Ghid de tricotat

Tricotul se lucrează cu un fir neîntrerupt de lînă sau bumbac cu andrele (cîrlige), luînd forme diferite. Atunci cînd se lucrează cu o fîşie dreaptă, tricotul se poate face cu două andrele; cînd vrem să obţinem un obiect de formă circulară vom tricota cu cinci andrele sau cu o andrea circulară. 1. Materialul. Se poate tricota cu lînă, bumbac, mătase sau fire sintetice. Spre deosebire de firul de bumbac, firele din lînă şi din materiale sintetice trebuie depănate uşor (larg) pe degete, nu pe hîrtie, pentru a nu pierde elasticitatea. Firul de bumbac poate fi înfăşurat strîns pe hîrtie. Firul rezultat dintr-un tricotaj deşirat (desfăcut) trebuie spălat înainte de a fi întrebuinţat din nou (vezi punctul 12). Firele de bumbac se spală cu sodă şi eventual se pot fierbe dacă bumbacul este alb. Pentru vopsitul lînii sau al bumbacului se întrebuinţează coloranţi speciali, adaugînd (la fiert) puţină sare şi oţet. Firele sintetice se spală şi se vopsesc după instrucţiuni speciale. Este bine să întrebuinţăm pe cît posibil fire de bună calitate. Chiar dacă sunt mai scumpe, firul de calitate mai bună este mai spornic, mai durabil şi lucrul finit are un aspect mai frumos. 2. Andrelele. Pot fi de metal, de material plastic sau de os; pot fi ascuţite la ambele capete sau numai la un singur capăt. Andrelele ascuţite la ambele capete se întrebuinţează pentru executarea obiectelor circulare, ciorapi, mănuşi etc. Andreaua circulară este formată din două capete ascuţite din metal, de aproximativ 6 – 8 cm lungime, unite între ele cu un arc format dintr-o sîrmă spirală. Această andrea serveşte la executarea obiectelor mari, ca rochii şi fuste, care se lucrează dintr-o singură bucată. Andrelele au diferite numere. Ele trebuie să se potrivească firului cu care lucrăm. Dacă tricotăm un fir de lînă subţire cu andrele groase, se obţine o împletitură rară şi se va întinde, iar dacă întrebuinţăm andrele subţiri la un fir prea gros se obţine o împletitură prea strînsă. Trebuie încercat mai întîi ce andrele se potrivesc firului pe care-l avem. 3. Montarea ochiurilor pe andrele Înseamnă executarea primelor ochiuri cu care începem lucrul. Montarea ochiurilor se face cu două andrele, astfel: se lasă un fir de rezervă de lungimea aproximativ corespunzătoare numărului de ochiuri care sunt de montat. Se înfăşoară apoi firul care vine de la ghem pe degetul arătător stîng, iar firul de rezervă se prinde între degetul mic şi cel inelar şi se face cu el o buclă destul de largă pe degetul mare. Se prinde firul din afară al buclei cu andreaua din mîna dreaptă şi se trage prin buclă firul de pe degetul arătător stîng. Se dă drumul buclei şi se strînge ochiul pe cîrlig. Formăm cu firul de rezervă o nouă buclă pe degetul cel mare şi procedăm în acelaşi fel montînd numărul necesar de ochiuri. De asemenea, putem monta ochiurile pe două andrele, după aceea scoatem o andrea şi lucrăm primul rînd pe faţă, luînd ochiurile din spatele andrelei. Dacă tricotăm ciorapi sau mănuşi, unde elasticitatea rîndului începător este importantă, tricotăm ochiurile pe ambele andrele deodată, lucrînd în punct elastic: 1 pe faţă, 1 pe dos, 2 pe faţă, 2 pe dos.

1

4. Ochiuri. Prin diversitatea modului de a lucra ochiurile pe andrele se formează diferite modele. Dăm mai jos denumirea şi modul de executare. Ochiul pe faţă. Trecem andreaua din mîna dreaptă prin firul din faţă al ochiului şi apucăm firul liber, apoi îl tragem prin ochi formînd astfel un alt ochi care rămîne pe andreaua din mîna dreaptă. Ochiul pe dos. Aşezăm firul liber pe andreaua din mîna stîngă în faţa ochiului pe care îl lucrăm; trecem andreaua din mîna dreaptă prin ochi, prin spatele firului şi apucăm firul liber trăgîndu-l pe dos; formăm astfel un ochi pe dos. Fiecare ochi lucrat pe faţă se vede pe dos pe partea cealaltă a lucrului, iar ochiul lucrat pe dos se vede pe faţă pe partea cealaltă a lucrului. Ochiul crescut. Pentru a creşte în timpul lucrului numărul ochiurilor montate iniţial, montăm la începutul rîndului unul sau atîtea ochiuri cîte avem de crescut sau tricotăm primul ori ultimul ochi de două ori, o dată din faţă şi o dată din spatele andrelei. Pentru creşterea pe parcursul rîndului, ridicăm firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă şi îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei (firul trebuie sucit pentru a nu rămîne un gol). În sfîrşit, numărul de ochiuri se poate creşte şi prin jeteuri. Ochiul scăzut. Pentru reducerea numărului de ochiuri lucrăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos, de la dreapta la stînga, sau de la stînga spre dreapta, după model. Dubla scăzătură (din 3 ochiuri obţinem 1 ochi) se execută astfel: ridicăm ochiul 1 nelucrat, lucrăm împreună ochiul 2 şi 3, apoi tragem ochiul 1 peste ochiul rezultat din scăderea ochiului 2 şi 3. Scădere la începutul sau sfîrşitul rîndului: tricotăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos (după model), adică lucrăm primele sau ultimele două ochiuri deodată. Scădere pe parcursul rîndului: poate fi diferită: a) Spre dreapta: tricotăm două ochiuri pe faţă; b) Spre stînga: ridicăm 1 ochi, tricotăm ochiul următor pe faţă şi-l trecem prin ochiul ridicat; c) Pe dos: tricotăm două ochiuri împreună pe dos. (Dacă nu se aminteşte altceva în text, atunci întrebuinţăm la scăderea unui ochi, scăderea spre dreapta; la scăderea mai multor ochiuri, adică la încheierea unui rînd de ochiuri, întrebuinţăm scăderea spre stînga, dar atunci nu ridicăm un ochi, ci trecem ochiul tricotat prin ochiul lucrat anterior). Ochiul ridicat. Ridicăm pe andreaua din mîna dreaptă ochiul următor de pe andreaua din mîna stîngă fără a-l lucra, trecînd firul liber prin spatele sau prin faţa ochiului, după model. Primul ochi se tricotează în fiecare rînd, luîndu-l din spatele andrelei, ultimul ochi se ridică numai, cu firul aşezat în faţa ochiului. Sau: ridicăm primul ochi, luîndu-l din spatele andrelei, cu firul aşezat în faţa ochiului, iar ultimul ochi îl tricotăm pe faţă sau pe dos, după cum cere modelul. 5. Diferite denumiri de împletituri şi expresii întrebuinţate în cursul cărţii: Punct leneş: toate rîndurile pe faţă. Punct de jerseu: 1 rînd pe faţă, 1 rînd pe dos.
2

Punct de elastic: tricotăm 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. În rîndurile următoare, tricotăm ochiurile aşa cum se prezintă, adică cele pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile pe dos le lucrăm tot pe dos. Punct semielastic: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. În rîndul următor ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile care apar pe dos le lucrăm pe dos. De notat că ochiurile care în rîndul anterior au fost pe faţă vor apărea acum pe dos şi invers. Punct de orez: rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos, cel pe dos se tricotează pe faţă. Variaţiile punctului de orez sunt: punctul de orez lungit şi punctul de orez mare. Descrierea lor este dată la modelul respectiv. Tricotăm drept: înseamnă că pe această porţiune nu scădem şi nici nu creştem. Se repetă de la *: repetăm motivul sau felul de a tricota de la prima * pînă la ultima *, pînă la sfîrşitul rîndului sau de atîtea ori de cîte ori ne prescrie îndrumarea din text. Ridicăm 1 ochi: împungem în ochiul următor prin spatele andrelei, ca şi cum am vrea să tricotăm un ochi pe dos, şi trecem ochiul fără a-l tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. Firul rămîne în faţa sau în dosul andrelei, după indicaţia din text. Patent: punctul de tricotaj care permite o elasticitate mai mare, de exp. punctul de elastic şi punctul de semielastic. Un ochi trasat: tricotăm ochiul 1 şi ochiul 2 pe faţă; trecem ochiul 1 peste ochiul 2 obţinînd astfel o scădere. Punct de tighel: punctul care imită tighelul din croitorie. Punct de ţesătură: punctul care imită ţesătura obişnuită. Un jeteu: înfăşurăm firul în jurul andrelei, trecîndu-l din faţă spre spate. Acoperit: ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar cele care apar pe dos le lucrăm pe dos (în rîndul precedent au apărut invers). 6. Tricotarea modelelor în mai multe culori (suedeze): Lucrăm în punct de jerseu şi tricotăm atîtea ochiuri dintr-o culoare, cîte se văd pe schemă. Firul neîntrebuinţat îl trecem pe dosul lucrului mai departe, în aşa fel ca să nu strîngă împletitura. La schimbarea culorilor, aşezăm firele în cruce pe dosul lucrului, ca să nu se formeze un gol. Înaintăm de jos în sus şi citim de pe schemă rîndurile pe faţă de la dreapta la stînga, iar cele pe dos de la stînga spre dreapta. 7. Brodatul modelelor colorate. Deseori nu tricotăm modelul colorat, ci îl brodăm pe fondul „în punct de jerseu”. În asemenea cazuri, împunsăturile de ac iau forma ochiurilor pe faţă.

3

8. Împletitura cu model după schemă. Cînd tricotăm un model dintr-o singură culoare, citim schema la fel ca la modelele în culori, înaintînd de jos în sus, citind rîndurile fără soţ de la dreapta spre stînga, cele cu soţ de la stînga spre dreapta. Semnele înseamnă aici ochiuri pe faţă şi pe dos, nu culori. 9. Tricotarea modelelor dantelate. Aceste modele se tricotează de asemenea după schemă. Schema arată unul dintre motive, care se repetă atît în lăţime, cît şi în înălţime. Cifrele din dreapta şi din stînga arată rîndurile. Dacă lucrăm drept (cu două andrele), citim rîndurile fără soţ (pe faţa lucrului) de la dreapta spre stînga, iar cele cu soţ (pe faţa lucrului) de la stînga spre dreapta. Cînd lucrăm în cerc, citim fiecare rînd de la dreapta spre stînga. Schema ne arată cum tricotăm modelul. Eventualele semne (steluţe) indicate pe lîngă numerele rîndurilor, arată în care rînd se schimbă începutul motivului cu care începem rîndul şi sfîrşitul motivului cu care isprăvim rîndul. La modelele dantelate, ca de altfel în general, nu se consideră ochiul cu care începem şi cu care sfîrşim rîndul. În fiecare rînd ridicăm ultimul ochi aşezat în faţă, fără a-l tricota, iar primul ochi îl lucrăm pe faţă, luîndu-l din spatele andrelei. Cînd tricotăm modele dantelate, trebuie să numărăm ochiurile deseori, avînd grijă să nu sporească sau să scadă fără rost. Prescurtările şi explicaţiile semnelor le dăm la sfîrşitul acestui capitol. 10. Butoniera orizontală. Tricotăm de la începutul rîndului atîtea ochiuri cîte prescrie textul. Pe urmă încheiem 4 – 6 ochiuri sau şi mai multe, după mărimea nasturelui. În rîndul următor montăm deasupra ochiurilor scăzute tot atîtea ochiuri cîte am încheiat în rîndul anterior. 11. Butoniera verticală. Acolo unde dorim să facem butoniera împărţim ochiurile, lăsînd o parte pe o andrea de rezervă şi tricotînd partea cealaltă atît de înaltă cît de mare dorim să fie butoniera. Apoi lucrăm cu alt ghem şi partea lăsată şi partea lăsată pe andreaua de rezervă, după aceea luăm iar toate ochiurile pe o andrea şi urmăm cu lucrul după tipar. 12. Pregătirea lînii după desfacerea împletiturii. După ce am deşirat lucrul înfăşurăm lîna în jurul unei scînduri şi o legăm cu un fir de altă culoare sau cu o bucăţică de sfoară, apoi o luăm de pe scîndură şi o legăm încă în 2 – 3 locuri. Spălăm lîna în apă călduţă (lîna nu se spală niciodată în apă fierbinte) cu săpun care să nu conţină sodă. Dacă lîna este aspră (chiar dacă nu este nouă) punem puţin bicarbonat de sodiu în apă, dar numai dacă lîna nu este vopsită. Pentru limpezirea lînii, întrebuinţăm apă de aceeaşi temperatură, în care am turnat puţin oţet. Stoarcem lîna, o atîrnăm şi legăm de partea de jos o greutate, care să o întindă. În felul acesta, lîna va deveni ca nouă. 13. Mărimea. După ce am ales modelul, stabilim mărimea. În primul rînd luăm măsura persoanei. Foarte importante sunt circumferinţa pieptului, lăţimea spatelui, lungimea mînecii şi lărgimea taliei. Aceste măsuri dau „mărimea”. Măsura nu trebuie niciodată luată prea fix. Alegem tipul care corespunde aproximativ măsurilor luate, confruntăm însă fiecare măsură în parte, îndreptînd-o acolo unde nu se potriveşte. Cifrele tiparelor indică centimetri.
4

14. Tiparul. Trebuie să pregătim tipare în mărime naturală. Trecem măsurile date în desenul mic, cu ajutorul unui centimetru şi al unei linii, pe hîrtie de împachetat sau de jurnal. Trecem tot ce se vede în tiparul mic, apoi tăiem după contur diferitele piese ale tiparului din hîrtie. 15. Măsura. Tricotăm mai întîi o bucată de probă. Începem pe 30 – 32 de ochiuri şi tricotăm 5 – 6 cm. Călcăm uşor (fără a întinde bucata tricotată în vreo direcţie), măsurînd cîte ochiuri corespund la 5 cm în lăţime şi cîte rînduri corespund la 5 cm în înălţime. Dacă ştim de exemplu că 15 ochiuri şi 24 rînduri = 5 cm, atunci 30 de ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm. Aceasta este „măsura”. Dacă din împletitura noastră vin mai multe ochiuri la 10 cm decît în descriere, atunci trebuie să începem lucrul nostru proporţional pe mai multe ochiuri. Dacă vin mai puţine ochiuri pe 10 cm, atunci începem lucrul proporţional pe mai puţine ochiuri. Putem calcula exact pe cîte ochiuri să începem, dacă înmulţim numărul centimetrilor de la marginea de jos a tiparului nostru cu numărul ochiurilor „măsurii”, făcînd după aceea împărţirea cu 10. În orice caz, adăugăm 2 ochiuri pentru ochiurile de la începutul şi sfîrşitul rîndurilor. Înălţimea totală înseamnă numărul de centimetri începînd (vertical) de la montajul ochiurilor pînă în punctul considerat. Împletitura trebuie măsurată şi în timpul lucrului. Dacă se spune în text: „măsurat de jos”, să măsurăm mereu de la marginea de jos şi la mijlocul rîndurilor, fără a aşeza lucurul pe masă. 16. Călcatul. După ce am tricotat toate bucăţile, le aşezăm – fiecare în parte – cu faţa în jos pe tiparul corespunzător, le fixăm cu ace de gămălie inoxidabile şi le călcăm – dacă nu s-a dat altă îndrumare – cu o cîrpă udă. În prealabil însă însăilăm cap la cap butonierele, deschizătura buzunarelor şi fenta lăsată pentru fermoar. 17. Montajul. Însăilăm bucăţile călcate, le încercăm şi le îndreptăm dacă este nevoie. Coasem la maşină sau de mînă, avînd grijă să nu încreţim sau să întindem cusăturile. Îmbrăcămintea pentru copii trebuie cusută cu mîna, întrebuinţînd şi pentru cusut firul din care s-a împletit. 18. Susţinerea cusăturilor. Dedesubtul benţilor cu nasturi şi butoniere coasem, dacă avem posibilitatea, benţile înguste de mătase sau panglică, ca să nu se întindă. La cusăturile de la umăr punem pe dinăuntru o bentiţă îngustă. 19. Butonierele. Festonăm de jur împrejurul butonierelor în „punct de butonieră”, cu firul din care am împletit, prinzînd totodată şi bentiţa sau panglica. 20. Păstrarea obiectelor tricotate. În timpul verii să avem grijă de lucrurile noastre tricotate. Ele trebuie să fie curate, deoarece
5

moliile distrug mai cu seamă părţile unsuroase şi pătate. Să aşezăm hîrtie unsă cu terebentină între lucrurile de lînă puse la păstrare, aerisindu-le de mai multe ori în timpul verii. “Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

6

Operaţii de finisare a tricotajelor
1. Călcatul pieselor tricotate După ce au fost lucrate toate piesele unei jachete, pulover etc., ele se calcă cu atenţie pentru a nu le deforma în timpul călcatului. În acest scop se lasă fierul la priză să se încălzească bine şi se aşază pentru călcat, fiecare piesă pe tiparul respectiv după care s-a lucrat. Pentru a nu se deplasa piesa tricotată se prinde de tipar cu ace de gămălie. Se calcă cu o cîrpă udă, cu fierul încins bine. Se presează uşor fără să se apese cu putere pentru a nu deforma împletitura, mai cu seamă atunci cînd aceasta prezintă un model în relief. După ce s-a călcat, piesa se lasă 2 – 3 ore să se usuce, aşa cum este prinsă pe tipar, pentru a se păstra forma corectă. Persoanele care au experienţă în acest gen de lucru de mînă, pot călca piesele şi direct pe masă, fără să mai fie prinse de tipar. În acest caz, se calcă cu mare atenţie răscroiturile şi marginile pentru a nu le întinde. 2. Asamblarea peiselor tricotate După ce au fost călcate şi după ce s-au uscat bine de umezeala imprimată la călcat cu cîrpa udă, piesele se asamblează. Se prind întîi cu ace, apoi se însăilează cu o cusătură rară. Însăilarea se face cu un fir de aţă albă sau, dacă tricotajul este alb, cu un fir de aţă colorat deschis (roz, bleu). Se prind întîi umerii, apoi cusătura de subraţ, şi se face o probă pe corpul persoanei pentru care s-a lucrat. Cusătura de pe umeri, chiar de la însăilat, se face pe partea din faţă, astfel încît umărul părţii din spate să fie susţinut cu 1-2 cm, pentru a se da lărgime şi oarecare rotunjime spatelui. Acest lucrul este necesar îmbrăcării corecte a omoplaţilor şi mişcărilor libere ale corpului. Cusăturile de subraţ se însăilează astfel încît să corespundă lungimile la faţă cu cea de la spate. Dacă totuşi una dintre părţi este ceva mai lungă, atunci diferenţa trebuie lăsată sus, la răscroitura mînecii, nu se lasă la marginea de jos. Plusul apărut la răscroitura mînecii de la cusătura laterală nu se taie în nici un caz, ci se ia în cusătură, cînd se montează mîneca. După ce s-a făcut prima probă şi se constată că nu sînt corecturi de lărgime, se definitivează cusătura de umăr şi cea laterală. Se obişnuieşte ca aceste cusături să se execute manual cu un ac mare şi cu fir de lînă, din care este lucrat şi obiectul tricotat. Se face o cusătură deasă (tighel) care este elastică şi foarte rezistentă. Dacă se trage la maşină, cusătura nu rezistă la purtat, tricotajul fiind foarte elastic, iar cusătura de maşină rigidă. La cusătura de pe umăr se prinde un şiret (extrafor) de o lungime egală cu lungimea umărului de pe tipar, pentru a se menţine dimensiunea umărului în timpul solicitării la purtat.
7

În continuare, se montează gulerul (dacă modelul are guler) şi mîneca, după ce s-a încheiat cusătura. Se montează mîneca întîi în ace cu gămălie. La montarea mînecii trebuie potrivite cele două cusături ale mînecii şi ale subraţului. Cusătura de însăilare a mînecii se face pe partea de interior al corpului tricotajului, nu pe mînecă, deoarece mîneca la partea de sus pe umăr se susţine puţin, pentru a îmbrăca frumos umărul. 3. Montarea gulerului Montarea gulerului se face în felul următor: Se înseamnă întîi jumătatea gulerului, apoi jumătatea răscroiturii gîtului şi se prinde în ace, începînd de la mijloc către capete. Se însăilează şi apoi se probează pe corp. Se fac corecturile dacă sînt necesare şi se definitivează cusăturile aşa cum s-a procedat şi la celelalte cusături. Este bine ca la cusătura de la guler să se prindă un şiret (extrafor) pentru a nu ceda în timpul purtării şi pentru a nu se lărgi cusătura. Extraforul trebuie să fie de aceeaşi culoare cu produsul. Cînd s-au terminat cusăturile, produsul se mai calcă o dată, dar numai la cusături, se calcă pe dos cu cîrpa udă. Dacă unele margini ale cusăturii s-au imprimat şi se cunosc pe faţă, se calcă uşor cu cîrpă udă şi pe faţă. Este bine ca după ce este gata complet produsul tricotat, gata confecţionat şi călcat, să se aşeze întins pe o masă pentru a se relaxa fibrele. După 3 – 4 ore se poate pune într-un sertar, în scrin sau pe un raft în şifonier pentru a se păstra pînă la purtare. Obiectele tricotate (jachete, rochii, pulover etc.) nu se pun pe umeraşe pentru a nu se deforma. 4. Fixarea nasturilor Nasturii se cos pe semnele date în dreptul butonierelor. Darea semnelor pentru nasturi la o jachetă, rochie etc. se face cu ace de gămălie sau cu un fir de aţă. Nasturii se cos rezistent, cu un picioruş pentru a nu forţa marginile din faţă la încheiat. Firul cu care se cos nasturii trebuie să fie de aceeaşi culoare cu obiectul şi cu nasturii. Nasturii constituind şi un ornament pentru obiectul la care se pun, trebuie să fie potriviţi ca formă, culoare şi mărime. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966

8

Cîteva operaţiuni de tricotare
Tricotarea unui obiect include o serie de operaţiuni care, prin ansamblul lor, conduc la realizarea completă a obiectului respectiv. Printre acetea se enumeră: 1. Creşterea şi micşorarea numărului de ochiuri Tricotarea după tipar ca şi tricotarea diferitelor modele necesită creşterea sau micşorarea numărului de ochiuri. Creşterea numărului de ochiuri se poate realiza prin ridicarea firului orizontal dintre 2 ochiuri pe andreaua dreaptă. Se tricotează luîndu-l din spatele andrelei stîngi (Fig. 16). Firul se suceşte ca să nu se formeze un gol. Acest procedeu se foloseşte la tricotarea unor modele.

- Tricotarea primului şi a ultimului ochi de 2 ori, o dată luat din faţă şi o dată luat din spatele andrelei din mîna stîngă (Fig. 17, a şi b), adică o dată lucrat pe dreapta şi o dată spre stînga. Acest procedeu se foloseşte cînd e necesar să se adauge cîte un singur ochi de fiecare parte, după un anumit număr de rînduri, sau să se adauge ochiuri într-un rînd, la anumite intervale. - Executarea unui jeteu cu andreaua dreaptă se face printr-o mişcare dinspre dreapta spre stînga, pe sub firul cu care se lucrează şi care se trece de la stînga spre dreapta. Apoi se tricotează ochiul următor. - Tricotarea a 3 ochiuri în unul singur, se face astfel: se tricotează la început 1 ochi pe faţă, apoi fără să se scoată de pe andrea, se face un jeteu şi se tricotează din nou 1 ochi pe faţă. Cele 3 ochiuri obţinute se scot de pe andreaua din mîna stîngă (Fig. 18)

9

- Montarea pe andrea a 2 sau mai multe ochiuri din firul cu care se lucrează se vede în Fig. 19. Acest procedeu se foloseşte la lărgirea tricotului cu cîteva ochiuri pe margini, după cerinţele tiparului şi la tricotarea butonierelor şi a tăieturilor pentru buzunare. Micşorarea sau scăderea numărului de ochiuri se realizează prin: - Tricotarea a 2 sau 3 ochiuri împreună, pe faţă sau pe dos, după cum cere lucrul. Pentru aceasta se introduce andreaua de la dreapta spre stînga deodată în 2 sau 3 ochiuri, care se tricotează împreună. - Tricotarea pe faţă a ochiului mărginaş şi a ochiului următor se face împreună şi se scot de pe andreaua stîngă. Ochiul obţinut se trece din nou pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor. Operaţiunea se repetă după cerinţele tiparului respectiv. Acet procedeu se aplică şi la încheierea ochiurilor. 2. Încheierea ochiurilor După terminarea tricotării este necesar să se încheie ochiurile pentru ca să nu se deşire. În acest scop se tricotează astfel: Se scoate ochiul mărginaş, iar ochiul următor se tricotează pe faţă şi apoi se trece prin ochiul mărginaş. În acest fel pe andreaua din mîna dreaptă rămîne un singur ochi. Se tricotează pe faţă ochiul următor care se trece şi el prin ochiul aflat pe andreaua din dreapta. Operaţiunea se repetă pînă cînd pe andrea rămîne ultimul ochi, prin care se trece firul ce vine de la ghem, apoi firul se scoate de pe andrea, se înnoadă şi se rupe. 3. Marginea dreaptă Ochiurile de pe margine nu se lucrează cînd se tricotează diferite detalii. Aceste ochiuri, numite şi ochiuri mărginaşe, se scot de pe andreaua din mîna stîngă pe andreaua din mîna dreaptă, fără să se tricoteze (Fig. 20). Ultimul ochi din rînd se tricotează întotdeauna pe dos. În acest fel, marginile

10

tricotului sînt drepte. Acest procedeu se foloseşte la marginea jachetelor, a gulerului etc.

Pentru obţinerea unei margini „în bucle” primul ochi se scoate, iar ultimul ochi se tricotează pe faţă. Marginea obţinută nu se lărgeşte uşor şi de aceea este foarte indicată pentru marginile de cusătură (la linia de subraţ, la mîneci etc.). 4. Marginea încheiată Această margine se foloseşte îndeosebi la linia de umăr, care se lucrează în linie înclinată. Pentru obţinerea acestei linii, se procedează astfel: La tricotarea umerilor nu se lucrează toate ochiurile pînă la sfîrşitul rîndurilor, ci se lasă netricotate 3 – 5 ochiuri, după cerinţele tiparului. După aceasta tricotul se întoarce pe dos, lăsînduse şi aici acelaşi număr de ochiuri netricotate. Operaţiunea se repetă de cîte ori o cere tiparul pentru formarea umărului. Cînd umărul este gata, se tricotează încă o dată toate ochiurile, după care se încheie. În felul acesta se obţine o linie armonioasă. Dacă s-a proceda prin încheierea obişnuită a ochiurilor, ar rezulta o linie în formă de scară, fapt care ar duce la neajunsuri în finisarea cusăturii de pe linia de umăr. 5. Tricotarea butonierelor Butonierele se pot face pe linie orizontală sau verticală. Butoniera orizontală se execută la o anumită distanţă de linia de margine a tricotului. În acest scop se tricotează de la începutul marginii atîtea ochiuri cît sînt indicate în model, apoi se încheie 5 – 6 ochiuri, după marginea nasturelui, după care se continuă tricotarea următoarelor ochiuri. La rîndul următor se montează pe andrea deasupra ochiurilor încheiate, un număr corespunzător de ochiuri, iar în continuare se tricotează ochiurile pînă la margine. Acest procedeu se foloseşte şi la executarea buzunarelor. Butoniera verticală: se tricotează locul butonierei între 2 ochiuri acolo unde indică modelul. În locul stabilit se împart ochiurile lăsînd la o parte pe andreaua stîngă, iar altă parte se trec pe o andrea de rezervă. Se tricotează apoi separat ochiurile de pe ambele andrele, folosind alt ghem de lînă pentru ochiurile de pe andreaua de rezervă. După ce s-a tricotat o porţiune înaltă cît dimensiunea necesară lungimii butonierei, se trec toate ochiurile pe o singură andrea şi se continuă lucrul după cerinţele tiparului. Indiferent de poziţia pe care o ocupă butoniera, la sfîrşit ea se
11

adică într-o singură culoare. ele cerînd atenţie numai la tehnica execuţiei modelului repectiv. în jurul butonierei. În acest scop fondul tricotajului se execută cu „punct de jerseu”. Apoi separat se începe căptuşeala buzunarului pe un număr de ochiuri echivalent cu deschizătura buzunarului. o bentiţă pe fir drept. Tricotarea modelelor în culori se face cu fire de diferite culori. iar punctul de broderie va urmări forma ochiurilor de pa faţa tricotajului. Aceste modele pot fi executate din fire uni. în aşa fel încît să nu strîngă împletitura. ca să nu se scadă sau să se sporească ochiurile nejustificat. Altfel nu se poate executa modelul în bune condiţiuni. sau din fire divers colorate. Modelele colorate care se pot tricota sînt modelele pentru „chilim” şi pentru „puncte în cruce”. Modelele uni sînt mai uşor de executat. Unele obiecte tricotate. Tricotarea modelelor colorate. 6. se introduc ochiurile căptuşelii în dreptul ochiurilor încheiate pentru buzunar şi apoi se continuă lucrul. prezintă garnituri din modele executate în diverse culori. La tricotarea acestor modele e necesară o atenţie sporită şi un control asupra numărului de ochiuri. Firele neîntrebuinţate se trec pe dosul lucrului mai departe. Pentru rezistenţă se aplică pe dos.festonează de jur împrejur cu fir de lînă folosind „punctul de butonieră”. după cerinţele modelului. Tricotarea modelelor Tricotarea modelelor din borduri sau din contextul tricotajului se execută după anumite modele alese după modă şi gust. fiind singurul punct care se pretează la executarea modelelor în culori. efectuat cît mai des. pot fi compacte sau dantelate. 12 . Aceste fire se tricotează în alternanţe cu firul culorii de fond. Ele pot fi în două sau mai multe culori. Modelele colorate cer o dublă atenţie. adică atît la tehnica execuţiei modelului. Aceste desene se copiază pe hîrtie milimetrică sau cu pătrăţele mai mari şi se colorează. mai ales articolele de sport şi cele de copii. Tricotarea modelelor în culori se face în „punct de jerseu”. Tricotarea modelelor dantelate: modelele dantelate se obţin din diverse combinaţii a ochiurilor lucrate pe faţă şi pe dos cu jeteurile făcute după anumite modele. La schimbarea culorilor se încrucişează firele ca să nu se formeze goluri. cît şi la îmbinarea firelor colorate după cerinţele modelului. indiferent dacă sînt uni sau divers colorate. Modelele colorate pot fi şi brodate pe ochiurile tricotate. care să susţină şi marginea butonierei. Executarea modelului se începe de la bază spre vîrf sau spre marginea superioară a modelului. Modelele. executînd din fiecare atîtea ochiuri cît cere modelul. Buzunarul: pentru executarea buzunarului se procedează astfel: se încheie ochiurile pe o distanţă egală cu deschizătura ce urmează s-o prezinte buzunarul. În paginile ce urmează se vor prezenta cîteva indicaţii în legătură cu tricotarea modelelor colorate şi a celor dantelate. După ce se tricotează o porţiune egală cu înălţimea ce urmează s-o prezinte buzunarul.

În fiecare rînd. 13 . Ed. Ana Popescu.În general. 1966. la toate modelele. Tehnică. la început. iar la sfîrşitul rîndului. se ridică primul ochi fără a-l tricota şi următorul se tricotează pe faţă luîndu-l din spatele andrelei. indiferent dacă sînt compacte sau dantelate. ultimul ochi se lucrează luat pe dos. “Tricotaje de mînă”. la numărătoarea ochiurilor nu se include ochiul cu care se începe şi se sfîrşeşte rîndul – adică ochiurile mărginaşe.

potrivind cu nodul făcut pe lungimea firului să se aşeze în spatele degetului arătător. cînd tricotajul nu prezintă o altă garnitură pe margine. 3) cu care se trage firul către degetul mare. apoi se ia firul de pe degetul arătător şi se trage prin bucla care se formează pe degetul mare (Fig. Montarea ochiurilor se poate face în două feluri: cu firul dublu. Capătul liber al firului dublu se trece după degetul mare şi cel arătător al mîinii stîngi. Acest calcul variază după grosimea firului de lînă şi a andrelelor cu care se execută tricotajul respectiv. Se repetă operaţiunea pînă se completează numărul necesar de ochiuri. socotind 1 – 2 cm pentru fiecare ochi. după care se scoate una din andrele şi se trece la tricotarea primului rînd de ochiuri. 4). Pentru montarea ochiurilor cu fir dublu se îndoaie firul de lînă dublîndu-l pe distanţa calculată pentru montarea numărului necesar de ochiuri şi se înnoadă uşor capătul liber al firului pe firul ce se deşiră de pe ghem. 14 . de jos în sus între degetul mare şi cel arătător. cuprind diferite operaţiuni de lucru. după care bucla se scoate de pe degetul mare şi se strînge formîndu-se primul ochi. indiferent de piesa şi modelul ce urmează a se tricota. Montarea ochiurilor pe andrele Se deşiră firul de pe ghem atît cît să dubleze firul cu care trebuie să se monteze ochiurile. 2). sau cu firul simplu. Cu mîna dreaptă se trec pe sub fir. 1.Diferite puncte de tricotare Tricotajele. Capătul liber al firului dublu şi firul de pe ghem se ţin în palmă sub celelalte trei degete (Fig. două andrele strînse la un loc (Fig. Cu vîrful andrelelor se prinde firul de pe degetul mare.

se va socoti un rînd şi ceva mai mult de jumătate. iar pentru fiecare cm de lungime a tiparului. firul se trece pe după degetul mare. 8 : 5 = 1. În acest caz se va obţine: 10 : 5 = 2 – deci 2 ochiuri pe cm.6 – deci un ochi şi ceva. În cadrul acestei măsurători se numără ochiuriule montate şi ochiurile tricotate. adică un rînd şi mai mult de jumătate de 1 cm. prinzîndu-l dinspre interiorul mîinii. Numerele obţinute se împart la 5 şi se află numărul ochiurilor pe cm de lungime. De aici rezultă că pentru fiecare cm de lăţime a tiparului. se vor monta pe andrea 2 ochiuri.După ce se calculează lungimea necesară pentru montarea ochiurilor de la punctul fixat. Stabilirea numărului necesar de ochiuri Pentru stabilirea numărului necesar de ochiuri pe cm2 de tricot se execută o mostră de probă din lînă cu andrelele cu care urmează a se tricota obiectul respectiv. 5). Operaţia se repetă pînă se montează toate ochiurile necesare (Fig. formînd astfel primul ochi. De exp: în 5 cm2 se află 10 ochiuri puse pe andrea şi 8 ochiuri tricotate pe verticală. În acest scop se montează 15 – 20 de ochiuri şi se lucrează 6 – 7 cm din modelul stabilit. iar firul dinspre ghem se fixează înfăşurîndu-l pe degetul arătător. 15 . Se calcă împletitura. 2. Pe sub firul trecut pe degetul mare se întorc andrele dinspre exterior şi se ia bucla desemnată de firul trecut pe după deget. după care se măsoară 5 cm în lungime şi 5 cm în lăţime (adică pe verticală). tricotat pe verticală.

Primul ochi este ochiul imediat următor după ochiul mărginaş.Ochi pe faţă lucrat pe stînga. apoi se repetă operaţiunea de tricotarea ochiurilor pe dos. cere o margine cu o elasticitate accentuată. Aceste ochiuri poartă numele de ochiuri mărginaşe. tricotarea primului rînd se face luînd ochiurile direct de pe ambele andrele pe care au fost montate. Ochiurile montate pe andrele se pot tricota în diferite feluri. iar modul cum sînt lucrate ochiurile de pe andrea imprimă un anumit aspect modelului ce se execută. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua dreaptă prin faţa ochiului. Cu acest procedeu ochiurile se micşorează prin întinderea firului de lînă respectiv. de aceea ele nu intră în calculul numărului ochiurilor ce trebuie montate pe andrea. Procedeul se repetă pînă la terminarea rîndului. Tricorarea ochiurilor Modul de tricotare a primului rînd de ochiuri. . Acestea au rolul să menţină marginea dreaptă. În acest scop se va ţine lucrul în mînă ca şi la tricotarea ochiurilor pe faţă. Pe andreaua din mîna dreaptă se scoate ochiul mărginaş netricotat. este determinat de modelul ales şi de gradul de elasticitate ce trebuie să prezinte linia de margine a lungimii obiectului respectiv. Tricotarea ochiurilor pe dos se face atfel decît ochiurile pe faţă. În mîna dreaptă se ţine andreaua liberă cu care se tricotează. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua prin spatele ochiului.Ochi pe faţă lucrat pe dreapta (Fig. 3. . Tricotarea ochiurilor se poate face astfel: Ochiuri lucrate pe faţă. Firul cu care se lucrează se trece pe andreaua din mîna stîngă şi se aşază pe faţa ochiului următor. ca şi a rîndurilor următoare. mănuşile etc. în funcţie de cerinţele modelului repectiv. întrucît primul şi ultimul ochi de pe andrea nu se lucrează. Dacă însă tricotajul respectiv. cum sînt ciorapii. iar firul de lînă ce vine de la ghem se înfăşoară pe degetul arătător al mîinii stîngi. Prin acest procedeu ochiurile rămîn la mărimea lor iniţială. Ochiuri lucrate pe dos. Acesta este procedeul obişnuit de tricotare a ochilor pe faţă. Ochiul mărginaş se trece pe andreaua din mîna dreaptă fără să fie tricotat. Andreaua din mîna dreaptă se trece prin primul ochi dinspre dreapta spre stînga pe sub firul cu care se lucrează tricotînd ochiul după una din variantele următoare: 16 . fapt care îngăduie o elasticitate mărită.La montarea ochiurilor pe andrele se vor monta 2 ochiuri în plus. Dacă se cere o elasticitate redusă. Pentru tricotarea ochiurilor se procedează astfel: Andreaua cu ochiurile montate se ia în mîna stîngă. Ochiurile pot fi tricotate pe faţă sau pe dos. Ochiul tricotat se scoate de pe andreaua din mîna stîngă şi se trece pe andreaua din mîna dreaptă. 6). După operaţiunea de montarea a ochiurilor se începe lucrul. Pe andreaua din dreapta se scoate apoi ochiul mărginaş fără să fie tricotat. tricotarea primului rînd de ochiuri se începe după ce se scoate una din andrelele pe care s-au montat ochiurile.

După ce se prinde firul se trage şi ochiul format se scoate de pe andreaua din mîna stîngă. se tricotează împreună două ochiuri înaintera jeteului şi două ochiuri după jeteu. În felul acesta se realizează un jeteu simplu sau dublu. Dacă însă e necesar să se păstreze numărul iniţial de ochiuri..Ochi pe dos lucrat pe stînga. numărul ochiurilor de pe andreaua din mîna dreaptă sporeşte mereu. se execută între două ochiuri – unul aflat pe andreaua din dreapta şi altul pe andreaua din stînga. 17 .Ochiul pe dos lucrat pe dreapta (Fig. Se ridică un ochi procedînd astfel: se introduce andreaua dreaptă în ochiul următor prin patele andrelei stîngi şi se trece ochiul fără a se tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. Aceste ochiuri se execută prinzînd firul cu andreaua din mîna dreaptă.Jeteul (Fig. de jos în sus. Se combină appoi tricotarea ochiului următor. după cerinţele modelului. Acesta este procedeul obişnuit de tricotarea ochiurilor pe dos. de sus în jos. după cerinţele modelului. Prin tricotarea jeteurilor. . Firul de lînă rămîne în faţa sau în spatele andrelei. 7).Ochi ridicat. Aceste ochiuri se lucrează prinzînd firul cu andreaua dreaptă. . . procedînd astfel: Se trece firul în jurul andrelei din dreapta înfăşurîndu-l o singură dată sau de două ori printr-o mişcare pornind de la stînga spre dreapta apucînd firul din faţă spre spate.

. 1 rînd pe dos. adică ochiurile care apar pe faţă se lucrează pe faţă. manşetelor. Această operaţiune se repetă într-un rînd de cîte ori o cere modelul. Modelul obţinut este cel mai simplu model cu faţa netedă. de pe andreaua stîngă. se tricotează ochiul următor pe faţă şi apoi se trece prin ochiul ridicat. De remarcat este că un rînd de – punct leneş – care formează rîndul este alcătuit din 2 rînduri tricotate cu ochiurile pe faţă.Ochiuri de acoperire. se tricotează cu toate rîndurile pe faţă. Acest ochi se execută tricotînd primul şi al doilea ochi pe faţă şi apoi se trece primul ochi prin ochiul al doilea. . care permite mularea perfectă pe corp şi împletitura nu se rulează. însă este modelul cel mai greu de executat. iar cele care apar pe dos. după cum s-a arătat. 10) cunoscut şi sub numele de „punct de ciorap” se tricotează 1 rînd pe faţă. Acest punct asigură tricotajului o elasticitate specială. Prin îmbinarea ochiurilior divers tricotate. marginilor etc. se lucrează pe dos. întrucît solicită multă atenţie în tricotarea ochiurilor care trebuie să fie egale şi la fel de 18 . 9) denumit şi punct simplu. . adică atît rîndul 1 cît şi rîndurile următoare.Ochi scăzut. 4. Diferite puncte de tricotare Diversitatea modelelor de tricotaje depinde. se pot realiza diferite modele de tricotaje. Punctul de jerseu (Fig.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ (pe faţa lucrului) se tricotează pe faţă. Punctul leneş (Fig. adică: . se lucrează numai cu ochiuri pe faţă.Ochi trasat. Acest ochi este scăzut peste cel următor. Modelul care se formează este acela de „rips” şi este folosit în tricotarea gulerelor. Se tricotează ochiurile în forma în care apar pe andrea. fapt care are ca rezultat formarea diferitelor puncte de tricotaj. de o întreagă gamă de variaţii în modul de a monta şi a lucra ochiurile de pe andrele. cum sînt cele descrise în continuare. În acest scop se ridică un ochi pe andreaua dreaptă.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ (pe dosul lucrului) se tricotează pe dos. .

Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ se lucrează pe faţă (ochiurile se iau din spatele andrelei). 19 . alternînd pînă la sfîrşitul rîndului.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ: 1 ochi pe dos. gulerelor.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ: 2 ochiuri pe faţă. iar ochiurile pe dos se lucrează tot pe dos. Ambele feţe sînt identice. 2 ochiuri pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. . Punctul de elastic (Fig. pînă la sfîrşitul rîndului. 2 ochiuri pe faţă.Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ se lucrează pe dos. 13) se tricotează astfel: . 12) se tricotează ca şi punctul de elastic. Elasticul poate fi tricotat şi alternînd 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. . sau 3 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Acest punct se foloseşte la obiectele de sport. adică ochiurile pe faţă se lucrează pe faţă. Punctul de elastic în relief (Fig. Ambele feţe ale elasticului şi semielasticului sînt identice. manşetelor etc.larg lucrate. 11) se tricotează astfel: .1 ochi pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Punctul de jerseu răsucit se tricotează astfel: . Punct de semielastic (Fig. cu deosebirea că se lucrează cîte 1 ochi pe faţă şi 1 ochi pe dos.Rîndul 2 şi următoarele se tricotează ochiurile aşa cum se prezintă. Cea mai neînsemnată greşeală în execuţia lor este vizibilă şi strică aspectul general al tricotului. . Punctele de elastic şi semielastic se folosesc pentru tricotarea marginilor. 3 ochiuri pe dos.

.Punctul de orez (Fig.Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă se lucrează 1 ochi pe faţă. . 14) se tricotează astfel: . 15) se tricotează astfel: . cel pe dos se lucrează pe faţă. pînă la sfîrşitul rîndului. 20 .Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos. iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndurile 2 şi 3 se repetă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. . Punctul de orez alungit (Fig.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos.

luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă din afară spre interior. Ed. toate ochiurile. . şi se lucrează mai departe modelul respectiv. Dacă brida se face peste 6 ochiuri. . se ridică ochiul următor. ochi care se trece din nou pe aceeaşi andrea.Rîndul 2: pe dos. Aceste 4 rînduri se repetă. Punctul pentru bridă se tricotează peste un număr de ochiuri. 21 . “Tricotaje de mînă”.Rîndul 3: deasupra ochiului ridicat se lucrează 1 ochi pe faţă. iar deasupra ochiului pe faţă se ridică 1 ochi.Primul ochi se montează pe andrea luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă dinspre interior spre exterior. alternînd pînă la capăt. . se prinde firul de lînă şi se lucrează 1 ochi.Rîndul 4: pe dos.Al doilea ochi se montează pe andrea. Aceste 2 ochiuri se repetă şi astfel se obţine o margine frumoasă ce se face mai ales la tricotajele fine.Punctul de ţesătură se lucrează astfel: . 1966. Prin acest ochi se scoate apoi primul ochi de pe andreaua stîngă. Punctul de fantezie este alcătuit din 2 ochiuri şi se lucrează astfel: . .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. se introduce andreaua din mîna dreaptă între ochiurile 6 şi 7. toate ochiurile. Tehnică.

Pentru executarea unui obiect tricotat. Tehnică. dreptunghiuri. tiparul respectiv se decupează pe liniile de contur. Pe aceste tipare se vor călca piesele tricotate.) pentru care decuparea tiparului se face pe hîrtie dublă îndoită pe linia de mijloc a tiparului. Ana Popescu. Ele se desenează în general pe jumătate. pătrate etc. cu care se notează liniile sau diversele puncte. Liniile de contur ale tiparului reprezintă liniile pe care se execută cusăturile obiectului respectiv. iar liniile orizontale indică lăţimea tiparului. cu deosebirea părţilor care se tricotează întregi (spate. creion. în general. gumă. 22 . “Tricotaje de mînă”. Pentru o orientare uşoară şi exactă în desenarea tiparelor se folosesc diferite litere în ordine alfabetică. în cadrul cărora se folosesc şi unele linii ajutătoare.Desenarea tiparelor Tiparele reprezintă diferitele părţi ce alcătuiesc un anumit obiect de îmbrăcăminte. 1966. guler etc. mîneci. linie şi panglică metrică. Ed.. lungimea tiparului. care vor fi fixate cu ace cu gămălie. Ca să se poată desena cu uşurinţă. Liniile verticale indică. tiparele se încadrează în diverse figuri geometrice ca unghiuri. Pentru desenarea tiparelor e nevoie de hîrtie.

Modul de luare a măsurilor este în general acelaşi pentru toate vîrstele. iar cele de grosime se iau petrecînd panglica metrică din faţă spre spate. Pentru luarea măsurilor sînt necesare o panglică metrică (centrimetru) şi un şiret lung de circa un metru. rochii etc. în direcţia omoplaţilor.Luarea măsurilor Măsurile sînt de trei feluri: a. talie. Pentru desenarea tiparelor. care se iau înconjurînd corpul în divere regiuni (bust. aşa cum se va indica la tiparul respectiv. Măsurile de lungime se iau în general pe partea din spate a corpului. măsurile se folosesc întregi sau pe fracţiuni. Măsuri de lăţime. Măsurile se iau lejere şi se notează întregi. b. 23 . sau din talie în jos. din care nu se foloseşte decît măsura de lăţime a spatelui şi care se ia de la un braţ la altul. jachete etc. care se iau pe linie verticală. începînd de la vertebra a 7-a cervicală (nodul cefei) pentru bluze. Măsuri de lungime. Măsuri de grosime.). Înainte de a se trece la luarea măsurilor. c. cu excepţia copiilor pînă la 2 ani. se potriveşte corpul într-o ţinută corectă şi se fixează talia cu un şiret îngust. pentru care se folosesc măsuri anume stabilite.. pentru fuste. şold etc.

Lungimea fustei. 1. la 1/3 din lungimea spatelui. se ia în mijlocul spatelui din talie şi pînă unde se doreşte a se stabili lungimea respectivă. 1). 4. se ia de la un braţ la altul. 3.Măsurile necesare construirii unui tipar sînt în general următoarele (Fig. trecînd panglica metrică pe lîngă gît şi coborînd apoi pînă în mijlocul feţei pînă în talie. 2. Lăţimea spatelui. Lungimea spatelui pînă la talie. Lungimea feţei pînă în talie. trecînd cu panglica metrică peste partea cea mai dezvoltată a omoplaţilor. 24 . pînă în talie. se ia de la nodul cefei şi pînă în talie. se ia tot de la nodul cefei.

se vor folosi din măsurile enumerate. Pentru luarea acestei măsuri se îndoaie în unghi drept spre faţă. 11. iar numitorul arată distanţa dintre şold şi talie. puloverului sau jachetei. Măsura aceasta se ia în partea cea mai dezvoltată a abdomenului şi a şoldurilor pentru fuste şi rochii. Această măsură se ia înconjurînd încheietura mîinii cu panglica metrică. 12. Lungimea mînecii. “Tricotaje de mînă”. Grosimea bustului. Pentru desenarea diferitelor tipare. Ed. Grosimea încheieturii mîinii este necesară pentru mînecile lungi. Măsurile trebuie luate corect întrucît de exactitatea lor depinde reuşita tiparelor. 6. Grosimea taliei. numai măsurile tiparului respectiv. 1966. care indică linia de talie. se ia înconjurînd corpul cu panglica metrică în direcţia bustului. indicate la tiparul respectiv). Aceste măsuri se notează întregi şi ub formă de fracţie. 25 . Tehnică. eliminînd ce nu trebuie sau adăugînd ceea ce lipseşte (diferite măsuri specifice. Ana Popescu. 9. faţă de talie. jachetei şi a puloverului. 10. Grosimea gîtului se ia înconjurînd gîtul sub bărbie plus 2 cm. s-a luat măsura de grosime a şoldului pentru fuste şi rochii sau la ce distanţă faţă de talie s-a stabilit lungimea bluzei. adică numărătorul indică grosimea şoldului. Din punctul unde s-a încheiat panglica metrică pentru grosimea şoldurilor se măsoară drept în sus distanţa dintre şolduri şi talie.5. această măsură se ia la nivelul unde se stabileşte lungimea bluzei. Grosimea braţului se ia înconjurînd braţul pînă peste osul umărului. se ia înconjurînd mijlocul corpului pe linia şiretului. Grosimea şoldurilor. De exemplu: 80 = grosimea şoldului _____________________________ 15 = distanţa dintre şold şi talie 8. iar pentru bluze. 7. Această măsură se ia înconjurînd braţul mai jos de cot la nivelul unde s-a stabilit lungimea mînecii. Această măsură indică la ce distanţă. Măsura se ia de la osul umărului şi pînă unde se stabileşte lungimea mînecii. Grosimea braţului sub cot se foloseşte la mînecile trei sferturi.

rochiile etc.5.5 şi 4 se întrebuinţează la tricotarea îmbrăcămintei sport. . care se va întinde cu uşurinţă. cum sînt bluzele. 2. Ele se folosesc la tricotarea pieselor circulare (căciuli. mănuşilor. 3.) Andrelele pot fi confecţionate din lemn. 3. bluze etc. Alegerea andrelelor după grosime.Ustensile necesare La tricotarea diferitelor obiecte de îmbrăcăminte se folosesc diverse andrele. . De exemplu andrele nr.) . Indiferent de forma ce o prezintă. Lungimea diametrului reprezintă numărul categoriei de andrele.Andrelele nr. şosetelor. . După grosime. os şi material plastic sînt uşoare. .Andrelele din metal sînt rezistente.Andrele ascuţite la ambele capete. 2.Andrelele nr.Andrele circulare. ca şi de modelul ales. andrelele se diferenţiază.). . însă au rezistenţă mică. ciorapi. . os. însă trebuie să fie nichelate. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor mari.). croşetă şi ace de canava speciale pentru fire groase de lînă (de lînă.Andrelele nr. După formă se deosebesc: . botoşeilor etc. şaluri.Andrele ascuţite numai la un capăt. se mînuiesc bine. variind ca diametru între 2 şi 10 mm. lucioase. dacă împletitura se 26 . andrelele trebuie să fie netede. 2 se întrebuinţează la tricotarea peiselor din lînă subţire. Rezultatul va fi invers.5 se folosesc la tricotaje din fire de grosime mijlocie. rochii etc. executate tubular dintr-o singură bucată (fuste.Andrelele din lemn. mătase etc. . 2. material plastic sau din metal. bumbac. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor drepte (fulare. Dacă se tricotează un fir subţire cu andrele groase va rezulta o împletitură rară. întrucît altfel înnegresc firul de culoare deschisă. mănuşi etc. depinde de grosimea firului cu care se tricotează. E necesar să se acorde o atenţie deosebită la alegerea mărimii andrelelor. cu ambele capete ascuţite. iar capetele să nu fie prea ascuţite ca să nu rupă firul. care la rîndul lui depinde de felul obiectului care se tricotează. şaluri etc. 3 etc.Andrele pentru ciorapi (5 andrele) se folosesc la tricotarea ciorapilor.). De aceea se folosesc la tricotarea cu lînă fină a lucrurilor uşoare (bluze. întrucît ele trebuie să se potrivească cu firul cu care se tricotează.

În acest scop se iau diverse măsuri direct pe corp. 1966. e necesară şi o croşetă din metal nichelat. este necesar ca trusa de ustensile să fie completată cu un ac de canava. “Tricotaje de mînă”. După ce s–a ales modelul. Pe lîngă andrele. sau din os pentru tricotarea diverselor garnituri şi pentru tras pe dosul împletiturii capetele firelor ce rămîn după tricotare. materialul şi ustensilele necesare. 27 . Ana Popescu.va face cu andrele subţiri la un fir gros. Tehnică. e bine ca înainte de a se începe împletitura. se trece la desenarea unui tipar potrivit cu obiectul propus pentru tricotare. Pentru evitarea acestor neajunsuri. Ed. să se încerce andrele ce se potrivesc la firul cu care se tricotează. Pentru asamablarea diverselor piese tricotate ce compun un obiect de îmbrăcăminte.

Materiale folosite După ce s-a ales modelul. . . firul se deapănă lejer în gheme şi apoi se dă în lucru.Se clăteşte în cîteva ape. care se cumpără în scule. provenite din deşirarea diverselor obiecte de îmbrăcăminte tricotate. Tehnică. iar firele rezistente se înnoadă. “Tricotaje de mînă”. 28 . se procedează astfel: .Chiar materialul nou. Ana Popescu. se deapănă uşor de pe scul pe ghem. iar în ultima apă se pune oţet. peste două degete. mai ales în cazul firelor de lînă. bumbac. se deşiră şi se înlătură părţile uzate. 1966. Sculul obţinut se spală în apă călduţă în care s-a pus sodă sau „Alba Lux”. „Perlan alb” sau fulgi de săpun. avînd grijă ca ghemul să fie moale. fire sintetice etc. În cazul cînd se folosec materiale vechi. Cînd se pune la uscat se scutură sculul bine de apă şi se atîrnă la un capăt o greutate care să întindă bine firul. se va procura materialul necesar. se înfăşoară pe speteaza unui scaun şi se leagă lejer în două locuri. După ce se usucă.Se descoase obiectul respectiv.În general e bine să se întrebuinţeze material de bună calitate pentru a asigura durabilitate şi un aspect frumos obiectului tricotat. întrucît ele îşi pierd elasticitatea dacă sînt depănate prea strîns. Se pot folosi fire de lînă. Ed. mătase.

29 . . Pentru bărbaţi se recomandă de asemenea culorile de nuanţe închise.Pentru copii mai mari. trebuie să se ţină seama de sex. Ed. se va adapta o linie lejeră. împletituri complicate şi culori deschise. indiferent dacă sînt înalte. ca şi a culorilor. Pentru persoanele tinere culorile pot varia după gust şi după culoarea ochilor. 1966. cît mai bogate. ţinînd seama de indicaţiile de mai sus. dar numai atunci cînd se folosesc materiale noi.Pentru persoanele slabe. “Tricotaje de mînă”. Culorile mai deschise vor fi folosite pentru diverse garnituri.Pentru persoanele cu şolduri mari sau cu talie plină. maron. În general culorile variază şi ele. Culorile vii sînt şi ele indicate uneori. iar culorile vor fi de nuanţe mai închise. dimpotrivă.Persoanele cu gîtul lung vor purta. a părului sau a tenului. vişiniu. mai ales pentru costumele sport.Alegerea modelelor În alegerea modelelor. vîrstă şi de conformaţie. În cazul cînd se folosesc materiale rezultate dintr-un tricotaj deşirat. iar lungimea bluzelor şi a jachetelor va fi mai jos de talie. verde închis. tabac. bleumarin. Pentru persoanele vîrstnice se preferă în general culori ca: negru. . numai gulere mari de orice formă. . Cît priveşte modelul de tricotat. se recomandă culorile vii cu garnituri bogate şi foarte variate. bej etc. gri. . modelul se va alege după ce se vor cunoaşte posibilităţile ce le oferă materialul respectiv. se va adapta o linie dreaptă. Alegerea modelului de tricotat se face înainte de a se pregăti materialul. .Pentru copiii mici sînd indicate culorile alb. Tehnică.Persoanele cu gîtul scurt vor evita gulerele înalte şi vor prefera decolteurile înguste şi lungi. . Ana Popescu. scunde sau mijlocii. va fi alcătuit din linii verticale. bleu şi roz.

3X1: adică 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. . 30 . tricotînd ochiurile aşa cum apar ele – pe faţă şi pe dos. Un elastic simplu în forme mai pline pentru seturi.Modele pentru elastic Elasticul sub diverse variante se foloseşte pentru tricotarea bordurii. Acet gen de elastic se foloseşte la tricotaje fine – bluze. . Elastic simplu (Fig.Rîndul 2: adică pe dosul lucrului.3X3: adică 3 ochiuri pe faţă. se poate obţine prin formulele: . . . 21) Acest elastic se lucrează atfel: . articole de sport etc. 1 ochi pe faţă.3X2: adică 3 ochiuri pe faţă. gulerelor etc. un ochi pe dos lucrat pe stînga. jachete. 2 ochiuri pe dos. În formulă se exprimă „elastic 1X1”. se lucrează ca şi rîndul 1. 2 ochiuri pe dos. Cele două rînduri se repetă pînă la obţinerea lăţimii indicată de model.2X2: adică 2 ochiuri pe faţă. La toate variantele elasticului simplu. ambele feţe sînt la fel. bolerouri etc.Rîndul 1: un ochi pe faţă lucrat pe dreapta. pulovere subţiri. a manşetelor. 1.

31 .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. O altă variantă a elasticului dublu se obţine tricotînd: . firul rămîne în dosul lucrului şi 2 ochiuri pe faţă. Elasticul dublu (Fig. . iar firul rămîne în faţa ochiului.Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. iar firul rămîne în faţa ochiului.Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1.2. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. Acet elastic se obţine tricotînd: .Rîndul 2: 1 ochi pe dos. fuste etc. Elastic cu o singură faţă (Fig. jachete. Ambele feţe sînt la fel. iar firul rămîne în faţa lucrului.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. . Tricotarea acestui elastic se face astfel: . 2 ochiuri nelucrate. De observat este că ochiul nelucrat în primul rînd se lucrează în rîndul următor.Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. iar firul trebuie să rămînă obligatoriu în faţa ochiului. sau la ciorapi etc.Rîndul 2: se lucrează pe dos.. 23). . . 1 ochi nelucrat. iar firul rămîne în faţa lucrului. 22) Elasticul dublu se tricotează la obiectele care necesită trasarea unui şiret pe linia de talie la bluze. . 3.Rîndul 2: 1 ochi nelucrat.

după care se lucrează tot pe faţă primul ochi din cele 2 luat pe dreapta.Rîndul 2: 2 ochiuri care se prezintă pe faţă se lucrează tot pe faţă în felul următor. 2 ochiuri pe dos. 32 . Alternarea ochiurilor se face pînă la capăt. 2 ochiuri pe dos. Apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua din mîna dreaptă. 25) Acest elastic formează o garnitură foarte drăguţă şi originală. la pulovere bărbăteşti etc. Elastic în relief (Fig. 24) Elasticul în relief se realizează tricotînd: . se continuă cu 2 ochiuri pe faţă. După această operaţie se tricotează pe dos următoarele 2 ochiuri.Rîndul 2: începe cu 1 ochi pe dos. . fără să i se dea drumul de pe andrea. Elastic cu ochiuri răsucite (Fig. . 5. Se obţine procedînd astfel: . .4. terminînd rîndul cu 1 ochi pe faţă. Acest elastic se foloseşte la îmbrăcămintea sport.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Se lucrează întîi al 2-lea ochi din cele 2.Rîndul 3 şi următoarele se tricotează la fel ca rîndul 2.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. luat pe stînga.

. 2 ochiuri pe dos.Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate care se tricotează astfel: se lucrează pe faţă întîi al 2-lea ochi din cele 4. Elastic tighelit (Fig. iar cele 2 ochiuri care au fost lucrate pe dos se lucrează pe faţă. Se procedează la fel şi cu următoarele 2 ochiuri. 33 .Rîndul 8. Aplicat la un tricotaj simplu lucrat cu punct de jerseu. Elasticul tighelit este folosit ca bordură şi diverse garnituri şi chiar ca lucrătură de context la jachete şi pulovere bărbăteşti.6.Rîndul 2: cele 4 ochiuri încrucişate în rîndul 1 se tricotează pe dos.Rîndul 1 şi următoarele 6 se tricotează 2 ochiuri pe faţă. 26) Tricotarea acestui elastic se face în modul următor: . Se continuă alternanţa de 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate pînă la capătul rîndului. 27) Acest gen de elastic se obţine procedînd astfel: . . Se repetă păşitura şi apoi iar se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Aceste 8 rînduri se repetă. care se tricotează pe faţa lucrului se lucrează astfel: după ochiul mărginaş se face un punct de păşitură pete 6 ochiuri. Aceste 2 ochiuri se trec pe andreaua din mîna dreaptă. 7. luat pe stînga şi nu se dă drumul de pe andrea pînă nu se lucrează şi primul ochi pe faţă luat pe dreapta. după care se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. acest elastic face o garnitură foarte frumoasă. Această alternanţă se face pînă la sfîrşitul rîndului. Elastic cu ochiurile încrucişate (Fig.

Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 28) Acest gen de elastic se poate tricota în cîteva variante. 1 ochi pe dos. iar firul trecut prin faţa ochiului nelucrat.Rîndul 2: se lucrează ca primul rînd.Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. avînd grijă să se lucreze împreună cu ochiul nelucrat şi jeteul tricotat în rîndul precedent. iar ochiul 34 . . un jeteu. iar firul de lînă se trece prin spatele ochiului nelucrat. b) Se tricotează: .Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. .Rîndul 2: ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent se lucrează aici tot pe dos. 29) c) Se tricotează: . . . un jeteu şi 1 ochi nelucrat se ia pe andreaua dn mîna dreaptă.8. .Rîndul 1: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. iar ochiul rezultat din cele 2 ochiuri luate împreună în rîndul 2 se ia nelucrat pe andreaua din mîna dreaptă. un jeteu. luat pe dreapta. Elastic ajurat (Fig.Rîndul 2: ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se lucrează aici pe dos.Rîndul 3: ochiul care a fost pe dos în rîndul 2 se lucrează aici pe faţă. a) Se tricotează: . (Fig. iar ochiul nelucrat şi jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe faţă. 1 ochi nelucrat.

. d) Se tricotează: . 1 ochi pe dos.Rîndul 1: 1 jeteu. . 31). luat din dreapta (Fig.nelucrat şi cu jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe dos. 1 ochi nelucrat. 30). . 1 ochi pe faţă. e) Se tricotează: .Rîndul 3: la fel cu rîndul 1.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 4: la fel cu rîndul 2 (Fig. 1 ochi pe dos.Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos. 35 .

Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă.Rîndul 1: 1 jeteu. 9. apoi se alternează pînă la sfîrşitul rîndului cîte 2 pe faţă. 32). . . jachete etc.Rîndul 2: se lucrează pe dos. seturi etc.Rîndul 3: se începe cu 1 ochi pe dos. iar ochiul lucrat pe dos se lucrează tot pe dos (Fig.Rîndul 4: la fel cu rîndul 2. Elastic cu dungi late (Fig. „elasticul cu spinişori” poate forma o garnitură foarte frumoasă la bluze. două pe dos. Prin aspectul lor ele formează o garnitură originală. aşa cum se prezintă foecare pe andrea.Rîndul 2: se lucrează ochiurile pe faţă şi pe dos. 10.Rîndul 2: jeteul şi ochiul nelucrat se lucrează împreună luat pe dreapta. Aceste 4 rînduri se repetă. . Modelele de elastic ajurat se folosesc la bluze. 2 ochiuri pe faţă şi jeteul se scapă peste aceste ochiuri lucrate pe faţă. . Alcătuirea dungilor se poate face în diverse feluri: 36 . f) Se tricotează: .. 33) Elasticul cu dungi late formează borduri frumoase şi poate constitui şi model de context la pulovere şi articole de sport. 2 ochiuri pe dos. Se tricotează: . Elastic cu spinişori Prin aspectul lor deoebit.

37 . . Ed. Rîndurile se repetă.Rîndul 1: 1 ochi pe dos. . Tehnică. Ana Popescu. 2 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”.Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. Prin diversele combinări ale punctelor de tricotaj se pot obţine modele noi. 33). 3 ochiuri nelucrate. Modelele de elastic prezentate nu epuizează gama de modele ce se poate prezenta. 1966.a) Se tricotează: .Rîndul 2: se lucrează numai pe dos. b) Se tricotează: .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. iar firul rămîne în faţa ochiurilor nelucrate. Se repetă acete 2 rînduri (Fig.

mănuşi. 38 .Modelul 1 Se tricotează: Rîndul 1 – 6: cu punct de jerseu. Rîndul 8: se lucrează pe dos. ciorapi. Rîndul 9 – 15: se lucrează cu punct de jerseu. cîte 1 ochi luat din primul rînd. luat pe dreapta. bluze. 2 – 4 ochiuri (după mărimea colţişorului care se formează) se lucrează împreună pe faţă. 1966. Tehnică. şosete etc. avînd grijă ca ultimul rînd să fie pe dos. orificiile tricotate pentru obţinerea colţurilor se folosesc şi pentru trasat şnururi la mănuşi. botoşei etc. Ed. Primele 6 rînduri lucrate cu punct de jerseu se îndoaie pe dosul lucrului şi se lucrează împreună cu rîndul 15 care se lucrează pe faţă. În acest scop se lucrează împreună cu fiecare ochi din rîndul 15. Rîndul 7: 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. mîneci. Marginea cu colţuri rotunde ce se obţine se poate tricota la tivit. gulere. Acest tiv se poate încheia şi coase uşor pe dos. Ana Popescu.

Modelul 2 Posted august 11. nelucrat. 9 şi 11: toate ochiurile se lucrează pe dos. “Tricotaje de mînă”. 8 şi 10: 1 jeteu. cu firul trecut prin spatele lui. 39 . 1 ochi ridicat. tricotaje. Benzile ajurate pe care le formează acest model creează garnituri frumoase pentru margini de gulere. sau se coase. Tehnică. Ana Popescu. Rîndurile 7. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndurile 1 – 5: 6 puncte de jerseu. tivuri. Ed. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul ridicat. Acest model se pretează şi pentru formarea unui model. plătcuţe etc. 2009 by Shortcut in carte. În acest caz se îndoaie pe dos primele 5 rînduri tricotate cu punct de jerseu şi se lucrează o dată cu rîndul 11. 1966. Rîndurile 6. manşete.

1 jeteu. Alternanţa se repetă pînă la capătul rîndului. 4 ochiuri pe dos. 1966.Modelul 3 Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1 jeteu. Ed. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. Aceste 4 rînduri se repetă. Ana Popescu. Rîndul 4: la fel ca rîndul 2. 40 .

Rîndurile 11 şi 12: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu alternînd astfel pînă la capăt. 41 . “Tricotaje de mînă”. Se repetă rîndurile 1 – 7. Rîndurile 8 şi 9: toate ochiurile pe dos. 1966.Modelul 4 – modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 7: punct de jerseu. Ed. Rîndul 10: 2 ochiuri se tricotează împreună. Ana Popescu. Tehnică.

Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. cu repetare pînă la capăt. Tehnică. 42 . Ed. 7 pe faţă. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul scos. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. 1 jeteu. Se repetă pînă la capăt. 1 jeteu. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos.Model 5 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. alternînd pînă la capăt. 7 pe dos. 7 pe dos. 1966. 1 jeteu. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul care a fost scos. 1 jeteu. Ana Popescu. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Rîndul 4: 2 ochiuri pe faţă.

Rîndul 10: se tricotează cu ochiurile pe dos. Ed.Modelul 6 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. 43 . Această alternanţă a rîndurilor se repetă. Rîndul 9: se tricotează toate ochiurile pe faţă. Tehnică. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. Rîndul 7: 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin acul care nu a fost tricotat. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. 1 ochi se scoate. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul scos. 1966. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 5: se tricotează toate ochiurile pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ : se lucrează cu toate ochiurile pe dos. 1 ochi se scoate fără a se tricota. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu.

1 ochi pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. iar ochiurile 10 şi 11 se tricotează pe faţă. 1 jeteu. Ana Popescu. după care se tricotează pe faţă ochiurile 8 şi 9 de pe andreaua de rezervă. 1966. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează cu ochiuri pe dos. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. ochiurile 6 şi 7 se tricotează pe faţă şi apoi ochiurile 4-5 de pe andreaua de rezervă se tricotează tot pe faţă. 10 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri se lucrează pe faţă. ochiurile 4 şi 5 se scot pe o andrea de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. 1 ochi se scoate fără să se lucreze. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze.Model 7 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 6: toate ochiurile pe dos. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. 1 jeteu. Ed. 1 jeteu. Cu acest rînd se încheie modelul care apoi se repetă începînd cu rîndul 1. “Tricotaje de mînă”. ochiurile 8 şi 9 se scot pe andreaua de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. 8 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. Tehnică. 44 .

3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. se tricotează încă o dată ochiul precedent (ochiul 2) şi se ia pe andreaua stîngă. apoi se tricotează iar 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: la fel cu rîndul 3. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri se lucrează împreună pe dos. ochiul 3 pe faţă. 3 ochiuri pe dos. iar din ochiul următor se formează iar 3 ochiuri. 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Se tricotează în continuare 1 ochi pe dos. Rîndul 4: la fel cu rîndul 2. formînd astfel 3 ochiuri din unul singur. Rîndul 6: 2 ochiuri pe faţă. 1966. Ed. 3 ochiuri pe dos. 45 . Ana Popescu. Alternanţa acestor rînduri se repetă.Model 8 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. fără să fie luat pe andreaua stîngă. Tehnică. Această alternanţă urmează pînă la sfîrşitul rîndului. 3 ochiuri luate împreună pe dos. 1 ochi pe faţă.

1966. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: toate ochiurile se lucrează pe dos. 4 ochiuri pe faţă. se trec pe andreaua din stînga cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 46 . Ed. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe faţă se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. Tehnică. apoi se trec pe andreaua stîngă cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. Ana Popescu. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 – 8: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrele (pe faţă sau pe dos).Model 9 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Alternanţa rîndurilor se repetă. “Tricotaje de mînă”. următoarele 4 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului.

Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe dos. ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă şi în continuare 3 ochiuri pe dos. 6 ochiuri se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. Tehnică. 1966. Rîndul 14: ca rîndul 2. Se continuă cu alternanţa rîndurilor. 6 ochiuri se lucrează pe faţă. 12 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos.Model 10 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi rîndurile fără soţ: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. 47 . Ed.

în aşa fel încît ochiurile lucrate din firul aceluiaşi ghem să fie unul deasupra celuilalt. un fir din alt ghem de aceeaşi culoare sau de culoare diferită.Model 11 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 4: punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. 1966. Ambele fire se trec prin faţa împletiturii şi se încrucişează în de jos în sus pornind de la cel care execută împletitura. Ana Popescu. 48 . Rîndul 5: se adaugă la primul fir. Rîndul 6: se tricotează ochiurule numai pe faţă. tot cu ambele fire. de jos în sus. Tehnică. iar firele se încrucişează pe faţa împletiturii. Ed. Se tricotează alternativ cîte 1 ochi lucrat pe dos cu firul dintr-un ghem şi 1 ochi lucrat pe dos din ghemul adăugat.

3 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu. 49 . Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. Această alternanţă de rînduri se repetă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. 1966. 3 ochiuri luate împreună pe faţă. Rîndul 4: 4 ochiuri pe faţă. Ed. 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”.Model 12 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. Tehnică. Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă.

Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos. deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. Ed. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. pe faţă sau pe dos. 1966. 50 .Model 13 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi pe dos.

1966. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Se tricotează şi primul ochi şi se scot de pe andrea ambele ochiuri deodată. Tehnică. Rîndul 2: ochiurile răsucite se tricotează pe dos. formînd astfel o răsucitură. 51 . 1 ochi pe faţă. Alternanţa acestor rînduri se repetă.Model 14 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează al 2-lea ochi de pe andrea înaintea primului ochi fără să fie scos de pe andreaua stîngă. Ed.

Această alternanţă se repetă. 52 . iar ochiurile încrucişate se tricotează pe dos. 1966. În continuare se mai tricotează 1 ochi pe dos. Se tricotează şi primul ochi luat din spate şi apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua dreaptă şi apar ca ochiuri încrucişate. Ana Popescu. Rîndul 2: Deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. Ed. Aceste 2 rînduri se repetă. Tehnică. fără să fie tricotat.Model 15 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se împunge andreaua în primul ochi din spate spre faţă. iar firul rămîne pe dosul lucrului şi se tricotează al 2-lea ochi pe faţă fără să fie scoss de pe andrea. “Tricotaje de mînă”.

Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. adică se tricotează al 2-lea ochi pe faţă înaintea primului ochi. fără să fie scos de pe andrea. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Se repetă alternanţa de ochiuri. Ana Popescu. o răsucitură din 2 ochiuri. 53 . Ed. Aceste 2 rînduri alternează.Model 16 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1966. Se tricotează şi primul ochi şi se scot ambele ochiuri de pe andreaua dreaptă pe cea stîngă. iar cele 2 ochiuri răsucite se tricotează pe dos.

. se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe faţă şi se continuă alternînd cu 2 ochiuri pe dos.Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe dos. se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe dos. Ana Popescu. Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 1966. 54 . Rîndul 2: . “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Acest model cere o atenţie deosebită la începutul fiecărui rînd. alternînd cu 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos.Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe faţă. ultimul ochi va fi pe faţă sau pe dos. Ed.Model 17 – Modele borduri Pentru executarea acestui model e necesar să se monteze pe andrea un număr de ochiuri fără soţ.

Model 19 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile se tricotează pe dos. adică 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos.Model 18 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 4. 1966. Ana Popescu. Rîndul 2: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Tehnică. ochiul următor se lucrează pe faţă şi se trece prin ochiul ridicat. 55 . Rîndul 3: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă luat din spate. 1966. Ed. Rîndurile se repetă. 5 şi 6: se lucrează pe dos. Ed. Tehnică. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. se ridică pe andreaua dreaptă 1 ochi nelucrat. “Tricotaje de mînă”.

5 ochiuri pe dos. adică ochiurile pe faţă se tricotează pe faţă. pe faţă şi pe dos. Prin această operaţiune se obţine împletirea rîndurilor. 1966. Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. Aceste 6 rînduri se repetă. 2 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. În continuare se tricotează 2 ochiuri pe faţă. iar andreaua de rerzevă se trece în faţa lucrului. apoi începe modelul. Tehnică. apoi se trec de pe andreaua de rezervă pe andreaua stîngă cele 2 ochiuri lucrate pe dos. 3 şi 4: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea.Model 20 – Modele borduri Se tricotează: Cîteva rînduri (8 – 10) cu ochiuri pe dos. Ana Popescu. Rîndul 2. Rîndul 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. Această alternanţă se repetă după nevoie. Cele 2 ochiuri pe dos se lucrează pe dos şi în continuare se lucrează pe faţă cele 2 ochiuri aflate pe andreaua de rezervă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele andrelei. 2 ochiuri pe faţă. Ed. iar cele pe dos se tricotează pe dos. 56 . Se continuă tricotarea a 5 ochiuri pe dos şi apoi o nouă împletitură a rîndurilor.

1 jeteu şi 1 ochi pe faţă.Model 21 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 5: 3 ochiuri pe faţă. 57 . din ochiul următor se fac 3 ochiuri. 3 ochiuri pe dos. Motivul se repetă începînd cu rîndul 1. fără să se scoată de pe andrea. 1966. “Tricotaje de mînă”. după care toate 3 ochiurile se scot de pe andrea. Tehnică. apoi 3 ochiuri pe dos se tricotează împreună pe faţă. Ed. Rîndul 6: 3 ochiuri pe faţă. adică 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu.

13. 5.Model 22 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe dos. 10 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2 – 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. Tehnică. 58 . 13. 6 şi 7 se scot pe o andrea de rezervă şi se trec pe dosul lucrului şi se tricotează pe faţă ochiurile 8. În continuare se scot ochiurile 12. Ana Popescu. Se tricotează apoi pe faţă ochiurile 4. 3 ochiuri pe faţă. 10 şi 11. Rîndul 8: 3 ochiuri pe faţă. pe faţă şi pe dos. 9. 6 şi 7 aflate pe andreaua de rezervă. 3 ochiuri pe dos. 16 ochiuri pe dos. Aceste rînduri se repetă. 1966. 5. ochiurile 4. 14 şi 15. apoi se tricotează pe faţă ochiurile 12. Ed. 14 şi 15 se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. după care se tricotează tot pe faţă ochiurile scoase de pe andreaua de rezervă şi se mai tricotează 3 ochiuri pe dos.

pentru ca împletitura să iasă fină şi spumoasă. Ed.Modele de context Modele de contextură formează o gamă foarte largă şi se pot realiza prin îmbinarea diverselor puncte de tricotaj obţinînd modele compacte. 59 . ajurate şi dantelate lucrate cu fire într-o singură culoare sau divers colorate. Pentru piesele tricotate cu modele dantelate se întrebuinţează fire subţiri şi de bună calitate. 1966. Modelele ajurate şi dantelate sînt folosite la tricotarea bluzelor. Tehnică. şalurilor. Modelele compacte se pretează la tricotarea oricărei piese de îmbrăcăminte. iar cele executate în diverse culori au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele şi la articolele pentru copii. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. ciorapilor etc.

se lucrează pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe dos. luate pe stînga. “Tricotaje de mînă”. 1966. Rîndul 3: ca şi toate rîndurile de pe dosul lucrului. 60 . de la ochiul 2 se ridică nodul pe andrea în faţa ochiului. Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. cu deosebirea că se ridică nodul la ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul 2. Ed. formînd astfel 2 ochiuri care se lucrează pe faţă.Model 1 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Tehnică. Ana Popescu.

Rîndul 2: ca şi toate rîndurile cu soţ. cu deosebirea că aici se tricotează pe dos cele 2 ochiuri care în rîndul 1 n-au fost lucrate. cu firul lăsat în faţa ochiurilor. se va lucra în întregime pe dos. 2 ochiuri se trec pe andrea nelucrate. Ana Popescu.Modelul 2 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Ed. “Tricotaje de mînă”. iar cele care au fost lucrate aici se trec pe andrea nelucrate. 1966. Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. 61 . Tehnică. Aceste rînduri se repetă.

iar firul se lasă pe dosul lucrului. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 1.Modelul 3 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. iar ochiul care n-a fost lucrat niciodată. Rîndurile următoare se lucrează la fel ca rîndurile 2. Tehnică. iar ochiul care a fost lucrat pe dos se trece pe andrea nelucrat. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. adică ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent. 1 ochi nelucrat. cu deosebirea că se inversează modelul astfel: ochiul nelucrat din modelul precedent se lucrează aici pe dos. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează aşa cum se prezintă pe andrea. aici se lucrează pe dos. aici apare pe faţă şi se lucrează tot pe faţă. Ed. 62 . 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 3 şi 4 de mai sus. apoi modelul se repetă începînd cu rîndul 1. 1966. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat cu firul lăsat pe faţa lucrului (acesta va fi acelaşi ochi nelucrat şi în rîndul 1).

Rîndul 4: se lucrează în întregime pe dos.Modelul 4 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 8 ochiuri pe faţă. şi se trec pe andreaua dreaptă împreună cu ochiul 4 care a fost deja lucrat. fără să fie scos de pe andreaua stîngă. Ana Popescu. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. apoi se lucrează pe faţă cele 3 ochiuri care au fost păşite. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. Ed. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. se păşesc 3 ochiuri şi se lucrează ochiul 4. Rîndul 6: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. iar în continuare se tricotează 6 ochiuri. Tehnică. 63 . Rîndul 7: se lucrează toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1966. luîndu-l larg pe andreaua dreaptă. se păşesc 3 ochiuri şi se repetă operaţiunile modelului din rîndul 1. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului.

Ana Popescu. 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1966. 64 . 4 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. Tehnică. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 16: se lucrează ca rîndul 2. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 9 şi 11: 2 ochiuri pe dos.Modelul 5 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează aşa cum se prezintă. Ed. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 1 ochi pe dos.

atît pe faţa. 65 . 1966. adică ochiul nelucrat în rîndul 1 se lucrează aici pe faţă. Ana Popescu. este necesar să se lucreze toate ochiurile numai pe dreapta. Ed. dar se inversează modelul. iar ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se ia aici pe andrea nelucrat şi răsucit. iar firul rămîne în spatele lucrului. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos.Modelul 6 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat care se ia răsucit. cît şi pe dosul lucrului. întorcînd andreaua prin spatele ochiului. Observaţie: pentru reuşita acestui model. Tehnică. Rîndul 3: se lucrează ca rîndul 1. “Tricotaje de mînă”. Aceste rînduri se repetă.

Ana Popescu. iar firul rămîne în dosul lucrului. Tehnică. Rîndul 4: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă pe andrea. adică cele 2 ochiuri nelucrate vor fi cele 2 ochiuri din mijlocul grupului de 4 ochiuri pe faţă din modelul precedent. adică 2 ochiuri nelucrate cu firul lăsat pe faţa lucrului. Ed. Rîndul 10: se lucrează aşa cum se prezintă. 2 ochiuri nelucrate. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă.Modelul 7 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. 66 . 1966. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. cu deosebirea că se inversează modelul. cu firul lăsat pe dosul lucrului. 4 ochiuri pe dos.

1966. 67 . dar se împunge andreaua sub nodul ochiului. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. cu deosebirea că se inversează ochiurile. Ed. ochiul următor se lucrează tot pe faţă. Ana Popescu.Modelul 8 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. Tehnică. iar ochiul care a fost lucrat pe sub nod se lucrează simplu pe faţă. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează pe faţă. adică ochiul care a fost lucrat simplu pe faţă în rîndul 2 se lucrează sub nod.

Rîndul 4: se face o păşitură peste 3 ochiuri şi se lucrează pe faţă al 4-lea ochi şi ochiul obţinut se trece în faţa celor 3 ochiuri pe andreaua stîngă. Modelul se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. 68 . În continuare se lucrează tot pe faţă cele 3 ochiuri păşite. Rîndul 3: toate ochiurile se lucrează pe dos. Ana Popescu. tricotînd toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. Ed. lucrîndu-l pe faţă luat pe dreapta. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Tehnică. 1966. iar al 4-lea ochi care a fost deja lucrat se trece pe andreaua dreaptă.Modelul 9 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului.

cu deosebirea că firul de la primul ochi luat pe andreaua de rezervă se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. ca la rîndul 1. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. Rîndul 2: se lucrează 1 ochi pe dos. Ed. Ana Popescu. Tehnică.Modelul 10 – Modele compacte Acest model se lucrează cu o andrea de rezervă şi se tricotează totdeauna întîi ochiul al 2-lea şi apoi primul. iar firul rămîne pe faţa lucrului. şi nu în spate. Se lucrează apoi 1 ochi pe faţă. iar ochiul lăsat pe andreaua de rezervă se pune pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe faţă. 1966. În continuare se ia 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă de această dată pe faţa lucrului. se lucrează 1 ochi pe faţă. însă adecvat inversiunii modelului efectuat în rîndul 3. 2 ochiuri nelucrate se iau pe andrea. 69 . Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă şi se lasă în spatele lucrului.

luat pe stînga. iar ochiul care a fost luat pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează tot pe dos.Modelul 11 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. Tehnică. apoi se trece pe andreaua stîngă ochiul care a fost lăsat pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe dos. Ed. Ana Popescu. 70 . “Tricotaje de mînă”. Aceste 2 rînduri se repetă. 1966. se tricotează ochiul al 2lea pe faţă luat pe dreapta.

Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 7: se lucrează la fel ca rîndul 3. apoi 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri nelucrate se trec pe andreaua stîngă. iar ochiul următor (care a fost primul) se lucrează tot pe faţă. Tehnică. iar ochiurile care au fost nelucrate se lucrează încrucişat. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. Ed. 71 . ţinîndu-se seama de inversarea modelului. adică ochiul din stînga se trece prin ochiul din dreapta. Rîndul 2: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrea. şi apoi 2 ochiuri tricotate pe dos. adică 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. iar firul se lasă pe dosul lucrului. se pune pe andrea şi se lucrează pe faţă. 1966. formînd astfel un punct încrucişat. Rîndul 4: se lucrează toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. Rîndul 5: 2 ochiuri nelucrate şi firul se lasă pe dosul lucrului. iar firul se lasă pe faţa lucrului.Modelul 12 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. ţinîndu-se seama de inversarea modelului.

1 ochi pe dos. 2 ochiuri nelucrate. 1 ochi pe faţă. 4 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 72 . iar firul se lasă pe spatele lucrului. Ed. adică 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Tehnică. 2 ochiuri nelucrate. adică din cele 4 ochiuri pe faţă se ia 1 ochi pe dos. Aceste 6 rînduri se repetă. 1 ochi pe dos. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. apoi 1 ochi pe faţă. 1966. trecîndu-se ochiul din stînga prin ochiul din dreapta. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. 2 ochiuri nelucrate.Modelul 13 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. Rîndul 5: pe acest rînd se schimbă modelul. cele 2 ochiuri nelucrate din rîndurile anterioare se încrucişează. iar firul se lasă în spatele lucrului. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. apoi fiecare se lucrează pe faţă şi în continuare se tricotează încă 1 ochi pe faţă. firul se lasă în faţa lucrului. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea.

Tehnică. firul se lasă în faţa lucrului. 73 . 4 ochiuri pe faţă. Rîndurile se repetă. Ana Popescu. 1966. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează pe dos. Ed. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri nelucrate şi firul lăsat în faţa lucrului. Rîndul 3: 2 ochiuri nelucrate.Modelul 14 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă.

Tehnică. Ed. 2 ochiuri se lucrează pe faţă. apoi ochiurile de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 74 .Modelul 15 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă firul în faţa lucrului. iar ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe dos. Ana Popescu. apoi se lucrează 2 ochiuri pe dos. 1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 2 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă în dosul lucrului.

75 . iar cele care apar pe faţă se lucrează pe dos. Ed.Modelul 16 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile care apar pe dos se lucrează pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă ele pe andrea. Ana Popescu. Tehnică. 1966. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. adică 1 ochi pe faţă.

Tehnică.Modelul 17 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. firul lăsat pe faţa lucrului. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. 1966. 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ed. Ana Popescu. 76 . Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Rîndul 2 si toate rîndurile cu soţ: se lucrează numai pe dos. 1 ochi nelucrat şi firul lăsat în faţa lucrului.

Ed. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi firul se lasă pe dosul lucrului. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 1966. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă.Modelul 18 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece nelucrat pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. Se trece 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează pe faţă. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 77 . Rîndul 2: se tricotează în întregime pe dos. iar firul se lasă în faţa lucrului. 1 ohi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă. 1 ochi pe faţă. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă.

78 . Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. dar se schimbă modelul astfel: ochiurile care au fost lucrate simplu pe faţă. acum se lucrează simplu pe faţă. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. “Tricotaje de mînă”.Modelul 19 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: cu toate ochiurile tricotate pe faţă. Ed. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. aici se iau pe sub nod ca în rîndul 2. însă se împunge andreaua pe sub nodul ochiurilor. 2 ochiuri tot pe faţă. iar ochiurile care au fost luate sub nod. Tehnică. Ana Popescu. 1966.

1 ochi pe dos. Tehnică. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar ele pe andrea. Ed. Rîndul 3 şi 4: se lucrează toate ochiurile pe faţă.Modelul 20 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 79 . “Tricotaje de mînă”. Aceste 4 rînduri se repetă. Ana Popescu. adică 1 ochi pe faţă. 1966. 1 ochi pe dos.

1966. Ana Popescu.Modelul 21 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. firul se lasă în faţa lucrului. Rîndul 2: 1 ochi se ia nelucrat. 80 . ochiul care n-a fost lucrat în rîndul 1 nu se lcurează nici în rîndul 2. Tehnică. 1 ochi se ia nelucrat şi se lasă în spatele lucrului. iar ochiul nelucrat din rîndul 1 să fie în mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. Ed. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. cu deosebirea că aici se ia ochiul din mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă din rîndul 1.

Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. Modelul se continuă cu rîndul 2. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. 1 ochi se scoate netricotat.Modelul 22 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe dos. 1966. Ed. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează aici împreună pe faţă. Rîndul 4: 1 jeteu. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Tehnică. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate din nou nelucrat împrună cu un nou jeteu. 81 . 1 ochi scos cu jeteu se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu.

1 ochi pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 17: 4 ochiuri pe faţă. un noduleţ. 1 noduleţ. Ana Popescu. strîngîndu-se uşor. Ed. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1966. 1 noduleţ. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”.Modelul 23 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 82 . 3 ochiuri pe faţă. pînă se obţin 5 ochiuri. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. Urmează 4 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 7 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ. Tehnică. 1 ochi pe faţă. un noduleţ care se execută astfel: dintr-un singur ochi se fac 5 ochiuri fără să se scoată de pe andrea luate o dată pe dos. Rîndul 9: 1 noduleţ. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 1 ochi pe faţă. Rîndul 13: 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. o dată pe faţă. 1 noduleţ. iar noduleţul se tricotează concomitent cu ochiul pe dos.

Rîndul 3: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 1. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. 6 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 7 ochiuri pe faţă. Ed. 1 ochi pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1 noduleţ. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 83 . Rîndul 2: se tricotează toate ochiurile pe dos.Modelul 24 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 7 ochiuri pe faţă. 1966. Tehnică. Ana Popescu.

apoi se face un nou jeteu. Ana Popescu. 1966. 84 . Rîndul 2: se tricotează împreună pe faţă ochiul scos netricotat în rîndul 1 şi jeteul. 1 ochi se scoate netricotat. Rîndurile următoare se tricotează la fel ca rîndul 2. Ed.Modelul 25 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. iar ochiul tricotat în rîndul 1 se scoate fără să se tricoteze.

Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Aceste 4 rînduri se repetă. 85 .Modelul 26 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. firul se trece prin faţa andrelelor peste 2 ochiuri care se scot de pe andrea fără să fie lucrate. Ed. Tehnică. Ana Popescu. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 1966. Rîndul 3: 1 ochi pe dos.

Aceste rînduri se repetă. Se tricotează apoi pe faţă primul ochi dintre cele trei. Rîndul 4: se lucrează introducînd andreaua dreaptă între ochiurile 3 şi 4 şi se tricotează 1 ochi prelungit fără să fie scos de pe andrea. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 10. iar restul de două ochiuri se lucrează împreună tot pe faţă. Tehnică. 86 . Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile pe faţă (punct de jerseu). 11: toate ochiurile pe dos. Această alternanţă se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. Ana Popescu. Rîndul 9. cu deosebirea că se lucrează pe dos şi nu pe faţă. Ed. ca rîndul 4. 1966. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos.Modelul 27 – Modele compacte Se tricotează: La început cîteva rînduri (după gust) cu punct de jerseu. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Rîndul 7: la fel ca rîndul 4.

2 ochiuri se scot pe o andrea de rezervă şi se înfăşoară de 5 ori cu firul cu care se tricotează formînd noduleţul. 87 . 1966. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă. Tehnică. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos.Modelul 28 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: punct de jerseu. Ed. “Tricotaje de mînă”. Urmează 6 rînduri tricotate cu punct de jerseu. Ana Popescu. apoi se scoate pe andreaua dreaptă.

Rîndul 3: 3 ochiuri tricotate împreună pe faţă în spatele andrelei fără să se scoată de pe andrea. 88 . Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. apoi se începe modelul tricotînd 3 ochiuri împreună pe faţă în spatele andrelei şi fără a se scoate aceste ochiuri de pe andrea se face 1 jeteu cu care se tricotează încă o dată ochiurile pe faţă în spatele andrelei.Modelul 29 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează la margine 2 ochiuri pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă. Tehnică. Ana Popescu. Urmează 1 ochi tricotat pe faţă. În continuare se tricotează 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”. se face 1 jeteu împreună cu care se tricotează încă o dată aceste ochiuri în spatele andrelei. iar la sfîrşit se încheie rîndul cu 2 ochiuri. Ed. 1966.

Se tricotează apoi primul şi al doilea ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. se împunge andreala între ochiul al 2-lea şi al 3-lea şi se formează 1 ochi lung pe faţă fără să fie scos de pe andrea. Ana Popescu.Modelul 30 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: se tricotează punct de jerseu. Tehnică. Ochiul suplimentar format prin păşitură în rîndul anterior se lucrează împreună cu ochiul de alături. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: se tricotează în întregime pe dos. 89 . Aceste rînduri se repetă. Ed. 1966.

90 . 1 ochi pe faţă şi apoi trecut prin ochiul nelucrat. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă.Modelul 1 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. se ridică 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. se ridică 1 ochi nelucrat. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. 3 ochiuri pe faţă. Ed. 1966. Tehnică. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos.

91 . 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi se scoate netricotat. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. De la rîndul 11 modelul se repetă începînd cu rîndul 3. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. 5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi se trage prin ochiul netricotat. 1 jeteu. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi se scoate netricotat. Ed. 1 ochi se scoate netricotat. 1 jeteu. 9 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1966. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 jeteu.Modelul 2 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Tehnică. Rîndul 3: 1 ochi pe dos.

Rîndul 9: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 15: la fel ca rîndul 7. 92 . Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. Ed. Tehnică. apoi începe modelul: 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile şi jeteul se tricotează pe dos. Rîndul 13: toate ochiurile pe faţă. 2 ochiuri împreună pe faţă. 2 ochiuri împreună pe faţă. Rîndul 7: se tricotează la începutul rîndului 6 ochiuri pe faţă. Ana Popescu.Modelul 3 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 20: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. Rîndul 17 şi 19: toate ochiurile pe faţă. 1966. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3 şi 5: toate ochiurile pe faţă. 2 ochiuri pe faţă.

Aceste 16 rînduri se repetă. 2 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. 4 ochiuri pe faţă. Ed. Ana Popescu. 1 ochi se scoate nelucrat. 8 ochiuri pe faţă. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri luate din faţă împreună şi lucrate pe faţă. Rîndul 9: 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1 ochi lucrat pe faţă se trece prin ochiul nelucrat. 5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi scos netricotat. 2 ochiuri luate din faţă împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 13: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri pe faţă. 1966. 1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat.Modelul 4 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi scos netricotat. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. 5 ochiuri pe faţă. 93 . 7 ochiuri pe faţă.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 ochi scos netricotat. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 4 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.Modelul 5 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. Rîndul 7: 4 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi scos netricotat. 1 jeteu. 94 . 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 4 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă şi trecute prin ochiul netricotat. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat.

3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Ed. 95 . “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1966. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 ochi netricotat. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri pe faţă.

1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă.Model 6 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 ochi netricotat. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. 96 . Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri luate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. Tehnică. 1966. Aceste 5 rînduri se repetă. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. Ed. Ana Popescu. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 1 ochi netricotat.

97 . “Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică. Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos. Aceste 2 rînduri se repetă. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1966. 1 jeteu. 1 ochi pe dos şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă şi tras prin ochiul nelucrat. Ana Popescu.Model 7 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă.

Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. adică pe faţă sau pe dos. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri luate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul netricotat. 2 ochiuri pe dos. 1966. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea. 1 ochi pe faţă. Ed. Se repetă modelul pînă la sfîrşitul rîndului. apoi urmează modelul – 1 ochi pe faţă. Tehnică. 2 ochiuri pe dos. iar jeteurile se lucrează pe dos.Model 8 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: la început de rînd. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 98 .

Rîndul 2: se lucrează în întregime pe dos. 1966. Tehnică. 1 jeteu. Ed. Ana Popescu. 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. 99 . 1 jeteu.Model 9 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu.

Rîndul 4: 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. iar firul se trece prin dosul lucrului. 1 jeteu. Rîndul 6: 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. Rîndul 5: 1 jeteu. 1 ochi şi 1 jeteu se tricotează împreună pe faţă. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. Ed. 1 ochi pe faţă. iar firul se lasă pe dosul lucrului. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. Rîndul 2: 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. iar firul se lasă pe dosul lucrului. Rîndul 3: 1 jeteu. 100 . 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. Tehnică. Se repetă modelul începînd cu rîndul 3. 1 ochi netricotat. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. 1 ochi netricotat. Ana Popescu. 1 ochi nelucrat.Model 10 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 jeteu. 1966. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos.

Model 11 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. cu deosebirea că ochiul care a fost nelucrat în rîndul 1. 1966. 1 ochi nelucrat. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. 101 . apoi se face 1 jeteu şi 1 ochi nelucrat. iar firul se trece pe faţa lucrului. Ana Popescu. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. Ed. aici se lucrează pe dos. 1 jeteu. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. iar firul se trece pe faţa lucrului. avînd grijă ca jeteul şi ochiul nelucrat să se lucreze împreună. Tehnică.

3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. fără să fie scoase de pe andrea pînă se fac 6 ochiuri.Model 12 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. avînd în vedere inversarea făcută. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 102 . Rîndul 7: toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. după care se dă drumul ochiului de pe andrea. Rîndul 6: se trec peste primul ochi pe faţă următoarele 5 ochiuri. 2 ochiuri pe faţă). 1 ochi înmulţit de 5 ori. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. Ed. cu deosebirea că se inversează modelul (1 ochi pe faţă. 6 ochiuri pe dos. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. Tehnică. Rîndul 10: la fel ca rîndul 2. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 4: 6 ochiuri pe faţă. în ochiul următor se lucrează 6 ochiuri procedînd astfel: se tricotează cîte 1 ochi pe faţă. În felul acesta toate ochiurile se lucrează pe dos. unul după altul. Rîndul 2: 6 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. iar ultimul ochi rămas pe andrea se lcurează pe dos. Urmează apoi 3 ochiuri pe dos. 1966.

iar firul rămîne pe dosul lucrului. ţinînd seama de inversiunea ochiurilor făcute în rîndul precedent. Ana Popescu. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. firul se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat. Ed. firul rămîne pe dosul lucrului. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. “Tricotaje de mînă”.Model 13 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. 103 . Tehnică. 1966. 1 ochi nelucrat. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. firul rămîne pe dosul lucrului. 2 ochiuri pe faţă.

Model 14 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Rîndul 3 – 6: toate ochiurile pe faţă. iar jeteurile se iau nelucrate pe andrea. Tehnică. 1966 104 . Aceste 6 rînduri se repetă. 1 jeteu. Ed. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă.

Tehnică. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. 1966. 1 ochi nelucrat.Model 15 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. apoi ochiul nelucrat se trece peste ochiul obţinut prin tricotarea celor 2 ochiuri împreună. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. 105 . Ed. 1 ochi pe dos. Ana Popescu. 1 ochi pe dos. 1 jeteu.

Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă.Model 16 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. luate pe stînga. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. Ed. Rîndul 4: 5 ochiuri pe dos. Tehnică. 106 . 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 2: 5 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 1 ochi pe dos. 107 . 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1966. Ed. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Tehnică. 1 jeteu. Rîndul 2 şi 4: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos.Model 17 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: 2 ochiuri pe dos. iar ultimul din aceste 3 ochiuri se scapă peste celelalte 2 ochiuri pe faţă.

luate pe dreapta. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 4. 1966. apoi ochiul nelucrat se scapă peste cel obţinut din tricotarea celor 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. Ed. 1 ochi nelucrat. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 3 ochiuri pe faţă. 108 . Tehnică. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 3. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos.Model 18 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 4: se lucrează aşa cum se prezintă. 2 ochiuri pe faţă.

1966. 1 ochi pe faţă.Model 19 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1 jeteu. Ed. Tehnică. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 2 ochiuri pe faţă. 109 . “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos.

luate pe stînga. 5 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Tag-uri:ajurate. Rîndul 3: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. Tehnică. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Ed. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 110 . “Tricotaje de mînă”. context. 1 jeteu. 1966.Model 20 – Modele ajurate şi dantelate Posted august 12. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2009 by Shortcut in carte. dantelate. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. apoi se lucrează pe faţă ochiurile de pe andreaua de rezervă. tricotaje. Rîndul 4: se lucrează pe dos.

111 . 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: 10 ochiuri pe dos. Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 11 ochiuri pe dos. 7 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: 11 ochiuri pe dos. 10 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 6: 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 7: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. luate pe dreapta. 1 jeteu. luate pe stînga. 7 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 11 ochiuri pe dos. 5 ochiuri pe faţă. Tehnică. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. luate pe dreapta. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 10 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 10: 10 ochiuri pe dos.Model 21 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe dos. Ed. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 3 ochiuri pe faţă. 1966. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. luate pe stînga. 1 jeteu.

Rîndul 8: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 14: 3 ochiuri pe dos. aici se lucrează pe faţă. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. Ed. 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. aici se lucrează pe dos (adică ar fi 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 1966. iar jeteul şi ochiul lucrat pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. Tehnică. luate pe dreapta. 3 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 112 . Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă). Rîndul 12: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 5: toate ochiurile care au fost lucrate pe dos în rîndul 4.Model 22 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu.

1 ochi pe faţă. 113 . Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Tehnică. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 1 ochi nelucrat. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. 1 ochi pe faţă. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. “Tricotaje de mînă”.Model 23 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1966. Ana Popescu. Ed. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. 1 jeteu.

114 . Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. peste care se trece ochiul nelucrat. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. ochiul nelucrat se trece peste cele 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. Ed.Model 24 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Ana Popescu. 1 ochi nelucrat. 1966.

1966. Tehnică. luate pe stînga. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat.Model 25 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. luate pe dreapta. Ana Popescu. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 5: 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 115 . 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi nelucrat. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. după care ochiul nelucrat se scapă peste cel provenit din cele 2 ochiuri lucrate împreună. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 1 jeteu. Rîndul 3: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. luate pe stînga. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Ed. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu.

5 ochiuri pe faţă.Model 26 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndurile 1. Ana Popescu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 5 şi 7: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Tehnică. 1 jeteu. luate pe stînga. 1 jeteu. Ed. 3. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă. luate pe dreapta. 116 . 1966.

pentru ca în felul acesta să se formeze linia modelului. 5. Ed. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. însă atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi jeteurile se merge cu 1 ochi spre stînga.Model 27 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3. cu deosebirea că pentru fiecare rînd se merge cu 1 ochi spre dreapta atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi cînd se lucrează şi jeteurile. Ana Popescu. Tehnică. 1966. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 7 şi 9: se tricotează la fel ca rîndul 1. Rîndul 11: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 117 . 2 ochiuri pe faţă.

luate pe stînga. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. luate pe stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.Model 28 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. luate pe dreapta. luate pe stînga. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 1 ochi pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 1966. luate pe dreapta. luate pe stînga. luate pe stînga. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Tehnică. 1 jeteu. Rîndul 15: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă (ochiul provenit din cele 2 ochiuri luate pe dreapta şi jeteul din rîndul 5) urmează 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. 118 . 1 jeteu. Ed. 1 jeteu. Rîndul 11: 1 jeteu. 1 jeteu. luate pe stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi nelucrat.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. urmează 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. Tehnică. 1 jeteu. 1966. apoi se tricotează 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. urmează 1 jeteu. 119 . iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. Rîndul 5: 1 ochi nelucrat. Ana Popescu. 1 jeteu. 1 jeteu.Model 29 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Ed. 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi nelucrat. iar firul se lasă în dosul lucrului. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1 ochi nelucrat.

Rîndul 7: ochiurile lucrate pe faţă în rîndul precedent se lucrează tot pe faţă. Ed. Ana Popescu. Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. Tehnică. 1966. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. iar jeteul dublu nu se lucrează. ci i se dă complet drumul de pe andrea – se suspendă – lucrîndu-se mai departe ochiul pe faţă. “Tricotaje de mînă”.Model 30 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului. 120 . Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. Toate ochiurile pe dos. 1 jeteu dublu (se răsuceşte firul de 2 ori pe andrea). Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă.

Tehnică. Reuşita lor depinde de îmbinarea armonioasă a culorilor care la rîndul ei este determinată de gustul fiecăruia. Ed. Ana Popescu. 121 . În executarea acestor modele se foloseşte mai mult punctul de jerseu şi punctul leneş.Modele în diverse culori Modelele de tricotaje divers colorate pot fi executate din două sau mai multe culori. Ele au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele. “Tricotaje de mînă”. 1966.

1 ochi alb se scoate fără să fie tricotat. Rîndurile 1 – 6: se tricotează numai pe faţă (punct leneş) cu lînă albă. apoi se începe modelul – 1 ochi bleu se scoate fără să fie tricotat. iar firul se trece prin faţa lucrului. iar firul se trece prin spatele ochiului. apoi urmează modelul – ochiul cu lînă bleu se scoate încă o dată fără să se tricoteze. Rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. 1966. 3 ochiuri pe faţă. Aceste 10 rînduri se repetă. “Tricotaje de mînă”. 122 . iar firul se trece prin faţa ochiului. Ed.Model 1 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori. Rîndul 9: se tricotează cu lînă albă: 1 ochi pe faţă la început de rînd. ochiul alb se scoate încă o dată fără să se tricoteze. Ana Popescu. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 10: se începe rîndul cu 1 ochi pe faţă. La sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 8: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. alb şi bleu. iar firul se lasă în spatele ochiului.

3 ochiuri pe dos.Model 2 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori: negru şi verde. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 5: se lucrează la fel ca rîndul 3. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. Rîndul 2: se tricotează cu lînă neagră. toate ochiurile pe faţă. 1 ochi nelucrat. Tehnică. Rîndul 4: cu lînă neagră: ochiul nelucrat se scoate încă o dată fără să se lucreze. iar firul se trece prin faţa ochiului. iar firul se trece prin spatele ochiului. Rîndul 3: cu lînă neagră: 3 ochiuri pe faţă. Aceste 6 rînduri se repetă. 123 . Ed. 1966. Rîndul 1: se tricotează cu lînă verde. toate ochiurile pe dos.

Ana Popescu. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. 4 ochiuri pe dos. 2 ochiuri se iau nelucrate. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 6: la fel ca rîndul 4. Rîndul 2: se tricotează cu maron. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: se tricotează cu galben: 4 ochiuri pe faţă. Ed. 1966. toate ochiurile pe dos. Rîndul 4: se tricotează cu galben: 2 ochiuri nelucrate cu firul trecut prin faţa ochiurilor. Rîndul 7: la fel ca rîndul 1. Rîndul 1: se tricotează cu maron. 124 .Model 3 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – maron şi galben. Rîndul 8: la fel ca rîndul 2. toate ochiurile pe faţă. Tehnică.

iar firul se trece prin spatele ochiului. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 3: alb. Ochiurile care au fost tricotate pe faţă în rîndul precedent. 3 ochiuri pe faţă. Tehnică. Rîndul 8: bleumarin. Toate ochiurile pe dos. 1966. Toate ochiurile pe faţă.Model 4 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – bleumarin şi alb. Rîndul 7: bleumarin. 125 . Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 5: bleumarin. Toate ochiurile pe dos. luîndu-l din spatele andrelei. Rîndul 6: bleumarin. se împunge andreaua în rîndul 2 şi se scoate firul formînd 1 ochi lucrat pe faţă care se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor pe faţă. Ed. “Tricotaje de mînă”. Aceste 8 rînduri se repetă. ochiul nelucrat se trece din nou pe andrea luat din spatele andrelei. Ana Popescu. după care urmează modelul: se ridică 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Rîndul 4: alb. aici se tricotează pe dos. iar firul se trece prin faţa ochiurilor. Rîndul 1: bleumarin. 1 ochi pe faţă la început de rînd. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: bleumarin.

Model 5 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare ca fond. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: verde. Rîndul 1: alb. 126 . 3 ochiuri pe faţă. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 10: verde. verde. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 12: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 1. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 11: roşu. Rîndul 3: verde. iar modelul cu fire în culorile alb. Se tricotează la fel ca rîndul 2. la început de rînd. Se tricotează la fel ca rîndul 3. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat trecut prin spatele ochiului. Rîndul 8: alb. Rîndul 2: alb. 1 ochi pe faţă. Rîndul 9: verde. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 6: roşu. Rîndul 7: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 5: roşu. cărămiziu. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Ochiurile tricotate se lucrează pe faţă. iar firul se trece prin faţa ochiurilor. Se tricotează la fel ca rîndul 1. iar cele nelucrate se ridică din nou tot nelucrate.

127 . după care se poate repeta modelul sau se continuă cu culoarea de fond.După aceste 12 rînduri. cu punct de jerseu. se tricotează 2 rînduri cu maron (culoarea de fond).

Rîndul 4: alb. alb şi roşu. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 1: bleumarin. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 10: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Rîndul 5: alb. Rîndul 2: bleumarin. Rîndul 6: alb. 2 ochiuri nelucrate. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 7: roşu. Rîndul 12: bleumarin. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: roşu. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 4. iar ochiurile nelucrate se ridică din nou nelucrate. iar firul se trece prin dosul ochiurilor.Model 6 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culorile bleumarin. 2 ochiuri nelucrate. 2 ochiuri pe faţă. Toate ochiurile pe faţă. 128 . luate din spatele andrelei. Toate ochiurile pe faţă. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. Ochiurile tricotate se lucrează pe dos. Rîndul 11: bleumarin. Rîndul 9: roşu.

Rîndul 24: bleumarin. Se tricotează la fel ca rîndul 3. 1966. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 19: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 7. Rîndul 22: roşu. Rîndul 23: bleumarin. Rîndul 14: bleumarin. Se lucrează la fel ca rîndul 4. Ed. Aceste 24 rînduri pot constitui o garnitură sau se pot repeta formînd un model de contextură. Rîndul 21: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 7. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 16: alb. 129 .Rîndul 13: bleumarin. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 15: alb. Rîndul 18: alb. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Toate ochiurile pe dos. Toate ochiurile pe dos. Tehnică. Rîndul 20: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 17: alb.

“Tricotaje de mînă”. alb şi bleu. 1 ochi pe faţă la început de rînd. Ana Popescu. Ochiul nelucrat din rîndul 1 se lucrează aici pe faţă. Rîndul 3: bleumarin. Rîndul 2: alb. 2 ochiuri pe dos. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. 130 . iar modelul se lucrează cu fire în culorile: bleumarin. iar firul se trece prin spatele ochiului. Ed. 1966. 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Se tricotează la fel ca rîndul 2. iar firul se trece prin spatele ochiului. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 1: alb. Rîndul 4: bleumarin.Model 7 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare bleumarin pentru fond. Aceste 4 rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”. Atunci se începe banda bleumarin care începe şi se execută la fel cu cea bleu. Rîndul 3: 3 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. şi anume: Rîndul 1: 1 ochi bleu. iar benzile se realizează prin deplasarea (mutarea) ochiurilor colorate de pe ambele laturi ale împletiturii. Se dau ca indicii primele tre rînduri. restul ochiurilor se tricotează cu bleumarin. Această deplasare de ochiuri se face pînă ce numărul de ochiuri ale triunghiului central (bleumarin) se micşorează pînă la 3. 131 . celelalte ochiuri cu bleumarin. iar la sfîrşitul rîndului 1 ochi gri. Ed. 1966. Se foloseşte punctul de jerseu şi se montează un număr fără soţ de ochiuri.Model 8 – Modele colorate Se tricotează cu fire bleumarin şi bleu. Tehnică. restul ochiurilor bleumarin. Rîndul 2: 2 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. Ana Popescu.

Fiecare din părţile componente ale tiparului se desenează pe o coală de hîrtie şi apoi se decupează contururile liniilor desenate.Tricotaje pentru femei Tricotajele pentru femei (bluze – pulover. fuste etc. 132 . Indicaţiunile ce urmează se vor referi la tiparele de bluză – pulover şi fustă.) se execută după tipare construite pe măsuri luate direct pe persoana pentru care se lucrează piesa respectivă. un creion bine ascuţit şi o gumă pentru şters. cu mînecă chimono sau cu mînecă raglan. întrucît acestea servesc ca bază pentru construirea aproape a tuturor celorlalte tipare pentru îmbrăcămintea de femei. mîneca şi gulerul. Tehnică. Ed. Se începe cu desenarea tiparelor necesare confecţionării unei bluze – pulover. Bluza poate fi mînecă simplă. Înainte de a se începe desenarea unui tipar e necesar: . . faţa. Acestea sînt: spatele. iar fiecare tipar se lucrează pe jumătate. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. o linie dreaptă de circa 60 cm lungime. Se vor prezenta pe rînd fiecare gen de bluză. Fiecare obiect este alcătuit din mai multe piese pentru care se vor desena tipare separate. pentru a le avea la îndemînă în orice moment. o panglică metrică. 1966. jachete.Să se procure obiectele necesare tiparului şi anume: o coală de hîrtie de ambalaj de circa 60/80 cm.Să se noteze măsurile luate în partea stîngă a hîrtiei pe care se desenează tiparul.

Linia de subraţ . Acest unghi constituie cadrul în cuprinsul căruia se desenează tiparul repectiv. Linia de talie . Din punctul C se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala B. Punctul stabilit se 133 .se desenează aplicînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a subraţului minus 3 cm. Punctul stabilit se notează cu litera C.se desenează măsurînd din punctul A în jos pe linia verticală măsura de lungime a spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. se desenează măsurînd din punctul B pe verticală numărul de centimetri care reprezintă distanţa de la talie pînă în direcţia şoldurilor.reprezintă linia care uneşte spatele cu faţa şi se construieşte astfel: .care este şi linia din dreptul şoldurilor. . Din acest punct se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala A. Linia de grosime a bustului . se construieşte un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei. Punctul stabilit se notează cu litera E. Linia de lungime a bluzei . . plus 1 cm şi se notează litera D. paralelă cu orizontala A.Din punctul B pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea taliei minus 1 cm şi se notează un punct. Din punctul B se duce o linie orizontală punctului. cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A.Din punctul C pe orizontală se aplică 1/4 din măsura de grosime a şoldului minus 1 cm şi se notează un punct.Din punctul E pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea bustului minus 1 cm.Bluză – pulover cu mînecă simplă (cum se face tiparul) Pentru desenarea tiparului. Linia de lăţime a spatelui . Din acest punct se duce o linie orizontală paralelă cu liniile precedente.se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din măsura de lungime a spatelui pînă în talie. unde s-a fixat lungimea bluzei.

unde se notează litera C. Răscroiala gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală şi 1/6 din măsura de grosimea gîtului plus 1 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. 2. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. măsura de lungime a feţei din care se scade lungimea stabilită pentru răscroiala gîtului la partea din spate. ca şi la spate. 134 . din punctul C în jos pe verticală. Acest punct reprezintă lungimea subraţului. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A. Linia umărului se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctele A şi E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie punctată. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. cu laturile nedefinite şi se înseamnă cu litera A. Răscroiala braţului reprezintă linia pe care se aplică mîneca. Punctul stabilit se notează cu litera D şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu liniile precedente. Se uneşte apoi punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie rotunjită ce trece prin punctul stabilit pe orizontala E. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie uşor rotunjită. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. Linia de lungime a bluzei sau linia de şold se desenează măsurînd. printr-o linie oblică prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. Punctul stabilit se notează cu litera B şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. măsura care reprezintă distanţa dintre talie şi lungimea bluzei. Tiparul de faţă. Pentru desenarea acestei linii se măsoară 1 cm de la linia punctului spre dreapta pe orizontală E şi se notează un punct. lungimea subraţului minus 3 cm. Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei.uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm mai sus de orizontala E.

de la răscroitura gîtului spre stînga. Răscroiala gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga 1/6 din grosimea gîtului plus 2 cm şi se înseamnă un punct. care pe circa 1/3 din lungimea ei este aproape paralelă cu linia oblică a pensei. pe o distanţă de 20-30 cm. este indicat pentru persoane cu bustul dezvoltat. Din punctul stabilit se duce o linie verticală paralelă cu verticala A – C. Răscroitura braţului se formează unind punctul de lungime al umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie. în funcţie de dezvoltarea bustului şi se aplică pe linia de umăr de la linia de pensă spre stînga. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare la 4 cm sub linia orizontală A. Ca adîncime a pensei se dă 8-12 cm. Aceasta este măsura de lungime a pensei. de la răscroitura gîtului spre stînga 2 – 4 cm şi se notează un punct.Pe linia C se măsoară din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. Pentru completarea liniei de umăr se aşază un echer în unghi drept pe linia oblică a umărului. care se aplică de la umăr în jos. Se unesc între ele punctele stabilite printr-o linie rotunjită. Punctul stabilit se uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. Se desenează apoi o linie oblică din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A pînă la întîlnirea liniei punctate ajutătoare pe o lungime egală cu lungimea umărului din spate minus 1 cm. Aceşti 2 – 4 cm variază în funcţie de conformaţia respectivă. din punctul de lungime a pensei spre stînga şi se desenează o linie egală cu lungimea umărului din faţă minus distanţa cuprinsă între răscroitura gîtului şi pensă. aşa ca pe tipar. paralelă cu aceasta pe o distanţă oarecare. ca apoi să se rotunjească pînă la punctul de lungime a subraţului. . Această linie oblică reprezintă linia umărului.Pe linia B se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din măsura de grosime a taliei plus 2 cm şi se notează un punct.Pe linia D se măsoară 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm. . Punctul stabilit indică vîrful pensei şi se uneşte cu punctul stabilit pe linia de umăr printr-o linie dreaptă. în funcţie de conformaţia corpului.Linia de subraţ se desenează aplicînd măsurile de grosime astfel: . Acest tipar de bluză cu pensa la umăr aşa cum este decris. Această linie ajutătoare indică înclinarea umărului. Observaţii. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Tot din punctul A se măsoară în jos pe linia verticală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm şi se notează un punct. Pensa de pe umăr se desenează măsurînd pe linia de umăr. 135 . Punctul stabilit se uneşte cu vîrful pensei printr-o linie oblică care se prelungeşte cu 1 cm mai sus de linia umărului. Linia umărului. în tipar cu pensa sub bust. El poate fi modificat după nevoie şi dorinţă.

B. Lungimea cadrului este egală cu lungimea mînecii. Linia de subraţ se desenează măsurînd 4 cm din punctul D spre stînga. D. B. Observaţii. Răscroitura mînecii (capul mînecii) se desenează unind punctul A cu punctul E prinr-o linie rotunjită. Tiparul de mînecă Desenarea tiparului de mînecă se face pe o coală de hîrtie îndoită în două. Linia de adîncime a răscroiturii mînecii se desenează măsurînd 15 – 20 cm din punctul C în jos pe verticală şi se notează litera E. plus răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. 136 . D.5 cm sub linia punctată. variind după model. Marginea îndoiturii reprezintă mijlocul mînecii. iar lăţimea cadrului este egală cu 1/2 din grosimea braţului. Din punctul E se duce o linie punctată paralelă cu orizontala A – C.3. C. plus răscroitura gîtului de la partea din faţă a tiparului de bluză din totalul căreia se scade 1 cm. aşa ca pe tipar. Această linie reprezintă răscroitura mînecii de la umăr spre faţă. 4. Linia A – B se află chiar pe muchia îndoiturii hîrtiei. Pe această hîrtie se desenează un cadru dreptunghiular care se notează cu literele A. Acest tipar de mînecă poate fi folosit şi la mîneca scurtă sau trei sferturi. Tiparul de guler Se construieşte un cadru dreptunghiular A. cu lungimea pe orizontală care este egală cu răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. Lăţimea gulerului este de circa 6 – 10 cm. modificînd lungimile. C. După ce se decupează tiparul se desface îndoitura hîrtiei şi se obţine tiparul întreg al mînecii. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină. Linia răscroiturii de la umăr spre spate se desenează unind din nou punctul A cu E printr-o linie adîncită în direcţia liniei punctate cu 6 cm spre stînga de punctul E şi cu 1.

aşa cum arată desenul. Dacă modelul indică un guler fără colţ se rotunjeşte marginea gulerului în punctul B. 137 . Tehnică.Răscroitura gulerului se desenează măsurînd 1 cm din punctul C în sus pe verticala C – A. Ed. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 1966. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie oblică. Colţul din faţă al gulerului se formează prelungind orizontala B cu 3 – 5 cm spre dreapta. Punctul însemnat se uneşte cu D printr-o linie uşor rotunjită.

tiparul se poate modifica astfel: Se poate trece pensa în direcţia bustului pe linia de subraţ procedînd astfel: Se scoate o copie a conturului tiparului de bluză şi pe el se desenează o linie punctată orizontală de la linia de subraţ spre dreapta la 3 – 4 cm sub răscroitura braţului pînă la circa 2 cm de vîrful pensei de pe umăr. Prin această operaţie se deschide tăietura de pe linia de subraţ. iar răscroitura braţului se 138 .Modificarea tiparului de bluze Tiparul de bluză în forma în care s-a prezentat este indicat. Se taie tiparul pe linia punctată. În acest caz nu se mai desenează pe tipar pensa de pe umăr. iar pensa de pe umăr din direcţia bustului se închide. după cum am menţionat. pentru persoane cu bust mai plin. Pentru persoanele cu bustul foarte puţin dezvoltat tiparul de faţă al bluzei poate rămîne fără nici un fel de pensă. pornind deschizătura necesară a pensei în direcţia bustului. Pentru persoanele cu bustul mai mic.

adică punctele de grosimea bustului şi punctul de grosimea şoldului se unesc printr-o linie dreaptă. iar pentru bluzele cu puţină mînecă – gen kimonou – se prelungessc liniile de umăr cu 1 – 2 cm şi se modifică uşor linia de răscroitură a braţului. “Tricotaje de mînă”. 1966. iar pentru bluzele lejere. La fel se procedează şi la tiparul de 139 . Tehnică. această linie va fi dreaptă. aşa ca pe tipar. faţă. pentru bluzele cambrate. Ana Popescu. Pentru bluzele fără mînecă se foloseşte tiparul în forma descrisă.desenează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie bine rotunjită în partea dinspre subraţ. Ed. Linia de subraţ poate rămîne în forma prezentată pe tiparul de bază. Tricotarea bluzelor după tipare fără pensă este foarte simplă şi uşor de realizat. La fel se procedează şi la tiparul de faţă.

Tehnică. după cerinţele tiparului. Pentru formarea pensei se închide adîncimea pensei pe umăr şi în dreptul acestei linii. iar decolteul este ascuţit. Ed. Mîneca este trei sferturi. Modelul contexturii este format din punct de jerseu. 1 ochi pe dos.Model 1 – Bluze Reprezintă o bluză pentru o persoană cu bustul dezvoltat. iar ca lungime rămîne linia de talie. 1966. iar elasticul este simplu – 1 ochi pe faţă. 140 . începînd de la vîrful pensei spre umăr se scad ochiurile treptat. Ana Popescu. (Elasticul nu se include în lungimea bluzei). “Tricotaje de mînă”. Se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la umăr.

Ana Popescu. simplu. aplicat în jurul decolteului. după un tipar cu pensa pe linia de umăr. În mijlocul feţei este despicat. Ed. 141 . 1 X 1. formează o garnitură drăguţă. Decolteul urmăreşte linia tiparului cu 2 cm deasupra ei. Lungimea bluzei este marcată de linia de şold a tiparului. “Tricotaje de mînă”.Model 2 – Bluze Această bluză este tricotată cu punct de orez fără bordură. Mînecile sînt lungi şi au manşete late cu elastic. 1966. formînd un decolteu ascuţit. Tehnică. Această linie este subliniată de un şiret de culoare contrastantă care.

1966. Plastronul. bordura tricotului şi a buzunarelor sînt tricotate cu punct de elastic simplu – 1 X 1. destul de lat. 142 . În dreptul şoldurilor. Prezintă un plastron în mijlocul feţei încheiat în nasturi în partea de sus. Tehnică. gulerul. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Restul bluzei este tricotat cu punct de orez alungit. de o parte şi de alta a plastronului sînt buzunarele. Ed. continuat cu un guler drept.Model 3 – Bluze Bluza aceasta se lucrează după tiparul cu pensă pe linia de umăr. manşetele.

1966. cu un decolteu montat cu un guler ce se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide în mijlocul spatelui. 143 . lucrată cu acelaşi model. Se tricotează după tiparul cu pensă la subraţ. Tehnică. Gulerul este format dintr-o bandă dreaptă. “Tricotaje de mînă”. iar modelul contexturii este format din punct de elastic ajurat şi nu prezintă nici un fel de bordură. Ed.Model 4 – Bluze Modelul reprezintă o bluză lejeră. Ana Popescu. cu mîneci lungi.

Ed.Model 5 – Bluze Această bluziţă fără mîneci este tricotată după tiparul cu pensă la subraţ. Platca este ajurată. 144 . cu punct de jerseu. iar bordura de pe linia de lungime. Tehnică. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 1966. de la mînecă şi decolteu este lucrat cu elastic cu ochiuri răsucite.

Model 6 – Bluze
Deşi simplă, această bluză are o notă de o eleganţă deosebită. Se tricotează după tiparul cu pensă

la subraţ, fără mînecă, iar decolteul este lărgit cu circa 2 cm. Pentru contextură este folosit punctul de jerseu, iar marginile bluzei, a mînecilor şi decolteul sînt formate dintr-un elastic cu ochiuri încrucişate. În jurul decolteului prezintă 2 rînduri de ajur care întregesc garnitura. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

145

Model 7 – Bluze

Modelul acestei bluze este format din punct de elastic ajurat fără bordură la marginea bluzei. Se tricotează după un tipar drept fără pensă cu o dechidere în faţă pentru introducerea plastronului. Gulerul cu plastron şi manşetele se tricotează cu punct de elastic cu ochiuri răsucite. Marginea bluzei, a gulerului şi a manşetei sînt tricotate cu fire în nuanţă contrastantă cu fondul, formînd o garnitură discretă. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

146

Model 8 – Bluze

Bluza aceasta se tricotează după tiparul drept, fără pensă, folosind punctul de jerseu. La tiv, la mîneci şi la răscroitura gîtului are cîte o bordură lucrată cu punct de orez şi cîte un rînd de ajur simplu executat astfel: Rîndul 1: (pe faţă) 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, luate din spate. Rîndul 2: (pe dos) toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: (pe faţă) 1 ochi pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 4: (pe dos) toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

147

Model 9 – Bluze

O bluză dantelată şi brodată cu mărgele în jurul gîtului constituie o piesă de îmbrăcăminte de ocazie. Se tricotează după tiparul fără pensă, cu un model de dantelă lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri tricotate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Se repetă pînă la sfîrşitul rîndului unde se adaugă 1 ochi. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi se începe modelul cu: 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, iar modelul începe cu 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, după care urmează modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri se lucrează împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul începe cu 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul, iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
148

Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi începe modelul: 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 6 ochiuri pe faţă. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

149

Model 10 – Bluze

Modelul acestei bluze simple prezintă platca şi mînecile ajurate, iar restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. Se lucrează după tiparul simplu fără pensă, sau după tiparul cu pensă la subraţ “pentru persoane mai dezvoltate”. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se începe cu un număr de ochiuri divizibil cu 12 plus 1 ochi pentru început şi 1 ochi pentru sfîrşitul fiecărui rînd. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 4 ochiuri pe faţă, 1 ochi netricotat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 4 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. La sfîrşit de rînd se va lucra 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă, toate ochiurile pe dos, iar ultimul ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat,
150

1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Cu rîndul al 11-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

151

Model 11 – Bluze

Reprezintă o bluză dreaptă, simplă, lucrată după tiparul fără pensă, sau cu pensă la subraţ pentru persoane mai dezvoltate. În mijlocul feţei prezintă o fentă încheiată cu nasturi. Ca garnitură are bordura şi gulerul ajurat. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizibil cu 6, plus 1 ochi pentru margine. Rîndul 1: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se lucrează 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 1 ochi la margine de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se termină cu 2 ochiuri lucrate împreună şi 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
152

Rîndul 11: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

153

Model 12 – Bluze

Această bluză este lucrată după tiparul de bluză simplă, fără pensă şi este tricotată cu un model ajurat. Bordura, manşetele şi guleraşul sînt tricotate cu un model de elastic simplu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 3. Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, se lucrează apoi pe faţă împreună jeteul pus şi cu ochiul următor, 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, care apoi se tricotează pe faţă împreună cu ochiul următor, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi 3 formează modelul şi ca atare ele se repetă mereu în tricotarea bluzei. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

154

Model 13 – Bluze

Bluziţa aceasta simplă, dar foarte drăguţă se tricotează după tiparul de bluză fără pensă, folosind punctul de orez. Răscroitura mînecilor şi decolteul sînt mărginite cu un şiret tricotat cu o culoare contrastantă, folosind punctul de jerseu. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

155

Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 156 . 1966.Model 14 – Bluze Reprezintă o bluză simplă. Se lucrează după tiparul de bluză fără pensă sau cu pensă la subraţ. Ed. ea capătă o notă de eleganţă şi o încadrează în rîndul pieselor de îmbrăcăminte de ocazie. tricotată cu punct de jerseu răsucit. Prin garnitura formată de şiretul lucios cu care este bordat decolteul şi de mărgelele cu care este presărată bluza.

. Gulerul este simplu. . 157 . 2 ochiuri lucrate împreună. . Se pot trasa cîteva linii diagonale lucrate cu lînă simplă în diferite culori sau cu lînă de angora. Ed. 2. Se pot broda fundiţe divers colorate. Tehnică.Ajurul este format astfel: 1 jeteu.Contextura este tricotată cu punct leneş. se poate interveni cu mai multe variante: 1. Pentru a da o notă unei bluze simple lucrată cu punct de elastic 1 X 1 sau cu punct de jerseu. . Se poate aplica un joc de benzi colorate tricotate cu acelaşi punct ca fondul sau se poate alege un alt punct. Ana Popescu. 1966.Bordura bluzei şi a mînecilor este formată de un elastic simplu 2 X 2.Model 15 – Bluze Modelul acestei bluze este format din rîndurile de ajur ce traversează contextura. “Tricotaje de mînă”.Gulerul este tricotat cu punct de elastic simplu 1 X 1. 3.

se împarte pe două andrele în părţi egale. se procedează astfel: se numără ochiurile. nu se lucrează. Se lucrează din fire mai groase de lînă de culoare bleu marin. 3 sau. se lucrează cu punct de elastic. 4. Se lucrează cu punct de jerseu şi cu andrele nr. iar baza mare formează marginea din afară a gulerului. 6 ochiuri care. Această prelungire formează reverele puloverului. Mînecile. Cu acelaşi punct de elastic se lucrează marginea de jos a puloverului şi marginea mînecilor. nu ajung chiar pînă la încheietura mîinii. cele două oblice laterale se unesc cap la cap cu capetele reverelor. iar elasticul fentei care începe de la circa 10 cm mai sus de talie. cînd se ajunge la rîndul de la care trebuie despărţită faţa în două. bineînţeles după ce s-a terminat de lucrat partea dreaptă. La fel se procedează şi cu partea stîngă. Pentru fentă se montează în continuarea andrelei de la partea dreaptă. Pentru a începe fenta.Pulover marinăresc Acest pulover este indicat pentru tinerele de 18 ani. iar partea dreaptă se lucrează cu a treia andrea. Partea stîngă se lasă pe o andrea. puloverul are gulerul ridicat puţin pe gît la partea din spate. cu andrele nr. se prelungeşte în sus pînă la linia de umăr terminîndu-se la umeri în linie dreaptă. împreună cu 6 ochiuri din corpul puloverului. În cele de mai sus s-a explicat forma gulerului şi a reverelor ca fiind caracteristice acestui model de pulover. deşi sînt lungi. în mijloc. O altă caracteristică a acestui pulover este şi fenta care se lucrează cu punct de elastic începînd de la o distanţă de 10 cm mai sus de talie. 158 . Gulerul lucrat tot din punct de elastic se completează la partea din spate cu o bantă de forma unui trapez a cărei bază mică este prinsă de răscroitura gîtului la spate. După cum se vede pe model. aşa cum se vede pe model. dacă firul este mai gros. rezultînd o linie oblică peste linia de umăr.

după ce s-au călcat toate părţile. lucrîndu-se o porţiune de 10 – 15 ochiuri. capătul de jos al fentei de pe dos.Cînd puloverul este gata. care după ce se scoate andreaua se lasă liber şi se măsoară. Pentru stabilirea numărului de ochiuri pe centimetru de împletitură se face întîi proba. 159 . Culoarea fustei sau a pantalonului va fi deschisă (gri. Tehnică. muştar) care se armonizează bine cu nuanţa puloverului. Acest pulover se poate purta cu o fustă dreaptă. Acest pulover se poate lucra după tipar care se desenează după explicaţiile date sau numai după măsurile luate pe corp. alb. 1966. Ed. cînd persoana care lucrează are experienţă în acest gen de lucru de mînă. o fustă plisată sau cu un pantalon. Ana Popescu. se prinde cu un punct oblic. “Tricotaje de mînă”.

Pentru desenarea tiparului de bluză chimono este necesară o măsură suplimentară şi anume: Măsura de lungime a mînecii. care se ia de la răscroitura gîtului. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. măsura de lungime a bluzei pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. dacă mîneca este lungă. spate şi faţă. Acest gen de bluză poate prezenta o mînecă lungă. sau pînă la încheietura mîinii.Bluză chimono cu mînecă lungă Bluzele (puloverele) chimono se tricotează dintr-o singură bucată – corsajul şi mîneca – urmărind tiparul respectiv. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. 1. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura dintre talie şi şold. trecînd peste umăr şi apoi în lungul braţului pînă sub cot. trei sferturi sau scurtă şi se compune din două părţi. pentru care se construieşte cîte un tipar. dacă mîneca este trei sferturi. Tiparul de spate Pentru desenarea tiparului se desenează un unghi cu laturile nedefinite drept în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a spatelui minus 3 cm şi se notează litera D. unde s-a stabilit lungimea bluzei şi se notează litera C. 160 .

Punctele stabilite se unesc între ele cu o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. Pe această linie se aplica măsura de lungime a mînecii începînd de la răscroitura gîtului spre dreapta şi se notează cu litera G. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului care se controlează aplicînd măsura din talie în sus pe linia de subraţ.pe linia C se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. Punctul stabilit se ridică cu 1 cm mai sus de orizontala A. . Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos.pe linia B se măsoară din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul H cu punctul de lungime a subraţului bluzei cu o linie ce se rotunjeşte în dreptul subraţului. .Linia de lăţime a spatelui se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din lungimea spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera E.pe linia D se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se înseamnă un punct. apoi se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor adîncită. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului situat deasupra orizontalei A. cu o linie prelungită. Din punctul E se duce spre dreapta o linie paralelă cu prizontala A. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală. Lina de subraţ a bluzei se desenează aplicînd măsurile de grosime după cum urmează: . Linia cusăturii de pe mînecă se desenează astfel: se măsoară din punctul E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui plus 2 cm şi se notează litera F. iar pe orizontală se măsoară tot din punctul spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului plus 1 cm. Din punctul F se ridică o linie verticală paralelă cu verticala A pînă la linia de cadru. Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în formă de unghi drept în punctul G şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera H. 161 . aşa ca pe tipar.

Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Tot din punctul A în jos pe verticală se aplică aceeaşi măsură plus 2 cm.pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct. . aşa ca pe tipar. Linia de subraţ a bluzei se desenează astfel: . Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Punctul tabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. Linia de lungime a feţei se desenează aplicînd din punctul B în jos. spre dreapta.pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie ce se prelungeşte cu 3 cm mai sus de linia D. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A. . Punctul stabilit se coboară cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu 162 . lungimea bluzei în faţă.2.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. lungimea dintre talie şi şold. lungimea cusăturii mînecii din spate de la răscroitura gîtului pînă la verticala F. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. din care se scade lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre dreapta pe orizontala lungimea răscroiturii gîtului din spate plus 1 cm şi se notează un punct. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Pentru desenarea tiparului din faţă se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite. ca şi la partea din spate şi se notează litera C. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Tiparul din faţă.

163 . Ed. Ana Popescu. Pe această linie să măsoară de la răscroitura gîtului spre stînga lungimea mînecii pînă la încheietura mîinii şi se notează litera F. 1966. Tehnică. Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în unghi drept în punctul F şi se duce o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera G. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul G cu punctul de lungime a subraţului bluzei printr-o linie care se rotunjeşte în dreptul subraţului. “Tricotaje de mînă”. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie prelungită.litera E. După aceste tipare simple se pot tricota diferite bluze chimono cu mîneca lungă.

Tehnică. Ana Popescu.Model 1 – Chimono cu mîneca lungă Această bluză chimono cu mînecă lungă este foarte potrivită pentru persoanele tinere. 164 . Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. manşetele şi talia prezintă o garnitură din elastic simplu 2X2. Gulerul. “Tricotaje de mînă”. 1966. Ea prezintă o platcă tricotată cu punct de elastic cu tighel. Ed.

Garnitura de pe cusătura mînecii este formată de o bordură tricotată cu modelul 14. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Fenta care se prelungeşte ca o bentiţă în jurul decolteului. Ana Popescu. Butonierele sînt executate pe verticală. 165 . Ed. 1966. Tehnică.Model 2 – Chimono cu mîneca lungă Prezintă o bluză cu un decolteu mic deschis în faţă cu o fentă încheiată în nasturi. “Tricotaje de mînă”. manşetele şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu o singură faţă.

“Tricotaje de mînă”. 1966. Punctele stabilite (H – spate şi G – faţă) se unesc cu înălţimea subraţului bluzei cu linii care se rotunjessc în direcţia subraţului. Ana Popescu. Tehnică. În punctele stabilite (punctul G – spate şi F – faţă) se aplică linia în formă de unghi drept şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea braţului luată în punctul unde s-a stabilit lungimea mînecii trei sferturi.Bluza chimono cu mîneca trei sferturi Pentru tricotarea acestui gen de bluze se foloseşte tiparul bluzei chimono cu mînecă lungă cu următoarele modificări: Linia de lungime a mînecii se stabileşte aplicînd din punctele de răscroitură a gîtului la spate şi la faţă măsura de lungime a mînecii trei sferturi. După tiparele astfel modificate se pot tricota diverse modele de bluze. Ed. 166 .

Ed. Ana Popescu.Model 1 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. La gît prezintă o fentă care se prelungeşte cu o bentiţă în jurul gîtului. În mijlocul feţei fenta se închide cu 3 nasturi. Tehnică. 1966. dar foarte drăguţă. “Tricotaje de mînă”. Manşetele sînt suprapuse şi marginile au o bordură. 167 . Fenta. este lucrată cu punct de ţăsătură. bordura manşetelor şi talia sînt tricotate cu punct de elastic. cu ochiuri răsucite.

care se poate purta în diverse împrejurări. la mîneci şi talie.Model 2 – Chimono cu mînecă trei sferturi O bluză deosebit de drăguţă. “Tricotaje de mînă”. Conturul plătcuţei se realizează prin aplicarea acestui elastic pe bluză. În spate se închide cu fermoar. care de altfel întregeşte garnitura la guleraş. 168 . Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. 1966. Tehnică. Drept garnitură. Ed. prezintă o platcă şi un gulerş din două bucăţi aşezat pe lîngă gît. Ana Popescu. Plătcuţa este conturată de un elastic simplu 1X1.

Manşetele şi gulerul pot fi tricotate cu punct de semielastic 1X1. Aceste dungi pot fi tricotate cu fire de o culoare contrastantă. 169 .Model 3 – Chimono cu mînecă trei sferturi Modelul acestei bluze este format din dungi tricotate cu punct leneş intercalat în fondul bluzei. adică punctul de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică. Ana Popescu. care este tricotat cu punct de jerseu. folosind punctul leneş sau chiar acelaşi punct cu fondul. 1966.

Model 4 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. 1966. dar cu o notă de eleganţă discretă este tricotată cu punct de ţesătură. Ed. bentiţa din jurul gîtului şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu ochiuri încrucişat. “Tricotaje de mînă”. Manşetele. Ana Popescu. 170 . Garnitura ce o prezintă pe linia de cusătură a mînecii este formată dintr-o bordură tricotată. Tehnică.

cu o garnitură formată de un model romînesc. Ana Popescu. bluza prezintă o fentă mărginită cu modelul romînesc. 1966. 171 . “Tricotaje de mînă”. Culorile cu care este lucrat modelul se aleg după gust. şi apoi aplicate pe bluză. Manşetele sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2.Model 5 – Chimono cu mînecă trei sferturi Acest model prezintă o bluză gen cazacă. Această garnitură se poate tricota în contextura bluzei sau separat. este tricotată cu punct de jerseu. În mijlocul feţei. cu excepţia manşetelor. Toată bluza. Ed. Tehnică.

Din punctul M se coboară cu 1. 1966.Bluză chimono cu mînecă scurtă Acest gen de bluză se tricotează după tipare construite la fel cu cele de la bluza chimono cu mînecă lungă.5 cm. Ana Popescu. Ed. După ce s-au obţinut aceste tipare se pot tricota diferite bluze cu mînecuţă scurtă. Din punctul stabilit se duce o linie uşor pierdută în linia de umăr. prelungind linia cu 3 cm. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Tehnică. care se modifică în felul următor: Linia de subraţ a bluzei la spate şi la faţă se desenează unind punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime al bustului printr-o linie pînă mai sus de punctul de înălţime al umărului. la spate şi la faţă. aşa ca pe tipare. 172 . Linia de răscroitură a braţului se formează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie rotunjită. “Tricotaje de mînă”. Se controlează liniile de umăr (la spate şi la faţă). Linia de cambrură a subraţului se realizează unind între ele punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime a taliei şi acesta cu punctul de grosime a bustului. ca să fie egale între ele. Linia de umăr. se prelungeşte pînă la întîlnirea liniei de subraţ unde se notează litera M.

Ana Popescu. Marginea bluzei şi bentiţa din jurul decolteului sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. 173 . cu o garnitură formată din rînduri ajurate. Tehnică.Model 1 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză tricotată cu punct de jerseu. Ed. Acest ajur se realizează tricotînd acest model ajurat. “Tricotaje de mînă”. 1966.

după gust. Tehnică. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. 1966. Ana Popescu. Ed. la alegere. 174 . şi alte puncte de tricotaj atît la garnitură. Se pot folosi. cît şi la fondul bluzei. “Tricotaje de mînă”. a decolteului şi gulerul sînt tricotate cu punct de orez. Bordura bluzei.Model 2 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză tinerească este tricotată din două culori.

Marginea decolteului. 1966. Ana Popescu. Tehnică. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu pe dos (dosul tricotajului reprezintă faţa lucrului). “Tricotaje de mînă”. a bluzei şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. 175 . Ed.Model 3 – Chimono cu mînecă scurtă Modelul prezintă o bluză simplă cu un decolteu alungit pe umeri.

1966. În jurul gîtului. Tehnică. manşetele şi talia sînt lucrate cu elastic cu ochiuri încrucişate. 176 . Ed. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.Model 4 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză uşoară de vară este tricotată cu punct de jerseu şi ajur. Bentiţa din jurul gîtului şi de la fentă. decolteul este mărginit cu o bentiţă ce se înoadă în mijlocul feţei. În mijlocul feţei bluza prezintă o fentă ascunsă sub o bentiţă.

Ana Popescu. 1966. ca şi a bluzei. “Tricotaje de mînă”.Model 5 – Chimono cu mînecă scurtă Reprezintă o bluză originală cu o garnitură formată din model romînesc. Marginea decolteului. 177 . Ed. Modelul romînesc poate fi lucrat numai cu o singură culoare contrastantă faţă de fond. din care cauză formează o linie ridicată pe gît şi alungită uşor pe umeri. sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Decolteul este drept. Această bluză se tricotează cu punct de jerseu. Tehnică. după dorinţă. sau poate fi executat cu mai multe culori.

178 . 1966. Decolteul este larg şi alungit pe umeri. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ana Popescu. scurtă pînă în talie. ajurată. Marginea decolteului. a mînecilor şi talia sînt tricotate cu punct de semielastic 1 X 1. Ed.Model 6 – Chimono cu mînecă scurtă O bluziţă de vară. este tricotată cu modelul 1.

179 . “Tricotaje de mînă”.Model 7 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză deosebit de frumoasă cu o garnitură formată din platcă ajurată. cu o bentiţă în jurul gîtului şi este închisă cu un fermoar în mijlocul spatelui. 1966. Bluza este scurtă pînă în talie. Bentiţa din jurul gîtului este lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. Tehnică. Ed. iar benzile de ajur ce formează plătcuţa sînt tricotate cu modelul 19. Ana Popescu.

“Tricotaje de mînă”.Model 8 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză prezintă o frumoasă garnitură cu model românesc. Ed. Bluza este tricotată în întregime cu punct de jerseu. Tehnică. Ana Popescu. 180 . Decolteul este drept şi se realizează după un tipar la care nu se mai desenează răscroitura gîtului la faţă şi spate. 1966.

2 ochiuri pe faţă. Rîndul 1: 1 jeteu. Manşetele şi bordura bluzei sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. Ed. Se repetă modelul. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. “Tricotaje de mînă”. avînd grijă să se termine rîndul cu un jeteu şi 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd.Model 9 – Chimono cu mînecă scurtă Este o bluză tricotată cu un model dantelat. Aceste 8 rînduri se repetă. Are un decolteu larg. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. 181 . mărginit cu un galon de culoare contrastantă şi se înnoadă în mijlocul feţei. Tehnică. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile se lucrează pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună. apoi urmează modelul – 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Restul bluzei este tricotat cu următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 4. oval. 1966. Ana Popescu. Rîndul 7: se lucrează la fel cu rîndul 3. apoi se începe modelul – 1 jeteu.

1966.Model 10 – Chimono cu mînecă scurtă O bluză dreaptă. cu decolteul pe gît şi marginile cu o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. Ana Popescu. Tehnică. ajurată. 182 . Ed. “Tricotaje de mînă”. Bluza este lcurată cu modelul ajurat 9.

183 . Este tricotată cu două culori. Decolteul este drept. alungit pe umeri şi se închide în mijlocul spatelui. de unde se lucrează pe orizontală. Ed. 1966. Tenică. “Tricotaje de mînă”.Model 11 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză lucrată cu un joc de dungi. În faţă dungile merg vertical pînă la nivelul plătcuţei. Ana Popescu. lucrate cu punct de jerseu sau cu punct de semielastic lat.

La mîneci se foloseşte aceeaşi măsură de lungime ca la bluza chimono.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre dreapta pe orizontală 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. indiferent dacă sînt lungi. se poate tricota o dată cu spatele şi faţă. Linia de lungime a bluzei se desenează din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. după ce s-a tricotat pînă la răscroitura braţului. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. treisferturi sau scurte. Pentru fiecare piesă componentă se construieşte un tipar. lungimea bluzei pînă în talie şi se notează litera B. spate şi mîneci. .pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se înseamnă un punct.Bluză cu mînecă raglan Acest gen de bluze sînt formate dn faţă. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. care au fost şi ele tricotate pînă la răscroitura braţului. se pot lucra separat în întregime sau. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. Linia de subraţ se desenează procedînd astfel: . Mînecile. Din punctul D se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. 184 . Tiparul părţii din spate Pentru desenarea tiparului se construieşte în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală.

Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Linia desenată se prelungeşte cu 3 cm deasupra liniei de bust. . aşa ca pe tipar.pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct.pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 1 cm şi se înseamnă un punct. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: . Se uneşte punctul E cu punctul de răscroitură de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită. Se unesc apoi între ele punctele stabilite printr-o linie ce se prelungeşte cu 1 cm deasupra orizontalei D. Tot din punctul A se măsoară în jos pe verticală 1/6 185 . Punctul stabilit reprezintă înălţimea subraţului. Linia de aplicare a mînecii raglan se formează unind punctul E cu punctul de înălţime a subraţului cu o linie uşor rotunjită. Tiparul părţii din faţă Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. . Se unesc între ele punctele stabilite.5 cm şi se notează un punct. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului minus 3 cm şi se notează litera E.. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Răscroitura gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală.5 cm şi se notează litera B. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea bluzei pînă în talie minus 1. Răscroitura gîtului se formează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontala 1/6 din grosimea gîtului minus 1.pe linia de bust se aplică din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului şi se înseamnă un punct.pe linia de lungime a bluzei se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C.

Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare. Linia de răscroitură a mînecii. “Tricotaje de mînă”. aşa ca pe tipar.din grosimea gîtului. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie uşor rotunjită. aplicînd din punctul C în jos pe verticală distanţa A – E de la partea din spate a bluzei. D. Lăţimea acestora nu este inclusă în lungimea bluzei pînă în talie. ca şi a celorlalte. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. După aceste tipare se pot tricota diverse modele de bluză cu mînecă raglan. 1966. Tiparul de mînecă Se desenează un cadru dreptunghiular cu lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii raglan (se ia la fel ca la mîneca chimono). Ed. sau a grosimii braţului pentru mîneca treisferturi şi pentru mîneca scurtă. poate fi şi numai pînă în talie. Din acest punct se duce spre stînga o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. C. însă numai pînă la elasticul sau la bordura ce urmează să se facă bluzei respective. În acest caz. Ana Popescu. Observaţii. iar lăţimea va fi egală cu 1/2 din grosimea braţului. pentru mîneca lungă. linia de talie va reprezenta lungimea bluzei. Linia de aplicare a mînecii raglan se desenează unind punctul de răscroitură a gîtului după orizontala A cu punctul de lungime a subraţului cu linia uşor rotunjită. Lungimea acestei bluze. Acest cadru se notează cu literele A. Punctul însemnat se notează cu litera E. Se măsoară apoi 4 1/2 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. aşa ca pe tipar. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează măsurînd din punctul B spre dreapta 1/2 din grosimea încheieturii mînecii. Această linie reprezintă răscroitura mînecii raglan. Tehnică. 186 . B. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină.

iar ochiul încrucişat se lucrează pe dos. iar firul rămîne pe dosul lucrului. După aceasta se dă drumul ambelor ochiuri deodată de pe andrea. Urmează apoi 1 ochi pe dos. dar nu se scoate ochiul de pe andreaua stîngă. obţinîndu-se astfel 1 ochi încrucişat. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: deasupra ochiului pe dos din rîndul anterior se tricotează 1 ochi pe faţă. În mijlocul feţei prezintă o fentă închisă cu un şnur înnodat. Ed. Tehnică. Acest ochi nu se tricotează.Model 1 – Mînecă raglan Această bluză cu mînecă lungă este tricotată cu modelul următor: Rîndul 1: se introduce andreaua în primul ochi. manşetele şi bordura bluzei se lucrează cu punct de semielastic 1 X 1. 187 . ca şi cum s-ar tricota pe dos. se trece firul şi prin primul ochi. 1966. Gulerul. ci se lucrează al doilea ochi pe faţă.

“Tricotaje de mînă”. Ed. Decolteul este ascuţit. 188 . 1966.Model 2 – Mînecă raglan Prezintă o bluză lucrată cu lînă angorată şi este tricotată cu punct de jerseu. Ana Popescu. mărginit cu o bentiţă şi un guler lucrat cu model românesc. manşetele şi bentiţa din jurul decolteului sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. Tehnică. Bordura bluzei şi a gulerului.

Model 3 – Mînecă raglan Se tricotează din lînă de angora cu punct de elastic 2 X 2. Această bluză este foarte indicată pentru primăvară şi toamnă. 1966. Tehnică. Ana Popescu. 189 . Ed. “Tricotaje de mînă”. Decolteul este ascuţit şi este mărginit de o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. cînd se poate purta cu pantalon sau cu o fustă dintr-un material mai plin.

190 . cu mîneca trei-sferturi poate fi purtată în orice împrejurare. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. Tehnică. 1966. În acest scop trebuie să se ţină seama de grosimea firului şi de culoarea ce se alege. Ed. Marginea bluzei. cu o deschidere în mijlocul feţei. manşetele şi bentiţa ce mărgineşte decolteul sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. Ana Popescu.Model 4 – Mînecă raglan Această bluză simplă. Bluza are un decolteu rotund. “Tricotaje de mînă”.

întrucît cu o singură fustă se pot purta mai multe feluri de bluze. Tehnică. fapt care aduce o notă de variaţie în îmbrăcăminte. Ana Popescu. Acelaşi galon mărgineşte şi manşetele. Culorile cu care se lucrează galonul variază după gust. Ed. 191 . de ceva nou şi chiar elegantă. Drept garnitură are un galon lucrat cu model românesc introdus pe linia mînecii raglan. Bluzele sînt foarte practice. după culoarea de fond şi după culoarea fustelor cu care se îmbracă şi cu care trebuie să se asorteze.Model 5 – Mînecă raglan Această bluză lungă pînă în talie este lucrată cu punct de jerseu. 1966. sînt mărginite cu un elastic simplu 2 X 2. Linia de talie. “Tricotaje de mînă”. ca şi decolteul.

Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie rotunjită. . Fusta în formele enunţate se lucrează din două părţi şi anume – spate şi faţă.Fuste Fustele tricotate pentru fetiţe ce au depăşit vîrsta de 12 ani şi pentru persoanele adulte nu se execută decît cu o linie dreaptă sau uşor evazată.pe orizontala A se aplică din punctul A spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează cu un punct. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: . Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Linia de talie se desenează măsurînd 1. Tiparul din spate al fustei Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină.pe linia de şold se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. Linia de lungime a fustei se desenează aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a fustei şi se notează litera B. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. 192 . . În dreptul şoldului această linie se rotunjeşte uşor. cu pliseu.pe linia de lungime se măsoară 1/4 din grosimea şoldului pentru fustele drepte şi 3 – 5 cm pentru fustele evazate. Pentru fiecare parte se desenează un tipar.5 cm din punctul A în jos pe verticală.

Linia de subraţ se desenează aplicînd ca şi la spate măsurile de grosime. Tehnică. Linia de talie se desenează măsurînd 2.5 cm din punctul A în jos pe verticală. Pe linia de şold se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. După acesste tipare se tricotează diferite fuste. la modelul respectiv. Futa cu pliseuri se tricotează dintr-o singură bucată. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Explicaţiile amănunţite se găsesc în text. “Tricotaje de mînă”. Din punctul C se duce pre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Ana Popescu. 193 .Tiparul din faţă al fustei Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Pe linia A se aplică punctul A spre stînga 1/4 din grosimea taliei. 1966. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea fustei şi se notează litera B. Ed. urmărind linia fustei drepte. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină rotunjită în dreptul şoldului. plus 2 cm şi se notează un punct. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie uşor rotunjită. Pe linia de lungime se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm pentru fustele drepte şi plus 5 – 7 cm pentru fustele evazate.

Ana Popescu. Fusta este tricotată cu punct de jerseu răsucit. La lungime se tricotează 2 – 3 cm în plus pentru tiv. Ed.Model 1 – Fuste Această fustă dreaptă. 194 . formează un compleu deosebit de elegant. completată cu o jachetă tricotată la fel. Pe cusătura şoldului în partea stîngă din talie în jos se face o fentă ce se închide cu un fermoar. 1966. Tricotarea începe de la linia de talie şi se urmăreşte linia tiparului. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.

Model 2 – Fuste
Prezintă o fustă dreaptă completată cu o bluză tricotată la fel, cu punct de jerseu. La lungimea

fustei se va ţine seama că e necesar să se facă un tiv de 2 – 3 cm. În talie se închide cu un fermoar pe cusătura stîngă a şoldului. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

195

Model 3 – Fuste

Acest model prezintă o fustă evazată care, purtată cu o bluză de culoare contrastantă şi cu un bolerou la fel ca fusta, constituie un compleu foarte drăguţ. Fusta şi boleroul sînt tricotate cu punct de orez. În jurul boleroului se tricotează o margine cu punct leneş. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

196

Model 4 – Fuste
Această fustă cu pliseu solei se tricotează circular de la şold în jos, adică faţa şi spatele se lucrează odată. Pentru aceasta se foloseşte andreaua rotundă. La început se lucrează pe două andrele, ca să

se poată forma fenta din talie, întrucît altfel fusta nu se poate îmbrăca. După ce s-a tricotat pînă în dreptul şoldului, unde nu se fixează deschiderea pliseurilor (în dreptul şoldului sau chiar mai sus de şold) se trec ochiurile împletiturii pe o andrea rotundă cu care se continuă lucrul. Numărul pliseurilor se fixează după dorinţă şi se procedează astfel: Numărul general de ochiuri se împarte la numărul pliseurilor şi apoi se fixează cu aţă colorată locul fiecărui pliseu. În dreptul semnelor respective se începe adăugarea treptată a ochiurilor, începînd cu 1 ochi. Pe marginile pliseului se ridică cîte 1 ochi din două în două rînduri. Lucrătura de fond a fustei se poate face cu punct de orez sau cu punct de jerseu simplu sau răsucit. Lucrătura pliseului este executată cu punct de jerseu lucrat pe dos, iar linia din mijlocul pliseului se realizează ridicînd cîte 1 ochi pe dos, din două în două rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

197

Rochii

Rochiile tricotate sînt foarte plăcute la purtat. De obicei ele au o linie dreaptă. Mîneca poate fi lungă, trei-sferturi sau scurtă simplă, chimono sau raglan. Pentru realizarea unei rochii se vor folosi tiparele de bluză şi fustă. (Se ştie că bluza si fusta unite pe linia de talie formează o rochie.) Întrucît tiparele de bluză lungi pînă la şold cuprind în ele şi partea dintre talie şi şold a fustei (această porţiune a bluzei şi fustei se suprapun coincind toate liniile), urmează doar ca la tiparele de bluză să completăm fusta. În acest scop se va proceda în felul următor.

Tipar pentru rochii La tiparul din spate al bluzei simple chimono sau raglan se fac următoarele completări: Linia de mijloc a spatelui vertical A se prelungeşte pe o distanţă oarecare.

198

Linia de lungime a bluzei, orizontal C, devine linie de şold.

Linia de lungime a rochiei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea fustei, unde se notează litera M. Din punctul M se duce spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă o linie paralelă cu orizontala B. Linia de subraţ se completează măsurînd din punctul M spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă, distanţă de pe linia de şold, linia C, pentru rochiile cu linie dreaptă şi plus 3 – 5 cm pentru rochiile evazate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a şoldului de pe linia C, printr-o linie plină. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu tiparele construite pentru bluze. La fel se procedează cu desenarea tiparelor pentr rochiile chimono şi pentru cele cu mîneca raglan.

După aceste tipare se pot tricota diferite rochii.

199

Model 1 – Rochii

Această rochie dreaptă se tricotează cu punct de jerseu răsucit. În jurul decolteului are un guler care se închide cu o fundă. Aceată fundă poate fi confecţionată din material lucios sau mat, uni, ecosez sau cu buline, în tonul rochiei sau de culoare contrastantă. Alegerea ei depinde de împrejurarea în care se îmbracă rochia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

200

Model 2 – Rochii

Prezintă o rochie simplă, închisă în mijlocul feţei cu nasturi. Decolteul este drept şi alungit pe umeri. Mîneca este scurtă, iar în talie are un cordon închis cu cataramă. Tricotarea acestei rochii se face cu punct de ţesătură. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

201

Jachete
Jachetele sînt foarte potrivite pentru purtat primăvara, toamna şi în zile de vară mai răcoroase. Ele se pot face cu sau fără guler, decoltate, închise sau nu în mijlocul feţei. Tiparele de jachetă se aseamănă întru totul cu tiparele de bluză, cu deosebirea că sînt mai largi şi au o fentă în mijlocul feţei. Tiparul de spate

Tiparele de spate se desenează la fel cu tiparele de bluză la care se fac următoarele modificări: Linia de subraţ se desenează aplicînd pe linia de lungime, din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldurilor plus 1 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului, plus 1 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold printr-o linie simplă. Linia de umăr. Pentru desenarea acestei linii se aplică din punctul A şi D spre dreapta 1/2 din lăţimea spatelui plus 1 cm. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie verticală punctată. Pe această linie se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. La tiparele de spate pentru jacheta chimono sau cu mînecă raglan se modifică numai linia de subraţ, aşa cum s-a descris mai sus. Tiparul de faţă

Tiparele de faţă, atît la jacheta simplă, cît şi la cele chimono şi cu mîneca raglan, rămîn la fel cu tiparele de faţă ale bluzelor respective, cu excepţia liniei de subraţ, care se modifică astfel:

202

Linia de subraţ a jachetei se desenează aplicînd măsurile de grosime: pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 3 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plu 3 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul stabilit pe orizontala C printr-o linie plină. Fenta se desenează prelungind linia de lungime cu 3 cm spre dreapta în afara punctului C. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul răscroiturii gîtului. Punctul însemnat se uneşte cu răscroitura gîtului printr-o linie dreaptă. La jachetele care nu se închid în faţă, sau care se închid cap la cap nu se face fentă. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu cele de la bluză. După tiparele obţinute se tricotează diferite jachete. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

203

Model 1 – Jachete

Jacheta aceasta simplă este decoltată pînă deasupra bustului şi încheiată în faţă cu nasturi. Marginea, decolteul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic, iar restul jachetei este tricotat cu punct de orez alungit. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

204

Model 2 – Jachete

Acest model prezintă o jachetă cu plastron dantelat. Se lucrează după tiparul de jachetă simplă cu pensa la umăr. Scăzăturile necesare pensei se fac pe linia plastronului. Această linie rămîne dreaptă, iar scăzăturile se fac pe partea laterală (dinspre răscroitura braţului), care este lucrată cu punct de jerseu, care permite efectarea scăzăturilor cu uşurinţă. Jacheta este tricotată cu punct de jerseu, iar plastronul dantelat se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu la început de rînd, apoi 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, fără să se tricoteze, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă pînă la capătul rîndului. Se repetă modelul după nevoie, iar rîndul se termină cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă, 9 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe dos, 1 ochi adăugat, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 7 ochiuri pe dos, 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. Modelul se repetă, avînd grijă ca la sfîrşitul rîndului să se termine cu 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 1 ochi pe dos. Se repetă aceste 4 rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

205

iar gulerul. Jacheta este tricotată cu punct de elastic cu spinişori. Ana Popescu. Pe şolduri are buzunare. Ed. manşetele. 196 206 . marginea jachetei. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. a buzunarelor şi fenta sînt tricotate cu punct de semielastic.Model 3 – Jachete Este o jachetă groasă. închisă în mijlocul feţei cu nasturi. decolteul este mărginit cu un guler lat.

Model 4 – Jachete Această jachetă dreaptă din lînă obişnuită sau de angora. Fondul jachetei este tricotat cu punct de jerseu. fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de jerseu 2 X 1. manşetele. Gulerul este lat. terminată cu o manşetă lată. Mîneca este raglan. Ed. Tehnică. 207 . iar gulerul. 1966. este închisă în mijlocul feţei. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”.

2 ochiuri lucrate împreună. 3 ochiuri pe faţă.Model 5 – Jachete Prezintă o jachetă dantelată. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 3 ochiuri pe faţă. apoi 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. 1 jeteu. apoi urmează modelul: 1 jeteu. 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 1 jeteu. apoi 1 jeteu. a decolteului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Restul jachetei se tricotează după următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 8. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. Marginea jachetei. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. 208 . 1 ochi pe faţă. iar la sfîrşit de rînd se termină cu 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună. Mînecuţa este scurtă. la început de rînd. 1 jeteu. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. Se repetă modelul. deschisă în faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. 5 ochiuri pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1 ochi nelucrat. Se repetă modelul. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. Se repetă modelul. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat deasupra scăzăturii. 1 ochi nelucrat. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos.

“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Ed. 1966. Tehnică. 209 .

1966. 210 . Este închisă pînă la gît în mijlocul feţei. Are mîneca trei- sferturi. “Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică. Fondul jachetei este încrustat cu un model românesc şi este lucrat cu punct de jerseu. Fenta din mijlocul feţei şi decolteul sînt marginile cu bentiţe lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 6 – Jachete Este o jachetă uşor cambrată în talie. Ana Popescu.

Model 7 – Jachete O jachetă simplă. cu mînecile treisferturi. Ed. 211 . Ana Popescu. 1966. fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. a buzunarelor. Această jachetă este tricotată cu punct de elastic ajurat. cu buzunare şi cu un guler lat. Marginea jachetei.

Jacheta este tricotată cu elastic lat. fenta. 1966. 212 . Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. Are mîneca trei-sferturi şi în jurul decolteului un guler lat.Model 8 – Jachete Reprezintă o jachetă lucrată din lînă de angora. manşetele şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Tehnică. Ed. iar marginea jachetei.

Ed. Tehnică. Toată jacheta este lucrată cu punct de jerseu încrustată cu rînduri de ajur.Model 9 – Jachete Această jachetă are mîneca chimono şi decolteul înalt. Aceste 3 rînduri formează încrustaţia ajurată. Ana Popescu. 1966 213 . Modelul ajurat se tricotează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. În mijlocul feţei se închide cu un fermoar. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu.

Gulerul este lucrat dintr-o bandă dreaptă. ca şi la marginea jachetei. Pentru a stabili numărul de ochiuri care se montează pentru fiecare parte. se scoate andreaua şi se măsoară lăţimea acestei probe. Jacheta este dreaptă. iar cel de la marginea jachetei şi de la fentă de circa 5 cm. Numărul 214 . se face de asemenea elastic. se lucrează 10-15 rînduri. Această jachetă se lucrează după tiparele prezentate. care apar frumos în evidenţă. Se poate lucra şi din fire de lînă nebuclate. Are două buzunare şi este închisă în mijlocul feţei cu un nasture. cu punct de jerseu ca şi întreaga jachetă. Marginea buzunarelor. La mîneci jos. Numărul de ochiuri care se montează la începutul fiecărei părţi este în raport cu grosimea firului de lînă. Model: Această jachetă este lucrată din fire buclate din lînă albă. de angora sau de mohair. se montează întîi 12 ochiuri. Restul jachetei este lucrat ca modelul 4. încheiată în faţă cu 6 nasturi din sidef gri. iar pe margine are o bordură din punct de elastic. la care se aplică dimensiunile luate pe corpul persoanei pentru care se lucrează. cu mînecă lungă obişnuită. a feţelor şi din jurul răscroiturii gîtului se lucrează cu punct de semielastic.Model 10 – Jachete Reprezintă o jachetă cu mîneca raglan. Elasticul de la mîneci are o lăţime de circa 8 cm.

1966. spate. sau în carouri. 215 . Această jachetă se poate purta cu o fustă dreaptă sau plisată. negru. De exemplu. Ed. guler). După acest calcul se poate uşor stabili numărul de ochiuri necesar pentru dimensiunile jachetei. “Tricotaje de mînă”.de centimetri găsiţi ajută la calculul necesar. Ana Popescu. ca şi pentru fiecare parte (faţă. iar o persoană mai plină poate purta jacheta cu o fustă dreaptă uni de culoare mai închisă (gri. Tehnică. mîneci. O persoană înaltă şi suplă poate purta această jachetă cu o fustă plisată uni. maron. bleumarin). înseamnă că sînt necesare 3 ochiuri pentru 1 cm. Se împarte numărul de ochiuri care au fost montate la numărul de centimetri care s-au constatat la măsurare şi rezultă numărul de ochiuri care este necesar pentru împletirea unui centimetru. dacă cele 12 ochiuri montate au 4 cm.

Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. care a fost luată în dreptul unde s-a stabilit lungimea vestei. pentru care se construieşte cîte un tipar. 216 . Din punctul D se desenează spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea pînă în talie şi se notează litera B. Vesta poate avea diverse forme şi poate fi lungă pînă în talie sau pînă spre şolduri. Indiferent de forma şi lungimea ei. Pe linia de lungime se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului. Punctul stabilit se notează cu litera C. Pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct. şi se notează un punct. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linii pline. Această linie poate reprezenta şi linia de lungime a vestelor scurte pînă în talie. vesta se compune din două părţi.Vesta Vesta se poartă peste bluză şi completează drăguţ îmbrăcămintea în zilele mai răcoroase. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime. spate şi faţă. Tiparul din spate Se desenează un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Pe linia de bust se măsoară 1/4 din grosimea bustului. Linia de lungime a vestei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea din talie şi punctul unde s-a stabilit lungimea vestei (de obicei sînt circa 8 – 10 cm).

care formează umărul. Din punctul C se duce o linie paralelă cu orizontala B. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură de pe orizontala A printr-o linie plină. Pentru desenarea acestei linii se măsoară din punctul A spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. poate rămîne linia de lungime a vestei. Din punctul D se duce o linie paralelă cu orizontala B. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura a subraţului pînă în talie. minus 3 cm şi se notează litera B. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta pe orizontală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura stabilită între talie şi punctul de lungime a vestei şi se notează litera C. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea feţei pînă în talie minus răscroitura gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. Tiparul de faţă: Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de înălţime a liniei de subraţ printro linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. 217 .Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1 cm şi se notează un punct. Pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din măsura de grosime a şoldului (care a fost luată în direcţia lungimii vestei) plus 2 cm şi se notează un punct. ca şi la partea din spate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită. Din punctul B se desenează o linie paralelă cu prizontala A. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontală şi se notează cu litera E. Această linie. Linia de umăr. Linia de subraţ se desenează ca şi la spate. aplicînd în prealabil măsurile de grosime.

se procedează astfel: din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A se coboară o linie paralelă cu verticala A în punctul unde se doreşte a se stabili 218 . aşa ca pe tipar. Pe această distanţă se întăreşte orizontala D. Linia de pensă. Această linie reprezintă decolteul vestei. Această linie poate fi şi dreaptă la o vestă lejeră. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi apoi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linie plină. cît şi la spate. Punctele stabilite se unesc printr-o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. care formează a doua latură a pensei. care se poate modifica ca formă şi adîncime după dorinţă. Tot pe linia de subraţ se măsoară 3 cm de la orizontala D în jos. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontală lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate plus 1 cm. În acest caz. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie uşor adîncită. Observaţie Linia de subraţ expusă în text reprezintă o linie cambrată în talie. întrucît formează o latură a pensei. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm. atît în faţă. se aplică măsurile de grosime numai pe linia de lungime a vestei şi pe linia de bust. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de vîrf al pensei printr-o linie plină. Pentru desenearea acestei linii se măsoară 10 – 15 cm de la linia de subraţ spre dreapta pe orizontala D şi se notează cu un punct care indică vîrful pensei. Exemplu: a) Dacă decolteul este pătrat.Pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 2 cm şi se notează un punct.

După acete tipare se pot tricota diferite modele de veste. În acest caz se prelungeşte orizontala C cu 3 cm spre dreapta. b) Dacă decolteul este rotund.adîncimea decolteului. Se prelungeşte linia decolteului în afara liniei de mijloc a feţei tot cu 5 – 6 cm. se procedează astfel: se prelungeşte orizontala C spre dreapta cu 5 – 6 cm şi se notează un punct. Linia de mijloc a feţei este formată de verticala A – C. Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de adîncime a subraţului printr-o linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala C printr-o linie plină. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. sau se poate modifica formînd un colţ rotund sau ascuţit în mijlocul feţei după modă sau după dorinţă. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul adîncimii decolteului. Dacă se închide cu nasturi se face o fentă pentru butoniere şi nasturi. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie plină. Dacă vesta se închide la 2 rînduri de nasturi. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie rotunjită. Din punctul stabilit se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A pînă la linia de cadru (verticala A). Această linie poate rămîne în forma aceasta pentru vestele care se închid cap la cap (margine la margine) cu fermoar sau cu copci. orizontala C poate rămîne aşa cum este descrisă în text. 219 . se procedează astfel: după ce s-a stabilit punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A se stabileşte punctul de adîncime a decolteului pe verticala A măsurînd din punctul A în jos pe verticală măsura ce se stabileşte după dorinţă. Linia de umăr se desenează aplicînd din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga lungimea umărului din spate. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu litera E. Linia de lungime a feţei.

Este tricotat dintr-o lînă nu prea subţire. Are un decolteu ascuţit. a decolteului şi a feţei sînt tricotate cu punct de semielastic. a răscroiturii braţului. Ana Popescu. 1966. “Tricotaje de mînă”.Model 1 – Veste Reprezintă o vestă închisă cu nasturi în mijlocul feţei. Se poate folosi punctul de orez care dă un aspect foarte plăcut. 220 . Tehnică. Marginea vestei. cu punct de ţesătură. prelungit pînă sub linia de bust. Ed.

Tehnică. În mijlocul feţei vesta este rotunjită.Model 2 – Veste Această vestă are partea din faţă dintr-o singură bucată. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct de elastic ajurat. Ed. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu un nou jeteu. 1 ochi scos cu jeteu. cu decolteul mic şi de formă rotundă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă etc. Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 221 . 1 ochi scos cu 2 jeteuri. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate şi aici cu 1 jeteu. Rîndul 4: 1 jeteu. 1 ochi pe dos etc. “Tricotaje de mînă”. 1966. 1 ochi netricotat. iar fondul vestei este lucrat cu un model care se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizivil cu 3. 1 ochi scos cu 1 jeteu etc. Modelul se repetă începînd cu rîndul 3. Marginea vestei. 1 ochi netricotat. încă 1 ochi cu jeteu. Ana Popescu. 1 ochi se scoate nelucrat. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe faţă etc. 1 ochi pe faţă etc. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos.

În mijlocul feţei se închide cu nasturi. “Tricotaje de mînă”. Marginile vestei. Fondul vestei este lucrat cu un punct de jerseu răsucit. cu un decolteu mic în jurul gîtului. Tehnică. 1966. în formă pătrată. Ed. a răscroiturii mînecilor şi decolteul prezintă tivurile îndoite. Ana Popescu. 222 .Model 3 – Veste Este o vestă dreaptă.

“Tricotaje de mînă”. 223 . 1966. Ed. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct leneş.Model 4 – Veste Vesta aceasta se închide în faţă cu două rînduri de nasturi. Marginile vestei. iar marginea vestei prezintă colţuri ascuţite în mijlocul feţei. Ana Popescu. Tehnică. Restul vestei este lucrat cu punct de orez alungit.

1966. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri punct de orez. Modelul vestei în întregime este lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 6. 1 jeteu. Rîndul 3: 3 ochiuri cu punct de orez (deasupra ochiului apărut pe faţă se lucrează 1 ochi pe dos şi invers). 1 jeteu. 224 . 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă. 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 3 ochiuri punct de orez. iar în jurul decolteului are un guler drept. 1 ochi pe faţă.Model 5 – Veste Reprezintă o vestă dreaptă. 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Tehnică. Rîndul 2: jeteurile şi cele 3 ochiuri lucrate împreună se lucrează pe dos. Celelalte ochiuri se tricotează invers de cum au fost lucrate în rîndul 2 (adică cele care au fost lucrate pe faţă în rîndul 2. aici se vor lucra pe dos şi invers). “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri împreună pe faţă. 3 ochiuri punct de orez. Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Ed. închisă în mijlocul feţei pînă la gît cu nasturi. 1 ochi pe dos. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos.

Ed. 1966. cu modele lucrate dintr-o singură culoare sau mai multe culori.Pulovere Garniturile sport se tricotează din lînă groasă. ciorapi şi şosete. fular. 225 . căciuliţă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. În continuare se vor prezenta diverse modele pentru fiecare componentă a garniturii pentru sport. Aceste garnituri pentru sport sînt compuse din pulover. Puloverele se tricotează după tiparele de bluze. Ana Popescu. mănuşi. care redau diferite modele româneşti încrustate în contextura diverselor obiecte din garniturile pentru sport.

Rîndul 1: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. apoi modelul: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. crescînd cu cîte 1 ochi numărul ochiurilor de la început şi sfîrşit de rînd. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd.Model 1 – Pulovere Acest model prezintă un motiv dintr-un singur pulover cu mîneca trei sferturi cu o bentiţă în jurul gîtului şi închis în mijlocul spatelui cu un fermoar. 2 ochiuri pe faţă. pînă ce se obţine mărimea ce se doreşte pentru romb. Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu încrustat cu romburi ajurate. Apoi urmează: 226 . 4 ochiuri pe faţă. Bentiţa din jurul gîtului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună şi apoi 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 4 ochiuri lucrate pe faţă. apoi 1 jeteu. Modelul se repetă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd. apoi modelul: 1 jeteu. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. iar rîndul se termină cu 5 ochiuri pe faţă şi se repetă modelul. 2 ochiuri pe faţă. Modelul se repetă. 2 ochiuri pe faţă. tricotate după modelul următor: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 24 plus 1.

2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. Tehnică. 227 . apoi urmează 1 jeteu. Se repetă mpodelul pînă la capăt şi se termină rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. Puloverul se tricotează după modelul tiparului de bluză dreaptă. iar mîneca după tiparul de mînecă trei sferturi. 1966. Ed. Ana Popescu. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 2: 1 ochi la început de rînd. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. Se repetă pînă se întregesc romburile începute şi apoi se repetă modelul. 1 jeteu.

Tehnică. 1966. Ed. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună. 228 . Restul puloverului este tricotat cu punct de jerseu răsucit. are mînecă lungă terminată cu manşetă. Puloverul se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. Ajurul este lucrat astfel: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 1 jeteu. Marginea puloverului. iar la gît are o bentiţă simplă şi se închide la spate cu fermoar. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos.Model 2 – Pulovere Acest pulover este simplu. ornat cu 4 rînduri de ajur care formează un plastron. manşetele şi bentiţa de la guler sînt lucrate cu elastic cu spinişori.

gri şi alb. În jurul gîtului are un guler dublu. Este tricotat cu punct de elastic ajurat cu 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos 2X1. Se tricotează după tiparul de bluză fără pensă. Acest pulover este potrivit pentru orice vîrstă. “Tricotaje de mînă”.Model 3 – Pulovere Acest motiv este potrivit pentru un pulover tricotat cu fire în 3 culori: negru. Tehnică. 229 . ridicat pe gît şi se închide cu un fermoar pe umărul stîng. Ed. 1966. Ana Popescu.

Se închide cu un fermoar pe umăr. Ana Popescu. Tehnică. Ed. “Tricotaje de mînă”.Model 4 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv se tricotează din 2 culori (2 nuanţe de gri sau albastru. În jurul gîtului are o bentiţă îngustă tricotată cu punct de elastic simplu 2X2. sau culori diferite) cu punct de elastic cu dungi late. 1966. 230 .

Pentru executarea acestui pulover se foloseşte tiparul de bluză cu pensă la subraţ şi tiparul de mînecă scurtă.Model 5 – Pulovere Un pulover cu garnituri formate din motivul românesc este executat cu punct de jerseu. Rîndul 2: ochiul suplimentar format în primul rînd se tricotează împerună cu ochiul de alături. Tehnică. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. se scoate firul. se împunge cu andreaua între al doilea şi al treilea ochi următor. se tricotează primul şi al doilea ochi pe faţă (firul scos printre cele 2 ochiuri se lasă suficient de lung ca să se poată aşeza frumos). se tricotează ochiul întîi şi al doilea premergător. Rîndul 10: ochiul suplimentar format în rîndul anterior se tricotează împreună cu ochiul de alături. Garnitura de pe platcă şi de pe mîneci o poate forma după un model românesc. “Tricotaje de mînă”. apoi începe modelul: se împunge andreaua între al doilea şi al treilea ochi. Ed. se începe modelul: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. 6 ochiuri pe faţă. Restul puloverului este lucrat cu modelul următor: După ce s-au lucrat din talie în sus 6 rînduri cu punct de jerseu. Urmează 6 rînduri pe faţă lucrate cu punct de jerseu. 1966. 231 . Ana Popescu. se scoate firul şi se lasă pe andreaua dreaptă.

Tiparul după care se lucrează este cel de bluză dreaptă fără pensă. care se Mînecile şi spatele sînt lucrate cu punct de elastic cu spinişori. Ana Popescu. lucrează cu punct de jerseu. iar gulerul.Model 6 – Pulovere Aceste motive pentru un pulover sînt lucrate în 2 culori (alb cu negru. Tehnică. Puloverul are în jurul gîtului un guler lat care se răsfrînge şi se închide cu un fermoar în mijlocul spatelui. manşetele şi cordonul din talie sînt lucrate cu punct de semielastic. roşu cu negru etc.). 232 . “Tricotaje de mînă”. Faţa întreagă este încrustată cu motiv românesc. 1966. Ed.

Puloverul este tricotat după tiparul de bluză fără pensă.Model 7 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv are partea din faţă lucrată în benzi colorate încrustate cu motive româneşti. ca şi a întregului pulover este punctul de jerseu. Punctul folosit la executarea modelului. Ana Popescu. Bentiţa de la guler. “Tricotaje de mînă”. Benzile gri sînt lucrate cu diverse figurine. Benzile albe sînt lucrate cu modelul prezentat. manşetele şi cordonul sînt lucrate în punct de semielastic 1X1. Tehnică. În jurul decolteului are o bentiţă care se ridică pe gît şi se închide în mijlocul feţei. 1966. cu fire negre. Ed. tot cu fire negre. 233 .

Model 8 – Pulovere Modelul aceta se lucrează pe un pulover negru cu platcă şi mînecile încrustate cu motivul românesc. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu fire albe cu punct leneş. Tehnică. 1966. În mijlocul feţei are fentă închisă cu nasturi. Acest model este lucrat cu fire albe sau o culoare la alegere. Cordonul din talie este tricotat cu punct de elastic simplu 2X2. cu punct de jerseu. 234 . Ed. Puloverul este lucrat după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”.

Ed. 1966. lucrat cu punct de jerseu. Decolteul este larg.Model 9 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă încrustată cu motivul românesc din figură. 235 . Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Tricotarea puloverului se face după tiparul de bluză simplă fără pensă şi cu decolteu ascuţit. ascuţit în mijlocul feţei unde se închide cu o fentă butonată. Ana Popescu. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.

Bentiţa din jurul gîtului. este tricotat cu punct de jerseu. Ed. Restul puloverului. manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2.Model 10 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă lucrată cu romburi din motivul prezentat. În jurul gîtului are o bentiţă care se închide în mijlocul feţei. Ana Popescu. 1966. Puloverul este lucrat după tiparul de bluză simplă fără pensă. Tehnică. inclusiv faţa. 236 . “Tricotaje de mînă”.

1966. Tehnică. manşetele şi cordonul. Se foloseşte tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ. se poate lucra cu o plătcuţă formată din motivul românesc din figură. ce se prelungeşte pe mîneci şi care dă o notă originală puloverului. Ed. care sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 11 – Pulovere Un pulover foarte potrivit pentru călătorie. 237 . “Tricotaje de mînă”. Este lucrat în întregime cu punct de jerseu. exceptînd bentiţa din jurul gîtului. Ana Popescu.

1966. 238 . “Tricotaje de mînă”. Puloverul se tricotează după tiparul de bluză simplă. Ed. Ana Popescu. încrustat cu o combinaţie de motive româneşti. fără pensă. care în ansamblu dau un aspect frumos. Tehnică.Model 12 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model este potrivit pentru persoane tinere. Manşetele. Este lucrat pe fond negru. cordonul şi gulerul care se răsfrînge în jurul gîtului sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. Se încheie cu fermoar pe linia de umăr.

1966.Model 13 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover alb. se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide cu fermoar pe linia de umăr. Ed. Ana Popescu. cu motive româneşti executate cu fire de culoare neagră sau altă culoare contrastantă. Se tricotează după tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ. Tehnică. Gulerul este înalt. 239 . Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Manşetele şi cordonul din talie sînt foarte late şi sînt tricotate cu punct de elastic simplu 2X2.

“Tricotaje de mînă”. 240 . Faţa este lucrată din 2 culori cu motive româneşti. mînecile şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Tehnică. Punctul folosit este punctul de jerseu. Ana Popescu. Pe fondul negru motivele sînt executate cu fire albe şi invers pe partea cu fondul alb. 1966.Model 14 – Pulovere Un pulover deosebit de original. spatele. se poate lucra cu modelul din figură. Ed. Bentiţa din jurul gîtului.

Motivele încrustate sînt prezentate în figură. 241 . “Tricotaje de mînă”. 1966. se lucrează cu punct de semielastic 1X1.Model 15 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover negru. cu faţa lucrată pe fond alb. împreună cu manşetele. Restul puloverului se tricotează cu punct de jerseu. În mijlocul feţei are o fentă ce se închide cu nasturi. cu punct de jerseu. În jurul gîtului are o bentiţă care. Tehnică. Motivele româneşti sînt tricotate cu fire negre. Ed. Ana Popescu.

se face cîte o cută deoparte şi de alta a umărului. Tehnică. ele sînt tricotate cu fire negre cu punct de semielastic 1X1. De observat este faptul că pe mîneci. Aceasta se face din motivul menţionat mai sus. Ed. cordonul şi gulerul se tricotează separat. ca de obicei. ca să se poată obţine liniile drepte pe orizontală şi linii crestate pe verticală. Particularitatea acestui pulover constă în faptul că tricotarea nu se începe în mod obişnuit. Împreună cu cordonul. de la talie în sus.Model 16 – Pulovere Cu acest model se lucrează un pulover pentru munte. Fondul este alb încrustat cu dungi negre verticale. 1966. Puloverul se lucrează după tiparul de bluză simplă. aşa cum se vede şi din executarea motivului. 242 . Manşetele. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. Tricotarea lor se începe de pe linia de subraţ a mînecii şi nu de la manşetă. “Tricotaje de mînă”. ci se începe de pe linia de subraţ. Ana Popescu. fără pensă. Pentru garnitura din faţă şi de pe mîneci se foloseşte modelul prezentat. la montat.

“Tricotaje de mînă”. Pe piept şi pe mîneci prezintă o garnitură formată din motivul românesc din figură. Pentru tricotarea acetei plătcuţe se foloseşte punctul de jerseu şi fire de culoare contrastantă. manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic. 243 .Model 17 – Pulovere Acest model este frumos pentru un pulover lucrat cu punct de elastic cu relief care se mulează perfect pe corp. Ana Popescu. care conturează o platcă prelungită peste mîneci. 1966. Tehnică. Gulerul. Ed.

1 ochi pe dos. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi nelucrat. Ana Popescu. 1 ochi pe dos. Tehnică. semipătrat şi mărginit cu un guler lat. Se lucrează după tiparul de bluză dreaptă. Ed. Rîndul 2: se lucrează aşa cum cad ochiurile pe andrea. Repetînd aceste rînduri se obţine aspectul unui semielastic cu ochiuri mari pe faţă. 1966. 244 . Mîneca este trei sferturi.Model 18 – Pulovere Reprezintă un pulover larg şi lung pînă peste şolduri. “Tricotaje de mînă”. adică 1 ochi pe faţă. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. fără cambrură în talie şi fără pensă. Decolteul este lung.

2 ochiuri pe faţă. care alternează cu un grup de 6 ochiuri fără torsade. Rîndul 15: aşa cum apare pe dos. se tricotează pe faţă următoarele 3 ochiuri. apoi tot pe faţă se tricotează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. procedînd la fel cu rîndul 7. 2 ochiuri pe dos. 6 ochiuri pe faţă. aşa cum apar pe andrele. cu guler înalt. alternînd rîndurile. răsfrînt. Se repetă modelul. Aceste 15 rînduri se repetă. 2 ochiuri pe dos. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 3 şi 5: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: în primul grup de 6 ochiuri pe faţă se trec primele 3 ochiuri pe o andrea de rezervă. 6 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. încheiat în mijlocul spatelui. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. se lasă în faţa lucrului. Rîndul 13: se fac torsadele la grupurile cu 6 ochiuri fără torsade. manşetele şi marginea gulerului sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. 6 ochiuri pe dos. Urmează 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 245 . aşa cum se arată. Pe faţă apare un joc de torsade. iar pe faţa lucrului torsade la cîte un grup de 6 ochiuri. Gulerul.Model 19 – Pulovere Un pulover din lînă groasă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 9 şi 11: 6 ochiuri pe faţă.

închisă cu nasturi în mijlocul feţei pînă la gît. În jurul gîtului are o bentiţă dublă. Ed. iar umerii au epoleţi. Marginea jachetei. împletiţi din şiret tricotat. 1966. bentiţa de la guler şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. 246 . Se lucrează după tiparul de jachetă dreaptă cu pensă la subraţ. Ana Popescu. Aceeaşi garnitură se prezintă şi pe buzunar.Model 1 – Jachete sport Această jachetă uni. “Tricotaje de mînă”. iar restul jachetei se tricotează cu punct de jerseu răsucit. Tehnică.

1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. care se lucrează astfel: 1 jeteu. Se închide cu nasturi în mijlocul feţei. Ana Popescu. 1 ochi pe dos se scoate fără să se lucreze. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 247 . 3 ochiuri trase. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Marginea jachetei. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. mărginit cu franjuri grupate. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă şi se trag toate cele 3 ochiuri realizate prin jeteu.Model 2 – Jachete sport O jachetă tinerească cu guler lat. Ed. 1 ochi pe dos. fenta şi manşetele se lucrează cu punct de semielastic. 3 ochiuri trase. 1966. Se repetă modelul începînd cu rîndul 5. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 jeteu. 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul. Rîndul 11 şi 13: 1 ochi pe dos.

1966. iar firul care a fost în faţa ochiului se aşează înapoi. cu guler şal. se lucrează pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. luat din spate. luat din spate. în dosul lucrului. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe dos. iar ultimul ochi trebuie să fie pe dos. 1 ochi ridicat. Manşetele sînt răsfrînte. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. ochiul următor se ridică din rîndul precedent. iar firul care a fost în faţa ochiului ridicat se aşează pe urmă în dosul lucrului. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: (pe faţa lucrului) 1 ochi pe dos. 248 . iar ultimul ochi trebuie să se lcureze pe faţă.Model 3 – Jachete sport O jachetă dreaptă. Se repetă. Se repetă. Ed. Tehnică. 1 ochi pe dos. Gulerul şi manşetele se lucrează cu punct de elastic reiat. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. închisă în mijlocul feţei. procedînd astfel: Rîndul 1: (se începe pe dosul lucrului) 1 ochi pe faţă.

se scoate din nou cu 1 jeteu.Model 4 – Jachete sport Este o jachetă uşor cambrată în talie. Ed. Restul jachetei se lucrează cu punct de plasă. Ana Popescu. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună cu acestea pe faţă. astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Modelul se repetă de la rîndul 2. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. Rîndul 4: 1 jeteu. 1 ochi scos cu jeteu. Mînecile au manşetă lată. 1966. 249 . 1 ochi scos cu 2 jeteuri. În loc de guler. fenta. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos. 1 ochi nelucrat. închisă în mijlocul feţei pînă la gît. Tehnică. se scoate din nou cu 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Marginea jachetei. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 nou jeteu. 1 ochi pe dos. 1 ochi se scoate nelucrat. se mai scoate din nou cu 1 nou jeteu. are o bentiţă în jurul gîtului. benţile de la gît şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. 1 jeteu. 1 jeteu.

În faţă are un decolteu ascuţit şi se închide cu nasturi în mijlocul feţei. Benţile din jurul decolteului. Nervurile se lucrează cu modelul următor: Rîndul 1 şi toate rîndurile fără soţ: (pe dosul lucrului) se tricotează 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 250 . Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (pe faţa lucrului) din cele 3 ochiuri se trasează mai întîi ochiul al treilea peste celelalte două ochiuri şi se lucrează pe faţă. apoi se lucrează pe faţă ochiul întîi. manşetele şi marginea de jos a jachetei sînt lucrate cu punct leneş.Model 5 – Jachete sport Această jachetă se tricotează cu fire groase. fenta. 1966. Ana Popescu. În faţă şi pe mîneci prezintă o garnitură din nervuri în relief cu 2 dungi brodate cu fire de culori contrastante (combinaţia culorilor se face în funcţie de gust). depăşind talia şi are mînecile raglan. Restul jachetei este lucrat cu punct de jerseu pe dos. Tehnică. apoi se trasează ochiul al doilea peste ochiul întîi şi se lucrează pe faţă. Linia este dreaptă. Ed.

“Tricotaje de mînă”. 6 sau 8 grupe şi din dreptul lor se începe să se scadă. Se tricotează o bandă lată de 10 – 12 cm simplă sau încrustată cu un model. unde se întăresc. P. Aceasta este foarte simplu de executat. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului.S. apoi se împart ochiurile în 4. 1966. 251 . lucrînd împreună cîte 2 ochiuri. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului. Tehnică. Eu am lucrat modele de căciuli cu andrele circulare şi au ieşit foarte frumoase.Model 1 – Căciuli sport Căciuliţa gen fes este cea mai potrivită pentru sport. E mai simplu. pentru că de la început puteţi verifia forma căciulii. Ana Popescu. Ed.

pe 3 andrele. se începe să se scadă din 10 în 10 rînduri. 252 . lucrînd împreună cîte 2 ochiuri.Model 2 – Căciuli sport O altă căciuliţă practică este căciuliţa olandeză. se începe să se scadă în cerc. După ce s-a tricotat o bandă lată de 12 – 14 cm. Această scăzătură se face la început de rînd. care se mai numeşte şi “căciuliţa cu urechiuşe”. se lucrează astfel: Se montează 21 ochiuri şi se lucrează tot cu punct leneş. Se scade la cele 2 margini. Cele 2 urechiuşe se prind la marginile căciuliţei. avînd grijă ca partea de sus (fundul căciuliţei) să fie neted. Acest cerculeţ îi dă o formă frumoasă căciuliţei. cu punct leneş. de fiecare dată deasupra scăderii din rîndul precedent. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului şi se întăresc. după ce s-au tricotat primele 4 ochiuri. În felul acesta marginile rămîn drepte şi frumoase. După 20 rînduri. tricotînd o dată cîte 2 ochiuri. Se lucrează pe rotund. sau părţile laterale. fără valuri. Pentru tricotarea acestei căciuliţe se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului. În jurul cercului cu scăzături se poate face un cerculeţ simplu sau umplut cu vată sau fire groase de lînă. în 8 locuri. Urechiuşele.

Pentru tricotarea acestei căciuliţe se foloseşte firul dublu şi se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului şi se lucrează drept cu punct de elastic în relief. marginea puloverului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. ca şi puloverul. Gulerul. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 253 . Tehnică. Restul puloverului este lucrat cu punct de elastic în relief. Puloverul are mîneca raglan şi un guler lat. 1966. Căciuliţa are forma unui fes drept şi legat în vîrful capului cu un şnur cu ciucure. Acest ansamblu este completat cu mănuşi din blană de iepure gri. Ed.Model 3 – Căciuli sport Un ansamblu deosebit de drăguţ format dintr-un pulover sport şi căciuliţă tricotată cu lînă albă de angora.

Ele pot fi uni. apoi se tricotează cîte 2 rînduri din culorile dungilor cu punct leneş. Ochiurile se pot tricota pe faţă sau pe dos. care se mulează bine. Elasticul dublu se lucrează astfel: Se tricotează 1 ochi. iar dungile cu punct leneş.Fulare Fularele se înscriu în accesoriile îmbrăcămintei pentru sport. din culoarea de fond cu punct de elastic. 254 . Punctul cel mai indicat pentru tricotarea fularelor este punctul leneş. Fular cu dungi simple Acest fular este încrustat cu dungi transversale de culoare contrastantă. se tricotează ochiul. Se tricotează circa 7 cm. Această alternanţă se repetă pe tot fularul sau numai la capetele fularului. Se montează pe andrea un număr de ochiuri corespunzător lăţimii fixată şi se lucrează fondul cu punct de elastic dublu. în dungi.. cu modele etc. se aşează firul înapoi. de asta depinde dacă elasticul arată lucrat pe faţă sau pe dos. iar dimensiunile sînt cam de 20 X 80 cm. se aşează firul în faţa ochiului următor.

Mănuşile sînt cu un singur deget şi sînt lucrate din lînă neagră cu dungi albe. Fularul cu model românesc Acest fular. care împreună cu puloverul şi mănuşile constituie un ansamblu foarte fin se lucrează cu lînă albastră pe fondul alb. manşetele şi gulerul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Marginile puloverului. Ambele piese sînt lucrate cu fire bucle de nuanţe gri şi alb şi sînt tricotate cu punct leneş. Modul de încrustare a dungilor atît la căciuliţă. cît şi la fular. Capetele fularului au franjuri lungi. cît şi puloverul sînt lucrate cu punct de jerseu.Fular şi căciuliţă Un ansamblu foarte drăguţ. 255 . Atît fularul. căciuliţa cu dungi diagonale şi fularul cu dungi transversale. dau o notă originală acestor piese.

scoţîndu-se ochiuri noi din cele 12 ochiuri adăugate pentru deget şi se continuă. se scot 5 ochiuri noi din ochiurile adăugate la degetul al doilea pentru intervalul dintre degetul mijlociu şi cel arătător. se iau 9 ochiuri numărate de la capătul andrelei vecine cu cea dintîi. Se lucrează 9 ochiuri pe cîrlig. de o parte şi de alta a degetului. se iau 7 ochiuri de pe andrea pentru partea degetului dinspre podul palmei. iar vîrful se execută ca la degetul mare. se adaugă în continuare 5 ochiuri noi (aceste ochiuri dau lărgimea între degete şi închid degetul). Ana Popescu. se adaugă 4 ochiuri noi. Scăzăturile pentru toate degetele se încep în dreptul falangei a treia. pînă în dreptul unde trebuie să se înceapă degetul (se măsoară lungimea pe mînă). Mănuşi cu 5 degete Pentru tricotarea unei mănuşi pentru o măsură obişnuită se montează circa 100 ochiuri pe 4 andrele. Se lucrează 7 ochiuri de pe andrea. Se lucrează cu punct semielastic cam 5 – 7 cm după cît de lată se stabileşte manşeta mănuşii. Urmează un rînd cu 2 scăzături şi se face vîrful degetului cu 4 scăzături la fiecare rînd. Se împart toate cele 24 ochiuri pe 3 andrele şi se închid pentru a se lucra degetul. Degetul al patrulea. Se lucrează drept. Se lucrează restul ochiurilor şi se scot 3 ochiuri din ochiurile adăugate la degetul inelar. cu model uni sau cu modele colorate. se adaugă 3 ochiuri noi pentru intervalul dintre degetul inelar şi cel mic.Mănuşi Mănuşile. lucrînd pe faţă. 6 ochiuri de pe andrea şi se scot ochiuri noi din cele 4 ochiuri adăugate la degetul al treilea. sau făcute cu 5 degete. ca şi fularele completează îmbăcămintea sport. “Tricotaje de mînă”. Ed. făcîndu-se 2 scăzături la cîte 3 rînduri. 1966. Se lucrează 12 ochiuri de pe andrea şi în continuare se mai adaugă încă 12 ochiuri noi. Degetul al treilea. cît este lungimea celor 2 falange. Se fac 3 scăzături şi se repetă de 3 ori la fel. Se continuă încă 10 – 12 cm cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă). după care se începe tricotarea degetului mare. Se lucrează în continuare 8 ochiuri pe andrea. Se pot lucra simplu. Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. 256 . Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. Ele pot fi drepte numai cu un singur deget. Se lucrează cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă) măsurîndu-se cît este de mare prima falangă a degetului mare şi apoi se încep scăzăturile. Se reia lucrul de unde s-a întrerupt degetul mare. Tehnică. Degetul al doilea. Degetul mare. Se lucrează cît este lungimea celor două falange. Degetul al cincilea.

Manşetele mănuşilor sînt tricotate cu elastic lat . 1966. Restul mănuşilor este tricotat cu punct de jerseu. 257 . Tehnică. Ed. 1 ochi pe dos (3X1).3 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”.Model 1 – Mănuşi Acest model prezintă o pereche de mănuşi cu motiv românesc. Ana Popescu.

Pe partea dinspre palmă e un căţeluş. iar restul mănuşii cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. iar pe verso un cerb. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic.Model 2 – Mănuşi Prezintă o pereche de mănuşi cu model ce reprezintă animale. 258 . 1966. Tehnică. Ed.

fără manşete. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 3 – Mănuşi Aceste mănuşi sînt drepte. 196 259 . Mănuşa cu un deget se lucrează la fel ca mănuşa cu 5 degete. Tehnică. În locul celorlalte 4 degete se continuă drept. “Tricotaje de mînă”. Pe faţă (spre palmă) prezintă nişte dungi întretăiate de puncte albe. Ana Popescu. Ed. Restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu şi este încrustat cu model românesc. Marginea este foarte îngustă şi lucrată cu punct de orez. Scăzăturile se fac din dreptul ultimei falange a degetelor. iar pe spate au un model lat. cu deosebire că are numai degetul cel mare.

iar pe cealaltă parte are 3 motive mari de bordură. 1966. Pe o parte modelul este aşezat în formă de şah. “Tricotaje de mînă”. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de ciorap. Tehnică. cu fondul negru şi modelul cu fire albe.Model 4 – Mănuşi Aceste mănuşi cu 1 deget au manşetele lucrate din lînă albă cu punct de semielastic 1X1. Ed. Ana Popescu. 260 .

Ed. celelalte au ca model figurine de oameni. Ana Popescu. însă prezintă o garnitură formată dintr-o dungă albă la marginea manşetei şi alta la mijlocul ei. Tehnică.Model 5 – Mănuşi Prezintă două modele de mănuşi cu un deget. 1966. Modelul a are manşeta lucrată cu punct de semielastic. Unele au ca model figurine de animale. Modelul b are manşeta lucrată cu acelaşi punct. 261 . din culoarea de fond a mănuşii. “Tricotaje de mînă”.

pe deget şi pe mănuşi. Marginea mănuşii este lucrată cu punct leneş.Model 6 – Mănuşi Aceste mănuşi cu un deget sînt foarte frumoase. Fiecare parte reprezintă un model şi sînt tricotate cu punct de jerseu. Tehnică. Ed. dacă prezintă o combinaţie de modele pe manşete. 262 . “Tricotaje de mînă”. 1966. Ana Popescu.

“Tricotaje de mînă”.Model 7 – Mănuşi Un ansablu format din fular. 263 . La capetele dreptunghiului la circa 10 – 12 cm de la margine se fac cîteva anouri prin care se trasează un şnur. Mănuşile sînt cu un deget şi brodate pe partea din afară. iar pe trei laturi (2 mici şi 1 mare) o garnitură albă. Ele se lucrează cu un punct de semielastic 1X1. capişon şi mănuşi. Ana Popescu. iar cordonul ete destul de lat. alb şi negru. Mănuşa este lucrată cu punct de jerseu şi manşeta cu punct de semielastic. Puloverul are fondul alb şi are faţa şi mînecile în întregime brodate cu modele româneşti. Partea dinspre palmă şi deget. 1966. ca şi manşeta sînt lucrate cu lînă neagră. deoarece se lcurează cu punct simplu. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. cu care se leagă capişonul sub bărbie. Capişonul reprezintă un dreptunghi lucrat cu lînă neagră. Modelul este foarte simplu. Tehnică. iar restul se lucrează cu punct de jerseu. Ed. Pentru obţinerea capişonului se îndoaie dreptunghiul în două pe lăţime şi se încheie pe latura mare care a fost fără model. lucrat în două culori.

pînă unde gamba piciorului începe să se subţieze. la distanţă de 4 ochiuri între scăzături. cunoscuţi şi sub numele de şosete. Pentru a începe talpa se deşiră aţa cu grijă şi se înşiră ochiurile pe cele 4 cîrlige. 264 . apoi se încep scăzăturile. fără a înmulţi numărul de ochiuri şi se lucrează pînă la capăt. se apucă firul dintre ochiuri. Se continuă lucrul pentru talpă. măsurînd pe picior. Se lucrează pe 5 andrele. 3 scăzături cu cîte 1 rînd între ele. După ce s-au făcut scăzăturile necesare. Se poate continua cu punct de elastic sau cu punct de jerseu. măsurînd după picior. Se încep apoi scăzăturile. Se lucrează apoi ochiurile de pe celelalte două andrele. mereu aceleaşi. tricotîndu-se 3-4 cm pentru un ciorap trei sferturi. continuînd apoi mai departe cam 2 cm. Aceste scăzături se fac numai la 2 din cele 4 cîrlige. Se trec toate ochiurile pe 2 andrele şi se încheie călcîiul. Se fac 8 rînduri cu 16 scăzături. se mai lucrează cîţiva cm în linie dreaptă. apoi se începe călcîiul. Numărul scăzăturilor variază după grosimea şi forma piciorului. fără manşetă sau 810 cm pentru un ciorap cu manşetă. iar restul fără nici un rînd. sau un alt model care să formeze manşeta şosetei. procedînd astfel: se fac 3 scăzături cu 3 rînduri drepte între ele. Pentru a începe călcîiul se înşiră pe aţă ochiurile de la cele 2 andrele ce vin în dreptul scăzăturilor şi se fixează de ciorap la ambele capete.Ciorapi Ciorapii pentru sport se fac trei sferturi sau scurţi. drept între ele. cîte una pe o andrea. 3 scăzături cu 2 rînduri drepte între ele. Numărul ochiurilor variază după grosimea firului şi după lungimea ciorapului. socotite cîte 2 la fiecare rînd. Ochiurile se pun pe 4 andrele şi cu cea de a cincea andrea se lucrează. cu punct de elastic 2X2. Se continuă astfel pînă rămîn 4 ochiuri pe andrea. după model. Pentru ciorap se lucrează drept. Se începe cu partea de sus. iar cînd se ajunge în dreptul ochiurilor înşirate pe aţă. Ele se fac la 2 andrele opuse. care cuprind scăzăturile de la ciorap.

3 rînduri drepte. Aceste ochiuri nu se mai lucrează. Rezultatul obţinut indică numărul rîndurilor ce vor forma fîşia de la călcîi. Pentru a se forma rotunjimea călcîiului se procedează astfel: de la marginea fiecăreia din cele 2 andrele se numără cîte 12 ochiuri (numărul variază după grosimea firelor). după ce s-au terminat scăzăturile. Se începe cu ochiurile de pe andreaua următoare. 2 ochiuri drepte. procedînd astfel: se încep scăzăturile (2 ochiuri lucrate împreună). se lucrează ochiurile toate de pe andrea. iar de pe andreaua a doua se lucrează atîta pînă rămîn 12 ochiuri pînă la margine. Lungimea aceste fîşii se calculează astfel: se adună numărul ochiurilor de pe amîndouă cîrligele şi se împarte la 3. apoi 1 rînd cu scăzături. o scăzătură şi se termină toate ochiurile de pe andrea. Ed. Vîrful. Pentru determinarea călcîiului şi continuarea tălpii e nevoie să se adauge ochiurile şi anume: pe cele 2 andrele cu care s-a lucrat călcîiul e necesar să se afle numărul de ochiuri iniţial. lăsînd 12 ochiuri pe andrea nelucrate. care va forma călcîiul.Călcîiul se mai poate tricota şi după altă variantă. Ana Popescu. repetat de 3 ori. Scăzăturile pentru vîrful ciorapului se încep în aceeaşi direcţie cu călcîiul. 265 . Se încep apoi scăzăturile pentru vîrf. 1966. numai pentru scăzături. În acest scop se scade cîte 1 ochi la fiecare rînd de pe marginea fîşiei drepte care serveşte drept călcîi. Tehnică. apoi 1 rînd cu scăzătură. rămîn 6 ochiuri pe fiecare andrea. Se procedează astfel: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile de pe prima andrea. Rîndul 3: se întoarce lucrul şi se lucrează ochiurile. ci servessc numai pentru scăzături. Dacă se presupune că pe andrea au fost 18 ochiuri. Cele 2 andrele următoare se lucrează la fel. terminîndu-se cu scăzătura deasupra celei precedente. lăsînd pe andrea 11 ochiuri nelucrate. procedînd astfel: Cu cele 2 andrele. cu care se încheie ciorapul. la care înainte de a se termina ultimele 2 ochiuri. se face iar o scăzătură. terminînd cu o scăzătură. 2 rînduri drepte. Se întoarce lucrul şi se continuă astfel pînă se scad toate ochiurile lăsate la marginea andrelelor nelucrate şi care au servit. Scăzăturile sînt cuprinse între 4 ochiuri drepte şi se continuă astfel: 1 rînd cu scăzătură. care cuprind scăzăturile de la gambă se lcurează o bucată dreaptă. 4 rînduri drepte. Rîndul 2: se întoarce lcurul. Se continuă apoi lucrul cu 4 andrele formîndu-se talpa. repetat de 3 ori. se trece la a doua andrea şi se încheie cu o scăzătură. repetat de 3 ori. “Tricotaje de mînă”. În felul acesta se completează numărul necesar de ochiuri. pînă mai rămîn 8 ochiuri. Urmează apoi scăzăturile la fiecare rînd. Se lucrează cît se cere măsurînd pe picior pînă în dreptul degetului mic. după cum s-a arătat.

uni sau încrustată cu dungi sau modele colorate. După tricotarea manşetei.Şosete Şosetele sînt ciorapi scurţi. sau cu modele în relief. Tricotarea şosetelor începe de la manşete. se începe şoseta prorpiu-zisă. 1966. Ed. Tricotarea ciorapilor şi a şosetelior se poate face şi cu modele ajurate. cu punct de elastic. care variază între 10-12 cm. Modul de executare se aseamănă cu cel al ciorapului. care pot fi lucrate cu punct de elastic. punct leneş sau cu diverse modele în culori. sau cu manşetă care se răsfrînge. 266 . “Tricotaje de mînă”. Tehnică. De asemenea. pînă mai sus de gleznă. Aceasta se poate tricota fie cu punct de jerseu. talpa şi vîrful se lucrează la fel. Ele pot fi cu marginea simplă. punct de orez. Ana Popescu. Cînd se ajunge în dreptul călcîiului se procedează întocmai ca la ciorapi.

La sfîrşitul ei se scad penultimele ochiuri. iar gamba prezintă 4 dungi drepte lucrate tot cu punct de jerseu drept. La sfîrşitul cele de a treia andrea se scad penultimele 2 ochiuri. 2 se tricotează 2 ochiuri în penultimul ochi. La începutul andrelei nr. iar în al doilea se lucrează încă un ochi (se înmulţeşte). La începutul primei andrele se lucrează 1 ochi drept. 1966. lucraţi cu punct de ciorapi în diagonală. La sfîrşitul andrelei nr. Acet model se realizează astfel: După ce s-a tricotat elasticul se încep benzile drepte procedînd astfel: Se alege o andrea şi se notează cu 1. 3 se lucrează drept primul ochi. iar ultimul ochi se lucrează drept. Ana Popescu. iar ultimul ochi se tricotează drept. iar în următorul ochi se lucrează 2 ochiuri. La începutul andrelei următoare (nr. La începutul andrelei nr. iar ultimul se lucrează drept. iar următoarele 2 ochiuri se scad. iar ochiurile drepte formează dungile de pe ciorap. Această alternanţă de ochiuri înmulţite şi scăzute dă linia diagonală a ochiurilor care formează fondul. 4 se lucrează primul ochi drept. iar ultimul se lucrează drept. Călcîiul este tricotat cu punct de orez. “Tricotaje de mînă”. Tehnică.Model 1 – Ciorapi Reprezintă o pereche de ciorapi trei sferturi. 2) se tricotează un ochi drept şi se scad următoarele. 267 . La sfîrşitul celei de a patra andrea se lucrează 2 ochiuri în penultimul ochi. Ed. În partea de sus ciorapii au o margine tricotată cu punct de semielastic 1X1.

Partea de sus a ciorapilor are o bordură cu colţuri lucrate. Modelul românesc se continuă pînă în punctul unde încep scăzăturile pentru vîrf. 1966.Model 2 – Ciorapi Aceşti ciorapi trei sferturi pentru sport sînt lucraţi cu modelul arătat. Ed. Modelul românesc este lucrat cu fire contrastante cu fondul. restul ciorapului pînă la călcîi este lucrat cu punct de elastic răsucit. lucrat în partea din faţă a ciorapului. cu punct de jerseu. Ana Popescu. Călcîiul şi talpa ciorapului sînt lucrate cu punct de jerseu. 268 . “Tricotaje de mînă”. Tehnică.

3 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. iar pete ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. avînd grijă să se termine rîndul cu 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Marginea de sus este îngustă şi lucrată cu punct de semielastic 1X1. 269 . 2 ochiuri lucrate împreună peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. 6 ochiuri pe faţă. Ed. 1 jeteu. apoi modelul: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. iar rîndurile se termină cu 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. urmează apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. Aceste 6 rînduri se repetă. 1966. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. în felul următor: Se pune pe cele 4 andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8 şi se împart egal. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună. apoi se începe modelul: 1 jeteu. 2 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd.Model 3 – Ciorapi Aceşti ciorapi pentru schi sînt tricotaţi cu model ajurat. 3 ochiuri pe faţă 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. Ana Popescu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 5 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul. apoi modelul: 1 jeteu. Se continuă modelul. Rîndul 4: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. Se repetă modelul. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. Se sfîrşeşte rîndul 1 jeteu. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd (la prima andrea de la care s-a început modelul). 2 ochiuri lucrate împreună. apoi începe modelul: 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. Tehnică. Sînt lungi pînă deasupra genunchilor. 1 jeteu. Rîndul 6: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă la început de rînd. Se repetă şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu. Restul ciorapilor e lucrat cu ajur. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă.

3 ochiuri pe faţă. lăsînd firul în spatele ochiului. Restul se lucrează cu punct de jerseu. 3 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră. Rîndul 8: cu lînă neagră. Ed. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă cu lînă neagră. 1966. Se repetă. 1 ochi nelucrat. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos cu lînă albă. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. culoare. lăsînd firul prin spatele ochiului. Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. 1 ochi nelucrat. Rîndul 4: cu lînă albă. Toate piesele se lucrează cu 5 andrele. şosete şi mănuşi lucrate cu aceeaşi garnitură formată din 2 culori contrastante (alb şi negru). 270 .Model 4 – Ciorapi Prezintă un ansamblu format din căciuliţă. Aceste 8 rînduri se repetă. lînă albă.

executînd din 4 în 4 rînduri cîte o creştere. Se tricotează rotund şi se creşte cîte 1 ochi la 10 ochiuri. după nevoie. Se lucrează cu punct de orez. Se încheie larg ultimul rînd. Se începe lucrul cu 5 andrele. “Tricotaje de mînă”. Se tricotează cu punct de orez 46 rînduri.Model 1 – Papuci Reprezintă un papuc cu manşetă şi montat pe talpă. iar cu celelalte 3 andrele se ridică 32 de ochiuri de pe marginile celor 2 fîşii cusute. Talpa se face din postav. Se cos cele 2 fîşii de 30 ochiuri. Se încheie ochiurile la marginea elasticului. ca să se ajungă la numărul de 48 ochiuri. Se tricotează 2 rînduri. Ana Popescu. Cu cele 48 ochiuri se tricotează 15-20 rînduri cu punct de elastic 2X2. Cu primele 12 ochiuri se lucrează 30 rînduri şi se încheie rîndurile. 37 se montează pe andrele 18 ochiuri. mari. Se iau pe o andrea cele 12 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Această bentiţă formează un buret care ascunde montajul tălpii. Pentru o persoană care poartă încălţăminte nr. după lungimea piciorului. împreună. Se coase împrejur cu un fir de aţă solid. Pe marginea papucului se ridică circa 90-95 ochiuri. fetru sau o piele mai subţire. în urma căreia se vor obţine 36 ochiuri pe andrea. şi se lucrează cu punct de orez 3-4 rînduri. Cu a treia grupă de 12 ochiuri se lucrează tot 30 de rînduri şi se încheie ochiurile. 271 . iar manşeta cu punct de elastic 2X2 şi se lucrează pe 2 andrele. În jurul tălpii are un burleu care mărgineşte frumos papucul. Tehnică. 1966. Ed. Se împart cele 36 ochiuri în 3 grupe de cîte 12 ochiuri. A doua grupă de 12 ochiuri se trece pe o andrea de rezervă.

După această manşetă se face călcîiul scurt şi apoi se lucrează laba piciorului întreagă. o dungă albă şi apoi iar o dungă neagră. Tehnică. Se lucrează apoi cîteva rînduri cu punct de semielastic din fire negre şi albe obţinîndu-se dungi verticale. Se lucrează o bentiţă cu punct leneş formată dintr-o dungă neagră. Vîrful prezintă un colţ pe faţă şi se lucrează cu lînă neagră. Se lucrează rotund. Se montează pe 4 andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii gleznei piciorului. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Ed. 1966. formînd o mică manşetă.Model 2 – Papuci Aceşti papuci se lucrează cu talpă cu tot şi apoi sînt montate tălpi de postav sau fetru. Aceşti papuci se pot încălţa şi peste ciorapi în bocanci pentru sport. 272 . cu 5 andrele. cu model pe partea de deasupra. se lucrează cu punct de jerseu. în afară de manşetă. Tot papucul.

Se încheie apoi ochiurile elasticului ce formează piciorul de o parte şi de alta a clinului. apoi înmulţim cîte 1 ochi la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc. 273 . Partea din faţă se lucrează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii de grosime a taliei. Spatele: se tricotează elasticul pentru picior de o parte şi alta a clinului unde se fac şi scăzăturile. Se lucrează astfel pînă se realizează o margine de 20 cm (aceasta este marginea de pe şold). În rîndul următor se montează la dreapta şi la stînga clinului tot atîtea ochiuri cîte s-au încheiat şi se începe tricotarea părţii din spate. Se împarte apoi în 2 numărul ochiurilor de pe andrea şi. în dreptul acestui punct.Costum de baie Costumul de baie este alcătuit din chiloţi şi sutien. iar celelalte ochiuri. faţă şi spate. Se termină spatele cu un elastic dublu. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc. iar în mijlocul spatelui. cîte 1 ochi pe faţă. se lucrează cu punct de semielastic 1X1. Cu acest număr de ochiuri se lucrează un elastic dublu pe lăţime de 4-5 cm. Se lucrează astfel circa 5 cm. Chiloţii sînt formaţi din 2 părţi. Se încheie pe şolduri. Cu rîndul următor se lucrează drept. pînă cînd clinul devine rombic. de o parte şi de alta a unui ochi se sfîrşeşte cîte 1 ochi la rîndurile lucrate pe faţă. unde se formează un clin triunghiular. Întreg costumul este tricotat cu punct de jerseu şi este brodat cu un motiv marin. ca şi la faţă. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc se face cîte o scăzătură pe faţa lucrului. care este tricotat pe jumătate. În această direcţie înmulţirea ochiurilor pe linia de mijloc începe chiar în ochiul din mijloc. Se continuă lucrul pînă devine la fel cu faţa. iar bentiţa piciorului s-a terminat.

pentru o persoană care are grosimea bustului 90-94 cm. Ana Popescu. deasupra liniei piciorului. Colţul format prin scăzătura de 3 ochiuri indică locul unde se prind beretele formate dintr-un şnur. Marginile cordonului se tivesc cu punct ascuns. 1 rînd pe dos şi apoi iar 4 rînduri cu punct de jerseu pentru tivirea cordonului. se scad cele 3 ochiuri deasupra celor precedente şi se termină rîndul cu o scăzătură (2 ochiuri lucrate împreună). Pe partea stîngă a sutienului se face aceeaşi broderie ca la chilot. 274 . În felul acesta s-a lucrat o parte a feţei sutienului. 3 ochiuri tricotate împreună. “Tricotaje de mînă”. Ed. După tricotarea celor 6 cm rămîn pe andrea 52 ochiuri. mutînd primul şi al doilea ochi astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. Rîndul 1: se tricotează 44 ochiuri pe faţă. se scad 3 ochiuri deasupra celor scăzute în rîndul precedent. se face o broderie.Pe partea dreaptă a feţei. cîte 26 ochiuri de o parte şi de alta a scăzăturii cu 3 ochiuri. apoi se montează în continuare încă 50-60 ochiuri şi apoi se lucrează 4 rînduri cu punct de jerseu. 1966. Pentru tricotarea unei părţi se montează circa 135 ochiuri de lînă subţire. mutînd primul şi al doilea ochi. Sutienul este format din 2 părţi identice ale feţei şi cordonul. Pentru tricotarea cordonului se montează pe andrea circa 50-60 ochiuri şi în continuare se scot ochiuri pe faţă din marginea de jos a sutienului. Partea a doua se lucrează la fel şi apoi se unesc între ele pe linia celor 13 rînduri cu ochiuri adăugate. Tehnică. După cele 13 rînduri se lucrează 6 cm începînd rîndul pe faţă cu marginea dreaptă (nu se mai sporeşte). astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. iar la sfîrşitul rîndului se face o scăzătură lucrînd 2 ochiuri împreună. Aceste ochiuri se trec pe 2 andrele şi se încheie împreună începînd de la margine şi terminînd la scăzătură. Rîndurile lucrate pe dosul lucrului: toate ochiurile se lucrează pe dos. iar cordonul sutienului se înnoadă în mijlocul spatelui. 13 rînduri lucrate pe faţă: se sporeşte 1 ochi la fiecare început de rînd. În talie se introduce sub elastic un şnur care se înnoadă în mijlocul feţei.

275 .

276 . şi anume: Mărimea I: pînă la 3 luni. Tiparul acestui pieptăraş se aseamănă în linii generale cu tiparul de cămăşuţă al noului născut.Copii – Pieptăraşe Pieptăraşul pentru copii sub 1 an are mînecuţă. care poate fi cu sau fără manşetă. Mărimea III: de la 7 la 12 luni. şi se construieşte după măsuri fixe. Măsurile sînt stabilite pentru 3 vîrste. Mărimea II: de la 3 la 7 luni. şi un guleraş rotund. repectiv 3 mărimi.

Ca să desenăm acest tipar. 1/2 din distanţa A – C. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. în cm. Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl însemnăm cu litera G. este destinată părţii din spate. Partea din stînga. Linia de lungime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A în jos. iar partea din dreapta este rezervată părţii din faţă a tiparului de pieptăraş. punctată. pe linia orizontală. punctul C cu punctul D. pe linia verticală. printr-o linie verticală. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera F. măsurînd din punctul A spre dreapta. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. vom desena liniile ajutătoare. pe linia verticală. punctată. ne folosim de un cadru. Din acest punct ducem o linie verticală.Măsurile. Înainte de a trece la desenarea tiparului. în partea stîngă a hîrtiei. măsurînd din punctul A în jos. Unim apoi. Această linie o construim. în interiorul căruia vom desena tiparul de pieptăraş. pînă la linia orizontală B. care este mai mare. Construim deci. A doua linie ajutătoare. lungimea pieptăraşului. lărgimea pieptăraşului minus 2 cm. al cărui vîrf îl însemnăm cu litera A. Prima linie ajutătoare. unde însemnăm punctul stabiliti cu litera B. plus 1 cm. Prin desenarea liniei verticale E s-a despărţit cadrul dreptunghiular A B C D în 2 părţi. pe liniile orizontale. 1/10 din distanţa A – B plus 0. Desenarea cadrului. formînd astfel un cadru dreptunghiular. iar punctul stabilit pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Desenăm această linie. un unghi drept cu laturile nedefinite. pe o distanţă oarecare. 277 . Linia de lărgime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A şi B spre dreapta. pînă la linia verticală C. Aceasta este linia orizontală care va indica înclinarea liniei de umăr. Se dă acest plus de 1 cm la jumătate din lărgimea pieptăraşului. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera E. Aceasta este linia verticală care separă tiparul părţii din faţă de cel din spate şi care reprezintă linia de subraţ. întrucît partea din spate este mai largă decît partea din faţă cu 1 cm. care ne vor ajuta la desenarea tiparului de pieptăraş.5 cm. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală. stabilite pentru cele 3 mărimi sînt: Tiparul de pieptăraş.

Această linie o măsurăm. şi însemnăm un punct. Punctul de întîlnire al liniei orizontale H cu linia verticală E îl însemnăm cu litera I.A treia linie ajutătoare. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul A2 de pe linia orizontală cu punctul G. 1.5 cm din punctul G spre stînga. care indică adîncimea răscroiturii braţului. Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în partea din spate. 1/2 din distanţa A – B. măsurînd din punctul A în jos. Linia de răscroitură a gîtului la partea din spate. 1/5 din distanţa A – E. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. Unim apoi acest punct peintr-o linie oblică. Acest punct îl unim. punctată. Ca să desenăm această linie. Linia de răscroitură a braţului la partea din spate. pe verticală. măsurăm 1. printr-o linie uşor adîncită. Aceasta este linia orizontală care va indica punctul de adîncime al răscroiturii braţului.5 cm şi însemnăm locul cu litera A2. După ce am desenat liniile ajutătoare trecem la desenarea tiparelor. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. cu punctul A1. Din punctul H ducem spre dreapta o linie orizontală. pe linia orizontală. plus 0. pe verticală. 278 . pînă la linia verticală C. formînd astfel linia de răscroitură a gîtului. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. care va constitui şi punctul de plecare a liniei de răcroitură a braţului.5 cm şi însemnăm locul cu litera A1. punctată. cu punctul I. Linia de umăr la partea din spate. pe linia de umăr.

279 . Linia de răscroitură a braţului în partea din faţă.5 cm faţă de linia oblică punctată. cu circa 1.Ca să formăm linia de răscroitură a braţului. pe linia de umăr. şi însemnăm locul cu un punct. 1/5 din distanţa A – E plus 1 cm. de pe linia de umăr cu punctul I. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul C2 cu punctul G. cu punctul C1. Linia de răscroitură a gîtului la partea din faţă. printr-o linie curbă. O desenăm procedînd ca şi la partea din spate. Unim apoi acest punct. în jos. adîncită spre dreapta în partea ei inferioară. Aceasta o desenăm aplicînd din punctul C spre stînga pe linia orizontală. adică măsurăm circa 1. Ca să stabilim adîncimea răscroiturii gîtului pe linia verticală măsurăm 1 cm de la linia orizontală E. pe linia verticală şi însemnăm locul cu un punct pe care-l notăm cu litera F1. cu circa 1. unim printr-o linie curbă punctul de răscroitură a braţului. Unim apoi din nou aceste puncte (punctul de răscroitură al mînecii de pe linia umărului cu punctul I) printr-o linie curbă. Linia de mijloc a spatelui este reprezentată de linia verticală A – B. Locul stabilit îl însemnăm cu litera C1. Această linie trebuie să fie adîncită în partea ei inferioară.5 cm din punctul G spre dreapta.5 cm spre stînga faţă de linia oblică punctată. Linia de umăr din partea din faţă. Acest punct indică adîncimea răscroiturii gîtului pe linia orizontală A. Din acest punct ducem o linie oblică punctată pînă în punctul I. cuprinsă între punctul A1 şi punctul B.

Linia cusăturii de subraţ. Unim apoi între ele punctele de prelungire. Ca să desenăm linia de lungime a mînecuţei. cu laturile nedefinite. şi însemnăm un punct. măsura de lungime a mînecuţei şi însemnăm locul cu litera B. Formăm această linie măsurînd din punctul stabilit şi notăm cu litera E. aplicăm din punctul A în jos. printr-o linie curbă. Linia de mijloc a mînecuţei este formată de linia A – B. În acest fel am desenat linia de răscroitură a mînecii. atît linia de răscroitură a gîtului. printr-o linie oblică punctată şi. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală. paralelă cu linia orizontală A. Aceasta o desenăm prelungind cu 3-5 cm spre dreapta. pe linia verticală. Punctul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D.Linia de mijloc a feţei. unde se poate termina în linie dreaptă sau rotunjită. în interiorul căruia vom desena tiparul mînecuţei. Pentru desenarea tiparului de mînecuţă construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. În felul acesta am format un cadru dreptunghiular. Linia de răscroitură a mînecii. Unim apoi. Acet unghi îl însemnăm cu litera A. cît şi linia orizontală D. aşa ca pe tipar. Decupăm apoi tiparul pe liniile lui de contur. cu o linie oblică. Măsurăm 2. acest punct cu punctul E. plus prelungirea din mijlocul feţei. pînă la linia orizontala B. Unim apoi acest punct cu punctul A. Tot din punctul A aplicăm măsura de lărgime a mînecuţei. printr-o linie verticală. Desenarea cadrului. pe linia orizontală şi însemnăm punctul stabilit cu litera C. apoi. rotunjită cu 1. 280 .5 cm deasupra liniei punctate. pe linia orizontală. Din punctul C coborîm o linie verticală. spre dreapta. Tiparul de mînecuţă.5 cm din punctul D spre stînga. Linia de lungime a pieptăraşului o formează linia orizontală B – D.

Această linie o construim măsurînd din punctul A în jos. paralelă cu linia orizontală A. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală. Punctul aflat îl însemnăm cu litera H. Unim apoi acest punct cu punctul E printr-o linie oblică punctată.Tiparul de guleraş. pe linia verticală. pe direcţie orizontală. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. După construirea liniilor ajutătoare desenăm liniile de contur ale tiparului. Desenarea cadrului. iar punctul de pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. pe care îl notăm cu litera D1. Pentru desenarea tiparului de guleraş. măsura de lungime a gulerului. Linia de lăţime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctele A şi B spre dreapta măsura de lăţime a guleraşului. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. construim. pe direcţie verticală. un unghi drrept în partea stîngă a hîrtiei. Înainte de a trece la desenarea tiparului. pînă la linia orizontală B. 1/2 din distanţa A – B şi însemnăm locul cu litera F. iar punctul fix îl însemnăm cu litera B. vom construi cîteva cîteva linii ajutătoare. pe verticală. pe linia verticală. pînă la linia verticală C. Unim apoi punctul C cu D printr-o linie verticală. Aceasta împarte cadrul în 2 părţi egale. pe verticală. 281 . Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl desenăm cu litera G. adică jumătate din distanţa A – C şi punctul aflat îl însemnăm cu litera E. A doua linie ajutătoare. 1/2 din distanţa A – F şi însemnăm locul cu un punct. pe care îl însemnăm cu litera A. Aceasta va indica linia de mijloc a gulerului. A treia linie ajutătoare. Linia de răscroitură a gîtului. Desenăm această linie măsurînd din punctul C în jos. Prima linie ajutătoare. construind astfel cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul de guleraş. 2 treimi din distanţa A – F. Ca să formăm această linie măsurăm din punctul D în sus. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală punctată. Desenăm această linie măsurînd din punctul A pre dreapta 1/2. Linia de lungime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctul A în jos. de care ne vom folosi în desenarea tiparului. ca şi la celelalte tipare. Aceasta desparte cadrul în 2 părţi egale.

unim punctul E1 din mijlocul spatelui cu punctul D1 din mijlocul feţei. formînd un colţ rotund. începînd de la subraţ se lucrează odată cu mîneca. după ce se pleacă din punctul E. 1966. ca apoi să se rotunjească spre mijlocul feţei. Aceasta o desenăm unind printr-o linie uşor rotunjită punctul E din mijlocul spatelui. Punctul E1 indică mijlocul spatelui şi. apoi prin punctul de întîlnire a liniei verticale E. lăţimea guleraşului în acest punct. cu punctul D1 din mijlocul feţei. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Mînecile pot avea sau nu manşete cu bordură sau cu elastic. Această linie urmăreşte linia de răscroitură a gîtului trecînd. Întărim apoi. Linia exterioară de rotunjire. Modul de tricotare a pieptăraşului Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu lărgimea totală a pieptăraşului. sau se poate continua în linie dreaptă. În felul acesta am desenat linia de răscroitură a gîtului. printr-o linie curbă. Unele pieptăraşe se pot face cu plătcuţe lucrate cu punct de elastic sau cu mînecuţă raglan. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. sau se pot face anouri prin care se trasează o panglică sau un şnur. Din punctul E măsurăm 4 cm pe linia oblică punctată şi însemnăm locul cu litera E1. totodată. 282 . În jurul gîtului se poate aplica un guler drept sau rotund. iar restul se lucrează simplu. Pentru mîneca raglan se procedează ca şi la bluza pentru femei. Ed. lăţimea guleraşului din spate. printr-o linie plină. în mijlocul spatelui este potrivită pentru Mărimea I.5 cm pentru fiecare mărime. Măsura de 4 cm la lăţimea guleraşlului. urmînd ca pentru următoarele mărimi să se adauge cîte un plus de 0. cu punct leneş sau cu alt model de bordură. Tehnică. Se face sau nu o bordură pe margine şi în mijlocul feţei.Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în mijlocul feţei. prin punctul F. cu linia orizontală B. Ca să formăm linia de răscroitură a gîtului. care să treacă prin punctul G. Observaţii. ajurat sau cu diferite modele.

Desenarea cadrului. fapt pentru care se recomandă în special pentru copiii pînă la 6 luni. Aplicăm apoi din punctul A în jos. Căciuliţa cu bandă la mijloc Această căciuliţă se compune din 3 bucăţi: o bandă în mijlocul capului şi 2 părţi laterale. în cm. Căciuliţa. ca şi celelalte obiecte ce fac parte din trusoul noului născut. cum este căciuliţa cu bandă dreaptă şi fundul rotund. Ea acoperă bine capul. Tiparul părţii laterale. pe linia 283 . Construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite. aşa cum este de exemplu căciuliţa olandeză. lăţimea – 11 cm.Copii – Căciuliţă cu bandă Căciuliţa se poate confecţiona în diverse feluri. Mărimea III (de la 7 la 12 luni): lungimea – 15 cm. Se poate face din mai multe părţi. pe care-l însemnăm cu litera A. lăţimea – 12 cm. Pentru căciuliţa cu bandă vom folosi următoarele măsuri. se lucrează după dimensiuni stabilite pentru 3 mărimi. Ea se mai poate lucra dintr-o singură bucată. Mărimea II (de la 3 la 7 luni): lungimea – 14 cm. stabilite pentru cele 3 măsuri: Mărimea I (pînă la 3 luni): lungimea – 13 cm. lăţimea – 13 cm.

Din punctul C ducem în jos o linie verticală. Apoi. linia bombează cu 2. Această linie constituie şi un mijloc de orientare la croit. Aceasta o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. pînă în dreptul punctului E. Pentru desenarea acestei linii. Tot din punctul A spre dreapta. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. din punctul A1. pe care-l coborîm cu 0. pleacă o linie care se pierde în linia orizontală A. pe care-l însemnăm cu litera D1. pînă la linia verticală C. pe linie verticală. 1/2 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu litera E. Cu aceasta am terminat de desenat liniile ajutătoare şi începem desenarea tiparului. În spaţiul dintre aceste ultime puncte. pe linia orizontală. Aceste 2 linii ajutătoare împart cadrul în 4 părţi egale. punctul aflat îl însemnăm cu litera C. A doua linie ajutătoare. Din acest punct ducem o linie orizontală punctată.verticală. pînă la linia orizontală B. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera B. măsura de lungime a căciuliţei.5 cm deasupra liniei oblice ajutătoare şi se pierde uşor pe linia verticală C. punctul E de întîlnire a liniei orizontale F cu linia verticală C. şi însemnăm locul cu litera A1. şi punem un punct. Acest punct arată porţiunea dinspre ceafă a părţii laterale a căciuliţei. iar din acest punct ieşim cu 0. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. 1/3 din distanţa A – E1 şi punem un punct. unde se termină linia.5 cm spre stînga. Unim apoi printr-o linie curbă. pe verticală. Această linie o deenăm astfel: măsurăm 0. 284 . punctul F cu punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. A patra linie ajutătoare.5 cm sub linia de cadru.5 cm din punctul A în jos. iar de aici coboară spre punctul de întîlnire a liniei orizontale F. în afara liniei de cadru. 1/2 din distanţa A – B şi punem un punct. Locul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. A treia linie ajutătoare. pînă la linia orizontală B. Desenăm această linie. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga. Prima linie ajutătoare. măsurăm din punctul A spre dreapta. Linia de rotunjire de deasupra capului. Această linie o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. aplicăm măsura de lăţime a căciuliţei. în direcţie orizontală. pe linia orizontală. apoi se îndreaptă uşor şerpuită spre punctul D1. punctul A1 cu punctul D1. Ca să desenăm tiparul este necesar să construim întîi liniile ajutătoare. Pe această linie se prinde banda din mijlocul capului. cu linia verticală C. pe care-l însemnăm cu litera F. în direcţie verticală. Acest punct indică porţiunea dinspre frunte a părţii laterale a căciuliţei. reprezentînd direcţia firului drept de lungime a materialului. pe linia orizontală. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. În felul acesta am format cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul. măsurînd din punctul A în jos.

pe linia verticală. care indică locul unde se va prinde şiretul ce leagă căciuliţa sub bărbie. În punctul unde bombează linia curbă cu 1. Ca să construim tiparul de bandă formăm în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. Din punctul A în jos.5 cm Mărimea II = 4 cm Mărimea III = 4. măsurăm lungimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera B. Măsura de lăţime a bentiţei se fixează astfel: Mărimea I = 3. măsurăm lăţimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera C. Măsurile după care se lucrează tiparul de bandă sînt următoarele: Măsura de lungime a benzii este egală cu lungimea liniei de rotunjime de deasupra capului de la partea laterală.5 cm se înseamnă un punct. cu laturile nedefinite. pe linia orizontală.Linia dinspre faţă a părţii laterale. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. iar punctul de întîlnire a acestor linii îl însemnăm cu litera D. pe care-l însemnăm cu litera A. Din punctul C coborîm o linie verticală. Tiparul benzii din mijlocul capului. Unim din nou 2 punctele A1 şi D1. Linia curbă bombează cam la jumătatea liniei oblice ajutătoare cu 1. 285 . în felul următor: unim printr-o linie uşor oblică punctul A1 cu punctul F.5 cm spre stînga acestei linii. Tot din punctul A spre dreapta. iar pe acesta îl unim printr-o linie curbă cu punctul D1. Prin închiderea dreptunghiului formăm cadrul în care vom desena tiparul de bandă. şi apoi trece prin punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. pînă la linia orizontală B.5 cm Desenarea cadrului.

Bentiţa se lucrează începînd de la linia B – D. aşa ca pe tipar. 1966. printr-o linie uşor rotunjită. 1/3 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu un punct. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A spre dreapta. pe verticală. Linia aceasta constituie marginea dinspre frunte a benzii. 1/2 din distanţa A – B. la fiecare rînd pe faţă. Ca să putem desena tiparul. Linia marginii dinspre ceafă. pe care îl coborîm cu 0. Acest punct îl unim cu punctul C.Linia ajutătoare. Cînd se ajunge în punctul A1 se începe încheierea ochiurilor pînă în punctul E. uşor pierdută în linia de cadru. După ce se tricotează bentiţa şi cele 2 părţi laterale. Ed. pe linia orizontală. 286 . 1/3 din distanţa B – D. construim o linie ajutătoare. Distanţa cuprinsă între acest punct şi punctul D reprezintă linia marginii dinspre ceafă a benzii. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul B spre dreapta. “Tricotaje de mînă”. scoţînd ochiuri de jur împrejur. pregătindu-le astfel pentru lucru. Linia marginii dinspre frunte. se sporeşte într-o parte cu 5 ochiuri şi apoi la fiecare rînd pe faţă se sporeşte într-o parte şi alta după cum cere linia tiparului care porneşte din punctul D1. pe linia orizontală. Ana Popescu. Unim printr-o linie curbă punctul de lăţime al marginii din frunte cu punctul de lăţime al marginii dinsre ceafă. Linia laterală a benzii. Linia curbă trece prin punctul E. Se tricotează apoi rotund un elastic pe marginea căciuliţei. se unesc cu punct cusut pe muchie. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera E. Decupăm apoi tiparele pe liniile lor de contur. Tehnică. Pe această linie se ataşează părţile laterale cu linia lor de rotunjime de deasupra capului. măsurînd din punctul A în jos. Modul de tricotare a căciuliţei cu bandă Pentru tricotarea părţilor laterale se montează pe andrele 5 ochiuri şi apoi.5 cm sub linia orizontală A. Linia de mijloc a benzii este formată de linia verticală C – D. În partea din spate se fac cîteva anouri în elastic prin care se trasează o panglică sau un şnur cu care se leagă sub bărbie. Din punctul E ducem o linie orizontală pînă la linia verticală C. plus 1 cm şi însemnăm locul cu un punct.

iar fundul căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară. în cm. stabilite pentru cele 3 mărimi. Pentru desenarea tiparului folosim diferite măsuri.Copii – Căciuliţă cu fund Este formată din 2 părţi: o parte din faţă şi o parte care formează fundul căciuliţei. Partea din faţă are forma dreptunghiulară. şi anume: 287 .

unde însemnăm locul cu un punct. Ca să formăm pensa de pe linia de lungime a căciuliţei măsurăm 5 cm din punctul B spre dreapta. măsurăm 4 – 5 cm în sus. Linia verticală A – B reprezintă linia dinspre faţă. Din acest punct ducem o linie uşor pierdută în linia orizontală B.5 cm ce se dă ca adîncime pensei şi măsura de 4 – 5 cm ce reprezintă lungimea pensei. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga. apoi punctul stabilit îl unim prin linii uşor oblice cu punctele de pensă de pe linia de lungime. Din acest punct măsurăm 1. din primul punct şi stabilim punctul în direcţia mijlocului pensei. Aceasta este uşor rotunjită şi o desenăm măsurînd 1 cm pe linia dinspre spate. Linia orizontală A – C reprezintă linia de mijloc a acestui tipar. Pe această linie montăm fundul căciuliţei. Cadrul desenat îl însemnăm cu literele A B C D.Tiparul părţii din faţă. în raport cu mărimea în care se încadrează vîrsta copilului. Distanţa cuprinsă între aceste puncte reprezintă adîncimea pensei. Partea de fund a căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară. Desenarea cadrului. Linia verticală A – B reprezintă linia de mijloc a părţii de fund.5 – 2. pe linia orizontală. Desenarea cadrului. Linia din spate. Forma dreptunghiulară a părţii de fund a căciuliţei o obţinem desenînd un cadru dreptunghiular. Din acet punct ridicăm o linie uşor şerpuită. Tiparul de fund al căciuliţei. Forma dreptunghiulară a tiparului. iar locul stabilit îl însemnăm cu un punct. 288 . iar lăţimea cadrului este egală cu măsura de lăţime a părţii din faţă. Pentru desenarea acestui tipar construim în partea stîngă a hîrtiei un cadru dreptunghiular. Ca să stabilim vîrful pensei. Măsura de 1. ce se pierde în linia verticală C.5 – 2. Pensa. Lungimea acestui cadru este egală cu măsura de lungime. pe linia de lungime şi punem un punct. cu liniile de lungime şi lăţime egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale părţii de fund.5 cm în continuare pe linia de lungime şi însemnăm locul cu al doilea punct. pe care-l însemnăm cu literele A B C D. de la linia orizontală B în sus. Linia de lungime a părţii din faţă. variază între aceste limite.

5 cm. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. Desenarea cadrului. Forma rotundă a părţii de fund o desenăm în cuprinsul unui cadru dreptunghiular. Porţiunea liniei exterioare de o parte şi de alta a punctului A reprezintă partea din 289 . 1/2 din distanţa A – B unde punem un punct. formînd astfel căciuliţa. pe care-l însemnăm cu litera E. pierdută în linia verticală C – D. Linia exterioară a părţii de fund. Aceasta este formată de linia orizontală B pînă la linia şerpuită. Din acest punct ridicăm o linie şerpuită. De exemplu. Forma rotundă a tiparului. Această linie o formăm unind punctele C şi E printr-o linie oblică punctată. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală punctată. Apoi desenăm liniile ajutătoare. Linia de lungime a părţii de fund. pe linia verticală. A doua linie ajutătoare. Această linie formează partea dinspre ceafă a căciuliţei. Acestei linii îi putem face următoarea modificare: pe linia orizontală D măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga şi însemnăm locul cu un punct. aşa ca pe tipar. După desenarea liniilor ajutătoare trecem la construirea tiparului. Prima linie ajutătoare. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos.Linia exterioară a părţii de fund. O construim unind punctele D şi E printr-o linie oblică punctată. Linia exterioară de formă rotundă o desenăm aplicînd distanţa A – E pe toate liniile ajutătoare începînd din punctul E. În direcţia colţului C linia exterioară poate rămîne cu colţ sau o putem rotunji. Linia de mijloc a părţii de fund este formată de linia verticală A – B. Punctele stabilite le unim între ele printr-o linie rotundă. Lăţimea acestui cadru va fi egală cu măsura de lăţime a părţii de fund. iar lungimea cadrului va fi egală cu măsura de lăţime înmulţită cu 2. Linia exterioară a părţii de fund se ataşează la linia dinspre spate a părţii din faţă. A treia linie ajutătoare. dacă măsura de lăţime este de 4. lungimea va fi egală cu 9 cm. Aceasta este formată de linia orizontală A – C şi linia verticală C – D.

Ana Popescu. 1966. în care se fac cîteva anouri. iar porţiunea dintr-o parte şi alta a punctului B reprezintă partea din direcţia cefei. În dreptul pensei se va spori cîte 1 ochi la 2 – 3 rînduri lucrate pe faţă. mutînd primul şi al doilea ochi în aşa fel ca ochiul al doilea să cadă deasupra. de la partea dinspre faţă a căciuliţei. Dacă se stabilesc 8 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 2 ochiuri deodată. După ce s-au montat părţile căciuliţei. Se împart apoi ochiurile în 4 sau 8 şi se fac scăzăturile cuvenite în direcţiile stabilite. 290 . Pentru forma rotundă se lucrează rotund cu 5 andrele. Se lucrează pe tiparul cu pensele închise. urmînd linia tiparului. Cînd se ajunge cu lucrul în partea opusă se scade cîte 1 ochi. pregătindu-le pentru lucru. Tehnică. Pe această linie se aşează partea de fund. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă se începe a tricota din punctul B. Decupăm tiparele pe liniile de contur. “Tricotaje de mînă”. pentru care se montează 8 – 10 ochiuri. Pentru tricotarea părţii de fund a căciuliţei se procedează astfel: Pentru forma dreptunghiulară se începe tricotarea de la latura B-A. în spate. Linia B – A reprezintă marginea din faţă a căciuliţei şi pe ea se face o bordură cu model. sporind apoi la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. pe care se montează un număr de ochiuri corespunzător circumferinţei fundului căciuliţei. începînd de la vîrful pensei spre bază în ordinea în care s-a sporit la pensa anterioară lucrată. Ed. Dacă se stabilesc numai 4 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 3 ochiuri deodată. Prin anouri se trasează o panglică sau un şnur pentru legat căciuliţa sub bărbie. se ridică 1 rînd de ochiuri şi se lucrează 4-5 rînduri de elastic.creştetul capului.

Această căciuliţă este indicată pentru fetiţele în vîrstă de 1 – 7 ani. 291 .Copii – Căciuliţă olandeză Căciuliţa olandeză este formată dintr-o singură bucată de formă dreptunghiulară şi cu colţurile dinspre faţă uşor răsfrînte spre spate. Dimensiunile după care se construieşte tiparul pentru copii de 1-2 ani sînt următoarele: Lungimea: 18 cm Lăţimea: 15 cm Pentru copii între 2 şi 7 ani se vor mări dimenssiunile cu cîte 1 cm pentru fiecare an.

Ed. Colţul căciuliţei. Colţul care se răsfrînge este format din unghiul B. Tiparul acestui gen de căciuliţă este foarte simplu. Ana Popescu. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă este foarte simplu şi uşor de tricotat. “Tricotaje de mînă”. De remarcat este faptul că pentru bordura marginilor dinspre faţă şi lungime e necesar să se aleagă un model care să fie pe ambele feţe la fel. 1966. Tehnică. Aceasta este formată de linia verticală A – B. Linia cusăturii din spate. ca atunci cînd se răsfrîng colţurile care formează urechiurile să se vadă frumos. Linia de lungime este formată de linia orizontală B – D. După ce am însemnat pe tipar ceea ce reprezintă fiecare linie decupăm tiparul.Tiparul căciuliţei olandeze. 292 . Linia căciuliţei dinspre faţă. Este reprezentată de linia verticală C – D. În partea din spate se fac 2 cute şi cîteva anouri pentru trasat panglica sau şnurul cu care se leagă căciuliţa sub bărbie. sau cu 2 feţe. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. Linia de mijloc a căciuliţei. Este formată de linia orizontală A – C. el reducîndu-se la un dreptunghi cu lungimea şi lăţimea egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale căciuliţei.

cute. iar gulerul este rotund. cloş etc. Modelele cele mai potrivite pentru vîrste între 1 şi 7 ani şi mai ales pînă la 5 ani sînt cele care prezintă lărgimea de la nivelul plătcuţei.Copii – Rochiţe Rochiţa constituie îmbrăcămintea de zi cu zi a fetiţelor. clini. Pe plătcuţă şi pe fustiţă se poate aplica o broderie uşoară cu motive româneşti. Lărgimea poate fi făcută sub formă de creţuri. Pentru desenarea tiparului rochiţei cu platcă putem folosi măsuri stabilite şi măsuri luate direct pe corp. cute. Tiparul rochiţei îl putem desena după măsuri fixe sau după măsuri luate direct pe corp. cerculeţe. 293 . Rochiţa este largă şi poate fi cu creţuri. la care se pot face variate garnituri şi tăieturi. În mijlocul feţei sau al spatelui prezintă o fentă. Plătcuţa rochiţei poate fi dreaptă sau de diferite forme. clini. cloş etc.

Cifrele date mai sus sînt valabile pentru vîrsta de 1 an. Rochiţa creaţă cu plătcuţă Această rochiţă creaţă şi cu plătcuţă reprezintă modelul cel mai drăguţ şi mai practic pentru fetiţe. mai ales pînă la vîrsta de 4 ani. lungă = 22 cm Grosimea braţului = 20 cm Grosimea pumnului = 12 cm Măsurile stabilite dinainte se folosesc mai mult pînă la vîrsta de 3 ani. 294 . urmînd ca pentru următorii ani să se adauge cîte un plus de 2 cm la fiecare măsură pentru fiecare an.Măsurile sînt următoarele: Lungimea rochiţei = 35 cm Lăţimea spatelui = 20 cm Grosimea bustului = 56 cm Grosimea gîtului = 20 cm Lungimea mînecii: scurtă = 12 cm. la care aplicăm un plus de cîte 4 cm. cu excepţia măsurii de grosime a bustului.

295 . manşete şi guler. mîneci. Desenăm în partea stîngă a hîrtiei. strînsă cu o manşetă. Mînecuţa este scurtă. iar în faţă se înnoadă cu un şireţel. Pe plătcuţă şi pe rochiţă e o garnitură formată din broderie românească. Tiparul din spate. Guleraşul este format din 2 bucăţi. Tiparul de rochiţă se compune din spate. un unghi drept pe care îl însemnăm cu litera A. cam la 20 cm de la margine. faţă.Modelul de faţă prezintă o plătcuţă dreaptă şi cu fentă în mijlocul spatelui.

Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. Ca să formăm această linie aplicăm din punctul C spre dreapta. paralelă cu orizontala A. pe verticală. pe orizontală. Pe această linie coborîm cu 3 cm sub linia de cadru şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. Locul stabilit îl însemnăm cu litera E1. Locul stabilit îl însemnăm cu litera D. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului de pe orizontala A. formînd linia de răscroitură a gîtului. Punctul E indică înclinarea umărului. Plătcuţa. Din punctul C ducem spre dreapta o linie orizontală. şi punem un punct. paralelă cu prizontala A. pe orizontală. Răscroitura gîtului. 1/2 din măsura de lăţime plus 1 cm. Tiparul spatelui cuprinde plătcuţa şi corpul rochiţei. Unim acest punct cu punctul de pe verticală A. printr-o linie uşor şerpuită. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm locul cu litera C. printr-o linie oblică.Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a rochiţei şi însemnăm locul cu litera B. Măsurăm 1 cm din punctul A în jos. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Linia de umăr. care marchează şi lungimea plătcuţei. care indică lungimea umărului. Din punctul D ridicăm o linie verticală punctată. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a spatelui. 1/6 din măsura de grosime a gîtului şi înemnăm un punct. pe verticală. Linia aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. pînă la linia de cadru. prelungită cu 1 cm în afara liniei verticale punctate. 296 .

Linia de lungime a plătcuţei. Corpul rochiţei reprezintă porţiunea de la plătcuţă în jos. Linia de lărgime a creţurilor. Prelungim liniile orizontale B şi C spre stînga. pe orizontală. dîndu-i diferite forme. formînd astfel colţul plătcuţei. Unim apoi punctele de prelungire între ele printr-o linie verticală. Aceasta este formată de linia orizontală C – D pentru forma dreaptă. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui şi însemnăm cîte un punct. Forma cu 2 colţuri o desenăm măsurînd din punctul C spre dreapta. Spaţiul cuprins între linia de mijloc a corpului rochiţei şi linia verticală 297 . Corpul rochiţei. Forma rotundă o formăm unind punctul E1 cu punctul C. Linia de lungime a plătcuţei poate fi şi alta decît cea descrisă. pînă la tiv. printr-o linie rotunjită. Unim acest punct cu punctul C şi cu punctul D. Această parte a rochiţei este largă şi se susţine pe plătcuţă. Linia de mijloc a spatelui o formează linia verticală A – C. Unim acest punct printr-o linie şerpuită cu punctul D. 1/4 din lăţimea spatelui. formînd linia de lărgime a rochiţei care reprezintă şi linia de mijloc a spatelui la corpul rochiţei. pe verticală.Răscroitura braţului. minus 1 cm şi punem un punct pe care-l coborîm cu 3 cm sub linia C. Forma de colţ pe care o obţinem măsurînd 3 cm din punctul C în jos. şi punem un punct. cu cîte o linie uşor rotunjită. Aceasta este formată de linia orizontală C – D. pentru forma dreaptă. Această linie poate fi modificată.

aplicînd din punctul A în jos. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 3 cm. pe linia verticală. care indică totodată şi lungimea plătcuţei. plus 1 cm şi notăm cîte 1 punct. Punctul F indică adîncimea răscroiturii braţului. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a feţei. Desenăm această linie aplicînd întîi măsura de grosime a bustului. de la punctul G în sus. Plătcuţa. Pe această linie coborîm de la linia orizontală C cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului. linia corpului rochiţei urcă pînă la nivelul umărului. Răscroitura braţului. urmărind conturul liniei de lungime a plătcuţei. Unim acest punct printr-o linie oblică. Locul stabilit îl însemnăm cu litera B. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C – D. măsura de lungime a rochiţei plus 2 cm. Desenăm în partea dreaptă. plus 1 cm şi însemnăm litera F. Din punctul B desenăm spre stînga o linie orizontală. În acest scop măsurăm din punctele B şi C spre dreapta. paralelă cu orizontala A. Linia de rotunjime a rochiţei. 1/4 din măsura de grosime a bustului. în afara liniei de cadru. Măsura variază între limitele date. Unim apoi aceste puncte între ele. în funcţie de lărgimea pe care dorim s-o dăm rochiţei. Prelungim apoi linia orizontală B cu 5 cm spre dreapta. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera C. pe linia verticală. Această linie poate fi modificată. Linia de subraţ. 298 . Unim punctul D cu punctul F printr-o linie bine adîncită. pe liniile orizontale. Măsurăm 1 cm pe linia de sibraţ. Tiparul de faţă. după linia de contur a plătcuţei. cam la 20 cm de la marginea hîrtiei. în cazul plătcuţei rotunde. De exemplu. Din punctul stabilit ducem spre stînga o linie uşor pierdută în linia de lungime a rochiţei. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera G. Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm. pe care-l însemnăm cu litera A. cu punctul F.C – B reprezintă lărgimea necesară creţurilor. un unghi drept. printr-o linie verticală punctată. Din punctul C ducem spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. Linia aceata o desenăm măsurînd din punctul A în jos.

la 3 cm sub linia orizontală A. pe orizontală. Acest punct indică lăţimea feţei. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. 299 . Această linie reprezintă şi linia de mijloc a feţei. pe orizontală. Locul aflat îl însemnăm cu litera D. printr-o linie rotunjită. Măsurăm 1 cm pe linia de subraţ de la punctul G în sus. Unim apoi punctul G printr-o linie oblică cu punctul F.5 cm şi însemnăm un punct. Aplicăm apoi. unde punem cîte un punct. printr-o linie oblică.5 cm. Corpul rochiţei. pe verticală. formînd astfel linia de subraţ. Măsurăm din punctul A spre stînga. în linie oblică. Linia de mijloc a plătcuţei o formează linia verticală A – C. măsurăm 1 cm de la punctul E în jos pe linia de răscroitură a braţului şi însemnăm un punct. Răscroitura braţului. Unim punctul E cu punctul F printr-o linie adîncită. rotunjind astfel linia de sus a corpului rochiţei. Prelungim apoi linia orizontală B spre stînga liniei verticale punctate cu 7 cm şi însemnăm litera G. aplicăm din punctul C spre stînga. Prelungim liniile orizontale B şi C spre dreapta. Ducem apoi din acest punct o linie pierdută în orizontala B. În acest scop. Unim aceste puncte între ele printr-o linie verticală punctată. Punctul D indică lungimea umărului. Unim apoi punctul D cu punctul E peintr-o linie uşor rotunjită. unde punem un punct. formînd linia de răscroitură a gîtului. Ducem din acest punct spre dreapta o linie uşor peridută în orizontala C. lungimea umărului din spate minus 0. în afara liniei de cadru. plus 2 cm. Acest punct marchează adîncimea răsscroiturii braţului. de la răscroitura gîtului spre stînga. unde se rotunjeşte uşor. Tot din punctul A măsurăm în jos.Răscroitura gîtului. printr-o linie verticală. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C. dîndu-i diferite forme ca şi la partea din spate a plătcuţei. 1/4 din măsura de grosime a bustului plus 3 cm. Linia de umăr. Această linie indică înclinarea umărului la partea din faţă a plătcuţei. Această linie o putem modifica. Linia de subraţ. Pe această linie coborîm de la orizontala C în jos cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm un punct pe care-l notăm cu litera F. Răscroitura braţului. 1/6 din grosimea gîtului plus 1. Punctul stabilit îl unim cu punctul de răscroitură al gîtului de pe linia de orizontală A.5 cm. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului. pe liniile orizontale. În acest scop aplicăm din punctele B şi C spre stînga. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. Linia de rotunjime a rochiţei. cuprinsă între mijlocul feţei şi punctul E. Construim o linie ajutătoare punctată. Ca să desenăm această linie este necear să aplicăm întîi măsura de grosime a bustului. 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. formînd linia de răscroitură a braţului la plătcuţă. Ca să desenăm această linie. Unim apoi aceste puncte între ele. 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 0. Linia de lărgime pentru creţuri. şi punem cîte un punct. plus 2 cm. Linia de lungime a plătcuţei o formează linia orizontală E – C. începînd de la linia de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga pînă la întîlnirea liniei orizontale ajutătoare.

1/2 din distanţa cuprinsă între punctele A şi C. pînă la linia de cadru.Tiparul de mînecuţă scurtă. 300 . cu 1 cm sub linia de cadru. în partea ei de jos. Tiparul de mînecuţă îl încadrăm într-un dreptunghi. aşa ca pe tipar. plus 2 cm. Cusătura de subraţ. avînd lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii şi lăţimea egală cu jumătate din grosimea braţului. Răscroitura mînecii. printr-o linie adîncită. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga pe linia orizontală. Însemnăm locul cu litera E. Pentru desenarea tiparului. printr-o linie bombată în partea de sus a ei. desenăm o linie ajutătoare. plus 2 cm. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul E. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală. măsurînd din punctul C în jos. unde punem un punct. pe verticală. formînd linia dinpre faţă a răscroiturii mînecii. Linia ajutătoare. Unim punctul E cu E. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. Linia din spate a răscroiturii mînecii o desenăm unind din nou punctul A cu E.

paralelă cu linia de răscroitură a gulerului. Colţul manşetei. Din punctul stabilit ducem o linie şerpuită. pînă la mijlocul feţei. precum şi liniile de mijloc din spate şi din faţă. Măsurăm 2 cm din mijlocul feţei spre stînga. Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă lungă. În acest caz unim punctele amintite printr-o linie oblică. facem un guleraş din două bucăţi. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului şi punem un punct. formînd colţul manşetei. Manşeta o folosim pentru strîns lărgimea mînecuţei în parta de jos. În acest scop. Tiparul de manşetă. Odată cu aceasta se modifică şi răscroitura mînecii ca să poată forma buful. Măsurăm 1. Acest guleraş dintr-o singură bucată este indicat pentru rochiţele cu fentă la mijlocul feţei. Modificăm apoi liniile de răscroitură ale mînecii. Răscroitura gulerului o formează linia de contur a răscroiturii gîtului cuprinsă între semnul de mijloc al spatelui şi cel al feţei. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului din mijlocul feţei printr-o linie rotunjită. Scoatem apoi tiparele şi desenăm guleruşl în cadrul acestui contur. pe linia exterioară a gulerului şi punem un punct. în loc de rotundă. Lăţimea cadrului este de 2 cm. prelungind liniile de cadru E şi B cu 4 – 6 cm spre stînga. La mînecuţa scurtă manşeta este fără colţ. unind între ele punctele A1 şi E. pentru mîneca lungă. avînd lungimea egală cu 1/2 din măsura de grosime a pumnului. bufantă.5 cm pe linia cusăturii de subraţ. procedăm la fel ca la mînecuţa scurtă. Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă creaţă. Linia exterioară a gulerului. tăiem 301 . Pentru desenarea tiparului de guler rotund procedăm în felul următor: Unim pe linia de umăr plătcuţa din faţă cu cea din spate şi le conturăm pe hîrtie. Din acest punct ducem o linie rotunjită. Împărţim apoi în 2 linia verticală C – D şi punem un punct. Măsurăm din punctele C şi D cîte 1 cm spre stînga. Forma colţului poate fi şi dreaptă. urmărind răscroitura gîtului.Linia de lungime a mînecii. Colţul gulerului. de la orizontala B în sus. unde însemnăm un punct. Linia de mijloc a gulerului o formează linia din mijlocul spatelui plătcuţei. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. În acest scop. Unim acest punct prin linii oblice cu punctele de pe liniile orizontale C şi D. Măsurăm de la răscroitura gîtului 4 – 5 cm pe linia de mijloc a spatelui. modificînd măsura de lungime. pe liniile orizontale şi notăm cîte un punct. Linia de mijloc a manşetei o reprezintă linia verticală A – B. prelungim linia verticală a cadrului în sus de punctul A cu 4 – 6 cm şi însemnăm locul cu litera A1. Marginea exterioară a gulerului poate fi dreaptă sau cu diverse colţuri. lărgim mînecuţa. Tiparul de guler. În cazul cînd fenta se face în mijlocul spatelui. Tiparul de manşetă este reprezentat de un dreptunghi. formînd colţul gulerului. uşor pierdută în linia de cadru. formînd o nouă linie de mijloc a tiparului de mînecă. la care adăugăm un plus de 3 – 4 cm pentru mînecuţa scurtă. Manşeta cu colţ se aplică numai la mînecuţa lungă.

urmărind linia tiparului. Modul de tricotare a rochiţei. Aici fantezia are cîmp larg de acţiune. începînd cu partea cea mai lungă de pe tiparul respectiv (colţurile). Tricotarea rochiţei pentru fetiţe cuprinde o gamă întreagă de modele ajurate. sau cu borduri. Plătcuţa se execută în funcţie de forma ei. sau li se pot face o margine lucrată cu punct de elastic care înlocuieşte manşeta la o mînecuţă mai puţin largă. de unde se încheie. începînd din mijlocul feţei sau al spatelui. dacă modelul îngăduie. Marginea plătcuţei poate fi simplă. formîndu-i un colţ aasemănător cu cel din faţă. Mînecile pot fi cu manşete. dînd forma de clini. După desenare decupăm tiparul pe liniile de contur. se începe din mijlocul feţei.gulerul pe linia din mijlocul spatelui. dacă este desfăcut şi în faţă şi spate. Dacă se doreşte ca linia de subraţ să fie dreaptă. Dacă este dintr-o singură bucată. Gulerul se lucrează după tipar. dantelate sau compacte. scăzături în cuprinsul rochiţei. Lucrul se începe de la tiv spre plătcuţă pentru corpul rochiţei. 302 . atunci se pot face.

Unele modele de rochiţă prezintă în loc de plătcuţă 2 bretele simple sau înnodate pe umăr.

În acest caz, corpul rochiţei îl montăm pe o bentiţă de aceeaşi lăţime a bretelelor. Pe dosul acestei bentiţe se aplică bretelele. Acest gen de rochiţe sînt indicate pentru vară. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

303

Copii – Pantalonaş chilot
Pantalonaşul – chilot poate fi purtat de copii începînd de la vîrsta de 7 luni şi pînă la vîrsta de 6 – 7 ani.

Pantalonaşul se poartă numai cu un elastic în talie. Acest pantalonaş, cu unele adaosuri, poate fi folosit şi ca şpilhozen, aşa cum vom vedea mai departe. Pentru desenarea tiparului pantalonaşuluichilot folosim măsuri stabilite. Pentru copii de 7-8 luni pînă la 1 an vom folosi următoarele măsuri: Lungimea = 22 cm Lăţimea = 56 cm Lungimea cordonului = 50 cm Pentru copiii de peste 1 an, vom adăuga fiecărei măsuri cîte 2 cm pentru fiecare an. Tiparul de pantalonaş-chilot Desenarea cadrului. Ca să desenăm tiparul acestui pantalonaş, desenăm mai întîi un dreptunghi, avînd lungimea egală cu măsura de lungime a pantalonaşului, iar lăţimea egală cu 1/4 din lărgimea pantalonaşului. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D.
304

Răscroitura piciorului. Măsurăm din punctul B spre dreapta, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa B – D minus 3 cm, unde punem un punct, pe care-l însemnăm cu litera E şi care indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de fund a pantalonului. Din punctul D măsurăm în sus, pe linia verticală, 1/3 din distanţa C – D, plus 1 cm şi însemnăm locul cu litera F. Punctul F indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de şold a pantalonului. Unim întîi printr-o linie curbă punctele E şi F. Linia curbă este adîncită cu 2,5 cm faţă de linia oblică punctată. Linia de talie este reprezentată pe tipar de orizontala A – C. Acest tipar reprezintă faţa şi spatele pantalonului. Modul de tricotare a pantalonaşului-chilot. Tricotarea pantalonaşului începe de la linia de talie a feţei. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii ce o prezintă tiparul per linia de talie. Se tricotează 2 cm cu punct de elastic dublu, dacă se trasează un elastic prin el, sau se fac 3 rînduri cu punct de semielastic 1X1, apoi un rînd de găurele tricotînd un jeteu, 2 ochiuri tricotate împreună pe dos. Se repetă acest model. Se continuă apoi cu punct de semielastic încă cîteva rînduri pînă se ajunge la o lăţime de 2,5 cm. După această bentiţă se începe tricotarea propriu-zisă a pantalonaşului cu punct de jerseu, sau cu alt punct, la alegere. După ce s-a tricotat o porţiune egală cu lungimea liniei de şold, se creşte 1 ochi în mijlocul rîndului. Se înseamnă acest ochi şi în rîndurile următoare se creşte la fiecare rînd lucrat pe faţă cîte 1 ochi, la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc, pînă ce lăţimea clinului corespunde cu tiparul. De menţionat este că ochiurile clinului se lucrează cu punct de jerseu. Se continuă tricotarea pentru partea din spate, care începe cu clinul care se formează prin scăzăturile ce se fac pe o parte şi pe alta a clinului, iar pentru piciorul pantalonaşului se adaugă ochiuri sau se sporeşte într-o parte şi alta a clinului după cerinţele tiparului.
305

Se continuă tricotarea cu scăzături pînă la terminarea clinului, apoi se lucrează în linie dreaptă pînă în talie, unde se face o bentiţă cu elastic sau cu găurele, ca la faţa pantalonaşului. Se unesc apoi cele două părţi pe linia de şold cusute pe muchie sau cu cusătură descălcată pe dos. În talie se introduce un elastic dacă marginea este dublă, sau un şiret dacă marginea are găurele. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

306

Copii – Pantalonaş şpilhozen
Spilhozenul este un pantalonaş cu plătcuţă şi bretele în faţă, iar în spate cu elastic. El se poartă atît de fetiţe, cît şi de băieţi, de la vîrsta de 7-8 luni, pînă la peste 7 ani.

Pentru pantalon se foloseşte tiparul de pantalon-chilot. Modul de tricotare Tricotarea spilhozenului se face la fel cu pantalonul chilot. Bentiţele sînt fîşii de lăţimi variabile între 3-5 cm. Plătcuţa este un dreptunghi de circa 6 x 10 cm. Pe ea se pot face diverse figurine sau modele româneşti. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.
307

Copii – Pantalonaş scurt pentru băieţi
Pantalonaşul scurt este purtat de băieţi, începînd de la vîrsta de 2 ani şi pînă la 7-8 ani.

Pentru desenarea tiparului de pantalonaş putem folosi măsuri gata stabilite sau luate direct pe corp. Măsurile stabilite pentru băieţi în etate de 3 ani sînt următoarele: Lungime = 22 cm Grosimea şoldurilor = 62 cm Aceste măsuri cresc în raport cu vîrsta copiilor, după cum urmează: Lungimea creşte cu cîte 2 cm pentru fiecare an. Grosimea şoldurilor creşte cu cîte 4 cm pentru fiecare an. Tiparul de faţă a pantalonaşului scurt Desenarea cadrului. Pentru desenarea acestui tipar construim un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi-l însemnăm cu litera A. Din punctul A în jos, pe linia verticală, aplicăm măsura de lungime a pantalonilor şi însemnăm punctul cu litera B. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Aplicăm apoi, pe liniile orizontale, din punctele A şi B spre dreapta, 1/3 din măsura de grosime a şoldurilor şi punem cîte un punct. Însemnăm punctul de pe linia orizontală A cu litera C şi cel de pe linia orizontală B cu litera D. Unim printr-o linie verticală punctul C cu D, formînd un cadru dreptunghiular, în interiorul căruia vom desena tiparul de faţă şi spate al pantalonului scurt.

308

Linia de răscroitură a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul B în sus, pe linia verticală, 1/4 din distanţa B-D. Locul aflat îl însemnăm cu litera E. Acest punct indică adîncimea răscroiturii piciorului. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga, pe linia orizontală, 1/4 din distanţa B-D minus 1 cm şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera F, care indică lărgimea răscroiturii piciorului. Unim, apoi, printr-o linie uşor adîncită, punctele E şi F, formînd astfel linia de răscroitură a piciorului. Cusătura interioară a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul D în sus, pe verticală, 1/4 din distanţa B-D, minus 1 cm. Locul aflat îl însemnăm cu litera G. Acest punct marchează înălţimea cusăturii piciorului. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul F, formînd astfel linia de cusătură a piciorului. Linia de mijloc a feţei. Aceasta o construim măsurînd din punctul C spre stînga 1/10 din măsura de grosime a şoldurilor, minus 1 cm. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. Acest punct indică mijlocul feţei. Unim apoi punctul H cu punctul G printr-o linie adîncită în partea de jos, aşa ca pe tipar, construind astfel linia de mijloc a feţei. Linia de talie o formează linia orizontală, din punctul A pînă la punctul H.

309

Tiparul de spate al pantalonaşului scurt. Partea din spate prezintă linii comune cu faţa, cu excepţia liniilor de talie şi mijloc, pe care trebuie să le desenăm. Linia de mijloc a spatelui o formăm măsurînd din punctul C spre stînga, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa cuprinsă între punctul C şi punctul H. Locul aflat îl însemnăm cu un punct, pe care-l însemnăm cu litera I. Punctul I indică mijlocul spatelui. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică, cu punctul G, formînd astfel linia de mijloc a spatelui. Linia de talie o reprezintă linia A-I. Modul de tricotare. Tricotarea pantalonaşului scurt se face începînd cu linia de talie, care poate rămîne dreaptă ca în model, sau se poate începe cu o margine lucrată cu punct de semielastic pe o lăţime de 2-3 cm. Se urmăreşte linia tiparului pentru fiecare parte separat, sau se poate tricota într-o singură bucată, o parte de faţă şi de spate unite pe linia A-E. Pe linia de talie se fac butoniere, dacă pantalonaşul se prinde de bluziţă, făcînd un costumaş, sau i se pun bretele şi se poate purta cu orice bluză sau pulovăr. Pentru tricotare se pot folosi diverse puncte: punct de jerseu, punct leneş, punct de ţesătură, punct de jerseu răsucit şi altele, după gustul fiecăruia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

310

Cardigan clasic – Model nr. 1
Cine preferă îmbrăcămintea simplă, care nu este supusă capriciilor modei, îşi va pregăti cu siguranţă acest cardigan fin, cu linii clasice, uşor de purtat. Nota modernă o primeşte de la decolteul fără guler sau bantă, de la mîneca şapte-optimi şi marginile feţelor, dublate cu acelaşi material.

Furnituri: circa 350 g lînă, andrele nr. 2 şi 2 1/2, opt nasturi. Mărimea: circumferinţa pieptului circa 95 – 96 cm. Lărgimea cardiganului încheiat circa 104 cm, lungimea la mijlocul spatelui 57 cm. Model: I. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic” 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. II. Restul: „punct de jerseu răsucit”. (Atît la modelul I, cît şi la modelul II ochiurile tricotate pe faţă se iau din spatele andrelei).

311

Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Începem cu 150 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm 7 cm cu modelul I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ şi modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 4 cm, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos, scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri , X de 6 ori cîte 1 ochi, pr urmă tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Repetăm încă o dată de la X. Mai scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 124 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de la cîte 1 ½ cm, la ambele margini, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 136 ochiuri. Umărul: La 51 cm măsuraţi de jos scădem, la începutul rîndurilor următoare, de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 10 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 44 ochiuri la mijloc. Încheiem. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 7 cm cu modelul I. La 2 cm de jos formăm prima butonieră. Tricotăm 5 ochiuri de la marginea dreaptă şi din 4 ochiuri facem butoniera. Următoarea butonieră o formăm la 7 cm în ultimele 2 rînduri ale elasticului. După a doua butonieră continuăm cu andrele nr. 2 ½ , adăugînd în rîndul întîi, la marginea dreaptă, 12 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. În rîndurile pe faţă tricotăm, începînd de aici, aceste 12 ochiuri pe faţă, ridicăm 1 ochi, luîndu-l din spatele andrelei şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. În felul acesta tricotăm toată faţa. În această dublură a marginii feţei formăm încă 6 perechi de butoniere, la distanţa de 6 ½ cm una de alta; tricotăm de la margine 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră, tricotăm 4 ochiuri, ridicăm 1 ochi, tricotăm 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră şi sfîrşim rîndul. La marginea stîngă creştem la cîte 2 cm, de 10 ori cîte 1 ochi. Vor fi 108 ochiuri. La 29 cm măsuraţi de jos lucrăm, în locul pensei de la piept, cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm de la începutul rîndului 66 ochiuri, restul rămîne pe andreaua stîngă, întoarcem şi tricotăm pe dos
312

tot aceste 66 ochiuri. Rîndul următor: 73 ochiuri pe faţă, întoarcem, tricotăm tot aceste 73 ochiuri pe dos. Rîndul următor: 80 ochiuri pe faţă, întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri pe dos. Continuăm în felul acesta, tricotînd tot la două rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce tricotăm iar cu toate ochiurile rîndului. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală are aceeaşi înălţime ca şi aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii, scădem la marginea exterioară la cîte două rînduri 7 ochiuri, o dată 3 ochiuri, de trei ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Rămîn 85 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de aici la cîte 1 cm, de 9 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp, cînd marginea interioară este de 41 cm de la adăugarea ochiurilor, încheiem la începutul rîndului următor 25 ochiuri. Scădem apoi la cîte 2 rînduri, la începutul lor, o dată 4 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Urmăm drept înainte. Umărul: Cînd faţa este de 50 cm de la marginea de jos, scădem la marginea exterioară, la cîte 2 rînduri, de 7 ori cîte 4 ochiuri, apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de 2 ½ cm prin rîndurile prescurtate, vom avea începînd de aici, 2 măsuri diferite. Marginea laterală este mai scurtă, cea interioară mai lungă, respectiv mai înaltă. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 5 cm cu modelul nr. I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ cu modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 6 rînduri, de 23 ori cîte 1 ochi. Vor fi 124 ochiuri. Cînd mîneca are 35 cm de la marginea de jos – sau altă măsură necesară antebraţului – scădem la începutul rîndurilor următoare, de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 12 ori cîte 2 ochiuri. * de 10 ori cîte 1 ochi, apoi urmează 2 rînduri fără scădere. Repetăm încă o dată de la *. Scădem mai departe: de 18 ori cîte 1 ochi, de 6 ori cîte 2 ochiuri, şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 18 ochiuri. Încheiem. Călcăm bucăţile tricotate, le montăm. Îndoim marginea inferioară a feţelor de-a lungul ochiurilor ridicate şi tivim. Butonierele prinse duble le festonăm. Pe 3 ochiuri începem o bantă lucrată în bie. Creştem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă cîte 1 ochi, la începutul celor lucrate pe dos cîte 2 ochiuri, pînă avem 15 ochiuri. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă, iar la începutul celor tricotate pe dos, scădem cîte 1 ochi. În felul acesta cele 15 ochiuri de pe andrea nu se înmulţesc, dar nici nu scad. Cînd banta este cu circa 10 cm mai scurtă decît înconjurul gîtului pînă la îndoitura tivului, scădem la începutul rîndurilor tricotate pe faţă cîte 2 ochiuri, iar la începutul celor pe dos cîte 1 ochi, pînă rămîn 3 ochiuri. Încheiem. Călcăm banta fără a o întinde, o coasem, culcată cu faţa pe
313

Cornelia Both şi Martha Recht. “Tricotaje de mînă”. dar numai de la un tiv al feţei pînă la celălalt tiv. Ed. Coasem nasturii. 1959 314 . O răsfrîngem şi o tivim cu puncte invizibile.faţa cardiganului în jurul răscroielii gîtului. Tehnică.

bleumarin-alb. Jacheta are mîneci şapte-optimi. lungimea la mijlocul spatelui. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiată circa 104 cm. fără guler. Tivurile de jos se tricotează în „punct de jerseu”. Model: I. după schema alăturată. care se lucrează la fel ca punctul suedez. circa 15 cm mătase subţire pentru dublura gulerului.Jachetă pepit – Model nr. Combinaţiile de culori negru-alb. bordo-ivoriu. 7 nasturi. Furnituri: Circa 280 g lînă de culoare deschisă şi circa 320 g lînă de culoare închisă. Restul pepit. II. 2 ½ . brun-bej dau impresia unei ţesături. dar se poate confecţiona şi cu mîneci lungi. 2 Această jachetă elegantă se tricotează într-un model pepit „Pied-de-poule”. 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). andrele nr. 315 .

luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi terminăm cele 2 bucăţi separat.Măsura: 35 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. În rîndul următor tricotăm pe faţa lucrului 66 ochiuri. în locul pensei de la piept. Rămîn 156 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Continuăm cu modelul II. Marginea dreaptă o continuăm înainte şi la 3 cm de la adăugarea ochiurilor formăm prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 10 cm. Scădem la ambele margini ale lucrului. De aici creştem la cîte 2 cm. Apoi creştem la cîte 2 cm de 10 ori cîte 1 ochi. cu rînduri prescurtate (avem 116 ochiuri pe andrea). de 2 ori cîte 7 ochiuri. Rămîn 146 ochiuri. cîte 4 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 40 cm de la marginea de jos. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 1 ochi. la cîte 1 cm. la 63 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: La 58 cm măsuraţi de jos scădem la ambele margini. cît şi pe dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 32 ochiuri. Spatele: Începem cu 162 ochiuri de culoare închisă. Vor fi 162 de ochiuri. Între timp. Celelalte perechi de butoniere sunt la 7 ½ cm una de alta. Vor fi 176 ochiuri. Rămîn 107 ochiuri. tricotăm 10 ochiuri şi din 7 ochiuri facem o a doua butonieră. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 78 de ochiuri. creştem la ambele margini. Continuăm drept înainte. cu lînă de culoare închisă. Facem în total 7 perechi de butoniere. din 7 ochiuri facem o butonieră. Între timp. Vom avea 117 ochiuri. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. lucrăm. restul rămîne 316 . După 3 cm tricotăm atît pe faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare. încheiem 16 ochiuri în mijlocul rîndului. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la cîte 5 cm de 3 ori cîte 1 ochi. continuăm apoi cu modelul II după schema dată (ochiul care începe şi cel care sfîrşeşte rîndul nu se includ în model). la 37 cm măsuraţi de la marginea de jos. la începutul rîndurilor următoare. la începutul lor. mereu la cîte 5 cm. Urmează pe faţa şi dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. şi începînd de aici. de 10 ori cîte 4 ochiuri şi de 11 ori cîte 3 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. Aici. Vor fi 110 ochiuri.

le răsfrîngem şi le tivim. Rămîn 20 ochiuri. la cîte 2 rînduri. lucrînd în cele din urmă cu toate ochiurile rîndului. Întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri ş. Tricotăm pe faţa lucrului 104 ochiuri. cea interioară mai lungă. pe urmă continuăm cu modelul II. ca să nu se răsfrîngă colţul feţei. Încheiem. creştem aici şi. la cîte 2 cm. pe urmă lucrăm cu rînduri prescurtate. În fiecare rînd tricotăm cu 10 ochiuri mai mult. Cînd mîneca are 41 cm de la marginea de jos. 17 cm. de 4 ori cîte 4 ochiuri. întoarcem ş. pe verticală. de 10 ori cîte 1 ochi. restul rămîne pe andreaua stîngă. Marginea laterală va fi mai scurtă. Răscroiala gîtului: Între timp. încheiem la începutul rîndului următor 31 ochiuri. Tot la 2 rînduri tricotăm cu 10 ochiuri mai mult pînă ce în sfîrşit lucrăm iar cu toate ochiurile rîndului. de 10 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. Călcăm puternic părţile tricotate cu ajutorul unei cîrpe ude şi le montăm. Rămîn 93 ochiuri. Gulerul: Începem cu 148 ochiuri cu modelul II. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Butonierele le festonăm prinse cîte 2. cînd răscroiala mînecii are. În următorul rînd tricotăm 86 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri.a. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 40 cm de la marginea de jos. Întoarcem. tricotăm 70 ochiuri. 317 .m. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). În rîndul următor tricotăm 76 ochiuri.d. tricotăm 60 ochiuri. Apoi tricotăm atît pe faţă. Întoarcem. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Feţele le îndoim în afară pe o lărgime de 4 ½ cm. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. cît şi pe dosul lucrului. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. Creştem la ambele margini. Întoarcem.a. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele 2 linii ale umărului. cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite. sau altă măsură necesară antebraţului. pe urmă la cîte 2 rînduri. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de circa 2 ½ cm prin rîndurile prescrutate. pe verticală 7 cm. cea plină arată umărul real obţinut de 8 ½ cm. întoarcem. de 2 ori cîte 4 ochiuri. La partea de sus a părţii cu butoniere. o dată 3 ochiuri. Cele trei margini drepte ale gulerului le îndoim cîte 1 cm şi căptuşim gulerul cu mătase. Tricotăm 3 cm cu modelul I. o dată 3 ochiuri. de 20 ori cîte 1 ochi.pe andreaua stîngă. Cînd răscroiala mînecii are. Tricotăm 10 cm drept înainte. cînd marginea interioară (cea din dreapta) are 52 cm de la adăugarea ochiurilor. Încheiem.d. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. iar sub guler un nasture mic. de 14 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 rînduri. Mîneca: Începem cu 94 ochiuri din culoarea mai închisă. de 2 ori cîte 3 ochiuri. începînd de aici.m. revenim asupra acestor 76 ochiuri. Coasem nasturii. Umărul: Între timp. o dată 9 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. scădem la marginea exterioară. tricotăm tot aceste 66 ochiuri pe dos. respectiv mai înaltă. de 6 ori cîte 2 ochiuri. scădem la marginea exterioară. coasem o mică cheutoare. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Tivurile de jos le îndoim şi le coasem cu puncte invizibile. Această margine urmează drept înainte. la circa 4 cm de la marginea interioară a feţelor. le coasem sus şi jos. Vor fi 134 ochiuri.

Tehnică. 1959 318 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.“Tricotaje de mînă”.

este aşezată mai jos de linia taliei. II. lărgimea. circa 108 cm. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. formată din două bucăţi. jacheta fiind încheiată la nasturi. andrele nr. Furnituri: Circa 600 g lînă de grosime mijlocie. Gaica. 3 şi 6 nasturi. Model: I.Jachetă raglan – Model nr. 319 . O bantă lată înconjoară feţele. nasturi şi gît. 3 Această jachetă frumoasă şi practică are două buzunare mari care par aplicate. În realitate. Banta de la butoniere. sunt lucrate împreună cu feţele. garnitura mînecilor şi a buzunarelor „punct de orez lungit”. Mărimea: Circumfeinţa pieptului circa 94 – 96 cm. lungimea jachetei la mijlocul spatelui circa 70 cm.

şi începînd de aici creştem la ambele margini. Măsura: 28 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. de 6 ori cîte 1 ochi. 14 pe faţă. La marginea exterioară continuăm scăderile conform explicaţiilor date. tricotăm 1 ochi pe dos. Continuăm cu modelul III şi tricotăm drept 14 cm măsuraţi de la marginea de jos. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi. la 65 cm măsuraţi de la marginea de jos. Restul jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. 2 ochiuri pe dos. încheiem 14 ochiuri la mijloc. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. luăm una dintre părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem fiecare bucată separat. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. la începutul lor. Continuăm cu modelul III. Pe faţa lucrului vom avea următoarea împărţire a ochiurilor: ochiul începător. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Între timp. deasupra ochiului pe dos. Aici. Vom avea 142 ochiuri. la distanţe de 4 cm. iar deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. pînă se termină toate ochiurile. Tricotăm drept. 11 ochiuri pe faţă. 41 pe faţă. Repetăm încă de 14 ori de la*. La începutul rîndurilor următoare scădem de 54 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii raglan: La 38 cm măsuraţi de jos scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 6 ochiuri. 2 pe dos. Pe rîndurile de pe dosul lucrului tricotăm ochiuri pe faţă deasupra celor tricotate pe faţă şi ochiuri pe dos deasupra ochiurilor pe dos. pînă ce lucrul nostru are 12 cm de la marginea de jos. III. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. pentru a forma garnitura buzunarului. la marginea dinspre gît scădem la cîte 2 rînduri. 1 ochi pe dos. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 1 ochi. dar tricotăm cîte 2 ochiuri pe dos la ambele margini ale buzunarului. ochiul care încheie rîndul. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Începînd de aici tricotăm cele 41 ochiuri dintre cele cîte 2 ochiuri pe dos. Spatele: Începem cu 130 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. cu modelul II pe distanţa de 4 cm. 320 .

Mîneca dreaptă: Începem cu 69 ochiuri. Banta: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. Tricotăm pe dos ochiurile de la începutul rîndului şi continuăm pe aceeaşi andrea ochiurile căptuşelii buzunarului. cîte 5 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. la fel ca la spate. 321 . creştem marginea exterioară (cea din stînga) începînd de la 14 cm. pînă se termină toate ochiurile. scădem la începutul rîndului. Începînd de aici tricotăm tot rîndul în „punct de jerseu”. la marginea dreaptă însă numai pînă la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. Între timp. Tricotăm 8 cm cu modelul I. Lucrăm drept pînă ce mîneca are 40 cm de la marginea de jos. În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. scădem de 6 ori cîte 1 ochi. Mîneca stîngă se tricotează inversat. de 10 ori cîte 1 ochi şi de aici la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. Banta va fi atît de lungă încît. La 3 cm de la început şi începînd de aici la cîte 8 cm. tot pe dos. formăm butonierele în număr de 5. Continuăm cu modelul III. Continuăm faţa. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă pentru răscroiala gîtului: la 38 cm de la marginea de jos şi începînd de aici mereu la al 4-lea rînd lucrat pe faţă. în afară de cele 25 ochiuri din mijloc. apoi tot la al 2-lea rînd lucrat pe faţă. Tricotăm 9 ochiuri de la margine şi din 9 ochiuri facem butoniera. Răscroiala mînecii raglan şi răscroiala gîtului: La aceeaşi înălţime ca la spate. apoi mereu la al doilea rînd lucrat pe dos. Începînd de aici scădem la această margine. pe urmă scădem raglanul la fel ca la spate. la începutul lor. Sfîrşim cu 1 rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm lucrul la o parte. Această margine mai scurtă vine în faţa jachetei. la cîte 4 rînduri. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi (41 ochiuri). tricotăm rîndul următor pe faţa lucrului astfel: tricotăm 14 ochiuri pe faţă. la cîte 2 rînduri. puţin întinsă. tricotăm pe urmă şi restul de 14 ochiuri. de 15 ori cîte 1 ochi şi începînd de aici. la începutul lui. încheiem 41 ochiuri şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului.Cînd buzunarul are 16 cm de la marginea de jos. să înconjoare marginile interioare ale jachetei. de 26 ori cîte 1 ochi. cîte 1 ochi. tricotăm 10 ochiuri de la margine şi facem butoniera din 7 ochiuri). la 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. Vor fi 121 de ochiuri. scădem 6 ochiuri la începutul rîndului următor lucrat pe dos. Vor fi 78 ochiuri. Repetăm de la * pînă se termină toate ochiurile. de 27 ori cîte 1 ochi. Gaica: (două bucăţi) Începem cu 15 ochiuri şi tricotăm 24 cm. Pe andrele separate montăm 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 13 cm cu modelul III. la începutul fiecărui rînd lucrat pe dos. Creştem la ambele margini. (Dacă întrebuinţăm nasturi mai mici. adică la cîte 4 cm de 6 ori cîte 1 ochi. Lăsăm lucrul de o parte. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat. pe care le lucrăm pînă la sfîrşit în „punct de orez prelungit”. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 6 ochiuri. Pe urmă scădem la începutul rîndurilor următoare *de 2 ori cîte 1 ochi şi de 2 ori cîte 2 ochiuri.

Aşezăm cele două părţi ale găicii în cusăturile laterale ale jachetei. coasem nasturii. “Tricotaje de mînă”. Ed. ascunse. Coasem banta de marginea interioară a feţelor. Cornelia Both şi Martha Recht. Coasem raglanul feţelor. întinzînd-o puţin. Tehnică. lăsînd găicii puţin joc liber. ceva mai jos de linia taliei. Mîneca vine cu partea mai scurtă în faţă.Călcăm părţile tricotate şi le montăm. Festonăm butonierele. 1959 322 . Suprapunem colţurile şi le prindem cu un nasture. susţinîndu-l puţin spre sub braţ. (îl încreţim uşor) de mînecă – cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului le coasem cu puncte mici.

Rîndul 5: *1 ochi pe dos. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. apoi primul şi pe urmă al doilea ochi. Mărimea: Circumferinţa pieptului: 96 – 98 cm. din cele 3 ochiuri pe faţă. cît şi la guler. Modelul cardiganului: rîndul 1: *3 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. 2 şi 3 (avem nevoie de 6 – 8 andrele lungi nr. *1 ochi pe dos. îl susţine puţin în partea de jos. Banta de elastic. *1 ochi pe dos. Din cele 3 ochiuri pe faţă tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă. Repetăm de la *. formînd un uşor bluzeu. 4 Cardiganul prezentat aici are un guler mare răsfrînt şi un interesant motiv în „cruciuliţe”. Abia după ce am tricotat toate trei ochiurile dăm drumul de pe andreaua stîngă. Repetăm de la *. Furnituri: Circa 650 g de lînă de grosime mijlocie. 2) şi 8 nasturi. Banta este lucrată în colţ. apoi primul ochi şi în sfîrşit al doilea ochi (ca la rîndul 5). 1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Model: I. lungimea la mijlocul spatelui circa 63 cm. Repetăm de la *. Benţile se tricotează în „punct de elastic”. Repetăm de la*. 323 . Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 104 cm. Repetăm de la *. deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe dos. Repetăm de la *.Cardigan cu guler – Model nr. După al 12-lea rînd urmează din nou rîndul întîi. atît în faţă. tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă luîndu-l din faţa andrelei. andrele nr. Rîndul 3: *1 ochi pe dos. II. lucrată într-o singură bucată. luîndu-l din faţa andrelei. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. *1 ochi pe dos.

Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri şi în rîndurile care urmează încă de 12 ori cîte 1 ochi. Rămîn 38 ochiuri la mijloc. Rămîn 116 ochiuri. Răscroiala mînecii: La 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. pe andrele nr. Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă şi lăsăm lucrul de o parte. Buzunarul: în rîndul următor tricotăm 19 ochiuri pe faţa lucrului. Umărul: Cînd spatele are 56 cm de la marginea de jos. 10 ochiuri. Tricotăm 21 ochiuri de la marginea stîngă. Aici şi începînd de aici creştem la cîte 3 cm. tricotăm cele 21 ochiuri rămase. scădem în rîndul următor. de 3 ori cîte 1 ochi. Vom avea din nou 82 de ochiuri pe andrea. scădem cîte 1 ochi (42 ochiuri). (Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă). Lăsăm lucrul de o parte. însă acum cu modelul cardiganului (atenţie la continuitatea modelului!) şi sfîrşim cu restul de 19 ochiuri. de 14 ori cîte 6 ochiuri. apoi scădem la cîte 2 rînduri.Măsura: 30 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. o dată 3 ochiuri. Lucrăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii este de 12 cm măsuraţi vertical. 3. La începutul celor 2 rînduri din urmă. Vom avea 122 ochiuri. lucrăm în continuare cu ochiurile căptuşelii buzunarului. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. cu andrele nr. la începutul lor. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 324 . 3. la marginea stîngă. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. Încheiem. Continuăm faşa. luăm 42 ochiuri pe o andrea de rezervă. Tricotăm drept 11 cm cu modelul I. scădem la începutul rîndurilor. Montăm pe alte andrele 44 ochiuri pentru căpuşeala buzunarului şi tricotăm 11 cm în „punct de jerseu”. pe ambele margini ale lucrului. Tricotăm drept 36 cm cu modelul I.

Pe urmă scădem la cîte 2 ochiuri. 2. pentru a menţine elasticitatea modelului. Le montăm. colţul să vină la marginea feţei. Banta: Ridicăm la marginea de jos a spatelui. formăm umărul scăzînd cîte 6 ochiuri de la marginea exterioară. respectiv 10 ochiuri. Mîneca stîngă: Începem cu 70 ochiuri pe andrele nr. 3 cu modelul I. încă cîte 1 ochi. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. ca să se aşeze frumos. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară. Acum lucrăm cu 6 andrele lungi. Ridicăm la marginea de jos a feţei din dreapta 86 ochiuri. Începînd de aici scădem la începutul fiecărui rînd de 36 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. pe a patra andrea ochiurile celeilalte margini înguste a gulerului şi în continuare la partea inferioară a feţei din stînga. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît a spatelui. în total 220 ochiuri. o dată 2 ochiuri. are 51 cm de la marginea de jos. Continuăm cu andrele nr. Rămîn 19 ochiuri. scădem la începutul rîndului următor 4 ochiuri. ridicînd firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă. Tricotăm drept 4 rînduri. corespunzătoare mărimii 325 . creştem la marginea stîngă 1 ochi şi începînd de aici. sucindu-l. Încheiem. luăm o parte din ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm cele două părţi separat. Partea stîngă a feţei: se lucrează inversat. 152 ochiuri pe o andrea nr. Vor fi 112 ochiuri. cînd gulerul are 5 cm. La marginea exterioară continuăm cu scăderile ca pînă acum. la cîte 3 cm. Cînd răscroiala mînecii are 14 cm. ca la spate. la marginea îngustă a gulerului. deci din nou 220 ochiuri. de 21 ori cîte 1 ochi. Aburim uşor părţile tricotate. Tricotăm 3 ½ cm cu modelul II. tot pe aceeaşi andrea. încheiem la mijloc 30 ochiuri. o dată 3 ochiuri. Pe a cincea andrea 96 ochiuri la marginea de jos a feţei din stînga. Continuăm această margine drept înainte. Pe a treia andrea ridicăm 100 ochiuri la marginea de jos a gulerului. Gulerul: Începem cu 102 ochiuri pe andrele nr. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Gulerul se aşează cu rîndul începător în răscroiala gîtului. de unde îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei. adică de 18 ori de ambele părţi. Creşterile le facem. urmînd a scădea la începutul rîndurilor următoare: o dată 2 ochiuri. de 38 ori cîte 1 ochi. fără a apăsa cu fierul. o dată la 3 rînduri. 2. Pe altă andrea ridicăm la marginea interioară şi în continuare. 3 cu modelul I. 8 butoniere orizontale. Încheiem. la ambele margini. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 62 ochiuri. Urmează încă 4 rînduri fără scăderi. cea din dreapta.ochi. Creştem la cîte 6 rînduri. de la cusătură laterală la cusătură laterală. o dată 3 ochiuri. La jumătatea lăţimii formăm la 1 ½ cm de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 7 ½ cm. iar la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 5 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se termină toate ochiurile. Lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 3 ½ cm cu modelul I. La colţul gulerului putem creşte mai mult cu 1 – 2 ochiuri. Între timp. Tricotăm drept înainte. La colţuri creştem în fiecare rînd cîte 1 ochi la sfîrşitul andrelelor. Cînd mîneca are 43 cm de la marginea de jos (sau altă măsură necesară antebraţului) scădem la începutul celor 2 rînduri următoare 3.

1959 326 .nasturilor. Vom avea 46 ochiuri. Butonierele orizontale apar verticale pe cardiganul finit. Ed. Banta buzunarelor: Trecem ochiurile buzunarelor lăsate pe andreaua de rezervă pe o andrea nr. “Tricotaje de mînă”. Dacă ne vine greu să lucrăm cu 220 ochiuri pe o andrea. Cornelia Both şi Martha Recht. putem împărţi ochiurile. Încheiem. Tehnică. Împărţim în distaţe egale şi creştem 4 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul II. lucrînd cu 8 andrele. 2.

deschise jos. Cardiganul are mîneci şapte-optimi. Gulerul în bie se tricotează în „punct de jerseu”. fondul dungilor de culoare deschisă este ivoriu. cu modelul suedez pe care-l lucrăm după schema dată. 327 . 150 g lînă ivoriu şi 100 g lînă bordo. de ambele părţi cu un contur îngust bordo. lungimea în mijlocul spatelui. Model: I. Modelul interior este lucrat cu verde închis bordo. Furnituri: Circa 300 g lînă verde închis. 55 ½ cm (circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm). 5 Frumuseţea acestui model constă în dungile gen „Biedermeier”. Gulerul de ermit. 3. andrele nr. II.Cardigan cu fermoar – Model nr. un fermoar care se poate deschide complet. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează alternînd 12 rînduri verde închis în „punct de jerseu” cu 11 rînduri. Mărimea: Lărgimea cardiganului închis la fermoar de circa 107 cm. Descrierea este dată în text. este verde. tricotat în bie. Se tricotează în lung. puţin evazat. Dungile uni se lucrează în verde închis. fără guler.

La 5 cm măsuraţi de jos adăugăm. Repetăm de 4 ori de la *. Spatele: Începem în partea dreaptă cu 30 ochiuri la prima dungă tricotăm. Vor fi 186 de ochiuri (atenţie la continuitatea modelului!). la marginea stîngă adăugăm. Între timp. Vor fi 30 de ochiuri. După 2 ½ cm în „punct de jerseu” tricotăm pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. de 3 ori cîte 3 ochiuri. La marginea dreaptă creştem pentru răscroiala gîtului. la cîte 2 rînduri. în locul celor 12 rînduri verde închis. tricotăm 135 328 . în „punct de jerseu”. apoi continuăm cu dunga cu model suedez. o dată 4 ochiuri şi o dată 6 ochiuri. 9 ochiuri şi urmăm această margine drept înainte. după schema dată. de 3 ori cîte 1 ochi şi la începutul celor pe dos de 3 ori cîte 7 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Vor fi 120 de ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem la marginea interioară. de 5 ori cîte 2 ochiuri. Vor fi 156 ochiuri. În felul acesta vom avea exact la mijlocul spatelui o dungă uni. Marginea stîngă urmează drept înainte. la începutul rîndurilor pe faţă. urmează un rînd pe faţă în care nu scădem. de 9 ori cîte 1 ochi. Creştem la marginea dreaptă. pînă avem 26 cm măsuraţi de la punctul de plecare şi 6 rînduri din dunga uni. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Lăsăm lucrul de o parte. Urmează 12 rînduri tot în culoare verde. Continuăm şi scădem încă de 2 ori cîte 1 ochi. pe urmă o dată 26 ochiuri. Cînd avem 11 cm de la începutul lucrului. de 3 ori cîte 30 de ochiuri. cu 162 ochiuri. scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. Vor fi 200 ochiuri. Continuăm la marginea stîngă drept înainte. La începutul următoarelor rînduri pe faţă. la 23 cm de la început. la marginea stîngă. pe faţă. scădem pentru umăr *la începutul fiecărui rînd pe faţă de 4 ori cîte 1 ochi. Tricotăm la marginea dreaptă 2 cm drept înainte. în culoare verde închis. Aici va fi linia de mijloc a spatelui. pe dosul lucrului. Cu alte andrele începem 6 ochiuri. Însemnăm cu un fir de altă culoare şi începînd de aici tricotăm spatele în sens opus. mereu la începutul rîndurilor pe faţă. Acest mic triunghi se adaugă în continuare la marginea dreaptă a lucrului lăsat. Vom avea 200 ochiuri pe andrea şi 18 cm de la punctul de plecare. la marginea dreaptă creştem pentru răscroiala mînecii. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 187 ochiuri. numai 8 rînduri. Acum continuăm drept înainte. la marginea dreaptă creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 5 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 2 rînduri.Măsura: 32 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I.

La marginea celor două feţe şi în continuare în gulerul îndoit. Cînd marginea mai lungă este de 48 cm. La începutul rîndurilor pe faţă scădem o dată 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. astfel cele 46 ochiuri de pe andrea nu se vor înmulţi. Gulerul se coase în răscroiala gîtului. puţin evazat. însă scădem şi cîte 2 ochiuri la începutul rîndurilor tricotate pe dos. pînă avem 28 cm de la începutul lucrului. 329 . Însemnăm acest loc şi începînd de aici tricotăm în sens opus. aşezăm fermoarul. dar la începutul celor tricotate pe faţă scădem cîte 1 ochi. Rămîn 120 ochiuri. Aici va fi linia de mijloc a mînecii. Părţile tricotate se calcă apăsat cu fierul şi se montează. Tivul de jos. măsuraţi vertical. la începutul rîndurilor pe dos scădem de 4 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. La începutul rîndurilor pe faţă scădem după indicaţiile date. pînă ce încheiem cu 12 ochiuri. scădem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă. Partea stîngă a feţei. Gulerul: Începem cu 1 ochi. cu 12 ochiuri. pînă avem 46 ochiuri. Vor fi 187 ochiuri. la începutul celor tricotate pe dos cîte 1 ochi. La începutul rîndurilor pe faţă creştem cîte 2 ochiuri. în culoare verde închis. pînă se termină toate ochiurile. se tricotează în sens opus. Tricotăm în bie în „punct de jerseu”. pînă se termină toate ochiurile. La începutul rîndurilor tricotate pe dos creştem de 10 ori cîte 13 ochiuri. apoi creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 20 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. încheiem cîte 30 ochiuri. La începutul rîndurilor următoare tricotate pe dos. Continuăm lucrul cu cele 135 ochiuri. Tricotăm drept înainte. dar nici nu vor scădea. şi se răsfrînge în afară. Cele 135 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă şi sfîrşim mai întîi bucata mai mică. Tricotăm drept înainte pînă ce avem 19 cm de la punctul de plecare.ochiuri pe dos şi încheiem 20 ochiuri. tivul mînecilor şi al celor două feţe se îndoaie cu 2 ½ cm şi se prinde cu puncte invizibile. scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum. Mîneca: Începem la punctul însemnat cu „A” pe tipar. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe dos. la începutul celor pe faţă tricotăm 2 cm drept înainte.

330 .

Rîndul 4: (brun) pe faţă. Urmează rîndul 1: (alb) pe faţa lucrului: ochiul începător * 1 ochi pe faţă. circa 250 g brelu. * introducem andreaua sub ochiul următor. Umerii sunt rotunjiţi. dînd impresia ţesăturii „tweed”. acestea se suprapun. Partea de jos a feţelor. Se poate executa şi cu mîneci lungi. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 – 100 cm. pe dosul lucrului. nasturii lipsesc. Dacă alegem bine culorile. Furnituri: Lînă mijlocie sau subţire. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. Repetăm de la *. 3. Mîneca trei sferturi se termină cu manşete mari. răsfrîntă. linia gîtului originală. lărgimea jachetei 116 cm. Repetăm de la *. Rîndul 3: (brun) ochiul începător. în culoare bleu. 6 Originală şi elegantă. răsucită în două. introducem andreaua sub ochiul următor. Rîndul 2: (alb) pe faţă. scoatem firul şi îl tricotăm pe faşţă.Jachetă Kuli – Model nr. formează 2 buzunare mari. 250 g lînă albă şi 250 g de culoarea scorţişoarei. scoatem firul şi îl tricotăm pe faţă. Andrele nr. Rîndul 5: (bleu) ca 331 . răsfrînte. Urmează 1 ochi pe faţă. adică cu un rînd mai jos. această jachetă se lucrează în 3 culori. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de bază. Tivul spatelui în „punct de jerseu”. adică cu un rînd mai jos. lungimea la mijlocul spatelui 69 cm. Model: I. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. II.

trecem restul pe o andrea de rezervă şi începînd de aici tricotăm cele două bucăţi separat. baza modelului. Repetăm de 3 ori de la *. De aici încolo continuăm cu modelul II în aşa fel. Măsura: 21 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. de 4 ori cîte 1 ochi. Spatele: Începem cu 116 ochiuri în culoare bleu. începînd şi sfîrşind cu 1 rînd pe faţă. creştem aici şi. Rîndul 8: (alb) ca rîndul 2. La marginea stîngă creştem la căte 9 cm de 4 ori cîte 1 ochi. Aceste 12 rînduri se repetă. La marginea interioară tricotăm 27 ochiuri. Aici. Rîndul 6: (bleu) ca rîndul 2. 4 ochiuri. luînd ochiurile de la spatele andrelei. Vom avea 114 ochiuri. de 9 ori cîte 1 ochi. Rămîn 106 ochiuri. mai tricotăm. Urmează 1 rînd pe faţă. În acelaşi timp adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. Continuăm cu modelul II. creştem la cîte 2 cm. începînd de aici la fiecare 1 cm. Vor fi 100 ochiuri. urmează 2 rînduri fără scăderi. Rîndul 9: (brun) ca rîndul 1. la marginea stîngă scădem la 8 şi 15 cm cîte 1 ochi (63 ochiuri). Partea dreaptă a feţei: Începem cu 65 ochiuri cu firul bleu. Rămîn 90 ochiuri. La 8 cm măsuraţi de la marginea tivului şi începînd de aici la cîte 10 cm creştem la ambele margini. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. la ambele margini. 332 . Încheiem. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Rîndul 12: (bleu) ca rîndul 2. Încheiem. şi de aici mereu la cîte 2 rînduri. Între timp. La începutul rîndului următor scădem 1 ochi. Revenim asupra rîndului începător. la începutul lor. de 2 ori cîte 2 ochiuri *. Tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. Rîndul 7: (alb) ca rîndul 3. Tricotăm drept înainte. tot în culoarea bleu. În următorul rînd pe dos scădem de 10 ori mereu al 11-lea ochi. Repetăm de 3 ori de la *. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. Vom avea 80 de ochiuri pe andrea. Rîndul 11: (bleu) ca rîndul 3. la începutul rîndului. Aici va fi marginea tivului îndoit. sfîrşind cu un rînd pe faţă. la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. pe urmă tricotăm 3 rînduri fără scăderi. Umărul: Cînd spatele are 64 cm de la marginea tivului. iar acolo unde a fost faţa lucrului să fie acum dosul.rîndul 1. Marginea dreaptă (cea interioară) urmează drept. împărţim ochiurile în două. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. scădem la marginea exterioară. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 65 cm de la marginea de jos. Cele 27 ochiuri urmează drept înainte pînă ce marginea interioară are 77 cm de la adăugarea ochiurilor şi 30 cm de la împărţire. pe urmă mai tricotăm 1 rînd pe faţă pentru baza modelului. de 5 ori cîte 1 ochi. Rîndul 10: (brun) ca rîndul 2. şi începînd de aici. apoi continuăm cu modelul II cu firul alb. Cînd răscroiala mînecii are 12 cm. Rămîn la mijloc 34 ochiuri. Urmăm drept înainte. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 43 cm de la marginea tivului. 3 rînduri în „punct de jerseu”. continuînd această margine drept înainte pînă la sfîrşit. la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri * de 2 ori cîte 1 ochi. După ce am tricotat 22 cm sfîrşind cu modelul bleu (cînd şi pe dosul lucrului am tricotat rîndul de faţă în culoare bleu).

După ce am tricotat lungimea necesară antebraţului (circa 45 cm) continuăm după indicaţiile date. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Vor fi 90 de ochiuri. Mîneca trei sferturi: Începem cu 74 ochiuri în culoare bleu. la marginea interioară scădem la cîte 6 rînduri. începînd şi sfîrşind pe faţa lucrului cu cîte un rînd tricotate pe faţă. Vor fi 90 de ochiuri. pentru mîneca trei sferturi. şi le coasem pe dinăuntru cu puncte invizibile. pînă se termină toate ochiurile. împreună cu manşeta de 8 cm. iar la marginea interioară îl coasem de faţă. 333 . Cele două margini înguste ale benzii de la gît le bordisim şi le fixăm la ceafă. de ambele margini. îl însăilăm la cusătura laterală. pe dosul lucrului. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. de 11 ori cîte 1 ochi. la maşină. la cîte 2 ½ cm. sau altă lungime necesară antebraţului. Creştem la ambele margini. Îndoim tivul feţelor şi în continuare banda de la gît. Rămîn 34 ochiuri. Rămîn 68 de ochiuri. la 2. Tricotăm 8 cm. pe dosul lucrului. După rîndul începător tricotăm. la începutul lor. un rînd de ochiuri pe faţă.Continuăm cu ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. Scădem apoi din nou la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 1 ochi. tivîndu-l ½ cm. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. Începînd de aici continuăm în aşa fel. urmează 3 rînduri în „punct de jerseu” cu firul bleu. scădem de 2 ori cîte 1 ochi. de 10 ori cîte 1 ochi. Călcăm părţile tricotate. Încheiem. La marginea exterioară formăm răscroiala mînecii ca la spate. Mîneca lungă: Începem cu 58 ochiuri cu modelul II. scădem la marginea exterioară de 7 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. 4 şi 6 cm cîte 1 ochi. la cîte 2 ½ cm. Scădem. de 16 ori cîte 1 ochi. Creştem la ambele margini. pe lăţime de 6 cm. Întoarcem buzunarul de 22 cm pe faţă. pe urmă la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 2 ochiuri. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este tot atît de înaltă ca şi aceea a spatelui. Repetăm de 12 ori de la *. pe urmă continuăm cu modelul II în culoare albă. Pensa în formă de „V” o tragem. de 16 ori cîte 1 ochi.

închisă în faţă cu 5 nasturi. această jachetă este foarte tinerească. 334 . 5 nasturi. 7 Lucrată din lînă roşie cu mîneci scurte. Se poate îmbrăca în dimineţile mai răcoroase de vară peste o bluză subţire sau chiar şi fără bluză. Furnituri: Circa 400 g lînă roşie. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 cm.Jachetă cu mînecă scurtă – Model nr. 2 ½ . andrele nr. lungimea 56 cm.

crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 6 cm.Model: Banta cu butoniere se tricotează în „punct leneş”. pe care îl îndoim pe dos şi-l coasem cu puncte invizibile de corsaj. 2 ½ şi tricotăm 3 cm înălţime în „punct de jerseu”. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). de 5 ori cîte 7 ochiuri. la începutul rîndurilor. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate. Cu ultimele 30 de ochiuri rămase la mijlocul spatelui tricotăm în continuare în „punct de jerseu” 2 cm în înălţime. Continuăm cu modelul I o bucată de 34 cm înălţime. 335 . Vor fi 100 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 54 cm. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. restul cu modelul I. de 2 ori cîte 6 ochiuri. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr. Răscroiala mînecii: Avem 130 ochiuri cu care începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminarea tivului adică de la rîndul de ochiuri pe dos.

de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 3 ori cîte 2 ochiuri. inversat. Partea stîngă a feţei se lucrează la fel. Încheiem jacheta la maşină. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la distanţă de 12 cm între ele. de 2 ori cîte 4 ochiuri. continuăm drept în „punct leneş” pînă la răscroiala gîtului iar pe linia subraţului. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm înălţime. de 40 ori cîte 1 ochi. din aceeaşi lînă ca şi jacheta. La răscroiala din faţă a gîtului coasem pe dos un tiv dintr-o ţesătură de mătase roşie sau dintr-o bentiţă tricotată în „punct de jerseu”. Pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 7 ochiuri. iar ultimele 10 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Călcăm aburit. iar restul ochiurilor le lucrăm cu modelul I. La marginea interioară a feţei. de 4 ori cîte 1 ochi şi în continuare tricotăm drept. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 6 ochiuri. o dată 16 ochiuri. dar inversat şi fără butoniere. pe această linie. tricotăm 5 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. la fel ca la spate. Au rămas 61 de ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 15 ochiuri. Continuăm cu modelul I. Avem 90 de ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. 336 . de 4 ori cîte 2 ochiuri. pe bentiţa cu butoniere. Umărul şi răscroiala gîtului: De aici începem răscroiala gîtului scăzînd la începutul rîndurilor. Continuăm 34 cm înălţime cu modelul I astfel: primele 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm drept în „punct leneş”. formînd tivul mînecii la fel ca pentru spate. Executăm mîneca următoare la fel. îndoim pe dos tivurile şi le coasem cu puncte invizibile de corsaj. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori).Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 de ochiuri pe andrele nr.

“Tricotaje de mînă”. 1959 337 . Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.

Furnituri: Circa 650 g lînă. 14 nasturi. II. garnitura feţelor şi găicile se tricotează în „punct leneş”. Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Se poate tricota din lînă gri sau culoare naturală (nevopsită) pentru a se potrivi la orice fustă sau chiar la pantalon. Model: I. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. 2 ½ . andrele nr. Acesta formează tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul jachetei 338 .Jachetă cu guler şal – Model nr. lungimea 70 cm. încheiată la două rînduri de nasturi avînd în faţă o garnitură şi două găici laterale. Restul în „punct de jerseu”. Manşetele. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). 8 Jachetă gen sport.

p dată din spate. Cele 32 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). În total am crescut 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). de 2 ori cîte 6 ochiuri. Tricotăm mîneca următoare la fel. vertical. adică tot al 2-lea ochi îl lucrăm dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă. Partea dreaptă a feţei: Montăm 85 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. la înălţimea totală de 52 cm. Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. Rămîn 13 ochiuri cu care încheiem mîneca într-un singur rînd. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 102 ochiuri cu care lucrăm drept 22 cm în înălţime. Avem 113 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate începînd de la terminarea tivului. de 2 ori cîte 3 ochiuri. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie o dată 7 ochiuri. În total scădem 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 7 ori cîte 5 ochiuri. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri. 339 . Răscroiala mînecii: Începem să formăm răscroiala mînecii. Continuăm drept 41 cm înălţime tricotînd astfel: primele 30 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct leneş”. apoi continuăm drept. Restul de 55 ochiuri tricotăm în „punct de jerseu”. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. pînă cînd terminăm de scăzut 30 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. inversat şi fără butoniere. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Continuăm 38 cm înălţime în „punct de jerseu”. Avem 75 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Continuăm a tricota drept în „punct de jerseu” 41 cm în înălţime. În rîndul următor creştem 25 ochiuri. Mîneca: Montăm 50 ochiuri şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 6 cm înălţime. Prima pereche de butoniere o formăm la înălţimea de 2 cm de la marginea de jos a feţei. În total am scăzut 20 ochiuri şi mai rămîn 65 ochiuri cu care tricotăm drept 22 cm înălţime. şi la distanţă de 20 ochiuri între ele orizontal. Între timp. formînd cîte o pereche de butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţă de 10 cm între ele. la marginea interioară a feţei. la înălţimea totală de 41 cm. de 40 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri pe un umăr).prinzîndu-l cu puncte invizibile de corsaj. Pe linia interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe această linie. Răscroiala mînecii: Pe linia subraţului.

încă 12 rînduri scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd. la distanţă de 3 ochiuri de la margine. Gaica: Montăm 30 ochiuri şi tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”.Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem jacheta la maşină. Cornelia Both şi Martha Recth. În rîndul al 12-lea formăm la marginea crescută o butonieră din 2 ochiuri. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct leneş”. “Tricotaje de mînă”. Ed. la aceeaşi margine unde anterior am crescut. Coasem 12 nasturi pe banta din faţă şi 2 nasturi pe găici la spate. Ticotăm a doua gaică la fel şi le coasem pe jachetă. gulerul şal. 1959 340 . în rîndurile prescurtate. Continuăm. La marginea opusă lucrăm drept. Tehnică. crescînd la una din margini cîte 1 ochi la fiecare rînd.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Repetăm de la *. Furnituri: Circa 500 g lînă maron. Tricotăm restul cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): *28 ochiuri pe faţă. dublura reverelor şi tivul marginii de jos a jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. II. Rîndul 2: acoperit. andrele nr. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Rîndul 3: la fel ca 1. urmează 1 ochi pe dos. avînd manşetele şi feţele dublate cu galben. Manşetele. 341 . 2 ochiuri lucrate pe faţă încrucişat astfel: lucrăm mai întîi ochiul 2 apoi ochiul 1 şi le scoatem de pe andrea amîndouă deodată. brodată cu un motiv discret în buline galbene. 2 ½.Jachetă cu motiv brodat – Model nr. 9 O elegantă jachetă din lînă de culoare maron. Model: I. 200 g lînă galbenă. 1 ochi pe dos. Ea poate fi purtată în orice împrejurare.

Tricotăm încă 2 cm în înălţime în „punct de jerseu” cu cele 32 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui şi încheind. Avem 94 ochiuri. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. 1 ochi de la faţa mînecii. Începem răscroiala mînecii scăzînd pe această linie.Spatele: Montăm 150 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. Continuăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. la fiecare margine a lucrului. iar cele 13 ochiuri rămase pe andrea le scădem într-un singur rînd. În rîndul 32 cu lînă maron. în „punct de jerseu”. 2 ½ şi tricotăm drept 41 rînduri în „punct de jerseu”. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. La marginea exterioară (pe linia subraţului) scădem 38 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm apoi a scădea. pînă cînd au rămas 31 ochiuri. Tricotăm drept 4 cm în înălţime şi începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). pe care îl vom îndoi pe dos cosîndu-l cu puncte invizibile. Apoi începem să creştem pe linia răscroielii mînecii cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). În total am crescut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). La înălţimea totală de 53 cm scădem. În total am scăzut 4 ochiuri şi au mai rămas 86 ochiuri cu care tricotăm drept 4 cm în înălţime. însă inversat. după indicaţiile noastre date pentru răscroiala gîtului. fixăm tivul manşetei. 4 cm în înălţime. cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Continuăm cu lînă maron şi cu modelul II. Executăm a doua parte a dublurii la fel. În total am scăzut 126 ochiuri (cîte 63 ochiuri pe un umăr). Mîneca: Montăm 80 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. de mînecă. tot pe aceeaşi linie. la marginea interioară a feţei. la începutul rîndurilor. tot la al 4-lea rînd. Toate măsurile întrebuinţate în text sunt considerate de la terminarea tivului. de 18 ori cîte 1 ochi. Urmează apoi 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. Tricotăm drept 6 cm şi începem să creştem la fiecare margine. scăzînd o dată 11 ochiuri şi de 26 de ori cîte 2 ochiuri. La 55 cm înălţime totală scădem pe linia răscroielii gîtului. Dublura feţei: Montăm 90 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm 7 cm în înălţime în „punct de jerseu”. însă inversat. rotunjim mîneca. În total am scăzut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). La marginea interioară a feţei tricotăm drept. Avem 158 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. La înălţimea de 31 cm de la tiv. Partea sîngă a feţei: se tricotează la fel. adică de la rîndul de ochiuri pe dos. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri din lînă maron şi tricotăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. tricotînd în acelaşi timp împreună. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 11 ochiuri şi de 26 ori cîte 2 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept. Umărul şi răscroiala gîtului: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umărului. Umărul: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umerilor. cîte 1 ochi (total 43 ori). scăzînd la fiecare margine (la 2 rînduri) 342 . cu ochiul corespunzător ridicat din rîndul de montaj (începutul manşetei).

întoarcem pe dos. călcăm din nou şi tivim cu puncte invizibile marginile. Tricotăm la fel cealaltă mînecă. Rămîn 13 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. Îndoim manşetele la 6 cm înălţime şi le pontăm pe mîneci. Călcăm aburit. coasem pe faţă cu maşina dublurile feţelor. Încheiem totul la maşină. 343 . Broderia: La intervalul de 10 cm între ele brodăm bulinele cu lînă galbenă.cîte 11 ochiuri (total de 10 ori).

Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică.“Tricotaje de mînă”. Ed. 1959 344 .

se vor executa cu 2 cm mai lungi. 2 ½ şi 3. Furnituri: 500 g lînă. Garniturile de patent se lucrează în „punct de semielastic”. 345 . lungimea cardiganului 65 cm. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. prin răsfrîngerea feţelor şi spatelui care. cu mînecile trei sferturi. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. lungimea mînecii 42 cm. Model: I. în acest sscop. Restul în „punct de jerseu”. 1 ½ . 6 nasturi. încheiat în 6 nasturi îmbrăcaţi în aceeaşi lînă cu care tricotăm. II. Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. andrele nr.Cardigan – Model nr. Răscroiala gîtului este dublată cu acelaşi material. 10 Garnitura de patent atît de frecvent întîlnită în modelele noastre îşi găseşte o nouă variantă la acest cardigan.

346 . în total 14 ochiuri. 1. 4. cu excepţia primelor 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei care formează bordura pentru butoniere. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. o îndoim pe dos. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. Umărul: La marginea exterioară începem să formăm linia umărului. iar ultimele 10 ochiuri le lucrăm în „punct de semielastic”. o dată 5 ochiuri. Urmează 2 cm drept pe andrele cu nr. la începutul rîndurilor. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. Formăm o butonieră la marginea interioară a lucrului. În rîndul următor (pe dosul lucrului) tricotăm astfel: 20 ochiuri pe dos. avem 144 ochiuri. În total scădem 12 ochiuri. Avem 86 ochiuri. 1 ochiuri în total scădem la ambele margini 34 ochiuri. 1. 3. cu andrele nr. Din nou formăm o butonieră. 1 ½ . în total 17 ochiuri scăzute. 2 ½ . dublînd astfel marginea răscroielii gîtului. Avem 69 de ochiuri. Creştem cîte 1 ochi la 3 cm la fiecare margine a lucrului. 3. Pe această bordură avem grijă să formăm butonierele. 20 ochiuri pe faţă. pentru a forma linia cambrată a taliei şi din nou continuăm cu andrele nr. urmează 10 ochiuri pe faţă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. 43 ochiuri încheiate (formînd buzunarul). scăzînd de 5 ori cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd. care va forma căptuşeala buzunarului. Tricotăm 4 cm în înălţime scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm pe linia subraţului. La marginea interioară. Avem 158 ochiuri. 1 ½ . Cele 43 de ochiuri adăugate la formarea buzunarului le ridicăm pe o andrea şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 13 cm. Continuăm în „punct de jerseu” 17 cm în înălţime. Tricotăm drept 18 cm. urmează 10 ochiuri lucrate pe dos. pe faţa lucrului. lucrate pe dosul lucrului. Lucrăm 2 cm drept. Partea dreaptă a feţei: Montăm 83 ochiuri pe andrele nr. astfel: 5. scăzînd la fiecare margine de 5 ori cîte 8 ochiuri. 2 ½ lucrăm 21 cm. însă inversat şi fără butoniere. La mijloc au rămas 44 ochiuri cu care mai tricotăm 1 cm în înălţime. Porţiunea de 2 cm rezultată din tricotarea prelungită a feţei. tricotăm în rîndul următor 10 ochiuri în „punct de semielastic”. pe andrele nr. continuăm la fel încă 10 cm. apoi din nou cu andrele nr. montăm pe andrea 43 ochiuri. o dată 4. În rîndul următor scădem larg 29 de ochiuri la marginea interioară a lucrului. Umărul: Avem 124 ochiuri cu care lucrăm drept 18 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului. 3 şi încheiem larg într-un singur rînd. tricotînd 21 cm în înălţime. Avem 79 ochiuri.Urmează un rînd de ochiuri pe faţă. pe dosul lucrului. o bucată de 3 cm înălţime. 2. acest rînd formează linia pe care se îndoieşte pe dos marginea (tivul) de 3 cm tricotată pînă aici. pe dosul lucrului. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. 2 ½ şi tricotăm drept. Continuăm să lucrăm de aici înainte în „punct de jerseu”. la distanşa de 10 cm între ele. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. la fiecare margine. în „punct de semielastic”. şi care se lucrează în „punct de semielastic”.

Continuăm a scădea la începutul rîndurilor următoare de 66 ori cîte 1 ochi şi. cîte 2 ochiuri. Avem 122 ochiuri. În total creştem 38 ochiuri. tricotăm drept. în „punct de semielastic”. în continuare. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul primul rînd 5 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. însă inversat. Coasem de mînă pe dosul cardiganului dublura buzunarelor şi reverul răscroielii gîtului. 347 . Călcăm părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem la maşină. continuăm 19 cm în „punct de jerseu”. o bucată de 6 cm înălţime. 8 ochiuri. iar la începutul rîndului următor (pe dosul lucrului). Mîneca următoare se lucrează la fel.Mîneca: Montăm 84 de ochiuri pe andrele nr. 2 ½. pînă cînd rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd.

348 .

Model: I. 3 ochiuri ridicate nelucrate. cu firul trecut prin faţa lor * 3 ochiuri pe faţă. lungimea jachetei 53 cm. II. Repetăm de la *. 3 ochiuri ridicate nelucrate. 2 şi 2 ½. Măsură: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. 3 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţa lor. care dă tricotajului un aspect de stofă. cu firul trecut prin faţa lor. Necesită o lînă de calitate bună şi o lucrătură foarte egală. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. este lucrată într-un punct original. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 11 Această jachetă scurtă din lînă verde cu două clape false în faţă. 1 nasture. andrele nr.Jachetă scurtă cu mînecă trei sferturi – Model nr. Repetăm de la *. Rîndurile cu soţ (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): * 3 ochiuri pe faţă. Restul. Spatele: Montăm 152 ochiuri pe andrele nr. Furnituri: Circa 400 g lînă verde. clapele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Manşetele. În felul acesta modelul va fi mereu împins spre dreapta cu 1 ochi. 2 şi tricotăm în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. urmează 1 349 .

rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 82 ochiuri cu care tricotăm drept pînă cînd avem o înălţime totală de 48 cm. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. 3 ochiuri. scădem 8 ochiuri în rîndul întîi. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 20 cm. 1 ochi pe dos. Continuăm drept. începem să formăm răscroiala mînecii. Formăm astfel tivul spatelui pe care la sfîrşit îl îndoim pe dosul jachetei prinzîndu-l cu puncte invizibile. Avem 124 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea (mînecii) care se va aplica la partea din faţă a jachetei. pe această linie. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la margine). 350 . Continuăm 24 cm în înălţime cu modelul II. Continuăm a tricota drept pe andrele nr. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Rămîn la mijlocul spatelui 38 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm. scăzînd la începutul rîndurilor de 5 ori cîte 9 ochiuri. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm drept înainte. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate de la rîndul de ochiuri pe dos. iar la marginea opusă. Continuăm pe andrele nr. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 2 ½ cu modelul II. 2 şi tricotăm tivul la fel ca la spate. În continuarea acestor 10 ochiuri crescute vom tricota cu modelul II. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 9 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. Răscroiala mînecii: Cînd am terminat o bucată de 29 cm înălţime. Răscroiala gîtului: Aici începem răscroiala gîtului. începem să formăm linia umerilor. total 90 ochiuri (cîte 45 ochiuri pe un umăr). o dată 8 ochiuri. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. o dată 20 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm începem să formăm linia umărului. Acestea vor forma tivul marginii interioare a feţei pe care le vom tricota astfel pînă la sfîrşit. inversat. adică de la terminarea tivului. scăzînd la începutul rîndurilor. cele 90 ochiuri din montaj. scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 29 cm în înălţime. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm tivul după indicaţiile anterioare (9 ochiuri în „punct de jerseu”. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 10 ochiuri în rîndul întîi şi tricotăm primele 9 ochiuri în „punct de jerseu”. 1 ochi pe dos).

un guler de 4 cm înălţime. pe cîte 30 ochiuri. Gulerul: Tricotăm pe 150 ochiuri. Coasem invizibil tivurile pe dosul jachetei. Tehnică. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. de 4 ori cîte 2 ochiuri. în punct de semielastic şi le coasem pe cele două părţi ale feţei. o butonieră din 6 ochiuri.Continuăm scăzînd egal la ambele margini astfel: de 10 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm mîneca următoare la fel. iar ultimele 23 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 1959 351 . Ed. dar inversat. Coasem gulerul suprapus peste răscroiala gîtului. “Tricotaje de mînă”. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Clapele: Tricotăm două clape de 4 cm înălţime. în „punct de semielastic”. formînd la capătul drept. Cornelia Both şi Martha Recht. la înălţimea de 2 cm de la montaj şi la distanţă de 5 ochiuri de la margine.

Furnituri: Circa 900 g lînă gri. adică este la fel pe ambele părţi ale tricotajului. Măsura: 29 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. Model: I. Repetăm de la *. Rîndul 1: * 1 jeteu. cu un punct de tricotaj deosebit. cu firul în spate. iar jeteul şi ochiul ridicat nelucrat (în rîndul anterior) să se lucreze acum împreună pe faţă (scăzut). 1 ochi ridicat nelucrat. Modelul este cu dublă faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ½ şi 3. andrele nr. lungimea 68 cm. 352 .Jachetă călduroasă – Model nr. 5 nasturi. Restul cu următorul model: pentru executarea acestui model se montează un număr de ochiuri divizibil cu 3. 12 Confecţionată din lînă gri. Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. luate din spate (scăzut). se obţine o jachetă frumoasă şi călduroasă potrivită pentru vreme răcoroasă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm. II. Rîndul 2: se execută întocmai ca rîndul 1 avînd grijă ca ochiul rezultat din scăderea în rîndul precedent a 2 ochiuri să fie acum ridicat nelucrat cu firul în spate. Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1.

scăzînd la începutul rîndurilor. Continuăm pe andrele nr. din nou tricotăm 3 ochiuri pe faţă. scăzînd la începutul rîndurilor. urmează (pe faţa lucrului) 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos. Formăm 4 butoniere în punctele corespunzătoare butonierelor de pe corsaj. Tricotăm astfel 5 cm în înălţime drept. Avem 132 de ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm. Umărul: Avem 87 ochiuri şi începem să formăm linia umărului. Rămîn 80 ochiuri. formînd astfel tivul. în „punct de jerseu”. Continuăm lucrul drept 5 cm înălţime pe andrele nr. cîte 1 ochi la 6 cm. pînă la înălţimea totală de 58 cm. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri lucrate pe dos. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm începem răscroiala mînecii. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. la marginea 353 . pe această linie. Am crescut în total 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). apoi 37 cm crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm. Avem 144 ochiuri. deci de la terminarea tivului (se neglijează tivul). începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare atsfel: de 2 ori cîte 9 ochiuri. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. În total am crescut 7 ochiuri. urmează o butonieră formată din 3 ochiuri şi în continuare lucrăm restul ochiurilor cu modelul II. Această bantă va forma tivul feţei. scădem într-un singur rînd cele 10 ochiuri care formau tivul. La înălţimea totală de 48 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. 1 ochi pe dos. pe care le încheiem într-un singur rînd. lucrăm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm drept. 3. Cînd lucrul are 57 cm înălţime totală. În total formăm 4 perechi de butoniere.Spatele: Montăm 150 ochiuri pe andrele nr. cu modelul II. În total am scăzut 16 ochiuri şi au mai rămas 90 ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. Restul ochiurilor îl tricotăm cu modelul II. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. Aşadar în rîndul întîi. iar al 10-lea ochi îl lucrăm pe dos (pe faţa lucrului). iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem cîte 1 ochi la 1 cm (de 7 ori). la fiecare margine. Începînd de la 20 cm înălţime totală (neglijînd tivul) vom forma cîte o pereche de butoniere pe tiv şi pe montaj la distanţă de 8 cm între ele astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm primele 3 ochiuri (din tiv) pe faţă. la începutul rîndurilor. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. Următoarele 3 ochiuri (din montaj) le lucrăm cu modelul II. În total am scăzut 96 ochiuri şi au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. cu modelul II. vom continua lucrul pe două andrele nr. urmează o butonieră formată din 3 ochiuri. cu 100 ochiuri (10 ochiuri tivul şi 90 ochiuri montajul). 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 5 cm în înălţime. Avem 162 ochiuri. o dată 9 ochiuri. 3. De aici începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Urmează 37 cm în înălţime crescînd pe linia subraţului. 3 cu modelul II astfel: la marginea interioară a lucrului adăugăm pe andrea 10 ochiuri cu care vom tricota drept (începînd din acest punct şi pînă la înălţimea de 48 cm) o bantă formată din 9 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor de 12 ori cîte 8 ochiuri. Avem 106 ochiuri. după terminarea tivului de jos.

În total am scăzut 20 ochiuri şi au mai rămas 70 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd.exterioară a lucrului. Călcăm foarte uşor toate părţile tricotate şi le încheiem la maşină. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 4 cm înălţime. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. 2 rînduri drept. scădem 3 ochiuri la începutul rîndului următor. însă inversat şi fără butoniere. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la marginea care vin în faţa jachetei scădem în rîndul întîi 9 ochiuri. Coasem gulerul cap în cap de reverele feţelor. după explicaţiile date pentru spate. În continuare scădem de 24 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 8 ochiuri. apoi încă 40 cm. Continuăm lucrul pe andrele nr. urmează 2 rînduri drepte (fără scăderi). Au mai rămas 39 de ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. Mîneca: Montăm 84 ochiuri pe andrele nr. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Gulerul: (partea din spate) Montăm 90 ochiuri pe andrele şi tricotăm cu modelul II o bucată de 10 cm înălţime. de 2 ori cîte 1 ochi. împreună cu butoniera corespunzătoare de la tiv. Festonăm fiecare butonieră de pe montaj. După dorinţă putem căptuşi jacheta cu o ţesătură de mătase. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. 2 rînduri drept. iar la marginea opusă. 354 . 3 cu modelul II. Partea stîngă a feţei: lucrăm la fel. 2 rînduri drept. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 22 ochiuri într-un singur rînd. de 4 ori cîte 1 ochi. apoi de 2 ori cîte 1 ochi. tricotînd 4 cm înălţime drept. 2 rînduri drept. Repetăm încă de 10 ori de la *. Scădem de * 2 ori cîte 1 ochi.

II. Clapele. Rîndul 15: 23 ochiuri în „punct de jerseu”. 8 ochiuri pe faţă. Restul cu modelul următor: tricotăm 9 rînduri în „punct de jerseu”. andrele nr. 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 26: 4 ochiuri pe faţă.Jachetă fantezie – Model nr. 8 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. 6 nasturi. 13 Elegantă şi cu o linie nouă. Rîndul 12: 4 ochiuri pe faţă. * 8 ochiuri pe dos. Rîndul 28: la fel cu rîndul 26. Rîndul 24: * 8 ochiuri pe dos. Rîndul 10 (pe faţa lucrului) * 8 ochiuri pe faşă. * 8 ochiuri pe dos. 2 şi 2 ½. Se poate lucra din lînă galbenă sau de culoare pastel. 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 27: toate ochiurile pe dos. Rîndul 29: repetăm de la rîndul 1. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos. Model: I. Rîndul 11: toate ochiurile pe dos. Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. 355 . această jachetă este indicată pentru orice ocazie şi anotimp. Repetăm de la *. partea superioară a mînecii şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Repetăm de la *. Rîndul 14: la fel cu rîndul 10. Repetăm de la *. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Furnituri: Circa 500 g lînă galbenă. lungimea 55 cm. Rîndul 25: toate ochiurile pe dos.

Au rămas la mijlocul spatelui 42 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). urmează 1 ochi pe dos. Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Răscroiala mînecii: Avem 132 ochiuri şi începem răscroiala mînecii astfel: luăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. formăm o butonieră şi încheiem. 356 . Restul de 20 ochiuri le scădem astfel: la începutul fiecărui rînd pe această linie scădem cîte 3 ochiuri (de 6 ori) şi o dată 2 ochiuri. de 7 ori cîte 6 ochiuri. 2 ½ cu modelul II. Răscroiala mînecii: Lucrăm o bucată de 15 cm înălţime. Umărul: Avem 126 ochiuri şi începem să formăm linia umerilor. o bucată de 3 cm înălţime. Această parte va forma tivul feţei pe care îl vom executa astfel pînă la sfîrşit. avînd grijă ca în punctele corespunzătoare butonierelor corsajului să formăm cîte o butonieră pe tiv. 2 şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. ca şi la spate. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate ca începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). continuăm 4 ochiuri (din tiv) în „punct de jerseu”. 2 şi tricotăm drept. Continuăm pe andrele nr. cu următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) formăm butoniera. Continuăm pe andrele nr. crescînd cîte 2 ochiuri la 1 cm. 4 ochiuri în „punct de jerseu” (din corsaj). la începutul rîndurilor pe această linie. În continuarea acestor 11 ochiuri vom tricota următoarele 10 ochiuri (din corsaj) tot în „punct de jerseu”. Tricotăm primele 10 ochiuri în „punct de jerseu” şi 1 ochi pe dos (pe faţa lucrului). Vom tricota în felul acesta (avem 81 de ochiuri) o bucată de 30 cm înălţime. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem concomitent pe linia umărului de 7 ori cîte 6 ochiuri. Această bucată va forma tivul spatelui. Distanţa dintre butoniere pe linie orizontală este următoarea: lucrăm în „punct de jerseu” primele 4 ochiuri de la marginea tivului. în „punct de jerseu”. cu următoarele 2 ochiuri formăm butoniera şi în continuare tricotăm cu modelul II restul de ochiuri. cu modelul II. iar la marginea interioară a feţei vom forma cîte o butonieră la 8 cm distanţă între ele. scăzînd pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm (de 5 ori). o bucată de 30 cm înălţime. Tricotăm încă 3 cm în înălţime cu cele 21 de ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Urmează pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. iar la răscroiala gîtului tricotăm astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm 21 de ochiuri şi le lăsăm pe o andrea de rezervă. În total am scăzut 15 ochiuri. Tricotăm încă 6 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm.Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. Avem 71 ochiuri cu care tricotăm încă 6 cm în înălţime. Prima butonieră o vom forma la 2 cm distanţă de la marginea de jos. Avem 86 de ochiuri. Avem 102 ochiuri. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). În total am crescut 12 ochiuri şi avem 83 ochiuri. iar restul ochiurilor pînă la sfîrşitul rîndurilor. crescînd cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori) la fiecare margine a lucrului. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 11 ochiuri în rîndul întîi. scăzînd la fiecare umăr.

Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. În total am scăzut 30 ochiuri şi au mai rămas 74 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Ed. 1959 357 . Avem 104 ochiuri şi începem să scădem astfel: tricotăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Cornelia Both şi Martha Recht. Festonăm butonierele de la tiv şi de la corsaj împreună. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 2 ½ cu modelul II. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri pe andrele nr.Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. Executăm mîneca următoare la fel. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. Tricotăm apoi 24 cm înălţime pe andrele nr. 2 şi executăm un tiv de 3 cm după explicaţiile date pentru spate. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). cosîndu-l la cele două capete de marginea benţilor cu butoniere şi a reverelor lor. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. “Tricotaje de mînă”. inversat şi fără butoniere. Tehnică. de 4 cm înălţime şi le coasem de corsaj. Clapele le tricotăm în „punct de semielastic” din 45 ochiuri. La răscroiala gîtului ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 3 cm înălţime.

Rîndul 5. toate rîndurile pe faţă. cu dungi verzi şi benzi negre. tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. 50 g lînă neagră. Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”.Complet de bluză în dungi cu mînecă chimono şi jachetă cu mînecă lungă – Model nr. 3. Restul în felul următor: modelul este format din 30 rînduri. 14 Cu un colorit plăcut armonizat. Spatele: montăm 100 ochiuri cu lînă galbenă pe andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 8 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. astfel: Rîndul 1. II. acest complet se lucrează pe fond galben. andrele nr. Bluza Furnituri: Circa 150 g lînă galbenă. 28. 3. 7. 4 se tricotează cu lînă neagră în „punct leneş” toate rîndurile (dus şi întors) se lucrează pe faţă. 100 g lînă verde. 2. Începem cu 2 rînduri verzi şi terminăm tot cu 2 rînduri verzi. 30 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. Model: I. 2 ½ şi 3. lungimea 52 cm. Rîndul 27. Urmează 18 rînduri în „punct de jerseu” alternînd 2 rînduri verzi cu 2 rînduri galbene. 358 . Continuăm pe andrele nr. apoi aplicăm o dată modelul II. 29. 6. 2 ½ aplicînd încă o dată modelul II.

Jacheta Furnituri: Circa 460 g lînă galbenă. în total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijloc 30 ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. Continuăm drept cu lînă galbenă. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Urmează modelul II. 3. În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. Aplicăm o dată modelul II şi terminăm bordura cu 6 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră. tricotînd 20 cm în înălţime. Continuăm lucrul cu 10 cm în înălţime (repetînd mereu modelul II). 20 g lînă verde. 20 cm în înălţime.Avem 15 cm înălţime totală şi începînd de aici tricotăm din nou cu andrelele nr. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 la o margine). Am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 45 ochiuri cu care tricotăm drept 18 cm în înălţime. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 5 ori cîte 6 359 . andrele nr. Călcăm şi încheiem la maşină. lungimea 52 cm. 5 nasturi. 3 şi tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. La marginile mînecilor formăm un tiv îndoind pe dos 1 cm din mînecuţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. în „punct de jerseu”. 20 g lînă neagră. apoi 6 rînduri în „punct leneş”cu lînă neagră. în „punct de jerseu”. Încheiem faţa tricotînd în „punct leneş” 4 rînduri negru. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. S-au format 108 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. Continuăm drept cu lînă galbenă. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. Umărul: scădem la începutul rîndurilor care urmează. Scădem toate ochiurile într-un singur rînd. Creştem în continuare la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. 3 (repetînd mereu modelul II) o bucată de 16 cm în înălţime. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. de 2 ori cîte 6 ochiuri. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă în „punct leneş”. Partea dreaptă a feţei: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. 4 rînduri galben. de 10 ori cîte 6 ochiuri. Au rămas 90 ochiuri cu care tricotăm 18 cm drept. În total am crescut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 la fiecare umăr). scăzînd la fiecare margine pentru a forma linia umerilor cîte 3 ochiuri la 1 cm.

la distanţa de 7 cm între ele. “Tricotaje de mînă”. 1959 360 . Aplicăm o dată modelul II şi încheiem bordura mînecii cu 6 rînduri din lînă neagră. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. vom aplica coloratura modelului II. de 2 ori cîte 2 ochiuri.ochiuri. în „punct leneş”. fără a călca. Banta: Montăm 10 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm în „punct de semielastic” o bandă de 125 cm lungime. La 2 cm înălţime după montarea celor 10 ochiuri. Continuăm cu lînă galbenă în „punct jerseu” 30 cm înălţime. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. Coasem 5 nasturi. Călcăm aburit părţile tricotate şi încheiem la maşină. formăm o butonieră din 2 ochiuri şi tricotăm în continuare formînd încă 4 butoniere (în total 5). Prindem banda cap în cap cu marginile feţelor. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă. Tehnică. de 2 ori cîte 4 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 5 ochiuri. începem să formăm răscroiala gîtului. Ed. lucrată însă în „punct de semielastic”. însă inversat. La cele două capete ale benţii. Cornelia Both şi Martha Recht. În total am crescut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). de 50 ori cîte 1 ochi. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. Între timp la marginea interioară a feţei. în „punct leneş”. iar ultimele 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. prin cusături de mînă pe dosul jachetei. Partea stîngă a feţei: Se tricotează la fel. Tricotăm mîneca următoare la fel. la înălţimea totală de 37 cm.

Elasticul. andrele nr. Modelul norvegian. 20 g lînă verde. acestea pot fi însă modificate după gust şi posibilităţi. II. 6 nasturi. III. 20 g bleumarin. 20 g lînă maron. Model: I. manşetele. 15 Acest model de pulover este frumos şi tineresc. lungimea 62 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. gulerul şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. după schemă. 20 g lînă galbenă. Furnituri: Circa 450 g lînă albă.Pulover cu model norvegian – Model nr. 2 ½ şi 1 ½ . Restul în punct de jerseu. 361 . Fiecare model poartă indicaţiile de culori. 50 g lînă roşie.

Continuăm cu lînă bleumarin 1 rînd pe faţă crescînd 15 ochiuri.Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. pe andrele nr. Spatele: Montăm 135 ochiuri din lînă roşie. 2 ½ şi tricotăm drept. 6 cm înălţime. adică tot la al 9-lea 362 . în „punct de semielastic”.

de 4 ori cîte 3 ochiuri. Avem 102 ochiuri. Aplicăm „modelul norvegian” orientîndu-ne după diagramă. scăzînd la începutul rîndurilor. 2 rînduri cu lînă maron. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 2 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă maron. Mîneca: Montăm 70 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. Partea dreaptă a feţei: Montăm 67 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. Vor fi 150 ochiuri. În total creştem 15 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 37 cm. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. 1 ½ pentru a cambra talia şi apoi continuăm tot drept. 2 rînduri cu lînă roşie. cu andrele nr. orientîndu-ne după schema dată. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. la marginea interioară a feţei lucrăm drept. în „punct de semielastic”. Avem 56 ochiuri cu care lucrăm drept 16 cm în înălţime. La înălţimea totală dde 18 cm. o dată din spate. adică să dublăm tot al 4-lea ochi. o dată din faţă. tricotăm 2 cm înălţime pe andrele nr. să creştem 17 ochiuri.ochi îl lucrăm de 2 ori. inversat. Umărul şi răscroiala gîtului: Tricotăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. Urmează în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă bleumarin. Partea stîngă a feţei: Se execută la fel. 1 ½ apoi continuăm drept pe andrele nr. 2 ½. Cînd lucrul are înălţimea totală de 18 cm. urmează în „punct leneş”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 114 ochiuri cu care lucrăm drept încă 19 cm înălţime. avînd grijă ca în rîndul întîi să creştem 7 ochiuri. scăzînd astfel: la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. după terminarea modelului norvegian. Pe linia umărului scădem de 9 ori cîte 4 ochiuri. scădem la mijlocul spatelui 22 ochiuri întrun singur rînd. însă inverssat. de 2 ori cîte 3 ochiuri. pentru răscroiala gîtului. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii scăzînd astfel o dată 6 ochiuri. 6 cm înălţime. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la fiecare margine). Lucrăm partea următoare la fel. împărţind astfel lucrul în 2 părţi. În acest punct. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. în „punct de jerseu”. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” avînd grijă ca în rîndul întîi. 2 1/2. de 2 ori cîte 5 ochiuri. pînă la înălţimea totală de 37 cm. Urmează modelul norvegian şi apoi continuăm drept cu lînă albă. Avem 74 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă roşie. pe faţa lucrului. tricotăm 2 cm în înălţime pe andrele nr. de 2 ori cîte 2 363 . iar pentru umăr scădem de 6 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare lucrăm drept. de 2 ori cîte 3 ochiuri. continuăm drept cu lînă albă în „punct de jerseu”. Apoi aplicăm „modelul norvegian”. 2 rînduri cu lînă maron. Avem 87 de ochiuri cu care continuăm să tricotăm 15 cm în înălţime. apoi continuăm drept pe această linie. o dată 4 ochiuri. După ce am executat modelul norvegian. începem să formăm răscroiala mînecii. adică dublăm tot al 10-lea ochi. 2 ½ şi tricotăm drept. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să fomăm răscroiala gîtului şi linia umărului. Continuăm cu lînă bleumarin 2 rînduri în „punct leneş”. Rîndul următor (pe dosul lucrului) îl lucrăm tot pe faţă.

2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” două benzi de 64 cm lungime. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Călcăm aburit şi montăm la maşină.ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. avînd grijă ca pe una din benzi să formăm cîte o butonieră la distanţă de 11 cm între ele. în „punct de semielastic”. după schema dată. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. de 20 ori cîte 1 ochi. Cornelia Both şi Martha Recht. iar restul de 26 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Montăm 12 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. Mîneca stîngă se lucrează la fel. Pe părţile albe brodăm picouri cu lînă roşie. Tehnică. de 2 ori cîte 6 ochiuri. astfel: cîte 1 ochi roşu la distanţă de 3 ochiuri albe între ele. avînd grijă ca la gît să le unim cu guleraşul. Urmează 5 rînduri albe şi montăm la maşină. Împrejurul răscroielii gîtului. 1959 364 . “Tricotaje de mînă”. Coasem de mînă benţile care bordează feţele. Coasem 6 nasturi. printr-o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă roşie. Ed. un guleraş de 3 cm înălţime.

în loc de punctul norvegian. gen iie. Restul în „punct de jerseu” aplicînd modelul II (după schemă). 20 g lînă albastră. lungimea bluzei 54 cm. Această bantă de 3 cm înălţime va forma tivul spatelui pe care îl vom îndoi pe dos.Bluză cu model românesc – Model nr. Furnituri: Circa 500 g lînă. 16 La răscroiala gîtului şi la cele două fente. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. 1 fermoar şi andrele nr. În indicaţiile din text vom neglija tivul. cosîndu-l în punct invizibil de bluză. 2 ½. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. 20 g lînă roşie. urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Model: I. putem adopta minunatele noastre motive româneşti acetei elegante bluze albe. deci toate măsurile pe care le vom întrebuinţa sînt considerate ca începînd de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. 20 g lînă galbenă. II. Manşetele se lucrează în „punct de semielastic”. 365 . 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm înălţime în „punct de jerseu”.

La înălţimea totală de 51 cm scădem la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. Lucrăm prima parte scăzînd la răscroiala gîtului de 2 ori cîte 2 ochiuri. Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept 17 cm. Faţa: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. Avem 156 ochiuri. în total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). începem răscroiala mînecii. cu lînă albă. orientîndu-ne după schemă. la fiecare margine a lucrului. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. 366 . Modelul este format din 11 ochiuri. însă inversat. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Continuăm drept. iar 1 ochi îl lăsăm pentru margine. La înălţimea totală de 14 cm terminăm modelul II şi continuăm numai cu lînă albă 20 cm în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. în total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). împărţind astfel lucrul în două părţi. de 2 ori cîte 4 ochiuri. avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le lucrăm cu modelul II. continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” 20 cm înălţime. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. în „punct de jerseu” 14 cm în înălţime. Tricotăm la fel partea următoare. scădem de 6 ori cîte 7 ochiuri. Avem 150 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. apoi continuăm drept. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. La înălţimea totală de 14 cm. iar pe linia umărului.Tricotăm drept în „punct de jerseu” 14 cm înălţime avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le tricotăm cu modelul II. În total am scăzut 28 ochiuri (cîte 14 ochiuri la o margine).

cîte 62 ochiuri de fiecare parte. Călcăm aburit părţile tricotate şi le încheiem la maşină. iar restul de 28 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. Avem 84 ochiuri. tricotînd un guler (cu modelul II). Mîneca stîngă se execută la fel. o dată îl lucrăm din faţă. După ce am executat un model din motivul românesc (modelul II). de 20 ori cîte 1 ochi. ridicăm ochiurile corespunzătoare de la răscroiala gîtului. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. le ridicăm pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem restul ochiurilor la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare drept. Avem 124 ochiuri cu care continuăm drept 3 cm în înălţime. continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” un tiv (de înălţimea gulerului) pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. Aici împărţim lucrul în două părţi. de 6 ori cîte 2 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. 367 . de 2 ori cîte 6 ochiuri. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). însă inversat. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm 12 ochiuri cu modelul II şi 1 ochi marginea). de 2 ori cîte 3 ochiuri. Tricotăm prima parte 10 cm drept. Coasem fermoarul cu mîna.În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). În rîndul următor creştem 14 ochiuri. Continuăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 104 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. o dată din spate. Formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri la începutul rîndurilor pe această linie. Vom proceda la fel ridicînd pe andrea ochiurile corespunzătoare de la cele 2 fente (pe şolduri) şi vom tricota cu lînă albă cîte un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dosul bluzei. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem şi scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: primele 12 ochiuri cu modelul II. adică tot la al 5-lea ochi îl lucrăm dublat. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. de 2 ori cîte 5 ochiuri. În continuarea ochiurilor cu modelul II lăsate pe andrelele de rezervă.

Deci în total 10 benţi bleumarin. Patentul din talie. 2 rînduri bleumarin. 5 andrele nr. negru. necesită foarte puţin material şi se execută uşor. Încheiem scăzînd toate ochiurile într-un singur rînd. 2 368 . 20 g galbenă – portocalie. 4 rînduri roşu. Montăm apoi 16 ochiuri şi tricotăm benţile colorate tot în „punct de jerseu” după următoarea ordine: *6 rînduri portocaliu. 2 (de ciorapi).Bluză chimono cu benţi colorate – Model nr. bentiţa de la gît şi de la mîneci se tricotează în „punct elastic”. Restul în „punct de jerseu”. Benţile multicolore se vor armoniza cu un fond corespunzător de culoare neapărat închisă (maron. 2 rînduri alb. După acelaşi procedeu lucrăm încă 9 benţi. Combinaţia de culori prezentată aici este verificată de noi. Faţa şi spatele: Se lucrează la fel. Model: I. 6 rînduri verde. 5 g albă. 2 rînduri bleumarin. 6 rînduri roşu. 6 rînduri bleumarin. 17 Această bluză de un efect vesel şi tineresc se lucrează din resturi de lînă aflate în orice casă. Furnituri: Circa 100 g lînă foarte subţire bleumarin. 15 g verde. II. 4 rînduri roşu. iar toate culorile din aceeaşi lînă. 2 rînduri portocaliu. Totuşi se poate executa şi din alte nuanţe. 20 g roşie. respectînd bineînţeles armonia culorilor. Condiţia esenţială este ca lîna să fie subţire şi foarte regulat toarsă. Montăm 28 ochiuri de lînă bleumarin şi tricotăm drept în „punct de jerseu” o bantă uniformă de 40 cm înălţime. Măsura: 42 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. bleumarin).

2 rînduri portocaliu. o bentiţă de 1 ½ cm înălţime. La cele două capete ale bentiţei de la spate coasem 2 nasturi mici bleumarin. Aşezăm pe un tipar de croitorie (chimono) faţa şi spatele şi croim cu foarfeca răscroiala gîtului şi linia umărului. Cornelia Both şi Martha Recht. margine de margine. în „punct de elastic”. formînd atfel o mică mînecă chimono. La răscroiala gîtului. După ce am executat toate benţile bleumarin şi multicolore le călcăm aburit. În talie ridicăm 120 ochiuri din lînă bleumarin pe andrele nr. de cel puţin 1 cm. de la cusăturile de maşină. apoi le coasem pe dosul lucrului. o bentiţă de 2 cm înălţime şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. 2 rînduri bleumarin *. După ce am cusut 5 benţi bleumarin alternînd cu 4 benţi colorate de cîte 40 cm lungime fiecare şi 2 benţi colorate aplicate la cele două margini (de cîte 18 cm lungime) formînd faţa bluzei. avînd grijă să lăsăm rezerve la toate răscroielile. La sfîrşit coasem cele două benţi colorate de cîte 18 cm la cele două margini ale lucrului (la înălţime de 20 cm de la marginea de jos a lucrului. iar la bentiţa din faţă formăm cîte o cheutoare. Executăm aceeaşi bentiţă la partea din spate. Tricotăm astfel drept o bantă uniformă de 40 cm înălţime. “Tricotaje de mînă”. 2 şi tricotăm în „punct de elastic” un patent de 12 cm înălţime. Ed. adică la începutul răscroielii mînecii). le tivim (surfilăm) cu lînă bleumarin în „punct de feston rar” şi le descălcăm. 1959 369 . Rezervele de 1 cm rămase pe dos. alternînd o bantă bleumarin şi una colorată. ridicăm pe andrea 56 ochiuri (la partea din faţă) şi tricotăm cu lînă bleumarin. în „punct de elastic”.rînduri bleumarin. Tehnică. Repetăm de la * pînă la*. Din benţile colorate de la mînecuţă ridicăm pe 5 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă bleumarin. Executăm acelaşi patent şi la partea din spate şi coasem elasticul la cele două margini. Coasem la fel pentru spatele bluzei. Executăm în total 8 benţi multicolore lungi de 40 cm fiecare şi 4 benţi de cîte 18 cm lungime. după ce am îndoit pe dosul lucrului 1 cm din răscroială. 6 rînduri roşu. Încheiem apoi toate ochiurile într-un singur rînd. Pe fiecare umăr lăsăm cîte o deschizătură de 4 cm. 6 rînduri verde. cu un fir de lînă bleumarin. Călcăm apoi din nou pe dos tricotajul obţinut. Încheiem bluza la maşină pe linia umărului şi a subraţului. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos.

tricotăm din nou modelul I. Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. Se tricotează cu firul dublat (lucrăm cu 2 fire). andrele nr. Se poate lucra din „lînă industrială” pusă în vînzare în magazine. Spatele: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. Model: I. După schema dată. De la 370 . 2009 by Shortcut in carte. „Punct de jerseu”. apoi pentru a treia oară modelul I. Lasă un comentariu Călduroasă şi elegantă. 5 andrele pentru ciorapi. Recomandăm culoarea galbenă. tricotaje. 18 Posted iulie 1. Furnituri: Circa 600 g lînă. II. urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. 3 ½ şi tricotăm 8 rînduri cu modelul ajurat I (adică executăm o singură dată modelul I după schemă). 3 ½.Jachetă chimono cu benţi ajurate – Model nr. această jachetă înlocuieşte canadiana de stofă în zilele răcoroase. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm.

Avem 106 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. repetăm de 4 ori de la * scăzînd astfel: (începînd din primul rînd cu 200 ochiuri) la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd scădem cîte un ochi exceptînd tot al 5-lea rînd la care nu scădem deloc. ultimele 36 ochiuri din cele 200 ochiuri şi tricotăm în jos 14 rînduri în „punct de jerseu” şi model I. Avem 51 ochiuri. la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd. şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd A – C. însă inversat. urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. pe faţa lucrului. Repetăm încă de 4 ori de la * . scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. exceptînd tot al 5-lea rînd în care nu scădem deloc. Partea dreaptă a feţei: Montăm 44 ochiuri şi tricotăm drept 8 rînduri cu modelul I. Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. în următoarele 14 rînduri lucrate în „punct de jerseu” vom creşte cîte 1 ohi la începutul fiecărui rînd. Încheiem ochiurile rămase. Partea stîngă a feţei se lucrează la el. Răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 55 cm. vom forma cîte o butonieră la mijlocul fiecărei benţi lucrate în „punct de jerseu”. încheiem. Cînd au rămas 56 ochiuri pe andrea. deci în total 7 ochiuri. În rîndul următor creştem la marginea exterioară a feţei 55 ochiuri. începem să scădem răscroiala gîtului astfel: de 5 ori cîte 1 ochi şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. scăzînd cîte 1 ochi la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd pe linia A – B. Ridicăm pe andrea. repetăm pentru a doua oară modelul I. din nou urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. iar pe linia A – C. cîte 55 ochiuri. Ridicăm pe andrea pe faţa lucrului. 371 . pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. scădem căte 1 ochi numai la începutul rîndurilor. în următoarele 14 rînduri (în „punct de jerseu”) vom creşte cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd de dus şi întors. apoi 14 rînduri în „punct de jerseu”. apoi modelul I. ultimele 36 ochiuri din cele 106 ochiuri şi tricotăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. terminînd astfel toate ochiurile. Avem 90 ochiuri. La marginea interioară a lucrului. În total creştem 14 ochiuri. Continuăm lucrul pentru mîneca următoare la fel. la marginea exterioară a lucrului. După ce am executat 3 benzi cu modelul I. Avem 200 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. inversat. După ce am lucrat 3 benţi cu modelul I.începutul lucrului şi pînă în acest punct vom lucra drept. într-un singur rînd. şi pentru a treia oară modelul I. la fiecare margine a lucrului. În rîndul următor creştem dintr-o dată. Scădem totodată cîte 1 ochi pe linia A – B. La marginea interioară lucrăm drept.

6 cm în înălţime. “Tricotaje de mînă”. Rezervele jachetei (rămse pe dos) după ce am montat toate părţile. le descălcăm bine. La extremitatea de jos a mînecilor ridicăm 36 ochiuri pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic”. în „punct leneş”.Călcăm uşor aburit şi încheiem la maşină. Tivim pe dos marginile feţei cu o bentiţă lată de 3 cm. Ed. 1959 372 . formînd manşetele. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht.

* aşezăm în faţa ochiurilor şi ridicăm cele 2 ochiuri următoare. 19 Modelul în care se tricotează această jachetă imită stofa. Tivurile interioare se tricotează în culoarea mai închisă. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. Rîndul 2: (verde) pe dos. 4 nasturi. Repetăm de la *. Repetăm de la *. luîndu-le din spatele andrelei. lucrăm 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: (brun) 3 ochiuri pe faţă. Furnituri: Circa 320 g lînă brună şi 260 g lînă verde. Buzunare tăiate. Model: I. Rîndul 8 (brun) pe dos. *ridicăm 2 ochiuri. 373 . ca în rîndul precedent. andrele nr. 3. Se confecţionează în două culori. Aşezăm firul înapoi. 2 ochiuri pe faţă. Restul. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 6: (verde) pe dos. mîneci şapte-optimi. Urmează: rîndul 1: (verde) 2 ochiuri pe faţă. de grosime mijlocie.Jachetă Tweed – Model nr. Rîndul 3: (brun) 1 ochi pe faţă. spre dos. II. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: (brun) pe dos. Rîndul 5 (verde) * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul precedent. firul este în faţa ochiurilor. în faţa celor 2 ochiuri ridicate. Repetăm de la *. în 2 culori: tricotăm pentru început 1 rînd pe faţă şi un rînd pe dos cu firul brun. Aşezăm firul înapoi. luîndu-le din spatele andrelei. Repetăm de la * . ca şi cum le-am tricota pe dos. cu model „tweed”. * ridicăm 2 ochiuri. Atenţiune: firul să fie mereu pe faţa lucrului. Urmează 2 ochiuri pe faţă. spre dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm.

Tricotăm drept pînă ce răscroiala mînecii. urmează. de 3 ori cîte 1 ochi. la marginea interioară 43 ochiuri pe o andrea de rezervă. La 8 ½ cm măsuraţi de la tiv. la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri şi de 10 ori cîte 4 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri. Vor fi 156 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri cu lînă brună. de ambele margini. creştem la cîte 2 cm. Aici. măsurată vertical. Butonierele următoare. şi îl strîngem ca să nu se formeze goluri). este de 14 cm. a doua butonieră. Aici va fi marginea tivului îndoit. de 10 ori cîte 1 ochi. Aici. Rămîn 124 ochiuri. La marginea dreaptă (marginea interioară) adăugăm 26 ochiuri. pe urmă de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Tricotăm un tiv de 4 cm cu modelul I. Rămîn 136 ochiuri. Continuăm cu modelul II. exact deasupra primei perechi. de 6 ori cîte 1 ochi. Începînd de aici creştem la cîte 2 cm.Măsura: 32 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. La marginea exterioară scădem şi creştem la fel ca la spate. Începînd cu rîndul următor continuăm cu modelul II. şi începînd de aici. şi începînd de aici. tricotăm 39 ochiuri pentru 374 . Rămîn 40 ochiuri la mijloc. pînă la răscroiala mînecii. formăm la marginea interioară prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. Între timp. pe faţa lucrului. cu modelul I. pe faţa lucrului. Încheiem. Umărul: La 57 cm măsuraţi de la marginea tivului scădem. pe urmă un rînd de ochiuri pe dos. un rînd de ochiuri pe dos. Vom avea 130 ochiuri. mereu la distanţa de cîte 8 ½ cm. se formează la fel. Tricotăm 4 cm drept. dar la marginea dreaptă tricotăm 14 ochiuri şi mai departe în culoare brună. iar din cele 6 ochiuri următoare. scădem la cîte 2 ¼ cm. Tricotăm cele 4 ochiuri următoare în culoare brună. Vor fi 98 ochiuri. cît şi 4 ochiuri din împletitura tweed. îl aşezăm în cruce peste cel brun. la 9 ½ cm măsuraţi de la marginea tivului facem buzunarul. (Cînd începem să lucrăm cu firul verde. La 17 cm măsuraţi de la tiv. Şi din acesta lucrăm drept 4 cm. la ambele margini. la ambele margini. ca la spate. însemnăm linia taliei. în total 4 perechi. Spatele: Începem cu 148 ochiuri cu firul brun. Luăm.

şi începînd de aici. Urmăm drept. Lucrăm mai departe numai cu ochiurile buzunarului şi tricotăm 2 ½ cm. pe urmă încheiem. Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă. Călcăm părţile tricotate. Răscroiala mînecii: La marginea exterioară. Începem pe andrele separat 41 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Continuăm faţa. la începutul rîndurilor. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. de 36 ori cîte 1 ochi. 375 . pe urmă restul de 43 ochiuri de pe a doua andrea de rezervă. Răscroiala gîtului: Aici. Rămîn 17 ochiuri. Tricotăm cu modelul I şi scădem la cîte 1 cm. sau altă măsură necesară antebraţului. la acelaşi nivel cu spatele. de 3 ori cîte 1 ochi. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri.buzunar. Marginea interioară urmează drept pînă la 35 cm măsuraţi de la marginea tivului. Aici. Mîneca dreaptă: Se lucrează inversat. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. la cîte 2 rînduri. pe faţa lucrului şi încă 2 ½ cm în „punct de jerseu”. La începutul rîndurilor ce urmează scădem de 10 ori cîte 2 ochiuri. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 4 ochiuri. Lăsăm lucrul de o parte. Atît căptuşeala buzunarelor. iar restul ochiurilor rămîne pe altă andrea de rezervă. Tricotăm 9 ½ cm în „punct de jerseu”. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. Scăderile se fac pe lîngă banda de 14 ochiuri în culoare brună. la ambele margini. După 4 cm urmează un rînd de ochiuri pe dos. le răsfrîngem din nou. (Răscroiala mai adîncă vine în faţă). iar la începutul rîndului al doilea 10 ochiuri. Mîneca stîngă: Începem cu 84 ochiuri cu firul brun. Continuăm cu modelul II şi creştem la cîte 1 ½ cm. la ambele margini. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît aceea a spatelui. la începutul lor. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul tweed (atenţie la continuitatea modelului). Benzile buzunarelor le răsfrîngem în afară. cît şi banda prelungită a gîtului se cos cu puncte invizibile. Cu restul ochiurilor continuăm la marginea interioară încă 6 cm. 12 cm. Coasem nasturii la locul lor. în linie dreaptă. festonăm butonierele suprapuse. scădem la cîte 1 ½ cm de 16 ori cîte 1 ochi. creştem la cîte 1 cm de 9 ori cîte 1 ochi. cu firul brun. le montăm. Rămîn 78 ochiuri. cele două margini înguste le coasem. Vor fi 120 ochiuri. şi începînd de aici. le călcăm şi le fixăm. Tricotăm ochiurile marginii exterioare lăsate pe andreaua de rezervă şi în continuare cele ale căptuşelii buzunarului. scădem la marginea exterioară. lucrate pe faţa lucrului. Încheiem. Îndoim tivurile feţelor. Îndoim tivurile pe linia ochiurilor lucrate pe dos şi le coasem cu puncte invizibile. Cînd mîneca măsoară 35 cm de la marginea tivului îndoit. scădem la începutul rîndului următor 3 ochiuri. Continuăm cu firul brun. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi: rămîn 39 ochiuri. iar pe urmă. Încheiem. şi lăsăm la o parte. de 21 ori cîte 1 ochi.

376 .

cu care lucrăm pînă la sfîrşit. continuăm în „punct de jerseu”. Aici. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. şi începînd de aici. Rîndul 3: ca rîndul 1. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi. o croşetă. fără elastic în partea de jos.Complet cu cardigan şi pulover – Model nr. tricotăm pe dosul lucrului. creştem la cîte 3 ½ cm. Model: I. Furnituri: Circa 550 g lînă. tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. 7 nasturi. Restul cardiganului „punct de jerseu”. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Aceste 4 rînduri se repetă. cu mînecuţa scurtă. la ambele margini. Aşezăm firul înapoi. Rîndul 2: * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi) firul este în faţa ochiului ridicat. 377 . andrele nr. Urmează iar 5 cm din garnitură. Repetăm de la * . Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. Benţile pentru nasturi şi butoniere şi garnitura se lucrează astfel: rîndul 1: *1 ochi pe faţă. II. Repetăm de la * . la mijlocul spatelui. 20 Acest cardigan este completat cu un pulover lung. La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. Vor fi 164 ochiuri. ridicăm 1 ochi. Rîndul 4: pe faţă. În locul ultimului rînd de dos. circa 112 cm. de 9 ori cîte 1 ochi. lungimea. După garnitura de 6 cm. În partea de sus se repetă garnitura cardiganului. 63 cm. 2 ½ . un rînd de ochiuri pe faţă. firul este în faţa ochiului ridicat. Urmează 1 ochi pe dos. luîndu-l din spatele andrelei.

pe faţa lucrului. Rămîn 122 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. revenim ş. scădem. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem 6 ochiuri la marginea exterioară. 378 . Revenim. luăm în următorul rînd. începînd de la margine. la cîte 2 rînduri la începutul lor. pînă sfîrşim cu toate ochiurile.d. pînă se termină toate ochiurile. la începutul rîndurilor următoare. restul în „punct de jerseu”. la marginea interioară însă. de 12 ori cîte 1 ochi. La marginea dreaptă formăm prima butonieră la 1 ½ cm de la marginea de jos. Pe urmă. Continuăm faţa. la fiecare 1 cm. În ultimul rînd scădem primul şi ultimul ochi. 17 ochiuri în „punct de jerseu” şi tricotăm în continuare ochiurile căptuşelii buzunarului. este de 12 cm. creştem aici. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii. încheiem şi lăsăm lucrul de o parte. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. tot în continuare tricotăm şi restul de ochiuri. Lăsăm la o parte. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile de pe andrea. revenim. Între timp: la 63 cm măsuraţi de jos încheiem 14 ochiuri la mijloc. 17 ochiuri pe altă andrea de rezervă. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 88 ochiuri. Aici. tricotăm 20 ochiuri pînă la sfîrşit cu modelul I. Celelalte butoniere vin la cîte 8 ¼ cm una de alta. 37 ochiuri pe o andrea de rezervă. Continuăm. La 35 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Urmăm după descrierea anterioară. tricotăm 4 cm în “punct de jerseu”. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Facem în total 7 butoniere. tricotînd la cîte 2 rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult. În rîndul următor tricotăm 62 ochiuri. măsurată vertical. 20 de ochiuri la marginea interioară cu modelul I.Răscroiala mînecii: La 38 cm de jos scădem. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem cele două bucăţi separat. creştem la ambele margini. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 61 ochiuri. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 54 ochiuri. o dată 3 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor de 24 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Buzunarul: La 15 cm măsuraţi de jos. şi începînd de aici.m. Umărul şi răscroiala gîtului: La 5 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. Rămîn 74 ochiuri. pe faţa lucrului. urmează drept înainte. După 6 cm de la garnitură. măsuraţi vertical. Pe alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. Marginea din dreapta. după ce garnitura este gata. continuăm scăderile pentru umăr. pe urmă la cîte 2 rînduri. La începutul rîndului tricotăm 20 ochiuri cu modelul I. la fiecare cm. o dată 4 ochiuri. Tricotăm. lucrăm cu modelul I. 55 ochiuri de la margine. Tricotăm 7 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. la marginea interioară. cea interioară.a. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri. iar la sfîrşitul rîndului. şi începînd de aici. Vom avea 134 ochiuri pe andrea. de 8 ori cîte 1 ochi. După 4 cm în “punct de jerseu” tricotăm încă 5 cm de garnitură. Cu cele 37 ochiuri de la mijloc tricotăm 2 ½ cm în „punct de jerseu”. La marginea exterioară. la marginea stîngă la 6 cm şi începînd de aici creştem cîte 3 ½ cm de 9 ori cîte 1 ochi. Continuăm pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (38 cm şi 97 ochiuri). de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. tricotăm rînduri prescurtate pentru a forma „pensa de la piept”. celelalte ochiuri rămîn pe andreaua stîngă.

prin rînduri prescurtate. de 3 ori cîte 2 ochiuri. Linia laterală este mai scurtă. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul II. de 6 ori cîte 1 ochi. mereu cîte 2 rînduri. două măsuri diferite. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. Înconjurăm marginile feţelor şi marginea de jos cu 2 rînduri de picioruşe mici. măsuraţi vertical. de 12 ori cîte 2 ochiuri. La marginea aceasta nu mai scădem nici un ochi. 2 ½ . de 4 ori cîte 4 ochiuri şi 3 ochiuri pînă se termină toate. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 18 ochiuri. Festonăm butonierele. Acest rînd va fi marginea tivului îndoit. marginea interioară este mai lungă. Am semnalat aceasta pe tipar prin linia dublată a umărului. Răsfrîngem banda spre interior şi o fixăm cu puncte invizibile. scădem de 18 ori cîte 1 ochi. le montăm. respectiv mai înaltă. Repetăm de 3 ori de la * . de 4 ori cîte 3 ochiuri. Linia punctată reprezintă înălţimea real scăzută (de exemplu 6 cm). scădem la marginea exterioară. 379 . PULOVERUL Furnituri: Circa 350 g lînă. Călcăm bucăţile tricotate. de 6 ori cîte 1 ochi. începînd de aici. avem. Mai tricotăm 3 cm drept înainte. lărgimea puloverului 104 cm. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi. coasem nasturii. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. la începutul lor.Răscroiala gîtului: Între timp. tricotăm 2 rînduri fără scăderi. la ambele margini de 18 ori cîte 1 ochi. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 ½ cm. scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri. şi începînd de aici. scădem 1 ochi. Aici. andrele nr. creştem la cîte 2 cm. Încheiem fără a strînge. Vor fi 122 ochiuri. De reţinut: Deoarece am crescut lateral sub răscroiala mînecii. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile şi le tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. iar cea plină înălţimea umărului de 8 ½ cm obţinută cu adevărat. La 43 cm măsuraţi de la marginea de jos. la 53 cm măsuraţi de jos. Încheiem. Tivul mînecilor îl îndoim înăuntru şi îl coasem cu puncte ascunse. încheiem la începutul rîndului următor 20 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. Întoarcem clapele buzunarelor spre interior şi le fixăm la fel cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. circa 2 ½ cm în formă de unghi.

de 8 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 34 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi. creştem la ambele margini. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii.a. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile.m. şi tricotăm 99 ochiuri pe dos. Aici şi începînd de aici creştem la fiecare cm. Restul „punct de jerseu”. Revenim ş. Continuăm în felul acesta şi tricotăm fiecare rînd cu cîte 8 ochiuri mai mult. şi începînd de aici. de 9 ori cîte 1 ochi. ridicăm 1 ochi. Faţa: Începem cu 140 ochiuri cu modelul II. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. continuăm cu modelul II pînă la sfîrşit. Rămîn 122 ochiuri. Vom avea 134 ochiuri. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Revenim. la ambele margini. Începînd de aici vom avea două măsuri diferite. iar la marginea de lîngă gît. la cîte 3 cm. şi tricotăm 83 ochiuri pe dos. ridicăm 1 ochi. Vor fi 164 ochiuri. Aici. La 8 cm şi începînd de aici la cîte 2 ½ cm creştem. încheiem la mijloc 20 ochiuri. Marginea interioară va fi cu circa 2 cm mai înaltă. Continuăm drept înainte. şi tricotăm 91 ochiuri pe faţă. Între timp.) Lucrăm drept înainte pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (36 cm). de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. Tricotăm 4 cm cu modelul II. la începutul lor. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. Între timp la 39 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos (la 1 cm de la începutul răscroielii mînecii). la 60 cm de la marginea de jos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 12 ori cîte 1 ochi. ridicăm 1 ochi. La 33 cm măsuraţi de jos. cîte 5 ochiuri pînă se sfîrşesc toate ochiurile. Rămîn 118 ochiuri. la ambele margini.Model: I. tricotăm 6 cm cu modelul I.d. la 49 cm măsuraţi de jos. La 4 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. pînă se epuizează toate ochiurile. pînă ce spatele măsoară 36 cm de la linia de jos. rînduri prescurtate. Garnitura de la partea de sus identică cu modelul I al cardiganului. II. cea exterioară cu circa 2 cm mai scurtă. pe faţa lucrului tricotăm 124 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Vom avea 152 ochiuri. pe urmă 4 cm cu „punct de jerseu” şi iar cu modelul I pînă la 380 . apoi continuăm încă 4 cm drept înainte. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Revenim. măsurată vertical. Spatele: Începem cu 134 ochiuri. Umărul: La 53 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. (Vezi observaţia „de reţinut” din descrierea cardiganului. Scădem umărul mai departe. Revenim. la ambele margini. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. este de 9 ½ cm. tricotăm în locul pensei de la piept. scădem.

Încheiem. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. 1959 381 . Vor fi 136 ochiuri. Scădem la începutul şi sfîrşitul celui de-al 4-lea şi al 8-lea rînd cîte 1 ochi. la ambele margini. Continuăm şi creştem la cîte 4 rînduri. creştem aici şi începînd de aici. Vor fi 106 ochiuri. urmează 2 rînduri fără scăderi. La 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 7 ori cîte 1 ochi. Tehnică. Scădem mai departe umărul după indicaţiile date. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 16 ½ cm. măsuraţi vertical. Cornelia Both şi Martha Recht. scădem la cîte 2 rînduri. Mîneca: Începem cu 96 ochiuri cu modelul II. de 7 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. “Tricotaje de mînă”. la ambele margini. Rămîn 92 ochiuri pe andrea. la 58 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos. cîte 3 ochiuri.sfîrşit. Rămîn 18 ochiuri. Pe urmă scădem de 18 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. * de 6 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. pînă se epuizează toate ochiurile. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. iar de la marginea interioară de lîngă gît. încheiem 20 ochiuri la mijlocul lucrului. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Cînd mîneca măsoară 11 cm de la marginea de jos. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. la începutul rîndului. pînă la sfîrşit. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Repetăm de 2 ori de la * . Ed. scădem la începutul rîndurilor următoare.

Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. cu o garnitură orginală. II. Restul în „punct de jerseu”. în culoare pastel. Se tricotează dintr-o lînă de calitate bună. Urmează un rînd de ochiuri pe dos (lucrat pe faţa lucrului). Punctul de jerseu trebuie să fie lucrat strîns şi foarte uniform. Această bandă va forma tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei şi îl coasem invizibil de corsaj. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 21 Acest set de bluză şi cardigan se execută cu un mic guleraş gen „ofiţer”. andrele nr.Set de bluză şi cardigan – Model nr. Clapele se tricotează cu modelul descris la cardigan. Spatele: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. BLUZA Furnituri: Circa 250 g lînă. III. Măsura: 28 ochiuri şi 41 rînduri = 10 cm din modelul III. 1 fermoar. 382 . Model: I. 2 ½.

formînd linia umărului. În jurul răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în “punct de semielastic” o bentiţă 383 . Mînecile: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Avem 140 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem în acelaşi timp linia umerilor şi răscroiala gîtului astfel: la marginea exterioară scădem. la începutul rîndurilor. Continuăm în “punct de jerseu” 5 cm în înălţime. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Lucrăm mai departe prima parte cu 55 ochiuri tricotînd drept la ambele margini pînă la înălţimea totală de 45 cm. coasem tivurile. încheiem la maşină şi coasem fermoarul la spate. de 40 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 5 ori cîte 4 ochiuri. Executăm mîneca următoare la fel. însă inversat. Călcăm aburit. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). scădem. Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare.Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. Tricotăm drept 5 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Faţa: Se lucrează în acelaşi fel ca spatele. cu deosebirea că avem 4 ochiuri mai mult şi nu formăm fenta de la spate. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 5 ori cîte 7 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm în “punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. iar la răscroiala gîtului. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Avem 110 ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 35 cm. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. cîte 55 ochiuri pe o andrea. Aici împărţim lucrul pe două andrele. urmează 20 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). iar ultimele 20 ochiuri rămase la mijlocul andrelei le scădem într-un singur rînd. la începutul rînurilor. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi.

2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. lungimea 62 cm. Montăm cîte 13 ochiuri şi tricotăm două benzi de 10 cm lungime. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. Modelul II: Rîndul 1 (pe dosul lucrului): 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. restul cu modelul III în „punct de jerseu”. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 384 . formînd clapele. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. andrele nr. 1 ochi pe dos. Model: Bordura feţelor şi manşetele se tricotează cu modelul II.de 2 cm înălţime. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. scăzînd pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 2 ½. 8 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. cu modelul II. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. CARDIGANUL Furnituri: Circa 550 g lînă. 2 ochiuri pe dos. 6 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 7 ochiuri crescute (adică montăm 7 ochiuri pe andrea).

de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. 2 ochiuri pe dos. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). de la stînga spre dreapta. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. în „punct de jerseu” 40 cm în înălţime. de la dreapta spre stînga. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm înălţime. de 7 ori cîte 5 ochiuri. 2 ochiuri pe faţă. Avem 120 ochiuri cu care tricotăm drept 19 cm în înălţime. 1 ochi pe os. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 2 ochiuri pe dos.Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. O dată cu scăderea umărului formăm şi răscroiala gîtului. 1 ochi pe faţă. scăzînd la începutul rîndurilor. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. o dată 5 ochiuri. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. În total am scăzut 20 ochiuri şi au rămas 58 ochiuri cu care tricotăm 19 cm înălţime. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. 1 ochi pe dos. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 1 ochi pe dos. pe această linie. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. Rîndul 10: 1 ochi pe faţă. Umărul şi răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. 1 ochi pe faţă. Continuăm 40 cm înălţime. iar restul de 50 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. 1 ochi pe faţă. Partea dreaptă a feţei: Montăm 78 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri la un umăr). 1 ochi pe faţă. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate ca începînd de la terminarea tivului. 1 ochi pe dos. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). 385 . 1 ochi pe faţă. Continuăm drept. 1 ochi pe faţă.

În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Vă reamintim regula generală că primul ochi din fiecare rînd se ia nelucrat. 2 ½ şi tricotăm cu modelul II o bandă de lungimea corespunzătoare marginilor feţelor şi răscroielii gîtului (după ce cardiganul a fost călcat şi încheiat). “Tricotaje de mînă”. de 50 ori cîte 1 ochi. Călcăm aburit. dar inversat. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm.Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. Garnitură: Montăm 11 ochiuri pe andrele nr. Executăm cealaltă mînecă la fel. Încheiem şi coasem benzile cap în cap cu marginile feţelor şi mînecilor. coasem pe dos tivurile şi încheiem la maşină. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. La el tricotăm două manşete pentru mîneci. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. Aceste garnituri nu se calcă. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele şi tricotăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. Tehnică. Avem 100 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. 1959 386 . de 2 ori cîte 5 ochiuri.

Tivurile de jos se lucrează în „punct de jerseu”. jacheta gen „sac” are o garnitură de benzi uni. 64 cm. andrele nr. rejansă. lungimea la mijlocul spatelui. 2 şi 2 ½. fără banda de la gît. un fermoar. 22 Se tricotează în două culori într-un model tweed. Furnituri: Circa 550 g lînă de culoare deschisă şi 600 g lînă de culoare închisă.Taior şi fustă – Model nr. Mărimea: Lărgimea jachetei închisă la nasturi circa 106 cm. Lungimea fustei 70 cm. Model: I. 387 . Fusta este dreaptă şi strîmtă. patru nasturi mai mari şi 6 nasturi mai mici.

ca rîndul 2. la ambele margini. Umărul şi răscroiala mînecii: La 58 cm de la tiv scădem. Marginea dreaptă (cea interioară) continuă drept înainte. Rîndul 1: (închis) * 2 ochiuri pe faţă. de 14 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Rîndul 2: (închis) * 1 ochi pe dos. Tricotăm 3 cm cu modelul I. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucaţi separat. vin la cîte 10 cm una de alta. Continuăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are. la ambele margini. 2 ochiuri pe faţă. cu firul de culoare închisă. şi începînd de aici. 2. scădem la începutul rîndurilor următoare. Continuăm cu modelul III. Vot fi 100 ochiuri. 1 ochi pe dos.II. scădem la cîte 2 rînduri. ridicăm 1 ochi. de 4 ori cîte 1 ochi. tricotăm un rînd pe faţă. spre dos. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. Rămîn 144 ochiuri. creştem la cîte 4 ½ cm. plus 2 ochiuri pentru începutul şi sfîrşitul rîndului. Vor fi 186 ochiuri. Tricotăm 9 cm de la tiv drept înainte: aici. cu andrele nr. JACHETA Spatele: Începem cu 172 ochiuri. în total 4. Tricotăm 5 ochiuri de la începutul rîndului şi cu 7 ochiuri facem butoniera. pînă la sfîrşit. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. III. 2 cu firul de culoare închisă. 388 . Descrierea benzilor de la feţele şi buzunarele jachetei este dată în text. iar la marginea interioară. de 2 ori cîte 9 ochiuri. 2 ½ cu modelul III. firul este în faţa ochiului ridicat. 11 cm. ca rîndul 1. În locul ultimului rînd pe dos. Vor fi 152 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare. Între timp. dar la 5 cm măsuraţi de la tiv formăm aici prima butonieră. şi începînd de aici. Continuăm să scădem pentru umăr după indicaţiile de mai sus. pe verticală. aşezăm firul înapoi. Repetăm aceste 4 rînduri. de 10 ori cîte 1 ochi. la 64 cm de la tiv încheiem la mijlocul rîndului 14 ochiuri. de 7 ori cîte 1 ochi. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului) şi continuăm pe andrele nr. Aici. 2 ½. La marginea stîngă (cea exterioară) creştem la 9 cm de la tiv şi începînd de aici la cîte 3 cm. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. Restul se tricotează astfel: numărul ochiurilor trebuie să fie divizibil cu 4. Aşezăm firul înapoi. creştem la cîte 2 cm. Repetăm de la * . Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm din modelul III. spre dosul lucrului. la gît. pe andrele nr. Rîndul 3: (deschis). În locul ultimului rînd pe dos. ridicăm 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Restul butonierelor. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 39 cm de la tiv. Repetăm de la * . Pregătim o bucată de 26 ochiuri pentru a învăţa modelul. Rîndul 4: (deschis). firul este în faţa ochiului ridicat.

Îndoim tivurile de jos şi le fixăm cu puncte invizibile. * urmează 2 rînduri fără scăderi. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. tricotăm următorul rînd pe faţa lucrului astfel: tricotăm 28 ochiuri de la margine. 389 . formăm umărul. şi începînd de aici la cîte 1 cm. o dată 10 ochiuri. Cînd mîneca este de 41 cm de la tiv. creştem aici. La el prindem şi cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului. Încheiem. cu andrele nr. Festonăm butonierele. o dată 10 ochiuri. creştem la ambele margini de 20 ori cîte 1 ochi. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi şi lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. Sucim bucata tricotată în formă de rulou şi o prindem de interiorul feţei. şi începînd de aici la cîte 1 cm. Rămîn 26 ochiuri. Tricotăm un tiv la fel ca la primele bucăţi. de 10 ori cîte 2 ochiuri. de 9 ori cîte 1 ochi. 2. pe urmă în locul ochiurilor buzunarului tricotăm ochiurile căptuşelii şi sfîrşim cu cele 28 ochiuri rămase pe andrea. măsuraţi vertical. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 19 cm. scădem la marginea exterioară. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii şi a gîtului: Cînd marginea interioară este de 39 cm măsuraţi de jos. la 12 cm de la tiv. pe urmă tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. luînd dosul lucrului drept faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare. Continuăm după instrucţiunile date. Între timp. în culoare închisă. coasem nasturii mari pe feţe şi cîte 3 nasturi mici pe mîneci. Cele două margini înguste le prindem cu puncte invizibile de faţă. o rulăm spre interior şi o coasem. scăzînd ochiurile ca la spate. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi. La 3 cm de la tiv. la 39 cm de la tiv. pe urmă continuăm cu andrele nr. (Atenţie la continuitatea modelului!) Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. sau altă măsură necesară antebraţului. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Mîneca dreaptă: Se tricotează invers. 2 ½. pe urmă scădem de 6 ori cîte 1 ochi. pe urmă scădem de 16 ori cîte 1 ochi. Ochiurile buzunarului le luăm pe andreaua de rezervă şi tricotăm cu firul de culoare închisă 4 cm în „punct de jerseu”. Cu alte andrele începem 50 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm cu modelul III. După ce am încheiat banda. La marginile interioare ale feţelor şi în continuare la gît. Continuăm faţa: pe dosul lucrului tricotăm ochiurile rămase la sfîrşitul andrelei. măsuraţi vertical. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. următoarele 48 ochiuri le trecem pe o andrea de rezervă. cu modelul III.Buzunarul: Între timp. luînd dosul lucrului drept faţă. o dată 3 ochiuri. Încheiem. Vor fi 134 ochiuri. şi aici mereu la cîte 2 cm. Lăsăm de o parte. de 26 ori cîte 1 ochi. Lăsăm lucrul de o parte. mereu cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. Ridicăm ochiuri îndeajuns pentru ca feţele să nu se încreţească. Repetăm încă de 2 ori de la * . mereu la cîte 2 rînduri. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. scădem aici. Mîneca stîngă: Începem cu 94 ochiuri. o dată 4 ochiuri.

FUSTA Faţa fustei: Începem cu 166 ochiuri pe andrele nr. încheiem (dacă voim o fustă mai lungă sau mai scurtă. pe urmă la cîte 4 rînduri de 15 ori cîte 1 ochi. La 45 cm de la tiv continuăm ca la faţa fustei. 2 cu lînă de culoare închisă. Spatele fustei: Începem cu 240 ochiuri. 2 ½. Tricotăm drept înainte pînă avem 45 cm de la tiv. Îndoim bucata scăzută de la spate şi o însăilăm. la începutul şi sfîrşitul lor. Fixăm partea de sus a fustei de rejansă şi în cusătura din stînga aşezăm fermoarul. scădem la cîte 8 rînduri. Aici. Tivul de jos îl îndoim şi îl prindem cu puncte invizibile. Tricotăm tivul de 3 cm şi continuăm cu modelul III pe andrele nr. pe care o prindem de rejansă şi care va susţine cuta fustei. pe urmă călcăm atît faţa cît şi spatelui fustei şi o montăm. La marginea de sus a cutei îndoite de la spate. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. de 7 ori cîte 1 ochi (152 ochiuri). Cînd fusta măsoară 70 cm de la tiv. Rămîn 122 ochiuri. 390 . Continuăm cu andrele nr. pe andrele nr. 2. pe urmă continuăm lucrul. 2 ½ cu modelul III. Din lînă de culoare închisă tricotăm 3 cm cu modelul I. şi începînd de aici. La 26 cm de la tiv încheiem 74 ochiuri la mijlocul rîndului. coasem o fîşie de mătase lată de 11 cm. luînd pe o singură andrea cele 166 ochiuri rămase. schimbăm lungimea părţii tricotate drept).

Ed. Tehnică. 1959 391 .“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht.

d.m.Costum taior cu mînecă trei sferturi – Model nr. apoi ochiul 3 lucrat pe faţă (luat din faţă) şi lăsăm ambele ochiuri de pe andrea ş. andrele nr. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos. fermoar. Rîndul 1 (pe faţa lucrului): ochiul al 2-lea se lucrează pe faţă luat din dos. apoi lucrăm ochiul 1 pe faţă luat din faţă şi lăsăm pe faţă ochiul 4 (luat din dos).a. 23 Furnituri: Circa 400 g lînă. grosimea peste şolduri 108 cm. rejansă. Model: I. lungimea fustei 72 cm. 2 ½. Mărimea: Grosimea taliei 72 cm. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează la fel cu rîndul 1. Măsura: 34 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. Pentru executarea acestui model avem nevoie de un număr de ochiuri divizibil cu 2. avînd grijă ca la fiecare rînd să deplasăm modelul cu un ochi spre stînga. 392 .

I şi din acest punct începem să scădem pentru a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm 20 cm în înălţime scăzînd 1 ochi la 1 cm. Continuăm a tricota drept 52 cm. în înălţime cu modelul nr. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate încpînd de la terminarea tivului. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. 393 . Călcăm aburit şi coasem tivul prin cusături în punct invizibil pe dosul fustei. coasem rejansa şi montăm fermoarul în partea stîngă a fustei.Tricotăm fusta din două bucăţi identice. la fiecare margine a lucrului. 2 ½ şi tricotăm o bucată de 5 cm înălţime în „punct de jerseu”. Executăm partea a doua la fel. dublăm partea superioară (din talie şi pînă dedesubtul liniei şoldurilor) cu o căptuşeală dintr-o ţesătură de mătase. Încheiem fusta prin cusături invizibile pe dosul lucrului. Am scăzut în total 40 ochiuri şi au mai rămas 120 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Pentru a evita deformarea fustei. Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. urmează 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul fustei.

Continuăm a tricota 6 cm în înălţime cu modelul nr.TAIORUL Furnituri: Aproximativ 450 g lînă. restul îl vom tricota cu modelul nr. Model: II. andrele nr. urmează un rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. I după descrierea dată la fustă. 1 nasture. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminaerea tivului. lungimea 63 cm. Mărimea: Grosimea bustului aproximativ 100 cm. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm înălţime. Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. Spatele: Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. 2 şi 2 ½. I şi începem să scădem pentru 394 .

2 ½ o bucată de 20 cm înălţime crescînd pe linia subraţului la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. cu andrele nr. pentru a marca linia taliei şi continuăm a tricota din nou cu andrele nr. Urmează 3 cm în înălţime drept. 2. Răscroiala mînecii: 395 . În total am scăzut 20 ochiuri. În total am cresscut 20 ochiuri.a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm o bucată de 10 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. Avem 160 ochiuri şi o înălţime totală de 39 cm. Avem 140 ochiuri şi 16 cm înălţime totală.

scădem cîte 1 ochi la 3 cm. Continuăm cu modelul I astfel: la marginea exterioară a feţei tricotăm drept 6 cm în înălţime drept. Executăm partea stîngă la fel. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. 3 cm în înălţime pentru a forma tivul spatelui şi încheiem. începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 10 ori cîte 6 ochiuri. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie 8. Avem 138 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm. să formăm o butonieră din 4 ochiuri la 2 cm distanţă de la marginea interioară a feţei. Avem 64 ochiuri. iar pe linia şoldurilor scădem cîte 1 ochi la 1 cm. cîte 1 ochi la 2 cm. Din acest punct începem să creştem pe linia răscroielii mînecii. vom ridica pe andrele ochiurile corespunzătoare. În total am scăzut 16 ochiuri. la el ca şi pentru spate. 2 avînd grijă ca la jumătatea acestei benţi care marchează linia taliei. Au rămas 46 ochiuri la mijlocul spatelui cu care continuăm să tricotăm drept în „punct de jerseu”. continuăm a tricota drept 7 cm în înălţime. Pe linia răscroileii mînecii. Avem grijă ca în dreptul butonierei de pe corsaj să formăm butoniera corespunzătoare pe tiv. pentru a forma răscroiala rotunjită a reverului vom scădea la începutul rîndurilor. dar inversat şi fără butonieră. Avem 66 ochiuri. iar la marginea inerioară a feţei (pe linia B – C) scădem cîte 1 ochi la 5 cm. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii.Scădem la începutul primelor 2 rînduri cîte 8 ochiuri. de 2 ori cîte 4 ochiuri. tricotată cu andrele nr. Cornelia Both şi Matha Recht. pe linia A – B. de 6 ori cîte 3 ochiuri. După ce am călcat aburit faţa. Începînd din acest punct creştem la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm (de 5 ori). Continuăm a tricota 34 cm în înălţime cu modelul nr. 2. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. I. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. şi pînă la punctul C şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 5 cm înălţime. iar la marginea interioară a feţei. Avem 76 ochiuri cu care tricotăm drept 3 cm în înălţime cu andrele nr. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. Tehnică. La înălţimea totală de 59 cm. 3. de 40 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu andrele nr. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Am scăzut în total 32 ochiuri şi au mai rămas 128 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept. Avem 82 ochiuri. 1959 396 . Rămîn 26 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 2 ½ tricotînd 20 cm în înălţime astfel: pe linia subraţului creştem cîte 1 ochi la 2 cm. 7 cm înălţime. iar pe linia B – C. Executăm mîneca următoare la fel. de 10 ori cîte 2 ochiuri. la fel ca şi pentru spate. începînd de la terminarea tivului de jos. În total am crescut 34 ochiuri (cîte 17 ochiuri la fiecare margine). 2 ½ şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. În total am scăzut 10 ochiuri. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 2 ori cîte 8 ochiuri şi de 5 ori cîte 6 ochiuri. Ed. “Tricotaje de mînă”. pe care îl îndoim pe dosul lucrului şi îl coasem în punct invizibil. respectiv la 1 ½ cm înălţime. Partea dreaptă a feţei: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr.

2 ½ şi 3. Banta lată a butonierelor şi nasturilor se lucrează în continuare cu banta care înconjoară decolteul. 24 Rochie tinerească. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 90 – 92 cm. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. o cataramă. fermoar. tivul mînecilor şi cordonul se lucrează în „punct de orez”. tricotăm 1 ochi pe dos. o croşetă. Corsajul este ajustat şi are mîneci raglan trei sferturi. Tivul de jos al fustei. 5 nasturi. care formează cute necălcate. rejansă.Rochie largă – Model nr. Lungimea fustei 68 cm. andrele nr. circa 80 cm panglică lată de 4 cm pentru dublura cordonului. Furnituri: Circa 600 g lînă. Model: I. deasupra celui pe dos. cu fusta largă. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. banta pentru butoniere şi nasturi. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. compusă din 12 clini. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. cît şi banta de la gît. 397 .

Restul se lucrează în felul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) pe dos. Rîndul 2: pe faţă. 398 .II.

* ochiul următor se tricotează de 3 ori: o dată pe faţă. Repetăm de la * . 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos. Repetăm de la * . Rîndul 8: * 7 ochiuri pe faţă. Tricotăm 10 cm cu modelul I drept înainte. şi 399 . Aici. şi începînd de aici. În locul ultimului rînd din model. Rîndul 14 ca rîndul 12. Rîndul 9: pe dos. * 3 ochiuri pe faţă. * 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Repoetăm de la * . Repetăm de la * . Repetăm de la * . Cînd clinul măsoară 68 cm de la marginea de jos. la ambele margini. 3. de 20 ori cîte 1 ochi. Urmează 7 ochiuri pe dos. pe urmă pe dos şi iar pe faţă şi abia acum dăm drumul ochiului de pe andreaua stîngă. Aici. pe faţă. Rîndul 10: pe faţă. Rîndul 16: * 7 ochiuri pe faţă. scădem la cîte 2 ½ cm. Rămîn 41 ochiuri. 3. 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos. Rîndul 4: * 7 ochiuri pe faţă. pe urmă continuăm cu modelul II. iar pe faţă. Repetăm de la * . sau altă măsură necesară. Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. Spatele corsajului: Începem cu 113 ochiuri pe andrele nr. 7 ochiuri pe dos. Tricotăm 4 cm drept înainte. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. încheiem (dacă dorim fusta mai lungă sau mai scurtă. cu modelul II. 7 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 6: ca rîndul 4. Rîndul 5: 7 ochiuri pe dos. Rîndul 12: * 7 ochiuri pe faţă. * următorul ochi se tricotează de 3 ori. Clinul fustei: (De 12 ori) Începem cu 81 ochiuri pe andrele nr. Aceste 16 rînduri dau modelul. pe dos.Rîndul 3: 7 ochiuri pe dos.) Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Rîndul 15 ca rîndul 13. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. Urmează 7 ochiui pe dos. ca în rîndul 3. Rîndul 7: ca rîndul 5. Repetăm de la * . (Atenţie la scăderi! Cele 3 ochiuri ale bobiţei se consideră drept un singur ochi. schimbăm măsurile părţii de jos lucrată drept). Repetăm de la * . Continuăm drept încă 5 cm.

încheiem la mijloc 29 ochiuri. Continuăm drept înainte. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. începînd de la 4 cm. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se epuizează toate ochiurile. scădem la marginea exterioară. Răscroiala mînecii raglan: La aceeaşi înălţime cu spatele. Aici formăm a 5-a butonieră în aceeaşi linie cu primele patru. pînă se termină toate ochiurile. de 12 ori cîte 1 ochi. În al treilea rînd al modelului tricotăm după ochiul începător şi înaintea ochiului care încheie rîndul. Începînd de aici creştem mereu la cîte 4 rînduri. numai 5 ochiuri pe dos. Ridicăm ochiurile în jurul decolteului pe andrele nr. Rămîn 39 ochiuri. La marginea dreaptă (cea interioară) tricotăm 14 ochiuri cu modelul I pînă la sfîrşit. pe urmă continuăm cu andrele nr. 39 ochiuri de la mîneca stîngă. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 12 ori cîte 1 ochi. * cele 2 ochiuri următoare le lucrăm împreună. la cîte 1 cm. 39 ochiuri de la mîneca dreaptă. Mîneca: Începem cu 69 ochiuri pe andrele nr.începînd de aici. la marginea interioară. sau altă măsură necesară antebraţului. în locul celor 7 ochiuri pe dos. pe urmă scădem de 12 ori cîte 1 ochi. Repetăm încă de 3 ori de la * . în rîndul următor. de 17 ori cîte 1 ochi. la gît. 9 ochiuri. la începutul şi la sfîrşitul lor. cînd marginea interioară este de 26 cm. * urmează 2 rînduri fără scăderi. Repetăm de la * . În rîndul următor. Cînd mîneca măsoară 31 cm de jos. Pe acestea le trecem pe o andrea de rezervă. 2 ½ în felul următor: luăm 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă de la faţa dreaptă a corsajului. 3. Răscroiala gîtului: Între timp. Tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 4 ochiuri facem butoniera. La marginea exterioară scădem mai departe cîte 1 ochi. 65 ochiuri din răscroiala pentru gît a spatelui. luăm cele 14 ochiuri în „punct de orez lungit” pe o andrea de rezervă (preferabil pe un ac mare de siguranţă). 3 şi modelul II. Partea dreaptă a corsajului: Începem cu 65 ochiuri pe andrele nr. cîte 9 ochiuri. pînă avem 21 cm de jos. Între timp. Vor fi 137 ochiuri. 31 ochiuri de pe partea stîngă a gîtului şi 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă a feţei stîngi (233 ochiuri). la 32 cm măsuraţi de jos. Repetăm de 3 ori de la * . tricotăm 18 ochiuri de la margine. Aburim părţile tricotate. lucrăm 3 cm cu modelul I. creştem la ambele margini. scădem la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii raglan: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 9 ochiuri * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 2 ½. Tricotăm 5 cm cu modelul I. În rîndul 400 . Vor fi 105 ochiuri. (Banta de la marginea de jos a mînecilor nu se abureşte). la 5 cm măsuraţi de jos şi pe urmă mereu la cîte 6 cm. tricotăm apoi 6 ochiuri. Montăm părţile raglanului. Răscroiala gîtului: Între timp. Repetăm de 3 ori de la * . * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Sfîrşim rîndul. ridicăm în continuare 31 ochiuri de la partea dreaptă a gîtului. Tricotînd rîndurile dus-întors. scădem cîte 4 ochiuri la cîte 2 rînduri. Continuăm 6 cm drept înainte. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 2 ori cîte 3 ochiuri. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare. de 12 ori cîte 1 ochi. Vor fi 77 ochiuri. La marginea stîngă creştem. formăm 4 butoniere la marginea interioară.

Tehnică. Înconjurăm decolteul cu rînduri de picioruşe scurte. pe urmă îl împreunăm cu fusta. aşezînd cutele. 1959 401 . Împreunăm clinurile fustei. Cornelia Both şi Martha Recht. Putem însă să şi legăm cordonul cu o fundă. Scădem iar de 25 ori. în acest caz îl începem numai pe 12 ochiuri şi-l facem lung de 150 cm. Rămîn 183 ochiuri. Căptuşim cordonul cu panglică. călcăm pe vîrf cusăturile interioare şi coasem fusta pe rejansă. acum însă tricotăm numaă cîte 5 ochiuri după cele lucrate împreună. Feţele corsajului trebuie să se petreacă de 4 cm. Cordonul: Începem cu 14 ochiuri pe andrele nr.următor repetăm scăderile. Acest cordon nu trebuie căptuşit. 2 ½. Coasem o cataramă cumpărată de gata. Coasem nasturii. Încheiem. Coasem şi părţile laterale ale corsajului. “Tricotaje de mînă”. Tricotăm cu 6 cm mai mult decît măsura taliei. În cusătura din stînga aşezăm un fermoar. Ed.

Repetăm de la * . 30 cm (pentru copii de 1 an). * 1 ochi pe faţă.Hăinuţă şi boneţică de copil mic – Model nr. lungimea la mijlocul spatelui. tivurile şi partea de sus a bonetei se lucrează în „punct leneş”. şi circa 100 g lînă colorată. * ridicăm 1 ochi. Rîndul 4: (alb) pe faţă. Pentru băietaşi o tricotăm într-un model pepit în bleu cu alb. Furnituri: Circa 120 g lînă albă. baza. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată la nasturi circa 76 cm. 402 . 60 Prima îmbrăcăminte importantă a copilului. Rîndul 2: (bleu) pe faţă. şi 5 nasturi. Repetăm aceste 4 rînduri. 2 ½ şi 3. iar pentru fetiţe. roz cu alb. Gulerul. ca rîndul întîi. Model: I. Rîndul 1: (bleu) pe faţa lucrului: ochiul începător. ridicăm 1 ochi luîndu-l din spatele andrelei (firul este în spatele andrelei). fără guler. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd pe faţă. Repetăm de la * . mijlocie. Rîndul 3: (alb) ochiul începător. II. andrele nr. urmează 1 ochi pe faţă.

formăm umărul. 2 ½ cu lînă albă. Marginea interioară urmează drept înainte. de 6 403 . Umărul: Cînd spatele este de 25 cm de la marginea de jos. 3. pe urmă la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. cu modelul II. Continuăm cu andrele nr. Spatele: Începem cu 80 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Partea stîngă a feţei se tricotează în sens opus. Mîneca: Începem cu 46 ochiuri pe andrele nr. 3. Umărul: Între timp. Răscroiala gîtului: La 23 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la marginea interioară. şi tricotăm 2 cm cu modelul I. Rămîn 20 ochiuri la mijloc. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea stîngă (exterioară) 3 ochiuri. Tricotăm 14 cm cu modelul II. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Creştem mereu la cîte 2 ¼ cm. lucrat cu andrele nr. cînd lucrul are 25 cm de la marginea de jos. 3. Rămîn 35 ochiuri. la cîte 2 rînduri. pe andrele nr. Tricotăm 14 cm cu modelul II. Încheiem. 3.Măsura: 28 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 44 ochiuri pe andrele nr. Rămîn 66 ochiuri. cu modelul II. scăzînd la marginea exterioară cîte 3 ochiuri. la ambele margini ale mînecii. Apoi urmăm drept înainte.

facem 5 butoniere orizontale. Scădem la începutul şi la mijlocul fiecărei andrele. două pampoane mai mici. iar pentru capătul şnururilor. După ce l-am întărit bine. cu ochiuri pe faţă. pînă rămîn 16 ochiuri. 404 . pe andrele nr. de 12 ori cîte 1 ochi. în partea dreaptă pentru fetiţe). Încheiem. intrînd cu vîrful foarfecii între cele două rotocoale de carton. Prindem cele 2 rotocoale şi le surfilăm des cu firul de lînă. le asamblăm. Urmează încă 2 cm. Vor fi 58 ochiuri. dîndu-i o formă frumoasă rotundă. împărţite la distanţe egale (în partea stîngă pentru băieţi. cu lînă albă şi tricotăm 12 cm cu modelul I. pînă vor fi 17 ochiuri. în lăţime de 2 ochiuri şi continuăm cu lucrul în cerc. Răsfrîngem bordura cu model. Pamponul se face astfel: tăiem din carton tare 2 rotocoale atît de mari cît dorim să fie pamponul (adică ceva mai mari). coasem clapele de ambele părţi. pe care le coasem de clape. La marginea interioară ridicăm 64 ochiuri. Rămîn 12 ochiuri. La 17 cm de la marginea de jos.ori cîte 1 ochi. îl întărim. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Tricotăm în „punct leneş”. pe urmă continuăm cu andrele nr. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 3 ochiuri. cu modelul II. începînd de la colţul de jos. începînd de la gît. ridicăm şi ochiurile din răscroiala gîtului la cîte 1 cm de la marginea feţelor şi tricotăm 3 cm drept înainte. Creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi.) Începem cu 7 ochiuri. Clapele pentru urechi: (2 buc. Mai scădem de 6 ori cîte 2 ochiuri. facem o bordură de 2 cm cu modelul I în culoare albă. la lăţimea de 1 cm. Repetăm încă de 2 ori de la * . 3. 2 ½. de circa 1 ½ cm diametru. Coasem pe doul lucrului cele două margini înguste ale bucăţii cu model. tricotînd în fiecare al 3-lea şi 4-lea ochi împreună pe faţă. Cînd gulerul este gata. La mijloc facem 2 găuri rotunde. Tricotăm rîndurile dus – întors. Între timp. Scădem în ultimele 2 rînduri cîte 1 ochi. cîte 1 ochi la 2 rînduri. rotunjim colţurile cu ajutorul unui fier de călcat nu prea încins. Pe altă andrea ridicăm 164 ochiuri de la marginea de jos. La întîlnirea andrelelor creştem în fiecare rînd cîăte 1 ochi pentru ca să se aşeze frumos colţurile. cu modelul I. Boneţica: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. cu lînă albă. pe urmă împărţim ochiurile pe 4 andrele (cîte 24 ochiuri pe andrea). Rupem firul. Desfacem firele cu îngrijire şi le înfăşurăm strîns cu un fir de lînă. Gulerul: După ce am tricotat bordurile. Tricotăm 7 cm. deci în 8 locuri. pe o a treia andrea ridicăm 64 ochiuri de la marginea dreaptă. Apoi tăiem firele. îl introducem într-un ac de brodat şi strîngînd ochiurile pe dosul lucrului. Pregătim două şnururi de cîte 25 cm. pînă se umple mijlocul găurit. scoatem cartonul şi tundem pamponul cu foarfeca. 2 ½. Pentru vîrf facem un pampon mare. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Călcăm părţile tricotate. În sfîrşit. pe andrele nr. La 8 cm de jos încheiem. de 2 ori cîte 2 ochiuri. 2 ½.

Tehnică. vezi poza. Eu am tricotat hăinuţa. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.“Tricotaje de mînă”. Boneţica nu am făcut-o pentru că. Spor! 405 . E uşor de lucrat. fiind hăinuţă pentru fetiţă.S. dar am mai schimbat culorile pentru un model variat. am preferat să croşetez o pălăriuţă. 1959 P.

Bordura feţelor şi mînecilor „punct de jerseu” luînd dosul lucrului drept faţă. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (F) pe faţă. luîndu-le din spatele andrelei. Repetăm de la * .Rochie dreaptă – Model nr. Andrele nr. Tivul de jos se tricotează în „punct de jerseu”. Tipar drept. lungimea 105 cm măsuraţi la mijlocul spatelui (se potriveşte unei persoane cu circumferinţa pieptului de 94 – 96 cm). cordon de piele. Rîndul 4: (F) pe dos. Mîneci trei-sferturi şi cordon de piele. tricotată cu model în puncte colorate şi cu bordură uni. Model: I. firul rămîne în spatele andrelei. II. Mărimea: Lărgimea rochiei închisă la nasturi 108 cm. Furnituri: Circa 660 g lînă în culoarea de fond (F) şi circa 200 g într-o culoare contrastantă (C). urmează 2 ochiuri pe faţă. 2 de împletit ciorapi. 406 . Rîndul 3: (F) pe faţă. III. 4 andrele nr. 25 Rochie închisă cu nasturi pînă jos. 2 şi 2 ½. Rîndul 5: (C) * ridicăm 4 ochiuri. circa 30 cm mătase subţire pentru dublura feţelor. 7 nasturi. Rîndul 2: (F) pe dos.

2 ½. pe urmă continuăm cu modelul III. 7 ochiuri. Cu alte andrele începem 120 ochiuri pentru partea stîngă a fustei şi tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe dos. Acest al 89-lea ochi se ridică şi mai departe în rîndurile fără soţ. Rîndul 7: (F) pe faţă. în cele cu soţ se tricotează. Continuăm partea din dreapta. 55 ochiuri. Tricotăm întîi partea din dreapta.Rîndul 6: (C) cele 2 ochiuri tricotate se lucrează pe faţă. Repetăm de la * . În acest rînd adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. sfîrşim rîndul şi lăsăm lucrul de o parte. Tricotăm pe faţa lucrului. Spatele: Începem partea de jos a fustei pe două bucăţi. firul rămîne în spatele andrelei. scoatem firul prin ambele ochiuri şi dăm drumul celor două ochiuri de pe ambele andrele din stînga). pe urmă tricotăm din nou cu modelul III pînă la sfîrşitul andrelei. pe urmă în primul ochi de pe andreaua din spate. Tricotăm drept înainte pînă avem 30 cm măsuraţi de jos. Împungem în primul ochi de pe andreaua din faţă. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. 407 . Rîndul 12: (C) ca rîndul 6. restul de 33 ochiuri se tricotează deodată cu primele 33 ochiuri ale părţii din stînga (aşezăm cele două andrele una lîngă alta. * 2 ochiuri pe faţă. lăsăm lucrul de o parte. Rîndul 8: (F) pe dos. În locul ultimului rînd pe dos. ochiurile ridicate se ridică din nou. Rîndul 11: (C) ridicăm 1 ochi. dar firul rămîne în faţa andrelelor (tot pe dosul lucrului). Aceste 12 rînduri se repetă. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. În rîndul următor fără soţ tricotăm 88 ochiuri cu modelul III. Sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe dos. Începem cu 82 ochiuri pe andrele nr. Rîndul 9: (F) pe faţă. ridicăm 1 ochi. La 30 cm măsuraţi de jos. ridicăm 4 ochiuri ca în rîndul 5. În continuare tricotăm restul ochiurilor de pe andreaua din stînga. Rîndul 10: (F) pe dos. În locul ultimului rînd pe dos. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Vor fi 95 ochiuri. Măsura: 32 ochiuri şi 58 rînduri = 10 cm din modelul III.

pînă la sfîrşit. Umărul: La 102 cm măsuraţi de la tiv. scădem aici. Tricotăm 5 cm cu modelul I. în locul pensei de la piept. lucrăm. pînă cînd lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 35 ochiuri pe andreaua stîngă. încheiem la mijloc 10 ochiuri. Vor fi 142 ochiuri.a. În locul ultimului rînd pe dos. la 105 cm măsuraţi de la tiv. Scădem umărul după indicaţiile de mai sus. Continuăm în felul acesta. şi începînd de aici la cîte 2 cm. La 80 cm de la tiv. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm măsuraţi vertical. 7 în total. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. de 5 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. Rămîn 132 ochiuri. 2 ½. pînă se epuizează toate ochiurile. iar la marginea de lîngă gît scădem la cîte 2 rînduri. scădem la începutul rîndurilor următoare. 408 .m. tricotînd în fiecare rînd cu 5 ochiuri mai mult. ridicăm 1 ochi. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 30 ochiuri pe andreaua stîngă ş. creştem aici. cîte 3 ochiuri. Continuăm cu modelul III drept înainte. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 12 ori cîte 3 ochiuri. sfîrşim rîndul. în ambele laturi. Întoarcem. ridicăm 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim fiecare bucată separat.Vot fi 175 ochiuri. Întoarcem. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm la începutul rîndului atîtea ochiuri încît să rămînă 40 ochiuri pe andreaua stîngă. la ambele margini. cîte 1 ochi la fiecare 1 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 20 ori cîte 1 ochi. continuăm rîndul pînă la sfîrşit. Răscroiala gîtului: Între timp. cînd marginea interioară măsoară 85 cm de jos. Răscroiala gîtului: Între timp. La 14 cm de la tiv formăm prima butonieră. Restul butonierelor. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul măsoară 88 cm de jos.d. vor fi la 11 cm una de alta. şi începînd de aici.

Călcăm părţile tricotate. Cuta de 10 cm o fixăm pe o porţiune de 7 – 8 cm printru-un tighel tras la maşină. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi nr. Încheiem. 409 . măsuraţi vertical. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. măsuraţi vertical. În spate îndoim partea din dreapta a fustei pe lîngă rîndul de ochiuri ridicate. 2 şi tricotînd rîndurile dus – întors cu culoarea contrastantă. de 6 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Cînd mîneca are 42 cm. Vor fi 124 ochiuri. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. Părţile cu butoniere şi nasturi ale feţelor. de 23 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea exterioară. sau altă măsură necesară antebraţului. tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. Repetăm de 4 ori de la * . prinzînd şi căptuşeala de mătase. şi în jurul gîtului. de 6 ori cîte 2 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 1 cm. le dublăm cu mătase subţire. le montăm. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. pe patru andrele de împletit ciorapi. Îndoim banta în jumătate şi o fixăm în interior cu puncte invizibile. Coasem nasturii. luînd dosul lucrului drept faţă. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. de circa 8 cm lăţime. Mai departe. mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al 10-lea. scădem de 20 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. dar în cerc. cea interioară mai lungă. încheiem la începutul rîndului următor 9 ochiuri. creştem aici. Tricotăm cu modelul III. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de circa 3 cm prin rîndurile prescurtate. Festonăm butonierele.Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este de 88 cm de la tiv. Creştem la ambele margini. de 3 ori cîte 2 ochiuri. În jurul mînecilor tricotăm o bantă asemănătoare. respectiv mai înaltă. şi de 8 ori cîte 1 ochi. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. de 8 ori cîte 1 ochi. Marginea laterală este mai scurtă. Rămîn 16 ochiuri. 2 ½. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri o dată 3 ochiuri. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 5 cm). de 2 ori cîte 3 ochiuri. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. cam de 2 cm şi o tivim. Încheiem. Îndoim tivul de jos şi-l fixăm cu puncte invizibile. la cîte 2 rînduri. Banta: La marginile interioare ale feţelor.

Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 410 . Tehnică.“Tricotaje de mînă”. Ed.

nu la larginea lucrului. însă la cele două margini tricotăm mai departe cîte 14 ochiuri cu modelul I. interesantă. de la mîneci şi gît se tricotează în „punct de orez”. pînă la 12 cm de la marginea de jos. Lărgimea puloverului circa 106 cm.Pulover – Model nr. de 9 ori cîte 1 ochi. II. Benţile de la marginea de jos. lungimea 52 cm. 2 andrele nr. a gîtului. evazată. Spatele: Începem cu 150 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 4 cm. la 4 cm măsuraţi de jos şi de aici la cîte 3 cm. Model: I. forma lărguţă şi lungă dau acestui frumos pulover o linie nouă. măsuraţi în mijlocul spatelui. Vor fi 168 ochiuri (creşterile le efectuăm înăuntrul benzii de 14 ochiuri tricotată în „punc de orez”). Între timp. 2 pentru împletit ciorapi. pînă la sfîrşit. creştem. 26 Banta dublă. în „punct de jerseu”. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. Furnituri: Circa 420 g lînă. la ambele margini. Încpînd de aici tricotăm tot spatele. mereu deasupra primelor creşteri. Continuăm cu modelul II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm. Puloverul are fente laterale. 411 . Marginea de jos şi mîneca lungă sînt înconjurate de o bandă în „punct de orez”. 2 ½ şi 4 andrele nr. fără banda de la gît. În continuare creştem la fel. Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul II.

creştem aici. tricotăm 98 ochiuri pe dos ş. după ultimul rînd prescurtat (154 ochiuri pe dos). scădem la începutul rîndurilor următoare. Continuăm. tricotăm în locul pensei de la piept.a. la ambele margini ale lucrului. luăm jumătatea ochiurilor pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. măsuraţi vertical. scădem. pînă se epuizează toate ochiurile. Întoarcem. Vor fi 142 ochiuri. lîngă gît. de 6 ori cîte 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. la cîte 2 rînduri. Creştem la ambele margini ale lucrului. lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. cîte 3 ochiuri. La marginea interioară. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. creştem aici şi începînd de aici la fiecare 1 cm. de 9 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. rîndurile prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm 129 ochiuri pe faţă. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. Vor fi 174 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp.Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos. Faţa: Începem cu 156 ochiuri. restul rămîn pe andreaua stîngă. tricotăm 91 ochiuri pe faţă. tricotăm 84 ochiuri pe dos. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară are 32 cm de jos. tricotînd în fecare rînd cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce. înăuntrul benţii în „punct de orez”. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 14 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor următoare. încheiem 16 ochiuri la mijlocul rîndului. Tricotăm jos şi în părţi banda în „punct de orez” la fel ca la spate. scădem la 412 .d. Întoarcem. la 4 cm şi de aici la cîte 3 cm. Răscroiala gîtului: Între timp. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. la fel ca la spate. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. Umărul: La 50 cm măsuraţi de jos. la 52 cm măsuraţi de jos. Scădem la marginea interioară. Întoarcem.m. La 29 cm măsuraţi de jos. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri pînă la sfîrşit. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Rămîn 130 ochiuri. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. de 9 ori cîte 1 ochi. Rămîn 130 ochiuri. cînd lucrul are la mijloc 42 cm de la marginea de jos.

pe urmă continuăm în „punct de jerseu”. vom avea. în cazul de faţă 5 cm. Marginile laterale sînt mai scurte. De reţinut: Deoarece am format din răscroiala mînecii. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi şi pe urmă mai scădem de 10 ori cîte 1 ochi. îndoindu-le pe o lăţime de 1 – 2 cm. o dată 1 ochi. tricotăm însă 13 ochiuri la mihjloc pe o ditanţă de încă 8 cm. 413 . Din răscroiala gîtului ridicăm 179 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi. scădem la marginea exterioară. Călcăm banta dublă care stă puţin depărtată de gît. lăsînd deschisă în părţi cîte o fentă de 10 cm. Urmează 2 rînduri fără scăderi. Cînd banta este de 5 cm. pe lîngă cele 2 ochiuri pe faţă. Pentru a obţine colţul ascuţit. Lucrăm 4 cm înainte cu modelul I. mereu la cîte 2 rînduri. lîngă aceste 2 ochiuri tricotate pe faţă. la întîlnirea celor 2 andrele. Călcăm părţile tricotate. Linia punctată arată înălţimea scăzută. de 10 ori cîte 1 ochi. sau altă măsură necesară antebraţului. Tivim marginile acestor fente. Umărul: Între timp. scădem la începutul celor două rînduri următoare cîte 8 ochiuri. cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. la cîte 2 rînduri. cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. un ic de circa 2 ½ cm. de 14 ori cîte 1 ochi. Urmează să scădem la începutul fiecărui rînd de 2 ori cîte 3 ochiuri. Tricotăm cu modelul I. 2 măsuri diferite. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. Pe tipar am semnalat această diferenţă prin cele două linii ale umărului.cîte 2 rînduri. începînd de aici. lucrăm 2 ochiuri mereu pe faţă. respectiv mai înalt. iar la mijloc puloverul este mai lung. o îndoim spre interior şi o coasem cu puncte acunse. Încheiem. iar cea plină arată înălţimea de 7 ½ cm realmente obţinută. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Montăm spatele cu faţa. Rămîn 25 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri. în „punct de orez”. la începutul rîndurilor. creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi apoi cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. apoi scădem de 16 ori cîte 1 ochi. la începutul lor. La marginile exterioare creştem la cîte 2 cm de 19 ori cîte 1 ochi. astfel încît să avem 67 ochiuri la spate şi cîte 56 ochiuri în ambele părţi. scădem de 10 ori cîte 1 ochi. Cînd banta este de 10 cm o încheiem. prin rînduri prescurtate. la mijloc însă. Mîneca: Începem cu 85 ochiuri. Vor fi 123 ochiuri. măsuraţi vertical.

1959 414 . Tehnică. Ed.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht.

Mărimea: Lărgimea puloverului circa 103 cm. ridicăm 2 ochiuri. Rîndul 3: (Î) * ridicăm 2 ochiuri. brun – ivoriu. Deasupra celor 4 ochiuri pe faţă din rîndul precedent vin 4 ochiuri tricotate pe dos. luîndu-le din spatele andrelei. fermoar.Pulover cu linii diagonale – Model nr. Model: I. ca în rîndul 1. 4 ochiuri pe faţă. 27 Acest pulover se tricotează în întregime cu linii diagonale în 2 culori. albastru închis – bleu. 3. 4 ochiuri pe faţă. 415 . Repetăm de la * . Repetăm de la *. Tivurile se tricotează în “punct de jerseu”. Rîndul 5: (D) 2 ochiuri pe faţă. dar acum firul este în faţa ochiurilor. Repetăm de la *. firul rămîne în spatele andrelei. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (în culoarea rîndului precedent): cele 2 ochiuri ridicate în rîndul premergător se ridică din nou. Mînecile sînd şapte-optimi. gri închis – gri deschis. una mai închisă. andrele nr. II. Rîndul 7: (Î) ca rîndul 1. diagonal: Rîndul 1 (D) *4 ochiuri pe faţă. galben – alb. Furnituri: Circa 270 g lînă mai închisă (Î) şi circa 230 g lînă mai deschisă (D). * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul 1. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 90 – 94 cm). cealaltă mai deschisă. Combinaţii de culori frumoase şi moderne sînt: bej – alb. buzunarele tăiate iar gulerul se lucrează cu acelaşi model diagonal. pe dosul lucrului. Restul. tot pe dosul lucrului.

Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Spatele: Începem cu 134 ochiuri în culoarea închisă. de 2 ori cîte 1 ochi. pînă se epuizează toate ochiurile. de 10 ori cîte 3 ochiuri şi de 11 ori cîte 2 ochiuri. Repetăm încă de 2 ori de la * . Rîndul 11: (Î) ca rîndul 5. La marginea exterioară creştem la cîte 1 cm ca mai sus. Rămîn 138 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. la gît. de 22 ori cîte 1 ochi. Lăsăm jumătate din ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. Vor fi 168 ochiuri. o dată 7 ochiuri. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. creştem aici. la cîte 5 ½ cm. împărţim ochiurile în două. pe urmă cîte 416 . Faţa: Începem cu 141 ochiuri în culoarea mai închisă. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. la 52 cm măsuraţi de la marginea de jos. Între timp. După rîndul al 12-lea repetăm de la rîndul întîi. de 10 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 40 cm de la marginea de jos. Tricotăm 3 cm drept înainte. la cîte 2 rînduri. (Din “punct de jerseu” 29 ochiuri = 10 cm). Creştem la ambele margini ale lucrului. Măsura: 34 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. la marginea stîngă lucrăm drept înainte. apoi. şi începînd de aici la cîte 1 cm. şi mai scădem de 2 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. În acest în urmă rînd creştem mereu. pe dosul lucrului. Între timp. scădem la marginea interioară. la ambele margini. cu modelul I. scăzînd la cîte 2 rînduri. Vor fi 156 ochiuri.Rîndul 9: (D) ca rîndul 3. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. de 2 ori cîte 5 ochiuri. încă un rînd de ochiuri pe dos. la cîte 6 ochiuri. Continuăm cu modelul II. de 2 ori cîte 2 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. cînd avem 11 cm de la împărţirea ochiurilor. scădem la începutul rîndurilor următoare. Umărul: După 6 cm de la îmărţirea ochiurilor formăm umărul.

Tricotăm 12 cm cu modelul II sfîrşind cu acelaşi rînd de model cu faţa. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri în culoarea mai închisă. de 4 ori cîte 3 ochiuri. pînă ce lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. Pe alte andrele lucrăm o bucată la fel şi lăsăm şi pe aceasta deoparte. Continuăm cu modelul în diagonală. Creştem la ambele margini. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. Această margine continuă drept înainte. 417 . Încheiem. Cînd mîneca măsoară 44 cm de la marginea de jos. luăm pe faţa lucrului. creştem aici. tricotăm la începutul rîndului 136 ochiuri. cea plină arată umărul de 8 cm. cu rînduri prescurtate. scădem la începutul rîndurilor următoare. Urmează un rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 3 ochiuri. de 23 ori cîte 1 ochi. Întoarcem. de 2 ori cîte 8 ochiuri. la 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. cît şi pe dosul lucrului. Întoarcem şi tricotăm 96 ochiuri. Restul (48 ochiuri) rămîn pe andreaua stîngă. respectiv mai înaltă. Pe alte andrele începem 48 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Lăsăm lucrul de o parte. creştem la cîte 9 rînduri. Cînd răscroiala mînecii este de 7 cm. din mijloc. de 22 ori cîte 1 ochi. o dată 3 ochiuri. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de 2 cm prin rîndurile prescurtate. la 57 cm măsuraţi de la marginea de jos. sau altă măsură necesară antebraţului.a. cîte 48 ochiuri pe cîte o andrea de rezervă.m. încheiem 20 ochiuri în mijlocul rîndului. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri de 12 ori cîte 1 ochi. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi.d. realmente obţinut. la cîte 3 ¼ cm. de 10 ori cîte 2 ochiuri. cît şi pe dosul lucrului. La marginea interioară scădem. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală măsoară 40 cm de la marginea de jos (la mijloc circa 42 cm). Vor fi 134 ochiuri. Continuăm cu modelul II. la cîte 2 rînduri. de 10 ori cîte 1 ochi. linia de mijloc mai lungă. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarelor (ochiurile buzunarelor rămîn mai departe pe andrelele de rezervă). Vor fi 184 ochiuri. măsuraţi vertical. scădem. Buzunarele: Între timp. pînă se epuizează toate ochiurile. La fiecare întoarcere tricotăm cu 8 ochiuri mai mult. Răscroiala gîtului: Între timp. Tricotăm 3 cm drept înainte. Rămîn 138 ochiuri. Vor fi 164 ochiuri. Întoarcem. tricotăm 104 ochiuri ş.1 rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. de 10 ori cîte 1 ochi. Rămîn 22 ochiuri. Linia punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). lucrăm în dreptul penselor de la piept. Apoi continuăm faţa şi în locul ochiurilor lăsate pe andrelele de rezervă. de 34 ori cîte 1 ochi. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. Lăsăm deoparte. Umărul: Cînd faţa măsoară lateral 57 cm de la marginea de jos. Tricotăm 88 ochiuri. Cînd faţa are 37 cm de la marginea de jos. Aici şi începînd de aici. la ambele margini. Pe faţa lucrului. Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. mărimea laterală este mai scurtă. Vor fi 90 ochiuri. de 2 ori cîte 8 ochiuri. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 18 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare. scădem la marginea exterioară. de ambele părţi ale celor 42 ochiuri. la cîte 2 rînduri.

Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat. 1959. rîndul de ochiuri tricotate pe dos. Continuăm cu modelul II şi tricotăm drept 10 cm. pe urmă îl răsfrîngem în afară. cu dosul pe faţa puloverului. le montăm. Ed. pe faţa lucrului. pentru ca să se aşeze frumos. în care creştem mereu. în răscroiala gîtului. Cu acestea tricotăm 2 cm. Aici urmează. Călcăm părţile tricotate. încît la marginea buzunarelor să se vadă o linie îngustă. Întindem puţin marginea de jos a gulerului cu fierul de călcat. la cîte 6 ochiuri. Marginea o îndoim şi o coasem cu împunsături largi. Scădem de 6 ori mereu la al 7-lea ochi. Vor fi 144 ochiuri. Cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor le prindem cu puncte invizibile. Ochiurile buzunarelor lăsate pe andrelele de rezervă le tricotăm în culoarea mai închisă. 418 . de 20 ori cîte 1 ochi. În fenta de la spate şi în jumătatea lăţimii gîtului aşezăm fermoarul. Tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. pe urmă mai tricotăm şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Rămîn 42 ochiuri. Încheiem. Îndoim tivul de jos în lungul rîndului tricotat pe dos şi îl fixăm cu puncte invizibile. Apoi vom prinde bentiţa pe dosul lucrului în aşa fel.Gulerul: Începem cu 124 ochiuri în culoarea mai închisă.

pentru bărbaţi. 28 Pulover drept. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 100 cm. Se poate tricota din lînă. Rîndul 3: ca rîndul 1. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 94 – 95 cm). însă inversat: 1 ochi pe dos. 2 ½. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 2: pe dos. Tivul de jos şi marginile mînecilor sînt dublate.Pulover sport cu mîneca scurtă – Model nr. Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. din bumbac. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. fără elastic. sau pentru vară. Model: I. gen cămaşă. 419 . Restul se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. II. Rîndul 4: pe dos. andrele nr. 1 ochi pe faţă. Furnituri: Circa 400 g fir mijlociu. Aceste 4 rînduri se repetă.

Urmează încă 4 cm cu modelul I. măsuraţi vertical. lîngă gît. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd pe faţă (marginea tivului). Aici. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. de 9 ori cîte 5 ochiuri. Tricotăm întîi partea dinspre răscroiala 420 . Continuăm cu modelul II. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. Rămîn 116 ochiuri. La 43 cm de la marginea tivului tricotăm atîtea ochiuri ca să avem jumătate din ochiuri plus 9 ochiuri pe andreaua dreaptă. Începem cu alte andrele 31 ochiuri. la marginea interioară. la ambele margini de 6 ori cîte 1 ochi. Spatele: Începem cu 152 ochiuri. iar în rîndul următor. Vor fi 128 ochiuri. Tricotăm drept înainte. pînă se epuizează toate ochiurile. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. tricotăm în continuare ochiurile părţii din stînga. Tricotăm drept înainte pînă avem 38 cm măsuraţi de la marginea tivului. Răscroiala gîtului: Cînd avem 15 cm de la adăugarea ochiurilor. Tricotăm 4 cm cu modelul I. Restul ochiurilor îl lăsăm deoparte pe o andrea de rezervă şi lucrăm întîi partea stîngă a feţei. Umărul: Cînd spatele este de 58 cm de la marginea tivului scădem la începutul rîndurilor următoare. la ambele margini. La umăr scădem în continuare cîte 5 ochiuri. încheiem la mijloc 14 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor pe faţă scădem de 2 ori cîte 8 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp.Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Faţa: Începem cu 152 ochiuri şi se creşte la fel. scădem la cîte 2 rînduri cîte 3 ochiuri. (Atenţie la continuitatea modelului!) Începînd de aici tricotăm marginea bucăţii de 31 ochiuri drept înainte. luăm o parte pe altă andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. încheiem la mijloc 18 ochiuri. şi începînd de aici la cîte 1 ½ cm creştem. la 60 cm de la marginea tivului.

Gulerul: Începem cu 67 ochiuri cu modelul II. Creştem în ambele laturi. Aici urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. la începutul rîndurilor următoare. Montăm puloverul şi aşezăm şi mînecile. de 4 ori cîte 3 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. iar cele 2 margini înguste la coasem.mînecii. Această margine urmează drept înainte. Vor fi 118 ochiuri. scădem. îndoim cele 3 margini şi-l coasem pe partea stîngă a feţei. Mîneca: Începem cu 104 ochiuri în „punct de jerseu”. măsurat de la marginea tivului. Vor fi 35 ochiuri. Scădem la ambele margini. La 4 cm. Rămîn 98 ochiuri. La cealaltă bucată tricotăm marginea exterioară drept înainte pînă măsoară 23 cm. Îndoim tivul de jos şi cel al mînecilor şi le prindem cu puncte invizibile. o dată 3 ochiuri. pînă ce buzunarul are 11 cm la mijloc. Încheiem. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Tricotăm drept înainte. Rămîn 67 ochiuri. Încheiem. Călcăm bucăţile tricotate. la cîte 1 ½ cm. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. în locul rîndului de ochiuri pe dos. Tivim partea de sus a buzunarului. Îndoim 10 cm dublura reverelor feţei şi o tivim. Îl coasem în răscroiala gîtului. de 20 ori cîte 1 ochi. Îndoim gulerul cu faţa spre interior. În interior ridicăm din partea stîngă 18 ochiuri şi începem cu alte andrele 31 ochiuri. Încheiem. * de 4 ori cîte 1 ochi. 421 . pe urmă mai tricotăm 4 cm cu modelul I. tricotăm un rînd pe faţă (marginea tivului). pe urmă mai tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Repetăm de 2 ori de la * . urmează 2 rînduri fără scăderi. Tricotăm partea dreaptă a feţei la fel cu cea stîngă. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Scădem răscroiala mînecii şi umărul la fel ca la spate. La începutul rîndurilor următoare scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi de 4 ori cîte 8 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. pe urmă încheiem cu cele 5 ochiuri rămase. Rămîn 20 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. însă în sens opus. La marginea interioară scădem însă. Cînd mîneca este de 16 cm de la marginea tivului. Luăm ochiurile părţii din dreapta de pe andreaua de rezervă. Mica margine de sus o prindem în cusătura umărului. de 10 ori cîte 1 ochi. îngrijind la revere ca marginile să fie în aceeaşi linie. la cîte 2 rînduri. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 8 ori cîte 1 ochi. la cîte 1 cm. Vor fi 127 ochiuri. Scădem mai departe. la care adăugăm în continuare ochiurile feţei drepte. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Pe urmă îl răsfrăngem şi îl călcăm. Tricotăm drept înainte pînă ce gulerul este de 16 cm la mijloc. Buzunarul: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. la începutul rîndurilor. Continuăm cu modelul II.

Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.“Tricotaje dde mînă”. Tehnică. 1959 422 .

deasupra ochiului pe dos. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Măsura: 32 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. panglică. II. circa 55 cm. lungimea măsurată la mijlocul spatelui. tricotăm un ochi pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 – 94 cm. andrele nr. Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. 423 . 4 nasturi. cu nasturi ascunşi şi guler mare. Cea mai mare parte a puloverului este tricotată în dungi alternante de „punct de orez lungit” şi „punct de jerseu”. Lărgimea puloverului circa 103 cm. Împărţirea ochiurilor este dată în text. la fel şi modelul gulerului. 2 ½ .Pulover cu guler – Model nr. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm un ochi pe faţă. 29 Pulover drept. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Punctul de orez lungit se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Model: I. Furnituri: Circa 450 g lînă.

tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. urmează 2 rînduri fără scăderi. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. Menţinem această împărţire a ochiurilor pînă la terminarea feţei. lucrăm. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. După 3 cm. Repetăm încă de 7 ori de la *. pe lîngă gît. de 2 ori cîte 2 ochiuri. la 19 cm de la marginea de jos. Pe faţa lucrului tricotăm 45 ochiuri de la începutul rîndului. Umărul: La 53 cm măsuraţi de la marginea de jos. Marginea interioară urmează drept înainte. Faţa: Începem cu 155 ochiuri cu modelul I. La 32 cm de la marginea de jos. Scădem în continuare umărul. Această împărţire a ochiurilor o menţinem pînă la terminarea spatelui. scădem. Ochiurile se împart astfel: ochiul începător. Între timp. Continuăm cu modelul II. măsuraţi vertical. Vom avea 141 ochiuri pe andrea. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. Răscroiala gîtului: Între timp. 9 ochiuri în „punct de orez lungit” * 7 ochiuri pe faţă. restul rămîn pe andreaua stîngă. şi începînd de aici la cîte 5 cm creştem la ambele margini. scădem de 3 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. creştem la ambele margini. şi începînd de aici la fiecare cm. întoarcem şi tricotăm tot 424 . După 3 cm tricotăm. încheind cîte 2 ochiuri.Spatele: Începem cu 149 ochiuri cu modelul I. Repetăm de la * pînă rămîn 18 ochiuri: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. pînă se epuizează toate ochiurile. * de 4 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor următoare. Lucrăm 3 cm drept înainte. de 8 ori cîte 1 ochi. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. creştem aici. de 2 ori cîte 3 ochiuri. tricotăm fiecare bucată separat. În rîndurile fără soţ tricotăm deasupra ochiurilor pe faţă. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. la 58 cm măsuraţi de la marginea de jos. Răscroiala mînecii: La 35 cm măsuraţi de jos. luăm la începutul rîndului pe faţă 74 ochiuri pe o andrea de rezervă. scădem. 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. pe faţa lucrului. Repetăm încă de 2 ori de la *. avem însă grijă la continuitatea modelului la scăderi şi creşteri. de 6 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 1 ochi. Împărţirea ochiurilor: ochiul începător. cu rînduri prescurtate. 5 ochiuri pe faţă. Rămîn 129 ochiuri. La 6 cm măsuraţi de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 4 cm. iar cu restul de 87 ochiuri continuăm partea dreaptă a feţei. la marginea interioară. La marginea exterioară creştem după indicaţiile date. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm cu modelul II. un rînd de ochiuri pe dos. urmează ochiul care încheie rîndul. În rîndul următor tricotăm 54 ochiuri. de ambele margini. încheiem la mijloc 15 ochiuri şi luînd una dintre părţi pe o andrea de rezervă. în locul pensei de la piept. Aici. ochiuri pe dos. Vor fi 165 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. întoarcem şi tricotăm tot aceste 45 ochiuri. urmează 5 ochiuri pe faţă şi ochiul care încheie rîndul.

Marginea laterală este mai scurtă. Continuăm cu modelul II cu următoarea împărţire a ochiurilor. scădem în rîndurile următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii are pe verticală 7 cm. Repetăm încă o dată de la *. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este tot atît de înaltă ca spatele pînă la răscroiala mînecii (marginea interioară este. Rămîn 71 ochiuri. Întoarcem. linia de mijloc mai lungă. ridicăm la marginea interioară. o dată 3 ochiuri. Între timp. La ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. de 4 ori cîte 3 ochiuri. ochiul care încheie rîndul. un rînd de ochiuri pe dos. După 3 cm tricotăm. Aici. de 8 ori cîte 2 ochiuri. 425 . cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. Urmează: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. Gulerul: Începem cu 152 ochiuri. Continuăm în felul acesta. întoarcem ş. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. La 12 cm măsuraţi de la marginea de jos. Mîneca: Începem cu 91 ochiuri cu modelul I. la începutul şi sfîrşitul lor. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. cînd marginea interioară măsoară 30 cm de la împărţirea ochiurilor. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. cu circa 2 cm mai înaltă). tricotăm 57 ochiuri. respectiv mai înaltă. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. însă la ambele margini tricotăm 11 ochiuri (împreună cu ochiul începător. de 20 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. În rîndul următor tricotăm 63 ochiuri. Rămîn 23 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala gîtului: La 2 cm deasupra butonierei. tricotăm 76 ochiuri. pe dinăuntrul lucrului. Această margine continuă drept înainte. respectiv cu ochiul care încheie rîndul) în „punct de orez lungit”. Întoarcem. 13 ochiuri şi tricotăm partea stîngă a feţei inversat şi fără butoniere. la cîte 2 rînduri. din cauza rîndurilor prescurtate.m.d. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. formăm aici o butonieră: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi cu 5 ochiuri facem butoniera. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. restul rămîn pe andreaua stîngă. lucrăm cu rînduri prescurtate. o dată 1 ochi. măsuraţi vertical. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite.aceste 54 ochiuri. Vor fi 127 ochiuri.a. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. Continuăm în „punct de jerseu”. tricotînd în fiecare rînd ci 9 ochiuri mai mult. de 2 ori cîte 3 ochiuri. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. la începutul lor. şi începînd de aici creştem. Tricotăm pe faţa lucrului. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). sau altă măsură necesară antebraţului. Tricotăm 3 cm drept înainte. creştem aici. la începutul lor. la 32 cm de la împărţirea ochiurilor. De reţinut: Deoarece sub răscroiala mînecii am format un ic de circa 2 cm prin rîndurile prescurtate. Repetăm încă de 3 ori de la *. la cîte 2 rînduri. de 18 ori cîte 1 ochi. o dată 7 ochiuri. pe faţa lucrului. o dată 4 ochiuri. pe urmă la cîte 2 rînduri. Tricotăm 3 cm în „punct de orez lungit”. încheiem la marginea exterioară. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului (90 ochiuri). Încheiem. 95 ochiuri. pînă se epuizează toate ochiurile. scădem la marginea exterioară. Ochiul începător. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. la cîte 8 rînduri. Cînd mîneca are 40 cm de jos. de 10 ori cîte 1 ochi. întoarcem şi tricotăm 38 ochiuri.

La fenta din faţă coasem pentru nasturii ascunşi o panglică ripsată de aceeaşi culoare. aşezîndu-l pînă la marginea fentei. Încheiem. Gulerul îl coasem cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. 426 . Îndoim tivurile şi le coasem cu puncte invizibile. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed. cu 2 rînduri de picioruşe scurte croşetate.La fiecare întoarcere tricotăm cu 19 ochiuri mai mult. rotunjind puţin colţurile gulerului. Cornelia Both şi Martha Recht. la celelalte festonăm numai panglica. 1959. Înconjurăm fenta feţei şi în continuare gulerul. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. Coasem nasturii. pînă lucrăm în sfîrşit cu 152 ochiuri. Cea de sus o festonăm împreună cu butoniera tricotată. în care tăiem 4 butoniere.

Restul se tricotează în „punct de jerseu”. Gulerul şi manşetele se tricotează în „punct de elastic” 2 ochiuri pe faţă. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ şi din nou continuăm pe andrele nr. Furnituri: Circa 400 g lînă albă. formînd tivul spatelui. III. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 4 cm. urmează 2 cm tricotaţi cu andrele nr. 2 ½ şi 3 şi 5 andrele groase de ciorapi.Pulover sport cu model norvegian – Model nr. 427 . 20 g lînă neagră. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 3 o bucată de 20 cm înălţime. Vor fi 130 ochiuri. Se poate purta şi fără gaică. cu o gaică la spate în model norvegian. 30 Acest pulover sport. lungimea 61 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. din lînă albă. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (se neglijează tivul). 3 şi tricotăm drept 16 cm în înălţime. cu „modelul norvegian” după diagramă. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). 20 g lînă roşie. Model: I. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. II. urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Gaica. se distinge prin simplitatea lui. andrele nr. 2 ochiuri pe dos.

2 ½ şi tricotăm în „punct de elastic” o manşetă de 6 cm înălţime. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. scăzînd ca şi la partea din spate. Au mai rămas 14 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. La înălţimea totală de 54 cm. Astfel am împărţit lucrul pe două andrele: cîte 47 ochiuri pe o andrea. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri. 428 . tricotăm în „punct de elastic” un guler de 4 cm înălţime. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. la partea din faţă. de 4 ori cîte 5 ochiuri. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd (larg) scăzînd pe faţă ochiurile care au fost lucrate pe faţă. În total am scăzut 64 ochiuri pe amîndoi umerii şi au mai rămas la mijlocul spatelui 36 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. cînd începem să formăm linia umărului. Continuăm pe prima andrea atfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea de 58 cm. În total am crescut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 6 ochiuri.Răcroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 3 ori cîte 5 ochiuri. o dată 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. 3 în „punct de jerseu” 36 cm înălţime. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Împrejurul răscroielii gîtului. şi pe dos cele lucrate pe dos. iar la marginea interioară a lucrului scădem pentru răscroiala gîtului de 5 ori cîte 3 ochiuri. de 40 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. de 2 ori cîte 3 ochiuri. avînd grijă ca pe tot parcursul lucrului să avem 4 ochiuri în plus faţă de spate. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. ridicăm pe andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi în continuare cu cele 36 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă la spate. Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 16 cm. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Faţa: Montăm 124 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate. inversat. la fiecare margine. scăzînd la începutul rîndurilor.

“Tricotaje de mînă”. 3 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă neagră. În continuare tricotăm modelul norvegian crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Ed. Călcăm aburit şi pentru ca gaica să nu se întindă. Începînd din rîndul al 14-lea scădem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi. o dublăm cu o ţesătură de stofă.Gaica: Montăm 125 ochiuri pe andrele nr. Tehnică. Coasem gaica de pulover la cele două capete. 2 rînduri cu lînă albă şi din nou 2 rînduri cu lînă neagră. Cornelia Both şi Martha Recth. După terminarea modelului norvegian. de 12 ori. 1959 429 . În rîndul al 13-lea nu creştem. 2 rînduri cu lînă albă şi încheiem cu 4 rînduri din lînă neagră. tricotăm din 2 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră.

apoi cele 3 ochiuri de pe andreaua de rezervă lucrate tot pe faţă. II. Rîndul 8: se lucrează ca şi rîndul 4. 2 şi 3. 31 Modelul de pulover sport în două culori necesită mai mult material şi o atenţie mai încordată. cele 3 ochiuri pe care anterior le-am lăsat pe andreaua de rezervă în faţa lucruluim le lăsăm acum în spate. lungimea puloverului 61 cm. Rîndul 5. 2 ½. 430 . andrele nr. Manşetele şi clapele se tricotează în „punct leneş”. Rîndul 4: * ochiurile ridicate nelucrate pe o andrea de rezervă şi lăsate în faţa lucrului. Rîndul 1 şi 3: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos alternînd 3 ochiuri cu lînă verde. Model: I. Se obţine însă un pulover frumos şi călduros. Repetăm de la * . 330 g lînă maron. Furnituri: Circa 350 g lînă verde. Apoi repetăm de la rîndul 1. Restul cu modelul următor: (tivul se tricotează în „punct de semielastic”). 3 ochiuri cu lînă maron. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. următoarele 3 ochiuri lucrate pe faţă. însă inversat.Pulover sport în două culori – Model nr. 2 nasturi. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 97 cm. 6 şi 7: la fel ca rîndurile 1.

Avem 152 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. Avem 162 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 51 cm. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă verde pe andrele şi tricotăm drept în „punct de semielastic” un tiv de 3 cm înălţime. Măsura: 42 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul I. alternînd 3 ochiuri cu lînă maron şi 3 ochiuri cu lînă verde. la fel ca şi la prima parte. cele verzi peste cele maron. cîte 81 ochiuri pe o andrea. Tricotăm drept cu andrele nr. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor pe linia umărului de 5 ori cîte 9 ochiuri. Tricotăm încă 22 cm în înălţime crescînd la fiecare margine. formînd 2 butoniere la distanţă de 4 cm între ele. iar în rîndul următor. cu deosebire că la începutul primului rînd. În total am crescut 44 ochiuri (cîte 22 ochiuri la o margine). la marginea interioară. 2 ½ şi cu modelul II. avînd grijă ca alternativ să încrucişăm într-un rînd ochiurile maron peste cele verzi. În total am scăzut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). scădem toate cele 36 ochiuri într-un singur rînd. În lungul acestui rînd vom îndoi tivul spatelui pe care îl vom coaase invizibil de spate.Modelul va fi executat cu 3 ochiuri din lînă verde şi 3 ochiuri dîn lînă maron. În acest punct împărţim ochiurile pe 2 andrele. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. La înălţimea totală de 61 cm. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Urmează 4 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. vom 431 . cîte 1 ochi la 1 cm. adică începînd de la rîndul de ochiuri pe dos. o bucată de 12 cm înălţime. iar la marginea interioară a lucrului tricotăm drept. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). Vor fi 194 ochiuri. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. avînd grijă ca primele 5 ochiuri începînd de la lăţimea de 51 cm să le lucrăm în „punct leneş”. Măsurile întrebuinţate în text se vor considera neglijînd tivul.

iar împrejurul răscroielii gîtului îndoim pe dos 1 ½ cm din tricotaj şi formăm un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dos. 1959 432 . Călcăm aburit. dublînd tot al 3-lea ochi astfel: o dată îl lucrăm din faţă. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Faţa: Montăm 174 ochiuri şi o lucrăm întocmai ca şi spatele. cu mîna. Coasem nasturii pe fenta din spate.adăuga 5 ochiuri pe care le tricotăm în „punct leneş”. însă inversat. cu modelul II crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. de 50 ori cîte 1 ochi. “Tricotaje de mînă”. pe această linie. ci vom lucra în continuare. Cornelia Both şi Martha Recht. de 5 ori cîte 9 ochiuri. însă fără butoniere. iar la răscroiala gîtului. de 4 ori cîte 6 ochiuri. iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 8 ochiuri. Acestea formează dosul bentiţei (fenta). scăzînd la începutul rîndurilor. scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. Tehnică. Avem 148 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Ed. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Mîneca: Montăm 66 ochiuri de lînă verde şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 3 cm înălţime. de 2 ori cîte 5 ochiuri. încheiem la maşină. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 58 cm scădem 12 ochiuri la mijlocul feţei şi continuăm separat prima parte astfel: la marginea exterioară a lucrului formăm linia umărului. Avem 88 ochiuri cu care continuăm lucrul 30 cm în înălţime. de 2 ori cîte 2 ochiuri. o dată din spate. În total reştem 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. iar la înălţimea de 51 cm nu vom mai împărţi lucrul în 2 părţi. cu deosebire că pe tot parcursul lucrului vom avea 6 ochiuri în plus. În ultimul rînd al manşetei creştem 22 ochiuri.

Pulover sport cu dungi din model – Model nr. 32
Simplu şi elegant, acest pulover se execută din lînă albă. Furnituri: Circa 500 g lînă albă, andrele nr. 2 şi 2½.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm, lungimea puloverului 63 cm. Model: I. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Restul în „punct de jerseu pe dos” şi modelul II. Pe intervalul despărţitor dintre două benţi executate cu modelul II vom tricota două benţi în „punct de jerseu pe dos”. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 3 ochiuri pe dos * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe faţă, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe faţă, 8 ochiuri pe dos *, ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe faţă, 4 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 5 pe dos, ochiul 4 pe faţă, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 15 pe dos, ochiul 14 pe faţă, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 25 pe dos, ochiul 24 pe faţă, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *.
433

Rîndul 3: 1 ochi pe dos * ridicăm ochiul 2 nelucrat pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ridicăm ochiul 6 pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 4 ochiuri pe dos * ochiul 22 ridicat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat nelucrat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 6 ochiuri pe dos, * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe faţă, ochiul 10 pe dos, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 21 pe faţă, ochiul 20 pe dos, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 6: 1 ochi pe dos, 8 ochiuri pe faţă * ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe dos, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe dos, 8 ochiuri pe faţă * . Repetăm de la * pînă la * . Rîndul 7: 7 ochiuri pe dos * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe faţă, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe faţă, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 9 pe dos, ochiul 8 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul

434

28 ridicat nelucrat şi lăsat pe o andrea ajutătoare în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe

faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 9: 1 ochi pe dos, ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 10: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe dos, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 11: se repetă de la rîndul 1. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri din modelul II. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm drept 1 cm înălţime în “punct leneş”, apoi continuăm tot drept 15 cm înălţime cu modelul II. Aici, în punctul care marchează talia, vom tricota 2 cm cu andrele nr. 2, apoi continuăm cu andrele nr. 2 ½, crescînd la începutul rîndurilor, la fiecare margine, cîte 1 ochi la 2 cm. În total creştem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Avem 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd în rîndurile următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). Avem 130 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 60 cm.

435

Umărul: Începem să formăm linia umerilor, scăzînd pe fiecare umăr de 6 ori cîte 8 ochiuri. În total am scăzut 96 ochiuri (cîte 48 ochiuri pe un umăr). Rămîn la mijlocul spatelui 34 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm la fel ca la partea din spate, cu deosebire că aici vom avea 6 ochiuri în plus pe andrea. La înălţimea totală de 56 cm, scădem în mijlocul feţei 32 ochiuri într-un singur rînd şi astfel împărţim lucrul pe 2 andrele, cîte 52 ochiuri pe o andrea. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să formăm linia umărului, scăzînd la începutul rîndurilor de 6 ori cîte 8 ochiuri. Pe linia răscroielii gîtului, scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 2 ochiuri şi continuăm drept. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. Mîneca Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm drept, în „punct de semielastic”, o manşetă de 6 cm înălţime. Tricotăm în continuare 40 cm înălţime cu andrele nr. 2 ½ şi cu modelul II cu benţile despărţitoare, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Avem 116 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii, scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 2 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, de 4 ori cîte 4 ochiuri şi ultimele 12 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Tricotăm la fel cealaltă mînecă. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi nr. 2 ochiurile corespunzătoare împrejurul răscroileii gîtului şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. Încheiem pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

436

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

437

Pulover sport cu mînecă deosebită – Model nr. 33
Pulover sport din lînă gri, cu linia mînecilor deosebită, foarte practic şi călduros pentru sporturile de iarnă. Furnituri: Circa 500 g lînă gri, andrele nr. 2 şi 3 şi 5 andrele de ciorapi.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Lungimea 64 cm. Model: I. Întregul pulover se tricotează în „punct leneş”. II. Garnitura de la marginea de jos se tricotează în „punct semielastic”. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm drept 1 cm înălţime în „punct leneş”. Urmează o bantă de 2 cm înălţime în „punct semielastic”, din nou 1 cm în „punct leneş” şi tricotăm a doua bantă de 2 cm în „punct de semielastic”. Tricotăm în continuare drept în „punct leneş” pînă la înălţimea totală de 12 cm. Aici vom tricota 2 cm înălţime cu andrele nr. 2 pentru a cambra linia taliei, apoi continuăm drept cu andrele nr. 3 pînă la înălţimea totală de 34 cm. Răscroiala mînecii: Începem astfel: tricotăm 12 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 2 ochiuri la 1 cm. În total am scăzut 48 ochiuri (cîte 24 ochiuri la o margine). Tricotăm din nou 12 cm înălţime, crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Revenim astfel la totalul de 120 ochiuri. Avem o înălţime totală de 58 cm.
438

Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor, pe fiecare umăr, de 11 ori cîte 4 ochiuri. În total am scăzut 88 ochiuri (cîte 44 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijlocul spatelui 32 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: O tricotăm la fel ca spatele. La înălţimea totală de 60 cm începem răscroiala gîtului astfel: scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri într-un singur rînd împărţind asstfel lucrul în două părţi, cîte 55 ochiuri pe o andrea. Continuăm pe prima andrea scăzînd linia umerilor la fel ca la spate, iar pe linia răscroileii gîtului, scădem cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Tricotăm cealaltă parte la fel, însă inversat.

Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm 40 cm în „punct leneş”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la po margine). Avem 100 ochiuri cu care tricotăm 12 cm în înălţime, scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Restul de 52 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Călcăm foarte uşor aburit şi încheiem prin cusături de mînă. Împrejurul răscroielii gîtului, ridicăm pe 4 andrele groase de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm drept un guler de 12 cm înălţime, pe care apoi îl răsfrîngem în afară.

439

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

440

Pulover cu guler montant şi mînecă trei sferturi – Model nr. 34
Executat în verde pastel sau în roşu – ciclamen, acest elegant model de pulover poate fi purtat în orice ocazii.

Furnituri: Circa 600 g lînă de bună calitate, 4 nasturi, andrele nr. 2 ½. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm, lungimea puloverului 61 cm. Model: I. Manşetele, gulerul şi bentiţele cu butoniere le tricotăm în „punct de semielastic”, pentru ca să obţinem un elastic deosebit şi frumos, ochiul pe faţă îl vom lucra întotdeauna luat de la spate (răsucit). II. Restul puloverului îl vom tricota în „punct de jerseu”. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Acesta va forma linia pe care îndoim tivul spatelui pe dos, cosîndu-l în punct invizibil. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului, adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). Continuăm drept în „punct de jerseu” 18 cm în înălţime; la următorii 20 cm în înălţime, creştem la începutul rîndurilor, cîte 1 ochi la 4 cm (de 10 ori). Vor fi 130 ochiuri.

441

Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la fiecare margine). Avem 100 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri, în total 70 ochiuri scăzute (cîte 35 ochiuri pe un umăr). Restul de 30 ochiuri rămase la

mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 130 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate pînă la înălţimea totală de 10 cm (avem cu 10 ochiuri mai mult decît la spate). Aici împărţim ochiurile pe 2 andrele astfel: pe prima andrea (pe dosul lucrului) luăm 73 ochiuri, iar restul de 57 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. Tricotăm cu cele 73 ochiuri de pe prima andrea astfel: primele 16 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct de semielastic „ răsucit, iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. La marginea interioară a lucrului vom tricota drept în „punct de semilelastic” pînă la 61 cm înălţime totală, formînd 4 butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţa de 10 cm între ele (prima butonieră o vom forma la înălţimea de 4 cm de la începutul bentiţei). La marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului şi răscroiala mînecii) vom lucra întocmai ca şi la spate. Umărul: Cînd am ajuns la linia umărului, scădem de 7 ori cîte 5 ochiuri, lăsînd pe o andrea de rezervă 28 ochiuri pentru guler. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea (partea stîngă a feţei) crescînd în rîndul întîi 16 ochiuri la marginea interioară a feţei. Aceste 16 ochiuri le vom tricota drept, în „punct de semilelastic răsucit”, pînă la înălţimea totală de 61 cm, formînd aceeaşi bentiţă ca la partea dreaptă a feţei, însă fără butoniere. Tricotăm în continuare la fel ca şi la partea dreaptă, însă inversat. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele şi tricotăm în „punct de semielastic răsucit” o manşetă de 6 cm înălţime. În ultimul rînd scădem 10 ochiuri, adică la fiecare 10 ochiuri lucrăm 2 ochiuri împreună. Avem 90 ochiuri cu care continuăm 24 cm în înălţime în „punct de jerseu”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Avem 114 ochiuri. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori
442

cîte 6 ochiuri, de 48 ori cîte 1 ochi, de 14 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, iar ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Executăm mîneca următoare la fel. Călcăm uşor aburit toate părţile tricotate, exceptînd bentiţa şi încheiem la maşină. Coasem nasturii şi îndoim manşeta. Luăm cele 28 ochiuri lăsate pe prima andrea de rezervă de la partea dreaptă a feţei, ridicăm în continuare pe aceeaşi andrea ochiurile de la răscroiala gîtului (din spate) şi în continuare lucrăm următoarele 28 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă de la partea stîngă a feţei. Tricotăm cu aceste ochiuri în „punct de semielastic răsucit”, un guler de 6 cm înălţime. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

443

cu mînecile trei sferturi. Furnituri: Circa 500 g lînă gri. două bucăţi în „punct de jerseu” de aproximativ 8 cm fiecare. Clapele. Pe dosul lucrului. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. respectiv ochiurile de pe cele două andrele de rezervă. formînd astfel dublura buzunarelor. În rîndul următor formăm buzunarele astfel: tricotăm 10 ochiuri în „punct de jerseu”. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. după ce am tricotat primele 10 ochiuri de la marginea feţei. Mărimea: Circumferinţa pieptului 96 cm. 2 ½ şi tricotăm 2 cm în „punct leneş”. următoarele 35 ochiuri le luăm pe altă andrea de rezervă şi în sfîrşit tricotăm ultimele 10 ochiuri. are o linie nouă. Model: I. manşetele şi marginea de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. II. andrele nr.Pulover cazacă cu mîneca trei sferturi – Model nr. continuăm lucrînd cele 35 ochiuri de pe prima andrea de rezervă. Bentiţele cu butoniere. le tricotăm în „punct leneş”. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. lungimea mînecilor 42 cm. clapele buzunarelor. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. formînd benzi (clapele) de 3 cm înălţime fiecare şi încheiem. lungimea puloverului 62 cm. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. 35 Această cazacă largă în talie. apoi continuăm drept 8 cm în „punct de jerseu”. 2 ½ şi 6 nasturi. datorită guleraşului ridicat care înconjoară gîtul şi se prelungeşte în faţă printr-o bantă încheiată în 6 nasturi. gulerul. din nou lucrăm ochiurile de pe a doua 444 . următoarele 35 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă. Pe două andrele de rezervă montăm cîte 35 ochiuri şi lucrăm separat pe fiecare.

în „punct leneş”. Mîneca următoare se lucrează la fel inversat. lăsînd un plus de aproximativ 2 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Spatele: Se lucrează la fel ca şi faţa fără a mai forma buzunarele şi fenta de la gît. Apoi scădem egal la ambele margini astfel: de 50 ori cîte 1 ochi. formăm un ochi adăugat (jeteu) şi lucrăm în continuare restul ochiurilor. vor fi 114 ochiuri. Călcăm aburit şi montăm la maşină. dublura buzunarelor. Încheiem. împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 68 ochiuri astfel: pe linia subraţului creştem 1 ochi la 4 cm. Tricotăm astfel 17 cm. le încheiem într-un singur rînd. însă inversat. de 14 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. gulerul şi 6 nasturi gri de sidef.andrea de rezervă (35 ochiuri) şi în sfîrşit lucrăm ultimele 10 ochiuri. iar la marginea interioară a feţei creştem 4 ochiuri în rîndul întîi şi continuăm drept (pe această linie) avînd grijă ca aceste 4 ochiuri adăugate şu următoarele 4 ochiuri din corsaj (total 8 ochiuri) să le lucrăm în continuare în „punct leneş”. iar răscroiala gîtului va fi mai puţin pronunţată decît la faţă. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. La 20 cm de la marginea de jos a feţei. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. apoi lucrăm restul ochiurilor. în timp ce la marginea exterioară a feţei lucrăm drept. care formează reverul bentiţei. Guleraşul: Lucrăm pe 8 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm 14 cm drept şi începem răscroiala gîtului scăzînd astfel: în rîndul întîi 9 ochiuri. Continuăm lucrul încă 10 cm. orientîndu-ne după tipar. 2 ½ şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct leneş”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. iar la marginea exterioară scădem la începutul fiecărui rînd cîte 8 ochiuri de 4 ori. iar la marginea opusă. Pe cealaltă andrea continuăm partea dreaptă a feţei. 3 ochiuri. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea mînecii care se va aplica la partea din faţă a puloverului. lucrînd la fel. al 4-lea şi al 5-lea ochi le lucrăm împreună (scăzut). scădem în rîndul întîi 8 ochiuri. iar ultimele 13 ochiuri rămase pe andrea. Răcroiala mînecii: Începem scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). cît lungimea circumferinţei gîtului. continuăm în „punct de jerseu” 24 cm înălţime. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Încheiem linia umărului astfel: la marginea interioară (la gît) lucrăm drept. apoi de 3 ori cîte 3 ochiuri. 445 . Avem 136 ochiuri. Coasem pe dos în punct invizibil clapele. La distanţă de 6 cm între ele facem cîte o butonieră astfel: primele 3 ochiuri de la marginea bentiţei le lucrăm pe faţă. în total scădem 17 ochiuri. La capătul gulerului formăm o butonieră. Rîndul următor (pe dos) în locul ochiului scăzut.

Tehnică. 1959 446 . Ed.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht.

50 g lînă verde. cîteva fire de lînă albă. II. Model: I. 2 ½ şi 3.) III. Banda care bordează feţele. cu model norvegian (după schema dată). lungimea 56 cm. 50 g galbenă. neagră. Feţele se lucrează în „punct de jerseu” în linie diagonală. 36 Acest pulover tineresc are un colorit viu şi plăcut. 447 . Furnituri: Circa 300 g lînă maron.Pulover cu model norvegian – Model nr. pe un fond de culoare închisă sau gri. albastră. în „punct leneş”. Elasticul din talie şi manşetele se lucrează în „punct de semielastic” (1 ochi pe faţă. Măsura: 26 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. Andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 cm. IV. 50 g roşie. Combinaţiile de culori pot varia după gust. trebuie să fie însă plăcut armonizate. lungimea mînecii 58 cm. gri. Spatele şi mînecile se lucrează în „punct de jerseu”. Se pot întrebuinţa resturi de lînă pe care le avem în casă. 1 ochi pe dos.

Continuăm lucrul pe andrele nr. deci în total creştem 18 ochiuri. tricotînd 18 cm înălţime în „punct de jerseu”. 3. Avem 94 ochiuri şi continuăm drept încă 20 cm înălţime. 2 ½ şi tricotăm o bucată de de 12 cm înălţime în „punct de emielastic”.Spatele: Montăm 100 ochiuri cu lînă maron pe andrele nr. Am scăzut în total 24 ochiuri. Vor fi 118 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 3 ochiuri. crescînd un ochi la 2 cm. Împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 47 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi (la fiecare margine a lucrului). 448 . la fiecare margine a lucrului.

Continuăm cu 12 rînduri colorate în „punct leneş”. Continuăm cu 4 rînduri galbene. 2 roşu. Aici am terminat de scăzut linia umărului şi începem în jos răscroiala gîtului. 4 rînduri galbene. Acest ochi îl vom scădea întotdeauna foarte larg. în următoarele rînduri de de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. 4 ochiuri într-un singur rînd. 2 verde. 2 galben. 4 rînduri cu model norvegian nr. 3. 2 maron. Încheiem.Răscroiala gîtului: Cădem astfel: în rîndul întîi 4 ochiuri. scăzînd cîte 8. Începînd de aici continuăm în felul următor: pe linia A – C continuăm să scădem invariabil cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 2 galben. 7 rînduri model norvegian nr. maron. vom creşte constant cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 6 sau 8 ochiuri la începutul rîndurilor. Continuăm 5 rînduri cu modelul norvegian nr. inversat. 5. 3 rînduri galben. De la începutul lucrului şi pînă în acest punct. urmînd astfel pînă la linia umărului (punctul D). cîte 2 rînduri din fiecare culoare: verde. 6. crescînd pe linia F – B cîte 2 ochiuri la începutul şi sfîrşitul fiecărui rînd. inversat. La marginea exterioară a lucrului (la răscroiala mînecii) tricotăm drept. iar la răscroiala subraţului punctul B şi pînă la terminarea modelului niorvegian nr. 2 albastru. 1 rînd (următorul). albastru. De aici începem să scădem linia taliei (punctul A) cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe faţa lucrului formînd astfel linia marginii interioare a feţei (A – C). continuăm în „punct de jerseu” 8 rînduri maron. Încheiem. 2 ½ şi tricotăm 12 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea tricotînd în acelaşi fel. 4 rînduri verde. 2 maron. crescînd numai cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. alternăm invers roşu cu maron şi maron cu verde. roşu. Avem 77 ochiuri. 2 tricotăm drept. confruntînd mereu lucrul cu tiparul. 4 rînduri verzi. 4 rînduri verde. 2. 2 gri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 46 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. lucrînd drept pe linia curbă B – D astfel: 5 rînduri maron în „punct de jerseu”. 5 rînduri model norvegian nr. Umărul: Între timp formăm linia umărului scăzînd cîte 6 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori). 1. iar pe linia F – A. alternăm 1 ochi verde şu 1 ochi maron. 2 albastru. 2 roşu. 2 verde. 2 bleumarin. crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors. crescînd cîte 1 ochi tot la începutul celui de-al 4-lea rînd pe linia răscroileii mînecii. galben. Montăm 2 ochiuri de lînă gri pe o andrea nr. Urmează 6 rînduri maron în „punct de jerseu” 3 rînduri cu modelul norvegian nr. Urmează 4 rînduri roşu. pe linia F – A. Urmează 1 rînd: 1 ochi galben. după tiparul mărit. Începem să lucrăm pe andrele nr. 18 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri maron. alternînd cu 1 ochi maron. 1 rînd. 4. 2 albe. 449 . 3 şi tricotăm în „punct de jerseu” 26 rînduri. Aici am terminat de scăzut pentru răscroiala mînecii şi începem să scădem linia umărului astfel: la sfîrşitul fiecărui rînd pe faţa lucrului scădem cîte 1 ochi. Confruntăm neîncetat cu tiparul. 2 alb. Avem 67 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem. 3 modelul norvegian în diagonală (pe bie). crescînd cîte un ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – A şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – B. Vor fi în total 58 ochiuri. alb. 14 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri gri. 4 rînduri roşu în „punct de jersseu”. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem vertiginos cîte 4. Încheiem.

prin cusături de mînă pe dosul lucrului. urmează de 8 ori cîte 2 ochiuri. Avem 94 cohiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 2 ½. 34 cm înălţime. formînd pentru partea dreaptă a feţei 5 butoniere.Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. cu feţele în modelul norvegian. Cornelia Both şi Martha Recht. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la fiecare astfel: 5. de 30 ori cîte 1 ochi. 3 ochiuri. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. “Tricotaje de mînă”. Continuăm lucrul pe andrele nr. şi se confruntă tot timpul lucrul cu tiparul. Călcăm aburit şi încheiem totul la maşină după ce mai întîi am încheiat patentul din faţă. 1959 450 . 3 în „punct de jerseu”. Bentiţa o lucrăm pe 10 ochiuri în „punct leneş”. Ed. la distanţă de 8 cm. tricotînd în „punct de semielastic” o manşetă de 8 cm înălţime. Tehnică. 4. Pentru executarea feţelor este necesar un tipar mărit executat după măsura dorită. Încheiem.

Furnituri: 150 g lînă ciclamen. creştem cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 13 ori). Rămîn 3 ochiuri pe care le încheiem. andrele nr. 2 ½ şi 5 andrele de ciorapi. 4 nasturi. Vor fi în total 42 ochiuri. Model: I. 2 ½ şi tricotăm p bucată de 6 cm înălţime (26 rînduri) astfel: la marginea stîngă. adică în loc să creştem acum scădem. creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi (de 13 ori). În rîndul următor. fenta din faţă şi clapa se tricotează în „punct leneş”. II. alternînd 2 rînduri de culoare mov cu 2 rînduri de culoare ciclamen. adică pe linia mînecii (tot pe faţa lucrului). iar la marginea dreaptă. la fel ca pentru mîneca stîngă la începutul lucrului. scădem 88 ochiuri într-un singur rînd. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Se poate executa din două nuanţe de mov sau alte culori armonizate: roşu cu bleumarin. La marginea dreaptă (pe faţa lucrului) creştem 88 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm drept cu aceste 130 ochiuri o bucată e 44 cm înălţime. lungimea bluzei 44 cm. pentru a forma mîneca dreaptă. 451 .Bluză în dungi – Model nr. 150 g lînă mov închis. Spatele: Montăm 3 ochiuri pe andrele nr. negru cu gri etc. Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Manşetele. adică pe linia umărului (pe faţa lucrului). apoi în continuare scădem. 37 Modelul în dungi verticale prezintă avantajul de a marca o linie sveltă a taliei. pe faţa lucrului. Restul în „punct de jerseu” vertical.

inversat (adică spatele l-am început de la mîneca stîngă. Pe o altă andrea montăm 65 ochiuri de lînă ciclamen şi tricotăm drept îm „punct leneş” 3 cm în înălţime. restul de 65 ochiuri le vom tricota obişnuit în „punct de jerseu”. După ce am tricotat astfel 3 cm în înălţime. începînd de la marginea de jos a feţei. Începînd cu rîndul următor vom tricota următorii 3 cm astfel: 65 ochiuri. şi scădem restul de ochiuri pentru mînecă. încheiem într-un singur rînd cele 65 ochiuri lucrate în „punct leneş”. lucrată în „punct de jerseu”. formînd linia subraţului. La marginea de jos a bluzei şi la decolteu coasem la maşină. 2 ½ şi tricotăm drept. După ce am executat această bantă de 3 cm înălţime. le vom tricota în „punct leneş” cu lînă ciclamen. formînd un tiv pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. în „punct leneş”.Faţa: Tricotăm întocmai ca şi partea din spate. iar restul de 65 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. la ultimul rînd 65 ochiuri în „punct leneş” alăturăm andreaua de rezervă cu 65 ochiuri şi tricotăm în continuare toate ochiurile în „punct de jerseu”. Clapa: Montăm 26 ochiuri de lînă ciclamen pe andrele nr. formînd pe această bantă 4 butoniere la ditanţă de 15 ochiuri între ele. apoi încheiem într-un singur rînd 88 ochiuri. 4 cm în înălţime. coasem 4 nasturi şi clapa. Din acest punct tricotăm drept 11 cm în înălţime. iar faţa o începem de la mîneca dreaptă). Manşetele: Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul mînecuţelor şi tricotăm cu lînă ciclamen cîte o manşetă de 2 cm înălţime. la fel ca la spate. iar în continuare. Coasem dosul fentei la capătul superior de corsaj. pe faţa lucruluim o bentiţă de 2 cm înălţime. De la rîndul în care am crescut 88 ochiuri (adică de la primul rînd cu 130 ochiuri) tricotăm drept 30 cm în înălţime. 452 .

“Tricotaje de mînă”. 1959 453 . Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. II. cu o deschizătură originală în faţă şi cu o garnitură formată din două clape false pe corsaj. 454 . adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). Clapele şi fenta se tricotează în „punct leneş”. 38 Bluză chimono din lînă verde muştar. 5 nasturi. Furnituri: Circa 300 g lînă mai subţire. 2.Bluză chimono – Model nr. Măsura: 33 ochiuri şi 47 rînduri = 10 cm din modelul II. Restul în „punct de jerseu”. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. andrele nr. Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Formăm astfel tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei cosîndu-l în punct invizibil de corsaj. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Model: I.

În continuare tricotăm 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm (de la început şi pînă la înălţimea totală de 20 cm) primele 10 ochiuri în „punct leneş”. Lucrăm 180 ochiuri încă 18 cm în înălţime.Tricotăm în continuare 20 cm în „punct de jerseu”. Cînd ambele părţi au o înălţime totală de 20 cm. La terminaţia liniei următoare lăsăm cîte o deschizătură de 3 cm la fiecare parte. La marginea mînecilor îndoim pe dos un tiv de 2 cm din montaj. unim lucrul pe o singură andrea suprapunînd banta cu butoniere peste banta fără butoniere şi continuăm a tricota în „punct de jerseu” la fel ca şi la partea din spate. Avem 85 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate şi încheiem. Partea dreaptă a feţei: Montăm 75 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul feţei la fel ca şi pentru spate. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la 4 cm distanţă între ele. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. rămîn pe andrea 48 ochiuri cu care mai tricotăm drept un tiv de 2 cm înălţime şi încheiem. Călcăm aburit. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. În rîndul următor creştem cîte 10 ochiuri la fiecare margine. iar la marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului) creştem cîte 1 ochi la 2 cm. avînd grijă ca în rîndul întîi (cînd unim cele două părţi) să tricotăm împreună (lucrînd cîte 2 ochiuri deodată) ochiurile corespunzătoare celor două benţi în „punct leneş”. Avem 160 ochiuri. pe care o vom încheia cu cîte 1 nasture şi o cheotoare (bridă). Avem 198 ochiuri. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). Începînd de aici tricotăm la fel cu spatele. După ce am terminat de scăzut linia umerirlor. tricotăm drept 2 cm. scăzînd la începutul fiecărui rînd (dus şi întors) cîte 3 ochiuri. Cînd au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. 455 . însă inversat şi fără butoniere. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Partea stîngă a feţei: Tricotăm la fel. În total creştem 10 ochiuri. coasem în punct invizibil pe dosul bluzei tivurile şi încheiem la maşină.

“Tricotaje de mînă”.Pe cîte 30 ochiuri tricotăm în „punct leneş” 2 clape şi le coasem pe corsaj. Tehnică. Ed. 1959 456 . Cornelia Both şi Martha Recht.

Bluză cu platcă – Model nr. un picioruş lung în golul dintre două grupe de picioruşe încrucişate. cirumferinţa pieptului 90 – 92 cm. pe urmă deasupra primului picioruş în culoare închisă. La începutul rîndurilor noi creştem atîttea ochiuri din lanţ. Model: Croşetăm un şir de ochiuri de lanţ din culoarea mai închisă şi pe el un rînd de picioruşe lungi. drept bază. Repetăm de la * pînă la sfîrşitul rîndului. lugimea măsurată la mijlocul spatelui 56 cm. Aceste două rînduri dau modelul. cît de înalt este picioruşul. alt picioruş lung (cruciuliţă). O croşetă. Rîndul 2: (închis) începem în acelaşi loc * un picioruş lung în cruciuliţă. Furnituri: Circa 130 g fir de culoare mai închisă şi tot atîta fir de culoare mai deschisă. * Croşetăm deasupra celui de al doilea picioruş în culoare închisă un pcioruş lung. 39 Bluză de vară în două culori. Rîndul 1: (deschis) începem din acelaşi loc cu rîndul precedent. 457 . luat dublu. Repetăm de la * . croşetată din fir subţire de bumbac. Mărimea: Lungimea puloverului circa 96 cm.

Înspre partea de jos a bluzei facem picioruşe din ce în ce mai scurte. Începem cu 32 picioruşe şi lucrăm conform tiparului. de 46 cm. la 24 cm de la începutul părţii de sus. Vor fi în total 194 picioruşe într-un rînd. încît să avem 180 de picioruşe într-un rînd. a părţii de jos. Confecţionăm un tipar de mărime naturală. 458 . Continuăm drept înainte pe o distanţă de 18 cm. Începînd de aici croşetăm la marginea stîngă în fiecare rînd. Spatele: Croşetăm întîi partea de jos a bucăţii (I). ca la început. cînd partea a II-a este de 22 cm. cu 30 picioruşe mai puţin şi tot aşa facem picioruşele succesive mai joase. începînd la punctul A şi continuînd în direcţia săgeţii. La sfîrşitul rîndurilor facem şi aici.Măsura: 36 picioruşe şi 15 rînduri = 10 cm. pe urmă formăm umerii: la ambele margini ale lucrului croşetăm în fiecare rînd. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. cîte 9 picioruşe mai puţin. Continuăm drept înainte pînă ce avem 18 cm. formînd decolteul după tipar. După ce am croşetat partea de jos. La ambele margini adăugăm şi aici cîte 7 picioruşe. pentru decolteu. începînd de la punctul însemnat cu B. Între timp. După ce am atin lăţimea de 32 cm (122 picioruşe) croşetăm 46 cm drept înainte. care se prinde pe marginea de sus. lucrăm partea de sus (II). La marginea stîngă adăugăm la fiecare rînd cîte 30 picioruşe. pe urmă scădem. încheiem la mijloc 86 picioruşe. pînă avem 122 picioruşe (34 cm). Adăugăm la ambele margini cîte 7 picioruşe şi croşetăm atîtea picioruşe deasupra părţii de jos. prinse de partea de sus a primei bucăţi. Continuăm la ambele margini drept înainte. de 6 ori. Răscroiala gîtului: Între timp. La terminarea primei părţi începem partea a II-a printr-un rînd de picioruşe de culoare închisă. începînd cu 1 rînd de picioruşe în culoare închisă. picioruşe mai joase. ca la spate. pe urmă formăm umerii la fel ca la spate. încheiem cele 72 picioruşe din mijloc. pînă ce marginea stîngă este de 42 cm. la fel ca la partea de jos.

le fixăm cu ace de gămălie pe tipar şi le călcăm apăsat printr-o cîrpă udă. Cornelia Both şi Martha Recth. 1959 459 . La fel şi marginea decolteului. Marginea mînecilor o îndoim de 1 cm şi o tivim. Îndoim spre interior 2 cm din marginea de jos şi o fixăm cu puncte invizibile. Bluza nu are închizătoare. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Ed.După ce am croşetat cele două bucăţi.

manşetele şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. o bluză frumoasă şi elegantă. iar 8 cm înălţime în „punct de semielastic”. dus şi întors. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: * 4 ochiuri se vor tricota de 13 ori. Modelul II: Placa se tricotează astfel: 12 cm înălţime cu modelul ce urmează: Rîndul 1 (pe faţa lucrului) 1 ochi pe faţă. Furnituri: Circa 300 g lînă. 7 nasturi. se obţine acest model. Model: I. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. II. Restul. pe faţă. Rîndul 2. Elasticul din talie. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. 4. 3 ochiuri pe faţă * repetăm de la *. 7 (pe faţa lucrului): toate ochiurile pe faţă. * repetăm de la *. andrele nr. 5. 460 . 4 ochiuri pe faţă. de culoare galbenă. 3. 6. lungimea bluzei 57 cm. 1 ½ şi 2.Bluză dantelată cu platcă – Model nr. cu modelul următor: Rîndul 1. 40 Confecţionat dintr-o lînă de calitate bună. Rîndul 2 (pe dosul lucrului) acoperit. 8: * 3 ochiuri pe dos.

şi lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 124 ochiuri.Măsura: 40 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. formînd la distanţe de 6 cm cîte o butonieră. însă inversat şi fără butoniere. Partea dreaptă a feţei: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. Continuăm cu andrele nr. 1 ½ şi tricotăm drept. 2 şi cu modelul II. o dată 10 ochiuri. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm (de 7 ori). o bucată de 8 cm înălţime. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. În total am crescut 14 ochiuri (cîte 7 ochiuri la o margine). avînd grijă ca primele 10 ochiuri să le tricotăm în „punct de semielastic” pînă la sfîrşitul lucrului. Spatele: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. formînd o butonieră din 2 ochiuri la înălţimea de 1 cm de la montajul ochiurilor şi la distanţă de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. 8 cm în înălţime. 1 ½ şi tricotăm drept. Răscroiala mînecii: Scădem la îmceputul rîndurilor pe această linie. în „punct de semielastic”. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează astfel: de 2 ori cîte 10 ochiuri. o bucată de 21 cm înălţime. 2 şi modelul II o bucată de 21 cm înălţime. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Avem 160 ochiuri. Lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 65 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 65 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. în „punct de semielastic”. 1 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm 461 . Partea stîngă a feţei: O executăm la fel. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Avem 83 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm.

Tricotăm în continuare scăzînd cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd. Pentru ca platca să nu fie prea largă. iar cele 2 ochiuri lucrate pînă aici pe dos (tot pe faţa lucrului) le lucrăm împreună pe dos. 2 şi modelul II. 1 ½ o bucată de 8 cm înălţime. Astfel am obţinut un tricotaj în „punct de semielastic” cu care tricotăm drept încă 8 cm înălţime. Cînd au mai rămas la mijlocul mînecii 32 ochiuri le lăsăm pe o andrea ajutătoare. Încheiem la maşină. formînd în continuare la partea dreaptă a feţei butonierele. Luăm pe o singură andrea toate ochiurile lăsate pe andrelele ajutătoare şi anume: 65 ochiuri de la partea dreaptă a feţei. îl lucrăm tot pe faţă. o bucată de 22 cm înălţime. în total 318 ochiuri şi tricotăm 12 cm în înălţime cu andrele nr. Acest tricotaj nu se calcă. Cornelia Both şi Martha Recht. la distanţa de 3 – 4 cm în jos de la răscroiala gîtului. Tehnică. 124 ochiuri de la spate. Avem 102 ochiuri. o coasem invizibil pe dos. “Tricotaje de mînă”. 462 . 2 (pe faţa lucrului). astfel: ochiul lucrat pînă aici (pe faţa lucrului) pe faţă. În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine). coasem nasturii şi la răscroiala gîtului îndoim înăuntru 2 cm din tricotaj. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Din acest punct (avem o înălţime totală de 51 cm) continuăm pe andrele nr. 32 ochiuri dde la mîneca dreaptă. Executăm mîneca următoare la fel. formînd un tiv pe care îl coasem pe dos în punct invizibil. 1959. pe un şiret. Continuăm cu andrele nr. Încheiem mîneca.înălţime. Ed. 32 ochiuri de la mîneca stîngă şi 65 ochiuri de la partea stîngă a feţei. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.

2 ½. Furnituri: 400 g lînă. Spatele: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. 41 Model de bluză elegant şi comod. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 4 rînduri. cu deosebirea că la înălţimea totală de 45 cm. împărţim lucrul pe două andrele. vom tricota drept în „punct de semielastic” 2 cm în înălţime. Model: I. albastru-peruzea. începem să formăm linia raglan a mînecii.Bluză cu mînecă raglan – Model nr. La marginea interioară 463 . în rîndul al 3-lea nu scădem deloc. muştar sau negru. Cu restul de ochiuri. II. urmează din nou 2 rînduri cu scăzături şi 1 rînd fără scăzături şi continuăm astfel pînă cînd lucrul are 48 cm înălţime totală. 10 cm în înălţime. 2 ½ şi 2. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurule lucrate pe dos. apoi reluăm lucrul pe andrele nr. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. 3 cm în înălţime. benzile diagonale de pe mîneci şi răscroiala gîtului se tricotează în „punct de semielastic”. cîte 68 ochiuri pe o andrea. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Încheiem într-un singur rînd. şi tricotăm fiecare parte separat. 2. Restul în „punct de jerseu”. Se tricotează din lînă foarte fină. Marginea de jos a bluzei. Urmează 2 cm în înălţime tricotaţi drept cu andrele nr. Cînd lucrul măsoară 34 cm înălţime totală. 2 ½ şi tricotăm drept. scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi. în “punct de semielastic”. în „punct de jerseu”. andrele nr. Continuăm drept. la începutul rîndurilor 1 şi 2. manşetele.

făcînd la mijlocul fiecărui rînd. o dublă scăzătură astfel: ridicăm 1 ochi nelucrat. continuăm 2 cm în „punct de jerseu” şi executăm a 2-a bandă de 3 cm în „punct de semielastic”. Cînd lucrul are 10 cm înălţime totală. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu”. tricotăm următoarele 2 ochiuri împreună pe faţă şi trasăm ochiul ridicat peste ochiul rezultat din scăderea celor 2 ochiuri. vom creşte cîte 5 ochiuri (la fiecare parte) formînd reversul fentei. pe faţa lucrului. Rîndul pe dos îl lucrăm fără scăzături. 464 . sfîrşind la manşetă. pe care apoi îl vom îndoi pe dos şi îl vom coase în punct invizibil. Continuăm lucrul scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi la 6 rînduri. Încheiem într-un singur rînd. Cînd lucrul are 50 cm înălţime (măsurată pe linia dublei scăzături).a feţei. unde formăm fenta. în „punct de semielastic”. scădem la începutul fiecărui rînd cîte 2 ochiuri pînă la epuizarea lor. în „punct de semielastic”. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Mîneca: Spre deosebire de felul obişnuit al tricotării mînecii. acet model se începe de la umăr şi linia raglan şi se tricotează în jos. tricotăm prima bandă de 3 cm înălţime. Montăm 203 ochiuri pe andrele nr. Ridicăm pe andrea ochiurile de la marginea inerioară a mînecii şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime. Tricotăm în continuare în „punct de jerseu”.

Tehnică.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 465 . Ed.

Bluză de vară decoltată cu mînecuţă bufantă – Model nr. anrele nr. III. Rîndul 1: toate ochiurile lucrate pe dos. 42 Pentru confecţionarea acestei bluze se întrebuinţează lînă sau bumbac. lucrăm împreună 3 ochiuri (1 ochi pe faţă. Rîndul 2: * 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. Rîndul 4: se lucrează ca şi rîndul 2. 3). cu firul subţire şi foarte regulat tors. iar următoarele 3 ochiuri (obţinute în rîndul anterior prin înmulţirea unui singur ochi) le lucrăm împreună pe dos. II. 2 şi 3. 1 ochi pe dos. repetăm de la * . Spatele şi faţa se lucrează în continuare şi se cos numai pe linia subraţului. 1 ochi pe dos. Model: I. Spatele şi faţa se tricotează cu model dantelat. 466 . Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Pentru ca tricotajul să fie mai rar şi deci mai subţire. Furnituri: 150 g lînă sau bumbac. Repetăm de la rîndul 1. orientîndu-ne după schema alăturată. lungimea bluzei 54 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. vom lucra cu andrele mai groase (nr. însă inversat astfel: din cele 3 ochiuri lucrate în rîndul 2. din rîndul următor lucrăm 3 ochiuri şi anume: 1 ochi pe faţă. o croşetă şi 5 andrele subţiri de ciorapi. Centura din talie şi benzile de la mînecuţă se lucrează în „punct de semielastic”. 1 ochi pe faţă). 1 ochi pe faţă.

iar la răscroiala decolteului. Tricotăm în felul acesta 16 cm înălţime. urmează 12 cm pentru centură şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd lucrat mai larg. numit „ploicică”. apoi la începutul rîndurilor următoare o dată 6 ochiuri. cele două linii ale subraţului. apoi un rînd de picioruşe lungi mai rare. Continuăm lucrul la fel pe cealaltă andrea de rezervă. o bucată de 22 cm înălţime. creştem. scădem întîi 12 ochiuri. şi îl legăm cu funduliţă. jumătate le lăsăm pe andreaua de rezervă. adocă în loc să scădem. de fiecare parte a lucrului. o dată 5 ochiuri. De jur împrejurul decolteului croşetăm un rînd de picioruşe scurte.Măsura: 24 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul I. Călcăm aburit părţile dantelate şi încheiem cu o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. Cu acestea lucrăm drept 1 cm şi începem să repetăm felul în care am lucrat pînă acum. după dorinţă. Lucrăm apoi drept 22 cm. iar cu cealaltă jumătate (73 ochiuri) continuăm astfel: pe linia B – C creştem în continuare cîte 1 ochi la 1 cm (pe tot parcursul liniei B – C creştem la fel). din cauza specificului acestei dantele şi pentru motivul că întrebuinţăm andrele mai groase. La mînecuţe ridicăm ochiurile pe 4 andrele de ciorapi şi tricotăm 2 cm înălţime în „punct de semielastic”. din acelaşi material cu bluza. Trasăm prin al doilea rînd de picioruşe un şiret croşetat în ochiuri simple. mai larg sau mai strîns. începem să formăm mînecuţele bufante astfel: creştem la începutul şi la sfîrşitul primului rînd cîte 2 ochiuri şi apoi în continuare cîte 1 ochi la 1 cm. 3. cu modelul dantelat I. iar cînd am terminat răscroiala decolteului din spate. 467 . o dată 3 ochiuri şi în continuare cîte 2 ochiuri pînă cînd rămîn pe andrea 35 ochiuri. însă inversat. Faţa: Montăm 110 ochiuri pe andrele nr. Avem 146 ochiuri. o dată 4 ochiuri. De aici continuăm să tricotăm drept. Această bucată va fi în aparenţă mult mai lată decît centura (deşi are acelaşi număr de ochiuri). unim ochiurile de pe cele două andrele. pe o singură andrea şi continuăm să lucrăm 16 cm. Împărţim lucrul pe două andrele. scăzînd la amîndouă marginile cîte 1 ochi la 1 cm. 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o bucată de 12 cm înălţime. Cînd lucrul are 34 cm de la marginea de jos. variind mărimea decolteului. cu andrele nr. formînd cîte o buclă la două picioruşe.

1959.“Tricotaje de mînă”. 468 . Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. lungimea mînecii 41 cm. lucrînd în tot al 15-lea ochi dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă şi o dată din spate. În total creştem 10 ochiuri. pe faţa lucrului. Avem 146 ochiuri. Furnituri: Circa 350 g lînă roşie. 8 ochiuri. bentiţa de la decolteu şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. Avem 136 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. 2 şi 2½ . 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul I.Bluză decoltată cu mîneca trei sferturi – Model nr. Restul în „punct de jerseu”. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Elasticul din talie. degajînd decolteul şi avînd răscroiala mînecii pronunţată. se poate îmbrăca fie cu o bluză de culoare asortată sau ecosez. Continuăm pe andrele nr. 43 Această bluză din lînă roşie. 2½. II. lungimea bluzei 52 cm. fie fără bluză. andrele nr. Model: I. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 469 . Spatele: Montăm 128 ochiuri pe andrele nr.

la fiecare margine. 3. 3. 1 ochiuri. Continuăm să tricotăm 66 rînduri drept. Avem 110 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Cele 39 de ochiuri de pe andreaua cealaltă le lucrăm la fel. Rămîn 106 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 70 rînduri. Lucrăm prima parte (39 ochiuri) astfel: tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe linia decolteului. pe faţa lucrului. 1. Faţa: Montăm 134 ochiuri pe andrele nr. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. 2. însă inversat. Continuăm 10 cm în înălţime în „punct de jerseu” crescînd la începutul rîndurilor. 2. 2 ½ în „punct de jerseu”. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. deci cîte 21 ochiuri la fiecare margine. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. 1. încheiem 28 ochiuri (scădem) de la mijlocul feţei. În rîndul al 67-lea (pe faţa lucrului) scădem 26 ochiuri de la mijlocul spatelui împărţind astfel lucrul în două părţi. cîte 4. pînă terminăm toate ochiurile. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la fiecare margine). Pe linia răscroielii mînecii lucrăm drept. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. de 4 ori cîte 3 ochiuri. În rîndul următor. 470 . Avem 152 ochiuri. la fiecare margine a lucrului. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. 2 ½ în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul întîi 8 ochiuri. 2. Avem 104 ochiuri. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Continuăm 20 cm înălţime pe andrele nr. Contunăm să lucrăm prima parte (39 ochiuri). iar ultimele 22 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 1 ochiuri în total 46 ochiuri (cîte 23 ochiuri scăzute la o margine). 3. 4. Continuăm pe andrele nr. 2. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd. 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 4 cm înălţime. 3. cîte 1 ochi la 2 cm. însă inversat. pe linia decolteului. de 4 ori cîte 2 ochiuri. În total scădem 42 ochiuri. 4. Continuăm cealaltă parte (39 ochiuri) scăzînd în acelaşi fel. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. de 48 ori cîte 1 ochi. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). 3. cîte 5.Răcroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor. la fiecare margine. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. dublînd tot al 16-lea ochi (pe faţa lucrului).

Ed. 1959. 471 . Cornelia Both şi Martha Recht. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Încheiem într-un singur rînd. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul decolteului şi tricotăm 15 rînduri în „punct de semielastic”.După ce bluza este montată.

Model: Bluza se tricotează în întregime în „punct de jerseu” lucrat în dungi. luînd dosul lucrului drept faţă. Cu unul din gheme tricotăm 10 rînduri în „punct de jerseu”. este prinsă într-o manşetă dublă. 2 şi 5 nasturi. lungimea bluzei încheiată la nasturi circa 106 cm. Rîndul 11: (C) (pe faţa lucrului) pe dos (lăsăm firul să atîrne şi continuăm în culoarea de fond cu al doilea ghem. Se ia dosul lucrului drept faţă. şapte-optimi. Mărimea: Circumferinţa pieptului 94 – 96 cm. 472 . Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. cu dungi înguste. Mîneca largă. Bluza se poate purta deasupra sau înăuntrul fustei. care se închide cu un nasture. Andrele nr. lungimea la mijlocul spatelui 56 cm. Aceste 22 rînduri se repetă. pregătim două gheme din lînă în culoare de fond. Rîndul 22: (C) (pe dosul lucrului) pe faţă. Pentru aceasta. dintr-un fir de lînă moale şi subţire. Tricotăm din nou 10 rînduri în „punct de jerseu”. începînd cu un rînd de ochiuri pe dos şi sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe faţă. în „punct de jerseu”.Bluză gen cămaşă (şemizetă) – Model nr. 44 Această bluză se tricotează în lung. dar de data aceasta începem cu un rînd pe faţă şi sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe dos. Furnituri: Circa 270 g lînă în culoare de fond (F) şi circa 40 g lînă în culoare contrastantă (C).

Tricotăm un mic triunghi. la cîte 2 rînduri. Rămîn 201 ochiuri. la fel cu cel de la spatele bluzei (12 rînduri şi 30 ochiuri). de 4 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 185 ochiuri. de 4 ori cîte 19 ochiuri şi o dată 22 ochiuri. de 17 ori cîte 1 ochi (răscroiala gîtului). Tricotăm 2 rînduri. şi o dată 21 ochiuri. Vor fi 205 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. la marginea dreaptă creştem la cîte 2 rînduri. la începutul lor. Scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum şi creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut pînă acuma. Pe urmă luăm ochiurile pe o singură andrea. La marginea stîngă (răscroiala mînecii) continuăm drept înainte. mai tricotăm 1-2 rînduri astfel încît 473 . Cu alte andrele începem 2 ochiuri. pe o singură andrea. Vor fi 202 ochiuri şi lucrul va fi de 21 cm măsuraţi pe verticală. la cîte 2 rînduri. de 24 ori cîte 1 ochi (umărul).Spatele: Începem la marginea stîngă în punctul însemnat cu „A”. în aşa fel încît să vină la marginea stîngă pentru completarea răscroielii mînecii (atenţie la continuitatea moelului!). Începînd de aici continuăm marginea dreaptă (marginea de jos) drept înainte. Cu alte andrele începem 2 ochiuri şi creştem la marginea dreaptă. La marginea dreaptă continuăm drept înainte pînă la sfîrşit. Partea dreaptă a feţei: Începem tot la o margine. iar la marginea stîngă creştem în acelaşi timp la cîte 4 rînduri. La marginea stîngă creştem la cîte 3 rînduri. Cînd lucrul are 19 cm de la punctul de plecare. de 18 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. Lăsăm această bucată de o parte. Formăm astfel un mic triunghi de 12 rînduri şi 30 ochiuri. Începînd de aici scăpdem la marginea stîngă. cu 16 ochiuri în culoarea de fond. scădem la marginea stîngă. la marginea dreaptă adăugăm la cîte 2 rînduri. Ultimul rînd trebuie să fie în culoarea contrastantă. Lăsăm lucrul de o parte. Vom avea 181 ochiuri pe andrea. Vor fi 148 ochiuri. Vor fi 117 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi o dată 20 ochiuri. Vor fi 178 ochiuri. la începutul lor. La marginea stîngă creştem la cîte 2 rînduri. Aici va fi mijlocul spatelui. Continuăm şi creştem la marginea stîngă (umăr) la cîte 3 rînduri. Vor fi 151 ochiuri. Luăm ochiurile acestui triunghi şi ochiurile bucăţii lăsate de o parte. La marginea stîngă creştem. mereu la începutul celui de al doilea rînd. ca la spate. Din acest moment tricotăm drept înainte pînă avem 25 cm de la punctul de plecare. de 5 ori cîte 16 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. Tricotăm 2 rînduri. La marginea stîngă continuăm drept înainte (răscroiala mînecii). de 8 ori cîte 1 ochi. la cîte 4 rînduri de 4 ori cîte 1 ochi. de 5 ori cîte 4 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. pe 19 ochiuri. Vor fi 117 ochiuri. la punctul însemnat cu B. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul are 28 cm de la punctul de plecare (dacă este nevioie. Începînd de aici lucrăm în sens opus.

Începînd de aici tricotăm dublura. de 28 ori cîte 1 ochi. Pe urmă continuăm şi aici drept înainte pînă avem 7 cm. Tricotăm restul de 30 ochiuri.ultimul rînd să fie în culoare contrastantă sau să fie al cincilea rînd în culoarea de fond). Mîneca dreaptă: Începem cu 116 ochiuri. La marginea stîngă tricotăm 10 rînduri drept înainte. la marginea dreaptă creştem. de 31 ori cîte 1 ochi şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. La marginea dreaptă urmează 7½ cm drept înainte iar la marginea stîngă creştem la cîte 4 rînduri. Vor fi 119 ochiuri. în sens opus şi fără butoniere. pe urmă creştem răscroiala gîtului în aceeaşi măsură în care am scăzut-o. pe urmă creştem la cîte 2 rînduri. de 4 ori cîte 1 ochi. După 2 cm formăm deasuăpra primelor 3 butoniere încă 3 butoniere. încheiem. Urmează şi această margine drept înainte. În rîndul următor luăm 83 ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm numai cu restul de 102 ochiuri. Urmăm drept înainte. Repetăm încă de 2 ori de la *. Vor fi 168 ochiuri. În rîndul următor creştem cîte 7 ochiuri deasupra celor încheiate în rîndul anterior. Cînd lucrul are 12 cm de la rîndul începător. de 10 ori cîte 1 ochi. Formăm 3 butoniere orizontale astfel: * tricotăm 17 ochiuri din cele 102 ochiuri de pe andrea. la cite 6 rînduri. la cîte 4 rînduri. Însemnăm rîndul cu un fir colorat. Începem pe 119 ochiuri şi tricotăm o bucată la fel. la 19½ cm de la rîndul începător scădem la marginea dreaptă. pe care le începem din nou în rîndul următor. Cînd avem 9 cm de la marginea feţei. Între timp. Începînd de aici scădem la marginea stîngă. de 14 ori cîte 1 ochi. 474 . încheiem 7 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri. Vor fi 158 ochiuri. Mai tricotăm 2 cm drept înainte (mijlocul feţei) aici luăm pe aceeaşi andrea ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă şi continuăm în sens opus partea stîngă a feţei. la începutul lor. Această margine urmează drept înainte. pînă avem 39 cm de la rîndul începător (117 ochiuri). Mai tricotăm încă 2 cm drept înainte de la rîndul cu butoniere (să avem 30 cm de la punctul de plecare). la cîte 2 rînduri. Încheiem. Aceasta va fi marginea feţei cu butoniere. de la semn. încheiem la marginea dreaptă 24 ochiuri.

475 .

476 . Îndoim gulerul pe rîndul însemnat. partea mai îngustă va fi dublura şi o aşezăm în răscroiala gîtului. A doua butonieră vine la 7 cm exact deasupra primei butoniere. Tricotăm 19 rînduri drept înainte. le montăm. Marginile feţelor le îndoim 9 cm.stîngă: Se tricotează în sens opus. la începutul şi la sfîrşitul lor. Cînd gulerul este de 10 cm (56 rînduri). tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. la începutul şi la sfîrşitul lor. Tehnică. În tiv introducem panglică îngustă sau mătase subţire ca să nu se întindă la purtat. Îndoim marginea de jos 3 cm şi tivim. Manşetele: Începem cu 90 ochiuri. Creştem la cite 7 rînduri. Prindem butonierele cîte două şi le festonăm. Gulerul: Începem cu 121 ochiuri. Prindem cu cîteva puncte marginea de 2 cm a feţei cu butoniere şi a feţei opuse. Coasem nasturii. Cînd avem 52 rînduri de la semn. În rîndul următor formăm o butonieră. de 8 ori cîte 1 ochi. Călcăm părţile tricotate. 1959. Ed. de 8 ori cîte 1 ochi. însemnăm rîndul şi începînd de aici scădem la cite 6 rînduri. Rămîn 121 ochiuri. Vor fi 137 ochiuri. Încreţim mîneca jos şi o prindem în manşeta îndoită. Butonierele manşetelor le prindem de asemenea cîte două şi le festonăm. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Cînd manşeta are 14 cm. încheiem. încheiem.

În total am crescut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). 2 şi 2½. 50 g lînă roşie. 2 şi tricotăm drept 5 cm. în „punct de semielastic”. Model: I. andrele nr. în „punct de semielastic”. elasticul din talie şi decolteul se tricotează în „punct de semielastic”. în înălţime. Introducem apoi modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (continuînd a scădea la fel) şi terminăm (tot scăzînd) cu 11 rînduri cu lînă roşie. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă bej pe andrele nr. 45 Această bluză de un colorit vessel şi plăcut convine tuturor fetelor tinere. 2½. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 88 cm. Se lucrează din lînă bej. 477 . cu andrele nr. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. II. Furnituri: Circa 200 g lînă bej. Am scăzut în total 70 ochiuri şi au mai rămas 68 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Avem 138 ochiuri cu care continuăm să tricotăm scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors (de 15 ori). 20 g lînă neagră. Manşetele. Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Restul în „punct de jerseu” şi cu un model norvegian adecvat. cu dungi roşii şi pătrăţele negre. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.Bluză cu mînecă raglan pentru fetiţă de 15 ani – Model nr.

Introducem modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (scăzînd la el în continuare) şi terminăm mîneca tricotînd ultimele 11 rînduri în „punct de semielastic” (scăzînd mereu). în „punct de semielastic”. Mîneca: Montăm 80 ochiuri din lînă bej pe andrele nr. la fiecare margine.Faţa: Lucrăm la fel ca şi spatele. Avem 106 ochiuri cu care începem să formăm linia raglan a mînecii. Tehnică. 2 şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 2½ în „punct de jerseu” şi tricotăm 26 cm în înălţime. Ed. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd (de 15 ori). Continuăm pe andrele nr. le încheiem într-un singur rînd. Cornelia Both şi Martha Recht. rămase la mijlocul andrelei. crescînd la începutul rîndurilor următoare cîte 1 ochi la 2 cm. 478 . “Tricotaje de mînă”. Ultimele 36 ochiuri. cu lînă roşie. 1959. Călcăm aburit şi încheiem la maşină.

Continuăm cu andrele nr. 3 şi modelul norvegian de pe schemă.Bluză cu model norvegian – Model nr. 50 g lînă roşie. crescînd mereu cîte 1 ochi la 2 cm. 479 . tricotăm cu lînă albă. Furnituri: Circa 200 g lînă albă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 20 g lînă neagră. 2½ şi tricotăm drept 6 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm drept 15 cm în înălţime. 46 O bluză originală şi puţin costisitoare care se poate confecţiona cu cîteva resturi de lînă. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul II. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează. Se cere răbdare şi atenţie. 2½ şi 3 şi 7 nasturi. II. Model: I. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie. Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). Avem 118 ochiuri. pe andrele nr. în „punct de jerseu”. andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. pînă la înălţimea totală de 24 cm. Restul în „punct de jerseu” şi cu modelul norvegian de pe schemă. 10 g lînă galbenă. lungimea bluzei 44 cm. de 2 ori cîte 6 ochiuri. După terminarea modelului norvegian.

2½ şi tricotăm drept. iar cele 34 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. 6 cm în înălţime.Umărul: De aici începem să formăm linia umărului scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri pe fiecare umăr. 480 . formînd o butonieră (din 2 ochiuri) la 3 cm înălţime totală şi la distanţa de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. în „punct de semielastic”. Partea dreaptă a feţei: Montăm 58 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr.

iar pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 6 ochiuri. o dată 6 ochiuri. de aproximativ 2 cm înălţime astfel: coasem liziera la maşină pe faţa lucrului. Partea stîngă a feţei: Lucrăm în acelaşi el. Festonăm împreună butonierele suprapuse ale corsajului şi tivul şi coasem 7 nasturi. iar la marginea interioară a feţei. de 4 ori cîte 2 ochiuri. pe această linie. încheiem la maşină. din ochiurile 12 şi 13 formăm o butonieră şi în continuare tricotăm pe faţă restul ochiurilor. 11 (respectiv 1. din ochiurile 4 şi 5 formăm o butonieră: ochiurile 6. tricotată în „punct de jerseu”. 2 cm în înălţime. 8 lucrate pe faţă. 7. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul rîndurilor. 3 aplicînd modelul norvegian. pe dosul corsajului. avînd grijă să formăm 6 butoniere (din 2 ochiuri) la distanţă (vertical) de 6 cm între ele. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: pe linia răscroielii gîtului scădem la începutul rîndurilor o dată 16 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. începînd de aici şi pînă la răscroiala gîtului. o dată 4 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. urmează 2 rînduri cu lînă roşie şi continuăm cu andrele nr. îndoim pe dos şi tivim. 10. Răscroiala gîtului o tivim cu o lizieră albă sau roşie. 3 şi lînă albă în „punct de jerseu”. Butonierele de pe corsaj vor corespunde cu butonierele de pe banda tivului. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu”. 481 . pe faţa lucrului. creştem 8 ochiuri (la marginea interioară a feţei) pe care le vom tricota în „punct de jerseu”. 2. astfel: ochiurile 1. Călcăm aburit. de 46 ori cîte 1 ochi.În rîndul următor. alternînd culorile corespunzătoare modelului norvegioan şi apoi în continuare cu lînă albă. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. 10 rînduri crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 2. 2½ şi tricotăm drept. Ele se execută pe linie orizontală. după terminarea elasticului din talie. 3 de la marginea tivului se lucrează pe faţă. în felul următor: pe linia subraţului creştem 1 ochi la cîte 2 cm de 9 ori (începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii). iar ultimele 18 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 60 de ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. Îndoim tivul feţei şi coasem în punct invizibil cu mîna. continuăm lucrul cu 66 ochiuri şi cu andrele nr. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 4 ochiuri. lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. După executarea elasticului din talie. urmează ochiurile 9. Pe această bantă de 8 ochiuri (care va forma tivul feţei) vom deschide cîte o butonieră în aceleaşi rînduri cu butonierele de pe corsaj. Mîneca: Montăm 76 ochiuri din lînă albă pe andrele nr. însă inversat şi fără butoniere. 3 din corsaj) lucrate pe faţă. în „punct de semielastic”.

482 .“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Tehnică. 1959.

1½ şi 2 şi 5 andrele de ciorapi. cîteva fire din lînă roşie şi galbenă. 47 Arta noastră populară este şi de data aceasta un fericit izvor de inspiraţie pentru acest model de bluză din lînă albă cu o garnitură în motive romîneşti. 50 g lînă albastră. Urmează „modelul romînesc” după schemă. Furnituri: Circa 250 g lînă albă. Mărimrea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. andrele nr. II. Model: I. 483 .Bluză cu model romînesc şi mînecă scurtă – Model nr. Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”.

În jurul mînecilor ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele de ciorapi. 2 o bucată de 20 cm înălţime. aplicăm modelul romînesc. Continuăm în „punct de jerseu”. pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil de mînă. În continuare tricotăm cu andrele nr. scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 3 ochiuri la 1 cm. cu andrele nr. Avem 194 ochiuri cu care tricotăm drept 5 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1½ cm. Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. Măsura: 42 ochiuri şi 54 rînduri * 10 cm din modelul III. Urmează 10 cm în înălţime. Încheiem toate rîndurile într-un singur rînd. Ridicăm pe o andrea toate ochiurile de la o margine la alta a răscroielii superioare a spatelui şi tricotăm în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă albastră. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă albastră. cu lînă albă. şi tricotăm.III. 1½. Din nou urmează în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. 484 . Avem 134 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. în “punct de jerseu”. 4 cm în înălţime. un tiv de 2 cm în înălţime. urmează „modelul romînesc”. Restul vom tricota în „punct de jerseu”. 2 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. 2 şi 2 cm cu andrele nr. În total am crescut 26 ochiuri (cite 13 ochiuri la o margine). şi din nou „punct leneş” format din 2 rînduri lînă albă şi 2 rînduri lînă albastră. pe andrele nr. Faţa: Executăm partea din faţă la fel.

Cornelia Both şi Martha Recht. 485 . Ed. Tehnică.“Tricotaje de mînă”. 1959.

Bolero cu broderie – Model nr. 48 Acest bolero cu mîneca trei sferturi se confecţionează din lînă neagră. Furnituri: Circa 300 g lînă neagră. Avem 118 ochiuri. III. în „punct de semielastic”. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor ce urmează. lungimea boleroului 44 cm. galbenă. 2½ şi tricotăm drept. Continuăm pe andrele nr. andrele nr. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Măsura: 22 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Bentiţa care bordează feţele şi răscroiala gîtului se lucrează în „punct leneş”. toate rîndurile pe faţă. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Spatele. 3 în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. 6 cm în înălţime. 2½ şi 3. lungimea mînecii 46 cm. Manşetele şi patentul din talie în „punct de semielastic”. cîteva fire de lînă roşie. II. Model: I. verde şi albastră. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. aplicînd de jur împrejurul feţelor o bandă brodată în culori vii. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori 486 . Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă neagră pe andrele nr.

scădem o dată 5 ochiuri. Rămîn 34 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare cîte 1 ochi pînă la terminarea lor. Avem 96 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. Executăm a doua mînecă la fel. pe dosul lucrului. 8 ochiuri. iar la începutul rîndului următor.cîte 1 ochi. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. în „punct de semielastic”. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem ultimele 13 ochiuri într-un singur rînd. La înălţimea totală de 30 cm. diferite flori după schemă. inversat. 2½ şi tricotăm drept. de 10 ori cîte 2 ochiuri. 6 cm în înălţime. 2½ şi tricotăm drept. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm (de 9 ori). Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent linia umărului şi răscroiala gîtului astfel: pe linia umărului scădem la începutul fiecărui rînd. pe faţa lucrului. Tricotăm în „punct leneş”. 3. o dată 6 ochiuri. o dată 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la începutul primului rînd. Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu”. o manşetă de 4 cm înălţime. o bentiţă corespunzătoare cu lungimea măsurată de jur împrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. 26 cm în înălţime. În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). inversat. Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. pe dosul lucrului. 487 . 3 ochiuri. în „punct de ssemielastic” . de 6 ori cîte 5 ochiuri. în „punct de jerseu”. Continuăm în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm 15 cm în înălţime. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 5 ochiuri pe fiecare umăr. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Brodăm pe bentiţă cu fire de lînă în culori vii. În continuare scădem la începutul următoarelor rînduri de 40 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu andrele nr. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 43 ochiuri cu care tricotăm drept 15 cm în înălţime. Avem 59 ochiuri. iar la răscroiala gîtului. pe 8 ochiuri. încheiem la maşină şi coasem de mînă bentiţa.

Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959. 488 .“Tricotaje de mînă”. Tehnică.

unul după altul. 1 rînd verde. fără bantă. apoi pe dosul lucrului. trebuie să rupem firul la sfîrşitul rîndului. 1 rînd teracotă. sau să lucrăm cu andrele ascuţite la ambele capete. 49 Feţele hăinuţei se tricotează cu model scoţian. 2 rînduri pe dos. 1 rînd ecru. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată 95 cm. un fermoar care se poate deschide complet. 2½. 1 rînd teracotă. uni. 1 rînd verde. Liniile colorate alternează în felul următor: 4 rînduri ecru. tot cu culori diferite. 4 rînduri ecru. 1 rînd teracotă. andrele nr. 50 g ecru. 489 . un ac de brodat. lungimea la mijlocul spatelui. Fondul feţelor este ecru cu linii verzi-vitriol şi cărămiziu. Model: Hăinuţa întreagă se tricotează în „punct de jerseu”. 1 rînd ecru. 1 rînd verde. Aceste 20 rînduri se repetă. 1 rînd ecru. Întrucît cele mai multe din linii sînt numai de 1 rînd. 1 rînd ecru.Hăinuţă cu model scoţian – Model nr. tricotînd liniile orizontale deodată cu feţele. La feţe lucrăm modelul scoţian după schema dată. Liniile verticale se brodează ulterior în punct suedez. 42 cm (pentru copii de 7 – 8 ani). spatele şi mînecile sînt tricotate cu lînă brună. Furnituri: Circa 200 g lînă brună. pe faţa lucrului cu culori diferite. tivul interior brun. 50 g verde şi 30 g teracotă. În acest din urmă caz tricotăm 2 rînduri pe faţă. Benţile sînt verzi.

Rămîn 98 ochiuri. Faţa: Începem cu 62 ochiuri în culoare brună. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Între timp. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea interioară scădem aici. Tricotăm drept înainte. la cîte 6 cm. pînă la 28 cm de la marginea de jos. Aici. scădem aici. Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm măsuraţi de jos. şi de aici la cîte 1 cm. Spatele: Începem cu 116 ochiuri cu lînă brună. Vor fi 104 ochiuri. şi de aici la cîte 2 cm creştem la ambele margini de 3 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu liniile colorate. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. măsuraţi vertical. scădem la începutul rîndurilor următoare. scădem la începutul rîndurilor următoare. Creştem la ambele margini. Lucrăm drept înainte. de 18 ori cîte 1 ochi. o dată 4 ochiuri. o dată 3 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. de 2 ori cîte 4 ochiuri. pînă ce răscroiala mînecii este de 10 cm. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. de 3 ori cîte 1 ochi. apoi cîte 3 ochiuri. 490 . de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrurlui un rînd de ochiuri pe dos şi continuăm în „punct de jerseu”. Vor fi 122 ochiuri. măsuraţi vertical. şi de aici la fiecare 1 cm. de 6 ori cîte 1 ochi. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele are 44 cm de la marginea de jos. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucaţi separat. la ambele margini. la 45 cm de la marginea de jos. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi.Bineînţeles că numai atunci cînd în conformitate cu modelul urmează numai cîte 1 rînd într-o culoare. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. La marginea exterioară scădem la cîte 2 rînduri: o dată 6 ochiuri.

La mijlocul spatelui coasem cele două benţi cu puncte invizibile. Încheiem. scădem la marginea exterioară. la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Tehnică. “Tricoate de mînă”. scădem la începutul rîndurilor următoare. Creştem mereu. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Ed.Umărul: Cînd faţa este de 44 cm de la marginea de jos. 491 . Brodăm pe cele două feţe liniile verticale după schema dată. Îndoim şi la mîneci tivul de 3 cm. pe urmă continuăm tot în culoare verde şi tricotăm încă 3 cm. Le îndoim în lungul rîndului de ochiuri pe dos şi le tivim. pe urmă mai împletim 3 cm. 3 cm în „punct de jerseu”. În faţă aşezăm fermoarul. Îndoim tivul de jos şi îl prindem pe dinăuntru cu puncte invizibile. La marginea interioară a feţei ridicăm circa 150 ochiuri pînă la jumătatea răscroielii gîtului de la spate şi tricotăm. Călcăm părţile tricotate şi le asamblăm. Mîneca: Începem cu 68 ochiuri cu firul verde. la începutul şi la sfîrşitul celui de-al 7-lea rînd. de 6 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Rămîn 18 ochiuri. Încheiem. Continuăm în culoare brună pînă la sfîrşit. cu lînă verde. Tricotăm o bantă la fel pentru cealaltă faţă. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. Faţa cealaltă: Se tricotează în sens opus. de 4 ori cîte 3 ochiuri. de 15 ori cîte 1 ochi. Cornelia Both şi Martha Recht. în „punct de jerseu”. 1959. Vor fi 98 ochiuri. În locul ultimul rînd pe dos tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. Cînd mîneca este de 33 cm măsuraţi de la marginea de jos.

elasticul din talie. o bucată de 7 cm în înălţime. Urmează 2 rînduri cu lînă albă. 50 Acest model frumos se lucrează din lînă cu fir subţire în 3 nuanţe de albastru. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte. III nuanţa cea mai deschisă (albastrul cerului). în „punct de semielastic”. 30 g lînă albă. încă 10 cm înălţime. 7 nasturi albi de sidef. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. 2½ în „punct de jerseu”. II. 2 şi tricotăm drept. II nuanţa mijlocie. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. Manşetele. tot cu nuanţa I. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit 6 cm cu nuanţa II. 492 .Bluză pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. bentiţa de la gît şi bordura feţelor se lucrează în „punct de semielastic”. Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Pentru o mai bună orientare vom nota astfel nuanţele de lînă întrebuinţate aici: I nuanţa mai închisă. andrele nr. Model: I. Continuăm pe andrele nr. Restul în „punct de jerseu”. Avem 130 ochiuri. la fiecare margine a lucrului. Mărimea: Lungimea puloverului 45 cm. 2½ şi 2. cu lînă de nuanţa I. cîte 1 ochi la 4 cm. 3 cm cu nuanţa I. Furnituri: Circa 330 g lînă în 3 nuanţe de albastru (cîte 110 g din fiecare nuanţă).

scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. în sfîrşit. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi iar 6 cm cu nuanţa II. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd astfel: o dată 5 ochiuri. Avem 108 ochiuri. La marginea interioară tricotăm drept. încă 10 cm în înălţime. În total am scăzut 20 ochiuri. apoi 3 cm înălţime cu nuanţa II. pînă la înălţimea totală de 31 cm. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). 2. o dată 10 ochiuri. în „punct de semielastic”. scăzînd la începutul următoarelor 2 rînduri. 2½ în „punct de jerseu”. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 4 cm. Mîneca: Montăm 66 ochiuri din lînă de nuanţa I. Rămîn 36 ochiuri la mijloc pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. cu aceeaşi nuanţă (I). Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. Am crecut în total 5 ochiuri. apoi 3 cm cu nuanţa I. la fiecare margine a lucrului. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. o ată 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor. cîte 5 ochiuri şi în continuare de 48 ori cîte 1 ochi. avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte cîte 1 ochi la 4 cm. 3 cm cu nuanţa I. pînă cînd lucrul are o înălţime totală de 43 cm. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri din lînă de nuanţa I pe andrele nr. de 6 ori cîte 6 ochiuri. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. Vom avea grijă ca după ce am executat o bucată de 10 cm cu lînă de nuanţa II. 2½. în „punct de jerseu”. Aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. Urmează 2 rînduri cu lînă albă. continuăm drept cu nuanţa III. însă inversat şi fără butoniere. să 493 . cu aceeaşi nuanţă. crescînd invariabil cîte 1 ochi la 1 cm. Avem 76 ochiuri cu care tricotăm în continuare astfel: 2 rînduri cu lînă albă. formînd o butonieră la 1 cm înălţime de la marginea de jos a lucrului. din nou 2 rînduri cu lînă albă. cu nuanţa II. 2 şi tricotăm drept 7 cm în înălţime. 3 cm cu nuanţa II. scăzînd astfel: la începutul primelor 2 rînduri. pe andrele nr. şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o manşetă de 6 cm înălţime. apoi 4 ochiuri. Avem 96 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. la începutul primului rînd. 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem răscroiala gîtului scăzînd la marginea interioară a lucrului. Continuăm să lucrăm 10 cm în înălţime cu andrele nr. 3 ochiuri. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le lucrăm în „punct de semielastic” pentru a forma bordura feţei. cîte 4 ochiuri şi în continuare de 2 ori cîte 3 ochiuri. începem răscroiala mînecii. Continuăm pe andrele nr. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 57 ochiuri cu care continuăm drept. Pe această bordură vom tricota butoniere din 2 ochiuri. De aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. deci avem 73 ochiuri. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit continuăm drept cu nuanţa III. În total am scăzut 72 ochiuri (cîte 36 ochiuri pe un umăr). Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la fiecare margine a lucrului. pînă la înălţimea totală de 40 cm. Avem 37 ochiuri cu care vom forma linia umărului. Tricotăm drept (în „punct de jerseu” cu nuanţa II) pînă cînd avem o înălţime totală de 31 cm. 6 cm cu nuanţa II. la distanţă de 6 cm între ele.

Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă.intercalăm 2 rînduri de lînă albă. ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare pe linia răscroielii gîtului şi tricotăm drept. “Tricotaje de mînă”. din nou 2 rînduri albe şi apoi să continuăm pînă la sfîrşit cu nuanţa III. Cornelia Both şi Martha Recht. formînd o butonieră la un capăt. 1959 494 . Încheiem bentiţa într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. o bentiţă de 4 cm înălţime. în „punct de semielastic”. Tehnică. apoi 3 cm cu nuanţa II. Ed. În continuarea celor 36 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă la mijlocul spatelui.

Bluză pentru fetiţă de 8 ani Din lînă de culoarea cerului deschis. Elasticul din talie. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 70 cm. andrele nr. III. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. II. Restul bluzei în „punct de jerseu”. fie cu una cadrilată în două nuanţe de albastru. Rîndul 3: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. această bluză cu o notă veselă şi copilărească este foarte potrivită pentru fetiţe. Rîndul 9: toate ochiurile pe dos. albă şi bleumarin. Modelul: II. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) toate ochiurile pe faţă. cu o broderie discretă din lînă albă. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. lungimea bluzei 38 cm. roşie şi albastru închis. Model: I. manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de elastic”. Mînecile şi plastronul se tricotează cu modelul descris mai jos. 2 şi 2½. Furnituri: Circa 200 g lînă albastru deschis. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos. 5 nasturi de sidef. cîteva fire din lînă roşie. Se poate purta fie cu o fustă bleumarin. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos. 495 .

2 şi tricotăm drept o bucată de 6 cm înălţime. avînd grijă să formăm cîte o butonieră la 6 cm distanţă între ele. Partea dreaptă a feţei: Montăm 48 ochiuri pe andrele nr. pe linia subraţului. Spatele: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. pe dosul lucrului. Avem 70 ochiuri cu care continuăm drept încă 12 cm înălţime. În total creştem 10 ochiuri. Tricotăm drept în felul următor: primele 24 ochiuri de la marginea interioară a feţei le lucrăm cu modelul II. Continuăm la fel încă 3 cm în înălţime. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 496 . formînd o butonieră din 2 ochiuri. o dată 3 ochiuri. scăzînd la începutul fiecărui rînd. o bucată de 3 cm înălţime. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm începem răscroiala mînecii. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd cîte 5 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe această linie. în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm în înălţime. în „punct de elastic”. Avem 90 ochiuri. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. Cînd au rămas 20 ochiuri pe andrea.Rîndul 10: toate ochiurile pe faţă. începînd de la terminarea elasticului din talie şi pînă la răscroiala gîtului. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul fiecărui rînd astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. la mijlocul spatelui. 2 şi tricotăm drept. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. 2½. Din acest punct (avem 9 cm înălţime totală) creştem la ambele părţi. În total creştem 5 ochiuri (primul ochi îl creştem în rîndul întîi după terminarea elasticului). Restul ochiurilor le lucrăm în „punct de jerseu” crescsînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm. în „punct de elastic”. Avem 53 ochiuri. cîte 1 ochi la 3 cm (de 5 ori). Măsura: 24 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. astfel: o dată 4 ochiuri. apoi schimbăm lucrul pe andrele nr. Continuăm pe andrele nr. 2½ lucrînd drept. În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la fiecare margine). la distanţă de 4 ochiuri de la marginea interioară a feţei. la încheiem într-un singur rînd.

crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. Încheiem la maşină. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. cu modelul II. Continuăm încă 4 cm în înălţime.ochi. Avem 82 ochiuri. de 3 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 38 ochiuri. la începutul fiecărui rînd. În total creştem 12 ochiuri. Continuăm cu modelul II formînd ovalul mînecii astfel: scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 5 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Scădem ăpentru răscroiala gîtului. Din acest punct începem să formăm linia umărului. cîte 5 ochiuri şi încheiem. pe dosul lucrului. însă inversat şi fără butoniere. 2½. iar în continuare de 42 ori cîte 1 ochi. Continuăm pe andrele nr. Călcăm aburit totul. pe faţa lucrului. scăzînd la începutul fiecărui rînd. Partea stîngă a feţei: O lucrăm la fel. în total 13 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. de 4 ori cîte 2 ochiuri. cu care continuăm drept 10 cm în înălţime. exceptînd părţile lucrate în „punct de elastic”. în „punct de elastic” 2 cm în înălţime. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. brodăm marginile plastronului şi coasem nasturii. 2 şi tricotăm drept. 2 şi tricotăm drept în „punct de elastic” 6 cm în înălţime. 497 . Gulerul: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. o bucată de 6 cm în înălţime. astfel: o dată 5 ochiuri.

1959.“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 498 . Tehnică. Ed.

Furnituri: Circa 300 g lînă galbenă. 20 g lînă verde. Marginea feţelor se lucrează în „punct leneş”. 2 şi 2½.Pulover cu motive în culori pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. III. cum şi peste orice rochiţă de vară. spatele şi feţele în „punct de jerseu”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 74 cm. Se poate purta tot atît de bine cu o fustă verde. Mînecile. lungimea puloverului 45 cm. 52 Acest pulover se lucrează din lînă galbenă. II. Bordura feţelor şi a mînecilor cu „modelul norvegian”. cu feţele şi mînecile bordate de o garnitură veselă. andrele nr. după schema dată. manşetele şi bentiţa din jurul gîtului se lucrează în „punct de semielastic”. 499 . formată din 3 culori plăcut armonizate: roşu. IV. verde. 8 nasturi galbeni. 20 g lînă roşie. Model: I. maron sau cadrilată. 20 g lînă maron. Elasticul din talie. maron.

în „punct de semielastic”.Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. 18 cm în înălţime. în „punct de semielastic”. Continuăm pe andrele nr. să introducem „modelul norvegian”. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. scăzînd astfel: de 2 ori cîte 5 ochiuri. 8 cm în înălţime. 2 şi tricotăm drept. cu care tricotăm 14 cm în înălţime. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. 2½. pe andrele nr. pe care îl vom începe la o distanţă de 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei în felul următor: 8 ochiuri în „punct leneş”. avem grijă ca începînd din primul rînd după terminarea elasticului din talie. 2 ochiuri în „punct de jerseu”. pe care le încheiem într-un singur rînd. Pentru 500 . Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd de 12 ori cîte 5 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). Răscroiala mînecii: Din acest punct începem să formăm răscroiala mînecii. vom forma 8 butoniere. Spatele: Montăm 90 ochiuri cu lînă galbenă. Pe bentiţa lucrată în „punct leneş” şi care se va executa în continuare de la începutul şi pînă la sfîrşitul feţei. Au mai rămas pe andrea 26 ochiuri la mijlocul spatelui. Partea dreaptă a feţei: Montăm 54 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. în „punct leneş”. Avem 108 ochiuri. Tricotăm în continuare cu andrele nr. 2 şi tricotăm drept 8 cm astfel: primele 8 ochiuri de la marginea interioară a lucrului. 2½. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. iar restul ochiurilor. la distanţă de 5 cm între ele. 18 cm în înălţime. în “punct de jerseu”. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 86 ochiuri. 6 ochiuri cu „model norvegian” şi în continuare restul ochiurilor în „punct de jerseu”. în „punct de jerseu”.

scădem de 4 ori cîte 3 ochiuri. 4 rînduri cu lînă galbenă. Tricotăm în continuare. 501 . Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd astfel: 5 ochiuri. o manşetă de 6 cm în înălţime. După ce am călcat aburit toate părţile tricotate în „punct leneş” şi am încheiat puloverul la maşină. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. încheiem şi unim printr-o cusătură de mînă cu bentiţa de la gît. crescînd invariabil la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 30 ochiuri. 4 ochiuri. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). Mîneca: Montăm 74 ochiuri pe andrele nr. Rămîn 48 ochiuri cu care continuăm drept 14 cm în înălţime. iar cînd au rămas pe andrea 28 ochiuri. în „punct leneş”. Continuăm cu andrele nr. Avem 63 ochiuri. 2½ în „punct de jerseu”. 2 şi tricotăm drept. însă inversat şi fără butoniere. În continuare săcădem tot la al 2-lea rînd cîte 1 ochi. cele 8 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă.orientare asupra punctelor şi culorilor din modelul norvegian ne vom conduce după schemă. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile tricotate pe dos. de 5 ori cîte 6 ochiuri. Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. în total 15 ochiuri scăzute. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecilor. şi pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem răscroiala gîtului astfel: ridicăm primele 8 ochiuri în „punct leneş” pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. în „punct de semielastic”. iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. urmează „modelul norvegian” şi în continuare 21 cm în înălţime cu lînă galbenă. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor pe această linie. formăm ultima butonieră. ridicăm pe andrele ochiurile de la răscroiala gîtului şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o bentiţă de 3 cm înălţime.

Cornelia Both şi Martha Recht. 1959. Tehnică.“Tricotaje de mînă”. 502 . Ed.

Furnituri: Circa 260 g lînă albă. III. 6 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă albă. IV. Bordura de jos în „punct leneş”. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. 53 Bluză originală cu motiv abecedar. Manşetele şi gulerul în „punct de elastic”. urmează 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie şi 503 . Model: I. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 68 cm. orientîndu-ne după schemă. 40 g lînă roşie. Banda cu litere se lucrează cu model norvegian. Măsura: 31 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul I. pentru o fetiţă în primul an de şcoală. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. andrele nr.Bluză cu mînecă lungă pentru fetiţă de 7 ani – Model nr. II. Spatele. 2½ şi 2. lungimea bluzei 40 cm. 2½ şi tricotăm drept astfel: în „punct leneş”.

continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd răscroiala gîtului astfel: o dată 3 ochiuri. Scădem linia umărului la fel ca la spate. Continuăm cu andrele nr. împărţim lucrul pe 2 andrele.10 rînduri cu „model norvegian”. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor. 5 cm în înălţime. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. şi tricotăm o bucată de 26 cm înălţime. 2½. cu lînă albă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 110 ochiuri. Avem 86 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. însă inversat. în „punct de elastic”. În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine a lucrului). Faţa: Se execută la fel ca şi spatele cu singura deosebire că la înălţimea totală de 36 cm. în „punct de jerseu”. cîte 44 ochiuri pe o andrea. 2 şi tricotăm drept. 504 . de 12 ori cîte 5 ochiuri. în „punct de jerseu” cu lînă albă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). formînd astfel manşeta mînecii. în „punct de jerseu”. În continuare lucrăm cu lînă albă. Rămîn 28 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. În total scădem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine) şi rămîn 88 ochiuri cu care tricotăm drept. se continuă cu 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie. Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. 15 cm în înălţime. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. 17 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 3 cm.

2 şi tricotăm drept. încheiem prin cusături de mînă. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Gulerul: Montăm 80 ochiuri cu lînă roşie pe andrele nr. un guler de 4 cm înălţime. Călcăm aburit. cîte 1 ochi. tot la al 3-lea rînd. 505 . scădem cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori) şi ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. lăsînd o deschizătură pe umărul stîng pe care coasem 2 nasturi şi 2 cheotori. iar cînd au rămas pe andrea 26 ochiuri. Încheiem într-un singur rînd. în „punct de elastic”.Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. Împrejurul răscroielii gîtului coasem gulerul. În continuare scădem.

Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. 506 . Ed.“Tricotaje de mînă”. 1959.

Furnituri: Circa 100 g lînă sau bumbac (bumbacul subţire se lucrează în două). 5 şi 11 al modelului. este cît se poate de potrivit pentru lunile de vară. Atenţie la rîndul 3. lungimea la mijlocul spatelui 36 cm (pentru fetiţele de 6 – 7 ani). III. Restul se tricotează într-un model de dantelă. Model: I. II. după schema dată. 2. andrele de împletit ciorapi nr. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 64 cm. 507 . de la manşetă şi gît. Primul motiv al modelului este de 8 ochiuri şi 12 rînduri.Pulover de dantelă pentru fetiţe – Model nr. se lucrează în „punct de elastic”. 2½. un fermoar. Elasticul de jos. andrele nr. 54 Acest pulover se poate tricota din lînă sau bumbac. În culoare deschisă. în care se schimbă motivele de la începutul şi sfîrşitul rîndului. Platca se lucrează în „punct de jerseu”. După rîndul al 12-lea începem iar cu rîndul întîi.

lucrăm în „punct de jerseu”). adică tricotăm împreună pe faţă. 58 ochiuri pe faţă. în dungi de 1 ochi pe faţă. În următorul rînd. cu modelul I şi tricotăm 6 cm. Mai departe. după ochiul începător şi înaintea celui care încheie rîndul. 1 ochi pe dos. Tricotăm 8 cm drept înainte. Continuăm cu andrele nr. Vot fi 122 ochiuri. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. În rîndul următor tricotăm cîte 1 ochi pe dos înaintea şi după ochiul de mijloc. 1 ochi pe dos. la începutul celor 2 rînduri următoare adăugăm cîte 11 ochiuri (mîneca). 1 ochi pe faţă. Tricotăm un rînd pe faţă şi aici scădem mereu al 4-lea ochi. Începem cu 110 ochiuri. Rămîn 84 ochiuri. spatele şi faţa sînt la fel. După un rînd de ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. ochiul care încheie rîndul. În rîndurile fără soţ. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. crescînd mereu. La începutul rîndurilor următoare creştem de 16 ori cîte 1 ochi (pînă la realizarea numărului de ochiuri pentru a forma un motiv întreg. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2. tricotăm la cîte 2 rînduri. de 7 ori cîte 1 ochi. Rîndul următor se tricotează pînă la sfîrşit pe faţă. Însemnăm ochiul din mijloc cu un fir colorat. Faţă şi spate: Puloverul se tricotează din 2 bucăţi similare. mereu al treilea şi al patrulea ochi. 60 ochiuri pe faţă. tricotăm cîte 1 ochi pe faţă. pe andrele nr. ochiul care încheie rîndul. 11 ochiuri în dungi. Vor fi 129 ochiuri. după al 17-lea ochi.Măsura: 26 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm cu moddelul III. 1 ochi pe faţă. continuăm cu modelul III după schema dată. 2½. 1 ochi pe dos pentru ca să formăm garnitura triunghiulară. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. tricotăm pe faţă ochiurile cre apar pe faţă şi pe dos ochiurile ce apar tricotate pe dos. în rîndurile cu soţ tricotăm aceste ochiuri pe dos. Tricotăm 11 cm drept înainte. cu 4 ochiuri mi mult la mijloc. şi de aici în fiecare rînd cu soţ. 508 . 58 ochiuri pe faţă. 60 ochiuri pe faţă.

Încheiem toate ochiurile pe faţă. La marginea de jos a mînecilor ridicăm circa 84 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi şi tricotăm în cerc 3 cm cu modelul I. Răsfrîngem manşetele. Coasem cele două bucăţi. Rămîn 39 ochiuri la mijloc. Cusătura umărului stîng o lăsăm deschisă pe o distanţă de 10 cm. 509 . scădem la începutul rîndurilor următoare de 18 ori cîte 5 ochiuri. încheiem fără a strînge. le prindem cu ace cu gămălie de tipar şi le călcăm cu o cîrpă udă. Banta de elastic de la marginea de jos nu se calcă.Umărul: Cînd marginea exterioară a mînecii este de 11 cm. aici aşezăm un fermoar. După ce am tricotat cele 2 bucăţi.

manşetele şi linia gulerului se tricotează în „punct de semielastic”. avînd la guleraş şi la manşete o bentiţă roşie sau albastră. Mărimea: Pentru fetiţe de 5 ani. Restul cu modelul II.Bluză pentru fetiţe de 5 ani – Model nr. Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. 10 g lînă roşie. frumoasă şi uşor de executat. cît şi din bumbac. Furnituri: Circa 230 g lînă albă. Elasticul din talie. 510 . se poate confecţiona atît din lînă. II. 55 Această bluză albă. andrele nr. 2 şi 2½. Model: I.

511 .

Avem 72 ochiuri. de 2 ori cîte 7 ochiuri. iar 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. plus 2 ochiuri crescute la cele două margini ale mînecii. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. Restul de 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Tricotăm drept 9 cm în înălţime cu aceste 38 ochiuri. iar pe linia umărului. o dată din faţă. Avem 76 ochiuri cu care continuăm a tricota drept cu modelul II. adăugînd în rîndul întîi 2 ochiuri la marginea interioară a lucrului (pentru tiv). 2 şi tricotăm în “punct de semielastic”. şi creştem 12 ochiuri în rîndul întîi. Continuăm drept cu 90 de ochiuri pînă la înălţimea totală de 17 cm. Spatele: Tricotăm la fel ca şi partea din faţă pînă la punctul unde începe răscroiala mînecii. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Am scăzut în total 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la fiecare margine). scădem pe fiecare linie a umărului de 3 ori cîte 7 ochiuri. la 2 rînduri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. adică lucrăm dublat tot al 3-lea ochi. 2 rînduri cu lînă albă. Continuăm pe andrele nr. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd la 2 rînduri. o dată 3 ochiuri. creştem în rîndul întîi 20 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd la fiecare margine. o dată din spate. În continuare. Umărul: La înălţimea totală de 30 cm. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. apoi continuăm drept cu 76 ochiuri.Montăm 78 ochiuri de lînă albă pe andrele nr. o dată 3 ochiuri. din nou 2 rînduri cu lînă albă. cu andrele nr. la 2 rînduri. fără a mai forma fenta. Aici scădem la fiecare margine. lucrînd dublat tot al 6-lea ochi. 512 . 2 şi tricotăm 3½ cm în înălţime. La înălţimea totală de 5 cm. La înălţimea totală de 21 cm. scădem la fiecare margine (pentru a forma ovalul mînecii) la 2 rînduri o dată 2 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. în “punct de semielastic”. În total am scăzut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. o dată 3 ochiuri. scădem de 3 ori cîte 7 ochiuri şi astfel am terminat toate ochiurile. 2½ cu modelul II. împărţim ochiurile pe 2 andrele şi continuăm drept pe prima andrea cu 36 de ochiuri. 4 rînduri cu lînă roşie. însă inversat. 2½ şi modelul II.

apoi lăsăm ochiurile pe andrea. Tricotăm 2 rînduri cu lînă roşie. Călcăm aburit. 1 rînd cu lînă albă şi încheiem scăzînd pe faţă. pe andrele nr. 13 ochiuri. Cu acelaşi fir de lînă roşie ridicăm în continuare următoarele 13 ochiuri de pe a 2-a latură de 4 cm. cu lînă roşie. cele 70 de ochiuri lăsate pe andrea. în continuare tricotăm tot cu lînă roşie în “punct de semielastic”.Gulerul: Montăm 70 ochiuri din lînă albă. iar la gît coasem două şirete roşii terminate cu doi ciucuri. 2 şi tricotăm drept în “punct de semielastic” 4 cm în înălţime. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Pe prima latură de 4 cm ridicăm. încheiem bluza prin cusături de mînă. 513 .

Garnitura de benţi se tricotează tot în „punct de jerseu”. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiate la nasturi circa 94 cm. Andrele nr. unul pe dos. fără banta de la gît. 56 Jachetă cu garnitură în dungi în două culori. 3 nasturi mai mari şi 5 nasturi mai mici. Model: I. Buzunarele tăiate au aceeaşi garnitură de dungi în două culori. Banta de la gît este puţin evazată. compusă din două bucăţi. Măsura: 28 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul I şi II. Rîndul 6: ca rîndul 3. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. Rîndul 3: un ochi pe faţă. Rîndul 2: pe faţă. II. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: pe faţă. Rîndul 4: pe dos. cu garnitură în dungi – Model nr. însă în dungi: 2 rînduri în culoarea de fond. Furnituri: Circa 450 g lînă în culoare de fond şi circa 20 g într-o culoare contrastantă. 2½. Rîndul 5: pe dos.Jachetă pentru fetiţă. 2 rînduri în culoarea constrastantă. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. lungimea la mijlocul spatelui. III. Aceste 6 rînduri se repetă. 514 . 53 cm (pentru fete de 12 – 13 ani). 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul III.

Răscroiala gîtului: Între timp. măsuraţi de la marginea tivului. Tricotăm drept înainte. la 10 cm de la tiv. de 2 ori cîte 5 ochiuri. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm. Creştem la cîte 6 cm. Vor fi 114 ochiuri. Vor fi 130 ochiuri. Umărul: Cînd spatele este de 52 cm de la marginea de jos. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). tricotăm pe faţa lucrului 39 ochiuri. Marginea dreaptă continuă drept înainte. un rînd de ochiuri pe dos. măsuraţi vertical. După 3 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. pe dosul lucrului. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. la gît. pînă se termină toate ochiurile. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 35 cm de la marginea de jos. la marginea stîngă creştem la cîte 5 cm. de 6 ori cîte 1 ochi. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. pe urmă încă un rînd de ochiuri pe dos. scădem mereu la cîte 2 rînduri (la începutul rîndurilor) cîte 5 ochiuri. Vor fi 92 ochiuri. Rămîn 35 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. Lăsăm de o parte. Aici. de 4 ori cîte 1 ochi. încheiem 35 ochiuri. Totodată tricotăm pe faţa lucrului. de 5 ori cîte 1 ochi. Sfîrşim cu un rînd pe faţă. Cu alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm în „punct de jerseu”. Lăsăm de o parte. Continuăm cu modelul III. la 54½ cm de jos. apoi tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. creştem la ambele margini. În rîndul următor adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 29 ochiuri. 515 . Continuăm cu modelul III. şi de aici la cîte 2 cm. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 57 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Urmează şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos.Spatele: Începem cu 120 ochiuri şi cu modelul I. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. la ambele margini ale lucrului. Vor fi 86 ochiuri. Scădem mai departe pentru umăr iar la marginea interoară. Rămîn 106 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Buzunarul: Între timp.

apoi din 5 ochiuri facem a doua butonieră şi sfîrşim rîndul. Încheiem. formăm prima pereche de butoniere. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. de 3 ori cîte 3 ochiuri. în lăţime de 5 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. cîte 3 ochiuri la începutul rîndurilor. de 8 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Începem cu 64 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Tricotăm cu modelul II. Rămîn 77 ochiuri. Îndoim banta în afară. pînă se termină toate ochiurile. Continuăm cu modelul III. pînă se termină toate ochiurile. o dată 6 ochiuri. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarului. mereu la începutul celui de-al doilea rînd. Asamblăm jacheta.Continuăm faţa şi. La 3 cm măsuraţi de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. Răscroiala mînecii: La 35 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. Urmăm drept înainte. şi continuăm cu modelul în două culori. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm 4 ochiuri de la margine. pe dosul lucrului. ca să nu se întindă. Vor fi 92 ochiuri. cît şi celelalte perechi de butoniere. creştem de 3 ori cîte 1 ochi. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile de la un tiv al feţelor pînă la celălalt. Urmăm şi scădem de 14 ori cîte 1 ochi. Îndoim în afară. împărţite simetric. de 2 ori cîte 3 ochiuri. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Repetăm încă de 3 ori de la * . le răsfrîngem şi le călcăm. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 5 ochiuri. o călcăm şi o aşezăm în răscroiala gîtului. în total trei. tricotăm în rîndul următor. tricotăm 11 ochiuri. scădem în 6 locuri. scădem la marginea exterioară. scădem din nou în 6 locuri cîte 1 ochi. Următoarele perechi de butoniere. şi de aici la cîte 2 cm. Banta stă puţin evazată la gît. tivurile interioare ale celor două feţe. vin la cîte 12 cm una de alta. mereu la începutul rîndului al doilea. Marginea exterioară (respectiv marginea interioară a feţei) urmează drept înainte. Aici. creştem la ambele margini de 14 ori cîte 1 ochi. Din acestea încheiem 7 ochiuri şi continuăm cu cele 11 ochiuri rămase. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 8 ori cîte 1 ochi. şi din 5 ochiuri facem o butonieră. Rămîn 14 ochiuri. Continuăm cu ochiurile rămase şi scădem şi aici. la începutul rîndurilor. Cînd banta este lată de 4 cm. coasem cele două vîrfuri ascuţite. Cînd mîneca are 37 cm de la tiv. Răscroiala gîtului: Între timp. la 2 cm lăţime. în locul ochiurilor încheiate ale buzunarului. Între timp. Urmează atît pe faţa. mereu la cîte 2 rînduri. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi apoi 3 ochiuri. La gît scădem. Festonăm cele 2 butoniere prinse împreună. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. (Atenţie la continuitatea modelului!) Cînd marginea interioară este de 12 cm de la adăugarea ochiurilor. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. cîte un ochi şi formăm la marginea dreaptă o butonieră: scădem 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. cît şi pe dosul lucrului. la aceeaşi înălţime cu spatele. La cele două margini creştem şi scădem şi de data aceasta de 8 ori cîte 1 ochi iar la 2 cm formăm o butonieră corespunzătoare primei butoniere. La 4 cm lăţime încheiem. mereu la cîte 2 rînduri. de 14 ori cîte 1 ochi. cîte un rînd de ochiuri pe dos. Umărul: Între timp. le coasem sus şi jos. Creştem la începutul fiecărui rînd. atîtea ochiuri încît să rămînă 18 ochiuri pe andreaua stîngă. cînd marginea interioară este de 44 cm de la adăugarea ochiurilor. Călcăm părţile tricotate. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Putem aşeza bentiţa între cele două straturi. pe urmă răsfrîngem banta. 516 .

Îndoim tivul de jos şi îl prindem cu puncte invizibile. 517 . pe urmă continuăm cu modelul în două culori. Tehnică. Banta mai lungă o începem cu 24 ochiuri şi creştem la una din margini. Tricotăm 16 rînduri cu modelul II. Încheiem. pe urmă le răsfrîngem. coasem vîrful ascuţit şi marginea îngustă. Începem bucata mai mică cu 16 ochiuri. Îndoim benţile în afară. Coasem nasturii. ca să obţinem vîrful ascuţit. la fel şi pe mîneci. După 16 rînduri încheiem. După 8 rînduri scădem în aceeaşi măsură în care am crescut. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos şi apoi tricotăm alte 16 rînduri. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. le călcăm şi le coasem de buzunare în felul arătat în desen. pînă avem 16 rînduri.Banta buzunarelor: Se tricotează în cîte două bucăţi. Ed. la cîte 2 rînduri. Cornelia Both şi Martha Recht. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi o dată un ochi. Coasem cîte 1 nasture drept garnitură pe aceste benţi. A doua bantă a buzunarului o tricotăm în sens opus. 1959. crescînd din nou şi scăzînd la una din margini. “Tricotaje de mînă”.

Modelul este potrivit pentru întrebuinţarea a două resturi de lînă. Continuăm cu 518 . Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare mai închisă şi circa 200 g lînă mai deschisă. La gît este montantă. Repetăm de la * . * 1 ochi pe faţă. luîndu-l din spatele andrelei. 57 Această jachetă este mai lungă. 4 nasturi. II. Aşezăm firul înapoi. În locul ultimului rînd pe dos. 3. Tivul de jos se lucrează în „punct de jerseu”. Rîndul 2: (deschis) pe faţa lucrului.Jachetă fără guler pentru fetiţe – Model nr. Andrele nr. Spatele: Începem cu 130 ochiuri. Urmează: Rîndul 1: (deschis) pe dosul lucrului. spre dos. Repetăm de la * . Aşezăm firul înapoi. aşa încît fusta se vede numai puţin. Aceste 4 rînduri dau modelul. ajunge mai jos de şolduri. ridicăm 1 ochi. Mărimea: Lărgimea jachetei circa 83 cm. 3 şi 2½. Măsura: 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul II. cu firul de culoare mai închisă. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă în culoare mai închisă. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi). tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. firul este în faţa ochiului ridicat. la bază. Rîndul 4: (închis) pe faţă. lungimea în mijlocul spatelui 46 cm (pentru fetiţe de 5-6 ani). pe andrele nr. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Model: I. Rîndul 3: (închis) ca rîndul 1. firul este în faţa ochiului ridicat. fără guler.

scădem la marginea exterioară 6 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. pe urmă de 12 ori cîte 1 ochi. Vor fi 86 ochiuri. Rămîn 114 ochiuri. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. pe urmă la cîte 2 rînduri. Tricotăm 3 ochiuri de la margine. Vor fi 102 ochiuri. şi de aici la cîte 1 cm. Scădem la umăr conform indicaţiilor: la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. pe andrele nr. scădem la începutul rîndului 20 ochiuri. din 5 ochiuri facem o butonieră. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Rămîn 78 ochiuri. măsuraţi vertical. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 62 ochiuri cu firul de culoare mai închisă. măsuraţi vertical. de 8 ori cîte 1 ochi. o dată 3 ochiuri. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 45 cm de la tiv. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. creştem aici. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. Continuăm drept înainte. la ambele margini. drept înainte şi la cîte 10 cm formăm cîte o pereche de butoniere (în total 4 perechi). Răcroiala mînecii: La începutul rîndului următor. de ambele margini. pe urmă tricotăm. 3. Răscroiala gîtului: Între timp. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. la începutul rîndurilor. în locul ultimului rînd pe dosul lucrului. Rămîn 96 ochiuri. cînd marginea interioară este de 42 cm de la adăugarea ochiurilor. pe urmă scădem aici. un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 24 ochiuri. La marginea dreaptă lucrăm. creştem aici. Rămîn 64 ochiuri. de 5 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. şi începînd de aici la ambele margini ale lucrului. de 8 ori cîte 1 ochi. şi de aici la cîte 2½ cm. tricotăm 8 ochiuri şi iar facem o butonieră din 5 ochiuri. Tricotăm 7 cm drept înainte. pe urmă la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. de 3 ori cîte 1 ochi. Între timp.modelul II. Această margine urmează drept înainte. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la 7 cm de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. 519 . scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 5 ochiuri şi de 6 ori cîte 4 ochiuri. cînd lucrul este de 46 cm de la tiv. Continuăm cu modelul II.

Încheiem. Întoarcem lucrul şi continuăm lucrînd pe faţă acolo pînă unde acum a fost dosul lucrului. Cornelia Both şi Martha Recht. Repetăm încă de 2 ori de la * . scădem la începutul rîndurilor următoare. Prindem butonierele două cîte două împreună şi le festonăm. Mîneca: Începem cu 58 ochiuri şi tricotăm un tiv la fel ca la spate şi faţă. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Asamblăm jacheta. scădem la marginea exterioară de 2 ori cîte 5 ochiuri şi apoi cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Îndoim în afară tivul de 4 cm al feţelor. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Sfîrşim banta fără a o strînge. de 4 ori cîte 2 ochiuri. 3 cu modelul II. Coasem nasturii. 8½ cm. Tivim buzunarele în lăţime de 2 ochiuri. 520 . 1959. Partea stîngă a feţei: Se lucrează în sens opus şi fără butoniere. Continuăm cu modelul II. “Tricotaje de mînă”. Călcăm părţile tricotate. dar numai de la tivul îndoit al uneia din feţe. Tricotăm cu lînă mai închisă 2 cm în “punct de jerseu”. Ed. răsfrîngem partea de sus şi le fixăm pe cele două feţe. Rămîn 14 ochiuri. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile. îl răsfrîngem şi îl călcăm încă o dată. Cînd mîneca are 28 cm de la tiv. Încheiem. Tehnică. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Mai departe scădem de 8 ori cîte 1 ochi şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. pînă la tivul îndoit al celeilalte. Buzunarul: (2 bucăţi) Începem cu 30 de ochiuri şi tricotăm cu andrele nr. Vor fi 86 ochiuri. Îl coasem sus şi jos. pe urmă o îndoim înspre interior şi o coasem. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Creştem la 3 cm şi de aici mereu la începutul şi sfîrşitul rîndului al 8-lea.Umărul: Cînd faţa este de 45 cm de la tiv. de 16 ori cîte 1 ochi. Tricotăm încă 3½ cm. de 14 ori cîte 1 ochi. Călcăm toată jacheta din nou.

11 ochiuri pe dos. Rîndul 2. Model: I. Rîndul 11. o croşetă. 6. 17: la fel ca 1. 5. 14. împodobită cu o broderie în floricele din culori vii: roşu. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: * 1 ochi pe dos. Manşetele şi bentiţa care bordează jacheţica se tricotează în „punct leneş”. 2½. 11 ochiuri pe faţă. 5. 15. verde şi galben.Jachetă pentru fetiţă de 4 ani – Model nr. 4. din ochiul următor formăm cu ajutorul unei croşete 6 ochiuri pe care apoi le lucrăm dintr-odată tot cu croşeta. de culoare albă. 4. adică 1 ochi pe faţă. repetăm de la * . un nasture. din lînă sau bumbac. Mărimea: Lungimea jachetei 34 cm. Rîndul 10. II. Cîteva fire de bumbac roşu. andrele nr. 7 (pe faţa lucrului): * 1 ochi pe dos. 12. 8: Se lucrează acoperit. verde. Faţa. formînd 1 singur ochi. Furnituri: Circa 250 g lînă sau bumbac cu firul de grosime mijlocie. Repetăm de la * . 8. urmează 5 ochiuri pe faţă. 7. 6. se poate purta peste orice rochiţă. 3. 58 Această jachetă albă. spatele şi mînecile se tricotează cu modelul următor: Rîndul 1. 521 . 3. 13. 18: la fel ca 2. galben. 16.

cu acelaşi model. Continuăm drept cu modelul II încă 13 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului.Rîndul 19: * 1 ochi pe dos. Repetăm de la rîndul 1. Repetăm de la * . Rîndul 20: acoperit. La marginea interioară a feţei lucrăm drept de la început şi pînă la răscroiala gîtului. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată. Avem 76 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II. Rămîn 26 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. 1 ochi pe faţă. 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II. din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată formînd 1 singur ochi. Am scăzut în total 50 ochiuri pe amîndoi umerii. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Avem 38 ochiuri. 522 . scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri. urmează 1 ochi pe faţă. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. urmează de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. urmează 7 ochiuri pe faţă. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. formînd un singur ochi. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). În total am scăzut 12 ochiuri pe această linie. 9 cm în înălţime. scăzînd la începutul primului rînd (pe faţa lucrului) 6 ochiuri. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 4 ochiuri. Continuăm drept. Am scăzut în total 13 ochiuri şi mai rămîn pe andrea 25 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Din acest punct începem răscroiala gîtului.

de 40 ori cîte 1 ochi. Continuăm 23 cm în înălţime cu modelul II. în total 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la fiecare margine). Bentiţa: Montăm 8 ochiuri pe andrele nr. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. o bentiţă lungă de aproximativ 1. Încheiem. de 2 ori cîte 2 ochiuri. de 5 ori cîte 5 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept în „punct leneş”. pe această linie. Călcăm uşor părţile tricotate. Încheiem la maşină. 2½ şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”.20 m. avînd grijă să nu se preseze „picourile”. iar pe partea dreaptă formăm o cheotoare. Avem 76 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. 523 . scăzînd la începutul rîndurilor. Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. iar bentiţa o coasem cu mîna de jur-împrejurul marginilor. La gît coasem un nasture pe partea stîngă a feţei. iar restul de 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd.Umărul: Cu aceste 25 ochiuri începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. la fiecare margine a lucrului.

524 .

fără a-l strînge. Mărimea: Pentru fetiţe de 1½ – 2 ani. 2 ochiuri pe faţă). II. 2½. scoatem firul. tricotîndu-le de la * pînă la * ca în rîndul 4. Vara se poate purta fără bluză. cu ajutorul andrelei din stînga. Repetăm de la * . 59 Se poate tricota din fir de lînă sau de bumbac. 2 ochiuri pe dos. adică cuprindem ultimele 2 ochiuri pe faţă din primul grup. Model: I. cele 2 ochiuri pe dos care urmează şi primele 2 ochiuri pe faţă din grupul următor. Urmează 2 ochiuri pe dos. elastic.Rochiţă – şorţ pentru fetiţe – Model nr. andrele nr. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. şi trecem. 6 şi 7: ca rîndurile 1. Rîndul 4: (pe faţa lucrului) după ochiul de la margine * introducem andreaua între ochiul al şaselea şi al şaptelea (după 2 ochiuri pe faţă. Furnituri: Circa 120 g fir de lînă sau bumbac. un nasture. aceste 6 ochiuri prin ochiul cel nou. Pe urmă tricotăm 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 8: este la fel cu rîndul 4. îl aşezăm în faţa ochiurilor pe andreaua stîngă şi îl tricotăm pe faţă ca şi cînd ar fi un ochi nou. 2. 3. Corsajul „cuib de viespe”: tricotăm 3 rînduri începînd pe dosul lucrului cu 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndurile 5. dar îl lucrăm inversat. 525 . pe timp mai răcoros cu bluză sau cu un mic pulover. Aceste 8 rînduri se repetă. Fusta se tricotează în „punct de jerseu” cu dungi în „punct leneş”.

o scădere pe dos. Aceste 3 scăderi le repetăm mereu la cîte 8 rînduri (în total de 10 ori). Cînd avem 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 48 ochiuri pe faţă. Continuăm în „punct de jerseu”. Urmează iar 12 rînduri în „punct leneş”. 44 ochiuri pe faţă. 48 ochiuri pe faţă. 45 ochiuri pe faţă. Începem cu 206. 47 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. Al 7-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. 1 scădere pe dos. tricotăm în următorul rînd * 50 ochiuri. Tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”.Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm în „punct de jerseu”. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. Repetăm încă de 2 ori de la * . 48 ochiuri pe faţă. 42 ochiuri pe faţă. Al 9-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. Urmează 50 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 47 ochiuri pe faţă. urmează 50 ochiuri pe faţă. 46 ochiuri pe faţă. Fusta se lucrează din două bucăţi la fel. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 48 ochiuri pe faţă. 43 ochiuri pe faţă. 46 ochiuri pe faţă. Al 5-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. 44 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. Al 6-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. pe urmă continuăm 6 cm în „punct de jerseu”. Al 4-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. Al 8-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 46 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. 44 ochiuri pe faţă. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos (adică o scădere pe dos). pe urmă tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. Al 2-lea rînd cu scăderi se lucrează astfel: * 49 ochiuri. 1 scădere pe dos. Al 3-lea rînd cu scăderi: 49 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. 43 ochiuri pe faţă. 42 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 49 ochiuri pe faţă. 49 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. Repetăm de la * încă de 2 ori. 526 . o scădere pe dos. 45 ochiuri pe faţă.

Începînd de la marginea exterioară. Cînd fusta este de 29½ cm măsuraţi de la marginea de jos. Închidem aici cu un nasture şi o cheotoare. 527 . Rămîn 176 ochiuri. Cu cele 106 ochiuri rămase tricotăm cu modelul II. prins într-un rînd de cruciuliţe duble. Lăsăm deschisă cusătura din partea stîngă pe o porţiune de 5 cm. 46 ochiuri pe faţă. scăzînd cîte 6 ochiuri. formăm umărul. În linia taliei pe dos. După ce am tricotat 6 cm drept înainte. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bretele separat. scădem în rîndul următor ochiul al 10lea şi începînd de aici mereu al 4-lea ochi. Ed. 1 scădere pe dos. Tehnică. încheiem la mijlocul rîndului 70 ochiuri. pînă ce marginea exterioară este de 13 cm. 1 scădere pe dos. 41 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. Rămîn 136 ochiuri. Călcăm cele două bucăţi tricotate şi le asamblăm. La începutul celor 2 rînduri următoare încheiem cîte 15 ochiuri. Marginile le înconjurăm cu 2 rînduri pe picioruşe croşetate. aşezăm un elastic.Al 10-lea rînd cu scăderi: 45 ochiuri pe faţă. 1959. în total de 40 ori. “Tricotaje de mînă”. Lucrăm drept înainte. Cornelia Both şi Martha Recht. 41 ochiuri pe faţă.

dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. II. Ochiurile pe faţă se iau din spatele andrelei. Rîndul 3: pe dos. tricotăm şi ochiul premergător pe faţă şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. Hăinuţa este închisă cu un fermoar care se poate deschide complet. tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. Gulerul şi manşetele hăinuţei. Rîndul 5: pe dos. III. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (pe dosul lucrului) pe dos. elasticul de la glezna pantalonaşului şi banta căciuliţei se tricotează în „punct de elastic”. Tivurile interioare ale hăinuţei se lucrează în „punct de jerseu”. Rîndul 6: pe faţă. Rîndul 2: pe faţă. Repetăm de la * . andrele nr.Costum de iarnă şi căciuliţă – Model nr. Garnitura suedeză o tricotăm după schema dată. 2½ şi 3. 528 . IV. Furnituri: Circa 550 g lînă albă de grosime mijlocie. fermoar şi elastic. Mărimea: Pentru copii de 4 – 5 ani. Rîndul 7: pe dos. Rîndul 4: * 6 ochiuri pe faţă. 61 Costumaşul compus din trei piese are o garnitură suedeză. Model: I. 40 g lînă bleumarin şi 20 g lînă roşie.

Rîndul 8: 2 ochiuri pe faţă. 3. 529 . * tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. Vor fi 104 ochiuri. La 3 cm măsuraţi de la tiv. Între timp. de 5 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. dar numai după ce am tricotat 6 ochiuri şi am ridicat al 7-lea ochi al tivului. la 6 cm de la tiv. 2½. Aceste 6 ochiuri le tricotăm în „punct de jerseu” în culoarea de fond pînă la răscroiala gîtului (tiv interior). de 3 ori cîte 1 ochi. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). Repetăm de la * . Tricotăm 3 cm cu modelul II. Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm cu modelul IV. Hăinuţa Spatele: Începem cu 94 ochiuri. Răscroiala mînecii: La aceeaşi înălţime ca la spate scădem la marginea exterioară. Tricotăm 3 cm cu modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. tricotăm din nou cu modelul IV. măsuraţi vertical. 2½ . Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 26 cm de la tiv. măsuraţi vertical. la 6 cm de la tiv. Între timp. La marginea exterioară creştem la cîte 8 cm. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Vor fi 88 ochiuri. începem garnitura lată suedeză. Continuăm cu modelul IV şi cu andrele nr. de 3 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul IV. creştem aici şi începînd de aici. Rămîn 28 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. la cîte 4 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare. la marginea exterioară. de 2 ori cîte 5 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. de 12 ori cîte 5 ochiuri. Rămîn 50 ochiuri. îl ridicăm numai. la cîte 2 rînduri. adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 6 ochiuri. După ce am terminat garnitura. 3. scădem la începutul rîndurilor următoare. o dată 5 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Încheiem. creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. pe andrele nr. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. la ambele margini. la cîte 2 cm. Umărul: Cînd avem 41 cm măsuraţi de la tiv. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. cu andrele nr. începem modelul suedez. În rîndurile pe faţă nu tricotăm al 7-lea ochi. Aceste 8 rînduri dau modelul. Rămîn 82 ochiuri. Vor fi în total 61 ochiuri. tricotăm şi ochiul premergător şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată.

apoi continuăm cu modelul IV. cu modelul IV. Între timp.Răscroiala gîtului: Între timp. aşezăm fermoarul în aşa fel. La feţe îndoim de asemenea tivul pe linia ochiurilor ridicate şi-l coasem cu puncte invizibile. Rămîn 12 ochiuri. la 2 cm de la elastic. scăzînd cîte 5 ochiuri. Creştem la cîte 6 rînduri la începutul şi la sfîrşitul lor. de 16 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. scădem la cîte 2 rînduri. Îndoim înăuntru tivul de jos şi-l coasem. cu modelul I. De-a lungul feţelor şi în continuare în jumătatea lăţimii gulerului. la începutul lor o dată 13 ochiuri. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Vor fi 78 ochiuri. 530 . Călcăm părţile tricotate. Cînd mîneca are 28 cm de jos. de 13 ori cîte 1 ochi. 3. Umărul: Se scade la aceeaşi înălţime şi în acelaşi fel ca la spate. cînd marginea interioară este de 35 cm de la adăugarea ochiurilor. încît să nu fie vizibil cînd este închis. Mîneca: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. Din răscroiala gîtului ridicăm circa 110 ochiuri pe andrele nr. începem modelul suedez. scădem la începutul rîndurilor următoare. pe dos cele tricotate pe dos. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Încheiem. de 6 ori cîte 2 ochiuri. 2½. 2½ şi tricotăm 9 cm cu modelul I. le montăm. Această margine urmează drept înainte. de 2 ori cîte 5 ochiuri.

Partea a doua se tricotează în sens opus.m. 17 ochiuri. Întoarcem. întoarcem şi tricotăm tot aceste 69 ochiuri. continuăm cu rînduri prescurtate pentru a obţine înălţimea de la spate. întoarcem lucrul (acolo unde a fost pînă acum faţa va fi de acum înainte dosul lucrului) şi continuăm în „punct de 531 . Mai tricotăm 2 cm în „punct de jerseu” şi încheiem. din nou cu rîndul întreg. Între timp. restul rămîne pe andreaua stîngă. pe andrele nr. În rîndul următor tricotăm 56 ochiuri ş. Împreunăm cusăturile piciorului pînă la 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. la 4 cm deasupra elasticului începem modelul suedez îngust. Continuăm şi tricotăm la cîte 2 rînduri cu 13 ochiuri mai puţin. Începem la marginea de jos cu 72 ochiuri. după schema „b”. pe faţa lucrului. 2½. La marginea stîngă scădem începînd de la 30 cm de la marginea de jos. La marginea dreaptă creştem la cîte 8 rînduri de 13 ori cîte 1 ochi. introducînd în acest tiv elastic îngust. Căciuliţa Începem cu bordura răsfrîntă. continuăm cu modelul suedez pe andrele nr. Cînd pantalonaşul este de 59 m măsuraţi de la marginea de jos. Continuăm cu modelul IV pe andrele nr. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Rămîn 93 ochiuri. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri.d. În rîndul următor. Călcăm cele 2 bucăţi tricotate. Marginea dreaptă urmează de la 33 cm măsuraţi de la elastic.a. pînă ce lucrăm după ultimul rînd prescurtat.Pantalonaşul Se tricotează în două bucăţi. 3. tricotăm pe dos tot aceste 82 ochiuri. la cîte 2 cm. de 11 ori cîte 1 ochi. pe urmă executăm şi cusăturile din faţă şi din spate. drept înainte. 3. cu 126 ochiuri pe andrele nr. După ce am terminat garnitura. Îndoim 2 cm partea de sus şi coasem cu puncte de tighel. 2½. După 4 rînduri în „punct leneş”. tricotăm 82 ochiuri. pe urmă la cîte 7 rînduri de 3 ori cîte 1 ochi. La marginea stîngă creştem la cîte 7 rînduri. de 16 ori cîte 1 ochi.

lucrăm cu rînduri prescurtate: tricotăm 118 ochiuri pe faţă. În rîndul următor tricotăm 95 ochiuri pe faţă. Garnitura în model suedez şi partea tricotată în „punct de jerseu” se calcă. rîndul întreg. Cornelia Both şi Martha Recht.m. O coasem de o parte a căciuliţei. tricotăm 110 ochiuri pe dos. pînă ce întoarcem după ultimul rînd prescurtat şi tricotăm. Încheiem. Rîndul 2: pe dos. Repetăm de la * pînă ce această bordură măsoară 11 cm. La sfîrşitul benţii facem o cheotoare mică. Pe partea opusă a căciuliţei coasem un nasture. “Tricotaje de mînă”. pe dos. După 3 cm tricotaţi drept înainte. Rîndul 4: pe faţă.d. Tehnică. întoarcem ş.jerseu”. Începem o bantă îngustă pe 12 ochiuri şi lucrăm 120 cm în „punct de elastic”.a. * Următorul rînd 1: pe faţă. Continuăm în felul acesta tricotînd la fiecare revenire cu 5 ochiuri mai puţin. Executăm o cusătură la spate şi răsfrîngem garnitura din faţa căciuliţei. 1959. Ed. Rîndul 3: pe dos. întoarcem. 532 .

Repetăm de la *. Marginea de jos şi manşetele în „punct de elastic”. ridicăm al doilea ochi următor pe andreaua dreaptă. 2 ochiuri pe dos. Banta pentru butoniere şi nasturi. lungimea în mijlocul spatelui. II. fără banta de la gît. 62 O bantă simplă înconjoară modelul în linii diagonale. andrele nr. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta (pe faţa lucrului. Repetăm de la *. cît şi cea de la buzunare. Cardiganul se poate purta atît la sport. 2½ şi 3. Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. * 2 ochiuri pe dos. restul pe faţă. 533 . Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. Furnituri: Circa 800 g lînă. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 120 cm. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. Model: I.Cardigan bărbătesc cu linii diagonale – Model nr. 2 ochiuri pe dos. pe urmă tricotăm pe faţă ochiul premergător şi dăm drumul ambelor ochiuri de pe andreaua stîngă). 5 nasturi. Rîndul 5: * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. cît şi pe stradă. După rîndul al 8-lea repetăm de la rîndul 1. Repetăm de la *. III. Repetăm de la * . 60 cm (măsură mare). luîndu-l din spatele andrelei. Restul se tricotează astfel: a) Modelul aplecat spre dreapta: Rîndul 1: * 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. fără a-l tricota. în „punct de jerseu”.

la cîte 4 cm. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul III. de 8 ori cîte 1 ochi. * 1 ochi încrucişat aplecat înspre stînga. luîndu-l din spatele andrelei. Umărul: La 64 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos.b) Modelul aplecat spre stînga: Rîndul 1: * 1 ochi încrucişat. tricotat cu andrele nr. luîndu-l din faţa andrelei. 2½. 3. Repetăm de la *. Repetăm de la *. aplecat spre stînga (al doilea ochi următor se tricotează pe faţă. 534 . 2½. Vor fi 152 ochiuri. în dosul ochiurilor. fără a-l tricota). La creşteri şi mai apoi la scăderi se va observa continuitatea modelului. Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. de 2 ori cîte 5 ochiuri. tricotat cu andrele nr. la ambele margini ale spatelui. Vor fi 170 ochiuri. Spatele şi mînecile. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. 3 şi tot 30 ochiuri = 10 cm din modelul II. Spatele: Începem cu 154 ochiuri pe andrele nr. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. la care liniile se întîlnesc la mijloc. ochiul premergător se ridică. Rămîn 140 ochiuri. Repetăm de la *. Repetăm de la *. se lucrează după schema dată. (De primul şi ultimul ochi nu se ţine seama în model). 2 ochiuri pe dos. Continuăm cu andrele nr. şi începînd de aici la cîte 2 cm. * 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. creştem aici. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 42 cm de la marginea de jos. măsuraţi vertical. După rîndul al optulea urmează iar primul rînd. de 6 ori cîte 1 ochi. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. restul pe faţă. Creştem la ambele margini ale lucrului. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Rîndul 5: * 2 ochiuri pe dos. scădem la începutul rîndurilor următoare. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. cu modelul III. după schema dată.

la 47 cm de la marginea de jos. pe urmă tricotăm şi restul ochiurilor. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară este de 40 cm de la marginea de jos. Tricotăm 31 ochiuri începînd de la marginea interioară. măsuraţi vertical. 7 cm pentru căptuşeala buzunarului. Continuăm cu andrele nr. Continuăm faţa. Mîneca: Începem cu 74 ochiuri. 3. Lăsăm lucrul de o parte. de 32 ori 535 . la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. Răscroiala mînecii: La 42 cm măsuraţi de la marginea de jos. după modelul III_b) şi fără buzunarul de sus. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte un ochi şi continuăm în acelaşi fel ca la buzunarul de jos. cu modelul III_a). de 4 ori cîte 2 ochiuri. Buzunarul de jos: La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. în continuare lucrăm cu ochiurile căptuşelii buzunarului. Începînd cu 33 ochiuri. de 9 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. Partea dreaptă a feţei se tricotează în sens opus. cu modelul III după schema dată. pînă se termină toate ochiurile. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. scădem la cîte 2 rînduri mereu cîte 4 ochiuri. 2½. Cînd mîneca este de 47 cm sau altă măsură necesară antebraţului. de 8 ori cîte 3 ochiuri. 2½. la marginea interioară. la gît. Tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. Cu alte andrele începem 42 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. tricotăm 10 ochiuri de la începutul rîndului. Umărul: La 64 cm de la marginea de jos.Răscroiala gîtului: Între timp. luăm 31 ochiuri pe o andrea de rerzervă. şi terminăm cu un rînd de ochiuri pe faţă (lăsăm lucrul la o parte). încheiem la mijloc 14 ochiuri. de 20 ori cîte 1 ochi şi la cîte 5 rînduri. tricotăm pe faţa lucrului 16 ochiuri de la începutul rîndului. luăm 40 de ochiuri pe o andrea de rezervă şi sfîrşim andreaua tricotînd restul de 31 ochiuri. 3. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Buzunarul de sus: Între timp. la marginea din dreapta creştem la cîte 5 cm. la începutul şi la sfîrşitul lor. La marginea exterioară continuăm scăderile de cîte 3 ochiuri pentru umăr. pînă se termină toate ochiurile. Vor fi 130 ochiuri. Creştem la cîte 6 rînduri. scădem la începutul rîndului următor 7 ochiuri. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Partea stîngă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. creştem aici. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Vor fi 92 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. Ochiurile buzunarului rămîn şi mai departe pe andreaua de rerzervă. de 6 ori cîte 1 ochi. Continuăm faţa după indicaţiile date. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. pe andrele nr. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. pe urmă tricotăm şi celelalte ochiuri. pe marginea exterioară. tricotăm cu alte andrele. Marginea stîngă (cea interioară) urmează drept înainte. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. scădem de la marginea exterioară. scădem aici. şi începînd de aici la cîte 1 cm. de 8 ori cîte 1 ochi. la începutul şi la sfîrşitul lor. la cîte 2 rînduri. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi. cîte 1 ochi pînă la sfîrşit.

Rămîn 16 ochiuri. Prima la 2 cm de la marginea de jos a cardiganului. la spate 54 ochiuri.cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 2 ochiuri. 1959. “Tricotaje de mînă”. ridicăm ochiurile pe andrele nr. le călcăm şi le fixăm de feţele cardiganului. 2½ şi tricotăm 3 cm cu modelul II. pe faţa lucrului. Montăm cardiganul. Tehnică. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri.a. pe urmă mai tricotăm 3 cm. le aburim numai uşor. Ridicăm ochiurile buzunarelor pe andrele nr. Din 5 ochiuri facem butoniera. Fixăm de asemenea cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Încheiem. Încheiem. Urmează un rînd de ochiuri pe dos. La jumătatea lăţimii formăm şi aici 5 butoniere deasupra butonierelor din rîndul precedent.m. 2½. 536 . tricotrat pe faţa lucrului şi încă 4 cm în „punct de jerseu”. coasem cele două margini înguste. Aici urmează. Aici formăm în faţa din stînga 5 butoniere orizontale. Cornelia Both şi Martha Recht. La marginea din dreapta ridicăm 213 ochiuri. Banta care înconjoară feţele şi gîtul o îndoim de-a lungul rîndului de ochiuri pe dos. La marginea interioară a feţelor şi în continuare în jurul gîtului. Nu călcăm părţile tricotate. După rîndul cu butoniere tricotăm încă 2 cm în „punct de jerseu”. Festonăm butonierele prinzîndu-le două cîte două împreună. o tivim şi o călcăm. iar 5 ochiuri pentru butonieră ş.d. Îndoim în afară benzile buzunarelor. Ed. un rînd de ochiuri tricotate pe dos. Coasem nasturii. le răsfrîngem. iar la marginea din stînga din nou 213 ochiuri. tricotăm 22 ochiuri. Tricotăm 2 cm cu modelul II.

III. Banta de garnitură în model diagonal.Cardigan bărbătesc cu fermoar – Model nr. II. foarte plăcut de purtat atît la lucru. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează în „punct de jerseu”. lungimea la mijlocul spatelui 71 cm (mărime mijlocie). diagonală. Garnitura lată. se tricotează după schema dată. 63 Cardigan larg. Elasticul de la marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. Furnituri: Circa 700 g lînă. cît şi la sporturi. fermoar care se poate deschide complet. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat circa 126 cm. 537 . este lucrată o dată cu feţele. Model: I. 3. andrele nr.

măsuraţi vertical. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. pe urmă lucrăm în locul „punctului de elastic” în „punct de jerseu” (banta diagonală se lucrează şi mai departe după schema dată). încheiem la la mijlocul rîndului 8 ochiuri. apoi ochiul care închide rîndul. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. cîte 3 ochiuri. la ambele margini. împărţim ochiurile pe faţa lucrului astfel: ochiul de la margine. Rămîn 142 ochiuri. la ambele margini ale lucrului. Umărul: Cînd spatele este de 62 cm de la marginea de jos. lîngă ceafă. 4 ochiuri pe faţă. Răscroiala gîtului: Între timp. creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. de 5 ori cîte 1 ochi. 16 ochiuri cu modelul diagonal aplecat spre stînga. Tricotăm 7 cm cu această împărţire. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 96 ochiuri. Continuăm drept înainte în „punct de jerseu” pînă avem 33 cm. Spatele: Începem cu 170 ochiuri cu modelul I. iar la marginea interioară. La marginea exterioară scădem în continuare cîte 3 ochiuri. scădem la cîte 2 rînduri. scădem la începutul rîndurilor următoare. Tricotăm 7 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. de 16 ori cîte 3 ochiuri. care se lucrează după schema a. Continuăm drept înainte. 538 . Vor fi 152 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm.Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm cu modelul II. la 66 cm de la marginea de jos. Urmăm în „punct de elastic” pe care îl începem şi îl sfîrşim cu 2 ochiuri pe faţă. Cele 4 ochiuri pe faţă de la începutul rîndului le tricotăm pînă la sfîrşit mereu pe dos în rîndurile cu soţ (tiv).

de 12 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 22 ochiuri. Continuăm faţa. Tricotăm drept înainte pînă avem 40 cm de la marginea de jos. ochiul care încheie rîndul. Vor fi 124 ochiuri. După 4 rînduri de model. Creştem la ambele margini ale lucrului. de 2 ori cîte 3 ochiuri. în locul ochiurilor buzunarului tricotăm cu ochiurile căptuşelii. tricotăm: ochiul de la margine. de 30 ori cîte 1 ochi. 6 ochiuri pe dos. sau altă măsură necesară antebraţului (nu socotim manşeta răsfrîntă). apoi sfîrşim rîndul. Umărul: Cînd faţa este de 62 cm de la marginea de jos. tricotăm 2 rînduri prescurtate pentru a obţine rotunjirea benţii astfel: * tricotăm 3 rînduri din modelul diagonal. pe faţa lucrului. pe urmă la începutul rîndurilor următoare pe dos. la cîte 2 cm. 539 . Cu acestea continuăm banta de garnitură (la marginea dinspre umăr am lăsat un ochi pentru începerea. Rămîn 26 ochiuri. În rîndul următor. este de 7 cm. întoarcem. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. de 19 ori. 2 ochiuri pe dos. pe dosul lucrului. În următorul rînd lucrat pe dos. lăsînd restul de 20 ochiuri pe altă andrea de rezervă. Repetăm de la * pînă ce marginea interioarăm mai scurtă. În locul ultimului rînd tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă pe urmă mai tricotăm 3 cm. respectiv încheierea rîndurilor). Între timp. Pe alte andrele montăm 40 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. scădem la marginea exterioară. Cînd mîneca are 53 cm de la marginile de jos. Lăsăm faţa de o parte. 5 ochiuri pe faţă. La cele 36 de ochiuri adăugăm în ambele părţi cîte un ochi şi tricotăm 3 cm cu aceste 38 ochiuri. Partea stîngă a feţei: Se tricotează în sens opus. scădem la marginea exterioară de 16 ori cîte 1 ochi pentru răscroiala gîtului. Încheiem. cîte 1 ochi. ridicăm 1 ochi. Continuăm cu modelul II.Buzunarul: La 15 cm de la marginea de jos tricotăm. în aceaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la cîte 2 cm. creştem de 8 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. iar banta de garnitură. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea exterioară scădem. tricotăm la începutul rîndului cele 20 ochiuri de pe andreaua de rezervă. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. după schema b. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri. Urmează al patrulea rînd al modelului. Încheiem. la începutul rîndului. 2 ochiuri pe faţă. 6 ochiuri. La începutul ultimelor două rînduri scădem cîte 2 ochiuri. Tricotăm 12 cm cu modelul I. Continuăm drept. Sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm de o parte. 40 ochiuri. Tricotăm 8 cm în „punct de jerseu”. le luăm pe o andrea de rezervă şi lucrăm cu cele 36 ochiuri următoare. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Aici şi de aici la cîte 1½ cm. la începutul rîndurilor pe dos. Încheiem. cu modelul aplecat spre dreapta. la începutul următorului rînd pe dos.

Tivul de 5 ochiuri în „punct de jerseu” de la margine se îndoaie şi se coase de interiorul feţelor cu puncte invizibile. pe urmă călcăm bucăţile tricotate. începînd fiecare pe cîte 8 ochiuri. Banta de garnitură se abureşte uşor de tot. Asamblăm. Fixăm fermoarul astfel. cele două margini înguste. în lăţime de un ochi. “Tricotaje de mînă”. Coasem cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarelor. încît să nu se vadă cînd este încheiat. atît de lungi cît fermoarul. a buzunarului o îndoim în afară. cu care acoperim benţile de bumbac ale acestuia. liberă.Marginea de sus. Cele două margini înguste ale benţii se cos împreună şi se aşează în răscroiala de la ceafă în aşa fel. dar numai pe cele împletite în „punct de jerseu”. Ed. 540 . Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. Însăilăm deschizătura buzunarului. răsfrîngem şi prindem de faţă. încît să acopere spatele cu 1 cm. 1959. coasem. Tricotăm 2 benţi.

Spatele: Începem cu 164 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 3 cm. se lucrează însă inversat. acasă sau la lucru. Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. lungimea la mijlocul spatelui 70 cm (circumferinţa pieptului 100 – 104 cm). tricotăm un 541 . II. firul este în faţa ochiului ridicat. În locul ultimului rînd pe dos. Aceste 4 rînduri se repetă. Mărimea: Lărgimea vestonului încheiat la nasturi circa 118 cm. Măsura: 30 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. deasupra ochiului ridicat tricotăm 1 ochi pe faţă. sau lînă subţire luată în două.Veston tricotat – Model nr. peste tot este foarte util şi plăcut de purtat. Furnituri: Circa 700 g lînă de grosime mijlocie. Rîndul 2: pe dos. andrele nr. 64 Pe stradă. deasupra ochiului pe faţă ridicăm 1 ochi. Model: I. 2½ şi 5 nasturi. Repetăm de la *. Restul se lucrează în „punct de ţesătură” (tissu): Rîndul 1: * 1 ochi pe faţă. „Punctul de ţesătură” în care este lucrat nu se întinde şi nu se deformează. ridicăm ochiul următor. Rîndul 4: pe dos. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1.

pe urmă continuăm cu modelul II. Continuăm cu modelul II. Creştem la ambele margini. la cîte 6 cm. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 46 cm. Lăsăm la o parte. la începutul rîndurilor următoare. Tricotăm 9 cm cu modelul II. La marginea interioară. Tricotăm 3 cm cu modelul I. la 73 cm de la marginea de jos. lăsăm la o 542 . Marginea dreaptă (cea exterioară) urmează. Vor fi 101 ochiuri. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. de 6 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. luăm pe faţa lucrului 22 ochiuri pe o andrea de rezervă. În locul ultimului rînd pe dos. la 12 cm de la tiv. celelalte la cîte 9 cm una de alta. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Rămîn 134 ochiuri. la cîte 3½ cm. Umărul: La 67 cm de la marginea de jos scădem. Aici. Lucrăm cu cele 39 ochiuri. lîngă gît. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Buzunarul de jos: Între timp. Vor fi 176 ochiuri. şi de 14 ori cîte 1 ochi. scădem mereu la cîte 2 rînduri. tricotăm 39 ochiuri şi trecem restul de 34 ochiuri pe altă andrea de rezervă. încheiem la mijloc 12 ochiuri. Încheiem. pe urmă începînd pe faţa lucrului cu un rînd de ochiuri pe faţă. Rămîn 39 ochiuri. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Răscroiala gîtului: Între timp. Prima la 6 cm de la adăugarea ochiurilor. Partea stîngă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. drept înainte. de 6 ori cîte 1 ochi. de 22 ori cîte 3 ochiuri şi de 18 ori cîte 2 ochiuri. măsuraţi vertical. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea stîngă 13 ochiuri. Cu alte andrele începem 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. creştem aici. Sfîrşind cu un rînd cu soţ. tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. şi începînd de aici la cîte 2 cm. la ambele margini. pînă la 20 cm. şi începînd de aici. Vor fi 95 ochiuri. Vor fi 146 ochiuri.rînd de ochiuri pe faţă. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară lucrăm drept înainte şi facem 5 butoniere.

Tricotăm un tiv la fel şi la partea stîngă a feţei. creştem aici şi începînd de aici la cîte 6 rînduri. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Ridicăm ochiurile de la partea dreaptă a feţei. Răscroiala mînecii: La 46 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. scădem la marginea interioară cîte un ochi pînă la sfîrşit. scădem la marginea exterioară. la ambele margini ale lucrului de 18 ori cîte 1 ochi. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. La începutul răscroielii gîtului. Încheiem. 543 . Repetăm de 3 ori de la *. Rămîn 20 ochiuri. la 51 cm de la marginea de jos. facem un mic colţ. o dată 10 ochiuri. Continuăm şi scădem de 26 ori cîte 1 ochi. Vor fi 128 ochiuri. Umărul: Cînd faţa are 67 cm de la marginea de jos. Mîneca stîngă: Se tricotează în sens opus. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. la fel ca la buzunarul de jos. pe urmă. pînă la mijlocul răscroielii gîtului din spate. Coasem nasturii.parte. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 3 ochiuri. la începutul rîndului următor. Însăilăm deschizăturile buzunarelor şi călcăm bucăţile tricotate. Coasem tivul de jos şi cel de la mîneci. Lăsăm la o parte. la marginea exterioară. pe urmă tricotăm cele 31 ochiuri ale căptuşelii în locul celor ale buzunarului. luăm începutul la rîndului 11 ochiuri pe o andrea de rezervă. Continuăm faţa şi tricotăm în locul buzunarului ochiurile căptuşelii (Atenţie la continuitatea modelului!). dar aici formăm 5 butoniere verticale. Mîneca dreaptă: Începem cu 92 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Se tricotează în sens opus şi fără butoniere. de 12 ori cîte 2 ochiuri. de 3 ori cîte 3 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul I. tricotăm 31 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Cele 4 mici tivuri ale buzunarelor se calcă separat. Cu alte andrele începem 35 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm cu modelul II. la cîte 2 rînduri. Răscroiala gîtului: În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Creştem la cîte 2½ cm. le asamblăm. Buzunarul de sus: Între timp. scădem la începutul următoarelor rînduri: o dată 9 ochiuri. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. Cu cele 31 ochiuri. iar restul ochiurilor le trecem pe altă andrea de rezervă. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 4 cm cu modelul I. sau altă măsură necesară antebraţului. Călcăm tivurile şi le prindem pe dinăuntrul vestonului cu puncte invizibile. Coasem cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. de 8 ori cîte 1 ochi. se îndoaie şi se cos. Încheiem. Festonăm butonierele prinzînd şi dublura. la începutul rîndurilor. Cînd mîneca are 47 cm de la tiv. de 2 ori cîte 3 ochiuri. pe urmă 2½ cm în „punct de jerseu”. corespunzătoare celor 5 butoniere ale feţei. măsuraţi vertical. de 4 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm.

544 .

65 Acest pulover sport se poate face din lînă galbenă. Spatele: Montăm 150 ochiuri din lînă galbenă. lungimea la mijlocul spatelui 59 cm. Continuăm drept cu modelul norvegian. cu firul mai plin. andrele nr. III. apoi din nou cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. pe andrele nr. pînă la înălţimea totală de 36 cm. Bordura de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. în „punct leneş”. La marginea de jos are o garnitură cu model norvegian. II. Restul în „punct de jerseu” şi modelul norvegian. Fondul se poate înlocui cu alb sau cu orice culoare deschisă. 545 . Model: I.Pulover bărbătesc cu model norvegian – Model nr. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. după schema dată. 50 g lînă portocalie. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. 2½ şi tricotăm drept 1½ cm. Furnituri: Circa 600 g lînă galbenă. 50 g lînă neagră. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III.

în „punct de semielastic”. avînd grijă ca tot timpul să avem 2 ochiuri în plus faţă de montajul spatelui. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Montăm 78 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. scădem la mijlocul feţei 40 ochiuri într-un singur rînd şi astfel am împărţit lucrul în două părţi. În total am crescut 40 ochiuri. cîte 56 ochiuri la fiecare parte. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri la fiecare umăr) şi au mai rămas 38 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. În total am scăzut 14 ochiuri şi au mai rămas 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. Avem 118 ochiuri cu care 546 . În continuare tricotăm 40 cm în înălţime în „punct de jerseu”.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. 2½ şi tricotăm o manşetă de 8 cm înălţime. începem să formăm linia umărului scăzînd o dată 2 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Avem 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. Răscroiala gîtului: Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. La înălţimea totală de 52 cm. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 3 ochiuri. însă inversat. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm lucrul cu partea următoare în acelaşi fel. Faţa: Montăm 152 ochiuri de lînă galbenă şi lucrăm la fel ca la spate. Umărul: La înălţimea totală de 56 cm. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.

de 12 ori cîte 2 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. la partea dreaptă a feţei. în „punct de semielastic” şi bordată cu negru. de 48 ori cîte 1 ochi. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. scăzînd la începutul următoarelor rînduri astfel: de 2 ori cîte 8 ochiuri. 1959. Deasupra modelului norvegian. coasem o clapă falsă tricotată din 30 ochiuri de lînă galbenă.începem să formăm ovalul mînecii. iar restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 2½ de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 4 cm înălţime. Ed. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe 4 andrele nr. Cornelia Both şi Martha Recht. de 4 ori cîte 4 ochiuri. 547 . scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Încheiem într-un singur rînd. Călcăm aburit toate părţile tricotate în „punct de jerseu” şi model norvegian şi încheiem la maşină. Tehnică.

manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Model: I. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. 2½. Repetăm de la *. 548 . 2½ şi tricotăm drept. în „punct de semielastic”. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. andrele nr. Bentiţa în „punct leneş”. închis în faţă cu 4 nasturi. În continuare tricotăm cu modelul III o bucată de 32 cm în înălţime. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2-lea. lungimea puloverului 65 cm. II. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. 66 Acest pulover bărbătesc. Restul cu modelul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) * 4 ochiuri pe faţă. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. III. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) acoperit. 10 cm în înălţime. cu un punct simplu şi discret. Furnituri: Circa 600 g lînă albă. 2 ochiuri pe dos. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. se poate tricota din lînă albă sau orice altă culoare deschisă. 4 nasturi. 1 ochi pe dos. Elasticul de jos. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2lea.Pulover sport bărbătesc – Model nr.

inversat. cu singura deosebire că în rîndul întîi vom creşte 8 ochiuri (la marginea interioară a lucrului) pe care le lucrăm în „punct leneş” fără a forma butoniere. 549 . La marginea interioară a feţei.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri. la înălţimea totală de 60 cm. de 2 ori cîte 3 ochiuri. În continuarea acestor 8 ochiuri lucrăm restul de 68 ochiuri cu modelul III. avînd în permaneţă 4 ochiuri în plus. începem să scădem astfel: o dată 6 ochiuri. iar pe andreaua a doua (de rezervă) vor rămîne 68 ochiuri. avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le tricotăm în „punct leneş” şi să formăm pe această linie 4 butoniere la distanţă de 5 cm între ele (prima butonieră o formăm la distanţă de 2 cm de la începutul acestei bentiţe în „punct leneş”). În continuare lucrăm drept. începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm. o dată 5 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Faţa: Montăm 144 ochiuri pe anrele nr. 2½ (deci cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi tricotăm pînă la răscroiala mînecii întocmai ca şi spatele. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. La înălţimea totală de 42 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: La această înălţime începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 110 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. la începutul rîndurilor pe această linie. Lucrăm mai întîi pe prima andrea cu 76 ochiuri astfel: la marginea interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. În total am scăzut 10 ochiuri. Partea dreaptă a feţei o executăm la fel. împărţim lucrul în 2 părţi: pe prima andrea (partea stîngă a feţei) vom lucra cu 76 ochiuri. În total am scăzut 84 ochiuri (cîte 42 ochiuri pe un umăr). o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Avem 66 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. o dată 8 ochiuri. Au mai rămas la mijlocul spatelui 26 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr de 6 ori cîte 7 ochiuri.

Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Avem 70 ochiuri cu care continuăm a tricota 40 cm înălţime cu modelul III. o manşetă de 8 cm înălţime. Gulerul: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm în „punct de semielastic” 10 cm în înălţime. de 10 ori cîte 3 ochiuri. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). 550 . capătul fentei pe dos şi nasturii. în „punct de semielastic”.Mîneca: Montăm 60 ochiuri şi tricotăm drept. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 18 ochiuri într-un singur rînd. dublînd tot al 6-lea ochi. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2 1/2cm. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. de 16 ori cîte 1 ochi. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Coasem de mînă gulerul. astfel: o dată îl lucrăm din spate. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. o dată din faţă. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Avem 102 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd tot la al 2-lea rînd.

introducem andreaua între ochiul 3 şi 4 şi ridicăm 1 ochi pe faţă.d. Furnituri: Circa 650 g lînă maron.a. 20 g lînă verde. Plastronul se lucrează în „punct leneş” toate rîndurile pe faţă. adică ochiul care în rîndul precedent a fost ridicat şi ochiul pe faţă. 2½. lucrăm ochiul 2 pe faţă. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. lungimea puloverului 65 cm. Restul cu următorul model: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) introducem andreaua între ochiul 1 şi 2 şi ridicăm 1 ochi pe faţă. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul III. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) lucrăm tot cîte 2 ochiuri împreună pe dos. 67 Acest pulover din lînă maron se lucrează într-un punct original şi foarte uşor de executat. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 96 cm.m. lucrăm ochiul 1 pe faţă.Pulover bărbătesc cu guler şal şi plastron – Model nr. introducem andreaua între ochiul 2 şi 3 şi ridicăm 1 ochi pe faţă. Manşetele şi elasticul de jos se tricotează în „punct de semielastic”. Se poate îmbrăca la sport şi la lucru. Model: I. lucrăm ochiul 3 pe faţă ş. andrele nr. II. 551 . III.

În total am scăzut 42 ochiuri (cîte 21 ochiuri pe fiecare umăr). 2½ şi tricotăm drept. în „punct de semielastic”. Mîneca: Montăm 50 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. Tricotăm partea a doua la fel. 3 cm în înălţime. scăzînd după indicaţiile date pentru spate. Umărul: În acest punct începem să formăm linia umărului. avînd grijă de a menţine permanent acest plus de 4 ochiuri. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. o dată îl lucrăm din spate. Prima parte o tricotăm drept la ambele margini pînă la înălţimea de 62 cm. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron. Faţa: Montăm 114 ochiuri (cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi executăm lucrătura întocmai ca şi la spate. Avem 120 ochiuri cu care vom tricota drept 33 cm în înălţime cu modelul III. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 96 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. Astfel am împărţit lucrul în două părţi. Încheiem într-un singur rînd cele 54 ochiuri rămase la mijlocul spatelui. o dată din faţă. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. 2½ şi tricotăm drept.Spatele: Montăm 110 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron. începem să formăm răscroiala plastronului încheind într-un singur rînd 58 ochiuri de la mijlocul feţei. dublînd tot al 5-lea ochi. în „punct de semielastic”. 3 cm în înălţime. Răscroiala plastronului: La înălţimea totală de 47 cm. inversat. În rîndul următor creştem 10 ochiuri adică tot al 11-lea ochi îl lucrăm dublat. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. de 2 ori cîte 5 ochiuri. pentru fiecare umăr: o dată 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 6 ochiuri. Avem 60 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 40 552 . Răscroiala mînecii: Cînd lucrul măsoară o înălţime totală de 41 cm.

Răsfrîngem plastronul pentru a forma un mic guler şal. Ed.cm în înălţime cu modelul III. în „punct leneş”. Petrecem plastronul parte peste parte şi îl coasem cap în cap cu marginile răscroielii. Tehnică. iar ultimele 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. de 6 ori cîte 4 ochiuri. de 10 ori cîte 3 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Plastronul: Montăm 58 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. 2½ şi tricotăm drept. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2½ cm. Călcăm aburit foarte uşor pe dosul lucrului şi încheiem prin cusături de mînă. o bucată de 60 cm înălţime. de 16 ori cîte 1 ochi. Cornelia Both şi Martha Recht. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). 553 . 1959. încheind toate ochiurile într-un singur rînd. Avem 92 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii.

2 ochiuri împreună pe dos. lungimea puloverului 59 cm. Furnituri: Circa 600 g lînă maron. Rîndul 9: repetăm de la rîndul 1. * repetăm de la *. 1 ochi pe dos. 6 (pe dosul lucrului): acoperit. 20 g lînă verde. Rîndul 7: * 15 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Restul cu modelul următor: Rîndul 1. Rîndul 2. cît şi la sporturile de iarnă. Rîndul 8: acoperit. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 100 cm. Elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. * repetăm de la *. 554 . Se poatre îmbrăca atît la lucru. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. trasate vertical. 20 g lînă galbenă. 1 jeteu. 4.Pulover bărbătesc cu garnitură din fire colorate – Model nr. Model: I. andrele nr. 68 Pulover maron cu garnitură din fire de lînă verde şi galbenă. 3. 5 (pe faţa lucrului): * 15 ochiuri pe faţă. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. II.

Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). În total am scăzut 14 ochiuri. începem să formăm linia umărului scăzînd: o dată 2 ochiuri. Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm.Spatele: Montăm 148 ochiuri şi tricotăm drept 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. În acest punct scădem 14 ochiuri într-un singur rînd la mijlocul feţei. În continuare tricotăm 40 cm în înălţime cu modelul II. pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. de 12 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. Rămîn 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. Rămîn 36 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem acum într-un singur rînd. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri pe un umăr). scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. în „punct de semielastic”. Umărul: Aici începem să formăm linia umărului scăzînd. Am împărţit astfel lucrul în două părţi (a 56 ochiuri). Faţa: Montăm 152 ochiuri şi tricotăm la fel ca pentru la spate (avînd tot timpul 4 ochiuri în plus faţă de partea din spate) pînă la răscroiala gîtului. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. La înălţimea totală de 56 cm. În total am crescut 40 ochiuri. Continuăm cu modelul II drept pînă la înălţimea totală de 36 cm. însă inversat. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. 555 . de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. de 48 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Montăm 78 ochiuri pe andrele nr. 2½ şi lucrăm o manşetă de 8 cm înălţime. la începutul rîndurilor următoare. pe care o vom începe la 52 cm înălţime totală. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. Avem 118 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor rumătoare: de 2 ori cîte 8 ochiuri. Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare. de 2 ori cîte 3 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.

Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos. 1959. şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Călcăm din nou şi încheiem la maşină. 556 . Pe linia răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. Ed. “Tricotaje de mînă”.După ce am călcat aburit părţile tricotate cu modelul II. Tehnică. trasăm prin jeteuri cîte 1 şiret răsucit din 4 fire lînă galbenă şi 4 fire de lînă verde. Cornelia Both şi Martha Recht.

Furnituri: Circa 800 g lînă. cît şi altor cerinţe. andrele nr. Model: 557 . Mărimea: Lărgimea peste piept circa 106 cm. 5 andrele de ciorapi.Pulover sport bărbătesc călduros – Model nr. 2 1/2 şi 3. tricotat din lînă albă cu firul potrivit de gros. corespunde atît sporturilor de iarnă. 69 Acest pulover simplu şi călduros.

Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. pe această linie. Astfel am împărţit lucrul pe două andrele. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. Manşetele. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea de 22 cm de la începutul răscroielii mînecilor. cîte 50 ochiuri pe fiecare andrea. Continuăm cu 50 ochiuri pe prima andrea. pînă la înălţimea totală de 39 cm. începem răscroiala gîtului. o dată din spate. 2½ şi tricotăm 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoatre scădem la fiecare margine a lucrului: 3. Avem 32 ochiuri. de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm la fel lucrul cu cele 50 ochiuri de pe andreaua următoare. În ultimul rînd creştem 20 ochiuri. II. adică tot al 7-lea ochi îl lucrăm dublat: o dată din faţă. Avem 130 ochiuri. 2. scăzînd la începutul fiecărui rînd. Avem 150 ochiuri. În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). La înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. 2 ochiuri şi apoi de 3 ori cîte 1 ochi.I. Lucrăm în continuare drept cu andrele nr. elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. de 6 ori cîte 3 ochiuri. pe linia răscroielii gîtului. 3 şi modelul din schemă. Restul vom tricota cu modelul din schemă. scăzînd la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. 558 .

crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 13 ori). în continuare. de 10 ori cîte 1 ochi. Încheiem întrun singur rînd luînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. După dorinţă. 3 şi modelul II. Călcăm aburit şi încheiem prin cusătură de mînă. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare. de 50 ori cîte 1 ochi. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. scăzînd 26 ochiuri la mijlocul feţei. 120 ochiuri şi tricotăm 16 cm în „punct de semielastic”. Rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. la începutul rîndurilor următoare. 2½ şi tricotăm drept 7 cm în „punct de semielastic”. În ultimul rînd creştem 10 ochiuri (tot la al 6-lea ochi îl lucrăm dublat). La înălţimea totală de 46 cm. creştem la fiecare margine a lucrului. pe 5 andrele groase de ciorapi. iar la înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii. astfel încît să obţinem 118 ochiuri în total. la începutul rîndurilor. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. scăzînd pe linia răscroielii gîtului. 559 . De jur împrejurul răscroielii gîtului ridicăm. cu singura deosebire că la 18 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii. scăzînd de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm 38 cm cu andrele nr.Faţa: Tricotăm la fel ca la spate. Avem 98 ochiuri. însă inversat. începem răscroiala gîtului. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoarelor două rînduri cîte 9 ochiuri şi. îndoim gulerul înăuntru sau în afară. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. de 7 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Lucrăm fiecare parte separat. formăm linia umărului.

II. 560 . *8 ochiuri pe faţă. Repetăm o dată de la *. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 70 Aplicînd într-o altă variantă modelul cunoscut sub denumirea de „şarpe” sau „torsadă”. Totul se lucrează în „punct de jerseu”. lungimea vestei 63 cm. ochiuri pe dos.Vestă bărbătească cu garnitură – Model nr. Model: I. Rîndul 5: repetăm de la rîndul 1. în „punct de elastic” şi în „punct leneş”. Rîndul 2: acoperit. andrele nr. următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) le ridicăm pe o andrea şi le lăsăm în spatele lucrului. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. * 2 ochiuri ridicate nelucrate şi lăsate în faţa lucrului pe o andrea de rezervă. lucrăm pe faţă ochiurile următoare (3 şi 4). Rîndul 4: acoperit. Repetăm o dată de la *. Mijlocul feţei se lucrează cu modelul următor: Pentru executarea acestui model sînt necesare 22 ochiuri. apoi tot pe faţă cele 2 ochiuri de pe andreaua de rezervă. se poate obţine o vestă frumoasă şi practică. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 98 cm. Furnituri: Circa 300 g lînă. 2 şi 2½. Lucrăm pe faţă următoarele 2 ochiuri (7 şi şi apoi lucrăm pe faţă ochiurile (5 şi 6) lăsate pe andreaua de rezervă.

avînd grijă ca la mijlocul feţei să introducem în lucru modelul II. urmează 22 ochiuri cu modelul II şi în continuare 54 ochiuri în „punct de jerseu”. în „punct de jerseu” şi modelul II. 561 . scădem la fiecare margine astfel: 4. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. Continuăm pe andrele nr. iar restul de 100 ochiuri de la mijlocul rîndului le vom lucra în „punct de jerseu”. 5 cm în înălţime. 2. o bucată de 23 cm în înălţime. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Avem 120 ochiuri cu care continuăm lucrul drept. avînd grijă ca primele 10 şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea le vom lucra în „punct leneş”. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. iar următoarele 2 ochiuri în „punct de jerseu” le lucrăm împreună pe faţă. astfel: lucrăm 54 ochiuri în „punct de jerseu”. Avem 120 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 25 cm. În total creştem 16 ochiuri. crescînd la fiecare margine. Începînd din rîndul al 11-lea. 2½ în „punct de jerseu”. Avem 120 ochiuri pe care le împărţim pe 2 andrele. 3. Rămîn la mijlocul spatelui 40 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. În total creştem 16 ochiuri. 1 ochiuri. Avem 146 ochiuri. În total am scăzut 26 ochiuri. pe această linie. În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea (total 46 ochiuri) le vom lucra în „punct leneş”. 1 ochiuri la începutul rîndurilor. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). Continuăm lucrul pe prima andrea tricotînd 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” şi jumătate din modelul II (11 ochiuri). Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. în total 80 ochiuri scăzute pe ambii umeri. Începînd din rîndulal 11-lea scădem la fiecare margine a lucrului astfel: 4. 3. 2.Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul I. cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). în „punct de jerseu”. În total am scăzut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine). 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. la marginea exterioară a lucrului tricotăm mereu 10 ochiuri în „punct leneş”. iar restul spatelui (100 ochiuri). avînd grijă ca primele şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. în „punct de jerseu”. Continuăm lucrul pe andrele nr. de 20 ori cîte 4 ochiuri. scăzînd astfel 1 ochi. în punct de jerseu”. cîte 60 ochiuri pe o andrea. avînd la mijloc 22 ochiuri cu modelul II. 3. Avem 146 ochiuri. scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm 11 ochiuri cu modelul II. la începutul rîndurilor. 2½ o bucată de 23 cm înălţime.

pe această linie. “Tricotaje de mînă”. la începutul rîndului. Tehnică. cap în cap cu răscroiala gîtului. încheiem la maşină. însă inversat. iar bentiţa din jurul gîtului o coasem invizibil cu mîna.Începem a forma linia umărului. Călcăm aburit. Bentiţa de la gît: Montăm pe o andrea de ciorapi 1 ochi şi tricotăm în „punct leneş”. scăzînd de 10 ori cîte 4 ochiuri. 1959. Cornelia Both şi Martha Recht. Continuăm la el lucrul pe andreaua următoare. o bucată de lungimea corespunzătoare răscroielii gîtului şi încheiem scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd (pe aceeaşi parte pe care iniţial am crescut) pînă cînd terminăm ochiurile. în „punct leneş”. Ed. Tricotăm cu aceste 10 ochiuri. crescînd cîte 1 ochi numai întro parte pînă cînd avem 10 ochiuri. 562 .

Furnituri: Circa 500 g lînă de grosime mijlocie. * următorul ochi se tricotează pe faţă de 2 ori. Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”.Vestă cu mîneci. 2½. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Începem cu 127 ochiuri pe andrele nr. şi 4 nasturi. Ochiul tricotat de 2 ori se socoteşte drept 1 ochi la numărătoare. Aceste 2 rînduri se repetă. atît pe faţa. Urmează 6 ochiuri pe faţă. Mărimea: Lungimea vestei încheiată la nasturi circa 106 cm. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. cu un model în dungi şi buzunare tăiate. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). următoarele 2 ochiuri se tricotează împreună pe dos. II. o dată luîndu-l din faţă. Repetăm de la *. Rîndul 2: 6 ochiuri pe dos. 71 Această vestă este frumoasă şi practică. Continuăm cu andrele nr. Model: I. 3 cu modelul II (ochiul 563 . Tricotăm 3 cm cu modelul I. o dată din spatele andrelei. 2½ şi 3. sau subţire luată în două. Andrele nr. încheiată la două rînduri de nasturi – Model nr. cît şi pe dosul lucrului.

tricotăm 21 ochiuri. Tricotăm 6 ochiuri de la începutul rîndului. 2½. la cîte 6 cm. Cînd răscroiala mînecii ete de 11 cm. tricotăm la începutul rîndului 14 ochiuri. pînă la 19 cm. După ochiul care începe rîndul. pe faţa lucrului. scădem la cîte 2 rînduri. creştem aici. luăm 34 ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm restul de 42 ochiuri. 564 . Partea stîngă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. Pe alte andrele începem 36 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. la începutul rîndurilor. măsuraţi vertical. A doua pereche de butoniere vine la 11 cm deasupra primei perechi. Vor fi 137 ochiuri. La 4 cm de la tiv formăm prima pereche de butoniere. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. din 5 ochiuri facem o butonieră. în aceeaşi împărţire cu ochiurile buzunarului de pe andreaua de rezervă. şi lăsăm de o parte. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarului lăsate pe andreaua de rezervă. la gît. Creştem la ambele margini ale lucrului. încheiem la mijlocul rîndului 11 ochiuri. din 5 ochiuri facem a doua butonieră. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. tricotăm cu modelul II. Tricotăm 3 cm cu modelul I. de 5 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri. La marginea interioară. Buzunarul: La 10 cm de la tiv. cu modelul II. Lăsăm lucrul de o parte. pînă se termină toate ochiurile. Umărul: Cînd spatele are 59 cm de la marginea de jos. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. drept înainte. de 5 ori cîte 1 ochi. Rămîn 105 ochiuri. 3. tricotăm ochiurile căptuşelii. Vor fi 115 ochiuri. şi începînd de aici la ambele margini. Tricotăm 9 cm. Continuăm cu andrele nr. cît şi pe dosul lucrului. atît pe faţa. Sfîrşim cu un rînd fără soţ. Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. Tricotăm la ambele margini. la 63 cm măsuraţi de la marginea de jos. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. la cîte 2 cm.începător şi cel care sfîrşeşte rîndul nu intră în model).

Vor fi 111 ochiuri. tricotăm şi aici 2 cm de tiv. de 6 ori cîte 2 ochiuri. aici. de 25 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 6 rînduri. la 20 cm măsuraţi de la marginea de jos. Încheiem. de 34 ori cîte 1 ochi. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Împreunăm cele două şuviţe cu o cusătură la mijlocul spatelui şi le coasem pe dinăuntru. Partea dreaptă a feţei: Se lucrează invers şi fără butoniere. la cîte 2½ cm. Tricotăm 2 cm cu modelul I. Tricotăm în „punct de elastic” un tiv la fel ca la spatele şi la faţa vestei. la cîte 2 rînduri. Umărul: La 59 măsuraţi de jos scădem la marginea exterioară. Îndoim tivurile de jos şi le coasem pe dinăuntru. Ridicăm şi la partea stîngă a feţei ochiurile în acelaşi fel. Mîneca dreaptă: Începem 75 ochiuri pe andrele nr. măsuraţi vertical. La marginea interioară a feţei drepte ridicăm ochiurile pe andrele nr. o dată 7 ochiuri. 2½ şi anume: de la tivul îndoit pînă la mijlocul răscroielii gîtului circa 180 ochiuri. o dată 3 ochiuri. 2½. şi începînd de aici la cîte 1½ cm.Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară are 19 cm de la marginea de jos. scădem aici. Rămîn 21 ochiuri. scădem la marginea exterioară. Încheiem. la începutul rîndurilor. Creştem la ambele laturi ale mînecii. de 7 ori cîte 1 ochi. La marginea de jos a răscroielii gîtului facem un mic colţ în tiv. Cînd mîneca are 48 cm de la marginea de jos. la cîte 2 rînduri. 565 . Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. pe urmă. scădem în rîndurile următoare. la începutul rîndului următor 8 ochiuri. coasem nasturii. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. Tricotăm un tiv la fel şi la buzunare. şi începînd de aici mereu la cîte 4 rînduri. Continuăm cu modelul II cu andrele nr. Festonăm butonierele. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. de 14 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la cîte 6 cm de 3 ori cîte 1 ochi. de 18 ori cîte 1 ochi. de 10 ori cîte cîte 2 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Între timp creştem la marginea dreaptă (cea exterioară). creştem. 3. Fixăm cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor.

1959. Cornelia Bith şi Martha Recht. Ed.“Tricotaje de mînă”. 566 . Tehnică.

* 1 ochi pe faţă. Mărimea: Lărgimea peste piept 100 cm. 567 . Rîndul 13 şi 15: 9 ochiuri pe dos. 2 şi 2½. Repetăm de la *. această vestă se lucrează din lînă maron. 7 ochiuri pe dos. Furnituri: Circa 300 g lînă de grosime mijlocie. 3 nasturi. Rîndul 2 şi toate rîndurile pe dosul lucrului: se lucrează acoperit. Centura din talie se lucrează în „punct de elastic”. Model: I.Vestă bărbătească petrecută – Model nr. II. lungimea vestei 62 cm. Rîndul 5 şi 7: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 9 şi 11: la fel ca rîndul 1 şi 3. 9 ochiuri pe dos. Rîndul 3: ca rîndul 1. * 3 ochiuri pe faţă. În faţă are două părţi încrucişate una peste alta. * 3 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. 9 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. 72 Practică şi elegantă. cu următorul model: Rîndul 1 (pe faţa lucrului): 4 ochiuri pe dos * 1 ochi pe faţă. Rîndul 17 şi 19: 8 ochiuri pe dos. andrele nr. III. Benţile de la răscroiala mînecilor şi banta care bordează feţele se lucrează în „punct leneş”. 7 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. Spatele şi faţa se lucrează la fel.

Total creştem 16 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. 568 . cîte 53 ochiuri pe o andrea. Avem 146 ochiuri. vom scădea cîte 1 ochi la 0. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). Continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd la marginea interioară a lucrului. 2½ o bucată de 24 cm înălţime. începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm pe linia subraţului. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. pe diagonala A – B. Avem 106 ochiuri cu care continuăm drept încă 22 cm în înălţime. cu modelul III.65 m (începînd din punctul A). Repetăm de la rîndul 1. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. o bantă de 10 cm înălţime. Împărţim apoi ochiurile pe două andrele. 2 şi tricotăm în „punct de elastic”. Partea dreaptă a feţei: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. La marginea interioară a feţei. Continuăm pe andrele nr. însă inversat. o bantă de 10 cm înălţime. Pe această linie (a subraţului) vom creşte mereu cîte 1 ochi la 3 cm. iar în rîndurile următoare scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Umărul: Începem să scădem linia umărului astfel: de 6 ori cîte 6 ochiuri şi încheiem. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. Am scăzut în total 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). 2½ cu modelul III şi tricotăm 8 cm în înălţime. Continuăm cu andrele nr. Răscroiala mînecii: Începem să scădem astfel: în rîndul 1 scădem cîte 12 ochiuri la fiecare margine. 2 şi lucrăm în „punct de elastic”.Rîndul 21 şi 23: se lucrează la fel ca rîndul 13 şi 15.

Le încheiem şi le coasem de mînă. cap în cap cu marginea răscroielii. În total scădem 20 ochiuri. în lungimea pe care o măsoară vesta de jur-îmrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. 569 . Călcăm aburit şi încheiem la maşină.Răscroiala mînecii: La înălţimea de 24 cm de la terminarea elasticului. în „punct lenş”. Partea dreaptă a feţei se va prinde de elasticul din talie pe dedesubt cu o cheotoare.65 cm). Umărul: Formăm linia umărului scăzînd cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe dosul lucrului. Benţile de la răscroiala mînecii: Montăm 10 ochiuri pe andrele de ciorapi şi lucrăm în „punct leneş” două beţi de lungimea răscroielii mînecilor. la marginea exterioară. Partea stîngă a feţei o executăm la fel. formăm 3 butoniere la distanţă de 3 cm între ele. inversat. Banta din faţă: O lucrăm tot pe 10 ochiuri. începem să scădem răscroiala mînecii astfel: în rîndul întîi scădem 12 ochiuri. apoi de două ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Coasem banta prin cusături de mînă de jur-împrejurul acestei linii. cu singura deosebire că începînd din al doilea rînd al elasticului şi pînă în punctul A. cap în cap cu bordura vestei. Continuăm apoi drept pe această linie încă 24 cm (pe diagonala A – B continuăm a scădea mereu cîte 1 ochi la 0.

Mărimea: Lungimea jachetei 44 cm. 73 Această jachetă încheiată la două rînduri de nasturi. Restul jachetei îl tricotăm cu modelul următor: executarea acetui model cunoscut sub denumirea de „fluturaş” necesită un număr de ochiuri divizibil cu 5. Repetăm de la *. cît şi pentru băieţi. Rîndul 3. 6 nasturi. 6. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. mutînd fluturaşii cu 5 ochiuri spre stînga. 5. După aceea. 4. 7. andrele nr. 10: * 5 ochiuri pe faţă. 9. 8. cu marginile bordate de o garnitură maron. II. 570 . 30 g lînă maron. îi dă un aer vesel şi copilăresc.Jachetă pentru băiat de 7 ani – Model nr. lucrăm acest al 8-lea ochi pe faţă. Punctul întrebuinţat aici şi cunoscut de noi sub denumirea de „fluturaş”. Model: I. 2½. Clapele buzunarelor şi banta care bordează marginile jachetei se tricotează în „punct leneş”. Rîndul 1 (pe dosul lucrului): toate ochiurile pe dos. se potriveşte atît pentru fetiţe. * apoi ochiul al 8-lea îl ridicăm pe dedesubtul celor 5 fire trasate şi îl aducem prin faţa lor strîngîndu-le în mănunchi. 11: se lucrează toate ochiurile pe dos. Repertăm de la *. 5 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţă. Rîndul 2. 9 ochiuri pe faţă *. lucrată din lînă galbenă. chiar şi cele care înd rîndul precedent au fost ridicate. Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. Rîndul 12: 7 ochiuri pe faţă. Furnituri: Circa 400 g lînă galbenă.

Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 94 ochiuri cu care lucrăm drept. în continuarea primelor 30 ochiuri lucrate adăugăm una din andrelele de rezervă cu 20 ochiuri lucrate anterior (bucata pentru căptuşeala buzunarelor) şi le lucrăm şi pe acestea în continuarea primelor 30 ochiuri. în „punct leneş” 3 cm în înălţime.Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. În total vom forma 3 perechi de butoniere la înălţime de 11 cm între ele (vertical). vom monta pe andrea alte 2 ochiuri (4 ochiuri pentru ambele butoniere) şi continuăm lucrul. ridicăm următoarele 20 ochiuri pe o andrea de rezervă şi le lăsăm în faţa lucrului. în „punct de jerseu”. apoi lucrăm ultimele 18 ochiuri de pe andrea. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”. În rîndul următor (de întors) în locul celor 2 ochiuri scăzute pentru fiecare butonieră. Acestea vor forma căptuşeala buzunarelor. iar cele 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. Pe altă andrea lucrăm altă bucată de 5 cm înălţime. Cînd lucrul are 8 cm înălţime totală. Umărul: La înălţimea totală de 42 cm începem să formăm linia umărului. o bucată de 5 cm înălţime. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Pe o andrea de rezervă montăm 20 ochiuri din lînă galbenă şi lucrăm. Lăsăm ochiurile pe andrea fără a le încheia. în total 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). Spatele: Montăm 120 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept. 571 . Continuăm lucrul drept pînă la înălţimea de 8 cm. În continuare tricotăm drept 23 cm în înălţime cu lînă galbenă şi modelul II. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II încă 1 cm înălţime şi formăm 2 butoniere în acelaşi rînd astfel: tricotăm 2 ochiuri. scăzînd pentru fiecare umăr de 5 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. următoarele 2 ochiuri le scădem formînd prima butonieră. vom forma buzunarul astfel: lucrăm primele 30 ochiuri (pe faţa lucrului). tricotăm în continuare 10 ochiuri şi formăm a 2-a butonieră din 2 ochiuri.

Executăm la fel partea stîngă a feţei. Ed. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. 1959. Clapa buzunarului: Lucrăm drept 2 cm în înălţime. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri. cu lînă maron. Restul de 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Pe 8 ochiuri din lînă maron tricotăm în „punct leneş” o bentiţă de circa 90 cm. Mîneca: Montăm 64 ochiuri cu lînă maron şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. de 42 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii. inversat şi fără butoniere. cele 20 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă.Continuăm drept cu modelul II. (concomitent cu începutul răscroielii mînecii) cîte 1 ochi la 3 rînduri (de 25 ori). În total am scăzut 13 ochiuri şi au mai rămas 55 ochiuri cu care vom tricota drept pe această linie. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. o dată 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 572 . În total am scăzut 82 ochiuri (cîte 41 ochiuri la fiecare margine). formînd clapa buzunarului. Cornelia Both şi Martha Recht. Călcăm aburit. coasem căptuşeala buzunarelor şi clapele şi încheiem la maşină. “Tricotaje de mînă”. iar la marginea interioară a feţei vom scădea. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II şi tricotăm 26 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Coasem 6 nasturi. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. pe care o coasem de mînă împrejurul feţelor şi gîtului. Tehnică. pînă la înălţimea de 42 cm. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. o dată 7 ochiuri. în „punct leneş”. Umărul: Începem să formăm linia umărului.

tricotăm 2 ochiuri pe dos. urmează 2 ochiuri pe faţă. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 82 cm. andrele nr. 573 . Benţile pentru nasturi şi butoniere. uni. Rîndul 3 (deschis): 1 ochi pe faţă.Cardigan pentru băiat – Model nr. Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de elastic”. Repetăm de la *. 74 Acest cardigan frumos şi practic se tricotează într-un model pepit. Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare închisă şi circa 150 g lînă de culoare deschisă. luîndu-l din spatele andrelei. 2½ şi 5 nasturi. II. Model: I. cu benţi late. deasupra celor 2 ochiuri pe faţă din rîndul precedent. III. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul întîi. Repetăm de la *. Restul se lucrează astfel: Rîndul 1 (închis): * 2 ochiuri pe faţă. ridicăm 1 ochi. Repetăm de la *. precum şi marginea buzunarului se lucrează în „punct de jerseu”. lungimea la mijlocul spatelui. 40 cm (pentru copii de 9 – 10 ani). fără bantă. Rîndul 2 (închis): * ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe faţă. firul este în dosul andrelei.

pînă se termină toate ochiurile. vertical. Continuăm drept înainte. la ambele margini. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. 10 cm. Tricotăm 5 cm cu modelul I. cîte 4 ochiuri. şi de aici la fiecare 1 cm. Această margine continuă drept înainte. Vor fi 104 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 12 ori cîte 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. încheiem la mijlocul rîndului 8 ochiuri. măsuraţi vertical. Spatele: Începem cu 122 ochiuri în culoarea închisă. Aici. Rămîn 98 ochiuri. Faţa: Începem cu 60 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Aceste 4 rînduri se repetă. la 41 cm măsuraţi de la marginea de jos. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu acesta. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. creştem aici. şi de aici la cîte 2 cm. 574 . Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea exterioară 7 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. de 6 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 5 cm cu modelul I. de 3 ori cîte 1 ochi.Rîndul 4 (dechis): ca rîndul 2. scădem la marginea exterioară. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu el. Răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 40 cm măsuraţi de la marginea de jos. cu lînă de culoare închisă. Umărul: Între timp. la cîte 2 rînduri.

Continuăm cu lînă de culoare închisă. atît. Repetăm încă de 5 ori de la * pe urmă tricotăm drept înainte. le montăm. Tricotăm 6 cm cu modelul I. ca banta să ajungă. Umărul: Cînd lucrul are 41 cm de la marginea de jos. Celelalte perechi de butoniere. din următorul rînd pe faţă tricotăm 10 ochiuri. din 6 ochiuri facem o butonieră. scăzînd cîte 4 ochiuri. Buzunarul: Începem cu 28 ochiuri cu modelul III şi tricotăm 7 cm. Tricotăm 5 ochiuri de la margine. cu lînă de culoare închisă. ci îl ridicăm. vin la distanţă de 5½ cm una de alta. cu lînă de culoare închisă. Îndoim banta şi prindem în ea cele două feţe şi răscroiala gîtului. întoarcem şi tricotăm pe faţă aceleaşi 10 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. pe urmă mai tricotăm 3 cm. În următorul rînd pe dos tricotăm 10 ochiuri. întoarcem. În următorul rînd pe faţă tricotăm 15 ochiuri. * tricotăm 8 rînduri drept înainte. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. în acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. de 15 ori cîte 1 ochi. Vor fi 92 ochiuri. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem o butonieră. sfîrşim rîndul. Călcăm părţile tricotate. La 3 cm de la marginea de jos formăm prima pereche de butoniere. ridicăm 1 ochi. Continuăm această margine drept înainte. începem şi răscroiala gîtului: scădem la marginea interioară. Buzunarul îl tivim în lăţime de 2 ochiuri şi îl coasem de faţa stîngă. de 34 ori cîte 1 ochi. formăm umărul. tricotăm 4 ochiuri. cu modelul II. după montarea cardiganului. de 24 ori cîte 1 ochi. Ochiul al 16-lea (cel din mijloc) nu-l tricotăm pe faţa lucrului.Răscroiala gîtului: Între timp. Cînd mîneca este de 34 cm măsuraţi de la marginea de jos. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 6 ochiuri. pentru a obţine la spate rptunjirea benţii). Cînd banta este atît de lungă încît ajunge de la marginea de jos a feţii pînă la umăr. restul rămîne pe andreaua stîngă. tricotăm tot aceste 10 ochiuri pe dos. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem a doua butonieră apoi tricotăm 5 ochiuri. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 16 ochiuri. ridicăm 1 ochi. Banta: Începem 31 ochiuri şi tricotăm în „punct de jerseu”. De-a lungul acestor ochiuri ridicate vom îndoi banta. şi de aici la cîte 3 rînduri. Încheiem. în total 5. Încheiem. luîndu-l din spatele andrelei. la colţul de jos al celeilalte feţe. În următorul rînd pe dos lucrăm cu toate ochiurile (am tricotat cîte 2 rînduri prescurtate. 575 . pe urmă continuăm cu modelul III şi creştem mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al optulea.

1959. 576 .“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. Tehnică.

Restul se tricotează în „punct de jerseu”. de 6 ori cîte 1 ochi. lungimea la mijlocul spatelui. 20 – 30 g lînă albastru deschis. 32 ochiuri = 10 cm cu modelul II. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului). Gulerul şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. Mărimea: Lărgimea hăinuţei circa 82 cm. În locul ultimul rînd pe dos. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul III. 2. 2 şi 2½. 45 cm (pentru copii de 5 – 6 ani). III. bordo şi galbenă. în „punct de jerseu”. andrele nr. 75 Hăinuţa dreaptă şi largă este potrivită atît pentru băieţi. la cîte 4 cm. cît şi pentru fetiţe. 2½. Furnituri: Circa 400 g lînă brună. Vor fi 128 ochiuri. Model: I. un fermoar care se poate deschide complet. tot în „punct de jerseu”. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. II. Faţa este tricotată întrun model suedez şi se închide cu un fermoar care se poate deschide complet. Creştem la ambele margini. fără guler. Continuăm cu andrele nr.Hăinuţă închisă cu fermoar – Model nr. Tricotăm 3 cm în culoare brună. Feţele se lucrează într-un model suedez după schema dată. 577 .

Răscroiala gîtului: Între timp. de 6 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Tricotăm drept înainte. măsuraţi vertical. Vor fi 69 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. Rămîn 53 ochiuri. şi de aici la cîte 2 cm. şi de aici la cîte 2 cm. pînă se termină toate ochiurile. Vor fi 110 ochiuri. creştem la marginea exterioară. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 10 ori cîte 5 ochiuri. la ambele margini ale lucrului. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm măsuraţi vertical. la cea exterioară creştem la cîte 4 cm. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. pînă se termină toate ochiurile. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. la cîte 2 rînduri. scădem la cîte 2 rînduri. lîngă gît. 6 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. Faţa: Începem cu 63 ochiuri pe andrele nr. Aici. Umărul: Cînd faţa are 43 cm de la tiv. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Tricotăm cu modelul III. de 2 ori cîte 5 ochiuri şi 6 ochiuri. scădem la marginea exterioară. 578 . pe urmă mai scădem la cîte 2 rînduri de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară. Umărul: Cînd spatele are 43 cm de la tiv. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 5 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Urmăm această margine drept înainte. o dată 6 ochiuri. în rîndul următor. cîte 6 ochiuri. 2 cu lînă brună. Tricotăm la marginea interioară drept înainte.Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm de la marginea de jos. de 3 ori cîte 1 ochi. creştem aici. Răscroiala mînecii: După ce am tricotat 28 cm de la tiv. scădem la marginea exterioară. la 45 cm de la tiv. Rămîn 104 ochiuri. scădem la cîte 2 rînduri. Rînduirea dungilor cu modelul suedez este arătată de numerotarea schemei. În locul ultimului rînd pe dos. cînd marginea interioară este de 44 cm de la marginea de jos. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. pe urmă continuăm cu modelul suedez.

pe andrele nr. Vor fi 92 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri. în „punct de jerseu”. în culoare brună. atît de lungi cît marginea interioară a feţelor. Continuăm cu andrele nr.Cealaltă parte a feţei: Se tricotează în sens opus. la ambele margini ale lucrului. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. cu modelul III. de 15 ori cîte 1 ochi. de 34 ori cîte 1 ochi. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe andrele nr. începînd pe 5 ochiuri. Cu aceste benţi acoperim panglica de bumbac a fermoarului. 2. Cînd mîneca are 30 cm de la marginea de jos. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. cu lînă brună. Tricotăm 6 cm cu modelul I. 2 benţi în culoare brună. Creştem la cîte 1½ cm. 2 şi tricotăm 8 cm cu modelul I. 2½. Călcăm puternic părţile tricotate şi le asamblăm. Încheiem. şi pe dos cele tricotate pe dos. scădem la începutul rîndurilor următoare. Tricotăm. Rămîn 16 ochiuri. 579 . Îndoim feţele în lăţime de 2 cm şi coasem fermoarul.

“Tricotaje de mînă”. 1959. Tehnică. 580 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.

Vom avea grijă ca întotdeauna în rîndurile de întors ochiul care în rîndul anterior a fost lucrat pe faţă. Măsura: 38 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Furnituri: Circa 300 g lînă gri. Model: I. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. 1 ochi pe faţă. să fie lucrat pe dos şi anume la mijlocul celor 3 ochiuri lucrate pe dos. 1 ochi pe faţă *. 1 ochi pe faţă.Pulover pentru băiat de 8 ani Acest original pulover pentru băiat de 8 – 9 ani este foarte uşor de executat. Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos. Mărimea: Pentru băiat de 8 – 9 ani. Necesită mai multe ochiuri decît alte modele. Linia întrebuinţată poate fi gri sau bleumarin. cu următorul model: Rîndul 1: * 3 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. 581 . Platca din faţă se lucrează în „punct de jerseu”. Repetăm de la *. Restul. Modelul este identic pe ambele părţi ale lucrului. andrele nr. II. * 3 ochiuri pe dos. 2½.

Am scăzut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 100 ochiuri cu care tricotăm în continuare pînă la înălţimea totală de 42 cm. cu care tricotăm mai departe 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) şi apoi continuăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Mîneca: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. Umărul: De aici începem să formăm linia umărului. cresscînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. Am format astfel tivul răscroielii gîtului pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. de 3 ori cîte 8 ochiuri şi o dată 10 ochiuri. cînd începem să formăm linia umărului. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. astfel: pe prima andrea luăm 70 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. Continuăm lucrul pe prima andrea cu 70 ochiuri în „punct de jerseu” astfel: pe linia răscroielii mînecii tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 42 cm. cu modelul II. 582 . scădem cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă cîte 1 ochi la sfîrşitul rîndurilor pe dos. În total am scăzut 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la un umăr) şi au mai rămas 32 ochiuri la mijlocul spatelui. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri.Spatele: Montăm 132 ochiuri pe andrele nr. iar pe o andrea de rezervă lăsăm 30 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept 27 cm înălţime. Aici împărţim lucrul în două părţi. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. însă inversat. 2½ şi tricotăm 33 cm în înălţime cu modelul II. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 8 ochiuri şi de 2 ori cîte 10 ochiuri. şi tricotăm în acelaşi fel. ridicînd 40 ochiuri pe dosul lucrului (sub platca din faţă). Continuăm lucrul pe andreaua următoare. iar pe linia răscroielii gîtului. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. de 40 ori cîte 1 ochi. Faţa: O lucrăm la fel ca şi spatele pînă la înălţimea totală de 36 cm. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii.

“Tricotaje de mînă”.Călcăm aburit platca lucrată în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă. 583 . pe fir drept. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959. Ed. Tehnică. de aceeaşi culoare ca puloverul. La marginea interioară a plătcii aplicăm pe dos un tiv din ţesătura de lînă sau mătase.

Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm cu modelul II. Creştem la ambele margini. Elasticul din talie. Model: I. tăiate. lungimea la mijloul spatelui. cu modelul II. cu lînă în culoarea contrastantă. şi 4 andrele de împletit ciorapi. Cele două buzunare sînt înguste. Vor fi 130 ochiuri. Furnituri: Circa 320 g lînă în culoarea de fond şi circa 50 g lînă într-o culoare contrstantă. 77 Scăderile vizibile ale mînecilor raglan formează garnitura acestui pulover. cu andrele nr.Pulover pentru băiat. Răscroiala mînecii raglan: Cînd spatele este de 28 cm de la marginea de jos. 2. Elasticul din talie. Continuăm în culoarea de bază. la cîte 3 cm. tricotăm următoarele rînduri astfel: 584 . de 7 ori cîte 1 ochi. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. 2 şi 2½ . de 47 cm (pentru copii de 6 – 7 ani). andrele nr. Tricotăm 5 cm cu modelul I. II. Descrierea scăderilor la mîneca raglan este dată în text. 2½. fără elasticul de la gît. cu mînecă raglan – Model nr. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 82 cm. de la manşete şi de la gît se tricotează într-o culoare contrastantă. de la gît şi manşete în „punct de elastic”.

Rîndul 4: pe dos. Încheiem. 1 ochi pe faţă. Lucrăm cu cele 29 ochiuri următoare. la fel ca înainte.Rîndul 1: ochiurl începător. La marginea interioară scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. La marginea exterioară nu mai scădem. Faţa: Începem cu 124 ochiuri. 1 ochi pe faţă. luat din faţa andrelei. de 6 ori cîte 1 ochi. 1 scădere spre dreapta. Repetăm aceste 4 rînduri încă de 22 ori. tricotăm în următorul rînd. Continuăm în culoarea de fond. pe faţa lucrului. apoi tricotăm primul ochi. Tricotăm următoarele 38 ochiuri şi le trecem pe altă andrea de rezervă. 2 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. la 6 cm de la elasticul din talie. 1 ochi pe faţă. 1 ochi lungit tricotat din 3 ochiuri. Tricotăm 4 rînduri pe faţă în culoarea contrastantă. tricotăm al doilea ochi pe faţă. mereu la cîte 3½ cm. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim întîi bucata din dreapta. Elasticul din talie se lucrează la fel ca la spate. pînă rămîn 6 ochiuri pe andreaua stîngă. încheiem următoarele 14 ochiuri. tot din spatele andrelei şi abia acum primul ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. continuăm rîndul pe faţă. Continuăm rîndul pe faţă pînă rămîn 9 ochiuri pe andreaua stîngă. 1 ochi pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. acestea le luăm pe o andrea de rezervă. Buzunarul: Între timp. Urmează o scădere spre dreapta. 2½. luîndu-l din spatele andrelei (nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă) apoi următorul ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Următorul rînd se tricotează astfel: ochiul de la margine. Cu cele 29 ochiuri următoare tricotăm din nou 4 rînduri în culoarea 585 . 2 ochiuri pe dos. Dăm drumul deodată celor 3 ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre stînga). o scădere spre stînga. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. şi ochiul care încheie rîndul. 1 ochi pe faţă. Creştem la ambele margini. Vor fi 136 ochiuri. Rămîn 38 ochiuri. 1 ochi pe faţă. modelul II. Rîndul 3: ochiul începător. o scădere spre stînga. pe urmă al doilea şi abia acum dăm drumul deodată celor trei ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre dreapta). pe andrele nr. pe urmă tricotăm al treilea ochi pe faţă. 15 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: pe dos.

pînă rămîn 12 ochiuri la mijloc. prinzînd o dată una din margini. la 35 cm măsuraţi de la marginea de jos.contrastantă. Mîneca: Începem cu 66 ochiuri pe andrele nr. Continuăm cu andrele nr. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe 3 andrele nr. Încheiem. Lăsăm de o parte. Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarelor. în culoarea contrastantă. Răscroiala mînecii raglan: Cînd faţa ete de 28 cm măsuraţi de la marginea de jos. aşezînd marginile cu rîndurile ochiurilor de lanţ una lîngă cealaltă. bineînţeles acum în culoarea de fond. Răscroiala gîtului: Între timp. de 19 ori cîte 1 ochi. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. astfel că ne rămîn 29 ochiuri. scădem raglanul la fel ca la spate. scădem la cîte 2 rînduri cîte 1 ochi. Cu alte andrele începem în culoarea contrastantă 33 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. pentru a obţine unghiul colţului. Vor fi 104 ochiuri. Creştem la ambele margini la cîte 1½ cm. Asamblăm cusăturile raglanului. şi pe dos cele tricotate pe dos. împărţim ochiurile în două. Prindem marginile înguste ale benţilor buzunarelor şi cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Continuăm cu cele 15 ochiuri rămase după al doilea buzunar. La începutul celor două rînduri următoare scădem cîte 2 ochiuri. sfîrşind cu un rînd de faţă. tricotăm ochiurile căptuşelii. scădem partea de sus a raglanului după indicaţiile date pentru raglanul din spate. 2½ în culoarea de fond. Împreunăm şi cusăturile laterale şi cele ale antebraţului. la întîlnirea celor două andrele. o dată cealaltă margine. în „punct de jerseu”. 2. Cînd mîneca este de 34 cm de la marginea de jos. Coasem cu aceeaşi lînă. Călcăm bucăţile tricotate. Lăsăm lucrul de o parte. scădem. Tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. Tricotăm 5 cm cu modelul I. În faţă. La marginea exterioară continuăm cu garnitura de scăderi. 2 de împletit ciorapi şi tricotăm 2½ cm cu modelul I. la marginea interioară. pînă se termină toate ochiurile. Încheiem. începînd cu al nouălea rînd după împărţirea ochiurilor. lîngă gît. în culoarea contrastantă. Mai tricotăm încă o bucată la fel. 586 . la cîte 3 rînduri 1 ochi.

ochiul următor se lucrează pe faţă. II. Model: I. şi care a fost lăsat în faţa lucrului 2 ochiuri pe dos. 4. 1 ochi pe faţă. 7. Rîndul 11: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 12: acoperit. 1 ochi pe dos. 2½. 9 (pe faţa lucrului): 2 ochiuri pe dos. cu modelul următor: Rîndul 1. are feţele bordate cu un model simplu şi original. 78 Această vestă se lucrează cu lînă roşie sau gri şi se încheie la două rînduri de nasturi. 587 . 1 ochi pe dos. andrele nr. 2½. Marginea interioară a feţelor în „punct leneş”. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. 2 nasturi. Rîndul 2. Se armonizează plăcut cu orice fel de bluză din material ecosez sau cu buline. apoi se lucrează pe faţă ochiul ridicat pe prima andrea ajutătoare. Furnituri: Circa 200 g lînă. 5. 8. 10 (pe dosul lucrului): acoperit. următoarele 3 ochiuri se ridică nelucrate pe o andrea ajutătoare şi se lasă în spatele lucrului.Vestă care se poartă peste bluză sau peste rochie – Model nr. 1 ochi ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului. 6. urmează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua ajutătoare din spate şi care se lucrează astfel: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. se lucrează tot în „punct de jerseu”. Spatele se lucrează în „punct de jerseu”. 3. 2 ochiuri pe dos. iar cele două părţi din faţă care sînt identice. andrele nr. III. Tricotată în „punct de jerseu”. Banta.

Măsurile indicate în text pentru înălţimea lucrului vor fi considerate de la sfîrşitul tivului (neglijăm tivul). cu care vom continua pînă la linia umărului. Tricotăm drept 20 cm în înălţime. vom scădea la distanţă de 20 ochiuri de la marginea bordurii înspre interiorul lucrului. însă inversat. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm cu 47 ochiuri pe prima andrea. Partea dreaptă a feţei: Montăm 66 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. urmează 9 ochiuri cu modelul III. Această bantă va forma tivul spatelui. scăzînd răscroiala gîtului astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. Urmează 3 cm drept. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm. iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”.Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 3 ochiuri. În total creştem 18 ochiuri. adică vom lucra ochiul 20 şi 21 împreună. de 7 ori cîte 2 ochiuri. cîte 4 ochiuri de 4 ori. Încheiem. Împărţim lucrul în mod egal pe 2 andrele. de 3 ori cîte 3 ochiuri. Avem 118 ochiuri. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare. pe linia bordurii. la distanţă de 12 cm între ele (orizontal). Începem linia umărului scăzînd la începutul fiecărui rînd. Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. astfel: primele 10 ochiuri (pe faţa lucrului) se lucrează în „punct leneş”. Pe linia care formează bordura feţei. pe această linie. Acest fel de a scădea va continua invariabil. În rîndul următor (pe faţa lucrului) vom tricota toate ochiurile pe dos. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. 2½ şi tricotăm drept 12 rînduri în „punct de jerseu”. Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. de la butonieră pînă la umăr. Tricotăm în continuare 18 cm în înălţime. După terminarea tivului începem cu modelul III. cîte 1 ochi la 1 cm. 588 . Tricotăm astfel drept 3 cm şi formăm 2 butoniere. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm pe linia subraţului (în total am crescut 9 ochiuri). la fiecare margine a lucrului.

589 . La o vestă roşie se potriveşte o lizieră neagră.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm vom începe răscroiala mînecii. întoarcem bentiţa pe dosul vestei şi o tivim cu puncte invizibile. Umărul: Lăsăm pe o andrea de rezervă cele 19 ochiuri de la bordură şi încheiem restul ochiurilor formînd linia umărului. o bentiţă lată de 3 cm. însă inversat şi fără butoniere. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. din lînă subţire de o culoare asortată şi o vom coase la maşină pe faţa vestei. Continuăm să tricotăm 10 cm în înălţime cu cele 19 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi încheiem. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. Pentru bordura răscroielii mînecilor vom tricota. în „punct de jerseu”. Descălcăm. Formăm astfel o lizieră de ½ cm în jurul răscroielii mînecilor. o lizieră roşie sau neagră. iar la o vestă gri. Continuăm drept pe această linie 22 cm în înălţime. avînd grijă ca la marginea interioară să continuăm a scădea invariabil. Se poate face lizieră şi din aceeaşi lînă cu vesta. Călcăm aburit şi încheiem la maşină.

Cornelia Both şi Martha Recht. 590 . Ed.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1959.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful