Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea literaturii romane

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale. Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul lui Dumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul boierilor, sa fie ³o matca fara ac´. Iubirea de tara si dorinta de a o vedea independenta se stravede la tot pasul in paginile cronici, de unde atitudinea lui antiotomana. De aici admiratia lui Ureche pentru figura lui Stefan cel Mare, caruia ii consacra, pe drept cuvant, un insemnat numar de pagini in cronica sa. Facandu-si studiile in Polonia, la Lvov, si venind in contact cu ideile umanismului, cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii in dezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de inflorire de pe timpul lui Stefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore Ureche, aproape exclusiv personalitatii exceptionale a marelui voievod, pe care scriitorul il reda cu mandrie ca exemplu, contemporanilor sa. Scrisul lui Ureche are insa un caracter sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului, pe care le comenteaza lapidar in cate o ³invatatura´ sau ³nacazanie´. Relatarea se face intr-un limbaj popular, de povestire si, pe alocuri, de pomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observa caracterele si le judeca, in lumina conceptiilor sale, folosindu-se adesea, pentru conciziune, de maxime preluate din Biblie sau din vorbirea curenta. Toate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot fi aflate, in mic, in cunoscutul paragraf consacrat portretului lui Stefan cel Mare, iesit parca din pana lui Tit Liviu roman. In cadrul expunerii cronicii, Stefan cel Mare, are un rol ilustrativ, de gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in paginile anterioare s-a edificat asupra personalitarii domnitorului prin expunerea faptelor acestuia. Mai invatat decat Grigore Ureche, Miron Costin, care de asemenea isi facuse studiile in Polonia, la un colegiu iezuit din localitatea Bar, are aceleasi conceptii filozofice si politice ca si predecesorul sau. In plus, am putea adauga la el o anume nota de sceptism cu privire la posibilitatea scuturari jugului otoman, lucru ce se explica prin epoca in care a trait cronicarul, cand dominatia turceasca din afara, favoriza tot mai mult asuprirea feudala si decadera dinauntrul tarii. Ca scriitor, Miron Costin este mai ³cult´ decat Grigore Ureche, si fraza sa, pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip constient, pentru urmariea efectelor. ³Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese de sub pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte´ ± scrie George Calinescu in ³istoria literaturii romane´. Avand adesbateri o problema foarte importanta, aceea a demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturarii asertiunii calomnioase venita din partea lui Simion Dascalul, in ³De neamul moldovenilor«´, cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna, intelectuala. Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei sale este stapanirea vibratiei emotive, izvorata din patriotism ardent, dar acoperita intr-o expunere ce cauta a convinge prin justetea si obiectivitatea argumentarii. Imprumutand din sintaxa latina punerea verbului din principala la sfarsit si constructia ampla, cronicarul realizeaza pe

beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea. sunt departe de arta spontana a cronicarului (am spune. in spiritul pasoptist al epocii. comentariul sau foarte personal. In orice caz. Fireste. Moralist si el. Romanticii de la mijlocul seculuilui trecut. unde mentalitatea boierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret fata de amestecaturile prostimii parvenite. sunt lipsiti de autenticitate). Insa. sa pricepem cele viitoare´. de la studiile de logica la literatura de fictiune. fondatorul si primul ei presedinte.posibil totusi. lui Miron Costin i se intampla uneori sa spuna cate o vorba memorabila. Scriptura departe lucru de ochii nostrii. lingvist. Mai mult inca. ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate. pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere ³Cresterea si descresterea Curtii otomane´.W.sau cutarui personaj istoric. teolog. daca nu adevarat. Neculce nu este un culegator de folclor. va fi bine. cel din povesti si cel din povestiri. ca poeti romantici. Neculcea obisnuieste. prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga. cum il considera Lucian Blaga. dar cu patrundere si plasticitate. scrierea sa cea mai moderna. din nou. Ceea ce se intampla si aici. un Negruzzi. caci. De-abia in 1895 a fost publicata. sau un Alecsandri i-au reluat si dezvoltat motivele. iara cine nu le va crede. de la care a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiala. din ³O sama de cuvinte´ sunt niste instantaneie epice. asemenea. spiritualitatea romaneasca redobandind. cine va ceti si le va crede. Din scripturi ³agonisim nemuritoriu nume´. decat cetitul cartilor´. precum se descrie in cronica. nota patriotica a fost mult accentuata. Neculce ne apare ca primul nostru culegator de folcror. dand apoi in vileag cate o intamplare sau cate un gest memorabil al cutarui. cine pre cum ii va fi voia asa va face´. Modalitatea narative directa. lui Anton Pann si lui Creanga.. Neculce este un colportor care trage cu urechea: ³ ase vorbascu oamenii´.Marca personala a artei prozatorului se vede. ³Hronicul . oricat de talentati. care se constituie in maxima. de o mare conciziune. Creatia sa este diversa. Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor. cu caracter inalt moralizator: ³« sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava. ³Inorogul alb´ al gandirii romanesti. consusa atunci de prestigiosul G. pe istorici care s-au ocupat inaintea sa de problema in chestiune. ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului. stilul firesc si apropiat de cel popular. Desi Cantemir era concentat mai ales asupra operelor sale de anvergura. ca si mai tarziu Anton Pann si Creanga. din straduinta oentru conciziune. redactata in limba latina si publicata in 1716. In sfarsit. spune cronicarul. ´dzic sa fie. folclorist. sub raport stilistic indeosebi. ei pun avant si solemnitate. Personalitate enciclopedica. cel mai adesea. Leibniz. odata cu relatarea faptului. filozof. desi altcum spontana. insa urmasi. Un loc important. abia duba un secol de la moartea autorului. acela care tine de legenda istorica.´. e drept. cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane ³Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae)´. dedicate Imperiului Otomani si natiei sale. pur si simplu. ³Cercati scripturile. la cerea Academiei de Stiinte din Berlin. iara va fi bine. printr-o punere in pagina bine masurata. in ultimele siruri. zabava. schite si nuvele in raccourci. toate au constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii noastre ulterioare. cat si al legendelor. sa aduca. politolog. continutul epic si general-uman atat al cronicii.. locrare redactata intre anii 1719 ± 1722. Solidim format in variate domeni. Privite indeaproape. un Bolintineanu. numai al unui anumit soi de folclor. geograf. Ca si Creanga. costin cauta a caracteriza lapidar. fragmentele lui Ion Neculce. etnolog si om politic. lucru ce nu sunt de gasit la Neculce.deplin ceea ce isi propune. in prezentarea anecdotelor sale: ´Deci. ocupa in opera lui Cantemir ³Hronicul vechimei a romano ± moldo ± vlahilor´. intaia oara in limba nationala. ne invata cu acele trecute vremi. etc. diplomat innascut.

idee regasita si in operele istoriciilor Scolii Ardelene. trateaza critic si stematic. pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca ³suntem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica. In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii romane. prezentand istoria Moldovei de la 1595 pana la Dabija ± Voda (1661) Ion Neculce ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija ± Voda pana la a-II-a domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743)´. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica a natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste. pe langa literatura populara si scrierile religioase. indeosebi in Bizant.vechimei«´ este ultima sa scriere si cea mai erudita. preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni. in care. privind cronologic evenimentele si dispunand informatia in jurul temei centrale. a consemnat ³Istoriile domnilor Tarii Romanesti´. istoria romanilor de la originile sale. In Moldova: Grigore Ureche ³ Letopisetul Tarii Moldovei´. a scris cronica domniei lui Constantin Brancoveanu intitulata mai tarziu ³Viata lui Constantin ± Voda Brancoveanu´. Aparuta in epoca elenista. cuprinzand istoria Moldovei de la 1359 pana la a-II-a domnie a lui Aron ± Voda (1594) Miron Costin ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron ± Voda incoace´. Radu Popescu. adunate sub titlul ³O sama de cuvinte«´. In Muntenia: ³Letopisetul cantacuzinesc´ si ³Cronica Balenilor´. precedata de un numar de 42 de legende isorice. cronica este bogat reprezentata de-a lungul Evului Mediu. Radu Greceanu. aceea a continuitatii existentei poporului nostru. Cartea nestematelor . continuata in Antichitatea tarzie si dezvoltata. Cantemir este un spirit continuator. primele semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor. dar exagerand in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc.

Cartea rasului si a uitarii Corectitudine si greseala .

Astfel. cronicarul urmÄ reÅ te faptele istorice petrecute în adevÄ r. luptând pentru drepturi democratice Å i reforme sociale. s-a pronunÅ£at înflorirea artei. Astfel. care în Evul Mediu avusese puterea. mai întâi în Italia. S-a regÄ sit armonia între om Å i naturÄ . conÅ tienÅ£i fiind de folosul cÄ rÅ£ilor. . odatÄ cu primii cÄ rturari. Ei s-au rÄ zvrÄ tit împotriva condiÅ£iilor grele ale Evului Mediu. care s-a manifestat in secolele XIV-XVI. literaturii Å i susÅ£inerea dreptului la cultura. Ideea principalÄ a fost aducerea omului în centrul Universului în locul lui Dumnezeu. culturii. Umanismul românesc s-a identificat prin anumite trÄ sÄ turi. confundându-se cu RenaÅ terea. adoptând toleranÅ£a religioasÄ ca reacÅ£ie împotriva InchiziÅ£iei catolice. în valorile modelatoare ale culturii. ceea ce era o adevÄ ratÄ noutate Å i o schimbare radicalÄ a vremii. Grigore Ureche afirmÄ cÄ s-a apucat sÄ scrie o cronicÄ pentru ca â¼ sÄ nu se înece anii cei trecuÅ£iâ¼ Å i moldovenii sÄ rÄ mânÄ neÅ tiutori ai trecutului lor â¼ asemene fiarÄ lor Å i dobitoacelor celor multe Å i fÄ rÄ minteâ¼ . nu â¼ basnele Å i poveÅ tileâ¼ . cunoscÄ tori ai limbilor greacÄ Å i latinÄ . UmaniÅ tii au atacat privilegiile feudale Å i dreptul divin.Lacrimi si sfinti Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane Mai jos puteti citi fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane si de asemenea puteti face Download Referat Contributia cronicarilor la dezvoltarea limbii si literaturii romane Citeste fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane CONTRIBUÅ¢IA CRONICARILOR LA DEZVOLTAREA LIMBII Å I LITERATURII ROMÃà NE Umanismul este o miÅ care culturalÄ . In cultura româneascÄ . Umanismul a pÄ truns abia spre sfârÅ itul secolului al XVI-lea. alÄ turi de voievozi români care au susÅ£inut RenaÅ terea prin ridicÄ ri de adevÄ rate monumente religioase în stil renascentist. valorile spirituale antice au fost cÄ utate Å i redescoperite. In spiritul Umanismului. în â¼ Predoslovieâ¼ . Se manifestÄ Ã®ncrederea în raÅ£iune. cu tot ceea ce înseamna viaÅ£a pentru el. TotuÅ i. dorind o îmbunÄ tÄ Å£ire a condiÅ£iilor omului. cum ar fi caracterul educativ al literaturii â¼³ cronicarii scriu dintrun motiv umanist. Å i apoi în întreaga EuropÄ . Iar dupÄ Miron Costin.

cÄ nu ieste alta Å i mai frumoasÄ Å i mai de folos în toatÄ viiaÅ£a omului zÄ bavÄ decâtu cetitul cÄ rÅ£ilor⼦CitéŠte cu sÄ nÄ tate aceastÄ a noastrÄ cu dragoste ostenealÄ â¼ . AÅ adar. înseamnÄ cÄ a consultat Å i confruntat între ele mai multe izvoare. continuitatea românilor in Dacia â¼³ cu argumente arheologice Å i filologice. existenÅ£a poporului român în comparaÅ£ie cu istoria altor popoare. sÄ -Å£i dÄ ruiascÄ dupÄ acéste cumplite vremi anilor noÅ tri. cinstite. Opera este o încercare de sintezÄ istoricÄ a Moldovei Å i nu a rezultat din folosirea câtorva izvoare luate întâmplÄ tor. Pornind apoi de la sugestia conÅ£inuta de aceste izvoare despre limba româneascÄ . unitatea poporului român. gainÄ . Grigore Ureche se simte obligat sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze tablouri cu Å tiri istorice. pentru a fi continuat. precum bÄ tÄ lia pentru unirea bisericilor începutÄ Ã®n secolul al XV-lea Å i neîncheiatÄ Ã®ncÄ pe vremea lui. noster Å i altele multe din limba latineascÄ . bazatÄ pe Å tiinÅ£Ä . femeie. Å i de am socoti pre amaruntul. sÄ vorbeascÄ de unitatea poporului român din Moldova. leÅ esc. geografice Å i etnografice despre popoarele vecine: poloni. pentru a nu vorbi el însuÅ i în deÅ ert. ce mai mult sÄ fie de învÄ Å£Ä turÄ ce este bine Å i ce este rÄ u Å i de ce sÄ se fereascÄ â¼¦â¼ . In afarÄ de notarea domniilor Å i evenimentelor istorice dinainte de Stefan cel Mare. întru care. militar Å i popular. Acest prozator de idei avea cunoÅ tinÅ£Ä cÄ scrisul este o â¼ iscusitÄ oglindÄ minÅ£ii omeneÅ tiâ¼ . De asemenea. Ureche îŠi fÄ cuse o imagine clarÄ despre dezvoltarea istoricÄ a poporului român. Umanismul românesc se deosebeÅ te Å i prin caracterul patriotic. â¼ Deci fraÅ£ilor cetitorilor cu cât vÄ veÅ£i îndemna a citi pre acest letopiseÅ£u mai mult cu atât veÅ£i Å ti a vÄ feri de primejdii Å i veÅ£i fi mai învÄ Å£aÅ£i a dare rÄ spunsuri la sfaturi. carne. trebuie sÄ fie citit. tÄ tari. In mod sigur a citit mai mult decât un letopiseÅ£ intern. ci Å i tragerea unor învÄ Å£Ä minte din desfÄ Å urarea evenimentelor. cândva Å i mai slobode veacuri. mulier. la domn Å i la noroade de cinsteâ¼ . turci. Ureche semnaleazÄ pentru prima oarÄ Ã®n cultura noastrÄ existenÅ£a unui fond lexical latin în limba românÄ . ce le zicem latini. romanitatea poporului român. sÄ afirme originea latinÄ a poporului român Å i a limbii române. când nu este de acord cu numele de SciÅ£ia dat teritoriului românesc de unele cosmografii. Elogiul â¼ scrisoriiâ¼ cheamÄ pe acela al lecturii: â¼ Puternicul Dumnezeu. când citeazÄ â¼ letopiseÅ£ele latineÅ tiâ¼ . Å i ea constituie un moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al XVII-lea. iubite cetitoriule. si o cosmografie. întâia oarÄ Ã®n cultura noastrÄ . din zugrÄ virea unor drame sociale sau omeneÅ ti. pe baza unei cercetÄ ri mai ample.istoria nu însemna numai consemnarea faptelor trecute. pÄ rinte. cum îi spune el. ei zic galina. pe lângÄ alte trebi. Aceasta este ⼠începÄ tura letopiseÅ£uluiâ¼ . câţi se aflÄ lÄ cuitori de la Tara UngureascÄ Å i la Ardeal Å i la MaramureÅ . sÄ aibi vreme Å i cu cetitul cÄ rÅ£ilor a face iscusitÄ zÄ bavÄ . ei zic panis. InformaÅ£ia Å i modul de alcÄ tuire a cronicii presupun o adunare de Å tiri din diferite izvoare. având îndrÄ zneala. când Ureche afirmÄ cÄ â¼ rumânii. care puteau fi evitate: â¼ cÄ letopiseÅ£ele nu sunt numai sÄ le citeascÄ omul. latinitatea limbii române. pâine. pater. la rândul lui. al nostru. cronicarii susÅ£in tezele etnogenezei. în care au pÄ truns cuvinte de la alte popoare cu care românii au venit . Pe Ureche îl preocupÄ Ã®nceputurile vieÅ£ii poporului român. unguri. de la un loc sunt cu moldovenii si toÅ£i de la Rîm se tragâ¼ . Å i epoca de glorie a acestuia. femina. unul extern. Muntenia Å i Transilvania. muiere. Ureche se ocupÄ de limba moldoveneascÄ . sÄ Å tie ce au fost în vremi trecute. Continuatorul lui Ureche Å tie cÄ . ei zic caro. DupÄ capitolul despre descÄ lecarea Moldovei. conflicte cu largi repercusiuni politice. toate cuvintele le-am înÅ£elege⼦⼠. afirmaÅ£ia lui apÄ rând într-o formÄ apropiatÄ de aceea a lui Poggio Bracciolini astfel: ⼠⼦de la Rîm ne tragem⼦De la râmleni.

pentru ca într-un altul sÄ se ocupe pe larg de poporul român Å i de dovezile care aratÄ cÄ acest popor este de origine romanÄ . legende narate dupÄ cÄ rÅ£i populare medievale. el pÄ rÄ seÅ te slavona. e mai puternicÄ decât toate. fiind primele exerciÅ£ii de compoziÅ£ie literarÄ . Costin relevÄ asemÄ nÄ rile de port. autorul face referire între altele la legende antice literaredespre rÄ zboiul Troiei sau despre Romulus Å i Remus. Sfatul sÄ u pentru cititori sunÄ emoÅ£ionant peste timp. Si ce era mai important. toate manuscrisele care au ajuns pânÄ la noi sunt înÅ£esate cu interpolÄ ri adÄ ugate ulterior de Eustratie LogofÄ tul. moldovenilor Å i muntenilor (â¼ graiul de casÄ a ardelenilor mai mult are în sine însemnarea graiului românesc Å i latinescâ¼ ). cucerirea altor Å£Ä ri europene. UrmeazÄ apoi capitolul rÄ zboaielor romane cu dacii. Å i o valoare literarÄ demnÄ de atenÅ£ie. Å i nu numai în Å£arÄ streinÄ . ci ia forma unor strigÄ te de durere: â¼ Oh! oh! oh! sÄ racÄ Å£arÄ a Moldovei. însoÅ£itÄ de cântece din flaut Å i de cântece funerare zise de bocitoare profesioniste. noteazÄ asemÄ narea în ceremonia ospÄ Å£ului Å i mai ales a înmormântÄ rii. Å i mai ales dupÄ opere clasice. Dragostea de Å£arÄ a cronicarului strÄ bate ca un fier roÅ u letopiseÅ£ul Å i nu pierde nici un prilej de a se manifesta. despre viaÅ£a lui intimÄ Å i despre rolul ce l-a jucat în viaÅ£a publicÄ a Moldovei. bine este sÄ -i slujeÅ ti cu dreptate. îmbrÄ cÄ minte Å i încÄ lÅ£Ä minte. Datele pe care le avem despre Grigore Ureche. â¼ dezinteresatÄ â¼ . datoria de a nu-Å£i uita patria. Dar cu domnul niciodata sÄ pribegeÅ ti. ce nici în Tarigrad cu dânsul sÄ nu mergi. oricât de multe Å i de mari ar fi obligaÅ£iile unui boier faÅ£Ä de domn. La Neculce. MoldovÄ !â¼ Foarte populare la vremea lor. pentru starea de spirit a intelectualitÄ Å£ii româneÅ ti din prima jumÄ tate a secolului al XVII-lea. De asemenea. ce nÄ rocire de stÄ pâni c-aceÅ tia ai avut! Ce sorÅ£i de viaÅ£Ä Å£-au cÄ dzut! Cum au mai rÄ mas om trÄ itor în tine. cÄ de la DumnedzÄ u ai platÄ . Important pentru literaturÄ este cÄ patriotismul lui Neculce nu se rezumÄ la simple declaraÅ£ii. Manuscrisul original al cronicii lui Ureche nu existÄ . cum era Cantemir pentru el. nu întârzie a face referire la situaÅ£ia Daciei. Capitolul urmÄ tor vorbeÅ te pe scurt de urme arheologice. fÄ rÄ a renunÅ£a la tradiÅ£ia istoriograficÄ internÄ . romane populare Å i cronografe. Intr-un scurt capitol. dintre romani Å i români. In capitolul al II-lea. fie acesta chiar Å i rudÄ apropiatÄ a sa. unde prezintÄ Italia din punct de vedere geografic Å i etnografic. sunt foarte sumare ca sÄ ne putem face din ele o icoanÄ vie a personalitÄ Å£ii lui. cronicile au totuÅ i. . de mare mirare este. pÄ trunderea romanilor în Asia Å i Africa. Miron Costin adoptÄ Å i el aceeaÅ i teorie. Scolit la Lvov (dupÄ o programÄ de studii identicÄ cu cele apusene). prin legarea vieÅ£ii omului de pÄ mântul unde s-a nÄ scut: â¼ Ce.în contact. de Simion DascÄ lul Å i de Misail CÄ lugÄ rul. El introduce în scrisul nostru cronicÄ resc maniera occidentalÄ cu care fusese familiarizat în timpul studiilor sale în vest. pentru a scrie în româneÅ te. din legende apocrife. limbÄ foarte preÅ£uitÄ a literaturii culte din acea vreme. sÄ vÄ Ã®nvÄ Å£aÅ£i Å i sÄ vÄ pÄ ziÅ£i. InsistÄ asupra unitÄ Å£ii de grai a ardelenilor. despre întemeierea Å i întinderea Imperiului Roman. îndemnând la iubirea de Å£arÄ . pe lângÄ o însemnÄ tate documentarÄ incontestabilÄ . începând chiar din predoslovie. Grigore Ureche schimbÄ codul dupÄ care istoriografii se ghidaserÄ pânÄ atunci. fiind tu moldovanâ¼ . mÄ car cum ar hi. alcÄ tuitÄ din texte religioase. Grigore Ureche a fost un deschizÄ tor de drumuri pentru literatura noastrÄ veche. cÄ utând apropieri între italieni Å i români. în baza unei vechi origini romane. rogu-vÄ sÄ luaÅ£i aminte. cucerirea Å i colonizarea Daciei. pe care o consultÄ cu rigurozitate. cu atâtea spurcaciuni de obiceiuri ce se trag pânÄ astÄ dzi în tine. întrecând cu mult fraza goalÄ . Oricât ar fi în cinste la vrun domn. fÄ când un gest capital pentru viitoarele desfÄ Å urÄ ri. PânÄ Ã®n prezent nu s-a descoperit nici un manuscris autograf al cronicii ca atare. locul de baÅ tinÄ . fraÅ£ilor moldoveni.

Studiile le-a fÄ cut în Polonia. cele mai multe Å i mai complete fiind de redacÅ£ie munteanÄ Å i prezentând abateri mai mult sau mai puÅ£in importante. luând cunoÅ tinÅ£Ä de neadevÄ rurile Å i â¼ ocÄ rileâ¼ aduse de simion DascÄ lul. DimpotrivÄ . de la presupusa formÄ iniÅ£ialÄ . pe larg Å i pe înÅ£elesul tuturor. a fost pentru început numit drept sol. plin de repetiÅ£ii. Simion DascÄ lul este o fire imaginativÄ . â¼ ca o pisanie de bisericÄ â¼ . sunt iarÄ Å i în slujba lui. unde familia sa se refugiase. însÄ copilÄ ria Å i-a petrecut-o în Polonia. care ne lasÄ o scriere în limba românÄ . LingviÅ tilor le-a fost greu sÄ descopere care au fost spusele marelui cronicar. în care sÄ expunÄ . fiul postelnicului Å i mai târziu hatmanului Iancu Costin. apucatu-m-am Å i eu pre urma a tuturora a scrie aceste poveÅ ti⼦⼠. Å i 1647. prin tendinÅ£a de a â¼ tinde poveÅ tile mai pe largâ¼ . clar. CostineÅ tii se împacÄ cu Lupul. cum semneazÄ predoslovia. Mai mult. fÄ rÄ a discerne. cu riscul de a cÄ dea în incoerenÅ£Ä . în aproximativ 42 de copii. avea o culturÄ aleasÄ . pentru a putea scoate adevÄ rul din acestea: â¼ nu numai letopiseÅ£ul nostru. împletind. doua mentalitÄ Å£i. nici mÄ car atunci când poate cititorul s-ar aÅ tepta. acesta este socotit primul mânuitor de condei. Miron Costin. Å i-a schimbat gândurile Å i a trecut doar sÄ continue cronica lui Ureche. el schimbÄ datele din izvoare Å i adaugÄ de la sine tot felul de nÄ scociri. ConcepÅ£ia lui Ureche despre istorie îl determinÄ pe acesta sÄ Ã®ndeplineascÄ anumite condiÅ£ii de obiectivitate în restabilirea adevÄ rului. In plus. Disputa în jurul interpolÄ rilor din cronica lui Ureche începea încÄ din vremea lui Miron Costin. care lungeÅ te poveÅ tile. în nici o parte a cronicii sale nu pomeneÅ te despre persoana lui. El este întemeietorul prozei in literatura românÄ . care Å tia latineÅ te. oameni â¼ de puÅ£inÄ minteâ¼ . devine pârcÄ lab de Hotin Å i vel-comis sub . PlÄ nuise probabil sÄ scrie încÄ de la colonizarea Daciei. stilul lui Simion DascÄ lul este de cele mai multe ori întortocheat. leÅ eÅ te. Å i se hotÄ rÄ Å te sÄ alcÄ tuiascÄ un letopiseÅ£ integral al Moldovei. consultând atât izvoarele pÄ mântene. o carte originalÄ . înÅ£elege ruseÅ te. punea pe seama lui Simion DascÄ lul Å i a celorlalÅ£i â¼ basnile⼠în legÄ turÄ cu provenienÅ£a românilor din tâlharii aduÅ i de la Roma pe vremea regelui Vladislav al Ungariei. ca sÄ putem afla adevÄ rul. In ceea ce-l priveÅ te pe Grigore Ureche. ca om luminat ce era. laicÄ . învÄ Å£at. Cronica lui Grigore Ureche. Simion DascÄ lul mereu îŠi spune numele. din 1653. ⼠începutul Å£Ä rilor Å i al poporului românesc. din punct de vedere filologic si ligvistic. spre a se Å ti cine a scris rândurile acelea: â¼ Acestea cercând cu nevoinÅ£Ä vornicul Ureche scrie de zice⼦Dupa aceia Å i eu⼦Simion DascÄ l. O primÄ personalitate se caracterizeazÄ prin dorinÅ£a de a se face cunoscutÄ cu orice preÅ£. contrastând cu stilul precis. Apoi. istoria cu folclorul. doua personalitÄ Å£i cu totul diferite. ca sÄ nu mÄ aflu scriitoriu de cuvinte deÅ arte. în lucrarea sa â¼ De neamul moldovenilorâ¼ . datoratÄ lui Mihail KogÄ lniceanu la 1852. în cronicÄ se observÄ destul de clar doua firi. al lui Grigore Ureche. fÄ rÄ un simÅ£ al mÄ surii Å i al criticii. DemonstraÅ£ia lui Miron Costin se baza pe încredinÅ£area bunei informÄ ri a predecesorului sÄ u în Å tiinÅ£a istoriei. scrisÄ se pare între 1642. La polul opus. având cunoÅ tinÅ£e de intalianÄ Å i putând. Å i. Se nÄ scuse în 1633. In ce îmrejurÄ ri nu Å tim. dupa pÄ rerea sa. ce de dereptateâ¼ . Pe bunÄ dreptate. Miron Costin. din cauza domnitorului Vasile Lupu. dar vremurile nu i-au oferit nici momentele. spre deosebire de copiÅ tii interpolatori care erau. dar totuÅ i au reuÅ it. De aceea. neclar. Å i care adÄ ugÄ rile lui DascÄ lul. a intrat însÄ de timpuriu în mâna lui Simion DascÄ lul. data morÅ£ii. TânÄ rul Miron. data când el ajunge vornic mare. în primul rând deosebind izvoarele dupÄ care au scris fiecare din cei doi. Iar mai apoi. se revoltÄ . la Universitatea din Cracovia. probabil. care. nici liniÅ tea necesarÄ continuÄ rii unei asemenea lucrÄ ri. ce Å i cÄ rÅ£i strÄ ine am cercat.pânÄ la data primei imprimÄ ri a textului. Mai apoi ia parte la diferite bÄ tÄ lii. cât Å i cele strÄ ine.

iarÄ peste Å£ara noastrÄ nu ne pare bine sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ â¼ . formându-se Å i trÄ ind în preajma lui Constantin Cantacuzino Å i a lui Dimitrie Cantemir. vistiernicul Enache. Miron Costin reia firul istoriei cu domnia lui Aron vodÄ (1595). cu care era chiar cuscru. locul cel mai de frunte pe linia ascendentÄ a cronicarilor moldoveni. DeÅ i a avut o viaÅ£Ä cu drumuri întortocheate. TatÄ l sÄ u. întreaga sa familie se va retrage în Tara RomâneascÄ . lui Miron Costin nu-i mai trebuia nici o rugÄ ciune. Grigorie Ghica al II-lea îl numeÅ te vornic al Å¢Ä rii de Sus. bunica sa. Ion Neculce. Å i duce naraÅ£iunea evenimentelor pânÄ la domnia lui StefÄ niÅ£Ä vodÄ Lupu inclusiv (1661). Costin dÄ binecunoscutul rÄ spuns cÄ â¼ Sîntem noi moldovenii bucuroÅ i sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ Ã®mpÄ rÄ Å£ia în toate pÄ rÅ£ile cât de mult. Intors în Moldova prin 1700. Grigore Ureche adusese povestirea evenimentelor istorice pânÄ la sfârÅ itul secolului al XVI-lea (firul acÅ£iunii se petrece între 1395. Cronica sa conÅ£ine evenimente din vremea lui Stefan RÄ zvan. Moartea sa vine din pricina domnitorului Constantin Cantemir. DatoritÄ Ã®nÅ£elepciunii lui. spre deosebire de Miron Costin. veche Å i vestitÄ familie de boieri. El a scris în momentele de liniÅ te ale deselor perioade zbuciumate Å i nu a ajuns la împlinirea întâiului sÄ u gând de a da un letopiseÅ£ complet al Moldovei. murise de timpuriu. omorât de poloni în Târgul-Ocnei. de la al doilea descÄ lecat. dar a beneficiat de medii prielnice culturii. simÅ£indu-se ataÅ at de familia CantemireÅ tilor. fratele lui Dimitrie. de exemplu. în 1594). fratele lui Miron. AÅ adar. Apoi. care mai apoi a regretat îndelung faptele sale. Acesta. capul lui Miron cade tot din dorinÅ£a domnitorului. cu suiÅ uri Å i . paharnic sub Duca Å i vornic al TÄ rii de Sus sub IliaÅ . Constantin Mavrocordat. îi dÄ slujba de judecÄ tor de divan. rÄ mânând în aceastÄ funcÅ£ie pânÄ Ã®n timpul lui Antonie Ruset. porunceÅ te tÄ ierea capului lui Velicico Costin. fiindcÄ Ã®Å i mântuise sufletul cu opera pe care o lÄ sa neamului sÄ u. O altÄ minte luminatÄ a Umanismului românesc a fost colegul de divan al lui Nicolae Costin. DupÄ Å apte ani petrecuÅ£i în Polonia. Ion Neculce l-a însoÅ£it pe Antioh Cantemir. care â¼ mânca bine Å i bea bineâ¼ . Miron Costin este primul scriitor care aduce în literatura românÄ patosul cÄ rturarului umanist. abia sub domnia lui Dimitrie Cantemir va fi mare hatman. prin resursele nesecate ale darului sÄ u de povestitor. Nicolae Iorga nota cutremurat cÄ Ã®n momentul cÄ derii capului. pentru vremurile contemporane. Nu a fost un om prea învÄ Å£at. Viitorul mare cronicar se trÄ gea din ramura moldoveneascÄ a Cantacuzinilor. DupÄ moartea tatÄ lui sÄ u. mai ales de bÄ trâna Cantacuzino. el este trimis sÄ discute cu vizirul. pânÄ la domnia a doua a lui Aron vodÄ . când la întrebarea acestuia dacÄ Ã®i pare bine cÄ turcii au luat CameniÅ£a. în Polonia. S-a cÄ sÄ torit cu nepoata domnitorului Constantin Cantacuzino. OcupÄ funcÅ£ii mÄ runte la domnie. pe Prut (1711). A murit în 1745 Å i a fost îngropat la Prigorenii Mici. crescut apoi. la CameniÅ£a. din domniile MovileÅ tilor în competiÅ£ie cu Mihai Viteazul. din epoca lui Vasile Lupu Å i Gheorghe Stefan. încrederea în puterea scrisului Å i a cÄ rÅ£ii ca factor preponderent în viaÅ£a socialÄ . care ocupÄ . în a doua domnie. chiar dupÄ moartea soÅ£iei sale. în urma unui complot. Costin s-a folosit foarte mult de istoria oralÄ Å i amintirile familiei pentru redactarea cronicii sale. sub protecÅ£ia stolnicului Constantin Cantacuzino. La cinci ani a rÄ mas orfan de tatÄ . îl urmeazÄ pe domn în pribegia din Rusia. Alexandru IliaÅ Å i Stefan DomÅ a al II-lea. conducând oÅ tile moldovene în bÄ tÄ lia de la StÄ nileÅ ti. în 1672. unde Ion Neculce a stat patru ani. timp de doi ani. la vârsta de aproape Å aizeci de ani. autorul a rÄ mas cu povestirea departe de evenimentele trÄ ite personal în ultimii treizeci de ani. într-o expediÅ£ie militarÄ . forÅ£atÄ de împrejurÄ ri. se întoarce în Moldova. încât.Dabija. S-a nÄ scut la IaÅ i. DupÄ Ã®nfrângerea suferitÄ Ã®n aceasta bÄ tÄ lie. Å i â¼ numai iscÄ litura învÄ Å£ase de o fÄ ceaâ¼ . despre care rÄ mÄ sese doar un titlu de capitol în cronica lui Ureche.

formÄ de imperfect persoana a III-a plural. aÅ a cum el însuÅ i mÄ rturiseÅ te în Predoslovie. sau ca în romanul cu tentÄ memorialisticÄ . el utilizeazÄ povestirile Å i informaÅ£iile de la rude prieteni. â¼ naraÅ£iunea cronicarului trece dincolo de hotarele genului istoric Å i se apropie. eu îi voiu pre ei. Å i tradiÅ£iile populare. de unde o pÄ rÄ sise Miron Costin. de decÄ dere naÅ£ionalÄ . Å£ineau mult la precizia în timp Å i spaÅ£iu a comunicÄ rii. Cronica lui Neculce cuprinde istoria Moldovei de la Dabija-vodÄ (1661). ca în compunerile literare. cronica â¼ LetopiseÅ£ul Å¢Ä rii Moldoveiâ¼ de la Dabija-vodÄ pânÄ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat a fost scrisÄ dupÄ anul 1733. unde detaliul devine materialul construcÅ£iei unei compuneri menite a ilustra o filozofie. subliniate în tablourile sumbre pe care ni le înfÄ Å£iÅ eazÄ cronicarul. cu 12 ani mai înainte de publicarea cronicii. Å i de nu mÄ iubescu. ori cu voie. cât Å i din cauzÄ ca strategul din epocÄ socoteÅ te cÄ soarta rÄ zboaielor stÄ â¼ Ã®n clipala ochiuluiâ¼ . a pronunÅ£at binecunoscutele cuvinte: â¼ De nu mÄ vor. ori fÄ rÄ voieâ¼ . eu îi iubescu pre dânÅ ii Å i tot voiu merge. Grigore Ureche. în scena în care LÄ puÅ neanu. â¼ au trecut la TrotuÅ . aceasta fiind explicatÄ atât prin conÅ tiinÅ£a importanÅ£ei relatÄ rii celui ce a fost de faÅ£Ä la eveniment. de Costache Negruzzi. în care spune cÄ scopul letopiseÅ£ului este ca urmaÅ ii sÄ Ã®nveÅ£e din experienÅ£a istoricÄ . întâmpinat de solii lui TomÅ a care-i aduceau la cunoÅ tinÅ£Ä cÄ Å£ara (adica boierii) nu-l vrea domn. frecventÄ Å i astÄ zi în limba vorbitÄ ). à n paginile lui Grigore Ureche se vede în primul rând concizia Å i dinamismul naraÅ£iunii. cu bucurii Å i satisfacÅ£ii scurte Å i cu suferinÅ£e îndelungate. a apÄ rut în â¼ Dacia literarÄ â¼ Ã®n 1840. ca Å i cum craiul ar fi dispÄ rut în mulÅ£imea intratÄ Ã®n panicÄ : â¼ când ei era ( =erau. au sosit â¼ la Roman. pânÄ la 1743. Nucleul nuvelei se afla chiar în cronicÄ . Cronica lui Neculce se întemeiazÄ pe fapte trÄ ite. Verbele de acÅ£iune sunt întotdeauna însoÅ£ite de asemenea determinÄ ri ce dau satisfacÅ£ie cititorului în ceea ce priveÅ te exactitatea: â¼ au purces în anii 6975 Å i au tras spre Moldovaâ¼ . noiemvrie 29â¼ . odatÄ cu sublinierea vÄ ditÄ â¼³ deÅ i de o mare eleganÅ£Ä Ã®n sobrietatea cu care este facutÄ â¼³ a atitudinii scriitorului neîncÄ lcând cuvântul din Predoslovie. mai ales în descrierea acÅ£iunilor militare. cÄ fiind noapte nu Å tiiaâ¼ ( = Å tiau ). maturitatea Å i bÄ trâneÅ£ea lui Neculce. au ars târgul Romanuluiâ¼ . dominÄ naraÅ£iunea la singular: â¼ au purcesâ¼ ( au este o forma arhaicÄ aproape generalÄ pentru singular persoana a III-a ). ca dealtfel Å i ceilalÅ£i cronicari care i-au urmat. cu harul povestirii. toate aceste greutÄ Å£i i-au întÄ rit Å i lÄ rgit personalitatea. de umilinÅ£Ä . La Miron Costin. Pe alocuri. prin gradaÅ£ia . scriere a unui om înÅ£elept. Scriitorii clasici ai literaturii române au intuit valoarea artisticÄ a cronicii lui Ureche Å i au utilizat-o ca model Å i ca izvor de inspiraÅ£ie în creaÅ£iile lor. Desigur. el fiind cel dintâi memorialist al literaturii române. iar în a doua parte dominÄ naraÅ£iunea la plural. peste 50 constituie tinereÅ£ea. â¼ a opta zi. â¼ carii scÄ pa ( =scÄ pau ). Din anii cuprinÅ i în cronicÄ . ToÅ£i aceÅ ti cronicari au adus în literatura noastrÄ scrieri cu o valoare literarÄ deosebitÄ . etc. Arta narativÄ a fost descoperitÄ prin aceÅ ti umaniÅ ti pe teritoriul românesc. când Ion Neculce era â¼ biv vel vornic de Å¢ara de Susâ¼ â¼³ adicÄ fost mare vornic â¼³ deci la batrâneÅ£e. punând în calcul Å i raportul dintre ficÅ£iune Å i realitate. deci un rÄ stimp de 82 de ani. à n prima jumÄ tate a relatÄ rii. care a trÄ it Å i a vÄ zut multe. Sunt pagini înÅ£esate de intrigi. Cronica înfÄ Å£iÅ eazÄ una din perioadele cele mai dramatice ale istoriei moldoveneÅ ti: epoca de prÄ buÅ ire a domniilor moldoveneÅ ti Å i începuturile domniei fanariote. dichemvrie 7. Nuvela â¼ Alexandru LÄ puÅ neanulâ¼ . este evidentÄ tentaÅ£ia de a prezenta amÄ nuntele. Negruzzi a consultat-o într-un manuscris dintre multele pe care i le-a pus la dispoziÅ£ie Mihail KogÄ lniceanu. AmÄ nuntul este fÄ cut semnificativ. noiemvrie 19â¼ .coborâŠuri neaÅ teptate. Å i astfel are un caracter memorialistic.

interesului Å i prin puterea dramaticÄ cu care Å tie sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze lucrurile. nu scapÄ din vedere cronicarului. aÅ a fÄ rÄ nÄ dejdeâ¼ . cu portrete bine zugrÄ vite. ComparaÅ£ii sugestive ( domnii care înfruntÄ urile ca Å i â¼ copacii cei mai înalÅ£iâ¼ ). Nici o miÅ care a personajelor. captivantÄ . viclenia marelui logofÄ t care spune cÄ jupâneasa îi este bolnavÄ Å i care intrÄ la domn cu â¼ faÅ£a scornitÄ de mare mÄ hniciuneâ¼ ). care pot sÄ arate ceva. dând viaÅ£Ä caracterelor Å i fÄ cându-le sÄ se miÅ te sub ochii noÅ tri ( bÄ nuiala domnului: â¼ din bisericÄ l-au lovit gânduri de purcesul logofÄ tului. de nuvelÄ Å i romanâ¼ . cu descrieri plastice. proverbe plastice (â¼ Banii rÄ scolesc în lume împÄ rÄ Å£iile Å i mari cetÄ Å . dramatizând naraÅ£iunea. vioaie. povestirea lui Miron Costin e limpede. PresÄ ratÄ cu amÄ nunte pitoreÅ ti. nici una din acele expresii semnificative ale lor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful