Ghid de tricotat

Tricotul se lucrează cu un fir neîntrerupt de lînă sau bumbac cu andrele (cîrlige), luînd forme diferite. Atunci cînd se lucrează cu o fîşie dreaptă, tricotul se poate face cu două andrele; cînd vrem să obţinem un obiect de formă circulară vom tricota cu cinci andrele sau cu o andrea circulară. 1. Materialul. Se poate tricota cu lînă, bumbac, mătase sau fire sintetice. Spre deosebire de firul de bumbac, firele din lînă şi din materiale sintetice trebuie depănate uşor (larg) pe degete, nu pe hîrtie, pentru a nu pierde elasticitatea. Firul de bumbac poate fi înfăşurat strîns pe hîrtie. Firul rezultat dintr-un tricotaj deşirat (desfăcut) trebuie spălat înainte de a fi întrebuinţat din nou (vezi punctul 12). Firele de bumbac se spală cu sodă şi eventual se pot fierbe dacă bumbacul este alb. Pentru vopsitul lînii sau al bumbacului se întrebuinţează coloranţi speciali, adaugînd (la fiert) puţină sare şi oţet. Firele sintetice se spală şi se vopsesc după instrucţiuni speciale. Este bine să întrebuinţăm pe cît posibil fire de bună calitate. Chiar dacă sunt mai scumpe, firul de calitate mai bună este mai spornic, mai durabil şi lucrul finit are un aspect mai frumos. 2. Andrelele. Pot fi de metal, de material plastic sau de os; pot fi ascuţite la ambele capete sau numai la un singur capăt. Andrelele ascuţite la ambele capete se întrebuinţează pentru executarea obiectelor circulare, ciorapi, mănuşi etc. Andreaua circulară este formată din două capete ascuţite din metal, de aproximativ 6 – 8 cm lungime, unite între ele cu un arc format dintr-o sîrmă spirală. Această andrea serveşte la executarea obiectelor mari, ca rochii şi fuste, care se lucrează dintr-o singură bucată. Andrelele au diferite numere. Ele trebuie să se potrivească firului cu care lucrăm. Dacă tricotăm un fir de lînă subţire cu andrele groase, se obţine o împletitură rară şi se va întinde, iar dacă întrebuinţăm andrele subţiri la un fir prea gros se obţine o împletitură prea strînsă. Trebuie încercat mai întîi ce andrele se potrivesc firului pe care-l avem. 3. Montarea ochiurilor pe andrele Înseamnă executarea primelor ochiuri cu care începem lucrul. Montarea ochiurilor se face cu două andrele, astfel: se lasă un fir de rezervă de lungimea aproximativ corespunzătoare numărului de ochiuri care sunt de montat. Se înfăşoară apoi firul care vine de la ghem pe degetul arătător stîng, iar firul de rezervă se prinde între degetul mic şi cel inelar şi se face cu el o buclă destul de largă pe degetul mare. Se prinde firul din afară al buclei cu andreaua din mîna dreaptă şi se trage prin buclă firul de pe degetul arătător stîng. Se dă drumul buclei şi se strînge ochiul pe cîrlig. Formăm cu firul de rezervă o nouă buclă pe degetul cel mare şi procedăm în acelaşi fel montînd numărul necesar de ochiuri. De asemenea, putem monta ochiurile pe două andrele, după aceea scoatem o andrea şi lucrăm primul rînd pe faţă, luînd ochiurile din spatele andrelei. Dacă tricotăm ciorapi sau mănuşi, unde elasticitatea rîndului începător este importantă, tricotăm ochiurile pe ambele andrele deodată, lucrînd în punct elastic: 1 pe faţă, 1 pe dos, 2 pe faţă, 2 pe dos.

1

4. Ochiuri. Prin diversitatea modului de a lucra ochiurile pe andrele se formează diferite modele. Dăm mai jos denumirea şi modul de executare. Ochiul pe faţă. Trecem andreaua din mîna dreaptă prin firul din faţă al ochiului şi apucăm firul liber, apoi îl tragem prin ochi formînd astfel un alt ochi care rămîne pe andreaua din mîna dreaptă. Ochiul pe dos. Aşezăm firul liber pe andreaua din mîna stîngă în faţa ochiului pe care îl lucrăm; trecem andreaua din mîna dreaptă prin ochi, prin spatele firului şi apucăm firul liber trăgîndu-l pe dos; formăm astfel un ochi pe dos. Fiecare ochi lucrat pe faţă se vede pe dos pe partea cealaltă a lucrului, iar ochiul lucrat pe dos se vede pe faţă pe partea cealaltă a lucrului. Ochiul crescut. Pentru a creşte în timpul lucrului numărul ochiurilor montate iniţial, montăm la începutul rîndului unul sau atîtea ochiuri cîte avem de crescut sau tricotăm primul ori ultimul ochi de două ori, o dată din faţă şi o dată din spatele andrelei. Pentru creşterea pe parcursul rîndului, ridicăm firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă şi îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei (firul trebuie sucit pentru a nu rămîne un gol). În sfîrşit, numărul de ochiuri se poate creşte şi prin jeteuri. Ochiul scăzut. Pentru reducerea numărului de ochiuri lucrăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos, de la dreapta la stînga, sau de la stînga spre dreapta, după model. Dubla scăzătură (din 3 ochiuri obţinem 1 ochi) se execută astfel: ridicăm ochiul 1 nelucrat, lucrăm împreună ochiul 2 şi 3, apoi tragem ochiul 1 peste ochiul rezultat din scăderea ochiului 2 şi 3. Scădere la începutul sau sfîrşitul rîndului: tricotăm două ochiuri împreună pe faţă sau pe dos (după model), adică lucrăm primele sau ultimele două ochiuri deodată. Scădere pe parcursul rîndului: poate fi diferită: a) Spre dreapta: tricotăm două ochiuri pe faţă; b) Spre stînga: ridicăm 1 ochi, tricotăm ochiul următor pe faţă şi-l trecem prin ochiul ridicat; c) Pe dos: tricotăm două ochiuri împreună pe dos. (Dacă nu se aminteşte altceva în text, atunci întrebuinţăm la scăderea unui ochi, scăderea spre dreapta; la scăderea mai multor ochiuri, adică la încheierea unui rînd de ochiuri, întrebuinţăm scăderea spre stînga, dar atunci nu ridicăm un ochi, ci trecem ochiul tricotat prin ochiul lucrat anterior). Ochiul ridicat. Ridicăm pe andreaua din mîna dreaptă ochiul următor de pe andreaua din mîna stîngă fără a-l lucra, trecînd firul liber prin spatele sau prin faţa ochiului, după model. Primul ochi se tricotează în fiecare rînd, luîndu-l din spatele andrelei, ultimul ochi se ridică numai, cu firul aşezat în faţa ochiului. Sau: ridicăm primul ochi, luîndu-l din spatele andrelei, cu firul aşezat în faţa ochiului, iar ultimul ochi îl tricotăm pe faţă sau pe dos, după cum cere modelul. 5. Diferite denumiri de împletituri şi expresii întrebuinţate în cursul cărţii: Punct leneş: toate rîndurile pe faţă. Punct de jerseu: 1 rînd pe faţă, 1 rînd pe dos.
2

Punct de elastic: tricotăm 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. În rîndurile următoare, tricotăm ochiurile aşa cum se prezintă, adică cele pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile pe dos le lucrăm tot pe dos. Punct semielastic: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. În rîndul următor ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar ochiurile care apar pe dos le lucrăm pe dos. De notat că ochiurile care în rîndul anterior au fost pe faţă vor apărea acum pe dos şi invers. Punct de orez: rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos, cel pe dos se tricotează pe faţă. Variaţiile punctului de orez sunt: punctul de orez lungit şi punctul de orez mare. Descrierea lor este dată la modelul respectiv. Tricotăm drept: înseamnă că pe această porţiune nu scădem şi nici nu creştem. Se repetă de la *: repetăm motivul sau felul de a tricota de la prima * pînă la ultima *, pînă la sfîrşitul rîndului sau de atîtea ori de cîte ori ne prescrie îndrumarea din text. Ridicăm 1 ochi: împungem în ochiul următor prin spatele andrelei, ca şi cum am vrea să tricotăm un ochi pe dos, şi trecem ochiul fără a-l tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. Firul rămîne în faţa sau în dosul andrelei, după indicaţia din text. Patent: punctul de tricotaj care permite o elasticitate mai mare, de exp. punctul de elastic şi punctul de semielastic. Un ochi trasat: tricotăm ochiul 1 şi ochiul 2 pe faţă; trecem ochiul 1 peste ochiul 2 obţinînd astfel o scădere. Punct de tighel: punctul care imită tighelul din croitorie. Punct de ţesătură: punctul care imită ţesătura obişnuită. Un jeteu: înfăşurăm firul în jurul andrelei, trecîndu-l din faţă spre spate. Acoperit: ochiurile care apar pe faţă le lucrăm pe faţă, iar cele care apar pe dos le lucrăm pe dos (în rîndul precedent au apărut invers). 6. Tricotarea modelelor în mai multe culori (suedeze): Lucrăm în punct de jerseu şi tricotăm atîtea ochiuri dintr-o culoare, cîte se văd pe schemă. Firul neîntrebuinţat îl trecem pe dosul lucrului mai departe, în aşa fel ca să nu strîngă împletitura. La schimbarea culorilor, aşezăm firele în cruce pe dosul lucrului, ca să nu se formeze un gol. Înaintăm de jos în sus şi citim de pe schemă rîndurile pe faţă de la dreapta la stînga, iar cele pe dos de la stînga spre dreapta. 7. Brodatul modelelor colorate. Deseori nu tricotăm modelul colorat, ci îl brodăm pe fondul „în punct de jerseu”. În asemenea cazuri, împunsăturile de ac iau forma ochiurilor pe faţă.

3

8. Împletitura cu model după schemă. Cînd tricotăm un model dintr-o singură culoare, citim schema la fel ca la modelele în culori, înaintînd de jos în sus, citind rîndurile fără soţ de la dreapta spre stînga, cele cu soţ de la stînga spre dreapta. Semnele înseamnă aici ochiuri pe faţă şi pe dos, nu culori. 9. Tricotarea modelelor dantelate. Aceste modele se tricotează de asemenea după schemă. Schema arată unul dintre motive, care se repetă atît în lăţime, cît şi în înălţime. Cifrele din dreapta şi din stînga arată rîndurile. Dacă lucrăm drept (cu două andrele), citim rîndurile fără soţ (pe faţa lucrului) de la dreapta spre stînga, iar cele cu soţ (pe faţa lucrului) de la stînga spre dreapta. Cînd lucrăm în cerc, citim fiecare rînd de la dreapta spre stînga. Schema ne arată cum tricotăm modelul. Eventualele semne (steluţe) indicate pe lîngă numerele rîndurilor, arată în care rînd se schimbă începutul motivului cu care începem rîndul şi sfîrşitul motivului cu care isprăvim rîndul. La modelele dantelate, ca de altfel în general, nu se consideră ochiul cu care începem şi cu care sfîrşim rîndul. În fiecare rînd ridicăm ultimul ochi aşezat în faţă, fără a-l tricota, iar primul ochi îl lucrăm pe faţă, luîndu-l din spatele andrelei. Cînd tricotăm modele dantelate, trebuie să numărăm ochiurile deseori, avînd grijă să nu sporească sau să scadă fără rost. Prescurtările şi explicaţiile semnelor le dăm la sfîrşitul acestui capitol. 10. Butoniera orizontală. Tricotăm de la începutul rîndului atîtea ochiuri cîte prescrie textul. Pe urmă încheiem 4 – 6 ochiuri sau şi mai multe, după mărimea nasturelui. În rîndul următor montăm deasupra ochiurilor scăzute tot atîtea ochiuri cîte am încheiat în rîndul anterior. 11. Butoniera verticală. Acolo unde dorim să facem butoniera împărţim ochiurile, lăsînd o parte pe o andrea de rezervă şi tricotînd partea cealaltă atît de înaltă cît de mare dorim să fie butoniera. Apoi lucrăm cu alt ghem şi partea lăsată şi partea lăsată pe andreaua de rezervă, după aceea luăm iar toate ochiurile pe o andrea şi urmăm cu lucrul după tipar. 12. Pregătirea lînii după desfacerea împletiturii. După ce am deşirat lucrul înfăşurăm lîna în jurul unei scînduri şi o legăm cu un fir de altă culoare sau cu o bucăţică de sfoară, apoi o luăm de pe scîndură şi o legăm încă în 2 – 3 locuri. Spălăm lîna în apă călduţă (lîna nu se spală niciodată în apă fierbinte) cu săpun care să nu conţină sodă. Dacă lîna este aspră (chiar dacă nu este nouă) punem puţin bicarbonat de sodiu în apă, dar numai dacă lîna nu este vopsită. Pentru limpezirea lînii, întrebuinţăm apă de aceeaşi temperatură, în care am turnat puţin oţet. Stoarcem lîna, o atîrnăm şi legăm de partea de jos o greutate, care să o întindă. În felul acesta, lîna va deveni ca nouă. 13. Mărimea. După ce am ales modelul, stabilim mărimea. În primul rînd luăm măsura persoanei. Foarte importante sunt circumferinţa pieptului, lăţimea spatelui, lungimea mînecii şi lărgimea taliei. Aceste măsuri dau „mărimea”. Măsura nu trebuie niciodată luată prea fix. Alegem tipul care corespunde aproximativ măsurilor luate, confruntăm însă fiecare măsură în parte, îndreptînd-o acolo unde nu se potriveşte. Cifrele tiparelor indică centimetri.
4

14. Tiparul. Trebuie să pregătim tipare în mărime naturală. Trecem măsurile date în desenul mic, cu ajutorul unui centimetru şi al unei linii, pe hîrtie de împachetat sau de jurnal. Trecem tot ce se vede în tiparul mic, apoi tăiem după contur diferitele piese ale tiparului din hîrtie. 15. Măsura. Tricotăm mai întîi o bucată de probă. Începem pe 30 – 32 de ochiuri şi tricotăm 5 – 6 cm. Călcăm uşor (fără a întinde bucata tricotată în vreo direcţie), măsurînd cîte ochiuri corespund la 5 cm în lăţime şi cîte rînduri corespund la 5 cm în înălţime. Dacă ştim de exemplu că 15 ochiuri şi 24 rînduri = 5 cm, atunci 30 de ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm. Aceasta este „măsura”. Dacă din împletitura noastră vin mai multe ochiuri la 10 cm decît în descriere, atunci trebuie să începem lucrul nostru proporţional pe mai multe ochiuri. Dacă vin mai puţine ochiuri pe 10 cm, atunci începem lucrul proporţional pe mai puţine ochiuri. Putem calcula exact pe cîte ochiuri să începem, dacă înmulţim numărul centimetrilor de la marginea de jos a tiparului nostru cu numărul ochiurilor „măsurii”, făcînd după aceea împărţirea cu 10. În orice caz, adăugăm 2 ochiuri pentru ochiurile de la începutul şi sfîrşitul rîndurilor. Înălţimea totală înseamnă numărul de centimetri începînd (vertical) de la montajul ochiurilor pînă în punctul considerat. Împletitura trebuie măsurată şi în timpul lucrului. Dacă se spune în text: „măsurat de jos”, să măsurăm mereu de la marginea de jos şi la mijlocul rîndurilor, fără a aşeza lucurul pe masă. 16. Călcatul. După ce am tricotat toate bucăţile, le aşezăm – fiecare în parte – cu faţa în jos pe tiparul corespunzător, le fixăm cu ace de gămălie inoxidabile şi le călcăm – dacă nu s-a dat altă îndrumare – cu o cîrpă udă. În prealabil însă însăilăm cap la cap butonierele, deschizătura buzunarelor şi fenta lăsată pentru fermoar. 17. Montajul. Însăilăm bucăţile călcate, le încercăm şi le îndreptăm dacă este nevoie. Coasem la maşină sau de mînă, avînd grijă să nu încreţim sau să întindem cusăturile. Îmbrăcămintea pentru copii trebuie cusută cu mîna, întrebuinţînd şi pentru cusut firul din care s-a împletit. 18. Susţinerea cusăturilor. Dedesubtul benţilor cu nasturi şi butoniere coasem, dacă avem posibilitatea, benţile înguste de mătase sau panglică, ca să nu se întindă. La cusăturile de la umăr punem pe dinăuntru o bentiţă îngustă. 19. Butonierele. Festonăm de jur împrejurul butonierelor în „punct de butonieră”, cu firul din care am împletit, prinzînd totodată şi bentiţa sau panglica. 20. Păstrarea obiectelor tricotate. În timpul verii să avem grijă de lucrurile noastre tricotate. Ele trebuie să fie curate, deoarece
5

moliile distrug mai cu seamă părţile unsuroase şi pătate. Să aşezăm hîrtie unsă cu terebentină între lucrurile de lînă puse la păstrare, aerisindu-le de mai multe ori în timpul verii. “Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

6

Operaţii de finisare a tricotajelor
1. Călcatul pieselor tricotate După ce au fost lucrate toate piesele unei jachete, pulover etc., ele se calcă cu atenţie pentru a nu le deforma în timpul călcatului. În acest scop se lasă fierul la priză să se încălzească bine şi se aşază pentru călcat, fiecare piesă pe tiparul respectiv după care s-a lucrat. Pentru a nu se deplasa piesa tricotată se prinde de tipar cu ace de gămălie. Se calcă cu o cîrpă udă, cu fierul încins bine. Se presează uşor fără să se apese cu putere pentru a nu deforma împletitura, mai cu seamă atunci cînd aceasta prezintă un model în relief. După ce s-a călcat, piesa se lasă 2 – 3 ore să se usuce, aşa cum este prinsă pe tipar, pentru a se păstra forma corectă. Persoanele care au experienţă în acest gen de lucru de mînă, pot călca piesele şi direct pe masă, fără să mai fie prinse de tipar. În acest caz, se calcă cu mare atenţie răscroiturile şi marginile pentru a nu le întinde. 2. Asamblarea peiselor tricotate După ce au fost călcate şi după ce s-au uscat bine de umezeala imprimată la călcat cu cîrpa udă, piesele se asamblează. Se prind întîi cu ace, apoi se însăilează cu o cusătură rară. Însăilarea se face cu un fir de aţă albă sau, dacă tricotajul este alb, cu un fir de aţă colorat deschis (roz, bleu). Se prind întîi umerii, apoi cusătura de subraţ, şi se face o probă pe corpul persoanei pentru care s-a lucrat. Cusătura de pe umeri, chiar de la însăilat, se face pe partea din faţă, astfel încît umărul părţii din spate să fie susţinut cu 1-2 cm, pentru a se da lărgime şi oarecare rotunjime spatelui. Acest lucrul este necesar îmbrăcării corecte a omoplaţilor şi mişcărilor libere ale corpului. Cusăturile de subraţ se însăilează astfel încît să corespundă lungimile la faţă cu cea de la spate. Dacă totuşi una dintre părţi este ceva mai lungă, atunci diferenţa trebuie lăsată sus, la răscroitura mînecii, nu se lasă la marginea de jos. Plusul apărut la răscroitura mînecii de la cusătura laterală nu se taie în nici un caz, ci se ia în cusătură, cînd se montează mîneca. După ce s-a făcut prima probă şi se constată că nu sînt corecturi de lărgime, se definitivează cusătura de umăr şi cea laterală. Se obişnuieşte ca aceste cusături să se execute manual cu un ac mare şi cu fir de lînă, din care este lucrat şi obiectul tricotat. Se face o cusătură deasă (tighel) care este elastică şi foarte rezistentă. Dacă se trage la maşină, cusătura nu rezistă la purtat, tricotajul fiind foarte elastic, iar cusătura de maşină rigidă. La cusătura de pe umăr se prinde un şiret (extrafor) de o lungime egală cu lungimea umărului de pe tipar, pentru a se menţine dimensiunea umărului în timpul solicitării la purtat.
7

În continuare, se montează gulerul (dacă modelul are guler) şi mîneca, după ce s-a încheiat cusătura. Se montează mîneca întîi în ace cu gămălie. La montarea mînecii trebuie potrivite cele două cusături ale mînecii şi ale subraţului. Cusătura de însăilare a mînecii se face pe partea de interior al corpului tricotajului, nu pe mînecă, deoarece mîneca la partea de sus pe umăr se susţine puţin, pentru a îmbrăca frumos umărul. 3. Montarea gulerului Montarea gulerului se face în felul următor: Se înseamnă întîi jumătatea gulerului, apoi jumătatea răscroiturii gîtului şi se prinde în ace, începînd de la mijloc către capete. Se însăilează şi apoi se probează pe corp. Se fac corecturile dacă sînt necesare şi se definitivează cusăturile aşa cum s-a procedat şi la celelalte cusături. Este bine ca la cusătura de la guler să se prindă un şiret (extrafor) pentru a nu ceda în timpul purtării şi pentru a nu se lărgi cusătura. Extraforul trebuie să fie de aceeaşi culoare cu produsul. Cînd s-au terminat cusăturile, produsul se mai calcă o dată, dar numai la cusături, se calcă pe dos cu cîrpa udă. Dacă unele margini ale cusăturii s-au imprimat şi se cunosc pe faţă, se calcă uşor cu cîrpă udă şi pe faţă. Este bine ca după ce este gata complet produsul tricotat, gata confecţionat şi călcat, să se aşeze întins pe o masă pentru a se relaxa fibrele. După 3 – 4 ore se poate pune într-un sertar, în scrin sau pe un raft în şifonier pentru a se păstra pînă la purtare. Obiectele tricotate (jachete, rochii, pulover etc.) nu se pun pe umeraşe pentru a nu se deforma. 4. Fixarea nasturilor Nasturii se cos pe semnele date în dreptul butonierelor. Darea semnelor pentru nasturi la o jachetă, rochie etc. se face cu ace de gămălie sau cu un fir de aţă. Nasturii se cos rezistent, cu un picioruş pentru a nu forţa marginile din faţă la încheiat. Firul cu care se cos nasturii trebuie să fie de aceeaşi culoare cu obiectul şi cu nasturii. Nasturii constituind şi un ornament pentru obiectul la care se pun, trebuie să fie potriviţi ca formă, culoare şi mărime. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966

8

Cîteva operaţiuni de tricotare
Tricotarea unui obiect include o serie de operaţiuni care, prin ansamblul lor, conduc la realizarea completă a obiectului respectiv. Printre acetea se enumeră: 1. Creşterea şi micşorarea numărului de ochiuri Tricotarea după tipar ca şi tricotarea diferitelor modele necesită creşterea sau micşorarea numărului de ochiuri. Creşterea numărului de ochiuri se poate realiza prin ridicarea firului orizontal dintre 2 ochiuri pe andreaua dreaptă. Se tricotează luîndu-l din spatele andrelei stîngi (Fig. 16). Firul se suceşte ca să nu se formeze un gol. Acest procedeu se foloseşte la tricotarea unor modele.

- Tricotarea primului şi a ultimului ochi de 2 ori, o dată luat din faţă şi o dată luat din spatele andrelei din mîna stîngă (Fig. 17, a şi b), adică o dată lucrat pe dreapta şi o dată spre stînga. Acest procedeu se foloseşte cînd e necesar să se adauge cîte un singur ochi de fiecare parte, după un anumit număr de rînduri, sau să se adauge ochiuri într-un rînd, la anumite intervale. - Executarea unui jeteu cu andreaua dreaptă se face printr-o mişcare dinspre dreapta spre stînga, pe sub firul cu care se lucrează şi care se trece de la stînga spre dreapta. Apoi se tricotează ochiul următor. - Tricotarea a 3 ochiuri în unul singur, se face astfel: se tricotează la început 1 ochi pe faţă, apoi fără să se scoată de pe andrea, se face un jeteu şi se tricotează din nou 1 ochi pe faţă. Cele 3 ochiuri obţinute se scot de pe andreaua din mîna stîngă (Fig. 18)

9

- Montarea pe andrea a 2 sau mai multe ochiuri din firul cu care se lucrează se vede în Fig. 19. Acest procedeu se foloseşte la lărgirea tricotului cu cîteva ochiuri pe margini, după cerinţele tiparului şi la tricotarea butonierelor şi a tăieturilor pentru buzunare. Micşorarea sau scăderea numărului de ochiuri se realizează prin: - Tricotarea a 2 sau 3 ochiuri împreună, pe faţă sau pe dos, după cum cere lucrul. Pentru aceasta se introduce andreaua de la dreapta spre stînga deodată în 2 sau 3 ochiuri, care se tricotează împreună. - Tricotarea pe faţă a ochiului mărginaş şi a ochiului următor se face împreună şi se scot de pe andreaua stîngă. Ochiul obţinut se trece din nou pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor. Operaţiunea se repetă după cerinţele tiparului respectiv. Acet procedeu se aplică şi la încheierea ochiurilor. 2. Încheierea ochiurilor După terminarea tricotării este necesar să se încheie ochiurile pentru ca să nu se deşire. În acest scop se tricotează astfel: Se scoate ochiul mărginaş, iar ochiul următor se tricotează pe faţă şi apoi se trece prin ochiul mărginaş. În acest fel pe andreaua din mîna dreaptă rămîne un singur ochi. Se tricotează pe faţă ochiul următor care se trece şi el prin ochiul aflat pe andreaua din dreapta. Operaţiunea se repetă pînă cînd pe andrea rămîne ultimul ochi, prin care se trece firul ce vine de la ghem, apoi firul se scoate de pe andrea, se înnoadă şi se rupe. 3. Marginea dreaptă Ochiurile de pe margine nu se lucrează cînd se tricotează diferite detalii. Aceste ochiuri, numite şi ochiuri mărginaşe, se scot de pe andreaua din mîna stîngă pe andreaua din mîna dreaptă, fără să se tricoteze (Fig. 20). Ultimul ochi din rînd se tricotează întotdeauna pe dos. În acest fel, marginile

10

tricotului sînt drepte. Acest procedeu se foloseşte la marginea jachetelor, a gulerului etc.

Pentru obţinerea unei margini „în bucle” primul ochi se scoate, iar ultimul ochi se tricotează pe faţă. Marginea obţinută nu se lărgeşte uşor şi de aceea este foarte indicată pentru marginile de cusătură (la linia de subraţ, la mîneci etc.). 4. Marginea încheiată Această margine se foloseşte îndeosebi la linia de umăr, care se lucrează în linie înclinată. Pentru obţinerea acestei linii, se procedează astfel: La tricotarea umerilor nu se lucrează toate ochiurile pînă la sfîrşitul rîndurilor, ci se lasă netricotate 3 – 5 ochiuri, după cerinţele tiparului. După aceasta tricotul se întoarce pe dos, lăsînduse şi aici acelaşi număr de ochiuri netricotate. Operaţiunea se repetă de cîte ori o cere tiparul pentru formarea umărului. Cînd umărul este gata, se tricotează încă o dată toate ochiurile, după care se încheie. În felul acesta se obţine o linie armonioasă. Dacă s-a proceda prin încheierea obişnuită a ochiurilor, ar rezulta o linie în formă de scară, fapt care ar duce la neajunsuri în finisarea cusăturii de pe linia de umăr. 5. Tricotarea butonierelor Butonierele se pot face pe linie orizontală sau verticală. Butoniera orizontală se execută la o anumită distanţă de linia de margine a tricotului. În acest scop se tricotează de la începutul marginii atîtea ochiuri cît sînt indicate în model, apoi se încheie 5 – 6 ochiuri, după marginea nasturelui, după care se continuă tricotarea următoarelor ochiuri. La rîndul următor se montează pe andrea deasupra ochiurilor încheiate, un număr corespunzător de ochiuri, iar în continuare se tricotează ochiurile pînă la margine. Acest procedeu se foloseşte şi la executarea buzunarelor. Butoniera verticală: se tricotează locul butonierei între 2 ochiuri acolo unde indică modelul. În locul stabilit se împart ochiurile lăsînd la o parte pe andreaua stîngă, iar altă parte se trec pe o andrea de rezervă. Se tricotează apoi separat ochiurile de pe ambele andrele, folosind alt ghem de lînă pentru ochiurile de pe andreaua de rezervă. După ce s-a tricotat o porţiune înaltă cît dimensiunea necesară lungimii butonierei, se trec toate ochiurile pe o singură andrea şi se continuă lucrul după cerinţele tiparului. Indiferent de poziţia pe care o ocupă butoniera, la sfîrşit ea se
11

În acest scop fondul tricotajului se execută cu „punct de jerseu”. după cerinţele modelului. fiind singurul punct care se pretează la executarea modelelor în culori. ele cerînd atenţie numai la tehnica execuţiei modelului repectiv. Modelele uni sînt mai uşor de executat. 12 . Firele neîntrebuinţate se trec pe dosul lucrului mai departe. o bentiţă pe fir drept. efectuat cît mai des. indiferent dacă sînt uni sau divers colorate. Executarea modelului se începe de la bază spre vîrf sau spre marginea superioară a modelului. se introduc ochiurile căptuşelii în dreptul ochiurilor încheiate pentru buzunar şi apoi se continuă lucrul. 6. Unele obiecte tricotate. La schimbarea culorilor se încrucişează firele ca să nu se formeze goluri. Buzunarul: pentru executarea buzunarului se procedează astfel: se încheie ochiurile pe o distanţă egală cu deschizătura ce urmează s-o prezinte buzunarul. Aceste modele pot fi executate din fire uni. executînd din fiecare atîtea ochiuri cît cere modelul.festonează de jur împrejur cu fir de lînă folosind „punctul de butonieră”. Pentru rezistenţă se aplică pe dos. Aceste desene se copiază pe hîrtie milimetrică sau cu pătrăţele mai mari şi se colorează. Ele pot fi în două sau mai multe culori. După ce se tricotează o porţiune egală cu înălţimea ce urmează s-o prezinte buzunarul. Tricotarea modelelor Tricotarea modelelor din borduri sau din contextul tricotajului se execută după anumite modele alese după modă şi gust. Apoi separat se începe căptuşeala buzunarului pe un număr de ochiuri echivalent cu deschizătura buzunarului. Modelele colorate care se pot tricota sînt modelele pentru „chilim” şi pentru „puncte în cruce”. Altfel nu se poate executa modelul în bune condiţiuni. cît şi la îmbinarea firelor colorate după cerinţele modelului. prezintă garnituri din modele executate în diverse culori. în jurul butonierei. mai ales articolele de sport şi cele de copii. adică atît la tehnica execuţiei modelului. Modelele colorate pot fi şi brodate pe ochiurile tricotate. Tricotarea modelelor colorate. iar punctul de broderie va urmări forma ochiurilor de pa faţa tricotajului. Aceste fire se tricotează în alternanţe cu firul culorii de fond. ca să nu se scadă sau să se sporească ochiurile nejustificat. Tricotarea modelelor în culori se face în „punct de jerseu”. în aşa fel încît să nu strîngă împletitura. Modelele colorate cer o dublă atenţie. În paginile ce urmează se vor prezenta cîteva indicaţii în legătură cu tricotarea modelelor colorate şi a celor dantelate. Modelele. Tricotarea modelelor dantelate: modelele dantelate se obţin din diverse combinaţii a ochiurilor lucrate pe faţă şi pe dos cu jeteurile făcute după anumite modele. sau din fire divers colorate. care să susţină şi marginea butonierei. Tricotarea modelelor în culori se face cu fire de diferite culori. La tricotarea acestor modele e necesară o atenţie sporită şi un control asupra numărului de ochiuri. adică într-o singură culoare. pot fi compacte sau dantelate.

Tehnică. iar la sfîrşitul rîndului. Ana Popescu.În general. ultimul ochi se lucrează luat pe dos. “Tricotaje de mînă”. se ridică primul ochi fără a-l tricota şi următorul se tricotează pe faţă luîndu-l din spatele andrelei. În fiecare rînd. 1966. indiferent dacă sînt compacte sau dantelate. la toate modelele. 13 . la numărătoarea ochiurilor nu se include ochiul cu care se începe şi se sfîrşeşte rîndul – adică ochiurile mărginaşe. la început. Ed.

de jos în sus între degetul mare şi cel arătător. sau cu firul simplu. 3) cu care se trage firul către degetul mare. 2). Cu vîrful andrelelor se prinde firul de pe degetul mare. două andrele strînse la un loc (Fig. Capătul liber al firului dublu şi firul de pe ghem se ţin în palmă sub celelalte trei degete (Fig. după care bucla se scoate de pe degetul mare şi se strînge formîndu-se primul ochi. 14 . Montarea ochiurilor pe andrele Se deşiră firul de pe ghem atît cît să dubleze firul cu care trebuie să se monteze ochiurile. Pentru montarea ochiurilor cu fir dublu se îndoaie firul de lînă dublîndu-l pe distanţa calculată pentru montarea numărului necesar de ochiuri şi se înnoadă uşor capătul liber al firului pe firul ce se deşiră de pe ghem. apoi se ia firul de pe degetul arătător şi se trage prin bucla care se formează pe degetul mare (Fig. socotind 1 – 2 cm pentru fiecare ochi. Se repetă operaţiunea pînă se completează numărul necesar de ochiuri. Montarea ochiurilor se poate face în două feluri: cu firul dublu. indiferent de piesa şi modelul ce urmează a se tricota. după care se scoate una din andrele şi se trece la tricotarea primului rînd de ochiuri. Capătul liber al firului dublu se trece după degetul mare şi cel arătător al mîinii stîngi. Acest calcul variază după grosimea firului de lînă şi a andrelelor cu care se execută tricotajul respectiv. cînd tricotajul nu prezintă o altă garnitură pe margine. 4). potrivind cu nodul făcut pe lungimea firului să se aşeze în spatele degetului arătător. cuprind diferite operaţiuni de lucru. Cu mîna dreaptă se trec pe sub fir.Diferite puncte de tricotare Tricotajele. 1.

formînd astfel primul ochi. Numerele obţinute se împart la 5 şi se află numărul ochiurilor pe cm de lungime. Pe sub firul trecut pe degetul mare se întorc andrele dinspre exterior şi se ia bucla desemnată de firul trecut pe după deget. se va socoti un rînd şi ceva mai mult de jumătate.6 – deci un ochi şi ceva.După ce se calculează lungimea necesară pentru montarea ochiurilor de la punctul fixat. iar firul dinspre ghem se fixează înfăşurîndu-l pe degetul arătător. În cadrul acestei măsurători se numără ochiuriule montate şi ochiurile tricotate. De exp: în 5 cm2 se află 10 ochiuri puse pe andrea şi 8 ochiuri tricotate pe verticală. tricotat pe verticală. 8 : 5 = 1. 2. firul se trece pe după degetul mare. se vor monta pe andrea 2 ochiuri. Operaţia se repetă pînă se montează toate ochiurile necesare (Fig. 5). iar pentru fiecare cm de lungime a tiparului. În acest scop se montează 15 – 20 de ochiuri şi se lucrează 6 – 7 cm din modelul stabilit. Se calcă împletitura. adică un rînd şi mai mult de jumătate de 1 cm. Stabilirea numărului necesar de ochiuri Pentru stabilirea numărului necesar de ochiuri pe cm2 de tricot se execută o mostră de probă din lînă cu andrelele cu care urmează a se tricota obiectul respectiv. De aici rezultă că pentru fiecare cm de lăţime a tiparului. prinzîndu-l dinspre interiorul mîinii. În acest caz se va obţine: 10 : 5 = 2 – deci 2 ochiuri pe cm. 15 . după care se măsoară 5 cm în lungime şi 5 cm în lăţime (adică pe verticală).

În mîna dreaptă se ţine andreaua liberă cu care se tricotează. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua dreaptă prin faţa ochiului. Aceste ochiuri poartă numele de ochiuri mărginaşe. de aceea ele nu intră în calculul numărului ochiurilor ce trebuie montate pe andrea. Dacă se cere o elasticitate redusă. În acest scop se va ţine lucrul în mînă ca şi la tricotarea ochiurilor pe faţă. apoi se repetă operaţiunea de tricotarea ochiurilor pe dos. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua prin spatele ochiului. cere o margine cu o elasticitate accentuată. Ochiul mărginaş se trece pe andreaua din mîna dreaptă fără să fie tricotat. Pentru tricotarea ochiurilor se procedează astfel: Andreaua cu ochiurile montate se ia în mîna stîngă. în funcţie de cerinţele modelului repectiv. . Firul cu care se lucrează se trece pe andreaua din mîna stîngă şi se aşază pe faţa ochiului următor. Cu acest procedeu ochiurile se micşorează prin întinderea firului de lînă respectiv. 6). iar firul de lînă ce vine de la ghem se înfăşoară pe degetul arătător al mîinii stîngi. iar modul cum sînt lucrate ochiurile de pe andrea imprimă un anumit aspect modelului ce se execută. 3. cum sînt ciorapii. Acesta este procedeul obişnuit de tricotare a ochilor pe faţă. mănuşile etc. Andreaua din mîna dreaptă se trece prin primul ochi dinspre dreapta spre stînga pe sub firul cu care se lucrează tricotînd ochiul după una din variantele următoare: 16 . Ochiuri lucrate pe dos.Ochi pe faţă lucrat pe stînga. întrucît primul şi ultimul ochi de pe andrea nu se lucrează. este determinat de modelul ales şi de gradul de elasticitate ce trebuie să prezinte linia de margine a lungimii obiectului respectiv. Tricotarea ochiurilor se poate face astfel: Ochiuri lucrate pe faţă. Pe andreaua din dreapta se scoate apoi ochiul mărginaş fără să fie tricotat. Prin acest procedeu ochiurile rămîn la mărimea lor iniţială. Procedeul se repetă pînă la terminarea rîndului. După operaţiunea de montarea a ochiurilor se începe lucrul. Tricorarea ochiurilor Modul de tricotare a primului rînd de ochiuri. Pe andreaua din mîna dreaptă se scoate ochiul mărginaş netricotat. Acestea au rolul să menţină marginea dreaptă. ca şi a rîndurilor următoare.Ochi pe faţă lucrat pe dreapta (Fig. Primul ochi este ochiul imediat următor după ochiul mărginaş. Ochiul tricotat se scoate de pe andreaua din mîna stîngă şi se trece pe andreaua din mîna dreaptă. tricotarea primului rînd de ochiuri se începe după ce se scoate una din andrelele pe care s-au montat ochiurile. tricotarea primului rînd se face luînd ochiurile direct de pe ambele andrele pe care au fost montate.La montarea ochiurilor pe andrele se vor monta 2 ochiuri în plus. Ochiurile pot fi tricotate pe faţă sau pe dos. Ochiurile montate pe andrele se pot tricota în diferite feluri. . Tricotarea ochiurilor pe dos se face atfel decît ochiurile pe faţă. Dacă însă tricotajul respectiv. fapt care îngăduie o elasticitate mărită.

după cerinţele modelului. de sus în jos. După ce se prinde firul se trage şi ochiul format se scoate de pe andreaua din mîna stîngă. . Dacă însă e necesar să se păstreze numărul iniţial de ochiuri.. Firul de lînă rămîne în faţa sau în spatele andrelei.Ochi pe dos lucrat pe stînga.Ochiul pe dos lucrat pe dreapta (Fig. Prin tricotarea jeteurilor. de jos în sus. Aceste ochiuri se lucrează prinzînd firul cu andreaua dreaptă. numărul ochiurilor de pe andreaua din mîna dreaptă sporeşte mereu. se tricotează împreună două ochiuri înaintera jeteului şi două ochiuri după jeteu. 7).Jeteul (Fig. procedînd astfel: Se trece firul în jurul andrelei din dreapta înfăşurîndu-l o singură dată sau de două ori printr-o mişcare pornind de la stînga spre dreapta apucînd firul din faţă spre spate. se execută între două ochiuri – unul aflat pe andreaua din dreapta şi altul pe andreaua din stînga. Aceste ochiuri se execută prinzînd firul cu andreaua din mîna dreaptă. Acesta este procedeul obişnuit de tricotarea ochiurilor pe dos. Se ridică un ochi procedînd astfel: se introduce andreaua dreaptă în ochiul următor prin patele andrelei stîngi şi se trece ochiul fără a se tricota de pe andreaua stîngă pe cea dreaptă. 17 .Ochi ridicat. . după cerinţele modelului. În felul acesta se realizează un jeteu simplu sau dublu. . Se combină appoi tricotarea ochiului următor.

adică ochiurile care apar pe faţă se lucrează pe faţă. iar cele care apar pe dos. . se tricotează cu toate rîndurile pe faţă. Se tricotează ochiurile în forma în care apar pe andrea. 1 rînd pe dos. manşetelor. se pot realiza diferite modele de tricotaje.Ochiuri de acoperire. adică: . Modelul obţinut este cel mai simplu model cu faţa netedă. .Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ (pe dosul lucrului) se tricotează pe dos. care permite mularea perfectă pe corp şi împletitura nu se rulează. fapt care are ca rezultat formarea diferitelor puncte de tricotaj. se lucrează numai cu ochiuri pe faţă. cum sînt cele descrise în continuare. În acest scop se ridică un ochi pe andreaua dreaptă. marginilor etc. . întrucît solicită multă atenţie în tricotarea ochiurilor care trebuie să fie egale şi la fel de 18 . adică atît rîndul 1 cît şi rîndurile următoare. de o întreagă gamă de variaţii în modul de a monta şi a lucra ochiurile de pe andrele. Acest punct asigură tricotajului o elasticitate specială. 10) cunoscut şi sub numele de „punct de ciorap” se tricotează 1 rînd pe faţă.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ (pe faţa lucrului) se tricotează pe faţă. 4. după cum s-a arătat. Această operaţiune se repetă într-un rînd de cîte ori o cere modelul. Acest ochi este scăzut peste cel următor. Punctul leneş (Fig. se tricotează ochiul următor pe faţă şi apoi se trece prin ochiul ridicat.Ochi scăzut. însă este modelul cel mai greu de executat. se lucrează pe dos. Diferite puncte de tricotare Diversitatea modelelor de tricotaje depinde. Prin îmbinarea ochiurilior divers tricotate.. Punctul de jerseu (Fig. de pe andreaua stîngă. Modelul care se formează este acela de „rips” şi este folosit în tricotarea gulerelor. 9) denumit şi punct simplu.Ochi trasat. De remarcat este că un rînd de – punct leneş – care formează rîndul este alcătuit din 2 rînduri tricotate cu ochiurile pe faţă. Acest ochi se execută tricotînd primul şi al doilea ochi pe faţă şi apoi se trece primul ochi prin ochiul al doilea.

Punctul de elastic (Fig. 19 . Punctul de jerseu răsucit se tricotează astfel: .Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ: 1 ochi pe dos. Punctul de elastic în relief (Fig.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ: 2 ochiuri pe faţă. . 2 ochiuri pe dos. manşetelor etc. 12) se tricotează ca şi punctul de elastic. Acest punct se foloseşte la obiectele de sport.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Punct de semielastic (Fig. pînă la sfîrşitul rîndului.1 ochi pe faţă. gulerelor. sau 3 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. adică ochiurile pe faţă se lucrează pe faţă. Ambele feţe ale elasticului şi semielasticului sînt identice. 2 ochiuri pe faţă. Punctele de elastic şi semielastic se folosesc pentru tricotarea marginilor. Elasticul poate fi tricotat şi alternînd 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. 13) se tricotează astfel: . 11) se tricotează astfel: .Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ se lucrează pe dos. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. cu deosebirea că se lucrează cîte 1 ochi pe faţă şi 1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe dos. .larg lucrate. iar ochiurile pe dos se lucrează tot pe dos. Ambele feţe sînt identice. . Cea mai neînsemnată greşeală în execuţia lor este vizibilă şi strică aspectul general al tricotului.Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ se lucrează pe faţă (ochiurile se iau din spatele andrelei).Rîndul 2 şi următoarele se tricotează ochiurile aşa cum se prezintă.

1 ochi pe dos. 20 .Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. cel pe dos se lucrează pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. iar deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe dos. 15) se tricotează astfel: .Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos.Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă se lucrează 1 ochi pe faţă. . Punctul de orez alungit (Fig. 1 ochi pe dos pînă la sfîrşitul rîndului. .Punctul de orez (Fig. 14) se tricotează astfel: . . Rîndurile 2 şi 3 se repetă. pînă la sfîrşitul rîndului.

Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Tehnică. Dacă brida se face peste 6 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. ochi care se trece din nou pe aceeaşi andrea. .Primul ochi se montează pe andrea luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă dinspre interior spre exterior. Ed. şi se lucrează mai departe modelul respectiv.Al doilea ochi se montează pe andrea.Punctul de ţesătură se lucrează astfel: .Rîndul 2: pe dos. alternînd pînă la capăt. 21 . iar deasupra ochiului pe faţă se ridică 1 ochi. se prinde firul de lînă şi se lucrează 1 ochi. Ana Popescu. Punctul de fantezie este alcătuit din 2 ochiuri şi se lucrează astfel: . 1966. . luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă din afară spre interior. toate ochiurile.Rîndul 3: deasupra ochiului ridicat se lucrează 1 ochi pe faţă. toate ochiurile. . Prin acest ochi se scoate apoi primul ochi de pe andreaua stîngă.Rîndul 4: pe dos. Aceste 4 rînduri se repetă. se introduce andreaua din mîna dreaptă între ochiurile 6 şi 7. Punctul pentru bridă se tricotează peste un număr de ochiuri. se ridică ochiul următor. . Aceste 2 ochiuri se repetă şi astfel se obţine o margine frumoasă ce se face mai ales la tricotajele fine.

care vor fi fixate cu ace cu gămălie. Ed. 1966. dreptunghiuri. guler etc. Pentru o orientare uşoară şi exactă în desenarea tiparelor se folosesc diferite litere în ordine alfabetică. “Tricotaje de mînă”. iar liniile orizontale indică lăţimea tiparului. 22 . Liniile verticale indică. Ana Popescu.Desenarea tiparelor Tiparele reprezintă diferitele părţi ce alcătuiesc un anumit obiect de îmbrăcăminte. lungimea tiparului. mîneci. Pentru desenarea tiparelor e nevoie de hîrtie. creion. linie şi panglică metrică. tiparul respectiv se decupează pe liniile de contur. tiparele se încadrează în diverse figuri geometrice ca unghiuri. Ele se desenează în general pe jumătate. în cadrul cărora se folosesc şi unele linii ajutătoare. Liniile de contur ale tiparului reprezintă liniile pe care se execută cusăturile obiectului respectiv. cu care se notează liniile sau diversele puncte.. Tehnică. în general.) pentru care decuparea tiparului se face pe hîrtie dublă îndoită pe linia de mijloc a tiparului. Pentru executarea unui obiect tricotat. Pe aceste tipare se vor călca piesele tricotate. cu deosebirea părţilor care se tricotează întregi (spate. Ca să se poată desena cu uşurinţă. gumă. pătrate etc.

c.. sau din talie în jos. Măsurile de lungime se iau în general pe partea din spate a corpului. aşa cum se va indica la tiparul respectiv. Măsurile se iau lejere şi se notează întregi. b. şold etc. pentru care se folosesc măsuri anume stabilite. Pentru desenarea tiparelor. Măsuri de lăţime. din care nu se foloseşte decît măsura de lăţime a spatelui şi care se ia de la un braţ la altul.). se potriveşte corpul într-o ţinută corectă şi se fixează talia cu un şiret îngust. jachete etc. 23 . talie. pentru fuste. Măsuri de lungime. măsurile se folosesc întregi sau pe fracţiuni. Înainte de a se trece la luarea măsurilor. care se iau pe linie verticală. care se iau înconjurînd corpul în divere regiuni (bust. rochii etc. iar cele de grosime se iau petrecînd panglica metrică din faţă spre spate. începînd de la vertebra a 7-a cervicală (nodul cefei) pentru bluze. Modul de luare a măsurilor este în general acelaşi pentru toate vîrstele.Luarea măsurilor Măsurile sînt de trei feluri: a. cu excepţia copiilor pînă la 2 ani. Pentru luarea măsurilor sînt necesare o panglică metrică (centrimetru) şi un şiret lung de circa un metru. în direcţia omoplaţilor. Măsuri de grosime.

2. se ia tot de la nodul cefei.Măsurile necesare construirii unui tipar sînt în general următoarele (Fig. trecînd cu panglica metrică peste partea cea mai dezvoltată a omoplaţilor. 4. pînă în talie. Lungimea fustei. se ia de la un braţ la altul. Lungimea feţei pînă în talie. 24 . la 1/3 din lungimea spatelui. se ia de la nodul cefei şi pînă în talie. trecînd panglica metrică pe lîngă gît şi coborînd apoi pînă în mijlocul feţei pînă în talie. Lungimea spatelui pînă la talie. 1. Lăţimea spatelui. se ia în mijlocul spatelui din talie şi pînă unde se doreşte a se stabili lungimea respectivă. 3. 1).

9. Grosimea braţului se ia înconjurînd braţul pînă peste osul umărului. Măsura se ia de la osul umărului şi pînă unde se stabileşte lungimea mînecii. Tehnică. Grosimea gîtului se ia înconjurînd gîtul sub bărbie plus 2 cm. Aceste măsuri se notează întregi şi ub formă de fracţie. faţă de talie. Ana Popescu. jachetei şi a puloverului. Grosimea taliei. se vor folosi din măsurile enumerate. Această măsură se ia înconjurînd încheietura mîinii cu panglica metrică. Grosimea bustului. 1966. 12. Grosimea şoldurilor. 11. Grosimea braţului sub cot se foloseşte la mînecile trei sferturi. iar numitorul arată distanţa dintre şold şi talie. această măsură se ia la nivelul unde se stabileşte lungimea bluzei. Ed. De exemplu: 80 = grosimea şoldului _____________________________ 15 = distanţa dintre şold şi talie 8. puloverului sau jachetei. Grosimea încheieturii mîinii este necesară pentru mînecile lungi.5. se ia înconjurînd mijlocul corpului pe linia şiretului. adică numărătorul indică grosimea şoldului. Această măsură se ia înconjurînd braţul mai jos de cot la nivelul unde s-a stabilit lungimea mînecii. 6. Pentru luarea acestei măsuri se îndoaie în unghi drept spre faţă. Lungimea mînecii. 10. s-a luat măsura de grosime a şoldului pentru fuste şi rochii sau la ce distanţă faţă de talie s-a stabilit lungimea bluzei. se ia înconjurînd corpul cu panglica metrică în direcţia bustului. Din punctul unde s-a încheiat panglica metrică pentru grosimea şoldurilor se măsoară drept în sus distanţa dintre şolduri şi talie. iar pentru bluze. Măsura aceasta se ia în partea cea mai dezvoltată a abdomenului şi a şoldurilor pentru fuste şi rochii. care indică linia de talie. Pentru desenarea diferitelor tipare. eliminînd ce nu trebuie sau adăugînd ceea ce lipseşte (diferite măsuri specifice. 25 . “Tricotaje de mînă”. Măsurile trebuie luate corect întrucît de exactitatea lor depinde reuşita tiparelor. 7. Această măsură indică la ce distanţă. indicate la tiparul respectiv). numai măsurile tiparului respectiv.

De exemplu andrele nr. 3. . 3 etc. rochii etc.) . cum sînt bluzele.Andrelele nr. mănuşilor. însă trebuie să fie nichelate.Andrelele nr. ciorapi.). însă au rezistenţă mică. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor mari. şaluri. 2. material plastic sau din metal. întrucît altfel înnegresc firul de culoare deschisă. variind ca diametru între 2 şi 10 mm. care se va întinde cu uşurinţă. De aceea se folosesc la tricotarea cu lînă fină a lucrurilor uşoare (bluze. cu ambele capete ascuţite. După grosime. Lungimea diametrului reprezintă numărul categoriei de andrele. se mînuiesc bine. . şosetelor. croşetă şi ace de canava speciale pentru fire groase de lînă (de lînă.) Andrelele pot fi confecţionate din lemn. bumbac. botoşeilor etc. Alegerea andrelelor după grosime. Rezultatul va fi invers.). 2 se întrebuinţează la tricotarea peiselor din lînă subţire.). . 2.Andrele ascuţite numai la un capăt. care la rîndul lui depinde de felul obiectului care se tricotează. iar capetele să nu fie prea ascuţite ca să nu rupă firul. ca şi de modelul ales. Indiferent de forma ce o prezintă. lucioase. os. andrelele trebuie să fie netede. .Andrele pentru ciorapi (5 andrele) se folosesc la tricotarea ciorapilor. întrucît ele trebuie să se potrivească cu firul cu care se tricotează. os şi material plastic sînt uşoare. Ele se folosesc la tricotarea pieselor circulare (căciuli. dacă împletitura se 26 .5 se folosesc la tricotaje din fire de grosime mijlocie. mătase etc. Dacă se tricotează un fir subţire cu andrele groase va rezulta o împletitură rară. După formă se deosebesc: .Andrele ascuţite la ambele capete.Ustensile necesare La tricotarea diferitelor obiecte de îmbrăcăminte se folosesc diverse andrele.Andrelele nr. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor drepte (fulare. . andrelele se diferenţiază. mănuşi etc. bluze etc. .5. 2. 3.Andrelele din metal sînt rezistente.Andrelele din lemn.Andrele circulare. E necesar să se acorde o atenţie deosebită la alegerea mărimii andrelelor. executate tubular dintr-o singură bucată (fuste.5 şi 4 se întrebuinţează la tricotarea îmbrăcămintei sport. depinde de grosimea firului cu care se tricotează. . rochiile etc. şaluri etc.

Ed. să se încerce andrele ce se potrivesc la firul cu care se tricotează. Ana Popescu. sau din os pentru tricotarea diverselor garnituri şi pentru tras pe dosul împletiturii capetele firelor ce rămîn după tricotare. Pentru evitarea acestor neajunsuri. Pentru asamablarea diverselor piese tricotate ce compun un obiect de îmbrăcăminte. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Pe lîngă andrele. După ce s–a ales modelul. este necesar ca trusa de ustensile să fie completată cu un ac de canava.va face cu andrele subţiri la un fir gros. e necesară şi o croşetă din metal nichelat. e bine ca înainte de a se începe împletitura. se trece la desenarea unui tipar potrivit cu obiectul propus pentru tricotare. 1966. În acest scop se iau diverse măsuri direct pe corp. materialul şi ustensilele necesare. 27 .

1966. mai ales în cazul firelor de lînă. bumbac. După ce se usucă. “Tricotaje de mînă”. În cazul cînd se folosec materiale vechi. firul se deapănă lejer în gheme şi apoi se dă în lucru.În general e bine să se întrebuinţeze material de bună calitate pentru a asigura durabilitate şi un aspect frumos obiectului tricotat. se deapănă uşor de pe scul pe ghem. peste două degete. se înfăşoară pe speteaza unui scaun şi se leagă lejer în două locuri. avînd grijă ca ghemul să fie moale. .Se clăteşte în cîteva ape.Se descoase obiectul respectiv. Sculul obţinut se spală în apă călduţă în care s-a pus sodă sau „Alba Lux”.Chiar materialul nou. se procedează astfel: . mătase. Ana Popescu. Se pot folosi fire de lînă. fire sintetice etc. Ed. provenite din deşirarea diverselor obiecte de îmbrăcăminte tricotate. care se cumpără în scule. 28 . iar firele rezistente se înnoadă. . „Perlan alb” sau fulgi de săpun. iar în ultima apă se pune oţet. Cînd se pune la uscat se scutură sculul bine de apă şi se atîrnă la un capăt o greutate care să întindă bine firul. se deşiră şi se înlătură părţile uzate. întrucît ele îşi pierd elasticitatea dacă sînt depănate prea strîns.Materiale folosite După ce s-a ales modelul. se va procura materialul necesar. Tehnică.

În general culorile variază şi ele.Alegerea modelelor În alegerea modelelor. se va adapta o linie lejeră.Pentru persoanele cu şolduri mari sau cu talie plină. trebuie să se ţină seama de sex. . Culorile vii sînt şi ele indicate uneori. . Ed. 29 . se recomandă culorile vii cu garnituri bogate şi foarte variate. dimpotrivă. dar numai atunci cînd se folosesc materiale noi. Pentru persoanele vîrstnice se preferă în general culori ca: negru. iar lungimea bluzelor şi a jachetelor va fi mai jos de talie. bleu şi roz. ţinînd seama de indicaţiile de mai sus. se va adapta o linie dreaptă. . bleumarin. Pentru bărbaţi se recomandă de asemenea culorile de nuanţe închise.Persoanele cu gîtul scurt vor evita gulerele înalte şi vor prefera decolteurile înguste şi lungi.Pentru copiii mici sînd indicate culorile alb. În cazul cînd se folosesc materiale rezultate dintr-un tricotaj deşirat. vîrstă şi de conformaţie. “Tricotaje de mînă”. a părului sau a tenului. Culorile mai deschise vor fi folosite pentru diverse garnituri. Ana Popescu. Cît priveşte modelul de tricotat.Pentru persoanele slabe. modelul se va alege după ce se vor cunoaşte posibilităţile ce le oferă materialul respectiv.Persoanele cu gîtul lung vor purta. vişiniu.Pentru copii mai mari. mai ales pentru costumele sport. . verde închis. . scunde sau mijlocii. iar culorile vor fi de nuanţe mai închise. ca şi a culorilor. va fi alcătuit din linii verticale. împletituri complicate şi culori deschise. Pentru persoanele tinere culorile pot varia după gust şi după culoarea ochilor. gri. Alegerea modelului de tricotat se face înainte de a se pregăti materialul. numai gulere mari de orice formă. maron. tabac. 1966. bej etc. Tehnică. cît mai bogate. indiferent dacă sînt înalte. .

jachete. Elastic simplu (Fig. 2 ochiuri pe dos. gulerelor etc.2X2: adică 2 ochiuri pe faţă. Cele două rînduri se repetă pînă la obţinerea lăţimii indicată de model. . un ochi pe dos lucrat pe stînga. În formulă se exprimă „elastic 1X1”. .Modele pentru elastic Elasticul sub diverse variante se foloseşte pentru tricotarea bordurii. 30 . La toate variantele elasticului simplu.3X3: adică 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. pulovere subţiri.Rîndul 2: adică pe dosul lucrului.3X1: adică 3 ochiuri pe dos. se poate obţine prin formulele: .Rîndul 1: un ochi pe faţă lucrat pe dreapta. 1.3X2: adică 3 ochiuri pe faţă. Acet gen de elastic se foloseşte la tricotaje fine – bluze. 2 ochiuri pe dos. bolerouri etc. . tricotînd ochiurile aşa cum apar ele – pe faţă şi pe dos. se lucrează ca şi rîndul 1. . Un elastic simplu în forme mai pline pentru seturi. a manşetelor. ambele feţe sînt la fel. 3 ochiuri pe dos. articole de sport etc. 21) Acest elastic se lucrează atfel: .

Rîndul 2: 1 ochi pe dos.2. iar firul rămîne în faţa ochiului. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi nelucrat.Rîndul 2: 1 ochi nelucrat. Elastic cu o singură faţă (Fig. De observat este că ochiul nelucrat în primul rînd se lucrează în rîndul următor. 3. 23). iar firul trebuie să rămînă obligatoriu în faţa ochiului.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 2: se lucrează pe dos.Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. 22) Elasticul dublu se tricotează la obiectele care necesită trasarea unui şiret pe linia de talie la bluze.. 2 ochiuri nelucrate. 1 ochi nelucrat. . sau la ciorapi etc. . 1 ochi nelucrat. iar firul rămîne în faţa lucrului.Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. firul rămîne în dosul lucrului şi 2 ochiuri pe faţă. Ambele feţe sînt la fel. Elasticul dublu (Fig. jachete. Tricotarea acestui elastic se face astfel: . . iar firul rămîne în faţa ochiului. Acet elastic se obţine tricotînd: .Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. O altă variantă a elasticului dublu se obţine tricotînd: . fuste etc. iar firul rămîne în faţa lucrului. . 31 . .

terminînd rîndul cu 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. fără să i se dea drumul de pe andrea. 5. după care se lucrează tot pe faţă primul ochi din cele 2 luat pe dreapta. Acest elastic se foloseşte la îmbrăcămintea sport. la pulovere bărbăteşti etc. Elastic în relief (Fig. Alternarea ochiurilor se face pînă la capăt. 2 ochiuri pe dos.Rîndul 3 şi următoarele se tricotează la fel ca rîndul 2. 25) Acest elastic formează o garnitură foarte drăguţă şi originală. 2 ochiuri pe dos. 24) Elasticul în relief se realizează tricotînd: . Elastic cu ochiuri răsucite (Fig. Apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua din mîna dreaptă.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. se continuă cu 2 ochiuri pe faţă. Se lucrează întîi al 2-lea ochi din cele 2. Se obţine procedînd astfel: .Rîndul 2: 2 ochiuri care se prezintă pe faţă se lucrează tot pe faţă în felul următor.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă.Rîndul 2: începe cu 1 ochi pe dos. luat pe stînga. După această operaţie se tricotează pe dos următoarele 2 ochiuri. . . .4. 32 .

Rîndul 8. . Aplicat la un tricotaj simplu lucrat cu punct de jerseu. Se repetă păşitura şi apoi iar se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Se procedează la fel şi cu următoarele 2 ochiuri. acest elastic face o garnitură foarte frumoasă. Aceste 2 ochiuri se trec pe andreaua din mîna dreaptă.6. care se tricotează pe faţa lucrului se lucrează astfel: după ochiul mărginaş se face un punct de păşitură pete 6 ochiuri. iar cele 2 ochiuri care au fost lucrate pe dos se lucrează pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Se continuă alternanţa de 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate pînă la capătul rîndului.Rîndul 2: cele 4 ochiuri încrucişate în rîndul 1 se tricotează pe dos. Elasticul tighelit este folosit ca bordură şi diverse garnituri şi chiar ca lucrătură de context la jachete şi pulovere bărbăteşti. 33 . după care se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. 26) Tricotarea acestui elastic se face în modul următor: .Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate care se tricotează astfel: se lucrează pe faţă întîi al 2-lea ochi din cele 4. Această alternanţă se face pînă la sfîrşitul rîndului. 7. Aceste 8 rînduri se repetă.Rîndul 1 şi următoarele 6 se tricotează 2 ochiuri pe faţă. Elastic tighelit (Fig. Elastic cu ochiurile încrucişate (Fig. 27) Acest gen de elastic se obţine procedînd astfel: . luat pe stînga şi nu se dă drumul de pe andrea pînă nu se lucrează şi primul ochi pe faţă luat pe dreapta. .

iar ochiul rezultat din cele 2 ochiuri luate împreună în rîndul 2 se ia nelucrat pe andreaua din mîna dreaptă.Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. un jeteu.Rîndul 2: ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent se lucrează aici tot pe dos. luate pe dreapta.Rîndul 3: ochiul care a fost pe dos în rîndul 2 se lucrează aici pe faţă.Rîndul 1: 1 jeteu. 29) c) Se tricotează: . b) Se tricotează: . luat pe dreapta. . 1 ochi nelucrat.Rîndul 1: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe dos.Rîndul 2: se lucrează ca primul rînd.8. iar firul de lînă se trece prin spatele ochiului nelucrat. Elastic ajurat (Fig. iar firul trecut prin faţa ochiului nelucrat. . un jeteu. (Fig. a) Se tricotează: . . iar ochiul nelucrat şi jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe faţă.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 28) Acest gen de elastic se poate tricota în cîteva variante. iar ochiul 34 .Rîndul 2: ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se lucrează aici pe dos. . un jeteu şi 1 ochi nelucrat se ia pe andreaua dn mîna dreaptă. 1 ochi nelucrat. . avînd grijă să se lucreze împreună cu ochiul nelucrat şi jeteul tricotat în rîndul precedent.

.Rîndul 3: la fel cu rîndul 1. .Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă.nelucrat şi cu jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe dos.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos.Rîndul 4: la fel cu rîndul 2 (Fig.Rîndul 1: 1 jeteu. 35 . d) Se tricotează: . . e) Se tricotează: . 30). luat din dreapta (Fig. 31). 1 ochi nelucrat.

Aceste 4 rînduri se repetă. 33) Elasticul cu dungi late formează borduri frumoase şi poate constitui şi model de context la pulovere şi articole de sport. . 2 ochiuri pe faţă şi jeteul se scapă peste aceste ochiuri lucrate pe faţă. Alcătuirea dungilor se poate face în diverse feluri: 36 . 9. Prin aspectul lor ele formează o garnitură originală.Rîndul 4: la fel cu rîndul 2.Rîndul 2: se lucrează pe dos. „elasticul cu spinişori” poate forma o garnitură foarte frumoasă la bluze. . 2 ochiuri pe dos. Elastic cu dungi late (Fig.Rîndul 2: se lucrează ochiurile pe faţă şi pe dos. jachete etc. apoi se alternează pînă la sfîrşitul rîndului cîte 2 pe faţă. două pe dos. f) Se tricotează: . ..Rîndul 2: jeteul şi ochiul nelucrat se lucrează împreună luat pe dreapta. aşa cum se prezintă foecare pe andrea. seturi etc.Rîndul 1: 1 jeteu. Modelele de elastic ajurat se folosesc la bluze. 32). iar ochiul lucrat pe dos se lucrează tot pe dos (Fig. Se tricotează: .Rîndul 3: se începe cu 1 ochi pe dos. Elastic cu spinişori Prin aspectul lor deoebit. 10.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. .

Prin diversele combinări ale punctelor de tricotaj se pot obţine modele noi.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă.Rîndul 2: se lucrează numai pe dos. 3 ochiuri nelucrate. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Rîndurile se repetă. Se repetă acete 2 rînduri (Fig. 2 ochiuri pe dos.Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. . Ana Popescu. iar firul rămîne în faţa ochiurilor nelucrate. 37 .a) Se tricotează: . 1966. Modelele de elastic prezentate nu epuizează gama de modele ce se poate prezenta. 33). Ed.Rîndul 1: 1 ochi pe dos. b) Se tricotează: . .

Modelul 1 Se tricotează: Rîndul 1 – 6: cu punct de jerseu. Marginea cu colţuri rotunde ce se obţine se poate tricota la tivit. “Tricotaje de mînă”. ciorapi. avînd grijă ca ultimul rînd să fie pe dos. 38 . luat pe dreapta. bluze. orificiile tricotate pentru obţinerea colţurilor se folosesc şi pentru trasat şnururi la mănuşi. mîneci. Tehnică. Acest tiv se poate încheia şi coase uşor pe dos. Rîndul 9 – 15: se lucrează cu punct de jerseu. botoşei etc. mănuşi. În acest scop se lucrează împreună cu fiecare ochi din rîndul 15. Rîndul 8: se lucrează pe dos. Rîndul 7: 1 jeteu. Ed. gulere. 1966. şosete etc. Primele 6 rînduri lucrate cu punct de jerseu se îndoaie pe dosul lucrului şi se lucrează împreună cu rîndul 15 care se lucrează pe faţă. 2 – 4 ochiuri (după mărimea colţişorului care se formează) se lucrează împreună pe faţă. Ana Popescu. cîte 1 ochi luat din primul rînd.

8 şi 10: 1 jeteu. tricotaje. Benzile ajurate pe care le formează acest model creează garnituri frumoase pentru margini de gulere. În acest caz se îndoaie pe dos primele 5 rînduri tricotate cu punct de jerseu şi se lucrează o dată cu rîndul 11. manşete. sau se coase. 2009 by Shortcut in carte. plătcuţe etc. Ana Popescu. Tehnică. 39 . Acest model se pretează şi pentru formarea unui model. cu firul trecut prin spatele lui. Rîndurile 7. Rîndurile 6. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndurile 1 – 5: 6 puncte de jerseu.Modelul 2 Posted august 11. tivuri. 9 şi 11: toate ochiurile se lucrează pe dos. “Tricotaje de mînă”. Ed. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul ridicat. 1 ochi ridicat. nelucrat. 1966.

“Tricotaje de mînă”. 40 . Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. Alternanţa se repetă pînă la capătul rîndului. Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. 3 ochiuri pe dos. 1966. Rîndul 4: la fel ca rîndul 2. Ed. Aceste 4 rînduri se repetă. 4 ochiuri pe dos.Modelul 3 Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. Tehnică. 1 jeteu.

Rîndurile 8 şi 9: toate ochiurile pe dos. Tehnică. 1966. 41 . Ed. “Tricotaje de mînă”. Rîndurile 11 şi 12: toate ochiurile pe dos. Rîndul 10: 2 ochiuri se tricotează împreună.Modelul 4 – modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 7: punct de jerseu. Se repetă rîndurile 1 – 7. 1 jeteu alternînd astfel pînă la capăt. Ana Popescu.

7 pe dos. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. 1 jeteu. Rîndul 4: 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. alternînd pînă la capăt. Se repetă pînă la capăt. 1 jeteu. 1966. 7 pe faţă. Ana Popescu. 1 jeteu. cu repetare pînă la capăt. Ed.Model 5 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul care a fost scos. 42 . 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul scos. 7 pe dos. 1 jeteu.

Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. 1 ochi pe faţă. Rîndul 10: se tricotează cu ochiurile pe dos. 1 jeteu.Modelul 6 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Rîndul 9: se tricotează toate ochiurile pe faţă. 1 jeteu. Ana Popescu. Această alternanţă a rîndurilor se repetă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul scos. 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. 1 ochi se scoate fără a se tricota. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt. 1 ochi pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 5 ochiuri pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin acul care nu a fost tricotat. 1 jeteu. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ : se lucrează cu toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. 43 . 1966. Tehnică. Ed. 1 ochi se scoate. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 5: se tricotează toate ochiurile pe faţă.

Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. 1 ochi se scoate fără să se lucreze. ochiurile 4 şi 5 se scot pe o andrea de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. 8 ochiuri pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. după care se tricotează pe faţă ochiurile 8 şi 9 de pe andreaua de rezervă. iar ochiurile 10 şi 11 se tricotează pe faţă. 1966. 10 ochiuri pe faţă. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat. Rîndul 6: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 5: 3 ochiuri se lucrează pe faţă. ochiurile 6 şi 7 se tricotează pe faţă şi apoi ochiurile 4-5 de pe andreaua de rezervă se tricotează tot pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu.Model 7 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 44 . Ed. Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă. Cu acest rînd se încheie modelul care apoi se repetă începînd cu rîndul 1. 1 jeteu. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 1 jeteu. Tehnică. ochiurile 8 şi 9 se scot pe andreaua de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. Ana Popescu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează cu ochiuri pe dos.

Ed. iar din ochiul următor se formează iar 3 ochiuri. 3 ochiuri pe dos. fără să fie luat pe andreaua stîngă. ochiul 3 pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Se tricotează în continuare 1 ochi pe dos. Rîndul 4: la fel cu rîndul 2. 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. formînd astfel 3 ochiuri din unul singur.Model 8 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 45 . Alternanţa acestor rînduri se repetă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 2 ochiuri pe faţă. apoi se tricotează iar 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1966. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. se tricotează încă o dată ochiul precedent (ochiul 2) şi se ia pe andreaua stîngă. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri luate împreună pe dos. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. Această alternanţă urmează pînă la sfîrşitul rîndului. Ana Popescu. Rîndul 5: la fel cu rîndul 3. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 3 ochiuri se lucrează împreună pe dos.

apoi se trec pe andreaua stîngă cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. Rîndul 9: toate ochiurile se lucrează pe dos. Ed. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 – 8: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrele (pe faţă sau pe dos). următoarele 4 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. 3 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 4 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe faţă se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. 46 . 1966. Alternanţa rîndurilor se repetă.Model 9 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. se trec pe andreaua din stînga cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă.

Ed. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos.Model 10 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi rîndurile fără soţ: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 14: ca rîndul 2. 6 ochiuri se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 1966. 47 . Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. 12 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. Se continuă cu alternanţa rîndurilor. 6 ochiuri se lucrează pe faţă. ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă şi în continuare 3 ochiuri pe dos.

de jos în sus. Ambele fire se trec prin faţa împletiturii şi se încrucişează în de jos în sus pornind de la cel care execută împletitura.Model 11 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 4: punct de jerseu. iar firele se încrucişează pe faţa împletiturii. “Tricotaje de mînă”. 1966. Ed. Ana Popescu. în aşa fel încît ochiurile lucrate din firul aceluiaşi ghem să fie unul deasupra celuilalt. un fir din alt ghem de aceeaşi culoare sau de culoare diferită. tot cu ambele fire. 48 . Se tricotează alternativ cîte 1 ochi lucrat pe dos cu firul dintr-un ghem şi 1 ochi lucrat pe dos din ghemul adăugat. Tehnică. Rîndul 6: se tricotează ochiurule numai pe faţă. Rîndul 5: se adaugă la primul fir.

Tehnică.Model 12 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 4: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos. Ed. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1966. 3 ochiuri luate împreună pe faţă. 49 . Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă. Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. 1 jeteu. Această alternanţă de rînduri se repetă. Ana Popescu. 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă.

Ed. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos.Model 13 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. pe faţă sau pe dos. 50 . Tehnică. 1966. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos.

51 . 1966. Se tricotează şi primul ochi şi se scot de pe andrea ambele ochiuri deodată. Ed. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. formînd astfel o răsucitură. Alternanţa acestor rînduri se repetă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: ochiurile răsucite se tricotează pe dos. Ana Popescu.Model 14 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează al 2-lea ochi de pe andrea înaintea primului ochi fără să fie scos de pe andreaua stîngă.

Model 15 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: se împunge andreaua în primul ochi din spate spre faţă. Aceste 2 rînduri se repetă. Această alternanţă se repetă. Ana Popescu. În continuare se mai tricotează 1 ochi pe dos. fără să fie tricotat. Ed. Tehnică. Rîndul 2: Deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă. 52 . Se tricotează şi primul ochi luat din spate şi apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua dreaptă şi apar ca ochiuri încrucişate. iar ochiurile încrucişate se tricotează pe dos. iar firul rămîne pe dosul lucrului şi se tricotează al 2-lea ochi pe faţă fără să fie scoss de pe andrea. “Tricotaje de mînă”. 1966.

iar cele 2 ochiuri răsucite se tricotează pe dos. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. adică se tricotează al 2-lea ochi pe faţă înaintea primului ochi.Model 16 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 53 . Tehnică. 1966. Ed. fără să fie scos de pe andrea. Aceste 2 rînduri alternează. Ana Popescu. o răsucitură din 2 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Se tricotează şi primul ochi şi se scot ambele ochiuri de pe andreaua dreaptă pe cea stîngă. Se repetă alternanţa de ochiuri.

Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă.Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe dos. alternînd cu 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”.Model 17 – Modele borduri Pentru executarea acestui model e necesar să se monteze pe andrea un număr de ochiuri fără soţ. 2 ochiuri pe dos. Ed. Ana Popescu. Rîndul 2: . . 54 . 1966. se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe dos. se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe faţă şi se continuă alternînd cu 2 ochiuri pe dos. ultimul ochi va fi pe faţă sau pe dos. Tehnică.Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe faţă. Acest model cere o atenţie deosebită la începutul fiecărui rînd.

ochiul următor se lucrează pe faţă şi se trece prin ochiul ridicat. Ed. Tehnică. 1966. Tehnică. 5 şi 6: se lucrează pe dos. Rîndurile se repetă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1966. Ed. se ridică pe andreaua dreaptă 1 ochi nelucrat. Ana Popescu. adică 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos. Ana Popescu. Rîndul 2: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Rîndul 4. 55 . Model 19 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile se tricotează pe dos.Model 18 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă luat din spate.

Rîndul 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. Tehnică. Cele 2 ochiuri pe dos se lucrează pe dos şi în continuare se lucrează pe faţă cele 2 ochiuri aflate pe andreaua de rezervă. 56 . Ed. pe faţă şi pe dos. 5 ochiuri pe dos. iar andreaua de rerzevă se trece în faţa lucrului. Rîndul 2. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele andrelei. Se continuă tricotarea a 5 ochiuri pe dos şi apoi o nouă împletitură a rîndurilor. iar cele pe dos se tricotează pe dos. Această alternanţă se repetă după nevoie. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. În continuare se tricotează 2 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1966. Aceste 6 rînduri se repetă. Ana Popescu. adică ochiurile pe faţă se tricotează pe faţă. Prin această operaţiune se obţine împletirea rîndurilor. Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 3 şi 4: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea.Model 20 – Modele borduri Se tricotează: Cîteva rînduri (8 – 10) cu ochiuri pe dos. apoi se trec de pe andreaua de rezervă pe andreaua stîngă cele 2 ochiuri lucrate pe dos. apoi începe modelul.

Ed. 1966. 1 jeteu şi 1 ochi pe faţă. apoi 3 ochiuri pe dos se tricotează împreună pe faţă. adică 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. din ochiul următor se fac 3 ochiuri. Tehnică. după care toate 3 ochiurile se scot de pe andrea. Ana Popescu. Motivul se repetă începînd cu rîndul 1.Model 21 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1 – 5: 3 ochiuri pe faţă. 57 . Rîndul 6: 3 ochiuri pe faţă. fără să se scoată de pe andrea.

ochiurile 4. 13. 14 şi 15. Se tricotează apoi pe faţă ochiurile 4. după care se tricotează tot pe faţă ochiurile scoase de pe andreaua de rezervă şi se mai tricotează 3 ochiuri pe dos. Aceste rînduri se repetă. 3 ochiuri pe dos.Model 22 – Modele borduri Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe dos. pe faţă şi pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 16 ochiuri pe dos. 10 şi 11. Tehnică. Ed. 58 . 5. 5. 10 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 14 şi 15 se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 2 – 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. 1966. apoi se tricotează pe faţă ochiurile 12. În continuare se scot ochiurile 12. 9. 6 şi 7 aflate pe andreaua de rezervă. Rîndul 8: 3 ochiuri pe faţă. 13. 6 şi 7 se scot pe o andrea de rezervă şi se trec pe dosul lucrului şi se tricotează pe faţă ochiurile 8. “Tricotaje de mînă”.

Tehnică.Modele de context Modele de contextură formează o gamă foarte largă şi se pot realiza prin îmbinarea diverselor puncte de tricotaj obţinînd modele compacte. şalurilor. Ed. iar cele executate în diverse culori au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele şi la articolele pentru copii. Pentru piesele tricotate cu modele dantelate se întrebuinţează fire subţiri şi de bună calitate. “Tricotaje de mînă”. 59 . Modelele compacte se pretează la tricotarea oricărei piese de îmbrăcăminte. ciorapilor etc. Ana Popescu. ajurate şi dantelate lucrate cu fire într-o singură culoare sau divers colorate. Modelele ajurate şi dantelate sînt folosite la tricotarea bluzelor. 1966. pentru ca împletitura să iasă fină şi spumoasă.

“Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. formînd astfel 2 ochiuri care se lucrează pe faţă. Ana Popescu. 60 . Ed. Tehnică. Rîndul 2: 1 ochi pe dos. se lucrează pe faţă.Model 1 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă. luate pe stînga. de la ochiul 2 se ridică nodul pe andrea în faţa ochiului. 1966. Rîndul 3: ca şi toate rîndurile de pe dosul lucrului. cu deosebirea că se ridică nodul la ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul 2.

Tehnică. Aceste rînduri se repetă.Modelul 2 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. cu firul lăsat în faţa ochiurilor. Ana Popescu. cu deosebirea că aici se tricotează pe dos cele 2 ochiuri care în rîndul 1 n-au fost lucrate. 2 ochiuri se trec pe andrea nelucrate. iar cele care au fost lucrate aici se trec pe andrea nelucrate. Ed. 1966. se va lucra în întregime pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: ca şi toate rîndurile cu soţ. 61 . Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1.

3 şi 4 de mai sus. Ed. “Tricotaje de mînă”. iar firul se lasă pe dosul lucrului. iar ochiul care n-a fost lucrat niciodată. Ana Popescu. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. 1 ochi nelucrat.Modelul 3 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 1. Tehnică. 62 . Rîndurile următoare se lucrează la fel ca rîndurile 2. 1 ochi pe faţă. cu deosebirea că se inversează modelul astfel: ochiul nelucrat din modelul precedent se lucrează aici pe dos. 1966. adică ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent. iar ochiul care a fost lucrat pe dos se trece pe andrea nelucrat. aici se lucrează pe dos. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează aşa cum se prezintă pe andrea. aici apare pe faţă şi se lucrează tot pe faţă. apoi modelul se repetă începînd cu rîndul 1. Rîndul 2: 1 ochi nelucrat cu firul lăsat pe faţa lucrului (acesta va fi acelaşi ochi nelucrat şi în rîndul 1).

“Tricotaje de mînă”.Modelul 4 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 8 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: se lucrează în întregime pe dos. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. luîndu-l larg pe andreaua dreaptă. Ed. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului. iar în continuare se tricotează 6 ochiuri. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 6: toate ochiurile se lucrează pe dos. se păşesc 3 ochiuri şi se lucrează ochiul 4. Rîndul 7: se lucrează toate ochiurile pe faţă. fără să fie scos de pe andreaua stîngă. 1966. apoi se lucrează pe faţă cele 3 ochiuri care au fost păşite. se păşesc 3 ochiuri şi se repetă operaţiunile modelului din rîndul 1. Tehnică. şi se trec pe andreaua dreaptă împreună cu ochiul 4 care a fost deja lucrat. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. 63 . Ana Popescu.

2 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9 şi 11: 2 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. Ana Popescu. 2 ochiuri pe dos. 6 ochiuri pe faţă. Aceste rînduri se repetă.Modelul 5 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. Ed. 64 . 1 ochi pe dos. Rîndul 16: se lucrează ca rîndul 2. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează aşa cum se prezintă. Rîndul 13: 1 ochi pe dos. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1966. Tehnică. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 4 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos.Modelul 6 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Tehnică. este necesar să se lucreze toate ochiurile numai pe dreapta. întorcînd andreaua prin spatele ochiului. Ed. 1 ochi nelucrat care se ia răsucit. cît şi pe dosul lucrului. atît pe faţa. dar se inversează modelul. Observaţie: pentru reuşita acestui model. Ana Popescu. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 3: se lucrează ca rîndul 1. iar firul rămîne în spatele lucrului. iar ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se ia aici pe andrea nelucrat şi răsucit. 65 . “Tricotaje de mînă”. 1966. adică ochiul nelucrat în rîndul 1 se lucrează aici pe faţă.

66 . Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. iar firul rămîne în dosul lucrului. Ana Popescu. Rîndul 4: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă pe andrea. cu firul lăsat pe dosul lucrului. adică cele 2 ochiuri nelucrate vor fi cele 2 ochiuri din mijlocul grupului de 4 ochiuri pe faţă din modelul precedent. adică 2 ochiuri nelucrate cu firul lăsat pe faţa lucrului. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 10: se lucrează aşa cum se prezintă. 4 ochiuri pe dos. Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Tehnică. 1966.Modelul 7 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe dos. 2 ochiuri nelucrate. cu deosebirea că se inversează modelul. Ed. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. Rîndul 5: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2.Modelul 8 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile pe faţă. 1966. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. ochiul următor se lucrează tot pe faţă. Tehnică. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează pe faţă. iar ochiul care a fost lucrat pe sub nod se lucrează simplu pe faţă. Ed. “Tricotaje de mînă”. 67 . cu deosebirea că se inversează ochiurile. dar se împunge andreaua sub nodul ochiului. Ana Popescu. adică ochiul care a fost lucrat simplu pe faţă în rîndul 2 se lucrează sub nod.

Ana Popescu. 68 . Modelul se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. În continuare se lucrează tot pe faţă cele 3 ochiuri păşite. 1966.Modelul 9 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului. lucrîndu-l pe faţă luat pe dreapta. Rîndul 4: se face o păşitură peste 3 ochiuri şi se lucrează pe faţă al 4-lea ochi şi ochiul obţinut se trece în faţa celor 3 ochiuri pe andreaua stîngă. tricotînd toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Rîndul 3: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe faţă. Ed. iar al 4-lea ochi care a fost deja lucrat se trece pe andreaua dreaptă.

Ana Popescu. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. Rîndul 2: se lucrează 1 ochi pe dos. Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. 1966. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. ca la rîndul 1. În continuare se ia 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă de această dată pe faţa lucrului.Modelul 10 – Modele compacte Acest model se lucrează cu o andrea de rezervă şi se tricotează totdeauna întîi ochiul al 2-lea şi apoi primul. se lucrează 1 ochi pe faţă. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se lucrează pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos. Se lucrează apoi 1 ochi pe faţă. Tehnică. şi nu în spate. Ed. 2 ochiuri nelucrate se iau pe andrea. iar firul rămîne pe faţa lucrului. 69 . iar ochiul lăsat pe andreaua de rezervă se pune pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe faţă. cu deosebirea că firul de la primul ochi luat pe andreaua de rezervă se lasă pe faţa lucrului. însă adecvat inversiunii modelului efectuat în rîndul 3.

Aceste 2 rînduri se repetă. iar ochiul care a fost luat pe andreaua de rezervă se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează tot pe dos. Rîndul 2: 1 ochi pe dos.Modelul 11 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. Ed. Ana Popescu. 70 . 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului. se tricotează ochiul al 2lea pe faţă luat pe dreapta. apoi se trece pe andreaua stîngă ochiul care a fost lăsat pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă. “Tricotaje de mînă”. luat pe stînga. Tehnică. 1966.

71 . Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 5: 2 ochiuri nelucrate şi firul se lasă pe dosul lucrului. adică 2 ochiuri nelucrate. apoi 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. adică ochiul din stînga se trece prin ochiul din dreapta. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. formînd astfel un punct încrucişat.Modelul 12 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. şi apoi 2 ochiuri tricotate pe dos. Rîndul 7: se lucrează la fel ca rîndul 3. 1966. iar firul se lasă pe dosul lucrului. Ed. Rîndul 2: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrea. Tehnică. iar firul se lasă pe faţa lucrului. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. iar ochiul următor (care a fost primul) se lucrează tot pe faţă. 2 ochiuri nelucrate se trec pe andreaua stîngă. Rîndul 4: se lucrează toate ochiurile pe dos. iar ochiurile care au fost nelucrate se lucrează încrucişat. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. se pune pe andrea şi se lucrează pe faţă.

Ana Popescu. iar firul se lasă pe spatele lucrului. 1 ochi pe faţă. 72 . adică 1 ochi pe faţă. trecîndu-se ochiul din stînga prin ochiul din dreapta. cele 2 ochiuri nelucrate din rîndurile anterioare se încrucişează. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 5: pe acest rînd se schimbă modelul. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. Aceste 6 rînduri se repetă. apoi 1 ochi pe faţă.Modelul 13 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri nelucrate. iar firul se lasă în spatele lucrului. 1 ochi pe dos. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea. Tehnică. 2 ochiuri nelucrate. Ed. 4 ochiuri pe dos. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. apoi fiecare se lucrează pe faţă şi în continuare se tricotează încă 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2. ţinîndu-se seama de inversarea modelului. “Tricotaje de mînă”. firul se lasă în faţa lucrului. 1966. 1 ochi pe dos. adică din cele 4 ochiuri pe faţă se ia 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos.

Rîndul 3: 2 ochiuri nelucrate. 2 ochiuri nelucrate şi firul lăsat în faţa lucrului.Modelul 14 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. Tehnică. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. Ed. firul se lasă în faţa lucrului. 73 . Rîndurile se repetă. 1966. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Ana Popescu. Tehnică. 1966. iar ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se lucrează tot pe dos. Ed. apoi se lucrează 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2: 2 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă în dosul lucrului.Modelul 15 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă firul în faţa lucrului. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri se lucrează pe faţă. apoi ochiurile de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. 74 .

Rîndul 4: toate ochiurile care apar pe dos se lucrează pe faţă. 1 ochi pe dos.Modelul 16 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. iar cele care apar pe faţă se lucrează pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum se prezintă ele pe andrea. adică 1 ochi pe faţă. Tehnică. 1966. “Tricotaje de mînă”. 75 . 1 ochi pe dos. Ed. 1 ochi pe dos.

Rîndul 2 si toate rîndurile cu soţ: se lucrează numai pe dos. 1 ochi nelucrat şi firul lăsat în faţa lucrului. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. 1966.Modelul 17 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. firul lăsat pe faţa lucrului. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică. 1 ochi pe faţă. 76 .

Modelul 18 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi se trece nelucrat pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele lucrului. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. Ed. Se trece 1 ochi pe andreaua de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. 1 ochi pe faţă. 1966. iar firul se lasă în faţa lucrului. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi se ia pe andreaua de rezervă. 1 ohi pe faţă. 1 ochi se trece pe andreaua de rezervă şi firul se lasă pe dosul lucrului. 77 . Tehnică. 1 ochi pe faţă. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. Rîndul 2: se tricotează în întregime pe dos. iar ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează tot pe faţă. ochiul de pe andreaua de rezervă se lucrează pe faţă.

însă se împunge andreaua pe sub nodul ochiurilor. acum se lucrează simplu pe faţă. Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă. aici se iau pe sub nod ca în rîndul 2.Modelul 19 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: cu toate ochiurile tricotate pe faţă. Tehnică. 1966. iar ochiurile care au fost luate sub nod. “Tricotaje de mînă”. dar se schimbă modelul astfel: ochiurile care au fost lucrate simplu pe faţă. 78 . Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă. Ed. 2 ochiuri tot pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 4: se lucrează ca rîndul 2.

Ed. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar ele pe andrea. adică 1 ochi pe faţă.Modelul 20 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1966. Tehnică. 79 . “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3 şi 4: se lucrează toate ochiurile pe faţă. Aceste 4 rînduri se repetă.

ochiul care n-a fost lucrat în rîndul 1 nu se lcurează nici în rîndul 2. Ana Popescu. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Rîndul 2: 1 ochi se ia nelucrat. cu deosebirea că aici se ia ochiul din mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă din rîndul 1. 1 ochi se ia nelucrat şi se lasă în spatele lucrului. Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1. iar ochiul nelucrat din rîndul 1 să fie în mijlocul celor 3 ochiuri pe faţă. firul se lasă în faţa lucrului. 1966. Ed.Modelul 21 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. 80 . 3 ochiuri pe faţă.

“Tricotaje de mînă”. 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu. 1 ochi pe dos. 81 .Modelul 22 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Modelul se continuă cu rîndul 2. 1 ochi se scoate netricotat. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe dos. Tehnică. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează aici împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi se scoate fără să se tricoteze. 1 ochi se scoate netricotat. Rîndul 4: 1 jeteu. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 jeteu. 1 jeteu. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi scos cu jeteu se scoate iar nelucrat cu un nou jeteu. 1 jeteu. 1966. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Ed. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate din nou nelucrat împrună cu un nou jeteu.

iar noduleţul se tricotează concomitent cu ochiul pe dos. Ana Popescu. 1 noduleţ. pînă se obţin 5 ochiuri. 82 .Modelul 23 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. 1 noduleţ. Rîndul 9: 1 noduleţ. 2 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. un noduleţ. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1 ochi pe faţă. Rîndul 17: 4 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 5 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. un noduleţ care se execută astfel: dintr-un singur ochi se fac 5 ochiuri fără să se scoată de pe andrea luate o dată pe dos. 1 noduleţ. Rîndul 13: 3 ochiuri pe faţă. Ed. 1 noduleţ. o dată pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1 ochi pe faţă. Urmează 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează toate ochiurile pe dos. Tehnică. strîngîndu-se uşor. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ.

1 noduleţ. 1 ochi pe faţă. 83 . Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Rîndul 2: se tricotează toate ochiurile pe dos. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 1. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 3: 6 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. 6 ochiuri pe faţă. Ed.Modelul 24 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 7 ochiuri pe faţă. 1 noduleţ. 1 noduleţ. 1966. Ana Popescu.

“Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: se tricotează împreună pe faţă ochiul scos netricotat în rîndul 1 şi jeteul. apoi se face un nou jeteu. 1 ochi se scoate netricotat.Modelul 25 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1966. 84 . iar ochiul tricotat în rîndul 1 se scoate fără să se tricoteze. Ed. Tehnică. Rîndurile următoare se tricotează la fel ca rîndul 2. Ana Popescu.

firul se trece prin faţa andrelelor peste 2 ochiuri care se scot de pe andrea fără să fie lucrate. 1966. 85 . Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă.Modelul 26 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Tehnică. Ana Popescu. Aceste 4 rînduri se repetă. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Ed. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos.

Rîndul 4: se lucrează introducînd andreaua dreaptă între ochiurile 3 şi 4 şi se tricotează 1 ochi prelungit fără să fie scos de pe andrea. Se tricotează apoi pe faţă primul ochi dintre cele trei. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 9. cu deosebirea că se lucrează pe dos şi nu pe faţă. iar restul de două ochiuri se lucrează împreună tot pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: la fel ca rîndul 4. 11: toate ochiurile pe dos. Această alternanţă se repetă pînă la sfîrşitul rîndului. ca rîndul 4. Aceste rînduri se repetă.Modelul 27 – Modele compacte Se tricotează: La început cîteva rînduri (după gust) cu punct de jerseu. 1966. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. 86 . Tehnică. Ana Popescu. 10. Ed. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos. Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile pe faţă (punct de jerseu).

Tehnică. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă.Modelul 28 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: punct de jerseu. 87 . Urmează 6 rînduri tricotate cu punct de jerseu. Ana Popescu. Ed. 2 ochiuri se scot pe o andrea de rezervă şi se înfăşoară de 5 ori cu firul cu care se tricotează formînd noduleţul. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1966. apoi se scoate pe andreaua dreaptă.

Aceste 4 rînduri se repetă. Se repetă modelul.Modelul 29 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1: se tricotează la margine 2 ochiuri pe faţă. 88 . Ed. În continuare se tricotează 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. apoi se începe modelul tricotînd 3 ochiuri împreună pe faţă în spatele andrelei şi fără a se scoate aceste ochiuri de pe andrea se face 1 jeteu cu care se tricotează încă o dată ochiurile pe faţă în spatele andrelei. Rîndul 3: 3 ochiuri tricotate împreună pe faţă în spatele andrelei fără să se scoată de pe andrea. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. se face 1 jeteu împreună cu care se tricotează încă o dată aceste ochiuri în spatele andrelei. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. iar la sfîrşit se încheie rîndul cu 2 ochiuri. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Urmează 1 ochi tricotat pe faţă. 1966.

Rîndul 8: se tricotează în întregime pe dos. Rîndul 7: 6 ochiuri pe faţă. 1966. Se tricotează apoi primul şi al doilea ochi pe faţă. Ana Popescu.Modelul 30 – Modele compacte Se tricotează: Rîndul 1 – 6: se tricotează punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ochiul suplimentar format prin păşitură în rîndul anterior se lucrează împreună cu ochiul de alături. se împunge andreala între ochiul al 2-lea şi al 3-lea şi se formează 1 ochi lung pe faţă fără să fie scos de pe andrea. Aceste rînduri se repetă. Ed. 89 .

Ed. 1966. 90 . 3 ochiuri pe faţă. se ridică 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă şi apoi trecut prin ochiul nelucrat. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos.Modelul 1 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 1 jeteu. 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. Tehnică. Rîndul 4: 3 ochiuri pe faţă. se ridică 1 ochi nelucrat. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 4 ochiuri pe faţă. 1 jeteu.

1 jeteu. 1 ochi se scoate netricotat. 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trage prin ochiul netricotat. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul netricotat. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. De la rîndul 11 modelul se repetă începînd cu rîndul 3. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 91 . 1 ochi pe faţă. 1 ochi se scoate netricotat. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 9 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”.Modelul 2 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1966. 1 ochi se scoate netricotat. Tehnică. Ana Popescu.

2 ochiuri împreună pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 3 şi 5: toate ochiurile pe faţă. Tehnică. Rîndul 13: toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”.Modelul 3 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Ed. 1966. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 20: toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. 2 ochiuri împreună pe faţă. Rîndul 15: la fel ca rîndul 7. apoi începe modelul: 1 jeteu. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. Rîndul 17 şi 19: toate ochiurile pe faţă. 92 . Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile şi jeteul se tricotează pe dos. Rîndul 7: se tricotează la începutul rîndului 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: toate ochiurile pe faţă.

Modelul 4 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 5 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 9: 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri luate din faţă împreună pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. Rîndul 11: 5 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. Aceste 16 rînduri se repetă. 2 ochiuri pe faţă. 8 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri luate din faţă împreună şi lucrate pe faţă. Ed. 5 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 93 . Rîndul 15: 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 7: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. 1 ochi scos netricotat. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. Rîndul 13: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1 ochi pe faţă şi se trece prin ochiul nelucrat. 1 ochi se scoate nelucrat. 1 jeteu. 2 ochiuri tricotate pe faţă luate împreună pe faţă. 1 ochi lucrat pe faţă se trece prin ochiul nelucrat. 1 ochi se scoate netricotat. Tehnică. 7 ochiuri pe faţă. 1 ochi scos netricotat. Ana Popescu. 1966.

1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi scos netricotat. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă şi trecute prin ochiul netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi tricotat pe faţă şi trecut prin ochiul netricotat. Rîndul 5: 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă.Modelul 5 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă. Rîndul 7: 4 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 4 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi netricotat. 1 jeteu. 1 ochi scos netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 4 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 94 . 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 pe faţă. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

Tehnică. 1 jeteu. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 95 . 1 ochi netricotat. 2 ochiuri pe faţă.Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi netricotat. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 15: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 16: toate ochiurile pe dos. 1966. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Ed. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 1 ochi lucrat pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat.

1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Aceste 5 rînduri se repetă. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi tricotat pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul nelucrat. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 96 . 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri luate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 jeteu.Model 6 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă şi trecut prin ochiul nelucrat. Ed. Ana Popescu. 1966. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul netricotat. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă şi scos prin ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă.

97 . 1 jeteu. 1 ochi netricotat. Tehnică. Ed. 1 ochi netricotat. 1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe dos şi trecut prin ochiul nelucrat. Ana Popescu. Aceste 2 rînduri se repetă.Model 7 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă şi tras prin ochiul nelucrat.

1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Se repetă modelul pînă la sfîrşitul rîndului. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi netricotat. Ed. adică pe faţă sau pe dos. 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri luate împreună pe faţă şi scoase prin ochiul netricotat. 1966. apoi urmează modelul – 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: se lucrează ochiurile aşa cum apar pe andrea.Model 8 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: la început de rînd. iar jeteurile se lucrează pe dos. 98 . Ana Popescu. Tehnică.

2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. Ana Popescu.Model 9 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 1966. Ed. 99 . 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2: se lucrează în întregime pe dos. “Tricotaje de mînă”. Tehnică.

1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 100 . 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi netricotat. 1966. 1 ochi nelucrat. 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. Rîndul 5: 1 jeteu. Rîndul 4: 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. iar firul se lasă pe dosul lucrului. Rîndul 2: 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. 1 ochi netricotat. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe faţă. Se repetă modelul începînd cu rîndul 3.Model 10 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi şi 1 jeteu se tricotează împreună pe faţă. Ed. iar firul se trece prin dosul lucrului. 1 ochi nelucrat. Ana Popescu. iar firul se lasă pe dosul lucrului. 1 jeteu. 1 ochi se tricotează împreună cu 1 jeteu pe dos. 1 jeteu. Tehnică. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1 ochi şi 1 jeteu tricotate împreună pe dos. Rîndul 3: 1 jeteu. Rîndul 6: 1 ochi şi 1 jeteu se lucrează împreună pe dos. 1 ochi netricotat. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat.

avînd grijă ca jeteul şi ochiul nelucrat să se lucreze împreună. Ana Popescu. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. aici se lucrează pe dos. Rîndul 4: se lucrează la fel ca rîndul 2. 1966. iar firul se trece pe faţa lucrului. cu deosebirea că ochiul care a fost nelucrat în rîndul 1. Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos. iar firul se trece pe faţa lucrului.Model 11 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. apoi se face 1 jeteu şi 1 ochi nelucrat. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Rîndul 3: se lucrează la fel ca rîndul 1. Ed. 101 .

102 . 6 ochiuri pe dos. Urmează apoi 3 ochiuri pe dos. avînd în vedere inversarea făcută. “Tricotaje de mînă”. fără să fie scoase de pe andrea pînă se fac 6 ochiuri. 1 ochi înmulţit de 5 ori. 2 ochiuri pe faţă). Rîndul 4: 6 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 1966. Tehnică. Rîndul 10: la fel ca rîndul 2. iar ultimul ochi rămas pe andrea se lcurează pe dos. În felul acesta toate ochiurile se lucrează pe dos.Model 12 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. Ed. Rîndul 9: se lucrează la fel ca rîndul 1. Rîndul 2: 6 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: toate ochiurile pe faţă. în ochiul următor se lucrează 6 ochiuri procedînd astfel: se tricotează cîte 1 ochi pe faţă. 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. Rîndul 6: se trec peste primul ochi pe faţă următoarele 5 ochiuri. cu deosebirea că se inversează modelul (1 ochi pe faţă. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. unul după altul. după care se dă drumul ochiului de pe andrea. Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3.

firul rămîne pe dosul lucrului. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă. ţinînd seama de inversiunea ochiurilor făcute în rîndul precedent. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă. firul se lasă pe faţa lucrului. 103 . Rîndul 2: 1 ochi nelucrat. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. Ana Popescu.Model 13 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: se tricotează la fel ca rîndul 2. 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. iar firul rămîne pe dosul lucrului. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Tehnică. 1 ochi nelucrat. 1966. firul rămîne pe dosul lucrului. Ed.

Aceste 6 rînduri se repetă. Ed.Model 14 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. Tehnică. 1 jeteu. 1966 104 . iar jeteurile se iau nelucrate pe andrea. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3 – 6: toate ochiurile pe faţă.

Ana Popescu. 105 . Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. 3 ochiuri pe dos. 1966. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Ed. apoi ochiul nelucrat se trece peste ochiul obţinut prin tricotarea celor 2 ochiuri împreună. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe dos.Model 15 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Tehnică.

Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. luate pe stînga. 1966. 106 . 1 jeteu. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2: 5 ochiuri pe dos. Ana Popescu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 4: 5 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Tehnică. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Ed. 1 ochi pe faţă.Model 16 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos.

iar ultimul din aceste 3 ochiuri se scapă peste celelalte 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: 1 ochi pe dos. 1 jeteu. 107 . 2 ochiuri pe faţă. 1966. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri pe faţă. Ed. 3 ochiuri pe faţă.Model 17 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2 şi 4: 3 ochiuri pe dos. Tehnică.

1966. Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 3. 3 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 6: se lucrează la fel cu rîndul 4. 1 ochi nelucrat. Ana Popescu. apoi ochiul nelucrat se scapă peste cel obţinut din tricotarea celor 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 4: se lucrează aşa cum se prezintă. luate pe dreapta. 108 . 1 jeteu. Ed. 1 jeteu. Tehnică.Model 18 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă.

“Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri pe faţă. Tehnică. 109 . Ed. 1 jeteu.Model 19 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. 1966. 1 ochi pe faţă.

“Tricotaje de mînă”. 2009 by Shortcut in carte. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu.Model 20 – Modele ajurate şi dantelate Posted august 12. luate pe dreapta. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri se trec pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului. Tag-uri:ajurate. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 5 ochiuri pe dos. context. 1 jeteu. Ed. Rîndul 4: se lucrează pe dos. tricotaje. Tehnică. dantelate. Lasă un comentariu Se tricotează: Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă. apoi se lucrează pe faţă ochiurile de pe andreaua de rezervă. 110 . 1966. luate pe stînga.

3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: 11 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. Rîndul 8: 11 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. 111 . 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. luate pe dreapta. 5 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Ed. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 7 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 7 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe dos. 1 jeteu. Rîndul 6: 11 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 11 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 10 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1966. Rîndul 10: 10 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. luate pe stînga. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe dos. 10 ochiuri pe dos. 11 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. luate pe dreapta. Tehnică. Rîndul 7: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos.Model 21 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos. Rîndul 5: 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 10 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. 1 jeteu. 11 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 4 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă.

aici se lucrează pe dos (adică ar fi 2 ochiuri pe dos. Rîndul 6: 3 ochiuri pe dos. Tehnică. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 14: 3 ochiuri pe dos. Rîndul 13: 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. luate pe dreapta. 2 ochiuri pe faţă lucrate împreună pe faţă luate pe dreapta. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. 3 ochiuri pe faţă. 112 . luate pe dreapta. 3 ochiuri pe faţă). “Tricotaje de mînă”. Ed. Rîndul 8: 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. aici se lucrează pe faţă. Rîndul 9: 4 ochiuri pe dos. Rîndul 5: toate ochiurile care au fost lucrate pe dos în rîndul 4. Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos.Model 22 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 1966. Ana Popescu. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos. iar jeteul şi ochiul lucrat pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 12: 3 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă.

1 ochi pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 1 ochi nelucrat. “Tricotaje de mînă”. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. 1966. ochiul nelucrat se trece peste ochiul lucrat pe faţă. Tehnică.Model 23 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. 113 . 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Ed.

114 . 1966. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. 2 ochiuri pe faţă. Ana Popescu.Model 24 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Ed. peste care se trece ochiul nelucrat. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. ochiul nelucrat se trece peste cele 2 ochiuri pe faţă.

2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ed. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. luate pe stînga. luate pe dreapta. 3 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 3: 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă luate pe stînga. după care ochiul nelucrat se scapă peste cel provenit din cele 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat.Model 25 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. luate pe stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. Rîndul 7: 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 1966. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. luate pe dreapta. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. 1 jeteu. 115 . Tehnică. Rîndul 5: 1 jeteu. Ana Popescu. 3 ochiuri pe faţă.

luate pe stînga. 116 .Model 26 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndurile 1. Ana Popescu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 5 ochiuri pe faţă. 3. 1966. Ed. 5 şi 7: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi pe faţă. luate pe dreapta. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Tehnică.

însă atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi jeteurile se merge cu 1 ochi spre stînga.Model 27 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. Tehnică. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. Ed. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 117 . 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. cu deosebirea că pentru fiecare rînd se merge cu 1 ochi spre dreapta atunci cînd se lucrează cele 2 ochiuri împreună pe dos şi cînd se lucrează şi jeteurile. 5. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 3. Ana Popescu. 1966. Rîndul 11: 1 jeteu. pentru ca în felul acesta să se formeze linia modelului. 7 şi 9: se tricotează la fel ca rîndul 1. 2 ochiuri pe faţă.

2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe dreapta. luate pe stînga. luate pe dreapta. luate pe stînga. 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 13: 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1966. 1 jeteu. 1 jeteu. Ed. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. luate pe stînga. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 7: 2 ochiuri pe faţă (ochiul provenit din cele 2 ochiuri luate pe dreapta şi jeteul din rîndul 5) urmează 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 11: 1 jeteu. luate pe dreapta. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 4 ochiuri pe faţă. luate pe stînga. 2 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. Tehnică. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. luate pe stînga. 2 ochiuri pe faţă. luate pe dreapta. luate pe stînga. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 15: 1 jeteu. 118 .Model 28 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 2 ochiuri pe faţă.

3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. urmează 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. Ed. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat.Model 29 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. Rîndul 7: 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos. 1 jeteu. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Tehnică. apoi se tricotează 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1966. urmează 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 119 . 1 ochi nelucrat. iar firul se lasă în dosul lucrului. 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună pe dos.

120 . ci i se dă complet drumul de pe andrea – se suspendă – lucrîndu-se mai departe ochiul pe faţă. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos.Model 30 – Modele ajurate şi dantelate Se tricotează: Rîndul 1: se începe pe dosul lucrului. 1966. Ed. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 7: ochiurile lucrate pe faţă în rîndul precedent se lucrează tot pe faţă. iar jeteul dublu nu se lucrează. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Rîndul 5: toate ochiurile pe faţă. 1 jeteu dublu (se răsuceşte firul de 2 ori pe andrea).

Reuşita lor depinde de îmbinarea armonioasă a culorilor care la rîndul ei este determinată de gustul fiecăruia. 1966. În executarea acestor modele se foloseşte mai mult punctul de jerseu şi punctul leneş. Tehnică. Ele au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele. 121 . “Tricotaje de mînă”. Ed. Ana Popescu.Modele în diverse culori Modelele de tricotaje divers colorate pot fi executate din două sau mai multe culori.

Ed. iar firul se trece prin faţa ochiului. alb şi bleu. 1 ochi alb se scoate fără să fie tricotat. Ana Popescu. 3 ochiuri pe faţă. Rîndurile 1 – 6: se tricotează numai pe faţă (punct leneş) cu lînă albă. Rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. apoi se începe modelul – 1 ochi bleu se scoate fără să fie tricotat. iar firul se trece prin faţa lucrului. 3 ochiuri pe faţă. ochiul alb se scoate încă o dată fără să se tricoteze. Aceste 10 rînduri se repetă. Rîndul 10: se începe rîndul cu 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. apoi urmează modelul – ochiul cu lînă bleu se scoate încă o dată fără să se tricoteze. iar firul se lasă în spatele ochiului. 122 . Tehnică. iar firul se trece prin spatele ochiului. 1966.Model 1 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori. La sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 8: se tricotează cu lînă bleu: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: se tricotează cu lînă albă: 1 ochi pe faţă la început de rînd.

Aceste 6 rînduri se repetă. iar firul se trece prin spatele ochiului. Rîndul 6: se lucrează la fel ca rîndul 4. iar firul se trece prin faţa ochiului. Rîndul 1: se tricotează cu lînă verde. 1966. Rîndul 2: se tricotează cu lînă neagră. Rîndul 5: se lucrează la fel ca rîndul 3. Ana Popescu. Ed. 3 ochiuri pe dos. 1 ochi nelucrat. Rîndul 3: cu lînă neagră: 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: cu lînă neagră: ochiul nelucrat se scoate încă o dată fără să se lucreze. 123 .Model 2 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori: negru şi verde. “Tricotaje de mînă”. toate ochiurile pe faţă. toate ochiurile pe dos. Tehnică.

Rîndul 5: se tricotează la fel ca rîndul 3. toate ochiurile pe faţă. Ana Popescu. 124 . Rîndul 7: la fel ca rîndul 1. 4 ochiuri pe dos. “Tricotaje de mînă”. 1966. Rîndul 2: se tricotează cu maron. Ed. Rîndul 3: se tricotează cu galben: 4 ochiuri pe faţă. Rîndul 1: se tricotează cu maron. 2 ochiuri se iau nelucrate.Model 3 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – maron şi galben. Rîndul 4: se tricotează cu galben: 2 ochiuri nelucrate cu firul trecut prin faţa ochiurilor. Rîndul 8: la fel ca rîndul 2. Tehnică. toate ochiurile pe dos. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 6: la fel ca rîndul 4.

iar firul se trece prin faţa ochiurilor. Rîndul 3: alb. Toate ochiurile pe dos. aici se tricotează pe dos. 1 ochi pe faţă la început de rînd. 3 ochiuri pe faţă. Ochiurile care au fost tricotate pe faţă în rîndul precedent. Rîndul 5: bleumarin. Rîndul 2: bleumarin. se împunge andreaua în rîndul 2 şi se scoate firul formînd 1 ochi lucrat pe faţă care se trece pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu ochiul următor pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 1: bleumarin. 125 . 1966. Ana Popescu. Rîndul 8: bleumarin.Model 4 – Modele colorate Se tricotează cu fire în două culori – bleumarin şi alb. ochiul nelucrat se trece din nou pe andrea luat din spatele andrelei. Rîndul 7: bleumarin. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 4: alb. 3 ochiuri pe faţă. Toate ochiurile pe dos. după care urmează modelul: se ridică 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. iar firul se trece prin spatele ochiului. Toate ochiurile pe faţă. Ed. Aceste 8 rînduri se repetă. Rîndul 6: bleumarin. Tehnică. luîndu-l din spatele andrelei. Toate ochiurile pe faţă.

1 ochi pe faţă. Rîndul 1: alb.Model 5 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare ca fond. la început de rînd. verde. Rîndul 10: verde. Rîndul 2: alb. 3 ochiuri pe faţă. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Rîndul 9: verde. iar modelul cu fire în culorile alb. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Rîndul 5: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 2. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat trecut prin spatele ochiului. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Rîndul 3: verde. Se tricotează la fel ca rîndul 3. cărămiziu. Rîndul 8: alb. Rîndul 7: alb. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 4: verde. iar firul se trece prin faţa ochiurilor. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 1. Se tricotează la fel ca rîndul 2. Ochiurile tricotate se lucrează pe faţă. iar cele nelucrate se ridică din nou tot nelucrate. Rîndul 6: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 2. 126 . Rîndul 12: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 1.

se tricotează 2 rînduri cu maron (culoarea de fond). cu punct de jerseu. 127 . după care se poate repeta modelul sau se continuă cu culoarea de fond.După aceste 12 rînduri.

Toate ochiurile pe dos. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 2: bleumarin. Toate ochiurile pe faţă. 128 . Rîndul 8: roşu. iar ochiurile nelucrate se ridică din nou nelucrate. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: alb. 2 ochiuri nelucrate. luate din spatele andrelei. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: alb. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 11: bleumarin. Rîndul 1: bleumarin. Rîndul 6: alb. 2 ochiuri pe faţă. Ochiurile tricotate se lucrează pe dos. Rîndul 10: roşu. Rîndul 7: roşu.Model 6 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culorile bleumarin. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Rîndul 9: roşu. iar firul se trece prin spatele ochiurilor. Rîndul 5: alb. 2 ochiuri nelucrate. Rîndul 12: bleumarin. alb şi roşu. iar firul se trece prin dosul ochiurilor. Toate ochiurile pe faţă.

Rîndul 15: alb.Rîndul 13: bleumarin. Toate ochiurile pe faţă. Ed. Se tricotează la fel ca rîndul 4. Rîndul 20: roşu. Rîndul 19: roşu. Aceste 24 rînduri pot constitui o garnitură sau se pot repeta formînd un model de contextură. Rîndul 24: bleumarin. Toate ochiurile pe dos. Ana Popescu. Rîndul 18: alb. Toate ochiurile pe dos. Rîndul 21: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 7. 1966. Rîndul 16: alb. Se lucrează la fel ca rîndul 4. Se tricotează la fel ca rîndul 4. 129 . Rîndul 22: roşu. Se tricotează la fel ca rîndul 3. Se tricotează la fel ca rîndul 7. Rîndul 23: bleumarin. Toate ochiurile pe dos. Toate ochiurile pe faţă. Rîndul 14: bleumarin. Rîndul 17: alb. Toate ochiurile pe faţă. “Tricotaje de mînă”. Tehnică.

1966. iar firul se trece prin spatele ochiului. Aceste 4 rînduri se repetă. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 4: bleumarin. 1 ochi pe faţă la început de rînd. Rîndul 1: alb. Rîndul 2: alb. Tehnică. Ana Popescu. Ed. iar modelul se lucrează cu fire în culorile: bleumarin. “Tricotaje de mînă”. iar firul se trece prin spatele ochiului. Se tricotează la fel ca rîndul 2. apoi urmează modelul: 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. Rîndul 3: bleumarin. alb şi bleu. 2 ochiuri pe faţă.Model 7 – Modele colorate Se tricotează cu fire în culoare bleumarin pentru fond. 1 ochi nelucrat luat din spatele andrelei. 2 ochiuri pe dos. 130 . Ochiul nelucrat din rîndul 1 se lucrează aici pe faţă.

Atunci se începe banda bleumarin care începe şi se execută la fel cu cea bleu. Se foloseşte punctul de jerseu şi se montează un număr fără soţ de ochiuri. Rîndul 2: 2 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. “Tricotaje de mînă”. iar benzile se realizează prin deplasarea (mutarea) ochiurilor colorate de pe ambele laturi ale împletiturii. Rîndul 3: 3 ochiuri bleu la început şi la sfîrşit de rînd. Această deplasare de ochiuri se face pînă ce numărul de ochiuri ale triunghiului central (bleumarin) se micşorează pînă la 3. Se dau ca indicii primele tre rînduri. şi anume: Rîndul 1: 1 ochi bleu. Tehnică. restul ochiurilor se tricotează cu bleumarin. celelalte ochiuri cu bleumarin. 1966. Ed. Ana Popescu. iar la sfîrşitul rîndului 1 ochi gri. restul ochiurilor bleumarin. 131 .Model 8 – Modele colorate Se tricotează cu fire bleumarin şi bleu.

132 . iar fiecare tipar se lucrează pe jumătate. întrucît acestea servesc ca bază pentru construirea aproape a tuturor celorlalte tipare pentru îmbrăcămintea de femei. 1966. Înainte de a se începe desenarea unui tipar e necesar: .) se execută după tipare construite pe măsuri luate direct pe persoana pentru care se lucrează piesa respectivă. Indicaţiunile ce urmează se vor referi la tiparele de bluză – pulover şi fustă. Se vor prezenta pe rînd fiecare gen de bluză.Să se procure obiectele necesare tiparului şi anume: o coală de hîrtie de ambalaj de circa 60/80 cm. Tehnică. Fiecare obiect este alcătuit din mai multe piese pentru care se vor desena tipare separate. Fiecare din părţile componente ale tiparului se desenează pe o coală de hîrtie şi apoi se decupează contururile liniilor desenate. cu mînecă chimono sau cu mînecă raglan. jachete. “Tricotaje de mînă”. Bluza poate fi mînecă simplă. faţa. Acestea sînt: spatele. o linie dreaptă de circa 60 cm lungime. Ana Popescu. o panglică metrică.Să se noteze măsurile luate în partea stîngă a hîrtiei pe care se desenează tiparul. . fuste etc. Se începe cu desenarea tiparelor necesare confecţionării unei bluze – pulover. pentru a le avea la îndemînă în orice moment. Ed. mîneca şi gulerul.Tricotaje pentru femei Tricotajele pentru femei (bluze – pulover. un creion bine ascuţit şi o gumă pentru şters.

Din punctul C pe orizontală se aplică 1/4 din măsura de grosime a şoldului minus 1 cm şi se notează un punct.Din punctul B pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea taliei minus 1 cm şi se notează un punct. Din punctul C se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala B. Din acest punct se duce spre dreapta o linie orizontală paralelă cu orizontala A.se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din măsura de lungime a spatelui pînă în talie. Punctul stabilit se notează cu litera C. plus 1 cm şi se notează litera D. unde s-a fixat lungimea bluzei. Linia de lăţime a spatelui . . .Bluză – pulover cu mînecă simplă (cum se face tiparul) Pentru desenarea tiparului.reprezintă linia care uneşte spatele cu faţa şi se construieşte astfel: . Linia de lungime a bluzei . Din punctul B se duce o linie orizontală punctului. paralelă cu orizontala A. Acest unghi constituie cadrul în cuprinsul căruia se desenează tiparul repectiv. se construieşte un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei. Linia de talie . Linia de subraţ . Punctul stabilit se notează cu litera E. Din acest punct se duce o linie orizontală paralelă cu liniile precedente. Punctul stabilit se 133 .se desenează măsurînd din punctul A în jos pe linia verticală măsura de lungime a spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B.care este şi linia din dreptul şoldurilor. cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Linia de grosime a bustului .Din punctul E pe orizontală se măsoară 1/4 din grosimea bustului minus 1 cm. se desenează măsurînd din punctul B pe verticală numărul de centimetri care reprezintă distanţa de la talie pînă în direcţia şoldurilor.se desenează aplicînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a subraţului minus 3 cm.

Punctul stabilit se notează cu litera B şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. 2. printr-o linie oblică prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. Răscroiala braţului reprezintă linia pe care se aplică mîneca. lungimea subraţului minus 3 cm. ca şi la spate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A. Acest punct reprezintă lungimea subraţului. unde se notează litera C. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie punctată. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. Linia umărului se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctele A şi E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. Pentru desenarea acestei linii se măsoară 1 cm de la linia punctului spre dreapta pe orizontală E şi se notează un punct. Tiparul de faţă. măsura de lungime a feţei din care se scade lungimea stabilită pentru răscroiala gîtului la partea din spate. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B.uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm mai sus de orizontala E. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie uşor rotunjită. măsura care reprezintă distanţa dintre talie şi lungimea bluzei. Punctul stabilit se notează cu litera D şi din acest punct se duce spre stînga o linie orizontală paralelă cu liniile precedente. Linia de lungime a bluzei sau linia de şold se desenează măsurînd. Răscroiala gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală şi 1/6 din măsura de grosimea gîtului plus 1 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei. din punctul C în jos pe verticală. Se uneşte apoi punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie rotunjită ce trece prin punctul stabilit pe orizontala E. 134 . cu laturile nedefinite şi se înseamnă cu litera A.

este indicat pentru persoane cu bustul dezvoltat. aşa ca pe tipar. pe o distanţă de 20-30 cm. Tot din punctul A se măsoară în jos pe linia verticală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm şi se notează un punct. Se desenează apoi o linie oblică din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A pînă la întîlnirea liniei punctate ajutătoare pe o lungime egală cu lungimea umărului din spate minus 1 cm.Pe linia D se măsoară 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm. de la răscroitura gîtului spre stînga 2 – 4 cm şi se notează un punct. în tipar cu pensa sub bust. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. în funcţie de conformaţia corpului. . Linia umărului. Pensa de pe umăr se desenează măsurînd pe linia de umăr. Răscroiala gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga 1/6 din grosimea gîtului plus 2 cm şi se înseamnă un punct. Această linie ajutătoare indică înclinarea umărului.Pe linia C se măsoară din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. Răscroitura braţului se formează unind punctul de lungime al umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie. Ca adîncime a pensei se dă 8-12 cm. care pe circa 1/3 din lungimea ei este aproape paralelă cu linia oblică a pensei. Această linie oblică reprezintă linia umărului. paralelă cu aceasta pe o distanţă oarecare. Punctul stabilit indică vîrful pensei şi se uneşte cu punctul stabilit pe linia de umăr printr-o linie dreaptă. Din punctul stabilit se duce o linie verticală paralelă cu verticala A – C. Acest tipar de bluză cu pensa la umăr aşa cum este decris. . Aceasta este măsura de lungime a pensei. Punctul stabilit se uneşte cu punctele de pe linia B şi C prin linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D.Linia de subraţ se desenează aplicînd măsurile de grosime astfel: . Pentru completarea liniei de umăr se aşază un echer în unghi drept pe linia oblică a umărului. ca apoi să se rotunjească pînă la punctul de lungime a subraţului. Se unesc între ele punctele stabilite printr-o linie rotunjită. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare la 4 cm sub linia orizontală A.Pe linia B se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din măsura de grosime a taliei plus 2 cm şi se notează un punct. 135 . care se aplică de la umăr în jos. din punctul de lungime a pensei spre stînga şi se desenează o linie egală cu lungimea umărului din faţă minus distanţa cuprinsă între răscroitura gîtului şi pensă. Aceşti 2 – 4 cm variază în funcţie de conformaţia respectivă. Observaţii. de la răscroitura gîtului spre stînga. Punctul stabilit se uneşte cu vîrful pensei printr-o linie oblică care se prelungeşte cu 1 cm mai sus de linia umărului. în funcţie de dezvoltarea bustului şi se aplică pe linia de umăr de la linia de pensă spre stînga. El poate fi modificat după nevoie şi dorinţă.

5 cm sub linia punctată. Lungimea cadrului este egală cu lungimea mînecii. plus răscroitura gîtului de la partea din faţă a tiparului de bluză din totalul căreia se scade 1 cm. Tiparul de mînecă Desenarea tiparului de mînecă se face pe o coală de hîrtie îndoită în două. C. cu lungimea pe orizontală care este egală cu răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. Această linie reprezintă răscroitura mînecii de la umăr spre faţă.3. aşa ca pe tipar. D. variind după model. B. Din punctul E se duce o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. Linia A – B se află chiar pe muchia îndoiturii hîrtiei. modificînd lungimile. Pe această hîrtie se desenează un cadru dreptunghiular care se notează cu literele A. Linia răscroiturii de la umăr spre spate se desenează unind din nou punctul A cu E printr-o linie adîncită în direcţia liniei punctate cu 6 cm spre stînga de punctul E şi cu 1. D. Răscroitura mînecii (capul mînecii) se desenează unind punctul A cu punctul E prinr-o linie rotunjită. B. 136 . Linia de adîncime a răscroiturii mînecii se desenează măsurînd 15 – 20 cm din punctul C în jos pe verticală şi se notează litera E. După ce se decupează tiparul se desface îndoitura hîrtiei şi se obţine tiparul întreg al mînecii. Tiparul de guler Se construieşte un cadru dreptunghiular A. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină. Lăţimea gulerului este de circa 6 – 10 cm. C. Observaţii. iar lăţimea cadrului este egală cu 1/2 din grosimea braţului. Acest tipar de mînecă poate fi folosit şi la mîneca scurtă sau trei sferturi. plus răscroitura gîtului de la partea din spate a tiparului. 4. Linia de subraţ se desenează măsurînd 4 cm din punctul D spre stînga. Marginea îndoiturii reprezintă mijlocul mînecii.

Punctul însemnat se uneşte cu D printr-o linie uşor rotunjită. Colţul din faţă al gulerului se formează prelungind orizontala B cu 3 – 5 cm spre dreapta. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie oblică. 137 . aşa cum arată desenul. Ed. Tehnică. Ana Popescu. 1966. Dacă modelul indică un guler fără colţ se rotunjeşte marginea gulerului în punctul B. “Tricotaje de mînă”.Răscroitura gulerului se desenează măsurînd 1 cm din punctul C în sus pe verticala C – A.

Pentru persoanele cu bustul mai mic. În acest caz nu se mai desenează pe tipar pensa de pe umăr. tiparul se poate modifica astfel: Se poate trece pensa în direcţia bustului pe linia de subraţ procedînd astfel: Se scoate o copie a conturului tiparului de bluză şi pe el se desenează o linie punctată orizontală de la linia de subraţ spre dreapta la 3 – 4 cm sub răscroitura braţului pînă la circa 2 cm de vîrful pensei de pe umăr. pornind deschizătura necesară a pensei în direcţia bustului.Modificarea tiparului de bluze Tiparul de bluză în forma în care s-a prezentat este indicat. pentru persoane cu bust mai plin. Prin această operaţie se deschide tăietura de pe linia de subraţ. iar răscroitura braţului se 138 . iar pensa de pe umăr din direcţia bustului se închide. Pentru persoanele cu bustul foarte puţin dezvoltat tiparul de faţă al bluzei poate rămîne fără nici un fel de pensă. Se taie tiparul pe linia punctată. după cum am menţionat.

Linia de subraţ poate rămîne în forma prezentată pe tiparul de bază. Ana Popescu. iar pentru bluzele lejere. Tehnică. Pentru bluzele fără mînecă se foloseşte tiparul în forma descrisă. adică punctele de grosimea bustului şi punctul de grosimea şoldului se unesc printr-o linie dreaptă. această linie va fi dreaptă. aşa ca pe tipar. pentru bluzele cambrate. La fel se procedează şi la tiparul de faţă. Ed. Tricotarea bluzelor după tipare fără pensă este foarte simplă şi uşor de realizat. faţă. “Tricotaje de mînă”.desenează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului cu o linie bine rotunjită în partea dinspre subraţ. iar pentru bluzele cu puţină mînecă – gen kimonou – se prelungessc liniile de umăr cu 1 – 2 cm şi se modifică uşor linia de răscroitură a braţului. 1966. La fel se procedează şi la tiparul de 139 .

(Elasticul nu se include în lungimea bluzei). Tehnică. după cerinţele tiparului. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Mîneca este trei sferturi. iar ca lungime rămîne linia de talie. iar elasticul este simplu – 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. iar decolteul este ascuţit. începînd de la vîrful pensei spre umăr se scad ochiurile treptat.Model 1 – Bluze Reprezintă o bluză pentru o persoană cu bustul dezvoltat. Ed. Modelul contexturii este format din punct de jerseu. 140 . 1966. Pentru formarea pensei se închide adîncimea pensei pe umăr şi în dreptul acestei linii. Se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la umăr.

Tehnică. 141 . aplicat în jurul decolteului. Mînecile sînt lungi şi au manşete late cu elastic. Decolteul urmăreşte linia tiparului cu 2 cm deasupra ei. 1966. Ana Popescu. Această linie este subliniată de un şiret de culoare contrastantă care. În mijlocul feţei este despicat. simplu. Ed. formînd un decolteu ascuţit. Lungimea bluzei este marcată de linia de şold a tiparului. “Tricotaje de mînă”. după un tipar cu pensa pe linia de umăr.Model 2 – Bluze Această bluză este tricotată cu punct de orez fără bordură. formează o garnitură drăguţă. 1 X 1.

Ed. manşetele. În dreptul şoldurilor. Plastronul. destul de lat. continuat cu un guler drept. Prezintă un plastron în mijlocul feţei încheiat în nasturi în partea de sus. Restul bluzei este tricotat cu punct de orez alungit. de o parte şi de alta a plastronului sînt buzunarele. 142 . “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. bordura tricotului şi a buzunarelor sînt tricotate cu punct de elastic simplu – 1 X 1.Model 3 – Bluze Bluza aceasta se lucrează după tiparul cu pensă pe linia de umăr. 1966. gulerul. Tehnică.

lucrată cu acelaşi model. Ana Popescu. cu un decolteu montat cu un guler ce se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide în mijlocul spatelui.Model 4 – Bluze Modelul reprezintă o bluză lejeră. Se tricotează după tiparul cu pensă la subraţ. iar modelul contexturii este format din punct de elastic ajurat şi nu prezintă nici un fel de bordură. cu mîneci lungi. 143 . 1966. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Gulerul este format dintr-o bandă dreaptă. Ed.

cu punct de jerseu. Ed. de la mînecă şi decolteu este lucrat cu elastic cu ochiuri răsucite. Platca este ajurată. “Tricotaje de mînă”. 144 . 1966. iar bordura de pe linia de lungime.Model 5 – Bluze Această bluziţă fără mîneci este tricotată după tiparul cu pensă la subraţ. Ana Popescu. Tehnică.

Model 6 – Bluze
Deşi simplă, această bluză are o notă de o eleganţă deosebită. Se tricotează după tiparul cu pensă

la subraţ, fără mînecă, iar decolteul este lărgit cu circa 2 cm. Pentru contextură este folosit punctul de jerseu, iar marginile bluzei, a mînecilor şi decolteul sînt formate dintr-un elastic cu ochiuri încrucişate. În jurul decolteului prezintă 2 rînduri de ajur care întregesc garnitura. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

145

Model 7 – Bluze

Modelul acestei bluze este format din punct de elastic ajurat fără bordură la marginea bluzei. Se tricotează după un tipar drept fără pensă cu o dechidere în faţă pentru introducerea plastronului. Gulerul cu plastron şi manşetele se tricotează cu punct de elastic cu ochiuri răsucite. Marginea bluzei, a gulerului şi a manşetei sînt tricotate cu fire în nuanţă contrastantă cu fondul, formînd o garnitură discretă. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

146

Model 8 – Bluze

Bluza aceasta se tricotează după tiparul drept, fără pensă, folosind punctul de jerseu. La tiv, la mîneci şi la răscroitura gîtului are cîte o bordură lucrată cu punct de orez şi cîte un rînd de ajur simplu executat astfel: Rîndul 1: (pe faţă) 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, luate din spate. Rîndul 2: (pe dos) toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: (pe faţă) 1 ochi pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 4: (pe dos) toate ochiurile pe dos. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

147

Model 9 – Bluze

O bluză dantelată şi brodată cu mărgele în jurul gîtului constituie o piesă de îmbrăcăminte de ocazie. Se tricotează după tiparul fără pensă, cu un model de dantelă lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri tricotate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Se repetă pînă la sfîrşitul rîndului unde se adaugă 1 ochi. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi se începe modelul cu: 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, iar modelul începe cu 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, după care urmează modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri se lucrează împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul începe cu 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul, iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
148

Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi începe modelul: 1 jeteu, 5 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu, 6 ochiuri pe faţă. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

149

Model 10 – Bluze

Modelul acestei bluze simple prezintă platca şi mînecile ajurate, iar restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit. Se lucrează după tiparul simplu fără pensă, sau după tiparul cu pensă la subraţ “pentru persoane mai dezvoltate”. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se începe cu un număr de ochiuri divizibil cu 12 plus 1 ochi pentru început şi 1 ochi pentru sfîrşitul fiecărui rînd. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 4 ochiuri pe faţă, 1 ochi netricotat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 4 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. La sfîrşit de rînd se va lucra 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 ochi pe faţă, toate ochiurile pe dos, iar ultimul ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşitul rîndului se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 2 ochiuri pe faţă, 1 ochi nelucrat, 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună şi peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat,
150

1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 3 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se tricotează 1 ochi pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Cu rîndul al 11-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

151

Model 11 – Bluze

Reprezintă o bluză dreaptă, simplă, lucrată după tiparul fără pensă, sau cu pensă la subraţ pentru persoane mai dezvoltate. În mijlocul feţei prezintă o fentă încheiată cu nasturi. Ca garnitură are bordura şi gulerul ajurat. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizibil cu 6, plus 1 ochi pentru margine. Rîndul 1: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se lucrează 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: pe dos. Rîndul 3: 1 ochi la margine de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar la sfîrşit de rînd se termină cu 2 ochiuri lucrate împreună şi 1 ochi pe faţă. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 4 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună.
152

Rîndul 11: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună, 2 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 2 ochiuri lucrate împreună. După rîndul al 12-lea se repetă modelul. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

153

Model 12 – Bluze

Această bluză este lucrată după tiparul de bluză simplă, fără pensă şi este tricotată cu un model ajurat. Bordura, manşetele şi guleraşul sînt tricotate cu un model de elastic simplu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 3. Rîndul 1: 3 ochiuri pe faţă, 1 jeteu. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, se lucrează apoi pe faţă împreună jeteul pus şi cu ochiul următor, 2 ochiuri pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 1 jeteu, care apoi se tricotează pe faţă împreună cu ochiul următor, 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 2 şi 3 formează modelul şi ca atare ele se repetă mereu în tricotarea bluzei. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

154

Model 13 – Bluze

Bluziţa aceasta simplă, dar foarte drăguţă se tricotează după tiparul de bluză fără pensă, folosind punctul de orez. Răscroitura mînecilor şi decolteul sînt mărginite cu un şiret tricotat cu o culoare contrastantă, folosind punctul de jerseu. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

155

ea capătă o notă de eleganţă şi o încadrează în rîndul pieselor de îmbrăcăminte de ocazie. Se lucrează după tiparul de bluză fără pensă sau cu pensă la subraţ. 1966. Ana Popescu. Tehnică. Ed.Model 14 – Bluze Reprezintă o bluză simplă. tricotată cu punct de jerseu răsucit. Prin garnitura formată de şiretul lucios cu care este bordat decolteul şi de mărgelele cu care este presărată bluza. “Tricotaje de mînă”. 156 .

2 ochiuri lucrate împreună. .Bordura bluzei şi a mînecilor este formată de un elastic simplu 2 X 2. . se poate interveni cu mai multe variante: 1. 157 . Se pot trasa cîteva linii diagonale lucrate cu lînă simplă în diferite culori sau cu lînă de angora. “Tricotaje de mînă”.Model 15 – Bluze Modelul acestei bluze este format din rîndurile de ajur ce traversează contextura. 3. Se poate aplica un joc de benzi colorate tricotate cu acelaşi punct ca fondul sau se poate alege un alt punct. 1966. Gulerul este simplu. Tehnică. .Gulerul este tricotat cu punct de elastic simplu 1 X 1.Ajurul este format astfel: 1 jeteu. Pentru a da o notă unei bluze simple lucrată cu punct de elastic 1 X 1 sau cu punct de jerseu. Ed. Se pot broda fundiţe divers colorate. Ana Popescu. .Contextura este tricotată cu punct leneş. 2.

se procedează astfel: se numără ochiurile. împreună cu 6 ochiuri din corpul puloverului. aşa cum se vede pe model. Mînecile. În cele de mai sus s-a explicat forma gulerului şi a reverelor ca fiind caracteristice acestui model de pulover. se lucrează cu punct de elastic. O altă caracteristică a acestui pulover este şi fenta care se lucrează cu punct de elastic începînd de la o distanţă de 10 cm mai sus de talie. Pentru fentă se montează în continuarea andrelei de la partea dreaptă. Pentru a începe fenta. 4. Partea stîngă se lasă pe o andrea. cele două oblice laterale se unesc cap la cap cu capetele reverelor. Se lucrează din fire mai groase de lînă de culoare bleu marin. cînd se ajunge la rîndul de la care trebuie despărţită faţa în două. se prelungeşte în sus pînă la linia de umăr terminîndu-se la umeri în linie dreaptă. iar baza mare formează marginea din afară a gulerului. 158 . rezultînd o linie oblică peste linia de umăr. nu se lucrează. La fel se procedează şi cu partea stîngă. După cum se vede pe model. Această prelungire formează reverele puloverului. deşi sînt lungi. dacă firul este mai gros. Cu acelaşi punct de elastic se lucrează marginea de jos a puloverului şi marginea mînecilor. Se lucrează cu punct de jerseu şi cu andrele nr. puloverul are gulerul ridicat puţin pe gît la partea din spate. se împarte pe două andrele în părţi egale. bineînţeles după ce s-a terminat de lucrat partea dreaptă. iar elasticul fentei care începe de la circa 10 cm mai sus de talie. Gulerul lucrat tot din punct de elastic se completează la partea din spate cu o bantă de forma unui trapez a cărei bază mică este prinsă de răscroitura gîtului la spate. în mijloc. nu ajung chiar pînă la încheietura mîinii. 3 sau. 6 ochiuri care. iar partea dreaptă se lucrează cu a treia andrea.Pulover marinăresc Acest pulover este indicat pentru tinerele de 18 ani. cu andrele nr.

după ce s-au călcat toate părţile. “Tricotaje de mînă”. muştar) care se armonizează bine cu nuanţa puloverului. cînd persoana care lucrează are experienţă în acest gen de lucru de mînă. Pentru stabilirea numărului de ochiuri pe centimetru de împletitură se face întîi proba. Culoarea fustei sau a pantalonului va fi deschisă (gri.Cînd puloverul este gata. 1966. care după ce se scoate andreaua se lasă liber şi se măsoară. Ed. lucrîndu-se o porţiune de 10 – 15 ochiuri. Tehnică. o fustă plisată sau cu un pantalon. Acest pulover se poate purta cu o fustă dreaptă. alb. Acest pulover se poate lucra după tipar care se desenează după explicaţiile date sau numai după măsurile luate pe corp. 159 . se prinde cu un punct oblic. capătul de jos al fentei de pe dos. Ana Popescu.

Bluză chimono cu mînecă lungă Bluzele (puloverele) chimono se tricotează dintr-o singură bucată – corsajul şi mîneca – urmărind tiparul respectiv. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura de lungime a spatelui minus 3 cm şi se notează litera D. spate şi faţă. măsura de lungime a bluzei pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera B. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. dacă mîneca este lungă. care se ia de la răscroitura gîtului. Tiparul de spate Pentru desenarea tiparului se desenează un unghi cu laturile nedefinite drept în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Pentru desenarea tiparului de bluză chimono este necesară o măsură suplimentară şi anume: Măsura de lungime a mînecii. pentru care se construieşte cîte un tipar. trecînd peste umăr şi apoi în lungul braţului pînă sub cot. sau pînă la încheietura mîinii. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. 160 . trei sferturi sau scurtă şi se compune din două părţi. unde s-a stabilit lungimea bluzei şi se notează litera C. Acest gen de bluză poate prezenta o mînecă lungă. 1. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. dacă mîneca este trei sferturi. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura dintre talie şi şold.

Lina de subraţ a bluzei se desenează aplicînd măsurile de grosime după cum urmează: . apoi se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor adîncită. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului situat deasupra orizontalei A. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului care se controlează aplicînd măsura din talie în sus pe linia de subraţ. Pe această linie se măsoară 3 cm de la orizontala A în jos. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul H cu punctul de lungime a subraţului bluzei cu o linie ce se rotunjeşte în dreptul subraţului.pe linia B se măsoară din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct. . iar pe orizontală se măsoară tot din punctul spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului plus 1 cm. Punctul stabilit se ridică cu 1 cm mai sus de orizontala A. Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în formă de unghi drept în punctul G şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera H. . 161 . Punctele stabilite se unesc între ele cu o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează astfel: se măsoară din punctul E spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui plus 2 cm şi se notează litera F. Din punctul E se duce spre dreapta o linie paralelă cu prizontala A.Linia de lăţime a spatelui se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1/3 din lungimea spatelui pînă în talie plus 1 cm şi se notează litera E. cu o linie prelungită.pe linia C se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct.pe linia D se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se înseamnă un punct. aşa ca pe tipar. Din punctul F se ridică o linie verticală paralelă cu verticala A pînă la linia de cadru. Pe această linie se aplica măsura de lungime a mînecii începînd de la răscroitura gîtului spre dreapta şi se notează cu litera G. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală.

Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. lungimea bluzei în faţă.2. în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. lungimea cusăturii mînecii din spate de la răscroitura gîtului pînă la verticala F. din care se scade lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate şi se notează litera B.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct.pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct. . Punctul stabilit se coboară cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu 162 .pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. . Punctul tabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. Tiparul din faţă. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie ce se prelungeşte cu 3 cm mai sus de linia D. ca şi la partea din spate şi se notează litera C. Linia cusăturii de pe mînecă se desenează procedînd astfel: se măsoară din punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A. Pentru desenarea tiparului din faţă se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite. Linia de subraţ a bluzei se desenează astfel: . aşa ca pe tipar. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. Din punctul D se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre dreapta pe orizontala lungimea răscroiturii gîtului din spate plus 1 cm şi se notează un punct. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B. lungimea dintre talie şi şold. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. spre dreapta. Tot din punctul A în jos pe verticală se aplică aceeaşi măsură plus 2 cm. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Linia de lungime a feţei se desenează aplicînd din punctul B în jos.

După aceste tipare simple se pot tricota diferite bluze chimono cu mîneca lungă. “Tricotaje de mînă”. Linia de lungime a mînecii se desenează aplicînd linia în unghi drept în punctul F şi se duce o linie egală cu 1/2 din grosimea încheieturii mîinii şi se notează litera G. Ed. 1966. Ana Popescu. Pe această linie să măsoară de la răscroitura gîtului spre stînga lungimea mînecii pînă la încheietura mîinii şi se notează litera F. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează unind punctul G cu punctul de lungime a subraţului bluzei printr-o linie care se rotunjeşte în dreptul subraţului. Tehnică. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie prelungită.litera E. 163 .

Ea prezintă o platcă tricotată cu punct de elastic cu tighel. 1966. 164 . Tehnică.Model 1 – Chimono cu mîneca lungă Această bluză chimono cu mînecă lungă este foarte potrivită pentru persoanele tinere. Gulerul. “Tricotaje de mînă”. Ed. Ana Popescu. manşetele şi talia prezintă o garnitură din elastic simplu 2X2. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit.

Ana Popescu.Model 2 – Chimono cu mîneca lungă Prezintă o bluză cu un decolteu mic deschis în faţă cu o fentă încheiată în nasturi. Butonierele sînt executate pe verticală. Garnitura de pe cusătura mînecii este formată de o bordură tricotată cu modelul 14. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. 1966. manşetele şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu o singură faţă. Fenta care se prelungeşte ca o bentiţă în jurul decolteului. Tehnică. 165 . Ed.

Ana Popescu. Tehnică. Ed. 1966.Bluza chimono cu mîneca trei sferturi Pentru tricotarea acestui gen de bluze se foloseşte tiparul bluzei chimono cu mînecă lungă cu următoarele modificări: Linia de lungime a mînecii se stabileşte aplicînd din punctele de răscroitură a gîtului la spate şi la faţă măsura de lungime a mînecii trei sferturi. “Tricotaje de mînă”. 166 . În punctele stabilite (punctul G – spate şi F – faţă) se aplică linia în formă de unghi drept şi se desenează o linie egală cu 1/2 din grosimea braţului luată în punctul unde s-a stabilit lungimea mînecii trei sferturi. Punctele stabilite (H – spate şi G – faţă) se unesc cu înălţimea subraţului bluzei cu linii care se rotunjessc în direcţia subraţului. După tiparele astfel modificate se pot tricota diverse modele de bluze.

Fenta. este lucrată cu punct de ţăsătură. Tehnică. cu ochiuri răsucite. Ed. În mijlocul feţei fenta se închide cu 3 nasturi. 167 . Manşetele sînt suprapuse şi marginile au o bordură. La gît prezintă o fentă care se prelungeşte cu o bentiţă în jurul gîtului.Model 1 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă. 1966. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. bordura manşetelor şi talia sînt tricotate cu punct de elastic. dar foarte drăguţă.

Model 2 – Chimono cu mînecă trei sferturi O bluză deosebit de drăguţă. Ana Popescu. la mîneci şi talie. 1966. Ed. 168 . Conturul plătcuţei se realizează prin aplicarea acestui elastic pe bluză. care de altfel întregeşte garnitura la guleraş. Plătcuţa este conturată de un elastic simplu 1X1. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. În spate se închide cu fermoar. Drept garnitură. prezintă o platcă şi un gulerş din două bucăţi aşezat pe lîngă gît. care se poate purta în diverse împrejurări. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.

Ana Popescu. folosind punctul leneş sau chiar acelaşi punct cu fondul. Ed. care este tricotat cu punct de jerseu.Model 3 – Chimono cu mînecă trei sferturi Modelul acestei bluze este format din dungi tricotate cu punct leneş intercalat în fondul bluzei. adică punctul de jerseu. Aceste dungi pot fi tricotate cu fire de o culoare contrastantă. 169 . “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Manşetele şi gulerul pot fi tricotate cu punct de semielastic 1X1. 1966.

“Tricotaje de mînă”. Tehnică. bentiţa din jurul gîtului şi talia sînt tricotate cu punct de elastic cu ochiuri încrucişat. Ed. Garnitura ce o prezintă pe linia de cusătură a mînecii este formată dintr-o bordură tricotată. 170 . dar cu o notă de eleganţă discretă este tricotată cu punct de ţesătură. Manşetele. 1966. Ana Popescu.Model 4 – Chimono cu mînecă trei sferturi Această bluză simplă.

Tehnică. bluza prezintă o fentă mărginită cu modelul romînesc.Model 5 – Chimono cu mînecă trei sferturi Acest model prezintă o bluză gen cazacă. este tricotată cu punct de jerseu. Această garnitură se poate tricota în contextura bluzei sau separat. 171 . 1966. cu excepţia manşetelor. Toată bluza. Manşetele sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. şi apoi aplicate pe bluză. Culorile cu care este lucrat modelul se aleg după gust. cu o garnitură formată de un model romînesc. În mijlocul feţei. Ed.

Ed. După ce s-au obţinut aceste tipare se pot tricota diferite bluze cu mînecuţă scurtă. 1966. Ana Popescu. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.Bluză chimono cu mînecă scurtă Acest gen de bluză se tricotează după tipare construite la fel cu cele de la bluza chimono cu mînecă lungă. Din punctul stabilit se duce o linie uşor pierdută în linia de umăr. Se controlează liniile de umăr (la spate şi la faţă). Din punctul M se coboară cu 1. Linia de umăr. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Linia de răscroitură a braţului se formează unind punctul de lungime a umărului cu punctul de lungime a subraţului printr-o linie rotunjită. la spate şi la faţă. prelungind linia cu 3 cm. 172 . Linia de cambrură a subraţului se realizează unind între ele punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime a taliei şi acesta cu punctul de grosime a bustului. care se modifică în felul următor: Linia de subraţ a bluzei la spate şi la faţă se desenează unind punctul de grosime a şoldului cu punctul de grosime al bustului printr-o linie pînă mai sus de punctul de înălţime al umărului. ca să fie egale între ele. se prelungeşte pînă la întîlnirea liniei de subraţ unde se notează litera M.5 cm. aşa ca pe tipare.

173 . “Tricotaje de mînă”.Model 1 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză tricotată cu punct de jerseu. Marginea bluzei şi bentiţa din jurul decolteului sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. 1966. Acest ajur se realizează tricotînd acest model ajurat. Tehnică. cu o garnitură formată din rînduri ajurate. Ana Popescu. Ed.

Ana Popescu. la alegere. a decolteului şi gulerul sînt tricotate cu punct de orez. Restul bluzei este tricotat cu punct de jerseu. Bordura bluzei.Model 2 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză tinerească este tricotată din două culori. 174 . şi alte puncte de tricotaj atît la garnitură. Se pot folosi. “Tricotaje de mînă”. cît şi la fondul bluzei. Ed. după gust. Tehnică. 1966.

Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu pe dos (dosul tricotajului reprezintă faţa lucrului). “Tricotaje de mînă”.Model 3 – Chimono cu mînecă scurtă Modelul prezintă o bluză simplă cu un decolteu alungit pe umeri. Ed. 175 . Ana Popescu. a bluzei şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Marginea decolteului. Tehnică. 1966.

manşetele şi talia sînt lucrate cu elastic cu ochiuri încrucişate. În jurul gîtului. 176 .Model 4 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză uşoară de vară este tricotată cu punct de jerseu şi ajur. Ana Popescu. 1966. Bentiţa din jurul gîtului şi de la fentă. În mijlocul feţei bluza prezintă o fentă ascunsă sub o bentiţă. decolteul este mărginit cu o bentiţă ce se înoadă în mijlocul feţei. “Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică.

Ana Popescu. din care cauză formează o linie ridicată pe gît şi alungită uşor pe umeri. sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. “Tricotaje de mînă”. Această bluză se tricotează cu punct de jerseu. 177 .Model 5 – Chimono cu mînecă scurtă Reprezintă o bluză originală cu o garnitură formată din model romînesc. Ed. Decolteul este drept. ca şi a bluzei. Marginea decolteului. 1966. după dorinţă. Tehnică. Modelul romînesc poate fi lucrat numai cu o singură culoare contrastantă faţă de fond. sau poate fi executat cu mai multe culori.

Decolteul este larg şi alungit pe umeri. este tricotată cu modelul 1. 178 . 1966. Ed. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. scurtă pînă în talie. ajurată. Marginea decolteului. Ana Popescu.Model 6 – Chimono cu mînecă scurtă O bluziţă de vară. a mînecilor şi talia sînt tricotate cu punct de semielastic 1 X 1.

“Tricotaje de mînă”. iar benzile de ajur ce formează plătcuţa sînt tricotate cu modelul 19. Tehnică. Bentiţa din jurul gîtului este lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. Bluza este scurtă pînă în talie. 1966. Ana Popescu.Model 7 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză deosebit de frumoasă cu o garnitură formată din platcă ajurată. cu o bentiţă în jurul gîtului şi este închisă cu un fermoar în mijlocul spatelui. Ed. 179 .

Ed. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.Model 8 – Chimono cu mînecă scurtă Această bluză prezintă o frumoasă garnitură cu model românesc. Bluza este tricotată în întregime cu punct de jerseu. 180 . Decolteul este drept şi se realizează după un tipar la care nu se mai desenează răscroitura gîtului la faţă şi spate. Tehnică. 1966.

1966. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. Tehnică. Aceste 8 rînduri se repetă. mărginit cu un galon de culoare contrastantă şi se înnoadă în mijlocul feţei. Se repetă modelul. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Ana Popescu. Are un decolteu larg. 2 ochiuri pe faţă. Ed. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile se lucrează pe dos. Rîndul 1: 1 jeteu. apoi urmează modelul – 1 jeteu. avînd grijă să se termine rîndul cu un jeteu şi 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 181 . Restul bluzei este tricotat cu următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 4. “Tricotaje de mînă”.Model 9 – Chimono cu mînecă scurtă Este o bluză tricotată cu un model dantelat. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. oval. Rîndul 8: toate ochiurile pe dos. Rîndul 7: se lucrează la fel cu rîndul 3. apoi se începe modelul – 1 jeteu. Manşetele şi bordura bluzei sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă.

cu decolteul pe gît şi marginile cu o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1. 182 .Model 10 – Chimono cu mînecă scurtă O bluză dreaptă. Tehnică. 1966. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. Ed. ajurată. Bluza este lcurată cu modelul ajurat 9.

Ana Popescu. de unde se lucrează pe orizontală. Decolteul este drept. Este tricotată cu două culori.Model 11 – Chimono cu mînecă scurtă Prezintă o bluză lucrată cu un joc de dungi. Tenică. 183 . 1966. alungit pe umeri şi se închide în mijlocul spatelui. lucrate cu punct de jerseu sau cu punct de semielastic lat. În faţă dungile merg vertical pînă la nivelul plătcuţei. “Tricotaje de mînă”. Ed.

indiferent dacă sînt lungi. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. treisferturi sau scurte. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. 184 . La mîneci se foloseşte aceeaşi măsură de lungime ca la bluza chimono. se poate tricota o dată cu spatele şi faţă. după ce s-a tricotat pînă la răscroitura braţului. Linia de lungime a bluzei se desenează din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Din punctul D se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Pentru fiecare piesă componentă se construieşte un tipar. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală. lungimea bluzei pînă în talie şi se notează litera B. Linia de subraţ se desenează procedînd astfel: . Mînecile. se pot lucra separat în întregime sau.pe linia de lungime se aplică din punctul C spre dreapta pe orizontală 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct.pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se înseamnă un punct.Bluză cu mînecă raglan Acest gen de bluze sînt formate dn faţă. spate şi mîneci. care au fost şi ele tricotate pînă la răscroitura braţului. lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. Linia de grosime a bustului se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală. . Tiparul părţii din spate Pentru desenarea tiparului se construieşte în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A.

Punctul stabilit reprezintă înălţimea subraţului. .pe linia de bust se aplică din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului şi se înseamnă un punct. Linia desenată se prelungeşte cu 3 cm deasupra liniei de bust. Tiparul părţii din faţă Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta 1/6 din grosimea gîtului minus 3 cm şi se notează litera E. Din punctul C se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala B..5 cm şi se notează un punct. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea bluzei pînă în talie minus 1. . aşa ca pe tipar. Linia de aplicare a mînecii raglan se formează unind punctul E cu punctul de înălţime a subraţului cu o linie uşor rotunjită. Răscroitura gîtului se formează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontala 1/6 din grosimea gîtului minus 1.5 cm şi se notează litera B.pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 1 cm şi se înseamnă un punct. Linia de lungime a bluzei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Punctul stabilit reprezintă lungimea subraţului. Răscroitura gîtului se formează măsurînd 1 cm din punctul A în jos pe verticală. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: .pe linia de lungime a bluzei se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 1 cm şi se notează un punct. Se uneşte punctul E cu punctul de răscroitură de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită. Se unesc între ele punctele stabilite. Tot din punctul A se măsoară în jos pe verticală 1/6 185 .pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 1 cm şi se notează un punct. Se unesc apoi între ele punctele stabilite printr-o linie ce se prelungeşte cu 1 cm deasupra orizontalei D.

C. pentru mîneca lungă. Linia de răscroitură a mînecii. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala A printr-o linie rotunjită. Tehnică. 186 . Ana Popescu. Observaţii. În acest caz. D. aşa ca pe tipar.din grosimea gîtului. Acest cadru se notează cu literele A. Ed. Lăţimea acestora nu este inclusă în lungimea bluzei pînă în talie. “Tricotaje de mînă”. După aceste tipare se pot tricota diverse modele de bluză cu mînecă raglan. Punctul însemnat se notează cu litera E. Tiparul de mînecă Se desenează un cadru dreptunghiular cu lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii raglan (se ia la fel ca la mîneca chimono). Linia de aplicare a mînecii raglan se desenează unind punctul de răscroitură a gîtului după orizontala A cu punctul de lungime a subraţului cu linia uşor rotunjită. 1966. Din acest punct se duce spre stînga o linie punctată paralelă cu orizontala A – C. ca şi a celorlalte. poate fi şi numai pînă în talie. B. însă numai pînă la elasticul sau la bordura ce urmează să se facă bluzei respective. Linia cusăturii de subraţ a mînecii se desenează măsurînd din punctul B spre dreapta 1/2 din grosimea încheieturii mînecii. sau a grosimii braţului pentru mîneca treisferturi şi pentru mîneca scurtă. Această linie reprezintă răscroitura mînecii raglan. Lungimea acestei bluze. aplicînd din punctul C în jos pe verticală distanţa A – E de la partea din spate a bluzei. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie plină. linia de talie va reprezenta lungimea bluzei. aşa ca pe tipar. Se măsoară apoi 4 1/2 cm din punctul A spre dreapta pe orizontală. iar lăţimea va fi egală cu 1/2 din grosimea braţului. Punctul stabilit se uneşte cu punctul E printr-o linie uşor rotunjită. Pentru desenarea acestei linii se construieşte o linie ajutătoare.

dar nu se scoate ochiul de pe andreaua stîngă. Tehnică. manşetele şi bordura bluzei se lucrează cu punct de semielastic 1 X 1. iar ochiul încrucişat se lucrează pe dos. obţinîndu-se astfel 1 ochi încrucişat. Ed.Model 1 – Mînecă raglan Această bluză cu mînecă lungă este tricotată cu modelul următor: Rîndul 1: se introduce andreaua în primul ochi. Ana Popescu. 1966. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: deasupra ochiului pe dos din rîndul anterior se tricotează 1 ochi pe faţă. iar firul rămîne pe dosul lucrului. Acest ochi nu se tricotează. În mijlocul feţei prezintă o fentă închisă cu un şnur înnodat. 187 . ca şi cum s-ar tricota pe dos. se trece firul şi prin primul ochi. Gulerul. ci se lucrează al doilea ochi pe faţă. După aceasta se dă drumul ambelor ochiuri deodată de pe andrea. Urmează apoi 1 ochi pe dos.

Bordura bluzei şi a gulerului. mărginit cu o bentiţă şi un guler lucrat cu model românesc. Ed. Tehnică. Ana Popescu. 188 . 1966. Decolteul este ascuţit. manşetele şi bentiţa din jurul decolteului sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. “Tricotaje de mînă”.Model 2 – Mînecă raglan Prezintă o bluză lucrată cu lînă angorată şi este tricotată cu punct de jerseu.

Ed. Ana Popescu. Decolteul este ascuţit şi este mărginit de o bentiţă lucrată cu punct de semielastic 1 X 1.Model 3 – Mînecă raglan Se tricotează din lînă de angora cu punct de elastic 2 X 2. cînd se poate purta cu pantalon sau cu o fustă dintr-un material mai plin. Această bluză este foarte indicată pentru primăvară şi toamnă. 1966. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 189 .

Ana Popescu. Marginea bluzei. 190 . cu o deschidere în mijlocul feţei. cu mîneca trei-sferturi poate fi purtată în orice împrejurare. Tehnică. Restul bluzei este lucrat cu punct de jerseu răsucit.Model 4 – Mînecă raglan Această bluză simplă. Ed. Bluza are un decolteu rotund. “Tricotaje de mînă”. manşetele şi bentiţa ce mărgineşte decolteul sînt lucrate cu punct de semielastic 1 X 1. 1966. În acest scop trebuie să se ţină seama de grosimea firului şi de culoarea ce se alege.

Acelaşi galon mărgineşte şi manşetele.Model 5 – Mînecă raglan Această bluză lungă pînă în talie este lucrată cu punct de jerseu. de ceva nou şi chiar elegantă. “Tricotaje de mînă”. Drept garnitură are un galon lucrat cu model românesc introdus pe linia mînecii raglan. Linia de talie. Ed. 1966. fapt care aduce o notă de variaţie în îmbrăcăminte. Ana Popescu. ca şi decolteul. sînt mărginite cu un elastic simplu 2 X 2. întrucît cu o singură fustă se pot purta mai multe feluri de bluze. Culorile cu care se lucrează galonul variază după gust. Tehnică. 191 . Bluzele sînt foarte practice. după culoarea de fond şi după culoarea fustelor cu care se îmbracă şi cu care trebuie să se asorteze.

pe linia de şold se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului şi se înseamnă un punct. Fusta în formele enunţate se lucrează din două părţi şi anume – spate şi faţă. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină. Pentru fiecare parte se desenează un tipar. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime astfel: . Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C.pe orizontala A se aplică din punctul A spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează cu un punct. Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. . Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. În dreptul şoldului această linie se rotunjeşte uşor. Linia de lungime a fustei se desenează aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a fustei şi se notează litera B. . 192 . cu pliseu. Linia de talie se desenează măsurînd 1.5 cm din punctul A în jos pe verticală.Fuste Fustele tricotate pentru fetiţe ce au depăşit vîrsta de 12 ani şi pentru persoanele adulte nu se execută decît cu o linie dreaptă sau uşor evazată. Tiparul din spate al fustei Pentru desenarea acestui tipar se construieşte un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie rotunjită.pe linia de lungime se măsoară 1/4 din grosimea şoldului pentru fustele drepte şi 3 – 5 cm pentru fustele evazate.

Tehnică. Linia de talie se desenează măsurînd 2. plus 2 cm şi se notează un punct. Ana Popescu. Futa cu pliseuri se tricotează dintr-o singură bucată.5 cm din punctul A în jos pe verticală. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a taliei printr-o linie uşor rotunjită. Linia de şold se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea dintre talie şi şold şi se notează litera C. Pe linia A se aplică punctul A spre stînga 1/4 din grosimea taliei. Ed. Explicaţiile amănunţite se găsesc în text. urmărind linia fustei drepte. “Tricotaje de mînă”. Linia de subraţ se desenează aplicînd ca şi la spate măsurile de grosime. la modelul respectiv. Pe linia de şold se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm şi se notează un punct. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea fustei şi se notează litera B. Pe linia de lungime se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 2 cm pentru fustele drepte şi plus 5 – 7 cm pentru fustele evazate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold şi apoi cu punctul de pe linia A printr-o linie plină rotunjită în dreptul şoldului. Din punctul B se duce spre stînga o linie paralelă cu orizontala A. 1966. După acesste tipare se tricotează diferite fuste.Tiparul din faţă al fustei Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei şi se notează cu litera A. Din punctul C se duce pre stînga o linie paralelă cu orizontala A. 193 .

194 . Ana Popescu. 1966. formează un compleu deosebit de elegant. Tricotarea începe de la linia de talie şi se urmăreşte linia tiparului. Tehnică. completată cu o jachetă tricotată la fel.Model 1 – Fuste Această fustă dreaptă. “Tricotaje de mînă”. Ed. La lungime se tricotează 2 – 3 cm în plus pentru tiv. Pe cusătura şoldului în partea stîngă din talie în jos se face o fentă ce se închide cu un fermoar. Fusta este tricotată cu punct de jerseu răsucit.

Model 2 – Fuste
Prezintă o fustă dreaptă completată cu o bluză tricotată la fel, cu punct de jerseu. La lungimea

fustei se va ţine seama că e necesar să se facă un tiv de 2 – 3 cm. În talie se închide cu un fermoar pe cusătura stîngă a şoldului. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

195

Model 3 – Fuste

Acest model prezintă o fustă evazată care, purtată cu o bluză de culoare contrastantă şi cu un bolerou la fel ca fusta, constituie un compleu foarte drăguţ. Fusta şi boleroul sînt tricotate cu punct de orez. În jurul boleroului se tricotează o margine cu punct leneş. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

196

Model 4 – Fuste
Această fustă cu pliseu solei se tricotează circular de la şold în jos, adică faţa şi spatele se lucrează odată. Pentru aceasta se foloseşte andreaua rotundă. La început se lucrează pe două andrele, ca să

se poată forma fenta din talie, întrucît altfel fusta nu se poate îmbrăca. După ce s-a tricotat pînă în dreptul şoldului, unde nu se fixează deschiderea pliseurilor (în dreptul şoldului sau chiar mai sus de şold) se trec ochiurile împletiturii pe o andrea rotundă cu care se continuă lucrul. Numărul pliseurilor se fixează după dorinţă şi se procedează astfel: Numărul general de ochiuri se împarte la numărul pliseurilor şi apoi se fixează cu aţă colorată locul fiecărui pliseu. În dreptul semnelor respective se începe adăugarea treptată a ochiurilor, începînd cu 1 ochi. Pe marginile pliseului se ridică cîte 1 ochi din două în două rînduri. Lucrătura de fond a fustei se poate face cu punct de orez sau cu punct de jerseu simplu sau răsucit. Lucrătura pliseului este executată cu punct de jerseu lucrat pe dos, iar linia din mijlocul pliseului se realizează ridicînd cîte 1 ochi pe dos, din două în două rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

197

Rochii

Rochiile tricotate sînt foarte plăcute la purtat. De obicei ele au o linie dreaptă. Mîneca poate fi lungă, trei-sferturi sau scurtă simplă, chimono sau raglan. Pentru realizarea unei rochii se vor folosi tiparele de bluză şi fustă. (Se ştie că bluza si fusta unite pe linia de talie formează o rochie.) Întrucît tiparele de bluză lungi pînă la şold cuprind în ele şi partea dintre talie şi şold a fustei (această porţiune a bluzei şi fustei se suprapun coincind toate liniile), urmează doar ca la tiparele de bluză să completăm fusta. În acest scop se va proceda în felul următor.

Tipar pentru rochii La tiparul din spate al bluzei simple chimono sau raglan se fac următoarele completări: Linia de mijloc a spatelui vertical A se prelungeşte pe o distanţă oarecare.

198

Linia de lungime a bluzei, orizontal C, devine linie de şold.

Linia de lungime a rochiei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea fustei, unde se notează litera M. Din punctul M se duce spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă o linie paralelă cu orizontala B. Linia de subraţ se completează măsurînd din punctul M spre dreapta pentru spate şi spre stînga pentru faţă, distanţă de pe linia de şold, linia C, pentru rochiile cu linie dreaptă şi plus 3 – 5 cm pentru rochiile evazate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de grosime a şoldului de pe linia C, printr-o linie plină. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu tiparele construite pentru bluze. La fel se procedează cu desenarea tiparelor pentr rochiile chimono şi pentru cele cu mîneca raglan.

După aceste tipare se pot tricota diferite rochii.

199

Model 1 – Rochii

Această rochie dreaptă se tricotează cu punct de jerseu răsucit. În jurul decolteului are un guler care se închide cu o fundă. Aceată fundă poate fi confecţionată din material lucios sau mat, uni, ecosez sau cu buline, în tonul rochiei sau de culoare contrastantă. Alegerea ei depinde de împrejurarea în care se îmbracă rochia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

200

Model 2 – Rochii

Prezintă o rochie simplă, închisă în mijlocul feţei cu nasturi. Decolteul este drept şi alungit pe umeri. Mîneca este scurtă, iar în talie are un cordon închis cu cataramă. Tricotarea acestei rochii se face cu punct de ţesătură. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

201

Jachete
Jachetele sînt foarte potrivite pentru purtat primăvara, toamna şi în zile de vară mai răcoroase. Ele se pot face cu sau fără guler, decoltate, închise sau nu în mijlocul feţei. Tiparele de jachetă se aseamănă întru totul cu tiparele de bluză, cu deosebirea că sînt mai largi şi au o fentă în mijlocul feţei. Tiparul de spate

Tiparele de spate se desenează la fel cu tiparele de bluză la care se fac următoarele modificări: Linia de subraţ se desenează aplicînd pe linia de lungime, din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldurilor plus 1 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se măsoară din punctul D spre dreapta 1/4 din grosimea bustului, plus 1 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de şold printr-o linie simplă. Linia de umăr. Pentru desenarea acestei linii se aplică din punctul A şi D spre dreapta 1/2 din lăţimea spatelui plus 1 cm. Punctele stabilite se unesc între ele printr-o linie verticală punctată. Pe această linie se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie prelungită cu 2 cm spre dreapta în afara liniei punctate. La tiparele de spate pentru jacheta chimono sau cu mînecă raglan se modifică numai linia de subraţ, aşa cum s-a descris mai sus. Tiparul de faţă

Tiparele de faţă, atît la jacheta simplă, cît şi la cele chimono şi cu mîneca raglan, rămîn la fel cu tiparele de faţă ale bluzelor respective, cu excepţia liniei de subraţ, care se modifică astfel:

202

Linia de subraţ a jachetei se desenează aplicînd măsurile de grosime: pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din grosimea şoldului plus 3 cm şi se notează un punct. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plu 3 cm. Punctul stabilit se uneşte cu punctul stabilit pe orizontala C printr-o linie plină. Fenta se desenează prelungind linia de lungime cu 3 cm spre dreapta în afara punctului C. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul răscroiturii gîtului. Punctul însemnat se uneşte cu răscroitura gîtului printr-o linie dreaptă. La jachetele care nu se închid în faţă, sau care se închid cap la cap nu se face fentă. Mîneca şi gulerul se desenează la fel cu cele de la bluză. După tiparele obţinute se tricotează diferite jachete. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

203

Model 1 – Jachete

Jacheta aceasta simplă este decoltată pînă deasupra bustului şi încheiată în faţă cu nasturi. Marginea, decolteul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic, iar restul jachetei este tricotat cu punct de orez alungit. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

204

Model 2 – Jachete

Acest model prezintă o jachetă cu plastron dantelat. Se lucrează după tiparul de jachetă simplă cu pensa la umăr. Scăzăturile necesare pensei se fac pe linia plastronului. Această linie rămîne dreaptă, iar scăzăturile se fac pe partea laterală (dinspre răscroitura braţului), care este lucrată cu punct de jerseu, care permite efectarea scăzăturilor cu uşurinţă. Jacheta este tricotată cu punct de jerseu, iar plastronul dantelat se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 jeteu la început de rînd, apoi 1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate împreună, iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat, fără să se tricoteze, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă pînă la capătul rîndului. Se repetă modelul după nevoie, iar rîndul se termină cu 1 jeteu, 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd, apoi modelul: 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă, 9 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul, iar rîndul se termină cu 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe dos, 1 ochi adăugat, 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd, apoi modelul: 7 ochiuri pe dos, 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. Modelul se repetă, avînd grijă ca la sfîrşitul rîndului să se termine cu 2 ochiuri lucrate împreună, 1 jeteu, 1 ochi pe dos. Se repetă aceste 4 rînduri. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

205

decolteul este mărginit cu un guler lat.Model 3 – Jachete Este o jachetă groasă. manşetele. Pe şolduri are buzunare. Ana Popescu. iar gulerul. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 196 206 . Jacheta este tricotată cu punct de elastic cu spinişori. a buzunarelor şi fenta sînt tricotate cu punct de semielastic. marginea jachetei. Ed. închisă în mijlocul feţei cu nasturi.

Tehnică. Gulerul este lat. Mîneca este raglan. “Tricotaje de mînă”. Ed.Model 4 – Jachete Această jachetă dreaptă din lînă obişnuită sau de angora. Fondul jachetei este tricotat cu punct de jerseu. manşetele. este închisă în mijlocul feţei. 1966. fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de jerseu 2 X 1. iar gulerul. terminată cu o manşetă lată. Ana Popescu. 207 .

Model 5 – Jachete Prezintă o jachetă dantelată. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. a decolteului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. la început de rînd. iar la sfîrşit de rînd se termină cu 1 ochi pe faţă. Restul jachetei se tricotează după următorul model: Se lucrează cu un număr de ochiuri divizibil cu 8. apoi 1 ochi pe faţă. deschisă în faţă. 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. 1 jeteu. Se repetă modelul. 5 ochiuri pe faţă. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. apoi 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 jeteu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. Marginea jachetei. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat deasupra scăzăturii. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. Rîndul 9: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi nelucrat. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Mînecuţa este scurtă. 1 ochi nelucrat. apoi urmează modelul: 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 11: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. Rîndul 3: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul netricotat. 6 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi pe faţă. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos. 1 ochi pe faţă. 208 . Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: toate ochiurile pe dos. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat.

1966. Ana Popescu. Ed. 209 .“Tricotaje de mînă”. Tehnică.

Fenta din mijlocul feţei şi decolteul sînt marginile cu bentiţe lucrate cu punct de semielastic 1X1. Fondul jachetei este încrustat cu un model românesc şi este lucrat cu punct de jerseu. Este închisă pînă la gît în mijlocul feţei. Ana Popescu. 210 . Ed. Are mîneca trei- sferturi. “Tricotaje de mînă”.Model 6 – Jachete Este o jachetă uşor cambrată în talie. 1966. Tehnică.

cu mînecile treisferturi. În mijlocul feţei se închide cu nasturi.Model 7 – Jachete O jachetă simplă. Marginea jachetei. 1966. Această jachetă este tricotată cu punct de elastic ajurat. Ed. 211 . cu buzunare şi cu un guler lat. fenta şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. a buzunarelor. Ana Popescu. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.

manşetele şi gulerul sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Tehnică. Are mîneca trei-sferturi şi în jurul decolteului un guler lat. iar marginea jachetei. Jacheta este tricotată cu elastic lat. “Tricotaje de mînă”. 212 . 1966. fenta. În mijlocul feţei se închide cu nasturi.Model 8 – Jachete Reprezintă o jachetă lucrată din lînă de angora. Ana Popescu. Ed.

Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. 1 jeteu. Modelul ajurat se tricotează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe dos. În mijlocul feţei se închide cu un fermoar. 1966 213 . Toată jacheta este lucrată cu punct de jerseu încrustată cu rînduri de ajur. Ed. Aceste 3 rînduri formează încrustaţia ajurată.Model 9 – Jachete Această jachetă are mîneca chimono şi decolteul înalt. Ana Popescu. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună.

se face de asemenea elastic.Model 10 – Jachete Reprezintă o jachetă cu mîneca raglan. Gulerul este lucrat dintr-o bandă dreaptă. Elasticul de la mîneci are o lăţime de circa 8 cm. Această jachetă se lucrează după tiparele prezentate. de angora sau de mohair. iar cel de la marginea jachetei şi de la fentă de circa 5 cm. Numărul 214 . se montează întîi 12 ochiuri. Restul jachetei este lucrat ca modelul 4. ca şi la marginea jachetei. Pentru a stabili numărul de ochiuri care se montează pentru fiecare parte. se scoate andreaua şi se măsoară lăţimea acestei probe. Marginea buzunarelor. cu mînecă lungă obişnuită. iar pe margine are o bordură din punct de elastic. care apar frumos în evidenţă. se lucrează 10-15 rînduri. cu punct de jerseu ca şi întreaga jachetă. La mîneci jos. Numărul de ochiuri care se montează la începutul fiecărei părţi este în raport cu grosimea firului de lînă. la care se aplică dimensiunile luate pe corpul persoanei pentru care se lucrează. a feţelor şi din jurul răscroiturii gîtului se lucrează cu punct de semielastic. Se poate lucra şi din fire de lînă nebuclate. Jacheta este dreaptă. încheiată în faţă cu 6 nasturi din sidef gri. Model: Această jachetă este lucrată din fire buclate din lînă albă. Are două buzunare şi este închisă în mijlocul feţei cu un nasture.

După acest calcul se poate uşor stabili numărul de ochiuri necesar pentru dimensiunile jachetei. bleumarin).de centimetri găsiţi ajută la calculul necesar. “Tricotaje de mînă”. maron. Această jachetă se poate purta cu o fustă dreaptă sau plisată. înseamnă că sînt necesare 3 ochiuri pentru 1 cm. ca şi pentru fiecare parte (faţă. iar o persoană mai plină poate purta jacheta cu o fustă dreaptă uni de culoare mai închisă (gri. guler). dacă cele 12 ochiuri montate au 4 cm. Ana Popescu. 1966. sau în carouri. negru. Ed. De exemplu. spate. Tehnică. O persoană înaltă şi suplă poate purta această jachetă cu o fustă plisată uni. 215 . Se împarte numărul de ochiuri care au fost montate la numărul de centimetri care s-au constatat la măsurare şi rezultă numărul de ochiuri care este necesar pentru împletirea unui centimetru. mîneci.

Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linii pline. spate şi faţă. Tiparul din spate Se desenează un unghi drept în partea stîngă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A. Indiferent de forma şi lungimea ei. Această linie poate reprezenta şi linia de lungime a vestelor scurte pînă în talie. Pe linia de lungime se măsoară din punctul C spre dreapta 1/4 din grosimea şoldului. Vesta poate avea diverse forme şi poate fi lungă pînă în talie sau pînă spre şolduri. Punctul stabilit se notează cu litera C. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea pînă în talie şi se notează litera B.Vesta Vesta se poartă peste bluză şi completează drăguţ îmbrăcămintea în zilele mai răcoroase. Din punctul B se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A. Din punctul D se desenează spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală lungimea subraţului minus 3 cm şi se notează litera D. Linia de subraţ se desenează aplicînd în prealabil măsurile de grosime. vesta se compune din două părţi. şi se notează un punct. Pe linia de talie se aplică din punctul B spre dreapta 1/4 din grosimea taliei şi se notează un punct. 216 . Din punctul C se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala B. Pe linia de bust se măsoară 1/4 din grosimea bustului. care a fost luată în dreptul unde s-a stabilit lungimea vestei. pentru care se construieşte cîte un tipar. Linia de lungime a vestei se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală lungimea din talie şi punctul unde s-a stabilit lungimea vestei (de obicei sînt circa 8 – 10 cm).

ca şi la partea din spate. Tiparul de faţă: Se desenează un unghi drept în partea dreaptă a hîrtiei cu laturile nedefinite şi se notează cu litera A.Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală 1 cm şi se notează un punct. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontală şi se notează cu litera E. Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de înălţime a liniei de subraţ printro linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. Linia de subraţ se desenează ca şi la spate. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe verticala A printr-o linie uşor rotunjită. Linia de talie se desenează măsurînd din punctul A în jos pe verticală lungimea feţei pînă în talie minus răscroitura gîtului de la partea din spate şi se notează litera B. minus 3 cm şi se notează litera B. Pentru desenarea acestei linii se măsoară din punctul A spre dreapta pe orizontală 1/2 din lăţimea spatelui. Pe linia de lungime se aplică din punctul C spre stînga 1/4 din măsura de grosime a şoldului (care a fost luată în direcţia lungimii vestei) plus 2 cm şi se notează un punct. Linia de lungime se desenează măsurînd din punctul B în jos pe verticală măsura stabilită între talie şi punctul de lungime a vestei şi se notează litera C. Din punctul B se desenează o linie paralelă cu prizontala A. Tot din punctul A se măsoară spre dreapta pe orizontală 1/6 din grosimea gîtului plus 3 cm. Linia de umăr. poate rămîne linia de lungime a vestei. Linia de bust se desenează măsurînd din punctul B în sus pe verticală măsura a subraţului pînă în talie. aplicînd în prealabil măsurile de grosime. Această linie. Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură de pe orizontala A printr-o linie plină. care formează umărul. 217 . Din punctul D se duce o linie paralelă cu orizontala B. Din punctul C se duce o linie paralelă cu orizontala B.

Această linie reprezintă decolteul vestei. Răscroitura gîtului se desenează măsurînd din punctul A spre stînga pe orizontală lungimea răscroiturii gîtului de la partea din spate plus 1 cm. care formează a doua latură a pensei. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe linia de talie şi apoi acesta cu punctul de pe linia de şold cu linie plină. Observaţie Linia de subraţ expusă în text reprezintă o linie cambrată în talie. Pentru desenearea acestei linii se măsoară 10 – 15 cm de la linia de subraţ spre dreapta pe orizontala D şi se notează cu un punct care indică vîrful pensei. Tot pe linia de subraţ se măsoară 3 cm de la orizontala D în jos. Linia de pensă. Această linie poate fi şi dreaptă la o vestă lejeră. atît în faţă. În acest caz. Exemplu: a) Dacă decolteul este pătrat. Punctul stabilit se uneşte cu punctul D printr-o linie uşor adîncită. cît şi la spate. se aplică măsurile de grosime numai pe linia de lungime a vestei şi pe linia de bust. Pe linia de bust se aplică din punctul D spre stînga 1/4 din grosimea bustului plus 2 cm.Pe linia de talie se aplică din punctul B spre stînga 1/4 din grosimea taliei plus 2 cm şi se notează un punct. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de vîrf al pensei printr-o linie plină. care se poate modifica ca formă şi adîncime după dorinţă. aşa ca pe tipar. întrucît formează o latură a pensei. Punctele stabilite se unesc printr-o linie plină prelungită cu 3 cm deasupra orizontalei D. se procedează astfel: din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A se coboară o linie paralelă cu verticala A în punctul unde se doreşte a se stabili 218 . Pe această distanţă se întăreşte orizontala D.

În acest caz se prelungeşte orizontala C cu 3 cm spre dreapta. Răscroitura braţului se desenează unind punctul E cu punctul de adîncime a subraţului printr-o linie adîncită în partea de jos spre linia de subraţ. orizontala C poate rămîne aşa cum este descrisă în text. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de răscroitură a gîtului printr-o linie rotunjită. Dacă se închide cu nasturi se face o fentă pentru butoniere şi nasturi. Linia de lungime a feţei. Punctul stabilit se uneşte cu punctul de pe orizontala C printr-o linie plină. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. Linia de umăr se desenează aplicînd din punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga lungimea umărului din spate. Linia de mijloc a feţei este formată de verticala A – C. După acete tipare se pot tricota diferite modele de veste. Se prelungeşte linia decolteului în afara liniei de mijloc a feţei tot cu 5 – 6 cm. 219 . Dacă vesta se închide la 2 rînduri de nasturi. Din punctul stabilit se duce spre dreapta o linie paralelă cu orizontala A pînă la linia de cadru (verticala A). Se uneşte apoi punctul E cu punctul de răscroitură a gîtului de pe orizontala A printr-o linie plină.adîncimea decolteului. b) Dacă decolteul este rotund. Această linie poate rămîne în forma aceasta pentru vestele care se închid cap la cap (margine la margine) cu fermoar sau cu copci. Acest punct se stabileşte cu 3 cm sub orizontala A şi se notează cu litera E. sau se poate modifica formînd un colţ rotund sau ascuţit în mijlocul feţei după modă sau după dorinţă. Din punctul stabilit se ridică o linie paralelă cu verticala A – C pînă în dreptul adîncimii decolteului. se procedează astfel: se prelungeşte orizontala C spre dreapta cu 5 – 6 cm şi se notează un punct. se procedează astfel: după ce s-a stabilit punctul de răscroitură a gîtului pe orizontala A se stabileşte punctul de adîncime a decolteului pe verticala A măsurînd din punctul A în jos pe verticală măsura ce se stabileşte după dorinţă.

cu punct de ţesătură. a decolteului şi a feţei sînt tricotate cu punct de semielastic. Tehnică. Ana Popescu. 1966. 220 . “Tricotaje de mînă”. Marginea vestei. Este tricotat dintr-o lînă nu prea subţire.Model 1 – Veste Reprezintă o vestă închisă cu nasturi în mijlocul feţei. prelungit pînă sub linia de bust. Are un decolteu ascuţit. a răscroiturii braţului. Se poate folosi punctul de orez care dă un aspect foarte plăcut. Ed.

Modelul se repetă începînd cu rîndul 3. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos etc. 1 ochi se scoate nelucrat. 1 ochi netricotat. 1 ochi scos cu jeteu. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos. Rîndul 4: 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 1: 1 ochi pe dos. iar fondul vestei este lucrat cu un model care se tricotează astfel: Se montează un număr de ochiuri divizivil cu 3. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu un nou jeteu. 1 ochi scos cu 2 jeteuri. 1 ochi pe faţă etc. 221 . Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul se scoate şi aici cu 1 jeteu. Marginea vestei. 1966. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună pe faţă etc. cu decolteul mic şi de formă rotundă. Ana Popescu. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct de elastic ajurat.Model 2 – Veste Această vestă are partea din faţă dintr-o singură bucată. În mijlocul feţei vesta este rotunjită. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă etc. 1 ochi scos cu 1 jeteu etc. încă 1 ochi cu jeteu. Tehnică. Ed. 1 ochi netricotat. 1 jeteu.

“Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. 1966. În mijlocul feţei se închide cu nasturi. în formă pătrată. cu un decolteu mic în jurul gîtului. 222 . a răscroiturii mînecilor şi decolteul prezintă tivurile îndoite. Fondul vestei este lucrat cu un punct de jerseu răsucit. Marginile vestei.Model 3 – Veste Este o vestă dreaptă. Ed. Tehnică.

Marginile vestei. a răscroiturii mînecilor şi decolteul sînt lucrate cu punct leneş. iar marginea vestei prezintă colţuri ascuţite în mijlocul feţei. Ed.Model 4 – Veste Vesta aceasta se închide în faţă cu două rînduri de nasturi. Tehnică. 1966. Ana Popescu. 223 . “Tricotaje de mînă”. Restul vestei este lucrat cu punct de orez alungit.

3 ochiuri împreună pe faţă. închisă în mijlocul feţei pînă la gît cu nasturi. 1 ochi pe faţă. Ed. 3 ochiuri punct de orez. 1 jeteu. 3 ochiuri punct de orez. 1 jeteu. iar în jurul decolteului are un guler drept.Model 5 – Veste Reprezintă o vestă dreaptă. Modelul vestei în întregime este lucrat astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 6. 1966. 1 jeteu. Tehnică. 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. Rîndul 1: 1 ochi pe dos. Rîndul 4: 3 ochiuri pe dos. 224 . 3 ochiuri pe faţă. aici se vor lucra pe dos şi invers). 3 ochiuri pe dos. Rîndul 2: jeteurile şi cele 3 ochiuri lucrate împreună se lucrează pe dos. Ana Popescu. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. Celelalte ochiuri se tricotează invers de cum au fost lucrate în rîndul 2 (adică cele care au fost lucrate pe faţă în rîndul 2. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 3: 3 ochiuri cu punct de orez (deasupra ochiului apărut pe faţă se lucrează 1 ochi pe dos şi invers). 3 ochiuri punct de orez. Aceste 4 rînduri se repetă.

care redau diferite modele româneşti încrustate în contextura diverselor obiecte din garniturile pentru sport. 1966. fular. Puloverele se tricotează după tiparele de bluze. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. căciuliţă. mănuşi. Ed. În continuare se vor prezenta diverse modele pentru fiecare componentă a garniturii pentru sport. Aceste garnituri pentru sport sînt compuse din pulover. Tehnică. 225 . cu modele lucrate dintr-o singură culoare sau mai multe culori.Pulovere Garniturile sport se tricotează din lînă groasă. ciorapi şi şosete.

Rîndul 1: 1 jeteu. Modelul se repetă. apoi modelul: 1 jeteu. apoi modelul: 1 jeteu. apoi 1 jeteu. Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu încrustat cu romburi ajurate. 2 ochiuri lucrate împreună. Bentiţa din jurul gîtului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează în întregime pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună.Model 1 – Pulovere Acest model prezintă un motiv dintr-un singur pulover cu mîneca trei sferturi cu o bentiţă în jurul gîtului şi închis în mijlocul spatelui cu un fermoar. 2 ochiuri lucrate împreună. 4 ochiuri lucrate pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri pe faţă. tricotate după modelul următor: Se montează pe andrele un număr de ochiuri divizibil cu 24 plus 1. Apoi urmează: 226 . 2 ochiuri pe faţă. iar rîndul se termină cu 1 jeteu. Se repetă modelul. 2 ochiuri lucrate împreună. pînă ce se obţine mărimea ce se doreşte pentru romb. iar rîndul se termină cu 5 ochiuri pe faţă şi se repetă modelul. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri la început de rînd. 4 ochiuri pe faţă. Modelul se repetă. Rîndul 7: 3 ochiuri la început de rînd. crescînd cu cîte 1 ochi numărul ochiurilor de la început şi sfîrşit de rînd. 1 jeteu. Se repetă modelul şi se sfîrşeşte rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună şi apoi 1 ochi pe faţă.

Puloverul se tricotează după modelul tiparului de bluză dreaptă. 227 . “Tricotaje de mînă”. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 2: 1 ochi la început de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună. Ed. 1 ochi pe faţă. 1966. iar mîneca după tiparul de mînecă trei sferturi. 1 jeteu. Ana Popescu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună.Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. Tehnică. Se repetă pînă se întregesc romburile începute şi apoi se repetă modelul. Se repetă mpodelul pînă la capăt şi se termină rîndul cu 2 ochiuri lucrate împreună. apoi urmează 1 jeteu.

Rîndul 2: toate ochiurile pe dos. Ajurul este lucrat astfel: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 1 jeteu. manşetele şi bentiţa de la guler sînt lucrate cu elastic cu spinişori. iar la gît are o bentiţă simplă şi se închide la spate cu fermoar. Restul puloverului este tricotat cu punct de jerseu răsucit. Tehnică. Ed.Model 2 – Pulovere Acest pulover este simplu. Marginea puloverului. ornat cu 4 rînduri de ajur care formează un plastron. 2 ochiuri lucrate împreună. 228 . 1966. Ana Popescu. Puloverul se tricotează după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. are mînecă lungă terminată cu manşetă. “Tricotaje de mînă”.

Este tricotat cu punct de elastic ajurat cu 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos 2X1. Ana Popescu. 1966. 229 . Se tricotează după tiparul de bluză fără pensă. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Ed. ridicat pe gît şi se închide cu un fermoar pe umărul stîng. Acest pulover este potrivit pentru orice vîrstă.Model 3 – Pulovere Acest motiv este potrivit pentru un pulover tricotat cu fire în 3 culori: negru. În jurul gîtului are un guler dublu. gri şi alb.

1966. Tehnică. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. În jurul gîtului are o bentiţă îngustă tricotată cu punct de elastic simplu 2X2. sau culori diferite) cu punct de elastic cu dungi late. Se închide cu un fermoar pe umăr.Model 4 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv se tricotează din 2 culori (2 nuanţe de gri sau albastru. 230 . Ed.

Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd. se tricotează primul şi al doilea ochi pe faţă (firul scos printre cele 2 ochiuri se lasă suficient de lung ca să se poată aşeza frumos). Urmează 6 rînduri pe faţă lucrate cu punct de jerseu. se împunge cu andreaua între al doilea şi al treilea ochi următor. se tricotează ochiul întîi şi al doilea premergător. 231 . Ed. 1966. apoi începe modelul: se împunge andreaua între al doilea şi al treilea ochi. se scoate firul. se începe modelul: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. Ana Popescu. se scoate firul şi se lasă pe andreaua dreaptă. Pentru executarea acestui pulover se foloseşte tiparul de bluză cu pensă la subraţ şi tiparul de mînecă scurtă. Garnitura de pe platcă şi de pe mîneci o poate forma după un model românesc. Tehnică. Restul puloverului este lucrat cu modelul următor: După ce s-au lucrat din talie în sus 6 rînduri cu punct de jerseu. 6 ochiuri pe faţă. “Tricotaje de mînă”.Model 5 – Pulovere Un pulover cu garnituri formate din motivul românesc este executat cu punct de jerseu. Rîndul 2: ochiul suplimentar format în primul rînd se tricotează împerună cu ochiul de alături. Rîndul 10: ochiul suplimentar format în rîndul anterior se tricotează împreună cu ochiul de alături.

Ana Popescu. 1966. Faţa întreagă este încrustată cu motiv românesc. Puloverul are în jurul gîtului un guler lat care se răsfrînge şi se închide cu un fermoar în mijlocul spatelui. iar gulerul. lucrează cu punct de jerseu. Tehnică.Model 6 – Pulovere Aceste motive pentru un pulover sînt lucrate în 2 culori (alb cu negru. manşetele şi cordonul din talie sînt lucrate cu punct de semielastic. roşu cu negru etc. Tiparul după care se lucrează este cel de bluză dreaptă fără pensă. Ed. 232 .). “Tricotaje de mînă”. care se Mînecile şi spatele sînt lucrate cu punct de elastic cu spinişori.

Bentiţa de la guler. ca şi a întregului pulover este punctul de jerseu. manşetele şi cordonul sînt lucrate în punct de semielastic 1X1.Model 7 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest motiv are partea din faţă lucrată în benzi colorate încrustate cu motive româneşti. tot cu fire negre. Punctul folosit la executarea modelului. Tehnică. Benzile albe sînt lucrate cu modelul prezentat. 233 . Ed. În jurul decolteului are o bentiţă care se ridică pe gît şi se închide în mijlocul feţei. cu fire negre. Puloverul este tricotat după tiparul de bluză fără pensă. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Benzile gri sînt lucrate cu diverse figurine. 1966.

Ed. 1966. cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Acest model este lucrat cu fire albe sau o culoare la alegere. 234 .Model 8 – Pulovere Modelul aceta se lucrează pe un pulover negru cu platcă şi mînecile încrustate cu motivul românesc. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu fire albe cu punct leneş. Ana Popescu. Tehnică. În mijlocul feţei are fentă închisă cu nasturi. Puloverul este lucrat după tiparul de bluză cu pensă la subraţ. Cordonul din talie este tricotat cu punct de elastic simplu 2X2.

lucrat cu punct de jerseu. Ana Popescu. 235 . “Tricotaje de mînă”. Decolteul este larg.Model 9 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă încrustată cu motivul românesc din figură. Ed. 1966. Tehnică. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. ascuţit în mijlocul feţei unde se închide cu o fentă butonată. Tricotarea puloverului se face după tiparul de bluză simplă fără pensă şi cu decolteu ascuţit.

Ed. Tehnică.Model 10 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model are partea din faţă lucrată cu romburi din motivul prezentat. inclusiv faţa. Bentiţa din jurul gîtului. manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. Puloverul este lucrat după tiparul de bluză simplă fără pensă. 236 . 1966. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu. În jurul gîtului are o bentiţă care se închide în mijlocul feţei. este tricotat cu punct de jerseu. Restul puloverului.

Este lucrat în întregime cu punct de jerseu. Ana Popescu. 237 . manşetele şi cordonul. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. Se foloseşte tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ. care sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 11 – Pulovere Un pulover foarte potrivit pentru călătorie. ce se prelungeşte pe mîneci şi care dă o notă originală puloverului. 1966. exceptînd bentiţa din jurul gîtului. se poate lucra cu o plătcuţă formată din motivul românesc din figură. Ed.

Model 12 – Pulovere Puloverul lucrat cu acest model este potrivit pentru persoane tinere. 1966. cordonul şi gulerul care se răsfrînge în jurul gîtului sînt lucrate cu punct de elastic simplu 2X2. Ed. “Tricotaje de mînă”. Puloverul se tricotează după tiparul de bluză simplă. Manşetele. 238 . care în ansamblu dau un aspect frumos. Se încheie cu fermoar pe linia de umăr. fără pensă. încrustat cu o combinaţie de motive româneşti. Este lucrat pe fond negru. Ana Popescu. Tehnică.

Se tricotează după tiparul de bluză simplă cu pensă la subraţ. 1966. se răsfrînge în jurul gîtului şi se închide cu fermoar pe linia de umăr. Manşetele şi cordonul din talie sînt foarte late şi sînt tricotate cu punct de elastic simplu 2X2. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. 239 .Model 13 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover alb. cu motive româneşti executate cu fire de culoare neagră sau altă culoare contrastantă. Gulerul este înalt. Ed. Restul puloverului este lucrat cu punct de jerseu.

240 . 1966. Punctul folosit este punctul de jerseu. Ed. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. spatele. Ana Popescu. mînecile şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Pe fondul negru motivele sînt executate cu fire albe şi invers pe partea cu fondul alb. Bentiţa din jurul gîtului. se poate lucra cu modelul din figură.Model 14 – Pulovere Un pulover deosebit de original. Faţa este lucrată din 2 culori cu motive româneşti.

Ana Popescu.Model 15 – Pulovere Acest model se lucrează pe un pulover negru. Tehnică. Restul puloverului se tricotează cu punct de jerseu. cu punct de jerseu. Ed. 1966. cu faţa lucrată pe fond alb. În jurul gîtului are o bentiţă care. împreună cu manşetele. se lucrează cu punct de semielastic 1X1. Motivele româneşti sînt tricotate cu fire negre. 241 . În mijlocul feţei are o fentă ce se închide cu nasturi. “Tricotaje de mînă”. Motivele încrustate sînt prezentate în figură.

fără pensă. 1966. se face cîte o cută deoparte şi de alta a umărului. ele sînt tricotate cu fire negre cu punct de semielastic 1X1. la montat. Împreună cu cordonul. Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. ci se începe de pe linia de subraţ. Aceasta se face din motivul menţionat mai sus. ca de obicei. Tricotarea lor se începe de pe linia de subraţ a mînecii şi nu de la manşetă. Manşetele. 242 . Particularitatea acestui pulover constă în faptul că tricotarea nu se începe în mod obişnuit. Ed. Tehnică. Pentru garnitura din faţă şi de pe mîneci se foloseşte modelul prezentat. ca să se poată obţine liniile drepte pe orizontală şi linii crestate pe verticală. Ana Popescu. “Tricotaje de mînă”.Model 16 – Pulovere Cu acest model se lucrează un pulover pentru munte. Fondul este alb încrustat cu dungi negre verticale. aşa cum se vede şi din executarea motivului. cordonul şi gulerul se tricotează separat. Puloverul se lucrează după tiparul de bluză simplă. de la talie în sus. De observat este faptul că pe mîneci.

1966.Model 17 – Pulovere Acest model este frumos pentru un pulover lucrat cu punct de elastic cu relief care se mulează perfect pe corp. manşetele şi cordonul sînt lucrate cu punct de semielastic. Tehnică. Ana Popescu. 243 . Gulerul. Ed. Pe piept şi pe mîneci prezintă o garnitură formată din motivul românesc din figură. Pentru tricotarea acetei plătcuţe se foloseşte punctul de jerseu şi fire de culoare contrastantă. “Tricotaje de mînă”. care conturează o platcă prelungită peste mîneci.

244 . 1 ochi pe dos. adică 1 ochi pe faţă. “Tricotaje de mînă”. 1966. fără cambrură în talie şi fără pensă. semipătrat şi mărginit cu un guler lat. Ana Popescu. Rîndul 2: se lucrează aşa cum cad ochiurile pe andrea. Decolteul este lung. Ed. 1 ochi pe dos. Tehnică. Se lucrează după tiparul de bluză dreaptă. Mîneca este trei sferturi. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi nelucrat.Model 18 – Pulovere Reprezintă un pulover larg şi lung pînă peste şolduri. Repetînd aceste rînduri se obţine aspectul unui semielastic cu ochiuri mari pe faţă. Gulerul şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic.

Rîndul 13: se fac torsadele la grupurile cu 6 ochiuri fără torsade. apoi tot pe faţă se tricotează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Rîndul 15: aşa cum apare pe dos. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe dos. 6 ochiuri pe dos. 6 ochiuri pe faţă. alternînd rîndurile. Restul puloverului se lucrează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. Se repetă modelul. 2 ochiuri pe faţă. Pe faţă apare un joc de torsade. aşa cum se arată. 6 ochiuri pe dos. Rîndul 9 şi 11: 6 ochiuri pe faţă. 245 . încheiat în mijlocul spatelui.Model 19 – Pulovere Un pulover din lînă groasă. răsfrînt. aşa cum apar pe andrele. care alternează cu un grup de 6 ochiuri fără torsade. Rîndul 3 şi 5: 6 ochiuri pe faţă. iar pe faţa lucrului torsade la cîte un grup de 6 ochiuri. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea. Urmează 2 ochiuri pe dos. procedînd la fel cu rîndul 7. se lasă în faţa lucrului. 2 ochiuri pe dos. Gulerul. Aceste 15 rînduri se repetă. se tricotează pe faţă următoarele 3 ochiuri. manşetele şi marginea gulerului sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Rîndul 7: în primul grup de 6 ochiuri pe faţă se trec primele 3 ochiuri pe o andrea de rezervă. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri pe faţă. cu guler înalt.

Aceeaşi garnitură se prezintă şi pe buzunar. 1966. 246 . Se lucrează după tiparul de jachetă dreaptă cu pensă la subraţ. împletiţi din şiret tricotat. Marginea jachetei. iar restul jachetei se tricotează cu punct de jerseu răsucit. “Tricotaje de mînă”. închisă cu nasturi în mijlocul feţei pînă la gît. iar umerii au epoleţi. În jurul gîtului are o bentiţă dublă. Ana Popescu.Model 1 – Jachete sport Această jachetă uni. Ed. bentiţa de la guler şi manşetele sînt tricotate cu punct de semielastic 1X1. Tehnică.

Se repetă modelul începînd cu rîndul 5. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi pe dos. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. fenta şi manşetele se lucrează cu punct de semielastic. Tehnică. Marginea jachetei. 1 ochi pe dos. mărginit cu franjuri grupate. “Tricotaje de mînă”. 3 ochiuri trase. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. Ed. 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi pe dos se scoate fără să se lucreze. Ana Popescu. Rîndul 11 şi 13: 1 ochi pe dos. care se lucrează astfel: 1 jeteu. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul. 3 ochiuri trase. 1966. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă. 1 ochi se tricotează împreună cu jeteul pe faţă şi se trag toate cele 3 ochiuri realizate prin jeteu. 1 ochi pe dos. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos.Model 2 – Jachete sport O jachetă tinerească cu guler lat. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: 1 jeteu. Se închide cu nasturi în mijlocul feţei. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. 247 . 1 ochi pe faţă.

iar firul care a fost în faţa ochiului ridicat se aşează pe urmă în dosul lucrului. Rîndul 2: (pe faţa lucrului) 1 ochi pe dos. 1966. Se repetă. Ana Popescu. iar ultimul ochi trebuie să fie pe dos. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: toate ochiurile pe faţă. iar firul care a fost în faţa ochiului se aşează înapoi. 1 ochi nelucrat. procedînd astfel: Rîndul 1: (se începe pe dosul lucrului) 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: 1 ochi nelucrat. 1 ochi ridicat.Model 3 – Jachete sport O jachetă dreaptă. Gulerul şi manşetele se lucrează cu punct de elastic reiat. 1 ochi pe dos. 248 . ochiul următor se ridică din rîndul precedent. luat din spate. Tehnică. 1 ochi pe dos. se lucrează pe faţă. “Tricotaje de mînă”. închisă în mijlocul feţei. Se repetă. Manşetele sînt răsfrînte. în dosul lucrului. iar ultimul ochi trebuie să se lcureze pe faţă. luat din spate. Ed. cu guler şal.

benţile de la gît şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. “Tricotaje de mînă”. 1 ochi scos cu jeteu. Marginea jachetei. fenta. închisă în mijlocul feţei pînă la gît. Modelul se repetă de la rîndul 2. astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. se scoate din nou cu 1 jeteu. se scoate din nou cu 1 jeteu. 1 jeteu. 1966. Tehnică. 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează împreună cu acestea pe faţă. 1 ochi pe faţă. 249 . Restul jachetei se lucrează cu punct de plasă. se mai scoate din nou cu 1 nou jeteu. Ana Popescu. Ed. are o bentiţă în jurul gîtului. 1 ochi se scoate nelucrat. 1 ochi nelucrat. Mînecile au manşetă lată. 1 ochi scos cu 2 jeteuri. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. 1 jeteu. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă.Model 4 – Jachete sport Este o jachetă uşor cambrată în talie. Rîndul 6: 1 ochi scos cu 2 jeteuri se scoate din nou cu 1 nou jeteu. Rîndul 5: 1 ochi scos împreună cu jeteul. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. În loc de guler. Rîndul 7: 1 ochi scos cu 3 jeteuri se tricotează pe dos. Rîndul 4: 1 jeteu.

fenta. Ana Popescu. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (pe faţa lucrului) din cele 3 ochiuri se trasează mai întîi ochiul al treilea peste celelalte două ochiuri şi se lucrează pe faţă. 1966. Restul jachetei este lucrat cu punct de jerseu pe dos.Model 5 – Jachete sport Această jachetă se tricotează cu fire groase. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. apoi se trasează ochiul al doilea peste ochiul întîi şi se lucrează pe faţă. 250 . Nervurile se lucrează cu modelul următor: Rîndul 1 şi toate rîndurile fără soţ: (pe dosul lucrului) se tricotează 3 ochiuri pe dos. Benţile din jurul decolteului. În faţă şi pe mîneci prezintă o garnitură din nervuri în relief cu 2 dungi brodate cu fire de culori contrastante (combinaţia culorilor se face în funcţie de gust). Linia este dreaptă. apoi se lucrează pe faţă ochiul întîi. Ed. manşetele şi marginea de jos a jachetei sînt lucrate cu punct leneş. depăşind talia şi are mînecile raglan. În faţă are un decolteu ascuţit şi se închide cu nasturi în mijlocul feţei.

251 . lucrînd împreună cîte 2 ochiuri. 6 sau 8 grupe şi din dreptul lor se începe să se scadă. unde se întăresc. pentru că de la început puteţi verifia forma căciulii. apoi se împart ochiurile în 4.S. Aceasta este foarte simplu de executat.Model 1 – Căciuli sport Căciuliţa gen fes este cea mai potrivită pentru sport. Ana Popescu. Ed. E mai simplu. P. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului. 1966. Se tricotează o bandă lată de 10 – 12 cm simplă sau încrustată cu un model. Eu am lucrat modele de căciuli cu andrele circulare şi au ieşit foarte frumoase. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului.

După 20 rînduri. 252 . În jurul cercului cu scăzături se poate face un cerculeţ simplu sau umplut cu vată sau fire groase de lînă. tricotînd o dată cîte 2 ochiuri. lucrînd împreună cîte 2 ochiuri. Se lucrează pe rotund. Se scade la cele 2 margini. în 8 locuri. se începe să se scadă din 10 în 10 rînduri. se începe să se scadă în cerc. Urechiuşele. Această scăzătură se face la început de rînd. după ce s-au tricotat primele 4 ochiuri. Cele 2 urechiuşe se prind la marginile căciuliţei. de fiecare dată deasupra scăderii din rîndul precedent. Pentru tricotarea acestei căciuliţe se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului.Model 2 – Căciuli sport O altă căciuliţă practică este căciuliţa olandeză. pe 3 andrele. avînd grijă ca partea de sus (fundul căciuliţei) să fie neted. care se mai numeşte şi “căciuliţa cu urechiuşe”. În felul acesta marginile rămîn drepte şi frumoase. Acest cerculeţ îi dă o formă frumoasă căciuliţei. Ultimele ochiuri se trec cu ajutorul unui ac pe dosul lucrului şi se întăresc. se lucrează astfel: Se montează 21 ochiuri şi se lucrează tot cu punct leneş. După ce s-a tricotat o bandă lată de 12 – 14 cm. sau părţile laterale. fără valuri. cu punct leneş.

Model 3 – Căciuli sport Un ansamblu deosebit de drăguţ format dintr-un pulover sport şi căciuliţă tricotată cu lînă albă de angora. Puloverul are mîneca raglan şi un guler lat. 253 . Căciuliţa are forma unui fes drept şi legat în vîrful capului cu un şnur cu ciucure. Acest ansamblu este completat cu mănuşi din blană de iepure gri. Ed. Gulerul. Tehnică. Restul puloverului este lucrat cu punct de elastic în relief. marginea puloverului şi manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. ca şi puloverul. 1966. Pentru tricotarea acestei căciuliţe se foloseşte firul dublu şi se montează un număr de ochiuri corespunzător cu perimetrul capului şi se lucrează drept cu punct de elastic în relief. “Tricotaje de mînă”. Ana Popescu.

apoi se tricotează cîte 2 rînduri din culorile dungilor cu punct leneş. iar dimensiunile sînt cam de 20 X 80 cm. Ochiurile se pot tricota pe faţă sau pe dos. se aşează firul în faţa ochiului următor. Se montează pe andrea un număr de ochiuri corespunzător lăţimii fixată şi se lucrează fondul cu punct de elastic dublu. care se mulează bine. Se tricotează circa 7 cm. se tricotează ochiul. în dungi. Punctul cel mai indicat pentru tricotarea fularelor este punctul leneş. se aşează firul înapoi. Ele pot fi uni. din culoarea de fond cu punct de elastic.. Această alternanţă se repetă pe tot fularul sau numai la capetele fularului. iar dungile cu punct leneş.Fulare Fularele se înscriu în accesoriile îmbrăcămintei pentru sport. 254 . de asta depinde dacă elasticul arată lucrat pe faţă sau pe dos. cu modele etc. Elasticul dublu se lucrează astfel: Se tricotează 1 ochi. Fular cu dungi simple Acest fular este încrustat cu dungi transversale de culoare contrastantă.

Mănuşile sînt cu un singur deget şi sînt lucrate din lînă neagră cu dungi albe. Atît fularul. Marginile puloverului. Fularul cu model românesc Acest fular. cît şi la fular. căciuliţa cu dungi diagonale şi fularul cu dungi transversale. manşetele şi gulerul sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1. Modul de încrustare a dungilor atît la căciuliţă. 255 . Capetele fularului au franjuri lungi. Ambele piese sînt lucrate cu fire bucle de nuanţe gri şi alb şi sînt tricotate cu punct leneş. cît şi puloverul sînt lucrate cu punct de jerseu.Fular şi căciuliţă Un ansamblu foarte drăguţ. care împreună cu puloverul şi mănuşile constituie un ansamblu foarte fin se lucrează cu lînă albastră pe fondul alb. dau o notă originală acestor piese.

pînă în dreptul unde trebuie să se înceapă degetul (se măsoară lungimea pe mînă). Degetul al doilea. Se pot lucra simplu. se scot 5 ochiuri noi din ochiurile adăugate la degetul al doilea pentru intervalul dintre degetul mijlociu şi cel arătător. Se împart toate cele 24 ochiuri pe 3 andrele şi se închid pentru a se lucra degetul. Se reia lucrul de unde s-a întrerupt degetul mare. 1966.Mănuşi Mănuşile. ca şi fularele completează îmbăcămintea sport. cît este lungimea celor 2 falange. 6 ochiuri de pe andrea şi se scot ochiuri noi din cele 4 ochiuri adăugate la degetul al treilea. făcîndu-se 2 scăzături la cîte 3 rînduri. Degetul al patrulea. Ele pot fi drepte numai cu un singur deget. Se continuă încă 10 – 12 cm cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă). de o parte şi de alta a degetului. se iau 9 ochiuri numărate de la capătul andrelei vecine cu cea dintîi. Se lucrează cît este lungimea celor două falange. iar vîrful se execută ca la degetul mare. Mănuşi cu 5 degete Pentru tricotarea unei mănuşi pentru o măsură obişnuită se montează circa 100 ochiuri pe 4 andrele. Scăzăturile pentru toate degetele se încep în dreptul falangei a treia. se adaugă în continuare 5 ochiuri noi (aceste ochiuri dau lărgimea între degete şi închid degetul). Se lucrează cu punct de jerseu (ochiuri pe faţă) măsurîndu-se cît este de mare prima falangă a degetului mare şi apoi se încep scăzăturile. Se lucrează 12 ochiuri de pe andrea şi în continuare se mai adaugă încă 12 ochiuri noi. Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. scoţîndu-se ochiuri noi din cele 12 ochiuri adăugate pentru deget şi se continuă. după care se începe tricotarea degetului mare. sau făcute cu 5 degete. 256 . Se lucrează drept. Ed. Se lucrează drept cît este lungimea celor 2 falange. cu model uni sau cu modele colorate. Se lucrează cu punct semielastic cam 5 – 7 cm după cît de lată se stabileşte manşeta mănuşii. Se fac 3 scăzături şi se repetă de 3 ori la fel. Se lucrează 9 ochiuri pe cîrlig. se iau 7 ochiuri de pe andrea pentru partea degetului dinspre podul palmei. se adaugă 4 ochiuri noi. “Tricotaje de mînă”. Se lucrează restul ochiurilor şi se scot 3 ochiuri din ochiurile adăugate la degetul inelar. Tehnică. Se lucrează 7 ochiuri de pe andrea. Degetul al treilea. Ana Popescu. Urmează un rînd cu 2 scăzături şi se face vîrful degetului cu 4 scăzături la fiecare rînd. se adaugă 3 ochiuri noi pentru intervalul dintre degetul inelar şi cel mic. Degetul mare. Degetul al cincilea. lucrînd pe faţă. Se lucrează în continuare 8 ochiuri pe andrea.

Tehnică. Restul mănuşilor este tricotat cu punct de jerseu.Model 1 – Mănuşi Acest model prezintă o pereche de mănuşi cu motiv românesc.3 ochiuri pe faţă. 257 . Manşetele mănuşilor sînt tricotate cu elastic lat . Ana Popescu. 1 ochi pe dos (3X1). Ed. 1966. “Tricotaje de mînă”.

Tehnică. Ed. Ana Popescu. 258 . iar restul mănuşii cu punct de jerseu. iar pe verso un cerb. “Tricotaje de mînă”.Model 2 – Mănuşi Prezintă o pereche de mănuşi cu model ce reprezintă animale. 1966. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic. Pe partea dinspre palmă e un căţeluş.

Ed. Tehnică. Marginea este foarte îngustă şi lucrată cu punct de orez. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu. fără manşete. Scăzăturile se fac din dreptul ultimei falange a degetelor. Manşetele sînt lucrate cu punct de semielastic 1X1.Model 3 – Mănuşi Aceste mănuşi sînt drepte. Ana Popescu. Restul mănuşii este lucrat cu punct de jerseu şi este încrustat cu model românesc. Pe faţă (spre palmă) prezintă nişte dungi întretăiate de puncte albe. 196 259 . În locul celorlalte 4 degete se continuă drept. iar pe spate au un model lat. Mănuşa cu un deget se lucrează la fel ca mănuşa cu 5 degete. “Tricotaje de mînă”. cu deosebire că are numai degetul cel mare.

Tehnică. Pe o parte modelul este aşezat în formă de şah. cu fondul negru şi modelul cu fire albe.Model 4 – Mănuşi Aceste mănuşi cu 1 deget au manşetele lucrate din lînă albă cu punct de semielastic 1X1. 260 . “Tricotaje de mînă”. Ed. iar pe cealaltă parte are 3 motive mari de bordură. iar restul mănuşii este lucrat cu punct de ciorap. 1966. Ana Popescu.

Model 5 – Mănuşi Prezintă două modele de mănuşi cu un deget. însă prezintă o garnitură formată dintr-o dungă albă la marginea manşetei şi alta la mijlocul ei. Tehnică. Ana Popescu. Ed. 261 . Modelul a are manşeta lucrată cu punct de semielastic. Unele au ca model figurine de animale. celelalte au ca model figurine de oameni. Modelul b are manşeta lucrată cu acelaşi punct. 1966. din culoarea de fond a mănuşii. “Tricotaje de mînă”.

1966. “Tricotaje de mînă”. Marginea mănuşii este lucrată cu punct leneş. dacă prezintă o combinaţie de modele pe manşete. Tehnică. Ana Popescu. Ed.Model 6 – Mănuşi Aceste mănuşi cu un deget sînt foarte frumoase. pe deget şi pe mănuşi. 262 . Fiecare parte reprezintă un model şi sînt tricotate cu punct de jerseu.

Gulerul şi manşetele sînt late şi se răsfrîng. cu care se leagă capişonul sub bărbie. 263 . 1966. Ana Popescu. Puloverul are fondul alb şi are faţa şi mînecile în întregime brodate cu modele româneşti. Ele se lucrează cu un punct de semielastic 1X1. Mănuşile sînt cu un deget şi brodate pe partea din afară. Capişonul reprezintă un dreptunghi lucrat cu lînă neagră. iar cordonul ete destul de lat. Pentru obţinerea capişonului se îndoaie dreptunghiul în două pe lăţime şi se încheie pe latura mare care a fost fără model. Modelul este foarte simplu. ca şi manşeta sînt lucrate cu lînă neagră. lucrat în două culori. capişon şi mănuşi. iar restul se lucrează cu punct de jerseu.Model 7 – Mănuşi Un ansablu format din fular. Tehnică. deoarece se lcurează cu punct simplu. iar pe trei laturi (2 mici şi 1 mare) o garnitură albă. Mănuşa este lucrată cu punct de jerseu şi manşeta cu punct de semielastic. Ed. Partea dinspre palmă şi deget. “Tricotaje de mînă”. La capetele dreptunghiului la circa 10 – 12 cm de la margine se fac cîteva anouri prin care se trasează un şnur. alb şi negru.

iar cînd se ajunge în dreptul ochiurilor înşirate pe aţă. care cuprind scăzăturile de la ciorap.Ciorapi Ciorapii pentru sport se fac trei sferturi sau scurţi. Se poate continua cu punct de elastic sau cu punct de jerseu. Pentru a începe talpa se deşiră aţa cu grijă şi se înşiră ochiurile pe cele 4 cîrlige. sau un alt model care să formeze manşeta şosetei. 264 . se mai lucrează cîţiva cm în linie dreaptă. cunoscuţi şi sub numele de şosete. apoi se încep scăzăturile. Se începe cu partea de sus. Ochiurile se pun pe 4 andrele şi cu cea de a cincea andrea se lucrează. la distanţă de 4 ochiuri între scăzături. Numărul scăzăturilor variază după grosimea şi forma piciorului. fără manşetă sau 810 cm pentru un ciorap cu manşetă. fără a înmulţi numărul de ochiuri şi se lucrează pînă la capăt. tricotîndu-se 3-4 cm pentru un ciorap trei sferturi. Ele se fac la 2 andrele opuse. 3 scăzături cu 2 rînduri drepte între ele. Numărul ochiurilor variază după grosimea firului şi după lungimea ciorapului. 3 scăzături cu cîte 1 rînd între ele. procedînd astfel: se fac 3 scăzături cu 3 rînduri drepte între ele. cîte una pe o andrea. După ce s-au făcut scăzăturile necesare. Se lucrează apoi ochiurile de pe celelalte două andrele. Se continuă lucrul pentru talpă. continuînd apoi mai departe cam 2 cm. pînă unde gamba piciorului începe să se subţieze. drept între ele. iar restul fără nici un rînd. mereu aceleaşi. Pentru ciorap se lucrează drept. Se continuă astfel pînă rămîn 4 ochiuri pe andrea. Se încep apoi scăzăturile. Se trec toate ochiurile pe 2 andrele şi se încheie călcîiul. măsurînd după picior. măsurînd pe picior. cu punct de elastic 2X2. Pentru a începe călcîiul se înşiră pe aţă ochiurile de la cele 2 andrele ce vin în dreptul scăzăturilor şi se fixează de ciorap la ambele capete. se apucă firul dintre ochiuri. Se lucrează pe 5 andrele. Se fac 8 rînduri cu 16 scăzături. după model. apoi se începe călcîiul. socotite cîte 2 la fiecare rînd. Aceste scăzături se fac numai la 2 din cele 4 cîrlige.

2 ochiuri drepte. 3 rînduri drepte. Dacă se presupune că pe andrea au fost 18 ochiuri. 1966. Rîndul 3: se întoarce lucrul şi se lucrează ochiurile. apoi 1 rînd cu scăzături. pînă mai rămîn 8 ochiuri. Tehnică. Se începe cu ochiurile de pe andreaua următoare. se trece la a doua andrea şi se încheie cu o scăzătură. Vîrful. procedînd astfel: se încep scăzăturile (2 ochiuri lucrate împreună). Se întoarce lucrul şi se continuă astfel pînă se scad toate ochiurile lăsate la marginea andrelelor nelucrate şi care au servit. 4 rînduri drepte. Ed. Urmează apoi scăzăturile la fiecare rînd. rămîn 6 ochiuri pe fiecare andrea. Cele 2 andrele următoare se lucrează la fel. care va forma călcîiul. repetat de 3 ori. Se lucrează cît se cere măsurînd pe picior pînă în dreptul degetului mic. se lucrează ochiurile toate de pe andrea. cu care se încheie ciorapul. 265 . numai pentru scăzături. Pentru determinarea călcîiului şi continuarea tălpii e nevoie să se adauge ochiurile şi anume: pe cele 2 andrele cu care s-a lucrat călcîiul e necesar să se afle numărul de ochiuri iniţial. după cum s-a arătat. “Tricotaje de mînă”. la care înainte de a se termina ultimele 2 ochiuri. repetat de 3 ori. lăsînd 12 ochiuri pe andrea nelucrate. iar de pe andreaua a doua se lucrează atîta pînă rămîn 12 ochiuri pînă la margine.Călcîiul se mai poate tricota şi după altă variantă. În felul acesta se completează numărul necesar de ochiuri. după ce s-au terminat scăzăturile. procedînd astfel: Cu cele 2 andrele. repetat de 3 ori. ci servessc numai pentru scăzături. care cuprind scăzăturile de la gambă se lcurează o bucată dreaptă. Scăzăturile pentru vîrful ciorapului se încep în aceeaşi direcţie cu călcîiul. o scăzătură şi se termină toate ochiurile de pe andrea. În acest scop se scade cîte 1 ochi la fiecare rînd de pe marginea fîşiei drepte care serveşte drept călcîi. Lungimea aceste fîşii se calculează astfel: se adună numărul ochiurilor de pe amîndouă cîrligele şi se împarte la 3. Se încep apoi scăzăturile pentru vîrf. Scăzăturile sînt cuprinse între 4 ochiuri drepte şi se continuă astfel: 1 rînd cu scăzătură. 2 rînduri drepte. Se continuă apoi lucrul cu 4 andrele formîndu-se talpa. Se procedează astfel: Rîndul 1: se lucrează toate ochiurile de pe prima andrea. Aceste ochiuri nu se mai lucrează. Ana Popescu. lăsînd pe andrea 11 ochiuri nelucrate. Rezultatul obţinut indică numărul rîndurilor ce vor forma fîşia de la călcîi. terminînd cu o scăzătură. apoi 1 rînd cu scăzătură. terminîndu-se cu scăzătura deasupra celei precedente. Rîndul 2: se întoarce lcurul. Pentru a se forma rotunjimea călcîiului se procedează astfel: de la marginea fiecăreia din cele 2 andrele se numără cîte 12 ochiuri (numărul variază după grosimea firelor). se face iar o scăzătură.

Tricotarea şosetelor începe de la manşete. 266 . sau cu modele în relief. După tricotarea manşetei. Aceasta se poate tricota fie cu punct de jerseu. sau cu manşetă care se răsfrînge. Ana Popescu. 1966. Ed. De asemenea. “Tricotaje de mînă”. Cînd se ajunge în dreptul călcîiului se procedează întocmai ca la ciorapi. care pot fi lucrate cu punct de elastic. se începe şoseta prorpiu-zisă.Şosete Şosetele sînt ciorapi scurţi. Tehnică. Ele pot fi cu marginea simplă. punct de orez. care variază între 10-12 cm. Tricotarea ciorapilor şi a şosetelior se poate face şi cu modele ajurate. uni sau încrustată cu dungi sau modele colorate. talpa şi vîrful se lucrează la fel. pînă mai sus de gleznă. cu punct de elastic. Modul de executare se aseamănă cu cel al ciorapului. punct leneş sau cu diverse modele în culori.

2) se tricotează un ochi drept şi se scad următoarele. Călcîiul este tricotat cu punct de orez. iar următoarele 2 ochiuri se scad. iar ultimul se lucrează drept. “Tricotaje de mînă”. iar gamba prezintă 4 dungi drepte lucrate tot cu punct de jerseu drept. Această alternanţă de ochiuri înmulţite şi scăzute dă linia diagonală a ochiurilor care formează fondul. iar în următorul ochi se lucrează 2 ochiuri. iar în al doilea se lucrează încă un ochi (se înmulţeşte). Tehnică. 2 se tricotează 2 ochiuri în penultimul ochi. Acet model se realizează astfel: După ce s-a tricotat elasticul se încep benzile drepte procedînd astfel: Se alege o andrea şi se notează cu 1. În partea de sus ciorapii au o margine tricotată cu punct de semielastic 1X1. 267 . Ed. lucraţi cu punct de ciorapi în diagonală. La începutul andrelei nr. La sfîrşitul celei de a patra andrea se lucrează 2 ochiuri în penultimul ochi. Ana Popescu. 4 se lucrează primul ochi drept. La sfîrşitul cele de a treia andrea se scad penultimele 2 ochiuri. 3 se lucrează drept primul ochi. La sfîrşitul ei se scad penultimele ochiuri.Model 1 – Ciorapi Reprezintă o pereche de ciorapi trei sferturi. iar ochiurile drepte formează dungile de pe ciorap. La începutul andrelei următoare (nr. La începutul andrelei nr. La începutul primei andrele se lucrează 1 ochi drept. iar ultimul se lucrează drept. La sfîrşitul andrelei nr. iar ultimul ochi se tricotează drept. iar ultimul ochi se lucrează drept. 1966.

Model 2 – Ciorapi Aceşti ciorapi trei sferturi pentru sport sînt lucraţi cu modelul arătat. 268 . restul ciorapului pînă la călcîi este lucrat cu punct de elastic răsucit. Modelul românesc se continuă pînă în punctul unde încep scăzăturile pentru vîrf. Ana Popescu. lucrat în partea din faţă a ciorapului. Călcîiul şi talpa ciorapului sînt lucrate cu punct de jerseu. 1966. Ed. cu punct de jerseu. “Tricotaje de mînă”. Partea de sus a ciorapilor are o bordură cu colţuri lucrate. Tehnică. Modelul românesc este lucrat cu fire contrastante cu fondul.

5 ochiuri pe faţă. Ed. 2 ochiuri lucrate împreună peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. apoi începe modelul: 1 jeteu. Rîndul 6: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă la început de rînd. apoi modelul: 1 jeteu. 1 jeteu. Marginea de sus este îngustă şi lucrată cu punct de semielastic 1X1. Restul ciorapilor e lucrat cu ajur. 3 ochiuri pe faţă 1 jeteu. 1 jeteu. Rîndul 3: 3 ochiuri pe faţă la început de rînd. 2 ochiuri lucrate împreună. Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă la început de rînd (la prima andrea de la care s-a început modelul). 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 ochi pe faţă. iar rîndurile se termină cu 1 ochi pe faţă. 1 ochi nelucrat. 1 ochi nelucrat. 1 jeteu. “Tricotaje de mînă”. apoi modelul: 1 ochi pe faţă. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 2 ochiuri lucrate împreună. Ana Popescu. 1 ochi nelucrat. 1 ochi pe faţă. avînd grijă să se termine rîndul cu 1 jeteu. iar rîndul se sfîrşeşte cu 1 jeteu. 3 ochiuri pe faţă. 1 jeteu. iar pete ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. Se repetă modelul. în felul următor: Se pune pe cele 4 andrele un număr de ochiuri divizibil cu 8 şi se împart egal. 3 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. 5 ochiuri pe faţă. 269 . Tehnică. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat. Se sfîrşeşte rîndul 1 jeteu. Se repetă modelul. 1 jeteu. 6 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună. 2 ochiuri pe faţă. 1966. 2 ochiuri lucrate împreună. Sînt lungi pînă deasupra genunchilor. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Se repetă modelul. apoi se începe modelul: 1 jeteu. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 5: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 jeteu. Se repetă şi se sfîrşeşte rîndul cu 1 jeteu. iar peste ochiul obţinut se trece ochiul nelucrat. 1 jeteu. Rîndul 4: 2 ochiuri lucrate împreună la început de rînd. 1 ochi nelucrat. Se continuă modelul. 2 ochiuri lucrate împreună. Se repetă modelul şi se termină rîndul cu 1 jeteu. 1 jeteu. 1 ochi pe faţă. 2 ochi pe faţă. 1 jeteu. 1 jeteu. 2 ochiuri lucrate împreună. 1 ochi nelucrat.Model 3 – Ciorapi Aceşti ciorapi pentru schi sînt tricotaţi cu model ajurat. 2 ochiuri pe faţă. urmează apoi modelul: 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. Aceste 6 rînduri se repetă.

270 . Aceste 8 rînduri se repetă. 1 ochi nelucrat. Se repetă. “Tricotaje de mînă”. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă cu lînă neagră. Tehnică. şosete şi mănuşi lucrate cu aceeaşi garnitură formată din 2 culori contrastante (alb şi negru). 3 ochiuri pe faţă. Restul se lucrează cu punct de jerseu. Rîndul 5: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră. lăsînd firul prin spatele ochiului. 1966. Ana Popescu. 1 ochi nelucrat. Ed. Rîndul 8: cu lînă neagră. culoare. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos cu lînă neagră. lăsînd firul în spatele ochiului. Rîndul 4: cu lînă albă. Rîndul 1 şi 3: toate ochiurile pe faţă. 3 ochiuri pe faţă. Toate piesele se lucrează cu 5 andrele.Model 4 – Ciorapi Prezintă un ansamblu format din căciuliţă. lînă albă. Rîndul 2: toate ochiurile pe dos cu lînă albă.

după lungimea piciorului. executînd din 4 în 4 rînduri cîte o creştere. Se cos cele 2 fîşii de 30 ochiuri. Se iau pe o andrea cele 12 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. ca să se ajungă la numărul de 48 ochiuri. Această bentiţă formează un buret care ascunde montajul tălpii. Se tricotează 2 rînduri. în urma căreia se vor obţine 36 ochiuri pe andrea. împreună. după nevoie. Se începe lucrul cu 5 andrele. 37 se montează pe andrele 18 ochiuri. Se încheie larg ultimul rînd. fetru sau o piele mai subţire. Se împart cele 36 ochiuri în 3 grupe de cîte 12 ochiuri. Se încheie ochiurile la marginea elasticului. Se tricotează rotund şi se creşte cîte 1 ochi la 10 ochiuri. În jurul tălpii are un burleu care mărgineşte frumos papucul. iar manşeta cu punct de elastic 2X2 şi se lucrează pe 2 andrele. Se tricotează cu punct de orez 46 rînduri. Talpa se face din postav.Model 1 – Papuci Reprezintă un papuc cu manşetă şi montat pe talpă. 271 . Cu cele 48 ochiuri se tricotează 15-20 rînduri cu punct de elastic 2X2. Tehnică. Se coase împrejur cu un fir de aţă solid. Cu primele 12 ochiuri se lucrează 30 rînduri şi se încheie rîndurile. Pe marginea papucului se ridică circa 90-95 ochiuri. Cu a treia grupă de 12 ochiuri se lucrează tot 30 de rînduri şi se încheie ochiurile. Ana Popescu. Ed. Pentru o persoană care poartă încălţăminte nr. 1966. “Tricotaje de mînă”. Se lucrează cu punct de orez. şi se lucrează cu punct de orez 3-4 rînduri. iar cu celelalte 3 andrele se ridică 32 de ochiuri de pe marginile celor 2 fîşii cusute. A doua grupă de 12 ochiuri se trece pe o andrea de rezervă. mari.

Se lucrează rotund.Model 2 – Papuci Aceşti papuci se lucrează cu talpă cu tot şi apoi sînt montate tălpi de postav sau fetru. Tehnică. Tot papucul. Ed. 1966. cu 5 andrele. Vîrful prezintă un colţ pe faţă şi se lucrează cu lînă neagră. Se lucrează o bentiţă cu punct leneş formată dintr-o dungă neagră. Ana Popescu. 272 . După această manşetă se face călcîiul scurt şi apoi se lucrează laba piciorului întreagă. Aceşti papuci se pot încălţa şi peste ciorapi în bocanci pentru sport. o dungă albă şi apoi iar o dungă neagră. Se montează pe 4 andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii gleznei piciorului. “Tricotaje de mînă”. Se lucrează apoi cîteva rînduri cu punct de semielastic din fire negre şi albe obţinîndu-se dungi verticale. formînd o mică manşetă. se lucrează cu punct de jerseu. în afară de manşetă. cu model pe partea de deasupra.

Cu acest număr de ochiuri se lucrează un elastic dublu pe lăţime de 4-5 cm. faţă şi spate. În rîndul următor se montează la dreapta şi la stînga clinului tot atîtea ochiuri cîte s-au încheiat şi se începe tricotarea părţii din spate. cîte 1 ochi pe faţă. Se încheie pe şolduri. Se termină spatele cu un elastic dublu. 273 . În această direcţie înmulţirea ochiurilor pe linia de mijloc începe chiar în ochiul din mijloc. iar bentiţa piciorului s-a terminat. Se continuă lucrul pînă devine la fel cu faţa. în dreptul acestui punct. Se lucrează astfel circa 5 cm. de o parte şi de alta a unui ochi se sfîrşeşte cîte 1 ochi la rîndurile lucrate pe faţă.Costum de baie Costumul de baie este alcătuit din chiloţi şi sutien. se lucrează cu punct de semielastic 1X1. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc. Spatele: se tricotează elasticul pentru picior de o parte şi alta a clinului unde se fac şi scăzăturile. unde se formează un clin triunghiular. Se împarte apoi în 2 numărul ochiurilor de pe andrea şi. de o parte şi de alta a ochiului din mijloc se face cîte o scăzătură pe faţa lucrului. Întreg costumul este tricotat cu punct de jerseu şi este brodat cu un motiv marin. Cu rîndul următor se lucrează drept. Se încheie apoi ochiurile elasticului ce formează piciorul de o parte şi de alta a clinului. apoi înmulţim cîte 1 ochi la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc. Partea din faţă se lucrează astfel: Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii de grosime a taliei. Se lucrează astfel pînă se realizează o margine de 20 cm (aceasta este marginea de pe şold). iar în mijlocul spatelui. pînă cînd clinul devine rombic. iar celelalte ochiuri. Chiloţii sînt formaţi din 2 părţi. care este tricotat pe jumătate. ca şi la faţă.

se scad cele 3 ochiuri deasupra celor precedente şi se termină rîndul cu o scăzătură (2 ochiuri lucrate împreună). După cele 13 rînduri se lucrează 6 cm începînd rîndul pe faţă cu marginea dreaptă (nu se mai sporeşte). deasupra liniei piciorului. 1966. Ed. Tehnică. 13 rînduri lucrate pe faţă: se sporeşte 1 ochi la fiecare început de rînd. Pe partea stîngă a sutienului se face aceeaşi broderie ca la chilot. mutînd primul şi al doilea ochi. Pentru tricotarea cordonului se montează pe andrea circa 50-60 ochiuri şi în continuare se scot ochiuri pe faţă din marginea de jos a sutienului. Colţul format prin scăzătura de 3 ochiuri indică locul unde se prind beretele formate dintr-un şnur. “Tricotaje de mînă”. iar cordonul sutienului se înnoadă în mijlocul spatelui. iar la sfîrşitul rîndului se face o scăzătură lucrînd 2 ochiuri împreună. Rîndul 1: se tricotează 44 ochiuri pe faţă. 1 rînd pe dos şi apoi iar 4 rînduri cu punct de jerseu pentru tivirea cordonului. Sutienul este format din 2 părţi identice ale feţei şi cordonul. mutînd primul şi al doilea ochi astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. 3 ochiuri tricotate împreună. 274 .Pe partea dreaptă a feţei. Marginile cordonului se tivesc cu punct ascuns. apoi se montează în continuare încă 50-60 ochiuri şi apoi se lucrează 4 rînduri cu punct de jerseu. Aceste ochiuri se trec pe 2 andrele şi se încheie împreună începînd de la margine şi terminînd la scăzătură. În felul acesta s-a lucrat o parte a feţei sutienului. Rîndurile lucrate pe dosul lucrului: toate ochiurile se lucrează pe dos. După tricotarea celor 6 cm rămîn pe andrea 52 ochiuri. În talie se introduce sub elastic un şnur care se înnoadă în mijlocul feţei. Pentru tricotarea unei părţi se montează circa 135 ochiuri de lînă subţire. astfel ca cel de al doilea ochi să fie deasupra. cîte 26 ochiuri de o parte şi de alta a scăzăturii cu 3 ochiuri. Partea a doua se lucrează la fel şi apoi se unesc între ele pe linia celor 13 rînduri cu ochiuri adăugate. Ana Popescu. se scad 3 ochiuri deasupra celor scăzute în rîndul precedent. pentru o persoană care are grosimea bustului 90-94 cm. se face o broderie.

275 .

şi un guleraş rotund. Măsurile sînt stabilite pentru 3 vîrste. Mărimea III: de la 7 la 12 luni.Copii – Pieptăraşe Pieptăraşul pentru copii sub 1 an are mînecuţă. şi anume: Mărimea I: pînă la 3 luni. Tiparul acestui pieptăraş se aseamănă în linii generale cu tiparul de cămăşuţă al noului născut. Mărimea II: de la 3 la 7 luni. 276 . repectiv 3 mărimi. şi se construieşte după măsuri fixe. care poate fi cu sau fără manşetă.

Punctul stabilit îl însemnăm cu litera F. în interiorul căruia vom desena tiparul de pieptăraş. în cm. măsurînd din punctul A în jos. al cărui vîrf îl însemnăm cu litera A. iar partea din dreapta este rezervată părţii din faţă a tiparului de pieptăraş. pe linia verticală. Linia de lungime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A în jos. întrucît partea din spate este mai largă decît partea din faţă cu 1 cm. pe o distanţă oarecare. ne folosim de un cadru. Desenarea cadrului. Prin desenarea liniei verticale E s-a despărţit cadrul dreptunghiular A B C D în 2 părţi. A doua linie ajutătoare. unde însemnăm punctul stabiliti cu litera B. plus 1 cm. lărgimea pieptăraşului minus 2 cm. punctată. punctul C cu punctul D. iar punctul stabilit pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. punctată. 277 . Înainte de a trece la desenarea tiparului.Măsurile. care ne vor ajuta la desenarea tiparului de pieptăraş. pe linia verticală. pe liniile orizontale. Aceasta este linia verticală care separă tiparul părţii din faţă de cel din spate şi care reprezintă linia de subraţ. Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl însemnăm cu litera G. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. în partea stîngă a hîrtiei. Partea din stînga. Se dă acest plus de 1 cm la jumătate din lărgimea pieptăraşului. Prima linie ajutătoare. Ca să desenăm acest tipar. lungimea pieptăraşului. 1/10 din distanţa A – B plus 0.5 cm. printr-o linie verticală. Din acest punct ducem o linie verticală. pînă la linia orizontală B. Linia de lărgime a pieptăraşului o stabilim măsurînd din punctul A şi B spre dreapta. este destinată părţii din spate. Această linie o construim. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera E. Unim apoi. Construim deci. un unghi drept cu laturile nedefinite. Desenăm această linie. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală. stabilite pentru cele 3 mărimi sînt: Tiparul de pieptăraş. care este mai mare. formînd astfel un cadru dreptunghiular. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. măsurînd din punctul A spre dreapta. vom desena liniile ajutătoare. pe linia orizontală. Aceasta este linia orizontală care va indica înclinarea liniei de umăr. pînă la linia verticală C. 1/2 din distanţa A – C.

1/5 din distanţa A – E. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H.5 cm din punctul G spre stînga. cu punctul A1. plus 0. punctată. Aceasta este linia orizontală care va indica punctul de adîncime al răscroiturii braţului.5 cm şi însemnăm locul cu litera A2. măsurăm 1. care va constitui şi punctul de plecare a liniei de răcroitură a braţului. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. punctată. pe linia de umăr. Acest punct îl unim. După ce am desenat liniile ajutătoare trecem la desenarea tiparelor. pe linia orizontală. Din punctul H ducem spre dreapta o linie orizontală. Linia de umăr la partea din spate. care indică adîncimea răscroiturii braţului. printr-o linie uşor adîncită. 278 . Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul A2 de pe linia orizontală cu punctul G. pînă la linia verticală C. cu punctul I.A treia linie ajutătoare. pe verticală. Linia de răscroitură a braţului la partea din spate. Punctul de întîlnire al liniei orizontale H cu linia verticală E îl însemnăm cu litera I. Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în partea din spate. 1. pe verticală.5 cm şi însemnăm locul cu litera A1. Această linie o măsurăm. Unim apoi acest punct peintr-o linie oblică. formînd astfel linia de răscroitură a gîtului. Ca să desenăm această linie. 1/2 din distanţa A – B. Linia de răscroitură a gîtului la partea din spate. şi însemnăm un punct. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. măsurînd din punctul A în jos.

Aceasta o desenăm aplicînd din punctul C spre stînga pe linia orizontală. cuprinsă între punctul A1 şi punctul B. O desenăm procedînd ca şi la partea din spate. Unim apoi din nou aceste puncte (punctul de răscroitură al mînecii de pe linia umărului cu punctul I) printr-o linie curbă. Această linie trebuie să fie adîncită în partea ei inferioară. Linia de mijloc a spatelui este reprezentată de linia verticală A – B. în jos. Locul stabilit îl însemnăm cu litera C1. Unim apoi acest punct. şi însemnăm locul cu un punct. Linia de răscroitură a braţului în partea din faţă. Linia de umăr din partea din faţă. printr-o linie curbă. Ca să stabilim adîncimea răscroiturii gîtului pe linia verticală măsurăm 1 cm de la linia orizontală E. pe linia de umăr. adică măsurăm circa 1. 279 . adîncită spre dreapta în partea ei inferioară. unim printr-o linie curbă punctul de răscroitură a braţului.Ca să formăm linia de răscroitură a braţului.5 cm spre stînga faţă de linia oblică punctată. cu circa 1.5 cm faţă de linia oblică punctată. Acest punct indică adîncimea răscroiturii gîtului pe linia orizontală A. pe linia verticală şi însemnăm locul cu un punct pe care-l notăm cu litera F1. cu punctul C1. Aceasta o formăm unind printr-o linie oblică punctul C2 cu punctul G. cu circa 1. 1/5 din distanţa A – E plus 1 cm. de pe linia de umăr cu punctul I.5 cm din punctul G spre dreapta. Din acest punct ducem o linie oblică punctată pînă în punctul I. Linia de răscroitură a gîtului la partea din faţă.

pînă la linia orizontala B.5 cm din punctul D spre stînga. Linia cusăturii de subraţ. Unim apoi acest punct cu punctul A. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală. Ca să desenăm linia de lungime a mînecuţei. aşa ca pe tipar. Linia de răscroitură a mînecii. Aceasta o desenăm prelungind cu 3-5 cm spre dreapta. printr-o linie oblică punctată şi. pe linia verticală.5 cm deasupra liniei punctate. apoi. cu laturile nedefinite. aplicăm din punctul A în jos. unde se poate termina în linie dreaptă sau rotunjită. Măsurăm 2. Desenarea cadrului. cu o linie oblică. printr-o linie verticală.Linia de mijloc a feţei. cît şi linia orizontală D. spre dreapta. paralelă cu linia orizontală A. plus prelungirea din mijlocul feţei. Formăm această linie măsurînd din punctul stabilit şi notăm cu litera E. Decupăm apoi tiparul pe liniile lui de contur. acest punct cu punctul E. Din punctul C coborîm o linie verticală. În felul acesta am format un cadru dreptunghiular. atît linia de răscroitură a gîtului. Unim apoi. În acest fel am desenat linia de răscroitură a mînecii. Tot din punctul A aplicăm măsura de lărgime a mînecuţei. Unim apoi între ele punctele de prelungire. Linia de lungime a pieptăraşului o formează linia orizontală B – D. şi însemnăm un punct. rotunjită cu 1. Tiparul de mînecuţă. Pentru desenarea tiparului de mînecuţă construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. pe linia orizontală şi însemnăm punctul stabilit cu litera C. în interiorul căruia vom desena tiparul mînecuţei. Acet unghi îl însemnăm cu litera A. măsura de lungime a mînecuţei şi însemnăm locul cu litera B. pe linia orizontală. Punctul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Linia de mijloc a mînecuţei este formată de linia A – B. printr-o linie curbă. 280 .

Unim apoi punctul C cu D printr-o linie verticală. 1/2 din distanţa A – B şi însemnăm locul cu litera F. construim. 281 . Unim apoi acest punct cu punctul E printr-o linie oblică punctată. Desenăm această linie măsurînd din punctul A pre dreapta 1/2. A treia linie ajutătoare. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. de care ne vom folosi în desenarea tiparului. paralelă cu linia orizontală A. A doua linie ajutătoare.Tiparul de guleraş. Prima linie ajutătoare. un unghi drrept în partea stîngă a hîrtiei. pe linia verticală. Această linie o construim măsurînd din punctul A în jos. pînă la linia verticală C. Din punctul B ducem spre dreapta o linie orizontală. Punctul stabilit pe linia orizontală A îl însemnăm cu litera C. construind astfel cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul de guleraş. Din punctul F ducem spre dreapta o linie orizontală punctată. pînă la linia orizontală B. vom construi cîteva cîteva linii ajutătoare. Aceasta desparte cadrul în 2 părţi egale. pe verticală. măsura de lungime a gulerului. Linia de lungime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctul A în jos. iar punctul de pe linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. Linia de răscroitură a gîtului. adică jumătate din distanţa A – C şi punctul aflat îl însemnăm cu litera E. iar punctul fix îl însemnăm cu litera B. pe linia verticală. pe direcţie verticală. Înainte de a trece la desenarea tiparului. Aceasta împarte cadrul în 2 părţi egale. Punctul de întretăiere a liniei orizontale F cu linia verticală E îl desenăm cu litera G. Punctul aflat îl însemnăm cu litera H. După construirea liniilor ajutătoare desenăm liniile de contur ale tiparului. ca şi la celelalte tipare. Aceasta va indica linia de mijloc a gulerului. pe care îl notăm cu litera D1. Linia de lăţime a guleraşului o stabilim aplicînd din punctele A şi B spre dreapta măsura de lăţime a guleraşului. pe direcţie orizontală. pe care îl însemnăm cu litera A. Desenarea cadrului. Pentru desenarea tiparului de guleraş. pe verticală. Ca să formăm această linie măsurăm din punctul D în sus. 1/2 din distanţa A – F şi însemnăm locul cu un punct. 2 treimi din distanţa A – F. Desenăm această linie măsurînd din punctul C în jos.

lăţimea guleraşului din spate. cu punct leneş sau cu alt model de bordură. printr-o linie curbă. ca apoi să se rotunjească spre mijlocul feţei. 1966. formînd un colţ rotund. formînd un colţ drept în mijlocul feţei. Ed. Punctul E1 indică mijlocul spatelui şi. lăţimea guleraşului în acest punct. Modul de tricotare a pieptăraşului Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător cu lărgimea totală a pieptăraşului.Acest punct va indica adîncimea răscroiturii gîtului în mijlocul feţei. Se face sau nu o bordură pe margine şi în mijlocul feţei. după ce se pleacă din punctul E. în mijlocul spatelui este potrivită pentru Mărimea I. “Tricotaje de mînă”. ajurat sau cu diferite modele. Pentru mîneca raglan se procedează ca şi la bluza pentru femei.5 cm pentru fiecare mărime. Mînecile pot avea sau nu manşete cu bordură sau cu elastic. Ca să formăm linia de răscroitură a gîtului. 282 . Linia exterioară de rotunjire. începînd de la subraţ se lucrează odată cu mîneca. În jurul gîtului se poate aplica un guler drept sau rotund. Măsura de 4 cm la lăţimea guleraşlului. Din punctul E măsurăm 4 cm pe linia oblică punctată şi însemnăm locul cu litera E1. totodată. În felul acesta am desenat linia de răscroitură a gîtului. Întărim apoi. cu punctul D1 din mijlocul feţei. cu linia orizontală B. Tehnică. sau se pot face anouri prin care se trasează o panglică sau un şnur. sau se poate continua în linie dreaptă. apoi prin punctul de întîlnire a liniei verticale E. prin punctul F. Observaţii. printr-o linie plină. care să treacă prin punctul G. urmînd ca pentru următoarele mărimi să se adauge cîte un plus de 0. unim punctul E1 din mijlocul spatelui cu punctul D1 din mijlocul feţei. Această linie urmăreşte linia de răscroitură a gîtului trecînd. Unele pieptăraşe se pot face cu plătcuţe lucrate cu punct de elastic sau cu mînecuţă raglan. iar restul se lucrează simplu. Ana Popescu. Aceasta o desenăm unind printr-o linie uşor rotunjită punctul E din mijlocul spatelui.

Se poate face din mai multe părţi. stabilite pentru cele 3 măsuri: Mărimea I (pînă la 3 luni): lungimea – 13 cm. ca şi celelalte obiecte ce fac parte din trusoul noului născut. Desenarea cadrului. lăţimea – 11 cm. în cm. cum este căciuliţa cu bandă dreaptă şi fundul rotund. Tiparul părţii laterale. pe linia 283 . Ea se mai poate lucra dintr-o singură bucată. Căciuliţa cu bandă la mijloc Această căciuliţă se compune din 3 bucăţi: o bandă în mijlocul capului şi 2 părţi laterale.Copii – Căciuliţă cu bandă Căciuliţa se poate confecţiona în diverse feluri. Ea acoperă bine capul. Mărimea II (de la 3 la 7 luni): lungimea – 14 cm. Căciuliţa. aşa cum este de exemplu căciuliţa olandeză. Pentru căciuliţa cu bandă vom folosi următoarele măsuri. lăţimea – 12 cm. se lucrează după dimensiuni stabilite pentru 3 mărimi. lăţimea – 13 cm. fapt pentru care se recomandă în special pentru copiii pînă la 6 luni. pe care-l însemnăm cu litera A. Mărimea III (de la 7 la 12 luni): lungimea – 15 cm. Construim în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept cu laturile nedefinite. Aplicăm apoi din punctul A în jos.

Ca să desenăm tiparul este necesar să construim întîi liniile ajutătoare. Aceste 2 linii ajutătoare împart cadrul în 4 părţi egale. Din acest punct ducem o linie orizontală punctată. 1/3 din distanţa A – E1 şi punem un punct. Din punctul E coborîm o linie verticală punctată. Pe această linie se prinde banda din mijlocul capului. pleacă o linie care se pierde în linia orizontală A. A patra linie ajutătoare. 284 .verticală. şi însemnăm locul cu litera A1. Din punctul C ducem în jos o linie verticală. iar de aici coboară spre punctul de întîlnire a liniei orizontale F. pe linia orizontală.5 cm sub linia de cadru. măsura de lungime a căciuliţei. Linia de rotunjire de deasupra capului. Această linie o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. Cu aceasta am terminat de desenat liniile ajutătoare şi începem desenarea tiparului. pe linie verticală. 1/2 din distanţa A – B şi punem un punct. pînă la linia orizontală B. linia bombează cu 2. în direcţie orizontală. Apoi. pe care-l însemnăm cu litera F. pe linia orizontală. Aceasta o desenăm unind printr-o linie oblică punctată. Desenăm această linie. pe verticală. măsurăm din punctul A spre dreapta. Această linie o deenăm astfel: măsurăm 0. A treia linie ajutătoare. 1/2 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu litera E. aplicăm măsura de lăţime a căciuliţei. Unim apoi printr-o linie curbă. în afara liniei de cadru. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera B. apoi se îndreaptă uşor şerpuită spre punctul D1.5 cm din punctul A în jos. Această linie constituie şi un mijloc de orientare la croit. pe care-l coborîm cu 0. punctul F cu punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. A doua linie ajutătoare. Pentru desenarea acestei linii. pînă la linia orizontală B. În spaţiul dintre aceste ultime puncte.5 cm deasupra liniei oblice ajutătoare şi se pierde uşor pe linia verticală C. pe linia orizontală. în direcţie verticală. punctul aflat îl însemnăm cu litera C. unde se termină linia. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. Prima linie ajutătoare. pînă în dreptul punctului E. Acest punct arată porţiunea dinspre ceafă a părţii laterale a căciuliţei. În felul acesta am format cadrul în interiorul căruia vom desena tiparul. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. punctul E de întîlnire a liniei orizontale F cu linia verticală C. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga. punctul A1 cu punctul D1. cu linia verticală C. pînă la linia verticală C. Tot din punctul A spre dreapta. Locul de întîlnire a liniei verticale C cu linia orizontală B îl însemnăm cu litera D. şi punem un punct. Această linie desparte cadrul în 2 părţi egale. iar din acest punct ieşim cu 0. din punctul A1.5 cm spre stînga. reprezentînd direcţia firului drept de lungime a materialului. pe care-l însemnăm cu litera D1. Acest punct indică porţiunea dinspre frunte a părţii laterale a căciuliţei. măsurînd din punctul A în jos.

Ca să construim tiparul de bandă formăm în partea stîngă a hîrtiei un unghi drept. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Din punctul A în jos. Tot din punctul A spre dreapta. pe care-l însemnăm cu litera A.5 cm Mărimea II = 4 cm Mărimea III = 4. cu laturile nedefinite. Măsurile după care se lucrează tiparul de bandă sînt următoarele: Măsura de lungime a benzii este egală cu lungimea liniei de rotunjime de deasupra capului de la partea laterală. măsurăm lăţimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera C. în felul următor: unim printr-o linie uşor oblică punctul A1 cu punctul F. Tiparul benzii din mijlocul capului. 285 . În punctul unde bombează linia curbă cu 1. Unim din nou 2 punctele A1 şi D1.Linia dinspre faţă a părţii laterale. care indică locul unde se va prinde şiretul ce leagă căciuliţa sub bărbie. şi apoi trece prin punctul de întîlnire a liniei verticale E cu linia orizontală B. Măsura de lăţime a bentiţei se fixează astfel: Mărimea I = 3.5 cm spre stînga acestei linii.5 cm se înseamnă un punct. Linia curbă bombează cam la jumătatea liniei oblice ajutătoare cu 1. iar punctul de întîlnire a acestor linii îl însemnăm cu litera D. iar pe acesta îl unim printr-o linie curbă cu punctul D1. Din punctul C coborîm o linie verticală. măsurăm lungimea bentiţei şi însemnăm locul cu litera B. pe linia orizontală. Prin închiderea dreptunghiului formăm cadrul în care vom desena tiparul de bandă.5 cm Desenarea cadrului. pînă la linia orizontală B. pe linia verticală.

În partea din spate se fac cîteva anouri în elastic prin care se trasează o panglică sau un şnur cu care se leagă sub bărbie. 1/3 din distanţa B – D. Modul de tricotare a căciuliţei cu bandă Pentru tricotarea părţilor laterale se montează pe andrele 5 ochiuri şi apoi. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A spre dreapta. Linia de mijloc a benzii este formată de linia verticală C – D. Linia curbă trece prin punctul E. Cînd se ajunge în punctul A1 se începe încheierea ochiurilor pînă în punctul E. construim o linie ajutătoare. aşa ca pe tipar.5 cm sub linia orizontală A. 1/3 din distanţa A – C şi însemnăm locul cu un punct. pe linia orizontală. scoţînd ochiuri de jur împrejur. la fiecare rînd pe faţă. Distanţa cuprinsă între acest punct şi punctul D reprezintă linia marginii dinspre ceafă a benzii. După ce se tricotează bentiţa şi cele 2 părţi laterale. 1/2 din distanţa A – B. Acest punct îl unim cu punctul C. Ana Popescu. pregătindu-le astfel pentru lucru. plus 1 cm şi însemnăm locul cu un punct. Tehnică. 286 . “Tricotaje de mînă”. Linia laterală a benzii. se sporeşte într-o parte cu 5 ochiuri şi apoi la fiecare rînd pe faţă se sporeşte într-o parte şi alta după cum cere linia tiparului care porneşte din punctul D1. Din punctul E ducem o linie orizontală pînă la linia verticală C. 1966. Pe această linie se ataşează părţile laterale cu linia lor de rotunjime de deasupra capului. Linia marginii dinspre frunte. Linia marginii dinspre ceafă. Ed. pe care îl coborîm cu 0. Se tricotează apoi rotund un elastic pe marginea căciuliţei. Bentiţa se lucrează începînd de la linia B – D. iar locul stabilit îl însemnăm cu litera E. pe linia orizontală. uşor pierdută în linia de cadru. măsurînd din punctul A în jos. Decupăm apoi tiparele pe liniile lor de contur.Linia ajutătoare. Unim printr-o linie curbă punctul de lăţime al marginii din frunte cu punctul de lăţime al marginii dinsre ceafă. Linia aceasta constituie marginea dinspre frunte a benzii. printr-o linie uşor rotunjită. se unesc cu punct cusut pe muchie. Ca să putem desena tiparul. pe verticală. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul B spre dreapta.

Copii – Căciuliţă cu fund Este formată din 2 părţi: o parte din faţă şi o parte care formează fundul căciuliţei. stabilite pentru cele 3 mărimi. iar fundul căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară. în cm. Pentru desenarea tiparului folosim diferite măsuri. Partea din faţă are forma dreptunghiulară. şi anume: 287 .

cu liniile de lungime şi lăţime egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale părţii de fund. Distanţa cuprinsă între aceste puncte reprezintă adîncimea pensei. Linia din spate. variază între aceste limite. Tiparul de fund al căciuliţei. Aceasta este uşor rotunjită şi o desenăm măsurînd 1 cm pe linia dinspre spate. Desenarea cadrului. Linia orizontală A – C reprezintă linia de mijloc a acestui tipar. Din acet punct ridicăm o linie uşor şerpuită.5 cm în continuare pe linia de lungime şi însemnăm locul cu al doilea punct. în raport cu mărimea în care se încadrează vîrsta copilului.Tiparul părţii din faţă. iar locul stabilit îl însemnăm cu un punct. Linia verticală A – B reprezintă linia dinspre faţă. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga. Din acest punct ducem o linie uşor pierdută în linia orizontală B. Forma dreptunghiulară a părţii de fund a căciuliţei o obţinem desenînd un cadru dreptunghiular. Pentru desenarea acestui tipar construim în partea stîngă a hîrtiei un cadru dreptunghiular. ce se pierde în linia verticală C. măsurăm 4 – 5 cm în sus. Desenarea cadrului. Ca să formăm pensa de pe linia de lungime a căciuliţei măsurăm 5 cm din punctul B spre dreapta. Linia de lungime a părţii din faţă. pe care-l însemnăm cu literele A B C D. de la linia orizontală B în sus. unde însemnăm locul cu un punct. Forma dreptunghiulară a tiparului. Linia verticală A – B reprezintă linia de mijloc a părţii de fund.5 cm ce se dă ca adîncime pensei şi măsura de 4 – 5 cm ce reprezintă lungimea pensei. Cadrul desenat îl însemnăm cu literele A B C D. Pensa. apoi punctul stabilit îl unim prin linii uşor oblice cu punctele de pensă de pe linia de lungime.5 – 2. Partea de fund a căciuliţei poate avea formă rotundă sau dreptunghiulară. Măsura de 1. 288 . pe linia de lungime şi punem un punct. pe linia orizontală.5 – 2. Din acest punct măsurăm 1. Lungimea acestui cadru este egală cu măsura de lungime. Ca să stabilim vîrful pensei. din primul punct şi stabilim punctul în direcţia mijlocului pensei. iar lăţimea cadrului este egală cu măsura de lăţime a părţii din faţă. Pe această linie montăm fundul căciuliţei.

Apoi desenăm liniile ajutătoare. Linia de mijloc a părţii de fund este formată de linia verticală A – B.Linia exterioară a părţii de fund. A treia linie ajutătoare. Porţiunea liniei exterioare de o parte şi de alta a punctului A reprezintă partea din 289 . iar lungimea cadrului va fi egală cu măsura de lăţime înmulţită cu 2. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. Prima linie ajutătoare. Punctele stabilite le unim între ele printr-o linie rotundă. lungimea va fi egală cu 9 cm. Desenarea cadrului. Această linie o formăm unind punctele C şi E printr-o linie oblică punctată. Linia exterioară a părţii de fund. pe care-l însemnăm cu litera E. Aceasta este formată de linia orizontală A – C şi linia verticală C – D. formînd astfel căciuliţa. Linia de lungime a părţii de fund. Linia exterioară a părţii de fund se ataşează la linia dinspre spate a părţii din faţă. Din acest punct ridicăm o linie şerpuită. Aceasta este formată de linia orizontală B pînă la linia şerpuită. aşa ca pe tipar. În direcţia colţului C linia exterioară poate rămîne cu colţ sau o putem rotunji. dacă măsura de lăţime este de 4.5 cm. Linia exterioară de formă rotundă o desenăm aplicînd distanţa A – E pe toate liniile ajutătoare începînd din punctul E. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală punctată. Aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. Această linie formează partea dinspre ceafă a căciuliţei. pe linia verticală. Acestei linii îi putem face următoarea modificare: pe linia orizontală D măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga şi însemnăm locul cu un punct. Lăţimea acestui cadru va fi egală cu măsura de lăţime a părţii de fund. O construim unind punctele D şi E printr-o linie oblică punctată. 1/2 din distanţa A – B unde punem un punct. După desenarea liniilor ajutătoare trecem la construirea tiparului. Forma rotundă a tiparului. A doua linie ajutătoare. Forma rotundă a părţii de fund o desenăm în cuprinsul unui cadru dreptunghiular. De exemplu. pierdută în linia verticală C – D.

1966. Decupăm tiparele pe liniile de contur. Pentru tricotarea părţii de fund a căciuliţei se procedează astfel: Pentru forma dreptunghiulară se începe tricotarea de la latura B-A. în care se fac cîteva anouri. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă se începe a tricota din punctul B. de la partea dinspre faţă a căciuliţei. Pe această linie se aşează partea de fund. Linia B – A reprezintă marginea din faţă a căciuliţei şi pe ea se face o bordură cu model. În dreptul pensei se va spori cîte 1 ochi la 2 – 3 rînduri lucrate pe faţă. în spate. “Tricotaje de mînă”. Ed. După ce s-au montat părţile căciuliţei. Tehnică. Se lucrează pe tiparul cu pensele închise. urmînd linia tiparului. Cînd se ajunge cu lucrul în partea opusă se scade cîte 1 ochi. Dacă se stabilesc numai 4 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 3 ochiuri deodată. iar porţiunea dintr-o parte şi alta a punctului B reprezintă partea din direcţia cefei. sporind apoi la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. începînd de la vîrful pensei spre bază în ordinea în care s-a sporit la pensa anterioară lucrată. se ridică 1 rînd de ochiuri şi se lucrează 4-5 rînduri de elastic. pregătindu-le pentru lucru. pe care se montează un număr de ochiuri corespunzător circumferinţei fundului căciuliţei. pentru care se montează 8 – 10 ochiuri. mutînd primul şi al doilea ochi în aşa fel ca ochiul al doilea să cadă deasupra. Dacă se stabilesc 8 puncte pentru scăzături se lucrează cîte 2 ochiuri deodată. Prin anouri se trasează o panglică sau un şnur pentru legat căciuliţa sub bărbie. Pentru forma rotundă se lucrează rotund cu 5 andrele.creştetul capului. Ana Popescu. 290 . Se împart apoi ochiurile în 4 sau 8 şi se fac scăzăturile cuvenite în direcţiile stabilite.

291 . Această căciuliţă este indicată pentru fetiţele în vîrstă de 1 – 7 ani.Copii – Căciuliţă olandeză Căciuliţa olandeză este formată dintr-o singură bucată de formă dreptunghiulară şi cu colţurile dinspre faţă uşor răsfrînte spre spate. Dimensiunile după care se construieşte tiparul pentru copii de 1-2 ani sînt următoarele: Lungimea: 18 cm Lăţimea: 15 cm Pentru copii între 2 şi 7 ani se vor mări dimenssiunile cu cîte 1 cm pentru fiecare an.

Aceasta este formată de linia verticală A – B. Este reprezentată de linia verticală C – D. Tehnică.Tiparul căciuliţei olandeze. sau cu 2 feţe. el reducîndu-se la un dreptunghi cu lungimea şi lăţimea egale cu măsurile de lungime şi lăţime ale căciuliţei. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. Linia cusăturii din spate. Este formată de linia orizontală A – C. Linia de lungime este formată de linia orizontală B – D. Colţul care se răsfrînge este format din unghiul B. Ana Popescu. Tiparul acestui gen de căciuliţă este foarte simplu. De remarcat este faptul că pentru bordura marginilor dinspre faţă şi lungime e necesar să se aleagă un model care să fie pe ambele feţe la fel. Ed. În partea din spate se fac 2 cute şi cîteva anouri pentru trasat panglica sau şnurul cu care se leagă căciuliţa sub bărbie. ca atunci cînd se răsfrîng colţurile care formează urechiurile să se vadă frumos. 1966. “Tricotaje de mînă”. Modul de tricotare Acest gen de căciuliţă este foarte simplu şi uşor de tricotat. 292 . Linia căciuliţei dinspre faţă. Colţul căciuliţei. Linia de mijloc a căciuliţei. După ce am însemnat pe tipar ceea ce reprezintă fiecare linie decupăm tiparul.

293 . clini. Plătcuţa rochiţei poate fi dreaptă sau de diferite forme. Tiparul rochiţei îl putem desena după măsuri fixe sau după măsuri luate direct pe corp. cute. Pentru desenarea tiparului rochiţei cu platcă putem folosi măsuri stabilite şi măsuri luate direct pe corp. la care se pot face variate garnituri şi tăieturi.Copii – Rochiţe Rochiţa constituie îmbrăcămintea de zi cu zi a fetiţelor. Lărgimea poate fi făcută sub formă de creţuri. cloş etc. cerculeţe. clini. Rochiţa este largă şi poate fi cu creţuri. cloş etc. iar gulerul este rotund. Modelele cele mai potrivite pentru vîrste între 1 şi 7 ani şi mai ales pînă la 5 ani sînt cele care prezintă lărgimea de la nivelul plătcuţei. cute. În mijlocul feţei sau al spatelui prezintă o fentă. Pe plătcuţă şi pe fustiţă se poate aplica o broderie uşoară cu motive româneşti.

Rochiţa creaţă cu plătcuţă Această rochiţă creaţă şi cu plătcuţă reprezintă modelul cel mai drăguţ şi mai practic pentru fetiţe.Măsurile sînt următoarele: Lungimea rochiţei = 35 cm Lăţimea spatelui = 20 cm Grosimea bustului = 56 cm Grosimea gîtului = 20 cm Lungimea mînecii: scurtă = 12 cm. la care aplicăm un plus de cîte 4 cm. 294 . urmînd ca pentru următorii ani să se adauge cîte un plus de 2 cm la fiecare măsură pentru fiecare an. mai ales pînă la vîrsta de 4 ani. Cifrele date mai sus sînt valabile pentru vîrsta de 1 an. lungă = 22 cm Grosimea braţului = 20 cm Grosimea pumnului = 12 cm Măsurile stabilite dinainte se folosesc mai mult pînă la vîrsta de 3 ani. cu excepţia măsurii de grosime a bustului.

faţă. iar în faţă se înnoadă cu un şireţel. Mînecuţa este scurtă. mîneci. Pe plătcuţă şi pe rochiţă e o garnitură formată din broderie românească. Tiparul din spate.Modelul de faţă prezintă o plătcuţă dreaptă şi cu fentă în mijlocul spatelui. cam la 20 cm de la margine. Tiparul de rochiţă se compune din spate. strînsă cu o manşetă. Guleraşul este format din 2 bucăţi. un unghi drept pe care îl însemnăm cu litera A. Desenăm în partea stîngă a hîrtiei. 295 . manşete şi guler.

pe verticală. pe orizontală. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a spatelui. Punctul E indică înclinarea umărului. pe verticală. pînă la linia de cadru. Din punctul C ducem spre dreapta o linie orizontală. 1/6 din măsura de grosime a gîtului şi înemnăm un punct. formînd linia de răscroitură a gîtului. Locul stabilit îl însemnăm cu litera E1.Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm aplicînd din punctul A în jos pe verticală măsura de lungime a rochiţei şi însemnăm locul cu litera B. Tot din punctul A măsurăm spre dreapta. şi punem un punct. pe orizontală. Unim acest punct cu punctul de pe verticală A. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm locul cu litera C. Răscroitura gîtului. printr-o linie oblică. 296 . Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului de pe orizontala A. paralelă cu prizontala A. Tiparul spatelui cuprinde plătcuţa şi corpul rochiţei. Locul stabilit îl însemnăm cu litera D. printr-o linie uşor şerpuită. paralelă cu orizontala A. Linia aceasta o desenăm măsurînd din punctul A în jos. Linia de umăr. 1/2 din măsura de lăţime plus 1 cm. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. prelungită cu 1 cm în afara liniei verticale punctate. Măsurăm 1 cm din punctul A în jos. Pe această linie coborîm cu 3 cm sub linia de cadru şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. care marchează şi lungimea plătcuţei. Din punctul D ridicăm o linie verticală punctată. Plătcuţa. Ca să formăm această linie aplicăm din punctul C spre dreapta. care indică lungimea umărului.

Forma cu 2 colţuri o desenăm măsurînd din punctul C spre dreapta.Răscroitura braţului. pînă la tiv. Prelungim liniile orizontale B şi C spre stînga. dîndu-i diferite forme. Unim apoi punctele de prelungire între ele printr-o linie verticală. şi punem un punct. Linia de lungime a plătcuţei poate fi şi alta decît cea descrisă. Corpul rochiţei. Forma rotundă o formăm unind punctul E1 cu punctul C. Linia de lărgime a creţurilor. Linia de lungime a plătcuţei. Unim acest punct printr-o linie şerpuită cu punctul D. Corpul rochiţei reprezintă porţiunea de la plătcuţă în jos. Spaţiul cuprins între linia de mijloc a corpului rochiţei şi linia verticală 297 . Linia de mijloc a spatelui o formează linia verticală A – C. 1/4 din lăţimea spatelui. printr-o linie rotunjită. formînd astfel colţul plătcuţei. Unim acest punct cu punctul C şi cu punctul D. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui şi însemnăm cîte un punct. Aceasta este formată de linia orizontală C – D pentru forma dreaptă. Aceasta este formată de linia orizontală C – D. Această linie poate fi modificată. minus 1 cm şi punem un punct pe care-l coborîm cu 3 cm sub linia C. pe verticală. pe orizontală. cu cîte o linie uşor rotunjită. Această parte a rochiţei este largă şi se susţine pe plătcuţă. Forma de colţ pe care o obţinem măsurînd 3 cm din punctul C în jos. formînd linia de lărgime a rochiţei care reprezintă şi linia de mijloc a spatelui la corpul rochiţei. pentru forma dreaptă.

Linia de subraţ. pe linia verticală. Desenăm această linie aplicînd întîi măsura de grosime a bustului. cu punctul F. pe linia verticală. Locul stabilit îl însemnăm cu litera B. linia corpului rochiţei urcă pînă la nivelul umărului. în cazul plătcuţei rotunde. Din punctul stabilit ducem spre stînga o linie uşor pierdută în linia de lungime a rochiţei. Prelungim apoi linia orizontală B cu 5 cm spre dreapta. În acest scop măsurăm din punctele B şi C spre dreapta. Răscroitura braţului. A doua linie ajutătoare este linia de lăţime a feţei. Linia aceata o desenăm măsurînd din punctul A în jos. în funcţie de lărgimea pe care dorim s-o dăm rochiţei. după linia de contur a plătcuţei. Linia de rotunjime a rochiţei. Prima linie ajutătoare este linia de lungime a rochiţei pe care o desenăm. Unim punctul D cu punctul F printr-o linie bine adîncită. Această linie poate fi modificată. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C – D. urmărind conturul liniei de lungime a plătcuţei. Din punctul C ducem spre stînga o linie orizontală paralelă cu orizontala A. printr-o linie verticală punctată. Unim apoi aceste puncte între ele. pe liniile orizontale. Unim acest punct printr-o linie oblică. măsura de lungime a rochiţei plus 2 cm. De exemplu. în afara liniei de cadru. plus 1 cm şi notăm cîte 1 punct. Punctul F indică adîncimea răscroiturii braţului. cam la 20 cm de la marginea hîrtiei. Punctul stabilit îl însemnăm cu litera C. de la punctul G în sus. care indică totodată şi lungimea plătcuţei. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera G. paralelă cu orizontala A. un unghi drept. Desenăm în partea dreaptă.C – B reprezintă lărgimea necesară creţurilor. aplicînd din punctul A în jos. Din punctul B desenăm spre stînga o linie orizontală. pe care-l însemnăm cu litera A. Pe această linie coborîm de la linia orizontală C cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului. plus 1 cm şi însemnăm litera F. 1/4 din măsura de grosime a bustului. Tiparul de faţă. Măsurăm 1 cm pe linia de sibraţ. Plătcuţa. 1/3 din măsura de grosime a gîtului plus 3 cm. 298 . Măsura variază între limitele date.

lungimea umărului din spate minus 0. formînd linia de răscroitură a braţului la plătcuţă. Această linie o putem modifica. Tot din punctul A măsurăm în jos. 1/6 din grosimea gîtului plus 1. printr-o linie verticală. pe orizontală. Ca să desenăm această linie. cuprinsă între mijlocul feţei şi punctul E. unde punem cîte un punct. Ducem din acest punct spre dreapta o linie uşor peridută în orizontala C. Răscroitura braţului. Unim apoi aceste puncte între ele. plus 2 cm. Pe această linie coborîm de la orizontala C în jos cu 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 2 cm şi însemnăm un punct pe care-l notăm cu litera F. Corpul rochiţei. unde punem un punct. 299 . Linia de subraţ. 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. Unim apoi punctul D cu punctul E peintr-o linie uşor rotunjită. pe verticală. 1/4 din măsura de grosime a bustului plus 3 cm.5 cm. Măsurăm din punctul A spre stînga.Răscroitura gîtului. Linia de umăr. Ducem apoi din acest punct o linie pierdută în orizontala B. Unim aceste puncte între ele printr-o linie verticală punctată.5 cm şi însemnăm un punct. Linia de lungime a plătcuţei o formează linia orizontală E – C. în afara liniei de cadru. aplicăm din punctul C spre stînga.5 cm. Punctul stabilit îl unim cu punctul de răscroitură al gîtului de pe linia de orizontală A. Punctul D indică lungimea umărului. unde se rotunjeşte uşor. pe orizontală. Acest punct marchează adîncimea răsscroiturii braţului. cu 1/4 – 1/2 din măsura de lăţime a spatelui. Această linie reprezintă şi linia de mijloc a feţei. Construim o linie ajutătoare punctată. Linia de rotunjime a rochiţei. Linia de mijloc a plătcuţei o formează linia verticală A – C. măsurăm 1 cm de la punctul E în jos pe linia de răscroitură a braţului şi însemnăm un punct. Unim acest punct cu punctul de răscroitură al gîtului. 1/6 din măsura de grosime a gîtului plus 0. începînd de la linia de răscroitură a gîtului de pe orizontala A spre stînga pînă la întîlnirea liniei orizontale ajutătoare. rotunjind astfel linia de sus a corpului rochiţei. de la răscroitura gîtului spre stînga. Răscroitura braţului. pe liniile orizontale. Aplicăm apoi. În acest scop aplicăm din punctele B şi C spre stînga. Măsurăm 1 cm pe linia de subraţ de la punctul G în sus. la 3 cm sub linia orizontală A. printr-o linie oblică. Unim apoi punctul G printr-o linie oblică cu punctul F. Prelungim apoi linia orizontală B spre stînga liniei verticale punctate cu 7 cm şi însemnăm litera G. Locul aflat îl însemnăm cu litera D. plus 2 cm. Această linie indică înclinarea umărului la partea din faţă a plătcuţei. Linia de sus a corpului rochiţei o formează linia orizontală C. În acest scop. Acest punct indică lăţimea feţei. dîndu-i diferite forme ca şi la partea din spate a plătcuţei. Unim punctul E cu punctul F printr-o linie adîncită. Ca să desenăm această linie este necear să aplicăm întîi măsura de grosime a bustului. formînd linia de răscroitură a gîtului. printr-o linie rotunjită. şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera E. în linie oblică. şi punem cîte un punct. Prelungim liniile orizontale B şi C spre dreapta. formînd astfel linia de subraţ. Linia de lărgime pentru creţuri.

Tiparul de mînecuţă îl încadrăm într-un dreptunghi. Măsurăm 2 cm din punctul D spre stînga pe linia orizontală. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul E. pe verticală. formînd linia dinpre faţă a răscroiturii mînecii. pînă la linia de cadru. Răscroitura mînecii. măsurînd din punctul C în jos. desenăm o linie ajutătoare. în partea ei de jos. Însemnăm locul cu litera E. Linia din spate a răscroiturii mînecii o desenăm unind din nou punctul A cu E.Tiparul de mînecuţă scurtă. Unim punctul E cu E. Din punctul E ducem spre stînga o linie orizontală. plus 2 cm. unde punem un punct. avînd lungimea egală cu măsura de lungime a mînecii şi lăţimea egală cu jumătate din grosimea braţului. Pentru desenarea tiparului. cu 1 cm sub linia de cadru. 1/2 din distanţa cuprinsă între punctele A şi C. printr-o linie bombată în partea de sus a ei. 300 . Linia ajutătoare. Cusătura de subraţ. printr-o linie adîncită. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. aşa ca pe tipar. plus 2 cm.

5 cm pe linia cusăturii de subraţ. Manşeta cu colţ se aplică numai la mînecuţa lungă. Lăţimea cadrului este de 2 cm. precum şi liniile de mijloc din spate şi din faţă. paralelă cu linia de răscroitură a gulerului. formînd o nouă linie de mijloc a tiparului de mînecă. Răscroitura gulerului o formează linia de contur a răscroiturii gîtului cuprinsă între semnul de mijloc al spatelui şi cel al feţei. bufantă. la care adăugăm un plus de 3 – 4 cm pentru mînecuţa scurtă. În acest scop. modificînd măsura de lungime. Acest guleraş dintr-o singură bucată este indicat pentru rochiţele cu fentă la mijlocul feţei. Din punctul stabilit ducem o linie şerpuită. În acest caz unim punctele amintite printr-o linie oblică. Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă creaţă. La mînecuţa scurtă manşeta este fără colţ. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului şi punem un punct. uşor pierdută în linia de cadru. Linia exterioară a gulerului. prelungim linia verticală a cadrului în sus de punctul A cu 4 – 6 cm şi însemnăm locul cu litera A1. Din acest punct ducem o linie rotunjită. de la orizontala B în sus. Tiparul de guler. pînă la mijlocul feţei. Colţul gulerului. Odată cu aceasta se modifică şi răscroitura mînecii ca să poată forma buful. Împărţim apoi în 2 linia verticală C – D şi punem un punct. pentru mîneca lungă. Unim acest punct cu punctul de răscroitură a gulerului din mijlocul feţei printr-o linie rotunjită. formînd colţul gulerului. Măsurăm 1. Colţul manşetei. Forma colţului poate fi şi dreaptă. avînd lungimea egală cu 1/2 din măsura de grosime a pumnului. În acest scop. Tiparul de manşetă este reprezentat de un dreptunghi. Manşeta o folosim pentru strîns lărgimea mînecuţei în parta de jos. Măsurăm din punctele C şi D cîte 1 cm spre stînga. Tiparul de manşetă. formînd colţul manşetei. Modificăm apoi liniile de răscroitură ale mînecii. Măsurăm de la răscroitura gîtului 4 – 5 cm pe linia de mijloc a spatelui. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D. În cazul cînd fenta se face în mijlocul spatelui. facem un guleraş din două bucăţi. lărgim mînecuţa. Pentru desenarea tiparului de guler rotund procedăm în felul următor: Unim pe linia de umăr plătcuţa din faţă cu cea din spate şi le conturăm pe hîrtie. prelungind liniile de cadru E şi B cu 4 – 6 cm spre stînga. Pentru obţinerea unui tipar de mînecuţă lungă. Marginea exterioară a gulerului poate fi dreaptă sau cu diverse colţuri. Măsurăm 2 cm din mijlocul feţei spre stînga. pe liniile orizontale şi notăm cîte un punct. tăiem 301 . Linia de mijloc a gulerului o formează linia din mijlocul spatelui plătcuţei. în loc de rotundă. procedăm la fel ca la mînecuţa scurtă.Linia de lungime a mînecii. unde însemnăm un punct. unind între ele punctele A1 şi E. Scoatem apoi tiparele şi desenăm guleruşl în cadrul acestui contur. Linia de mijloc a manşetei o reprezintă linia verticală A – B. urmărind răscroitura gîtului. pe linia exterioară a gulerului şi punem un punct. Unim acest punct prin linii oblice cu punctele de pe liniile orizontale C şi D.

dacă modelul îngăduie. Lucrul se începe de la tiv spre plătcuţă pentru corpul rochiţei. Tricotarea rochiţei pentru fetiţe cuprinde o gamă întreagă de modele ajurate. Aici fantezia are cîmp larg de acţiune. Gulerul se lucrează după tipar. dînd forma de clini. urmărind linia tiparului. formîndu-i un colţ aasemănător cu cel din faţă. începînd cu partea cea mai lungă de pe tiparul respectiv (colţurile). atunci se pot face. scăzături în cuprinsul rochiţei. dantelate sau compacte. Modul de tricotare a rochiţei. sau li se pot face o margine lucrată cu punct de elastic care înlocuieşte manşeta la o mînecuţă mai puţin largă. Plătcuţa se execută în funcţie de forma ei. Dacă se doreşte ca linia de subraţ să fie dreaptă. de unde se încheie. Mînecile pot fi cu manşete. se începe din mijlocul feţei. Marginea plătcuţei poate fi simplă. sau cu borduri. Dacă este dintr-o singură bucată. dacă este desfăcut şi în faţă şi spate.gulerul pe linia din mijlocul spatelui. După desenare decupăm tiparul pe liniile de contur. 302 . începînd din mijlocul feţei sau al spatelui.

Unele modele de rochiţă prezintă în loc de plătcuţă 2 bretele simple sau înnodate pe umăr.

În acest caz, corpul rochiţei îl montăm pe o bentiţă de aceeaşi lăţime a bretelelor. Pe dosul acestei bentiţe se aplică bretelele. Acest gen de rochiţe sînt indicate pentru vară. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

303

Copii – Pantalonaş chilot
Pantalonaşul – chilot poate fi purtat de copii începînd de la vîrsta de 7 luni şi pînă la vîrsta de 6 – 7 ani.

Pantalonaşul se poartă numai cu un elastic în talie. Acest pantalonaş, cu unele adaosuri, poate fi folosit şi ca şpilhozen, aşa cum vom vedea mai departe. Pentru desenarea tiparului pantalonaşuluichilot folosim măsuri stabilite. Pentru copii de 7-8 luni pînă la 1 an vom folosi următoarele măsuri: Lungimea = 22 cm Lăţimea = 56 cm Lungimea cordonului = 50 cm Pentru copiii de peste 1 an, vom adăuga fiecărei măsuri cîte 2 cm pentru fiecare an. Tiparul de pantalonaş-chilot Desenarea cadrului. Ca să desenăm tiparul acestui pantalonaş, desenăm mai întîi un dreptunghi, avînd lungimea egală cu măsura de lungime a pantalonaşului, iar lăţimea egală cu 1/4 din lărgimea pantalonaşului. Dreptunghiul îl însemnăm cu literele A B C D.
304

Răscroitura piciorului. Măsurăm din punctul B spre dreapta, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa B – D minus 3 cm, unde punem un punct, pe care-l însemnăm cu litera E şi care indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de fund a pantalonului. Din punctul D măsurăm în sus, pe linia verticală, 1/3 din distanţa C – D, plus 1 cm şi însemnăm locul cu litera F. Punctul F indică adîncimea răscroiturii piciorului pe linia de şold a pantalonului. Unim întîi printr-o linie curbă punctele E şi F. Linia curbă este adîncită cu 2,5 cm faţă de linia oblică punctată. Linia de talie este reprezentată pe tipar de orizontala A – C. Acest tipar reprezintă faţa şi spatele pantalonului. Modul de tricotare a pantalonaşului-chilot. Tricotarea pantalonaşului începe de la linia de talie a feţei. Se montează pe andrele un număr de ochiuri corespunzător măsurii ce o prezintă tiparul per linia de talie. Se tricotează 2 cm cu punct de elastic dublu, dacă se trasează un elastic prin el, sau se fac 3 rînduri cu punct de semielastic 1X1, apoi un rînd de găurele tricotînd un jeteu, 2 ochiuri tricotate împreună pe dos. Se repetă acest model. Se continuă apoi cu punct de semielastic încă cîteva rînduri pînă se ajunge la o lăţime de 2,5 cm. După această bentiţă se începe tricotarea propriu-zisă a pantalonaşului cu punct de jerseu, sau cu alt punct, la alegere. După ce s-a tricotat o porţiune egală cu lungimea liniei de şold, se creşte 1 ochi în mijlocul rîndului. Se înseamnă acest ochi şi în rîndurile următoare se creşte la fiecare rînd lucrat pe faţă cîte 1 ochi, la dreapta şi la stînga ochiului din mijloc, pînă ce lăţimea clinului corespunde cu tiparul. De menţionat este că ochiurile clinului se lucrează cu punct de jerseu. Se continuă tricotarea pentru partea din spate, care începe cu clinul care se formează prin scăzăturile ce se fac pe o parte şi pe alta a clinului, iar pentru piciorul pantalonaşului se adaugă ochiuri sau se sporeşte într-o parte şi alta a clinului după cerinţele tiparului.
305

Se continuă tricotarea cu scăzături pînă la terminarea clinului, apoi se lucrează în linie dreaptă pînă în talie, unde se face o bentiţă cu elastic sau cu găurele, ca la faţa pantalonaşului. Se unesc apoi cele două părţi pe linia de şold cusute pe muchie sau cu cusătură descălcată pe dos. În talie se introduce un elastic dacă marginea este dublă, sau un şiret dacă marginea are găurele. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

306

Copii – Pantalonaş şpilhozen
Spilhozenul este un pantalonaş cu plătcuţă şi bretele în faţă, iar în spate cu elastic. El se poartă atît de fetiţe, cît şi de băieţi, de la vîrsta de 7-8 luni, pînă la peste 7 ani.

Pentru pantalon se foloseşte tiparul de pantalon-chilot. Modul de tricotare Tricotarea spilhozenului se face la fel cu pantalonul chilot. Bentiţele sînt fîşii de lăţimi variabile între 3-5 cm. Plătcuţa este un dreptunghi de circa 6 x 10 cm. Pe ea se pot face diverse figurine sau modele româneşti. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.
307

Copii – Pantalonaş scurt pentru băieţi
Pantalonaşul scurt este purtat de băieţi, începînd de la vîrsta de 2 ani şi pînă la 7-8 ani.

Pentru desenarea tiparului de pantalonaş putem folosi măsuri gata stabilite sau luate direct pe corp. Măsurile stabilite pentru băieţi în etate de 3 ani sînt următoarele: Lungime = 22 cm Grosimea şoldurilor = 62 cm Aceste măsuri cresc în raport cu vîrsta copiilor, după cum urmează: Lungimea creşte cu cîte 2 cm pentru fiecare an. Grosimea şoldurilor creşte cu cîte 4 cm pentru fiecare an. Tiparul de faţă a pantalonaşului scurt Desenarea cadrului. Pentru desenarea acestui tipar construim un unghi drept cu laturile nedefinite în partea stîngă a hîrtiei şi-l însemnăm cu litera A. Din punctul A în jos, pe linia verticală, aplicăm măsura de lungime a pantalonilor şi însemnăm punctul cu litera B. Din punctul B desenăm spre dreapta o linie orizontală. Aplicăm apoi, pe liniile orizontale, din punctele A şi B spre dreapta, 1/3 din măsura de grosime a şoldurilor şi punem cîte un punct. Însemnăm punctul de pe linia orizontală A cu litera C şi cel de pe linia orizontală B cu litera D. Unim printr-o linie verticală punctul C cu D, formînd un cadru dreptunghiular, în interiorul căruia vom desena tiparul de faţă şi spate al pantalonului scurt.

308

Linia de răscroitură a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul B în sus, pe linia verticală, 1/4 din distanţa B-D. Locul aflat îl însemnăm cu litera E. Acest punct indică adîncimea răscroiturii piciorului. Măsurăm apoi din punctul D spre stînga, pe linia orizontală, 1/4 din distanţa B-D minus 1 cm şi punem un punct pe care-l însemnăm cu litera F, care indică lărgimea răscroiturii piciorului. Unim, apoi, printr-o linie uşor adîncită, punctele E şi F, formînd astfel linia de răscroitură a piciorului. Cusătura interioară a piciorului. Aceasta o formăm măsurînd din punctul D în sus, pe verticală, 1/4 din distanţa B-D, minus 1 cm. Locul aflat îl însemnăm cu litera G. Acest punct marchează înălţimea cusăturii piciorului. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică cu punctul F, formînd astfel linia de cusătură a piciorului. Linia de mijloc a feţei. Aceasta o construim măsurînd din punctul C spre stînga 1/10 din măsura de grosime a şoldurilor, minus 1 cm. Locul stabilit îl însemnăm cu litera H. Acest punct indică mijlocul feţei. Unim apoi punctul H cu punctul G printr-o linie adîncită în partea de jos, aşa ca pe tipar, construind astfel linia de mijloc a feţei. Linia de talie o formează linia orizontală, din punctul A pînă la punctul H.

309

Tiparul de spate al pantalonaşului scurt. Partea din spate prezintă linii comune cu faţa, cu excepţia liniilor de talie şi mijloc, pe care trebuie să le desenăm. Linia de mijloc a spatelui o formăm măsurînd din punctul C spre stînga, pe linia orizontală, 1/2 din distanţa cuprinsă între punctul C şi punctul H. Locul aflat îl însemnăm cu un punct, pe care-l însemnăm cu litera I. Punctul I indică mijlocul spatelui. Unim apoi acest punct printr-o linie oblică, cu punctul G, formînd astfel linia de mijloc a spatelui. Linia de talie o reprezintă linia A-I. Modul de tricotare. Tricotarea pantalonaşului scurt se face începînd cu linia de talie, care poate rămîne dreaptă ca în model, sau se poate începe cu o margine lucrată cu punct de semielastic pe o lăţime de 2-3 cm. Se urmăreşte linia tiparului pentru fiecare parte separat, sau se poate tricota într-o singură bucată, o parte de faţă şi de spate unite pe linia A-E. Pe linia de talie se fac butoniere, dacă pantalonaşul se prinde de bluziţă, făcînd un costumaş, sau i se pun bretele şi se poate purta cu orice bluză sau pulovăr. Pentru tricotare se pot folosi diverse puncte: punct de jerseu, punct leneş, punct de ţesătură, punct de jerseu răsucit şi altele, după gustul fiecăruia. “Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

310

Cardigan clasic – Model nr. 1
Cine preferă îmbrăcămintea simplă, care nu este supusă capriciilor modei, îşi va pregăti cu siguranţă acest cardigan fin, cu linii clasice, uşor de purtat. Nota modernă o primeşte de la decolteul fără guler sau bantă, de la mîneca şapte-optimi şi marginile feţelor, dublate cu acelaşi material.

Furnituri: circa 350 g lînă, andrele nr. 2 şi 2 1/2, opt nasturi. Mărimea: circumferinţa pieptului circa 95 – 96 cm. Lărgimea cardiganului încheiat circa 104 cm, lungimea la mijlocul spatelui 57 cm. Model: I. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic” 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos. II. Restul: „punct de jerseu răsucit”. (Atît la modelul I, cît şi la modelul II ochiurile tricotate pe faţă se iau din spatele andrelei).

311

Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Începem cu 150 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm 7 cm cu modelul I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ şi modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 4 cm, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos, scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri , X de 6 ori cîte 1 ochi, pr urmă tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Repetăm încă o dată de la X. Mai scădem de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 124 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de la cîte 1 ½ cm, la ambele margini, de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 136 ochiuri. Umărul: La 51 cm măsuraţi de jos scădem, la începutul rîndurilor următoare, de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 10 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 44 ochiuri la mijloc. Încheiem. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 7 cm cu modelul I. La 2 cm de jos formăm prima butonieră. Tricotăm 5 ochiuri de la marginea dreaptă şi din 4 ochiuri facem butoniera. Următoarea butonieră o formăm la 7 cm în ultimele 2 rînduri ale elasticului. După a doua butonieră continuăm cu andrele nr. 2 ½ , adăugînd în rîndul întîi, la marginea dreaptă, 12 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. În rîndurile pe faţă tricotăm, începînd de aici, aceste 12 ochiuri pe faţă, ridicăm 1 ochi, luîndu-l din spatele andrelei şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. În felul acesta tricotăm toată faţa. În această dublură a marginii feţei formăm încă 6 perechi de butoniere, la distanţa de 6 ½ cm una de alta; tricotăm de la margine 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră, tricotăm 4 ochiuri, ridicăm 1 ochi, tricotăm 4 ochiuri, din 4 ochiuri facem o butonieră şi sfîrşim rîndul. La marginea stîngă creştem la cîte 2 cm, de 10 ori cîte 1 ochi. Vor fi 108 ochiuri. La 29 cm măsuraţi de jos lucrăm, în locul pensei de la piept, cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm de la începutul rîndului 66 ochiuri, restul rămîne pe andreaua stîngă, întoarcem şi tricotăm pe dos
312

tot aceste 66 ochiuri. Rîndul următor: 73 ochiuri pe faţă, întoarcem, tricotăm tot aceste 73 ochiuri pe dos. Rîndul următor: 80 ochiuri pe faţă, întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri pe dos. Continuăm în felul acesta, tricotînd tot la două rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce tricotăm iar cu toate ochiurile rîndului. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală are aceeaşi înălţime ca şi aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii, scădem la marginea exterioară la cîte două rînduri 7 ochiuri, o dată 3 ochiuri, de trei ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Rămîn 85 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm, măsuraţi vertical, creştem aici şi începînd de aici la cîte 1 cm, de 9 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp, cînd marginea interioară este de 41 cm de la adăugarea ochiurilor, încheiem la începutul rîndului următor 25 ochiuri. Scădem apoi la cîte 2 rînduri, la începutul lor, o dată 4 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Urmăm drept înainte. Umărul: Cînd faţa este de 50 cm de la marginea de jos, scădem la marginea exterioară, la cîte 2 rînduri, de 7 ori cîte 4 ochiuri, apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de 2 ½ cm prin rîndurile prescurtate, vom avea începînd de aici, 2 măsuri diferite. Marginea laterală este mai scurtă, cea interioară mai lungă, respectiv mai înaltă. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. 2. Tricotăm 5 cm cu modelul nr. I. Continuăm cu andrele nr. 2 ½ cu modelul II. Creştem la ambele margini ale lucrului, la cîte 6 rînduri, de 23 ori cîte 1 ochi. Vor fi 124 ochiuri. Cînd mîneca are 35 cm de la marginea de jos – sau altă măsură necesară antebraţului – scădem la începutul rîndurilor următoare, de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 12 ori cîte 2 ochiuri. * de 10 ori cîte 1 ochi, apoi urmează 2 rînduri fără scădere. Repetăm încă o dată de la *. Scădem mai departe: de 18 ori cîte 1 ochi, de 6 ori cîte 2 ochiuri, şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Rămîn 18 ochiuri. Încheiem. Călcăm bucăţile tricotate, le montăm. Îndoim marginea inferioară a feţelor de-a lungul ochiurilor ridicate şi tivim. Butonierele prinse duble le festonăm. Pe 3 ochiuri începem o bantă lucrată în bie. Creştem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă cîte 1 ochi, la începutul celor lucrate pe dos cîte 2 ochiuri, pînă avem 15 ochiuri. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă, iar la începutul celor tricotate pe dos, scădem cîte 1 ochi. În felul acesta cele 15 ochiuri de pe andrea nu se înmulţesc, dar nici nu scad. Cînd banta este cu circa 10 cm mai scurtă decît înconjurul gîtului pînă la îndoitura tivului, scădem la începutul rîndurilor tricotate pe faţă cîte 2 ochiuri, iar la începutul celor pe dos cîte 1 ochi, pînă rămîn 3 ochiuri. Încheiem. Călcăm banta fără a o întinde, o coasem, culcată cu faţa pe
313

dar numai de la un tiv al feţei pînă la celălalt tiv. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 314 . Coasem nasturii. Ed.faţa cardiganului în jurul răscroielii gîtului. O răsfrîngem şi o tivim cu puncte invizibile. Tehnică. “Tricotaje de mînă”.

bleumarin-alb. andrele nr. fără guler. brun-bej dau impresia unei ţesături. Tivurile de jos se tricotează în „punct de jerseu”. după schema alăturată. II. Jacheta are mîneci şapte-optimi. bordo-ivoriu. circa 15 cm mătase subţire pentru dublura gulerului. Model: I. 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). Furnituri: Circa 280 g lînă de culoare deschisă şi circa 320 g lînă de culoare închisă. Combinaţiile de culori negru-alb. dar se poate confecţiona şi cu mîneci lungi. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiată circa 104 cm. care se lucrează la fel ca punctul suedez. 2 Această jachetă elegantă se tricotează într-un model pepit „Pied-de-poule”. lungimea la mijlocul spatelui. Restul pepit. 7 nasturi.Jachetă pepit – Model nr. 315 . 2 ½ .

restul rămîne 316 . în locul pensei de la piept. Rămîn 156 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul I. lucrăm.Măsura: 35 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. la 63 cm. din 7 ochiuri facem o butonieră. mereu la cîte 5 cm. cu lînă de culoare închisă. Continuăm cu modelul II. la începutul lor. Între timp. de 10 ori cîte 1 ochi. Marginea dreaptă o continuăm înainte şi la 3 cm de la adăugarea ochiurilor formăm prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine. Celelalte perechi de butoniere sunt la 7 ½ cm una de alta. de 3 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. creştem la ambele margini. Vor fi 110 ochiuri. Spatele: Începem cu 162 ochiuri de culoare închisă. Vom avea 117 ochiuri. Urmează pe faţa şi dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. de 8 ori cîte 1 ochi. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la cîte 5 cm de 3 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 78 de ochiuri. şi începînd de aici. scădem la începutul rîndurilor următoare. De aici creştem la cîte 2 cm. de 2 ori cîte 7 ochiuri. la 37 cm măsuraţi de la marginea de jos. Rămîn 146 ochiuri. După 3 cm tricotăm atît pe faţă. la cîte 1 cm. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi terminăm cele 2 bucăţi separat. Umărul şi răscroiala gîtului: La 58 cm măsuraţi de jos scădem la ambele margini. la începutul rîndurilor următoare. Aici. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 40 cm de la marginea de jos. cît şi pe dosul lucrului cîte 1 rînd de ochiuri pe dos şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 32 ochiuri. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 10 cm. continuăm apoi cu modelul II după schema dată (ochiul care începe şi cel care sfîrşeşte rîndul nu se includ în model). Rămîn 107 ochiuri. Scădem la ambele margini ale lucrului. Facem în total 7 perechi de butoniere. încheiem 16 ochiuri în mijlocul rîndului. Apoi creştem la cîte 2 cm de 10 ori cîte 1 ochi. Vor fi 176 ochiuri. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. de 10 ori cîte 4 ochiuri şi de 11 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm drept înainte. În rîndul următor tricotăm pe faţa lucrului 66 ochiuri. Între timp. Vor fi 162 de ochiuri. cu rînduri prescurtate (avem 116 ochiuri pe andrea). tricotăm 10 ochiuri şi din 7 ochiuri facem o a doua butonieră. cîte 4 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile.

pe verticală 7 cm. Mîneca: Începem cu 94 ochiuri din culoarea mai închisă. de 20 ori cîte 1 ochi.m. de 2 ori cîte 2 ochiuri. la cîte 2 rînduri. Întoarcem. de 6 ori cîte 2 ochiuri. restul rămîne pe andreaua stîngă. tricotăm 60 ochiuri.m. întoarcem. la circa 4 cm de la marginea interioară a feţelor. Întoarcem. Cele trei margini drepte ale gulerului le îndoim cîte 1 cm şi căptuşim gulerul cu mătase. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele 2 linii ale umărului. lucrînd în cele din urmă cu toate ochiurile rîndului. Tot la 2 rînduri tricotăm cu 10 ochiuri mai mult pînă ce în sfîrşit lucrăm iar cu toate ochiurile rîndului. Întoarcem.a. Vor fi 134 ochiuri. de 4 ori cîte 4 ochiuri. Tricotăm pe faţa lucrului 104 ochiuri.a. o dată 3 ochiuri. Încheiem. 317 . Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). Această margine urmează drept înainte. Cînd mîneca are 41 cm de la marginea de jos. Feţele le îndoim în afară pe o lărgime de 4 ½ cm. de 14 ori cîte 1 ochi. În fiecare rînd tricotăm cu 10 ochiuri mai mult. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite. pe urmă continuăm cu modelul II. iar sub guler un nasture mic. pe urmă la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Rămîn 20 ochiuri. tricotăm tot aceste 66 ochiuri pe dos. tricotăm 70 ochiuri. În rîndul următor tricotăm 76 ochiuri. Marginea laterală va fi mai scurtă. ca să nu se răsfrîngă colţul feţei. o dată 3 ochiuri. respectiv mai înaltă. coasem o mică cheutoare. le coasem sus şi jos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. La partea de sus a părţii cu butoniere. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. În următorul rînd tricotăm 86 ochiuri. Coasem nasturii. Apoi tricotăm atît pe faţă. Călcăm puternic părţile tricotate cu ajutorul unei cîrpe ude şi le montăm. pe verticală. Umărul: Între timp. cînd marginea interioară (cea din dreapta) are 52 cm de la adăugarea ochiurilor. cea interioară mai lungă. pe urmă lucrăm cu rînduri prescurtate. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Întoarcem şi tricotăm 80 ochiuri ş. Creştem la ambele margini. Tricotăm 3 cm cu modelul I. revenim asupra acestor 76 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. scădem la marginea exterioară. Tivurile de jos le îndoim şi le coasem cu puncte invizibile. le răsfrîngem şi le tivim. la cîte 2 cm. cea plină arată umărul real obţinut de 8 ½ cm. Tricotăm 10 cm drept înainte. cîte 1 rînd de ochiuri pe dos. Cînd răscroiala mînecii are. Răscroiala gîtului: Între timp.d. Gulerul: Începem cu 148 ochiuri cu modelul II. o dată 9 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 40 cm de la marginea de jos.d. de 2 ori cîte 3 ochiuri. cît şi pe dosul lucrului. Încheiem. începînd de aici. de 10 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. Butonierele le festonăm prinse cîte 2. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. de 10 ori cîte 1 ochi. Rămîn 93 ochiuri. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un unghi de circa 2 ½ cm prin rîndurile prescrutate. scădem la marginea exterioară. la cîte 2 rînduri.pe andreaua stîngă. creştem aici şi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. încheiem la începutul rîndului următor 31 ochiuri. cînd răscroiala mînecii are. de 2 ori cîte 5 ochiuri. 17 cm. întoarcem ş.

1959 318 . Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. Ed.“Tricotaje de mînă”.

Furnituri: Circa 600 g lînă de grosime mijlocie. este aşezată mai jos de linia taliei. jacheta fiind încheiată la nasturi. sunt lucrate împreună cu feţele. În realitate. Model: I. formată din două bucăţi. Marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. lungimea jachetei la mijlocul spatelui circa 70 cm. 3 şi 6 nasturi.Jachetă raglan – Model nr. nasturi şi gît. garnitura mînecilor şi a buzunarelor „punct de orez lungit”. circa 108 cm. lărgimea. andrele nr. Banta de la butoniere. 3 Această jachetă frumoasă şi practică are două buzunare mari care par aplicate. O bantă lată înconjoară feţele. 319 . Gaica. Mărimea: Circumfeinţa pieptului circa 94 – 96 cm. II.

dar tricotăm cîte 2 ochiuri pe dos la ambele margini ale buzunarului.Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. Măsura: 28 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. deasupra ochiului pe dos. Tricotăm drept. Între timp. Pe faţa lucrului vom avea următoarea împărţire a ochiurilor: ochiul începător. 41 pe faţă. Continuăm cu modelul III şi tricotăm drept 14 cm măsuraţi de la marginea de jos. pentru a forma garnitura buzunarului. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 1 ochi. pînă ce lucrul nostru are 12 cm de la marginea de jos. 11 ochiuri pe faţă. la 65 cm măsuraţi de la marginea de jos. la distanţe de 4 cm. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Aici. tricotăm 1 ochi pe dos. încheiem 14 ochiuri la mijloc. 2 pe dos. III. 1 ochi pe dos. Continuăm cu modelul III. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Răscroiala mînecii raglan: La 38 cm măsuraţi de jos scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 6 ochiuri. luăm una dintre părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem fiecare bucată separat. de 6 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. Repetăm încă de 14 ori de la*. pînă se termină toate ochiurile. la începutul lor. Spatele: Începem cu 130 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Restul jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. Vom avea 142 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. la marginea dinspre gît scădem la cîte 2 rînduri. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Începînd de aici tricotăm cele 41 ochiuri dintre cele cîte 2 ochiuri pe dos. La începutul rîndurilor următoare scădem de 54 ori cîte 1 ochi. cu modelul II pe distanţa de 4 cm. iar deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. Pe rîndurile de pe dosul lucrului tricotăm ochiuri pe faţă deasupra celor tricotate pe faţă şi ochiuri pe dos deasupra ochiurilor pe dos. 2 ochiuri pe dos. ochiul care încheie rîndul. La marginea exterioară continuăm scăderile conform explicaţiilor date. şi începînd de aici creştem la ambele margini. 320 . 14 pe faţă.

Repetăm de la * pînă se termină toate ochiurile. Continuăm faţa. La 3 cm de la început şi începînd de aici la cîte 8 cm. Banta: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. la cîte 4 rînduri. Gaica: (două bucăţi) Începem cu 15 ochiuri şi tricotăm 24 cm. Lăsăm lucrul de o parte. la 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 6 ochiuri. formăm butonierele în număr de 5. Banta va fi atît de lungă încît. apoi tot la al 2-lea rînd lucrat pe faţă. Între timp. tricotăm pe urmă şi restul de 14 ochiuri. Această margine mai scurtă vine în faţa jachetei. scădem de 6 ori cîte 1 ochi. Mîneca stîngă se tricotează inversat. pe care le lucrăm pînă la sfîrşit în „punct de orez prelungit”. Vor fi 121 de ochiuri. În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. apoi mereu la al doilea rînd lucrat pe dos. puţin întinsă. scădem la începutul rîndului. Lucrăm drept pînă ce mîneca are 40 cm de la marginea de jos. pe urmă scădem raglanul la fel ca la spate. cîte 5 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe faţă pentru răscroiala gîtului: la 38 cm de la marginea de jos şi începînd de aici mereu la al 4-lea rînd lucrat pe faţă. în afară de cele 25 ochiuri din mijloc. tot pe dos. Începînd de aici tricotăm tot rîndul în „punct de jerseu”. încheiem 41 ochiuri şi continuăm pe faţă pînă la sfîrşitul rîndului. de 15 ori cîte 1 ochi şi începînd de aici. la fel ca la spate. Sfîrşim cu 1 rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm lucrul la o parte. cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. la începutul lui. Tricotăm 9 ochiuri de la margine şi din 9 ochiuri facem butoniera. Pe urmă scădem la începutul rîndurilor următoare *de 2 ori cîte 1 ochi şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi (41 ochiuri). (Dacă întrebuinţăm nasturi mai mici. Răscroiala mînecii raglan şi răscroiala gîtului: La aceeaşi înălţime ca la spate. la marginea dreaptă însă numai pînă la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. la începutul lor. Vor fi 78 ochiuri. adică la cîte 4 cm de 6 ori cîte 1 ochi. tricotăm 10 ochiuri de la margine şi facem butoniera din 7 ochiuri). Tricotăm 8 cm cu modelul I. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat. de 26 ori cîte 1 ochi. Tricotăm pe dos ochiurile de la începutul rîndului şi continuăm pe aceeaşi andrea ochiurile căptuşelii buzunarului. Mîneca dreaptă: Începem cu 69 ochiuri. tricotăm rîndul următor pe faţa lucrului astfel: tricotăm 14 ochiuri pe faţă. creştem marginea exterioară (cea din stînga) începînd de la 14 cm. de 27 ori cîte 1 ochi. să înconjoare marginile interioare ale jachetei. Creştem la ambele margini. Continuăm cu modelul III. la începutul fiecărui rînd lucrat pe dos. Pe andrele separate montăm 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 13 cm cu modelul III. de 10 ori cîte 1 ochi şi de aici la începutul fiecărui rînd lucrat pe faţă. Începînd de aici scădem la această margine.Cînd buzunarul are 16 cm de la marginea de jos. 321 . la cîte 2 rînduri. scădem 6 ochiuri la începutul rîndului următor lucrat pe dos.

ceva mai jos de linia taliei. 1959 322 . lăsînd găicii puţin joc liber. Coasem raglanul feţelor. “Tricotaje de mînă”. Ed. susţinîndu-l puţin spre sub braţ. Coasem banta de marginea interioară a feţelor. întinzînd-o puţin. Aşezăm cele două părţi ale găicii în cusăturile laterale ale jachetei. coasem nasturii. Festonăm butonierele. Mîneca vine cu partea mai scurtă în faţă. Suprapunem colţurile şi le prindem cu un nasture. ascunse. Tehnică.Călcăm părţile tricotate şi le montăm. Cornelia Both şi Martha Recht. (îl încreţim uşor) de mînecă – cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului le coasem cu puncte mici.

Modelul cardiganului: rîndul 1: *3 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. Rîndul 5: *1 ochi pe dos. lucrată într-o singură bucată. 323 . apoi primul ochi şi în sfîrşit al doilea ochi (ca la rîndul 5). 2) şi 8 nasturi. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 104 cm. Repetăm de la *. atît în faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului: 96 – 98 cm. 2 şi 3 (avem nevoie de 6 – 8 andrele lungi nr. deasupra ochiului pe dos tricotăm 1 ochi pe dos. 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 11: 2 ochiuri pe faţă. Model: I. *1 ochi pe dos. Repetăm de la *. din cele 3 ochiuri pe faţă. Din cele 3 ochiuri pe faţă tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă. Rîndul 3: *1 ochi pe dos. cît şi la guler. formînd un uşor bluzeu. luîndu-l din faţa andrelei. *1 ochi pe dos. tricotăm întîi al treilea ochi pe faţă luîndu-l din faţa andrelei. Repetăm de la *. andrele nr. Furnituri: Circa 650 g de lînă de grosime mijlocie. 4 Cardiganul prezentat aici are un guler mare răsfrînt şi un interesant motiv în „cruciuliţe”. îl susţine puţin în partea de jos. Banta de elastic. 3 ochiuri pe faţă. lungimea la mijlocul spatelui circa 63 cm. Benţile se tricotează în „punct de elastic”. Repetăm de la *.Cardigan cu guler – Model nr. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. După al 12-lea rînd urmează din nou rîndul întîi. apoi primul şi pe urmă al doilea ochi. Banta este lucrată în colţ. Abia după ce am tricotat toate trei ochiurile dăm drumul de pe andreaua stîngă. 3 ochiuri pe faţă. Repetăm de la*. II. 1 ochi pe dos. *1 ochi pe dos. Rîndul 9: 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: 1 ochi pe faţă.

Buzunarul: în rîndul următor tricotăm 19 ochiuri pe faţa lucrului. Continuăm faşa. Lucrăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii este de 12 cm măsuraţi vertical. Tricotăm drept 11 cm cu modelul I. cu andrele nr. la începutul lor. Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă şi lăsăm lucrul de o parte. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 324 . luăm 42 ochiuri pe o andrea de rezervă. Vom avea 122 ochiuri. pe andrele nr. scădem la începutul rîndurilor. Încheiem. scădem în rîndul următor. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri şi în rîndurile care urmează încă de 12 ori cîte 1 ochi. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. Tricotăm 21 ochiuri de la marginea stîngă. însă acum cu modelul cardiganului (atenţie la continuitatea modelului!) şi sfîrşim cu restul de 19 ochiuri. 3. Răscroiala mînecii: La 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. Vom avea din nou 82 de ochiuri pe andrea. Aici şi începînd de aici creştem la cîte 3 cm. 10 ochiuri. Umărul: Cînd spatele are 56 cm de la marginea de jos. La începutul celor 2 rînduri din urmă. 3. Rămîn 116 ochiuri. scădem cîte 1 ochi (42 ochiuri). Rămîn 38 ochiuri la mijloc. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. de 14 ori cîte 6 ochiuri. tricotăm cele 21 ochiuri rămase. de 3 ori cîte 1 ochi. apoi scădem la cîte 2 rînduri. pe ambele margini ale lucrului. o dată 3 ochiuri. Montăm pe alte andrele 44 ochiuri pentru căpuşeala buzunarului şi tricotăm 11 cm în „punct de jerseu”. (Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă). Tricotăm drept 36 cm cu modelul I. lucrăm în continuare cu ochiurile căptuşelii buzunarului.Măsura: 30 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. Lăsăm lucrul de o parte. la marginea stîngă.

tot pe aceeaşi andrea. formăm umărul scăzînd cîte 6 ochiuri de la marginea exterioară. Cînd mîneca are 43 cm de la marginea de jos (sau altă măsură necesară antebraţului) scădem la începutul celor 2 rînduri următoare 3. Rămîn 62 ochiuri. Creştem la cîte 6 rînduri. 3 cu modelul I. fără a apăsa cu fierul. de unde îl tricotăm luîndu-l din spatele andrelei. Încheiem. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 3 ½ cm cu modelul I. Acum lucrăm cu 6 andrele lungi. 2. 3 cu modelul I. pe a patra andrea ochiurile celeilalte margini înguste a gulerului şi în continuare la partea inferioară a feţei din stînga. Tricotăm drept 4 rînduri. colţul să vină la marginea feţei. la cîte 3 cm. corespunzătoare mărimii 325 . ridicînd firul orizontal dintre două ochiuri pe andreaua stîngă. Tricotăm 3 cm cu modelul II. sucindu-l. 2.ochi. Mîneca stîngă: Începem cu 70 ochiuri pe andrele nr. încă cîte 1 ochi. 152 ochiuri pe o andrea nr. o dată 3 ochiuri. la ambele margini. are 51 cm de la marginea de jos. ca la spate. Gulerul: Începem cu 102 ochiuri pe andrele nr. de 38 ori cîte 1 ochi. cea din dreapta. de la cusătură laterală la cusătură laterală. scădem la începutul rîndului următor 4 ochiuri. Banta: Ridicăm la marginea de jos a spatelui. la marginea îngustă a gulerului. Între timp. Vor fi 112 ochiuri. cînd gulerul are 5 cm. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît a spatelui. deci din nou 220 ochiuri. Gulerul se aşează cu rîndul începător în răscroiala gîtului. Rămîn 19 ochiuri. La colţul gulerului putem creşte mai mult cu 1 – 2 ochiuri. La colţuri creştem în fiecare rînd cîte 1 ochi la sfîrşitul andrelelor. Aburim uşor părţile tricotate. o dată 2 ochiuri. Pe urmă scădem la cîte 2 ochiuri. Tricotăm drept înainte. Creşterile le facem. adică de 18 ori de ambele părţi. Partea stîngă a feţei: se lucrează inversat. Tricotăm 3 ½ cm cu modelul II. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. ca să se aşeze frumos. La marginea exterioară continuăm cu scăderile ca pînă acum. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. o dată 3 ochiuri. Le montăm. Continuăm această margine drept înainte. creştem la marginea stîngă 1 ochi şi începînd de aici. Pe altă andrea ridicăm la marginea interioară şi în continuare. Urmează încă 4 rînduri fără scăderi. de 21 ori cîte 1 ochi. Pe a cincea andrea 96 ochiuri la marginea de jos a feţei din stînga. Cînd răscroiala mînecii are 14 cm. Începînd de aici scădem la începutul fiecărui rînd de 36 ori cîte 1 ochi. încheiem la mijloc 30 ochiuri. o dată la 3 rînduri. Încheiem. pentru a menţine elasticitatea modelului. iar la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 5 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se termină toate ochiurile. Pe a treia andrea ridicăm 100 ochiuri la marginea de jos a gulerului. urmînd a scădea la începutul rîndurilor următoare: o dată 2 ochiuri. în total 220 ochiuri. Ridicăm la marginea de jos a feţei din dreapta 86 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară. 8 butoniere orizontale. luăm o parte din ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm cele două părţi separat. respectiv 10 ochiuri. La jumătatea lăţimii formăm la 1 ½ cm de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 7 ½ cm.

Împărţim în distaţe egale şi creştem 4 ochiuri. 1959 326 . Dacă ne vine greu să lucrăm cu 220 ochiuri pe o andrea. putem împărţi ochiurile. Vom avea 46 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul II. “Tricotaje de mînă”. Banta buzunarelor: Trecem ochiurile buzunarelor lăsate pe andreaua de rezervă pe o andrea nr. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. Butonierele orizontale apar verticale pe cardiganul finit. 2. lucrînd cu 8 andrele. Încheiem. Tehnică.nasturilor.

150 g lînă ivoriu şi 100 g lînă bordo. Se tricotează în lung. 55 ½ cm (circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm). Modelul interior este lucrat cu verde închis bordo. 3. de ambele părţi cu un contur îngust bordo. puţin evazat. tricotat în bie. deschise jos. Mărimea: Lărgimea cardiganului închis la fermoar de circa 107 cm. 327 . Furnituri: Circa 300 g lînă verde închis. Descrierea este dată în text. 5 Frumuseţea acestui model constă în dungile gen „Biedermeier”. fondul dungilor de culoare deschisă este ivoriu. fără guler. Gulerul în bie se tricotează în „punct de jerseu”. lungimea în mijlocul spatelui. un fermoar care se poate deschide complet. Dungile uni se lucrează în verde închis. andrele nr. este verde.Cardigan cu fermoar – Model nr. Gulerul de ermit. Cardiganul are mîneci şapte-optimi. cu modelul suedez pe care-l lucrăm după schema dată. II. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează alternînd 12 rînduri verde închis în „punct de jerseu” cu 11 rînduri. Model: I.

Continuăm la marginea stîngă drept înainte. la începutul rîndurilor pe faţă. pînă avem 26 cm măsuraţi de la punctul de plecare şi 6 rînduri din dunga uni. de 2 ori cîte 2 ochiuri. la marginea dreaptă creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 5 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 2 rînduri. Continuăm şi scădem încă de 2 ori cîte 1 ochi. Tricotăm la marginea dreaptă 2 cm drept înainte. scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. 9 ochiuri şi urmăm această margine drept înainte. Vor fi 120 de ochiuri. pe dosul lucrului. de 9 ori cîte 1 ochi. Acest mic triunghi se adaugă în continuare la marginea dreaptă a lucrului lăsat. de 2 ori cîte 3 ochiuri. pe faţă. la marginea stîngă adăugăm. După 2 ½ cm în „punct de jerseu” tricotăm pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. Lăsăm lucrul de o parte. la cîte 2 rînduri. Urmează 12 rînduri tot în culoare verde. în culoare verde închis. Însemnăm cu un fir de altă culoare şi începînd de aici tricotăm spatele în sens opus. de 3 ori cîte 3 ochiuri. Repetăm de 4 ori de la *. numai 8 rînduri. Vom avea 200 ochiuri pe andrea şi 18 cm de la punctul de plecare. La 5 cm măsuraţi de jos adăugăm. la marginea stîngă. Acum continuăm drept înainte. de 3 ori cîte 30 de ochiuri. Vor fi 200 ochiuri. în locul celor 12 rînduri verde închis. la marginea dreaptă creştem pentru răscroiala mînecii. Rămîn 187 ochiuri. apoi continuăm cu dunga cu model suedez. Între timp. Cînd avem 11 cm de la începutul lucrului. Vor fi 186 de ochiuri (atenţie la continuitatea modelului!). mereu la începutul rîndurilor pe faţă. după schema dată. Vor fi 30 de ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem la marginea interioară. Marginea stîngă urmează drept înainte. de 3 ori cîte 1 ochi şi la începutul celor pe dos de 3 ori cîte 7 ochiuri. o dată 4 ochiuri şi o dată 6 ochiuri. La începutul următoarelor rînduri pe faţă. în „punct de jerseu”. Cu alte andrele începem 6 ochiuri. Vor fi 156 ochiuri. de 5 ori cîte 2 ochiuri. pe urmă o dată 26 ochiuri. Spatele: Începem în partea dreaptă cu 30 ochiuri la prima dungă tricotăm. Aici va fi linia de mijloc a spatelui. scădem pentru umăr *la începutul fiecărui rînd pe faţă de 4 ori cîte 1 ochi. cu 162 ochiuri.Măsura: 32 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. La marginea dreaptă creştem pentru răscroiala gîtului. Creştem la marginea dreaptă. la cîte 2 rînduri. urmează un rînd pe faţă în care nu scădem. la 23 cm de la început. tricotăm 135 328 . În felul acesta vom avea exact la mijlocul spatelui o dungă uni.

încheiem cîte 30 ochiuri. La începutul rîndurilor pe faţă scădem după indicaţiile date. aşezăm fermoarul. însă scădem şi cîte 2 ochiuri la începutul rîndurilor tricotate pe dos. Cînd marginea mai lungă este de 48 cm. Cele 135 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă şi sfîrşim mai întîi bucata mai mică. La marginea celor două feţe şi în continuare în gulerul îndoit. Însemnăm acest loc şi începînd de aici tricotăm în sens opus. Vor fi 187 ochiuri. Tivul de jos. Aici va fi linia de mijloc a mînecii. pînă avem 46 ochiuri. Părţile tricotate se calcă apăsat cu fierul şi se montează. pînă se termină toate ochiurile. cu 12 ochiuri.ochiuri pe dos şi încheiem 20 ochiuri. pînă avem 28 cm de la începutul lucrului. se tricotează în sens opus. Mîneca: Începem la punctul însemnat cu „A” pe tipar. Partea stîngă a feţei. în culoare verde închis. pînă ce încheiem cu 12 ochiuri. La începutul rîndurilor tricotate pe dos creştem de 10 ori cîte 13 ochiuri. la începutul rîndurilor pe dos scădem de 4 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Rămîn 120 ochiuri. Tricotăm în bie în „punct de jerseu”. Începînd de aici creştem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe dos. Tricotăm drept înainte pînă ce avem 19 cm de la punctul de plecare. La începutul rîndurilor pe faţă scădem o dată 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. la începutul celor tricotate pe dos cîte 1 ochi. Gulerul: Începem cu 1 ochi. la începutul celor pe faţă tricotăm 2 cm drept înainte. măsuraţi vertical. dar nici nu vor scădea. Tricotăm drept înainte. Continuăm lucrul cu cele 135 ochiuri. dar la începutul celor tricotate pe faţă scădem cîte 1 ochi. apoi creştem la începutul rîndurilor pe faţă de 20 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. La începutul rîndurilor pe faţă creştem cîte 2 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. puţin evazat. astfel cele 46 ochiuri de pe andrea nu se vor înmulţi. scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum. La începutul rîndurilor următoare tricotate pe dos. şi se răsfrînge în afară. scădem mai departe cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă. tivul mînecilor şi al celor două feţe se îndoaie cu 2 ½ cm şi se prinde cu puncte invizibile. Gulerul se coase în răscroiala gîtului. 329 .

330 .

Repetăm de la *. scoatem firul şi îl tricotăm pe faşţă. răsucită în două. acestea se suprapun. Dacă alegem bine culorile. răsfrînte. Andrele nr. Rîndul 3: (brun) ochiul începător. Se poate executa şi cu mîneci lungi. Tivul spatelui în „punct de jerseu”. * introducem andreaua sub ochiul următor. formează 2 buzunare mari. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de bază. lungimea la mijlocul spatelui 69 cm. în culoare bleu. Rîndul 4: (brun) pe faţă. dînd impresia ţesăturii „tweed”. circa 250 g brelu. Partea de jos a feţelor. această jachetă se lucrează în 3 culori. introducem andreaua sub ochiul următor.Jachetă Kuli – Model nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 – 100 cm. lărgimea jachetei 116 cm. 3. Model: I. Furnituri: Lînă mijlocie sau subţire. linia gîtului originală. Umerii sunt rotunjiţi. 250 g lînă albă şi 250 g de culoarea scorţişoarei. II. adică cu un rînd mai jos. pe dosul lucrului. Urmează rîndul 1: (alb) pe faţa lucrului: ochiul începător * 1 ochi pe faţă. adică cu un rînd mai jos. Urmează 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: (alb) pe faţă. 6 Originală şi elegantă. scoatem firul şi îl tricotăm pe faţă. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă. răsfrîntă. Rîndul 5: (bleu) ca 331 . Mîneca trei sferturi se termină cu manşete mari. nasturii lipsesc. Repetăm de la *. dînd abia acum drumul ochiului de deasupra de pe andreaua stîngă.

La începutul rîndului următor scădem 1 ochi. Repetăm de 3 ori de la *. Tricotăm drept înainte. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. În acelaşi timp adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. 332 . Rîndul 11: (bleu) ca rîndul 3. Cele 27 ochiuri urmează drept înainte pînă ce marginea interioară are 77 cm de la adăugarea ochiurilor şi 30 cm de la împărţire. Rîndul 7: (alb) ca rîndul 3. Rîndul 10: (brun) ca rîndul 2. la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri * de 2 ori cîte 1 ochi. apoi continuăm cu modelul II cu firul alb. trecem restul pe o andrea de rezervă şi începînd de aici tricotăm cele două bucăţi separat. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 65 ochiuri cu firul bleu. 4 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. creştem aici şi. Cînd răscroiala mînecii are 12 cm. 3 rînduri în „punct de jerseu”. tot în culoarea bleu. scădem la marginea exterioară. Urmăm drept înainte.rîndul 1. pe urmă mai tricotăm 1 rînd pe faţă pentru baza modelului. de 4 ori cîte 1 ochi. la marginea stîngă scădem la 8 şi 15 cm cîte 1 ochi (63 ochiuri). Aici. Încheiem. Rîndul 9: (brun) ca rîndul 1. Tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. începînd şi sfîrşind cu 1 rînd pe faţă. începînd de aici la fiecare 1 cm. pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. Vom avea 114 ochiuri. mai tricotăm. la începutul rîndului. Marginea dreaptă (cea interioară) urmează drept. de 5 ori cîte 1 ochi. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa. la ambele margini. sfîrşind cu un rînd pe faţă. Umărul: Cînd spatele are 64 cm de la marginea tivului. Rîndul 6: (bleu) ca rîndul 2. urmează 2 rînduri fără scăderi. baza modelului. creştem la cîte 2 cm. la începutul lor. La marginea stîngă creştem la căte 9 cm de 4 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară tricotăm 27 ochiuri. Rămîn 90 ochiuri. Aceste 12 rînduri se repetă. Între timp. Aici va fi marginea tivului îndoit. luînd ochiurile de la spatele andrelei. După ce am tricotat 22 cm sfîrşind cu modelul bleu (cînd şi pe dosul lucrului am tricotat rîndul de faţă în culoare bleu). şi începînd de aici. continuînd această margine drept înainte pînă la sfîrşit. pe urmă tricotăm 3 rînduri fără scăderi. Încheiem. Urmează 1 rînd pe faţă. iar acolo unde a fost faţa lucrului să fie acum dosul. De aici încolo continuăm cu modelul II în aşa fel. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 43 cm de la marginea tivului. Răscroiala mînecii: Cînd faţa are 65 cm de la marginea de jos. Continuăm cu modelul II. de 9 ori cîte 1 ochi. Rîndul 8: (alb) ca rîndul 2. de 2 ori cîte 2 ochiuri *. Rămîn la mijloc 34 ochiuri. Repetăm de 3 ori de la *. La 8 cm măsuraţi de la marginea tivului şi începînd de aici la cîte 10 cm creştem la ambele margini. Rămîn 106 ochiuri. În următorul rînd pe dos scădem de 10 ori mereu al 11-lea ochi. Vor fi 100 ochiuri. Vom avea 80 de ochiuri pe andrea. la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. împărţim ochiurile în două. Rîndul 12: (bleu) ca rîndul 2. şi de aici mereu la cîte 2 rînduri. Revenim asupra rîndului începător. Măsura: 21 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Începem cu 116 ochiuri în culoare bleu. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos.

Creştem la ambele margini. Vor fi 90 de ochiuri. la cîte 2 ½ cm. de ambele margini. pentru mîneca trei sferturi. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este tot atît de înaltă ca şi aceea a spatelui. Cele două margini înguste ale benzii de la gît le bordisim şi le fixăm la ceafă. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. Vor fi 90 de ochiuri. împreună cu manşeta de 8 cm. Scădem apoi din nou la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 ½ cm. Mîneca trei sferturi: Începem cu 74 ochiuri în culoare bleu. Rămîn 68 de ochiuri. Repetăm de 12 ori de la *. scădem de 2 ori cîte 1 ochi. După ce am tricotat lungimea necesară antebraţului (circa 45 cm) continuăm după indicaţiile date. 4 şi 6 cm cîte 1 ochi. la începutul lor. pe urmă la începutul fiecărui rînd de 4 ori cîte 2 ochiuri. scădem la marginea exterioară de 7 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. După rîndul începător tricotăm. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare cîte 4 ochiuri. 333 . la 2. de 11 ori cîte 1 ochi. Creştem la ambele margini. *tricotăm 2 rînduri fără scăderi.Continuăm cu ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. Rămîn 34 ochiuri. tivîndu-l ½ cm. Încheiem. începînd şi sfîrşind pe faţa lucrului cu cîte un rînd tricotate pe faţă. pe dosul lucrului. pînă se termină toate ochiurile. Călcăm părţile tricotate. Îndoim tivul feţelor şi în continuare banda de la gît. La marginea exterioară formăm răscroiala mînecii ca la spate. şi le coasem pe dinăuntru cu puncte invizibile. iar la marginea interioară îl coasem de faţă. Pensa în formă de „V” o tragem. Întoarcem buzunarul de 22 cm pe faţă. îl însăilăm la cusătura laterală. pe lăţime de 6 cm. un rînd de ochiuri pe faţă. Începînd de aici continuăm în aşa fel. pe dosul lucrului. la maşină. urmează 3 rînduri în „punct de jerseu” cu firul bleu. de 10 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 8 cm. la marginea interioară scădem la cîte 6 rînduri. Scădem. sau altă lungime necesară antebraţului. Mîneca lungă: Începem cu 58 ochiuri cu modelul II. de 16 ori cîte 1 ochi. pe urmă continuăm cu modelul II în culoare albă. de 16 ori cîte 1 ochi. ca acolo unde a fost dosul lucrului să fie acum faţa.

această jachetă este foarte tinerească. Se poate îmbrăca în dimineţile mai răcoroase de vară peste o bluză subţire sau chiar şi fără bluză. Furnituri: Circa 400 g lînă roşie. 7 Lucrată din lînă roşie cu mîneci scurte. 5 nasturi. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 cm. 334 . andrele nr. 2 ½ .Jachetă cu mînecă scurtă – Model nr. lungimea 56 cm. închisă în faţă cu 5 nasturi.

Continuăm cu modelul I o bucată de 34 cm înălţime. de 5 ori cîte 7 ochiuri. restul cu modelul I. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr. de 2 ori cîte 6 ochiuri. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui.Model: Banta cu butoniere se tricotează în „punct leneş”. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Cu ultimele 30 de ochiuri rămase la mijlocul spatelui tricotăm în continuare în „punct de jerseu” 2 cm în înălţime. pe care îl îndoim pe dos şi-l coasem cu puncte invizibile de corsaj. 335 . la începutul rîndurilor. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 6 cm. 2 ½ şi tricotăm 3 cm înălţime în „punct de jerseu”. Vor fi 100 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 54 cm. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Răscroiala mînecii: Avem 130 ochiuri cu care începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminarea tivului adică de la rîndul de ochiuri pe dos.

Pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 7 ochiuri. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la distanţă de 12 cm între ele. de 40 ori cîte 1 ochi. iar restul ochiurilor le lucrăm cu modelul I. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. Continuăm cu modelul I.Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 de ochiuri pe andrele nr. dar inversat şi fără butoniere. Încheiem jacheta la maşină. de 4 ori cîte 3 ochiuri. În total am scăzut 15 ochiuri. iar ultimele 10 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Continuăm 34 cm înălţime cu modelul I astfel: primele 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm drept în „punct leneş”. Au rămas 61 de ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. Călcăm aburit. La răscroiala din faţă a gîtului coasem pe dos un tiv dintr-o ţesătură de mătase roşie sau dintr-o bentiţă tricotată în „punct de jerseu”. inversat. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori). Partea stîngă a feţei se lucrează la fel. pe această linie. de 3 ori cîte 2 ochiuri. Executăm mîneca următoare la fel. Avem 90 de ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm înălţime. 336 . îndoim pe dos tivurile şi le coasem cu puncte invizibile de corsaj. tricotăm 5 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. o dată 16 ochiuri. din aceeaşi lînă ca şi jacheta. de 2 ori cîte 4 ochiuri. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 6 ochiuri. formînd tivul mînecii la fel ca pentru spate. pe bentiţa cu butoniere. de 4 ori cîte 2 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. la fel ca la spate. de 4 ori cîte 1 ochi şi în continuare tricotăm drept. La marginea interioară a feţei. Umărul şi răscroiala gîtului: De aici începem răscroiala gîtului scăzînd la începutul rîndurilor. continuăm drept în „punct leneş” pînă la răscroiala gîtului iar pe linia subraţului.

Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1959 337 .

14 nasturi. andrele nr. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Se poate tricota din lînă gri sau culoare naturală (nevopsită) pentru a se potrivi la orice fustă sau chiar la pantalon. Furnituri: Circa 650 g lînă. Acesta formează tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul jachetei 338 . încheiată la două rînduri de nasturi avînd în faţă o garnitură şi două găici laterale. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului).Jachetă cu guler şal – Model nr. II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. garnitura feţelor şi găicile se tricotează în „punct leneş”. lungimea 70 cm. Manşetele. Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. 2 ½ . 8 Jachetă gen sport. Model: I. Restul în „punct de jerseu”.

la înălţimea totală de 52 cm. Avem 75 ochiuri. Mîneca: Montăm 50 ochiuri şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 6 cm înălţime. În total am scăzut 20 ochiuri şi mai rămîn 65 ochiuri cu care tricotăm drept 22 cm înălţime. În total scădem 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). Între timp. Pe linia interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 52 cm. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri. 339 . la înălţimea totală de 41 cm. începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie o dată 7 ochiuri. Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. În total am crescut 38 ochiuri (cîte 19 ochiuri la o margine). Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. inversat şi fără butoniere. În rîndul următor creştem 25 ochiuri. vertical. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Continuăm 38 cm înălţime în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: Începem să formăm răscroiala mînecii. Partea dreaptă a feţei: Montăm 85 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. de 2 ori cîte 6 ochiuri.prinzîndu-l cu puncte invizibile de corsaj. adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). Avem 113 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. adică tot al 2-lea ochi îl lucrăm dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă. Continuăm a tricota drept în „punct de jerseu” 41 cm în înălţime. de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. pînă cînd terminăm de scăzut 30 ochiuri. şi la distanţă de 20 ochiuri între ele orizontal. Restul de 55 ochiuri tricotăm în „punct de jerseu”. începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe această linie. Rămîn 13 ochiuri cu care încheiem mîneca într-un singur rînd. Tricotăm mîneca următoare la fel. p dată din spate. de 2 ori cîte 5 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 40 ori cîte 1 ochi. Prima pereche de butoniere o formăm la înălţimea de 2 cm de la marginea de jos a feţei. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 7 ori cîte 5 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. formînd cîte o pereche de butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţă de 10 cm între ele. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate începînd de la terminarea tivului. Cele 32 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. Continuăm drept 41 cm înălţime tricotînd astfel: primele 30 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct leneş”. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 102 ochiuri cu care lucrăm drept 22 cm în înălţime. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri pe un umăr). Răscroiala mînecii: Pe linia subraţului. apoi continuăm drept. la marginea interioară a feţei.

Ticotăm a doua gaică la fel şi le coasem pe jachetă. Coasem 12 nasturi pe banta din faţă şi 2 nasturi pe găici la spate. Continuăm. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct leneş”. la distanţă de 3 ochiuri de la margine. Ed. Tehnică. “Tricotaje de mînă”. La marginea opusă lucrăm drept. Gaica: Montăm 30 ochiuri şi tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”. crescînd la una din margini cîte 1 ochi la fiecare rînd. încă 12 rînduri scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd. 1959 340 . la aceeaşi margine unde anterior am crescut. În rîndul al 12-lea formăm la marginea crescută o butonieră din 2 ochiuri. gulerul şal. Cornelia Both şi Martha Recth.Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem jacheta la maşină. în rîndurile prescurtate.

brodată cu un motiv discret în buline galbene.Jachetă cu motiv brodat – Model nr. Rîndul 3: la fel ca 1. 1 ochi pe dos. Ea poate fi purtată în orice împrejurare. Furnituri: Circa 500 g lînă maron. II. Tricotăm restul cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): *28 ochiuri pe faţă. Model: I. Manşetele. avînd manşetele şi feţele dublate cu galben. Repetăm de la *. 341 . 200 g lînă galbenă. 9 O elegantă jachetă din lînă de culoare maron. urmează 1 ochi pe dos. dublura reverelor şi tivul marginii de jos a jachetei se tricotează în „punct de jerseu”. andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 2 ochiuri lucrate pe faţă încrucişat astfel: lucrăm mai întîi ochiul 2 apoi ochiul 1 şi le scoatem de pe andrea amîndouă deodată. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. 2 ½. Rîndul 2: acoperit.

rotunjim mîneca. Apoi începem să creştem pe linia răscroielii mînecii cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). de mînecă. 2 ½ şi tricotăm drept 41 rînduri în „punct de jerseu”. Urmează apoi 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. În total am scăzut 126 ochiuri (cîte 63 ochiuri pe un umăr). Dublura feţei: Montăm 90 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm 7 cm în înălţime în „punct de jerseu”. scăzînd o dată 11 ochiuri şi de 26 de ori cîte 2 ochiuri. în „punct de jerseu”. Tricotăm drept 6 cm şi începem să creştem la fiecare margine. În total am scăzut 4 ochiuri şi au mai rămas 86 ochiuri cu care tricotăm drept 4 cm în înălţime. tricotînd în acelaşi timp împreună. cîte 1 ochi (total 43 ori). cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Avem 158 ochiuri. de 18 ori cîte 1 ochi.Spatele: Montăm 150 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. Avem 94 ochiuri. la fiecare margine a lucrului. pe care îl vom îndoi pe dos cosîndu-l cu puncte invizibile. La înălţimea totală de 53 cm scădem. însă inversat. În total am crescut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). Mîneca: Montăm 80 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. În total am scăzut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine). tot pe aceeaşi linie. tot la al 4-lea rînd. La înălţimea de 31 cm de la tiv. Continuăm cu lînă maron şi cu modelul II. adică de la rîndul de ochiuri pe dos. Executăm a doua parte a dublurii la fel. La marginea interioară a feţei tricotăm drept. Umărul: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umerilor. În rîndul 32 cu lînă maron. fixăm tivul manşetei. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Toate măsurile întrebuinţate în text sunt considerate de la terminarea tivului. cu ochiul corespunzător ridicat din rîndul de montaj (începutul manşetei). scăzînd la fiecare margine (la 2 rînduri) 342 . de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. pînă cînd au rămas 31 ochiuri. Continuăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. însă inversat. Partea sîngă a feţei: se tricotează la fel. 1 ochi de la faţa mînecii. Umărul şi răscroiala gîtului: La 22 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii începem să formăm linia umărului. La 55 cm înălţime totală scădem pe linia răscroielii gîtului. 4 cm în înălţime. La marginea exterioară (pe linia subraţului) scădem 38 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm apoi a scădea. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri din lînă maron şi tricotăm drept 29 cm în înălţime cu modelul II. la începutul rîndurilor. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează o dată 11 ochiuri şi de 26 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm încă 2 cm în înălţime în „punct de jerseu” cu cele 32 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui şi încheind. Tricotăm drept 4 cm în înălţime şi începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm (de 8 ori). iar cele 13 ochiuri rămase pe andrea le scădem într-un singur rînd. Începem răscroiala mînecii scăzînd pe această linie. după indicaţiile noastre date pentru răscroiala gîtului. 2 ½ şi tricotăm drept. la marginea interioară a feţei.

întoarcem pe dos. călcăm din nou şi tivim cu puncte invizibile marginile. 343 .cîte 11 ochiuri (total de 10 ori). Rămîn 13 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. Îndoim manşetele la 6 cm înălţime şi le pontăm pe mîneci. Încheiem totul la maşină. Călcăm aburit. Broderia: La intervalul de 10 cm între ele brodăm bulinele cu lînă galbenă. Tricotăm la fel cealaltă mînecă. coasem pe faţă cu maşina dublurile feţelor.

Tehnică.“Tricotaje de mînă”. 1959 344 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.

Restul în „punct de jerseu”. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. 1 ½ . 345 . Model: I. 10 Garnitura de patent atît de frecvent întîlnită în modelele noastre îşi găseşte o nouă variantă la acest cardigan.Cardigan – Model nr. Garniturile de patent se lucrează în „punct de semielastic”. încheiat în 6 nasturi îmbrăcaţi în aceeaşi lînă cu care tricotăm. prin răsfrîngerea feţelor şi spatelui care. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. 6 nasturi. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. andrele nr. II. Furnituri: 500 g lînă. lungimea cardiganului 65 cm. lungimea mînecii 42 cm. cu mînecile trei sferturi. 2 ½ şi 3. Răscroiala gîtului este dublată cu acelaşi material. în acest sscop. Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. se vor executa cu 2 cm mai lungi.

o bucată de 3 cm înălţime. astfel: 5. o dată 4. tricotăm în rîndul următor 10 ochiuri în „punct de semielastic”. cu excepţia primelor 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei care formează bordura pentru butoniere. Continuăm să lucrăm de aici înainte în „punct de jerseu”. la începutul rîndurilor. la distanşa de 10 cm între ele. Cele 43 de ochiuri adăugate la formarea buzunarului le ridicăm pe o andrea şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 13 cm. 2 ½ şi tricotăm drept. şi care se lucrează în „punct de semielastic”. Avem 86 ochiuri. pentru a forma linia cambrată a taliei şi din nou continuăm cu andrele nr. Din nou formăm o butonieră. pe dosul lucrului. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. 1. pe dosul lucrului. în total 14 ochiuri. Formăm o butonieră la marginea interioară a lucrului. Continuăm în „punct de jerseu” 17 cm în înălţime. avem 144 ochiuri. Umărul: Avem 124 ochiuri cu care lucrăm drept 18 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului. 1 ochiuri în total scădem la ambele margini 34 ochiuri. Avem 158 ochiuri. tricotînd 21 cm în înălţime. dublînd astfel marginea răscroielii gîtului. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. În rîndul următor (pe dosul lucrului) tricotăm astfel: 20 ochiuri pe dos. Porţiunea de 2 cm rezultată din tricotarea prelungită a feţei. Creştem cîte 1 ochi la 3 cm la fiecare margine a lucrului. apoi din nou cu andrele nr. o dată 5 ochiuri. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel.Urmează un rînd de ochiuri pe faţă. cu andrele nr. La marginea interioară. Avem 69 de ochiuri. montăm pe andrea 43 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. Pe această bordură avem grijă să formăm butonierele. care va forma căptuşeala buzunarului. 4. continuăm la fel încă 10 cm. lucrate pe dosul lucrului. 346 . Lucrăm 2 cm drept. 3. Tricotăm drept 18 cm. În rîndul următor scădem larg 29 de ochiuri la marginea interioară a lucrului. 3. 1. 2. 1 ½ . La mijloc au rămas 44 ochiuri cu care mai tricotăm 1 cm în înălţime. Avem 79 ochiuri. urmează 10 ochiuri pe faţă. pe faţa lucrului. Partea dreaptă a feţei: Montăm 83 ochiuri pe andrele nr. în „punct de semielastic”. 43 ochiuri încheiate (formînd buzunarul). 2 ½ lucrăm 21 cm. la fiecare margine. În total scădem 12 ochiuri. urmează 10 ochiuri lucrate pe dos. în total 17 ochiuri scăzute. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. Umărul: La marginea exterioară începem să formăm linia umărului. scăzînd de 5 ori cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd. 2 ½ . iar ultimele 10 ochiuri le lucrăm în „punct de semielastic”. însă inversat şi fără butoniere. o îndoim pe dos. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. 1 ½ . acest rînd formează linia pe care se îndoieşte pe dos marginea (tivul) de 3 cm tricotată pînă aici. 20 ochiuri pe faţă. scăzînd la fiecare margine de 5 ori cîte 8 ochiuri. Tricotăm 4 cm în înălţime scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm pe linia subraţului. Urmează 2 cm drept pe andrele cu nr. 3 şi încheiem larg într-un singur rînd. pe andrele nr.

cîte 2 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. o bucată de 6 cm înălţime. Avem 122 ochiuri. în continuare. În total creştem 38 ochiuri. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul primul rînd 5 ochiuri. 8 ochiuri. în „punct de semielastic”. iar la începutul rîndului următor (pe dosul lucrului). continuăm 19 cm în „punct de jerseu”. 2 ½. tricotăm drept. însă inversat. Călcăm părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem la maşină. Continuăm a scădea la începutul rîndurilor următoare de 66 ori cîte 1 ochi şi. 347 . Coasem de mînă pe dosul cardiganului dublura buzunarelor şi reverul răscroielii gîtului.Mîneca: Montăm 84 de ochiuri pe andrele nr. Mîneca următoare se lucrează la fel. pînă cînd rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd.

348 .

Rîndurile cu soţ (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. Repetăm de la *. Spatele: Montăm 152 ochiuri pe andrele nr.Jachetă scurtă cu mînecă trei sferturi – Model nr. II. clapele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Rîndul 3: 1 ochi pe faţă. 11 Această jachetă scurtă din lînă verde cu două clape false în faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 2 şi 2 ½. lungimea jachetei 53 cm. 3 ochiuri ridicate nelucrate. Restul. Manşetele. este lucrată într-un punct original. Model: I. 1 nasture. cu firul trecut prin faţa lor. andrele nr. cu modelul următor: rîndul 1 (pe faţa lucrului): * 3 ochiuri pe faţă. 3 ochiuri ridicate nelucrate. Furnituri: Circa 400 g lînă verde. urmează 1 349 . Măsură: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Repetăm de la *. cu firul trecut prin faţa lor * 3 ochiuri pe faţă. În felul acesta modelul va fi mereu împins spre dreapta cu 1 ochi. care dă tricotajului un aspect de stofă. 3 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţa lor. 2 şi tricotăm în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. Necesită o lînă de calitate bună şi o lucrătură foarte egală.

3 ochiuri. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm începem să formăm linia umărului. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 10 ochiuri în rîndul întîi şi tricotăm primele 9 ochiuri în „punct de jerseu”. Continuăm pe andrele nr. 2 ½ cu modelul II. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Continuăm a tricota drept pe andrele nr. cele 90 ochiuri din montaj. Rămîn la mijlocul spatelui 38 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. adică de la terminarea tivului.rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). 2 şi tricotăm tivul la fel ca la spate. scăzînd la începutul rîndurilor. Răscroiala mînecii: Cînd am terminat o bucată de 29 cm înălţime. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. Continuăm 24 cm în înălţime cu modelul II. scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. scădem 8 ochiuri în rîndul întîi. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm tivul după indicaţiile anterioare (9 ochiuri în „punct de jerseu”. iar la marginea opusă. 1 ochi pe dos). scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. scăzînd la începutul rîndurilor de 5 ori cîte 9 ochiuri. Umărul: La înălţimea totală de 50 cm. În continuarea acestor 10 ochiuri crescute vom tricota cu modelul II. inversat. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 9 ochiuri. începem să formăm răscroiala mînecii. începem să formăm linia umerilor. Răscroiala gîtului: Aici începem răscroiala gîtului. Avem 124 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea (mînecii) care se va aplica la partea din faţă a jachetei. o dată 8 ochiuri. total 90 ochiuri (cîte 45 ochiuri pe un umăr). de 2 ori cîte 3 ochiuri. Acestea vor forma tivul marginii interioare a feţei pe care le vom tricota astfel pînă la sfîrşit. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la margine). Formăm astfel tivul spatelui pe care la sfîrşit îl îndoim pe dosul jachetei prinzîndu-l cu puncte invizibile. Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 29 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 350 . 1 ochi pe dos. Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate de la rîndul de ochiuri pe dos. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm drept înainte. o dată 20 ochiuri. pe această linie. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 20 cm. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Continuăm drept. În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 82 ochiuri cu care tricotăm drept pînă cînd avem o înălţime totală de 48 cm.

dar inversat. o butonieră din 6 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri. Gulerul: Tricotăm pe 150 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. în „punct de semielastic”. formînd la capătul drept. Coasem invizibil tivurile pe dosul jachetei. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. în punct de semielastic şi le coasem pe cele două părţi ale feţei. Clapele: Tricotăm două clape de 4 cm înălţime. pe cîte 30 ochiuri. 1959 351 . un guler de 4 cm înălţime. Ed. iar ultimele 23 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Tricotăm mîneca următoare la fel. Tehnică.Continuăm scăzînd egal la ambele margini astfel: de 10 ori cîte 2 ochiuri. Coasem gulerul suprapus peste răscroiala gîtului. Cornelia Both şi Martha Recht. la înălţimea de 2 cm de la montaj şi la distanţă de 5 ochiuri de la margine. de 4 ori cîte 3 ochiuri.

andrele nr. luate din spate (scăzut). cu firul în spate. iar jeteul şi ochiul ridicat nelucrat (în rîndul anterior) să se lucreze acum împreună pe faţă (scăzut). Rîndul 1: * 1 jeteu. 12 Confecţionată din lînă gri. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. se obţine o jachetă frumoasă şi călduroasă potrivită pentru vreme răcoroasă. Rîndul 2: se execută întocmai ca rîndul 1 avînd grijă ca ochiul rezultat din scăderea în rîndul precedent a 2 ochiuri să fie acum ridicat nelucrat cu firul în spate. Furnituri: Circa 900 g lînă gri. Restul cu următorul model: pentru executarea acestui model se montează un număr de ochiuri divizibil cu 3. Model: I. lungimea 68 cm. 352 . Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm. Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. Măsura: 29 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. Modelul este cu dublă faţă. Repetăm de la *. 5 nasturi. II. 1 ochi ridicat nelucrat. cu un punct de tricotaj deosebit. adică este la fel pe ambele părţi ale tricotajului. Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”.Jachetă călduroasă – Model nr. 2 ½ şi 3.

la marginea 353 . Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm. În total formăm 4 perechi de butoniere. 3. 3. Continuăm pe andrele nr. pînă la înălţimea totală de 58 cm. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem cîte 1 ochi la 1 cm (de 7 ori). Următoarele 3 ochiuri (din montaj) le lucrăm cu modelul II. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. urmează o butonieră formată din 3 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 5 cm în înălţime. cu modelul II. În total am crescut 7 ochiuri. la începutul rîndurilor. deci de la terminarea tivului (se neglijează tivul). Aşadar în rîndul întîi. Tricotăm astfel 5 cm în înălţime drept. scăzînd la începutul rîndurilor de 12 ori cîte 8 ochiuri. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri lucrate pe dos. Avem 144 ochiuri. urmează o butonieră formată din 3 ochiuri şi în continuare lucrăm restul ochiurilor cu modelul II. în „punct de jerseu”. iar al 10-lea ochi îl lucrăm pe dos (pe faţa lucrului). la fiecare margine. În total am scăzut 96 ochiuri şi au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. Această bantă va forma tivul feţei. vom continua lucrul pe două andrele nr. De aici începem să creştem la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Urmează 37 cm în înălţime crescînd pe linia subraţului. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm începem răscroiala mînecii. Am crescut în total 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). scăzînd la începutul rîndurilor. Avem 162 ochiuri.Spatele: Montăm 150 ochiuri pe andrele nr. din nou tricotăm 3 ochiuri pe faţă. o dată 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. scădem într-un singur rînd cele 10 ochiuri care formau tivul. Continuăm lucrul drept 5 cm înălţime pe andrele nr. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Rămîn 80 ochiuri. Formăm 4 butoniere în punctele corespunzătoare butonierelor de pe corsaj. după terminarea tivului de jos. Avem 132 de ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. 1 ochi pe dos. formînd astfel tivul. Partea dreaptă a feţei: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare atsfel: de 2 ori cîte 9 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. Începînd de la 20 cm înălţime totală (neglijînd tivul) vom forma cîte o pereche de butoniere pe tiv şi pe montaj la distanţă de 8 cm între ele astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm primele 3 ochiuri (din tiv) pe faţă. pe această linie. În total am scăzut 16 ochiuri şi au mai rămas 90 ochiuri cu care tricotăm în continuare drept. Restul ochiurilor îl tricotăm cu modelul II. La înălţimea totală de 48 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. apoi 37 cm crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm. Avem 106 ochiuri. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. pe care le încheiem într-un singur rînd. cîte 1 ochi la 6 cm. o dată 9 ochiuri. lucrăm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm drept. Cînd lucrul are 57 cm înălţime totală. cu modelul II. urmează (pe faţa lucrului) 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). 3 cu modelul II astfel: la marginea interioară a lucrului adăugăm pe andrea 10 ochiuri cu care vom tricota drept (începînd din acest punct şi pînă la înălţimea de 48 cm) o bantă formată din 9 ochiuri. Umărul: Avem 87 ochiuri şi începem să formăm linia umărului. cu 100 ochiuri (10 ochiuri tivul şi 90 ochiuri montajul).

3 cu modelul II. 2 rînduri drept. împreună cu butoniera corespunzătoare de la tiv. Au mai rămas 39 de ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. însă inversat şi fără butoniere. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la marginea care vin în faţa jachetei scădem în rîndul întîi 9 ochiuri. apoi de 2 ori cîte 1 ochi. după explicaţiile date pentru spate. apoi încă 40 cm. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Partea stîngă a feţei: lucrăm la fel. tricotînd 4 cm înălţime drept. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 22 ochiuri într-un singur rînd. Scădem de * 2 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 20 ochiuri şi au mai rămas 70 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Continuăm lucrul pe andrele nr. 2 rînduri drept. Scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri. Repetăm încă de 10 ori de la *. iar la marginea opusă. În continuare scădem de 24 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 1 ochi.exterioară a lucrului. După dorinţă putem căptuşi jacheta cu o ţesătură de mătase. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). de 2 ori cîte 1 ochi. Călcăm foarte uşor toate părţile tricotate şi le încheiem la maşină. Gulerul: (partea din spate) Montăm 90 ochiuri pe andrele şi tricotăm cu modelul II o bucată de 10 cm înălţime. Festonăm fiecare butonieră de pe montaj. Mîneca: Montăm 84 ochiuri pe andrele nr. 2 rînduri drept. scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. 2 rînduri drept. 354 . Coasem gulerul cap în cap de reverele feţelor. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 4 cm înălţime. de 6 ori cîte 8 ochiuri. urmează 2 rînduri drepte (fără scăderi). Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. scădem 3 ochiuri la începutul rîndului următor.

13 Elegantă şi cu o linie nouă. 8 ochiuri pe faţă. 8 ochiuri pe faţă. partea superioară a mînecii şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Repetăm de la *. Rîndul 14: la fel cu rîndul 10. 8 ochiuri pe dos. Model: I. Rîndul 11: toate ochiurile pe dos. Rîndul 25: toate ochiurile pe dos. Rîndul 15: 23 ochiuri în „punct de jerseu”. II. * 8 ochiuri pe dos. 355 . Rîndul 10 (pe faţa lucrului) * 8 ochiuri pe faşă. Rîndul 12: 4 ochiuri pe faţă. Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. Furnituri: Circa 500 g lînă galbenă. 6 nasturi. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. * 8 ochiuri pe dos. Se poate lucra din lînă galbenă sau de culoare pastel. Rîndul 29: repetăm de la rîndul 1. Clapele. lungimea 55 cm. Rîndul 26: 4 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *. Rîndul 24: * 8 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. Repetăm de la *. Rîndul 27: toate ochiurile pe dos. 2 şi 2 ½. Restul cu modelul următor: tricotăm 9 rînduri în „punct de jerseu”. 8 ochiuri pe faţă.Jachetă fantezie – Model nr. această jachetă este indicată pentru orice ocazie şi anotimp. andrele nr. Rîndul 13: toate ochiurile pe dos. Rîndul 28: la fel cu rîndul 26.

Această bucată va forma tivul spatelui. cu următoarele 2 ochiuri formăm butoniera şi în continuare tricotăm cu modelul II restul de ochiuri. Tricotăm încă 3 cm în înălţime cu cele 21 de ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. Au rămas la mijlocul spatelui 42 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Prima butonieră o vom forma la 2 cm distanţă de la marginea de jos. iar restul ochiurilor pînă la sfîrşitul rîndurilor. Partea dreaptă a feţei: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Această parte va forma tivul feţei pe care îl vom executa astfel pînă la sfîrşit. Avem 102 ochiuri. 2 şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. continuăm 4 ochiuri (din tiv) în „punct de jerseu”. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate ca începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem concomitent pe linia umărului de 7 ori cîte 6 ochiuri. 356 . Umărul: Avem 126 ochiuri şi începem să formăm linia umerilor. Restul de 20 ochiuri le scădem astfel: la începutul fiecărui rînd pe această linie scădem cîte 3 ochiuri (de 6 ori) şi o dată 2 ochiuri. iar la marginea interioară a feţei vom forma cîte o butonieră la 8 cm distanţă între ele. Tricotăm primele 10 ochiuri în „punct de jerseu” şi 1 ochi pe dos (pe faţa lucrului). 2 ½ cu modelul II. Tricotăm încă 6 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Avem 71 ochiuri cu care tricotăm încă 6 cm în înălţime. În continuarea acestor 11 ochiuri vom tricota următoarele 10 ochiuri (din corsaj) tot în „punct de jerseu”. de 7 ori cîte 6 ochiuri. Avem 86 de ochiuri. În total am scăzut 15 ochiuri. urmează 1 ochi pe dos. Răscroiala mînecii: Avem 132 ochiuri şi începem răscroiala mînecii astfel: luăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Urmează pe faţa lucrului 1 rînd de ochiuri pe dos. În total am crescut 12 ochiuri (cîte 6 ochiuri la o margine). Continuăm pe andrele nr. iar la răscroiala gîtului tricotăm astfel: la marginea interioară a lucrului tricotăm 21 de ochiuri şi le lăsăm pe o andrea de rezervă. 2 ½ astfel: la marginea interioară a feţei creştem 11 ochiuri în rîndul întîi. ca şi la spate. 4 ochiuri în „punct de jerseu” (din corsaj). scăzînd pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. Continuăm pe andrele nr. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 6 cm (de 5 ori). cu următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) formăm butoniera. o bucată de 30 cm înălţime. Distanţa dintre butoniere pe linie orizontală este următoarea: lucrăm în „punct de jerseu” primele 4 ochiuri de la marginea tivului. o bucată de 3 cm înălţime. crescînd cîte 2 ochiuri la 1 cm. avînd grijă ca în punctele corespunzătoare butonierelor corsajului să formăm cîte o butonieră pe tiv. crescînd cîte 1 ochi la 5 cm (de 6 ori) la fiecare margine a lucrului. Răscroiala mînecii: Lucrăm o bucată de 15 cm înălţime. formăm o butonieră şi încheiem. în „punct de jerseu”. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Vom tricota în felul acesta (avem 81 de ochiuri) o bucată de 30 cm înălţime. la începutul rîndurilor pe această linie. În total am crescut 12 ochiuri şi avem 83 ochiuri. scăzînd la fiecare umăr. cu modelul II. 2 şi tricotăm drept.Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine).

La răscroiala gîtului ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 3 cm înălţime. 2 şi executăm un tiv de 3 cm după explicaţiile date pentru spate. Avem 104 ochiuri şi începem să scădem astfel: tricotăm o bucată de 15 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. Mîneca: Montăm 80 de ochiuri pe andrele nr. Îndoim tivurile şi le coasem în punct invizibil pe dosul jachetei. Festonăm butonierele de la tiv şi de la corsaj împreună. Tricotăm apoi 24 cm înălţime pe andrele nr. inversat şi fără butoniere.Partea stîngă a feţei: se lucrează la fel. Executăm mîneca următoare la fel. de 4 cm înălţime şi le coasem de corsaj. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). 1959 357 . cosîndu-l la cele două capete de marginea benţilor cu butoniere şi a reverelor lor. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Tehnică. Ed. În total am scăzut 30 ochiuri şi au mai rămas 74 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Clapele le tricotăm în „punct de semielastic” din 45 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 2 ½ cu modelul II. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos.

30 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. astfel: Rîndul 1. 2. 14 Cu un colorit plăcut armonizat. 28. 358 . apoi aplicăm o dată modelul II. Începem cu 2 rînduri verzi şi terminăm tot cu 2 rînduri verzi. 6. Rîndul 5. 2 ½ aplicînd încă o dată modelul II. Urmează 18 rînduri în „punct de jerseu” alternînd 2 rînduri verzi cu 2 rînduri galbene. cu dungi verzi şi benzi negre.Complet de bluză în dungi cu mînecă chimono şi jachetă cu mînecă lungă – Model nr. 8 cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. Spatele: montăm 100 ochiuri cu lînă galbenă pe andrele nr. Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”. 50 g lînă neagră. Rîndul 27. Model: I. 2 ½ şi 3. Bluza Furnituri: Circa 150 g lînă galbenă. 3. 3. II. Restul în felul următor: modelul este format din 30 rînduri. Continuăm pe andrele nr. toate rîndurile pe faţă. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. 7. andrele nr. 100 g lînă verde. tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. 4 se tricotează cu lînă neagră în „punct leneş” toate rîndurile (dus şi întors) se lucrează pe faţă. 29. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. lungimea 52 cm. acest complet se lucrează pe fond galben.

Continuăm drept cu lînă galbenă. În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 la fiecare umăr). tricotînd 20 cm în înălţime. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. Aplicăm o dată modelul II şi terminăm bordura cu 6 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră. Avem 128 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. 20 cm în înălţime. 4 rînduri galben. Au rămas 90 ochiuri cu care tricotăm 18 cm drept. în total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijloc 30 ochiuri pe care le încheiem întrun singur rînd. Umărul: scădem la începutul rîndurilor care urmează. în „punct de jerseu”. 3 (repetînd mereu modelul II) o bucată de 16 cm în înălţime. de 10 ori cîte 6 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. lungimea 52 cm. La marginile mînecilor formăm un tiv îndoind pe dos 1 cm din mînecuţă. Creştem în continuare la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. andrele nr. Urmează modelul II. Am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 45 ochiuri cu care tricotăm drept 18 cm în înălţime. 3. Jacheta Furnituri: Circa 460 g lînă galbenă. 5 nasturi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Continuăm lucrul cu 10 cm în înălţime (repetînd mereu modelul II). În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). În total am crescut 8 ochiuri (cîte 4 ochiuri la o margine).Avem 15 cm înălţime totală şi începînd de aici tricotăm din nou cu andrelele nr. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. 20 g lînă neagră. 3 şi tricotăm drept 6 rînduri în „punct leneş”. Continuăm drept cu lînă galbenă. în „punct de jerseu”. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 5 ori cîte 6 359 . Scădem toate ochiurile într-un singur rînd. scăzînd la fiecare margine pentru a forma linia umerilor cîte 3 ochiuri la 1 cm. 20 g lînă verde. Încheiem faţa tricotînd în „punct leneş” 4 rînduri negru. Călcăm şi încheiem la maşină. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. S-au format 108 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 la o margine). apoi 6 rînduri în „punct leneş”cu lînă neagră. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă în „punct leneş”. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 6 ochiuri. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm.

Călcăm aburit părţile tricotate şi încheiem la maşină. fără a călca. prin cusături de mînă pe dosul jachetei. Tehnică. La cele două capete ale benţii. 3 şi tricotăm 6 rînduri cu lînă galbenă. “Tricotaje de mînă”. în „punct leneş”. Ed. în „punct leneş”. Coasem 5 nasturi. Cornelia Both şi Martha Recht. începem să formăm răscroiala gîtului. vom aplica coloratura modelului II. formăm o butonieră din 2 ochiuri şi tricotăm în continuare formînd încă 4 butoniere (în total 5). însă inversat. la înălţimea totală de 37 cm. lucrată însă în „punct de semielastic”. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 5 ochiuri. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. iar ultimele 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Continuăm cu lînă galbenă în „punct jerseu” 30 cm înălţime. Partea stîngă a feţei: Se tricotează la fel. Banta: Montăm 10 ochiuri de lînă galbenă şi tricotăm în „punct de semielastic” o bandă de 125 cm lungime. de 2 ori cîte 2 ochiuri. La 2 cm înălţime după montarea celor 10 ochiuri.ochiuri. În total am crescut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). Aplicăm o dată modelul II şi încheiem bordura mînecii cu 6 rînduri din lînă neagră. de 50 ori cîte 1 ochi. la distanţa de 7 cm între ele. Prindem banda cap în cap cu marginile feţelor. 1959 360 . Tricotăm mîneca următoare la fel. de 2 ori cîte 3 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie cîte 1 ochi la 1 cm. Între timp la marginea interioară a feţei.

20 g lînă verde. 361 . 20 g lînă galbenă. Fiecare model poartă indicaţiile de culori. Restul în punct de jerseu. Elasticul. lungimea 62 cm. 20 g lînă maron. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. acestea pot fi însă modificate după gust şi posibilităţi. 20 g bleumarin. 50 g lînă roşie. Model: I. manşetele. 15 Acest model de pulover este frumos şi tineresc. Furnituri: Circa 450 g lînă albă. III. 2 ½ şi 1 ½ . andrele nr. gulerul şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. II. 6 nasturi.Pulover cu model norvegian – Model nr. după schemă. Modelul norvegian.

6 cm înălţime. adică tot la al 9-lea 362 .Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Continuăm cu lînă bleumarin 1 rînd pe faţă crescînd 15 ochiuri. pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm drept. Spatele: Montăm 135 ochiuri din lînă roşie. în „punct de semielastic”.

Pe linia umărului scădem de 9 ori cîte 4 ochiuri. Aplicăm „modelul norvegian” orientîndu-ne după diagramă. 6 cm înălţime. urmează în „punct leneş”. 2 rînduri cu lînă roşie. Urmează în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă bleumarin. Umărul şi răscroiala gîtului: Tricotăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. În acest punct. iar pentru umăr scădem de 6 ori cîte 6 ochiuri. 2 ½. Avem 87 de ochiuri cu care continuăm să tricotăm 15 cm în înălţime. în „punct de semielastic”. avînd grijă ca în rîndul întîi să creştem 7 ochiuri. În total creştem 15 ochiuri. Cînd lucrul are înălţimea totală de 18 cm. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii scăzînd astfel o dată 6 ochiuri. începem să formăm răscroiala mînecii. o dată din spate. de 2 ori cîte 5 ochiuri. După ce am executat modelul norvegian. scăzînd la începutul rîndurilor. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. Partea stîngă a feţei: Se execută la fel. adică dublăm tot al 10-lea ochi. tricotăm 2 cm în înălţime pe andrele nr. cu andrele nr. de 2 ori cîte 3 ochiuri. tricotăm 2 cm înălţime pe andrele nr. Vor fi 150 ochiuri. continuăm drept cu lînă albă în „punct de jerseu”. să creştem 17 ochiuri.ochi îl lucrăm de 2 ori. pentru răscroiala gîtului. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” avînd grijă ca în rîndul întîi. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. la marginea interioară a feţei lucrăm drept. Apoi aplicăm „modelul norvegian”. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 2 1/2. 2 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă maron. Avem 114 ochiuri cu care lucrăm drept încă 19 cm înălţime. după terminarea modelului norvegian. 1 ½ apoi continuăm drept pe andrele nr. Avem 56 ochiuri cu care lucrăm drept 16 cm în înălţime. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Mîneca: Montăm 70 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. inversat. pînă la înălţimea totală de 37 cm. apoi continuăm drept pe această linie. Avem 102 ochiuri. însă inverssat. 1 ½ pentru a cambra talia şi apoi continuăm tot drept. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Urmează modelul norvegian şi apoi continuăm drept cu lînă albă. scădem la mijlocul spatelui 22 ochiuri întrun singur rînd. 2 ½ şi tricotăm drept. pe faţa lucrului. o dată 4 ochiuri. o dată din faţă. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare lucrăm drept. La înălţimea totală dde 18 cm. orientîndu-ne după schema dată. în „punct de jerseu”. Avem 74 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă roşie. 2 rînduri cu lînă maron. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la fiecare margine). Continuăm cu lînă bleumarin 2 rînduri în „punct leneş”. de 2 ori cîte 2 363 . Rîndul următor (pe dosul lucrului) îl lucrăm tot pe faţă. împărţind astfel lucrul în 2 părţi. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să fomăm răscroiala gîtului şi linia umărului. scăzînd astfel: la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 2 rînduri cu lînă maron. Lucrăm partea următoare la fel. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 37 cm. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Partea dreaptă a feţei: Montăm 67 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. adică să dublăm tot al 4-lea ochi.

Tehnică.ochiuri. avînd grijă ca la gît să le unim cu guleraşul. Cornelia Both şi Martha Recht. “Tricotaje de mînă”. Călcăm aburit şi montăm la maşină. Montăm 12 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” două benzi de 64 cm lungime. astfel: cîte 1 ochi roşu la distanţă de 3 ochiuri albe între ele. în „punct de semielastic”. de 20 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri. printr-o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului. Coasem 6 nasturi. Coasem de mînă benţile care bordează feţele. după schema dată. iar restul de 26 ochiuri le scădem într-un singur rînd. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Urmează 5 rînduri albe şi montăm la maşină. Mîneca stîngă se lucrează la fel. Ed. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Pe părţile albe brodăm picouri cu lînă roşie. ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă roşie. Împrejurul răscroielii gîtului. 1959 364 . avînd grijă ca pe una din benzi să formăm cîte o butonieră la distanţă de 11 cm între ele. un guleraş de 3 cm înălţime.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. În indicaţiile din text vom neglija tivul. Furnituri: Circa 500 g lînă. urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). 1 fermoar şi andrele nr. 16 La răscroiala gîtului şi la cele două fente. 20 g lînă albastră. putem adopta minunatele noastre motive româneşti acetei elegante bluze albe. 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm înălţime în „punct de jerseu”. lungimea bluzei 54 cm. 20 g lînă galbenă. 2 ½. Restul în „punct de jerseu” aplicînd modelul II (după schemă). 20 g lînă roşie. cosîndu-l în punct invizibil de bluză. în loc de punctul norvegian. Manşetele se lucrează în „punct de semielastic”. Model: I. Această bantă de 3 cm înălţime va forma tivul spatelui pe care îl vom îndoi pe dos. II. gen iie. deci toate măsurile pe care le vom întrebuinţa sînt considerate ca începînd de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. 365 . Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr.Bluză cu model românesc – Model nr.

de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. scădem de 6 ori cîte 7 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm. 366 . în total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). în total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). iar pe linia umărului. Tricotăm la fel partea următoare. Avem 156 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. La înălţimea totală de 51 cm scădem la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. începem răscroiala mînecii. însă inversat. Lucrăm prima parte scăzînd la răscroiala gîtului de 2 ori cîte 2 ochiuri. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” 20 cm înălţime. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. La înălţimea totală de 14 cm terminăm modelul II şi continuăm numai cu lînă albă 20 cm în „punct de jerseu”. În total am scăzut 28 ochiuri (cîte 14 ochiuri la o margine). iar 1 ochi îl lăsăm pentru margine. avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le lucrăm cu modelul II. Faţa: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 34 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. împărţind astfel lucrul în două părţi. în „punct de jerseu” 14 cm în înălţime. Avem 150 ochiuri. la fiecare margine a lucrului. La înălţimea totală de 14 cm. cu lînă albă. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. apoi continuăm drept. Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept 17 cm. Continuăm drept.Tricotăm drept în „punct de jerseu” 14 cm înălţime avînd grijă ca primele şi ultimele 12 ochiuri ale rîndurilor să le tricotăm cu modelul II. orientîndu-ne după schemă. 2 ½ şi tricotăm tivul la fel ca la spate. de 2 ori cîte 4 ochiuri. Modelul este format din 11 ochiuri. de 2 ori cîte 4 ochiuri.

În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). de 2 ori cîte 6 ochiuri. Călcăm aburit părţile tricotate şi le încheiem la maşină. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri la începutul rîndurilor pe această linie. cîte 62 ochiuri de fiecare parte. Tricotăm prima parte 10 cm drept. 2 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. Vom proceda la fel ridicînd pe andrea ochiurile corespunzătoare de la cele 2 fente (pe şolduri) şi vom tricota cu lînă albă cîte un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dosul bluzei. Aici împărţim lucrul în două părţi. iar restul de 28 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. de 20 ori cîte 1 ochi. însă inversat. adică tot la al 5-lea ochi îl lucrăm dublat. scăzînd la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. 367 . de 2 ori cîte 3 ochiuri. Avem 84 ochiuri. Avem 124 ochiuri cu care continuăm drept 3 cm în înălţime. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu” un tiv (de înălţimea gulerului) pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. Mîneca stîngă se execută la fel. În rîndul următor creştem 14 ochiuri. Avem 104 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. avînd grijă ca la marginea interioară a feţei să lucrăm 12 ochiuri cu modelul II şi 1 ochi marginea). de 2 ori cîte 5 ochiuri. În continuarea ochiurilor cu modelul II lăsate pe andrelele de rezervă. Coasem fermoarul cu mîna. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem şi scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: primele 12 ochiuri cu modelul II. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. le ridicăm pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem restul ochiurilor la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare drept. o dată din spate. tricotînd un guler (cu modelul II). După ce am executat un model din motivul românesc (modelul II). de 6 ori cîte 2 ochiuri. ridicăm ochiurile corespunzătoare de la răscroiala gîtului. Continuăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. o dată îl lucrăm din faţă.

Combinaţia de culori prezentată aici este verificată de noi. Condiţia esenţială este ca lîna să fie subţire şi foarte regulat toarsă. 6 rînduri verde. 15 g verde. 4 rînduri roşu. Model: I. respectînd bineînţeles armonia culorilor. 2 rînduri portocaliu. bleumarin). 5 andrele nr. 6 rînduri bleumarin. 17 Această bluză de un efect vesel şi tineresc se lucrează din resturi de lînă aflate în orice casă. bentiţa de la gît şi de la mîneci se tricotează în „punct elastic”. 2 rînduri bleumarin. Montăm apoi 16 ochiuri şi tricotăm benţile colorate tot în „punct de jerseu” după următoarea ordine: *6 rînduri portocaliu. Faţa şi spatele: Se lucrează la fel. Deci în total 10 benţi bleumarin. Încheiem scăzînd toate ochiurile într-un singur rînd. 4 rînduri roşu. Măsura: 42 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. 20 g roşie. Totuşi se poate executa şi din alte nuanţe. 2 rînduri alb. Montăm 28 ochiuri de lînă bleumarin şi tricotăm drept în „punct de jerseu” o bantă uniformă de 40 cm înălţime. 6 rînduri roşu.Bluză chimono cu benţi colorate – Model nr. iar toate culorile din aceeaşi lînă. II. Furnituri: Circa 100 g lînă foarte subţire bleumarin. 5 g albă. necesită foarte puţin material şi se execută uşor. Restul în „punct de jerseu”. 2 (de ciorapi). 20 g galbenă – portocalie. 2 368 . După acelaşi procedeu lucrăm încă 9 benţi. Patentul din talie. Benţile multicolore se vor armoniza cu un fond corespunzător de culoare neapărat închisă (maron. negru. 2 rînduri bleumarin.

în „punct de elastic”. 1959 369 . La cele două capete ale bentiţei de la spate coasem 2 nasturi mici bleumarin. După ce am executat toate benţile bleumarin şi multicolore le călcăm aburit. După ce am cusut 5 benţi bleumarin alternînd cu 4 benţi colorate de cîte 40 cm lungime fiecare şi 2 benţi colorate aplicate la cele două margini (de cîte 18 cm lungime) formînd faţa bluzei. avînd grijă să lăsăm rezerve la toate răscroielile. 2 rînduri bleumarin *. apoi le coasem pe dosul lucrului. Executăm în total 8 benţi multicolore lungi de 40 cm fiecare şi 4 benţi de cîte 18 cm lungime. În talie ridicăm 120 ochiuri din lînă bleumarin pe andrele nr. Executăm acelaşi patent şi la partea din spate şi coasem elasticul la cele două margini. Repetăm de la * pînă la*. La răscroiala gîtului. Tricotăm astfel drept o bantă uniformă de 40 cm înălţime. La sfîrşit coasem cele două benţi colorate de cîte 18 cm la cele două margini ale lucrului (la înălţime de 20 cm de la marginea de jos a lucrului. Executăm aceeaşi bentiţă la partea din spate. 6 rînduri verde. adică la începutul răscroielii mînecii). Coasem la fel pentru spatele bluzei. 2 rînduri portocaliu. după ce am îndoit pe dosul lucrului 1 cm din răscroială. 2 şi tricotăm în „punct de elastic” un patent de 12 cm înălţime. le tivim (surfilăm) cu lînă bleumarin în „punct de feston rar” şi le descălcăm. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. în „punct de elastic”. o bentiţă de 1 ½ cm înălţime. Pe fiecare umăr lăsăm cîte o deschizătură de 4 cm. iar la bentiţa din faţă formăm cîte o cheutoare. Cornelia Both şi Martha Recht. alternînd o bantă bleumarin şi una colorată. de la cusăturile de maşină. 6 rînduri roşu. Călcăm apoi din nou pe dos tricotajul obţinut.rînduri bleumarin. o bentiţă de 2 cm înălţime şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. Încheiem apoi toate ochiurile într-un singur rînd. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. Încheiem bluza la maşină pe linia umărului şi a subraţului. Ed. formînd atfel o mică mînecă chimono. Tehnică. de cel puţin 1 cm. margine de margine. cu un fir de lînă bleumarin. Aşezăm pe un tipar de croitorie (chimono) faţa şi spatele şi croim cu foarfeca răscroiala gîtului şi linia umărului. ridicăm pe andrea 56 ochiuri (la partea din faţă) şi tricotăm cu lînă bleumarin. Rezervele de 1 cm rămase pe dos. Din benţile colorate de la mînecuţă ridicăm pe 5 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm cu lînă bleumarin. “Tricotaje de mînă”.

tricotaje. „Punct de jerseu”. această jachetă înlocuieşte canadiana de stofă în zilele răcoroase. tricotăm din nou modelul I. 18 Posted iulie 1. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Spatele: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr.Jachetă chimono cu benţi ajurate – Model nr. 5 andrele pentru ciorapi. Se poate lucra din „lînă industrială” pusă în vînzare în magazine. Se tricotează cu firul dublat (lucrăm cu 2 fire). Lasă un comentariu Călduroasă şi elegantă. II. Recomandăm culoarea galbenă. De la 370 . 2009 by Shortcut in carte. După schema dată. apoi pentru a treia oară modelul I. andrele nr. Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. Model: I. urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. 3 ½. 3 ½ şi tricotăm 8 rînduri cu modelul ajurat I (adică executăm o singură dată modelul I după schemă). Furnituri: Circa 600 g lînă.

urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. Încheiem ochiurile rămase. la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd. Repetăm încă de 4 ori de la * . Răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 55 cm. După ce am lucrat 3 benţi cu modelul I. repetăm pentru a doua oară modelul I. pe faţa lucrului. Ridicăm pe andrea. deci în total 7 ochiuri. După ce am executat 3 benzi cu modelul I. vom forma cîte o butonieră la mijlocul fiecărei benţi lucrate în „punct de jerseu”. Ridicăm pe andrea pe faţa lucrului. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. în următoarele 14 rînduri (în „punct de jerseu”) vom creşte cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd de dus şi întors. la fiecare margine a lucrului. începem să scădem răscroiala gîtului astfel: de 5 ori cîte 1 ochi şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. În rîndul următor creştem dintr-o dată. apoi modelul I. Partea dreaptă a feţei: Montăm 44 ochiuri şi tricotăm drept 8 rînduri cu modelul I. terminînd astfel toate ochiurile. încheiem. într-un singur rînd. Continuăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. la marginea exterioară a lucrului. Partea stîngă a feţei se lucrează la el.începutul lucrului şi pînă în acest punct vom lucra drept. iar pe linia A – C. ultimele 36 ochiuri din cele 200 ochiuri şi tricotăm în jos 14 rînduri în „punct de jerseu” şi model I. Avem 106 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. Scădem totodată cîte 1 ochi pe linia A – B. Avem 200 ochiuri cu care continuăm lucrul astfel: * 8 rînduri cu modelul I. din nou urmează 14 rînduri în „punct de jerseu”. 371 . Avem 90 ochiuri. în următoarele 14 rînduri lucrate în „punct de jerseu” vom creşte cîte 1 ohi la începutul fiecărui rînd. exceptînd tot al 5-lea rînd în care nu scădem deloc. apoi 14 rînduri în „punct de jerseu”. În total creştem 14 ochiuri. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. şi pentru a treia oară modelul I. ultimele 36 ochiuri din cele 106 ochiuri şi tricotăm 14 rînduri în „punct de jerseu”. Avem 51 ochiuri. La marginea interioară a lucrului. inversat. însă inversat. Cînd au rămas 56 ochiuri pe andrea. Continuăm lucrul pentru mîneca următoare la fel. cîte 55 ochiuri. scăzînd cîte 1 ochi la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd pe linia A – B. În rîndul următor creştem la marginea exterioară a feţei 55 ochiuri. şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd A – C. scădem căte 1 ochi numai la începutul rîndurilor. La marginea interioară lucrăm drept. repetăm de 4 ori de la * scăzînd astfel: (începînd din primul rînd cu 200 ochiuri) la începutul şi la sfîrşitul fiecărui rînd scădem cîte un ochi exceptînd tot al 5-lea rînd la care nu scădem deloc.

formînd manşetele. Ed. Tivim pe dos marginile feţei cu o bentiţă lată de 3 cm.Călcăm uşor aburit şi încheiem la maşină. Cornelia Both şi Martha Recht. La extremitatea de jos a mînecilor ridicăm 36 ochiuri pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic”. în „punct leneş”. 6 cm în înălţime. le descălcăm bine. 1959 372 . “Tricotaje de mînă”. Tehnică. Rezervele jachetei (rămse pe dos) după ce am montat toate părţile.

Rîndul 3: (brun) 1 ochi pe faţă. Aceste rînduri se repetă. Rîndul 2: (verde) pe dos. Restul. Tivurile interioare se tricotează în culoarea mai închisă. mîneci şapte-optimi. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. andrele nr. Model: I. *ridicăm 2 ochiuri. 19 Modelul în care se tricotează această jachetă imită stofa. Rîndul 4: (brun) pe dos. Repetăm de la *. Se confecţionează în două culori. Rîndul 6: (verde) pe dos. 2 ochiuri pe faţă. lucrăm 2 ochiuri pe faţă. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. Rîndul 5 (verde) * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul precedent. Repetăm de la *. de grosime mijlocie. Furnituri: Circa 320 g lînă brună şi 260 g lînă verde. 3. Urmează: rîndul 1: (verde) 2 ochiuri pe faţă. ca şi cum le-am tricota pe dos. Aşezăm firul înapoi. Buzunare tăiate. 2 ochiuri pe faţă. * ridicăm 2 ochiuri. II. * aşezăm în faţa ochiurilor şi ridicăm cele 2 ochiuri următoare. spre dos. spre dos. Repetăm de la * . Urmează 2 ochiuri pe faţă. Aşezăm firul înapoi. firul este în faţa ochiurilor. Repetăm de la *. în 2 culori: tricotăm pentru început 1 rînd pe faţă şi un rînd pe dos cu firul brun. în faţa celor 2 ochiuri ridicate. cu model „tweed”. 373 . Rîndul 8 (brun) pe dos. Atenţiune: firul să fie mereu pe faţa lucrului. ca în rîndul precedent. 4 nasturi.Jachetă Tweed – Model nr. Rîndul 7: (brun) 3 ochiuri pe faţă. luîndu-le din spatele andrelei. luîndu-le din spatele andrelei.

Butonierele următoare. Vor fi 98 ochiuri. Tricotăm drept pînă ce răscroiala mînecii. cît şi 4 ochiuri din împletitura tweed. a doua butonieră. Luăm. (Cînd începem să lucrăm cu firul verde. Începînd cu rîndul următor continuăm cu modelul II. urmează. la ambele margini. creştem la cîte 2 cm. Tricotăm un tiv de 4 cm cu modelul I. cu modelul I. un rînd de ochiuri pe dos. îl aşezăm în cruce peste cel brun. pe urmă de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. La 8 ½ cm măsuraţi de la tiv. Rămîn 136 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. pe urmă un rînd de ochiuri pe dos. şi îl strîngem ca să nu se formeze goluri). tricotăm 39 ochiuri pentru 374 . Tricotăm cele 4 ochiuri următoare în culoare brună. la marginea interioară 43 ochiuri pe o andrea de rezervă. Aici. la 9 ½ cm măsuraţi de la marginea tivului facem buzunarul. pînă la răscroiala mînecii. se formează la fel.Măsura: 32 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. de 3 ori cîte 1 ochi. La marginea exterioară scădem şi creştem la fel ca la spate. de 10 ori cîte 1 ochi. La marginea dreaptă (marginea interioară) adăugăm 26 ochiuri. Rămîn 124 ochiuri. ca la spate. scădem la cîte 2 ¼ cm. este de 14 cm. Aici. şi începînd de aici. la ambele margini. Continuăm cu modelul II. Între timp. pe faţa lucrului. la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri şi de 10 ori cîte 4 ochiuri. şi începînd de aici. de ambele margini. dar la marginea dreaptă tricotăm 14 ochiuri şi mai departe în culoare brună. Spatele: Începem cu 148 ochiuri cu firul brun. iar din cele 6 ochiuri următoare. Începînd de aici creştem la cîte 2 cm. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 72 ochiuri cu lînă brună. pe faţa lucrului. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem cîte 9 ochiuri. Şi din acesta lucrăm drept 4 cm. în total 4 perechi. Încheiem. mereu la distanţa de cîte 8 ½ cm. Vor fi 156 ochiuri. formăm la marginea interioară prima pereche de butoniere: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. Umărul: La 57 cm măsuraţi de la marginea tivului scădem. măsurată vertical. Rămîn 40 ochiuri la mijloc. Vom avea 130 ochiuri. exact deasupra primei perechi. Tricotăm 4 cm drept. La 17 cm măsuraţi de la tiv. însemnăm linia taliei. Aici va fi marginea tivului îndoit.

Mîneca stîngă: Începem cu 84 ochiuri cu firul brun. Continuăm cu modelul tweed (atenţie la continuitatea modelului). Tricotăm 9 ½ cm în „punct de jerseu”. în linie dreaptă. Sfîrşim cu 1 rînd pe faţă. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi: rămîn 39 ochiuri. festonăm butonierele suprapuse. iar pe urmă. Continuăm cu firul brun. la ambele margini. Încheiem. de 36 ori cîte 1 ochi. Aici. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. La începutul rîndurilor ce urmează scădem de 10 ori cîte 2 ochiuri. Călcăm părţile tricotate. la ambele margini. După 4 cm urmează un rînd de ochiuri pe dos. Marginea interioară urmează drept pînă la 35 cm măsuraţi de la marginea tivului. cele două margini înguste le coasem. de 21 ori cîte 1 ochi. le călcăm şi le fixăm. cît şi banda prelungită a gîtului se cos cu puncte invizibile. pe urmă încheiem. Începem pe andrele separat 41 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Cu restul ochiurilor continuăm la marginea interioară încă 6 cm. Partea stîngă a feţei: Se lucrează inversat şi fără butoniere. lucrate pe faţa lucrului. de 3 ori cîte 1 ochi. Lucrăm mai departe numai cu ochiurile buzunarului şi tricotăm 2 ½ cm. Continuăm faţa. sau altă măsură necesară antebraţului. Îndoim tivurile pe linia ochiurilor lucrate pe dos şi le coasem cu puncte invizibile. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. scădem la marginea exterioară.buzunar. Tricotăm cu modelul I şi scădem la cîte 1 cm. Benzile buzunarelor le răsfrîngem în afară. Vor fi 120 ochiuri. scădem la începutul rîndului următor 3 ochiuri. şi lăsăm la o parte. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este cu 1 cm mai înaltă decît aceea a spatelui. Coasem nasturii la locul lor. 375 . Continuăm cu modelul II şi creştem la cîte 1 ½ cm. Încheiem. la cîte 2 rînduri. pe urmă restul de 43 ochiuri de pe a doua andrea de rezervă. Răscroiala mînecii: La marginea exterioară. scădem la cîte 1 ½ cm de 16 ori cîte 1 ochi. Lăsăm lucrul de o parte. la începutul lor. Rămîn 17 ochiuri. Tricotăm ochiurile marginii exterioare lăsate pe andreaua de rezervă şi în continuare cele ale căptuşelii buzunarului. şi începînd de aici. şi începînd de aici. Îndoim tivurile feţelor. Mîneca dreaptă: Se lucrează inversat. pe faţa lucrului şi încă 2 ½ cm în „punct de jerseu”. (Răscroiala mai adîncă vine în faţă). la acelaşi nivel cu spatele. Cînd mîneca măsoară 35 cm de la marginea tivului îndoit. Rămîn 78 ochiuri. le răsfrîngem din nou. creştem la cîte 1 cm de 9 ori cîte 1 ochi. Scăderile se fac pe lîngă banda de 14 ochiuri în culoare brună. 12 cm. Atît căptuşeala buzunarelor. la începutul rîndurilor. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. le montăm. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Urmăm drept. Răscroiala gîtului: Aici. iar la începutul rîndului al doilea 10 ochiuri. de 5 ori cîte 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 4 ochiuri. iar restul ochiurilor rămîne pe altă andrea de rezervă. cu firul brun. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos.

376 .

Complet cu cardigan şi pulover – Model nr. Benţile pentru nasturi şi butoniere şi garnitura se lucrează astfel: rîndul 1: *1 ochi pe faţă. andrele nr. În locul ultimului rînd de dos. cu care lucrăm pînă la sfîrşit. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Repetăm de la * . 7 nasturi. 63 cm. Rîndul 4: pe faţă. fără elastic în partea de jos. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Aici. la ambele margini. 377 . continuăm în „punct de jerseu”. La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. tricotăm pe dosul lucrului. Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi. creştem la cîte 3 ½ cm. luîndu-l din spatele andrelei. ridicăm 1 ochi. Aşezăm firul înapoi. circa 112 cm. de 9 ori cîte 1 ochi. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. firul este în faţa ochiului ridicat. lungimea. Restul cardiganului „punct de jerseu”. Urmează 1 ochi pe dos. tricotăm 4 cm în „punct de jerseu”. o croşetă. Repetăm de la * . Aceste 4 rînduri se repetă. Furnituri: Circa 550 g lînă. Urmează iar 5 cm din garnitură. cu mînecuţa scurtă. Rîndul 3: ca rîndul 1. Model: I. Spatele: Începem cu 146 ochiuri. şi începînd de aici. 20 Acest cardigan este completat cu un pulover lung. Rîndul 2: * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi) firul este în faţa ochiului ridicat. Vor fi 164 ochiuri. la mijlocul spatelui. II. În partea de sus se repetă garnitura cardiganului. un rînd de ochiuri pe faţă. După garnitura de 6 cm. 2 ½ .

pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile de pe andrea. la marginea interioară. 17 ochiuri pe altă andrea de rezervă. revenim ş. tricotăm rînduri prescurtate pentru a forma „pensa de la piept”. lucrăm cu modelul I. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri. pe urmă la cîte 2 rînduri. scădem la începutul rîndurilor de 24 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. cea interioară. Tricotăm 7 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. o dată 3 ochiuri. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii. Urmăm după descrierea anterioară. pînă sfîrşim cu toate ochiurile. Lăsăm la o parte. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 61 ochiuri. Între timp: la 63 cm măsuraţi de jos încheiem 14 ochiuri la mijloc. de 2 ori cîte 6 ochiuri. 55 ochiuri de la margine. 37 ochiuri pe o andrea de rezervă. luăm în următorul rînd. După 6 cm de la garnitură. creştem aici. Vom avea 134 ochiuri pe andrea. restul în „punct de jerseu”. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. la cîte 2 rînduri la începutul lor. după ce garnitura este gata. Cu cele 37 ochiuri de la mijloc tricotăm 2 ½ cm în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem 6 ochiuri la marginea exterioară. Buzunarul: La 15 cm măsuraţi de jos. La începutul rîndului tricotăm 20 ochiuri cu modelul I. tricotînd la cîte 2 rînduri cu cîte 7 ochiuri mai mult. ridicăm 1 ochi şi tricotăm cele 54 ochiuri. Revenim. Facem în total 7 butoniere. pe faţa lucrului. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. La marginea exterioară. de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (38 cm şi 97 ochiuri). tot în continuare tricotăm şi restul de ochiuri. Rămîn 74 ochiuri. măsuraţi vertical. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi încheiem cele două bucăţi separat.m. la fiecare cm. iar la sfîrşitul rîndului. Continuăm faţa. Continuăm. Tricotăm. şi începînd de aici. 20 de ochiuri la marginea interioară cu modelul I. la fiecare 1 cm. la marginea stîngă la 6 cm şi începînd de aici creştem cîte 3 ½ cm de 9 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 378 . pe faţa lucrului. scădem. Pe urmă. la marginea interioară însă.Răscroiala mînecii: La 38 cm de jos scădem. o dată 4 ochiuri. de 12 ori cîte 1 ochi. continuăm scăderile pentru umăr. Umărul şi răscroiala gîtului: La 5 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. La marginea dreaptă formăm prima butonieră la 1 ½ cm de la marginea de jos. În ultimul rînd scădem primul şi ultimul ochi. încheiem şi lăsăm lucrul de o parte. La 35 cm măsuraţi de la marginea de jos. pînă se termină toate ochiurile. este de 12 cm. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. revenim. tricotăm 20 ochiuri pînă la sfîrşit cu modelul I. 17 ochiuri în „punct de jerseu” şi tricotăm în continuare ochiurile căptuşelii buzunarului. Celelalte butoniere vin la cîte 8 ¼ cm una de alta. tricotăm 4 cm în “punct de jerseu”. Rămîn 122 ochiuri. şi începînd de aici. creştem la ambele margini. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 88 ochiuri. Marginea din dreapta.a. Pe alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. celelalte ochiuri rămîn pe andreaua stîngă. urmează drept înainte. După 4 cm în “punct de jerseu” tricotăm încă 5 cm de garnitură. la începutul rîndurilor următoare. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. măsurată vertical. Aici.d. începînd de la margine. În rîndul următor tricotăm 62 ochiuri.

scădem 1 ochi. Aici. respectiv mai înaltă. La 43 cm măsuraţi de la marginea de jos. marginea interioară este mai lungă. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. creştem la cîte 2 cm. Acest rînd va fi marginea tivului îndoit. încheiem la începutul rîndului următor 20 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. la 53 cm măsuraţi de jos. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi 3 ochiuri pînă se termină toate. de 6 ori cîte 1 ochi. 379 . Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile şi le tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”. Tivul mînecilor îl îndoim înăuntru şi îl coasem cu puncte ascunse. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. Încheiem fără a strînge. Rămîn 18 ochiuri. scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul II. Vor fi 122 ochiuri. de 12 ori cîte 2 ochiuri. prin rînduri prescurtate. şi începînd de aici. mereu cîte 2 rînduri. La marginea aceasta nu mai scădem nici un ochi. scădem la marginea exterioară. două măsuri diferite. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 – 100 cm. la ambele margini de 18 ori cîte 1 ochi. andrele nr. de 3 ori cîte 2 ochiuri. PULOVERUL Furnituri: Circa 350 g lînă. Încheiem. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi. Răsfrîngem banda spre interior şi o fixăm cu puncte invizibile. iar cea plină înălţimea umărului de 8 ½ cm obţinută cu adevărat. începînd de aici. Întoarcem clapele buzunarelor spre interior şi le fixăm la fel cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Înconjurăm marginile feţelor şi marginea de jos cu 2 rînduri de picioruşe mici. Linia laterală este mai scurtă.Răscroiala gîtului: Între timp. De reţinut: Deoarece am crescut lateral sub răscroiala mînecii. scădem de 18 ori cîte 1 ochi. Repetăm de 3 ori de la * . le montăm. Linia punctată reprezintă înălţimea real scăzută (de exemplu 6 cm). tricotăm 2 rînduri fără scăderi. măsuraţi vertical. avem. 2 ½ . Mai tricotăm 3 cm drept înainte. circa 2 ½ cm în formă de unghi. lărgimea puloverului 104 cm. Călcăm bucăţile tricotate. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 ½ cm. la începutul lor. coasem nasturii. Am semnalat aceasta pe tipar prin linia dublată a umărului. de 6 ori cîte 1 ochi. Festonăm butonierele.

Începînd de aici vom avea două măsuri diferite. la cîte 3 cm. creştem la ambele margini. Vor fi 164 ochiuri. Revenim. pînă ce spatele măsoară 36 cm de la linia de jos. scădem. la 60 cm de la marginea de jos. Aici. continuăm cu modelul II pînă la sfîrşit. şi tricotăm 83 ochiuri pe dos. cîte 5 ochiuri pînă se sfîrşesc toate ochiurile. de 2 ori cîte 3 ochiuri. apoi continuăm încă 4 cm drept înainte. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii. Marginea interioară va fi cu circa 2 cm mai înaltă. Umărul: La 53 ½ cm măsuraţi de la marginea de jos. ridicăm 1 ochi. la ambele margini. la 49 cm măsuraţi de jos. Revenim. Rămîn 122 ochiuri. Revenim ş.) Lucrăm drept înainte pînă ce marginea exterioară este egală cu aceea a spatelui pînă la răscroiala mînecii (36 cm). la ambele margini. rînduri prescurtate.d. tricotăm 6 cm cu modelul I. II. Tricotăm 4 cm cu modelul II. Continuăm în felul acesta şi tricotăm fiecare rînd cu cîte 8 ochiuri mai mult. pe faţa lucrului tricotăm 124 ochiuri. este de 9 ½ cm. la ambele margini. Aici şi începînd de aici creştem la fiecare cm.m. Vom avea 134 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri.Model: I. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri tricotate pe dos. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile. pînă se epuizează toate ochiurile. tricotăm în locul pensei de la piept. Vom avea 152 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. La 33 cm măsuraţi de jos. pe urmă 4 cm cu „punct de jerseu” şi iar cu modelul I pînă la 380 . Restul „punct de jerseu”. iar la marginea de lîngă gît. încheiem la mijloc 20 ochiuri. măsurată vertical. Revenim. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. de 8 ori cîte 1 ochi. de 12 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 rînduri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 34 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi. la începutul lor. ridicăm 1 ochi. şi tricotăm 91 ochiuri pe faţă. Rămîn 118 ochiuri.a. Continuăm drept înainte. de 9 ori cîte 1 ochi. Garnitura de la partea de sus identică cu modelul I al cardiganului. Faţa: Începem cu 140 ochiuri cu modelul II. (Vezi observaţia „de reţinut” din descrierea cardiganului. şi începînd de aici. cea exterioară cu circa 2 cm mai scurtă. Răscroiala mînecii: La începutul celor 2 rînduri următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. Între timp. Între timp la 39 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos (la 1 cm de la începutul răscroielii mînecii). ridicăm 1 ochi. Scădem umărul mai departe. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. La 4 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Spatele: Începem cu 134 ochiuri. La 8 cm şi începînd de aici la cîte 2 ½ cm creştem. şi tricotăm 99 ochiuri pe dos.

pînă la sfîrşit. Rămîn 92 ochiuri pe andrea. Vor fi 136 ochiuri. Mîneca: Începem cu 96 ochiuri cu modelul II. măsuraţi vertical. scădem la începutul rîndurilor următoare. Cînd mîneca măsoară 11 cm de la marginea de jos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. la începutul rîndului.sfîrşit. Scădem la începutul şi sfîrşitul celui de-al 4-lea şi al 8-lea rînd cîte 1 ochi. la ambele margini. * de 6 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Pe urmă scădem de 18 ori cîte 1 ochi. de 7 ori cîte 1 ochi. Ed. Rămîn 18 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Încheiem. “Tricotaje de mînă”. încheiem 20 ochiuri la mijlocul lucrului. Tehnică. la 58 cm măsuraţi în mijloc de la marginea de jos. scădem la cîte 2 rînduri. Vor fi 106 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht. pînă se epuizează toate ochiurile. creştem aici şi începînd de aici. Scădem mai departe umărul după indicaţiile date. urmează 2 rînduri fără scăderi. cîte 3 ochiuri. 1959 381 . măsuraţi vertical. de 7 ori cîte 1 ochi. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 16 ½ cm. Repetăm de 2 ori de la * . de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. la ambele margini. La 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Continuăm şi creştem la cîte 4 rînduri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. iar de la marginea interioară de lîngă gît. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Răscroiala gîtului: Între timp.

Model: I. cu o garnitură orginală. BLUZA Furnituri: Circa 250 g lînă. 1 fermoar.Set de bluză şi cardigan – Model nr. Această bandă va forma tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei şi îl coasem invizibil de corsaj. III. 382 . Măsura: 28 ochiuri şi 41 rînduri = 10 cm din modelul III. Spatele: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Clapele se tricotează cu modelul descris la cardigan. Punctul de jerseu trebuie să fie lucrat strîns şi foarte uniform. Restul în „punct de jerseu”. andrele nr. 21 Acest set de bluză şi cardigan se execută cu un mic guleraş gen „ofiţer”. 2 ½. II. Se tricotează dintr-o lînă de calitate bună. în culoare pastel. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. Urmează un rînd de ochiuri pe dos (lucrat pe faţa lucrului). Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”.

Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. urmează 20 cm în înălţime crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. formînd linia umărului. Avem 110 ochiuri cu care continuăm a tricota drept pînă la înălţimea totală de 35 cm. Tricotăm drept 5 cm în înălţime în „punct de jerseu”. iar ultimele 20 ochiuri rămase la mijlocul andrelei le scădem într-un singur rînd. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Avem 140 ochiuri. încheiem la maşină şi coasem fermoarul la spate. Lucrăm mai departe prima parte cu 55 ochiuri tricotînd drept la ambele margini pînă la înălţimea totală de 45 cm. iar la răscroiala gîtului. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). de 40 ori cîte 1 ochi. Călcăm aburit. de 2 ori cîte 3 ochiuri. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. scădem. însă inversat. adică de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos (neglijăm tivul). Continuăm în “punct de jerseu” 5 cm în înălţime. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Aici împărţim lucrul pe două andrele.Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. coasem tivurile. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). de 5 ori cîte 4 ochiuri. cu deosebirea că avem 4 ochiuri mai mult şi nu formăm fenta de la spate. 2 ½ şi tricotăm în “punct de semielastic” o manşetă de 3 cm înălţime. Faţa: Se lucrează în acelaşi fel ca spatele. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Umărul şi răscroiala gîtului: Din acest punct începem să scădem în acelaşi timp linia umerilor şi răscroiala gîtului astfel: la marginea exterioară scădem. Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare. În jurul răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în “punct de semielastic” o bentiţă 383 . Mînecile: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. de 2 ori cîte 6 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). cîte 55 ochiuri pe o andrea. de 5 ori cîte 7 ochiuri. la începutul rînurilor. Executăm mîneca următoare la fel. la începutul rîndurilor.

2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 2: 1 ochi pe faţă.de 2 cm înălţime. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. CARDIGANUL Furnituri: Circa 550 g lînă. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri crescute (adică montăm 7 ochiuri pe andrea). 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 4 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 384 . Modelul II: Rîndul 1 (pe dosul lucrului): 1 ochi pe dos. 6 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 8 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 2 ½. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. andrele nr. 1 ochi pe dos. Model: Bordura feţelor şi manşetele se tricotează cu modelul II. Montăm cîte 13 ochiuri şi tricotăm două benzi de 10 cm lungime. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. lungimea 62 cm. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe dos. restul cu modelul III în „punct de jerseu”. 1 ochi pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm. 1 ochi pe faţă. Rîndul 5: 1 ochi pe dos. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. scăzînd pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. 1 ochi pe dos. cu modelul II. formînd clapele. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos.

1 ochi pe faţă. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă de la dreapta spre stînga. Rîndul 7: 1 ochi pe dos. de 4 ori cîte 3 ochiuri. 1 ochi pe faţă. de 7 ori cîte 5 ochiuri. 1 ochi pe dos. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. pe această linie. 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 9: 1 ochi pe dos. de la dreapta spre stînga. Partea dreaptă a feţei: Montăm 78 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. 385 . 1 ochi pe faţă. de 2 ori cîte 3 ochiuri. 1 ochi pe dos. adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijînd tivul). 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. 2 ochiuri lucrate împreună de la stînga spre dreapta. de la stînga spre dreapta. 1 ochi pe faţă. În total am scăzut 20 ochiuri şi au rămas 58 ochiuri cu care tricotăm 19 cm înălţime. Continuăm drept. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui. 1 ochi pe dos. scăzînd la începutul rîndurilor. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. 1 ochi pe dos. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri. o dată 5 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 1 ochi pe os. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). 1 ochi pe dos. În total am scăzut 70 ochiuri (cîte 35 ochiuri la un umăr). în „punct de jerseu” 40 cm în înălţime. 1 ochi pe dos. iar restul de 50 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. 1 ochi pe dos.Rîndul 6: 1 ochi pe faţă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie o dată 6 ochiuri. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Rîndul 10: 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 2 ochiuri pe faţă. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. O dată cu scăderea umărului formăm şi răscroiala gîtului. 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă. 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Măsurile întrebuinţate în text sunt considerate ca începînd de la terminarea tivului. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm înălţime. Avem 120 ochiuri cu care tricotăm drept 19 cm în înălţime. 2 ochiuri pe dos. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 2 ochiuri pe dos. 1 ochi pe faţă. Umărul şi răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. Spatele: Montăm 156 ochiuri pe andrele nr. 2 ochiuri pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Continuăm 40 cm înălţime.

La el tricotăm două manşete pentru mîneci. Ed. coasem pe dos tivurile şi încheiem la maşină. 1959 386 . crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. de 14 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. Tehnică. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele şi tricotăm 20 cm înălţime în „punct de jerseu”. de 50 ori cîte 1 ochi. Încheiem şi coasem benzile cap în cap cu marginile feţelor şi mînecilor. Avem 100 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. Executăm cealaltă mînecă la fel. “Tricotaje de mînă”. Aceste garnituri nu se calcă. dar inversat. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Vă reamintim regula generală că primul ochi din fiecare rînd se ia nelucrat.Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. Garnitură: Montăm 11 ochiuri pe andrele nr. În total am crescut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). 2 ½ şi tricotăm cu modelul II o bandă de lungimea corespunzătoare marginilor feţelor şi răscroielii gîtului (după ce cardiganul a fost călcat şi încheiat). Cornelia Both şi Martha Recht. Călcăm aburit.

lungimea la mijlocul spatelui. rejansă. andrele nr. 2 şi 2 ½. fără banda de la gît. 64 cm.Taior şi fustă – Model nr. un fermoar. jacheta gen „sac” are o garnitură de benzi uni. 22 Se tricotează în două culori într-un model tweed. Fusta este dreaptă şi strîmtă. patru nasturi mai mari şi 6 nasturi mai mici. Lungimea fustei 70 cm. Furnituri: Circa 550 g lînă de culoare deschisă şi 600 g lînă de culoare închisă. Mărimea: Lărgimea jachetei închisă la nasturi circa 106 cm. 387 . Tivurile de jos se lucrează în „punct de jerseu”. Model: I.

II. de 14 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Aici. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi de 3 ori cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. La marginea stîngă (cea exterioară) creştem la 9 cm de la tiv şi începînd de aici la cîte 3 cm. 1 ochi pe dos. pe andrele nr. Rîndul 3: (deschis). 2 ochiuri pe faţă. 2 ½ cu modelul III. 388 . în total 4. de 4 ori cîte 1 ochi. la ambele margini. ridicăm 1 ochi. 2. şi începînd de aici. Vor fi 186 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. Repetăm aceste 4 rînduri. aşezăm firul înapoi. iar la marginea interioară. spre dos. firul este în faţa ochiului ridicat. Pregătim o bucată de 26 ochiuri pentru a învăţa modelul. Repetăm de la * . Rîndul 2: (închis) * 1 ochi pe dos. Continuăm cu modelul III. Tricotăm 3 cm cu modelul I. În locul ultimului rînd pe dos. spre dosul lucrului. la 64 cm de la tiv încheiem la mijlocul rîndului 14 ochiuri. cu andrele nr. Continuăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are. şi începînd de aici. Umărul şi răscroiala mînecii: La 58 cm de la tiv scădem. cu firul de culoare închisă. dar la 5 cm măsuraţi de la tiv formăm aici prima butonieră. Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm din modelul III. Rîndul 4: (deschis). scădem la cîte 2 rînduri. Restul se tricotează astfel: numărul ochiurilor trebuie să fie divizibil cu 4. firul este în faţa ochiului ridicat. Rămîn 144 ochiuri. pe verticală. ca rîndul 2. Între timp. plus 2 ochiuri pentru începutul şi sfîrşitul rîndului. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 39 cm de la tiv. Continuăm să scădem pentru umăr după indicaţiile de mai sus. În locul ultimului rînd pe dos. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. tricotăm un rînd pe faţă. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului) şi continuăm pe andrele nr. la gît. ridicăm 1 ochi. Aşezăm firul înapoi. Tricotăm 3 cm cu modelul I. JACHETA Spatele: Începem cu 172 ochiuri. Vor fi 152 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. Repetăm de la * . Restul butonierelor. Marginea dreaptă (cea interioară) continuă drept înainte. vin la cîte 10 cm una de alta. de 7 ori cîte 1 ochi. Descrierea benzilor de la feţele şi buzunarele jachetei este dată în text. creştem la cîte 2 cm. Tricotăm 9 cm de la tiv drept înainte: aici. 2 cu firul de culoare închisă. 2 ½. pînă la sfîrşit. Rîndul 1: (închis) * 2 ochiuri pe faţă. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucaţi separat. III. la ambele margini. la începutul rîndurilor următoare. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. Vot fi 100 ochiuri. 11 cm. de 2 ori cîte 9 ochiuri. creştem la cîte 4 ½ cm. ca rîndul 1. Tricotăm 5 ochiuri de la începutul rîndului şi cu 7 ochiuri facem butoniera.

Ridicăm ochiuri îndeajuns pentru ca feţele să nu se încreţească. Sucim bucata tricotată în formă de rulou şi o prindem de interiorul feţei. Tricotăm un tiv la fel ca la primele bucăţi. scădem aici.Buzunarul: Între timp. După ce am încheiat banda. de 10 ori cîte 2 ochiuri. luînd dosul lucrului drept faţă. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. formăm umărul. o dată 3 ochiuri. o dată 10 ochiuri. de 26 ori cîte 1 ochi. pe urmă scădem de 16 ori cîte 1 ochi. măsuraţi vertical. creştem aici. mereu cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. 2 ½. Răscroiala mînecii şi a gîtului: Cînd marginea interioară este de 39 cm măsuraţi de jos. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm după instrucţiunile date. pe urmă tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. scădem la marginea exterioară. pe urmă scădem de 6 ori cîte 1 ochi. Mîneca stîngă: Începem cu 94 ochiuri. în culoare închisă. Ochiurile buzunarului le luăm pe andreaua de rezervă şi tricotăm cu firul de culoare închisă 4 cm în „punct de jerseu”. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. şi începînd de aici la cîte 1 cm. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. la 39 cm de la tiv. * urmează 2 rînduri fără scăderi. Cînd mîneca este de 41 cm de la tiv. Între timp. Festonăm butonierele. o dată 4 ochiuri. şi aici mereu la cîte 2 cm. Mîneca dreaptă: Se tricotează invers. o rulăm spre interior şi o coasem. Încheiem. Încheiem. creştem la ambele margini de 20 ori cîte 1 ochi. o dată 10 ochiuri. Repetăm încă de 2 ori de la * . Îndoim tivurile de jos şi le fixăm cu puncte invizibile. luînd dosul lucrului drept faţă. Continuăm faţa: pe dosul lucrului tricotăm ochiurile rămase la sfîrşitul andrelei. pe urmă continuăm cu andrele nr. pe urmă în locul ochiurilor buzunarului tricotăm ochiurile căptuşelii şi sfîrşim cu cele 28 ochiuri rămase pe andrea. sau altă măsură necesară antebraţului. La marginile interioare ale feţelor şi în continuare la gît. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi şi lucrînd rîndurile dusîntors tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. mereu la cîte 2 rînduri. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 19 cm. tricotăm următorul rînd pe faţa lucrului astfel: tricotăm 28 ochiuri de la margine. Lăsăm lucrul de o parte. la 12 cm de la tiv. şi începînd de aici la cîte 1 cm. Rămîn 26 ochiuri. cu modelul III. Cu alte andrele începem 50 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 9 cm cu modelul III. coasem nasturii mari pe feţe şi cîte 3 nasturi mici pe mîneci. Lăsăm de o parte. 2. scădem la începutul rîndurilor următoare. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 389 . (Atenţie la continuitatea modelului!) Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. măsuraţi vertical. Cele două margini înguste le prindem cu puncte invizibile de faţă. cu andrele nr. următoarele 48 ochiuri le trecem pe o andrea de rezervă. scăzînd ochiurile ca la spate. La 3 cm de la tiv. La el prindem şi cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarului. de 9 ori cîte 1 ochi. Vor fi 134 ochiuri.

Aici. Cînd fusta măsoară 70 cm de la tiv. 390 . 2.FUSTA Faţa fustei: Începem cu 166 ochiuri pe andrele nr. schimbăm lungimea părţii tricotate drept). Îndoim bucata scăzută de la spate şi o însăilăm. 2 cu lînă de culoare închisă. coasem o fîşie de mătase lată de 11 cm. Tricotăm drept înainte pînă avem 45 cm de la tiv. de 7 ori cîte 1 ochi (152 ochiuri). 2 ½. încheiem (dacă voim o fustă mai lungă sau mai scurtă. scădem la cîte 8 rînduri. luînd pe o singură andrea cele 166 ochiuri rămase. pe urmă continuăm lucrul. pe urmă călcăm atît faţa cît şi spatelui fustei şi o montăm. pe andrele nr. La 26 cm de la tiv încheiem 74 ochiuri la mijlocul rîndului. Continuăm cu andrele nr. Din lînă de culoare închisă tricotăm 3 cm cu modelul I. Tricotăm tivul de 3 cm şi continuăm cu modelul III pe andrele nr. pe urmă la cîte 4 rînduri de 15 ori cîte 1 ochi. Rămîn 122 ochiuri. pe care o prindem de rejansă şi care va susţine cuta fustei. 2 ½ cu modelul III. La marginea de sus a cutei îndoite de la spate. şi începînd de aici. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. la începutul şi sfîrşitul lor. Fixăm partea de sus a fustei de rejansă şi în cusătura din stînga aşezăm fermoarul. Tivul de jos îl îndoim şi îl prindem cu puncte invizibile. Spatele fustei: Începem cu 240 ochiuri. La 45 cm de la tiv continuăm ca la faţa fustei.

Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică.“Tricotaje de mînă”. 1959 391 . Ed.

grosimea peste şolduri 108 cm. apoi lucrăm ochiul 1 pe faţă luat din faţă şi lăsăm pe faţă ochiul 4 (luat din dos).d. Pentru executarea acestui model avem nevoie de un număr de ochiuri divizibil cu 2. 2 ½. fermoar. Mărimea: Grosimea taliei 72 cm. 392 . Model: I. apoi ochiul 3 lucrat pe faţă (luat din faţă) şi lăsăm ambele ochiuri de pe andrea ş. Măsura: 34 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. rejansă. lungimea fustei 72 cm. Rîndul 1 (pe faţa lucrului): ochiul al 2-lea se lucrează pe faţă luat din dos. avînd grijă ca la fiecare rînd să deplasăm modelul cu un ochi spre stînga.m.Costum taior cu mînecă trei sferturi – Model nr. andrele nr. 23 Furnituri: Circa 400 g lînă.a. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: se lucrează la fel cu rîndul 1. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos.

Pentru a evita deformarea fustei.Tricotăm fusta din două bucăţi identice. urmează 1 rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul fustei. Continuăm a tricota drept 52 cm. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate încpînd de la terminarea tivului. 393 . Am scăzut în total 40 ochiuri şi au mai rămas 120 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. coasem rejansa şi montăm fermoarul în partea stîngă a fustei. Încheiem fusta prin cusături invizibile pe dosul lucrului. Călcăm aburit şi coasem tivul prin cusături în punct invizibil pe dosul fustei. Executăm partea a doua la fel. în înălţime cu modelul nr. 2 ½ şi tricotăm o bucată de 5 cm înălţime în „punct de jerseu”. dublăm partea superioară (din talie şi pînă dedesubtul liniei şoldurilor) cu o căptuşeală dintr-o ţesătură de mătase. la fiecare margine a lucrului. I şi din acest punct începem să scădem pentru a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm 20 cm în înălţime scăzînd 1 ochi la 1 cm. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos.

Spatele: Montăm 160 ochiuri pe andrele nr. Model: II. Mărimea: Grosimea bustului aproximativ 100 cm. 1 nasture. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm înălţime. respectiv de la rîndul de ochiuri lucrate pe dos. lungimea 63 cm. 2 şi 2 ½. restul îl vom tricota cu modelul nr. I după descrierea dată la fustă. I şi începem să scădem pentru 394 .TAIORUL Furnituri: Aproximativ 450 g lînă. andrele nr. Continuăm a tricota 6 cm în înălţime cu modelul nr. Măsurile întrebuinţate în text vor fi considerate de la terminaerea tivului. Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. urmează un rînd de ochiuri lucrate pe dos (pe faţa lucrului) formînd astfel tivul spatelui.

cu andrele nr. 2 ½ o bucată de 20 cm înălţime crescînd pe linia subraţului la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 20 ochiuri.a forma linia şoldurilor astfel: tricotăm o bucată de 10 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. Răscroiala mînecii: 395 . 2. Avem 140 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. În total am cresscut 20 ochiuri. Avem 160 ochiuri şi o înălţime totală de 39 cm. pentru a marca linia taliei şi continuăm a tricota din nou cu andrele nr. Urmează 3 cm în înălţime drept.

Continuăm cu modelul I astfel: la marginea exterioară a feţei tricotăm drept 6 cm în înălţime drept. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. Din acest punct începem să creştem pe linia răscroielii mînecii. Executăm mîneca următoare la fel. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. În total am scăzut 10 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm un tiv de 3 cm înălţime. Tehnică. 2 ½ tricotînd 20 cm în înălţime astfel: pe linia subraţului creştem cîte 1 ochi la 2 cm. începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 10 ori cîte 6 ochiuri. pentru a forma răscroiala rotunjită a reverului vom scădea la începutul rîndurilor. de 10 ori cîte 2 ochiuri. la fel ca şi pentru spate. 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” un tiv de 3 cm. de 6 ori cîte 3 ochiuri. iar la marginea interioară a feţei. Partea dreaptă a feţei: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. iar pe linia şoldurilor scădem cîte 1 ochi la 1 cm. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie 8. începînd de la terminarea tivului de jos. Continuăm cu andrele nr. Avem grijă ca în dreptul butonierei de pe corsaj să formăm butoniera corespunzătoare pe tiv. Rămîn 26 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. I. pe care îl îndoim pe dosul lucrului şi îl coasem în punct invizibil. 3 cm în înălţime pentru a forma tivul spatelui şi încheiem. şi pînă la punctul C şi tricotăm în „punct de jerseu” un tiv de 5 cm înălţime. la el ca şi pentru spate. scădem cîte 1 ochi la 3 cm. iar la marginea inerioară a feţei (pe linia B – C) scădem cîte 1 ochi la 5 cm. respectiv la 1 ½ cm înălţime. După ce am călcat aburit faţa. Am scăzut în total 32 ochiuri şi au mai rămas 128 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept. de 40 ori cîte 1 ochi. Avem 76 ochiuri cu care tricotăm drept 3 cm în înălţime cu andrele nr. Avem 124 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. să formăm o butonieră din 4 ochiuri la 2 cm distanţă de la marginea interioară a feţei. dar inversat şi fără butonieră. În total am scăzut 16 ochiuri. vom ridica pe andrele ochiurile corespunzătoare. cîte 1 ochi la 2 cm. Ed. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie de 2 ori cîte 8 ochiuri şi de 5 ori cîte 6 ochiuri. continuăm a tricota drept 7 cm în înălţime. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Avem 138 ochiuri. La înălţimea totală de 59 cm. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 34 ochiuri (cîte 17 ochiuri la fiecare margine). Avem 82 ochiuri. Avem 64 ochiuri. 1959 396 .Scădem la începutul primelor 2 rînduri cîte 8 ochiuri. Executăm partea stîngă la fel. 2. Avem 66 ochiuri. Începînd din acest punct creştem la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm (de 5 ori). Continuăm a tricota 34 cm în înălţime cu modelul nr. 7 cm înălţime. 3. Cornelia Both şi Matha Recht. Au rămas 46 ochiuri la mijlocul spatelui cu care continuăm să tricotăm drept în „punct de jerseu”. 2 şi de 3 ori cîte 1 ochi. pe linia A – B. tricotată cu andrele nr. 2 avînd grijă ca la jumătatea acestei benţi care marchează linia taliei. iar pe linia B – C. Pe linia răscroileii mînecii. de 2 ori cîte 4 ochiuri.

andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 90 – 92 cm. Lungimea fustei 68 cm. Model: I. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Furnituri: Circa 600 g lînă. cu fusta largă. cît şi banta de la gît. o cataramă. Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe faţă. o croşetă.Rochie largă – Model nr. 5 nasturi. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. deasupra celui pe dos. fermoar. tivul mînecilor şi cordonul se lucrează în „punct de orez”. tricotăm 1 ochi pe dos. 2 ½ şi 3. circa 80 cm panglică lată de 4 cm pentru dublura cordonului. banta pentru butoniere şi nasturi. 397 . rejansă. 1 ochi pe dos. Corsajul este ajustat şi are mîneci raglan trei sferturi. Banta lată a butonierelor şi nasturilor se lucrează în continuare cu banta care înconjoară decolteul. Tivul de jos al fustei. compusă din 12 clini. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. care formează cute necălcate. 24 Rochie tinerească.

Rîndul 2: pe faţă. 398 . Restul se lucrează în felul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) pe dos.II.

În locul ultimului rînd din model. Rîndul 15 ca rîndul 13. Rîndul 11: 3 ochiuri pe dos. pe urmă pe dos şi iar pe faţă şi abia acum dăm drumul ochiului de pe andreaua stîngă. Rîndul 7: ca rîndul 5. Rîndul 9: pe dos. Rîndul 5: 7 ochiuri pe dos. Repetăm de la * . Clinul fustei: (De 12 ori) Începem cu 81 ochiuri pe andrele nr. Spatele corsajului: Începem cu 113 ochiuri pe andrele nr. pe faţă. Repetăm de la * . şi 399 . sau altă măsură necesară. * 3 ochiuri pe faţă. (Atenţie la scăderi! Cele 3 ochiuri ale bobiţei se consideră drept un singur ochi. Rîndul 10: pe faţă. ca în rîndul 3. Aici. 3. Rîndul 14 ca rîndul 12. Rîndul 12: * 7 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe dos. scădem la cîte 2 ½ cm. Repetăm de la * . 3 ochiuri pe dos. pe urmă continuăm cu modelul II. * ochiul următor se tricotează de 3 ori: o dată pe faţă.Rîndul 3: 7 ochiuri pe dos. de 20 ori cîte 1 ochi. Aceste 16 rînduri dau modelul. Repetăm de la * . 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos. Repetăm de la * . Cînd clinul măsoară 68 cm de la marginea de jos. încheiem (dacă dorim fusta mai lungă sau mai scurtă. Urmează 7 ochiui pe dos. * 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 6: ca rîndul 4. Rîndul 4: * 7 ochiuri pe faţă. Tricotăm 10 cm cu modelul I drept înainte. Repetăm de la * . Rămîn 41 ochiuri. Rîndul 8: * 7 ochiuri pe faţă. 7 ochiuri pe dos. Repetăm de la * . Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos. Repoetăm de la * . la ambele margini. cu modelul II. Urmează 7 ochiuri pe dos.) Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Aici. iar pe faţă. Rîndul 16: * 7 ochiuri pe faţă. şi începînd de aici. 3 ochiuri se tricotează împreună pe dos. Tricotăm 4 cm drept înainte. 3 ochiuri pe dos. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. schimbăm măsurile părţii de jos lucrată drept). pe dos. 3. * următorul ochi se tricotează de 3 ori. Continuăm drept încă 5 cm.

pe urmă scădem de 12 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi cîte 1 ochi pînă se epuizează toate ochiurile.începînd de aici. La marginea dreaptă (cea interioară) tricotăm 14 ochiuri cu modelul I pînă la sfîrşit. la începutul şi la sfîrşitul lor. Cînd mîneca măsoară 31 cm de jos. Repetăm de 3 ori de la * . de 12 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii raglan: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 9 ochiuri * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 3. cînd marginea interioară este de 26 cm. începînd de la 4 cm. cîte 9 ochiuri. Aici formăm a 5-a butonieră în aceeaşi linie cu primele patru. în locul celor 7 ochiuri pe dos. la marginea interioară. la 5 cm măsuraţi de jos şi pe urmă mereu la cîte 6 cm. la gît. Tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 4 ochiuri facem butoniera. În al treilea rînd al modelului tricotăm după ochiul începător şi înaintea ochiului care încheie rîndul. Răscroiala gîtului: Între timp. În rîndul următor. Mîneca: Începem cu 69 ochiuri pe andrele nr. pe urmă continuăm cu andrele nr. La marginea exterioară scădem mai departe cîte 1 ochi. Sfîrşim rîndul. * cele 2 ochiuri următoare le lucrăm împreună. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. 31 ochiuri de pe partea stîngă a gîtului şi 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă a feţei stîngi (233 ochiuri). Rămîn 39 ochiuri. 65 ochiuri din răscroiala pentru gît a spatelui. 2 ½ în felul următor: luăm 14 ochiuri de pe andreaua de rezervă de la faţa dreaptă a corsajului. La marginea stîngă creştem. în rîndul următor. Pe acestea le trecem pe o andrea de rezervă. scădem la începutul celor 2 rînduri următoare. 39 ochiuri de la mîneca stîngă. Repetăm de la * . pînă avem 21 cm de jos. de 12 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii raglan: La aceeaşi înălţime cu spatele. 9 ochiuri. Vor fi 137 ochiuri. ridicăm în continuare 31 ochiuri de la partea dreaptă a gîtului. tricotăm 18 ochiuri de la margine. pînă se termină toate ochiurile. Montăm părţile raglanului. sau altă măsură necesară antebraţului. lucrăm 3 cm cu modelul I. încheiem la mijloc 29 ochiuri. Tricotînd rîndurile dus-întors. Începînd de aici creştem mereu la cîte 4 rînduri. Aburim părţile tricotate. În rîndul 400 . Vor fi 77 ochiuri. scădem la marginea exterioară. la 32 cm măsuraţi de jos. Între timp. scădem cîte 4 ochiuri la cîte 2 rînduri. luăm cele 14 ochiuri în „punct de orez lungit” pe o andrea de rezervă (preferabil pe un ac mare de siguranţă). pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 12 ori cîte 1 ochi. Ridicăm ochiurile în jurul decolteului pe andrele nr. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 2 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm 6 cm drept înainte. Repetăm de 3 ori de la * . scădem la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 2 ½. formăm 4 butoniere la marginea interioară. Partea dreaptă a corsajului: Începem cu 65 ochiuri pe andrele nr. la cîte 1 cm. 39 ochiuri de la mîneca dreaptă. * urmează 2 rînduri fără scăderi. Tricotăm 5 cm cu modelul I. 3 şi modelul II. de 17 ori cîte 1 ochi. (Banta de la marginea de jos a mînecilor nu se abureşte). Repetăm încă de 3 ori de la * . Răscroiala gîtului: Între timp. Continuăm drept înainte. tricotăm apoi 6 ochiuri. creştem la ambele margini. numai 5 ochiuri pe dos. Vor fi 105 ochiuri.

pe urmă îl împreunăm cu fusta. Ed. 1959 401 . Căptuşim cordonul cu panglică. Scădem iar de 25 ori. Tricotăm cu 6 cm mai mult decît măsura taliei. Încheiem. Feţele corsajului trebuie să se petreacă de 4 cm. Rămîn 183 ochiuri. Putem însă să şi legăm cordonul cu o fundă. Acest cordon nu trebuie căptuşit. aşezînd cutele. Cordonul: Începem cu 14 ochiuri pe andrele nr.următor repetăm scăderile. Împreunăm clinurile fustei. în acest caz îl începem numai pe 12 ochiuri şi-l facem lung de 150 cm. călcăm pe vîrf cusăturile interioare şi coasem fusta pe rejansă. Înconjurăm decolteul cu rînduri de picioruşe scurte. “Tricotaje de mînă”. Tehnică. În cusătura din stînga aşezăm un fermoar. acum însă tricotăm numaă cîte 5 ochiuri după cele lucrate împreună. Cornelia Both şi Martha Recht. Coasem nasturii. Coasem o cataramă cumpărată de gata. 2 ½. Coasem şi părţile laterale ale corsajului.

Hăinuţă şi boneţică de copil mic – Model nr. iar pentru fetiţe. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd pe faţă. lungimea la mijlocul spatelui. Furnituri: Circa 120 g lînă albă. fără guler. Rîndul 1: (bleu) pe faţa lucrului: ochiul începător. Rîndul 4: (alb) pe faţă. şi circa 100 g lînă colorată. Repetăm de la * . Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată la nasturi circa 76 cm. Repetăm de la * . Rîndul 2: (bleu) pe faţă. Rîndul 3: (alb) ochiul începător. Model: I. II. baza. 60 Prima îmbrăcăminte importantă a copilului. şi 5 nasturi. tivurile şi partea de sus a bonetei se lucrează în „punct leneş”. Pentru băietaşi o tricotăm într-un model pepit în bleu cu alb. 402 . ca rîndul întîi. mijlocie. ridicăm 1 ochi luîndu-l din spatele andrelei (firul este în spatele andrelei). * 1 ochi pe faţă. andrele nr. roz cu alb. * ridicăm 1 ochi. urmează 1 ochi pe faţă. 30 cm (pentru copii de 1 an). 2 ½ şi 3. Repetăm aceste 4 rînduri. Gulerul.

3. Spatele: Începem cu 80 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 44 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ cu lînă albă. Umărul: Cînd spatele este de 25 cm de la marginea de jos. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea stîngă (exterioară) 3 ochiuri. cu modelul II. 3. Rămîn 35 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 14 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 20 ochiuri la mijloc. cînd lucrul are 25 cm de la marginea de jos. 3. formăm umărul. Încheiem. pe andrele nr. cu modelul II. la cîte 2 rînduri. Tricotăm 14 cm cu modelul II. 3. scăzînd la marginea exterioară cîte 3 ochiuri. Partea stîngă a feţei se tricotează în sens opus. Răscroiala gîtului: La 23 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la marginea interioară. de 6 403 . la ambele margini ale mînecii. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Rămîn 66 ochiuri. şi tricotăm 2 cm cu modelul I. Continuăm cu andrele nr. Tricotăm 14 cm cu modelul II. lucrat cu andrele nr.Măsura: 28 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. Mîneca: Începem cu 46 ochiuri pe andrele nr. pe urmă la cîte 2 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. Umărul: Între timp. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Creştem mereu la cîte 2 ¼ cm. Apoi urmăm drept înainte. Marginea interioară urmează drept înainte.

intrînd cu vîrful foarfecii între cele două rotocoale de carton. pe andrele nr. 404 . cîte 1 ochi la 2 rînduri. Scădem în ultimele 2 rînduri cîte 1 ochi. Pamponul se face astfel: tăiem din carton tare 2 rotocoale atît de mari cît dorim să fie pamponul (adică ceva mai mari). pînă se umple mijlocul găurit. Clapele pentru urechi: (2 buc. la lăţimea de 1 cm. Tricotăm 7 cm. Pe altă andrea ridicăm 164 ochiuri de la marginea de jos. cu ochiuri pe faţă. tricotînd în fiecare al 3-lea şi 4-lea ochi împreună pe faţă.) Începem cu 7 ochiuri. Tricotăm în „punct leneş”. pînă vor fi 17 ochiuri. facem o bordură de 2 cm cu modelul I în culoare albă. Pentru vîrf facem un pampon mare. Răsfrîngem bordura cu model. deci în 8 locuri. 3. de 12 ori cîte 1 ochi. iar pentru capătul şnururilor. îl introducem într-un ac de brodat şi strîngînd ochiurile pe dosul lucrului. Rămîn 12 ochiuri. cu lînă albă. cu lînă albă şi tricotăm 12 cm cu modelul I. 2 ½. Scădem la începutul şi la mijlocul fiecărei andrele. Cînd gulerul este gata. pe urmă împărţim ochiurile pe 4 andrele (cîte 24 ochiuri pe andrea). ridicăm şi ochiurile din răscroiala gîtului la cîte 1 cm de la marginea feţelor şi tricotăm 3 cm drept înainte. La mijloc facem 2 găuri rotunde. Urmează încă 2 cm. scoatem cartonul şi tundem pamponul cu foarfeca. coasem clapele de ambele părţi. Mai scădem de 6 ori cîte 2 ochiuri. două pampoane mai mici. le asamblăm. pe andrele nr. Călcăm părţile tricotate. Boneţica: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. Între timp. în partea dreaptă pentru fetiţe). facem 5 butoniere orizontale. Creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi. După ce l-am întărit bine. îl întărim. dîndu-i o formă frumoasă rotundă. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară ridicăm 64 ochiuri. începînd de la colţul de jos. Coasem pe doul lucrului cele două margini înguste ale bucăţii cu model. de circa 1 ½ cm diametru. pe urmă continuăm cu andrele nr. cu modelul II. începînd de la gît. pînă rămîn 16 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri. 2 ½. Desfacem firele cu îngrijire şi le înfăşurăm strîns cu un fir de lînă. Prindem cele 2 rotocoale şi le surfilăm des cu firul de lînă. Încheiem. pe care le coasem de clape. în lăţime de 2 ochiuri şi continuăm cu lucrul în cerc.ori cîte 1 ochi. Vor fi 58 ochiuri. Repetăm încă de 2 ori de la * . * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. cu modelul I. Apoi tăiem firele. La 17 cm de la marginea de jos. Pregătim două şnururi de cîte 25 cm. împărţite la distanţe egale (în partea stîngă pentru băieţi. 2 ½. Rupem firul. pe o a treia andrea ridicăm 64 ochiuri de la marginea dreaptă. În sfîrşit. La întîlnirea andrelelor creştem în fiecare rînd cîăte 1 ochi pentru ca să se aşeze frumos colţurile. Gulerul: După ce am tricotat bordurile. La 8 cm de jos încheiem. rotunjim colţurile cu ajutorul unui fier de călcat nu prea încins. Tricotăm rîndurile dus – întors.

dar am mai schimbat culorile pentru un model variat.“Tricotaje de mînă”. am preferat să croşetez o pălăriuţă. Cornelia Both şi Martha Recht. E uşor de lucrat. fiind hăinuţă pentru fetiţă. vezi poza. Tehnică. 1959 P. Spor! 405 . Eu am tricotat hăinuţa. Boneţica nu am făcut-o pentru că.S. Ed.

lungimea 105 cm măsuraţi la mijlocul spatelui (se potriveşte unei persoane cu circumferinţa pieptului de 94 – 96 cm). Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (F) pe faţă. Mîneci trei-sferturi şi cordon de piele. firul rămîne în spatele andrelei. 2 şi 2 ½. tricotată cu model în puncte colorate şi cu bordură uni. luîndu-le din spatele andrelei. Repetăm de la * . Tipar drept. urmează 2 ochiuri pe faţă. 4 andrele nr. Rîndul 4: (F) pe dos. Andrele nr. II. cordon de piele. 406 . 2 de împletit ciorapi. 25 Rochie închisă cu nasturi pînă jos. III. Mărimea: Lărgimea rochiei închisă la nasturi 108 cm. Tivul de jos se tricotează în „punct de jerseu”.Rochie dreaptă – Model nr. Bordura feţelor şi mînecilor „punct de jerseu” luînd dosul lucrului drept faţă. Rîndul 5: (C) * ridicăm 4 ochiuri. circa 30 cm mătase subţire pentru dublura feţelor. 7 nasturi. Rîndul 2: (F) pe dos. Furnituri: Circa 660 g lînă în culoarea de fond (F) şi circa 200 g într-o culoare contrastantă (C). Model: I. Rîndul 3: (F) pe faţă.

tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. în cele cu soţ se tricotează. Rîndul 11: (C) ridicăm 1 ochi. 55 ochiuri. Rîndul 9: (F) pe faţă. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. ridicăm 4 ochiuri ca în rîndul 5. scoatem firul prin ambele ochiuri şi dăm drumul celor două ochiuri de pe ambele andrele din stînga). 407 . Spatele: Începem partea de jos a fustei pe două bucăţi. Tricotăm întîi partea din dreapta. Măsura: 32 ochiuri şi 58 rînduri = 10 cm din modelul III. Tricotăm pe faţa lucrului. Tricotăm drept înainte pînă avem 30 cm măsuraţi de jos. Începem cu 82 ochiuri pe andrele nr. Vor fi 95 ochiuri. ridicăm 1 ochi. În acest rînd adăugăm la marginea dreaptă 13 ochiuri. Repetăm de la * . Continuăm partea din dreapta. 7 ochiuri. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Rîndul 12: (C) ca rîndul 6. Rîndul 8: (F) pe dos. sfîrşim rîndul şi lăsăm lucrul de o parte. În rîndul următor fără soţ tricotăm 88 ochiuri cu modelul III. scădem la începutul rîndurilor lucrate pe dos. Cu alte andrele începem 120 ochiuri pentru partea stîngă a fustei şi tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. Rîndul 10: (F) pe dos. Acest al 89-lea ochi se ridică şi mai departe în rîndurile fără soţ. pe urmă tricotăm din nou cu modelul III pînă la sfîrşitul andrelei. lăsăm lucrul de o parte. dar firul rămîne în faţa andrelelor (tot pe dosul lucrului). Împungem în primul ochi de pe andreaua din faţă. La 30 cm măsuraţi de jos. 2 ½. Sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe dos. pe urmă continuăm cu modelul III. În continuare tricotăm restul ochiurilor de pe andreaua din stînga. În locul ultimului rînd pe dos. restul de 33 ochiuri se tricotează deodată cu primele 33 ochiuri ale părţii din stînga (aşezăm cele două andrele una lîngă alta. Rîndul 7: (F) pe faţă. firul rămîne în spatele andrelei.Rîndul 6: (C) cele 2 ochiuri tricotate se lucrează pe faţă. În locul ultimului rînd pe dos. * 2 ochiuri pe faţă. pe urmă în primul ochi de pe andreaua din spate. ochiurile ridicate se ridică din nou. Aceste 12 rînduri se repetă.

Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm măsuraţi vertical. cîte 1 ochi la fiecare 1 cm. În locul ultimului rînd pe dos. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 12 ori cîte 3 ochiuri. cîte 3 ochiuri. La 14 cm de la tiv formăm prima butonieră. Umărul: La 102 cm măsuraţi de la tiv. cu rînduri prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm la începutul rîndului atîtea ochiuri încît să rămînă 40 ochiuri pe andreaua stîngă. ridicăm 1 ochi. Rămîn 132 ochiuri. ridicăm 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. Întoarcem. continuăm rîndul pînă la sfîrşit. Continuăm cu modelul III drept înainte. 7 în total. Răscroiala gîtului: Între timp. la ambele margini. cînd marginea interioară măsoară 85 cm de jos. de 5 ori cîte 1 ochi. scădem aici. creştem aici. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. în ambele laturi.d. la 105 cm măsuraţi de la tiv. pînă la sfîrşit. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 35 ochiuri pe andreaua stîngă. iar la marginea de lîngă gît scădem la cîte 2 rînduri. Continuăm în felul acesta. Restul butonierelor.Vot fi 175 ochiuri. în locul pensei de la piept. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim fiecare bucată separat.m. 2 ½. şi începînd de aici. În rîndul următor tricotăm atîtea ochiuri încît să rămînă 30 ochiuri pe andreaua stîngă ş. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 98 ochiuri pe andrele nr. încheiem la mijloc 10 ochiuri.a. 408 . La 80 cm de la tiv. şi începînd de aici la cîte 2 cm. lucrăm. Vor fi 142 ochiuri. tricotînd în fiecare rînd cu 5 ochiuri mai mult. scădem la începutul rîndurilor următoare. Scădem umărul după indicaţiile de mai sus. pînă cînd lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. pînă se epuizează toate ochiurile. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 20 ori cîte 1 ochi. vor fi la 11 cm una de alta. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 7 ochiuri. sfîrşim rîndul. Întoarcem. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul măsoară 88 cm de jos. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. Tricotăm 5 cm cu modelul I.

Părţile cu butoniere şi nasturi ale feţelor. cea interioară mai lungă. Îndoim tivul de jos şi-l fixăm cu puncte invizibile. scădem de 20 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri o dată 3 ochiuri. Coasem nasturii. Tricotăm cu modelul III. În spate îndoim partea din dreapta a fustei pe lîngă rîndul de ochiuri ridicate. mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al 10-lea. Repetăm de 4 ori de la * . le montăm. Încheiem. dar în cerc. Cuta de 10 cm o fixăm pe o porţiune de 7 – 8 cm printru-un tighel tras la maşină. În jurul mînecilor tricotăm o bantă asemănătoare. măsuraţi vertical. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 5 cm). prinzînd şi căptuşeala de mătase. pe patru andrele de împletit ciorapi. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. 409 . Cînd mîneca are 42 cm. de 6 ori cîte 2 ochiuri. la cîte 2 rînduri. le dublăm cu mătase subţire. de 6 ori cîte 1 ochi. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri. scădem la marginea exterioară. Banta: La marginile interioare ale feţelor. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de circa 3 cm prin rîndurile prescurtate. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. 2 şi tricotînd rîndurile dus – întors cu culoarea contrastantă. tricotăm 5 cm în „punct de jerseu”. Marginea laterală este mai scurtă. ridicăm ochiurile pe mai multe andrele lungi nr. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. creştem aici. Rămîn 16 ochiuri. măsuraţi vertical. 2 ½. de 3 ori cîte 2 ochiuri. încheiem la începutul rîndului următor 9 ochiuri. Creştem la ambele margini. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. luînd dosul lucrului drept faţă.Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este de 88 cm de la tiv. de 8 ori cîte 1 ochi. Încheiem. Festonăm butonierele. de circa 8 cm lăţime. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri pe andrele nr. sau altă măsură necesară antebraţului. de 23 ori cîte 1 ochi. Vor fi 124 ochiuri. Îndoim banta în jumătate şi o fixăm în interior cu puncte invizibile. Mai departe. cam de 2 cm şi o tivim. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. de 3 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Călcăm părţile tricotate. şi în jurul gîtului. respectiv mai înaltă. şi de 8 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici la cîte 1 cm.

Ed. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. 1959 410 .

Vor fi 168 ochiuri (creşterile le efectuăm înăuntrul benzii de 14 ochiuri tricotată în „punc de orez”). Benţile de la marginea de jos. a gîtului. Între timp. la 4 cm măsuraţi de jos şi de aici la cîte 3 cm. Furnituri: Circa 420 g lînă. lungimea 52 cm. pînă la sfîrşit. pînă la 12 cm de la marginea de jos. evazată. creştem. Continuăm cu modelul II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 – 98 cm. măsuraţi în mijlocul spatelui. 2 ½ şi 4 andrele nr. la ambele margini. interesantă. Puloverul are fente laterale. 2 andrele nr. 2 pentru împletit ciorapi. mereu deasupra primelor creşteri. Încpînd de aici tricotăm tot spatele. Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul II. În continuare creştem la fel. fără banda de la gît. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. II. de 9 ori cîte 1 ochi. Marginea de jos şi mîneca lungă sînt înconjurate de o bandă în „punct de orez”. însă la cele două margini tricotăm mai departe cîte 14 ochiuri cu modelul I.Pulover – Model nr. nu la larginea lucrului. 26 Banta dublă. de la mîneci şi gît se tricotează în „punct de orez”. 411 . Spatele: Începem cu 150 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 4 cm. Lărgimea puloverului circa 106 cm. Model: I. în „punct de jerseu”. forma lărguţă şi lungă dau acestui frumos pulover o linie nouă.

a.m. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. Răscroiala gîtului: Între timp. Scădem la marginea interioară. Creştem la ambele margini ale lucrului.Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 32 cm de la marginea de jos. de 9 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare. Faţa: Începem cu 156 ochiuri. tricotăm în locul pensei de la piept. la începutul rîndurilor următoare. luăm jumătatea ochiurilor pe o andrea de rezervă şi tricotăm fiecare bucată separat. scădem la 412 . de 2 ori cîte 8 ochiuri. Umărul: La 50 cm măsuraţi de jos. Vor fi 142 ochiuri. măsuraţi vertical. Întoarcem. scădem. la fel ca la spate. Continuăm. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 16 ori cîte 1 ochi. pînă se epuizează toate ochiurile. de 6 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri pînă la sfîrşit. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. La marginea interioară. Vor fi 174 ochiuri. Întoarcem. la ambele margini ale lucrului. Tricotăm jos şi în părţi banda în „punct de orez” la fel ca la spate. înăuntrul benţii în „punct de orez”. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară are 32 cm de jos. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 14 ori cîte 1 ochi. la 4 cm şi de aici la cîte 3 cm. lîngă gît. restul rămîn pe andreaua stîngă. tricotăm 98 ochiuri pe dos ş. la cîte 2 rînduri. tricotăm 91 ochiuri pe faţă. La 29 cm măsuraţi de jos. la 52 cm măsuraţi de jos. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. creştem aici şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Răscroiala gîtului: Între timp. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. creştem aici. tricotînd în fecare rînd cu cîte 7 ochiuri mai mult pînă ce. rîndurile prescurtate: pe faţa lucrului tricotăm 129 ochiuri pe faţă.d. măsuraţi vertical. cîte 3 ochiuri. lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. după ultimul rînd prescurtat (154 ochiuri pe dos). Rămîn 130 ochiuri. încheiem 16 ochiuri la mijlocul rîndului. cînd lucrul are la mijloc 42 cm de la marginea de jos. Întoarcem. Rămîn 130 ochiuri. tricotăm 84 ochiuri pe dos. de 9 ori cîte 1 ochi.

vom avea. lăsînd deschisă în părţi cîte o fentă de 10 cm. sau altă măsură necesară antebraţului. la cîte 2 rînduri. lîngă aceste 2 ochiuri tricotate pe faţă. la începutul lor. în „punct de orez”. cîte 3 ochiuri pînă se epuizează toate ochiurile. Cînd banta este de 10 cm o încheiem. creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut. Vor fi 123 ochiuri. Montăm spatele cu faţa. Lucrăm 4 cm înainte cu modelul I. pe lîngă cele 2 ochiuri pe faţă. 2 măsuri diferite. de 4 ori cîte 2 ochiuri. scădem la începutul celor două rînduri următoare cîte 8 ochiuri. astfel încît să avem 67 ochiuri la spate şi cîte 56 ochiuri în ambele părţi. Urmează să scădem la începutul fiecărui rînd de 2 ori cîte 3 ochiuri. la începutul rîndurilor. La marginile exterioare creştem la cîte 2 cm de 19 ori cîte 1 ochi. de 10 ori cîte 1 ochi. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. respectiv mai înalt. Călcăm banta dublă care stă puţin depărtată de gît. Încheiem. 413 . de 14 ori cîte 1 ochi. îndoindu-le pe o lăţime de 1 – 2 cm. o dată 1 ochi. Călcăm părţile tricotate. la întîlnirea celor 2 andrele. în cazul de faţă 5 cm. începînd de aici. Mîneca: Începem cu 85 ochiuri. Cînd banta este de 5 cm. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi apoi cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. mereu la cîte 2 rînduri. iar cea plină arată înălţimea de 7 ½ cm realmente obţinută. tricotăm însă 13 ochiuri la mihjloc pe o ditanţă de încă 8 cm. Pentru a obţine colţul ascuţit. De reţinut: Deoarece am format din răscroiala mînecii. Marginile laterale sînt mai scurte. iar la mijloc puloverul este mai lung. prin rînduri prescurtate. Cînd mîneca are 40 cm de la marginea de jos. Tricotăm cu modelul I. măsuraţi vertical. scădem de 10 ori cîte 1 ochi. Pe tipar am semnalat această diferenţă prin cele două linii ale umărului. Rămîn 25 ochiuri. pe urmă continuăm în „punct de jerseu”. Urmează 2 rînduri fără scăderi. lucrăm 2 ochiuri mereu pe faţă. Tricotăm 2 rînduri fără scăderi şi pe urmă mai scădem de 10 ori cîte 1 ochi. apoi scădem de 16 ori cîte 1 ochi. o îndoim spre interior şi o coasem cu puncte acunse.cîte 2 rînduri. Linia punctată arată înălţimea scăzută. la mijloc însă. scădem la marginea exterioară. Umărul: Între timp. un ic de circa 2 ½ cm. Din răscroiala gîtului ridicăm 179 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi. Tivim marginile acestor fente. cînd răscroiala mînecii este de 17 cm.

Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 414 . Ed.“Tricotaje de mînă”. Tehnică.

firul rămîne în spatele andrelei. ridicăm 2 ochiuri. luîndu-le din spatele andrelei. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 103 cm. 3. ca în rîndul 1. Repetăm de la *. andrele nr. dar acum firul este în faţa ochiurilor. gri închis – gri deschis. diagonal: Rîndul 1 (D) *4 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: (Î) ca rîndul 1. Combinaţii de culori frumoase şi moderne sînt: bej – alb. Tivurile se tricotează în “punct de jerseu”. pe dosul lucrului. cealaltă mai deschisă. Repetăm de la * . una mai închisă. albastru închis – bleu. 27 Acest pulover se tricotează în întregime cu linii diagonale în 2 culori. Repetăm de la *. brun – ivoriu. buzunarele tăiate iar gulerul se lucrează cu acelaşi model diagonal. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: (în culoarea rîndului precedent): cele 2 ochiuri ridicate în rîndul premergător se ridică din nou. tot pe dosul lucrului. 4 ochiuri pe faţă. II. fermoar. galben – alb. Rîndul 5: (D) 2 ochiuri pe faţă. Mînecile sînd şapte-optimi. 4 ochiuri pe faţă. * ridicăm 2 ochiuri ca în rîndul 1. Deasupra celor 4 ochiuri pe faţă din rîndul precedent vin 4 ochiuri tricotate pe dos. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 90 – 94 cm). Model: I. Furnituri: Circa 270 g lînă mai închisă (Î) şi circa 230 g lînă mai deschisă (D). 415 .Pulover cu linii diagonale – Model nr. Restul. Rîndul 3: (Î) * ridicăm 2 ochiuri.

de 2 ori cîte 2 ochiuri. (Din “punct de jerseu” 29 ochiuri = 10 cm). pînă se epuizează toate ochiurile. apoi. Umărul: După 6 cm de la îmărţirea ochiurilor formăm umărul. Între timp. o dată 7 ochiuri. la 52 cm măsuraţi de la marginea de jos. Lăsăm jumătate din ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. În acest în urmă rînd creştem mereu. Cînd răscroiala mînecii este de 8 cm. scădem la marginea interioară. Vor fi 156 ochiuri. Repetăm încă de 2 ori de la * . la cîte 5 ½ cm. Continuăm cu modelul II. la ambele margini. de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 168 ochiuri. Măsura: 34 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. Rîndul 11: (Î) ca rîndul 5.Rîndul 9: (D) ca rîndul 3. Spatele: Începem cu 134 ochiuri în culoarea închisă. Creştem la ambele margini ale lucrului. Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. încă un rînd de ochiuri pe dos. la cîte 2 rînduri. măsuraţi vertical. la gît. pe urmă cîte 416 . şi începînd de aici la cîte 1 cm. La marginea exterioară creştem la cîte 1 cm ca mai sus. de 22 ori cîte 1 ochi. la cîte 6 ochiuri. Faţa: Începem cu 141 ochiuri în culoarea mai închisă. cu modelul I. de 10 ori cîte 3 ochiuri şi de 11 ori cîte 2 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare. de 2 ori cîte 1 ochi. pe dosul lucrului. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. După rîndul al 12-lea repetăm de la rîndul întîi. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi cîte 2 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 40 cm de la marginea de jos. la marginea stîngă lucrăm drept înainte. împărţim ochiurile în două. şi mai scădem de 2 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 5 ochiuri. scăzînd la cîte 2 rînduri. Rămîn 138 ochiuri. Tricotăm 3 cm drept înainte. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. creştem aici. cînd avem 11 cm de la împărţirea ochiurilor. Între timp.

Cînd faţa are 37 cm de la marginea de jos. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarelor (ochiurile buzunarelor rămîn mai departe pe andrelele de rezervă). Cînd răscroiala mînecii este de 7 cm. cît şi pe dosul lucrului. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. de 2 ori cîte 8 ochiuri. de ambele părţi ale celor 42 ochiuri. scădem la marginea exterioară. Lăsăm lucrul de o parte. 417 . cu rînduri prescurtate. Această margine continuă drept înainte. De reţinut: Deoarece am format sub răscroiala mînecii un ic de 2 cm prin rîndurile prescurtate. Buzunarele: Între timp. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. lucrăm în dreptul penselor de la piept. Tricotăm 88 ochiuri. Continuăm cu modelul în diagonală. linia de mijloc mai lungă. Întoarcem. la ambele margini.a. la cîte 2 rînduri. la cîte 2 rînduri. Lăsăm deoparte. Cînd mîneca măsoară 44 cm de la marginea de jos. scădem la începutul rîndurilor următoare.m. Încheiem. Vor fi 134 ochiuri. scădem. Vor fi 90 ochiuri. Restul (48 ochiuri) rămîn pe andreaua stîngă. Vor fi 184 ochiuri. Linia punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). Tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Creştem la ambele margini. de 10 ori cîte 1 ochi. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri de 12 ori cîte 1 ochi. pînă se epuizează toate ochiurile. de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 22 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 3 ochiuri. vom avea începînd de aici două măsuri diferite. Urmează un rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 3 ochiuri. de 34 ori cîte 1 ochi. mărimea laterală este mai scurtă. Rămîn 138 ochiuri. În ultimul rînd creştem mereu la cîte 6 ochiuri. cît şi pe dosul lucrului. Tricotăm 3 cm drept înainte. creştem aici. Aici şi începînd de aici. Răscroiala gîtului: Între timp. din mijloc. Vor fi 164 ochiuri. Pe alte andrele lucrăm o bucată la fel şi lăsăm şi pe aceasta deoparte. de 4 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. creştem la cîte 9 rînduri. de 23 ori cîte 1 ochi. Umărul: Cînd faţa măsoară lateral 57 cm de la marginea de jos.d. Apoi continuăm faţa şi în locul ochiurilor lăsate pe andrelele de rezervă. de 10 ori cîte 1 ochi. Pe faţa lucrului. Continuăm cu modelul II. de 10 ori cîte 2 ochiuri.1 rînd de ochiuri pe dos atît pe faţa. Pe alte andrele începem 48 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. la începutul rîndurilor următoare. o dată 3 ochiuri. Rămîn 22 ochiuri. tricotăm 104 ochiuri ş. cîte 48 ochiuri pe cîte o andrea de rezervă. Tricotăm 12 cm cu modelul II sfîrşind cu acelaşi rînd de model cu faţa. sau altă măsură necesară antebraţului. încheiem 20 ochiuri în mijlocul rîndului. La marginea interioară scădem. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 18 ori cîte 1 ochi. luăm pe faţa lucrului. la cîte 3 ¼ cm. la 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. Întoarcem. cea plină arată umărul de 8 cm. măsuraţi vertical. realmente obţinut. tricotăm la începutul rîndului 136 ochiuri. Întoarcem şi tricotăm 96 ochiuri. pînă ce lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. Răscroiala mînecii: Cînd marginea laterală măsoară 40 cm de la marginea de jos (la mijloc circa 42 cm). respectiv mai înaltă. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Începem cu 78 ochiuri în culoarea mai închisă. la 57 cm măsuraţi de la marginea de jos. La fiecare întoarcere tricotăm cu 8 ochiuri mai mult.

1959. Întindem puţin marginea de jos a gulerului cu fierul de călcat. 418 . Aici urmează. Vor fi 144 ochiuri. pentru ca să se aşeze frumos. încît la marginea buzunarelor să se vadă o linie îngustă. Aşezăm gulerul cu rîndul cu care l-am încheiat. Apoi vom prinde bentiţa pe dosul lucrului în aşa fel. pe faţa lucrului. la cîte 6 ochiuri. în care creştem mereu. cu dosul pe faţa puloverului. Ed. Marginea o îndoim şi o coasem cu împunsături largi. Îndoim tivul de jos în lungul rîndului tricotat pe dos şi îl fixăm cu puncte invizibile. în răscroiala gîtului. În fenta de la spate şi în jumătatea lăţimii gîtului aşezăm fermoarul. de 20 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 2 cm în „punct de jerseu”.Gulerul: Începem cu 124 ochiuri în culoarea mai închisă. Tehnică. Încheiem. “Tricotaje de mînă”. Călcăm părţile tricotate. Cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor le prindem cu puncte invizibile. Continuăm cu modelul II şi tricotăm drept 10 cm. Rămîn 42 ochiuri. pe urmă îl răsfrîngem în afară. rîndul de ochiuri tricotate pe dos. le montăm. Cornelia Both şi Martha Recht. Cu acestea tricotăm 2 cm. Ochiurile buzunarelor lăsate pe andrelele de rezervă le tricotăm în culoarea mai închisă. pe urmă mai tricotăm şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Scădem de 6 ori mereu la al 7-lea ochi.

andrele nr. din bumbac. Tivurile se tricotează în „punct de jerseu”. 28 Pulover drept. Furnituri: Circa 400 g fir mijlociu. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Rîndul 3: ca rîndul 1. Aceste 4 rînduri se repetă. Se poate tricota din lînă. Restul se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. fără elastic. 1 ochi pe faţă. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Tivul de jos şi marginile mînecilor sînt dublate. II. Model: I. 2 ½. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumerinţa pieptului 94 – 95 cm). pentru bărbaţi. însă inversat: 1 ochi pe dos. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 100 cm. Rîndul 4: pe dos. 419 . 1 ochi pe dos. sau pentru vară. Rîndul 2: pe dos.Pulover sport cu mîneca scurtă – Model nr. gen cămaşă.

Restul ochiurilor îl lăsăm deoparte pe o andrea de rezervă şi lucrăm întîi partea stîngă a feţei. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. încheiem la mijloc 18 ochiuri. La umăr scădem în continuare cîte 5 ochiuri. măsuraţi vertical. Aici. lîngă gît. Tricotăm întîi partea dinspre răscroiala 420 . Umărul: Cînd spatele este de 58 cm de la marginea tivului scădem la începutul rîndurilor următoare. Vor fi 128 ochiuri. iar în rîndul următor.Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. şi începînd de aici la cîte 1 ½ cm creştem. scădem la cîte 2 rînduri cîte 3 ochiuri. de 9 ori cîte 5 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Rămîn 116 ochiuri. tricotăm în continuare ochiurile părţii din stînga. La 43 cm de la marginea tivului tricotăm atîtea ochiuri ca să avem jumătate din ochiuri plus 9 ochiuri pe andreaua dreaptă. Tricotăm drept înainte pînă avem 38 cm măsuraţi de la marginea tivului. la ambele margini. Tricotăm 4 cm cu modelul I. la 60 cm de la marginea tivului. Începem cu alte andrele 31 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. Urmează încă 4 cm cu modelul I. Continuăm cu modelul II. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor pe faţă scădem de 2 ori cîte 8 ochiuri. (Atenţie la continuitatea modelului!) Începînd de aici tricotăm marginea bucăţii de 31 ochiuri drept înainte. Răscroiala gîtului: Cînd avem 15 cm de la adăugarea ochiurilor. luăm o parte pe altă andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Tricotăm drept înainte. Spatele: Începem cu 152 ochiuri. pînă se epuizează toate ochiurile. la marginea interioară. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd pe faţă (marginea tivului). Faţa: Începem cu 152 ochiuri şi se creşte la fel. la ambele margini de 6 ori cîte 1 ochi. încheiem la mijloc 14 ochiuri.

iar cele 2 margini înguste la coasem. la începutul rîndurilor. la cîte 1 cm. pînă ce buzunarul are 11 cm la mijloc. pe urmă mai tricotăm 4 cm cu modelul I. Tivim partea de sus a buzunarului. Tricotăm drept înainte pînă ce gulerul este de 16 cm la mijloc. la cîte 2 rînduri. Continuăm cu modelul II. Luăm ochiurile părţii din dreapta de pe andreaua de rezervă. Îndoim gulerul cu faţa spre interior. Încheiem. o dată 3 ochiuri. scădem. la care adăugăm în continuare ochiurile feţei drepte. La începutul rîndurilor următoare scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi de 4 ori cîte 8 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Încheiem. de 2 ori cîte 8 ochiuri. Scădem mai departe. Cînd mîneca este de 16 cm de la marginea tivului. Tricotăm drept înainte. Gulerul: Începem cu 67 ochiuri cu modelul II. pe urmă încheiem cu cele 5 ochiuri rămase. tricotăm un rînd pe faţă (marginea tivului). Îndoim 10 cm dublura reverelor feţei şi o tivim. Mîneca: Începem cu 104 ochiuri în „punct de jerseu”. de 5 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. în locul rîndului de ochiuri pe dos. Vor fi 127 ochiuri. pe urmă mai tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. însă în sens opus. Călcăm bucăţile tricotate. În interior ridicăm din partea stîngă 18 ochiuri şi începem cu alte andrele 31 ochiuri. Rămîn 67 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. La marginea interioară scădem însă. de 3 ori cîte 1 ochi. sau altă măsură necesară antebraţului. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 8 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri.mînecii. La 4 cm. îndoim cele 3 margini şi-l coasem pe partea stîngă a feţei. de 20 ori cîte 1 ochi. Această margine urmează drept înainte. * de 4 ori cîte 1 ochi. Îndoim tivul de jos şi cel al mînecilor şi le prindem cu puncte invizibile. îngrijind la revere ca marginile să fie în aceeaşi linie. Creştem la începutul rîndurilor următoare de 8 ori cîte 1 ochi. Scădem la ambele margini. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Repetăm de 2 ori de la * . Îl coasem în răscroiala gîtului. de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. la cîte 1 ½ cm. urmează 2 rînduri fără scăderi. Vor fi 35 ochiuri. Tricotăm partea dreaptă a feţei la fel cu cea stîngă. Montăm puloverul şi aşezăm şi mînecile. Rămîn 98 ochiuri. Mica margine de sus o prindem în cusătura umărului. la începutul rîndurilor următoare. măsurat de la marginea tivului. Buzunarul: Începem cu 27 ochiuri cu modelul II. 421 . Pe urmă îl răsfrăngem şi îl călcăm. Rămîn 20 ochiuri. Aici urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Creştem în ambele laturi. Scădem răscroiala mînecii şi umărul la fel ca la spate. Vor fi 118 ochiuri. La cealaltă bucată tricotăm marginea exterioară drept înainte pînă măsoară 23 cm. Încheiem.

Tehnică. 1959 422 . Ed. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje dde mînă”.

andrele nr. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Punctul de orez lungit se lucrează astfel: Rîndul 1: 1 ochi pe faţă. 29 Pulover drept. Măsura: 32 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. cu nasturi ascunşi şi guler mare. panglică. deasupra ochiului pe dos. lungimea măsurată la mijlocul spatelui. Model: I. deasupra celui pe dos tricotăm 1 ochi pe faţă. circa 55 cm. Împărţirea ochiurilor este dată în text. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm un ochi pe faţă.Pulover cu guler – Model nr. Rîndurile 2 şi 3 se repetă. Lărgimea puloverului circa 103 cm. Tivurile se lucrează în „punct de jerseu”. 1 ochi pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 92 – 94 cm. tricotăm un ochi pe dos. II. 423 . la fel şi modelul gulerului. Furnituri: Circa 450 g lînă. Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă tricotăm 1 ochi pe dos. 2 ½ . Cea mai mare parte a puloverului este tricotată în dungi alternante de „punct de orez lungit” şi „punct de jerseu”. 4 nasturi.

urmează ochiul care încheie rîndul. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Împărţirea ochiurilor: ochiul începător. măsuraţi vertical. urmează 5 ochiuri pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. 5 ochiuri pe faţă. Scădem în continuare umărul. şi începînd de aici la fiecare cm. încheiem la mijloc 15 ochiuri şi luînd una dintre părţi pe o andrea de rezervă. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. de 8 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 7 ochiuri. la 19 cm de la marginea de jos. 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. urmează 2 rînduri fără scăderi. de 6 ori cîte 1 ochi. Repetăm de la * pînă rămîn 18 ochiuri: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. La 32 cm de la marginea de jos. 9 ochiuri în „punct de orez lungit” * 7 ochiuri pe faţă. Continuăm cu modelul II. Între timp. şi începînd de aici la cîte 5 cm creştem la ambele margini. tricotăm fiecare bucată separat. întoarcem şi tricotăm tot 424 . de 6 ori cîte 1 ochi. de ambele margini. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 2 ori cîte 2 ochiuri. pe lîngă gît. cu rînduri prescurtate. Umărul: La 53 cm măsuraţi de la marginea de jos. pînă se epuizează toate ochiurile. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. Continuăm cu modelul II. La marginea exterioară creştem după indicaţiile date. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. creştem la ambele margini. Răscroiala mînecii: La 35 cm măsuraţi de jos. luăm la începutul rîndului pe faţă 74 ochiuri pe o andrea de rezervă. pe faţa lucrului. Vor fi 165 ochiuri. Faţa: Începem cu 155 ochiuri cu modelul I. După 3 cm tricotăm. restul rămîn pe andreaua stîngă. avem însă grijă la continuitatea modelului la scăderi şi creşteri. scădem de 3 ori cîte 3 ochiuri şi apoi cîte 2 ochiuri. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”.Spatele: Începem cu 149 ochiuri cu modelul I. Lucrăm 3 cm drept înainte. în locul pensei de la piept. creştem aici. Pe faţa lucrului tricotăm 45 ochiuri de la începutul rîndului. la începutul rîndurilor următoare. În rîndurile fără soţ tricotăm deasupra ochiurilor pe faţă. lucrăm. ochiuri pe dos. la 58 cm măsuraţi de la marginea de jos. Această împărţire a ochiurilor o menţinem pînă la terminarea spatelui. un rînd de ochiuri pe dos. După 3 cm. Repetăm încă de 2 ori de la *. La 6 cm măsuraţi de la marginea de jos şi începînd de aici la cîte 4 cm. * de 4 ori cîte 1 ochi. Menţinem această împărţire a ochiurilor pînă la terminarea feţei. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. Aici. Vom avea 141 ochiuri pe andrea. scădem. Marginea interioară urmează drept înainte. încheind cîte 2 ochiuri. scădem. la marginea interioară. În rîndul următor tricotăm 54 ochiuri. întoarcem şi tricotăm tot aceste 45 ochiuri. iar cu restul de 87 ochiuri continuăm partea dreaptă a feţei. la începutul rîndurilor următoare de 24 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 2 ochiuri. Rămîn 129 ochiuri. Ochiurile se împart astfel: ochiul începător. Repetăm încă de 7 ori de la *.

La 12 cm măsuraţi de la marginea de jos. Această margine continuă drept înainte. formăm aici o butonieră: tricotăm 4 ochiuri de la margine şi cu 5 ochiuri facem butoniera. cu circa 2 cm mai înaltă). de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. restul rămîn pe andreaua stîngă. de 10 ori cîte 1 ochi. 13 ochiuri şi tricotăm partea stîngă a feţei inversat şi fără butoniere. creştem aici. la cîte 2 rînduri. la 32 cm de la împărţirea ochiurilor.aceste 54 ochiuri. de 18 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II cu următoarea împărţire a ochiurilor. cea plină arată umărul de 8 cm realmente obţinut. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. de 2 ori cîte 3 ochiuri. pe dinăuntrul lucrului. de 4 ori cîte 3 ochiuri. sau altă măsură necesară antebraţului. Repetăm încă de 3 ori de la *. de 20 ori cîte 1 ochi. la începutul lor. Răscroiala gîtului: La 2 cm deasupra butonierei. La ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă. întoarcem ş. lucrăm cu rînduri prescurtate. În rîndul următor tricotăm 63 ochiuri. o dată 3 ochiuri. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. de 10 ori cîte 1 ochi. la începutul şi sfîrşitul lor. Am semnalat pe tipar această diferenţă prin cele două linii ale umărului. întoarcem şi tricotăm 38 ochiuri. 7 ochiuri în „punct de jerseu”. scădem la marginea exterioară. Repetăm încă o dată de la *. la începutul lor. Încheiem. De reţinut: Deoarece sub răscroiala mînecii am format un ic de circa 2 cm prin rîndurile prescurtate. măsuraţi vertical. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. tricotăm 76 ochiuri. Cea punctată arată înălţimea scăzută (aici 6 cm). Ochiul începător. Umărul: Cînd răscroiala mînecii este de 17 cm. respectiv mai înaltă. Marginea laterală este mai scurtă. însă la ambele margini tricotăm 11 ochiuri (împreună cu ochiul începător. de 8 ori cîte 2 ochiuri. * 9 ochiuri în „punct de orez lungit”. încheiem la marginea exterioară. ochiul care încheie rîndul.a. Rămîn 71 ochiuri. Aici. pe urmă la cîte 2 rînduri. o dată 4 ochiuri. * tricotăm 3 rînduri fără scăderi. respectiv cu ochiul care încheie rîndul) în „punct de orez lungit”. o dată 1 ochi. Întoarcem. pînă se epuizează toate ochiurile. Cînd răscroiala mînecii are pe verticală 7 cm. cînd marginea interioară măsoară 30 cm de la împărţirea ochiurilor. şi începînd de aici creştem. 8 ochiuri în „punct de jerseu”.m. Gulerul: Începem cu 152 ochiuri. Tricotăm 3 cm în „punct de orez lungit”. Rămîn 23 ochiuri. Tricotăm pe faţa lucrului. un rînd de ochiuri pe dos. din cauza rîndurilor prescurtate. Răscroiala mînecii: Cînd marginea exterioară este tot atît de înaltă ca spatele pînă la răscroiala mînecii (marginea interioară este. de 2 ori cîte 2 ochiuri. tricotînd în fiecare rînd ci 9 ochiuri mai mult. 95 ochiuri. scădem la începutul rîndului următor 10 ochiuri. ridicăm la marginea interioară. Vor fi 127 ochiuri. Cînd mîneca are 40 cm de jos. la cîte 8 rînduri. Întoarcem. Urmează: 9 ochiuri în „punct de orez lungit”.d. Tricotăm 3 cm drept înainte. tricotăm 57 ochiuri. 425 . Mîneca: Începem cu 91 ochiuri cu modelul I. Continuăm în „punct de jerseu”. de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Continuăm în felul acesta. Între timp. 8 ochiuri în „punct de jerseu”. vom avea începînd de aici 2 măsuri diferite. o dată 7 ochiuri. scădem în rîndurile următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. pe faţa lucrului. pînă lucrăm din nou cu toate ochiurile rîndului (90 ochiuri). linia de mijloc mai lungă. la cîte 2 rînduri. După 3 cm tricotăm.

Gulerul îl coasem cu rîndul cu care l-am încheiat în răscroiala gîtului. 426 .La fiecare întoarcere tricotăm cu 19 ochiuri mai mult. cu 2 rînduri de picioruşe scurte croşetate. Înconjurăm fenta feţei şi în continuare gulerul. în care tăiem 4 butoniere. 1959. pînă lucrăm în sfîrşit cu 152 ochiuri. Cea de sus o festonăm împreună cu butoniera tricotată. Încheiem. la celelalte festonăm numai panglica. Cornelia Both şi Martha Recht. Îndoim tivurile şi le coasem cu puncte invizibile. Tehnică. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. La fenta din faţă coasem pentru nasturii ascunşi o panglică ripsată de aceeaşi culoare. rotunjind puţin colţurile gulerului. Ed. “Tricotaje de mînă”. aşezîndu-l pînă la marginea fentei. Coasem nasturii.

3 o bucată de 20 cm înălţime. Furnituri: Circa 400 g lînă albă. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. Vor fi 130 ochiuri. se distinge prin simplitatea lui. din lînă albă. 20 g lînă roşie. cu „modelul norvegian” după diagramă. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). 2 ½ şi tricotăm drept în „punct de jerseu” 3 cm în înălţime. III. Gaica. Se poate purta şi fără gaică. 30 Acest pulover sport. Gulerul şi manşetele se tricotează în „punct de elastic” 2 ochiuri pe faţă. andrele nr. lungimea 61 cm. formînd tivul spatelui. 2 ochiuri pe dos. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm.Pulover sport cu model norvegian – Model nr. 2 ½ şi 3 şi 5 andrele groase de ciorapi. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la acest rînd de ochiuri pe dos (se neglijează tivul). II. 20 g lînă neagră. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 4 cm. urmează un rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). 2 ½ şi din nou continuăm pe andrele nr. Model: I. 3 şi tricotăm drept 16 cm în înălţime. Continuăm cu andrele nr. cu o gaică la spate în model norvegian. 427 . urmează 2 cm tricotaţi cu andrele nr.

scăzînd la începutul rîndurilor. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd (larg) scăzînd pe faţă ochiurile care au fost lucrate pe faţă. scăzînd ca şi la partea din spate. ridicăm pe andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi în continuare cu cele 36 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă la spate.Răcroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 3 ori cîte 5 ochiuri. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. Astfel am împărţit lucrul pe două andrele: cîte 47 ochiuri pe o andrea. Împrejurul răscroielii gîtului. avînd grijă ca pe tot parcursul lucrului să avem 4 ochiuri în plus faţă de spate. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. şi pe dos cele lucrate pe dos. 428 . inversat. tricotăm în „punct de elastic” un guler de 4 cm înălţime. la partea din faţă. Continuăm pe prima andrea atfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea de 58 cm. La înălţimea totală de 54 cm. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. de 2 ori cîte 3 ochiuri. scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri. de 4 ori cîte 5 ochiuri. cînd începem să formăm linia umărului. de 4 ori cîte 3 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 6 ochiuri. Faţa: Montăm 124 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. Continuăm pe andrele nr. la fiecare margine. 2 ½ şi tricotăm în „punct de elastic” o manşetă de 6 cm înălţime. În total am crescut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine). Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. Avem 100 ochiuri cu care tricotăm drept 16 cm. 3 în „punct de jerseu” 36 cm înălţime. o dată 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. de 40 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 64 ochiuri pe amîndoi umerii şi au mai rămas la mijlocul spatelui 36 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine). iar la marginea interioară a lucrului scădem pentru răscroiala gîtului de 5 ori cîte 3 ochiuri. Au mai rămas 14 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd.

o dublăm cu o ţesătură de stofă. După terminarea modelului norvegian. Călcăm aburit şi pentru ca gaica să nu se întindă. “Tricotaje de mînă”. Ed. Coasem gaica de pulover la cele două capete. Cornelia Both şi Martha Recth. 2 rînduri cu lînă albă şi încheiem cu 4 rînduri din lînă neagră. În rîndul al 13-lea nu creştem. 3 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă neagră. În continuare tricotăm modelul norvegian crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. tricotăm din 2 rînduri în „punct leneş” cu lînă neagră. Tehnică. de 12 ori. 2 rînduri cu lînă albă şi din nou 2 rînduri cu lînă neagră.Gaica: Montăm 125 ochiuri pe andrele nr. 1959 429 . Începînd din rîndul al 14-lea scădem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi.

3 ochiuri cu lînă maron. Manşetele şi clapele se tricotează în „punct leneş”. 2 ½. apoi cele 3 ochiuri de pe andreaua de rezervă lucrate tot pe faţă. 430 . cele 3 ochiuri pe care anterior le-am lăsat pe andreaua de rezervă în faţa lucruluim le lăsăm acum în spate. Furnituri: Circa 350 g lînă verde. 31 Modelul de pulover sport în două culori necesită mai mult material şi o atenţie mai încordată. Rîndul 8: se lucrează ca şi rîndul 4. Rîndul 2: toate ochiurile pe faţă.Pulover sport în două culori – Model nr. 2 nasturi. andrele nr. următoarele 3 ochiuri lucrate pe faţă. 330 g lînă maron. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 97 cm. II. Rîndul 1 şi 3: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos alternînd 3 ochiuri cu lînă verde. Apoi repetăm de la rîndul 1. lungimea puloverului 61 cm. 2 şi 3. însă inversat. 6 şi 7: la fel ca rîndurile 1. Se obţine însă un pulover frumos şi călduros. Rîndul 5. Restul cu modelul următor: (tivul se tricotează în „punct de semielastic”). Model: I. Rîndul 4: * ochiurile ridicate nelucrate pe o andrea de rezervă şi lăsate în faţa lucrului. Repetăm de la * .

alternînd 3 ochiuri cu lînă maron şi 3 ochiuri cu lînă verde. Vor fi 194 ochiuri. În total am scăzut 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la o margine). În acest punct împărţim ochiurile pe 2 andrele. Măsura: 42 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul I. Avem 162 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 51 cm. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). formînd 2 butoniere la distanţă de 4 cm între ele.Modelul va fi executat cu 3 ochiuri din lînă verde şi 3 ochiuri dîn lînă maron. Tricotăm încă 22 cm în înălţime crescînd la fiecare margine. adică începînd de la rîndul de ochiuri pe dos. cîte 1 ochi la 1 cm. avînd grijă ca alternativ să încrucişăm într-un rînd ochiurile maron peste cele verzi. Urmează 4 cm înălţime scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. scădem toate cele 36 ochiuri într-un singur rînd. La înălţimea totală de 61 cm. În lungul acestui rînd vom îndoi tivul spatelui pe care îl vom coaase invizibil de spate. Măsurile întrebuinţate în text se vor considera neglijînd tivul. la marginea interioară. Avem 152 ochiuri şi 16 cm înălţime totală. Umărul: Scădem la începutul rîndurilor pe linia umărului de 5 ori cîte 9 ochiuri. iar în rîndul următor. Tricotăm drept cu andrele nr. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. la fel ca şi la prima parte. avînd grijă ca primele 5 ochiuri începînd de la lăţimea de 51 cm să le lucrăm în „punct leneş”. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă verde pe andrele şi tricotăm drept în „punct de semielastic” un tiv de 3 cm înălţime. cu deosebire că la începutul primului rînd. În total am crescut 44 ochiuri (cîte 22 ochiuri la o margine). 2 ½ şi cu modelul II. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. vom 431 . cîte 81 ochiuri pe o andrea. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). o bucată de 12 cm înălţime. cele verzi peste cele maron. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. iar la marginea interioară a lucrului tricotăm drept.

iar la răscroiala gîtului. de 2 ori cîte 2 ochiuri. Călcăm aburit. iar la înălţimea de 51 cm nu vom mai împărţi lucrul în 2 părţi. de 50 ori cîte 1 ochi. cu deosebire că pe tot parcursul lucrului vom avea 6 ochiuri în plus. Tehnică. iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. încheiem la maşină. o dată din spate. dublînd tot al 3-lea ochi astfel: o dată îl lucrăm din faţă. În ultimul rînd al manşetei creştem 22 ochiuri. Mîneca: Montăm 66 ochiuri de lînă verde şi tricotăm drept în „punct leneş” o manşetă de 3 cm înălţime. Cornelia Both şi Martha Recht. Avem 88 ochiuri cu care continuăm lucrul 30 cm în înălţime. cu mîna. pe această linie. 1959 432 . Faţa: Montăm 174 ochiuri şi o lucrăm întocmai ca şi spatele.adăuga 5 ochiuri pe care le tricotăm în „punct leneş”. ci vom lucra în continuare. de 4 ori cîte 3 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 8 ochiuri. Coasem nasturii pe fenta din spate. iar împrejurul răscroielii gîtului îndoim pe dos 1 ½ cm din tricotaj şi formăm un tiv pe care îl coasem în punct invizibil pe dos. scădem de 4 ori cîte 7 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. Ed. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea la fel. însă inversat. Avem 148 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Acestea formează dosul bentiţei (fenta). însă fără butoniere. “Tricotaje de mînă”. de 5 ori cîte 9 ochiuri. În total reştem 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). scăzînd la începutul rîndurilor. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea totală de 58 cm scădem 12 ochiuri la mijlocul feţei şi continuăm separat prima parte astfel: la marginea exterioară a lucrului formăm linia umărului. de 2 ori cîte 8 ochiuri. de 4 ori cîte 6 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. cu modelul II crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm.

Pulover sport cu dungi din model – Model nr. 32
Simplu şi elegant, acest pulover se execută din lînă albă. Furnituri: Circa 500 g lînă albă, andrele nr. 2 şi 2½.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm, lungimea puloverului 63 cm. Model: I. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Restul în „punct de jerseu pe dos” şi modelul II. Pe intervalul despărţitor dintre două benţi executate cu modelul II vom tricota două benţi în „punct de jerseu pe dos”. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 3 ochiuri pe dos * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe faţă, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe faţă, 8 ochiuri pe dos *, ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe faţă, 4 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 2: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 5 pe dos, ochiul 4 pe faţă, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 15 pe dos, ochiul 14 pe faţă, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 25 pe dos, ochiul 24 pe faţă, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *.
433

Rîndul 3: 1 ochi pe dos * ridicăm ochiul 2 nelucrat pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ridicăm ochiul 6 pe o andrea ajutătoare şi-l lăsăm în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 4 ochiuri pe dos * ochiul 22 ridicat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 2 ochiuri pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 4: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat nelucrat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 5: 1 ochi pe faţă, 6 ochiuri pe dos, * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe faţă, ochiul 10 pe dos, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 21 pe faţă, ochiul 20 pe dos, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 6: 1 ochi pe dos, 8 ochiuri pe faţă * ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe dos, 8 ochiuri pe faţă, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe dos, 8 ochiuri pe faţă * . Repetăm de la * pînă la * . Rîndul 7: 7 ochiuri pe dos * ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 9 pe faţă, ochiul 8 pe dos, ochiul 10 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 11 pe dos, ochiul 10 pe faţă, 6 ochiuri pe dos, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 19 pe faţă, ochiul 18 pe dos, ochiul 20 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 21 pe dos, ochiul 20 pe faţă, 6 ochiuri pe dos * ochiul 28 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 29 pe faţă, ochiul 28 pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 8: 1 ochi pe faţă * ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 3 pe faţă, ochiul 2 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 8 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 9 pe dos, ochiul 8 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 13 pe faţă, ochiul 12 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul 18 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 19 pe dos, ochiul 18 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă * ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 23 pe faţă, ochiul 22 pe dos, 4 ochiuri pe faţă, ochiul

434

28 ridicat nelucrat şi lăsat pe o andrea ajutătoare în faţa lucrului, ochiul 29 pe dos, ochiul 28 pe

faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 9: 1 ochi pe dos, ochiul 2 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 3 pe dos, ochiul 2 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 7 pe faţă, ochiul 6 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 12 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 13 pe dos, ochiul 12 pe faţă, 2 ochiuri pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 17 pe faţă, ochiul 16 pe dos, 4 ochiuri pe dos, ochiul 22 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 23 pe dos, ochiul 22 pe faţă, 2 ochiuri pe dos * ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 27 pe faţă, ochiul 26 pe dos, 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 10: 3 ochiuri pe faţă * ochiul 4 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 5 pe faţă, ochiul 4 pe dos, ochiul 6 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 7 pe dos, ochiul 6 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă, ochiul 14 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 15 pe faţă, ochiul 14 pe dos, ochiul 16 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 17 pe dos, ochiul 16 pe faţă, 6 ochiuri pe faţă * ochiul 24 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în spatele lucrului, ochiul 25 pe faţă, ochiul 24 pe dos, ochiul 26 ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului, ochiul 27 pe dos, ochiul 26 pe faţă, 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * pînă la *. Rîndul 11: se repetă de la rîndul 1. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri din modelul II. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm drept 1 cm înălţime în “punct leneş”, apoi continuăm tot drept 15 cm înălţime cu modelul II. Aici, în punctul care marchează talia, vom tricota 2 cm cu andrele nr. 2, apoi continuăm cu andrele nr. 2 ½, crescînd la începutul rîndurilor, la fiecare margine, cîte 1 ochi la 2 cm. În total creştem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Avem 162 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd în rîndurile următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine). Avem 130 ochiuri cu care tricotăm drept în continuare pînă la înălţimea totală de 60 cm.

435

Umărul: Începem să formăm linia umerilor, scăzînd pe fiecare umăr de 6 ori cîte 8 ochiuri. În total am scăzut 96 ochiuri (cîte 48 ochiuri pe un umăr). Rămîn la mijlocul spatelui 34 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi lucrăm la fel ca la partea din spate, cu deosebire că aici vom avea 6 ochiuri în plus pe andrea. La înălţimea totală de 56 cm, scădem în mijlocul feţei 32 ochiuri într-un singur rînd şi astfel împărţim lucrul pe 2 andrele, cîte 52 ochiuri pe o andrea. Continuăm lucrul pe prima andrea astfel: la marginea exterioară a lucrului tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Aici începem să formăm linia umărului, scăzînd la începutul rîndurilor de 6 ori cîte 8 ochiuri. Pe linia răscroielii gîtului, scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 2 ochiuri şi continuăm drept. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. Mîneca Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm drept, în „punct de semielastic”, o manşetă de 6 cm înălţime. Tricotăm în continuare 40 cm înălţime cu andrele nr. 2 ½ şi cu modelul II cu benţile despărţitoare, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Avem 116 ochiuri şi începem să formăm ovalul mînecii, scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 7 ochiuri, de 2 ori cîte 3 ochiuri, de 2 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, de 4 ori cîte 4 ochiuri şi ultimele 12 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Tricotăm la fel cealaltă mînecă. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi nr. 2 ochiurile corespunzătoare împrejurul răscroileii gîtului şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime. Încheiem pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

436

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

437

Pulover sport cu mînecă deosebită – Model nr. 33
Pulover sport din lînă gri, cu linia mînecilor deosebită, foarte practic şi călduros pentru sporturile de iarnă. Furnituri: Circa 500 g lînă gri, andrele nr. 2 şi 3 şi 5 andrele de ciorapi.

Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. Lungimea 64 cm. Model: I. Întregul pulover se tricotează în „punct leneş”. II. Garnitura de la marginea de jos se tricotează în „punct semielastic”. Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul I. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm drept 1 cm înălţime în „punct leneş”. Urmează o bantă de 2 cm înălţime în „punct semielastic”, din nou 1 cm în „punct leneş” şi tricotăm a doua bantă de 2 cm în „punct de semielastic”. Tricotăm în continuare drept în „punct leneş” pînă la înălţimea totală de 12 cm. Aici vom tricota 2 cm înălţime cu andrele nr. 2 pentru a cambra linia taliei, apoi continuăm drept cu andrele nr. 3 pînă la înălţimea totală de 34 cm. Răscroiala mînecii: Începem astfel: tricotăm 12 cm înălţime scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 2 ochiuri la 1 cm. În total am scăzut 48 ochiuri (cîte 24 ochiuri la o margine). Tricotăm din nou 12 cm înălţime, crescînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Revenim astfel la totalul de 120 ochiuri. Avem o înălţime totală de 58 cm.
438

Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor, pe fiecare umăr, de 11 ori cîte 4 ochiuri. În total am scăzut 88 ochiuri (cîte 44 ochiuri pe un umăr) şi au mai rămas la mijlocul spatelui 32 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. Faţa: O tricotăm la fel ca spatele. La înălţimea totală de 60 cm începem răscroiala gîtului astfel: scădem la mijlocul feţei 10 ochiuri într-un singur rînd împărţind asstfel lucrul în două părţi, cîte 55 ochiuri pe o andrea. Continuăm pe prima andrea scăzînd linia umerilor la fel ca la spate, iar pe linia răscroileii gîtului, scădem cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Tricotăm cealaltă parte la fel, însă inversat.

Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. 3 şi tricotăm 40 cm în „punct leneş”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am scăzut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la po margine). Avem 100 ochiuri cu care tricotăm 12 cm în înălţime, scăzînd la fiecare margine cîte 2 ochiuri la 1 cm. Restul de 52 ochiuri rămase la mijloc le încheiem într-un singur rînd. Călcăm foarte uşor aburit şi încheiem prin cusături de mînă. Împrejurul răscroielii gîtului, ridicăm pe 4 andrele groase de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm drept un guler de 12 cm înălţime, pe care apoi îl răsfrîngem în afară.

439

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

440

Pulover cu guler montant şi mînecă trei sferturi – Model nr. 34
Executat în verde pastel sau în roşu – ciclamen, acest elegant model de pulover poate fi purtat în orice ocazii.

Furnituri: Circa 600 g lînă de bună calitate, 4 nasturi, andrele nr. 2 ½. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm, lungimea puloverului 61 cm. Model: I. Manşetele, gulerul şi bentiţele cu butoniere le tricotăm în „punct de semielastic”, pentru ca să obţinem un elastic deosebit şi frumos, ochiul pe faţă îl vom lucra întotdeauna luat de la spate (răsucit). II. Restul puloverului îl vom tricota în „punct de jerseu”. Măsura: 27 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 2 ½ şi tricotăm drept 3 cm în „punct de jerseu”. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Acesta va forma linia pe care îndoim tivul spatelui pe dos, cosîndu-l în punct invizibil. Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului, adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). Continuăm drept în „punct de jerseu” 18 cm în înălţime; la următorii 20 cm în înălţime, creştem la începutul rîndurilor, cîte 1 ochi la 4 cm (de 10 ori). Vor fi 130 ochiuri.

441

Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 6 ochiuri, de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la fiecare margine). Avem 100 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 58 cm. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor care urmează de 14 ori cîte 5 ochiuri, în total 70 ochiuri scăzute (cîte 35 ochiuri pe un umăr). Restul de 30 ochiuri rămase la

mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 130 ochiuri şi tricotăm la fel ca la spate pînă la înălţimea totală de 10 cm (avem cu 10 ochiuri mai mult decît la spate). Aici împărţim ochiurile pe 2 andrele astfel: pe prima andrea (pe dosul lucrului) luăm 73 ochiuri, iar restul de 57 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă. Tricotăm cu cele 73 ochiuri de pe prima andrea astfel: primele 16 ochiuri de la marginea interioară a feţei le tricotăm în „punct de semielastic „ răsucit, iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. La marginea interioară a lucrului vom tricota drept în „punct de semilelastic” pînă la 61 cm înălţime totală, formînd 4 butoniere (din cîte 2 ochiuri) la distanţa de 10 cm între ele (prima butonieră o vom forma la înălţimea de 4 cm de la începutul bentiţei). La marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului şi răscroiala mînecii) vom lucra întocmai ca şi la spate. Umărul: Cînd am ajuns la linia umărului, scădem de 7 ori cîte 5 ochiuri, lăsînd pe o andrea de rezervă 28 ochiuri pentru guler. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea (partea stîngă a feţei) crescînd în rîndul întîi 16 ochiuri la marginea interioară a feţei. Aceste 16 ochiuri le vom tricota drept, în „punct de semilelastic răsucit”, pînă la înălţimea totală de 61 cm, formînd aceeaşi bentiţă ca la partea dreaptă a feţei, însă fără butoniere. Tricotăm în continuare la fel ca şi la partea dreaptă, însă inversat. Mîneca: Montăm 100 ochiuri pe andrele şi tricotăm în „punct de semielastic răsucit” o manşetă de 6 cm înălţime. În ultimul rînd scădem 10 ochiuri, adică la fiecare 10 ochiuri lucrăm 2 ochiuri împreună. Avem 90 ochiuri cu care continuăm 24 cm în înălţime în „punct de jerseu”, crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. În total am crescut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la o margine). Avem 114 ochiuri. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori
442

cîte 6 ochiuri, de 48 ori cîte 1 ochi, de 14 ori cîte 2 ochiuri, de 4 ori cîte 3 ochiuri, iar ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Executăm mîneca următoare la fel. Călcăm uşor aburit toate părţile tricotate, exceptînd bentiţa şi încheiem la maşină. Coasem nasturii şi îndoim manşeta. Luăm cele 28 ochiuri lăsate pe prima andrea de rezervă de la partea dreaptă a feţei, ridicăm în continuare pe aceeaşi andrea ochiurile de la răscroiala gîtului (din spate) şi în continuare lucrăm următoarele 28 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă de la partea stîngă a feţei. Tricotăm cu aceste ochiuri în „punct de semielastic răsucit”, un guler de 6 cm înălţime. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă.

“Tricotaje de mînă”, Cornelia Both şi Martha Recht, Ed. Tehnică, 1959

443

Furnituri: Circa 500 g lînă gri. Mărimea: Circumferinţa pieptului 96 cm. din nou lucrăm ochiurile de pe a doua 444 . formînd benzi (clapele) de 3 cm înălţime fiecare şi încheiem. datorită guleraşului ridicat care înconjoară gîtul şi se prelungeşte în faţă printr-o bantă încheiată în 6 nasturi. 2 ½ şi 6 nasturi. Model: I. Pe dosul lucrului. după ce am tricotat primele 10 ochiuri de la marginea feţei. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. Restul se lucrează în „punct de jerseu”. Bentiţele cu butoniere.Pulover cazacă cu mîneca trei sferturi – Model nr. Clapele. le tricotăm în „punct leneş”. apoi continuăm drept 8 cm în „punct de jerseu”. respectiv ochiurile de pe cele două andrele de rezervă. În rîndul următor formăm buzunarele astfel: tricotăm 10 ochiuri în „punct de jerseu”. următoarele 35 ochiuri le luăm pe altă andrea de rezervă şi în sfîrşit tricotăm ultimele 10 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm 2 cm în „punct leneş”. formînd astfel dublura buzunarelor. 35 Această cazacă largă în talie. lungimea mînecilor 42 cm. continuăm lucrînd cele 35 ochiuri de pe prima andrea de rezervă. două bucăţi în „punct de jerseu” de aproximativ 8 cm fiecare. Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Pe două andrele de rezervă montăm cîte 35 ochiuri şi lucrăm separat pe fiecare. clapele buzunarelor. gulerul. manşetele şi marginea de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. cu mînecile trei sferturi. lungimea puloverului 62 cm. II. andrele nr. are o linie nouă. apoi lucrăm în continuare 40 ochiuri. următoarele 35 ochiuri le luăm pe o andrea de rezervă. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II.

2 ½ şi tricotăm 3 cm în înălţime în „punct leneş”. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. iar la marginea opusă. Mîneca următoare se lucrează la fel inversat. lucrînd la fel. lăsînd un plus de aproximativ 2 cm. scădem în rîndul întîi 8 ochiuri. în total scădem 17 ochiuri. Coasem pe dos în punct invizibil clapele. continuăm în „punct de jerseu” 24 cm înălţime. Guleraşul: Lucrăm pe 8 ochiuri. împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 68 ochiuri astfel: pe linia subraţului creştem 1 ochi la 4 cm. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor astfel: la marginea mînecii care se va aplica la partea din faţă a puloverului. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 445 . al 4-lea şi al 5-lea ochi le lucrăm împreună (scăzut). La distanţă de 6 cm între ele facem cîte o butonieră astfel: primele 3 ochiuri de la marginea bentiţei le lucrăm pe faţă. La capătul gulerului formăm o butonieră. iar la marginea exterioară scădem la începutul fiecărui rînd cîte 8 ochiuri de 4 ori. le încheiem într-un singur rînd. vor fi 114 ochiuri. Răcroiala mînecii: Începem scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. dublura buzunarelor. iar la marginea interioară a feţei creştem 4 ochiuri în rîndul întîi şi continuăm drept (pe această linie) avînd grijă ca aceste 4 ochiuri adăugate şu următoarele 4 ochiuri din corsaj (total 8 ochiuri) să le lucrăm în continuare în „punct leneş”. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. de 14 ori cîte 2 ochiuri. Încheiem. 3 ochiuri. Rîndul următor (pe dos) în locul ochiului scăzut. în „punct leneş”. care formează reverul bentiţei. apoi de 3 ori cîte 3 ochiuri. Continuăm lucrul încă 10 cm. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Spatele: Se lucrează la fel ca şi faţa fără a mai forma buzunarele şi fenta de la gît. în timp ce la marginea exterioară a feţei lucrăm drept.andrea de rezervă (35 ochiuri) şi în sfîrşit lucrăm ultimele 10 ochiuri. Tricotăm astfel 17 cm. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Încheiem linia umărului astfel: la marginea interioară (la gît) lucrăm drept. iar ultimele 13 ochiuri rămase pe andrea. La 20 cm de la marginea de jos a feţei. orientîndu-ne după tipar. iar răscroiala gîtului va fi mai puţin pronunţată decît la faţă. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm 14 cm drept şi începem răscroiala gîtului scăzînd astfel: în rîndul întîi 9 ochiuri. Pe cealaltă andrea continuăm partea dreaptă a feţei. Mîneca: Montăm 90 ochiuri pe andrele nr. Călcăm aburit şi montăm la maşină. gulerul şi 6 nasturi gri de sidef. Apoi scădem egal la ambele margini astfel: de 50 ori cîte 1 ochi. formăm un ochi adăugat (jeteu) şi lucrăm în continuare restul ochiurilor. cît lungimea circumferinţei gîtului. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 136 ochiuri. însă inversat. apoi lucrăm restul ochiurilor.

Cornelia Both şi Martha Recht. 1959 446 .“Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică.

1 ochi pe dos. cu model norvegian (după schema dată). gri. Măsura: 26 ochiuri şi 36 rînduri = 10 cm din modelul I. în „punct leneş”. Model: I. 50 g roşie. 50 g lînă verde. IV. Feţele se lucrează în „punct de jerseu” în linie diagonală.Pulover cu model norvegian – Model nr. trebuie să fie însă plăcut armonizate. albastră. Elasticul din talie şi manşetele se lucrează în „punct de semielastic” (1 ochi pe faţă. 50 g galbenă. 2 ½ şi 3. 447 . cîteva fire de lînă albă. Andrele nr. Se pot întrebuinţa resturi de lînă pe care le avem în casă.) III. Spatele şi mînecile se lucrează în „punct de jerseu”. Mărimea: Circumferinţa pieptului 98 cm. Furnituri: Circa 300 g lînă maron. lungimea 56 cm. 36 Acest pulover tineresc are un colorit viu şi plăcut. pe un fond de culoare închisă sau gri. Banda care bordează feţele. lungimea mînecii 58 cm. neagră. II. Combinaţiile de culori pot varia după gust.

de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi (la fiecare margine a lucrului). 3. la fiecare margine a lucrului. tricotînd 18 cm înălţime în „punct de jerseu”. Continuăm lucrul pe andrele nr. Am scăzut în total 24 ochiuri.Spatele: Montăm 100 ochiuri cu lînă maron pe andrele nr. deci în total creştem 18 ochiuri. Răscroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 3 ochiuri. Împărţim lucrul pe două andrele şi tricotăm pe prima andrea cu 47 ochiuri. Vor fi 118 ochiuri. 2 ½ şi tricotăm o bucată de de 12 cm înălţime în „punct de emielastic”. Avem 94 ochiuri şi continuăm drept încă 20 cm înălţime. 448 . crescînd un ochi la 2 cm.

alternăm invers roşu cu maron şi maron cu verde. 2 albastru. vom creşte constant cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd.Răscroiala gîtului: Cădem astfel: în rîndul întîi 4 ochiuri. 4 rînduri cu model norvegian nr. De aici începem să scădem linia taliei (punctul A) cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe faţa lucrului formînd astfel linia marginii interioare a feţei (A – C). Încheiem. alternînd cu 1 ochi maron. Răscroiala mînecii: Începem. galben. iar pe linia F – A. inversat. 3. Urmează 4 rînduri roşu. confruntînd mereu lucrul cu tiparul. 2 roşu. 5. lucrînd drept pe linia curbă B – D astfel: 5 rînduri maron în „punct de jerseu”. 4 rînduri verde. Continuăm 5 rînduri cu modelul norvegian nr. 2. 3 rînduri galben. Începînd de aici continuăm în felul următor: pe linia A – C continuăm să scădem invariabil cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. 2 maron. inversat. Umărul: Între timp formăm linia umărului scăzînd cîte 6 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori). 4 rînduri roşu în „punct de jersseu”. crescînd cîte 1 ochi tot la începutul celui de-al 4-lea rînd pe linia răscroileii mînecii. Aici am terminat de scăzut linia umărului şi începem în jos răscroiala gîtului. 1 rînd (următorul). după tiparul mărit. 3 modelul norvegian în diagonală (pe bie). 4 rînduri verde. Aici am terminat de scăzut pentru răscroiala mînecii şi începem să scădem linia umărului astfel: la sfîrşitul fiecărui rînd pe faţa lucrului scădem cîte 1 ochi. 2 maron. Continuăm cu 4 rînduri galbene. Începem să lucrăm pe andrele nr. 2 gri. alb. 2 verde. Avem 77 ochiuri. 18 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri maron. pe linia F – A. albastru. Vor fi în total 58 ochiuri. 5 rînduri model norvegian nr. Partea dreaptă a feţei: Montăm 46 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. 2 albastru. Urmează 6 rînduri maron în „punct de jerseu” 3 rînduri cu modelul norvegian nr. Încheiem. 2 galben. 4. 449 . cîte 2 rînduri din fiecare culoare: verde. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. Continuăm cu 12 rînduri colorate în „punct leneş”. iar pe linia răscroielii mînecii începem să creştem vertiginos cîte 4. maron. crescînd pe linia F – B cîte 2 ochiuri la începutul şi sfîrşitul fiecărui rînd. în următoarele rînduri de de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. 7 rînduri model norvegian nr. De la începutul lucrului şi pînă în acest punct. 2 bleumarin. 4 rînduri verzi. 2 albe. 1 rînd. roşu. Acest ochi îl vom scădea întotdeauna foarte larg. alternăm 1 ochi verde şu 1 ochi maron. 3 şi tricotăm în „punct de jerseu” 26 rînduri. La marginea exterioară a lucrului (la răscroiala mînecii) tricotăm drept. Confruntăm neîncetat cu tiparul. scăzînd cîte 8. continuăm în „punct de jerseu” 8 rînduri maron. 2 tricotăm drept. Montăm 2 ochiuri de lînă gri pe o andrea nr. 6 sau 8 ochiuri la începutul rîndurilor. crescînd numai cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. iar la răscroiala subraţului punctul B şi pînă la terminarea modelului niorvegian nr. Avem 67 ochiuri. 4 rînduri galbene. Urmează 1 rînd: 1 ochi galben. 6. 2 roşu. crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors. 14 rînduri colorate (în „punct leneş”) astfel: 2 rînduri gri. crescînd cîte un ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – A şi cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd pe linia F – B. urmînd astfel pînă la linia umărului (punctul D). Încheiem. 4 ochiuri într-un singur rînd. 2 galben. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea tricotînd în acelaşi fel. 2 ½ şi tricotăm 12 cm în înălţime în „punct de semielastic”. 1. 2 alb. 2 verde.

cu feţele în modelul norvegian. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm la fiecare margine a lucrului. Tehnică. 4. Încheiem. “Tricotaje de mînă”. Continuăm lucrul pe andrele nr. tricotînd în „punct de semielastic” o manşetă de 8 cm înălţime. 34 cm înălţime. Călcăm aburit şi încheiem totul la maşină după ce mai întîi am încheiat patentul din faţă. Cornelia Both şi Martha Recht. prin cusături de mînă pe dosul lucrului. urmează de 8 ori cîte 2 ochiuri. 3 ochiuri. Pentru executarea feţelor este necesar un tipar mărit executat după măsura dorită. formînd pentru partea dreaptă a feţei 5 butoniere. şi se confruntă tot timpul lucrul cu tiparul. Ed. 2 ½. 3 în „punct de jerseu”. de 30 ori cîte 1 ochi. la distanţă de 8 cm. 1959 450 . Avem 94 cohiuri. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la fiecare astfel: 5. Bentiţa o lucrăm pe 10 ochiuri în „punct leneş”.Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă maron pe andrele nr. de 4 ori cîte 3 ochiuri.

adică pe linia umărului (pe faţa lucrului).Bluză în dungi – Model nr. apoi în continuare scădem. Model: I. Se poate executa din două nuanţe de mov sau alte culori armonizate: roşu cu bleumarin. adică în loc să creştem acum scădem. fenta din faţă şi clapa se tricotează în „punct leneş”. la fel ca pentru mîneca stîngă la începutul lucrului. Spatele: Montăm 3 ochiuri pe andrele nr. Manşetele. II. lungimea bluzei 44 cm. Vor fi în total 42 ochiuri. Restul în „punct de jerseu” vertical. În rîndul următor. Măsura: 31 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. alternînd 2 rînduri de culoare mov cu 2 rînduri de culoare ciclamen. 451 . 4 nasturi. 37 Modelul în dungi verticale prezintă avantajul de a marca o linie sveltă a taliei. 2 ½ şi 5 andrele de ciorapi. pentru a forma mîneca dreaptă. 150 g lînă mov închis. Rămîn 3 ochiuri pe care le încheiem. scădem 88 ochiuri într-un singur rînd. creştem la începutul fiecărui rînd cîte 1 ochi (de 13 ori). pe faţa lucrului. negru cu gri etc. La marginea dreaptă (pe faţa lucrului) creştem 88 ochiuri într-un singur rînd şi continuăm drept cu aceste 130 ochiuri o bucată e 44 cm înălţime. creştem cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 13 ori). Furnituri: 150 g lînă ciclamen. andrele nr. iar la marginea dreaptă. adică pe linia mînecii (tot pe faţa lucrului). 2 ½ şi tricotăm p bucată de 6 cm înălţime (26 rînduri) astfel: la marginea stîngă. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm.

După ce am executat această bantă de 3 cm înălţime. Coasem dosul fentei la capătul superior de corsaj. De la rîndul în care am crescut 88 ochiuri (adică de la primul rînd cu 130 ochiuri) tricotăm drept 30 cm în înălţime. formînd un tiv pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. lucrată în „punct de jerseu”. Clapa: Montăm 26 ochiuri de lînă ciclamen pe andrele nr. apoi încheiem într-un singur rînd 88 ochiuri. 4 cm în înălţime. la fel ca la spate. încheiem într-un singur rînd cele 65 ochiuri lucrate în „punct leneş”. la ultimul rînd 65 ochiuri în „punct leneş” alăturăm andreaua de rezervă cu 65 ochiuri şi tricotăm în continuare toate ochiurile în „punct de jerseu”. şi scădem restul de ochiuri pentru mînecă. formînd linia subraţului. începînd de la marginea de jos a feţei. Din acest punct tricotăm drept 11 cm în înălţime. Începînd cu rîndul următor vom tricota următorii 3 cm astfel: 65 ochiuri. restul de 65 ochiuri le vom tricota obişnuit în „punct de jerseu”. Pe o altă andrea montăm 65 ochiuri de lînă ciclamen şi tricotăm drept îm „punct leneş” 3 cm în înălţime. La marginea de jos a bluzei şi la decolteu coasem la maşină.Faţa: Tricotăm întocmai ca şi partea din spate. coasem 4 nasturi şi clapa. formînd pe această bantă 4 butoniere la ditanţă de 15 ochiuri între ele. inversat (adică spatele l-am început de la mîneca stîngă. pe faţa lucruluim o bentiţă de 2 cm înălţime. în „punct leneş”. 452 . iar faţa o începem de la mîneca dreaptă). iar în continuare. le vom tricota în „punct leneş” cu lînă ciclamen. După ce am tricotat astfel 3 cm în înălţime. 2 ½ şi tricotăm drept. Manşetele: Ridicăm pe 4 andrele de ciorapi ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul mînecuţelor şi tricotăm cu lînă ciclamen cîte o manşetă de 2 cm înălţime. iar restul de 65 ochiuri le lăsăm pe o andrea de rezervă.

Ed.“Tricotaje de mînă”. 1959 453 . Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht.

adică de la rîndul de ochiuri pe dos (neglijăm tivul). Spatele: Montăm 140 ochiuri şi tricotăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. andrele nr. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 98 cm.Bluză chimono – Model nr. II. 454 . Model: I. 5 nasturi. cu o deschizătură originală în faţă şi cu o garnitură formată din două clape false pe corsaj. Măsura: 33 ochiuri şi 47 rînduri = 10 cm din modelul II. Restul în „punct de jerseu”. 2. 38 Bluză chimono din lînă verde muştar. Furnituri: Circa 300 g lînă mai subţire. Clapele şi fenta se tricotează în „punct leneş”. urmează 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului). Măsurile întrebuinţate în text sînt considerate începînd de la terminarea tivului. Formăm astfel tivul spatelui pe care îl îndoim pe dosul bluzei cosîndu-l în punct invizibil de corsaj.

Lucrăm 180 ochiuri încă 18 cm în înălţime. rămîn pe andrea 48 ochiuri cu care mai tricotăm drept un tiv de 2 cm înălţime şi încheiem. Partea stîngă a feţei: Tricotăm la fel. În total creştem 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). iar la marginea exterioară a feţei (pe linia subraţului) creştem cîte 1 ochi la 2 cm. coasem în punct invizibil pe dosul bluzei tivurile şi încheiem la maşină. unim lucrul pe o singură andrea suprapunînd banta cu butoniere peste banta fără butoniere şi continuăm a tricota în „punct de jerseu” la fel ca şi la partea din spate. Cînd ambele părţi au o înălţime totală de 20 cm. Avem 85 ochiuri pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. Avem 198 ochiuri. formînd astfel tivul răscroielii gîtului de la spate şi încheiem. formînd cîte o butonieră din 2 ochiuri la 4 cm distanţă între ele. scăzînd la începutul fiecărui rînd (dus şi întors) cîte 3 ochiuri. Cînd au mai rămas 48 ochiuri la mijlocul spatelui. După ce am terminat de scăzut linia umerirlor. Partea dreaptă a feţei: Montăm 75 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul feţei la fel ca şi pentru spate. însă inversat şi fără butoniere. Călcăm aburit. În rîndul următor creştem cîte 10 ochiuri la fiecare margine. În total creştem 10 ochiuri. tricotăm drept 2 cm.Tricotăm în continuare 20 cm în „punct de jerseu”. La marginea mînecilor îndoim pe dos un tiv de 2 cm din montaj. Umărul: Începem să formăm linia umerilor. Începînd de aici tricotăm la fel cu spatele. Avem 160 ochiuri. pe care o vom încheia cu cîte 1 nasture şi o cheotoare (bridă). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 455 . La terminaţia liniei următoare lăsăm cîte o deschizătură de 3 cm la fiecare parte. În continuare tricotăm 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm (de la început şi pînă la înălţimea totală de 20 cm) primele 10 ochiuri în „punct leneş”. avînd grijă ca în rîndul întîi (cînd unim cele două părţi) să tricotăm împreună (lucrînd cîte 2 ochiuri deodată) ochiurile corespunzătoare celor două benţi în „punct leneş”.

1959 456 . Tehnică. Ed. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht.Pe cîte 30 ochiuri tricotăm în „punct leneş” 2 clape şi le coasem pe corsaj.

alt picioruş lung (cruciuliţă). cît de înalt este picioruşul. Repetăm de la * pînă la sfîrşitul rîndului. 39 Bluză de vară în două culori. Rîndul 1: (deschis) începem din acelaşi loc cu rîndul precedent. O croşetă.Bluză cu platcă – Model nr. * Croşetăm deasupra celui de al doilea picioruş în culoare închisă un pcioruş lung. Mărimea: Lungimea puloverului circa 96 cm. drept bază. croşetată din fir subţire de bumbac. un picioruş lung în golul dintre două grupe de picioruşe încrucişate. La începutul rîndurilor noi creştem atîttea ochiuri din lanţ. 457 . pe urmă deasupra primului picioruş în culoare închisă. Model: Croşetăm un şir de ochiuri de lanţ din culoarea mai închisă şi pe el un rînd de picioruşe lungi. Aceste două rînduri dau modelul. Repetăm de la * . Rîndul 2: (închis) începem în acelaşi loc * un picioruş lung în cruciuliţă. luat dublu. lugimea măsurată la mijlocul spatelui 56 cm. Furnituri: Circa 130 g fir de culoare mai închisă şi tot atîta fir de culoare mai deschisă. cirumferinţa pieptului 90 – 92 cm.

de 6 ori. Confecţionăm un tipar de mărime naturală. Adăugăm la ambele margini cîte 7 picioruşe şi croşetăm atîtea picioruşe deasupra părţii de jos. încheiem cele 72 picioruşe din mijloc. prinse de partea de sus a primei bucăţi. formînd decolteul după tipar. Continuăm drept înainte pînă ce avem 18 cm. la fel ca la partea de jos. pe urmă formăm umerii: la ambele margini ale lucrului croşetăm în fiecare rînd. ca la început. ca la spate. cînd partea a II-a este de 22 cm. Răscroiala gîtului: Între timp. încît să avem 180 de picioruşe într-un rînd.Măsura: 36 picioruşe şi 15 rînduri = 10 cm. începînd cu 1 rînd de picioruşe în culoare închisă. a părţii de jos. Spatele: Croşetăm întîi partea de jos a bucăţii (I). După ce am croşetat partea de jos. lucrăm partea de sus (II). Începînd de aici croşetăm la marginea stîngă în fiecare rînd. După ce am atin lăţimea de 32 cm (122 picioruşe) croşetăm 46 cm drept înainte. care se prinde pe marginea de sus. 458 . picioruşe mai joase. pe urmă formăm umerii la fel ca la spate. La marginea stîngă adăugăm la fiecare rînd cîte 30 picioruşe. Între timp. de 46 cm. cîte 9 picioruşe mai puţin. Continuăm la ambele margini drept înainte. cu 30 picioruşe mai puţin şi tot aşa facem picioruşele succesive mai joase. Vor fi în total 194 picioruşe într-un rînd. la 24 cm de la începutul părţii de sus. La terminarea primei părţi începem partea a II-a printr-un rînd de picioruşe de culoare închisă. pînă ce marginea stîngă este de 42 cm. Începem cu 32 picioruşe şi lucrăm conform tiparului. pînă avem 122 picioruşe (34 cm). Continuăm drept înainte pe o distanţă de 18 cm. La sfîrşitul rîndurilor facem şi aici. începînd la punctul A şi continuînd în direcţia săgeţii. pe urmă scădem. Înspre partea de jos a bluzei facem picioruşe din ce în ce mai scurte. La ambele margini adăugăm şi aici cîte 7 picioruşe. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. încheiem la mijloc 86 picioruşe. începînd de la punctul însemnat cu B. pentru decolteu.

Îndoim spre interior 2 cm din marginea de jos şi o fixăm cu puncte invizibile. Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recth. 1959 459 . “Tricotaje de mînă”. Bluza nu are închizătoare.După ce am croşetat cele două bucăţi. La fel şi marginea decolteului. le fixăm cu ace de gămălie pe tipar şi le călcăm apăsat printr-o cîrpă udă. Ed. Marginea mînecilor o îndoim de 1 cm şi o tivim.

Rîndul 9: * 4 ochiuri se vor tricota de 13 ori. 4. manşetele şi bordura feţelor se tricotează în „punct de semielastic”. Elasticul din talie. pe faţă. 7 nasturi. Furnituri: Circa 300 g lînă. Model: I. 1 ½ şi 2. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 100 cm. 40 Confecţionat dintr-o lînă de calitate bună. 460 . Restul. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. 2 ochiuri pe dos. dus şi întors. II. 3 ochiuri pe faţă * repetăm de la *. Rîndul 10: 3 ochiuri pe dos. 4 ochiuri pe faţă. o bluză frumoasă şi elegantă. 8: * 3 ochiuri pe dos. Modelul II: Placa se tricotează astfel: 12 cm înălţime cu modelul ce urmează: Rîndul 1 (pe faţa lucrului) 1 ochi pe faţă. 6. 3. * repetăm de la *. andrele nr. cu modelul următor: Rîndul 1. Rîndul 2. 4 ochiuri pe faţă.Bluză dantelată cu platcă – Model nr. Rîndul 2 (pe dosul lucrului) acoperit. lungimea bluzei 57 cm. 7 (pe faţa lucrului): toate ochiurile pe faţă. de culoare galbenă. se obţine acest model. 5. iar 8 cm înălţime în „punct de semielastic”.

1 ½ şi tricotăm drept. în „punct de semielastic”. avînd grijă ca primele 10 ochiuri să le tricotăm în „punct de semielastic” pînă la sfîrşitul lucrului. şi lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 124 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează astfel: de 2 ori cîte 10 ochiuri. Partea stîngă a feţei: O executăm la fel. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. Continuăm cu andrele nr. Continuăm cu andrele nr. Partea dreaptă a feţei: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. Avem 83 ochiuri. Avem 160 ochiuri. 2 şi cu modelul II. însă inversat şi fără butoniere. 2 şi modelul II o bucată de 21 cm înălţime. Spatele: Montăm 146 ochiuri pe andrele nr. Mîneca: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. formînd o butonieră din 2 ochiuri la înălţimea de 1 cm de la montajul ochiurilor şi la distanţă de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. Lăsăm pe o andrea de rezervă aceste 65 ochiuri. În total am crescut 14 ochiuri (cîte 7 ochiuri la o margine). 1 ½ şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm 461 . o bucată de 8 cm înălţime. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 18 ochiuri şi au mai rămas 65 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. 8 cm în înălţime. o bucată de 21 cm înălţime.Măsura: 40 ochiuri şi 52 rînduri = 10 cm din modelul II. În total am scăzut 36 ochiuri (cîte 18 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 39 cm. formînd la distanţe de 6 cm cîte o butonieră. Răscroiala mînecii: Scădem la îmceputul rîndurilor pe această linie. 1 ½ şi tricotăm drept. o dată 10 ochiuri. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm (de 7 ori). crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. în „punct de semielastic”.

În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine). pe un şiret. Tricotăm în continuare scăzînd cîte 2 ochiuri la începutul fiecărui rînd. în total 318 ochiuri şi tricotăm 12 cm în înălţime cu andrele nr. Executăm mîneca următoare la fel. Încheiem mîneca. Cînd au mai rămas la mijlocul mînecii 32 ochiuri le lăsăm pe o andrea ajutătoare. 462 . 2 ochiuri pe dos. îl lucrăm tot pe faţă. iar cele 2 ochiuri lucrate pînă aici pe dos (tot pe faţa lucrului) le lucrăm împreună pe dos. o bucată de 22 cm înălţime. Tehnică. 32 ochiuri dde la mîneca dreaptă. 2 şi modelul II. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959. 32 ochiuri de la mîneca stîngă şi 65 ochiuri de la partea stîngă a feţei. Pentru ca platca să nu fie prea largă. Luăm pe o singură andrea toate ochiurile lăsate pe andrelele ajutătoare şi anume: 65 ochiuri de la partea dreaptă a feţei. “Tricotaje de mînă”. 1 ½ o bucată de 8 cm înălţime. coasem nasturii şi la răscroiala gîtului îndoim înăuntru 2 cm din tricotaj. Încheiem la maşină. 124 ochiuri de la spate. Acest tricotaj nu se calcă. Avem 102 ochiuri. astfel: ochiul lucrat pînă aici (pe faţa lucrului) pe faţă. la distanţa de 3 – 4 cm în jos de la răscroiala gîtului. Din acest punct (avem o înălţime totală de 51 cm) continuăm pe andrele nr.înălţime. formînd un tiv pe care îl coasem pe dos în punct invizibil. formînd în continuare la partea dreaptă a feţei butonierele. Continuăm cu andrele nr. o coasem invizibil pe dos. Astfel am obţinut un tricotaj în „punct de semielastic” cu care tricotăm drept încă 8 cm înălţime. 2 (pe faţa lucrului). Ed. 1 ochi pe faţă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm.

41 Model de bluză elegant şi comod. împărţim lucrul pe două andrele. muştar sau negru. 3 cm în înălţime. cu deosebirea că la înălţimea totală de 45 cm. urmează din nou 2 rînduri cu scăzături şi 1 rînd fără scăzături şi continuăm astfel pînă cînd lucrul are 48 cm înălţime totală. Se tricotează din lînă foarte fină. în rîndul al 3-lea nu scădem deloc. Faţa: Se lucrează la fel ca spatele. Marginea de jos a bluzei. în “punct de semielastic”. albastru-peruzea. Model: I. la începutul rîndurilor 1 şi 2. Continuăm drept. benzile diagonale de pe mîneci şi răscroiala gîtului se tricotează în „punct de semielastic”. şi tricotăm fiecare parte separat. Încheiem într-un singur rînd. 2 ½ şi tricotăm drept. apoi reluăm lucrul pe andrele nr. 2. 10 cm în înălţime. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurule lucrate pe dos. II. în „punct de jerseu”. Cu restul de ochiuri. vom tricota drept în „punct de semielastic” 2 cm în înălţime. scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi. începem să formăm linia raglan a mînecii. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. Urmează 2 cm în înălţime tricotaţi drept cu andrele nr. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 4 rînduri. manşetele. cîte 68 ochiuri pe o andrea. Furnituri: 400 g lînă. Spatele: Montăm 136 ochiuri pe andrele nr. andrele nr. La marginea interioară 463 . Restul în „punct de jerseu”. 2 ½ şi 2.Bluză cu mînecă raglan – Model nr. 2 ½. Cînd lucrul măsoară 34 cm înălţime totală.

scădem la începutul fiecărui rînd cîte 2 ochiuri pînă la epuizarea lor. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. unde formăm fenta. 464 . Încheiem într-un singur rînd. pe care apoi îl vom îndoi pe dos şi îl vom coase în punct invizibil.a feţei. Cînd lucrul are 10 cm înălţime totală. tricotăm prima bandă de 3 cm înălţime. Cînd lucrul are 50 cm înălţime (măsurată pe linia dublei scăzături). Continuăm lucrul scăzînd la ambele margini cîte 1 ochi la 6 rînduri. pe faţa lucrului. Ridicăm pe andrea ochiurile de la marginea inerioară a mînecii şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime. Tricotăm în continuare în „punct de jerseu”. continuăm 2 cm în „punct de jerseu” şi executăm a 2-a bandă de 3 cm în „punct de semielastic”. Mîneca: Spre deosebire de felul obişnuit al tricotării mînecii. în „punct de semielastic”. în „punct de semielastic”. făcînd la mijlocul fiecărui rînd. 2 ½ şi tricotăm în „punct de jerseu”. o dublă scăzătură astfel: ridicăm 1 ochi nelucrat. Montăm 203 ochiuri pe andrele nr. Rîndul pe dos îl lucrăm fără scăzături. acet model se începe de la umăr şi linia raglan şi se tricotează în jos. sfîrşind la manşetă. vom creşte cîte 5 ochiuri (la fiecare parte) formînd reversul fentei. tricotăm următoarele 2 ochiuri împreună pe faţă şi trasăm ochiul ridicat peste ochiul rezultat din scăderea celor 2 ochiuri.

Tehnică.“Tricotaje de mînă”. 1959 465 . Cornelia Both şi Martha Recht. Ed.

lungimea bluzei 54 cm. lucrăm împreună 3 ochiuri (1 ochi pe faţă. Rîndul 1: toate ochiurile lucrate pe dos. orientîndu-ne după schema alăturată. III. Model: I. o croşetă şi 5 andrele subţiri de ciorapi. Rîndul 4: se lucrează ca şi rîndul 2. 1 ochi pe dos. II. însă inversat astfel: din cele 3 ochiuri lucrate în rîndul 2. 1 ochi pe dos. Rîndul 3: toate ochiurile pe dos. Spatele şi faţa se tricotează cu model dantelat. Spatele şi faţa se lucrează în continuare şi se cos numai pe linia subraţului. 1 ochi pe faţă). Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. repetăm de la * . Repetăm de la rîndul 1. 1 ochi pe faţă. iar următoarele 3 ochiuri (obţinute în rîndul anterior prin înmulţirea unui singur ochi) le lucrăm împreună pe dos. Furnituri: 150 g lînă sau bumbac. Pentru ca tricotajul să fie mai rar şi deci mai subţire.Bluză de vară decoltată cu mînecuţă bufantă – Model nr. 466 . 3). cu firul subţire şi foarte regulat tors. Centura din talie şi benzile de la mînecuţă se lucrează în „punct de semielastic”. 2 şi 3. anrele nr. 42 Pentru confecţionarea acestei bluze se întrebuinţează lînă sau bumbac. vom lucra cu andrele mai groase (nr. Rîndul 2: * 3 ochiuri lucrate împreună pe dos. din rîndul următor lucrăm 3 ochiuri şi anume: 1 ochi pe faţă.

adocă în loc să scădem. La mînecuţe ridicăm ochiurile pe 4 andrele de ciorapi şi tricotăm 2 cm înălţime în „punct de semielastic”. Această bucată va fi în aparenţă mult mai lată decît centura (deşi are acelaşi număr de ochiuri). pe o singură andrea şi continuăm să lucrăm 16 cm. formînd cîte o buclă la două picioruşe. iar la răscroiala decolteului. creştem. Lucrăm apoi drept 22 cm. o bucată de 22 cm înălţime. Tricotăm în felul acesta 16 cm înălţime. apoi un rînd de picioruşe lungi mai rare. variind mărimea decolteului. mai larg sau mai strîns. cele două linii ale subraţului. jumătate le lăsăm pe andreaua de rezervă. o dată 3 ochiuri şi în continuare cîte 2 ochiuri pînă cînd rămîn pe andrea 35 ochiuri. cu modelul dantelat I. apoi la începutul rîndurilor următoare o dată 6 ochiuri. Trasăm prin al doilea rînd de picioruşe un şiret croşetat în ochiuri simple. şi îl legăm cu funduliţă. De aici continuăm să tricotăm drept. urmează 12 cm pentru centură şi încheiem toate ochiurile într-un singur rînd lucrat mai larg. Cînd lucrul are 34 cm de la marginea de jos. Faţa: Montăm 110 ochiuri pe andrele nr. 467 . iar cu cealaltă jumătate (73 ochiuri) continuăm astfel: pe linia B – C creştem în continuare cîte 1 ochi la 1 cm (pe tot parcursul liniei B – C creştem la fel). 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o bucată de 12 cm înălţime. Cu acestea lucrăm drept 1 cm şi începem să repetăm felul în care am lucrat pînă acum. Împărţim lucrul pe două andrele. scăzînd la amîndouă marginile cîte 1 ochi la 1 cm. numit „ploicică”. din acelaşi material cu bluza. Continuăm lucrul la fel pe cealaltă andrea de rezervă. iar cînd am terminat răscroiala decolteului din spate.Măsura: 24 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul I. de fiecare parte a lucrului. o dată 5 ochiuri. De jur împrejurul decolteului croşetăm un rînd de picioruşe scurte. o dată 4 ochiuri. însă inversat. Avem 146 ochiuri. unim ochiurile de pe cele două andrele. cu andrele nr. începem să formăm mînecuţele bufante astfel: creştem la începutul şi la sfîrşitul primului rînd cîte 2 ochiuri şi apoi în continuare cîte 1 ochi la 1 cm. 3. scădem întîi 12 ochiuri. din cauza specificului acestei dantele şi pentru motivul că întrebuinţăm andrele mai groase. după dorinţă. Călcăm aburit părţile dantelate şi încheiem cu o cusătură în punct invizibil pe dosul lucrului.

Tehnică. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959.“Tricotaje de mînă”. 468 .

Model: I. 2 şi 2½ . pe faţa lucrului. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. lucrînd în tot al 15-lea ochi dublat astfel: o dată îl lucrăm din faţă şi o dată din spate. 43 Această bluză din lînă roşie. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Avem 146 ochiuri. II. Avem 136 ochiuri cu care tricotăm 10 cm în înălţime. lungimea bluzei 52 cm. degajînd decolteul şi avînd răscroiala mînecii pronunţată. În total creştem 10 ochiuri. lungimea mînecii 41 cm. Elasticul din talie. fie fără bluză. se poate îmbrăca fie cu o bluză de culoare asortată sau ecosez. bentiţa de la decolteu şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. Restul în „punct de jerseu”. în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul I. andrele nr. 8 ochiuri. 2½. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm.Bluză decoltată cu mîneca trei sferturi – Model nr. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Continuăm pe andrele nr. Spatele: Montăm 128 ochiuri pe andrele nr. 469 . Furnituri: Circa 350 g lînă roşie.

Lucrăm prima parte (39 ochiuri) astfel: tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe linia decolteului. 2. deci cîte 21 ochiuri la fiecare margine. Avem 152 ochiuri. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. cîte 5. 470 . crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1 cm. 2. În rîndul următor. Cele 39 de ochiuri de pe andreaua cealaltă le lucrăm la fel. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. Continuăm cealaltă parte (39 ochiuri) scăzînd în acelaşi fel. cîte 1 ochi la 2 cm. Contunăm să lucrăm prima parte (39 ochiuri). de 4 ori cîte 3 ochiuri. însă inversat. la fiecare margine. Avem 110 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. pînă cînd am epuizat astfel toate ochiurile. Continuăm 10 cm în înălţime în „punct de jerseu” crescînd la începutul rîndurilor. de 4 ori cîte 2 ochiuri. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de semielastic”. În total scădem 42 ochiuri. iar ultimele 22 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. scăzînd la începutul rîndurilor următoare. însă inversat. Tricotăm 26 rînduri scăzînd cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd. 3. Rămîn 106 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 70 rînduri.Răcroiala mînecii: Începem astfel: scădem la începutul rîndurilor. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare. 2 ½ în „punct de jerseu”. încheiem 28 ochiuri (scădem) de la mijlocul feţei. cîte 4. Continuăm pe andrele nr. Faţa: Montăm 134 ochiuri pe andrele nr. Pe linia răscroielii mînecii lucrăm drept. de 2 ori cîte 4 ochiuri. 2. 1 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri. 2 ½ în „punct de jerseu” şi creştem în rîndul întîi 8 ochiuri. 3. dublînd tot al 16-lea ochi (pe faţa lucrului). 1 ochiuri în total 46 ochiuri (cîte 23 ochiuri scăzute la o margine). 1. 4. 3. de 48 ori cîte 1 ochi. Avem 104 ochiuri. pe linia decolteului. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). 2 şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 4 cm înălţime. 1. la fiecare margine a lucrului. 3. 2. pe faţa lucrului. pînă terminăm toate ochiurile. 4. la fiecare margine. 3. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. În rîndul al 67-lea (pe faţa lucrului) scădem 26 ochiuri de la mijlocul spatelui împărţind astfel lucrul în două părţi. Continuăm 20 cm înălţime pe andrele nr. În total am crescut 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la fiecare margine). Continuăm să tricotăm 66 rînduri drept.

După ce bluza este montată. Încheiem într-un singur rînd. ridicăm pe andrele ochiurile corespunzătoare de jur împrejurul decolteului şi tricotăm 15 rînduri în „punct de semielastic”. 471 . Tehnică. 1959. “Tricotaje de mînă”. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos.

Aceste 22 rînduri se repetă. Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm. Cu unul din gheme tricotăm 10 rînduri în „punct de jerseu”. Rîndul 11: (C) (pe faţa lucrului) pe dos (lăsăm firul să atîrne şi continuăm în culoarea de fond cu al doilea ghem. Se ia dosul lucrului drept faţă. Rîndul 22: (C) (pe dosul lucrului) pe faţă. Bluza se poate purta deasupra sau înăuntrul fustei. care se închide cu un nasture. Furnituri: Circa 270 g lînă în culoare de fond (F) şi circa 40 g lînă în culoare contrastantă (C). pregătim două gheme din lînă în culoare de fond. luînd dosul lucrului drept faţă. Mărimea: Circumferinţa pieptului 94 – 96 cm. 2 şi 5 nasturi. lungimea la mijlocul spatelui 56 cm. 44 Această bluză se tricotează în lung. începînd cu un rînd de ochiuri pe dos şi sfîrşind cu un rînd de ochiuri pe faţă. Tricotăm din nou 10 rînduri în „punct de jerseu”. dar de data aceasta începem cu un rînd pe faţă şi sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe dos. cu dungi înguste.Bluză gen cămaşă (şemizetă) – Model nr. Mîneca largă. dintr-un fir de lînă moale şi subţire. Andrele nr. şapte-optimi. Model: Bluza se tricotează în întregime în „punct de jerseu” lucrat în dungi. în „punct de jerseu”. 472 . lungimea bluzei încheiată la nasturi circa 106 cm. este prinsă într-o manşetă dublă. Pentru aceasta.

Rămîn 185 ochiuri. Vom avea 181 ochiuri pe andrea. mai tricotăm 1-2 rînduri astfel încît 473 . de 8 ori cîte 2 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. la începutul lor. Vor fi 178 ochiuri. Cînd lucrul are 19 cm de la punctul de plecare. La marginea stîngă continuăm drept înainte (răscroiala mînecii). Pe urmă luăm ochiurile pe o singură andrea. Tricotăm 2 rînduri.Spatele: Începem la marginea stîngă în punctul însemnat cu „A”. scădem la marginea stîngă. Tricotăm un mic triunghi. Cu alte andrele începem 2 ochiuri şi creştem la marginea dreaptă. Vor fi 117 ochiuri. Vor fi 202 ochiuri şi lucrul va fi de 21 cm măsuraţi pe verticală. în aşa fel încît să vină la marginea stîngă pentru completarea răscroielii mînecii (atenţie la continuitatea moelului!). de 24 ori cîte 1 ochi (umărul). Luăm ochiurile acestui triunghi şi ochiurile bucăţii lăsate de o parte. de 5 ori cîte 16 ochiuri. Continuăm drept înainte pînă ce lucrul are 28 cm de la punctul de plecare (dacă este nevioie. La marginea stîngă creştem la cîte 3 rînduri. de 4 ori cîte 2 ochiuri. Lăsăm această bucată de o parte. Începînd de aici scăpdem la marginea stîngă. Cu alte andrele începem 2 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. Începînd de aici continuăm marginea dreaptă (marginea de jos) drept înainte. La marginea dreaptă continuăm drept înainte pînă la sfîrşit. de 5 ori cîte 4 ochiuri şi o dată 5 ochiuri. Aici va fi mijlocul spatelui. de 18 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri de 6 ori cîte 1 ochi. mereu la începutul celui de al doilea rînd. la punctul însemnat cu B. Tricotăm 2 rînduri. Vor fi 205 ochiuri. Vor fi 117 ochiuri. pe 19 ochiuri. Vor fi 148 ochiuri. Începînd de aici lucrăm în sens opus. de 8 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei: Începem tot la o margine. Vor fi 151 ochiuri. la cîte 4 rînduri de 4 ori cîte 1 ochi. Rămîn 201 ochiuri. ca la spate. La marginea stîngă (răscroiala mînecii) continuăm drept înainte. la cîte 2 rînduri. Continuăm şi creştem la marginea stîngă (umăr) la cîte 3 rînduri. Formăm astfel un mic triunghi de 12 rînduri şi 30 ochiuri. de 4 ori cîte 19 ochiuri şi o dată 22 ochiuri. Din acest moment tricotăm drept înainte pînă avem 25 cm de la punctul de plecare. La marginea stîngă creştem. de 17 ori cîte 1 ochi (răscroiala gîtului). La marginea stîngă creştem la cîte 2 rînduri. la marginea dreaptă creştem la cîte 2 rînduri. la începutul lor. şi o dată 21 ochiuri. cu 16 ochiuri în culoarea de fond. Lăsăm lucrul de o parte. la cîte 2 rînduri. la marginea dreaptă adăugăm la cîte 2 rînduri. pe o singură andrea. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi o dată 20 ochiuri. la fel cu cel de la spatele bluzei (12 rînduri şi 30 ochiuri). Scădem în aceeaşi măsură în care am crescut pînă acum şi creştem în aceeaşi măsură în care am scăzut pînă acuma. Ultimul rînd trebuie să fie în culoarea contrastantă. iar la marginea stîngă creştem în acelaşi timp la cîte 4 rînduri.

Încheiem. Urmează şi această margine drept înainte. Vor fi 158 ochiuri. Cînd avem 9 cm de la marginea feţei. Vor fi 168 ochiuri. Aceasta va fi marginea feţei cu butoniere. de 10 ori cîte 1 ochi şi la cîte 4 rînduri. la cîte 4 rînduri. După 2 cm formăm deasuăpra primelor 3 butoniere încă 3 butoniere. Repetăm încă de 2 ori de la *. încheiem. la 19½ cm de la rîndul începător scădem la marginea dreaptă. de 28 ori cîte 1 ochi. Mai tricotăm încă 2 cm drept înainte de la rîndul cu butoniere (să avem 30 cm de la punctul de plecare). Între timp. În rîndul următor luăm 83 ochiuri pe o andrea de rezervă şi lucrăm numai cu restul de 102 ochiuri. Începem pe 119 ochiuri şi tricotăm o bucată la fel. În rîndul următor creştem cîte 7 ochiuri deasupra celor încheiate în rîndul anterior. La marginea stîngă tricotăm 10 rînduri drept înainte. în sens opus şi fără butoniere. Începînd de aici scădem la marginea stîngă. pe urmă creştem la cîte 2 rînduri. la cîte 2 rînduri. de 10 ori cîte 1 ochi. Mîneca dreaptă: Începem cu 116 ochiuri. Această margine urmează drept înainte. Cînd lucrul are 12 cm de la rîndul începător. încheiem la marginea dreaptă 24 ochiuri. Formăm 3 butoniere orizontale astfel: * tricotăm 17 ochiuri din cele 102 ochiuri de pe andrea. de 14 ori cîte 1 ochi. Începînd de aici tricotăm dublura.ultimul rînd să fie în culoare contrastantă sau să fie al cincilea rînd în culoarea de fond). Însemnăm rîndul cu un fir colorat. La marginea dreaptă urmează 7½ cm drept înainte iar la marginea stîngă creştem la cîte 4 rînduri. de 31 ori cîte 1 ochi şi de 3 ori cîte 2 ochiuri. Pe urmă continuăm şi aici drept înainte pînă avem 7 cm. pînă avem 39 cm de la rîndul începător (117 ochiuri). pe care le începem din nou în rîndul următor. la marginea dreaptă creştem. pe urmă creştem răscroiala gîtului în aceeaşi măsură în care am scăzut-o. de la semn. Urmăm drept înainte. încheiem 7 ochiuri. 474 . de 4 ori cîte 1 ochi. la cite 6 rînduri. Mai tricotăm 2 cm drept înainte (mijlocul feţei) aici luăm pe aceeaşi andrea ochiurile lăsate pe andreaua de rezervă şi continuăm în sens opus partea stîngă a feţei. Vor fi 119 ochiuri. la începutul lor. Tricotăm restul de 30 ochiuri.

475 .

“Tricotaje de mînă”. 1959. Cînd manşeta are 14 cm. Manşetele: Începem cu 90 ochiuri. Călcăm părţile tricotate. Marginile feţelor le îndoim 9 cm. de 8 ori cîte 1 ochi. Ed. Îndoim marginea de jos 3 cm şi tivim. Rămîn 121 ochiuri. În tiv introducem panglică îngustă sau mătase subţire ca să nu se întindă la purtat. A doua butonieră vine la 7 cm exact deasupra primei butoniere. Tricotăm 19 rînduri drept înainte. la începutul şi la sfîrşitul lor. Cînd gulerul este de 10 cm (56 rînduri). Gulerul: Începem cu 121 ochiuri. încheiem. Îndoim gulerul pe rîndul însemnat. Tehnică. le montăm. Creştem la cite 7 rînduri. În rîndul următor formăm o butonieră. însemnăm rîndul şi începînd de aici scădem la cite 6 rînduri. 476 . de 8 ori cîte 1 ochi. Prindem butonierele cîte două şi le festonăm.stîngă: Se tricotează în sens opus. partea mai îngustă va fi dublura şi o aşezăm în răscroiala gîtului. Prindem cu cîteva puncte marginea de 2 cm a feţei cu butoniere şi a feţei opuse. Butonierele manşetelor le prindem de asemenea cîte două şi le festonăm. tricotăm 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. la începutul şi la sfîrşitul lor. Vor fi 137 ochiuri. încheiem. Coasem nasturii. Cornelia Both şi Martha Recht. Cînd avem 52 rînduri de la semn. Încreţim mîneca jos şi o prindem în manşeta îndoită.

elasticul din talie şi decolteul se tricotează în „punct de semielastic”. Furnituri: Circa 200 g lînă bej. Model: I. Introducem apoi modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (continuînd a scădea la fel) şi terminăm (tot scăzînd) cu 11 rînduri cu lînă roşie. 2 şi 2½. Restul în „punct de jerseu” şi cu un model norvegian adecvat. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos.Bluză cu mînecă raglan pentru fetiţă de 15 ani – Model nr. Spatele: Montăm 120 ochiuri din lînă bej pe andrele nr. 477 . Am scăzut în total 70 ochiuri şi au mai rămas 68 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 50 g lînă roşie. 20 g lînă neagră. în „punct de semielastic”. cu andrele nr. în „punct de semielastic”. II. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. andrele nr. 2 şi tricotăm drept 5 cm. Se lucrează din lînă bej. Manşetele. Măsura: 30 ochiuri şi 43 rînduri = 10 cm din modelul II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 88 cm. Avem 138 ochiuri cu care continuăm să tricotăm scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd dus şi întors (de 15 ori). Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. în înălţime. În total am crescut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). 2½. 45 Această bluză de un colorit vessel şi plăcut convine tuturor fetelor tinere. cu dungi roşii şi pătrăţele negre.

Mîneca: Montăm 80 ochiuri din lînă bej pe andrele nr. le încheiem într-un singur rînd. la fiecare margine. Ultimele 36 ochiuri. 2½ în „punct de jerseu” şi tricotăm 26 cm în înălţime. în „punct de semielastic”. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd (de 15 ori). 2 şi tricotăm o manşetă de 5 cm înălţime. Ed. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Tehnică. Introducem modelul norvegian pe care îl repetăm de 4 ori (scăzînd la el în continuare) şi terminăm mîneca tricotînd ultimele 11 rînduri în „punct de semielastic” (scăzînd mereu).Faţa: Lucrăm la fel ca şi spatele. 478 . crescînd la începutul rîndurilor următoare cîte 1 ochi la 2 cm. Avem 106 ochiuri cu care începem să formăm linia raglan a mînecii. 1959. rămase la mijlocul andrelei. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. cu lînă roşie. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Continuăm pe andrele nr.

Model: I. în „punct de jerseu”. Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de semielastic”. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor care urmează. 479 . lungimea bluzei 44 cm. 50 g lînă roşie. Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 20 g lînă neagră. 3 şi modelul norvegian de pe schemă. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). 46 O bluză originală şi puţin costisitoare care se poate confecţiona cu cîteva resturi de lînă. tricotăm cu lînă albă.Bluză cu model norvegian – Model nr. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm drept 15 cm în înălţime. pe andrele nr. Furnituri: Circa 200 g lînă albă. Se cere răbdare şi atenţie. 2½ şi tricotăm drept 6 cm în înălţime în „punct de semielastic”. II. După terminarea modelului norvegian. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie. 2½ şi 3 şi 7 nasturi. pînă la înălţimea totală de 24 cm. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul II. andrele nr. Restul în „punct de jerseu” şi cu modelul norvegian de pe schemă. Continuăm cu andrele nr. 10 g lînă galbenă. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. Avem 118 ochiuri. de 2 ori cîte 6 ochiuri. crescînd mereu cîte 1 ochi la 2 cm.

Umărul: De aici începem să formăm linia umărului scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri pe fiecare umăr. Partea dreaptă a feţei: Montăm 58 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. în „punct de semielastic”. 2½ şi tricotăm drept. 6 cm în înălţime. iar cele 34 ochiuri rămase pe andrea la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd. formînd o butonieră (din 2 ochiuri) la 3 cm înălţime totală şi la distanţa de 3 ochiuri de la marginea interioară a feţei. 480 .

Scădem la începutul rîndurilor care urmează de 2 ori cîte 4 ochiuri. 11 (respectiv 1. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul rîndurilor. Îndoim tivul feţei şi coasem în punct invizibil cu mîna. de 4 ori cîte 2 ochiuri. de 46 ori cîte 1 ochi. astfel: ochiurile 1. 7. iar pe linia umărului scădem de 5 ori cîte 6 ochiuri. Călcăm aburit. îndoim pe dos şi tivim. iar la marginea interioară a feţei. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 60 de ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. începînd de aici şi pînă la răscroiala gîtului. de 2 ori cîte 3 ochiuri. după terminarea elasticului din talie. Butonierele de pe corsaj vor corespunde cu butonierele de pe banda tivului. 2½ şi tricotăm drept. Partea stîngă a feţei: Lucrăm în acelaşi el. de aproximativ 2 cm înălţime astfel: coasem liziera la maşină pe faţa lucrului. alternînd culorile corespunzătoare modelului norvegioan şi apoi în continuare cu lînă albă. Avem 86 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. în felul următor: pe linia subraţului creştem 1 ochi la cîte 2 cm de 9 ori (începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii). din ochiurile 4 şi 5 formăm o butonieră: ochiurile 6. o dată 4 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. În total am crescut 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). tricotată în „punct de jerseu”. lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 41 cm. pe dosul corsajului. încheiem la maşină. avînd grijă să formăm 6 butoniere (din 2 ochiuri) la distanţă (vertical) de 6 cm între ele. Continuăm cu lînă albă în „punct de jerseu”. pe această linie. 3 din corsaj) lucrate pe faţă. 481 . Pe această bantă de 8 ochiuri (care va forma tivul feţei) vom deschide cîte o butonieră în aceleaşi rînduri cu butonierele de pe corsaj. După executarea elasticului din talie. Răscroiala gîtului o tivim cu o lizieră albă sau roşie.În rîndul următor. 2. 2 cm în înălţime. Ele se execută pe linie orizontală. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. 8 lucrate pe faţă. 2. 10 rînduri crescînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. în „punct de semielastic”. 3 de la marginea tivului se lucrează pe faţă. 3 şi lînă albă în „punct de jerseu”. Mîneca: Montăm 76 ochiuri din lînă albă pe andrele nr. pe faţa lucrului. o dată 6 ochiuri. creştem 8 ochiuri (la marginea interioară a feţei) pe care le vom tricota în „punct de jerseu”. din ochiurile 12 şi 13 formăm o butonieră şi în continuare tricotăm pe faţă restul ochiurilor. urmează ochiurile 9. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent răscroiala gîtului şi linia umărului astfel: pe linia răscroielii gîtului scădem la începutul rîndurilor o dată 16 ochiuri. iar ultimele 18 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. urmează 2 rînduri cu lînă roşie şi continuăm cu andrele nr. Festonăm împreună butonierele suprapuse ale corsajului şi tivul şi coasem 7 nasturi. însă inversat şi fără butoniere. 10. 3 aplicînd modelul norvegian. continuăm lucrul cu 66 ochiuri şi cu andrele nr.

“Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959. Tehnică. Ed. 482 .

Model: I. andrele nr. Urmează „modelul romînesc” după schemă. 50 g lînă albastră.Bluză cu model romînesc şi mînecă scurtă – Model nr. 483 . Furnituri: Circa 250 g lînă albă. 47 Arta noastră populară este şi de data aceasta un fericit izvor de inspiraţie pentru acest model de bluză din lînă albă cu o garnitură în motive romîneşti. cîteva fire din lînă roşie şi galbenă. 1½ şi 2 şi 5 andrele de ciorapi. Mărimrea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. II. Marginea de jos a bluzei şi decolteul se tricotează în „punct leneş”.

În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri la o margine). urmează „modelul romînesc”. În continuare tricotăm cu andrele nr. Măsura: 42 ochiuri şi 54 rînduri * 10 cm din modelul III. 2 şi 2 cm cu andrele nr. un tiv de 2 cm în înălţime. cu andrele nr. 1½. şi din nou „punct leneş” format din 2 rînduri lînă albă şi 2 rînduri lînă albastră. şi tricotăm. în “punct de jerseu”. În jurul mînecilor ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele de ciorapi. pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil de mînă. cu lînă albă. Continuăm în „punct de jerseu”. Ridicăm pe o andrea toate ochiurile de la o margine la alta a răscroielii superioare a spatelui şi tricotăm în „punct leneş” 2 rînduri cu lînă albastră. 4 cm în înălţime. pe andrele nr. Urmează 10 cm în înălţime.III. Din nou urmează în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 1½ cm. Avem 134 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. 2 o bucată de 20 cm înălţime. În total am crescut 26 ochiuri (cite 13 ochiuri la o margine). Încheiem toate rîndurile într-un singur rînd. Avem 194 ochiuri cu care tricotăm drept 5 cm în înălţime. Restul vom tricota în „punct de jerseu”. 484 . Călcăm aburit şi încheiem prin cusături de mînă. 2 şi tricotăm în „punct leneş” 4 rînduri cu lînă albă şi 4 rînduri cu lînă albastră. Faţa: Executăm partea din faţă la fel. aplicăm modelul romînesc. scăzînd la fiecare margine a lucrului cîte 3 ochiuri la 1 cm. Spatele: Montăm 168 ochiuri cu lînă albastră.

1959. 485 . Ed. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Tehnică.

Bolero cu broderie – Model nr. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. 3 în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. de 2 ori cîte 6 ochiuri. lungimea boleroului 44 cm. Continuăm pe andrele nr. Manşetele şi patentul din talie în „punct de semielastic”. Model: I. III. aplicînd de jur împrejurul feţelor o bandă brodată în culori vii. toate rîndurile pe faţă. galbenă. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). Măsura: 22 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. Bentiţa care bordează feţele şi răscroiala gîtului se lucrează în „punct leneş”. Furnituri: Circa 300 g lînă neagră. în „punct de semielastic”. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor ce urmează. verde şi albastră. 6 cm în înălţime. 2½ şi tricotăm drept. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 96 cm. lungimea mînecii 46 cm. 2½ şi 3. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori 486 . Avem 118 ochiuri. Spatele. cîteva fire de lînă roşie. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă neagră pe andrele nr. 48 Acest bolero cu mîneca trei sferturi se confecţionează din lînă neagră. II. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”. andrele nr.

o dată 5 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor pe această linie. o bentiţă corespunzătoare cu lungimea măsurată de jur împrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. În continuare scădem la începutul următoarelor rînduri de 40 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi în continuare cîte 1 ochi pînă la terminarea lor. 3. 3 ochiuri. În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. 26 cm în înălţime. scădem o dată 5 ochiuri. pe dosul lucrului. Tricotăm în „punct leneş”. o dată 6 ochiuri. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 5 ochiuri pe fiecare umăr. pe faţa lucrului. inversat. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm (de 9 ori). La înălţimea totală de 30 cm. 2½ şi tricotăm drept. 487 . Avem 59 ochiuri. Avem 96 ochiuri. de 6 ori cîte 5 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem ultimele 13 ochiuri într-un singur rînd. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 43 ochiuri cu care tricotăm drept 15 cm în înălţime. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. iar la începutul rîndului următor. pe 8 ochiuri. de 10 ori cîte 2 ochiuri. iar la marginea interioară a feţei lucrăm drept. Avem 94 ochiuri cu care lucrăm 15 cm în înălţime. iar la răscroiala gîtului.cîte 1 ochi. o manşetă de 4 cm înălţime. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. în „punct de ssemielastic” . Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu”. diferite flori după schemă. Continuăm în „punct de jerseu” 18 cm înălţime. începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: la începutul primului rînd. în „punct de semielastic”. 6 cm în înălţime. încheiem la maşină şi coasem de mînă bentiţa. Brodăm pe bentiţă cu fire de lînă în culori vii. 8 ochiuri. Executăm a doua mînecă la fel. pe dosul lucrului. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. 2½ şi tricotăm drept. inversat. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem concomitent linia umărului şi răscroiala gîtului astfel: pe linia umărului scădem la începutul fiecărui rînd. în „punct de jerseu”. Am scăzut în total 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). Rămîn 34 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd.

1959. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. 488 . Ed.“Tricotaje de mînă”.

50 g ecru. unul după altul. 1 rînd verde. uni. fără bantă. sau să lucrăm cu andrele ascuţite la ambele capete. 2 rînduri pe dos. 1 rînd teracotă. spatele şi mînecile sînt tricotate cu lînă brună. lungimea la mijlocul spatelui. 1 rînd ecru. 4 rînduri ecru. Mărimea: Lărgimea hăinuţei încheiată 95 cm. Întrucît cele mai multe din linii sînt numai de 1 rînd. 1 rînd verde. 489 . Model: Hăinuţa întreagă se tricotează în „punct de jerseu”. apoi pe dosul lucrului. tivul interior brun. Liniile colorate alternează în felul următor: 4 rînduri ecru. tricotînd liniile orizontale deodată cu feţele. Furnituri: Circa 200 g lînă brună. 1 rînd ecru. 1 rînd ecru. Fondul feţelor este ecru cu linii verzi-vitriol şi cărămiziu. 50 g verde şi 30 g teracotă. În acest din urmă caz tricotăm 2 rînduri pe faţă. 49 Feţele hăinuţei se tricotează cu model scoţian. 42 cm (pentru copii de 7 – 8 ani). un ac de brodat.Hăinuţă cu model scoţian – Model nr. Liniile verticale se brodează ulterior în punct suedez. 1 rînd teracotă. Aceste 20 rînduri se repetă. trebuie să rupem firul la sfîrşitul rîndului. 1 rînd ecru. La feţe lucrăm modelul scoţian după schema dată. pe faţa lucrului cu culori diferite. 2½. 1 rînd verde. 1 rînd teracotă. andrele nr. Benţile sînt verzi. tot cu culori diferite. un fermoar care se poate deschide complet.

la cîte 6 cm. la 45 cm de la marginea de jos. Continuăm cu liniile colorate. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. de 18 ori cîte 1 ochi. şi de aici la cîte 2 cm creştem la ambele margini de 3 ori cîte 1 ochi. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Faţa: Începem cu 62 ochiuri în culoare brună. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrurlui un rînd de ochiuri pe dos şi continuăm în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea interioară scădem aici. pînă ce răscroiala mînecii este de 10 cm. Vor fi 122 ochiuri. măsuraţi vertical. scădem la începutul rîndurilor următoare. o dată 4 ochiuri. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm măsuraţi de jos. 490 . de 2 ori cîte 4 ochiuri. la ambele margini. pînă se termină toate ochiurile. Între timp. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele are 44 cm de la marginea de jos. Creştem la ambele margini. Vor fi 104 ochiuri. La marginea exterioară scădem la cîte 2 rînduri: o dată 6 ochiuri. şi de aici la fiecare 1 cm. o dată 3 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. şi de aici la cîte 1 cm. apoi cîte 3 ochiuri. scădem aici. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm. Rămîn 98 ochiuri. pînă la 28 cm de la marginea de jos. de 6 ori cîte 1 ochi. Lucrăm drept înainte. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Tricotăm drept înainte. de 3 ori cîte 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucaţi separat. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. scădem la începutul rîndurilor următoare. Spatele: Începem cu 116 ochiuri cu lînă brună. Aici. măsuraţi vertical.Bineînţeles că numai atunci cînd în conformitate cu modelul urmează numai cîte 1 rînd într-o culoare.

Ed. Îndoim şi la mîneci tivul de 3 cm. Creştem mereu. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. În locul ultimul rînd pe dos tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. 3 cm în „punct de jerseu”. În faţă aşezăm fermoarul. cu lînă verde. Le îndoim în lungul rîndului de ochiuri pe dos şi le tivim. Călcăm părţile tricotate şi le asamblăm. Brodăm pe cele două feţe liniile verticale după schema dată. 491 . de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 5 ochiuri. la începutul şi la sfîrşitul celui de-al 7-lea rînd. Cînd mîneca este de 33 cm măsuraţi de la marginea de jos. La mijlocul spatelui coasem cele două benţi cu puncte invizibile. Cornelia Both şi Martha Recht. Încheiem. La marginea interioară a feţei ridicăm circa 150 ochiuri pînă la jumătatea răscroielii gîtului de la spate şi tricotăm. 1959. “Tricoate de mînă”. scădem la marginea exterioară. de 15 ori cîte 1 ochi. în „punct de jerseu”. la cîte 2 rînduri. de 6 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Încheiem. pe urmă continuăm tot în culoare verde şi tricotăm încă 3 cm. Tricotăm o bantă la fel pentru cealaltă faţă.Umărul: Cînd faţa este de 44 cm de la marginea de jos. Continuăm în culoare brună pînă la sfîrşit. Faţa cealaltă: Se tricotează în sens opus. scădem la începutul rîndurilor următoare. Tehnică. Rămîn 18 ochiuri. Mîneca: Începem cu 68 ochiuri cu firul verde. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Îndoim tivul de jos şi îl prindem pe dinăuntru cu puncte invizibile. de 4 ori cîte 3 ochiuri. Vor fi 98 ochiuri. pe urmă mai împletim 3 cm.

Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). Măsura: 32 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul II. cu lînă de nuanţa I. 492 . din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit 6 cm cu nuanţa II. Spatele: Montăm 120 ochiuri pe andrele nr. 3 cm cu nuanţa I. Restul în „punct de jerseu”. 2 şi tricotăm drept. Manşetele. Avem 130 ochiuri. Mărimea: Lungimea puloverului 45 cm. în „punct de semielastic”. III nuanţa cea mai deschisă (albastrul cerului). 7 nasturi albi de sidef. 30 g lînă albă. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 4 cm. Furnituri: Circa 330 g lînă în 3 nuanţe de albastru (cîte 110 g din fiecare nuanţă). II. la fiecare margine a lucrului. Continuăm pe andrele nr. tot cu nuanţa I. bentiţa de la gît şi bordura feţelor se lucrează în „punct de semielastic”. încă 10 cm înălţime. andrele nr. o bucată de 7 cm în înălţime. 2½ şi 2. 2½ în „punct de jerseu”. cîte 1 ochi la 4 cm. avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte. elasticul din talie. Urmează 2 rînduri cu lînă albă. II nuanţa mijlocie. Model: I.Bluză pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. Pentru o mai bună orientare vom nota astfel nuanţele de lînă întrebuinţate aici: I nuanţa mai închisă. 50 Acest model frumos se lucrează din lînă cu fir subţire în 3 nuanţe de albastru.

în „punct de jerseu”. Am crescut în total 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). începem să formăm răscroiala mînecii scăzînd astfel: o dată 5 ochiuri. 2 şi tricotăm drept 7 cm în înălţime. la distanţă de 6 cm între ele. În total am scăzut 72 ochiuri (cîte 36 ochiuri pe un umăr). de 6 ori cîte 2 ochiuri. cîte 4 ochiuri şi în continuare de 2 ori cîte 3 ochiuri. Aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. pînă cînd lucrul are o înălţime totală de 43 cm. Mîneca: Montăm 66 ochiuri din lînă de nuanţa I. Am scăzut în total 16 ochiuri şi au mai rămas 57 ochiuri cu care continuăm drept. 6 cm cu nuanţa II. 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. o ată 3 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri din lînă de nuanţa I pe andrele nr. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi. la începutul primului rînd. 3 cm cu nuanţa I. Continuăm să lucrăm 10 cm în înălţime cu andrele nr. la începutul rîndurilor. Continuăm pe andrele nr. avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le lucrăm în „punct de semielastic” pentru a forma bordura feţei. Avem 108 ochiuri. crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 4 cm. 3 ochiuri. pînă la înălţimea totală de 40 cm. Urmează 2 rînduri cu lînă albă. cîte 5 ochiuri şi în continuare de 48 ori cîte 1 ochi. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem răscroiala gîtului scăzînd la marginea interioară a lucrului. însă inversat şi fără butoniere. pe andrele nr. din nou 2 rînduri cu lînă albă. deci avem 73 ochiuri. şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o manşetă de 6 cm înălţime.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. în „punct de semielastic”. apoi 4 ochiuri. Avem 37 ochiuri cu care vom forma linia umărului. crescînd invariabil cîte 1 ochi la 1 cm. Rămîn 36 ochiuri la mijloc pe care le lăsăm pe o andrea de rezervă. De aici lucrăm 2 rînduri cu lînă albă. în sfîrşit. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri şi o dată 7 ochiuri. de 6 ori cîte 6 ochiuri. Vom avea grijă ca după ce am executat o bucată de 10 cm cu lînă de nuanţa II. Am crecut în total 5 ochiuri. 2. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi iar 6 cm cu nuanţa II. formînd o butonieră la 1 cm înălţime de la marginea de jos a lucrului. cu aceeaşi nuanţă (I). avînd grijă ca pe linia subraţului să continuăm a creşte cîte 1 ochi la 4 cm. scăzînd la începutul următoarelor 2 rînduri. continuăm drept cu nuanţa III. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Avem 76 ochiuri cu care tricotăm în continuare astfel: 2 rînduri cu lînă albă. 2½. o dată 10 ochiuri. cu aceeaşi nuanţă. Tricotăm drept (în „punct de jerseu” cu nuanţa II) pînă cînd avem o înălţime totală de 31 cm. 2½ în „punct de jerseu”. Pe această bordură vom tricota butoniere din 2 ochiuri. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. începem răscroiala mînecii. scăzînd astfel: la începutul primelor 2 rînduri. din nou 2 rînduri cu lînă albă şi în sfîrşit continuăm drept cu nuanţa III. În total am scăzut 20 ochiuri. la fiecare margine a lucrului. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 27 cm. apoi 3 cm înălţime cu nuanţa II. Avem 96 ochiuri cu care vom forma ovalul mînecii. pînă la înălţimea totală de 31 cm. La marginea interioară tricotăm drept. cu nuanţa II. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la fiecare margine a lucrului. 3 cm cu nuanţa II. să 493 . încă 10 cm în înălţime. apoi 3 cm cu nuanţa I.

apoi 3 cm cu nuanţa II. ridicăm pe andrea ochiurile corespunzătoare pe linia răscroielii gîtului şi tricotăm drept. 1959 494 .intercalăm 2 rînduri de lînă albă. formînd o butonieră la un capăt. În continuarea celor 36 ochiuri rămase pe andreaua de rezervă la mijlocul spatelui. Călcăm aburit părţile tricotate în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă. Încheiem bentiţa într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. din nou 2 rînduri albe şi apoi să continuăm pînă la sfîrşit cu nuanţa III. Tehnică. Ed. o bentiţă de 4 cm înălţime. “Tricotaje de mînă”. Cornelia Both şi Martha Recht. în „punct de semielastic”.

Rîndul 5: toate ochiurile pe dos. Model: I. Restul bluzei în „punct de jerseu”. II. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 70 cm. 5 nasturi de sidef. Rîndul 4: toate ochiurile pe dos. Modelul: II. Elasticul din talie. Rîndul 7: toate ochiurile pe dos. lungimea bluzei 38 cm. Se poate purta fie cu o fustă bleumarin. Furnituri: Circa 200 g lînă albastru deschis. andrele nr. roşie şi albastru închis. 2 şi 2½. cu o broderie discretă din lînă albă.Bluză pentru fetiţă de 8 ani Din lînă de culoarea cerului deschis. albă şi bleumarin. Rîndul 9: toate ochiurile pe dos. Rîndul 8: toate ochiurile pe faţă. III. această bluză cu o notă veselă şi copilărească este foarte potrivită pentru fetiţe. Rîndul 3: toate ochiurile pe faţă. manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de elastic”. Mînecile şi plastronul se tricotează cu modelul descris mai jos. fie cu una cadrilată în două nuanţe de albastru. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) toate ochiurile pe dos. Rîndul 6: toate ochiurile pe faţă. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) toate ochiurile pe faţă. 495 . cîteva fire din lînă roşie.

în „punct de elastic”. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 24 cm scădem la începutul fiecărui rînd astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. Cînd au rămas 20 ochiuri pe andrea.Rîndul 10: toate ochiurile pe faţă. Măsura: 24 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul III. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd cîte 5 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe această linie. pe dosul lucrului. Tricotăm drept în felul următor: primele 24 ochiuri de la marginea interioară a feţei le lucrăm cu modelul II. astfel: o dată 4 ochiuri. apoi schimbăm lucrul pe andrele nr. formînd o butonieră din 2 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. 2½ lucrînd drept. Din acest punct (avem 9 cm înălţime totală) creştem la ambele părţi. în „punct de jerseu” o bucată de 3 cm în înălţime. o dată 3 ochiuri. avînd grijă să formăm cîte o butonieră la 6 cm distanţă între ele. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm începem răscroiala mînecii. la mijlocul spatelui. la încheiem într-un singur rînd. 2 şi tricotăm drept o bucată de 6 cm înălţime. În total creştem 10 ochiuri. începînd de la terminarea elasticului din talie şi pînă la răscroiala gîtului. în „punct de elastic”. Continuăm la fel încă 3 cm în înălţime. cîte 1 ochi la 3 cm (de 5 ori). Avem 90 ochiuri. o bucată de 3 cm înălţime. Rîndul 11: repetăm de la rîndul 1. Spatele: Montăm 80 ochiuri pe andrele nr. scăzînd la începutul fiecărui rînd. În total creştem 5 ochiuri (primul ochi îl creştem în rîndul întîi după terminarea elasticului). Continuăm pe andrele nr. Avem 70 ochiuri cu care continuăm drept încă 12 cm înălţime. Restul ochiurilor le lucrăm în „punct de jerseu” crescsînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 3 cm. 2½. Avem 53 ochiuri. 2 şi tricotăm drept. Partea dreaptă a feţei: Montăm 48 ochiuri pe andrele nr. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 496 . pe linia subraţului. În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la fiecare margine). la distanţă de 4 ochiuri de la marginea interioară a feţei.

Avem 82 ochiuri. 2 şi tricotăm drept în „punct de elastic” 6 cm în înălţime. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 15 ochiuri şi au mai rămas 38 ochiuri. 2 şi tricotăm drept. Continuăm cu modelul II formînd ovalul mînecii astfel: scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 5 ochiuri. pe dosul lucrului. brodăm marginile plastronului şi coasem nasturii. În total creştem 12 ochiuri.ochi. cu modelul II. Încheiem la maşină. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 1 cm. Mîneca: Montăm 70 ochiuri pe andrele nr. de 3 ori cîte 3 ochiuri şi încheiem. la începutul fiecărui rînd. Gulerul: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. cîte 5 ochiuri şi încheiem. iar în continuare de 42 ori cîte 1 ochi. Umărul şi răscroiala gîtului: Scădem ăpentru răscroiala gîtului. Călcăm aburit totul. exceptînd părţile lucrate în „punct de elastic”. 497 . însă inversat şi fără butoniere. Continuăm pe andrele nr. de 4 ori cîte 2 ochiuri. astfel: o dată 5 ochiuri. scăzînd la începutul fiecărui rînd. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Continuăm încă 4 cm în înălţime. 2½. în total 13 ochiuri. scăzînd cîte 1 ochi la începutul fiecărui rînd. Din acest punct începem să formăm linia umărului. o bucată de 6 cm în înălţime. în „punct de elastic” 2 cm în înălţime. pe faţa lucrului. Partea stîngă a feţei: O lucrăm la fel. cu care continuăm drept 10 cm în înălţime.

Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. Ed. 498 . 1959.

Mînecile. III. 499 . după schema dată. Model: I. lungimea puloverului 45 cm. formată din 3 culori plăcut armonizate: roşu. 52 Acest pulover se lucrează din lînă galbenă. cu feţele şi mînecile bordate de o garnitură veselă. 20 g lînă roşie. Elasticul din talie. IV. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 74 cm. cum şi peste orice rochiţă de vară. spatele şi feţele în „punct de jerseu”. 20 g lînă maron. maron.Pulover cu motive în culori pentru fetiţă de 12 ani – Model nr. 20 g lînă verde. andrele nr. II. Furnituri: Circa 300 g lînă galbenă. Marginea feţelor se lucrează în „punct leneş”. verde. maron sau cadrilată. 8 nasturi galbeni. 2 şi 2½. manşetele şi bentiţa din jurul gîtului se lucrează în „punct de semielastic”. Bordura feţelor şi a mînecilor cu „modelul norvegian”. Se poate purta tot atît de bine cu o fustă verde.

crescînd pe linia subraţului cîte 1 ochi la 2 cm. pe care îl vom începe la o distanţă de 10 ochiuri de la marginea interioară a feţei în felul următor: 8 ochiuri în „punct leneş”. pe andrele nr. avem grijă ca începînd din primul rînd după terminarea elasticului din talie. Avem 108 ochiuri. 2½. 18 cm în înălţime. în „punct de semielastic”. la distanţă de 5 cm între ele. Umărul: Începem să formăm linia umerilor scăzînd de 12 ori cîte 5 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). scăzînd astfel: de 2 ori cîte 5 ochiuri. În total am scăzut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 86 ochiuri. Spatele: Montăm 90 ochiuri cu lînă galbenă. în “punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: Din acest punct începem să formăm răscroiala mînecii. Pe bentiţa lucrată în „punct leneş” şi care se va executa în continuare de la începutul şi pînă la sfîrşitul feţei. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. 2½. În total creştem 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine).Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. 2 ochiuri în „punct de jerseu”. Tricotăm în continuare cu andrele nr. 2 şi tricotăm drept. 6 ochiuri cu „model norvegian” şi în continuare restul ochiurilor în „punct de jerseu”. vom forma 8 butoniere. iar restul ochiurilor. Pentru 500 . Continuăm pe andrele nr. în „punct de semielastic”. să introducem „modelul norvegian”. pe care le încheiem într-un singur rînd. Partea dreaptă a feţei: Montăm 54 ochiuri de lînă galbenă pe andrele nr. cu care tricotăm 14 cm în înălţime. în „punct de jerseu”. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Au mai rămas pe andrea 26 ochiuri la mijlocul spatelui. 18 cm în înălţime. în „punct leneş”. 8 cm în înălţime. 2 şi tricotăm drept 8 cm astfel: primele 8 ochiuri de la marginea interioară a lucrului.

iar ultimele 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. încheiem şi unim printr-o cusătură de mînă cu bentiţa de la gît. cele 8 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. 2½ în „punct de jerseu”.orientare asupra punctelor şi culorilor din modelul norvegian ne vom conduce după schemă. în „punct de semielastic”. În total creştem 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). Mîneca: Montăm 74 ochiuri pe andrele nr. Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile tricotate pe dos. formăm ultima butonieră. iar cînd au rămas pe andrea 28 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. de 5 ori cîte 6 ochiuri. Avem 63 ochiuri. 501 . la începutul rîndurilor pe această linie. Partea stîngă a feţei: Lucrăm la fel. în „punct leneş”. în total 15 ochiuri scăzute. Tricotăm în continuare. După ce am călcat aburit toate părţile tricotate în „punct leneş” şi am încheiat puloverul la maşină. ridicăm pe andrele ochiurile de la răscroiala gîtului şi tricotăm drept în „punct de semielastic” o bentiţă de 3 cm înălţime. Rămîn 48 ochiuri cu care continuăm drept 14 cm în înălţime. o manşetă de 6 cm în înălţime. crescînd invariabil la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să scădem răscroiala gîtului astfel: ridicăm primele 8 ochiuri în „punct leneş” pe o andrea de rezervă şi în continuare scădem de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. 4 rînduri cu lînă galbenă. urmează „modelul norvegian” şi în continuare 21 cm în înălţime cu lînă galbenă. 2 şi tricotăm drept. Avem 30 ochiuri. însă inversat şi fără butoniere. 4 ochiuri. În continuare săcădem tot la al 2-lea rînd cîte 1 ochi. şi pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecilor. scădem de 4 ori cîte 3 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd astfel: 5 ochiuri.

Tehnică. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. 502 . 1959.“Tricotaje de mînă”.

53 Bluză originală cu motiv abecedar. 40 g lînă roşie. 2½ şi 2. andrele nr. pentru o fetiţă în primul an de şcoală. Bordura de jos în „punct leneş”. 6 rînduri cu lînă roşie şi 2 rînduri cu lînă albă. Model: I. Banda cu litere se lucrează cu model norvegian. Furnituri: Circa 260 g lînă albă. Spatele. Măsura: 31 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul I. IV. 2½ şi tricotăm drept astfel: în „punct leneş”. urmează 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie şi 503 . Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 68 cm. III. Manşetele şi gulerul în „punct de elastic”.Bluză cu mînecă lungă pentru fetiţă de 7 ani – Model nr. lungimea bluzei 40 cm. orientîndu-ne după schemă. Spatele: Montăm 100 ochiuri din lînă roşie pe andrele nr. II. faţa şi mînecile se tricotează în „punct de jerseu”.

Avem 86 ochiuri.10 rînduri cu „model norvegian”. În total creştem 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine a lucrului). În continuare lucrăm cu lînă albă. se continuă cu 2 rînduri în „punct de jerseu” cu lînă roşie. cîte 44 ochiuri pe o andrea. în „punct de jerseu”. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 3 cm. În total creştem 10 ochiuri (cîte 5 ochiuri la o margine). În total am scăzut 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). Continuăm cu andrele nr. 17 cm în înălţime. Mîneca: Montăm 60 ochiuri de lînă roşie pe andrele nr. însă inversat. şi tricotăm o bucată de 26 cm înălţime. împărţim lucrul pe 2 andrele. în „punct de jerseu”. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor. în „punct de jerseu” cu lînă albă. de 12 ori cîte 5 ochiuri. 2 şi tricotăm drept. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. 2½. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd răscroiala gîtului astfel: o dată 3 ochiuri. 15 cm în înălţime. 5 cm în înălţime. Scădem linia umărului la fel ca la spate. Faţa: Se execută la fel ca şi spatele cu singura deosebire că la înălţimea totală de 36 cm. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. formînd astfel manşeta mînecii. Rămîn 28 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. Avem 110 ochiuri. cu lînă albă. 504 . Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. în „punct de elastic”. În total scădem 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la fiecare margine) şi rămîn 88 ochiuri cu care tricotăm drept.

tot la al 3-lea rînd. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Împrejurul răscroielii gîtului coasem gulerul.Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. un guler de 4 cm înălţime. Încheiem într-un singur rînd. 2 şi tricotăm drept. În continuare scădem. Călcăm aburit. cîte 1 ochi. încheiem prin cusături de mînă. scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. scădem cîte 3 ochiuri la începutul fiecărui rînd (de 4 ori) şi ultimele 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. iar cînd au rămas pe andrea 26 ochiuri. în „punct de elastic”. 505 . lăsînd o deschizătură pe umărul stîng pe care coasem 2 nasturi şi 2 cheotori. Gulerul: Montăm 80 ochiuri cu lînă roşie pe andrele nr.

506 . Cornelia Both şi Martha Recht. 1959.“Tricotaje de mînă”. Ed. Tehnică.

în care se schimbă motivele de la începutul şi sfîrşitul rîndului. 54 Acest pulover se poate tricota din lînă sau bumbac.Pulover de dantelă pentru fetiţe – Model nr. 507 . Platca se lucrează în „punct de jerseu”. andrele nr. III. Atenţie la rîndul 3. După rîndul al 12-lea începem iar cu rîndul întîi. un fermoar. Primul motiv al modelului este de 8 ochiuri şi 12 rînduri. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 64 cm. 5 şi 11 al modelului. 2½. Restul se tricotează într-un model de dantelă. Model: I. Furnituri: Circa 100 g lînă sau bumbac (bumbacul subţire se lucrează în două). de la manşetă şi gît. se lucrează în „punct de elastic”. În culoare deschisă. după schema dată. andrele de împletit ciorapi nr. este cît se poate de potrivit pentru lunile de vară. Elasticul de jos. lungimea la mijlocul spatelui 36 cm (pentru fetiţele de 6 – 7 ani). 2. II.

1 ochi pe faţă. 508 . de 7 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 11 cm drept înainte. 11 ochiuri în dungi. 1 ochi pe dos. Însemnăm ochiul din mijloc cu un fir colorat. Continuăm cu andrele nr. 1 ochi pe dos. în dungi de 1 ochi pe faţă. 2. 1 ochi pe dos. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. În următorul rînd. 58 ochiuri pe faţă. 60 ochiuri pe faţă. În rîndurile fără soţ. Mai departe. 1 ochi pe faţă. în rîndurile cu soţ tricotăm aceste ochiuri pe dos. pe andrele nr. cu 4 ochiuri mi mult la mijloc. 2½. În rîndul următor tricotăm cîte 1 ochi pe dos înaintea şi după ochiul de mijloc. mereu al treilea şi al patrulea ochi. În rîndul următor fără soţ: ochiul începător. Tricotăm 8 cm drept înainte. 58 ochiuri pe faţă. după al 17-lea ochi. Faţă şi spate: Puloverul se tricotează din 2 bucăţi similare. tricotăm pe faţă ochiurile cre apar pe faţă şi pe dos ochiurile ce apar tricotate pe dos. cu modelul I şi tricotăm 6 cm. 1 ochi pe faţă. Tricotăm un rînd de ochiuri pe dos. Tricotăm un rînd pe faţă şi aici scădem mereu al 4-lea ochi. Rămîn 84 ochiuri. la începutul celor 2 rînduri următoare adăugăm cîte 11 ochiuri (mîneca).Măsura: 26 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm cu moddelul III. lucrăm în „punct de jerseu”). continuăm cu modelul III după schema dată. Vor fi 129 ochiuri. După un rînd de ochiuri pe dos. şi de aici în fiecare rînd cu soţ. spatele şi faţa sînt la fel. La începutul rîndurilor următoare creştem de 16 ori cîte 1 ochi (pînă la realizarea numărului de ochiuri pentru a forma un motiv întreg. Vot fi 122 ochiuri. tricotăm cîte 1 ochi pe faţă. crescînd mereu. 60 ochiuri pe faţă. Rîndul următor se tricotează pînă la sfîrşit pe faţă. după ochiul începător şi înaintea celui care încheie rîndul. 1 ochi pe dos pentru ca să formăm garnitura triunghiulară. ochiul care încheie rîndul. tricotăm la cîte 2 rînduri. 1 ochi pe dos. ochiul care încheie rîndul. adică tricotăm împreună pe faţă. Începem cu 110 ochiuri.

După ce am tricotat cele 2 bucăţi.Umărul: Cînd marginea exterioară a mînecii este de 11 cm. aici aşezăm un fermoar. Banta de elastic de la marginea de jos nu se calcă. Răsfrîngem manşetele. 509 . Încheiem toate ochiurile pe faţă. Cusătura umărului stîng o lăsăm deschisă pe o distanţă de 10 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare de 18 ori cîte 5 ochiuri. le prindem cu ace cu gămălie de tipar şi le călcăm cu o cîrpă udă. încheiem fără a strînge. La marginea de jos a mînecilor ridicăm circa 84 ochiuri pe 3 andrele de împletit ciorapi şi tricotăm în cerc 3 cm cu modelul I. Coasem cele două bucăţi. Rămîn 39 ochiuri la mijloc.

Măsura: 30 ochiuri şi 42 rînduri = 10 cm din modelul II. frumoasă şi uşor de executat. 510 . Elasticul din talie. se poate confecţiona atît din lînă. Furnituri: Circa 230 g lînă albă. Restul cu modelul II. 10 g lînă roşie.Bluză pentru fetiţe de 5 ani – Model nr. 55 Această bluză albă. cît şi din bumbac. 2 şi 2½. manşetele şi linia gulerului se tricotează în „punct de semielastic”. II. andrele nr. Mărimea: Pentru fetiţe de 5 ani. Model: I. avînd la guleraş şi la manşete o bentiţă roşie sau albastră.

511 .

plus 2 ochiuri crescute la cele două margini ale mînecii. În total am scăzut 18 ochiuri (cîte 9 ochiuri la o margine). de 8 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. 2 şi tricotăm în “punct de semielastic”. Avem 76 ochiuri cu care continuăm a tricota drept cu modelul II. scădem pe fiecare linie a umărului de 3 ori cîte 7 ochiuri. La înălţimea totală de 21 cm. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. Tricotăm drept 9 cm în înălţime cu aceste 38 ochiuri. La înălţimea totală de 5 cm. Continuăm pe andrele nr. la 2 rînduri. la 2 rînduri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. creştem în rîndul întîi 20 ochiuri. scădem de 3 ori cîte 7 ochiuri şi astfel am terminat toate ochiurile. Avem 72 ochiuri. cu andrele nr. o dată 3 ochiuri. adăugînd în rîndul întîi 2 ochiuri la marginea interioară a lucrului (pentru tiv). de 2 ori cîte 7 ochiuri. Restul de 8 ochiuri le scădem într-un singur rînd. lucrînd dublat tot al 6-lea ochi. şi creştem 12 ochiuri în rîndul întîi. din nou 2 rînduri cu lînă albă. împărţim ochiurile pe 2 andrele şi continuăm drept pe prima andrea cu 36 de ochiuri. 2½ cu modelul II. o dată 3 ochiuri. Continuăm drept cu 90 de ochiuri pînă la înălţimea totală de 17 cm. adică lucrăm dublat tot al 3-lea ochi. Mîneca: Montăm 56 ochiuri pe andrele nr. 2 rînduri cu lînă albă. În continuare. 2½ şi modelul II. Spatele: Tricotăm la fel ca şi partea din faţă pînă la punctul unde începe răscroiala mînecii.Montăm 78 ochiuri de lînă albă pe andrele nr. Aici scădem la fiecare margine. scădem la fiecare margine (pentru a forma ovalul mînecii) la 2 rînduri o dată 2 ochiuri. fără a mai forma fenta. iar 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le scădem într-un singur rînd. Umărul: La înălţimea totală de 30 cm. 2 şi tricotăm 3½ cm în înălţime. în “punct de semielastic”. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. iar pe linia umărului. 512 . Umărul şi răscroiala gîtului: Începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd la 2 rînduri. o dată din spate. însă inversat. Răscroiala mînecii: Începem scăzînd la fiecare margine. o dată din faţă. o dată 3 ochiuri. de 10 ori cîte 1 ochi. apoi continuăm drept cu 76 ochiuri. Am scăzut în total 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la fiecare margine). 4 rînduri cu lînă roşie.

încheiem bluza prin cusături de mînă. pe andrele nr. 1 rînd cu lînă albă şi încheiem scăzînd pe faţă. cu lînă roşie. 513 . apoi lăsăm ochiurile pe andrea. Cu acelaşi fir de lînă roşie ridicăm în continuare următoarele 13 ochiuri de pe a 2-a latură de 4 cm. 2 şi tricotăm drept în “punct de semielastic” 4 cm în înălţime. iar la gît coasem două şirete roşii terminate cu doi ciucuri. Pe prima latură de 4 cm ridicăm. Călcăm aburit. 13 ochiuri.Gulerul: Montăm 70 ochiuri din lînă albă. cele 70 de ochiuri lăsate pe andrea. în continuare tricotăm tot cu lînă roşie în “punct de semielastic”. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Tricotăm 2 rînduri cu lînă roşie.

Rîndul 4: pe dos. Rîndul 5: pe dos. compusă din două bucăţi. 3 nasturi mai mari şi 5 nasturi mai mici. 56 Jachetă cu garnitură în dungi în două culori. Rîndul 2: pe faţă. Andrele nr. alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. cu garnitură în dungi – Model nr. Rîndul 6: ca rîndul 3. Aceste 6 rînduri se repetă. Mărimea: Lărgimea jachetei încheiate la nasturi circa 94 cm. Tivurile interioare se tricotează în „punct de jerseu”. însă în dungi: 2 rînduri în culoarea de fond. fără banta de la gît. Banta de la gît este puţin evazată. Rîndul 3: un ochi pe faţă. Model: I. unul pe dos. 514 . Garnitura de benţi se tricotează tot în „punct de jerseu”. 53 cm (pentru fete de 12 – 13 ani). Buzunarele tăiate au aceeaşi garnitură de dungi în două culori. 2½. Restul jachetei se lucrează astfel: Rîndul 1: pe faţă. 2 rînduri în culoarea constrastantă. 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul III. lungimea la mijlocul spatelui. Măsura: 28 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul I şi II.Jachetă pentru fetiţă. Furnituri: Circa 450 g lînă în culoare de fond şi circa 20 g într-o culoare contrastantă. III. II.

Aici. la 54½ cm de jos. apoi tricotăm restul ochiurilor de pe andrea. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 114 ochiuri. Umărul: Cînd spatele este de 52 cm de la marginea de jos. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. Marginea dreaptă continuă drept înainte. la gît. măsuraţi vertical. Cu alte andrele începem 39 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm în „punct de jerseu”. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. Continuăm cu modelul III. Rămîn 35 ochiuri. tricotăm pe faţa lucrului 39 ochiuri. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 35 cm de la marginea de jos. un rînd de ochiuri pe dos. Scădem mai departe pentru umăr iar la marginea interoară. După 3 cm.Spatele: Începem cu 120 ochiuri şi cu modelul I. pînă se termină toate ochiurile. Urmează şi pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Continuăm cu modelul III. Tricotăm drept înainte. de 5 ori cîte 1 ochi. Rămîn 106 ochiuri. şi de aici la cîte 2 cm. pe urmă încă un rînd de ochiuri pe dos. În rîndul următor adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 29 ochiuri. Sfîrşim cu un rînd pe faţă. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. la marginea stîngă creştem la cîte 5 cm. creştem la ambele margini. Creştem la cîte 6 cm. Răscroiala gîtului: Între timp. de 6 ori cîte 1 ochi. Vor fi 86 ochiuri. 515 . scădem mereu la cîte 2 rînduri (la începutul rîndurilor) cîte 5 ochiuri. de 2 ori cîte 5 ochiuri. măsuraţi de la marginea tivului. pe dosul lucrului. Vor fi 130 ochiuri. la 10 cm de la tiv. încheiem 35 ochiuri. tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). Totodată tricotăm pe faţa lucrului. de 4 ori cîte 1 ochi. Lăsăm de o parte. Buzunarul: Între timp. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 57 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. Lăsăm de o parte. Vor fi 92 ochiuri. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. la ambele margini ale lucrului. scădem la începutul rîndurilor următoare.

cîte 3 ochiuri la începutul rîndurilor. La gît scădem. Festonăm cele 2 butoniere prinse împreună. tricotăm în rîndul următor. Tricotăm cu modelul II. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. le coasem sus şi jos. coasem cele două vîrfuri ascuţite. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi apoi 3 ochiuri. împărţite simetric. Răscroiala mînecii: La 35 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. mereu la cîte 2 rînduri. pe dosul lucrului. şi continuăm cu modelul în două culori. Banta stă puţin evazată la gît. Rămîn 14 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. atîtea ochiuri încît să rămînă 18 ochiuri pe andreaua stîngă. mereu la cîte 2 rînduri. de 8 ori cîte 1 ochi. Putem aşeza bentiţa între cele două straturi. (Atenţie la continuitatea modelului!) Cînd marginea interioară este de 12 cm de la adăugarea ochiurilor. cînd marginea interioară este de 44 cm de la adăugarea ochiurilor. tricotăm ochiurile căptuşelii buzunarului. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. la 2 cm lăţime. în locul ochiurilor încheiate ale buzunarului. vin la cîte 12 cm una de alta. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 9 ori cîte 1 ochi. Răscroiala gîtului: Între timp. Continuăm cu modelul III. scădem din nou în 6 locuri cîte 1 ochi. pe urmă răsfrîngem banta. mereu la începutul rîndului al doilea. creştem la ambele margini de 14 ori cîte 1 ochi. Călcăm părţile tricotate.Continuăm faţa şi. de 2 ori cîte 2 ochiuri. La 4 cm lăţime încheiem. Tricotăm 4 ochiuri de la margine. La cele două margini creştem şi scădem şi de data aceasta de 8 ori cîte 1 ochi iar la 2 cm formăm o butonieră corespunzătoare primei butoniere. de 14 ori cîte 1 ochi. scădem la marginea exterioară. mereu la începutul celui de-al doilea rînd. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 5 ochiuri. Urmează atît pe faţa. apoi din 5 ochiuri facem a doua butonieră şi sfîrşim rîndul. Următoarele perechi de butoniere. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile de la un tiv al feţelor pînă la celălalt. tricotăm 11 ochiuri. cît şi celelalte perechi de butoniere. de 3 ori cîte 3 ochiuri. Încheiem. şi de aici la cîte 2 cm. Mîneca: Începem cu 64 ochiuri şi tricotăm 3 cm cu modelul I. cît şi pe dosul lucrului. cîte un ochi şi formăm la marginea dreaptă o butonieră: scădem 5 ochiuri de la margine şi din 5 ochiuri facem butoniera. în lăţime de 5 cm. Marginea exterioară (respectiv marginea interioară a feţei) urmează drept înainte. şi din 5 ochiuri facem o butonieră. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Din acestea încheiem 7 ochiuri şi continuăm cu cele 11 ochiuri rămase. le răsfrîngem şi le călcăm. Vor fi 92 ochiuri. formăm prima pereche de butoniere. Cînd mîneca are 37 cm de la tiv. Urmăm şi scădem de 14 ori cîte 1 ochi. Rămîn 77 ochiuri. Creştem la începutul fiecărui rînd. Urmăm drept înainte. La 3 cm măsuraţi de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. Cînd banta este lată de 4 cm. în total trei. Tricotăm drept înainte pînă ce răscroiala mînecii are pe verticală 11 cm. Continuăm cu ochiurile rămase şi scădem şi aici. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. ca să nu se întindă. Asamblăm jacheta. Repetăm încă de 3 ori de la * . o dată 6 ochiuri. Între timp. Aici. pe urmă scădem la începutul fiecărui rînd de 8 ori cîte 1 ochi. la aceeaşi înălţime cu spatele. pînă se termină toate ochiurile. creştem de 3 ori cîte 1 ochi. cîte un rînd de ochiuri pe dos. o călcăm şi o aşezăm în răscroiala gîtului. Umărul: Între timp. la începutul rîndurilor. Îndoim în afară. Îndoim banta în afară. 516 . tivurile interioare ale celor două feţe. scădem în 6 locuri.

pe urmă continuăm cu modelul în două culori. Începem bucata mai mică cu 16 ochiuri. Tehnică. Tricotăm 16 rînduri cu modelul II. crescînd din nou şi scăzînd la una din margini. la cîte 2 rînduri. le călcăm şi le coasem de buzunare în felul arătat în desen. Îndoim tivul de jos şi îl prindem cu puncte invizibile. A doua bantă a buzunarului o tricotăm în sens opus. la fel şi pe mîneci. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959. Coasem nasturii. pe urmă tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos şi apoi tricotăm alte 16 rînduri. “Tricotaje de mînă”. Ed. Tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Coasem cîte 1 nasture drept garnitură pe aceste benţi. Banta mai lungă o începem cu 24 ochiuri şi creştem la una din margini. 517 . Încheiem. pînă avem 16 rînduri. Îndoim benţile în afară. pe urmă le răsfrîngem. După 16 rînduri încheiem. După 8 rînduri scădem în aceeaşi măsură în care am crescut. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi o dată un ochi. coasem vîrful ascuţit şi marginea îngustă. ca să obţinem vîrful ascuţit.Banta buzunarelor: Se tricotează în cîte două bucăţi.

* 1 ochi pe faţă. Mărimea: Lărgimea jachetei circa 83 cm. Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare mai închisă şi circa 200 g lînă mai deschisă. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Restul se lucrează astfel: tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă în culoare mai închisă. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. firul este în faţa ochiului ridicat. ajunge mai jos de şolduri. 4 nasturi. aşa încît fusta se vede numai puţin. firul este în faţa ochiului ridicat. lungimea în mijlocul spatelui 46 cm (pentru fetiţe de 5-6 ani). Continuăm cu 518 . Modelul este potrivit pentru întrebuinţarea a două resturi de lînă. Rîndul 4: (închis) pe faţă. Aceste 4 rînduri dau modelul.Jachetă fără guler pentru fetiţe – Model nr. Măsura: 28 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm cu modelul II. luîndu-l din spatele andrelei. la bază. cu firul de culoare mai închisă. Aşezăm firul înapoi. II. Andrele nr. Repetăm de la * . Rîndul 3: (închis) ca rîndul 1. spre dos. Rîndul 2: (deschis) pe faţa lucrului. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul precedent (acelaşi ochi). 57 Această jachetă este mai lungă. ridicăm 1 ochi. Model: I. La gît este montantă. Repetăm de la * . Aşezăm firul înapoi. 3 şi 2½. În locul ultimului rînd pe dos. 1 ochi pe dos. Tivul de jos se lucrează în „punct de jerseu”. Spatele: Începem cu 130 ochiuri. 3. fără guler. pe andrele nr. Urmează: Rîndul 1: (deschis) pe dosul lucrului.

la începutul rîndurilor. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. pe urmă scădem aici. de 3 ori cîte 1 ochi. pe urmă tricotăm. din 5 ochiuri facem o butonieră. Rămîn 64 ochiuri. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 3 ochiuri. la ambele margini. de 8 ori cîte 1 ochi. drept înainte şi la cîte 10 cm formăm cîte o pereche de butoniere (în total 4 perechi). Tricotăm 3 ochiuri de la margine. Rămîn 114 ochiuri. măsuraţi vertical. încheiem la mijlocul rîndului 10 ochiuri. de 8 ori cîte 1 ochi. cînd marginea interioară este de 42 cm de la adăugarea ochiurilor. o dată 3 ochiuri. Răcroiala mînecii: La începutul rîndului următor. 519 . de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. pe urmă de 12 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 5 ochiuri şi de 6 ori cîte 4 ochiuri. Între timp. de ambele margini. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Tricotăm 7 cm drept înainte. şi de aici la cîte 1 cm. creştem aici. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. creştem aici. Scădem la umăr conform indicaţiilor: la marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. tricotăm 8 ochiuri şi iar facem o butonieră din 5 ochiuri. Continuăm drept înainte. scădem la marginea exterioară 6 ochiuri. Continuăm cu modelul II. Rămîn 78 ochiuri. cînd lucrul este de 46 cm de la tiv. pe urmă la cîte 2 rînduri. Umărul şi răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 45 cm de la tiv. 3. în locul ultimului rînd pe dosul lucrului. La marginea dreaptă lucrăm. Această margine urmează drept înainte. pe andrele nr. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. scădem la începutul rîndului 20 ochiuri. un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 24 ochiuri. Vor fi 86 ochiuri. măsuraţi vertical. de 5 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Rămîn 96 ochiuri. La marginea stîngă (cea exterioară) scădem la 7 cm de la tiv şi de aici la cîte 2½ cm. şi începînd de aici la ambele margini ale lucrului. Vor fi 102 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp.modelul II. şi de aici la cîte 2½ cm. pe urmă la cîte 2 rînduri. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 62 ochiuri cu firul de culoare mai închisă.

Tivim buzunarele în lăţime de 2 ochiuri. scădem la marginea exterioară de 2 ori cîte 5 ochiuri şi apoi cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile. pînă la tivul îndoit al celeilalte.Umărul: Cînd faţa este de 45 cm de la tiv. Încheiem. de 16 ori cîte 1 ochi. Creştem la 3 cm şi de aici mereu la începutul şi sfîrşitul rîndului al 8-lea. de 4 ori cîte 2 ochiuri. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. pe urmă scădem de 4 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Tricotăm cu lînă mai închisă 2 cm în “punct de jerseu”. Repetăm încă de 2 ori de la * . 8½ cm. răsfrîngem partea de sus şi le fixăm pe cele două feţe. Prindem butonierele două cîte două împreună şi le festonăm. Tehnică. Sfîrşim banta fără a o strînge. Vor fi 86 ochiuri. Călcăm părţile tricotate. Coasem nasturii. Cornelia Both şi Martha Recht. Îndoim în afară tivul de 4 cm al feţelor. Rămîn 14 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Mîneca: Începem cu 58 ochiuri şi tricotăm un tiv la fel ca la spate şi faţă. Cînd mîneca are 28 cm de la tiv. Ed. Călcăm toată jacheta din nou. 520 . 3 cu modelul II. dar numai de la tivul îndoit al uneia din feţe. Tricotăm încă 3½ cm. Îl coasem sus şi jos. Mai departe scădem de 8 ori cîte 1 ochi şi de 6 ori cîte 2 ochiuri. de 14 ori cîte 1 ochi. Continuăm cu modelul II. Încheiem. îl răsfrîngem şi îl călcăm încă o dată. Asamblăm jacheta. Întoarcem lucrul şi continuăm lucrînd pe faţă acolo pînă unde acum a fost dosul lucrului. scădem la începutul rîndurilor următoare. Partea stîngă a feţei: Se lucrează în sens opus şi fără butoniere. 1959. pe urmă o îndoim înspre interior şi o coasem. Buzunarul: (2 bucăţi) Începem cu 30 de ochiuri şi tricotăm cu andrele nr.

Manşetele şi bentiţa care bordează jacheţica se tricotează în „punct leneş”. Rîndul 11. Faţa. 521 . împodobită cu o broderie în floricele din culori vii: roşu. 7. urmează 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 2. 4. 6. 58 Această jachetă albă. adică 1 ochi pe faţă. 8: Se lucrează acoperit. andrele nr. 11 ochiuri pe faţă. Cîteva fire de bumbac roşu.Jachetă pentru fetiţă de 4 ani – Model nr. 13. 15. 4. Repetăm de la * . verde şi galben. 16. 17: la fel ca 1. galben. din lînă sau bumbac. 14. verde. Rîndul 9: * 1 ochi pe dos. Mărimea: Lungimea jachetei 34 cm. Rîndul 10. 5. 5 ochiuri pe faţă. II. 12. 2½. 3. 8. un nasture. o croşetă. 7 (pe faţa lucrului): * 1 ochi pe dos. de culoare albă. 5. 11 ochiuri pe dos. din ochiul următor formăm cu ajutorul unei croşete 6 ochiuri pe care apoi le lucrăm dintr-odată tot cu croşeta. Furnituri: Circa 250 g lînă sau bumbac cu firul de grosime mijlocie. repetăm de la * . formînd 1 singur ochi. 6. 3. se poate purta peste orice rochiţă. Model: I. 18: la fel ca 2. spatele şi mînecile se tricotează cu modelul următor: Rîndul 1.

522 . Continuăm drept. La marginea interioară a feţei lucrăm drept de la început şi pînă la răscroiala gîtului. urmează 7 ochiuri pe faţă. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul următoarelor 2 rînduri cîte 3 ochiuri. apoi în continuare scădem de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. 9 cm în înălţime. cu acelaşi model. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm drept cu modelul II încă 13 cm în înălţime şi începem să formăm linia umărului. Am scăzut în total 13 ochiuri şi mai rămîn pe andrea 25 ochiuri. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. Repetăm de la * . Răscroiala gîtului: Din acest punct începem răscroiala gîtului. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 10 ori cîte 5 ochiuri. din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată formînd 1 singur ochi. Rîndul 20: acoperit. urmează de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II. Avem 76 ochiuri. formînd un singur ochi. Avem 38 ochiuri. În total am scăzut 12 ochiuri pe această linie. din următorul ochi pe faţă formăm cu croşeta 6 ochiuri pe care le lucrăm apoi tot cu croşeta dintr-odată. Repetăm de la rîndul 1. scăzînd la începutul primului rînd (pe faţa lucrului) 6 ochiuri. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine). 2½ şi tricotăm drept 17 cm în înălţime cu modelul II. urmează 1 ochi pe faţă. 1 ochi pe faţă. Partea dreaptă a feţei: Montăm 50 ochiuri pe andrele nr. Rămîn 26 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd.Rîndul 19: * 1 ochi pe dos. Începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor de 2 ori cîte 4 ochiuri. Am scăzut în total 50 ochiuri pe amîndoi umerii.

2½ şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”. pe această linie. iar bentiţa o coasem cu mîna de jur-împrejurul marginilor. o bentiţă lungă de aproximativ 1. Avem 76 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. La gît coasem un nasture pe partea stîngă a feţei. iar restul de 16 ochiuri le scădem într-un singur rînd. Bentiţa: Montăm 8 ochiuri pe andrele nr. de 40 ori cîte 1 ochi. Încheiem la maşină. Călcăm uşor părţile tricotate. astfel: de 2 ori cîte 6 ochiuri. de 5 ori cîte 5 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor. de 2 ori cîte 2 ochiuri.Umărul: Cu aceste 25 ochiuri începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. Mîneca: Montăm 60 ochiuri pe andrele nr. Continuăm 23 cm în înălţime cu modelul II. în total 16 ochiuri (cîte 8 ochiuri la fiecare margine). 523 . iar pe partea dreaptă formăm o cheotoare. de 2 ori cîte 2 ochiuri. la fiecare margine a lucrului. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm. 2½ şi tricotăm drept în „punct leneş”. Încheiem.20 m. avînd grijă să nu se preseze „picourile”.

524 .

Mărimea: Pentru fetiţe de 1½ – 2 ani. 2½. Pe urmă tricotăm 2 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * . îl aşezăm în faţa ochiurilor pe andreaua stîngă şi îl tricotăm pe faţă ca şi cînd ar fi un ochi nou. 2 ochiuri pe faţă). Rîndurile 5. 6 şi 7: ca rîndurile 1. dar îl lucrăm inversat. 3. 2 ochiuri pe dos. tricotîndu-le de la * pînă la * ca în rîndul 4. 2 ochiuri pe dos. cu ajutorul andrelei din stînga. Fusta se tricotează în „punct de jerseu” cu dungi în „punct leneş”. 2 ochiuri pe faţă. un nasture. andrele nr. 59 Se poate tricota din fir de lînă sau de bumbac. II. Rîndul 8: este la fel cu rîndul 4. fără a-l strînge. pe timp mai răcoros cu bluză sau cu un mic pulover. adică cuprindem ultimele 2 ochiuri pe faţă din primul grup.Rochiţă – şorţ pentru fetiţe – Model nr. scoatem firul. Corsajul „cuib de viespe”: tricotăm 3 rînduri începînd pe dosul lucrului cu 2 ochiuri pe faţă. Aceste 8 rînduri se repetă. 2 ochiuri pe dos. 2. aceste 6 ochiuri prin ochiul cel nou. şi trecem. Model: I. 525 . Furnituri: Circa 120 g fir de lînă sau bumbac. Rîndul 4: (pe faţa lucrului) după ochiul de la margine * introducem andreaua între ochiul al şaselea şi al şaptelea (după 2 ochiuri pe faţă. Urmează 2 ochiuri pe dos. cele 2 ochiuri pe dos care urmează şi primele 2 ochiuri pe faţă din grupul următor. elastic. Vara se poate purta fără bluză.

1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. Tricotăm 12 rînduri în „punct leneş”. 43 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. urmează 50 ochiuri pe faţă. 42 ochiuri pe faţă. Începem cu 206. o scădere pe dos. 49 ochiuri pe faţă. Repetăm de la * încă de 2 ori. Urmează 50 ochiuri pe faţă. 48 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. tricotăm în următorul rînd * 50 ochiuri. Continuăm în „punct de jerseu”. 44 ochiuri pe faţă. Al 5-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. Urmează iar 12 rînduri în „punct leneş”. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. pe urmă tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos. 1 scădere pe dos. Cînd avem 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. Al 3-lea rînd cu scăderi: 49 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 48 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 46 ochiuri pe faţă. Repetăm încă de 2 ori de la * . Al 7-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. tricotăm 2 ochiuri împreună pe dos (adică o scădere pe dos). 43 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos. o scădere pe dos. 45 ochiuri pe faţă. 44 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm din modelul II. 49 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 46 ochiuri pe faţă.Măsura: 34 ochiuri şi 56 rînduri = 10 cm în „punct de jerseu”. 47 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 46 ochiuri pe faţă. Al 4-lea rînd cu scăderi: 48 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 1 scădere pe dos. 45 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 48 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. Fusta se lucrează din două bucăţi la fel. 48 ochiuri pe faţă. 1 scădere pe dos. 526 . Al 6-lea rînd cu scăderi: 47 ochiuri pe faţă. Aceste 3 scăderi le repetăm mereu la cîte 8 rînduri (în total de 10 ori). 44 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. pe urmă continuăm 6 cm în „punct de jerseu”. Al 2-lea rînd cu scăderi se lucrează astfel: * 49 ochiuri. 42 ochiuri pe faţă. Al 9-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. Al 8-lea rînd cu scăderi: 46 ochiuri pe faţă. 47 ochiuri pe faţă. o scădere pe dos.

Lucrăm drept înainte. pînă ce marginea exterioară este de 13 cm. La începutul celor 2 rînduri următoare încheiem cîte 15 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. 1 scădere pe dos. 41 ochiuri pe faţă. Închidem aici cu un nasture şi o cheotoare. 1959. aşezăm un elastic. 1 scădere pe dos. 46 ochiuri pe faţă. Cînd fusta este de 29½ cm măsuraţi de la marginea de jos. Tehnică.Al 10-lea rînd cu scăderi: 45 ochiuri pe faţă. Ed. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bretele separat. Rămîn 176 ochiuri. Rămîn 136 ochiuri. Cu cele 106 ochiuri rămase tricotăm cu modelul II. După ce am tricotat 6 cm drept înainte. În linia taliei pe dos. 41 ochiuri pe faţă. încheiem la mijlocul rîndului 70 ochiuri. Lăsăm deschisă cusătura din partea stîngă pe o porţiune de 5 cm. scădem în rîndul următor ochiul al 10lea şi începînd de aici mereu al 4-lea ochi. 1 scădere pe dos. Marginile le înconjurăm cu 2 rînduri pe picioruşe croşetate. Începînd de la marginea exterioară. în total de 40 ori. 527 . formăm umărul. prins într-un rînd de cruciuliţe duble. Călcăm cele două bucăţi tricotate şi le asamblăm. scăzînd cîte 6 ochiuri. Cornelia Both şi Martha Recht.

Rîndul 2: pe faţă. 61 Costumaşul compus din trei piese are o garnitură suedeză. elasticul de la glezna pantalonaşului şi banta căciuliţei se tricotează în „punct de elastic”. Repetăm de la * . Ochiurile pe faţă se iau din spatele andrelei. Rîndul 6: pe faţă. 528 . Model: I. Mărimea: Pentru copii de 4 – 5 ani. Rîndul 5: pe dos. tricotăm şi ochiul premergător pe faţă şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. fermoar şi elastic. Rîndul 3: pe dos. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. Tivurile interioare ale hăinuţei se lucrează în „punct de jerseu”. Garnitura suedeză o tricotăm după schema dată. Rîndul 7: pe dos.Costum de iarnă şi căciuliţă – Model nr. 40 g lînă bleumarin şi 20 g lînă roşie. 2½ şi 3. II. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: (pe dosul lucrului) pe dos. tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. Rîndul 4: * 6 ochiuri pe faţă. IV. andrele nr. Hăinuţa este închisă cu un fermoar care se poate deschide complet. Gulerul şi manşetele hăinuţei. Furnituri: Circa 550 g lînă albă de grosime mijlocie. III.

cu andrele nr. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos (marginea tivului). Aceste 6 ochiuri le tricotăm în „punct de jerseu” în culoarea de fond pînă la răscroiala gîtului (tiv interior). dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. la ambele margini. Umărul: Cînd avem 41 cm măsuraţi de la tiv. În rîndurile pe faţă nu tricotăm al 7-lea ochi. la 6 cm de la tiv. Rămîn 28 ochiuri. dar numai după ce am tricotat 6 ochiuri şi am ridicat al 7-lea ochi al tivului. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. * tricotăm întîi al 2-lea ochi pe faţă. Vor fi 88 ochiuri. tricotăm din nou cu modelul IV. îl ridicăm numai. măsuraţi vertical. Tricotăm 3 cm cu modelul II. adăugăm la marginea dreaptă (cea interioară) 6 ochiuri. creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. Între timp. începem modelul suedez. Vor fi 104 ochiuri. Rămîn 50 ochiuri. creştem aici şi începînd de aici. o dată 5 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare. Continuăm cu modelul IV. tricotăm şi ochiul premergător şi acum dăm drumul ambelor ochiuri deodată. Creştem la ambele margini ale lucrului. Repetăm de la * . de 3 ori cîte 1 ochi. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. După ce am terminat garnitura. Urmează pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Rămîn 82 ochiuri. la 6 cm de la tiv. 2½ . de 2 ori cîte 5 ochiuri. 3.Rîndul 8: 2 ochiuri pe faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 26 cm de la tiv. la cîte 4 cm. de 3 ori cîte 1 ochi. de 5 ori cîte 1 ochi. Aceste 8 rînduri dau modelul. Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm cu modelul IV. Răscroiala mînecii: La aceeaşi înălţime ca la spate scădem la marginea exterioară. Continuăm cu modelul IV şi cu andrele nr. la marginea exterioară. la cîte 2 cm. 2½. începem garnitura lată suedeză. Între timp. Vor fi în total 61 ochiuri. Tricotăm 3 cm cu modelul II. măsuraţi vertical. La marginea exterioară creştem la cîte 8 cm. 529 . pe andrele nr. Încheiem. La 3 cm măsuraţi de la tiv. Hăinuţa Spatele: Începem cu 94 ochiuri. 3. de 12 ori cîte 5 ochiuri. de 3 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 rînduri.

de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. 2½. scădem la începutul rîndurilor următoare. Călcăm părţile tricotate. 530 . Cînd mîneca are 28 cm de jos. Încheiem. Din răscroiala gîtului ridicăm circa 110 ochiuri pe andrele nr. cu modelul IV. scăzînd cîte 5 ochiuri. cînd marginea interioară este de 35 cm de la adăugarea ochiurilor. 3. Îndoim înăuntru tivul de jos şi-l coasem. apoi continuăm cu modelul IV. Această margine urmează drept înainte. aşezăm fermoarul în aşa fel. la 2 cm de la elastic. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Umărul: Se scade la aceeaşi înălţime şi în acelaşi fel ca la spate. de 6 ori cîte 2 ochiuri. De-a lungul feţelor şi în continuare în jumătatea lăţimii gulerului. La feţe îndoim de asemenea tivul pe linia ochiurilor ridicate şi-l coasem cu puncte invizibile. de 16 ori cîte 1 ochi şi de 14 ori cîte 2 ochiuri. scădem la cîte 2 rînduri. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. Rămîn 12 ochiuri. cu modelul I. le montăm. Creştem la cîte 6 rînduri la începutul şi la sfîrşitul lor. Vor fi 78 ochiuri.Răscroiala gîtului: Între timp. Mîneca: Începem cu 52 ochiuri pe andrele nr. la începutul lor o dată 13 ochiuri. încît să nu fie vizibil cînd este închis. Între timp. pe dos cele tricotate pe dos. Continuăm cu andrele nr. începem modelul suedez. de 13 ori cîte 1 ochi. 2½ şi tricotăm 9 cm cu modelul I.

3. Îndoim 2 cm partea de sus şi coasem cu puncte de tighel.m. cu 126 ochiuri pe andrele nr. continuăm cu modelul suedez pe andrele nr.Pantalonaşul Se tricotează în două bucăţi. continuăm cu rînduri prescurtate pentru a obţine înălţimea de la spate. Călcăm cele 2 bucăţi tricotate. Începem la marginea de jos cu 72 ochiuri. după schema „b”. la 4 cm deasupra elasticului începem modelul suedez îngust. În rîndul următor tricotăm 69 ochiuri. 2½. introducînd în acest tiv elastic îngust. În rîndul următor tricotăm 56 ochiuri ş. După ce am terminat garnitura. tricotăm pe dos tot aceste 82 ochiuri. Continuăm cu modelul IV pe andrele nr. pînă ce lucrăm după ultimul rînd prescurtat. 17 ochiuri. Căciuliţa Începem cu bordura răsfrîntă. Partea a doua se tricotează în sens opus. drept înainte.a. 2½. întoarcem lucrul (acolo unde a fost pînă acum faţa va fi de acum înainte dosul lucrului) şi continuăm în „punct de 531 . Întoarcem. pe faţa lucrului.d. Mai tricotăm 2 cm în „punct de jerseu” şi încheiem. La marginea dreaptă creştem la cîte 8 rînduri de 13 ori cîte 1 ochi. Împreunăm cusăturile piciorului pînă la 36 cm măsuraţi de la marginea de jos. Între timp. pe andrele nr. restul rămîne pe andreaua stîngă. Rămîn 93 ochiuri. Continuăm şi tricotăm la cîte 2 rînduri cu 13 ochiuri mai puţin. de 11 ori cîte 1 ochi. Marginea dreaptă urmează de la 33 cm măsuraţi de la elastic. de 16 ori cîte 1 ochi. la cîte 2 cm. din nou cu rîndul întreg. pe urmă la cîte 7 rînduri de 3 ori cîte 1 ochi. La marginea stîngă creştem la cîte 7 rînduri. tricotăm 82 ochiuri. Cînd pantalonaşul este de 59 m măsuraţi de la marginea de jos. În rîndul următor. 3. După 4 rînduri în „punct leneş”. Tricotăm 6 cm cu modelul I. întoarcem şi tricotăm tot aceste 69 ochiuri. pe urmă executăm şi cusăturile din faţă şi din spate. La marginea stîngă scădem începînd de la 30 cm de la marginea de jos.

Rîndul 2: pe dos.jerseu”. Rîndul 3: pe dos. Pe partea opusă a căciuliţei coasem un nasture. “Tricotaje de mînă”. 532 . 1959. pînă ce întoarcem după ultimul rînd prescurtat şi tricotăm. pe dos. întoarcem ş.d. Începem o bantă îngustă pe 12 ochiuri şi lucrăm 120 cm în „punct de elastic”. întoarcem.a. rîndul întreg. Încheiem. Executăm o cusătură la spate şi răsfrîngem garnitura din faţa căciuliţei. Cornelia Both şi Martha Recht. După 3 cm tricotaţi drept înainte. * Următorul rînd 1: pe faţă.m. Ed. Garnitura în model suedez şi partea tricotată în „punct de jerseu” se calcă. Repetăm de la * pînă ce această bordură măsoară 11 cm. tricotăm 110 ochiuri pe dos. lucrăm cu rînduri prescurtate: tricotăm 118 ochiuri pe faţă. O coasem de o parte a căciuliţei. Rîndul 4: pe faţă. La sfîrşitul benţii facem o cheotoare mică. Tehnică. Continuăm în felul acesta tricotînd la fiecare revenire cu 5 ochiuri mai puţin. În rîndul următor tricotăm 95 ochiuri pe faţă.

ridicăm al doilea ochi următor pe andreaua dreaptă. III. Marginea de jos şi manşetele în „punct de elastic”. cît şi cea de la buzunare. Model: I. Restul se tricotează astfel: a) Modelul aplecat spre dreapta: Rîndul 1: * 2 ochiuri pe dos. fără banta de la gît. restul pe faţă. 533 . Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. * 2 ochiuri pe dos. andrele nr. Repetăm de la *. Cardiganul se poate purta atît la sport. lungimea în mijlocul spatelui. fără a-l tricota. 62 O bantă simplă înconjoară modelul în linii diagonale. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. Repetăm de la *. pe urmă tricotăm pe faţă ochiul premergător şi dăm drumul ambelor ochiuri de pe andreaua stîngă). După rîndul al 8-lea repetăm de la rîndul 1. 60 cm (măsură mare). Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. Repetăm de la * . cît şi pe stradă. II. 2 ochiuri pe dos. în „punct de jerseu”. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 120 cm. Rîndul 5: * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. * 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta. luîndu-l din spatele andrelei. Furnituri: Circa 800 g lînă.Cardigan bărbătesc cu linii diagonale – Model nr. 2½ şi 3. 5 nasturi. 2 ochiuri pe dos. Banta pentru butoniere şi nasturi. Repetăm de la *. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. 1 ochi încrucişat aplecat spre dreapta (pe faţa lucrului.

măsuraţi vertical. * 1 ochi încrucişat aplecat înspre stînga. în dosul ochiurilor. şi începînd de aici la cîte 2 cm. fără a-l tricota). Repetăm de la *. tricotat cu andrele nr. Creştem la ambele margini ale lucrului. Măsura: 30 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul III. Rîndul 3: 1 ochi pe dos. Vor fi 170 ochiuri. (De primul şi ultimul ochi nu se ţine seama în model). 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. la care liniile se întîlnesc la mijloc. la ambele margini ale spatelui. 2 ochiuri pe dos. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. După rîndul al optulea urmează iar primul rînd. 534 . de 2 ori cîte 5 ochiuri. Spatele: Începem cu 154 ochiuri pe andrele nr. Umărul: La 64 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare. Rămîn 140 ochiuri. Rîndul 7: Ridicăm 1 ochi. Repetăm de la *. Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe dos. cu modelul III. 2 ochiuri pe dos. scădem la începutul rîndurilor următoare. restul pe faţă. Repetăm de la *. La creşteri şi mai apoi la scăderi se va observa continuitatea modelului. Tricotăm 6 cm cu modelul I. se lucrează după schema dată. luîndu-l din spatele andrelei.b) Modelul aplecat spre stînga: Rîndul 1: * 1 ochi încrucişat. 1 ochi încrucişat aplecat spre stînga. de 8 ori cîte 1 ochi. ochiul premergător se ridică. Continuăm cu andrele nr. aplecat spre stînga (al doilea ochi următor se tricotează pe faţă. 3 şi tot 30 ochiuri = 10 cm din modelul II. după schema dată. Vor fi 152 ochiuri. 2½. tricotat cu andrele nr. Spatele şi mînecile. 2½. Rîndul 5: * 2 ochiuri pe dos. la cîte 4 cm. creştem aici. * 2 ochiuri pe dos. Răscroiala mînecii: Cînd spatele măsoară 42 cm de la marginea de jos. de 6 ori cîte 1 ochi. 3. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Repetăm de la *. luîndu-l din faţa andrelei.

pe urmă tricotăm şi celelalte ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. luăm 40 de ochiuri pe o andrea de rezervă şi sfîrşim andreaua tricotînd restul de 31 ochiuri. de 20 ori cîte 1 ochi şi la cîte 5 rînduri. Tricotăm 9 cm în „punct de jerseu”. pe urmă scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 6 cm cu modelul I. şi terminăm cu un rînd de ochiuri pe faţă (lăsăm lucrul la o parte). Vor fi 92 ochiuri. Răscroiala mînecii: La 42 cm măsuraţi de la marginea de jos. Cu alte andrele începem 42 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. pe urmă tricotăm şi restul ochiurilor. la marginea interioară. Tricotăm 31 ochiuri începînd de la marginea interioară. Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară este de 40 cm de la marginea de jos. Continuăm cu andrele nr. Buzunarul de sus: Între timp. şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Continuăm faţa după indicaţiile date. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. la începutul şi la sfîrşitul lor. Partea dreaptă a feţei se tricotează în sens opus. scădem la cîte 2 rînduri mereu cîte 4 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare. pînă se termină toate ochiurile. Partea stîngă a feţei: Începem cu 86 ochiuri pe andrele nr. Mîneca: Începem cu 74 ochiuri. La marginea exterioară continuăm scăderile de cîte 3 ochiuri pentru umăr. după modelul III_b) şi fără buzunarul de sus. Lăsăm lucrul de o parte. pe marginea exterioară. tricotăm pe faţa lucrului 16 ochiuri de la începutul rîndului. Buzunarul de jos: La 15 cm măsuraţi de la marginea de jos. Cînd mîneca este de 47 cm sau altă măsură necesară antebraţului.Răscroiala gîtului: Între timp. de 7 ori cîte 4 ochiuri şi apoi cîte 3 ochiuri. cîte 1 ochi pînă la sfîrşit. Vor fi 130 ochiuri. luăm 31 ochiuri pe o andrea de rerzervă. şi începînd de aici la cîte 1 cm. 2½. Începînd cu 33 ochiuri. încheiem la mijloc 14 ochiuri. 7 cm pentru căptuşeala buzunarului. la 47 cm de la marginea de jos. 3. de 9 ori cîte 1 ochi la marginea exterioară. scădem de la marginea exterioară. măsuraţi vertical. cu modelul III după schema dată. la 69 cm măsuraţi de la marginea de jos. la cîte 2 rînduri. Marginea stîngă (cea interioară) urmează drept înainte. în continuare lucrăm cu ochiurile căptuşelii buzunarului. cu modelul III_a). de 8 ori cîte 1 ochi. scădem aici. 3. pînă se termină toate ochiurile. Creştem la cîte 6 rînduri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. pe andrele nr. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Ochiurile buzunarului rămîn şi mai departe pe andreaua de rerzervă. de 8 ori cîte 3 ochiuri. scădem la începutul rîndului următor 7 ochiuri. 2½. de 2 ori cîte 7 ochiuri. la gît. Umărul: La 64 cm de la marginea de jos. Continuăm faţa. de 32 ori 535 . La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte 1 ochi. creştem aici. tricotăm 10 ochiuri de la începutul rîndului. la începutul şi la sfîrşitul lor. la marginea din dreapta creştem la cîte 5 cm. Continuăm cu andrele nr. La începutul celor 2 rînduri din urmă scădem cîte un ochi şi continuăm în acelaşi fel ca la buzunarul de jos. tricotăm cu alte andrele.

1959. Îndoim în afară benzile buzunarelor. Tricotăm 2 cm cu modelul II. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. le răsfrîngem. Prima la 2 cm de la marginea de jos a cardiganului. Fixăm de asemenea cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. ridicăm ochiurile pe andrele nr. Ed. Montăm cardiganul. La jumătatea lăţimii formăm şi aici 5 butoniere deasupra butonierelor din rîndul precedent. o tivim şi o călcăm. “Tricotaje de mînă”. pe faţa lucrului. Banta care înconjoară feţele şi gîtul o îndoim de-a lungul rîndului de ochiuri pe dos.a. 536 .cîte 1 ochi. Aici formăm în faţa din stînga 5 butoniere orizontale. Nu călcăm părţile tricotate. le aburim numai uşor. tricotăm 22 ochiuri. Ridicăm ochiurile buzunarelor pe andrele nr. Încheiem. 2½. iar 5 ochiuri pentru butonieră ş. tricotrat pe faţa lucrului şi încă 4 cm în „punct de jerseu”. iar la marginea din stînga din nou 213 ochiuri. La marginea interioară a feţelor şi în continuare în jurul gîtului. Cornelia Both şi Martha Recht. Din 5 ochiuri facem butoniera. La marginea din dreapta ridicăm 213 ochiuri. După rîndul cu butoniere tricotăm încă 2 cm în „punct de jerseu”. 2½ şi tricotăm 3 cm cu modelul II. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Încheiem. un rînd de ochiuri tricotate pe dos. Festonăm butonierele prinzîndu-le două cîte două împreună. pe urmă mai tricotăm 3 cm. Rămîn 16 ochiuri. Urmează un rînd de ochiuri pe dos.d. le călcăm şi le fixăm de feţele cardiganului. Tehnică. Aici urmează. coasem cele două margini înguste.m. Coasem nasturii. la spate 54 ochiuri.

se tricotează după schema dată. Cea mai mare parte a cardiganului se tricotează în „punct de jerseu”. cît şi la sporturi. 63 Cardigan larg. fermoar care se poate deschide complet. II.Cardigan bărbătesc cu fermoar – Model nr. Banta de garnitură în model diagonal. Furnituri: Circa 700 g lînă. este lucrată o dată cu feţele. foarte plăcut de purtat atît la lucru. III. Garnitura lată. Elasticul de la marginea de jos şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. 3. Model: I. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat circa 126 cm. diagonală. 537 . lungimea la mijlocul spatelui 71 cm (mărime mijlocie). andrele nr.

măsuraţi vertical. 538 . pînă se termină toate ochiurile. Urmăm în „punct de elastic” pe care îl începem şi îl sfîrşim cu 2 ochiuri pe faţă. Continuăm drept înainte. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. cîte 3 ochiuri. Cele 4 ochiuri pe faţă de la începutul rîndului le tricotăm pînă la sfîrşit mereu pe dos în rîndurile cu soţ (tiv). Spatele: Începem cu 170 ochiuri cu modelul I. lîngă ceafă. Tricotăm 7 cm. Partea dreaptă a feţei: Începem cu 96 ochiuri. de 16 ori cîte 3 ochiuri. care se lucrează după schema a.Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm cu modelul II. pe urmă lucrăm în locul „punctului de elastic” în „punct de jerseu” (banta diagonală se lucrează şi mai departe după schema dată). apoi ochiul care închide rîndul. Cînd răscroiala mînecii este de 12 cm. Umărul: Cînd spatele este de 62 cm de la marginea de jos. scădem la începutul rîndurilor următoare. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. la ambele margini. Tricotăm 7 cm cu această împărţire. creştem aici şi de aici la cîte 2 cm. la 66 cm de la marginea de jos. 16 ochiuri cu modelul diagonal aplecat spre stînga. Vor fi 152 ochiuri. iar la marginea interioară. Continuăm drept înainte în „punct de jerseu” pînă avem 33 cm. La marginea exterioară scădem în continuare cîte 3 ochiuri. la ambele margini ale lucrului. de 5 ori cîte 1 ochi. împărţim ochiurile pe faţa lucrului astfel: ochiul de la margine. scădem la cîte 2 rînduri. Răscroiala gîtului: Între timp. încheiem la la mijlocul rîndului 8 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Rămîn 142 ochiuri. 4 ochiuri pe faţă.

tricotăm la începutul rîndului cele 20 ochiuri de pe andreaua de rezervă. La cele 36 de ochiuri adăugăm în ambele părţi cîte un ochi şi tricotăm 3 cm cu aceste 38 ochiuri. iar banta de garnitură. respectiv încheierea rîndurilor). Urmează al patrulea rînd al modelului. întoarcem. sau altă măsură necesară antebraţului (nu socotim manşeta răsfrîntă). scădem la marginea exterioară. 6 ochiuri pe dos. 40 ochiuri. de 8 ori cîte 2 ochiuri. tricotăm 2 rînduri prescurtate pentru a obţine rotunjirea benţii astfel: * tricotăm 3 rînduri din modelul diagonal. cîte 1 ochi. în locul ochiurilor buzunarului tricotăm cu ochiurile căptuşelii. Tricotăm 12 cm cu modelul I. Partea stîngă a feţei: Se tricotează în sens opus. de 2 ori cîte 3 ochiuri.Buzunarul: La 15 cm de la marginea de jos tricotăm. Tricotăm 8 cm în „punct de jerseu”. de 10 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 3 ochiuri. la cîte 2 cm. În următorul rînd lucrat pe dos. de 19 ori. Sfîrşim cu un rînd de ochiuri pe faţă şi lăsăm de o parte. Tricotăm drept înainte pînă avem 40 cm de la marginea de jos. pe urmă la începutul rîndurilor următoare pe dos. Rămîn 26 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. Continuăm faţa. după schema b. Pe alte andrele montăm 40 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. Cu acestea continuăm banta de garnitură (la marginea dinspre umăr am lăsat un ochi pentru începerea. la începutul rîndurilor pe dos. Între timp. 2 ochiuri pe dos. în aceaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la cîte 2 cm. Răscroiala mînecii şi a gîtului: La marginea exterioară scădem. este de 7 cm. 2 ochiuri pe faţă. Aici şi de aici la cîte 1½ cm. 5 ochiuri pe faţă. Încheiem. cu modelul aplecat spre dreapta. pînă ce răscroiala mînecii este de 11 cm. creştem de 8 ori cîte 1 ochi. tricotăm: ochiul de la margine. de 30 ori cîte 1 ochi. de 12 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. În locul ultimului rînd tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă pe urmă mai tricotăm 3 cm. ridicăm 1 ochi. Rămîn 22 ochiuri. la începutul rîndului. 6 ochiuri. În rîndul următor. le luăm pe o andrea de rezervă şi lucrăm cu cele 36 ochiuri următoare. pe dosul lucrului. Continuăm cu modelul II. La începutul ultimelor două rînduri scădem cîte 2 ochiuri. După 4 rînduri de model. 539 . lăsînd restul de 20 ochiuri pe altă andrea de rezervă. la începutul următorului rînd pe dos. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. ochiul care încheie rîndul. Vor fi 124 ochiuri. Încheiem. Încheiem. Repetăm de la * pînă ce marginea interioarăm mai scurtă. Lăsăm faţa de o parte. Mîneca: Începem cu 86 ochiuri. Creştem la ambele margini ale lucrului. Cînd mîneca are 53 cm de la marginile de jos. scădem la marginea exterioară de 16 ori cîte 1 ochi pentru răscroiala gîtului. pe faţa lucrului. Umărul: Cînd faţa este de 62 cm de la marginea de jos. Continuăm drept. apoi sfîrşim rîndul.

încît să acopere spatele cu 1 cm. Banta de garnitură se abureşte uşor de tot. Tehnică. coasem. Cele două margini înguste ale benţii se cos împreună şi se aşează în răscroiala de la ceafă în aşa fel. Tricotăm 2 benţi. “Tricotaje de mînă”. pe urmă călcăm bucăţile tricotate. dar numai pe cele împletite în „punct de jerseu”. încît să nu se vadă cînd este încheiat. în lăţime de un ochi. a buzunarului o îndoim în afară. 1959. Coasem cele trei margini libere ale căptuşelii buzunarelor. răsfrîngem şi prindem de faţă. 540 . Asamblăm. cele două margini înguste. cu care acoperim benţile de bumbac ale acestuia. atît de lungi cît fermoarul. începînd fiecare pe cîte 8 ochiuri. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht. Fixăm fermoarul astfel.Marginea de sus. Însăilăm deschizătura buzunarului. liberă. Tivul de 5 ochiuri în „punct de jerseu” de la margine se îndoaie şi se coase de interiorul feţelor cu puncte invizibile.

Model: I.Veston tricotat – Model nr. se lucrează însă inversat. Mărimea: Lărgimea vestonului încheiat la nasturi circa 118 cm. ridicăm ochiul următor. Rîndul 2: pe dos. În locul ultimului rînd pe dos. Restul se lucrează în „punct de ţesătură” (tissu): Rîndul 1: * 1 ochi pe faţă. II. Repetăm de la *. Măsura: 30 ochiuri şi 50 rînduri = 10 cm din modelul II. Spatele: Începem cu 164 ochiuri cu modelul I şi tricotăm 3 cm. deasupra ochiului ridicat tricotăm 1 ochi pe faţă. deasupra ochiului pe faţă ridicăm 1 ochi. lungimea la mijlocul spatelui 70 cm (circumferinţa pieptului 100 – 104 cm). andrele nr. Furnituri: Circa 700 g lînă de grosime mijlocie. Rîndul 4: pe dos. 64 Pe stradă. peste tot este foarte util şi plăcut de purtat. tricotăm un 541 . Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. „Punctul de ţesătură” în care este lucrat nu se întinde şi nu se deformează. Aceste 4 rînduri se repetă. acasă sau la lucru. 2½ şi 5 nasturi. sau lînă subţire luată în două. firul este în faţa ochiului ridicat. Rîndul 3: la fel ca rîndul 1.

Vor fi 146 ochiuri. la cîte 6 cm.rînd de ochiuri pe faţă. Partea stîngă a feţei: Începem cu 82 ochiuri. Rămîn 134 ochiuri. tricotăm 39 ochiuri şi trecem restul de 34 ochiuri pe altă andrea de rezervă. de 6 ori cîte 1 ochi. la începutul rîndurilor următoare. la 73 cm de la marginea de jos. de 6 ori cîte 1 ochi. de 6 ori cîte 2 ochiuri. La marginea interioară lucrăm drept înainte şi facem 5 butoniere. La marginea interioară. Vor fi 176 ochiuri. În locul ultimului rînd pe dos. Prima la 6 cm de la adăugarea ochiurilor. şi de 14 ori cîte 1 ochi. Tricotăm 9 cm cu modelul II. pe urmă continuăm cu modelul II. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. Răscroiala mînecii: Cînd spatele are 46 cm. la 12 cm de la tiv. Aici. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. şi începînd de aici. la cîte 3½ cm. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. pe urmă începînd pe faţa lucrului cu un rînd de ochiuri pe faţă. Cu alte andrele începem 43 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. celelalte la cîte 9 cm una de alta. lîngă gît. încheiem la mijloc 12 ochiuri. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. Umărul: La 67 cm de la marginea de jos scădem. Sfîrşind cu un rînd cu soţ. Marginea dreaptă (cea exterioară) urmează. Continuăm cu modelul II. lăsăm la o 542 . Buzunarul de jos: Între timp. Tricotăm 6 ochiuri de la margine şi din 6 ochiuri facem butoniera. luăm pe faţa lucrului 22 ochiuri pe o andrea de rezervă. tricotăm 3 cm în „punct de jerseu”. Încheiem. Rămîn 39 ochiuri. scădem mereu la cîte 2 rînduri. pînă la 20 cm. Lucrăm cu cele 39 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. creştem aici. Tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 8 ochiuri. la ambele margini. Vor fi 95 ochiuri. drept înainte. Lăsăm la o parte. Tricotăm 3 cm cu modelul I. măsuraţi vertical. Vor fi 101 ochiuri. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă şi totodată adăugăm la marginea stîngă 13 ochiuri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. de 22 ori cîte 3 ochiuri şi de 18 ori cîte 2 ochiuri. Creştem la ambele margini. şi începînd de aici la cîte 2 cm.

scădem la începutul următoarelor rînduri: o dată 9 ochiuri. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Umărul: Cînd faţa are 67 cm de la marginea de jos. creştem aici şi începînd de aici la cîte 6 rînduri. de 4 ori cîte 3 ochiuri. scădem la marginea exterioară. de 8 ori cîte 1 ochi. Festonăm butonierele prinzînd şi dublura. pînă la mijlocul răscroielii gîtului din spate. Călcăm tivurile şi le prindem pe dinăuntrul vestonului cu puncte invizibile. * tricotăm 2 rînduri fără scăderi. la începutul rîndului următor. Continuăm faţa şi tricotăm în locul buzunarului ochiurile căptuşelii (Atenţie la continuitatea modelului!). de 4 ori cîte 1 ochi. La începutul răscroielii gîtului. Cu cele 31 ochiuri. Creştem la cîte 2½ cm. Buzunarul de sus: Între timp. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 2 ochiuri. Încheiem. Rămîn 20 ochiuri. o dată 10 ochiuri.parte. la ambele margini ale lucrului de 18 ori cîte 1 ochi. tricotăm 31 ochiuri. pe urmă. Lăsăm la o parte. Cînd răscroiala mînecii este de 11 cm. măsuraţi vertical. Răscroiala gîtului: În acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii şi începînd de aici la fiecare 1 cm. Vor fi 128 ochiuri. la începutul rîndurilor. le asamblăm. Tricotăm 4 cm cu modelul I. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Cele 4 mici tivuri ale buzunarelor se calcă separat. de 3 ori cîte 3 ochiuri. la fel ca la buzunarul de jos. pe urmă scădem de 2 ori cîte 1 ochi. dar aici formăm 5 butoniere verticale. de 12 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala mînecii: La 46 cm de la marginea de jos scădem la marginea exterioară. la 51 cm de la marginea de jos. cîte 3 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. luăm începutul la rîndului 11 ochiuri pe o andrea de rezervă. Coasem nasturii. Mîneca dreaptă: Începem cu 92 ochiuri. scădem la marginea interioară cîte un ochi pînă la sfîrşit. facem un mic colţ. Continuăm şi scădem de 26 ori cîte 1 ochi. Mîneca stîngă: Se tricotează în sens opus. Însăilăm deschizăturile buzunarelor şi călcăm bucăţile tricotate. 543 . Coasem tivul de jos şi cel de la mîneci. Cu alte andrele începem 35 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului şi tricotăm 7 cm cu modelul II. Încheiem. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Tricotăm un tiv la fel şi la partea stîngă a feţei. Repetăm de 3 ori de la *. Partea dreaptă a feţei: Se tricotează în sens opus şi fără butoniere. la cîte 2 rînduri. pe urmă 2½ cm în „punct de jerseu”. Continuăm cu modelul II. În locul ultimului rînd pe dos tricotăm 1 rînd de ochiuri pe faţă. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Cînd mîneca are 47 cm de la tiv. pe urmă tricotăm cele 31 ochiuri ale căptuşelii în locul celor ale buzunarului. tricotăm pe dosul lucrului un rînd de ochiuri pe faţă. sau altă măsură necesară antebraţului. corespunzătoare celor 5 butoniere ale feţei. la marginea exterioară. iar restul ochiurilor le trecem pe altă andrea de rezervă. se îndoaie şi se cos. Ridicăm ochiurile de la partea dreaptă a feţei. Coasem cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor.

544 .

III. pînă la înălţimea totală de 36 cm. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. după schema dată. Restul în „punct de jerseu” şi modelul norvegian. apoi din nou cu lînă galbenă în „punct de jerseu”. pe andrele nr. La marginea de jos are o garnitură cu model norvegian. Spatele: Montăm 150 ochiuri din lînă galbenă. Fondul se poate înlocui cu alb sau cu orice culoare deschisă. II. Bordura de jos a puloverului se tricotează în „punct leneş”. 65 Acest pulover sport se poate face din lînă galbenă. andrele nr. Model: I. Furnituri: Circa 600 g lînă galbenă. 50 g lînă neagră. Continuăm drept cu modelul norvegian. cu firul mai plin. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. în „punct leneş”. lungimea la mijlocul spatelui 59 cm. 50 g lînă portocalie. Manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. 545 . 2½ şi tricotăm drept 1½ cm.Pulover bărbătesc cu model norvegian – Model nr.

Faţa: Montăm 152 ochiuri de lînă galbenă şi lucrăm la fel ca la spate. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri la fiecare umăr) şi au mai rămas 38 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem într-un singur rînd. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. în „punct de semielastic”. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Mîneca: Montăm 78 ochiuri din lînă galbenă pe andrele nr. Răscroiala gîtului: Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. 2½ şi tricotăm o manşetă de 8 cm înălţime. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. cîte 56 ochiuri la fiecare parte. Umărul: Formăm linia umerilor scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 3 ochiuri. Avem 124 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm. În total am scăzut 14 ochiuri şi au mai rămas 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. însă inversat. avînd grijă ca tot timpul să avem 2 ochiuri în plus faţă de montajul spatelui. scădem la mijlocul feţei 40 ochiuri într-un singur rînd şi astfel am împărţit lucrul în două părţi. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. Continuăm lucrul cu partea următoare în acelaşi fel. Avem 118 ochiuri cu care 546 . de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. La înălţimea totală de 52 cm. În total am crescut 40 ochiuri. În continuare tricotăm 40 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Umărul: La înălţimea totală de 56 cm. începem să formăm linia umărului scăzînd o dată 2 ochiuri.

coasem o clapă falsă tricotată din 30 ochiuri de lînă galbenă. de 12 ori cîte 2 ochiuri. 547 . 2½ de ciorapi ochiurile corespunzătoare şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 4 cm înălţime. în „punct de semielastic” şi bordată cu negru. Încheiem într-un singur rînd. iar restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Tehnică.începem să formăm ovalul mînecii. de 48 ori cîte 1 ochi. Călcăm aburit toate părţile tricotate în „punct de jerseu” şi model norvegian şi încheiem la maşină. Cornelia Both şi Martha Recht. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. 1959. de 4 ori cîte 4 ochiuri. Împrejurul răscroielii gîtului ridicăm pe 4 andrele nr. “Tricotaje de mînă”. la partea dreaptă a feţei. scăzînd la începutul următoarelor rînduri astfel: de 2 ori cîte 8 ochiuri. Ed. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Deasupra modelului norvegian.

cu un punct simplu şi discret. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) acoperit.Pulover sport bărbătesc – Model nr. 2 ochiuri pe dos. Furnituri: Circa 600 g lînă albă. Spatele: Montăm 140 ochiuri pe andrele nr. manşetele şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. 1 ochi pe dos. Bentiţa în „punct leneş”. II. lungimea puloverului 65 cm. 4 nasturi. 66 Acest pulover bărbătesc. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. În continuare tricotăm cu modelul III o bucată de 32 cm în înălţime. 548 . Elasticul de jos. apoi primul şi lăsăm ambele ochiuri deodată de pe andrea. 10 cm în înălţime. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2lea. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. 2½ şi tricotăm drept. 2½. Repetăm de la *. Rîndul 3: repetăm de la rîndul 1. III. Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 100 cm. andrele nr. în „punct de semielastic”. Restul cu modelul următor: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) * 4 ochiuri pe faţă. se poate tricota din lînă albă sau orice altă culoare deschisă. 2 ochiuri pe dos. următoarele 2 ochiuri le lucrăm pe faţă astfel: lucrăm mai întîi ochiul al 2-lea. închis în faţă cu 4 nasturi. Model: I.

iar pe andreaua a doua (de rezervă) vor rămîne 68 ochiuri. Avem 66 ochiuri cu care lucrăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 42 cm. cu singura deosebire că în rîndul întîi vom creşte 8 ochiuri (la marginea interioară a lucrului) pe care le lucrăm în „punct leneş” fără a forma butoniere. avînd grijă ca primele 8 ochiuri să le tricotăm în „punct leneş” şi să formăm pe această linie 4 butoniere la distanţă de 5 cm între ele (prima butonieră o formăm la distanţă de 2 cm de la începutul acestei bentiţe în „punct leneş”). Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd pentru fiecare umăr de 6 ori cîte 7 ochiuri. o dată 5 ochiuri. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. Faţa: Montăm 144 ochiuri pe anrele nr. La înălţimea totală de 42 cm. de 2 ori cîte 3 ochiuri. împărţim lucrul în 2 părţi: pe prima andrea (partea stîngă a feţei) vom lucra cu 76 ochiuri. În continuarea acestor 8 ochiuri lucrăm restul de 68 ochiuri cu modelul III. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 3 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 84 ochiuri (cîte 42 ochiuri pe un umăr). începem să formăm răscroiala gîtului scăzînd.Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri. În total am scăzut 30 ochiuri (cîte 15 ochiuri la o margine) şi au mai rămas 110 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. Au mai rămas la mijlocul spatelui 26 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. În continuare lucrăm drept. 2½ (deci cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi tricotăm pînă la răscroiala mînecii întocmai ca şi spatele. În total am scăzut 10 ochiuri. o dată 8 ochiuri. la înălţimea totală de 60 cm. 549 . începem să scădem astfel: o dată 6 ochiuri. Lucrăm mai întîi pe prima andrea cu 76 ochiuri astfel: la marginea interioară a feţei vom lucra drept pînă la înălţimea totală de 60 cm. la începutul rîndurilor pe această linie. Umărul şi răscroiala gîtului: La această înălţime începem să formăm linia umărului scăzînd de 6 ori cîte 7 ochiuri. inversat. avînd în permaneţă 4 ochiuri în plus. o dată 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Partea dreaptă a feţei o executăm la fel. La marginea interioară a feţei.

în „punct de semielastic”. de 6 ori cîte 4 ochiuri şi încheiem ultimele 18 ochiuri într-un singur rînd. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. scăzînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Avem 102 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd tot la al 2-lea rînd. de 2 ori cîte 7 ochiuri. Încheiem toate ochiurile într-un singur rînd. de 10 ori cîte 3 ochiuri. de 16 ori cîte 1 ochi. Gulerul: Montăm 120 ochiuri şi tricotăm în „punct de semielastic” 10 cm în înălţime.Mîneca: Montăm 60 ochiuri şi tricotăm drept. capătul fentei pe dos şi nasturii. 550 . o dată din faţă. astfel: o dată îl lucrăm din spate. Coasem de mînă gulerul. Avem 70 ochiuri cu care continuăm a tricota 40 cm înălţime cu modelul III. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine). dublînd tot al 6-lea ochi. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2 1/2cm. o manşetă de 8 cm înălţime.

Manşetele şi elasticul de jos se tricotează în „punct de semielastic”.Pulover bărbătesc cu guler şal şi plastron – Model nr. Măsura: 25 ochiuri şi 37 rînduri = 10 cm din modelul III. lucrăm ochiul 3 pe faţă ş. 2½.m. lucrăm ochiul 2 pe faţă. 67 Acest pulover din lînă maron se lucrează într-un punct original şi foarte uşor de executat.a. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 96 cm. Se poate îmbrăca la sport şi la lucru. Restul cu următorul model: Rîndul 1: (pe faţa lucrului) introducem andreaua între ochiul 1 şi 2 şi ridicăm 1 ochi pe faţă.d. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. Furnituri: Circa 650 g lînă maron. andrele nr. adică ochiul care în rîndul precedent a fost ridicat şi ochiul pe faţă. III. introducem andreaua între ochiul 2 şi 3 şi ridicăm 1 ochi pe faţă. lucrăm ochiul 1 pe faţă. II. lungimea puloverului 65 cm. 20 g lînă verde. Rîndul 2: (pe dosul lucrului) lucrăm tot cîte 2 ochiuri împreună pe dos. introducem andreaua între ochiul 3 şi 4 şi ridicăm 1 ochi pe faţă. Model: I. 551 . Plastronul se lucrează în „punct leneş” toate rîndurile pe faţă.

dublînd tot al 5-lea ochi. o dată din faţă. Prima parte o tricotăm drept la ambele margini pînă la înălţimea de 62 cm. 2½ şi tricotăm drept. inversat. începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. 3 cm în înălţime. Avem 120 ochiuri cu care vom tricota drept 33 cm în înălţime cu modelul III. Mîneca: Montăm 50 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 10 ori cîte 1 ochi. 3 cm în înălţime. începem să formăm răscroiala plastronului încheind într-un singur rînd 58 ochiuri de la mijlocul feţei. În rîndul următor creştem 10 ochiuri adică tot al 11-lea ochi îl lucrăm dublat. o dată îl lucrăm din spate. în „punct de semielastic”. Faţa: Montăm 114 ochiuri (cu 4 ochiuri mai mult decît la spate) şi executăm lucrătura întocmai ca şi la spate. În total am scăzut 24 ochiuri (cîte 12 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 96 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 62 cm. pentru fiecare umăr: o dată 3 ochiuri şi de 3 ori cîte 6 ochiuri. 2½ şi tricotăm drept. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. Avem 60 ochiuri cu care continuăm să tricotăm 40 552 . în „punct de semielastic”. urmează 2 cm cu lînă verde şi din nou 3 cm cu lînă maron.Spatele: Montăm 110 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Încheiem într-un singur rînd cele 54 ochiuri rămase la mijlocul spatelui. Răscroiala mînecii: Cînd lucrul măsoară o înălţime totală de 41 cm. Tricotăm partea a doua la fel. În total am scăzut 42 ochiuri (cîte 21 ochiuri pe fiecare umăr). Umărul: În acest punct începem să formăm linia umărului. Astfel am împărţit lucrul în două părţi. de 2 ori cîte 5 ochiuri. Răscroiala plastronului: La înălţimea totală de 47 cm. În rîndul următor creştem 10 ochiuri. avînd grijă de a menţine permanent acest plus de 4 ochiuri. scăzînd după indicaţiile date pentru spate.

553 . încheind toate ochiurile într-un singur rînd.cm în înălţime cu modelul III. o bucată de 60 cm înălţime. 1959. crescînd la ambele margini cîte 1 ochi la 2½ cm. în „punct leneş”. Petrecem plastronul parte peste parte şi îl coasem cap în cap cu marginile răscroielii. de 16 ori cîte 1 ochi. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Avem 92 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. 2½ şi tricotăm drept. Călcăm aburit foarte uşor pe dosul lucrului şi încheiem prin cusături de mînă. iar ultimele 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Ed. de 6 ori cîte 4 ochiuri. de 10 ori cîte 3 ochiuri. “Tricotaje de mînă”. Plastronul: Montăm 58 ochiuri din lînă maron pe andrele nr. Răsfrîngem plastronul pentru a forma un mic guler şal. Cornelia Both şi Martha Recht. Tehnică. Am crescut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la o margine).

lungimea puloverului 59 cm. cît şi la sporturile de iarnă. 5 (pe faţa lucrului): * 15 ochiuri pe faţă. Rîndul 7: * 15 ochiuri pe faţă. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 100 cm. Restul cu modelul următor: Rîndul 1. 20 g lînă verde. andrele nr. Rîndul 9: repetăm de la rîndul 1. Elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. 3 ochiuri pe dos. 554 . 3. 68 Pulover maron cu garnitură din fire de lînă verde şi galbenă. 4. Model: I. Se poatre îmbrăca atît la lucru. * repetăm de la *. Rîndul 2. 1 ochi pe dos. 2 ochiuri împreună pe dos. * repetăm de la *.Pulover bărbătesc cu garnitură din fire colorate – Model nr. trasate vertical. Furnituri: Circa 600 g lînă maron. 6 (pe dosul lucrului): acoperit. 1 jeteu. Rîndul 8: acoperit. Măsura: 30 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. 2½ şi 5 andrele de ciorapi. 20 g lînă galbenă. II.

555 . Continuăm la fel lucrul pe andreaua următoare. Rămîn 42 ochiuri cu care continuăm drept pe această linie. la începutul rîndurilor următoare. Rămîn 36 ochiuri la mijlocul spatelui pe care le scădem acum într-un singur rînd. În acest punct scădem 14 ochiuri într-un singur rînd la mijlocul feţei. În total am crescut 40 ochiuri. Mîneca: Montăm 78 ochiuri pe andrele nr. La înălţimea totală de 56 cm. Răscroiala mînecii: În acest punct începem răscroiala mînecii. de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 8 ori cîte 7 ochiuri. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 7 ochiuri. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. Faţa: Montăm 152 ochiuri şi tricotăm la fel ca pentru la spate (avînd tot timpul 4 ochiuri în plus faţă de partea din spate) pînă la răscroiala gîtului. în „punct de semielastic”. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 2 cm. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 6 ochiuri şi de 4 ori cîte 7 ochiuri. 2½ şi lucrăm o manşetă de 8 cm înălţime. Continuăm cu modelul II drept pînă la înălţimea totală de 36 cm. de 12 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. Umărul: Aici începem să formăm linia umărului scăzînd. începem să formăm linia umărului scăzînd: o dată 2 ochiuri. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). însă inversat. În continuare tricotăm 40 cm în înălţime cu modelul II.Spatele: Montăm 148 ochiuri şi tricotăm drept 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Avem 122 ochiuri cu care tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 56 cm. Lucrăm prima parte scăzînd la începutul rîndurilor. În total am scăzut 14 ochiuri. În total am scăzut 86 ochiuri (cîte 43 ochiuri pe un umăr). pe care o vom începe la 52 cm înălţime totală. Avem 118 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor rumătoare: de 2 ori cîte 8 ochiuri. pe linia răscroielii gîtului: o dată 4 ochiuri. de 48 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 3 ochiuri. Am împărţit astfel lucrul în două părţi (a 56 ochiuri).

Călcăm din nou şi încheiem la maşină. Cornelia Both şi Martha Recht. 1959. 556 . “Tricotaje de mînă”. Încheiem într-un singur rînd scăzînd pe dos ochiurile lucrate pe dos. Tehnică. şi pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. Ed. trasăm prin jeteuri cîte 1 şiret răsucit din 4 fire lînă galbenă şi 4 fire de lînă verde.După ce am călcat aburit părţile tricotate cu modelul II. Pe linia răscroielii gîtului ridicăm ochiurile corespunzătoare pe 4 andrele groase de ciorapi şi tricotăm în „punct de semielastic” un guler de 8 cm înălţime.

2 1/2 şi 3. andrele nr. Furnituri: Circa 800 g lînă. Mărimea: Lărgimea peste piept circa 106 cm. Model: 557 . 69 Acest pulover simplu şi călduros. 5 andrele de ciorapi. corespunde atît sporturilor de iarnă. cît şi altor cerinţe. tricotat din lînă albă cu firul potrivit de gros.Pulover sport bărbătesc călduros – Model nr.

2½ şi tricotăm 8 cm în înălţime în „punct de semielastic”. Avem 150 ochiuri. 2 ochiuri şi apoi de 3 ori cîte 1 ochi. Astfel am împărţit lucrul pe două andrele. pe linia răscroielii gîtului. Avem 130 ochiuri.I. o dată din spate. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoatre scădem la fiecare margine a lucrului: 3. 3 şi modelul din schemă. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. Umărul şi răscroiala gîtului: La înălţimea de 22 cm de la începutul răscroielii mînecilor. pînă la înălţimea totală de 39 cm. Lucrăm în continuare drept cu andrele nr. începem răscroiala gîtului. Avem 32 ochiuri. cîte 50 ochiuri pe fiecare andrea. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. Continuăm cu 50 ochiuri pe prima andrea. 2. de 6 ori cîte 3 ochiuri. pe această linie. În total am scăzut 20 ochiuri (cîte 10 ochiuri la o margine). II. În ultimul rînd creştem 20 ochiuri. elasticul din talie şi gulerul se tricotează în „punct de semielastic”. Manşetele. scăzînd la începutul fiecărui rînd. adică tot al 7-lea ochi îl lucrăm dublat: o dată din faţă. Măsura: 28 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. Restul vom tricota cu modelul din schemă. Continuăm la fel lucrul cu cele 50 ochiuri de pe andreaua următoare. scăzînd la mijlocul spatelui 30 ochiuri într-un singur rînd. La înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. 558 . de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri.

pe 5 andrele groase de ciorapi. 120 ochiuri şi tricotăm 16 cm în „punct de semielastic”. îndoim gulerul înăuntru sau în afară. începem răscroiala gîtului. astfel încît să obţinem 118 ochiuri în total. scăzînd pe linia răscroielii gîtului. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare. de 50 ori cîte 1 ochi. de 7 ori cîte 2 ochiuri şi de 6 ori cîte 1 ochi. iar la înălţimea de 23 cm de la începutul răscroielii mînecii. în continuare. În ultimul rînd creştem 10 ochiuri (tot la al 6-lea ochi îl lucrăm dublat). Lucrăm fiecare parte separat. şi pe dos ochiurile lucrate pe dos. Călcăm aburit şi încheiem prin cusătură de mînă. scăzînd de 3 ori cîte 6 ochiuri şi de 2 ori cîte 7 ochiuri. Continuăm 38 cm cu andrele nr. Rămîn 22 ochiuri pe care le încheiem într-un singur rînd. de 10 ori cîte 1 ochi. Avem 98 ochiuri. la începutul rîndurilor următoare. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 4 ochiuri. cu singura deosebire că la 18 cm înălţime de la începutul răscroielii mînecii. la începutul rîndurilor. La înălţimea totală de 46 cm. Încheiem întrun singur rînd luînd pe faţă ochiurile lucrate pe faţă. 559 . După dorinţă. Am împărţit astfel lucrul în două părţi. 3 şi modelul II.Faţa: Tricotăm la fel ca la spate. creştem la fiecare margine a lucrului. formăm linia umărului. De jur împrejurul răscroielii gîtului ridicăm. 2½ şi tricotăm drept 7 cm în „punct de semielastic”. însă inversat. Mîneca: Montăm 62 ochiuri pe andrele nr. Începem să formăm ovalul mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoarelor două rînduri cîte 9 ochiuri şi. scăzînd 26 ochiuri la mijlocul feţei. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 13 ori).

Mărimea: Lărgimea peste piept aproximativ 98 cm. * 2 ochiuri ridicate nelucrate şi lăsate în faţa lucrului pe o andrea de rezervă. Model: I. *8 ochiuri pe faţă.Vestă bărbătească cu garnitură – Model nr. 2 şi 2½. Rîndul 5: repetăm de la rîndul 1. lucrăm pe faţă ochiurile următoare (3 şi 4). se poate obţine o vestă frumoasă şi practică. 560 . 2 ochiuri pe dos. andrele nr. apoi tot pe faţă cele 2 ochiuri de pe andreaua de rezervă. Rîndul 4: acoperit. Totul se lucrează în „punct de jerseu”. ochiuri pe dos. Repetăm o dată de la *. Repetăm o dată de la *. 70 Aplicînd într-o altă variantă modelul cunoscut sub denumirea de „şarpe” sau „torsadă”. următoarele 2 ochiuri (5 şi 6) le ridicăm pe o andrea şi le lăsăm în spatele lucrului. Mijlocul feţei se lucrează cu modelul următor: Pentru executarea acestui model sînt necesare 22 ochiuri. Furnituri: Circa 300 g lînă. în „punct de elastic” şi în „punct leneş”. II. Rîndul 2: acoperit. Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos. Lucrăm pe faţă următoarele 2 ochiuri (7 şi şi apoi lucrăm pe faţă ochiurile (5 şi 6) lăsate pe andreaua de rezervă. Rîndul 1: (pe faţa lucrului) 2 ochiuri pe dos. lungimea vestei 63 cm.

Avem 120 ochiuri pe care le împărţim pe 2 andrele. Rămîn la mijlocul spatelui 40 ochiuri pe care le scădem într-un singur rînd. urmează 22 ochiuri cu modelul II şi în continuare 54 ochiuri în „punct de jerseu”. 1 ochiuri. scăzînd cîte 1 ochi la 1 cm astfel: la marginea interioară a feţei lucrăm 11 ochiuri cu modelul II. Începînd din rîndul al 11-lea. 3. avînd la mijloc 22 ochiuri cu modelul II. crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). în „punct de jerseu”. la începutul rîndurilor. astfel: lucrăm 54 ochiuri în „punct de jerseu”. Continuăm lucrul pe prima andrea tricotînd 20 cm în înălţime în „punct de jerseu” şi jumătate din modelul II (11 ochiuri).Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul I. scăzînd astfel 1 ochi. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. Avem 120 ochiuri cu care continuăm să tricotăm drept 25 cm. 5 cm în înălţime. 2½ o bucată de 23 cm înălţime. 561 . Avem 120 ochiuri cu care continuăm lucrul drept. În total creştem 16 ochiuri. în „punct de jerseu” şi modelul II. avînd grijă ca primele şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. Umărul: Începem să formăm linia umărului scăzînd la începutul rîndurilor. în „punct de jerseu”. avînd grijă ca primele 10 şi ultimele 10 ochiuri de pe andrea să le lucrăm în „punct leneş”. 2 şi tricotăm 10 cm în înălţime în „punct de elastic”. pe această linie. iar restul de 100 ochiuri de la mijlocul rîndului le vom lucra în „punct de jerseu”. Continuăm lucrul pe andrele nr. 2. o bucată de 23 cm în înălţime. Avem 146 ochiuri. în punct de jerseu”. În total creştem 16 ochiuri. avînd grijă ca la mijlocul feţei să introducem în lucru modelul II. Începînd din rîndulal 11-lea scădem la fiecare margine a lucrului astfel: 4. scădem la fiecare margine astfel: 4. 2½ în „punct de jerseu”. 1 ochiuri la începutul rîndurilor. cîte 60 ochiuri pe o andrea. 3. În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea (total 46 ochiuri) le vom lucra în „punct leneş”. În total am scăzut 26 ochiuri. 3. crescînd la fiecare margine. de 20 ori cîte 4 ochiuri. Continuăm pe andrele nr. 2. Avem 146 ochiuri. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. în total 80 ochiuri scăzute pe ambii umeri. În total am scăzut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine). la marginea exterioară a lucrului tricotăm mereu 10 ochiuri în „punct leneş”. iar restul spatelui (100 ochiuri). Faţa: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. În următoarele 10 rînduri vom lucra astfel: primele şi ultimele 23 ochiuri de pe andrea le vom lucra în „punct leneş”. iar următoarele 2 ochiuri în „punct de jerseu” le lucrăm împreună pe faţă.

1959. la începutul rîndului. pe această linie. Tehnică. Ed. însă inversat. Cornelia Both şi Martha Recht. Bentiţa de la gît: Montăm pe o andrea de ciorapi 1 ochi şi tricotăm în „punct leneş”.Începem a forma linia umărului. crescînd cîte 1 ochi numai întro parte pînă cînd avem 10 ochiuri. Continuăm la el lucrul pe andreaua următoare. Călcăm aburit. Tricotăm cu aceste 10 ochiuri. 562 . scăzînd de 10 ori cîte 4 ochiuri. cap în cap cu răscroiala gîtului. “Tricotaje de mînă”. o bucată de lungimea corespunzătoare răscroielii gîtului şi încheiem scăzînd cîte 1 ochi la fiecare rînd (pe aceeaşi parte pe care iniţial am crescut) pînă cînd terminăm ochiurile. încheiem la maşină. iar bentiţa din jurul gîtului o coasem invizibil cu mîna. în „punct leneş”.

Continuăm cu andrele nr. următoarele 2 ochiuri se tricotează împreună pe dos. 2½ şi 3. o dată luîndu-l din faţă. Spatele: Începem cu 127 ochiuri pe andrele nr. Furnituri: Circa 500 g lînă de grosime mijlocie.Vestă cu mîneci. Tivurile interioare se lucrează în „punct de jerseu”. cu un model în dungi şi buzunare tăiate. Ochiul tricotat de 2 ori se socoteşte drept 1 ochi la numărătoare. Aceste 2 rînduri se repetă. Restul se tricotează astfel: Rîndul 1: 6 ochiuri pe faţă. 71 Această vestă este frumoasă şi practică. cît şi pe dosul lucrului. Rîndul 2: 6 ochiuri pe dos. II. 2½. Andrele nr. sau subţire luată în două. 3 cu modelul II (ochiul 563 . Măsura: 26 ochiuri şi 40 rînduri = 10 cm din modelul II. * următorul ochi se tricotează pe faţă de 2 ori. Tricotăm 3 cm cu modelul I. lungimea la mijlocul spatelui 60 cm (circumferinţa pieptului 96 – 98 cm). încheiată la două rînduri de nasturi – Model nr. atît pe faţa. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. şi 4 nasturi. o dată din spatele andrelei. Mărimea: Lungimea vestei încheiată la nasturi circa 106 cm. Model: I. Urmează 6 ochiuri pe faţă. Repetăm de la *.

3. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. Sfîrşim cu un rînd fără soţ. la 63 cm măsuraţi de la marginea de jos. de 5 ori cîte 1 ochi. şi lăsăm de o parte. Urmează 1 rînd de ochiuri pe dos. din 5 ochiuri facem a doua butonieră. încheiem la mijlocul rîndului 11 ochiuri. 564 . Cînd răscroiala mînecii ete de 11 cm. Buzunarul: La 10 cm de la tiv. tricotăm 21 ochiuri. La începutul ultimelor 2 rînduri scădem cîte 1 ochi. Tricotăm 9 cm. Creştem la ambele margini ale lucrului. Vor fi 115 ochiuri. Rămîn 105 ochiuri. pînă la 19 cm. tricotăm cu modelul II. la cîte 2 cm. pînă se termină toate ochiurile. în aceeaşi împărţire cu ochiurile buzunarului de pe andreaua de rezervă. Lăsăm lucrul de o parte. la cîte 6 cm. luăm 34 ochiuri pe o andrea de rezervă şi tricotăm restul de 42 ochiuri. Tricotăm 6 ochiuri de la începutul rîndului. La 4 cm de la tiv formăm prima pereche de butoniere.începător şi cel care sfîrşeşte rîndul nu intră în model). Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarului lăsate pe andreaua de rezervă. Răscroiala gîtului: Între timp. Vor fi 137 ochiuri. şi începînd de aici la ambele margini. Pe alte andrele începem 36 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. A doua pereche de butoniere vine la 11 cm deasupra primei perechi. Ochiurile buzunarului rămîn mai departe pe andreaua de rezervă. scădem la cîte 2 rînduri. scădem la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 4 ochiuri şi cîte 3 ochiuri. atît pe faţa. Tricotăm 3 cm cu modelul I. Continuăm cu andrele nr. la începutul rîndurilor. creştem aici. de 5 ori cîte 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. tricotăm la începutul rîndului 14 ochiuri. drept înainte. cîte 3 ochiuri pînă la sfîrşit. tricotăm ochiurile căptuşelii. pe faţa lucrului. Partea stîngă a feţei: Începem cu 90 ochiuri pe andrele nr. din 5 ochiuri facem o butonieră. Tricotăm la ambele margini. După ochiul care începe rîndul. la gît. La marginea interioară. măsuraţi vertical. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. cît şi pe dosul lucrului. cu modelul II. 2½. Umărul: Cînd spatele are 59 cm de la marginea de jos.

Partea dreaptă a feţei: Se lucrează invers şi fără butoniere. Creştem la ambele laturi ale mînecii. măsuraţi vertical. 565 . de 25 ori cîte 1 ochi şi mereu la cîte 6 rînduri. aici. la cîte 2½ cm. Rămîn 21 ochiuri. Mîneca dreaptă: Începem 75 ochiuri pe andrele nr. la cîte 2 rînduri. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 2 ori cîte 4 ochiuri. Încheiem. şi începînd de aici la cîte 6 cm de 3 ori cîte 1 ochi. scădem aici. coasem nasturii. scădem la marginea exterioară. Călcăm bucăţile tricotate şi le montăm. de 18 ori cîte 1 ochi. 2½ şi anume: de la tivul îndoit pînă la mijlocul răscroielii gîtului circa 180 ochiuri. şi începînd de aici mereu la cîte 4 rînduri. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. La marginea interioară a feţei drepte ridicăm ochiurile pe andrele nr. de 7 ori cîte 1 ochi. de 10 ori cîte cîte 2 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri. Cînd mîneca are 48 cm de la marginea de jos. Tricotăm 2 cm cu modelul I. Tricotăm un tiv la fel şi la buzunare. de 14 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: La 38 cm măsuraţi de la marginea de jos. Vor fi 111 ochiuri. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 7 ori cîte 1 ochi. Festonăm butonierele. la începutul rîndurilor. la 20 cm măsuraţi de la marginea de jos. Împreunăm cele două şuviţe cu o cusătură la mijlocul spatelui şi le coasem pe dinăuntru. şi începînd de aici la cîte 1½ cm. cîte 4 ochiuri pînă se termină toate ochiurile. 3. creştem.Răscroiala gîtului: Cînd marginea interioară are 19 cm de la marginea de jos. Fixăm cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. pe urmă. La marginea de jos a răscroielii gîtului facem un mic colţ în tiv. o dată 7 ochiuri. Între timp creştem la marginea dreaptă (cea exterioară). tricotăm şi aici 2 cm de tiv. Îndoim tivurile de jos şi le coasem pe dinăuntru. 2½. o dată 3 ochiuri. Ridicăm şi la partea stîngă a feţei ochiurile în acelaşi fel. la începutul rîndului următor 8 ochiuri. Umărul: La 59 măsuraţi de jos scădem la marginea exterioară. Tricotăm în „punct de elastic” un tiv la fel ca la spatele şi la faţa vestei. la cîte 2 rînduri. de 34 ori cîte 1 ochi. Încheiem. Continuăm cu modelul II cu andrele nr. scădem în rîndurile următoare.

Tehnică. Cornelia Bith şi Martha Recht. 1959. Ed.“Tricotaje de mînă”. 566 .

9 ochiuri pe dos. 2 şi 2½. Furnituri: Circa 300 g lînă de grosime mijlocie. Rîndul 17 şi 19: 8 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. 72 Practică şi elegantă. 3 nasturi. Rîndul 5 şi 7: 3 ochiuri pe dos. 567 . Repetăm de la *. Rîndul 9 şi 11: la fel ca rîndul 1 şi 3. Rîndul 13 şi 15: 9 ochiuri pe dos. Spatele şi faţa se lucrează la fel. * 3 ochiuri pe faţă. Rîndul 3: ca rîndul 1. 7 ochiuri pe dos. În faţă are două părţi încrucişate una peste alta.Vestă bărbătească petrecută – Model nr. * 1 ochi pe faţă. Mărimea: Lărgimea peste piept 100 cm. Model: I. Repetăm de la *. III. Repetăm de la *. 7 ochiuri pe dos. II. cu următorul model: Rîndul 1 (pe faţa lucrului): 4 ochiuri pe dos * 1 ochi pe faţă. lungimea vestei 62 cm. * 3 ochiuri pe faţă. andrele nr. Rîndul 2 şi toate rîndurile pe dosul lucrului: se lucrează acoperit. Benţile de la răscroiala mînecilor şi banta care bordează feţele se lucrează în „punct leneş”. Centura din talie se lucrează în „punct de elastic”. 9 ochiuri pe dos. această vestă se lucrează din lînă maron.

vom scădea cîte 1 ochi la 0. Spatele: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. 2 şi tricotăm în „punct de elastic”. Continuăm cu andrele nr. 568 . crescînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm (de 8 ori). Continuăm pe andrele nr.Rîndul 21 şi 23: se lucrează la fel ca rîndul 13 şi 15. cu modelul III. Umărul: Începem să scădem linia umărului astfel: de 6 ori cîte 6 ochiuri şi încheiem. crescînd cîte 1 ochi la 3 cm pe linia subraţului. 2½ o bucată de 24 cm înălţime. Continuăm lucrul pe prima andrea scăzînd la marginea interioară a lucrului. Împărţim apoi ochiurile pe două andrele. Am scăzut în total 40 ochiuri (cîte 20 ochiuri la o margine). Repetăm de la rîndul 1. însă inversat. Partea dreaptă a feţei: Montăm 130 ochiuri pe andrele nr. iar în rîndurile următoare scădem de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. cîte 53 ochiuri pe o andrea. 2½ cu modelul III şi tricotăm 8 cm în înălţime. Total creştem 16 ochiuri. o bantă de 10 cm înălţime. Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul III. Pe această linie (a subraţului) vom creşte mereu cîte 1 ochi la 3 cm. începînd de la terminarea elasticului şi pînă la răscroiala mînecii. Răscroiala mînecii: Începem să scădem astfel: în rîndul 1 scădem cîte 12 ochiuri la fiecare margine. Continuăm lucrul pe cealaltă andrea în acelaşi fel. Avem 146 ochiuri. de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 5 ori cîte 1 ochi. pe diagonala A – B. Avem 106 ochiuri cu care continuăm drept încă 22 cm în înălţime. La marginea interioară a feţei. o bantă de 10 cm înălţime. 2 şi lucrăm în „punct de elastic”.65 m (începînd din punctul A).

inversat. apoi de două ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. în lungimea pe care o măsoară vesta de jur-îmrejurul feţelor şi răscroielii gîtului. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. Partea dreaptă a feţei se va prinde de elasticul din talie pe dedesubt cu o cheotoare. Partea stîngă a feţei o executăm la fel. la marginea exterioară. Continuăm apoi drept pe această linie încă 24 cm (pe diagonala A – B continuăm a scădea mereu cîte 1 ochi la 0.65 cm). cap în cap cu marginea răscroielii. Banta din faţă: O lucrăm tot pe 10 ochiuri. Benţile de la răscroiala mînecii: Montăm 10 ochiuri pe andrele de ciorapi şi lucrăm în „punct leneş” două beţi de lungimea răscroielii mînecilor. formăm 3 butoniere la distanţă de 3 cm între ele.Răscroiala mînecii: La înălţimea de 24 cm de la terminarea elasticului. Umărul: Formăm linia umărului scăzînd cîte 8 ochiuri la începutul fiecărui rînd pe dosul lucrului. începem să scădem răscroiala mînecii astfel: în rîndul întîi scădem 12 ochiuri. În total scădem 20 ochiuri. Le încheiem şi le coasem de mînă. Coasem banta prin cusături de mînă de jur-împrejurul acestei linii. în „punct lenş”. 569 . cap în cap cu bordura vestei. cu singura deosebire că începînd din al doilea rînd al elasticului şi pînă în punctul A.

mutînd fluturaşii cu 5 ochiuri spre stînga. cît şi pentru băieţi. Repertăm de la *.Jachetă pentru băiat de 7 ani – Model nr. 30 g lînă maron. Mărimea: Lungimea jachetei 44 cm. cu marginile bordate de o garnitură maron. lucrată din lînă galbenă. Restul jachetei îl tricotăm cu modelul următor: executarea acetui model cunoscut sub denumirea de „fluturaş” necesită un număr de ochiuri divizibil cu 5. chiar şi cele care înd rîndul precedent au fost ridicate. 7. 6 nasturi. se potriveşte atît pentru fetiţe. 8. Rîndul 12: 7 ochiuri pe faţă. II. Furnituri: Circa 400 g lînă galbenă. 73 Această jachetă încheiată la două rînduri de nasturi. lucrăm acest al 8-lea ochi pe faţă. 4. 11: se lucrează toate ochiurile pe dos. Rîndul 2. După aceea. 570 . 5. Clapele buzunarelor şi banta care bordează marginile jachetei se tricotează în „punct leneş”. 6. Repetăm de la *. îi dă un aer vesel şi copilăresc. Punctul întrebuinţat aici şi cunoscut de noi sub denumirea de „fluturaş”. 9 ochiuri pe faţă *. Rîndul 1 (pe dosul lucrului): toate ochiurile pe dos. 10: * 5 ochiuri pe faţă. Rîndul 3. Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. 2½. 5 ochiuri ridicate nelucrate cu firul trecut prin faţă. andrele nr. plus cîte 1 ochi la fiecare margine. * apoi ochiul al 8-lea îl ridicăm pe dedesubtul celor 5 fire trasate şi îl aducem prin faţa lor strîngîndu-le în mănunchi. 9. Model: I.

Pe o andrea de rezervă montăm 20 ochiuri din lînă galbenă şi lucrăm. scăzînd pentru fiecare umăr de 5 ori cîte 6 ochiuri. Umărul: La înălţimea totală de 42 cm începem să formăm linia umărului. o bucată de 5 cm înălţime. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II încă 1 cm înălţime şi formăm 2 butoniere în acelaşi rînd astfel: tricotăm 2 ochiuri. Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii scăzînd la începutul rîndurilor următoare. ridicăm următoarele 20 ochiuri pe o andrea de rezervă şi le lăsăm în faţa lucrului. 571 . Lăsăm ochiurile pe andrea fără a le încheia. În rîndul următor (de întors) în locul celor 2 ochiuri scăzute pentru fiecare butonieră. Pe altă andrea lucrăm altă bucată de 5 cm înălţime. Cînd lucrul are 8 cm înălţime totală. Acestea vor forma căptuşeala buzunarelor. tricotăm în continuare 10 ochiuri şi formăm a 2-a butonieră din 2 ochiuri. Partea dreaptă a feţei: Montăm 68 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept 3 cm în înălţime în „punct leneş”. Continuăm lucrul drept pînă la înălţimea de 8 cm. următoarele 2 ochiuri le scădem formînd prima butonieră. în total 60 ochiuri (cîte 30 ochiuri pe un umăr). În continuare tricotăm drept 23 cm în înălţime cu lînă galbenă şi modelul II. vom monta pe andrea alte 2 ochiuri (4 ochiuri pentru ambele butoniere) şi continuăm lucrul. Am scăzut în total 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 94 ochiuri cu care lucrăm drept. de 2 ori cîte 7 ochiuri. în „punct de jerseu”. vom forma buzunarul astfel: lucrăm primele 30 ochiuri (pe faţa lucrului). În total vom forma 3 perechi de butoniere la înălţime de 11 cm între ele (vertical). iar cele 34 ochiuri rămase la mijlocul spatelui le încheiem într-un singur rînd.Măsura: 30 ochiuri şi 45 rînduri = 10 cm din modelul II. de 2 ori cîte 2 ochiuri şi de 8 ori cîte 1 ochi. apoi lucrăm ultimele 18 ochiuri de pe andrea. în continuarea primelor 30 ochiuri lucrate adăugăm una din andrelele de rezervă cu 20 ochiuri lucrate anterior (bucata pentru căptuşeala buzunarelor) şi le lucrăm şi pe acestea în continuarea primelor 30 ochiuri. Spatele: Montăm 120 ochiuri de lînă maron şi tricotăm drept. în „punct leneş” 3 cm în înălţime.

Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 26 cm începem răscroiala mînecii. pe care o coasem de mînă împrejurul feţelor şi gîtului. o dată 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. În total am scăzut 13 ochiuri şi au mai rămas 55 ochiuri cu care vom tricota drept pe această linie. 572 . în „punct leneş”. Pe 8 ochiuri din lînă maron tricotăm în „punct leneş” o bentiţă de circa 90 cm. Tehnică. cu lînă maron. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. 1959. o dată 7 ochiuri. iar la marginea interioară a feţei vom scădea.Continuăm drept cu modelul II. inversat şi fără butoniere. Executăm la fel partea stîngă a feţei. Clapa buzunarului: Lucrăm drept 2 cm în înălţime. (concomitent cu începutul răscroielii mînecii) cîte 1 ochi la 3 rînduri (de 25 ori). Ed. Restul de 8 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. cele 20 ochiuri lăsate pe andreaua de rezervă. scăzînd de 5 ori cîte 6 ochiuri. Avem 90 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Umărul: Începem să formăm linia umărului. Continuăm cu lînă galbenă şi modelul II şi tricotăm 26 cm în înălţime. Cornelia Both şi Martha Recht. crescînd la fiecare margine a lucrului cîte 1 ochi la 2 cm. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 6 ochiuri. Călcăm aburit. formînd clapa buzunarului. coasem căptuşeala buzunarelor şi clapele şi încheiem la maşină. În total am crescut 26 ochiuri (cîte 13 ochiuri la o margine). Mîneca: Montăm 64 ochiuri cu lînă maron şi tricotăm în „punct de semielastic” o manşetă de 5 cm înălţime. Coasem 6 nasturi. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. În total am scăzut 82 ochiuri (cîte 41 ochiuri la fiecare margine). de 42 ori cîte 1 ochi. “Tricotaje de mînă”. pînă la înălţimea de 42 cm.

cu benţi late. 573 . tricotăm 2 ochiuri pe dos. Repetăm de la *. Mărimea: Lărgimea cardiganului încheiat la nasturi circa 82 cm. Repetăm de la *. precum şi marginea buzunarului se lucrează în „punct de jerseu”. luîndu-l din spatele andrelei. ridicăm 1 ochi. urmează 2 ochiuri pe faţă. Rîndul 3 (deschis): 1 ochi pe faţă. deasupra celor 2 ochiuri pe faţă din rîndul precedent. Restul se lucrează astfel: Rîndul 1 (închis): * 2 ochiuri pe faţă. 40 cm (pentru copii de 9 – 10 ani). 74 Acest cardigan frumos şi practic se tricotează într-un model pepit. II. * ridicăm 1 ochi ca în rîndul întîi. Elasticul din talie şi manşetele se tricotează în „punct de elastic”.Cardigan pentru băiat – Model nr. andrele nr. Furnituri: Circa 220 g lînă de culoare închisă şi circa 150 g lînă de culoare deschisă. 2½ şi 5 nasturi. Repetăm de la *. Rîndul 2 (închis): * ochiul ridicat în rîndul precedent se tricotează pe faţă. Model: I. lungimea la mijlocul spatelui. firul este în dosul andrelei. Benţile pentru nasturi şi butoniere. uni. III. fără bantă.

Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu acesta. Răscroiala mînecii: La începutul rîndului următor scădem la marginea exterioară 7 ochiuri şi la cîte 2 rînduri. vertical. şi de aici la fiecare 1 cm. creştem de 6 ori cîte 1 ochi. cu lînă de culoare închisă. Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm din modelul III. 574 . Această margine continuă drept înainte. de 6 ori cîte 1 ochi. Aici. Aceste 4 rînduri se repetă. creştem aici. Răscroiala gîtului: Cînd spatele este de 40 cm măsuraţi de la marginea de jos. Continuăm cu modelul III şi tricotăm 20 cm cu el. de 3 ori cîte 1 ochi. încheiem la mijlocul rîndului 8 ochiuri. Vor fi 104 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. şi de aici la cîte 2 cm. la cîte 2 rînduri. la ambele margini. Tricotăm 5 cm cu modelul I. la 41 cm măsuraţi de la marginea de jos.Rîndul 4 (dechis): ca rîndul 2. măsuraţi vertical. La marginea interioară scădem la cîte 2 rînduri de 4 ori cîte 3 ochiuri şi de 4 ori cîte 2 ochiuri. scădem la marginea exterioară. pînă ce răscroiala mînecii măsoară. Continuăm drept înainte. Umărul: Între timp. Răscroiala mînecii: La începutul rîndurilor următoare scădem de 12 ori cîte 1 ochi. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi tricotăm cele două bucăţi separat. 10 cm. Cînd răscroiala mînecii este de 10 cm. Spatele: Începem cu 122 ochiuri în culoarea închisă. Tricotăm 5 cm cu modelul I. Rămîn 98 ochiuri. cîte 4 ochiuri. Faţa: Începem cu 60 ochiuri.

din următorul rînd pe faţă tricotăm 10 ochiuri. Cînd banta este atît de lungă încît ajunge de la marginea de jos a feţii pînă la umăr. Încheiem. restul rămîne pe andreaua stîngă. după montarea cardiganului. pe urmă continuăm cu modelul III şi creştem mereu la începutul şi la sfîrşitul rîndului al optulea. Rămîn 16 ochiuri. ci îl ridicăm. Cînd mîneca este de 34 cm măsuraţi de la marginea de jos. Tricotăm 6 cm cu modelul I. Banta: Începem 31 ochiuri şi tricotăm în „punct de jerseu”. ca banta să ajungă. şi de aici la cîte 3 rînduri. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem a doua butonieră apoi tricotăm 5 ochiuri. Buzunarul: Începem cu 28 ochiuri cu modelul III şi tricotăm 7 cm. La 3 cm de la marginea de jos formăm prima pereche de butoniere. Repetăm încă de 5 ori de la * pe urmă tricotăm drept înainte. Celelalte perechi de butoniere. Călcăm părţile tricotate. Ochiul al 16-lea (cel din mijloc) nu-l tricotăm pe faţa lucrului. luîndu-l din spatele andrelei. de 15 ori cîte 1 ochi. În următorul rînd pe dos lucrăm cu toate ochiurile (am tricotat cîte 2 rînduri prescurtate. ridicăm 1 ochi. Buzunarul îl tivim în lăţime de 2 ochiuri şi îl coasem de faţa stîngă. Îndoim banta şi prindem în ea cele două feţe şi răscroiala gîtului. de 24 ori cîte 1 ochi. întoarcem şi tricotăm pe faţă aceleaşi 10 ochiuri. scădem la începutul rîndurilor următoare: de 2 ori cîte 6 ochiuri. tricotăm tot aceste 10 ochiuri pe dos. De-a lungul acestor ochiuri ridicate vom îndoi banta. * tricotăm 8 rînduri drept înainte. În următorul rînd pe dos tricotăm 10 ochiuri. Încheiem. tricotăm 4 ochiuri. cu lînă de culoare închisă. Tricotăm 5 ochiuri de la margine. din 6 ochiuri facem o butonieră. atît. începem şi răscroiala gîtului: scădem la marginea interioară. După 3 cm tricotăm pe faţa lucrului un rînd de ochiuri pe dos. Continuăm această margine drept înainte. sfîrşim rîndul. Umărul: Cînd lucrul are 41 cm de la marginea de jos. întoarcem. formăm umărul. în total 5. 575 . de 34 ori cîte 1 ochi.Răscroiala gîtului: Între timp. vin la distanţă de 5½ cm una de alta. tricotăm 4 ochiuri şi din 6 ochiuri facem o butonieră. Continuăm cu lînă de culoare închisă. la colţul de jos al celeilalte feţe. cu modelul II. cu lînă de culoare închisă. de 6 ori cîte 2 ochiuri. scăzînd cîte 4 ochiuri. Vor fi 92 ochiuri. de 6 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. le montăm. pentru a obţine la spate rptunjirea benţii). pe urmă mai tricotăm 3 cm. În următorul rînd pe faţă tricotăm 15 ochiuri. în acelaşi rînd cu începutul răscroielii mînecii. ridicăm 1 ochi.

Ed. Tehnică. 576 . 1959. Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”.

32 ochiuri = 10 cm cu modelul II. de 6 ori cîte 1 ochi. Model: I. Faţa este tricotată întrun model suedez şi se închide cu un fermoar care se poate deschide complet. În locul ultimul rînd pe dos. Mărimea: Lărgimea hăinuţei circa 82 cm. andrele nr. bordo şi galbenă. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. în „punct de jerseu”. 75 Hăinuţa dreaptă şi largă este potrivită atît pentru băieţi. Continuăm cu andrele nr. Gulerul şi manşetele se lucrează în „punct de elastic”. tot în „punct de jerseu”. Feţele se lucrează într-un model suedez după schema dată. 2 şi 2½. II. Vor fi 128 ochiuri. lungimea la mijlocul spatelui. Furnituri: Circa 400 g lînă brună. Tricotăm 3 cm în culoare brună. cît şi pentru fetiţe. 2. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă (marginea tivului). Măsura: 30 ochiuri şi 46 rînduri = 10 cm cu modelul III. 577 .Hăinuţă închisă cu fermoar – Model nr. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. 20 – 30 g lînă albastru deschis. Creştem la ambele margini. 2½. III. la cîte 4 cm. 45 cm (pentru copii de 5 – 6 ani). fără guler. un fermoar care se poate deschide complet.

scădem la începutul rîndurilor următoare de 2 ori cîte 5 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. Răscroiala mînecii: După ce am tricotat 28 cm de la tiv.Răscroiala mînecii: Cînd avem 28 cm de la marginea de jos. La marginea interioară. încheiem la mijlocul rîndului 12 ochiuri. de 6 ori cîte 1 ochi. pe urmă mai scădem la cîte 2 rînduri de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. creştem la marginea exterioară. pînă se termină toate ochiurile. de 3 ori cîte 1 ochi. Urmăm această margine drept înainte. tricotăm un rînd de ochiuri pe faţă. Aici. Rînduirea dungilor cu modelul suedez este arătată de numerotarea schemei. scădem la cîte 2 rînduri. la cîte 2 rînduri. Rămîn 53 ochiuri. Vor fi 69 ochiuri. Tricotăm drept înainte. Tricotăm la marginea interioară drept înainte. o dată 6 ochiuri. pînă se termină toate ochiurile. Cînd răscroiala mînecii este de 9 cm. lîngă gît. la 45 cm de la tiv. pe urmă continuăm cu modelul suedez. de 2 ori cîte 5 ochiuri şi 6 ochiuri. la cea exterioară creştem la cîte 4 cm. şi de aici la cîte 2 cm. scădem la marginea exterioară. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. la ambele margini ale lucrului. Rămîn 104 ochiuri. Răscroiala gîtului: Între timp. 578 . de 3 ori cîte 1 ochi. creştem aici. În locul ultimului rînd pe dos. cîte 6 ochiuri. şi de aici la cîte 2 cm. Vor fi 110 ochiuri. în rîndul următor. 2 cu lînă brună. scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 6 ochiuri şi de 10 ori cîte 5 ochiuri. pînă ce răscroiala mînecii este de 9 cm măsuraţi vertical. Umărul: Cînd spatele are 43 cm de la tiv. măsuraţi vertical. 6 ochiuri. cînd marginea interioară este de 44 cm de la marginea de jos. Tricotăm cu modelul III. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi continuăm cele două bucăţi separat. Umărul: Cînd faţa are 43 cm de la tiv. scădem la cîte 2 rînduri. Răscroiala gîtului: Între timp. Faţa: Începem cu 63 ochiuri pe andrele nr. scădem la marginea exterioară.

Continuăm cu andrele nr. atît de lungi cît marginea interioară a feţelor. Încheiem. începînd pe 5 ochiuri. în culoare brună. de 15 ori cîte 1 ochi. scădem la începutul rîndurilor următoare. cu lînă brună. Îndoim feţele în lăţime de 2 cm şi coasem fermoarul. la ambele margini ale lucrului. Cu aceste benţi acoperim panglica de bumbac a fermoarului. de 8 ori cîte 2 ochiuri. Tricotăm 6 cm cu modelul I. cu modelul III. de 34 ori cîte 1 ochi. pe andrele nr. Călcăm puternic părţile tricotate şi le asamblăm. de 2 ori cîte 6 ochiuri. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. 2½. 579 . Cînd mîneca are 30 cm de la marginea de jos. Tricotăm. Vor fi 92 ochiuri. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe andrele nr. şi pe dos cele tricotate pe dos. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 3 ochiuri. în „punct de jerseu”. 2. Rămîn 16 ochiuri.Cealaltă parte a feţei: Se tricotează în sens opus. 2 şi tricotăm 8 cm cu modelul I. 2 benţi în culoare brună. Creştem la cîte 1½ cm. Mîneca: Începem cu 62 ochiuri.

Cornelia Both şi Martha Recht.“Tricotaje de mînă”. Tehnică. 1959. 580 . Ed.

Modelul este identic pe ambele părţi ale lucrului. Furnituri: Circa 300 g lînă gri. 581 .Pulover pentru băiat de 8 ani Acest original pulover pentru băiat de 8 – 9 ani este foarte uşor de executat. 1 ochi pe faţă. Repetăm de la *. Măsura: 38 ochiuri şi 44 rînduri = 10 cm din modelul II. Platca din faţă se lucrează în „punct de jerseu”. Repetăm de la *. Rîndul 2: 2 ochiuri pe dos. andrele nr. * 3 ochiuri pe dos. II. 1 ochi pe faţă *. Necesită mai multe ochiuri decît alte modele. Vom avea grijă ca întotdeauna în rîndurile de întors ochiul care în rîndul anterior a fost lucrat pe faţă. Model: I. Rîndul 3: Repetăm de la rîndul 1. cu următorul model: Rîndul 1: * 3 ochiuri pe dos. Mărimea: Pentru băiat de 8 – 9 ani. Restul. Linia întrebuinţată poate fi gri sau bleumarin. 1 ochi pe faţă. să fie lucrat pe dos şi anume la mijlocul celor 3 ochiuri lucrate pe dos. 2½.

În total am scăzut 68 ochiuri (cîte 34 ochiuri la un umăr) şi au mai rămas 32 ochiuri la mijlocul spatelui. de 2 ori cîte 3 ochiuri şi de 12 ori cîte 1 ochi. de 2 ori cîte 4 ochiuri şi de 4 ori cîte 5 ochiuri. scăzînd la începutul rîndurilor următoare de 6 ori cîte 8 ochiuri şi de 2 ori cîte 10 ochiuri. de 3 ori cîte 8 ochiuri şi o dată 10 ochiuri.Spatele: Montăm 132 ochiuri pe andrele nr. Am format astfel tivul răscroielii gîtului pe care îl îndoim pe dos şi îl coasem în punct invizibil. Umărul: De aici începem să formăm linia umărului. cresscînd la fiecare margine cîte 1 ochi la 3 cm. scăzînd la începutul rîndurilor ce urmează de 2 ori cîte 8 ochiuri. Faţa: O lucrăm la fel ca şi spatele pînă la înălţimea totală de 36 cm. iar pe linia răscroielii gîtului. ridicînd 40 ochiuri pe dosul lucrului (sub platca din faţă). Avem 98 ochiuri cu care începem să formăm ovalul mînecii. Continuăm lucrul pe andreaua următoare. scăzînd la începutul rîndurilor pe această linie. şi tricotăm în acelaşi fel. Restul de 14 ochiuri le încheiem într-un singur rînd. cînd începem să formăm linia umărului. de 40 ori cîte 1 ochi. Am scăzut în total 32 ochiuri (cîte 16 ochiuri la fiecare margine) şi au mai rămas 100 ochiuri cu care tricotăm în continuare pînă la înălţimea totală de 42 cm. astfel: pe prima andrea luăm 70 ochiuri. iar pe o andrea de rezervă lăsăm 30 ochiuri. 582 . Mîneca: Montăm 76 ochiuri pe andrele nr. În total am crescut 22 ochiuri (cîte 11 ochiuri la o margine). Aici împărţim lucrul în două părţi. 2½ şi tricotăm 33 cm în înălţime cu modelul II. scădem cîte 1 ochi la începutul rîndurilor pe faţă cîte 1 ochi la sfîrşitul rîndurilor pe dos. însă inversat. cu care tricotăm mai departe 1 rînd de ochiuri pe dos (pe faţa lucrului) şi apoi continuăm 2 cm în înălţime în „punct de jerseu”. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare astfel: de 2 ori cîte 7 ochiuri. cu modelul II. Continuăm lucrul pe prima andrea cu 70 ochiuri în „punct de jerseu” astfel: pe linia răscroielii mînecii tricotăm drept pînă la înălţimea totală de 42 cm. 2½ şi tricotăm drept 27 cm înălţime.

Tehnică. de aceeaşi culoare ca puloverul. 583 . “Tricotaje de mînă”.Călcăm aburit platca lucrată în „punct de jerseu” şi încheiem prin cusături de mînă. pe fir drept. 1959. Cornelia Both şi Martha Recht. Ed. La marginea interioară a plătcii aplicăm pe dos un tiv din ţesătura de lînă sau mătase.

Răscroiala mînecii raglan: Cînd spatele este de 28 cm de la marginea de jos. 2. cu lînă în culoarea contrastantă. Mărimea: Lărgimea puloverului circa 82 cm. 2 şi 2½ . fără elasticul de la gît. Cele două buzunare sînt înguste. II. Elasticul din talie. lungimea la mijloul spatelui. Model: I. 77 Scăderile vizibile ale mînecilor raglan formează garnitura acestui pulover.Pulover pentru băiat. de la manşete şi de la gît se tricotează într-o culoare contrastantă. la cîte 3 cm. Creştem la ambele margini. Elasticul din talie. Descrierea scăderilor la mîneca raglan este dată în text. Restul se tricotează în „punct de jerseu”. Măsura: 32 ochiuri şi 48 rînduri = 10 cm cu modelul II. de 47 cm (pentru copii de 6 – 7 ani). tricotăm următoarele rînduri astfel: 584 . cu andrele nr. Furnituri: Circa 320 g lînă în culoarea de fond şi circa 50 g lînă într-o culoare contrstantă. andrele nr. şi 4 andrele de împletit ciorapi. 2½. Continuăm în culoarea de bază. tăiate. de la gît şi manşete în „punct de elastic”. Vor fi 130 ochiuri. de 7 ori cîte 1 ochi. cu modelul II. cu mînecă raglan – Model nr. Spatele: Începem cu 116 ochiuri pe andrele nr. Tricotăm 5 cm cu modelul I.

Rîndul 4: pe dos. 1 ochi pe faţă. 2 ochiuri pe dos. Continuăm rîndul pe faţă pînă rămîn 9 ochiuri pe andreaua stîngă. Faţa: Începem cu 124 ochiuri. 1 ochi pe faţă. 1 scădere spre dreapta. 2 ochiuri pe dos. pe andrele nr. la fel ca înainte. 4 ochiuri pe faţă. Încheiem. La marginea exterioară nu mai scădem. pe urmă tricotăm al treilea ochi pe faţă. de 6 ori cîte 1 ochi. Repetăm aceste 4 rînduri încă de 22 ori. pînă rămîn 6 ochiuri pe andreaua stîngă. 2 ochiuri pe dos. o scădere spre stînga. la 6 cm de la elasticul din talie. 2½. luîndu-l din spatele andrelei (nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă) apoi următorul ochi pe faţă. Creştem la ambele margini. luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim întîi bucata din dreapta.Rîndul 1: ochiurl începător. Rămîn 38 ochiuri. dar nu-i dăm drumul de pe andreaua stîngă. luat din faţa andrelei. Dăm drumul deodată celor 3 ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre stînga). 2 ochiuri pe dos. încheiem următoarele 14 ochiuri. 15 ochiuri pe faţă. Lucrăm cu cele 29 ochiuri următoare. 1 ochi pe faţă. apoi tricotăm primul ochi. Continuăm în culoarea de fond. Urmează o scădere spre dreapta. 1 ochi pe faţă şi ochiul care încheie rîndul. pe faţa lucrului. 1 ochi lungit tricotat din 3 ochiuri. Vor fi 136 ochiuri. La marginea interioară scădem de 2 ori cîte 6 ochiuri. 1 ochi pe faţă. Rîndul 3: ochiul începător. 1 ochi pe faţă. modelul II. 2 ochiuri pe dos. mereu la cîte 3½ cm. Buzunarul: Între timp. şi ochiul care încheie rîndul. pe urmă al doilea şi abia acum dăm drumul deodată celor trei ochiuri de pe andreaua stîngă (ochi lungit aplecat spre dreapta). tricotăm al doilea ochi pe faţă. Următorul rînd se tricotează astfel: ochiul de la margine. Cu cele 29 ochiuri următoare tricotăm din nou 4 rînduri în culoarea 585 . acestea le luăm pe o andrea de rezervă. tot din spatele andrelei şi abia acum primul ochi pe faţă. o scădere spre stînga. Elasticul din talie se lucrează la fel ca la spate. continuăm rîndul pe faţă. Rîndul 2: pe dos. tricotăm în următorul rînd. Tricotăm următoarele 38 ochiuri şi le trecem pe altă andrea de rezervă. Tricotăm 4 rînduri pe faţă în culoarea contrastantă.

Continuăm faţa şi în locul ochiurilor buzunarelor. La marginea exterioară continuăm cu garnitura de scăderi. 2. În faţă. Răscroiala mînecii raglan: Cînd faţa ete de 28 cm măsuraţi de la marginea de jos. la 35 cm măsuraţi de la marginea de jos. 586 . La începutul celor două rînduri următoare scădem cîte 2 ochiuri. prinzînd o dată una din margini. Răscroiala gîtului: Între timp. Prindem marginile înguste ale benţilor buzunarelor şi cele 3 margini libere ale căptuşelii buzunarelor. Călcăm bucăţile tricotate. Cu alte andrele începem în culoarea contrastantă 33 ochiuri pentru căptuşeala buzunarului. şi pe dos cele tricotate pe dos. tricotăm ochiurile căptuşelii. Lăsăm de o parte. la întîlnirea celor două andrele. Coasem cu aceeaşi lînă. Mai tricotăm încă o bucată la fel. Vor fi 104 ochiuri. Continuăm cu andrele nr. sfîrşind cu un rînd de faţă. scădem la cîte 2 rînduri cîte 1 ochi. pînă se termină toate ochiurile. în culoarea contrastantă. în „punct de jerseu”. începînd cu al nouălea rînd după împărţirea ochiurilor. Din răscroiala gîtului ridicăm ochiurile pe 3 andrele nr. 2 de împletit ciorapi şi tricotăm 2½ cm cu modelul I.contrastantă. Împreunăm şi cusăturile laterale şi cele ale antebraţului. Creştem la ambele margini la cîte 1½ cm. Lăsăm lucrul de o parte. Încheiem pe faţă ochiurile tricotate pe faţă. la cîte 3 rînduri 1 ochi. Asamblăm cusăturile raglanului. scădem partea de sus a raglanului după indicaţiile date pentru raglanul din spate. împărţim ochiurile în două. astfel că ne rămîn 29 ochiuri. Tricotăm 5 cm cu modelul I. o dată cealaltă margine. aşezînd marginile cu rîndurile ochiurilor de lanţ una lîngă cealaltă. scădem. Încheiem. în culoarea contrastantă. Luăm una din părţi pe o andrea de rezervă şi sfîrşim cele două bucăţi separat. lîngă gît. Încheiem. 2½ în culoarea de fond. pînă rămîn 12 ochiuri la mijloc. Tricotăm 6 cm în „punct de jerseu”. Continuăm cu cele 15 ochiuri rămase după al doilea buzunar. scădem raglanul la fel ca la spate. la marginea interioară. bineînţeles acum în culoarea de fond. Cînd mîneca este de 34 cm de la marginea de jos. pentru a obţine unghiul colţului. de 19 ori cîte 1 ochi. Mîneca: Începem cu 66 ochiuri pe andrele nr.

2 ochiuri pe dos. Marginea interioară a feţelor în „punct leneş”. andrele nr. 9 (pe faţa lucrului): 2 ochiuri pe dos. Spatele se lucrează în „punct de jerseu”. 3. 1 ochi pe dos. are feţele bordate cu un model simplu şi original. şi care a fost lăsat în faţa lucrului 2 ochiuri pe dos. Banta. Rîndul 12: acoperit. Furnituri: Circa 200 g lînă. 5. 1 ochi ridicat nelucrat pe o andrea ajutătoare şi lăsat în faţa lucrului. Model: I. II. se lucrează tot în „punct de jerseu”. 1 ochi pe dos. Tricotată în „punct de jerseu”. cu modelul următor: Rîndul 1. Rîndul 11: 2 ochiuri pe dos. Se armonizează plăcut cu orice fel de bluză din material ecosez sau cu buline. 1 ochi pe faţă. 2½. 1 ochi pe dos. iar cele două părţi din faţă care sînt identice.Vestă care se poartă peste bluză sau peste rochie – Model nr. 1 ochi pe faţă. III. 10 (pe dosul lucrului): acoperit. apoi se lucrează pe faţă ochiul ridicat pe prima andrea ajutătoare. 2 nasturi. ochiul următor se lucrează pe faţă. Rîndul 2. 1 ochi pe faţă. 4. Mărimea: Circumferinţa pieptului circa 94 cm. andrele nr. 8. 2½. urmează cele 3 ochiuri lăsate pe andreaua ajutătoare din spate şi care se lucrează astfel: 1 ochi pe dos. 78 Această vestă se lucrează cu lînă roşie sau gri şi se încheie la două rînduri de nasturi. următoarele 3 ochiuri se ridică nelucrate pe o andrea ajutătoare şi se lasă în spatele lucrului. 6. 1 ochi pe faţă. 7. 587 .

cîte 1 ochi la 1 cm. Măsurile indicate în text pentru înălţimea lucrului vor fi considerate de la sfîrşitul tivului (neglijăm tivul). Măsura: 27 ochiuri şi 38 rînduri = 10 cm din modelul I. Umărul şi răscroiala gîtului: Continuăm cu 47 ochiuri pe prima andrea. Tricotăm astfel drept 3 cm şi formăm 2 butoniere. Avem 118 ochiuri. însă inversat. În rîndul următor (pe faţa lucrului) vom tricota toate ochiurile pe dos. adică vom lucra ochiul 20 şi 21 împreună. de la butonieră pînă la umăr. Spatele: Montăm 100 ochiuri pe andrele nr. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm pe linia subraţului (în total am crescut 9 ochiuri). scăzînd răscroiala gîtului astfel: de 2 ori cîte 4 ochiuri. la fiecare margine a lucrului. Continuăm 18 cm în înălţime în „punct de jerseu”. După terminarea tivului începem cu modelul III. vom scădea la distanţă de 20 ochiuri de la marginea bordurii înspre interiorul lucrului. Tricotăm în continuare 18 cm în înălţime. pe linia bordurii. Partea dreaptă a feţei: Montăm 66 ochiuri pe andrele şi tricotăm tivul la fel ca la spate. În total creştem 18 ochiuri. cîte 4 ochiuri de 4 ori. Această bantă va forma tivul spatelui. urmează 9 ochiuri cu modelul III. Pe linia care formează bordura feţei. pe această linie. 2½ şi tricotăm drept 12 rînduri în „punct de jerseu”. Încheiem. de 3 ori cîte 3 ochiuri. iar restul ochiurilor în „punct de jerseu”. Tricotăm drept 20 cm în înălţime. crescînd cîte 1 ochi la 2 cm. de 4 ori cîte 2 ochiuri şi de 4 ori cîte 1 ochi. la distanţă de 12 cm între ele (orizontal). Acest fel de a scădea va continua invariabil. astfel: primele 10 ochiuri (pe faţa lucrului) se lucrează în „punct leneş”. cu care vom continua pînă la linia umărului. Continuăm lucrul la fel pe andreaua următoare. 588 . de 7 ori cîte 2 ochiuri. Răscroiala mînecii: Scădem la începutul rîndurilor următoare de 4 ori cîte 3 ochiuri.Rîndul 13: repetăm de la rîndul 1. Începem linia umărului scăzînd la începutul fiecărui rînd. Împărţim lucrul în mod egal pe 2 andrele. Urmează 3 cm drept.

Continuăm să tricotăm 10 cm în înălţime cu cele 19 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi încheiem. Descălcăm. iar la o vestă gri. Călcăm aburit şi încheiem la maşină. însă inversat şi fără butoniere. avînd grijă ca la marginea interioară să continuăm a scădea invariabil. 589 . în „punct de jerseu”. o bentiţă lată de 3 cm. La o vestă roşie se potriveşte o lizieră neagră. scăzînd de 3 ori cîte 3 ochiuri. din lînă subţire de o culoare asortată şi o vom coase la maşină pe faţa vestei. Partea stîngă a feţei: Se lucrează la fel. Continuăm drept pe această linie 22 cm în înălţime. Pentru bordura răscroielii mînecilor vom tricota. de 3 ori cîte 2 ochiuri şi de 2 ori cîte 1 ochi. Se poate face lizieră şi din aceeaşi lînă cu vesta. Umărul: Lăsăm pe o andrea de rezervă cele 19 ochiuri de la bordură şi încheiem restul ochiurilor formînd linia umărului. Formăm astfel o lizieră de ½ cm în jurul răscroielii mînecilor. o lizieră roşie sau neagră.Răscroiala mînecii: La înălţimea totală de 21 cm vom începe răscroiala mînecii. întoarcem bentiţa pe dosul vestei şi o tivim cu puncte invizibile.

“Tricotaje de mînă”. 590 . 1959. Tehnică. Ed. Cornelia Both şi Martha Recht.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful