Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea literaturii romane

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale. Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul lui Dumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul boierilor, sa fie ³o matca fara ac´. Iubirea de tara si dorinta de a o vedea independenta se stravede la tot pasul in paginile cronici, de unde atitudinea lui antiotomana. De aici admiratia lui Ureche pentru figura lui Stefan cel Mare, caruia ii consacra, pe drept cuvant, un insemnat numar de pagini in cronica sa. Facandu-si studiile in Polonia, la Lvov, si venind in contact cu ideile umanismului, cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii in dezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de inflorire de pe timpul lui Stefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore Ureche, aproape exclusiv personalitatii exceptionale a marelui voievod, pe care scriitorul il reda cu mandrie ca exemplu, contemporanilor sa. Scrisul lui Ureche are insa un caracter sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului, pe care le comenteaza lapidar in cate o ³invatatura´ sau ³nacazanie´. Relatarea se face intr-un limbaj popular, de povestire si, pe alocuri, de pomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observa caracterele si le judeca, in lumina conceptiilor sale, folosindu-se adesea, pentru conciziune, de maxime preluate din Biblie sau din vorbirea curenta. Toate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot fi aflate, in mic, in cunoscutul paragraf consacrat portretului lui Stefan cel Mare, iesit parca din pana lui Tit Liviu roman. In cadrul expunerii cronicii, Stefan cel Mare, are un rol ilustrativ, de gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in paginile anterioare s-a edificat asupra personalitarii domnitorului prin expunerea faptelor acestuia. Mai invatat decat Grigore Ureche, Miron Costin, care de asemenea isi facuse studiile in Polonia, la un colegiu iezuit din localitatea Bar, are aceleasi conceptii filozofice si politice ca si predecesorul sau. In plus, am putea adauga la el o anume nota de sceptism cu privire la posibilitatea scuturari jugului otoman, lucru ce se explica prin epoca in care a trait cronicarul, cand dominatia turceasca din afara, favoriza tot mai mult asuprirea feudala si decadera dinauntrul tarii. Ca scriitor, Miron Costin este mai ³cult´ decat Grigore Ureche, si fraza sa, pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip constient, pentru urmariea efectelor. ³Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese de sub pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte´ ± scrie George Calinescu in ³istoria literaturii romane´. Avand adesbateri o problema foarte importanta, aceea a demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturarii asertiunii calomnioase venita din partea lui Simion Dascalul, in ³De neamul moldovenilor«´, cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna, intelectuala. Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei sale este stapanirea vibratiei emotive, izvorata din patriotism ardent, dar acoperita intr-o expunere ce cauta a convinge prin justetea si obiectivitatea argumentarii. Imprumutand din sintaxa latina punerea verbului din principala la sfarsit si constructia ampla, cronicarul realizeaza pe

pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere ³Cresterea si descresterea Curtii otomane´. care se constituie in maxima. iara va fi bine. ³Cercati scripturile.sau cutarui personaj istoric. zabava. Neculcea obisnuieste. va fi bine. Moralist si el. filozof. asemenea. etc. cine va ceti si le va crede. din ³O sama de cuvinte´ sunt niste instantaneie epice. abia duba un secol de la moartea autorului. Ca si Creanga. Romanticii de la mijlocul seculuilui trecut. cel din povesti si cel din povestiri. cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane ³Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae)´. consusa atunci de prestigiosul G. spiritualitatea romaneasca redobandind. Neculce este un colportor care trage cu urechea: ³ ase vorbascu oamenii´. Fireste. cu caracter inalt moralizator: ³« sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava. sa pricepem cele viitoare´. in spiritul pasoptist al epocii. Neculce nu este un culegator de folclor. Scriptura departe lucru de ochii nostrii. dedicate Imperiului Otomani si natiei sale. caci. la cerea Academiei de Stiinte din Berlin.posibil totusi. lui Miron Costin i se intampla uneori sa spuna cate o vorba memorabila. de la studiile de logica la literatura de fictiune. Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor. lui Anton Pann si lui Creanga. un Negruzzi. sub raport stilistic indeosebi. Creatia sa este diversa. dar cu patrundere si plasticitate. un Bolintineanu. pe istorici care s-au ocupat inaintea sa de problema in chestiune. ocupa in opera lui Cantemir ³Hronicul vechimei a romano ± moldo ± vlahilor´. Modalitatea narative directa. In orice caz. odata cu relatarea faptului. Insa. cum il considera Lucian Blaga. in prezentarea anecdotelor sale: ´Deci. ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului. printr-o punere in pagina bine masurata. Mai mult inca. insa urmasi. sa aduca. de o mare conciziune. numai al unui anumit soi de folclor. spune cronicarul. cine pre cum ii va fi voia asa va face´. stilul firesc si apropiat de cel popular. sunt lipsiti de autenticitate). beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea. toate au constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii noastre ulterioare. prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga.W. Din scripturi ³agonisim nemuritoriu nume´. Desi Cantemir era concentat mai ales asupra operelor sale de anvergura. Neculce ne apare ca primul nostru culegator de folcror.Marca personala a artei prozatorului se vede. teolog. pur si simplu. ei pun avant si solemnitate. Privite indeaproape. ´dzic sa fie. Ceea ce se intampla si aici. oricat de talentati. continutul epic si general-uman atat al cronicii. dand apoi in vileag cate o intamplare sau cate un gest memorabil al cutarui. lingvist. fondatorul si primul ei presedinte. unde mentalitatea boierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret fata de amestecaturile prostimii parvenite. etnolog si om politic. daca nu adevarat. in ultimele siruri. cel mai adesea. locrare redactata intre anii 1719 ± 1722. din nou. ne invata cu acele trecute vremi.. nota patriotica a fost mult accentuata. de la care a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiala. Un loc important. intaia oara in limba nationala. sunt departe de arta spontana a cronicarului (am spune. geograf.deplin ceea ce isi propune. ³Hronicul . In sfarsit. decat cetitul cartilor´. Solidim format in variate domeni. desi altcum spontana. folclorist. acela care tine de legenda istorica. iara cine nu le va crede. comentariul sau foarte personal. sau un Alecsandri i-au reluat si dezvoltat motivele. ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate. schite si nuvele in raccourci. redactata in limba latina si publicata in 1716. din straduinta oentru conciziune. costin cauta a caracteriza lapidar. ca si mai tarziu Anton Pann si Creanga. cat si al legendelor. Personalitate enciclopedica. lucru ce nu sunt de gasit la Neculce. De-abia in 1895 a fost publicata. diplomat innascut. scrierea sa cea mai moderna.. Leibniz. fragmentele lui Ion Neculce. precum se descrie in cronica. politolog. e drept.´. ca poeti romantici. ³Inorogul alb´ al gandirii romanesti.

Radu Popescu. dar exagerand in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc. Radu Greceanu. In Moldova: Grigore Ureche ³ Letopisetul Tarii Moldovei´. Cartea nestematelor . in care. idee regasita si in operele istoriciilor Scolii Ardelene. pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca ³suntem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica. pe langa literatura populara si scrierile religioase. cuprinzand istoria Moldovei de la 1359 pana la a-II-a domnie a lui Aron ± Voda (1594) Miron Costin ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron ± Voda incoace´. In Muntenia: ³Letopisetul cantacuzinesc´ si ³Cronica Balenilor´. Aparuta in epoca elenista. a scris cronica domniei lui Constantin Brancoveanu intitulata mai tarziu ³Viata lui Constantin ± Voda Brancoveanu´. precedata de un numar de 42 de legende isorice. adunate sub titlul ³O sama de cuvinte«´. trateaza critic si stematic. preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni. privind cronologic evenimentele si dispunand informatia in jurul temei centrale. cronica este bogat reprezentata de-a lungul Evului Mediu. a consemnat ³Istoriile domnilor Tarii Romanesti´. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica a natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste. indeosebi in Bizant. In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii romane. primele semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor. prezentand istoria Moldovei de la 1595 pana la Dabija ± Voda (1661) Ion Neculce ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija ± Voda pana la a-II-a domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743)´. istoria romanilor de la originile sale.vechimei«´ este ultima sa scriere si cea mai erudita. Cantemir este un spirit continuator. continuata in Antichitatea tarzie si dezvoltata. aceea a continuitatii existentei poporului nostru.

Cartea rasului si a uitarii Corectitudine si greseala .

care în Evul Mediu avusese puterea. luptând pentru drepturi democratice Å i reforme sociale. cunoscÄ tori ai limbilor greacÄ Å i latinÄ . Grigore Ureche afirmÄ cÄ s-a apucat sÄ scrie o cronicÄ pentru ca â¼ sÄ nu se înece anii cei trecuÅ£iâ¼ Å i moldovenii sÄ rÄ mânÄ neÅ tiutori ai trecutului lor â¼ asemene fiarÄ lor Å i dobitoacelor celor multe Å i fÄ rÄ minteâ¼ . culturii. Astfel. s-a pronunÅ£at înflorirea artei. valorile spirituale antice au fost cÄ utate Å i redescoperite. dorind o îmbunÄ tÄ Å£ire a condiÅ£iilor omului. In spiritul Umanismului. cronicarul urmÄ reÅ te faptele istorice petrecute în adevÄ r. Ideea principalÄ a fost aducerea omului în centrul Universului în locul lui Dumnezeu. odatÄ cu primii cÄ rturari. Iar dupÄ Miron Costin. mai întâi în Italia. ceea ce era o adevÄ ratÄ noutate Å i o schimbare radicalÄ a vremii. în valorile modelatoare ale culturii. nu â¼ basnele Å i poveÅ tileâ¼ . UmaniÅ tii au atacat privilegiile feudale Å i dreptul divin. S-a regÄ sit armonia între om Å i naturÄ . Umanismul românesc s-a identificat prin anumite trÄ sÄ turi. care s-a manifestat in secolele XIV-XVI. Ei s-au rÄ zvrÄ tit împotriva condiÅ£iilor grele ale Evului Mediu. TotuÅ i. Astfel. în â¼ Predoslovieâ¼ . . adoptând toleranÅ£a religioasÄ ca reacÅ£ie împotriva InchiziÅ£iei catolice. In cultura româneascÄ . Umanismul a pÄ truns abia spre sfârÅ itul secolului al XVI-lea. conÅ tienÅ£i fiind de folosul cÄ rÅ£ilor. confundându-se cu RenaÅ terea.Lacrimi si sfinti Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane Mai jos puteti citi fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane si de asemenea puteti face Download Referat Contributia cronicarilor la dezvoltarea limbii si literaturii romane Citeste fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane CONTRIBUÅ¢IA CRONICARILOR LA DEZVOLTAREA LIMBII Å I LITERATURII ROMÃà NE Umanismul este o miÅ care culturalÄ . Å i apoi în întreaga EuropÄ . literaturii Å i susÅ£inerea dreptului la cultura. cum ar fi caracterul educativ al literaturii â¼³ cronicarii scriu dintrun motiv umanist. cu tot ceea ce înseamna viaÅ£a pentru el. Se manifestÄ Ã®ncrederea în raÅ£iune. alÄ turi de voievozi români care au susÅ£inut RenaÅ terea prin ridicÄ ri de adevÄ rate monumente religioase în stil renascentist.

pe lângÄ alte trebi. care puteau fi evitate: â¼ cÄ letopiseÅ£ele nu sunt numai sÄ le citeascÄ omul. pentru a fi continuat. In mod sigur a citit mai mult decât un letopiseÅ£ intern. leÅ esc. ei zic panis. cronicarii susÅ£in tezele etnogenezei. ci Å i tragerea unor învÄ Å£Ä minte din desfÄ Å urarea evenimentelor. carne. Umanismul românesc se deosebeÅ te Å i prin caracterul patriotic. militar Å i popular. la domn Å i la noroade de cinsteâ¼ . Continuatorul lui Ureche Å tie cÄ . bazatÄ pe Å tiinÅ£Ä . întâia oarÄ Ã®n cultura noastrÄ . mulier. afirmaÅ£ia lui apÄ rând într-o formÄ apropiatÄ de aceea a lui Poggio Bracciolini astfel: ⼠⼦de la Rîm ne tragem⼦De la râmleni. cândva Å i mai slobode veacuri. Å i ea constituie un moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al XVII-lea. Opera este o încercare de sintezÄ istoricÄ a Moldovei Å i nu a rezultat din folosirea câtorva izvoare luate întâmplÄ tor. în care au pÄ truns cuvinte de la alte popoare cu care românii au venit .istoria nu însemna numai consemnarea faptelor trecute. unul extern. Pe Ureche îl preocupÄ Ã®nceputurile vieÅ£ii poporului român. geografice Å i etnografice despre popoarele vecine: poloni. Å i epoca de glorie a acestuia. cinstite. când nu este de acord cu numele de SciÅ£ia dat teritoriului românesc de unele cosmografii. ce le zicem latini. trebuie sÄ fie citit. InformaÅ£ia Å i modul de alcÄ tuire a cronicii presupun o adunare de Å tiri din diferite izvoare. de la un loc sunt cu moldovenii si toÅ£i de la Rîm se tragâ¼ . femina. Aceasta este ⼠începÄ tura letopiseÅ£uluiâ¼ . â¼ Deci fraÅ£ilor cetitorilor cu cât vÄ veÅ£i îndemna a citi pre acest letopiseÅ£u mai mult cu atât veÅ£i Å ti a vÄ feri de primejdii Å i veÅ£i fi mai învÄ Å£aÅ£i a dare rÄ spunsuri la sfaturi. Ureche semnaleazÄ pentru prima oarÄ Ã®n cultura noastrÄ existenÅ£a unui fond lexical latin în limba românÄ . al nostru. Elogiul â¼ scrisoriiâ¼ cheamÄ pe acela al lecturii: â¼ Puternicul Dumnezeu. întru care. Pornind apoi de la sugestia conÅ£inuta de aceste izvoare despre limba româneascÄ . In afarÄ de notarea domniilor Å i evenimentelor istorice dinainte de Stefan cel Mare. ce mai mult sÄ fie de învÄ Å£Ä turÄ ce este bine Å i ce este rÄ u Å i de ce sÄ se fereascÄ â¼¦â¼ . AÅ adar. Å i de am socoti pre amaruntul. si o cosmografie. toate cuvintele le-am înÅ£elege⼦⼠. femeie. conflicte cu largi repercusiuni politice. pater. continuitatea românilor in Dacia â¼³ cu argumente arheologice Å i filologice. pÄ rinte. tÄ tari. Grigore Ureche se simte obligat sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze tablouri cu Å tiri istorice. ei zic galina. sÄ Å tie ce au fost în vremi trecute. Acest prozator de idei avea cunoÅ tinÅ£Ä cÄ scrisul este o â¼ iscusitÄ oglindÄ minÅ£ii omeneÅ tiâ¼ . Ureche îŠi fÄ cuse o imagine clarÄ despre dezvoltarea istoricÄ a poporului român. pentru a nu vorbi el însuÅ i în deÅ ert. unguri. gainÄ . cÄ nu ieste alta Å i mai frumoasÄ Å i mai de folos în toatÄ viiaÅ£a omului zÄ bavÄ decâtu cetitul cÄ rÅ£ilor⼦CitéŠte cu sÄ nÄ tate aceastÄ a noastrÄ cu dragoste ostenealÄ â¼ . pe baza unei cercetÄ ri mai ample. iubite cetitoriule. când citeazÄ â¼ letopiseÅ£ele latineÅ tiâ¼ . DupÄ capitolul despre descÄ lecarea Moldovei. turci. De asemenea. având îndrÄ zneala. cum îi spune el. romanitatea poporului român. câţi se aflÄ lÄ cuitori de la Tara UngureascÄ Å i la Ardeal Å i la MaramureÅ . înseamnÄ cÄ a consultat Å i confruntat între ele mai multe izvoare. Ureche se ocupÄ de limba moldoveneascÄ . din zugrÄ virea unor drame sociale sau omeneÅ ti. existenÅ£a poporului român în comparaÅ£ie cu istoria altor popoare. unitatea poporului român. la rândul lui. Muntenia Å i Transilvania. sÄ vorbeascÄ de unitatea poporului român din Moldova. sÄ aibi vreme Å i cu cetitul cÄ rÅ£ilor a face iscusitÄ zÄ bavÄ . muiere. sÄ afirme originea latinÄ a poporului român Å i a limbii române. când Ureche afirmÄ cÄ â¼ rumânii. pâine. sÄ -Å£i dÄ ruiascÄ dupÄ acéste cumplite vremi anilor noÅ tri. ei zic caro. precum bÄ tÄ lia pentru unirea bisericilor începutÄ Ã®n secolul al XV-lea Å i neîncheiatÄ Ã®ncÄ pe vremea lui. noster Å i altele multe din limba latineascÄ . latinitatea limbii române.

In capitolul al II-lea. mÄ car cum ar hi. fÄ când un gest capital pentru viitoarele desfÄ Å urÄ ri. începând chiar din predoslovie. Sfatul sÄ u pentru cititori sunÄ emoÅ£ionant peste timp. La Neculce. â¼ dezinteresatÄ â¼ . Å i o valoare literarÄ demnÄ de atenÅ£ie. Si ce era mai important. nu întârzie a face referire la situaÅ£ia Daciei. fiind tu moldovanâ¼ . dintre romani Å i români. Dar cu domnul niciodata sÄ pribegeÅ ti. moldovenilor Å i muntenilor (â¼ graiul de casÄ a ardelenilor mai mult are în sine însemnarea graiului românesc Å i latinescâ¼ ). prin legarea vieÅ£ii omului de pÄ mântul unde s-a nÄ scut: â¼ Ce. despre întemeierea Å i întinderea Imperiului Roman. întrecând cu mult fraza goalÄ . pentru ca într-un altul sÄ se ocupe pe larg de poporul român Å i de dovezile care aratÄ cÄ acest popor este de origine romanÄ . pentru a scrie în româneÅ te. InsistÄ asupra unitÄ Å£ii de grai a ardelenilor. ci ia forma unor strigÄ te de durere: â¼ Oh! oh! oh! sÄ racÄ Å£arÄ a Moldovei. alcÄ tuitÄ din texte religioase. Grigore Ureche schimbÄ codul dupÄ care istoriografii se ghidaserÄ pânÄ atunci. legende narate dupÄ cÄ rÅ£i populare medievale. îmbrÄ cÄ minte Å i încÄ lÅ£Ä minte. datoria de a nu-Å£i uita patria. de Simion DascÄ lul Å i de Misail CÄ lugÄ rul. cucerirea Å i colonizarea Daciei. unde prezintÄ Italia din punct de vedere geografic Å i etnografic. Grigore Ureche a fost un deschizÄ tor de drumuri pentru literatura noastrÄ veche. ce nici în Tarigrad cu dânsul sÄ nu mergi. cronicile au totuÅ i. noteazÄ asemÄ narea în ceremonia ospÄ Å£ului Å i mai ales a înmormântÄ rii. Scolit la Lvov (dupÄ o programÄ de studii identicÄ cu cele apusene). Oricât ar fi în cinste la vrun domn. cu atâtea spurcaciuni de obiceiuri ce se trag pânÄ astÄ dzi în tine. ce nÄ rocire de stÄ pâni c-aceÅ tia ai avut! Ce sorÅ£i de viaÅ£Ä Å£-au cÄ dzut! Cum au mai rÄ mas om trÄ itor în tine. fÄ rÄ a renunÅ£a la tradiÅ£ia istoriograficÄ internÄ . pe lângÄ o însemnÄ tate documentarÄ incontestabilÄ . cÄ de la DumnedzÄ u ai platÄ . în baza unei vechi origini romane. fraÅ£ilor moldoveni. Capitolul urmÄ tor vorbeÅ te pe scurt de urme arheologice. Å i mai ales dupÄ opere clasice. oricât de multe Å i de mari ar fi obligaÅ£iile unui boier faÅ£Ä de domn. îndemnând la iubirea de Å£arÄ . despre viaÅ£a lui intimÄ Å i despre rolul ce l-a jucat în viaÅ£a publicÄ a Moldovei. însoÅ£itÄ de cântece din flaut Å i de cântece funerare zise de bocitoare profesioniste. din legende apocrife. romane populare Å i cronografe. El introduce în scrisul nostru cronicÄ resc maniera occidentalÄ cu care fusese familiarizat în timpul studiilor sale în vest. pentru starea de spirit a intelectualitÄ Å£ii româneÅ ti din prima jumÄ tate a secolului al XVII-lea. cÄ utând apropieri între italieni Å i români. sunt foarte sumare ca sÄ ne putem face din ele o icoanÄ vie a personalitÄ Å£ii lui. rogu-vÄ sÄ luaÅ£i aminte. pÄ trunderea romanilor în Asia Å i Africa. Manuscrisul original al cronicii lui Ureche nu existÄ . De asemenea. fiind primele exerciÅ£ii de compoziÅ£ie literarÄ . Datele pe care le avem despre Grigore Ureche. Intr-un scurt capitol. pe care o consultÄ cu rigurozitate. UrmeazÄ apoi capitolul rÄ zboaielor romane cu dacii. . Important pentru literaturÄ este cÄ patriotismul lui Neculce nu se rezumÄ la simple declaraÅ£ii. e mai puternicÄ decât toate. de mare mirare este. Costin relevÄ asemÄ nÄ rile de port. toate manuscrisele care au ajuns pânÄ la noi sunt înÅ£esate cu interpolÄ ri adÄ ugate ulterior de Eustratie LogofÄ tul. limbÄ foarte preÅ£uitÄ a literaturii culte din acea vreme. Miron Costin adoptÄ Å i el aceeaÅ i teorie. bine este sÄ -i slujeÅ ti cu dreptate. locul de baÅ tinÄ . cucerirea altor Å£Ä ri europene. cum era Cantemir pentru el. sÄ vÄ Ã®nvÄ Å£aÅ£i Å i sÄ vÄ pÄ ziÅ£i. PânÄ Ã®n prezent nu s-a descoperit nici un manuscris autograf al cronicii ca atare. fie acesta chiar Å i rudÄ apropiatÄ a sa.în contact. MoldovÄ !â¼ Foarte populare la vremea lor. el pÄ rÄ seÅ te slavona. Dragostea de Å£arÄ a cronicarului strÄ bate ca un fier roÅ u letopiseÅ£ul Å i nu pierde nici un prilej de a se manifesta. Å i nu numai în Å£arÄ streinÄ . autorul face referire între altele la legende antice literaredespre rÄ zboiul Troiei sau despre Romulus Å i Remus.

scrisÄ se pare între 1642. ce Å i cÄ rÅ£i strÄ ine am cercat.pânÄ la data primei imprimÄ ri a textului. datoratÄ lui Mihail KogÄ lniceanu la 1852. la Universitatea din Cracovia. care Å tia latineÅ te. devine pârcÄ lab de Hotin Å i vel-comis sub . El este întemeietorul prozei in literatura românÄ . fÄ rÄ a discerne. Simion DascÄ lul mereu îŠi spune numele. ca sÄ nu mÄ aflu scriitoriu de cuvinte deÅ arte. punea pe seama lui Simion DascÄ lul Å i a celorlalÅ£i â¼ basnile⼠în legÄ turÄ cu provenienÅ£a românilor din tâlharii aduÅ i de la Roma pe vremea regelui Vladislav al Ungariei. ca om luminat ce era. în cronicÄ se observÄ destul de clar doua firi. dar totuÅ i au reuÅ it. avea o culturÄ aleasÄ . Se nÄ scuse în 1633. Mai mult. el schimbÄ datele din izvoare Å i adaugÄ de la sine tot felul de nÄ scociri. fÄ rÄ un simÅ£ al mÄ surii Å i al criticii. Å i se hotÄ rÄ Å te sÄ alcÄ tuiascÄ un letopiseÅ£ integral al Moldovei. Iar mai apoi. a fost pentru început numit drept sol. ConcepÅ£ia lui Ureche despre istorie îl determinÄ pe acesta sÄ Ã®ndeplineascÄ anumite condiÅ£ii de obiectivitate în restabilirea adevÄ rului. leÅ eÅ te. luând cunoÅ tinÅ£Ä de neadevÄ rurile Å i â¼ ocÄ rileâ¼ aduse de simion DascÄ lul. fiul postelnicului Å i mai târziu hatmanului Iancu Costin. din punct de vedere filologic si ligvistic. ⼠începutul Å£Ä rilor Å i al poporului românesc. în lucrarea sa â¼ De neamul moldovenilorâ¼ . din 1653. în aproximativ 42 de copii. cele mai multe Å i mai complete fiind de redacÅ£ie munteanÄ Å i prezentând abateri mai mult sau mai puÅ£in importante. învÄ Å£at. pentru a putea scoate adevÄ rul din acestea: â¼ nu numai letopiseÅ£ul nostru. cu riscul de a cÄ dea în incoerenÅ£Ä . Apoi. Disputa în jurul interpolÄ rilor din cronica lui Ureche începea încÄ din vremea lui Miron Costin. Å i. doua mentalitÄ Å£i. probabil. Miron Costin. o carte originalÄ . data morÅ£ii. Studiile le-a fÄ cut în Polonia. DemonstraÅ£ia lui Miron Costin se baza pe încredinÅ£area bunei informÄ ri a predecesorului sÄ u în Å tiinÅ£a istoriei. Å i care adÄ ugÄ rile lui DascÄ lul. a intrat însÄ de timpuriu în mâna lui Simion DascÄ lul. în care sÄ expunÄ . din cauza domnitorului Vasile Lupu. unde familia sa se refugiase. Simion DascÄ lul este o fire imaginativÄ . de la presupusa formÄ iniÅ£ialÄ . pe larg Å i pe înÅ£elesul tuturor. CostineÅ tii se împacÄ cu Lupul. Cronica lui Grigore Ureche. De aceea. Mai apoi ia parte la diferite bÄ tÄ lii. consultând atât izvoarele pÄ mântene. neclar. spre deosebire de copiÅ tii interpolatori care erau. O primÄ personalitate se caracterizeazÄ prin dorinÅ£a de a se face cunoscutÄ cu orice preÅ£. al lui Grigore Ureche. dar vremurile nu i-au oferit nici momentele. care ne lasÄ o scriere în limba românÄ . LingviÅ tilor le-a fost greu sÄ descopere care au fost spusele marelui cronicar. La polul opus. PlÄ nuise probabil sÄ scrie încÄ de la colonizarea Daciei. doua personalitÄ Å£i cu totul diferite. Pe bunÄ dreptate. contrastând cu stilul precis. TânÄ rul Miron. spre a se Å ti cine a scris rândurile acelea: â¼ Acestea cercând cu nevoinÅ£Ä vornicul Ureche scrie de zice⼦Dupa aceia Å i eu⼦Simion DascÄ l. ce de dereptateâ¼ . â¼ ca o pisanie de bisericÄ â¼ . nici mÄ car atunci când poate cititorul s-ar aÅ tepta. ca sÄ putem afla adevÄ rul. sunt iarÄ Å i în slujba lui. DimpotrivÄ . care lungeÅ te poveÅ tile. având cunoÅ tinÅ£e de intalianÄ Å i putând. împletind. In ce îmrejurÄ ri nu Å tim. In ceea ce-l priveÅ te pe Grigore Ureche. în nici o parte a cronicii sale nu pomeneÅ te despre persoana lui. oameni â¼ de puÅ£inÄ minteâ¼ . însÄ copilÄ ria Å i-a petrecut-o în Polonia. se revoltÄ . nici liniÅ tea necesarÄ continuÄ rii unei asemenea lucrÄ ri. prin tendinÅ£a de a â¼ tinde poveÅ tile mai pe largâ¼ . Å i-a schimbat gândurile Å i a trecut doar sÄ continue cronica lui Ureche. dupa pÄ rerea sa. plin de repetiÅ£ii. Å i 1647. care. clar. în primul rând deosebind izvoarele dupÄ care au scris fiecare din cei doi. istoria cu folclorul. In plus. laicÄ . data când el ajunge vornic mare. stilul lui Simion DascÄ lul este de cele mai multe ori întortocheat. apucatu-m-am Å i eu pre urma a tuturora a scrie aceste poveÅ ti⼦⼠. acesta este socotit primul mânuitor de condei. înÅ£elege ruseÅ te. cum semneazÄ predoslovia. Miron Costin. cât Å i cele strÄ ine.

Moartea sa vine din pricina domnitorului Constantin Cantemir. chiar dupÄ moartea soÅ£iei sale. TatÄ l sÄ u. care ocupÄ . porunceÅ te tÄ ierea capului lui Velicico Costin. unde Ion Neculce a stat patru ani. Alexandru IliaÅ Å i Stefan DomÅ a al II-lea. S-a cÄ sÄ torit cu nepoata domnitorului Constantin Cantacuzino. într-o expediÅ£ie militarÄ . timp de doi ani. O altÄ minte luminatÄ a Umanismului românesc a fost colegul de divan al lui Nicolae Costin. Costin dÄ binecunoscutul rÄ spuns cÄ â¼ Sîntem noi moldovenii bucuroÅ i sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ Ã®mpÄ rÄ Å£ia în toate pÄ rÅ£ile cât de mult. conducând oÅ tile moldovene în bÄ tÄ lia de la StÄ nileÅ ti. pentru vremurile contemporane. omorât de poloni în Târgul-Ocnei. cu care era chiar cuscru. abia sub domnia lui Dimitrie Cantemir va fi mare hatman.Dabija. întreaga sa familie se va retrage în Tara RomâneascÄ . fratele lui Miron. rÄ mânând în aceastÄ funcÅ£ie pânÄ Ã®n timpul lui Antonie Ruset. de exemplu. Ion Neculce. Miron Costin reia firul istoriei cu domnia lui Aron vodÄ (1595). sub protecÅ£ia stolnicului Constantin Cantacuzino. Miron Costin este primul scriitor care aduce în literatura românÄ patosul cÄ rturarului umanist. dar a beneficiat de medii prielnice culturii. pânÄ la domnia a doua a lui Aron vodÄ . Intors în Moldova prin 1700. în 1672. fiindcÄ Ã®Å i mântuise sufletul cu opera pe care o lÄ sa neamului sÄ u. în 1594). spre deosebire de Miron Costin. DupÄ Å apte ani petrecuÅ£i în Polonia. la vârsta de aproape Å aizeci de ani. din epoca lui Vasile Lupu Å i Gheorghe Stefan. crescut apoi. Grigore Ureche adusese povestirea evenimentelor istorice pânÄ la sfârÅ itul secolului al XVI-lea (firul acÅ£iunii se petrece între 1395. OcupÄ funcÅ£ii mÄ runte la domnie. pe Prut (1711). Costin s-a folosit foarte mult de istoria oralÄ Å i amintirile familiei pentru redactarea cronicii sale. lui Miron Costin nu-i mai trebuia nici o rugÄ ciune. Apoi. iarÄ peste Å£ara noastrÄ nu ne pare bine sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ â¼ . Grigorie Ghica al II-lea îl numeÅ te vornic al Å¢Ä rii de Sus. Cronica sa conÅ£ine evenimente din vremea lui Stefan RÄ zvan. Ion Neculce l-a însoÅ£it pe Antioh Cantemir. veche Å i vestitÄ familie de boieri. care mai apoi a regretat îndelung faptele sale. în urma unui complot. El a scris în momentele de liniÅ te ale deselor perioade zbuciumate Å i nu a ajuns la împlinirea întâiului sÄ u gând de a da un letopiseÅ£ complet al Moldovei. din domniile MovileÅ tilor în competiÅ£ie cu Mihai Viteazul. se întoarce în Moldova. Nu a fost un om prea învÄ Å£at. în Polonia. de la al doilea descÄ lecat. murise de timpuriu. încât. când la întrebarea acestuia dacÄ Ã®i pare bine cÄ turcii au luat CameniÅ£a. DupÄ moartea tatÄ lui sÄ u. DatoritÄ Ã®nÅ£elepciunii lui. îl urmeazÄ pe domn în pribegia din Rusia. paharnic sub Duca Å i vornic al TÄ rii de Sus sub IliaÅ . Å i â¼ numai iscÄ litura învÄ Å£ase de o fÄ ceaâ¼ . La cinci ani a rÄ mas orfan de tatÄ . simÅ£indu-se ataÅ at de familia CantemireÅ tilor. încrederea în puterea scrisului Å i a cÄ rÅ£ii ca factor preponderent în viaÅ£a socialÄ . îi dÄ slujba de judecÄ tor de divan. vistiernicul Enache. A murit în 1745 Å i a fost îngropat la Prigorenii Mici. el este trimis sÄ discute cu vizirul. mai ales de bÄ trâna Cantacuzino. formându-se Å i trÄ ind în preajma lui Constantin Cantacuzino Å i a lui Dimitrie Cantemir. în a doua domnie. fratele lui Dimitrie. DupÄ Ã®nfrângerea suferitÄ Ã®n aceasta bÄ tÄ lie. Nicolae Iorga nota cutremurat cÄ Ã®n momentul cÄ derii capului. S-a nÄ scut la IaÅ i. despre care rÄ mÄ sese doar un titlu de capitol în cronica lui Ureche. Viitorul mare cronicar se trÄ gea din ramura moldoveneascÄ a Cantacuzinilor. forÅ£atÄ de împrejurÄ ri. la CameniÅ£a. prin resursele nesecate ale darului sÄ u de povestitor. capul lui Miron cade tot din dorinÅ£a domnitorului. AÅ adar. Acesta. care â¼ mânca bine Å i bea bineâ¼ . Å i duce naraÅ£iunea evenimentelor pânÄ la domnia lui StefÄ niÅ£Ä vodÄ Lupu inclusiv (1661). cu suiÅ uri Å i . Constantin Mavrocordat. DeÅ i a avut o viaÅ£Ä cu drumuri întortocheate. autorul a rÄ mas cu povestirea departe de evenimentele trÄ ite personal în ultimii treizeci de ani. bunica sa. locul cel mai de frunte pe linia ascendentÄ a cronicarilor moldoveni.

întâmpinat de solii lui TomÅ a care-i aduceau la cunoÅ tinÅ£Ä cÄ Å£ara (adica boierii) nu-l vrea domn. de decÄ dere naÅ£ionalÄ . â¼ a opta zi. Negruzzi a consultat-o într-un manuscris dintre multele pe care i le-a pus la dispoziÅ£ie Mihail KogÄ lniceanu. Din anii cuprinÅ i în cronicÄ .coborâŠuri neaÅ teptate. au sosit â¼ la Roman. Å£ineau mult la precizia în timp Å i spaÅ£iu a comunicÄ rii. Scriitorii clasici ai literaturii române au intuit valoarea artisticÄ a cronicii lui Ureche Å i au utilizat-o ca model Å i ca izvor de inspiraÅ£ie în creaÅ£iile lor. Grigore Ureche. AmÄ nuntul este fÄ cut semnificativ. Arta narativÄ a fost descoperitÄ prin aceÅ ti umaniÅ ti pe teritoriul românesc. â¼ carii scÄ pa ( =scÄ pau ). cronica â¼ LetopiseÅ£ul Å¢Ä rii Moldoveiâ¼ de la Dabija-vodÄ pânÄ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat a fost scrisÄ dupÄ anul 1733. maturitatea Å i bÄ trâneÅ£ea lui Neculce. dichemvrie 7. unde detaliul devine materialul construcÅ£iei unei compuneri menite a ilustra o filozofie. scriere a unui om înÅ£elept. este evidentÄ tentaÅ£ia de a prezenta amÄ nuntele. Nucleul nuvelei se afla chiar în cronicÄ . cÄ fiind noapte nu Å tiiaâ¼ ( = Å tiau ). formÄ de imperfect persoana a III-a plural. odatÄ cu sublinierea vÄ ditÄ â¼³ deÅ i de o mare eleganÅ£Ä Ã®n sobrietatea cu care este facutÄ â¼³ a atitudinii scriitorului neîncÄ lcând cuvântul din Predoslovie. aÅ a cum el însuÅ i mÄ rturiseÅ te în Predoslovie. Cronica înfÄ Å£iÅ eazÄ una din perioadele cele mai dramatice ale istoriei moldoveneÅ ti: epoca de prÄ buÅ ire a domniilor moldoveneÅ ti Å i începuturile domniei fanariote. ToÅ£i aceÅ ti cronicari au adus în literatura noastrÄ scrieri cu o valoare literarÄ deosebitÄ . eu îi voiu pre ei. pânÄ la 1743. cât Å i din cauzÄ ca strategul din epocÄ socoteÅ te cÄ soarta rÄ zboaielor stÄ â¼ Ã®n clipala ochiuluiâ¼ . peste 50 constituie tinereÅ£ea. Verbele de acÅ£iune sunt întotdeauna însoÅ£ite de asemenea determinÄ ri ce dau satisfacÅ£ie cititorului în ceea ce priveÅ te exactitatea: â¼ au purces în anii 6975 Å i au tras spre Moldovaâ¼ . Desigur. à n prima jumÄ tate a relatÄ rii. ori cu voie. noiemvrie 29â¼ . în scena în care LÄ puÅ neanu. Sunt pagini înÅ£esate de intrigi. Pe alocuri. â¼ naraÅ£iunea cronicarului trece dincolo de hotarele genului istoric Å i se apropie. prin gradaÅ£ia . ca dealtfel Å i ceilalÅ£i cronicari care i-au urmat. ori fÄ rÄ voieâ¼ . Å i tradiÅ£iile populare. etc. Nuvela â¼ Alexandru LÄ puÅ neanulâ¼ . noiemvrie 19â¼ . Å i de nu mÄ iubescu. punând în calcul Å i raportul dintre ficÅ£iune Å i realitate. el utilizeazÄ povestirile Å i informaÅ£iile de la rude prieteni. mai ales în descrierea acÅ£iunilor militare. frecventÄ Å i astÄ zi în limba vorbitÄ ). a apÄ rut în â¼ Dacia literarÄ â¼ Ã®n 1840. aceasta fiind explicatÄ atât prin conÅ tiinÅ£a importanÅ£ei relatÄ rii celui ce a fost de faÅ£Ä la eveniment. subliniate în tablourile sumbre pe care ni le înfÄ Å£iÅ eazÄ cronicarul. în care spune cÄ scopul letopiseÅ£ului este ca urmaÅ ii sÄ Ã®nveÅ£e din experienÅ£a istoricÄ . Cronica lui Neculce se întemeiazÄ pe fapte trÄ ite. ca în compunerile literare. cu harul povestirii. ca Å i cum craiul ar fi dispÄ rut în mulÅ£imea intratÄ Ã®n panicÄ : â¼ când ei era ( =erau. cu 12 ani mai înainte de publicarea cronicii. care a trÄ it Å i a vÄ zut multe. Cronica lui Neculce cuprinde istoria Moldovei de la Dabija-vodÄ (1661). de Costache Negruzzi. de unde o pÄ rÄ sise Miron Costin. deci un rÄ stimp de 82 de ani. cu bucurii Å i satisfacÅ£ii scurte Å i cu suferinÅ£e îndelungate. à n paginile lui Grigore Ureche se vede în primul rând concizia Å i dinamismul naraÅ£iunii. toate aceste greutÄ Å£i i-au întÄ rit Å i lÄ rgit personalitatea. el fiind cel dintâi memorialist al literaturii române. când Ion Neculce era â¼ biv vel vornic de Å¢ara de Susâ¼ â¼³ adicÄ fost mare vornic â¼³ deci la batrâneÅ£e. eu îi iubescu pre dânÅ ii Å i tot voiu merge. sau ca în romanul cu tentÄ memorialisticÄ . Å i astfel are un caracter memorialistic. au ars târgul Romanuluiâ¼ . iar în a doua parte dominÄ naraÅ£iunea la plural. a pronunÅ£at binecunoscutele cuvinte: â¼ De nu mÄ vor. de umilinÅ£Ä . dominÄ naraÅ£iunea la singular: â¼ au purcesâ¼ ( au este o forma arhaicÄ aproape generalÄ pentru singular persoana a III-a ). â¼ au trecut la TrotuÅ . La Miron Costin.

interesului Å i prin puterea dramaticÄ cu care Å tie sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze lucrurile. povestirea lui Miron Costin e limpede. aÅ a fÄ rÄ nÄ dejdeâ¼ . dramatizând naraÅ£iunea. proverbe plastice (â¼ Banii rÄ scolesc în lume împÄ rÄ Å£iile Å i mari cetÄ Å . Nici o miÅ care a personajelor. dând viaÅ£Ä caracterelor Å i fÄ cându-le sÄ se miÅ te sub ochii noÅ tri ( bÄ nuiala domnului: â¼ din bisericÄ l-au lovit gânduri de purcesul logofÄ tului. captivantÄ . PresÄ ratÄ cu amÄ nunte pitoreÅ ti. care pot sÄ arate ceva. vioaie. ComparaÅ£ii sugestive ( domnii care înfruntÄ urile ca Å i â¼ copacii cei mai înalÅ£iâ¼ ). viclenia marelui logofÄ t care spune cÄ jupâneasa îi este bolnavÄ Å i care intrÄ la domn cu â¼ faÅ£a scornitÄ de mare mÄ hniciuneâ¼ ). de nuvelÄ Å i romanâ¼ . cu portrete bine zugrÄ vite. cu descrieri plastice. nu scapÄ din vedere cronicarului. nici una din acele expresii semnificative ale lor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful