mereu. În fenta de la spate şi în jumătatea lăţimii gîtului aşezăm fermoarul. Îndoim tivul de jos în lungul rîndului tricotat pe dos şi îl fixăm cu puncte invizibile.Gulerul: Începem cu 124 ochiuri în culoarea mai închisă. Ed. Marginea o îndoim şi o coasem cu împunsături largi. pe urmă îl răsfrîngem în afară. Întindem puţin marginea de jos a gulerului cu fierul de călcat.

Se poate tricota din lînă.Pulover sport cu mîneca scurtă – Model nr. Rîndul 3: ca rîndul 1. andrele nr. gen cămaşă. pentru bărbaţi. sau pentru vară. din bumbac. II. Rîndul 2: pe dos. însă inversat: 1 ochi pe dos. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Aceste 4 rînduri se repetă. Furnituri: Circa 400 g fir mijlociu. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 94 – 95 cm). Restul se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 28 Pulover drept. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 100 cm. Rîndul 4: pe dos. Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. 419 . Model: I. Tivul de jos şi marginile mînecilor sînt dublate. 1 ochi pe dos. fără elastic. 2 ½.

Începem cu alte andrele 31 ochiuri. Urmează încă 4 cm cu modelul I. Răscroiala gîtului: Între timp.Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Faţa: Începem cu 152 ochiuri şi se creşte la fel. Umărul: Cînd spatele este de 58 cm de la marginea tivului scădem la începutul rîndurilor următoare. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. pînă se epuizează toate ochiurile. Tricotăm întîi partea dinspre răscroiala 420 . luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Continuăm cu modelul II. iar în rîndul următor. încheiem la mijloc 18 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor pe faţă scădem de 2 ori cîte 8 ochiuri. luăm o parte pe altă andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. tricotăm în continuare ochiurile părţii din stînga. Restul ochiurilor îl lăsăm deoparte pe o andrea de rezervă şi lucrăm întîi partea stîngă a feţei. Tricotăm 4 cm cu modelul I. Rămîn 116 ochiuri. Răscroiala gîtului: Cînd avem 15 cm de la adăugarea ochiurilor. Tricotăm drept înainte. Spatele: Începem cu 152 ochiuri. încheiem la mijloc 14 ochiuri. de 9 ori cîte 5 ochiuri. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. La 43 cm de la marginea tivului tricotăm atîtea ochiuri ca să avem jumătate din ochiuri plus 9 ochiuri pe andreaua dreaptă. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd pe faţă (marginea tivului). (Atenţie la continuitatea modelului!) Începînd de aici tricotăm marginea bucăţii de 31 ochiuri drept înainte. Tricotăm drept înainte pînă avem 38 cm măsuraţi de la marginea tivului. Aici. lîngă gît. la ambele margini de 6 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la cîte 1 ½ cm creştem. scădem la cîte 2 rînduri cîte 3 ochiuri. Vor fi 128 ochiuri. la 60 cm de la marginea tivului. la marginea interioară. la ambele margini. La umăr scădem în continuare cîte 5 ochiuri. măsuraţi vertical.

La începutul rîndurilor următoare scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi de 4 ori cîte 8 ochiuri. la cîte 1 cm. Tricotăm partea dreaptă a feţei la fel cu cea stîngă. Îndoim gulerul cu faţa spre interior. îngrijind la revere ca marginile să fie în aceeaşi linie. de 20 ori cîte 1 ochi. de 3 ori cîte 1 ochi. Îndoim tivul de jos şi cel al mînecilor şi le prindem cu puncte invizibile. însă în sens opus. Rămîn 67 ochiuri. La marginea interioară scădem însă. Repetăm de 2 ori de la * . de 4 ori cîte 3 ochiuri. Creştem în ambele laturi. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 8 ori cîte 1 ochi. Tivim partea de sus a buzunarului. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. Vor fi 35 ochiuri. Tricotăm drept înainte. măsurat de la marginea tivului. o dată 3 ochiuri. În interior ridicăm din partea stîngă 18 ochiuri şi începem cu alte andrele 31 ochiuri. Încheiem. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. La cealaltă bucată tricotăm marginea exterioară drept înainte pînă măsoară 23 cm. Cînd mîneca este de 16 cm de la marginea tivului. tricotăm un rînd pe faţă (marginea tivului). Gulerul: Începem cu 67 ochiuri cu modelul II. la cîte 2 rînduri. Vor fi 127 ochiuri. Vor fi 118 ochiuri. Tricotăm drept înainte pînă ce gulerul este de 16 cm la mijloc. La 4 cm. Îndoim 10 cm dublura reverelor feţei şi o tivim. la cîte 1 ½ cm. pe urmă mai tricotăm 4 cm cu modelul I. Rămîn 20 ochiuri. Scădem mai departe. Scădem răscroiala mînecii şi umărul la fel ca la spate. pînă ce buzunarul are 11 cm la mijloc. Această margine urmează drept înainte. scădem. Montăm puloverul şi aşezăm şi mînecile. pe urmă mai tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. la începutul rîndurilor. pe urmă încheiem cu cele 5 ochiuri rămase. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. la începutul rîndurilor următoare. Buzunarul: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. * de 4 ori cîte 1 ochi. Încheiem. 421 . Îl coasem în răscroiala gîtului. de 10 ori cîte 1 ochi. Aici urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. urmează 2 rînduri fără scăderi. Rămîn 98 ochiuri. Mîneca: Începem cu 104 ochiuri în „punct de jerseu”. Scădem la ambele margini. la care adăugăm în continuare ochiurile feţei drepte. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Călcăm bucăţile tricotate. Luăm ochiurile părţii din dreapta de pe andreaua de rezervă. iar cele 2 margini înguste la coasem.mînecii. îndoim cele 3 margini şi-l coasem pe partea stîngă a feţei. în locul rîndului de ochiuri pe dos. Continuăm cu modelul II. Pe urmă îl răsfrăngem şi îl călcăm. Încheiem. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Mica margine de sus o prindem în cusătura umărului.

Tehnică. Ed. 1959 422 .“Tricotaje dde mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht.

Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. panglică. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. deasupra ochiului pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm un ochi pe faţă. Model: I. 29 Pulover drept. Punctul de orez lungit se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. Împărţirea ochiurilor este dată în text.Pulover cu guler – Model nr. Măsura: 32 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. 423 . 1 ochi pe dos. 2 ½ . Cea mai mare parte a puloverului este tricotată în dungi alternante de „punct de orez lungit” şi „punct de jerseu”. cu nasturi ascunşi şi guler mare. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. 4 nasturi. tricotăm un ochi pe dos. circa 55 cm. lungimea măsurată la mijlocul spatelui. Furnituri: Circa 450 g lînă. Lărgimea puloverului circa 103 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 – 94 cm. la fel şi modelul gulerului. II. andrele nr.

La marginea exterioară creştem după indicaţiile date. 9 ochiuri în „punct de orez lungit” * 7 ochiuri pe faţă. pe faţa lucrului. Vor fi 165 ochiuri. Menţinem această împărţire a ochiurilor pînă la terminarea feţei. Faţa: Începem cu 155 ochiuri cu modelul I. Marginea interioară urmează drept înainte. de 8 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 1 ochi. creştem aici. scădem. măsuraţi vertical. Continuăm cu modelul II. Pe faţa lucrului tricotăm 45 ochiuri de la începutul rîndului. restul rămîn pe andreaua stîngă. pînă se epuizează toate ochiurile. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. Continuăm cu modelul II. în locul pensei de la piept. la 58 cm măsuraţi de la marginea de jos. şi începînd de aici la fiecare cm. Răscroiala gîtului: Între timp. la marginea interioară. 5 ochiuri pe faţă. * de 4 ori cîte 1 ochi. urmează ochiul care încheie rîndul. Lucrăm 3 cm drept înainte. 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. de 2 ori cîte 2 ochiuri. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. lucrăm. avem însă grijă la continuitatea modelului la scăderi şi creşteri. iar cu restul de 87 ochiuri continuăm partea dreaptă a feţei. După 3 cm. În rîndul următor tricotăm 54 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Aici. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. pe lîngă gît. Umărul: La 53 cm măsuraţi de la marginea de jos. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. Vom avea 141 ochiuri pe andrea. urmează 5 ochiuri pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. încheiem la mijloc 15 ochiuri şi luînd una dintre părţi pe o andrea de rezervă.Spatele: Începem cu 149 ochiuri cu modelul I. Scădem în continuare umărul. Repetăm încă de 2 ori de la *. scădem. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Repetăm încă de 7 ori de la *. Repetăm de la * pînă rămîn 18 ochiuri: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. Ochiurile se împart astfel: ochiul începător. cu rînduri prescurtate. întoarcem şi tricotăm tot 424 . ochiuri pe dos. de ambele margini. Răscroiala mînecii: La 35 cm măsuraţi de jos. tricotăm fiecare bucată separat. La 32 cm de la marginea de jos. la începutul rîndurilor următoare. Între timp. Această împărţire a ochiurilor o menţinem pînă la terminarea spatelui. şi începînd de aici la cîte 5 cm creştem la ambele margini. luăm la începutul rîndului pe faţă 74 ochiuri pe o andrea de rezervă. Împărţirea ochiurilor: ochiul începător. scădem de 3 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. La 6 cm măsuraţi de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 4 cm. încheind cîte 2 ochiuri. creştem la ambele margini. După 3 cm tricotăm. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. la 19 cm de la marginea de jos. un rînd de ochiuri pe dos. întoarcem şi tricotăm tot aceste 45 ochiuri. Rămîn 129 ochiuri. În rîndurile fără soţ tricotăm deasupra ochiurilor pe faţă. urmează 2 rînduri fără scăderi.

formăm aici o butonieră: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi cu 5 ochiuri facem butoniera. Repetăm încă de 3 ori de la *. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. pe dinăuntrul lucrului. la cîte 2 rînduri.a. tricotînd în fiecare rînd ci 9 ochiuri mai mult. pînă se epuizează toate ochiurile. Ochiul începător. de 10 ori cîte 1 ochi. sau altă măsură necesară antebraţului. creştem aici. ridicăm la marginea interioară. însă la ambele margini tricotăm 11 ochiuri (împreună cu ochiul începător. restul rămîn pe andreaua stîngă. De reţinut: Deoarece sub răscroiala mînecii am format un ic de circa 2 cm prin rîndurile prescurtate. tricotăm 76 ochiuri. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. Marginea laterală este mai scurtă. o dată 4 ochiuri. Continuăm cu modelul II cu următoarea împărţire a ochiurilor. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. ochiul care încheie rîndul. de 20 ori cîte 1 ochi. la începutul lor. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 95 ochiuri. tricotăm 57 ochiuri. Întoarcem. 13 ochiuri şi tricotăm partea stîngă a feţei inversat şi fără butoniere. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului (90 ochiuri). Urmează: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. de 18 ori cîte 1 ochi. respectiv mai înaltă. Întoarcem. După 3 cm tricotăm. Gulerul: Începem cu 152 ochiuri. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. La ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. la începutul lor. scădem la marginea exterioară. În rîndul următor tricotăm 63 ochiuri. la 32 cm de la împărţirea ochiurilor. scădem în rîndurile următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. măsuraţi vertical. încheiem la marginea exterioară. Continuăm în felul acesta. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm 3 cm drept înainte. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Repetăm încă o dată de la *. Rămîn 23 ochiuri. o dată 3 ochiuri.d. lucrăm cu rînduri prescurtate. La 12 cm măsuraţi de la marginea de jos. din cauza rîndurilor prescurtate. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. pe faţa lucrului. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. la începutul şi sfîrşitul lor. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. Rămîn 71 ochiuri. Între timp. şi începînd de aici creştem. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. Tricotăm 3 cm în „punct de orez lungit”. la cîte 2 rînduri. Această margine continuă drept înainte. o dată 1 ochi. un rînd de ochiuri pe dos. Vor fi 127 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii are pe verticală 7 cm. Tricotăm pe faţa lucrului. cu circa 2 cm mai înaltă). vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite. Continuăm în „punct de jerseu”. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. cînd marginea interioară măsoară 30 cm de la împărţirea ochiurilor. respectiv cu ochiul care încheie rîndul) în „punct de orez lungit”. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi. de 2 ori cîte 2 ochiuri. 425 . Încheiem. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. întoarcem şi tricotăm 38 ochiuri. la cîte 8 rînduri. pe urmă la cîte 2 rînduri. Aici. Cînd mîneca are 40 cm de jos. de 6 ori cîte 2 ochiuri. întoarcem ş. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este tot atît de înaltă ca spatele pînă la răscroiala mînecii (marginea interioară este.m. o dată 7 ochiuri. Mîneca: Începem cu 91 ochiuri cu modelul I. Răscroiala gîtului: La 2 cm deasupra butonierei.aceste 54 ochiuri. linia de mijloc mai lungă.

Tehnică. în care tăiem 4 butoniere. 426 . rotunjind puţin colţurile gulerului. “Tricotaje de mînă”. La fenta din faţă coasem pentru nasturii ascunşi o panglică ripsată de aceeaşi culoare. Înconjurăm fenta feţei şi în continuare gulerul. pînă lucrăm în sfîrşit cu 152 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. Cea de sus o festonăm împreună cu butoniera tricotată. la celelalte festonăm numai panglica. cu 2 rînduri de picioruşe scurte croşetate. Ed. Încheiem. Gulerul îl coasem cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. Îndoim tivurile şi le coasem cu puncte invizibile. 1959.La fiecare întoarcere tricotăm cu 19 ochiuri mai mult. aşezîndu-l pînă la marginea fentei. Coasem nasturii.

urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (se neglijează tivul). II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 20 g lînă neagră. 2 ½ şi 3 şi 5 andrele groase de ciorapi. Continuăm cu andrele nr. cu o gaică la spate în model norvegian. 30 Acest pulover sport. Gulerul şi manşetele se tricotează în „punct de elastic” 2 ochiuri pe faţă.Pulover sport cu model norvegian – Model nr. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. Se poate purta şi fără gaică. din lînă albă. 427 . Restul se tricotează în „punct de jerseu”. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. formînd tivul spatelui. urmează 2 cm tricotaţi cu andrele nr. 2 ½ şi din nou continuăm pe andrele nr. 20 g lînă roşie. andrele nr. cu „modelul norvegian” după diagramă. III. 2 ochiuri pe dos. Furnituri: Circa 400 g lînă albă. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). 3 şi tricotăm drept 16 cm în înălţime. 3 o bucată de 20 cm înălţime. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 4 cm. se distinge prin simplitatea lui. lungimea 61 cm. Gaica. Model: I. Vor fi 130 ochiuri.

scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri. inversat. de 40 ori cîte 1 ochi. ridicăm pe andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi în continuare cu cele 36 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă la spate. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. scăzînd ca şi la partea din spate. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd (larg) scăzînd pe faţă ochiurile care au fost lucrate pe faţă.Răcroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 3 ori cîte 5 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm în „punct de elastic” o manşetă de 6 cm înălţime. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. şi pe dos cele lucrate pe dos. Împrejurul răscroielii gîtului. scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. la fiecare margine. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 428 . În total am scăzut 64 ochiuri pe amîndoi umerii şi au mai rămas la mijlocul spatelui 36 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. Astfel am împărţit lucrul pe două andrele: cîte 47 ochiuri pe o andrea. tricotăm în „punct de elastic” un guler de 4 cm înălţime. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. o dată 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. la partea din faţă. La înălţimea totală de 54 cm. iar la marginea interioară a lucrului scădem pentru răscroiala gîtului de 5 ori cîte 3 ochiuri. avînd grijă ca pe tot parcursul lucrului să avem 4 ochiuri în plus faţă de spate. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Au mai rămas 14 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. de 4 ori cîte 5 ochiuri. Faţa: Montăm 124 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate. 3 în „punct de jerseu” 36 cm înălţime. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Continuăm pe prima andrea atfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea de 58 cm. cînd începem să formăm linia umărului. În total am crescut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 16 cm.

În continuare tricotăm modelul norvegian crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Începînd din rîndul al 14-lea scădem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi. 3 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă neagră. În rîndul al 13-lea nu creştem. După terminarea modelului norvegian. Coasem gaica de pulover la cele două capete. “Tricotaje de mînă”. tricotăm din 2 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră. o dublăm cu o ţesătură de stofă. Ed.Gaica: Montăm 125 ochiuri pe andrele nr. Călcăm aburit şi pentru ca gaica să nu se întindă. 1959 429 . 2 rînduri cu lînă albă şi încheiem cu 4 rînduri din lînă neagră. de 12 ori. Tehnică. 2 rînduri cu lînă albă şi din nou 2 rînduri cu lînă neagră. Cornelia Both şi Martha Recth.

Manşetele şi clapele se tricotează în „punct leneş”. Rîndul 5. II. 6 şi 7: la fel ca rîndurile 1. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 97 cm. Rîndul 1 şi 3: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos alternînd 3 ochiuri cu lînă verde. cele 3 ochiuri pe care anterior le-am lăsat pe andreaua de rezervă în faţa lucruluim le lăsăm acum în spate. Apoi repetăm de la rîndul 1. Rîndul 8: se lucrează ca şi rîndul 4. Model: I. 2 nasturi. 3 ochiuri cu lînă maron. 2 şi 3. andrele nr. următoarele 3 ochiuri lucrate pe faţă. 330 g lînă maron.Pulover sport în două culori – Model nr. 31 Modelul de pulover sport în două culori necesită mai mult material şi o atenţie mai încordată. Repetăm de la * . lungimea puloverului 61 cm. Restul cu modelul următor: (tivul se tricotează în „punct de semielastic”). 430 . Rîndul 4: * ochiurile ridicate nelucrate pe o andrea de rezervă şi lăsate în faţa lucrului. 2 ½. Se obţine însă un pulover frumos şi călduros. Furnituri: Circa 350 g lînă verde. apoi cele 3 ochiuri de pe andreaua de rezervă lucrate tot pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. însă inversat.

la fel ca şi la prima parte. cele verzi peste cele maron. Vor fi 194 ochiuri. adică începînd de la rîndul de ochiuri pe dos. cîte 81 ochiuri pe o andrea. scădem toate cele 36 ochiuri într-un singur rînd. În lungul acestui rînd vom îndoi tivul spatelui pe care îl vom coaase invizibil de spate. avînd grijă ca alternativ să încrucişăm într-un rînd ochiurile maron peste cele verzi. Tricotăm încă 22 cm în înălţime crescînd la fiecare margine. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). Avem 152 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. iar la marginea interioară a lucrului tricotăm drept. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). vom 431 . 2 ½ şi cu modelul II. formînd 2 butoniere la distanţă de 4 cm între ele. la marginea interioară. Măsurile întrebuinţate în text se vor considera neglijînd tivul. o bucată de 12 cm înălţime. În acest punct împărţim ochiurile pe 2 andrele. Tricotăm drept cu andrele nr. Măsura: 42 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul I. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor pe linia umărului de 5 ori cîte 9 ochiuri. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). La înălţimea totală de 61 cm. cu deosebire că la începutul primului rînd. Avem 162 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 51 cm. alternînd 3 ochiuri cu lînă maron şi 3 ochiuri cu lînă verde. avînd grijă ca primele 5 ochiuri începînd de la lăţimea de 51 cm să le lucrăm în „punct leneş”. Urmează 4 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă verde pe andrele şi tricotăm drept în „punct de semielastic” un tiv de 3 cm înălţime. cîte 1 ochi la 1 cm. iar în rîndul următor. În total am crescut 44 ochiuri (cîte 22 ochiuri la o margine).Modelul va fi executat cu 3 ochiuri din lînă verde şi 3 ochiuri dîn lînă maron. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri.

Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. însă inversat. cu mîna. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. de 5 ori cîte 9 ochiuri. iar împrejurul răscroielii gîtului îndoim pe dos 1 ½ cm din tricotaj şi formăm un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dos. Mîneca: Montăm 66 ochiuri de lînă verde şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 3 cm înălţime. iar la înălţimea de 51 cm nu vom mai împărţi lucrul în 2 părţi. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 58 cm scădem 12 ochiuri la mijlocul feţei şi continuăm separat prima parte astfel: la marginea exterioară a lucrului formăm linia umărului. iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. pe această linie. de 50 ori cîte 1 ochi. Faţa: Montăm 174 ochiuri şi o lucrăm întocmai ca şi spatele. Tehnică.adăuga 5 ochiuri pe care le tricotăm în „punct leneş”. În total reştem 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). scăzînd la începutul rîndurilor. de 2 ori cîte 2 ochiuri. În ultimul rînd al manşetei creştem 22 ochiuri. Ed. scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. de 4 ori cîte 6 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 8 ochiuri. 1959 432 . Coasem nasturii pe fenta din spate. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Acestea formează dosul bentiţei (fenta). cu deosebire că pe tot parcursul lucrului vom avea 6 ochiuri în plus. Avem 88 ochiuri cu care continuăm lucrul 30 cm în înălţime. însă fără butoniere. de 2 ori cîte 5 ochiuri. o dată din spate. iar la răscroiala gîtului. cu modelul II crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. încheiem la maşină. Călcăm aburit. ci vom lucra în continuare. dublînd tot al 3-lea ochi astfel: o dată îl lucrăm din faţă. Avem 148 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii.

Pulover sport cu dungi din model – Model nr. 32
Simplu şi elegant, acest pulover se execută din lînă albă. Furnituri: Circa 500 g lînă albă, andrele nr. 2 şi 2½.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm, lungimea puloverului 63 cm. Model: I. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Restul în „punct de jerseu pe dos” şi modelul II. Pe intervalul despărţitor dintre două benţi executate cu modelul II vom tricota două benţi în „punct de jerseu pe dos”. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 3 ochiuri pe dos * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe faţă, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe faţă, 8 ochiuri pe dos *, ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe faţă, 4 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 5 pe dos, ochiul 4 pe faţă, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 15 pe dos, ochiul 14 pe faţă, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 25 pe dos, ochiul 24 pe faţă, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *.
433

Rîndul 3: 1 ochi pe dos * ridicăm ochiul 2 nelucrat pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ridicăm ochiul 6 pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 4 ochiuri pe dos * ochiul 22 ridicat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat nelucrat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 6 ochiuri pe dos, * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe faţă, ochiul 10 pe dos, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 21 pe faţă, ochiul 20 pe dos, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 6: 1 ochi pe dos, 8 ochiuri pe faţă * ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe dos, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe dos, 8 ochiuri pe faţă * . Repetăm de la * pînă la * . Rîndul 7: 7 ochiuri pe dos * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe faţă, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe faţă, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 9 pe dos, ochiul 8 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul

434

28 ridicat nelucrat şi lăsat pe o andrea ajutătoare în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe

faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 9: 1 ochi pe dos, ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 10: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe dos, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 11: se repetă de la rîndul 1. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri din modelul II. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm drept 1 cm înălţime în “punct leneş”, apoi continuăm tot drept 15 cm înălţime cu modelul II. Aici, în punctul care marchează talia, vom tricota 2 cm cu andrele nr. 2, apoi continuăm cu andrele nr. 2 ½, crescînd la începutul rîndurilor, la fiecare margine, cîte 1 ochi la 2 cm. În total creştem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Avem 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd în rîndurile următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). Avem 130 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 60 cm.

435

Umărul: Începem să formăm linia umerilor, scăzînd pe fiecare umăr de 6 ori cîte 8 ochiuri. În total am scăzut 96 ochiuri (cîte 48 ochiuri pe un umăr). Rămîn la mijlocul spatelui 34 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm la fel ca la partea din spate, cu deosebire că aici vom avea 6 ochiuri în plus pe andrea. La înălţimea totală de 56 cm, scădem în mijlocul feţei 32 ochiuri într-un singur rînd şi astfel împărţim lucrul pe 2 andrele, cîte 52 ochiuri pe o andrea. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să formăm linia umărului, scăzînd la începutul rîndurilor de 6 ori cîte 8 ochiuri. Pe linia răscroielii gîtului, scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 2 ochiuri şi continuăm drept. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. Mîneca Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm drept, în „punct de semielastic”, o manşetă de 6 cm înălţime. Tricotăm în continuare 40 cm înălţime cu andrele nr. 2 ½ şi cu modelul II cu benţile despărţitoare, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Avem 116 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii, scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 2 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, de 4 ori cîte 4 ochiuri şi ultimele 12 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Tricotăm la fel cealaltă mînecă. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi nr. 2 ochiurile corespunzătoare împrejurul răscroileii gîtului şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. Încheiem pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

436

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

437

Pulover sport cu mînecă deosebită – Model nr. 33
Pulover sport din lînă gri, cu linia mînecilor deosebită, foarte practic şi călduros pentru sporturile de iarnă. Furnituri: Circa 500 g lînă gri, andrele nr. 2 şi 3 şi 5 andrele de ciorapi.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Lungimea 64 cm. Model: I. Întregul pulover se tricotează în „punct leneş”. II. Garnitura de la marginea de jos se tricotează în „punct semielastic”. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm drept 1 cm înălţime în „punct leneş”. Urmează o bantă de 2 cm înălţime în „punct semielastic”, din nou 1 cm în „punct leneş” şi tricotăm a doua bantă de 2 cm în „punct de semielastic”. Tricotăm în continuare drept în „punct leneş” pînă la înălţimea totală de 12 cm. Aici vom tricota 2 cm înălţime cu andrele nr. 2 pentru a cambra linia taliei, apoi continuăm drept cu andrele nr. 3 pînă la înălţimea totală de 34 cm. Răscroiala mînecii: Începem astfel: tricotăm 12 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 2 ochiuri la 1 cm. În total am scăzut 48 ochiuri (cîte 24 ochiuri la o margine). Tricotăm din nou 12 cm înălţime, crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Revenim astfel la totalul de 120 ochiuri. Avem o înălţime totală de 58 cm.
438

Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor, pe fiecare umăr, de 11 ori cîte 4 ochiuri. În total am scăzut 88 ochiuri (cîte 44 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijlocul spatelui 32 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: O tricotăm la fel ca spatele. La înălţimea totală de 60 cm începem răscroiala gîtului astfel: scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri într-un singur rînd împărţind asstfel lucrul în două părţi, cîte 55 ochiuri pe o andrea. Continuăm pe prima andrea scăzînd linia umerilor la fel ca la spate, iar pe linia răscroileii gîtului, scădem cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Tricotăm cealaltă parte la fel, însă inversat.

Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm 40 cm în „punct leneş”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la po margine). Avem 100 ochiuri cu care tricotăm 12 cm în înălţime, scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Restul de 52 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Călcăm foarte uşor aburit şi încheiem prin cusături de mînă. Împrejurul răscroielii gîtului, ridicăm pe 4 andrele groase de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm drept un guler de 12 cm înălţime, pe care apoi îl răsfrîngem în afară.

439

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

440

Pulover cu guler montant şi mînecă trei sferturi – Model nr. 34
Executat în verde pastel sau în roşu – ciclamen, acest elegant model de pulover poate fi purtat în orice ocazii.

Furnituri: Circa 600 g lînă de bună calitate, 4 nasturi, andrele nr. 2 ½. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm, lungimea puloverului 61 cm. Model: I. Manşetele, gulerul şi bentiţele cu butoniere le tricotăm în „punct de semielastic”, pentru ca să obţinem un elastic deosebit şi frumos, ochiul pe faţă îl vom lucra întotdeauna luat de la spate (răsucit). II. Restul puloverului îl vom tricota în „punct de jerseu”. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Acesta va forma linia pe care îndoim tivul spatelui pe dos, cosîndu-l în punct invizibil. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului, adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). Continuăm drept în „punct de jerseu” 18 cm în înălţime; la următorii 20 cm în înălţime, creştem la începutul rîndurilor, cîte 1 ochi la 4 cm (de 10 ori). Vor fi 130 ochiuri.

441

Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la fiecare margine). Avem 100 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri, în total 70 ochiuri scăzute (cîte 35 ochiuri pe un umăr). Restul de 30 ochiuri rămase la

mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 130 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate pînă la înălţimea totală de 10 cm (avem cu 10 ochiuri mai mult decît la spate). Aici împărţim ochiurile pe 2 andrele astfel: pe prima andrea (pe dosul lucrului) luăm 73 ochiuri, iar restul de 57 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. Tricotăm cu cele 73 ochiuri de pe prima andrea astfel: primele 16 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct de semielastic „ răsucit, iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. La marginea interioară a lucrului vom tricota drept în „punct de semilelastic” pînă la 61 cm înălţime totală, formînd 4 butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţa de 10 cm între ele (prima butonieră o vom forma la înălţimea de 4 cm de la începutul bentiţei). La marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului şi răscroiala mînecii) vom lucra întocmai ca şi la spate. Umărul: Cînd am ajuns la linia umărului, scădem de 7 ori cîte 5 ochiuri, lăsînd pe o andrea de rezervă 28 ochiuri pentru guler. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea (partea stîngă a feţei) crescînd în rîndul întîi 16 ochiuri la marginea interioară a feţei. Aceste 16 ochiuri le vom tricota drept, în „punct de semilelastic răsucit”, pînă la înălţimea totală de 61 cm, formînd aceeaşi bentiţă ca la partea dreaptă a feţei, însă fără butoniere. Tricotăm în continuare la fel ca şi la partea dreaptă, însă inversat. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele şi tricotăm în „punct de semielastic răsucit” o manşetă de 6 cm înălţime. În ultimul rînd scădem 10 ochiuri, adică la fiecare 10 ochiuri lucrăm 2 ochiuri împreună. Avem 90 ochiuri cu care continuăm 24 cm în înălţime în „punct de jerseu”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Avem 114 ochiuri. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori
442

cîte 6 ochiuri, de 48 ori cîte 1 ochi, de 14 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, iar ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Executăm mîneca următoare la fel. Călcăm uşor aburit toate părţile tricotate, exceptînd bentiţa şi încheiem la maşină. Coasem nasturii şi îndoim manşeta. Luăm cele 28 ochiuri lăsate pe prima andrea de rezervă de la partea dreaptă a feţei, ridicăm în continuare pe aceeaşi andrea ochiurile de la răscroiala gîtului (din spate) şi în continuare lucrăm următoarele 28 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă de la partea stîngă a feţei. Tricotăm cu aceste ochiuri în „punct de semielastic răsucit”, un guler de 6 cm înălţime. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

443

II. din nou lucrăm ochiurile de pe a doua 444 . formînd benzi (clapele) de 3 cm înălţime fiecare şi încheiem. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. cu mînecile trei sferturi. următoarele 35 ochiuri le luăm pe altă andrea de rezervă şi în sfîrşit tricotăm ultimele 10 ochiuri. 35 Această cazacă largă în talie. Pe două andrele de rezervă montăm cîte 35 ochiuri şi lucrăm separat pe fiecare. are o linie nouă. Pe dosul lucrului. clapele buzunarelor. două bucăţi în „punct de jerseu” de aproximativ 8 cm fiecare. Bentiţele cu butoniere. Clapele. lungimea mînecilor 42 cm. respectiv ochiurile de pe cele două andrele de rezervă. manşetele şi marginea de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. 2 ½ şi tricotăm 2 cm în „punct leneş”. lungimea puloverului 62 cm. gulerul. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. andrele nr. 2 ½ şi 6 nasturi. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr.Pulover cazacă cu mîneca trei sferturi – Model nr. următoarele 35 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă. În rîndul următor formăm buzunarele astfel: tricotăm 10 ochiuri în „punct de jerseu”. formînd astfel dublura buzunarelor. Furnituri: Circa 500 g lînă gri. Model: I. datorită guleraşului ridicat care înconjoară gîtul şi se prelungeşte în faţă printr-o bantă încheiată în 6 nasturi. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. Mărimea: Circumferinţa pieptului 96 cm. apoi continuăm drept 8 cm în „punct de jerseu”. le tricotăm în „punct leneş”. după ce am tricotat primele 10 ochiuri de la marginea feţei. continuăm lucrînd cele 35 ochiuri de pe prima andrea de rezervă.

Rîndul următor (pe dos) în locul ochiului scăzut. apoi de 3 ori cîte 3 ochiuri. La 20 cm de la marginea de jos a feţei. Încheiem linia umărului astfel: la marginea interioară (la gît) lucrăm drept. împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 68 ochiuri astfel: pe linia subraţului creştem 1 ochi la 4 cm. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. care formează reverul bentiţei. Răcroiala mînecii: Începem scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. în „punct leneş”. apoi lucrăm restul ochiurilor. le încheiem într-un singur rînd. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea mînecii care se va aplica la partea din faţă a puloverului. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. lăsînd un plus de aproximativ 2 cm. scădem în rîndul întîi 8 ochiuri. Încheiem. Tricotăm astfel 17 cm. dublura buzunarelor. iar la marginea interioară a feţei creştem 4 ochiuri în rîndul întîi şi continuăm drept (pe această linie) avînd grijă ca aceste 4 ochiuri adăugate şu următoarele 4 ochiuri din corsaj (total 8 ochiuri) să le lucrăm în continuare în „punct leneş”. Călcăm aburit şi montăm la maşină. iar răscroiala gîtului va fi mai puţin pronunţată decît la faţă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. în total scădem 17 ochiuri. 445 . Apoi scădem egal la ambele margini astfel: de 50 ori cîte 1 ochi.andrea de rezervă (35 ochiuri) şi în sfîrşit lucrăm ultimele 10 ochiuri. 3 ochiuri. Avem 136 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm 14 cm drept şi începem răscroiala gîtului scăzînd astfel: în rîndul întîi 9 ochiuri. Spatele: Se lucrează la fel ca şi faţa fără a mai forma buzunarele şi fenta de la gît. Continuăm lucrul încă 10 cm. Coasem pe dos în punct invizibil clapele. Pe cealaltă andrea continuăm partea dreaptă a feţei. de 4 ori cîte 3 ochiuri. cît lungimea circumferinţei gîtului. vor fi 114 ochiuri. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. Mîneca următoare se lucrează la fel inversat. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. Guleraşul: Lucrăm pe 8 ochiuri. însă inversat. 2 ½ şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct leneş”. formăm un ochi adăugat (jeteu) şi lucrăm în continuare restul ochiurilor. al 4-lea şi al 5-lea ochi le lucrăm împreună (scăzut). de 14 ori cîte 2 ochiuri. iar la marginea opusă. La distanţă de 6 cm între ele facem cîte o butonieră astfel: primele 3 ochiuri de la marginea bentiţei le lucrăm pe faţă. orientîndu-ne după tipar. iar la marginea exterioară scădem la începutul fiecărui rînd cîte 8 ochiuri de 4 ori. gulerul şi 6 nasturi gri de sidef. continuăm în „punct de jerseu” 24 cm înălţime. lucrînd la fel. iar ultimele 13 ochiuri rămase pe andrea. în timp ce la marginea exterioară a feţei lucrăm drept. La capătul gulerului formăm o butonieră.

Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 446 . Tehnică. Ed.“Tricotaje de mînă”.

trebuie să fie însă plăcut armonizate. pe un fond de culoare închisă sau gri. 1 ochi pe dos. Măsura: 26 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. neagră. albastră. gri. lungimea mînecii 58 cm. în „punct leneş”. cu model norvegian (după schema dată). 50 g roşie. Furnituri: Circa 300 g lînă maron. Combinaţiile de culori pot varia după gust. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 cm. Feţele se lucrează în „punct de jerseu” în linie diagonală.) III. Model: I.Pulover cu model norvegian – Model nr. Andrele nr. Banda care bordează feţele. Elasticul din talie şi manşetele se lucrează în „punct de semielastic” (1 ochi pe faţă. cîteva fire de lînă albă. Spatele şi mînecile se lucrează în „punct de jerseu”. II. IV. 447 . Se pot întrebuinţa resturi de lînă pe care le avem în casă. lungimea 56 cm. 2 ½ şi 3. 36 Acest pulover tineresc are un colorit viu şi plăcut. 50 g galbenă. 50 g lînă verde.

3. Avem 94 ochiuri şi continuăm drept încă 20 cm înălţime. tricotînd 18 cm înălţime în „punct de jerseu”. Continuăm lucrul pe andrele nr. Împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 47 ochiuri. crescînd un ochi la 2 cm. Vor fi 118 ochiuri. 448 . Am scăzut în total 24 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi (la fiecare margine a lucrului). 2 ½ şi tricotăm o bucată de de 12 cm înălţime în „punct de emielastic”. deci în total creştem 18 ochiuri.Spatele: Montăm 100 ochiuri cu lînă maron pe andrele nr. Răscroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 3 ochiuri. la fiecare margine a lucrului.

alb. 2 alb. pe linia F – A. 2 ½ şi tricotăm 12 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Aici am terminat de scăzut pentru răscroiala mînecii şi începem să scădem linia umărului astfel: la sfîrşitul fiecărui rînd pe faţa lucrului scădem cîte 1 ochi. 3. lucrînd drept pe linia curbă B – D astfel: 5 rînduri maron în „punct de jerseu”. scăzînd cîte 8. 3 modelul norvegian în diagonală (pe bie). 2 maron. 1 rînd. 2 albastru. crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors. 2 maron. galben. La marginea exterioară a lucrului (la răscroiala mînecii) tricotăm drept. Acest ochi îl vom scădea întotdeauna foarte larg. Partea dreaptă a feţei: Montăm 46 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. urmînd astfel pînă la linia umărului (punctul D). Începem să lucrăm pe andrele nr. 2 verde. în următoarele rînduri de de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem vertiginos cîte 4. crescînd numai cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 5. 18 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri maron. inversat. 7 rînduri model norvegian nr. Continuăm 5 rînduri cu modelul norvegian nr. iar la răscroiala subraţului punctul B şi pînă la terminarea modelului niorvegian nr. alternăm invers roşu cu maron şi maron cu verde. 2 galben. 2 verde. după tiparul mărit. Urmează 6 rînduri maron în „punct de jerseu” 3 rînduri cu modelul norvegian nr. Încheiem. alternînd cu 1 ochi maron. 2 bleumarin. 3 şi tricotăm în „punct de jerseu” 26 rînduri. Montăm 2 ochiuri de lînă gri pe o andrea nr. 1 rînd (următorul). 2 roşu. Avem 77 ochiuri. iar pe linia F – A. Urmează 4 rînduri roşu. Vor fi în total 58 ochiuri. 2. confruntînd mereu lucrul cu tiparul. 2 gri. 6. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea tricotînd în acelaşi fel. albastru. crescînd cîte un ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – A şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – B. maron. 4 rînduri roşu în „punct de jersseu”. 3 rînduri galben. 4 rînduri galbene. 2 tricotăm drept. 2 galben. Avem 67 ochiuri. vom creşte constant cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 4 ochiuri într-un singur rînd. Urmează 1 rînd: 1 ochi galben. roşu. 6 sau 8 ochiuri la începutul rîndurilor. 14 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri gri. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. Umărul: Între timp formăm linia umărului scăzînd cîte 6 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori). crescînd cîte 1 ochi tot la începutul celui de-al 4-lea rînd pe linia răscroileii mînecii. 4 rînduri verzi.Răscroiala gîtului: Cădem astfel: în rîndul întîi 4 ochiuri. Începînd de aici continuăm în felul următor: pe linia A – C continuăm să scădem invariabil cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 4 rînduri cu model norvegian nr. 1. 2 albastru. alternăm 1 ochi verde şu 1 ochi maron. Încheiem. Confruntăm neîncetat cu tiparul. 4 rînduri verde. De aici începem să scădem linia taliei (punctul A) cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe faţa lucrului formînd astfel linia marginii interioare a feţei (A – C). 4 rînduri verde. 2 roşu. 449 . 4. Încheiem. De la începutul lucrului şi pînă în acest punct. cîte 2 rînduri din fiecare culoare: verde. inversat. Aici am terminat de scăzut linia umărului şi începem în jos răscroiala gîtului. continuăm în „punct de jerseu” 8 rînduri maron. 5 rînduri model norvegian nr. 2 albe. Continuăm cu 12 rînduri colorate în „punct leneş”. Continuăm cu 4 rînduri galbene. Răscroiala mînecii: Începem. crescînd pe linia F – B cîte 2 ochiuri la începutul şi sfîrşitul fiecărui rînd.

Cornelia Both şi Martha Recht. “Tricotaje de mînă”. de 30 ori cîte 1 ochi. 3 ochiuri. 4. Tehnică. tricotînd în „punct de semielastic” o manşetă de 8 cm înălţime. Călcăm aburit şi încheiem totul la maşină după ce mai întîi am încheiat patentul din faţă. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la fiecare astfel: 5. prin cusături de mînă pe dosul lucrului. Continuăm lucrul pe andrele nr. cu feţele în modelul norvegian. şi se confruntă tot timpul lucrul cu tiparul. Bentiţa o lucrăm pe 10 ochiuri în „punct leneş”. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Ed. formînd pentru partea dreaptă a feţei 5 butoniere. 3 în „punct de jerseu”.Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. Avem 94 cohiuri. 1959 450 . crescînd cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. urmează de 8 ori cîte 2 ochiuri. 34 cm înălţime. Încheiem. la distanţă de 8 cm. 2 ½. Pentru executarea feţelor este necesar un tipar mărit executat după măsura dorită.

37 Modelul în dungi verticale prezintă avantajul de a marca o linie sveltă a taliei. Rămîn 3 ochiuri pe care le încheiem. 150 g lînă mov închis. Se poate executa din două nuanţe de mov sau alte culori armonizate: roşu cu bleumarin. iar la marginea dreaptă. 2 ½ şi 5 andrele de ciorapi. la fel ca pentru mîneca stîngă la începutul lucrului. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi (de 13 ori). Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II.Bluză în dungi – Model nr. 2 ½ şi tricotăm p bucată de 6 cm înălţime (26 rînduri) astfel: la marginea stîngă. adică în loc să creştem acum scădem. lungimea bluzei 44 cm. Furnituri: 150 g lînă ciclamen. pentru a forma mîneca dreaptă. II. Model: I. apoi în continuare scădem. Vor fi în total 42 ochiuri. pe faţa lucrului. La marginea dreaptă (pe faţa lucrului) creştem 88 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm drept cu aceste 130 ochiuri o bucată e 44 cm înălţime. În rîndul următor. fenta din faţă şi clapa se tricotează în „punct leneş”. scădem 88 ochiuri într-un singur rînd. alternînd 2 rînduri de culoare mov cu 2 rînduri de culoare ciclamen. negru cu gri etc. Manşetele. 451 . creştem cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 13 ori). 4 nasturi. adică pe linia mînecii (tot pe faţa lucrului). Spatele: Montăm 3 ochiuri pe andrele nr. adică pe linia umărului (pe faţa lucrului). Restul în „punct de jerseu” vertical. andrele nr.

Începînd cu rîndul următor vom tricota următorii 3 cm astfel: 65 ochiuri. Din acest punct tricotăm drept 11 cm în înălţime. După ce am executat această bantă de 3 cm înălţime. După ce am tricotat astfel 3 cm în înălţime. apoi încheiem într-un singur rînd 88 ochiuri. formînd un tiv pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. De la rîndul în care am crescut 88 ochiuri (adică de la primul rînd cu 130 ochiuri) tricotăm drept 30 cm în înălţime. 452 .Faţa: Tricotăm întocmai ca şi partea din spate. şi scădem restul de ochiuri pentru mînecă. Clapa: Montăm 26 ochiuri de lînă ciclamen pe andrele nr. formînd pe această bantă 4 butoniere la ditanţă de 15 ochiuri între ele. la ultimul rînd 65 ochiuri în „punct leneş” alăturăm andreaua de rezervă cu 65 ochiuri şi tricotăm în continuare toate ochiurile în „punct de jerseu”. 4 cm în înălţime. în „punct leneş”. iar restul de 65 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. le vom tricota în „punct leneş” cu lînă ciclamen. La marginea de jos a bluzei şi la decolteu coasem la maşină. lucrată în „punct de jerseu”. pe faţa lucruluim o bentiţă de 2 cm înălţime. Coasem dosul fentei la capătul superior de corsaj. coasem 4 nasturi şi clapa. Manşetele: Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul mînecuţelor şi tricotăm cu lînă ciclamen cîte o manşetă de 2 cm înălţime. formînd linia subraţului. 2 ½ şi tricotăm drept. Pe o altă andrea montăm 65 ochiuri de lînă ciclamen şi tricotăm drept îm „punct leneş” 3 cm în înălţime. restul de 65 ochiuri le vom tricota obişnuit în „punct de jerseu”. începînd de la marginea de jos a feţei. încheiem într-un singur rînd cele 65 ochiuri lucrate în „punct leneş”. la fel ca la spate. iar în continuare. iar faţa o începem de la mîneca dreaptă). inversat (adică spatele l-am început de la mîneca stîngă.

Tehnică.“Tricotaje de mînă”. 1959 453 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.

cu o deschizătură originală în faţă şi cu o garnitură formată din două clape false pe corsaj. 5 nasturi. 38 Bluză chimono din lînă verde muştar. Restul în „punct de jerseu”.Bluză chimono – Model nr. adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). Model: I. Măsura: 33 ochiuri şi 47 rînduri = 10 cm din modelul II. andrele nr. Formăm astfel tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei cosîndu-l în punct invizibil de corsaj. Clapele şi fenta se tricotează în „punct leneş”. 2. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 454 . Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. Furnituri: Circa 300 g lînă mai subţire.

La terminaţia liniei următoare lăsăm cîte o deschizătură de 3 cm la fiecare parte. însă inversat şi fără butoniere. Lucrăm 180 ochiuri încă 18 cm în înălţime. unim lucrul pe o singură andrea suprapunînd banta cu butoniere peste banta fără butoniere şi continuăm a tricota în „punct de jerseu” la fel ca şi la partea din spate. avînd grijă ca în rîndul întîi (cînd unim cele două părţi) să tricotăm împreună (lucrînd cîte 2 ochiuri deodată) ochiurile corespunzătoare celor două benţi în „punct leneş”. În total creştem 10 ochiuri. tricotăm drept 2 cm. coasem în punct invizibil pe dosul bluzei tivurile şi încheiem la maşină. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. pe care o vom încheia cu cîte 1 nasture şi o cheotoare (bridă). În rîndul următor creştem cîte 10 ochiuri la fiecare margine. Partea dreaptă a feţei: Montăm 75 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul feţei la fel ca şi pentru spate. rămîn pe andrea 48 ochiuri cu care mai tricotăm drept un tiv de 2 cm înălţime şi încheiem. După ce am terminat de scăzut linia umerirlor. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la 4 cm distanţă între ele. Cînd au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. Avem 198 ochiuri. În continuare tricotăm 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm (de la început şi pînă la înălţimea totală de 20 cm) primele 10 ochiuri în „punct leneş”. Cînd ambele părţi au o înălţime totală de 20 cm. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate şi încheiem.Tricotăm în continuare 20 cm în „punct de jerseu”. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. 455 . Partea stîngă a feţei: Tricotăm la fel. Avem 160 ochiuri. La marginea mînecilor îndoim pe dos un tiv de 2 cm din montaj. Avem 85 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. scăzînd la începutul fiecărui rînd (dus şi întors) cîte 3 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Începînd de aici tricotăm la fel cu spatele. Călcăm aburit. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). iar la marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului) creştem cîte 1 ochi la 2 cm.

Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 1959 456 .Pe cîte 30 ochiuri tricotăm în „punct leneş” 2 clape şi le coasem pe corsaj. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht.

alt picioruş lung (cruciuliţă). Rîndul 1: (deschis) începem din acelaşi loc cu rîndul precedent. un picioruş lung în golul dintre două grupe de picioruşe încrucişate. 39 Bluză de vară în două culori. Rîndul 2: (închis) începem în acelaşi loc * un picioruş lung în cruciuliţă. cirumferinţa pieptului 90 – 92 cm. O croşetă. 457 .Bluză cu platcă – Model nr. * Croşetăm deasupra celui de al doilea picioruş în culoare închisă un pcioruş lung. Repetăm de la * pînă la sfîrşitul rîndului. Mărimea: Lungimea puloverului circa 96 cm. lugimea măsurată la mijlocul spatelui 56 cm. croşetată din fir subţire de bumbac. Furnituri: Circa 130 g fir de culoare mai închisă şi tot atîta fir de culoare mai deschisă. cît de înalt este picioruşul. Aceste două rînduri dau modelul. pe urmă deasupra primului picioruş în culoare închisă. luat dublu. Model: Croşetăm un şir de ochiuri de lanţ din culoarea mai închisă şi pe el un rînd de picioruşe lungi. Repetăm de la * . drept bază. La începutul rîndurilor noi creştem atîttea ochiuri din lanţ.

După ce am croşetat partea de jos. Continuăm drept înainte pe o distanţă de 18 cm. lucrăm partea de sus (II). După ce am atin lăţimea de 32 cm (122 picioruşe) croşetăm 46 cm drept înainte. Spatele: Croşetăm întîi partea de jos a bucăţii (I). pînă ce marginea stîngă este de 42 cm. pînă avem 122 picioruşe (34 cm). cînd partea a II-a este de 22 cm. pentru decolteu. Răscroiala gîtului: Între timp. Adăugăm la ambele margini cîte 7 picioruşe şi croşetăm atîtea picioruşe deasupra părţii de jos. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. încheiem cele 72 picioruşe din mijloc. La marginea stîngă adăugăm la fiecare rînd cîte 30 picioruşe.Măsura: 36 picioruşe şi 15 rînduri = 10 cm. 458 . care se prinde pe marginea de sus. cîte 9 picioruşe mai puţin. La ambele margini adăugăm şi aici cîte 7 picioruşe. a părţii de jos. Vor fi în total 194 picioruşe într-un rînd. Înspre partea de jos a bluzei facem picioruşe din ce în ce mai scurte. de 6 ori. Între timp. Continuăm la ambele margini drept înainte. Continuăm drept înainte pînă ce avem 18 cm. ca la început. cu 30 picioruşe mai puţin şi tot aşa facem picioruşele succesive mai joase. Confecţionăm un tipar de mărime naturală. începînd cu 1 rînd de picioruşe în culoare închisă. formînd decolteul după tipar. de 46 cm. pe urmă formăm umerii la fel ca la spate. Începem cu 32 picioruşe şi lucrăm conform tiparului. încît să avem 180 de picioruşe într-un rînd. pe urmă formăm umerii: la ambele margini ale lucrului croşetăm în fiecare rînd. încheiem la mijloc 86 picioruşe. începînd la punctul A şi continuînd în direcţia săgeţii. picioruşe mai joase. La terminarea primei părţi începem partea a II-a printr-un rînd de picioruşe de culoare închisă. La sfîrşitul rîndurilor facem şi aici. la fel ca la partea de jos. ca la spate. prinse de partea de sus a primei bucăţi. pe urmă scădem. începînd de la punctul însemnat cu B. Începînd de aici croşetăm la marginea stîngă în fiecare rînd. la 24 cm de la începutul părţii de sus.

Bluza nu are închizătoare. Marginea mînecilor o îndoim de 1 cm şi o tivim. La fel şi marginea decolteului. Tehnică.După ce am croşetat cele două bucăţi. “Tricotaje de mînă”. Îndoim spre interior 2 cm din marginea de jos şi o fixăm cu puncte invizibile. Cornelia Both şi Martha Recth. le fixăm cu ace de gămălie pe tipar şi le călcăm apăsat printr-o cîrpă udă. 1959 459 . Ed.

manşetele şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. 3. andrele nr. 6. o bluză frumoasă şi elegantă. 4 ochiuri pe faţă. 460 . se obţine acest model. de culoare galbenă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. 4. 7 (pe faţa lucrului): toate ochiurile pe faţă. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. dus şi întors. Rîndul 9: * 4 ochiuri se vor tricota de 13 ori. II. Elasticul din talie. Restul. Model: I. iar 8 cm înălţime în „punct de semielastic”. 2 ochiuri pe dos.Bluză dantelată cu platcă – Model nr. 7 nasturi. cu modelul următor: Rîndul 1. 1 ½ şi 2. * repetăm de la *. 3 ochiuri pe faţă * repetăm de la *. Rîndul 2. Modelul II: Placa se tricotează astfel: 12 cm înălţime cu modelul ce urmează: Rîndul 1 (pe faţa lucrului) 1 ochi pe faţă. Furnituri: Circa 300 g lînă. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 (pe dosul lucrului) acoperit. pe faţă. 8: * 3 ochiuri pe dos. lungimea bluzei 57 cm. 5. 40 Confecţionat dintr-o lînă de calitate bună.

Avem 160 ochiuri. însă inversat şi fără butoniere. În total am crescut 14 ochiuri (cîte 7 ochiuri la o margine). avînd grijă ca primele 10 ochiuri să le tricotăm în „punct de semielastic” pînă la sfîrşitul lucrului. 1 ½ şi tricotăm drept. Avem 83 ochiuri. 2 şi cu modelul II. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. 8 cm în înălţime. Spatele: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. în „punct de semielastic”. în „punct de semielastic”.Măsura: 40 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. formînd la distanţe de 6 cm cîte o butonieră. formînd o butonieră din 2 ochiuri la înălţimea de 1 cm de la montajul ochiurilor şi la distanţă de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. Partea stîngă a feţei: O executăm la fel. Lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 65 ochiuri. 1 ½ şi tricotăm drept. o bucată de 8 cm înălţime. 2 şi modelul II o bucată de 21 cm înălţime. Răscroiala mînecii: Scădem la îmceputul rîndurilor pe această linie. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. Partea dreaptă a feţei: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. şi lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 124 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. o dată 10 ochiuri. 1 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm 461 . de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează astfel: de 2 ori cîte 10 ochiuri. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. o bucată de 21 cm înălţime. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm (de 7 ori). În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 65 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu andrele nr.

32 ochiuri de la mîneca stîngă şi 65 ochiuri de la partea stîngă a feţei. 1 ½ o bucată de 8 cm înălţime. o coasem invizibil pe dos. Din acest punct (avem o înălţime totală de 51 cm) continuăm pe andrele nr. Acest tricotaj nu se calcă. iar cele 2 ochiuri lucrate pînă aici pe dos (tot pe faţa lucrului) le lucrăm împreună pe dos. în total 318 ochiuri şi tricotăm 12 cm în înălţime cu andrele nr. o bucată de 22 cm înălţime. coasem nasturii şi la răscroiala gîtului îndoim înăuntru 2 cm din tricotaj. Încheiem la maşină. Tehnică. Executăm mîneca următoare la fel. 1959. Cornelia Both şi Martha Recht. 2 ochiuri pe dos. În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine). formînd un tiv pe care îl coasem pe dos în punct invizibil. 462 . 2 (pe faţa lucrului).înălţime. Luăm pe o singură andrea toate ochiurile lăsate pe andrelele ajutătoare şi anume: 65 ochiuri de la partea dreaptă a feţei. formînd în continuare la partea dreaptă a feţei butonierele. Astfel am obţinut un tricotaj în „punct de semielastic” cu care tricotăm drept încă 8 cm înălţime. “Tricotaje de mînă”. Ed. 2 şi modelul II. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Pentru ca platca să nu fie prea largă. Încheiem mîneca. la distanţa de 3 – 4 cm în jos de la răscroiala gîtului. pe un şiret. Avem 102 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. îl lucrăm tot pe faţă. 124 ochiuri de la spate. 32 ochiuri dde la mîneca dreaptă. astfel: ochiul lucrat pînă aici (pe faţa lucrului) pe faţă. Tricotăm în continuare scăzînd cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd. 1 ochi pe faţă. Cînd au mai rămas la mijlocul mînecii 32 ochiuri le lăsăm pe o andrea ajutătoare.

Cu restul de ochiuri. Continuăm drept. Cînd lucrul măsoară 34 cm înălţime totală. Model: I. 2 ½ şi 2. în “punct de semielastic”. 2. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 4 rînduri. La marginea interioară 463 . 10 cm în înălţime. vom tricota drept în „punct de semielastic” 2 cm în înălţime. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurule lucrate pe dos. în „punct de jerseu”. Furnituri: 400 g lînă. 2 ½. împărţim lucrul pe două andrele. cu deosebirea că la înălţimea totală de 45 cm. benzile diagonale de pe mîneci şi răscroiala gîtului se tricotează în „punct de semielastic”. scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi. cîte 68 ochiuri pe o andrea. albastru-peruzea. Se tricotează din lînă foarte fină. 3 cm în înălţime. începem să formăm linia raglan a mînecii. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Marginea de jos a bluzei. urmează din nou 2 rînduri cu scăzături şi 1 rînd fără scăzături şi continuăm astfel pînă cînd lucrul are 48 cm înălţime totală. şi tricotăm fiecare parte separat. apoi reluăm lucrul pe andrele nr. Restul în „punct de jerseu”. la începutul rîndurilor 1 şi 2. andrele nr. Urmează 2 cm în înălţime tricotaţi drept cu andrele nr. muştar sau negru. manşetele. în rîndul al 3-lea nu scădem deloc. 2 ½ şi tricotăm drept. Spatele: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr.Bluză cu mînecă raglan – Model nr. Încheiem într-un singur rînd. II. 41 Model de bluză elegant şi comod.

pe care apoi îl vom îndoi pe dos şi îl vom coase în punct invizibil. Ridicăm pe andrea ochiurile de la marginea inerioară a mînecii şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime. unde formăm fenta. Montăm 203 ochiuri pe andrele nr. Rîndul pe dos îl lucrăm fără scăzături. continuăm 2 cm în „punct de jerseu” şi executăm a 2-a bandă de 3 cm în „punct de semielastic”. tricotăm următoarele 2 ochiuri împreună pe faţă şi trasăm ochiul ridicat peste ochiul rezultat din scăderea celor 2 ochiuri. Încheiem într-un singur rînd. Cînd lucrul are 50 cm înălţime (măsurată pe linia dublei scăzături). Mîneca: Spre deosebire de felul obişnuit al tricotării mînecii. Continuăm lucrul scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi la 6 rînduri. o dublă scăzătură astfel: ridicăm 1 ochi nelucrat. făcînd la mijlocul fiecărui rînd. în „punct de semielastic”. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Tricotăm în continuare în „punct de jerseu”.a feţei. pe faţa lucrului. Cînd lucrul are 10 cm înălţime totală. acet model se începe de la umăr şi linia raglan şi se tricotează în jos. scădem la începutul fiecărui rînd cîte 2 ochiuri pînă la epuizarea lor. sfîrşind la manşetă. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu”. în „punct de semielastic”. 464 . vom creşte cîte 5 ochiuri (la fiecare parte) formînd reversul fentei. tricotăm prima bandă de 3 cm înălţime.

1959 465 . Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.“Tricotaje de mînă”.

2 şi 3. 1 ochi pe faţă). 3). Rîndul 1: toate ochiurile lucrate pe dos. 1 ochi pe dos. lungimea bluzei 54 cm. Spatele şi faţa se lucrează în continuare şi se cos numai pe linia subraţului. orientîndu-ne după schema alăturată. Rîndul 4: se lucrează ca şi rîndul 2. 42 Pentru confecţionarea acestei bluze se întrebuinţează lînă sau bumbac. vom lucra cu andrele mai groase (nr. o croşetă şi 5 andrele subţiri de ciorapi. Furnituri: 150 g lînă sau bumbac. II. III. Pentru ca tricotajul să fie mai rar şi deci mai subţire. 1 ochi pe faţă.Bluză de vară decoltată cu mînecuţă bufantă – Model nr. anrele nr. Rîndul 2: * 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. însă inversat astfel: din cele 3 ochiuri lucrate în rîndul 2. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. cu firul subţire şi foarte regulat tors. Centura din talie şi benzile de la mînecuţă se lucrează în „punct de semielastic”. lucrăm împreună 3 ochiuri (1 ochi pe faţă. 466 . din rîndul următor lucrăm 3 ochiuri şi anume: 1 ochi pe faţă. Model: I. 1 ochi pe dos. iar următoarele 3 ochiuri (obţinute în rîndul anterior prin înmulţirea unui singur ochi) le lucrăm împreună pe dos. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. repetăm de la * . Spatele şi faţa se tricotează cu model dantelat. Repetăm de la rîndul 1.

jumătate le lăsăm pe andreaua de rezervă. şi îl legăm cu funduliţă. Faţa: Montăm 110 ochiuri pe andrele nr. de fiecare parte a lucrului. cu modelul dantelat I. La mînecuţe ridicăm ochiurile pe 4 andrele de ciorapi şi tricotăm 2 cm înălţime în „punct de semielastic”. De jur împrejurul decolteului croşetăm un rînd de picioruşe scurte. din cauza specificului acestei dantele şi pentru motivul că întrebuinţăm andrele mai groase. variind mărimea decolteului. Cînd lucrul are 34 cm de la marginea de jos. Avem 146 ochiuri. formînd cîte o buclă la două picioruşe. pe o singură andrea şi continuăm să lucrăm 16 cm.Măsura: 24 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul I. cele două linii ale subraţului. 3. cu andrele nr. Tricotăm în felul acesta 16 cm înălţime. Călcăm aburit părţile dantelate şi încheiem cu o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. o bucată de 22 cm înălţime. începem să formăm mînecuţele bufante astfel: creştem la începutul şi la sfîrşitul primului rînd cîte 2 ochiuri şi apoi în continuare cîte 1 ochi la 1 cm. 467 . mai larg sau mai strîns. iar cînd am terminat răscroiala decolteului din spate. apoi la începutul rîndurilor următoare o dată 6 ochiuri. Continuăm lucrul la fel pe cealaltă andrea de rezervă. Lucrăm apoi drept 22 cm. numit „ploicică”. De aici continuăm să tricotăm drept. o dată 5 ochiuri. Această bucată va fi în aparenţă mult mai lată decît centura (deşi are acelaşi număr de ochiuri). urmează 12 cm pentru centură şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd lucrat mai larg. 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o bucată de 12 cm înălţime. Trasăm prin al doilea rînd de picioruşe un şiret croşetat în ochiuri simple. Cu acestea lucrăm drept 1 cm şi începem să repetăm felul în care am lucrat pînă acum. adocă în loc să scădem. însă inversat. o dată 3 ochiuri şi în continuare cîte 2 ochiuri pînă cînd rămîn pe andrea 35 ochiuri. creştem. după dorinţă. o dată 4 ochiuri. iar cu cealaltă jumătate (73 ochiuri) continuăm astfel: pe linia B – C creştem în continuare cîte 1 ochi la 1 cm (pe tot parcursul liniei B – C creştem la fel). scăzînd la amîndouă marginile cîte 1 ochi la 1 cm. din acelaşi material cu bluza. Împărţim lucrul pe două andrele. scădem întîi 12 ochiuri. iar la răscroiala decolteului. apoi un rînd de picioruşe lungi mai rare. unim ochiurile de pe cele două andrele.

Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. 1959. Ed. 468 . Tehnică.

Furnituri: Circa 350 g lînă roşie. bentiţa de la decolteu şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Model: I. pe faţa lucrului. lungimea bluzei 52 cm. Elasticul din talie. Spatele: Montăm 128 ochiuri pe andrele nr. Avem 146 ochiuri. În total creştem 10 ochiuri. degajînd decolteul şi avînd răscroiala mînecii pronunţată. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. fie fără bluză. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Restul în „punct de jerseu”.Bluză decoltată cu mîneca trei sferturi – Model nr. lucrînd în tot al 15-lea ochi dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă şi o dată din spate. lungimea mînecii 41 cm. andrele nr. în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul I. II. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 8 ochiuri. 43 Această bluză din lînă roşie. 2 şi 2½ . 2½. Avem 136 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. se poate îmbrăca fie cu o bluză de culoare asortată sau ecosez. Continuăm pe andrele nr. 469 .

2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 4 cm înălţime. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la fiecare margine). 1. dublînd tot al 16-lea ochi (pe faţa lucrului). pe linia decolteului. pînă terminăm toate ochiurile. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. 3. Continuăm pe andrele nr. Avem 104 ochiuri. la fiecare margine. 2. 1 ochiuri.Răcroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor. Rămîn 106 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 70 rînduri. Pe linia răscroielii mînecii lucrăm drept. 3. În rîndul următor. Continuăm 20 cm înălţime pe andrele nr. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. pe faţa lucrului. Continuăm cealaltă parte (39 ochiuri) scăzînd în acelaşi fel. Avem 110 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. de 2 ori cîte 4 ochiuri. 2. Continuăm 10 cm în înălţime în „punct de jerseu” crescînd la începutul rîndurilor. însă inversat. 4. Cele 39 de ochiuri de pe andreaua cealaltă le lucrăm la fel. 2. Avem 152 ochiuri. În total scădem 42 ochiuri. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. deci cîte 21 ochiuri la fiecare margine. Continuăm să tricotăm 66 rînduri drept. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). 2 ½ în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul întîi 8 ochiuri. însă inversat. încheiem 28 ochiuri (scădem) de la mijlocul feţei. 3. Faţa: Montăm 134 ochiuri pe andrele nr. 2. la fiecare margine a lucrului. 1 ochiuri în total 46 ochiuri (cîte 23 ochiuri scăzute la o margine). Tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd. la fiecare margine. cîte 5. Lucrăm prima parte (39 ochiuri) astfel: tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe linia decolteului. cîte 1 ochi la 2 cm. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Contunăm să lucrăm prima parte (39 ochiuri). Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. 1. cîte 4. de 48 ori cîte 1 ochi. 4. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. 470 . de 4 ori cîte 3 ochiuri. 3. 2 ½ în „punct de jerseu”. 3. de 4 ori cîte 2 ochiuri. În rîndul al 67-lea (pe faţa lucrului) scădem 26 ochiuri de la mijlocul spatelui împărţind astfel lucrul în două părţi. iar ultimele 22 ochiuri le încheiem într-un singur rînd.

scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 471 . “Tricotaje de mînă”. Încheiem într-un singur rînd. Ed. Tehnică.După ce bluza este montată. ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul decolteului şi tricotăm 15 rînduri în „punct de semielastic”. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959.

Bluză gen cămaşă (şemizetă) – Model nr. Cu unul din gheme tricotăm 10 rînduri în „punct de jerseu”. în „punct de jerseu”. Se ia dosul lucrului drept faţă. începînd cu un rînd de ochiuri pe dos şi sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe faţă. luînd dosul lucrului drept faţă. lungimea bluzei încheiată la nasturi circa 106 cm. Rîndul 22: (C) (pe dosul lucrului) pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului 94 – 96 cm. Furnituri: Circa 270 g lînă în culoare de fond (F) şi circa 40 g lînă în culoare contrastantă (C). Aceste 22 rînduri se repetă. Pentru aceasta. Mîneca largă. cu dungi înguste. Andrele nr. şapte-optimi. dintr-un fir de lînă moale şi subţire. 2 şi 5 nasturi. Model: Bluza se tricotează în întregime în „punct de jerseu” lucrat în dungi. Tricotăm din nou 10 rînduri în „punct de jerseu”. 44 Această bluză se tricotează în lung. care se închide cu un nasture. Rîndul 11: (C) (pe faţa lucrului) pe dos (lăsăm firul să atîrne şi continuăm în culoarea de fond cu al doilea ghem. Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. 472 . lungimea la mijlocul spatelui 56 cm. pregătim două gheme din lînă în culoare de fond. Bluza se poate purta deasupra sau înăuntrul fustei. este prinsă într-o manşetă dublă. dar de data aceasta începem cu un rînd pe faţă şi sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe dos.

Vor fi 117 ochiuri. de 18 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul are 28 cm de la punctul de plecare (dacă este nevioie. Luăm ochiurile acestui triunghi şi ochiurile bucăţii lăsate de o parte. Partea dreaptă a feţei: Începem tot la o margine. la cîte 2 rînduri. Continuăm şi creştem la marginea stîngă (umăr) la cîte 3 rînduri. şi o dată 21 ochiuri. Rămîn 185 ochiuri.Spatele: Începem la marginea stîngă în punctul însemnat cu „A”. La marginea stîngă creştem la cîte 2 rînduri. de 4 ori cîte 2 ochiuri. de 8 ori cîte 1 ochi. cu 16 ochiuri în culoarea de fond. Din acest moment tricotăm drept înainte pînă avem 25 cm de la punctul de plecare. mereu la începutul celui de al doilea rînd. la începutul lor. la marginea dreaptă adăugăm la cîte 2 rînduri. de 5 ori cîte 4 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. La marginea stîngă creştem la cîte 3 rînduri. Vor fi 151 ochiuri. Pe urmă luăm ochiurile pe o singură andrea. la cîte 2 rînduri. de 3 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 2 rînduri. ca la spate. de 5 ori cîte 16 ochiuri. la cîte 4 rînduri de 4 ori cîte 1 ochi. Formăm astfel un mic triunghi de 12 rînduri şi 30 ochiuri. Lăsăm lucrul de o parte. pe o singură andrea. de 24 ori cîte 1 ochi (umărul). La marginea stîngă continuăm drept înainte (răscroiala mînecii). Cu alte andrele începem 2 ochiuri. iar la marginea stîngă creştem în acelaşi timp la cîte 4 rînduri. Ultimul rînd trebuie să fie în culoarea contrastantă. scădem la marginea stîngă. Tricotăm 2 rînduri. în aşa fel încît să vină la marginea stîngă pentru completarea răscroielii mînecii (atenţie la continuitatea moelului!). Lăsăm această bucată de o parte. Începînd de aici lucrăm în sens opus. Tricotăm un mic triunghi. Vor fi 178 ochiuri. de 4 ori cîte 19 ochiuri şi o dată 22 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. Vor fi 117 ochiuri. Vom avea 181 ochiuri pe andrea. Vor fi 148 ochiuri. de 17 ori cîte 1 ochi (răscroiala gîtului). La marginea stîngă (răscroiala mînecii) continuăm drept înainte. La marginea stîngă creştem. la marginea dreaptă creştem la cîte 2 rînduri. Cînd lucrul are 19 cm de la punctul de plecare. Rămîn 201 ochiuri. Cu alte andrele începem 2 ochiuri şi creştem la marginea dreaptă. pe 19 ochiuri. Vor fi 205 ochiuri. mai tricotăm 1-2 rînduri astfel încît 473 . Începînd de aici continuăm marginea dreaptă (marginea de jos) drept înainte. la fel cu cel de la spatele bluzei (12 rînduri şi 30 ochiuri). Începînd de aici scăpdem la marginea stîngă. la punctul însemnat cu B. Aici va fi mijlocul spatelui. La marginea dreaptă continuăm drept înainte pînă la sfîrşit. la începutul lor. Vor fi 202 ochiuri şi lucrul va fi de 21 cm măsuraţi pe verticală. Scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum şi creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut pînă acuma. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi o dată 20 ochiuri.

Vor fi 119 ochiuri. Vor fi 158 ochiuri. Aceasta va fi marginea feţei cu butoniere. Între timp. încheiem la marginea dreaptă 24 ochiuri. Începem pe 119 ochiuri şi tricotăm o bucată la fel. în sens opus şi fără butoniere. La marginea dreaptă urmează 7½ cm drept înainte iar la marginea stîngă creştem la cîte 4 rînduri. Pe urmă continuăm şi aici drept înainte pînă avem 7 cm. Începînd de aici scădem la marginea stîngă. încheiem 7 ochiuri. Mai tricotăm încă 2 cm drept înainte de la rîndul cu butoniere (să avem 30 cm de la punctul de plecare). Repetăm încă de 2 ori de la *. După 2 cm formăm deasuăpra primelor 3 butoniere încă 3 butoniere. la cîte 2 rînduri. de 4 ori cîte 1 ochi. Această margine urmează drept înainte. de 10 ori cîte 1 ochi. de 14 ori cîte 1 ochi. de 28 ori cîte 1 ochi. de 31 ori cîte 1 ochi şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm restul de 30 ochiuri. pe care le începem din nou în rîndul următor. la începutul lor. Însemnăm rîndul cu un fir colorat. Cînd lucrul are 12 cm de la rîndul începător.ultimul rînd să fie în culoare contrastantă sau să fie al cincilea rînd în culoarea de fond). pe urmă creştem răscroiala gîtului în aceeaşi măsură în care am scăzut-o. Începînd de aici tricotăm dublura. de 10 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri. pînă avem 39 cm de la rîndul începător (117 ochiuri). Urmează şi această margine drept înainte. Mai tricotăm 2 cm drept înainte (mijlocul feţei) aici luăm pe aceeaşi andrea ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă şi continuăm în sens opus partea stîngă a feţei. În rîndul următor luăm 83 ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm numai cu restul de 102 ochiuri. la 19½ cm de la rîndul începător scădem la marginea dreaptă. la marginea dreaptă creştem. În rîndul următor creştem cîte 7 ochiuri deasupra celor încheiate în rîndul anterior. pe urmă creştem la cîte 2 rînduri. la cite 6 rînduri. Formăm 3 butoniere orizontale astfel: * tricotăm 17 ochiuri din cele 102 ochiuri de pe andrea. La marginea stîngă tricotăm 10 rînduri drept înainte. Vor fi 168 ochiuri. Cînd avem 9 cm de la marginea feţei. de la semn. la cîte 4 rînduri. încheiem. Mîneca dreaptă: Începem cu 116 ochiuri. 474 . Încheiem. Urmăm drept înainte.

475 .

Cînd manşeta are 14 cm. A doua butonieră vine la 7 cm exact deasupra primei butoniere. 476 . însemnăm rîndul şi începînd de aici scădem la cite 6 rînduri. la începutul şi la sfîrşitul lor. În tiv introducem panglică îngustă sau mătase subţire ca să nu se întindă la purtat. 1959. Ed. încheiem. încheiem. “Tricotaje de mînă”.stîngă: Se tricotează în sens opus. Vor fi 137 ochiuri. Îndoim marginea de jos 3 cm şi tivim. la începutul şi la sfîrşitul lor. de 8 ori cîte 1 ochi. Călcăm părţile tricotate. Cornelia Both şi Martha Recht. Butonierele manşetelor le prindem de asemenea cîte două şi le festonăm. Marginile feţelor le îndoim 9 cm. de 8 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 19 rînduri drept înainte. Cînd avem 52 rînduri de la semn. Îndoim gulerul pe rîndul însemnat. tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. Tehnică. Rămîn 121 ochiuri. Coasem nasturii. Cînd gulerul este de 10 cm (56 rînduri). Gulerul: Începem cu 121 ochiuri. Prindem butonierele cîte două şi le festonăm. Prindem cu cîteva puncte marginea de 2 cm a feţei cu butoniere şi a feţei opuse. Manşetele: Începem cu 90 ochiuri. În rîndul următor formăm o butonieră. Creştem la cite 7 rînduri. le montăm. partea mai îngustă va fi dublura şi o aşezăm în răscroiala gîtului. Încreţim mîneca jos şi o prindem în manşeta îndoită.

Introducem apoi modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (continuînd a scădea la fel) şi terminăm (tot scăzînd) cu 11 rînduri cu lînă roşie. 2 şi tricotăm drept 5 cm. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă bej pe andrele nr.Bluză cu mînecă raglan pentru fetiţă de 15 ani – Model nr. 477 . Furnituri: Circa 200 g lînă bej. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. în înălţime. cu andrele nr. În total am crescut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Restul în „punct de jerseu” şi cu un model norvegian adecvat. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. elasticul din talie şi decolteul se tricotează în „punct de semielastic”. 45 Această bluză de un colorit vessel şi plăcut convine tuturor fetelor tinere. Am scăzut în total 70 ochiuri şi au mai rămas 68 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. cu dungi roşii şi pătrăţele negre. 20 g lînă neagră. 2 şi 2½. în „punct de semielastic”. II. andrele nr. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. 50 g lînă roşie. Manşetele. Avem 138 ochiuri cu care continuăm să tricotăm scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors (de 15 ori). Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 88 cm. Model: I. 2½. Se lucrează din lînă bej. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri = 10 cm din modelul II. în „punct de semielastic”.

crescînd la începutul rîndurilor următoare cîte 1 ochi la 2 cm. cu lînă roşie. 478 . scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Continuăm pe andrele nr. Mîneca: Montăm 80 ochiuri din lînă bej pe andrele nr. Ed. Avem 106 ochiuri cu care începem să formăm linia raglan a mînecii. Ultimele 36 ochiuri. 1959. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd (de 15 ori). Tehnică. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. la fiecare margine. Introducem modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (scăzînd la el în continuare) şi terminăm mîneca tricotînd ultimele 11 rînduri în „punct de semielastic” (scăzînd mereu). “Tricotaje de mînă”. rămase la mijlocul andrelei. le încheiem într-un singur rînd. Cornelia Both şi Martha Recht. 2 şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime. 2½ în „punct de jerseu” şi tricotăm 26 cm în înălţime.Faţa: Lucrăm la fel ca şi spatele. în „punct de semielastic”.

Restul în „punct de jerseu” şi cu modelul norvegian de pe schemă. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie. 20 g lînă neagră. andrele nr. 3 şi modelul norvegian de pe schemă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. II. Avem 118 ochiuri. 50 g lînă roşie. crescînd mereu cîte 1 ochi la 2 cm. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 479 . de 2 ori cîte 6 ochiuri. 10 g lînă galbenă. tricotăm cu lînă albă. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Continuăm cu andrele nr. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm drept 15 cm în înălţime. 2½ şi tricotăm drept 6 cm în înălţime în „punct de semielastic”. pe andrele nr. pînă la înălţimea totală de 24 cm. lungimea bluzei 44 cm. 2½ şi 3 şi 7 nasturi. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează. Se cere răbdare şi atenţie. 46 O bluză originală şi puţin costisitoare care se poate confecţiona cu cîteva resturi de lînă. După terminarea modelului norvegian. în „punct de jerseu”.Bluză cu model norvegian – Model nr. Model: I. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul II. Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. Furnituri: Circa 200 g lînă albă.

iar cele 34 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. formînd o butonieră (din 2 ochiuri) la 3 cm înălţime totală şi la distanţa de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. în „punct de semielastic”. 480 . Partea dreaptă a feţei: Montăm 58 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. 6 cm în înălţime.Umărul: De aici începem să formăm linia umărului scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri pe fiecare umăr. 2½ şi tricotăm drept.

10 rînduri crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Partea stîngă a feţei: Lucrăm în acelaşi el. o dată 4 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. 481 . o dată 6 ochiuri. Îndoim tivul feţei şi coasem în punct invizibil cu mîna. 11 (respectiv 1. Ele se execută pe linie orizontală. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul rîndurilor. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. pe dosul corsajului.În rîndul următor. iar la marginea interioară a feţei. avînd grijă să formăm 6 butoniere (din 2 ochiuri) la distanţă (vertical) de 6 cm între ele. După executarea elasticului din talie. iar pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Mîneca: Montăm 76 ochiuri din lînă albă pe andrele nr. iar ultimele 18 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 3 şi lînă albă în „punct de jerseu”. 2 cm în înălţime. Călcăm aburit. 7. din ochiurile 4 şi 5 formăm o butonieră: ochiurile 6. de 46 ori cîte 1 ochi. în felul următor: pe linia subraţului creştem 1 ochi la cîte 2 cm de 9 ori (începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii). 2½ şi tricotăm drept. urmează ochiurile 9. Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 4 ochiuri. tricotată în „punct de jerseu”. urmează 2 rînduri cu lînă roşie şi continuăm cu andrele nr. 3 aplicînd modelul norvegian. alternînd culorile corespunzătoare modelului norvegioan şi apoi în continuare cu lînă albă. astfel: ochiurile 1. creştem 8 ochiuri (la marginea interioară a feţei) pe care le vom tricota în „punct de jerseu”. încheiem la maşină. Butonierele de pe corsaj vor corespunde cu butonierele de pe banda tivului. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 60 de ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. 10. 8 lucrate pe faţă. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: pe linia răscroielii gîtului scădem la începutul rîndurilor o dată 16 ochiuri. Răscroiala gîtului o tivim cu o lizieră albă sau roşie. Pe această bantă de 8 ochiuri (care va forma tivul feţei) vom deschide cîte o butonieră în aceleaşi rînduri cu butonierele de pe corsaj. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). continuăm lucrul cu 66 ochiuri şi cu andrele nr. după terminarea elasticului din talie. 3 de la marginea tivului se lucrează pe faţă. din ochiurile 12 şi 13 formăm o butonieră şi în continuare tricotăm pe faţă restul ochiurilor. începînd de aici şi pînă la răscroiala gîtului. de aproximativ 2 cm înălţime astfel: coasem liziera la maşină pe faţa lucrului. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. pe faţa lucrului. Festonăm împreună butonierele suprapuse ale corsajului şi tivul şi coasem 7 nasturi. lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. însă inversat şi fără butoniere. 3 din corsaj) lucrate pe faţă. pe această linie. îndoim pe dos şi tivim. de 4 ori cîte 2 ochiuri. 2. 2. în „punct de semielastic”.

Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed. 482 . 1959.

cîteva fire din lînă roşie şi galbenă. Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”. 50 g lînă albastră. Mărimrea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Furnituri: Circa 250 g lînă albă. 483 . 47 Arta noastră populară este şi de data aceasta un fericit izvor de inspiraţie pentru acest model de bluză din lînă albă cu o garnitură în motive romîneşti. Urmează „modelul romînesc” după schemă. II. 1½ şi 2 şi 5 andrele de ciorapi. Model: I. andrele nr.Bluză cu model romînesc şi mînecă scurtă – Model nr.

În jurul mînecilor ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele de ciorapi. Restul vom tricota în „punct de jerseu”. cu andrele nr. Avem 134 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. 2 o bucată de 20 cm înălţime. Ridicăm pe o andrea toate ochiurile de la o margine la alta a răscroielii superioare a spatelui şi tricotăm în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă albastră. un tiv de 2 cm în înălţime. 2 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. În total am crescut 26 ochiuri (cite 13 ochiuri la o margine). În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1½ cm. pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil de mînă. în “punct de jerseu”. Continuăm în „punct de jerseu”. 2 şi 2 cm cu andrele nr. urmează „modelul romînesc”. aplicăm modelul romînesc. Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. Încheiem toate rîndurile într-un singur rînd. Faţa: Executăm partea din faţă la fel. 484 . scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 3 ochiuri la 1 cm. şi din nou „punct leneş” format din 2 rînduri lînă albă şi 2 rînduri lînă albastră. 1½. În continuare tricotăm cu andrele nr.III. pe andrele nr. Din nou urmează în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. cu lînă albă. Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă albastră. Măsura: 42 ochiuri şi 54 rînduri * 10 cm din modelul III. 4 cm în înălţime. şi tricotăm. Avem 194 ochiuri cu care tricotăm drept 5 cm în înălţime. Urmează 10 cm în înălţime.

“Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică. 485 . 1959. Cornelia Both şi Martha Recht.

Manşetele şi patentul din talie în „punct de semielastic”. III. Model: I. în „punct de semielastic”. Măsura: 22 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. Continuăm pe andrele nr. galbenă. 6 cm în înălţime. II.Bolero cu broderie – Model nr. lungimea mînecii 46 cm. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 118 ochiuri. andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Bentiţa care bordează feţele şi răscroiala gîtului se lucrează în „punct leneş”. 2½ şi tricotăm drept. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori 486 . lungimea boleroului 44 cm. Spatele. aplicînd de jur împrejurul feţelor o bandă brodată în culori vii. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. cîteva fire de lînă roşie. 48 Acest bolero cu mîneca trei sferturi se confecţionează din lînă neagră. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). de 2 ori cîte 6 ochiuri. 3 în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor ce urmează. verde şi albastră. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă neagră pe andrele nr. 2½ şi 3. toate rîndurile pe faţă. Furnituri: Circa 300 g lînă neagră.

încheiem la maşină şi coasem de mînă bentiţa.cîte 1 ochi. Brodăm pe bentiţă cu fire de lînă în culori vii. Tricotăm în „punct leneş”. pe dosul lucrului. pe 8 ochiuri. o dată 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. 8 ochiuri. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Continuăm cu andrele nr. În continuare scădem la începutul următoarelor rînduri de 40 ori cîte 1 ochi. începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la începutul primului rînd. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm 15 cm în înălţime. Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 487 . 2½ şi tricotăm drept. iar la începutul rîndului următor. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. inversat. o bentiţă corespunzătoare cu lungimea măsurată de jur împrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. 26 cm în înălţime. 3 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. 3. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm (de 9 ori). Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. în „punct de semielastic”. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem ultimele 13 ochiuri într-un singur rînd. diferite flori după schemă. de 6 ori cîte 5 ochiuri. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 43 ochiuri cu care tricotăm drept 15 cm în înălţime. scădem o dată 5 ochiuri. Rămîn 34 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. iar la răscroiala gîtului. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. o dată 6 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare cîte 1 ochi pînă la terminarea lor. La înălţimea totală de 30 cm. Avem 59 ochiuri. de 10 ori cîte 2 ochiuri. pe dosul lucrului. pe faţa lucrului. inversat. Continuăm în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. o manşetă de 4 cm înălţime. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent linia umărului şi răscroiala gîtului astfel: pe linia umărului scădem la începutul fiecărui rînd. în „punct de jerseu”. Executăm a doua mînecă la fel. În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu”. 2½ şi tricotăm drept. 6 cm în înălţime. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 5 ochiuri pe fiecare umăr. în „punct de ssemielastic” . Avem 96 ochiuri.

Tehnică.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959. 488 . Ed.

sau să lucrăm cu andrele ascuţite la ambele capete. uni. apoi pe dosul lucrului. Fondul feţelor este ecru cu linii verzi-vitriol şi cărămiziu. La feţe lucrăm modelul scoţian după schema dată. 50 g ecru. 1 rînd verde. Liniile verticale se brodează ulterior în punct suedez. Liniile colorate alternează în felul următor: 4 rînduri ecru. 1 rînd verde. 1 rînd teracotă. 50 g verde şi 30 g teracotă. spatele şi mînecile sînt tricotate cu lînă brună. 1 rînd ecru. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată 95 cm. lungimea la mijlocul spatelui. 1 rînd teracotă. tivul interior brun. unul după altul. un ac de brodat. tricotînd liniile orizontale deodată cu feţele. 49 Feţele hăinuţei se tricotează cu model scoţian. Aceste 20 rînduri se repetă. 42 cm (pentru copii de 7 – 8 ani). pe faţa lucrului cu culori diferite. În acest din urmă caz tricotăm 2 rînduri pe faţă. andrele nr. 489 . Furnituri: Circa 200 g lînă brună. Benţile sînt verzi. 4 rînduri ecru. 2 rînduri pe dos. trebuie să rupem firul la sfîrşitul rîndului. 1 rînd ecru. 1 rînd teracotă. 1 rînd verde. 1 rînd ecru.Hăinuţă cu model scoţian – Model nr. 1 rînd ecru. 2½. un fermoar care se poate deschide complet. Model: Hăinuţa întreagă se tricotează în „punct de jerseu”. tot cu culori diferite. Întrucît cele mai multe din linii sînt numai de 1 rînd. fără bantă.

de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Creştem la ambele margini. la 45 cm de la marginea de jos. 490 .Bineînţeles că numai atunci cînd în conformitate cu modelul urmează numai cîte 1 rînd într-o culoare. apoi cîte 3 ochiuri. Aici. Vor fi 104 ochiuri. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. la ambele margini. de 18 ori cîte 1 ochi. la cîte 6 cm. şi de aici la cîte 2 cm creştem la ambele margini de 3 ori cîte 1 ochi. scădem aici. o dată 3 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrurlui un rînd de ochiuri pe dos şi continuăm în „punct de jerseu”. măsuraţi vertical. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. Spatele: Începem cu 116 ochiuri cu lînă brună. scădem la începutul rîndurilor următoare. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele are 44 cm de la marginea de jos. de 6 ori cîte 1 ochi. La marginea exterioară scădem la cîte 2 rînduri: o dată 6 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. Tricotăm drept înainte. Lucrăm drept înainte. măsuraţi vertical. scădem la începutul rîndurilor următoare. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. pînă la 28 cm de la marginea de jos. şi de aici la fiecare 1 cm. şi de aici la cîte 1 cm. pînă ce răscroiala mînecii este de 10 cm. Între timp. Rămîn 98 ochiuri. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm măsuraţi de jos. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. o dată 4 ochiuri. Continuăm cu liniile colorate. Vor fi 122 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea interioară scădem aici. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucaţi separat. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. Faţa: Începem cu 62 ochiuri în culoare brună.

Tricotăm o bantă la fel pentru cealaltă faţă.Umărul: Cînd faţa este de 44 cm de la marginea de jos. În faţă aşezăm fermoarul. de 2 ori cîte 6 ochiuri. La mijlocul spatelui coasem cele două benţi cu puncte invizibile. în „punct de jerseu”. Brodăm pe cele două feţe liniile verticale după schema dată. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. cu lînă verde. de 6 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Îndoim tivul de jos şi îl prindem pe dinăuntru cu puncte invizibile. pe urmă continuăm tot în culoare verde şi tricotăm încă 3 cm. 1959. Călcăm părţile tricotate şi le asamblăm. În locul ultimul rînd pe dos tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. la cîte 2 rînduri. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. Rămîn 18 ochiuri. Le îndoim în lungul rîndului de ochiuri pe dos şi le tivim. pe urmă mai împletim 3 cm. Încheiem. Mîneca: Începem cu 68 ochiuri cu firul verde. Creştem mereu. Faţa cealaltă: Se tricotează în sens opus. scădem la începutul rîndurilor următoare. la începutul şi la sfîrşitul celui de-al 7-lea rînd. de 15 ori cîte 1 ochi. Îndoim şi la mîneci tivul de 3 cm. Tehnică. Cînd mîneca este de 33 cm măsuraţi de la marginea de jos. Vor fi 98 ochiuri. Continuăm în culoare brună pînă la sfîrşit. “Tricoate de mînă”. La marginea interioară a feţei ridicăm circa 150 ochiuri pînă la jumătatea răscroielii gîtului de la spate şi tricotăm. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 3 cm în „punct de jerseu”. 491 . scădem la marginea exterioară. Încheiem.

Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. o bucată de 7 cm în înălţime. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Continuăm pe andrele nr. la fiecare margine a lucrului. Avem 130 ochiuri. 30 g lînă albă. avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte. 2 şi tricotăm drept. Model: I. III nuanţa cea mai deschisă (albastrul cerului). Urmează 2 rînduri cu lînă albă. elasticul din talie. 492 .Bluză pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. 2½ în „punct de jerseu”. cu lînă de nuanţa I. Furnituri: Circa 330 g lînă în 3 nuanţe de albastru (cîte 110 g din fiecare nuanţă). în „punct de semielastic”. andrele nr. încă 10 cm înălţime. Mărimea: Lungimea puloverului 45 cm. 50 Acest model frumos se lucrează din lînă cu fir subţire în 3 nuanţe de albastru. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit 6 cm cu nuanţa II. cîte 1 ochi la 4 cm. tot cu nuanţa I. II. Pentru o mai bună orientare vom nota astfel nuanţele de lînă întrebuinţate aici: I nuanţa mai închisă. 2½ şi 2. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Manşetele. 7 nasturi albi de sidef. Restul în „punct de jerseu”. 3 cm cu nuanţa I. bentiţa de la gît şi bordura feţelor se lucrează în „punct de semielastic”. II nuanţa mijlocie.

Pe această bordură vom tricota butoniere din 2 ochiuri. 3 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Am crecut în total 5 ochiuri. Continuăm să lucrăm 10 cm în înălţime cu andrele nr. Aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Avem 37 ochiuri cu care vom forma linia umărului. în „punct de jerseu”. 3 cm cu nuanţa II. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri din lînă de nuanţa I pe andrele nr. Avem 108 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem răscroiala gîtului scăzînd la marginea interioară a lucrului. de 6 ori cîte 6 ochiuri. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd astfel: o dată 5 ochiuri. să 493 . pe andrele nr. La marginea interioară tricotăm drept. 2 şi tricotăm drept 7 cm în înălţime. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi. În total am scăzut 20 ochiuri. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 2½. o ată 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. începem răscroiala mînecii. scăzînd la începutul următoarelor 2 rînduri. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 57 ochiuri cu care continuăm drept. încă 10 cm în înălţime. la distanţă de 6 cm între ele. Avem 96 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. Mîneca: Montăm 66 ochiuri din lînă de nuanţa I. În total am scăzut 72 ochiuri (cîte 36 ochiuri pe un umăr). pînă la înălţimea totală de 40 cm. Rămîn 36 ochiuri la mijloc pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. 2. Vom avea grijă ca după ce am executat o bucată de 10 cm cu lînă de nuanţa II. crescînd invariabil cîte 1 ochi la 1 cm. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. apoi 3 cm cu nuanţa I. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. continuăm drept cu nuanţa III. Avem 76 ochiuri cu care tricotăm în continuare astfel: 2 rînduri cu lînă albă. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. formînd o butonieră la 1 cm înălţime de la marginea de jos a lucrului. apoi 4 ochiuri. din nou 2 rînduri cu lînă albă. De aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. pînă la înălţimea totală de 31 cm. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi iar 6 cm cu nuanţa II. cîte 4 ochiuri şi în continuare de 2 ori cîte 3 ochiuri. 2½ în „punct de jerseu”. în „punct de semielastic”. la fiecare margine a lucrului. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). la începutul rîndurilor. 6 cm cu nuanţa II. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 4 cm. cu aceeaşi nuanţă (I). Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. cu nuanţa II. cîte 5 ochiuri şi în continuare de 48 ori cîte 1 ochi. şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o manşetă de 6 cm înălţime. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). la începutul primului rînd. pînă cînd lucrul are o înălţime totală de 43 cm. cu aceeaşi nuanţă. avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte cîte 1 ochi la 4 cm. 3 cm cu nuanţa I. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit continuăm drept cu nuanţa III. o dată 10 ochiuri. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la fiecare margine a lucrului. scăzînd astfel: la începutul primelor 2 rînduri. apoi 3 cm înălţime cu nuanţa II. în sfîrşit. deci avem 73 ochiuri. însă inversat şi fără butoniere. Tricotăm drept (în „punct de jerseu” cu nuanţa II) pînă cînd avem o înălţime totală de 31 cm. Urmează 2 rînduri cu lînă albă. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le lucrăm în „punct de semielastic” pentru a forma bordura feţei. Continuăm pe andrele nr.

ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare pe linia răscroielii gîtului şi tricotăm drept. Încheiem bentiţa într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.intercalăm 2 rînduri de lînă albă. o bentiţă de 4 cm înălţime. apoi 3 cm cu nuanţa II. formînd o butonieră la un capăt. Tehnică. În continuarea celor 36 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă la mijlocul spatelui. Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă. în „punct de semielastic”. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. din nou 2 rînduri albe şi apoi să continuăm pînă la sfîrşit cu nuanţa III. 1959 494 .

manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de elastic”. Rîndul 3: toate ochiurile pe faţă. cu o broderie discretă din lînă albă. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos. II. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) toate ochiurile pe faţă. fie cu una cadrilată în două nuanţe de albastru. Se poate purta fie cu o fustă bleumarin. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Model: I. Restul bluzei în „punct de jerseu”. Modelul: II.Bluză pentru fetiţă de 8 ani Din lînă de culoarea cerului deschis. 2 şi 2½. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos. cîteva fire din lînă roşie. 5 nasturi de sidef. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. Rîndul 9: toate ochiurile pe dos. Mînecile şi plastronul se tricotează cu modelul descris mai jos. Furnituri: Circa 200 g lînă albastru deschis. Elasticul din talie. roşie şi albastru închis. III. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 70 cm. lungimea bluzei 38 cm. această bluză cu o notă veselă şi copilărească este foarte potrivită pentru fetiţe. albă şi bleumarin. 495 . andrele nr.

În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la fiecare margine). avînd grijă să formăm cîte o butonieră la 6 cm distanţă între ele. Continuăm pe andrele nr. 2 şi tricotăm drept. formînd o butonieră din 2 ochiuri. în „punct de elastic”. 2 şi tricotăm drept o bucată de 6 cm înălţime. Din acest punct (avem 9 cm înălţime totală) creştem la ambele părţi. în „punct de elastic”. Tricotăm drept în felul următor: primele 24 ochiuri de la marginea interioară a feţei le lucrăm cu modelul II. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul fiecărui rînd astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm începem răscroiala mînecii. la distanţă de 4 ochiuri de la marginea interioară a feţei. Avem 90 ochiuri. la mijlocul spatelui. o bucată de 3 cm înălţime. Avem 70 ochiuri cu care continuăm drept încă 12 cm înălţime. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 496 . Măsura: 24 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. cîte 1 ochi la 3 cm (de 5 ori). Partea dreaptă a feţei: Montăm 48 ochiuri pe andrele nr. Avem 53 ochiuri. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. pe linia subraţului. Continuăm la fel încă 3 cm în înălţime. Restul ochiurilor le lucrăm în „punct de jerseu” crescsînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm. o dată 3 ochiuri. pe dosul lucrului. Cînd au rămas 20 ochiuri pe andrea. astfel: o dată 4 ochiuri. la încheiem într-un singur rînd. Spatele: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd cîte 5 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe această linie. apoi schimbăm lucrul pe andrele nr. scăzînd la începutul fiecărui rînd. 2½ lucrînd drept. În total creştem 5 ochiuri (primul ochi îl creştem în rîndul întîi după terminarea elasticului). de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. începînd de la terminarea elasticului din talie şi pînă la răscroiala gîtului.Rîndul 10: toate ochiurile pe faţă. în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm în înălţime. În total creştem 10 ochiuri. 2½.

pe faţa lucrului. în „punct de elastic” 2 cm în înălţime. 2 şi tricotăm drept în „punct de elastic” 6 cm în înălţime. Încheiem la maşină. scăzînd la începutul fiecărui rînd. de 4 ori cîte 2 ochiuri. Continuăm cu modelul II formînd ovalul mînecii astfel: scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 5 ochiuri. 2½. în total 13 ochiuri.ochi. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Gulerul: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. Continuăm încă 4 cm în înălţime. exceptînd părţile lucrate în „punct de elastic”. 497 . crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. Călcăm aburit totul. Continuăm pe andrele nr. de 3 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. cîte 5 ochiuri şi încheiem. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Partea stîngă a feţei: O lucrăm la fel. iar în continuare de 42 ori cîte 1 ochi. la începutul fiecărui rînd. brodăm marginile plastronului şi coasem nasturii. 2 şi tricotăm drept. o bucată de 6 cm în înălţime. Umărul şi răscroiala gîtului: Scădem ăpentru răscroiala gîtului. însă inversat şi fără butoniere. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. pe dosul lucrului. astfel: o dată 5 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. În total creştem 12 ochiuri. cu care continuăm drept 10 cm în înălţime. Din acest punct începem să formăm linia umărului. cu modelul II. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 38 ochiuri. Avem 82 ochiuri.

“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed. 1959. Cornelia Both şi Martha Recht. 498 .

spatele şi feţele în „punct de jerseu”. 20 g lînă maron. Se poate purta tot atît de bine cu o fustă verde. Elasticul din talie.Pulover cu motive în culori pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. formată din 3 culori plăcut armonizate: roşu. andrele nr. Model: I. manşetele şi bentiţa din jurul gîtului se lucrează în „punct de semielastic”. 20 g lînă verde. Bordura feţelor şi a mînecilor cu „modelul norvegian”. cum şi peste orice rochiţă de vară. cu feţele şi mînecile bordate de o garnitură veselă. II. 52 Acest pulover se lucrează din lînă galbenă. 499 . Marginea feţelor se lucrează în „punct leneş”. Mînecile. 2 şi 2½. maron. maron sau cadrilată. Furnituri: Circa 300 g lînă galbenă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 74 cm. 8 nasturi galbeni. lungimea puloverului 45 cm. după schema dată. 20 g lînă roşie. verde. IV. III.

Răscroiala mînecii: Din acest punct începem să formăm răscroiala mînecii. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). 8 cm în înălţime. 18 cm în înălţime. la distanţă de 5 cm între ele. scăzînd astfel: de 2 ori cîte 5 ochiuri. cu care tricotăm 14 cm în înălţime. avem grijă ca începînd din primul rînd după terminarea elasticului din talie. Tricotăm în continuare cu andrele nr. Au mai rămas pe andrea 26 ochiuri la mijlocul spatelui. Pentru 500 . Partea dreaptă a feţei: Montăm 54 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. 2 şi tricotăm drept. pe care îl vom începe la o distanţă de 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei în felul următor: 8 ochiuri în „punct leneş”. Spatele: Montăm 90 ochiuri cu lînă galbenă. Avem 108 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. în „punct leneş”. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 2 ochiuri în „punct de jerseu”. în „punct de semielastic”. în “punct de jerseu”. să introducem „modelul norvegian”. pe care le încheiem într-un singur rînd. pe andrele nr. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. în „punct de jerseu”. 6 ochiuri cu „model norvegian” şi în continuare restul ochiurilor în „punct de jerseu”. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 86 ochiuri.Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. 18 cm în înălţime. 2 şi tricotăm drept 8 cm astfel: primele 8 ochiuri de la marginea interioară a lucrului. Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd de 12 ori cîte 5 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). iar restul ochiurilor. vom forma 8 butoniere. 2½. în „punct de semielastic”. Pe bentiţa lucrată în „punct leneş” şi care se va executa în continuare de la începutul şi pînă la sfîrşitul feţei. 2½.

Tricotăm în continuare. urmează „modelul norvegian” şi în continuare 21 cm în înălţime cu lînă galbenă. crescînd invariabil la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. în total 15 ochiuri scăzute. ridicăm pe andrele ochiurile de la răscroiala gîtului şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o bentiţă de 3 cm înălţime. Rămîn 48 ochiuri cu care continuăm drept 14 cm în înălţime. 4 rînduri cu lînă galbenă. însă inversat şi fără butoniere. 2½ în „punct de jerseu”. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecilor. o manşetă de 6 cm în înălţime. Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem răscroiala gîtului astfel: ridicăm primele 8 ochiuri în „punct leneş” pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. După ce am călcat aburit toate părţile tricotate în „punct leneş” şi am încheiat puloverul la maşină. 4 ochiuri. 501 . în „punct de semielastic”. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. 2 şi tricotăm drept. Continuăm cu andrele nr. iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Mîneca: Montăm 74 ochiuri pe andrele nr. Avem 63 ochiuri. cele 8 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. de 5 ori cîte 6 ochiuri. iar cînd au rămas pe andrea 28 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi.orientare asupra punctelor şi culorilor din modelul norvegian ne vom conduce după schemă. În continuare săcădem tot la al 2-lea rînd cîte 1 ochi. încheiem şi unim printr-o cusătură de mînă cu bentiţa de la gît. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile tricotate pe dos. Avem 30 ochiuri. în „punct leneş”. la începutul rîndurilor pe această linie. şi pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd astfel: 5 ochiuri. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. formăm ultima butonieră. scădem de 4 ori cîte 3 ochiuri.

Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Tehnică. 502 .“Tricotaje de mînă”. 1959.

Spatele.Bluză cu mînecă lungă pentru fetiţă de 7 ani – Model nr. Banda cu litere se lucrează cu model norvegian. III. Model: I. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 68 cm. 6 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă albă. 53 Bluză originală cu motiv abecedar. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. II. Măsura: 31 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul I. 2½ şi 2. orientîndu-ne după schemă. lungimea bluzei 40 cm. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. pentru o fetiţă în primul an de şcoală. 2½ şi tricotăm drept astfel: în „punct leneş”. Furnituri: Circa 260 g lînă albă. Manşetele şi gulerul în „punct de elastic”. andrele nr. 40 g lînă roşie. IV. urmează 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie şi 503 . Bordura de jos în „punct leneş”.

Rămîn 28 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine a lucrului). În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). formînd astfel manşeta mînecii. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. în „punct de elastic”. 17 cm în înălţime. continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd răscroiala gîtului astfel: o dată 3 ochiuri. cu lînă albă. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. în „punct de jerseu”. În continuare lucrăm cu lînă albă. Scădem linia umărului la fel ca la spate. Avem 110 ochiuri. Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. se continuă cu 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie. 5 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. însă inversat. Avem 86 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. 2½. Faţa: Se execută la fel ca şi spatele cu singura deosebire că la înălţimea totală de 36 cm. împărţim lucrul pe 2 andrele. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). şi tricotăm o bucată de 26 cm înălţime. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 3 cm. în „punct de jerseu” cu lînă albă. În total scădem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine) şi rămîn 88 ochiuri cu care tricotăm drept. 15 cm în înălţime. de 12 ori cîte 5 ochiuri.10 rînduri cu „model norvegian”. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor. în „punct de jerseu”. cîte 44 ochiuri pe o andrea. 2 şi tricotăm drept. 504 .

lăsînd o deschizătură pe umărul stîng pe care coasem 2 nasturi şi 2 cheotori. cîte 1 ochi. Gulerul: Montăm 80 ochiuri cu lînă roşie pe andrele nr. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. 505 . Călcăm aburit. tot la al 3-lea rînd. Împrejurul răscroielii gîtului coasem gulerul. 2 şi tricotăm drept. scădem cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori) şi ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. în „punct de elastic”. încheiem prin cusături de mînă. iar cînd au rămas pe andrea 26 ochiuri. un guler de 4 cm înălţime. Încheiem într-un singur rînd.Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. În continuare scădem. scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

Tehnică. Ed.“Tricotaje de mînă”. 506 . Cornelia Both şi Martha Recht. 1959.

5 şi 11 al modelului. După rîndul al 12-lea începem iar cu rîndul întîi. II. după schema dată. este cît se poate de potrivit pentru lunile de vară. 507 . se lucrează în „punct de elastic”. 2½. de la manşetă şi gît. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 64 cm. un fermoar. Restul se tricotează într-un model de dantelă. III. 54 Acest pulover se poate tricota din lînă sau bumbac. Platca se lucrează în „punct de jerseu”. lungimea la mijlocul spatelui 36 cm (pentru fetiţele de 6 – 7 ani). andrele de împletit ciorapi nr. Furnituri: Circa 100 g lînă sau bumbac (bumbacul subţire se lucrează în două). Primul motiv al modelului este de 8 ochiuri şi 12 rînduri. andrele nr. Atenţie la rîndul 3. Model: I. În culoare deschisă. în care se schimbă motivele de la începutul şi sfîrşitul rîndului. 2. Elasticul de jos.Pulover de dantelă pentru fetiţe – Model nr.

Rămîn 84 ochiuri. pe andrele nr. 58 ochiuri pe faţă. În rîndul următor tricotăm cîte 1 ochi pe dos înaintea şi după ochiul de mijloc. 60 ochiuri pe faţă. 58 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. după ochiul începător şi înaintea celui care încheie rîndul. Faţă şi spate: Puloverul se tricotează din 2 bucăţi similare. 2. în dungi de 1 ochi pe faţă. Tricotăm 8 cm drept înainte. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos pentru ca să formăm garnitura triunghiulară. cu 4 ochiuri mi mult la mijloc. Începem cu 110 ochiuri. tricotăm pe faţă ochiurile cre apar pe faţă şi pe dos ochiurile ce apar tricotate pe dos. de 7 ori cîte 1 ochi. 11 ochiuri în dungi. şi de aici în fiecare rînd cu soţ. În rîndurile fără soţ. Vot fi 122 ochiuri. Mai departe. Continuăm cu andrele nr. 2½. Vor fi 129 ochiuri. După un rînd de ochiuri pe dos. Tricotăm un rînd pe faţă şi aici scădem mereu al 4-lea ochi.Măsura: 26 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm cu moddelul III. Tricotăm 11 cm drept înainte. 1 ochi pe faţă. 60 ochiuri pe faţă. tricotăm cîte 1 ochi pe faţă. Însemnăm ochiul din mijloc cu un fir colorat. lucrăm în „punct de jerseu”). Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. cu modelul I şi tricotăm 6 cm. ochiul care încheie rîndul. în rîndurile cu soţ tricotăm aceste ochiuri pe dos. 508 . 1 ochi pe dos. continuăm cu modelul III după schema dată. 1 ochi pe faţă. tricotăm la cîte 2 rînduri. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. ochiul care încheie rîndul. după al 17-lea ochi. crescînd mereu. 1 ochi pe dos. Rîndul următor se tricotează pînă la sfîrşit pe faţă. spatele şi faţa sînt la fel. 1 ochi pe faţă. mereu al treilea şi al patrulea ochi. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. În următorul rînd. la începutul celor 2 rînduri următoare adăugăm cîte 11 ochiuri (mîneca). La începutul rîndurilor următoare creştem de 16 ori cîte 1 ochi (pînă la realizarea numărului de ochiuri pentru a forma un motiv întreg. adică tricotăm împreună pe faţă.

Rămîn 39 ochiuri la mijloc. După ce am tricotat cele 2 bucăţi. Încheiem toate ochiurile pe faţă. La marginea de jos a mînecilor ridicăm circa 84 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi şi tricotăm în cerc 3 cm cu modelul I. Răsfrîngem manşetele. aici aşezăm un fermoar. încheiem fără a strînge. scădem la începutul rîndurilor următoare de 18 ori cîte 5 ochiuri. 509 . Banta de elastic de la marginea de jos nu se calcă. le prindem cu ace cu gămălie de tipar şi le călcăm cu o cîrpă udă. Coasem cele două bucăţi. Cusătura umărului stîng o lăsăm deschisă pe o distanţă de 10 cm.Umărul: Cînd marginea exterioară a mînecii este de 11 cm.

55 Această bluză albă. andrele nr. Model: I. 510 . II. cît şi din bumbac. se poate confecţiona atît din lînă. 10 g lînă roşie. 2 şi 2½. Furnituri: Circa 230 g lînă albă. Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II.Bluză pentru fetiţe de 5 ani – Model nr. manşetele şi linia gulerului se tricotează în „punct de semielastic”. Mărimea: Pentru fetiţe de 5 ani. Restul cu modelul II. avînd la guleraş şi la manşete o bentiţă roşie sau albastră. frumoasă şi uşor de executat. Elasticul din talie.

511 .

La înălţimea totală de 21 cm.Montăm 78 ochiuri de lînă albă pe andrele nr. la 2 rînduri. din nou 2 rînduri cu lînă albă. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Avem 72 ochiuri. Tricotăm drept 9 cm în înălţime cu aceste 38 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. însă inversat. 2½ cu modelul II. 4 rînduri cu lînă roşie. Continuăm drept cu 90 de ochiuri pînă la înălţimea totală de 17 cm. În continuare. adică lucrăm dublat tot al 3-lea ochi. o dată 3 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd la 2 rînduri. 2½ şi modelul II. 512 . şi creştem 12 ochiuri în rîndul întîi. o dată din faţă. creştem în rîndul întîi 20 ochiuri. o dată 3 ochiuri. plus 2 ochiuri crescute la cele două margini ale mînecii. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd la fiecare margine. cu andrele nr. împărţim ochiurile pe 2 andrele şi continuăm drept pe prima andrea cu 36 de ochiuri. scădem pe fiecare linie a umărului de 3 ori cîte 7 ochiuri. 2 rînduri cu lînă albă. de 10 ori cîte 1 ochi. iar 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. Am scăzut în total 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la fiecare margine). fără a mai forma fenta. scădem la fiecare margine (pentru a forma ovalul mînecii) la 2 rînduri o dată 2 ochiuri. lucrînd dublat tot al 6-lea ochi. 2 şi tricotăm 3½ cm în înălţime. apoi continuăm drept cu 76 ochiuri. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. în “punct de semielastic”. iar pe linia umărului. Continuăm pe andrele nr. Aici scădem la fiecare margine. la 2 rînduri. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. adăugînd în rîndul întîi 2 ochiuri la marginea interioară a lucrului (pentru tiv). o dată 3 ochiuri. Avem 76 ochiuri cu care continuăm a tricota drept cu modelul II. La înălţimea totală de 5 cm. 2 şi tricotăm în “punct de semielastic”. Spatele: Tricotăm la fel ca şi partea din faţă pînă la punctul unde începe răscroiala mînecii. În total am scăzut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Restul de 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Umărul: La înălţimea totală de 30 cm. scădem de 3 ori cîte 7 ochiuri şi astfel am terminat toate ochiurile. o dată din spate.

Gulerul: Montăm 70 ochiuri din lînă albă. 13 ochiuri. Cu acelaşi fir de lînă roşie ridicăm în continuare următoarele 13 ochiuri de pe a 2-a latură de 4 cm. 1 rînd cu lînă albă şi încheiem scăzînd pe faţă. pe andrele nr. încheiem bluza prin cusături de mînă. iar la gît coasem două şirete roşii terminate cu doi ciucuri. cele 70 de ochiuri lăsate pe andrea. cu lînă roşie. 2 şi tricotăm drept în “punct de semielastic” 4 cm în înălţime. Pe prima latură de 4 cm ridicăm. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Tricotăm 2 rînduri cu lînă roşie. în continuare tricotăm tot cu lînă roşie în “punct de semielastic”. Călcăm aburit. apoi lăsăm ochiurile pe andrea. 513 .

compusă din două bucăţi. 2½. Banta de la gît este puţin evazată. Rîndul 3: un ochi pe faţă. lungimea la mijlocul spatelui. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: pe faţă. fără banta de la gît. Furnituri: Circa 450 g lînă în culoare de fond şi circa 20 g într-o culoare contrastantă. Rîndul 4: pe dos. 56 Jachetă cu garnitură în dungi în două culori. însă în dungi: 2 rînduri în culoarea de fond. III. Aceste 6 rînduri se repetă. 514 . Rîndul 6: ca rîndul 3. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiate la nasturi circa 94 cm. Buzunarele tăiate au aceeaşi garnitură de dungi în două culori. cu garnitură în dungi – Model nr. Model: I. Rîndul 2: pe faţă. Andrele nr. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Garnitura de benţi se tricotează tot în „punct de jerseu”. 53 cm (pentru fete de 12 – 13 ani).Jachetă pentru fetiţă. Rîndul 5: pe dos. 3 nasturi mai mari şi 5 nasturi mai mici. II. 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul III. 2 rînduri în culoarea constrastantă. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. unul pe dos. Măsura: 28 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul I şi II.

la 54½ cm de jos. Vor fi 92 ochiuri. Scădem mai departe pentru umăr iar la marginea interoară. de 4 ori cîte 1 ochi. încheiem 35 ochiuri. la 10 cm de la tiv. la gît. la ambele margini ale lucrului. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. la marginea stîngă creştem la cîte 5 cm. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 57 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Sfîrşim cu un rînd pe faţă.Spatele: Începem cu 120 ochiuri şi cu modelul I. şi de aici la cîte 2 cm. pe urmă încă un rînd de ochiuri pe dos. creştem la ambele margini. Umărul: Cînd spatele este de 52 cm de la marginea de jos. de 6 ori cîte 1 ochi. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). Creştem la cîte 6 cm. Aici. 515 . încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. Rămîn 106 ochiuri. Buzunarul: Între timp. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Lăsăm de o parte. Totodată tricotăm pe faţa lucrului. Marginea dreaptă continuă drept înainte. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Tricotăm drept înainte. măsuraţi de la marginea tivului. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. După 3 cm. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm. măsuraţi vertical. Cu alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm în „punct de jerseu”. În rîndul următor adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 29 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. scădem mereu la cîte 2 rînduri (la începutul rîndurilor) cîte 5 ochiuri. Continuăm cu modelul III. Continuăm cu modelul III. Vor fi 130 ochiuri. pe dosul lucrului. de 5 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 5 ochiuri. un rînd de ochiuri pe dos. Vor fi 114 ochiuri. Rămîn 35 ochiuri. tricotăm pe faţa lucrului 39 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. apoi tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. Lăsăm de o parte. Urmează şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 35 cm de la marginea de jos. Vor fi 86 ochiuri.

atîtea ochiuri încît să rămînă 18 ochiuri pe andreaua stîngă. în total trei. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. tivurile interioare ale celor două feţe. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 5 ochiuri. La 3 cm măsuraţi de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. cîte un rînd de ochiuri pe dos. Urmează atît pe faţa. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. scădem din nou în 6 locuri cîte 1 ochi. (Atenţie la continuitatea modelului!) Cînd marginea interioară este de 12 cm de la adăugarea ochiurilor. mereu la începutul rîndului al doilea. Vor fi 92 ochiuri. Festonăm cele 2 butoniere prinse împreună. formăm prima pereche de butoniere. şi de aici la cîte 2 cm. vin la cîte 12 cm una de alta. ca să nu se întindă. Mîneca: Începem cu 64 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Continuăm cu modelul III. Tricotăm cu modelul II. Continuăm cu ochiurile rămase şi scădem şi aici. Răscroiala mînecii: La 35 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. coasem cele două vîrfuri ascuţite. mereu la începutul celui de-al doilea rînd. Putem aşeza bentiţa între cele două straturi. pe urmă răsfrîngem banta. cît şi celelalte perechi de butoniere. pînă se termină toate ochiurile. scădem în 6 locuri. La cele două margini creştem şi scădem şi de data aceasta de 8 ori cîte 1 ochi iar la 2 cm formăm o butonieră corespunzătoare primei butoniere. o călcăm şi o aşezăm în răscroiala gîtului. Aici. de 8 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi apoi 3 ochiuri. Urmăm şi scădem de 14 ori cîte 1 ochi. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. Tricotăm 4 ochiuri de la margine. de 14 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Urmăm drept înainte. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarului. în lăţime de 5 cm. La 4 cm lăţime încheiem. de 3 ori cîte 3 ochiuri. în locul ochiurilor încheiate ale buzunarului. Îndoim banta în afară. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. le coasem sus şi jos. Rămîn 14 ochiuri. la aceeaşi înălţime cu spatele. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 8 ori cîte 1 ochi. Următoarele perechi de butoniere. cîte un ochi şi formăm la marginea dreaptă o butonieră: scădem 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. mereu la cîte 2 rînduri. le răsfrîngem şi le călcăm. Între timp. şi continuăm cu modelul în două culori. Din acestea încheiem 7 ochiuri şi continuăm cu cele 11 ochiuri rămase. Repetăm încă de 3 ori de la * . tricotăm în rîndul următor. mereu la cîte 2 rînduri. scădem la marginea exterioară. Marginea exterioară (respectiv marginea interioară a feţei) urmează drept înainte.Continuăm faţa şi. Încheiem. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile de la un tiv al feţelor pînă la celălalt. la 2 cm lăţime. cîte 3 ochiuri la începutul rîndurilor. Călcăm părţile tricotate. Banta stă puţin evazată la gît. Umărul: Între timp. cînd marginea interioară este de 44 cm de la adăugarea ochiurilor. creştem de 3 ori cîte 1 ochi. cît şi pe dosul lucrului. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Creştem la începutul fiecărui rînd. pînă se termină toate ochiurile. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Cînd mîneca are 37 cm de la tiv. Cînd banta este lată de 4 cm. de 2 ori cîte 3 ochiuri. apoi din 5 ochiuri facem a doua butonieră şi sfîrşim rîndul. creştem la ambele margini de 14 ori cîte 1 ochi. tricotăm 11 ochiuri. o dată 6 ochiuri. pe dosul lucrului. Răscroiala gîtului: Între timp. 516 . la începutul rîndurilor. La gît scădem. Îndoim în afară. Rămîn 77 ochiuri. Asamblăm jacheta. împărţite simetric. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. şi din 5 ochiuri facem o butonieră.

Îndoim tivul de jos şi îl prindem cu puncte invizibile. pe urmă le răsfrîngem. După 8 rînduri scădem în aceeaşi măsură în care am crescut. “Tricotaje de mînă”. Tricotăm 16 rînduri cu modelul II. Începem bucata mai mică cu 16 ochiuri. Coasem nasturii. coasem vîrful ascuţit şi marginea îngustă. le călcăm şi le coasem de buzunare în felul arătat în desen. Ed. crescînd din nou şi scăzînd la una din margini. Încheiem. Coasem cîte 1 nasture drept garnitură pe aceste benţi. Banta mai lungă o începem cu 24 ochiuri şi creştem la una din margini. ca să obţinem vîrful ascuţit. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi o dată un ochi. Îndoim benţile în afară. 517 . pînă avem 16 rînduri. Tehnică. la cîte 2 rînduri. După 16 rînduri încheiem. la fel şi pe mîneci. 1959.Banta buzunarelor: Se tricotează în cîte două bucăţi. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. pe urmă continuăm cu modelul în două culori. A doua bantă a buzunarului o tricotăm în sens opus. Cornelia Both şi Martha Recht. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos şi apoi tricotăm alte 16 rînduri.

* 1 ochi pe faţă. fără guler. spre dos. cu firul de culoare mai închisă. pe andrele nr. Rîndul 4: (închis) pe faţă. la bază. Modelul este potrivit pentru întrebuinţarea a două resturi de lînă. aşa încît fusta se vede numai puţin. ridicăm 1 ochi.Jachetă fără guler pentru fetiţe – Model nr. Continuăm cu 518 . La gît este montantă. 3. Tricotăm 3 cm cu modelul I. firul este în faţa ochiului ridicat. Repetăm de la * . tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. Aşezăm firul înapoi. Andrele nr. luîndu-l din spatele andrelei. Aşezăm firul înapoi. Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare mai închisă şi circa 200 g lînă mai deschisă. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi). ajunge mai jos de şolduri. Rîndul 2: (deschis) pe faţa lucrului. Spatele: Începem cu 130 ochiuri. lungimea în mijlocul spatelui 46 cm (pentru fetiţe de 5-6 ani). Rîndul 3: (închis) ca rîndul 1. Mărimea: Lărgimea jachetei circa 83 cm. 4 nasturi. Tivul de jos se lucrează în „punct de jerseu”. 1 ochi pe dos. Aceste 4 rînduri dau modelul. 57 Această jachetă este mai lungă. firul este în faţa ochiului ridicat. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă în culoare mai închisă. II. În locul ultimului rînd pe dos. 3 şi 2½. Repetăm de la * . Măsura: 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul II. Model: I. Urmează: Rîndul 1: (deschis) pe dosul lucrului.

luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. pe urmă la cîte 2 rînduri. de 8 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 62 ochiuri cu firul de culoare mai închisă. Tricotăm 7 cm drept înainte. de 8 ori cîte 1 ochi. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. pe urmă la cîte 2 rînduri. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 45 cm de la tiv. Vor fi 86 ochiuri. Rămîn 96 ochiuri. pe andrele nr. 3. pe urmă de 12 ori cîte 1 ochi. la ambele margini. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. scădem la marginea exterioară 6 ochiuri. din 5 ochiuri facem o butonieră. un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 24 ochiuri. Vor fi 102 ochiuri. Răcroiala mînecii: La începutul rîndului următor. creştem aici. şi de aici la cîte 2½ cm. la începutul rîndurilor. măsuraţi vertical. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. o dată 3 ochiuri. de 5 ori cîte 1 ochi. cînd marginea interioară este de 42 cm de la adăugarea ochiurilor. 519 . creştem aici. tricotăm 8 ochiuri şi iar facem o butonieră din 5 ochiuri. Scădem la umăr conform indicaţiilor: la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. Răscroiala gîtului: Între timp. de 3 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Rămîn 64 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. şi de aici la cîte 1 cm. Continuăm drept înainte. pe urmă scădem aici. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 5 ochiuri şi de 6 ori cîte 4 ochiuri. Tricotăm 3 ochiuri de la margine. de ambele margini. şi începînd de aici la ambele margini ale lucrului. Între timp. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi.modelul II. în locul ultimului rînd pe dosul lucrului. scădem la începutul rîndului 20 ochiuri. La marginea dreaptă lucrăm. Continuăm cu modelul II. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Rămîn 114 ochiuri. Această margine urmează drept înainte. Rămîn 78 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. drept înainte şi la cîte 10 cm formăm cîte o pereche de butoniere (în total 4 perechi). cînd lucrul este de 46 cm de la tiv. măsuraţi vertical. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la 7 cm de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. pe urmă tricotăm.

Mai departe scădem de 8 ori cîte 1 ochi şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm cu lînă mai închisă 2 cm în “punct de jerseu”. Rămîn 14 ochiuri.Umărul: Cînd faţa este de 45 cm de la tiv. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 8½ cm. Tricotăm încă 3½ cm. Tivim buzunarele în lăţime de 2 ochiuri. Vor fi 86 ochiuri. de 14 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare. 3 cu modelul II. Îndoim în afară tivul de 4 cm al feţelor. Tehnică. Cînd mîneca are 28 cm de la tiv. Cornelia Both şi Martha Recht. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Mîneca: Începem cu 58 ochiuri şi tricotăm un tiv la fel ca la spate şi faţă. Încheiem. Buzunarul: (2 bucăţi) Începem cu 30 de ochiuri şi tricotăm cu andrele nr. pînă la tivul îndoit al celeilalte. dar numai de la tivul îndoit al uneia din feţe. Continuăm cu modelul II. Repetăm încă de 2 ori de la * . Asamblăm jacheta. Partea stîngă a feţei: Se lucrează în sens opus şi fără butoniere. răsfrîngem partea de sus şi le fixăm pe cele două feţe. Ed. Creştem la 3 cm şi de aici mereu la începutul şi sfîrşitul rîndului al 8-lea. Călcăm părţile tricotate. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile. Călcăm toată jacheta din nou. Încheiem. Coasem nasturii. Prindem butonierele două cîte două împreună şi le festonăm. Îl coasem sus şi jos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Sfîrşim banta fără a o strînge. “Tricotaje de mînă”. scădem la marginea exterioară de 2 ori cîte 5 ochiuri şi apoi cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. îl răsfrîngem şi îl călcăm încă o dată. Întoarcem lucrul şi continuăm lucrînd pe faţă acolo pînă unde acum a fost dosul lucrului. 520 . de 16 ori cîte 1 ochi. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri. 1959. pe urmă o îndoim înspre interior şi o coasem.

Furnituri: Circa 250 g lînă sau bumbac cu firul de grosime mijlocie. 7 (pe faţa lucrului): * 1 ochi pe dos. Rîndul 2. 17: la fel ca 1. Manşetele şi bentiţa care bordează jacheţica se tricotează în „punct leneş”. andrele nr. se poate purta peste orice rochiţă. 3. verde. 2½. 12. 8: Se lucrează acoperit. spatele şi mînecile se tricotează cu modelul următor: Rîndul 1. 58 Această jachetă albă. Rîndul 10. un nasture. galben. 5 ochiuri pe faţă. 3. 18: la fel ca 2. 5. repetăm de la * . Model: I. 14. 16. din ochiul următor formăm cu ajutorul unei croşete 6 ochiuri pe care apoi le lucrăm dintr-odată tot cu croşeta. 6. 13. Rîndul 11. Faţa. 11 ochiuri pe faţă. 7. Repetăm de la * . formînd 1 singur ochi. din lînă sau bumbac. 4. Cîteva fire de bumbac roşu. 8. împodobită cu o broderie în floricele din culori vii: roşu. 6. de culoare albă. Mărimea: Lungimea jachetei 34 cm. 11 ochiuri pe dos. 15. 4. adică 1 ochi pe faţă.Jachetă pentru fetiţă de 4 ani – Model nr. verde şi galben. 521 . 5. Rîndul 9: * 1 ochi pe dos. urmează 5 ochiuri pe faţă. II. o croşetă.

din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată formînd 1 singur ochi. Repetăm de la * . apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară a feţei lucrăm drept de la început şi pînă la răscroiala gîtului. Am scăzut în total 50 ochiuri pe amîndoi umerii. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 4 ochiuri. Repetăm de la rîndul 1. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri. Am scăzut în total 13 ochiuri şi mai rămîn pe andrea 25 ochiuri. Continuăm drept cu modelul II încă 13 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului. Rîndul 20: acoperit. Avem 38 ochiuri. Continuăm drept. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II.Rîndul 19: * 1 ochi pe dos. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 3 ochiuri. formînd un singur ochi. din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată. Rămîn 26 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. În total am scăzut 12 ochiuri pe această linie. urmează 1 ochi pe faţă. Avem 76 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. 9 cm în înălţime. Răscroiala gîtului: Din acest punct începem răscroiala gîtului. 1 ochi pe faţă. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. cu acelaşi model. scăzînd la începutul primului rînd (pe faţa lucrului) 6 ochiuri. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 522 . urmează de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. urmează 7 ochiuri pe faţă.

la fiecare margine a lucrului. La gît coasem un nasture pe partea stîngă a feţei. 523 . de 40 ori cîte 1 ochi. Încheiem la maşină. pe această linie. Continuăm 23 cm în înălţime cu modelul II. Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. de 5 ori cîte 5 ochiuri. iar bentiţa o coasem cu mîna de jur-împrejurul marginilor. avînd grijă să nu se preseze „picourile”. 2½ şi tricotăm drept în „punct leneş”. de 2 ori cîte 2 ochiuri. iar restul de 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd.20 m. astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. iar pe partea dreaptă formăm o cheotoare. Bentiţa: Montăm 8 ochiuri pe andrele nr. în total 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la fiecare margine). Avem 76 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. scăzînd la începutul rîndurilor. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. Încheiem. 2½ şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”. Călcăm uşor părţile tricotate. de 2 ori cîte 2 ochiuri. o bentiţă lungă de aproximativ 1.Umărul: Cu aceste 25 ochiuri începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor.

524 .

un nasture. 2½. 6 şi 7: ca rîndurile 1. cu ajutorul andrelei din stînga. 2 ochiuri pe dos. Pe urmă tricotăm 2 ochiuri pe faţă. 59 Se poate tricota din fir de lînă sau de bumbac. II. 525 . andrele nr. Furnituri: Circa 120 g fir de lînă sau bumbac. fără a-l strînge. 2 ochiuri pe faţă). Model: I. cele 2 ochiuri pe dos care urmează şi primele 2 ochiuri pe faţă din grupul următor. Rîndurile 5. 3. Rîndul 8: este la fel cu rîndul 4. aceste 6 ochiuri prin ochiul cel nou. Repetăm de la * . Fusta se tricotează în „punct de jerseu” cu dungi în „punct leneş”. Corsajul „cuib de viespe”: tricotăm 3 rînduri începînd pe dosul lucrului cu 2 ochiuri pe faţă. elastic. Aceste 8 rînduri se repetă. 2. Rîndul 4: (pe faţa lucrului) după ochiul de la margine * introducem andreaua între ochiul al şaselea şi al şaptelea (după 2 ochiuri pe faţă. Urmează 2 ochiuri pe dos. îl aşezăm în faţa ochiurilor pe andreaua stîngă şi îl tricotăm pe faţă ca şi cînd ar fi un ochi nou. adică cuprindem ultimele 2 ochiuri pe faţă din primul grup. pe timp mai răcoros cu bluză sau cu un mic pulover. 2 ochiuri pe dos. şi trecem. dar îl lucrăm inversat. scoatem firul. tricotîndu-le de la * pînă la * ca în rîndul 4.Rochiţă – şorţ pentru fetiţe – Model nr. Mărimea: Pentru fetiţe de 1½ – 2 ani. Vara se poate purta fără bluză. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos.

1 scădere pe dos.Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm în „punct de jerseu”. Al 2-lea rînd cu scăderi se lucrează astfel: * 49 ochiuri. o scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 49 ochiuri pe faţă. Tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”. 1 scădere pe dos. 48 ochiuri pe faţă. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. 1 scădere pe dos. 45 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. 49 ochiuri pe faţă. 526 . 1 scădere pe dos. Al 6-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. 45 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 47 ochiuri pe faţă. 48 ochiuri pe faţă. urmează 50 ochiuri pe faţă. Fusta se lucrează din două bucăţi la fel. 46 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. o scădere pe dos. 43 ochiuri pe faţă. 44 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. Cînd avem 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. 1 scădere pe dos. 48 ochiuri pe faţă. Începem cu 206. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos (adică o scădere pe dos). Repetăm de la * încă de 2 ori. pe urmă continuăm 6 cm în „punct de jerseu”. pe urmă tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. 47 ochiuri pe faţă. tricotăm în următorul rînd * 50 ochiuri. 46 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 42 ochiuri pe faţă. Urmează iar 12 rînduri în „punct leneş”. 43 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. Al 4-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. Al 9-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. Continuăm în „punct de jerseu”. Al 5-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 44 ochiuri pe faţă. Aceste 3 scăderi le repetăm mereu la cîte 8 rînduri (în total de 10 ori). 48 ochiuri pe faţă. Repetăm încă de 2 ori de la * . Al 3-lea rînd cu scăderi: 49 ochiuri pe faţă. 46 ochiuri pe faţă. 44 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. 1 scădere pe dos. 47 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. Al 8-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. 42 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. Al 7-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. Urmează 50 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos.

Închidem aici cu un nasture şi o cheotoare. 527 . 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. “Tricotaje de mînă”. Începînd de la marginea exterioară. scădem în rîndul următor ochiul al 10lea şi începînd de aici mereu al 4-lea ochi. aşezăm un elastic. prins într-un rînd de cruciuliţe duble. scăzînd cîte 6 ochiuri. Cînd fusta este de 29½ cm măsuraţi de la marginea de jos. La începutul celor 2 rînduri următoare încheiem cîte 15 ochiuri. 41 ochiuri pe faţă. Rămîn 176 ochiuri. încheiem la mijlocul rîndului 70 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. În linia taliei pe dos. în total de 40 ori. 46 ochiuri pe faţă. Lăsăm deschisă cusătura din partea stîngă pe o porţiune de 5 cm. 1 scădere pe dos. formăm umărul. 1959. pînă ce marginea exterioară este de 13 cm.Al 10-lea rînd cu scăderi: 45 ochiuri pe faţă. Cu cele 106 ochiuri rămase tricotăm cu modelul II. Rămîn 136 ochiuri. 41 ochiuri pe faţă. Călcăm cele două bucăţi tricotate şi le asamblăm. Ed. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bretele separat. După ce am tricotat 6 cm drept înainte. Marginile le înconjurăm cu 2 rînduri pe picioruşe croşetate. Lucrăm drept înainte.

Gulerul şi manşetele hăinuţei. III. Furnituri: Circa 550 g lînă albă de grosime mijlocie. IV. Rîndul 3: pe dos. 528 . Repetăm de la * . Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (pe dosul lucrului) pe dos. elasticul de la glezna pantalonaşului şi banta căciuliţei se tricotează în „punct de elastic”. II. tricotăm şi ochiul premergător pe faţă şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. Model: I. Rîndul 5: pe dos. Mărimea: Pentru copii de 4 – 5 ani. andrele nr. Rîndul 6: pe faţă. 2½ şi 3. Ochiurile pe faţă se iau din spatele andrelei. fermoar şi elastic. 40 g lînă bleumarin şi 20 g lînă roşie. 61 Costumaşul compus din trei piese are o garnitură suedeză. Garnitura suedeză o tricotăm după schema dată. Hăinuţa este închisă cu un fermoar care se poate deschide complet. tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. Rîndul 4: * 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: pe faţă.Costum de iarnă şi căciuliţă – Model nr. Rîndul 7: pe dos. Tivurile interioare ale hăinuţei se lucrează în „punct de jerseu”. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă.

scădem la începutul rîndurilor următoare. Încheiem. tricotăm din nou cu modelul IV. Hăinuţa Spatele: Începem cu 94 ochiuri. Vor fi 104 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 3 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 5 ochiuri. o dată 5 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 3. începem garnitura lată suedeză. După ce am terminat garnitura. măsuraţi vertical. măsuraţi vertical. la 6 cm de la tiv. Aceste 8 rînduri dau modelul. la cîte 4 cm. 2½ .Rîndul 8: 2 ochiuri pe faţă. La marginea exterioară creştem la cîte 8 cm. la cîte 2 cm. tricotăm şi ochiul premergător şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. Vor fi 88 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. începem modelul suedez. Creştem la ambele margini ale lucrului. cu andrele nr. 3. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. de 12 ori cîte 5 ochiuri. Rămîn 50 ochiuri. pe andrele nr. Vor fi în total 61 ochiuri. la 6 cm de la tiv. Aceste 6 ochiuri le tricotăm în „punct de jerseu” în culoarea de fond pînă la răscroiala gîtului (tiv interior). de 3 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul IV şi cu andrele nr. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. îl ridicăm numai. 2½. Repetăm de la * . Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 26 cm de la tiv. 529 . Rămîn 28 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul II. de 5 ori cîte 1 ochi. adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 6 ochiuri. Răscroiala mînecii: La aceeaşi înălţime ca la spate scădem la marginea exterioară. * tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. de 3 ori cîte 1 ochi. la ambele margini. La 3 cm măsuraţi de la tiv. În rîndurile pe faţă nu tricotăm al 7-lea ochi. Între timp. dar numai după ce am tricotat 6 ochiuri şi am ridicat al 7-lea ochi al tivului. la cîte 2 rînduri. Rămîn 82 ochiuri. creştem aici şi începînd de aici. creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. Umărul: Cînd avem 41 cm măsuraţi de la tiv. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. la marginea exterioară. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Între timp. Continuăm cu modelul IV. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm cu modelul IV.

apoi continuăm cu modelul IV. Vor fi 78 ochiuri. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Mîneca: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. aşezăm fermoarul în aşa fel. Această margine urmează drept înainte. la 2 cm de la elastic. cu modelul IV. scăzînd cîte 5 ochiuri. La feţe îndoim de asemenea tivul pe linia ochiurilor ridicate şi-l coasem cu puncte invizibile. 2½. 3. Între timp. De-a lungul feţelor şi în continuare în jumătatea lăţimii gulerului. Cînd mîneca are 28 cm de jos.Răscroiala gîtului: Între timp. cu modelul I. cînd marginea interioară este de 35 cm de la adăugarea ochiurilor. scădem la cîte 2 rînduri. Din răscroiala gîtului ridicăm circa 110 ochiuri pe andrele nr. la începutul lor o dată 13 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Încheiem. 530 . de 16 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. Creştem la cîte 6 rînduri la începutul şi la sfîrşitul lor. 2½ şi tricotăm 9 cm cu modelul I. de 13 ori cîte 1 ochi. încît să nu fie vizibil cînd este închis. pe dos cele tricotate pe dos. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Călcăm părţile tricotate. de 2 ori cîte 5 ochiuri. le montăm. începem modelul suedez. Umărul: Se scade la aceeaşi înălţime şi în acelaşi fel ca la spate. Îndoim înăuntru tivul de jos şi-l coasem. Rămîn 12 ochiuri.

Tricotăm 6 cm cu modelul I.Pantalonaşul Se tricotează în două bucăţi. Cînd pantalonaşul este de 59 m măsuraţi de la marginea de jos. În rîndul următor. După 4 rînduri în „punct leneş”. pe urmă executăm şi cusăturile din faţă şi din spate. la cîte 2 cm. Marginea dreaptă urmează de la 33 cm măsuraţi de la elastic. Călcăm cele 2 bucăţi tricotate. Între timp. de 11 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul IV pe andrele nr. pe urmă la cîte 7 rînduri de 3 ori cîte 1 ochi. Începem la marginea de jos cu 72 ochiuri.a. La marginea dreaptă creştem la cîte 8 rînduri de 13 ori cîte 1 ochi. Rămîn 93 ochiuri. tricotăm 82 ochiuri.d. întoarcem lucrul (acolo unde a fost pînă acum faţa va fi de acum înainte dosul lucrului) şi continuăm în „punct de 531 . La marginea stîngă creştem la cîte 7 rînduri. La marginea stîngă scădem începînd de la 30 cm de la marginea de jos. din nou cu rîndul întreg. 2½. restul rămîne pe andreaua stîngă. introducînd în acest tiv elastic îngust. 17 ochiuri.m. 2½. Îndoim 2 cm partea de sus şi coasem cu puncte de tighel. pînă ce lucrăm după ultimul rînd prescurtat. întoarcem şi tricotăm tot aceste 69 ochiuri. Întoarcem. continuăm cu modelul suedez pe andrele nr. Partea a doua se tricotează în sens opus. pe faţa lucrului. Împreunăm cusăturile piciorului pînă la 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri. drept înainte. continuăm cu rînduri prescurtate pentru a obţine înălţimea de la spate. După ce am terminat garnitura. Mai tricotăm 2 cm în „punct de jerseu” şi încheiem. Continuăm şi tricotăm la cîte 2 rînduri cu 13 ochiuri mai puţin. 3. Căciuliţa Începem cu bordura răsfrîntă. pe andrele nr. de 16 ori cîte 1 ochi. 3. după schema „b”. tricotăm pe dos tot aceste 82 ochiuri. la 4 cm deasupra elasticului începem modelul suedez îngust. În rîndul următor tricotăm 56 ochiuri ş. cu 126 ochiuri pe andrele nr.

Rîndul 3: pe dos. La sfîrşitul benţii facem o cheotoare mică. Repetăm de la * pînă ce această bordură măsoară 11 cm. * Următorul rînd 1: pe faţă. Ed.m. Încheiem.jerseu”. O coasem de o parte a căciuliţei. întoarcem ş. Rîndul 4: pe faţă.a. Pe partea opusă a căciuliţei coasem un nasture.d. Garnitura în model suedez şi partea tricotată în „punct de jerseu” se calcă. pînă ce întoarcem după ultimul rînd prescurtat şi tricotăm. lucrăm cu rînduri prescurtate: tricotăm 118 ochiuri pe faţă. Continuăm în felul acesta tricotînd la fiecare revenire cu 5 ochiuri mai puţin. 532 . pe dos. tricotăm 110 ochiuri pe dos. În rîndul următor tricotăm 95 ochiuri pe faţă. rîndul întreg. Tehnică. Rîndul 2: pe dos. După 3 cm tricotaţi drept înainte. Cornelia Both şi Martha Recht. Începem o bantă îngustă pe 12 ochiuri şi lucrăm 120 cm în „punct de elastic”. întoarcem. Executăm o cusătură la spate şi răsfrîngem garnitura din faţa căciuliţei. 1959. “Tricotaje de mînă”.

în „punct de jerseu”. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. 2½ şi 3. cît şi pe stradă. fără a-l tricota. Furnituri: Circa 800 g lînă. 5 nasturi. Repetăm de la * . fără banta de la gît. Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. lungimea în mijlocul spatelui. Repetăm de la *. cît şi cea de la buzunare. 533 . andrele nr. 60 cm (măsură mare). restul pe faţă. Banta pentru butoniere şi nasturi. 62 O bantă simplă înconjoară modelul în linii diagonale. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta (pe faţa lucrului. pe urmă tricotăm pe faţă ochiul premergător şi dăm drumul ambelor ochiuri de pe andreaua stîngă). Model: I. După rîndul al 8-lea repetăm de la rîndul 1. III. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 5: * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. Repetăm de la *. 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. ridicăm al doilea ochi următor pe andreaua dreaptă. Marginea de jos şi manşetele în „punct de elastic”.Cardigan bărbătesc cu linii diagonale – Model nr. II. Restul se tricotează astfel: a) Modelul aplecat spre dreapta: Rîndul 1: * 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. * 2 ochiuri pe dos. * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 120 cm. luîndu-l din spatele andrelei. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. Cardiganul se poate purta atît la sport.

după schema dată. 534 . de 6 ori cîte 1 ochi. Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. şi începînd de aici la cîte 2 cm. Repetăm de la *. Umărul: La 64 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. 2½. 2 ochiuri pe dos. Creştem la ambele margini ale lucrului. Vor fi 170 ochiuri. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. la ambele margini ale spatelui. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Spatele şi mînecile. Repetăm de la *. După rîndul al optulea urmează iar primul rînd. la cîte 4 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul III. luîndu-l din faţa andrelei. Rîndul 5: * 2 ochiuri pe dos. aplecat spre stînga (al doilea ochi următor se tricotează pe faţă. 3. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. luîndu-l din spatele andrelei. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. fără a-l tricota).b) Modelul aplecat spre stînga: Rîndul 1: * 1 ochi încrucişat. Repetăm de la *. tricotat cu andrele nr. cu modelul III. scădem la începutul rîndurilor următoare. * 2 ochiuri pe dos. (De primul şi ultimul ochi nu se ţine seama în model). Spatele: Începem cu 154 ochiuri pe andrele nr. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Repetăm de la *. Vor fi 152 ochiuri. ochiul premergător se ridică. Continuăm cu andrele nr. la care liniile se întîlnesc la mijloc. La creşteri şi mai apoi la scăderi se va observa continuitatea modelului. Rămîn 140 ochiuri. 2½. restul pe faţă. tricotat cu andrele nr. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 42 cm de la marginea de jos. se lucrează după schema dată. de 2 ori cîte 5 ochiuri. în dosul ochiurilor. creştem aici. de 8 ori cîte 1 ochi. 3 şi tot 30 ochiuri = 10 cm din modelul II. măsuraţi vertical. * 1 ochi încrucişat aplecat înspre stînga.

încheiem la mijloc 14 ochiuri. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi. după modelul III_b) şi fără buzunarul de sus. la începutul şi la sfîrşitul lor. Lăsăm lucrul de o parte. la marginea din dreapta creştem la cîte 5 cm. scădem de la marginea exterioară. de 4 ori cîte 2 ochiuri. în continuare lucrăm cu ochiurile căptuşelii buzunarului. Tricotăm 31 ochiuri începînd de la marginea interioară. Răscroiala mînecii: La 42 cm măsuraţi de la marginea de jos. Tricotăm 6 cm cu modelul I. de 2 ori cîte 7 ochiuri. măsuraţi vertical. la gît. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 9 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. 2½. tricotăm cu alte andrele. Partea dreaptă a feţei se tricotează în sens opus. pe urmă tricotăm şi celelalte ochiuri. Continuăm faţa după indicaţiile date. Începînd cu 33 ochiuri. scădem la începutul rîndului următor 7 ochiuri. 3. pe marginea exterioară. Continuăm cu andrele nr. tricotăm 10 ochiuri de la începutul rîndului. tricotăm pe faţa lucrului 16 ochiuri de la începutul rîndului. scădem aici. scădem la cîte 2 rînduri mereu cîte 4 ochiuri. La marginea exterioară continuăm scăderile de cîte 3 ochiuri pentru umăr. Marginea stîngă (cea interioară) urmează drept înainte. Buzunarul de sus: Între timp. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte un ochi şi continuăm în acelaşi fel ca la buzunarul de jos. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat.Răscroiala gîtului: Între timp. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară este de 40 cm de la marginea de jos. luăm 31 ochiuri pe o andrea de rerzervă. Ochiurile buzunarului rămîn şi mai departe pe andreaua de rerzervă. Buzunarul de jos: La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 32 ori 535 . la 47 cm de la marginea de jos. Tricotăm 6 cm cu modelul I. 2½. Mîneca: Începem cu 74 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Vor fi 92 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. Vor fi 130 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 1 cm. pînă se termină toate ochiurile. Umărul: La 64 cm de la marginea de jos. 3. Partea stîngă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. cu modelul III_a). la marginea interioară. de 8 ori cîte 1 ochi. Creştem la cîte 6 rînduri. de 20 ori cîte 1 ochi şi la cîte 5 rînduri. creştem aici. la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. pînă se termină toate ochiurile. pe urmă tricotăm şi restul ochiurilor. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Continuăm faţa. de 8 ori cîte 3 ochiuri. şi terminăm cu un rînd de ochiuri pe faţă (lăsăm lucrul la o parte). de 6 ori cîte 1 ochi. la începutul şi la sfîrşitul lor. luăm 40 de ochiuri pe o andrea de rezervă şi sfîrşim andreaua tricotînd restul de 31 ochiuri. Cînd mîneca este de 47 cm sau altă măsură necesară antebraţului. cu modelul III după schema dată. Tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. Cu alte andrele începem 42 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. pe andrele nr. 7 cm pentru căptuşeala buzunarului.

de 8 ori cîte 2 ochiuri. le răsfrîngem.m. Festonăm butonierele prinzîndu-le două cîte două împreună. La jumătatea lăţimii formăm şi aici 5 butoniere deasupra butonierelor din rîndul precedent. Aici formăm în faţa din stînga 5 butoniere orizontale. le călcăm şi le fixăm de feţele cardiganului.cîte 1 ochi. Tehnică. După rîndul cu butoniere tricotăm încă 2 cm în „punct de jerseu”. 536 . 1959. Ridicăm ochiurile buzunarelor pe andrele nr. pe urmă mai tricotăm 3 cm. Banta care înconjoară feţele şi gîtul o îndoim de-a lungul rîndului de ochiuri pe dos. Montăm cardiganul. Nu călcăm părţile tricotate. Ed. Fixăm de asemenea cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. “Tricotaje de mînă”. coasem cele două margini înguste. Urmează un rînd de ochiuri pe dos. iar 5 ochiuri pentru butonieră ş. pe faţa lucrului. Îndoim în afară benzile buzunarelor. Coasem nasturii. 2½. La marginea interioară a feţelor şi în continuare în jurul gîtului. Cornelia Both şi Martha Recht. tricotăm 22 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Aici urmează. Încheiem. Rămîn 16 ochiuri.d. iar la marginea din stînga din nou 213 ochiuri. tricotrat pe faţa lucrului şi încă 4 cm în „punct de jerseu”. la spate 54 ochiuri. 2½ şi tricotăm 3 cm cu modelul II. ridicăm ochiurile pe andrele nr. o tivim şi o călcăm. un rînd de ochiuri tricotate pe dos. Din 5 ochiuri facem butoniera. Prima la 2 cm de la marginea de jos a cardiganului. Tricotăm 2 cm cu modelul II. Încheiem. La marginea din dreapta ridicăm 213 ochiuri. le aburim numai uşor.a.

3. cît şi la sporturi. III. 63 Cardigan larg. Model: I. Elasticul de la marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. Garnitura lată. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează în „punct de jerseu”. diagonală. andrele nr. fermoar care se poate deschide complet. II. este lucrată o dată cu feţele. Banta de garnitură în model diagonal. foarte plăcut de purtat atît la lucru. se tricotează după schema dată. 537 . Furnituri: Circa 700 g lînă.Cardigan bărbătesc cu fermoar – Model nr. lungimea la mijlocul spatelui 71 cm (mărime mijlocie). Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat circa 126 cm.

Vor fi 152 ochiuri. Continuăm drept înainte în „punct de jerseu” pînă avem 33 cm. Continuăm drept înainte. Răscroiala gîtului: Între timp. de 16 ori cîte 3 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. cîte 3 ochiuri. pe urmă lucrăm în locul „punctului de elastic” în „punct de jerseu” (banta diagonală se lucrează şi mai departe după schema dată). Urmăm în „punct de elastic” pe care îl începem şi îl sfîrşim cu 2 ochiuri pe faţă. care se lucrează după schema a. Spatele: Începem cu 170 ochiuri cu modelul I. 4 ochiuri pe faţă.Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm cu modelul II. Cele 4 ochiuri pe faţă de la începutul rîndului le tricotăm pînă la sfîrşit mereu pe dos în rîndurile cu soţ (tiv). împărţim ochiurile pe faţa lucrului astfel: ochiul de la margine. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. la 66 cm de la marginea de jos. pînă se termină toate ochiurile. de 5 ori cîte 1 ochi. lîngă ceafă. măsuraţi vertical. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. la ambele margini ale lucrului. Tricotăm 7 cm. la ambele margini. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 96 ochiuri. scădem la cîte 2 rînduri. încheiem la la mijlocul rîndului 8 ochiuri. La marginea exterioară scădem în continuare cîte 3 ochiuri. 538 . Umărul: Cînd spatele este de 62 cm de la marginea de jos. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. apoi ochiul care închide rîndul. creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. Tricotăm 7 cm cu această împărţire. Rămîn 142 ochiuri. iar la marginea interioară. 16 ochiuri cu modelul diagonal aplecat spre stînga. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat.

Cu acestea continuăm banta de garnitură (la marginea dinspre umăr am lăsat un ochi pentru începerea. Pe alte andrele montăm 40 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Umărul: Cînd faţa este de 62 cm de la marginea de jos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 6 ochiuri pe dos. de 8 ori cîte 2 ochiuri. apoi sfîrşim rîndul. în locul ochiurilor buzunarului tricotăm cu ochiurile căptuşelii. Tricotăm 8 cm în „punct de jerseu”. sau altă măsură necesară antebraţului (nu socotim manşeta răsfrîntă). la cîte 2 cm. le luăm pe o andrea de rezervă şi lucrăm cu cele 36 ochiuri următoare. scădem la marginea exterioară. 6 ochiuri. pe faţa lucrului. de 12 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri.Buzunarul: La 15 cm de la marginea de jos tricotăm. cîte 1 ochi. ochiul care încheie rîndul. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. iar banta de garnitură. cu modelul aplecat spre dreapta. este de 7 cm. Partea stîngă a feţei: Se tricotează în sens opus. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri. Repetăm de la * pînă ce marginea interioarăm mai scurtă. Continuăm drept. La începutul ultimelor două rînduri scădem cîte 2 ochiuri. ridicăm 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. 2 ochiuri pe faţă. respectiv încheierea rîndurilor). întoarcem. 5 ochiuri pe faţă. Încheiem. pe dosul lucrului. Urmează al patrulea rînd al modelului. După 4 rînduri de model. de 19 ori. Rămîn 26 ochiuri. Aici şi de aici la cîte 1½ cm. Între timp. Încheiem. lăsînd restul de 20 ochiuri pe altă andrea de rezervă. la începutul rîndurilor pe dos. Lăsăm faţa de o parte. Tricotăm drept înainte pînă avem 40 cm de la marginea de jos. La cele 36 de ochiuri adăugăm în ambele părţi cîte un ochi şi tricotăm 3 cm cu aceste 38 ochiuri. tricotăm la începutul rîndului cele 20 ochiuri de pe andreaua de rezervă. În locul ultimului rînd tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă pe urmă mai tricotăm 3 cm. Cînd mîneca are 53 cm de la marginile de jos. Rămîn 22 ochiuri. 40 ochiuri. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Creştem la ambele margini ale lucrului. 539 . În rîndul următor. după schema b. Tricotăm 12 cm cu modelul I. creştem de 8 ori cîte 1 ochi. tricotăm: ochiul de la margine. Încheiem. Sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm de o parte. Vor fi 124 ochiuri. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea exterioară scădem. scădem la marginea exterioară de 16 ori cîte 1 ochi pentru răscroiala gîtului. Continuăm cu modelul II. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. tricotăm 2 rînduri prescurtate pentru a obţine rotunjirea benţii astfel: * tricotăm 3 rînduri din modelul diagonal. 2 ochiuri pe dos. în aceaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la cîte 2 cm. pe urmă la începutul rîndurilor următoare pe dos. În următorul rînd lucrat pe dos. la începutul rîndului. la începutul următorului rînd pe dos. Continuăm faţa. de 30 ori cîte 1 ochi.

liberă. “Tricotaje de mînă”. Fixăm fermoarul astfel. Asamblăm. încît să acopere spatele cu 1 cm. Coasem cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarelor. coasem.Marginea de sus. Tivul de 5 ochiuri în „punct de jerseu” de la margine se îndoaie şi se coase de interiorul feţelor cu puncte invizibile. Cornelia Both şi Martha Recht. Banta de garnitură se abureşte uşor de tot. în lăţime de un ochi. cu care acoperim benţile de bumbac ale acestuia. Tehnică. cele două margini înguste. atît de lungi cît fermoarul. 1959. dar numai pe cele împletite în „punct de jerseu”. începînd fiecare pe cîte 8 ochiuri. 540 . Cele două margini înguste ale benţii se cos împreună şi se aşează în răscroiala de la ceafă în aşa fel. a buzunarului o îndoim în afară. încît să nu se vadă cînd este încheiat. Tricotăm 2 benţi. Însăilăm deschizătura buzunarului. pe urmă călcăm bucăţile tricotate. Ed. răsfrîngem şi prindem de faţă.

2½ şi 5 nasturi. Restul se lucrează în „punct de ţesătură” (tissu): Rîndul 1: * 1 ochi pe faţă. deasupra ochiului pe faţă ridicăm 1 ochi. se lucrează însă inversat. firul este în faţa ochiului ridicat. „Punctul de ţesătură” în care este lucrat nu se întinde şi nu se deformează. Rîndul 4: pe dos. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. tricotăm un 541 . Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. lungimea la mijlocul spatelui 70 cm (circumferinţa pieptului 100 – 104 cm). Repetăm de la *. sau lînă subţire luată în două. Model: I. Spatele: Începem cu 164 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 3 cm. Rîndul 2: pe dos. II. deasupra ochiului ridicat tricotăm 1 ochi pe faţă. Furnituri: Circa 700 g lînă de grosime mijlocie. andrele nr. peste tot este foarte util şi plăcut de purtat. ridicăm ochiul următor.Veston tricotat – Model nr. Măsura: 30 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. 64 Pe stradă. În locul ultimului rînd pe dos. Mărimea: Lărgimea vestonului încheiat la nasturi circa 118 cm. Aceste 4 rînduri se repetă. acasă sau la lucru.

şi începînd de aici la cîte 2 cm. de 6 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară lucrăm drept înainte şi facem 5 butoniere. Răscroiala gîtului: Între timp. de 6 ori cîte 2 ochiuri. la 12 cm de la tiv. luăm pe faţa lucrului 22 ochiuri pe o andrea de rezervă. Marginea dreaptă (cea exterioară) urmează. şi de 14 ori cîte 1 ochi. pe urmă începînd pe faţa lucrului cu un rînd de ochiuri pe faţă. La marginea interioară. Continuăm cu modelul II. Sfîrşind cu un rînd cu soţ. pe urmă continuăm cu modelul II. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Partea stîngă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 46 cm. de 6 ori cîte 1 ochi. scădem mereu la cîte 2 rînduri. încheiem la mijloc 12 ochiuri. pînă la 20 cm. Lăsăm la o parte.rînd de ochiuri pe faţă. lăsăm la o 542 . Creştem la ambele margini. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea stîngă 13 ochiuri. Aici. Umărul: La 67 cm de la marginea de jos scădem. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. lîngă gît. şi începînd de aici. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. celelalte la cîte 9 cm una de alta. Vor fi 95 ochiuri. creştem aici. Rămîn 134 ochiuri. de 22 ori cîte 3 ochiuri şi de 18 ori cîte 2 ochiuri. la cîte 6 cm. Prima la 6 cm de la adăugarea ochiurilor. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Tricotăm 9 cm cu modelul II. Vor fi 101 ochiuri. la ambele margini. Lucrăm cu cele 39 ochiuri. Încheiem. Vor fi 176 ochiuri. la 73 cm de la marginea de jos. În locul ultimului rînd pe dos. Tricotăm 3 cm cu modelul I. la cîte 3½ cm. Buzunarul de jos: Între timp. Vor fi 146 ochiuri. Tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. Cu alte andrele începem 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. drept înainte. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. măsuraţi vertical. tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. tricotăm 39 ochiuri şi trecem restul de 34 ochiuri pe altă andrea de rezervă. Rămîn 39 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare.

Tricotăm un tiv la fel şi la partea stîngă a feţei. Tricotăm 4 cm cu modelul I. facem un mic colţ. Continuăm faţa şi tricotăm în locul buzunarului ochiurile căptuşelii (Atenţie la continuitatea modelului!). la 51 cm de la marginea de jos. Umărul: Cînd faţa are 67 cm de la marginea de jos. la cîte 2 rînduri. Încheiem. Mîneca dreaptă: Începem cu 92 ochiuri. măsuraţi vertical. 543 . la fel ca la buzunarul de jos. scădem la marginea interioară cîte un ochi pînă la sfîrşit. o dată 10 ochiuri. Călcăm tivurile şi le prindem pe dinăuntrul vestonului cu puncte invizibile. scădem la marginea exterioară. Ridicăm ochiurile de la partea dreaptă a feţei. de 8 ori cîte 1 ochi. de 12 ori cîte 2 ochiuri. pe urmă. se îndoaie şi se cos. la începutul rîndului următor. Continuăm şi scădem de 26 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala mînecii: La 46 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. Vor fi 128 ochiuri. pe urmă 2½ cm în „punct de jerseu”. de 3 ori cîte 3 ochiuri. Cele 4 mici tivuri ale buzunarelor se calcă separat. corespunzătoare celor 5 butoniere ale feţei. Festonăm butonierele prinzînd şi dublura. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Mîneca stîngă: Se tricotează în sens opus. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. La începutul răscroielii gîtului. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. Partea dreaptă a feţei: Se tricotează în sens opus şi fără butoniere. iar restul ochiurilor le trecem pe altă andrea de rezervă. Coasem nasturii. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. pînă la mijlocul răscroielii gîtului din spate. Repetăm de 3 ori de la *.parte. Cînd mîneca are 47 cm de la tiv. dar aici formăm 5 butoniere verticale. Coasem tivul de jos şi cel de la mîneci. Încheiem. Creştem la cîte 2½ cm. Lăsăm la o parte. Însăilăm deschizăturile buzunarelor şi călcăm bucăţile tricotate. Cu alte andrele începem 35 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm cu modelul II. scădem la începutul următoarelor rînduri: o dată 9 ochiuri. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. la începutul rîndurilor. Cu cele 31 ochiuri. pe urmă tricotăm cele 31 ochiuri ale căptuşelii în locul celor ale buzunarului. Buzunarul de sus: Între timp. Tricotăm 3 cm cu modelul I. luăm începutul la rîndului 11 ochiuri pe o andrea de rezervă. Rămîn 20 ochiuri. la marginea exterioară. le asamblăm. la ambele margini ale lucrului de 18 ori cîte 1 ochi. Coasem cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Răscroiala gîtului: În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la fiecare 1 cm. de 4 ori cîte 1 ochi. tricotăm 31 ochiuri. Continuăm cu modelul II. creştem aici şi începînd de aici la cîte 6 rînduri.

544 .

Restul în „punct de jerseu” şi modelul norvegian. Fondul se poate înlocui cu alb sau cu orice culoare deschisă. Model: I. 545 . II. andrele nr. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. cu firul mai plin. în „punct leneş”. Furnituri: Circa 600 g lînă galbenă. lungimea la mijlocul spatelui 59 cm. apoi din nou cu lînă galbenă în „punct de jerseu”.Pulover bărbătesc cu model norvegian – Model nr. Continuăm drept cu modelul norvegian. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. 2½ şi tricotăm drept 1½ cm. 65 Acest pulover sport se poate face din lînă galbenă. Spatele: Montăm 150 ochiuri din lînă galbenă. după schema dată. pînă la înălţimea totală de 36 cm. III. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. Bordura de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. pe andrele nr. La marginea de jos are o garnitură cu model norvegian. 50 g lînă portocalie. 50 g lînă neagră.

crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. În total am crescut 40 ochiuri. Avem 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm. scădem la mijlocul feţei 40 ochiuri într-un singur rînd şi astfel am împărţit lucrul în două părţi. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 3 ochiuri. începem să formăm linia umărului scăzînd o dată 2 ochiuri. La înălţimea totală de 52 cm. Umărul: La înălţimea totală de 56 cm. Răscroiala gîtului: Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. În total am scăzut 14 ochiuri şi au mai rămas 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. Mîneca: Montăm 78 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. Faţa: Montăm 152 ochiuri de lînă galbenă şi lucrăm la fel ca la spate. 2½ şi tricotăm o manşetă de 8 cm înălţime. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. în „punct de semielastic”. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). cîte 56 ochiuri la fiecare parte. avînd grijă ca tot timpul să avem 2 ochiuri în plus faţă de montajul spatelui. Avem 118 ochiuri cu care 546 . însă inversat. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm lucrul cu partea următoare în acelaşi fel. În continuare tricotăm 40 cm în înălţime în „punct de jerseu”. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri la fiecare umăr) şi au mai rămas 38 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri.

de 48 ori cîte 1 ochi.începem să formăm ovalul mînecii. “Tricotaje de mînă”. Ed. 1959. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe 4 andrele nr. de 12 ori cîte 2 ochiuri. 547 . la partea dreaptă a feţei. Deasupra modelului norvegian. 2½ de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 4 cm înălţime. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. în „punct de semielastic” şi bordată cu negru. iar restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Călcăm aburit toate părţile tricotate în „punct de jerseu” şi model norvegian şi încheiem la maşină. Cornelia Both şi Martha Recht. coasem o clapă falsă tricotată din 30 ochiuri de lînă galbenă. Încheiem într-un singur rînd. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. scăzînd la începutul următoarelor rînduri astfel: de 2 ori cîte 8 ochiuri. Tehnică. de 4 ori cîte 4 ochiuri.

Model: I. lungimea puloverului 65 cm. Elasticul de jos. se poate tricota din lînă albă sau orice altă culoare deschisă. Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. cu un punct simplu şi discret. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) acoperit. 4 nasturi. III. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2-lea. în „punct de semielastic”. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. Repetăm de la *. manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. 10 cm în înălţime. 1 ochi pe dos. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. 66 Acest pulover bărbătesc. Furnituri: Circa 600 g lînă albă. În continuare tricotăm cu modelul III o bucată de 32 cm în înălţime. 2½ şi tricotăm drept. andrele nr. 2 ochiuri pe dos.Pulover sport bărbătesc – Model nr. Bentiţa în „punct leneş”. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. închis în faţă cu 4 nasturi. 2½. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2lea. 548 . II. Restul cu modelul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) * 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos.

avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le tricotăm în „punct leneş” şi să formăm pe această linie 4 butoniere la distanţă de 5 cm între ele (prima butonieră o formăm la distanţă de 2 cm de la începutul acestei bentiţe în „punct leneş”). În continuare lucrăm drept. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri. Au mai rămas la mijlocul spatelui 26 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. În continuarea acestor 8 ochiuri lucrăm restul de 68 ochiuri cu modelul III. de 2 ori cîte 3 ochiuri. începem să scădem astfel: o dată 6 ochiuri. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. inversat. 549 . de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Lucrăm mai întîi pe prima andrea cu 76 ochiuri astfel: la marginea interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: La această înălţime începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri. o dată 8 ochiuri. la înălţimea totală de 60 cm. împărţim lucrul în 2 părţi: pe prima andrea (partea stîngă a feţei) vom lucra cu 76 ochiuri. La înălţimea totală de 42 cm. avînd în permaneţă 4 ochiuri în plus. În total am scăzut 84 ochiuri (cîte 42 ochiuri pe un umăr). de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. 2½ (deci cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi tricotăm pînă la răscroiala mînecii întocmai ca şi spatele. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr de 6 ori cîte 7 ochiuri. iar pe andreaua a doua (de rezervă) vor rămîne 68 ochiuri. Partea dreaptă a feţei o executăm la fel. o dată 5 ochiuri. la începutul rîndurilor pe această linie. cu singura deosebire că în rîndul întîi vom creşte 8 ochiuri (la marginea interioară a lucrului) pe care le lucrăm în „punct leneş” fără a forma butoniere. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 110 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. În total am scăzut 10 ochiuri. La marginea interioară a feţei. începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd. Avem 66 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. Faţa: Montăm 144 ochiuri pe anrele nr.

550 . Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. în „punct de semielastic”. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2 1/2cm. Avem 102 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd tot la al 2-lea rînd. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. de 10 ori cîte 3 ochiuri. Gulerul: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm în „punct de semielastic” 10 cm în înălţime. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 18 ochiuri într-un singur rînd. de 2 ori cîte 7 ochiuri. dublînd tot al 6-lea ochi. capătul fentei pe dos şi nasturii. astfel: o dată îl lucrăm din spate. Coasem de mînă gulerul. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. o manşetă de 8 cm înălţime. o dată din faţă.Mîneca: Montăm 60 ochiuri şi tricotăm drept. de 16 ori cîte 1 ochi. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). Avem 70 ochiuri cu care continuăm a tricota 40 cm înălţime cu modelul III.

Furnituri: Circa 650 g lînă maron. introducem andreaua între ochiul 3 şi 4 şi ridicăm 1 ochi pe faţă. lucrăm ochiul 3 pe faţă ş. lucrăm ochiul 1 pe faţă. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul III. 67 Acest pulover din lînă maron se lucrează într-un punct original şi foarte uşor de executat. 551 . Restul cu următorul model: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) introducem andreaua între ochiul 1 şi 2 şi ridicăm 1 ochi pe faţă. lungimea puloverului 65 cm. 2½. Manşetele şi elasticul de jos se tricotează în „punct de semielastic”. Se poate îmbrăca la sport şi la lucru.m. II.Pulover bărbătesc cu guler şal şi plastron – Model nr. introducem andreaua între ochiul 2 şi 3 şi ridicăm 1 ochi pe faţă.d. Model: I. Plastronul se lucrează în „punct leneş” toate rîndurile pe faţă. adică ochiul care în rîndul precedent a fost ridicat şi ochiul pe faţă. lucrăm ochiul 2 pe faţă. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 96 cm. andrele nr.a. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) lucrăm tot cîte 2 ochiuri împreună pe dos. 20 g lînă verde. III.

de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. Avem 60 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 40 552 . dublînd tot al 5-lea ochi. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 96 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. Prima parte o tricotăm drept la ambele margini pînă la înălţimea de 62 cm. o dată din faţă. Răscroiala plastronului: La înălţimea totală de 47 cm. În rîndul următor creştem 10 ochiuri adică tot al 11-lea ochi îl lucrăm dublat. 2½ şi tricotăm drept. de 2 ori cîte 5 ochiuri. începem să formăm răscroiala plastronului încheind într-un singur rînd 58 ochiuri de la mijlocul feţei. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. 3 cm în înălţime. pentru fiecare umăr: o dată 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 6 ochiuri. în „punct de semielastic”. în „punct de semielastic”. În total am scăzut 42 ochiuri (cîte 21 ochiuri pe fiecare umăr). Răscroiala mînecii: Cînd lucrul măsoară o înălţime totală de 41 cm. 3 cm în înălţime. avînd grijă de a menţine permanent acest plus de 4 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept. Avem 120 ochiuri cu care vom tricota drept 33 cm în înălţime cu modelul III. Umărul: În acest punct începem să formăm linia umărului. Tricotăm partea a doua la fel. Încheiem într-un singur rînd cele 54 ochiuri rămase la mijlocul spatelui. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron. o dată îl lucrăm din spate. scăzînd după indicaţiile date pentru spate. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. Astfel am împărţit lucrul în două părţi. Faţa: Montăm 114 ochiuri (cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi executăm lucrătura întocmai ca şi la spate. inversat. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron.Spatele: Montăm 110 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Mîneca: Montăm 50 ochiuri din lînă maron pe andrele nr.

Ed. iar ultimele 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. o bucată de 60 cm înălţime. 1959. de 6 ori cîte 4 ochiuri. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2½ cm. de 10 ori cîte 3 ochiuri.cm în înălţime cu modelul III. “Tricotaje de mînă”. de 16 ori cîte 1 ochi. 553 . în „punct leneş”. încheind toate ochiurile într-un singur rînd. Călcăm aburit foarte uşor pe dosul lucrului şi încheiem prin cusături de mînă. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Avem 92 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). Răsfrîngem plastronul pentru a forma un mic guler şal. Plastronul: Montăm 58 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. 2½ şi tricotăm drept. Petrecem plastronul parte peste parte şi îl coasem cap în cap cu marginile răscroielii.

20 g lînă verde. Furnituri: Circa 600 g lînă maron. * repetăm de la *. trasate vertical. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 100 cm. cît şi la sporturile de iarnă. 1 jeteu. andrele nr. 1 ochi pe dos. Model: I. Rîndul 2. II. Restul cu modelul următor: Rîndul 1. Rîndul 8: acoperit. 68 Pulover maron cu garnitură din fire de lînă verde şi galbenă. * repetăm de la *. 3 ochiuri pe dos. 6 (pe dosul lucrului): acoperit. 20 g lînă galbenă. Rîndul 9: repetăm de la rîndul 1. Elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. 3. lungimea puloverului 59 cm. 5 (pe faţa lucrului): * 15 ochiuri pe faţă. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. Rîndul 7: * 15 ochiuri pe faţă.Pulover bărbătesc cu garnitură din fire colorate – Model nr. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. 4. Se poatre îmbrăca atît la lucru. 2 ochiuri împreună pe dos. 554 .

la începutul rîndurilor următoare. în „punct de semielastic”. însă inversat. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. de 48 ori cîte 1 ochi. Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. Umărul: Aici începem să formăm linia umărului scăzînd. începem să formăm linia umărului scăzînd: o dată 2 ochiuri. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri pe un umăr). Rămîn 36 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem acum într-un singur rînd. Rămîn 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. În acest punct scădem 14 ochiuri într-un singur rînd la mijlocul feţei. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 118 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor rumătoare: de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. Faţa: Montăm 152 ochiuri şi tricotăm la fel ca pentru la spate (avînd tot timpul 4 ochiuri în plus faţă de partea din spate) pînă la răscroiala gîtului. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. În total am crescut 40 ochiuri. La înălţimea totală de 56 cm. pe care o vom începe la 52 cm înălţime totală. 2½ şi lucrăm o manşetă de 8 cm înălţime. În continuare tricotăm 40 cm în înălţime cu modelul II. 555 . În total am scăzut 14 ochiuri. Continuăm cu modelul II drept pînă la înălţimea totală de 36 cm. Mîneca: Montăm 78 ochiuri pe andrele nr. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. de 12 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii.Spatele: Montăm 148 ochiuri şi tricotăm drept 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare. Am împărţit astfel lucrul în două părţi (a 56 ochiuri).

1959. şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. trasăm prin jeteuri cîte 1 şiret răsucit din 4 fire lînă galbenă şi 4 fire de lînă verde. Cornelia Both şi Martha Recht. Pe linia răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. “Tricotaje de mînă”. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos. Ed. Tehnică. 556 .După ce am călcat aburit părţile tricotate cu modelul II. Călcăm din nou şi încheiem la maşină.

andrele nr. 5 andrele de ciorapi. cît şi altor cerinţe. tricotat din lînă albă cu firul potrivit de gros.Pulover sport bărbătesc călduros – Model nr. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 106 cm. Model: 557 . corespunde atît sporturilor de iarnă. 69 Acest pulover simplu şi călduros. 2 1/2 şi 3. Furnituri: Circa 800 g lînă.

de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri. de 6 ori cîte 3 ochiuri. 558 . La înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. 2½ şi tricotăm 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. pînă la înălţimea totală de 39 cm. Avem 32 ochiuri. Restul vom tricota cu modelul din schemă. pe linia răscroielii gîtului.I. adică tot al 7-lea ochi îl lucrăm dublat: o dată din faţă. Lucrăm în continuare drept cu andrele nr. 2 ochiuri şi apoi de 3 ori cîte 1 ochi. Manşetele. Continuăm la fel lucrul cu cele 50 ochiuri de pe andreaua următoare. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. pe această linie. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoatre scădem la fiecare margine a lucrului: 3. Continuăm cu 50 ochiuri pe prima andrea. scăzînd la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. În ultimul rînd creştem 20 ochiuri. 3 şi modelul din schemă. Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Avem 130 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea de 22 cm de la începutul răscroielii mînecilor. o dată din spate. În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Astfel am împărţit lucrul pe două andrele. 2. începem răscroiala gîtului. scăzînd la începutul fiecărui rînd. elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. II. cîte 50 ochiuri pe fiecare andrea. Avem 150 ochiuri.

îndoim gulerul înăuntru sau în afară. 3 şi modelul II. creştem la fiecare margine a lucrului. 120 ochiuri şi tricotăm 16 cm în „punct de semielastic”. După dorinţă.Faţa: Tricotăm la fel ca la spate. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 13 ori). cu singura deosebire că la 18 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii. iar la înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii. 2½ şi tricotăm drept 7 cm în „punct de semielastic”. pe 5 andrele groase de ciorapi. în continuare. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. de 10 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. De jur împrejurul răscroielii gîtului ridicăm. La înălţimea totală de 46 cm. scăzînd de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare. Încheiem întrun singur rînd luînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. scăzînd pe linia răscroielii gîtului. Continuăm 38 cm cu andrele nr. de 7 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Călcăm aburit şi încheiem prin cusătură de mînă. de 50 ori cîte 1 ochi. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoarelor două rînduri cîte 9 ochiuri şi. însă inversat. Avem 98 ochiuri. scăzînd 26 ochiuri la mijlocul feţei. Rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. 559 . la începutul rîndurilor. Lucrăm fiecare parte separat. începem răscroiala gîtului. la începutul rîndurilor următoare. În ultimul rînd creştem 10 ochiuri (tot la al 6-lea ochi îl lucrăm dublat). formăm linia umărului. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. astfel încît să obţinem 118 ochiuri în total.

Mijlocul feţei se lucrează cu modelul următor: Pentru executarea acestui model sînt necesare 22 ochiuri. Repetăm o dată de la *. Furnituri: Circa 300 g lînă. apoi tot pe faţă cele 2 ochiuri de pe andreaua de rezervă. Lucrăm pe faţă următoarele 2 ochiuri (7 şi şi apoi lucrăm pe faţă ochiurile (5 şi 6) lăsate pe andreaua de rezervă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 4: acoperit. II. * 2 ochiuri ridicate nelucrate şi lăsate în faţa lucrului pe o andrea de rezervă. 2 şi 2½. ochiuri pe dos. 560 . se poate obţine o vestă frumoasă şi practică. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 98 cm. Rîndul 5: repetăm de la rîndul 1.Vestă bărbătească cu garnitură – Model nr. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 2 ochiuri pe dos. Repetăm o dată de la *. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. Model: I. Totul se lucrează în „punct de jerseu”. andrele nr. următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) le ridicăm pe o andrea şi le lăsăm în spatele lucrului. *8 ochiuri pe faţă. lungimea vestei 63 cm. lucrăm pe faţă ochiurile următoare (3 şi 4). 70 Aplicînd într-o altă variantă modelul cunoscut sub denumirea de „şarpe” sau „torsadă”. în „punct de elastic” şi în „punct leneş”. Rîndul 2: acoperit.

În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea (total 46 ochiuri) le vom lucra în „punct leneş”. Începînd din rîndulal 11-lea scădem la fiecare margine a lucrului astfel: 4. avînd grijă ca la mijlocul feţei să introducem în lucru modelul II. la marginea exterioară a lucrului tricotăm mereu 10 ochiuri în „punct leneş”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). astfel: lucrăm 54 ochiuri în „punct de jerseu”. în „punct de jerseu” şi modelul II. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. în punct de jerseu”. 2. 561 . avînd la mijloc 22 ochiuri cu modelul II. de 20 ori cîte 4 ochiuri. iar următoarele 2 ochiuri în „punct de jerseu” le lucrăm împreună pe faţă. În total am scăzut 26 ochiuri. cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). Avem 120 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 25 cm. 5 cm în înălţime. Continuăm pe andrele nr. În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea le vom lucra în „punct leneş”. 3. în total 80 ochiuri scăzute pe ambii umeri. Începînd din rîndul al 11-lea. iar restul de 100 ochiuri de la mijlocul rîndului le vom lucra în „punct de jerseu”. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. În total creştem 16 ochiuri. Continuăm lucrul pe prima andrea tricotînd 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” şi jumătate din modelul II (11 ochiuri). 2½ în „punct de jerseu”. o bucată de 23 cm în înălţime. Avem 120 ochiuri pe care le împărţim pe 2 andrele. urmează 22 ochiuri cu modelul II şi în continuare 54 ochiuri în „punct de jerseu”. 3. Avem 146 ochiuri. la începutul rîndurilor. în „punct de jerseu”. 1 ochiuri la începutul rîndurilor. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. crescînd la fiecare margine. scădem la fiecare margine astfel: 4. scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm 11 ochiuri cu modelul II. Rămîn la mijlocul spatelui 40 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. Continuăm lucrul pe andrele nr. iar restul spatelui (100 ochiuri).Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul I. în „punct de jerseu”. scăzînd astfel 1 ochi. 1 ochiuri. avînd grijă ca primele şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. 3. 2. 2½ o bucată de 23 cm înălţime. Avem 120 ochiuri cu care continuăm lucrul drept. cîte 60 ochiuri pe o andrea. În total creştem 16 ochiuri. Avem 146 ochiuri. În total am scăzut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine). 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. avînd grijă ca primele 10 şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. pe această linie.

scăzînd de 10 ori cîte 4 ochiuri. în „punct leneş”. iar bentiţa din jurul gîtului o coasem invizibil cu mîna. o bucată de lungimea corespunzătoare răscroielii gîtului şi încheiem scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd (pe aceeaşi parte pe care iniţial am crescut) pînă cînd terminăm ochiurile. 1959. crescînd cîte 1 ochi numai întro parte pînă cînd avem 10 ochiuri. Continuăm la el lucrul pe andreaua următoare. Tricotăm cu aceste 10 ochiuri. la începutul rîndului. Ed. Călcăm aburit. Cornelia Both şi Martha Recht. încheiem la maşină.Începem a forma linia umărului. cap în cap cu răscroiala gîtului. Bentiţa de la gît: Montăm pe o andrea de ciorapi 1 ochi şi tricotăm în „punct leneş”. “Tricotaje de mînă”. 562 . pe această linie. Tehnică. însă inversat.

3 cu modelul II (ochiul 563 . Urmează 6 ochiuri pe faţă. Andrele nr. II.Vestă cu mîneci. Continuăm cu andrele nr. Furnituri: Circa 500 g lînă de grosime mijlocie. 71 Această vestă este frumoasă şi practică. 2½. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. o dată luîndu-l din faţă. Mărimea: Lungimea vestei încheiată la nasturi circa 106 cm. Ochiul tricotat de 2 ori se socoteşte drept 1 ochi la numărătoare. atît pe faţa. o dată din spatele andrelei. Repetăm de la *. cu un model în dungi şi buzunare tăiate. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. cît şi pe dosul lucrului. Model: I. Aceste 2 rînduri se repetă. * următorul ochi se tricotează pe faţă de 2 ori. sau subţire luată în două. Spatele: Începem cu 127 ochiuri pe andrele nr. Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. 2½ şi 3. Tricotăm 3 cm cu modelul I. următoarele 2 ochiuri se tricotează împreună pe dos. Rîndul 2: 6 ochiuri pe dos. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). şi 4 nasturi. încheiată la două rînduri de nasturi – Model nr.

luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Tricotăm la ambele margini. atît pe faţa. Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. de 5 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii ete de 11 cm. drept înainte. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Umărul: Cînd spatele are 59 cm de la marginea de jos. cît şi pe dosul lucrului.începător şi cel care sfîrşeşte rîndul nu intră în model). La 4 cm de la tiv formăm prima pereche de butoniere. în aceeaşi împărţire cu ochiurile buzunarului de pe andreaua de rezervă. Vor fi 115 ochiuri. Partea stîngă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. scădem la cîte 2 rînduri. şi începînd de aici la ambele margini. tricotăm ochiurile căptuşelii. La marginea interioară. A doua pereche de butoniere vine la 11 cm deasupra primei perechi. Creştem la ambele margini ale lucrului. 564 . Buzunarul: La 10 cm de la tiv. 3. pînă la 19 cm. Pe alte andrele începem 36 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. la gît. Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarului lăsate pe andreaua de rezervă. 2½. creştem aici. tricotăm la începutul rîndului 14 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. tricotăm 21 ochiuri. la cîte 2 cm. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. tricotăm cu modelul II. din 5 ochiuri facem a doua butonieră. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. la 63 cm măsuraţi de la marginea de jos. şi lăsăm de o parte. pe faţa lucrului. Rămîn 105 ochiuri. Lăsăm lucrul de o parte. Vor fi 137 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri. Tricotăm 9 cm. Sfîrşim cu un rînd fără soţ. luăm 34 ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm restul de 42 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul I. După ochiul care începe rîndul. măsuraţi vertical. la începutul rîndurilor. încheiem la mijlocul rîndului 11 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. pînă se termină toate ochiurile. cu modelul II. la cîte 6 cm. Tricotăm 6 ochiuri de la începutul rîndului. din 5 ochiuri facem o butonieră. de 5 ori cîte 1 ochi. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi.

Tricotăm în „punct de elastic” un tiv la fel ca la spatele şi la faţa vestei. 3. şi începînd de aici la cîte 1½ cm. la cîte 2½ cm. Îndoim tivurile de jos şi le coasem pe dinăuntru. Încheiem. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. tricotăm şi aici 2 cm de tiv. Vor fi 111 ochiuri. aici. de 25 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 6 rînduri. Cînd mîneca are 48 cm de la marginea de jos.Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară are 19 cm de la marginea de jos. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. la începutul rîndului următor 8 ochiuri. creştem. La marginea interioară a feţei drepte ridicăm ochiurile pe andrele nr. La marginea de jos a răscroielii gîtului facem un mic colţ în tiv. şi începînd de aici mereu la cîte 4 rînduri. scădem la marginea exterioară. de 10 ori cîte cîte 2 ochiuri. de 18 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II cu andrele nr. Festonăm butonierele. 565 . de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Se lucrează invers şi fără butoniere. Mîneca dreaptă: Începem 75 ochiuri pe andrele nr. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. de 14 ori cîte 1 ochi. de 7 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la cîte 6 cm de 3 ori cîte 1 ochi. Între timp creştem la marginea dreaptă (cea exterioară). Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. la cîte 2 rînduri. la cîte 2 rînduri. Împreunăm cele două şuviţe cu o cusătură la mijlocul spatelui şi le coasem pe dinăuntru. scădem în rîndurile următoare. Umărul: La 59 măsuraţi de jos scădem la marginea exterioară. la începutul rîndurilor. 2½. coasem nasturii. Încheiem. o dată 3 ochiuri. 2½ şi anume: de la tivul îndoit pînă la mijlocul răscroielii gîtului circa 180 ochiuri. Tricotăm un tiv la fel şi la buzunare. Ridicăm şi la partea stîngă a feţei ochiurile în acelaşi fel. scădem aici. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm 2 cm cu modelul I. Rămîn 21 ochiuri. Creştem la ambele laturi ale mînecii. pe urmă. Fixăm cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. la 20 cm măsuraţi de la marginea de jos. măsuraţi vertical. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. de 34 ori cîte 1 ochi. o dată 7 ochiuri.

1959. Tehnică.“Tricotaje de mînă”. Ed. 566 . Cornelia Bith şi Martha Recht.

Rîndul 2 şi toate rîndurile pe dosul lucrului: se lucrează acoperit. Rîndul 5 şi 7: 3 ochiuri pe dos. * 3 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. Benţile de la răscroiala mînecilor şi banta care bordează feţele se lucrează în „punct leneş”. II. Centura din talie se lucrează în „punct de elastic”. * 3 ochiuri pe faţă. III. Rîndul 13 şi 15: 9 ochiuri pe dos. 72 Practică şi elegantă. 7 ochiuri pe dos. * 1 ochi pe faţă. andrele nr.Vestă bărbătească petrecută – Model nr. Rîndul 17 şi 19: 8 ochiuri pe dos. 2 şi 2½. 567 . 7 ochiuri pe dos. Model: I. 3 nasturi. Furnituri: Circa 300 g lînă de grosime mijlocie. 9 ochiuri pe dos. În faţă are două părţi încrucişate una peste alta. Mărimea: Lărgimea peste piept 100 cm. Repetăm de la *. Repetăm de la *. această vestă se lucrează din lînă maron. Repetăm de la *. cu următorul model: Rîndul 1 (pe faţa lucrului): 4 ochiuri pe dos * 1 ochi pe faţă. Spatele şi faţa se lucrează la fel. Rîndul 9 şi 11: la fel ca rîndul 1 şi 3. 9 ochiuri pe dos. Rîndul 3: ca rîndul 1. lungimea vestei 62 cm.

Împărţim apoi ochiurile pe două andrele. cu modelul III. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. cîte 53 ochiuri pe o andrea. iar în rîndurile următoare scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. însă inversat. pe diagonala A – B. Avem 106 ochiuri cu care continuăm drept încă 22 cm în înălţime. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm pe linia subraţului. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. o bantă de 10 cm înălţime. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Avem 146 ochiuri.65 m (începînd din punctul A). începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii. Pe această linie (a subraţului) vom creşte mereu cîte 1 ochi la 3 cm. Partea dreaptă a feţei: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Repetăm de la rîndul 1. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). Continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd la marginea interioară a lucrului. Continuăm cu andrele nr. 2½ o bucată de 24 cm înălţime. 2 şi tricotăm în „punct de elastic”. La marginea interioară a feţei.Rîndul 21 şi 23: se lucrează la fel ca rîndul 13 şi 15. o bantă de 10 cm înălţime. Am scăzut în total 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. Umărul: Începem să scădem linia umărului astfel: de 6 ori cîte 6 ochiuri şi încheiem. Răscroiala mînecii: Începem să scădem astfel: în rîndul 1 scădem cîte 12 ochiuri la fiecare margine. vom scădea cîte 1 ochi la 0. 568 . 2 şi lucrăm în „punct de elastic”. 2½ cu modelul III şi tricotăm 8 cm în înălţime. Continuăm pe andrele nr. Total creştem 16 ochiuri.

Le încheiem şi le coasem de mînă. Partea dreaptă a feţei se va prinde de elasticul din talie pe dedesubt cu o cheotoare. în lungimea pe care o măsoară vesta de jur-îmrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. În total scădem 20 ochiuri. Benţile de la răscroiala mînecii: Montăm 10 ochiuri pe andrele de ciorapi şi lucrăm în „punct leneş” două beţi de lungimea răscroielii mînecilor. Continuăm apoi drept pe această linie încă 24 cm (pe diagonala A – B continuăm a scădea mereu cîte 1 ochi la 0.65 cm). Banta din faţă: O lucrăm tot pe 10 ochiuri. apoi de două ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 569 . Umărul: Formăm linia umărului scăzînd cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe dosul lucrului. cu singura deosebire că începînd din al doilea rînd al elasticului şi pînă în punctul A.Răscroiala mînecii: La înălţimea de 24 cm de la terminarea elasticului. formăm 3 butoniere la distanţă de 3 cm între ele. cap în cap cu marginea răscroielii. Partea stîngă a feţei o executăm la fel. în „punct lenş”. cap în cap cu bordura vestei. Coasem banta prin cusături de mînă de jur-împrejurul acestei linii. inversat. începem să scădem răscroiala mînecii astfel: în rîndul întîi scădem 12 ochiuri. la marginea exterioară. Călcăm aburit şi încheiem la maşină.

6. Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. După aceea. andrele nr.Jachetă pentru băiat de 7 ani – Model nr. lucrăm acest al 8-lea ochi pe faţă. 570 . 73 Această jachetă încheiată la două rînduri de nasturi. Rîndul 3. îi dă un aer vesel şi copilăresc. chiar şi cele care înd rîndul precedent au fost ridicate. Repetăm de la *. 9 ochiuri pe faţă *. mutînd fluturaşii cu 5 ochiuri spre stînga. Rîndul 2. Repertăm de la *. * apoi ochiul al 8-lea îl ridicăm pe dedesubtul celor 5 fire trasate şi îl aducem prin faţa lor strîngîndu-le în mănunchi. Punctul întrebuinţat aici şi cunoscut de noi sub denumirea de „fluturaş”. 11: se lucrează toate ochiurile pe dos. 5 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţă. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. Mărimea: Lungimea jachetei 44 cm. Rîndul 12: 7 ochiuri pe faţă. 4. Model: I. cu marginile bordate de o garnitură maron. 6 nasturi. 2½. 10: * 5 ochiuri pe faţă. Furnituri: Circa 400 g lînă galbenă. cît şi pentru băieţi. 5. 7. 30 g lînă maron. II. 8. lucrată din lînă galbenă. Clapele buzunarelor şi banta care bordează marginile jachetei se tricotează în „punct leneş”. 9. Rîndul 1 (pe dosul lucrului): toate ochiurile pe dos. se potriveşte atît pentru fetiţe. Restul jachetei îl tricotăm cu modelul următor: executarea acetui model cunoscut sub denumirea de „fluturaş” necesită un număr de ochiuri divizibil cu 5.

571 . Cînd lucrul are 8 cm înălţime totală. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”. iar cele 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. vom forma buzunarul astfel: lucrăm primele 30 ochiuri (pe faţa lucrului). În continuare tricotăm drept 23 cm în înălţime cu lînă galbenă şi modelul II. în „punct leneş” 3 cm în înălţime. În total vom forma 3 perechi de butoniere la înălţime de 11 cm între ele (vertical). ridicăm următoarele 20 ochiuri pe o andrea de rezervă şi le lăsăm în faţa lucrului. scăzînd pentru fiecare umăr de 5 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Pe altă andrea lucrăm altă bucată de 5 cm înălţime. Pe o andrea de rezervă montăm 20 ochiuri din lînă galbenă şi lucrăm. o bucată de 5 cm înălţime. Acestea vor forma căptuşeala buzunarelor. Umărul: La înălţimea totală de 42 cm începem să formăm linia umărului. Lăsăm ochiurile pe andrea fără a le încheia. în total 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). în „punct de jerseu”. Spatele: Montăm 120 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. următoarele 2 ochiuri le scădem formînd prima butonieră. vom monta pe andrea alte 2 ochiuri (4 ochiuri pentru ambele butoniere) şi continuăm lucrul. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II încă 1 cm înălţime şi formăm 2 butoniere în acelaşi rînd astfel: tricotăm 2 ochiuri. tricotăm în continuare 10 ochiuri şi formăm a 2-a butonieră din 2 ochiuri. în continuarea primelor 30 ochiuri lucrate adăugăm una din andrelele de rezervă cu 20 ochiuri lucrate anterior (bucata pentru căptuşeala buzunarelor) şi le lucrăm şi pe acestea în continuarea primelor 30 ochiuri. apoi lucrăm ultimele 18 ochiuri de pe andrea.Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 94 ochiuri cu care lucrăm drept. În rîndul următor (de întors) în locul celor 2 ochiuri scăzute pentru fiecare butonieră. Continuăm lucrul drept pînă la înălţimea de 8 cm.

Tehnică. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. (concomitent cu începutul răscroielii mînecii) cîte 1 ochi la 3 rînduri (de 25 ori). Ed. 1959. în „punct leneş”. pe care o coasem de mînă împrejurul feţelor şi gîtului. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. coasem căptuşeala buzunarelor şi clapele şi încheiem la maşină. Coasem 6 nasturi. de 42 ori cîte 1 ochi. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. În total am crescut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Restul de 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. cele 20 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. formînd clapa buzunarului. inversat şi fără butoniere. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Mîneca: Montăm 64 ochiuri cu lînă maron şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. În total am scăzut 82 ochiuri (cîte 41 ochiuri la fiecare margine). Călcăm aburit. Executăm la fel partea stîngă a feţei. În total am scăzut 13 ochiuri şi au mai rămas 55 ochiuri cu care vom tricota drept pe această linie. iar la marginea interioară a feţei vom scădea. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. Clapa buzunarului: Lucrăm drept 2 cm în înălţime.Continuăm drept cu modelul II. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii. Umărul: Începem să formăm linia umărului. Pe 8 ochiuri din lînă maron tricotăm în „punct leneş” o bentiţă de circa 90 cm. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II şi tricotăm 26 cm în înălţime. o dată 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 572 . cu lînă maron. pînă la înălţimea de 42 cm. o dată 7 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. “Tricotaje de mînă”.

74 Acest cardigan frumos şi practic se tricotează într-un model pepit. Rîndul 3 (deschis): 1 ochi pe faţă. 40 cm (pentru copii de 9 – 10 ani). 573 . Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de elastic”. urmează 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. Restul se lucrează astfel: Rîndul 1 (închis): * 2 ochiuri pe faţă.Cardigan pentru băiat – Model nr. Rîndul 2 (închis): * ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe faţă. Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare închisă şi circa 150 g lînă de culoare deschisă. firul este în dosul andrelei. Model: I. III. cu benţi late. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul întîi. precum şi marginea buzunarului se lucrează în „punct de jerseu”. Repetăm de la *. II. Benţile pentru nasturi şi butoniere. 2½ şi 5 nasturi. Repetăm de la *. deasupra celor 2 ochiuri pe faţă din rîndul precedent. uni. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 82 cm. fără bantă. andrele nr. ridicăm 1 ochi. lungimea la mijlocul spatelui. tricotăm 2 ochiuri pe dos. luîndu-l din spatele andrelei.

10 cm. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea exterioară 7 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. Aceste 4 rînduri se repetă. Vor fi 104 ochiuri.Rîndul 4 (dechis): ca rîndul 2. Aici. la cîte 2 rînduri. cîte 4 ochiuri. Tricotăm 5 cm cu modelul I. la 41 cm măsuraţi de la marginea de jos. măsuraţi vertical. şi de aici la fiecare 1 cm. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 12 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Spatele: Începem cu 122 ochiuri în culoarea închisă. Răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 40 cm măsuraţi de la marginea de jos. şi de aici la cîte 2 cm. creştem aici. cu lînă de culoare închisă. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu el. de 6 ori cîte 1 ochi. vertical. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. 574 . Continuăm drept înainte. încheiem la mijlocul rîndului 8 ochiuri. Această margine continuă drept înainte. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. la ambele margini. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. Faţa: Începem cu 60 ochiuri. Umărul: Între timp. scădem la marginea exterioară. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. Rămîn 98 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu acesta.

întoarcem şi tricotăm pe faţă aceleaşi 10 ochiuri. La 3 cm de la marginea de jos formăm prima pereche de butoniere. În următorul rînd pe dos tricotăm 10 ochiuri. în total 5. Tricotăm 5 ochiuri de la margine. după montarea cardiganului. restul rămîne pe andreaua stîngă. ci îl ridicăm. Banta: Începem 31 ochiuri şi tricotăm în „punct de jerseu”. Buzunarul îl tivim în lăţime de 2 ochiuri şi îl coasem de faţa stîngă. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem o butonieră. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 15 ori cîte 1 ochi. începem şi răscroiala gîtului: scădem la marginea interioară. Continuăm această margine drept înainte. pe urmă mai tricotăm 3 cm. şi de aici la cîte 3 rînduri. de 24 ori cîte 1 ochi. ca banta să ajungă. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Călcăm părţile tricotate. scăzînd cîte 4 ochiuri. Buzunarul: Începem cu 28 ochiuri cu modelul III şi tricotăm 7 cm. de 34 ori cîte 1 ochi. atît. cu modelul II. În următorul rînd pe dos lucrăm cu toate ochiurile (am tricotat cîte 2 rînduri prescurtate. ridicăm 1 ochi. 575 . Cînd mîneca este de 34 cm măsuraţi de la marginea de jos. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem a doua butonieră apoi tricotăm 5 ochiuri. în acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. Tricotăm 6 cm cu modelul I. pe urmă continuăm cu modelul III şi creştem mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al optulea. formăm umărul. Repetăm încă de 5 ori de la * pe urmă tricotăm drept înainte. tricotăm tot aceste 10 ochiuri pe dos. din următorul rînd pe faţă tricotăm 10 ochiuri. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. întoarcem. pentru a obţine la spate rptunjirea benţii). de 6 ori cîte 2 ochiuri. Îndoim banta şi prindem în ea cele două feţe şi răscroiala gîtului. Umărul: Cînd lucrul are 41 cm de la marginea de jos. Ochiul al 16-lea (cel din mijloc) nu-l tricotăm pe faţa lucrului. Cînd banta este atît de lungă încît ajunge de la marginea de jos a feţii pînă la umăr. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. le montăm. tricotăm 4 ochiuri. cu lînă de culoare închisă. * tricotăm 8 rînduri drept înainte. din 6 ochiuri facem o butonieră. Încheiem. De-a lungul acestor ochiuri ridicate vom îndoi banta. Rămîn 16 ochiuri. luîndu-l din spatele andrelei. cu lînă de culoare închisă. Încheiem. Continuăm cu lînă de culoare închisă. ridicăm 1 ochi. vin la distanţă de 5½ cm una de alta.Răscroiala gîtului: Între timp. În următorul rînd pe faţă tricotăm 15 ochiuri. sfîrşim rîndul. Celelalte perechi de butoniere. la colţul de jos al celeilalte feţe. Vor fi 92 ochiuri.

576 . 1959. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed.

Gulerul şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. 75 Hăinuţa dreaptă şi largă este potrivită atît pentru băieţi. Continuăm cu andrele nr. În locul ultimul rînd pe dos. un fermoar care se poate deschide complet. Creştem la ambele margini. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul III. Vor fi 128 ochiuri. 2 şi 2½. 2.Hăinuţă închisă cu fermoar – Model nr. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului). bordo şi galbenă. de 6 ori cîte 1 ochi. 45 cm (pentru copii de 5 – 6 ani). 32 ochiuri = 10 cm cu modelul II. Model: I. 20 – 30 g lînă albastru deschis. Tricotăm 3 cm în culoare brună. tot în „punct de jerseu”. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. II. Mărimea: Lărgimea hăinuţei circa 82 cm. Faţa este tricotată întrun model suedez şi se închide cu un fermoar care se poate deschide complet. la cîte 4 cm. fără guler. andrele nr. 2½. Feţele se lucrează într-un model suedez după schema dată. Furnituri: Circa 400 g lînă brună. cît şi pentru fetiţe. 577 . lungimea la mijlocul spatelui. III. în „punct de jerseu”.

Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Umărul: Cînd faţa are 43 cm de la tiv. şi de aici la cîte 2 cm. pe urmă mai scădem la cîte 2 rînduri de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Umărul: Cînd spatele are 43 cm de la tiv. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 5 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. scădem la cîte 2 rînduri. la ambele margini ale lucrului. Tricotăm la marginea interioară drept înainte. 578 . de 6 ori cîte 1 ochi. şi de aici la cîte 2 cm. La marginea interioară. În locul ultimului rînd pe dos. o dată 6 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. la 45 cm de la tiv.Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm de la marginea de jos. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. cîte 6 ochiuri. Faţa: Începem cu 63 ochiuri pe andrele nr. pe urmă continuăm cu modelul suedez. Rămîn 104 ochiuri. creştem aici. în rîndul următor. de 3 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea exterioară. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. Rînduirea dungilor cu modelul suedez este arătată de numerotarea schemei. Tricotăm cu modelul III. Vor fi 69 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri şi 6 ochiuri. scădem la cîte 2 rînduri. cînd marginea interioară este de 44 cm de la marginea de jos. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm măsuraţi vertical. Vor fi 110 ochiuri. Urmăm această margine drept înainte. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 53 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 10 ori cîte 5 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. 2 cu lînă brună. la cîte 2 rînduri. de 3 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea exterioară. Tricotăm drept înainte. pînă se termină toate ochiurile. 6 ochiuri. Răscroiala mînecii: După ce am tricotat 28 cm de la tiv. la cea exterioară creştem la cîte 4 cm. lîngă gît. creştem la marginea exterioară. Răscroiala gîtului: Între timp. Aici.

de 8 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 16 ochiuri. de 34 ori cîte 1 ochi. 579 . Îndoim feţele în lăţime de 2 cm şi coasem fermoarul. 2 benţi în culoare brună. Continuăm cu andrele nr. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Călcăm puternic părţile tricotate şi le asamblăm. atît de lungi cît marginea interioară a feţelor. Încheiem. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. în culoare brună. pe andrele nr. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Tricotăm. Vor fi 92 ochiuri. Cînd mîneca are 30 cm de la marginea de jos. în „punct de jerseu”. Cu aceste benţi acoperim panglica de bumbac a fermoarului. de 2 ori cîte 6 ochiuri. cu lînă brună. 2½. la ambele margini ale lucrului.Cealaltă parte a feţei: Se tricotează în sens opus. şi pe dos cele tricotate pe dos. de 15 ori cîte 1 ochi. Creştem la cîte 1½ cm. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. 2. începînd pe 5 ochiuri. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe andrele nr. cu modelul III. scădem la începutul rîndurilor următoare. 2 şi tricotăm 8 cm cu modelul I.

Cornelia Both şi Martha Recht. 580 . 1959.“Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică.

Furnituri: Circa 300 g lînă gri. Restul. 2½. Repetăm de la *. 581 . 1 ochi pe faţă. să fie lucrat pe dos şi anume la mijlocul celor 3 ochiuri lucrate pe dos. Model: I. Modelul este identic pe ambele părţi ale lucrului. Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. II. 1 ochi pe faţă. Măsura: 38 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Mărimea: Pentru băiat de 8 – 9 ani. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. Linia întrebuinţată poate fi gri sau bleumarin. 1 ochi pe faţă *. andrele nr. Necesită mai multe ochiuri decît alte modele. Vom avea grijă ca întotdeauna în rîndurile de întors ochiul care în rîndul anterior a fost lucrat pe faţă.Pulover pentru băiat de 8 ani Acest original pulover pentru băiat de 8 – 9 ani este foarte uşor de executat. * 3 ochiuri pe dos. Platca din faţă se lucrează în „punct de jerseu”. cu următorul model: Rîndul 1: * 3 ochiuri pe dos.

Faţa: O lucrăm la fel ca şi spatele pînă la înălţimea totală de 36 cm. cu modelul II. iar pe linia răscroielii gîtului. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri. scădem cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă cîte 1 ochi la sfîrşitul rîndurilor pe dos. 2½ şi tricotăm 33 cm în înălţime cu modelul II. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 8 ochiuri şi de 2 ori cîte 10 ochiuri. însă inversat. de 3 ori cîte 8 ochiuri şi o dată 10 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. cu care tricotăm mai departe 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) şi apoi continuăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. Mîneca: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. cresscînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. Am format astfel tivul răscroielii gîtului pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri.Spatele: Montăm 132 ochiuri pe andrele nr. iar pe o andrea de rezervă lăsăm 30 ochiuri. Umărul: De aici începem să formăm linia umărului. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. În total am scăzut 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la un umăr) şi au mai rămas 32 ochiuri la mijlocul spatelui. ridicînd 40 ochiuri pe dosul lucrului (sub platca din faţă). 582 . Am scăzut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 100 ochiuri cu care tricotăm în continuare pînă la înălţimea totală de 42 cm. şi tricotăm în acelaşi fel. Continuăm lucrul pe prima andrea cu 70 ochiuri în „punct de jerseu” astfel: pe linia răscroielii mînecii tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 42 cm. de 40 ori cîte 1 ochi. Aici împărţim lucrul în două părţi. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. 2½ şi tricotăm drept 27 cm înălţime. astfel: pe prima andrea luăm 70 ochiuri. cînd începem să formăm linia umărului. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine).

Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. pe fir drept. “Tricotaje de mînă”. 583 . Ed. La marginea interioară a plătcii aplicăm pe dos un tiv din ţesătura de lînă sau mătase.Călcăm aburit platca lucrată în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă. 1959. de aceeaşi culoare ca puloverul.

77 Scăderile vizibile ale mînecilor raglan formează garnitura acestui pulover. 2. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. tăiate. lungimea la mijloul spatelui. andrele nr. tricotăm următoarele rînduri astfel: 584 . 2 şi 2½ . Tricotăm 5 cm cu modelul I. cu modelul II. Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm cu modelul II. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 82 cm. cu andrele nr. Vor fi 130 ochiuri. cu lînă în culoarea contrastantă. Răscroiala mînecii raglan: Cînd spatele este de 28 cm de la marginea de jos. Elasticul din talie. de la gît şi manşete în „punct de elastic”. Creştem la ambele margini. Furnituri: Circa 320 g lînă în culoarea de fond şi circa 50 g lînă într-o culoare contrstantă. 2½. de la manşete şi de la gît se tricotează într-o culoare contrastantă. Model: I. Continuăm în culoarea de bază. fără elasticul de la gît. de 47 cm (pentru copii de 6 – 7 ani). Descrierea scăderilor la mîneca raglan este dată în text. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. cu mînecă raglan – Model nr.Pulover pentru băiat. Cele două buzunare sînt înguste. şi 4 andrele de împletit ciorapi. la cîte 3 cm. II. Elasticul din talie. de 7 ori cîte 1 ochi.

o scădere spre stînga. Urmează o scădere spre dreapta. 1 ochi pe faţă. modelul II. 2 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. Încheiem. tricotăm în următorul rînd. Următorul rînd se tricotează astfel: ochiul de la margine. La marginea interioară scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. Tricotăm 4 rînduri pe faţă în culoarea contrastantă. pînă rămîn 6 ochiuri pe andreaua stîngă. Continuăm în culoarea de fond. Dăm drumul deodată celor 3 ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre stînga). Vor fi 136 ochiuri. La marginea exterioară nu mai scădem. 15 ochiuri pe faţă. Faţa: Începem cu 124 ochiuri. Creştem la ambele margini. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. la 6 cm de la elasticul din talie. Rîndul 2: pe dos. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim întîi bucata din dreapta. Continuăm rîndul pe faţă pînă rămîn 9 ochiuri pe andreaua stîngă. 1 ochi pe faţă. luîndu-l din spatele andrelei (nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă) apoi următorul ochi pe faţă.Rîndul 1: ochiurl începător. pe urmă tricotăm al treilea ochi pe faţă. Repetăm aceste 4 rînduri încă de 22 ori. 2 ochiuri pe dos. la fel ca înainte. tricotăm al doilea ochi pe faţă. Buzunarul: Între timp. 1 ochi pe faţă. 1 scădere spre dreapta. Rămîn 38 ochiuri. pe andrele nr. 1 ochi pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. 2 ochiuri pe dos. tot din spatele andrelei şi abia acum primul ochi pe faţă. şi ochiul care încheie rîndul. acestea le luăm pe o andrea de rezervă. Rîndul 4: pe dos. pe faţa lucrului. Cu cele 29 ochiuri următoare tricotăm din nou 4 rînduri în culoarea 585 . 2½. luat din faţa andrelei. încheiem următoarele 14 ochiuri. Tricotăm următoarele 38 ochiuri şi le trecem pe altă andrea de rezervă. 1 ochi pe faţă. pe urmă al doilea şi abia acum dăm drumul deodată celor trei ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre dreapta). 2 ochiuri pe dos. continuăm rîndul pe faţă. 1 ochi lungit tricotat din 3 ochiuri. 1 ochi pe faţă. Lucrăm cu cele 29 ochiuri următoare. Rîndul 3: ochiul începător. 2 ochiuri pe dos. Elasticul din talie se lucrează la fel ca la spate. mereu la cîte 3½ cm. apoi tricotăm primul ochi. o scădere spre stînga. de 6 ori cîte 1 ochi.

La începutul celor două rînduri următoare scădem cîte 2 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. Împreunăm şi cusăturile laterale şi cele ale antebraţului. 2½ în culoarea de fond. 586 . în culoarea contrastantă. la cîte 3 rînduri 1 ochi. Tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. Lăsăm de o parte. Răscroiala gîtului: Între timp. Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarelor. Cu alte andrele începem în culoarea contrastantă 33 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. în „punct de jerseu”. Creştem la ambele margini la cîte 1½ cm. pînă se termină toate ochiurile. şi pe dos cele tricotate pe dos. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe 3 andrele nr. Răscroiala mînecii raglan: Cînd faţa ete de 28 cm măsuraţi de la marginea de jos. Mai tricotăm încă o bucată la fel. Coasem cu aceeaşi lînă. în culoarea contrastantă. Continuăm cu cele 15 ochiuri rămase după al doilea buzunar. la marginea interioară. scădem. începînd cu al nouălea rînd după împărţirea ochiurilor. 2 de împletit ciorapi şi tricotăm 2½ cm cu modelul I. 2. la 35 cm măsuraţi de la marginea de jos. Cînd mîneca este de 34 cm de la marginea de jos. lîngă gît. scădem partea de sus a raglanului după indicaţiile date pentru raglanul din spate. Călcăm bucăţile tricotate.contrastantă. împărţim ochiurile în două. scădem la cîte 2 rînduri cîte 1 ochi. Asamblăm cusăturile raglanului. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Lăsăm lucrul de o parte. La marginea exterioară continuăm cu garnitura de scăderi. Încheiem. aşezînd marginile cu rîndurile ochiurilor de lanţ una lîngă cealaltă. În faţă. tricotăm ochiurile căptuşelii. bineînţeles acum în culoarea de fond. pentru a obţine unghiul colţului. o dată cealaltă margine. la întîlnirea celor două andrele. scădem raglanul la fel ca la spate. prinzînd o dată una din margini. Mîneca: Începem cu 66 ochiuri pe andrele nr. Luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. de 19 ori cîte 1 ochi. astfel că ne rămîn 29 ochiuri. sfîrşind cu un rînd de faţă. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Vor fi 104 ochiuri. Încheiem. pînă rămîn 12 ochiuri la mijloc. Prindem marginile înguste ale benţilor buzunarelor şi cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor.

1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos.Vestă care se poartă peste bluză sau peste rochie – Model nr. se lucrează tot în „punct de jerseu”. Marginea interioară a feţelor în „punct leneş”. Rîndul 11: 2 ochiuri pe dos. ochiul următor se lucrează pe faţă. 4. Furnituri: Circa 200 g lînă. 2½. Tricotată în „punct de jerseu”. 2½. 1 ochi pe dos. Rîndul 2. 3. 6. 1 ochi pe faţă. Rîndul 12: acoperit. 587 . 1 ochi pe dos. III. Spatele se lucrează în „punct de jerseu”. 2 nasturi. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. iar cele două părţi din faţă care sînt identice. 7. 1 ochi ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului. cu modelul următor: Rîndul 1. 1 ochi pe faţă. are feţele bordate cu un model simplu şi original. 78 Această vestă se lucrează cu lînă roşie sau gri şi se încheie la două rînduri de nasturi. Se armonizează plăcut cu orice fel de bluză din material ecosez sau cu buline. andrele nr. 1 ochi pe faţă. 5. urmează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua ajutătoare din spate şi care se lucrează astfel: 1 ochi pe dos. apoi se lucrează pe faţă ochiul ridicat pe prima andrea ajutătoare. Model: I. andrele nr. 10 (pe dosul lucrului): acoperit. II. 1 ochi pe dos. Banta. următoarele 3 ochiuri se ridică nelucrate pe o andrea ajutătoare şi se lasă în spatele lucrului. şi care a fost lăsat în faţa lucrului 2 ochiuri pe dos. 8. 9 (pe faţa lucrului): 2 ochiuri pe dos.

Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm cu 47 ochiuri pe prima andrea. Măsurile indicate în text pentru înălţimea lucrului vor fi considerate de la sfîrşitul tivului (neglijăm tivul). la fiecare margine a lucrului. pe linia bordurii. Tricotăm în continuare 18 cm în înălţime. În total creştem 18 ochiuri. Pe linia care formează bordura feţei. la distanţă de 12 cm între ele (orizontal). pe această linie. Începem linia umărului scăzînd la începutul fiecărui rînd. În rîndul următor (pe faţa lucrului) vom tricota toate ochiurile pe dos. Tricotăm astfel drept 3 cm şi formăm 2 butoniere. vom scădea la distanţă de 20 ochiuri de la marginea bordurii înspre interiorul lucrului. scăzînd răscroiala gîtului astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare. Încheiem. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei: Montăm 66 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. de 3 ori cîte 3 ochiuri. astfel: primele 10 ochiuri (pe faţa lucrului) se lucrează în „punct leneş”. cîte 1 ochi la 1 cm. adică vom lucra ochiul 20 şi 21 împreună. 588 . Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Urmează 3 cm drept. iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. 2½ şi tricotăm drept 12 rînduri în „punct de jerseu”.Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. cu care vom continua pînă la linia umărului. de 7 ori cîte 2 ochiuri. Împărţim lucrul în mod egal pe 2 andrele. urmează 9 ochiuri cu modelul III. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 118 ochiuri. Această bantă va forma tivul spatelui. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm pe linia subraţului (în total am crescut 9 ochiuri). cîte 4 ochiuri de 4 ori. Tricotăm drept 20 cm în înălţime. Acest fel de a scădea va continua invariabil. însă inversat. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 3 ochiuri. După terminarea tivului începem cu modelul III. de la butonieră pînă la umăr.

Continuăm drept pe această linie 22 cm în înălţime.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm vom începe răscroiala mînecii. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. La o vestă roşie se potriveşte o lizieră neagră. Umărul: Lăsăm pe o andrea de rezervă cele 19 ochiuri de la bordură şi încheiem restul ochiurilor formînd linia umărului. iar la o vestă gri. 589 . Se poate face lizieră şi din aceeaşi lînă cu vesta. întoarcem bentiţa pe dosul vestei şi o tivim cu puncte invizibile. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. însă inversat şi fără butoniere. avînd grijă ca la marginea interioară să continuăm a scădea invariabil. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Pentru bordura răscroielii mînecilor vom tricota. Descălcăm. Continuăm să tricotăm 10 cm în înălţime cu cele 19 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi încheiem. Formăm astfel o lizieră de ½ cm în jurul răscroielii mînecilor. din lînă subţire de o culoare asortată şi o vom coase la maşină pe faţa vestei. scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. o lizieră roşie sau neagră. o bentiţă lată de 3 cm. în „punct de jerseu”.

Tehnică.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. 1959. 590 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful