Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea literaturii romane

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale. Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul lui Dumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul boierilor, sa fie ³o matca fara ac´. Iubirea de tara si dorinta de a o vedea independenta se stravede la tot pasul in paginile cronici, de unde atitudinea lui antiotomana. De aici admiratia lui Ureche pentru figura lui Stefan cel Mare, caruia ii consacra, pe drept cuvant, un insemnat numar de pagini in cronica sa. Facandu-si studiile in Polonia, la Lvov, si venind in contact cu ideile umanismului, cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii in dezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de inflorire de pe timpul lui Stefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore Ureche, aproape exclusiv personalitatii exceptionale a marelui voievod, pe care scriitorul il reda cu mandrie ca exemplu, contemporanilor sa. Scrisul lui Ureche are insa un caracter sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului, pe care le comenteaza lapidar in cate o ³invatatura´ sau ³nacazanie´. Relatarea se face intr-un limbaj popular, de povestire si, pe alocuri, de pomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observa caracterele si le judeca, in lumina conceptiilor sale, folosindu-se adesea, pentru conciziune, de maxime preluate din Biblie sau din vorbirea curenta. Toate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot fi aflate, in mic, in cunoscutul paragraf consacrat portretului lui Stefan cel Mare, iesit parca din pana lui Tit Liviu roman. In cadrul expunerii cronicii, Stefan cel Mare, are un rol ilustrativ, de gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in paginile anterioare s-a edificat asupra personalitarii domnitorului prin expunerea faptelor acestuia. Mai invatat decat Grigore Ureche, Miron Costin, care de asemenea isi facuse studiile in Polonia, la un colegiu iezuit din localitatea Bar, are aceleasi conceptii filozofice si politice ca si predecesorul sau. In plus, am putea adauga la el o anume nota de sceptism cu privire la posibilitatea scuturari jugului otoman, lucru ce se explica prin epoca in care a trait cronicarul, cand dominatia turceasca din afara, favoriza tot mai mult asuprirea feudala si decadera dinauntrul tarii. Ca scriitor, Miron Costin este mai ³cult´ decat Grigore Ureche, si fraza sa, pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip constient, pentru urmariea efectelor. ³Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese de sub pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte´ ± scrie George Calinescu in ³istoria literaturii romane´. Avand adesbateri o problema foarte importanta, aceea a demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturarii asertiunii calomnioase venita din partea lui Simion Dascalul, in ³De neamul moldovenilor«´, cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna, intelectuala. Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei sale este stapanirea vibratiei emotive, izvorata din patriotism ardent, dar acoperita intr-o expunere ce cauta a convinge prin justetea si obiectivitatea argumentarii. Imprumutand din sintaxa latina punerea verbului din principala la sfarsit si constructia ampla, cronicarul realizeaza pe

Neculce este un colportor care trage cu urechea: ³ ase vorbascu oamenii´. asemenea.. unde mentalitatea boierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret fata de amestecaturile prostimii parvenite. sa aduca. un Bolintineanu. Modalitatea narative directa.posibil totusi. Ceea ce se intampla si aici. lucru ce nu sunt de gasit la Neculce. caci. Neculce nu este un culegator de folclor.´. cat si al legendelor. lui Miron Costin i se intampla uneori sa spuna cate o vorba memorabila. scrierea sa cea mai moderna. redactata in limba latina si publicata in 1716. cine pre cum ii va fi voia asa va face´. abia duba un secol de la moartea autorului. toate au constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii noastre ulterioare. in spiritul pasoptist al epocii. spune cronicarul. In sfarsit. din straduinta oentru conciziune. sunt departe de arta spontana a cronicarului (am spune. ca si mai tarziu Anton Pann si Creanga. geograf. cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane ³Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae)´. ca poeti romantici. prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga. etc. ne invata cu acele trecute vremi. folclorist. intaia oara in limba nationala. sa pricepem cele viitoare´. Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor. insa urmasi. pur si simplu. sunt lipsiti de autenticitate). Un loc important. decat cetitul cartilor´.sau cutarui personaj istoric. de la care a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiala. cum il considera Lucian Blaga. de la studiile de logica la literatura de fictiune. acela care tine de legenda istorica. lui Anton Pann si lui Creanga. ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate. pe istorici care s-au ocupat inaintea sa de problema in chestiune. Desi Cantemir era concentat mai ales asupra operelor sale de anvergura. teolog. Neculce ne apare ca primul nostru culegator de folcror. fondatorul si primul ei presedinte. Insa. Din scripturi ³agonisim nemuritoriu nume´. Moralist si el. zabava. sau un Alecsandri i-au reluat si dezvoltat motivele. continutul epic si general-uman atat al cronicii. ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului. Creatia sa este diversa. din nou.W. filozof. in ultimele siruri. de o mare conciziune.Marca personala a artei prozatorului se vede. Mai mult inca. stilul firesc si apropiat de cel popular. De-abia in 1895 a fost publicata. care se constituie in maxima. odata cu relatarea faptului. etnolog si om politic. fragmentele lui Ion Neculce. politolog. pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere ³Cresterea si descresterea Curtii otomane´. schite si nuvele in raccourci. Neculcea obisnuieste. nota patriotica a fost mult accentuata. in prezentarea anecdotelor sale: ´Deci. ³Inorogul alb´ al gandirii romanesti. din ³O sama de cuvinte´ sunt niste instantaneie epice. va fi bine. e drept. un Negruzzi. comentariul sau foarte personal. daca nu adevarat. Romanticii de la mijlocul seculuilui trecut.. beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea. cel din povesti si cel din povestiri. lingvist. ei pun avant si solemnitate. iara va fi bine. cel mai adesea. oricat de talentati. dar cu patrundere si plasticitate. diplomat innascut. ³Hronicul . In orice caz. ³Cercati scripturile. Ca si Creanga. locrare redactata intre anii 1719 ± 1722. Fireste. costin cauta a caracteriza lapidar. Leibniz. ´dzic sa fie. Scriptura departe lucru de ochii nostrii. desi altcum spontana. precum se descrie in cronica. cu caracter inalt moralizator: ³« sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava. Solidim format in variate domeni. spiritualitatea romaneasca redobandind. sub raport stilistic indeosebi. iara cine nu le va crede. printr-o punere in pagina bine masurata. numai al unui anumit soi de folclor. Personalitate enciclopedica. ocupa in opera lui Cantemir ³Hronicul vechimei a romano ± moldo ± vlahilor´. dedicate Imperiului Otomani si natiei sale.deplin ceea ce isi propune. la cerea Academiei de Stiinte din Berlin. Privite indeaproape. dand apoi in vileag cate o intamplare sau cate un gest memorabil al cutarui. consusa atunci de prestigiosul G. cine va ceti si le va crede.

idee regasita si in operele istoriciilor Scolii Ardelene. indeosebi in Bizant. In Moldova: Grigore Ureche ³ Letopisetul Tarii Moldovei´. preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni. pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca ³suntem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica. privind cronologic evenimentele si dispunand informatia in jurul temei centrale. istoria romanilor de la originile sale. aceea a continuitatii existentei poporului nostru. a scris cronica domniei lui Constantin Brancoveanu intitulata mai tarziu ³Viata lui Constantin ± Voda Brancoveanu´. cuprinzand istoria Moldovei de la 1359 pana la a-II-a domnie a lui Aron ± Voda (1594) Miron Costin ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron ± Voda incoace´. Cantemir este un spirit continuator. cronica este bogat reprezentata de-a lungul Evului Mediu. Aparuta in epoca elenista. In Muntenia: ³Letopisetul cantacuzinesc´ si ³Cronica Balenilor´. Cartea nestematelor . Radu Greceanu. a consemnat ³Istoriile domnilor Tarii Romanesti´. Radu Popescu. primele semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor. dar exagerand in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc. in care. In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii romane. continuata in Antichitatea tarzie si dezvoltata. trateaza critic si stematic. prezentand istoria Moldovei de la 1595 pana la Dabija ± Voda (1661) Ion Neculce ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija ± Voda pana la a-II-a domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743)´. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica a natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste. pe langa literatura populara si scrierile religioase. adunate sub titlul ³O sama de cuvinte«´. precedata de un numar de 42 de legende isorice.vechimei«´ este ultima sa scriere si cea mai erudita.

Cartea rasului si a uitarii Corectitudine si greseala .

In cultura româneascÄ . S-a regÄ sit armonia între om Å i naturÄ . TotuÅ i. cunoscÄ tori ai limbilor greacÄ Å i latinÄ . valorile spirituale antice au fost cÄ utate Å i redescoperite. alÄ turi de voievozi români care au susÅ£inut RenaÅ terea prin ridicÄ ri de adevÄ rate monumente religioase în stil renascentist. nu â¼ basnele Å i poveÅ tileâ¼ . Astfel. s-a pronunÅ£at înflorirea artei. în valorile modelatoare ale culturii. cronicarul urmÄ reÅ te faptele istorice petrecute în adevÄ r. odatÄ cu primii cÄ rturari. . Umanismul a pÄ truns abia spre sfârÅ itul secolului al XVI-lea. care s-a manifestat in secolele XIV-XVI. care în Evul Mediu avusese puterea. Ei s-au rÄ zvrÄ tit împotriva condiÅ£iilor grele ale Evului Mediu. Umanismul românesc s-a identificat prin anumite trÄ sÄ turi. Ideea principalÄ a fost aducerea omului în centrul Universului în locul lui Dumnezeu. în â¼ Predoslovieâ¼ . culturii.Lacrimi si sfinti Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane Mai jos puteti citi fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane si de asemenea puteti face Download Referat Contributia cronicarilor la dezvoltarea limbii si literaturii romane Citeste fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane CONTRIBUÅ¢IA CRONICARILOR LA DEZVOLTAREA LIMBII Å I LITERATURII ROMÃà NE Umanismul este o miÅ care culturalÄ . confundându-se cu RenaÅ terea. literaturii Å i susÅ£inerea dreptului la cultura. In spiritul Umanismului. conÅ tienÅ£i fiind de folosul cÄ rÅ£ilor. ceea ce era o adevÄ ratÄ noutate Å i o schimbare radicalÄ a vremii. luptând pentru drepturi democratice Å i reforme sociale. Å i apoi în întreaga EuropÄ . mai întâi în Italia. Iar dupÄ Miron Costin. Grigore Ureche afirmÄ cÄ s-a apucat sÄ scrie o cronicÄ pentru ca â¼ sÄ nu se înece anii cei trecuÅ£iâ¼ Å i moldovenii sÄ rÄ mânÄ neÅ tiutori ai trecutului lor â¼ asemene fiarÄ lor Å i dobitoacelor celor multe Å i fÄ rÄ minteâ¼ . dorind o îmbunÄ tÄ Å£ire a condiÅ£iilor omului. UmaniÅ tii au atacat privilegiile feudale Å i dreptul divin. Astfel. cu tot ceea ce înseamna viaÅ£a pentru el. cum ar fi caracterul educativ al literaturii â¼³ cronicarii scriu dintrun motiv umanist. Se manifestÄ Ã®ncrederea în raÅ£iune. adoptând toleranÅ£a religioasÄ ca reacÅ£ie împotriva InchiziÅ£iei catolice.

la rândul lui. mulier. Pe Ureche îl preocupÄ Ã®nceputurile vieÅ£ii poporului român. Ureche semnaleazÄ pentru prima oarÄ Ã®n cultura noastrÄ existenÅ£a unui fond lexical latin în limba românÄ . romanitatea poporului român. si o cosmografie. toate cuvintele le-am înÅ£elege⼦⼠. noster Å i altele multe din limba latineascÄ . ce mai mult sÄ fie de învÄ Å£Ä turÄ ce este bine Å i ce este rÄ u Å i de ce sÄ se fereascÄ â¼¦â¼ . Continuatorul lui Ureche Å tie cÄ . al nostru. la domn Å i la noroade de cinsteâ¼ . când Ureche afirmÄ cÄ â¼ rumânii. latinitatea limbii române. cândva Å i mai slobode veacuri. bazatÄ pe Å tiinÅ£Ä . femeie. câţi se aflÄ lÄ cuitori de la Tara UngureascÄ Å i la Ardeal Å i la MaramureÅ . cinstite. de la un loc sunt cu moldovenii si toÅ£i de la Rîm se tragâ¼ . Pornind apoi de la sugestia conÅ£inuta de aceste izvoare despre limba româneascÄ . conflicte cu largi repercusiuni politice. In mod sigur a citit mai mult decât un letopiseÅ£ intern. din zugrÄ virea unor drame sociale sau omeneÅ ti. Ureche se ocupÄ de limba moldoveneascÄ . ei zic panis. InformaÅ£ia Å i modul de alcÄ tuire a cronicii presupun o adunare de Å tiri din diferite izvoare. unitatea poporului român. Acest prozator de idei avea cunoÅ tinÅ£Ä cÄ scrisul este o â¼ iscusitÄ oglindÄ minÅ£ii omeneÅ tiâ¼ . In afarÄ de notarea domniilor Å i evenimentelor istorice dinainte de Stefan cel Mare. sÄ aibi vreme Å i cu cetitul cÄ rÅ£ilor a face iscusitÄ zÄ bavÄ . Å i de am socoti pre amaruntul. înseamnÄ cÄ a consultat Å i confruntat între ele mai multe izvoare. afirmaÅ£ia lui apÄ rând într-o formÄ apropiatÄ de aceea a lui Poggio Bracciolini astfel: ⼠⼦de la Rîm ne tragem⼦De la râmleni. sÄ vorbeascÄ de unitatea poporului român din Moldova. Elogiul â¼ scrisoriiâ¼ cheamÄ pe acela al lecturii: â¼ Puternicul Dumnezeu. existenÅ£a poporului român în comparaÅ£ie cu istoria altor popoare. cronicarii susÅ£in tezele etnogenezei. â¼ Deci fraÅ£ilor cetitorilor cu cât vÄ veÅ£i îndemna a citi pre acest letopiseÅ£u mai mult cu atât veÅ£i Å ti a vÄ feri de primejdii Å i veÅ£i fi mai învÄ Å£aÅ£i a dare rÄ spunsuri la sfaturi. gainÄ . unul extern. cum îi spune el. Grigore Ureche se simte obligat sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze tablouri cu Å tiri istorice. Aceasta este ⼠începÄ tura letopiseÅ£uluiâ¼ . DupÄ capitolul despre descÄ lecarea Moldovei. tÄ tari. pe lângÄ alte trebi. iubite cetitoriule. sÄ Å tie ce au fost în vremi trecute. pe baza unei cercetÄ ri mai ample. Opera este o încercare de sintezÄ istoricÄ a Moldovei Å i nu a rezultat din folosirea câtorva izvoare luate întâmplÄ tor. sÄ afirme originea latinÄ a poporului român Å i a limbii române. turci. muiere. când nu este de acord cu numele de SciÅ£ia dat teritoriului românesc de unele cosmografii. continuitatea românilor in Dacia â¼³ cu argumente arheologice Å i filologice. geografice Å i etnografice despre popoarele vecine: poloni. Muntenia Å i Transilvania. întâia oarÄ Ã®n cultura noastrÄ . pater. AÅ adar. trebuie sÄ fie citit. în care au pÄ truns cuvinte de la alte popoare cu care românii au venit . pÄ rinte. leÅ esc. sÄ -Å£i dÄ ruiascÄ dupÄ acéste cumplite vremi anilor noÅ tri. precum bÄ tÄ lia pentru unirea bisericilor începutÄ Ã®n secolul al XV-lea Å i neîncheiatÄ Ã®ncÄ pe vremea lui. care puteau fi evitate: â¼ cÄ letopiseÅ£ele nu sunt numai sÄ le citeascÄ omul. carne. Ureche îŠi fÄ cuse o imagine clarÄ despre dezvoltarea istoricÄ a poporului român. când citeazÄ â¼ letopiseÅ£ele latineÅ tiâ¼ . având îndrÄ zneala. întru care. Umanismul românesc se deosebeÅ te Å i prin caracterul patriotic. cÄ nu ieste alta Å i mai frumoasÄ Å i mai de folos în toatÄ viiaÅ£a omului zÄ bavÄ decâtu cetitul cÄ rÅ£ilor⼦CitéŠte cu sÄ nÄ tate aceastÄ a noastrÄ cu dragoste ostenealÄ â¼ . unguri. ei zic galina. Å i epoca de glorie a acestuia. De asemenea. militar Å i popular. femina. pentru a fi continuat.istoria nu însemna numai consemnarea faptelor trecute. pentru a nu vorbi el însuÅ i în deÅ ert. ei zic caro. ce le zicem latini. ci Å i tragerea unor învÄ Å£Ä minte din desfÄ Å urarea evenimentelor. pâine. Å i ea constituie un moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al XVII-lea.

InsistÄ asupra unitÄ Å£ii de grai a ardelenilor. alcÄ tuitÄ din texte religioase. locul de baÅ tinÄ . limbÄ foarte preÅ£uitÄ a literaturii culte din acea vreme. datoria de a nu-Å£i uita patria. Å i mai ales dupÄ opere clasice. mÄ car cum ar hi. cronicile au totuÅ i. fÄ rÄ a renunÅ£a la tradiÅ£ia istoriograficÄ internÄ . fiind primele exerciÅ£ii de compoziÅ£ie literarÄ . Grigore Ureche a fost un deschizÄ tor de drumuri pentru literatura noastrÄ veche. Important pentru literaturÄ este cÄ patriotismul lui Neculce nu se rezumÄ la simple declaraÅ£ii. pÄ trunderea romanilor în Asia Å i Africa. îmbrÄ cÄ minte Å i încÄ lÅ£Ä minte. â¼ dezinteresatÄ â¼ . întrecând cu mult fraza goalÄ . nu întârzie a face referire la situaÅ£ia Daciei. Sfatul sÄ u pentru cititori sunÄ emoÅ£ionant peste timp. MoldovÄ !â¼ Foarte populare la vremea lor. Grigore Ureche schimbÄ codul dupÄ care istoriografii se ghidaserÄ pânÄ atunci. în baza unei vechi origini romane. moldovenilor Å i muntenilor (â¼ graiul de casÄ a ardelenilor mai mult are în sine însemnarea graiului românesc Å i latinescâ¼ ). Dragostea de Å£arÄ a cronicarului strÄ bate ca un fier roÅ u letopiseÅ£ul Å i nu pierde nici un prilej de a se manifesta. despre întemeierea Å i întinderea Imperiului Roman. e mai puternicÄ decât toate. Datele pe care le avem despre Grigore Ureche. romane populare Å i cronografe. cucerirea Å i colonizarea Daciei. UrmeazÄ apoi capitolul rÄ zboaielor romane cu dacii. cucerirea altor Å£Ä ri europene. ce nici în Tarigrad cu dânsul sÄ nu mergi. Å i o valoare literarÄ demnÄ de atenÅ£ie. El introduce în scrisul nostru cronicÄ resc maniera occidentalÄ cu care fusese familiarizat în timpul studiilor sale în vest. dintre romani Å i români. Costin relevÄ asemÄ nÄ rile de port. Intr-un scurt capitol. . sÄ vÄ Ã®nvÄ Å£aÅ£i Å i sÄ vÄ pÄ ziÅ£i. cÄ de la DumnedzÄ u ai platÄ . fiind tu moldovanâ¼ . pentru a scrie în româneÅ te.în contact. fÄ când un gest capital pentru viitoarele desfÄ Å urÄ ri. Scolit la Lvov (dupÄ o programÄ de studii identicÄ cu cele apusene). pentru ca într-un altul sÄ se ocupe pe larg de poporul român Å i de dovezile care aratÄ cÄ acest popor este de origine romanÄ . Oricât ar fi în cinste la vrun domn. Manuscrisul original al cronicii lui Ureche nu existÄ . In capitolul al II-lea. Miron Costin adoptÄ Å i el aceeaÅ i teorie. fie acesta chiar Å i rudÄ apropiatÄ a sa. din legende apocrife. cu atâtea spurcaciuni de obiceiuri ce se trag pânÄ astÄ dzi în tine. Si ce era mai important. pe lângÄ o însemnÄ tate documentarÄ incontestabilÄ . unde prezintÄ Italia din punct de vedere geografic Å i etnografic. pentru starea de spirit a intelectualitÄ Å£ii româneÅ ti din prima jumÄ tate a secolului al XVII-lea. oricât de multe Å i de mari ar fi obligaÅ£iile unui boier faÅ£Ä de domn. bine este sÄ -i slujeÅ ti cu dreptate. cÄ utând apropieri între italieni Å i români. Capitolul urmÄ tor vorbeÅ te pe scurt de urme arheologice. fraÅ£ilor moldoveni. rogu-vÄ sÄ luaÅ£i aminte. toate manuscrisele care au ajuns pânÄ la noi sunt înÅ£esate cu interpolÄ ri adÄ ugate ulterior de Eustratie LogofÄ tul. îndemnând la iubirea de Å£arÄ . cum era Cantemir pentru el. ce nÄ rocire de stÄ pâni c-aceÅ tia ai avut! Ce sorÅ£i de viaÅ£Ä Å£-au cÄ dzut! Cum au mai rÄ mas om trÄ itor în tine. La Neculce. sunt foarte sumare ca sÄ ne putem face din ele o icoanÄ vie a personalitÄ Å£ii lui. Dar cu domnul niciodata sÄ pribegeÅ ti. pe care o consultÄ cu rigurozitate. noteazÄ asemÄ narea în ceremonia ospÄ Å£ului Å i mai ales a înmormântÄ rii. PânÄ Ã®n prezent nu s-a descoperit nici un manuscris autograf al cronicii ca atare. el pÄ rÄ seÅ te slavona. De asemenea. autorul face referire între altele la legende antice literaredespre rÄ zboiul Troiei sau despre Romulus Å i Remus. de mare mirare este. de Simion DascÄ lul Å i de Misail CÄ lugÄ rul. despre viaÅ£a lui intimÄ Å i despre rolul ce l-a jucat în viaÅ£a publicÄ a Moldovei. ci ia forma unor strigÄ te de durere: â¼ Oh! oh! oh! sÄ racÄ Å£arÄ a Moldovei. însoÅ£itÄ de cântece din flaut Å i de cântece funerare zise de bocitoare profesioniste. începând chiar din predoslovie. Å i nu numai în Å£arÄ streinÄ . prin legarea vieÅ£ii omului de pÄ mântul unde s-a nÄ scut: â¼ Ce. legende narate dupÄ cÄ rÅ£i populare medievale.

Studiile le-a fÄ cut în Polonia. Mai apoi ia parte la diferite bÄ tÄ lii. împletind. în nici o parte a cronicii sale nu pomeneÅ te despre persoana lui. învÄ Å£at. Apoi. ca sÄ putem afla adevÄ rul. TânÄ rul Miron. dar totuÅ i au reuÅ it. care ne lasÄ o scriere în limba românÄ . nici liniÅ tea necesarÄ continuÄ rii unei asemenea lucrÄ ri. dupa pÄ rerea sa. contrastând cu stilul precis. plin de repetiÅ£ii. din 1653. probabil. stilul lui Simion DascÄ lul este de cele mai multe ori întortocheat. o carte originalÄ . clar. în lucrarea sa â¼ De neamul moldovenilorâ¼ . sunt iarÄ Å i în slujba lui. PlÄ nuise probabil sÄ scrie încÄ de la colonizarea Daciei. care lungeÅ te poveÅ tile. ConcepÅ£ia lui Ureche despre istorie îl determinÄ pe acesta sÄ Ã®ndeplineascÄ anumite condiÅ£ii de obiectivitate în restabilirea adevÄ rului. Å i-a schimbat gândurile Å i a trecut doar sÄ continue cronica lui Ureche. Cronica lui Grigore Ureche. fÄ rÄ un simÅ£ al mÄ surii Å i al criticii. data morÅ£ii. cum semneazÄ predoslovia. pe larg Å i pe înÅ£elesul tuturor. laicÄ . el schimbÄ datele din izvoare Å i adaugÄ de la sine tot felul de nÄ scociri. în care sÄ expunÄ . istoria cu folclorul. pentru a putea scoate adevÄ rul din acestea: â¼ nu numai letopiseÅ£ul nostru. cât Å i cele strÄ ine. cele mai multe Å i mai complete fiind de redacÅ£ie munteanÄ Å i prezentând abateri mai mult sau mai puÅ£in importante. care Å tia latineÅ te. ca sÄ nu mÄ aflu scriitoriu de cuvinte deÅ arte. Miron Costin. luând cunoÅ tinÅ£Ä de neadevÄ rurile Å i â¼ ocÄ rileâ¼ aduse de simion DascÄ lul. ce de dereptateâ¼ . din punct de vedere filologic si ligvistic. ce Å i cÄ rÅ£i strÄ ine am cercat. având cunoÅ tinÅ£e de intalianÄ Å i putând. apucatu-m-am Å i eu pre urma a tuturora a scrie aceste poveÅ ti⼦⼠. LingviÅ tilor le-a fost greu sÄ descopere care au fost spusele marelui cronicar. din cauza domnitorului Vasile Lupu. datoratÄ lui Mihail KogÄ lniceanu la 1852. Simion DascÄ lul mereu îŠi spune numele. oameni â¼ de puÅ£inÄ minteâ¼ . Å i 1647. scrisÄ se pare între 1642. fiul postelnicului Å i mai târziu hatmanului Iancu Costin. doua personalitÄ Å£i cu totul diferite. consultând atât izvoarele pÄ mântene. Disputa în jurul interpolÄ rilor din cronica lui Ureche începea încÄ din vremea lui Miron Costin. O primÄ personalitate se caracterizeazÄ prin dorinÅ£a de a se face cunoscutÄ cu orice preÅ£. însÄ copilÄ ria Å i-a petrecut-o în Polonia. La polul opus. Pe bunÄ dreptate. nici mÄ car atunci când poate cititorul s-ar aÅ tepta. punea pe seama lui Simion DascÄ lul Å i a celorlalÅ£i â¼ basnile⼠în legÄ turÄ cu provenienÅ£a românilor din tâlharii aduÅ i de la Roma pe vremea regelui Vladislav al Ungariei. DimpotrivÄ . dar vremurile nu i-au oferit nici momentele. doua mentalitÄ Å£i. a fost pentru început numit drept sol. El este întemeietorul prozei in literatura românÄ . în cronicÄ se observÄ destul de clar doua firi. avea o culturÄ aleasÄ . leÅ eÅ te. se revoltÄ . Å i se hotÄ rÄ Å te sÄ alcÄ tuiascÄ un letopiseÅ£ integral al Moldovei. Miron Costin. Se nÄ scuse în 1633. ⼠începutul Å£Ä rilor Å i al poporului românesc. In plus. spre a se Å ti cine a scris rândurile acelea: â¼ Acestea cercând cu nevoinÅ£Ä vornicul Ureche scrie de zice⼦Dupa aceia Å i eu⼦Simion DascÄ l. a intrat însÄ de timpuriu în mâna lui Simion DascÄ lul.pânÄ la data primei imprimÄ ri a textului. cu riscul de a cÄ dea în incoerenÅ£Ä . spre deosebire de copiÅ tii interpolatori care erau. In ceea ce-l priveÅ te pe Grigore Ureche. De aceea. â¼ ca o pisanie de bisericÄ â¼ . al lui Grigore Ureche. CostineÅ tii se împacÄ cu Lupul. neclar. DemonstraÅ£ia lui Miron Costin se baza pe încredinÅ£area bunei informÄ ri a predecesorului sÄ u în Å tiinÅ£a istoriei. data când el ajunge vornic mare. Iar mai apoi. ca om luminat ce era. care. In ce îmrejurÄ ri nu Å tim. Å i care adÄ ugÄ rile lui DascÄ lul. unde familia sa se refugiase. fÄ rÄ a discerne. de la presupusa formÄ iniÅ£ialÄ . Simion DascÄ lul este o fire imaginativÄ . Mai mult. înÅ£elege ruseÅ te. la Universitatea din Cracovia. în aproximativ 42 de copii. devine pârcÄ lab de Hotin Å i vel-comis sub . prin tendinÅ£a de a â¼ tinde poveÅ tile mai pe largâ¼ . Å i. acesta este socotit primul mânuitor de condei. în primul rând deosebind izvoarele dupÄ care au scris fiecare din cei doi.

TatÄ l sÄ u. Cronica sa conÅ£ine evenimente din vremea lui Stefan RÄ zvan. Å i duce naraÅ£iunea evenimentelor pânÄ la domnia lui StefÄ niÅ£Ä vodÄ Lupu inclusiv (1661). îi dÄ slujba de judecÄ tor de divan. DupÄ Ã®nfrângerea suferitÄ Ã®n aceasta bÄ tÄ lie. Costin dÄ binecunoscutul rÄ spuns cÄ â¼ Sîntem noi moldovenii bucuroÅ i sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ Ã®mpÄ rÄ Å£ia în toate pÄ rÅ£ile cât de mult. în a doua domnie. cu care era chiar cuscru. pânÄ la domnia a doua a lui Aron vodÄ . Nu a fost un om prea învÄ Å£at. autorul a rÄ mas cu povestirea departe de evenimentele trÄ ite personal în ultimii treizeci de ani. încât. formându-se Å i trÄ ind în preajma lui Constantin Cantacuzino Å i a lui Dimitrie Cantemir. Ion Neculce. O altÄ minte luminatÄ a Umanismului românesc a fost colegul de divan al lui Nicolae Costin. la CameniÅ£a. fiindcÄ Ã®Å i mântuise sufletul cu opera pe care o lÄ sa neamului sÄ u. Costin s-a folosit foarte mult de istoria oralÄ Å i amintirile familiei pentru redactarea cronicii sale.Dabija. Intors în Moldova prin 1700. întreaga sa familie se va retrage în Tara RomâneascÄ . La cinci ani a rÄ mas orfan de tatÄ . Grigorie Ghica al II-lea îl numeÅ te vornic al Å¢Ä rii de Sus. simÅ£indu-se ataÅ at de familia CantemireÅ tilor. El a scris în momentele de liniÅ te ale deselor perioade zbuciumate Å i nu a ajuns la împlinirea întâiului sÄ u gând de a da un letopiseÅ£ complet al Moldovei. se întoarce în Moldova. Å i â¼ numai iscÄ litura învÄ Å£ase de o fÄ ceaâ¼ . mai ales de bÄ trâna Cantacuzino. în Polonia. DeÅ i a avut o viaÅ£Ä cu drumuri întortocheate. în 1672. Miron Costin este primul scriitor care aduce în literatura românÄ patosul cÄ rturarului umanist. lui Miron Costin nu-i mai trebuia nici o rugÄ ciune. A murit în 1745 Å i a fost îngropat la Prigorenii Mici. veche Å i vestitÄ familie de boieri. Alexandru IliaÅ Å i Stefan DomÅ a al II-lea. DupÄ moartea tatÄ lui sÄ u. OcupÄ funcÅ£ii mÄ runte la domnie. omorât de poloni în Târgul-Ocnei. spre deosebire de Miron Costin. rÄ mânând în aceastÄ funcÅ£ie pânÄ Ã®n timpul lui Antonie Ruset. când la întrebarea acestuia dacÄ Ã®i pare bine cÄ turcii au luat CameniÅ£a. capul lui Miron cade tot din dorinÅ£a domnitorului. Viitorul mare cronicar se trÄ gea din ramura moldoveneascÄ a Cantacuzinilor. de la al doilea descÄ lecat. din domniile MovileÅ tilor în competiÅ£ie cu Mihai Viteazul. locul cel mai de frunte pe linia ascendentÄ a cronicarilor moldoveni. S-a nÄ scut la IaÅ i. timp de doi ani. sub protecÅ£ia stolnicului Constantin Cantacuzino. îl urmeazÄ pe domn în pribegia din Rusia. DatoritÄ Ã®nÅ£elepciunii lui. încrederea în puterea scrisului Å i a cÄ rÅ£ii ca factor preponderent în viaÅ£a socialÄ . într-o expediÅ£ie militarÄ . iarÄ peste Å£ara noastrÄ nu ne pare bine sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ â¼ . Miron Costin reia firul istoriei cu domnia lui Aron vodÄ (1595). în 1594). abia sub domnia lui Dimitrie Cantemir va fi mare hatman. chiar dupÄ moartea soÅ£iei sale. de exemplu. Apoi. paharnic sub Duca Å i vornic al TÄ rii de Sus sub IliaÅ . unde Ion Neculce a stat patru ani. murise de timpuriu. cu suiÅ uri Å i . Constantin Mavrocordat. crescut apoi. fratele lui Dimitrie. bunica sa. Nicolae Iorga nota cutremurat cÄ Ã®n momentul cÄ derii capului. porunceÅ te tÄ ierea capului lui Velicico Costin. în urma unui complot. Moartea sa vine din pricina domnitorului Constantin Cantemir. DupÄ Å apte ani petrecuÅ£i în Polonia. Grigore Ureche adusese povestirea evenimentelor istorice pânÄ la sfârÅ itul secolului al XVI-lea (firul acÅ£iunii se petrece între 1395. AÅ adar. care ocupÄ . pentru vremurile contemporane. Acesta. forÅ£atÄ de împrejurÄ ri. Ion Neculce l-a însoÅ£it pe Antioh Cantemir. vistiernicul Enache. pe Prut (1711). el este trimis sÄ discute cu vizirul. conducând oÅ tile moldovene în bÄ tÄ lia de la StÄ nileÅ ti. care â¼ mânca bine Å i bea bineâ¼ . care mai apoi a regretat îndelung faptele sale. fratele lui Miron. prin resursele nesecate ale darului sÄ u de povestitor. dar a beneficiat de medii prielnice culturii. S-a cÄ sÄ torit cu nepoata domnitorului Constantin Cantacuzino. despre care rÄ mÄ sese doar un titlu de capitol în cronica lui Ureche. din epoca lui Vasile Lupu Å i Gheorghe Stefan. la vârsta de aproape Å aizeci de ani.

ca Å i cum craiul ar fi dispÄ rut în mulÅ£imea intratÄ Ã®n panicÄ : â¼ când ei era ( =erau. de decÄ dere naÅ£ionalÄ . maturitatea Å i bÄ trâneÅ£ea lui Neculce. Nuvela â¼ Alexandru LÄ puÅ neanulâ¼ . ca dealtfel Å i ceilalÅ£i cronicari care i-au urmat.coborâŠuri neaÅ teptate. ca în compunerile literare. La Miron Costin. Desigur. Å i astfel are un caracter memorialistic. prin gradaÅ£ia . întâmpinat de solii lui TomÅ a care-i aduceau la cunoÅ tinÅ£Ä cÄ Å£ara (adica boierii) nu-l vrea domn. este evidentÄ tentaÅ£ia de a prezenta amÄ nuntele. sau ca în romanul cu tentÄ memorialisticÄ . cu bucurii Å i satisfacÅ£ii scurte Å i cu suferinÅ£e îndelungate. â¼ a opta zi. cu harul povestirii. dichemvrie 7. odatÄ cu sublinierea vÄ ditÄ â¼³ deÅ i de o mare eleganÅ£Ä Ã®n sobrietatea cu care este facutÄ â¼³ a atitudinii scriitorului neîncÄ lcând cuvântul din Predoslovie. â¼ naraÅ£iunea cronicarului trece dincolo de hotarele genului istoric Å i se apropie. de Costache Negruzzi. cât Å i din cauzÄ ca strategul din epocÄ socoteÅ te cÄ soarta rÄ zboaielor stÄ â¼ Ã®n clipala ochiuluiâ¼ . când Ion Neculce era â¼ biv vel vornic de Å¢ara de Susâ¼ â¼³ adicÄ fost mare vornic â¼³ deci la batrâneÅ£e. au sosit â¼ la Roman. formÄ de imperfect persoana a III-a plural. Grigore Ureche. a apÄ rut în â¼ Dacia literarÄ â¼ Ã®n 1840. ToÅ£i aceÅ ti cronicari au adus în literatura noastrÄ scrieri cu o valoare literarÄ deosebitÄ . el utilizeazÄ povestirile Å i informaÅ£iile de la rude prieteni. frecventÄ Å i astÄ zi în limba vorbitÄ ). au ars târgul Romanuluiâ¼ . în care spune cÄ scopul letopiseÅ£ului este ca urmaÅ ii sÄ Ã®nveÅ£e din experienÅ£a istoricÄ . de unde o pÄ rÄ sise Miron Costin. Cronica lui Neculce cuprinde istoria Moldovei de la Dabija-vodÄ (1661). Å£ineau mult la precizia în timp Å i spaÅ£iu a comunicÄ rii. ori fÄ rÄ voieâ¼ . cu 12 ani mai înainte de publicarea cronicii. AmÄ nuntul este fÄ cut semnificativ. Sunt pagini înÅ£esate de intrigi. noiemvrie 19â¼ . a pronunÅ£at binecunoscutele cuvinte: â¼ De nu mÄ vor. aceasta fiind explicatÄ atât prin conÅ tiinÅ£a importanÅ£ei relatÄ rii celui ce a fost de faÅ£Ä la eveniment. pânÄ la 1743. Pe alocuri. iar în a doua parte dominÄ naraÅ£iunea la plural. Å i tradiÅ£iile populare. eu îi iubescu pre dânÅ ii Å i tot voiu merge. Scriitorii clasici ai literaturii române au intuit valoarea artisticÄ a cronicii lui Ureche Å i au utilizat-o ca model Å i ca izvor de inspiraÅ£ie în creaÅ£iile lor. Din anii cuprinÅ i în cronicÄ . ori cu voie. Verbele de acÅ£iune sunt întotdeauna însoÅ£ite de asemenea determinÄ ri ce dau satisfacÅ£ie cititorului în ceea ce priveÅ te exactitatea: â¼ au purces în anii 6975 Å i au tras spre Moldovaâ¼ . aÅ a cum el însuÅ i mÄ rturiseÅ te în Predoslovie. Å i de nu mÄ iubescu. à n prima jumÄ tate a relatÄ rii. Cronica lui Neculce se întemeiazÄ pe fapte trÄ ite. â¼ carii scÄ pa ( =scÄ pau ). punând în calcul Å i raportul dintre ficÅ£iune Å i realitate. â¼ au trecut la TrotuÅ . cÄ fiind noapte nu Å tiiaâ¼ ( = Å tiau ). eu îi voiu pre ei. mai ales în descrierea acÅ£iunilor militare. dominÄ naraÅ£iunea la singular: â¼ au purcesâ¼ ( au este o forma arhaicÄ aproape generalÄ pentru singular persoana a III-a ). Cronica înfÄ Å£iÅ eazÄ una din perioadele cele mai dramatice ale istoriei moldoveneÅ ti: epoca de prÄ buÅ ire a domniilor moldoveneÅ ti Å i începuturile domniei fanariote. cronica â¼ LetopiseÅ£ul Å¢Ä rii Moldoveiâ¼ de la Dabija-vodÄ pânÄ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat a fost scrisÄ dupÄ anul 1733. subliniate în tablourile sumbre pe care ni le înfÄ Å£iÅ eazÄ cronicarul. de umilinÅ£Ä . peste 50 constituie tinereÅ£ea. à n paginile lui Grigore Ureche se vede în primul rând concizia Å i dinamismul naraÅ£iunii. Arta narativÄ a fost descoperitÄ prin aceÅ ti umaniÅ ti pe teritoriul românesc. toate aceste greutÄ Å£i i-au întÄ rit Å i lÄ rgit personalitatea. etc. Negruzzi a consultat-o într-un manuscris dintre multele pe care i le-a pus la dispoziÅ£ie Mihail KogÄ lniceanu. Nucleul nuvelei se afla chiar în cronicÄ . noiemvrie 29â¼ . scriere a unui om înÅ£elept. el fiind cel dintâi memorialist al literaturii române. unde detaliul devine materialul construcÅ£iei unei compuneri menite a ilustra o filozofie. care a trÄ it Å i a vÄ zut multe. deci un rÄ stimp de 82 de ani. în scena în care LÄ puÅ neanu.

nu scapÄ din vedere cronicarului. dând viaÅ£Ä caracterelor Å i fÄ cându-le sÄ se miÅ te sub ochii noÅ tri ( bÄ nuiala domnului: â¼ din bisericÄ l-au lovit gânduri de purcesul logofÄ tului. viclenia marelui logofÄ t care spune cÄ jupâneasa îi este bolnavÄ Å i care intrÄ la domn cu â¼ faÅ£a scornitÄ de mare mÄ hniciuneâ¼ ). proverbe plastice (â¼ Banii rÄ scolesc în lume împÄ rÄ Å£iile Å i mari cetÄ Å . ComparaÅ£ii sugestive ( domnii care înfruntÄ urile ca Å i â¼ copacii cei mai înalÅ£iâ¼ ). cu portrete bine zugrÄ vite. PresÄ ratÄ cu amÄ nunte pitoreÅ ti. de nuvelÄ Å i romanâ¼ . care pot sÄ arate ceva. dramatizând naraÅ£iunea. vioaie. nici una din acele expresii semnificative ale lor. aÅ a fÄ rÄ nÄ dejdeâ¼ . cu descrieri plastice. captivantÄ . Nici o miÅ care a personajelor. povestirea lui Miron Costin e limpede.interesului Å i prin puterea dramaticÄ cu care Å tie sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze lucrurile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful