Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea literaturii romane

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale. Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul lui Dumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul boierilor, sa fie ³o matca fara ac´. Iubirea de tara si dorinta de a o vedea independenta se stravede la tot pasul in paginile cronici, de unde atitudinea lui antiotomana. De aici admiratia lui Ureche pentru figura lui Stefan cel Mare, caruia ii consacra, pe drept cuvant, un insemnat numar de pagini in cronica sa. Facandu-si studiile in Polonia, la Lvov, si venind in contact cu ideile umanismului, cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii in dezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de inflorire de pe timpul lui Stefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore Ureche, aproape exclusiv personalitatii exceptionale a marelui voievod, pe care scriitorul il reda cu mandrie ca exemplu, contemporanilor sa. Scrisul lui Ureche are insa un caracter sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului, pe care le comenteaza lapidar in cate o ³invatatura´ sau ³nacazanie´. Relatarea se face intr-un limbaj popular, de povestire si, pe alocuri, de pomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observa caracterele si le judeca, in lumina conceptiilor sale, folosindu-se adesea, pentru conciziune, de maxime preluate din Biblie sau din vorbirea curenta. Toate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot fi aflate, in mic, in cunoscutul paragraf consacrat portretului lui Stefan cel Mare, iesit parca din pana lui Tit Liviu roman. In cadrul expunerii cronicii, Stefan cel Mare, are un rol ilustrativ, de gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in paginile anterioare s-a edificat asupra personalitarii domnitorului prin expunerea faptelor acestuia. Mai invatat decat Grigore Ureche, Miron Costin, care de asemenea isi facuse studiile in Polonia, la un colegiu iezuit din localitatea Bar, are aceleasi conceptii filozofice si politice ca si predecesorul sau. In plus, am putea adauga la el o anume nota de sceptism cu privire la posibilitatea scuturari jugului otoman, lucru ce se explica prin epoca in care a trait cronicarul, cand dominatia turceasca din afara, favoriza tot mai mult asuprirea feudala si decadera dinauntrul tarii. Ca scriitor, Miron Costin este mai ³cult´ decat Grigore Ureche, si fraza sa, pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip constient, pentru urmariea efectelor. ³Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese de sub pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte´ ± scrie George Calinescu in ³istoria literaturii romane´. Avand adesbateri o problema foarte importanta, aceea a demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturarii asertiunii calomnioase venita din partea lui Simion Dascalul, in ³De neamul moldovenilor«´, cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna, intelectuala. Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei sale este stapanirea vibratiei emotive, izvorata din patriotism ardent, dar acoperita intr-o expunere ce cauta a convinge prin justetea si obiectivitatea argumentarii. Imprumutand din sintaxa latina punerea verbului din principala la sfarsit si constructia ampla, cronicarul realizeaza pe

ei pun avant si solemnitate. comentariul sau foarte personal. dedicate Imperiului Otomani si natiei sale. Insa. intaia oara in limba nationala. Neculce nu este un culegator de folclor. sa aduca. dar cu patrundere si plasticitate. caci. Creatia sa este diversa. Neculcea obisnuieste. Neculce este un colportor care trage cu urechea: ³ ase vorbascu oamenii´. schite si nuvele in raccourci. de la studiile de logica la literatura de fictiune. insa urmasi. toate au constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii noastre ulterioare. iara cine nu le va crede. in prezentarea anecdotelor sale: ´Deci. costin cauta a caracteriza lapidar. consusa atunci de prestigiosul G. filozof.´. cel din povesti si cel din povestiri. Romanticii de la mijlocul seculuilui trecut. e drept. spiritualitatea romaneasca redobandind. Desi Cantemir era concentat mai ales asupra operelor sale de anvergura. sub raport stilistic indeosebi. cat si al legendelor.Marca personala a artei prozatorului se vede. Personalitate enciclopedica. sa pricepem cele viitoare´. lui Anton Pann si lui Creanga. beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea. care se constituie in maxima. in spiritul pasoptist al epocii. oricat de talentati. de la care a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiala. Scriptura departe lucru de ochii nostrii. de o mare conciziune. continutul epic si general-uman atat al cronicii. dand apoi in vileag cate o intamplare sau cate un gest memorabil al cutarui. numai al unui anumit soi de folclor. Ca si Creanga. locrare redactata intre anii 1719 ± 1722.sau cutarui personaj istoric. cine va ceti si le va crede. ca si mai tarziu Anton Pann si Creanga. etc. Solidim format in variate domeni. lucru ce nu sunt de gasit la Neculce. Ceea ce se intampla si aici. ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului. geograf. in ultimele siruri. zabava.deplin ceea ce isi propune. abia duba un secol de la moartea autorului. va fi bine. De-abia in 1895 a fost publicata. un Bolintineanu. teolog. lui Miron Costin i se intampla uneori sa spuna cate o vorba memorabila. folclorist. Moralist si el. sunt departe de arta spontana a cronicarului (am spune. Din scripturi ³agonisim nemuritoriu nume´. Mai mult inca. precum se descrie in cronica. daca nu adevarat. scrierea sa cea mai moderna. Un loc important. din straduinta oentru conciziune. iara va fi bine. cu caracter inalt moralizator: ³« sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava. cum il considera Lucian Blaga. spune cronicarul. asemenea. pe istorici care s-au ocupat inaintea sa de problema in chestiune.posibil totusi. ´dzic sa fie. Modalitatea narative directa. Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor. Neculce ne apare ca primul nostru culegator de folcror. etnolog si om politic. sau un Alecsandri i-au reluat si dezvoltat motivele. ca poeti romantici. desi altcum spontana. fondatorul si primul ei presedinte. pur si simplu. ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate. pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere ³Cresterea si descresterea Curtii otomane´. redactata in limba latina si publicata in 1716. acela care tine de legenda istorica. ³Cercati scripturile.. In sfarsit. ³Hronicul . ocupa in opera lui Cantemir ³Hronicul vechimei a romano ± moldo ± vlahilor´. nota patriotica a fost mult accentuata. printr-o punere in pagina bine masurata. stilul firesc si apropiat de cel popular. din nou. Fireste. cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane ³Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae)´. odata cu relatarea faptului.W. lingvist. In orice caz. din ³O sama de cuvinte´ sunt niste instantaneie epice. fragmentele lui Ion Neculce. politolog. la cerea Academiei de Stiinte din Berlin. decat cetitul cartilor´. sunt lipsiti de autenticitate). un Negruzzi. cel mai adesea.. cine pre cum ii va fi voia asa va face´. Privite indeaproape. Leibniz. unde mentalitatea boierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret fata de amestecaturile prostimii parvenite. prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga. ne invata cu acele trecute vremi. diplomat innascut. ³Inorogul alb´ al gandirii romanesti.

In Moldova: Grigore Ureche ³ Letopisetul Tarii Moldovei´. Cartea nestematelor . a consemnat ³Istoriile domnilor Tarii Romanesti´. pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca ³suntem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica. Radu Greceanu. privind cronologic evenimentele si dispunand informatia in jurul temei centrale. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica a natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste. prezentand istoria Moldovei de la 1595 pana la Dabija ± Voda (1661) Ion Neculce ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija ± Voda pana la a-II-a domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743)´. precedata de un numar de 42 de legende isorice.vechimei«´ este ultima sa scriere si cea mai erudita. istoria romanilor de la originile sale. dar exagerand in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc. trateaza critic si stematic. indeosebi in Bizant. In Muntenia: ³Letopisetul cantacuzinesc´ si ³Cronica Balenilor´. cronica este bogat reprezentata de-a lungul Evului Mediu. pe langa literatura populara si scrierile religioase. cuprinzand istoria Moldovei de la 1359 pana la a-II-a domnie a lui Aron ± Voda (1594) Miron Costin ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron ± Voda incoace´. preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni. Aparuta in epoca elenista. a scris cronica domniei lui Constantin Brancoveanu intitulata mai tarziu ³Viata lui Constantin ± Voda Brancoveanu´. Cantemir este un spirit continuator. primele semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor. aceea a continuitatii existentei poporului nostru. In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii romane. adunate sub titlul ³O sama de cuvinte«´. Radu Popescu. in care. idee regasita si in operele istoriciilor Scolii Ardelene. continuata in Antichitatea tarzie si dezvoltata.

Cartea rasului si a uitarii Corectitudine si greseala .

s-a pronunÅ£at înflorirea artei. ceea ce era o adevÄ ratÄ noutate Å i o schimbare radicalÄ a vremii. In cultura româneascÄ . TotuÅ i. confundându-se cu RenaÅ terea. Astfel. Astfel. în valorile modelatoare ale culturii. dorind o îmbunÄ tÄ Å£ire a condiÅ£iilor omului. Grigore Ureche afirmÄ cÄ s-a apucat sÄ scrie o cronicÄ pentru ca â¼ sÄ nu se înece anii cei trecuÅ£iâ¼ Å i moldovenii sÄ rÄ mânÄ neÅ tiutori ai trecutului lor â¼ asemene fiarÄ lor Å i dobitoacelor celor multe Å i fÄ rÄ minteâ¼ . cunoscÄ tori ai limbilor greacÄ Å i latinÄ . S-a regÄ sit armonia între om Å i naturÄ . adoptând toleranÅ£a religioasÄ ca reacÅ£ie împotriva InchiziÅ£iei catolice. Iar dupÄ Miron Costin. In spiritul Umanismului. Umanismul a pÄ truns abia spre sfârÅ itul secolului al XVI-lea. conÅ tienÅ£i fiind de folosul cÄ rÅ£ilor. în â¼ Predoslovieâ¼ . luptând pentru drepturi democratice Å i reforme sociale. culturii. literaturii Å i susÅ£inerea dreptului la cultura. odatÄ cu primii cÄ rturari. Ei s-au rÄ zvrÄ tit împotriva condiÅ£iilor grele ale Evului Mediu. cum ar fi caracterul educativ al literaturii â¼³ cronicarii scriu dintrun motiv umanist. care s-a manifestat in secolele XIV-XVI. Umanismul românesc s-a identificat prin anumite trÄ sÄ turi. UmaniÅ tii au atacat privilegiile feudale Å i dreptul divin. cronicarul urmÄ reÅ te faptele istorice petrecute în adevÄ r. alÄ turi de voievozi români care au susÅ£inut RenaÅ terea prin ridicÄ ri de adevÄ rate monumente religioase în stil renascentist. Se manifestÄ Ã®ncrederea în raÅ£iune. nu â¼ basnele Å i poveÅ tileâ¼ .Lacrimi si sfinti Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane Mai jos puteti citi fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane si de asemenea puteti face Download Referat Contributia cronicarilor la dezvoltarea limbii si literaturii romane Citeste fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane CONTRIBUÅ¢IA CRONICARILOR LA DEZVOLTAREA LIMBII Å I LITERATURII ROMÃà NE Umanismul este o miÅ care culturalÄ . cu tot ceea ce înseamna viaÅ£a pentru el. mai întâi în Italia. care în Evul Mediu avusese puterea. . Å i apoi în întreaga EuropÄ . valorile spirituale antice au fost cÄ utate Å i redescoperite. Ideea principalÄ a fost aducerea omului în centrul Universului în locul lui Dumnezeu.

când citeazÄ â¼ letopiseÅ£ele latineÅ tiâ¼ . ei zic caro. Aceasta este ⼠începÄ tura letopiseÅ£uluiâ¼ . De asemenea. Pornind apoi de la sugestia conÅ£inuta de aceste izvoare despre limba româneascÄ . ce le zicem latini. pentru a fi continuat. din zugrÄ virea unor drame sociale sau omeneÅ ti. unul extern. In afarÄ de notarea domniilor Å i evenimentelor istorice dinainte de Stefan cel Mare. sÄ Å tie ce au fost în vremi trecute. turci. carne. sÄ afirme originea latinÄ a poporului român Å i a limbii române. trebuie sÄ fie citit. ci Å i tragerea unor învÄ Å£Ä minte din desfÄ Å urarea evenimentelor. tÄ tari. pe lângÄ alte trebi. iubite cetitoriule. la rândul lui. cronicarii susÅ£in tezele etnogenezei. Continuatorul lui Ureche Å tie cÄ . cÄ nu ieste alta Å i mai frumoasÄ Å i mai de folos în toatÄ viiaÅ£a omului zÄ bavÄ decâtu cetitul cÄ rÅ£ilor⼦CitéŠte cu sÄ nÄ tate aceastÄ a noastrÄ cu dragoste ostenealÄ â¼ . Å i de am socoti pre amaruntul. DupÄ capitolul despre descÄ lecarea Moldovei. muiere. Muntenia Å i Transilvania. pe baza unei cercetÄ ri mai ample. Ureche se ocupÄ de limba moldoveneascÄ .istoria nu însemna numai consemnarea faptelor trecute. femeie. conflicte cu largi repercusiuni politice. Ureche îŠi fÄ cuse o imagine clarÄ despre dezvoltarea istoricÄ a poporului român. cinstite. Ureche semnaleazÄ pentru prima oarÄ Ã®n cultura noastrÄ existenÅ£a unui fond lexical latin în limba românÄ . romanitatea poporului român. unguri. femina. pentru a nu vorbi el însuÅ i în deÅ ert. â¼ Deci fraÅ£ilor cetitorilor cu cât vÄ veÅ£i îndemna a citi pre acest letopiseÅ£u mai mult cu atât veÅ£i Å ti a vÄ feri de primejdii Å i veÅ£i fi mai învÄ Å£aÅ£i a dare rÄ spunsuri la sfaturi. sÄ vorbeascÄ de unitatea poporului român din Moldova. unitatea poporului român. latinitatea limbii române. toate cuvintele le-am înÅ£elege⼦⼠. Å i epoca de glorie a acestuia. In mod sigur a citit mai mult decât un letopiseÅ£ intern. ei zic panis. când Ureche afirmÄ cÄ â¼ rumânii. Acest prozator de idei avea cunoÅ tinÅ£Ä cÄ scrisul este o â¼ iscusitÄ oglindÄ minÅ£ii omeneÅ tiâ¼ . sÄ -Å£i dÄ ruiascÄ dupÄ acéste cumplite vremi anilor noÅ tri. care puteau fi evitate: â¼ cÄ letopiseÅ£ele nu sunt numai sÄ le citeascÄ omul. când nu este de acord cu numele de SciÅ£ia dat teritoriului românesc de unele cosmografii. AÅ adar. de la un loc sunt cu moldovenii si toÅ£i de la Rîm se tragâ¼ . continuitatea românilor in Dacia â¼³ cu argumente arheologice Å i filologice. afirmaÅ£ia lui apÄ rând într-o formÄ apropiatÄ de aceea a lui Poggio Bracciolini astfel: ⼠⼦de la Rîm ne tragem⼦De la râmleni. noster Å i altele multe din limba latineascÄ . gainÄ . militar Å i popular. al nostru. leÅ esc. si o cosmografie. având îndrÄ zneala. Opera este o încercare de sintezÄ istoricÄ a Moldovei Å i nu a rezultat din folosirea câtorva izvoare luate întâmplÄ tor. Å i ea constituie un moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al XVII-lea. pâine. întru care. câţi se aflÄ lÄ cuitori de la Tara UngureascÄ Å i la Ardeal Å i la MaramureÅ . pÄ rinte. ei zic galina. mulier. Grigore Ureche se simte obligat sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze tablouri cu Å tiri istorice. Pe Ureche îl preocupÄ Ã®nceputurile vieÅ£ii poporului român. în care au pÄ truns cuvinte de la alte popoare cu care românii au venit . InformaÅ£ia Å i modul de alcÄ tuire a cronicii presupun o adunare de Å tiri din diferite izvoare. geografice Å i etnografice despre popoarele vecine: poloni. Umanismul românesc se deosebeÅ te Å i prin caracterul patriotic. întâia oarÄ Ã®n cultura noastrÄ . cum îi spune el. pater. bazatÄ pe Å tiinÅ£Ä . existenÅ£a poporului român în comparaÅ£ie cu istoria altor popoare. precum bÄ tÄ lia pentru unirea bisericilor începutÄ Ã®n secolul al XV-lea Å i neîncheiatÄ Ã®ncÄ pe vremea lui. sÄ aibi vreme Å i cu cetitul cÄ rÅ£ilor a face iscusitÄ zÄ bavÄ . cândva Å i mai slobode veacuri. ce mai mult sÄ fie de învÄ Å£Ä turÄ ce este bine Å i ce este rÄ u Å i de ce sÄ se fereascÄ â¼¦â¼ . Elogiul â¼ scrisoriiâ¼ cheamÄ pe acela al lecturii: â¼ Puternicul Dumnezeu. la domn Å i la noroade de cinsteâ¼ . înseamnÄ cÄ a consultat Å i confruntat între ele mai multe izvoare.

fraÅ£ilor moldoveni. pe care o consultÄ cu rigurozitate. Costin relevÄ asemÄ nÄ rile de port. nu întârzie a face referire la situaÅ£ia Daciei. prin legarea vieÅ£ii omului de pÄ mântul unde s-a nÄ scut: â¼ Ce. Dragostea de Å£arÄ a cronicarului strÄ bate ca un fier roÅ u letopiseÅ£ul Å i nu pierde nici un prilej de a se manifesta. în baza unei vechi origini romane. pÄ trunderea romanilor în Asia Å i Africa. îndemnând la iubirea de Å£arÄ . Å i nu numai în Å£arÄ streinÄ . începând chiar din predoslovie. pentru starea de spirit a intelectualitÄ Å£ii româneÅ ti din prima jumÄ tate a secolului al XVII-lea. fiind tu moldovanâ¼ . locul de baÅ tinÄ . moldovenilor Å i muntenilor (â¼ graiul de casÄ a ardelenilor mai mult are în sine însemnarea graiului românesc Å i latinescâ¼ ). pe lângÄ o însemnÄ tate documentarÄ incontestabilÄ . El introduce în scrisul nostru cronicÄ resc maniera occidentalÄ cu care fusese familiarizat în timpul studiilor sale în vest. îmbrÄ cÄ minte Å i încÄ lÅ£Ä minte. La Neculce. In capitolul al II-lea. Intr-un scurt capitol. mÄ car cum ar hi. despre viaÅ£a lui intimÄ Å i despre rolul ce l-a jucat în viaÅ£a publicÄ a Moldovei. fie acesta chiar Å i rudÄ apropiatÄ a sa.în contact. rogu-vÄ sÄ luaÅ£i aminte. cucerirea altor Å£Ä ri europene. dintre romani Å i români. despre întemeierea Å i întinderea Imperiului Roman. cÄ utând apropieri între italieni Å i români. unde prezintÄ Italia din punct de vedere geografic Å i etnografic. datoria de a nu-Å£i uita patria. Grigore Ureche schimbÄ codul dupÄ care istoriografii se ghidaserÄ pânÄ atunci. noteazÄ asemÄ narea în ceremonia ospÄ Å£ului Å i mai ales a înmormântÄ rii. Grigore Ureche a fost un deschizÄ tor de drumuri pentru literatura noastrÄ veche. ce nÄ rocire de stÄ pâni c-aceÅ tia ai avut! Ce sorÅ£i de viaÅ£Ä Å£-au cÄ dzut! Cum au mai rÄ mas om trÄ itor în tine. cÄ de la DumnedzÄ u ai platÄ . ci ia forma unor strigÄ te de durere: â¼ Oh! oh! oh! sÄ racÄ Å£arÄ a Moldovei. toate manuscrisele care au ajuns pânÄ la noi sunt înÅ£esate cu interpolÄ ri adÄ ugate ulterior de Eustratie LogofÄ tul. din legende apocrife. el pÄ rÄ seÅ te slavona. Manuscrisul original al cronicii lui Ureche nu existÄ . legende narate dupÄ cÄ rÅ£i populare medievale. Å i o valoare literarÄ demnÄ de atenÅ£ie. MoldovÄ !â¼ Foarte populare la vremea lor. autorul face referire între altele la legende antice literaredespre rÄ zboiul Troiei sau despre Romulus Å i Remus. cu atâtea spurcaciuni de obiceiuri ce se trag pânÄ astÄ dzi în tine. cucerirea Å i colonizarea Daciei. De asemenea. alcÄ tuitÄ din texte religioase. Oricât ar fi în cinste la vrun domn. Scolit la Lvov (dupÄ o programÄ de studii identicÄ cu cele apusene). InsistÄ asupra unitÄ Å£ii de grai a ardelenilor. pentru ca într-un altul sÄ se ocupe pe larg de poporul român Å i de dovezile care aratÄ cÄ acest popor este de origine romanÄ . Sfatul sÄ u pentru cititori sunÄ emoÅ£ionant peste timp. PânÄ Ã®n prezent nu s-a descoperit nici un manuscris autograf al cronicii ca atare. Dar cu domnul niciodata sÄ pribegeÅ ti. Miron Costin adoptÄ Å i el aceeaÅ i teorie. . bine este sÄ -i slujeÅ ti cu dreptate. Å i mai ales dupÄ opere clasice. însoÅ£itÄ de cântece din flaut Å i de cântece funerare zise de bocitoare profesioniste. cum era Cantemir pentru el. ce nici în Tarigrad cu dânsul sÄ nu mergi. â¼ dezinteresatÄ â¼ . oricât de multe Å i de mari ar fi obligaÅ£iile unui boier faÅ£Ä de domn. Datele pe care le avem despre Grigore Ureche. de Simion DascÄ lul Å i de Misail CÄ lugÄ rul. romane populare Å i cronografe. pentru a scrie în româneÅ te. fiind primele exerciÅ£ii de compoziÅ£ie literarÄ . e mai puternicÄ decât toate. sunt foarte sumare ca sÄ ne putem face din ele o icoanÄ vie a personalitÄ Å£ii lui. întrecând cu mult fraza goalÄ . UrmeazÄ apoi capitolul rÄ zboaielor romane cu dacii. fÄ când un gest capital pentru viitoarele desfÄ Å urÄ ri. Si ce era mai important. sÄ vÄ Ã®nvÄ Å£aÅ£i Å i sÄ vÄ pÄ ziÅ£i. Important pentru literaturÄ este cÄ patriotismul lui Neculce nu se rezumÄ la simple declaraÅ£ii. fÄ rÄ a renunÅ£a la tradiÅ£ia istoriograficÄ internÄ . de mare mirare este. limbÄ foarte preÅ£uitÄ a literaturii culte din acea vreme. Capitolul urmÄ tor vorbeÅ te pe scurt de urme arheologice. cronicile au totuÅ i.

nici liniÅ tea necesarÄ continuÄ rii unei asemenea lucrÄ ri. a fost pentru început numit drept sol. Å i-a schimbat gândurile Å i a trecut doar sÄ continue cronica lui Ureche. în nici o parte a cronicii sale nu pomeneÅ te despre persoana lui. In ceea ce-l priveÅ te pe Grigore Ureche. clar. ce Å i cÄ rÅ£i strÄ ine am cercat. CostineÅ tii se împacÄ cu Lupul. cele mai multe Å i mai complete fiind de redacÅ£ie munteanÄ Å i prezentând abateri mai mult sau mai puÅ£in importante. Å i se hotÄ rÄ Å te sÄ alcÄ tuiascÄ un letopiseÅ£ integral al Moldovei. dupa pÄ rerea sa. dar vremurile nu i-au oferit nici momentele. învÄ Å£at. fÄ rÄ un simÅ£ al mÄ surii Å i al criticii. el schimbÄ datele din izvoare Å i adaugÄ de la sine tot felul de nÄ scociri. istoria cu folclorul. oameni â¼ de puÅ£inÄ minteâ¼ . al lui Grigore Ureche. neclar. acesta este socotit primul mânuitor de condei. cum semneazÄ predoslovia. care lungeÅ te poveÅ tile. TânÄ rul Miron. Mai mult. înÅ£elege ruseÅ te. In plus. dar totuÅ i au reuÅ it. pentru a putea scoate adevÄ rul din acestea: â¼ nu numai letopiseÅ£ul nostru. ca sÄ putem afla adevÄ rul. spre deosebire de copiÅ tii interpolatori care erau. cât Å i cele strÄ ine. se revoltÄ . leÅ eÅ te. consultând atât izvoarele pÄ mântene. din 1653. punea pe seama lui Simion DascÄ lul Å i a celorlalÅ£i â¼ basnile⼠în legÄ turÄ cu provenienÅ£a românilor din tâlharii aduÅ i de la Roma pe vremea regelui Vladislav al Ungariei. prin tendinÅ£a de a â¼ tinde poveÅ tile mai pe largâ¼ . Studiile le-a fÄ cut în Polonia. din punct de vedere filologic si ligvistic. datoratÄ lui Mihail KogÄ lniceanu la 1852.pânÄ la data primei imprimÄ ri a textului. Disputa în jurul interpolÄ rilor din cronica lui Ureche începea încÄ din vremea lui Miron Costin. Miron Costin. ca sÄ nu mÄ aflu scriitoriu de cuvinte deÅ arte. în cronicÄ se observÄ destul de clar doua firi. doua mentalitÄ Å£i. devine pârcÄ lab de Hotin Å i vel-comis sub . Se nÄ scuse în 1633. data când el ajunge vornic mare. ConcepÅ£ia lui Ureche despre istorie îl determinÄ pe acesta sÄ Ã®ndeplineascÄ anumite condiÅ£ii de obiectivitate în restabilirea adevÄ rului. sunt iarÄ Å i în slujba lui. plin de repetiÅ£ii. Simion DascÄ lul este o fire imaginativÄ . care ne lasÄ o scriere în limba românÄ . DimpotrivÄ . Simion DascÄ lul mereu îŠi spune numele. Å i 1647. El este întemeietorul prozei in literatura românÄ . în care sÄ expunÄ . Å i. însÄ copilÄ ria Å i-a petrecut-o în Polonia. PlÄ nuise probabil sÄ scrie încÄ de la colonizarea Daciei. data morÅ£ii. In ce îmrejurÄ ri nu Å tim. luând cunoÅ tinÅ£Ä de neadevÄ rurile Å i â¼ ocÄ rileâ¼ aduse de simion DascÄ lul. pe larg Å i pe înÅ£elesul tuturor. Pe bunÄ dreptate. fiul postelnicului Å i mai târziu hatmanului Iancu Costin. având cunoÅ tinÅ£e de intalianÄ Å i putând. stilul lui Simion DascÄ lul este de cele mai multe ori întortocheat. O primÄ personalitate se caracterizeazÄ prin dorinÅ£a de a se face cunoscutÄ cu orice preÅ£. doua personalitÄ Å£i cu totul diferite. Apoi. în aproximativ 42 de copii. contrastând cu stilul precis. în primul rând deosebind izvoarele dupÄ care au scris fiecare din cei doi. o carte originalÄ . probabil. DemonstraÅ£ia lui Miron Costin se baza pe încredinÅ£area bunei informÄ ri a predecesorului sÄ u în Å tiinÅ£a istoriei. La polul opus. ca om luminat ce era. Å i care adÄ ugÄ rile lui DascÄ lul. la Universitatea din Cracovia. ⼠începutul Å£Ä rilor Å i al poporului românesc. în lucrarea sa â¼ De neamul moldovenilorâ¼ . Miron Costin. spre a se Å ti cine a scris rândurile acelea: â¼ Acestea cercând cu nevoinÅ£Ä vornicul Ureche scrie de zice⼦Dupa aceia Å i eu⼦Simion DascÄ l. â¼ ca o pisanie de bisericÄ â¼ . De aceea. LingviÅ tilor le-a fost greu sÄ descopere care au fost spusele marelui cronicar. scrisÄ se pare între 1642. Cronica lui Grigore Ureche. Mai apoi ia parte la diferite bÄ tÄ lii. care Å tia latineÅ te. fÄ rÄ a discerne. avea o culturÄ aleasÄ . Iar mai apoi. din cauza domnitorului Vasile Lupu. cu riscul de a cÄ dea în incoerenÅ£Ä . care. nici mÄ car atunci când poate cititorul s-ar aÅ tepta. unde familia sa se refugiase. laicÄ . de la presupusa formÄ iniÅ£ialÄ . împletind. ce de dereptateâ¼ . apucatu-m-am Å i eu pre urma a tuturora a scrie aceste poveÅ ti⼦⼠. a intrat însÄ de timpuriu în mâna lui Simion DascÄ lul.

AÅ adar. OcupÄ funcÅ£ii mÄ runte la domnie. Moartea sa vine din pricina domnitorului Constantin Cantemir. vistiernicul Enache. DupÄ Ã®nfrângerea suferitÄ Ã®n aceasta bÄ tÄ lie. cu suiÅ uri Å i . încât. de exemplu. Costin s-a folosit foarte mult de istoria oralÄ Å i amintirile familiei pentru redactarea cronicii sale. fratele lui Dimitrie. Miron Costin reia firul istoriei cu domnia lui Aron vodÄ (1595). porunceÅ te tÄ ierea capului lui Velicico Costin. de la al doilea descÄ lecat. lui Miron Costin nu-i mai trebuia nici o rugÄ ciune. din epoca lui Vasile Lupu Å i Gheorghe Stefan. Ion Neculce l-a însoÅ£it pe Antioh Cantemir. forÅ£atÄ de împrejurÄ ri. spre deosebire de Miron Costin. DeÅ i a avut o viaÅ£Ä cu drumuri întortocheate. Ion Neculce. fratele lui Miron. O altÄ minte luminatÄ a Umanismului românesc a fost colegul de divan al lui Nicolae Costin. chiar dupÄ moartea soÅ£iei sale. în a doua domnie. mai ales de bÄ trâna Cantacuzino. Å i duce naraÅ£iunea evenimentelor pânÄ la domnia lui StefÄ niÅ£Ä vodÄ Lupu inclusiv (1661). S-a nÄ scut la IaÅ i. iarÄ peste Å£ara noastrÄ nu ne pare bine sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ â¼ . la vârsta de aproape Å aizeci de ani. unde Ion Neculce a stat patru ani. conducând oÅ tile moldovene în bÄ tÄ lia de la StÄ nileÅ ti. care ocupÄ . Intors în Moldova prin 1700. DupÄ moartea tatÄ lui sÄ u. pentru vremurile contemporane. Grigorie Ghica al II-lea îl numeÅ te vornic al Å¢Ä rii de Sus. dar a beneficiat de medii prielnice culturii. prin resursele nesecate ale darului sÄ u de povestitor. se întoarce în Moldova. despre care rÄ mÄ sese doar un titlu de capitol în cronica lui Ureche. murise de timpuriu. Constantin Mavrocordat. omorât de poloni în Târgul-Ocnei. pânÄ la domnia a doua a lui Aron vodÄ . locul cel mai de frunte pe linia ascendentÄ a cronicarilor moldoveni. care â¼ mânca bine Å i bea bineâ¼ . S-a cÄ sÄ torit cu nepoata domnitorului Constantin Cantacuzino. Viitorul mare cronicar se trÄ gea din ramura moldoveneascÄ a Cantacuzinilor. Grigore Ureche adusese povestirea evenimentelor istorice pânÄ la sfârÅ itul secolului al XVI-lea (firul acÅ£iunii se petrece între 1395. capul lui Miron cade tot din dorinÅ£a domnitorului. cu care era chiar cuscru. crescut apoi. în urma unui complot. Nicolae Iorga nota cutremurat cÄ Ã®n momentul cÄ derii capului. paharnic sub Duca Å i vornic al TÄ rii de Sus sub IliaÅ . din domniile MovileÅ tilor în competiÅ£ie cu Mihai Viteazul. când la întrebarea acestuia dacÄ Ã®i pare bine cÄ turcii au luat CameniÅ£a. Alexandru IliaÅ Å i Stefan DomÅ a al II-lea. Cronica sa conÅ£ine evenimente din vremea lui Stefan RÄ zvan. abia sub domnia lui Dimitrie Cantemir va fi mare hatman. veche Å i vestitÄ familie de boieri. pe Prut (1711). Nu a fost un om prea învÄ Å£at. simÅ£indu-se ataÅ at de familia CantemireÅ tilor. timp de doi ani. încrederea în puterea scrisului Å i a cÄ rÅ£ii ca factor preponderent în viaÅ£a socialÄ . La cinci ani a rÄ mas orfan de tatÄ . Costin dÄ binecunoscutul rÄ spuns cÄ â¼ Sîntem noi moldovenii bucuroÅ i sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ Ã®mpÄ rÄ Å£ia în toate pÄ rÅ£ile cât de mult. la CameniÅ£a. DupÄ Å apte ani petrecuÅ£i în Polonia. îl urmeazÄ pe domn în pribegia din Rusia. Å i â¼ numai iscÄ litura învÄ Å£ase de o fÄ ceaâ¼ . Apoi. formându-se Å i trÄ ind în preajma lui Constantin Cantacuzino Å i a lui Dimitrie Cantemir. el este trimis sÄ discute cu vizirul. în 1594). DatoritÄ Ã®nÅ£elepciunii lui. Acesta. care mai apoi a regretat îndelung faptele sale. A murit în 1745 Å i a fost îngropat la Prigorenii Mici. în 1672. rÄ mânând în aceastÄ funcÅ£ie pânÄ Ã®n timpul lui Antonie Ruset. în Polonia. bunica sa. într-o expediÅ£ie militarÄ . autorul a rÄ mas cu povestirea departe de evenimentele trÄ ite personal în ultimii treizeci de ani. Miron Costin este primul scriitor care aduce în literatura românÄ patosul cÄ rturarului umanist. îi dÄ slujba de judecÄ tor de divan. El a scris în momentele de liniÅ te ale deselor perioade zbuciumate Å i nu a ajuns la împlinirea întâiului sÄ u gând de a da un letopiseÅ£ complet al Moldovei. TatÄ l sÄ u.Dabija. sub protecÅ£ia stolnicului Constantin Cantacuzino. întreaga sa familie se va retrage în Tara RomâneascÄ . fiindcÄ Ã®Å i mântuise sufletul cu opera pe care o lÄ sa neamului sÄ u.

noiemvrie 19â¼ . noiemvrie 29â¼ . mai ales în descrierea acÅ£iunilor militare. au sosit â¼ la Roman. cu bucurii Å i satisfacÅ£ii scurte Å i cu suferinÅ£e îndelungate. eu îi voiu pre ei. â¼ naraÅ£iunea cronicarului trece dincolo de hotarele genului istoric Å i se apropie. etc. de Costache Negruzzi. unde detaliul devine materialul construcÅ£iei unei compuneri menite a ilustra o filozofie. deci un rÄ stimp de 82 de ani. Verbele de acÅ£iune sunt întotdeauna însoÅ£ite de asemenea determinÄ ri ce dau satisfacÅ£ie cititorului în ceea ce priveÅ te exactitatea: â¼ au purces în anii 6975 Å i au tras spre Moldovaâ¼ . ca Å i cum craiul ar fi dispÄ rut în mulÅ£imea intratÄ Ã®n panicÄ : â¼ când ei era ( =erau. Cronica înfÄ Å£iÅ eazÄ una din perioadele cele mai dramatice ale istoriei moldoveneÅ ti: epoca de prÄ buÅ ire a domniilor moldoveneÅ ti Å i începuturile domniei fanariote. Nuvela â¼ Alexandru LÄ puÅ neanulâ¼ . ori cu voie. Sunt pagini înÅ£esate de intrigi. Å£ineau mult la precizia în timp Å i spaÅ£iu a comunicÄ rii. Å i de nu mÄ iubescu. ToÅ£i aceÅ ti cronicari au adus în literatura noastrÄ scrieri cu o valoare literarÄ deosebitÄ . iar în a doua parte dominÄ naraÅ£iunea la plural. à n paginile lui Grigore Ureche se vede în primul rând concizia Å i dinamismul naraÅ£iunii. Cronica lui Neculce cuprinde istoria Moldovei de la Dabija-vodÄ (1661). este evidentÄ tentaÅ£ia de a prezenta amÄ nuntele. de decÄ dere naÅ£ionalÄ . maturitatea Å i bÄ trâneÅ£ea lui Neculce. cronica â¼ LetopiseÅ£ul Å¢Ä rii Moldoveiâ¼ de la Dabija-vodÄ pânÄ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat a fost scrisÄ dupÄ anul 1733. â¼ au trecut la TrotuÅ . subliniate în tablourile sumbre pe care ni le înfÄ Å£iÅ eazÄ cronicarul. Å i astfel are un caracter memorialistic. peste 50 constituie tinereÅ£ea. a pronunÅ£at binecunoscutele cuvinte: â¼ De nu mÄ vor. aÅ a cum el însuÅ i mÄ rturiseÅ te în Predoslovie. toate aceste greutÄ Å£i i-au întÄ rit Å i lÄ rgit personalitatea. La Miron Costin. frecventÄ Å i astÄ zi în limba vorbitÄ ). care a trÄ it Å i a vÄ zut multe. Din anii cuprinÅ i în cronicÄ . à n prima jumÄ tate a relatÄ rii. când Ion Neculce era â¼ biv vel vornic de Å¢ara de Susâ¼ â¼³ adicÄ fost mare vornic â¼³ deci la batrâneÅ£e. el utilizeazÄ povestirile Å i informaÅ£iile de la rude prieteni. a apÄ rut în â¼ Dacia literarÄ â¼ Ã®n 1840. Å i tradiÅ£iile populare. de unde o pÄ rÄ sise Miron Costin. AmÄ nuntul este fÄ cut semnificativ. Cronica lui Neculce se întemeiazÄ pe fapte trÄ ite. Pe alocuri. cât Å i din cauzÄ ca strategul din epocÄ socoteÅ te cÄ soarta rÄ zboaielor stÄ â¼ Ã®n clipala ochiuluiâ¼ . Arta narativÄ a fost descoperitÄ prin aceÅ ti umaniÅ ti pe teritoriul românesc. dichemvrie 7.coborâŠuri neaÅ teptate. prin gradaÅ£ia . sau ca în romanul cu tentÄ memorialisticÄ . cu 12 ani mai înainte de publicarea cronicii. formÄ de imperfect persoana a III-a plural. aceasta fiind explicatÄ atât prin conÅ tiinÅ£a importanÅ£ei relatÄ rii celui ce a fost de faÅ£Ä la eveniment. ca dealtfel Å i ceilalÅ£i cronicari care i-au urmat. Grigore Ureche. Nucleul nuvelei se afla chiar în cronicÄ . ori fÄ rÄ voieâ¼ . cu harul povestirii. scriere a unui om înÅ£elept. Negruzzi a consultat-o într-un manuscris dintre multele pe care i le-a pus la dispoziÅ£ie Mihail KogÄ lniceanu. â¼ carii scÄ pa ( =scÄ pau ). eu îi iubescu pre dânÅ ii Å i tot voiu merge. în care spune cÄ scopul letopiseÅ£ului este ca urmaÅ ii sÄ Ã®nveÅ£e din experienÅ£a istoricÄ . de umilinÅ£Ä . dominÄ naraÅ£iunea la singular: â¼ au purcesâ¼ ( au este o forma arhaicÄ aproape generalÄ pentru singular persoana a III-a ). odatÄ cu sublinierea vÄ ditÄ â¼³ deÅ i de o mare eleganÅ£Ä Ã®n sobrietatea cu care este facutÄ â¼³ a atitudinii scriitorului neîncÄ lcând cuvântul din Predoslovie. punând în calcul Å i raportul dintre ficÅ£iune Å i realitate. â¼ a opta zi. în scena în care LÄ puÅ neanu. pânÄ la 1743. el fiind cel dintâi memorialist al literaturii române. ca în compunerile literare. Desigur. întâmpinat de solii lui TomÅ a care-i aduceau la cunoÅ tinÅ£Ä cÄ Å£ara (adica boierii) nu-l vrea domn. au ars târgul Romanuluiâ¼ . Scriitorii clasici ai literaturii române au intuit valoarea artisticÄ a cronicii lui Ureche Å i au utilizat-o ca model Å i ca izvor de inspiraÅ£ie în creaÅ£iile lor. cÄ fiind noapte nu Å tiiaâ¼ ( = Å tiau ).

nici una din acele expresii semnificative ale lor. ComparaÅ£ii sugestive ( domnii care înfruntÄ urile ca Å i â¼ copacii cei mai înalÅ£iâ¼ ). captivantÄ . de nuvelÄ Å i romanâ¼ . vioaie. cu portrete bine zugrÄ vite. povestirea lui Miron Costin e limpede. dramatizând naraÅ£iunea. nu scapÄ din vedere cronicarului. aÅ a fÄ rÄ nÄ dejdeâ¼ . proverbe plastice (â¼ Banii rÄ scolesc în lume împÄ rÄ Å£iile Å i mari cetÄ Å . PresÄ ratÄ cu amÄ nunte pitoreÅ ti. dând viaÅ£Ä caracterelor Å i fÄ cându-le sÄ se miÅ te sub ochii noÅ tri ( bÄ nuiala domnului: â¼ din bisericÄ l-au lovit gânduri de purcesul logofÄ tului. cu descrieri plastice. Nici o miÅ care a personajelor.interesului Å i prin puterea dramaticÄ cu care Å tie sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze lucrurile. care pot sÄ arate ceva. viclenia marelui logofÄ t care spune cÄ jupâneasa îi este bolnavÄ Å i care intrÄ la domn cu â¼ faÅ£a scornitÄ de mare mÄ hniciuneâ¼ ).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful