P. 1
Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea literaturii romane

Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea literaturii romane

5.0

|Views: 3,605|Likes:
Published by Ancuta Oanea

More info:

Published by: Ancuta Oanea on Apr 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/16/2013

pdf

text

original

Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea literaturii romane

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale. Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul lui Dumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul boierilor, sa fie ³o matca fara ac´. Iubirea de tara si dorinta de a o vedea independenta se stravede la tot pasul in paginile cronici, de unde atitudinea lui antiotomana. De aici admiratia lui Ureche pentru figura lui Stefan cel Mare, caruia ii consacra, pe drept cuvant, un insemnat numar de pagini in cronica sa. Facandu-si studiile in Polonia, la Lvov, si venind in contact cu ideile umanismului, cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii in dezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de inflorire de pe timpul lui Stefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore Ureche, aproape exclusiv personalitatii exceptionale a marelui voievod, pe care scriitorul il reda cu mandrie ca exemplu, contemporanilor sa. Scrisul lui Ureche are insa un caracter sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului, pe care le comenteaza lapidar in cate o ³invatatura´ sau ³nacazanie´. Relatarea se face intr-un limbaj popular, de povestire si, pe alocuri, de pomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observa caracterele si le judeca, in lumina conceptiilor sale, folosindu-se adesea, pentru conciziune, de maxime preluate din Biblie sau din vorbirea curenta. Toate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot fi aflate, in mic, in cunoscutul paragraf consacrat portretului lui Stefan cel Mare, iesit parca din pana lui Tit Liviu roman. In cadrul expunerii cronicii, Stefan cel Mare, are un rol ilustrativ, de gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in paginile anterioare s-a edificat asupra personalitarii domnitorului prin expunerea faptelor acestuia. Mai invatat decat Grigore Ureche, Miron Costin, care de asemenea isi facuse studiile in Polonia, la un colegiu iezuit din localitatea Bar, are aceleasi conceptii filozofice si politice ca si predecesorul sau. In plus, am putea adauga la el o anume nota de sceptism cu privire la posibilitatea scuturari jugului otoman, lucru ce se explica prin epoca in care a trait cronicarul, cand dominatia turceasca din afara, favoriza tot mai mult asuprirea feudala si decadera dinauntrul tarii. Ca scriitor, Miron Costin este mai ³cult´ decat Grigore Ureche, si fraza sa, pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip constient, pentru urmariea efectelor. ³Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese de sub pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte´ ± scrie George Calinescu in ³istoria literaturii romane´. Avand adesbateri o problema foarte importanta, aceea a demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturarii asertiunii calomnioase venita din partea lui Simion Dascalul, in ³De neamul moldovenilor«´, cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna, intelectuala. Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei sale este stapanirea vibratiei emotive, izvorata din patriotism ardent, dar acoperita intr-o expunere ce cauta a convinge prin justetea si obiectivitatea argumentarii. Imprumutand din sintaxa latina punerea verbului din principala la sfarsit si constructia ampla, cronicarul realizeaza pe

cat si al legendelor. e drept. politolog. spune cronicarul. Leibniz. din ³O sama de cuvinte´ sunt niste instantaneie epice. beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea. dedicate Imperiului Otomani si natiei sale. costin cauta a caracteriza lapidar. iara va fi bine. pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere ³Cresterea si descresterea Curtii otomane´. sa pricepem cele viitoare´. abia duba un secol de la moartea autorului. Neculcea obisnuieste. prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga. in spiritul pasoptist al epocii. ³Cercati scripturile.posibil totusi. Din scripturi ³agonisim nemuritoriu nume´. cine pre cum ii va fi voia asa va face´. decat cetitul cartilor´. etnolog si om politic. daca nu adevarat.Marca personala a artei prozatorului se vede. Mai mult inca. de la studiile de logica la literatura de fictiune. Moralist si el. sub raport stilistic indeosebi. oricat de talentati. Neculce ne apare ca primul nostru culegator de folcror. lingvist.deplin ceea ce isi propune. etc. cine va ceti si le va crede. cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane ³Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae)´. In orice caz. in ultimele siruri.´.. Solidim format in variate domeni. Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor.sau cutarui personaj istoric. un Bolintineanu. stilul firesc si apropiat de cel popular. cum il considera Lucian Blaga. De-abia in 1895 a fost publicata. nota patriotica a fost mult accentuata. toate au constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii noastre ulterioare. Un loc important. Neculce nu este un culegator de folclor. iara cine nu le va crede. sa aduca. schite si nuvele in raccourci. dand apoi in vileag cate o intamplare sau cate un gest memorabil al cutarui. insa urmasi. numai al unui anumit soi de folclor. ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate. ca poeti romantici.. scrierea sa cea mai moderna. din straduinta oentru conciziune. spiritualitatea romaneasca redobandind. odata cu relatarea faptului. ocupa in opera lui Cantemir ³Hronicul vechimei a romano ± moldo ± vlahilor´. asemenea. folclorist. cel mai adesea. cu caracter inalt moralizator: ³« sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava. Modalitatea narative directa. pe istorici care s-au ocupat inaintea sa de problema in chestiune. pur si simplu. sunt departe de arta spontana a cronicarului (am spune. In sfarsit. ca si mai tarziu Anton Pann si Creanga. comentariul sau foarte personal. Fireste. caci. ei pun avant si solemnitate. ³Inorogul alb´ al gandirii romanesti.W. Desi Cantemir era concentat mai ales asupra operelor sale de anvergura. la cerea Academiei de Stiinte din Berlin. Privite indeaproape. unde mentalitatea boierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret fata de amestecaturile prostimii parvenite. fondatorul si primul ei presedinte. de o mare conciziune. acela care tine de legenda istorica. filozof. ne invata cu acele trecute vremi. ³Hronicul . zabava. geograf. printr-o punere in pagina bine masurata. desi altcum spontana. diplomat innascut. locrare redactata intre anii 1719 ± 1722. va fi bine. un Negruzzi. continutul epic si general-uman atat al cronicii. intaia oara in limba nationala. cel din povesti si cel din povestiri. teolog. sunt lipsiti de autenticitate). lucru ce nu sunt de gasit la Neculce. care se constituie in maxima. Personalitate enciclopedica. consusa atunci de prestigiosul G. lui Anton Pann si lui Creanga. Ca si Creanga. Scriptura departe lucru de ochii nostrii. Neculce este un colportor care trage cu urechea: ³ ase vorbascu oamenii´. ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului. lui Miron Costin i se intampla uneori sa spuna cate o vorba memorabila. redactata in limba latina si publicata in 1716. Ceea ce se intampla si aici. ´dzic sa fie. fragmentele lui Ion Neculce. dar cu patrundere si plasticitate. sau un Alecsandri i-au reluat si dezvoltat motivele. Insa. precum se descrie in cronica. de la care a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiala. Creatia sa este diversa. in prezentarea anecdotelor sale: ´Deci. Romanticii de la mijlocul seculuilui trecut. din nou.

pe langa literatura populara si scrierile religioase. trateaza critic si stematic. pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca ³suntem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica. In Moldova: Grigore Ureche ³ Letopisetul Tarii Moldovei´. Aparuta in epoca elenista. continuata in Antichitatea tarzie si dezvoltata. In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii romane. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica a natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste. a scris cronica domniei lui Constantin Brancoveanu intitulata mai tarziu ³Viata lui Constantin ± Voda Brancoveanu´. in care. In Muntenia: ³Letopisetul cantacuzinesc´ si ³Cronica Balenilor´. preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni. istoria romanilor de la originile sale. a consemnat ³Istoriile domnilor Tarii Romanesti´. Radu Popescu. privind cronologic evenimentele si dispunand informatia in jurul temei centrale. adunate sub titlul ³O sama de cuvinte«´. Radu Greceanu. idee regasita si in operele istoriciilor Scolii Ardelene.vechimei«´ este ultima sa scriere si cea mai erudita. precedata de un numar de 42 de legende isorice. aceea a continuitatii existentei poporului nostru. Cantemir este un spirit continuator. primele semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor. cuprinzand istoria Moldovei de la 1359 pana la a-II-a domnie a lui Aron ± Voda (1594) Miron Costin ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron ± Voda incoace´. cronica este bogat reprezentata de-a lungul Evului Mediu. Cartea nestematelor . indeosebi in Bizant. dar exagerand in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc. prezentand istoria Moldovei de la 1595 pana la Dabija ± Voda (1661) Ion Neculce ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija ± Voda pana la a-II-a domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743)´.

Cartea rasului si a uitarii Corectitudine si greseala .

dorind o îmbunÄ tÄ Å£ire a condiÅ£iilor omului. Astfel. s-a pronunÅ£at înflorirea artei. alÄ turi de voievozi români care au susÅ£inut RenaÅ terea prin ridicÄ ri de adevÄ rate monumente religioase în stil renascentist. UmaniÅ tii au atacat privilegiile feudale Å i dreptul divin. . mai întâi în Italia. în â¼ Predoslovieâ¼ . cunoscÄ tori ai limbilor greacÄ Å i latinÄ . Grigore Ureche afirmÄ cÄ s-a apucat sÄ scrie o cronicÄ pentru ca â¼ sÄ nu se înece anii cei trecuÅ£iâ¼ Å i moldovenii sÄ rÄ mânÄ neÅ tiutori ai trecutului lor â¼ asemene fiarÄ lor Å i dobitoacelor celor multe Å i fÄ rÄ minteâ¼ . care s-a manifestat in secolele XIV-XVI. Umanismul a pÄ truns abia spre sfârÅ itul secolului al XVI-lea. nu â¼ basnele Å i poveÅ tileâ¼ . S-a regÄ sit armonia între om Å i naturÄ . Iar dupÄ Miron Costin. In spiritul Umanismului. care în Evul Mediu avusese puterea. odatÄ cu primii cÄ rturari. luptând pentru drepturi democratice Å i reforme sociale. în valorile modelatoare ale culturii. Umanismul românesc s-a identificat prin anumite trÄ sÄ turi. ceea ce era o adevÄ ratÄ noutate Å i o schimbare radicalÄ a vremii. culturii. Å i apoi în întreaga EuropÄ . cronicarul urmÄ reÅ te faptele istorice petrecute în adevÄ r. In cultura româneascÄ . Se manifestÄ Ã®ncrederea în raÅ£iune. cu tot ceea ce înseamna viaÅ£a pentru el. cum ar fi caracterul educativ al literaturii â¼³ cronicarii scriu dintrun motiv umanist. valorile spirituale antice au fost cÄ utate Å i redescoperite. Ideea principalÄ a fost aducerea omului în centrul Universului în locul lui Dumnezeu.Lacrimi si sfinti Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane Mai jos puteti citi fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane si de asemenea puteti face Download Referat Contributia cronicarilor la dezvoltarea limbii si literaturii romane Citeste fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane CONTRIBUÅ¢IA CRONICARILOR LA DEZVOLTAREA LIMBII Å I LITERATURII ROMÃà NE Umanismul este o miÅ care culturalÄ . Astfel. adoptând toleranÅ£a religioasÄ ca reacÅ£ie împotriva InchiziÅ£iei catolice. conÅ tienÅ£i fiind de folosul cÄ rÅ£ilor. literaturii Å i susÅ£inerea dreptului la cultura. TotuÅ i. confundându-se cu RenaÅ terea. Ei s-au rÄ zvrÄ tit împotriva condiÅ£iilor grele ale Evului Mediu.

Muntenia Å i Transilvania. cinstite. pentru a nu vorbi el însuÅ i în deÅ ert. de la un loc sunt cu moldovenii si toÅ£i de la Rîm se tragâ¼ . Acest prozator de idei avea cunoÅ tinÅ£Ä cÄ scrisul este o â¼ iscusitÄ oglindÄ minÅ£ii omeneÅ tiâ¼ . carne. tÄ tari. ei zic caro. toate cuvintele le-am înÅ£elege⼦⼠. sÄ afirme originea latinÄ a poporului român Å i a limbii române. afirmaÅ£ia lui apÄ rând într-o formÄ apropiatÄ de aceea a lui Poggio Bracciolini astfel: ⼠⼦de la Rîm ne tragem⼦De la râmleni. Pornind apoi de la sugestia conÅ£inuta de aceste izvoare despre limba româneascÄ . Aceasta este ⼠începÄ tura letopiseÅ£uluiâ¼ . când nu este de acord cu numele de SciÅ£ia dat teritoriului românesc de unele cosmografii. geografice Å i etnografice despre popoarele vecine: poloni. romanitatea poporului român. femina. muiere. câţi se aflÄ lÄ cuitori de la Tara UngureascÄ Å i la Ardeal Å i la MaramureÅ . militar Å i popular. cum îi spune el.istoria nu însemna numai consemnarea faptelor trecute. cronicarii susÅ£in tezele etnogenezei. care puteau fi evitate: â¼ cÄ letopiseÅ£ele nu sunt numai sÄ le citeascÄ omul. când citeazÄ â¼ letopiseÅ£ele latineÅ tiâ¼ . Å i epoca de glorie a acestuia. leÅ esc. Ureche îŠi fÄ cuse o imagine clarÄ despre dezvoltarea istoricÄ a poporului român. conflicte cu largi repercusiuni politice. ei zic panis. sÄ -Å£i dÄ ruiascÄ dupÄ acéste cumplite vremi anilor noÅ tri. întru care. si o cosmografie. sÄ Å tie ce au fost în vremi trecute. In afarÄ de notarea domniilor Å i evenimentelor istorice dinainte de Stefan cel Mare. Ureche semnaleazÄ pentru prima oarÄ Ã®n cultura noastrÄ existenÅ£a unui fond lexical latin în limba românÄ . ei zic galina. ce le zicem latini. ci Å i tragerea unor învÄ Å£Ä minte din desfÄ Å urarea evenimentelor. femeie. AÅ adar. Opera este o încercare de sintezÄ istoricÄ a Moldovei Å i nu a rezultat din folosirea câtorva izvoare luate întâmplÄ tor. al nostru. în care au pÄ truns cuvinte de la alte popoare cu care românii au venit . Ureche se ocupÄ de limba moldoveneascÄ . ce mai mult sÄ fie de învÄ Å£Ä turÄ ce este bine Å i ce este rÄ u Å i de ce sÄ se fereascÄ â¼¦â¼ . Å i ea constituie un moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al XVII-lea. unitatea poporului român. InformaÅ£ia Å i modul de alcÄ tuire a cronicii presupun o adunare de Å tiri din diferite izvoare. precum bÄ tÄ lia pentru unirea bisericilor începutÄ Ã®n secolul al XV-lea Å i neîncheiatÄ Ã®ncÄ pe vremea lui. Grigore Ureche se simte obligat sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze tablouri cu Å tiri istorice. cÄ nu ieste alta Å i mai frumoasÄ Å i mai de folos în toatÄ viiaÅ£a omului zÄ bavÄ decâtu cetitul cÄ rÅ£ilor⼦CitéŠte cu sÄ nÄ tate aceastÄ a noastrÄ cu dragoste ostenealÄ â¼ . gainÄ . turci. când Ureche afirmÄ cÄ â¼ rumânii. sÄ vorbeascÄ de unitatea poporului român din Moldova. Pe Ureche îl preocupÄ Ã®nceputurile vieÅ£ii poporului român. din zugrÄ virea unor drame sociale sau omeneÅ ti. bazatÄ pe Å tiinÅ£Ä . având îndrÄ zneala. pe lângÄ alte trebi. unguri. mulier. pentru a fi continuat. iubite cetitoriule. la domn Å i la noroade de cinsteâ¼ . â¼ Deci fraÅ£ilor cetitorilor cu cât vÄ veÅ£i îndemna a citi pre acest letopiseÅ£u mai mult cu atât veÅ£i Å ti a vÄ feri de primejdii Å i veÅ£i fi mai învÄ Å£aÅ£i a dare rÄ spunsuri la sfaturi. latinitatea limbii române. sÄ aibi vreme Å i cu cetitul cÄ rÅ£ilor a face iscusitÄ zÄ bavÄ . In mod sigur a citit mai mult decât un letopiseÅ£ intern. cândva Å i mai slobode veacuri. Elogiul â¼ scrisoriiâ¼ cheamÄ pe acela al lecturii: â¼ Puternicul Dumnezeu. pâine. întâia oarÄ Ã®n cultura noastrÄ . continuitatea românilor in Dacia â¼³ cu argumente arheologice Å i filologice. la rândul lui. înseamnÄ cÄ a consultat Å i confruntat între ele mai multe izvoare. pater. pe baza unei cercetÄ ri mai ample. pÄ rinte. trebuie sÄ fie citit. De asemenea. noster Å i altele multe din limba latineascÄ . DupÄ capitolul despre descÄ lecarea Moldovei. existenÅ£a poporului român în comparaÅ£ie cu istoria altor popoare. Å i de am socoti pre amaruntul. unul extern. Continuatorul lui Ureche Å tie cÄ . Umanismul românesc se deosebeÅ te Å i prin caracterul patriotic.

El introduce în scrisul nostru cronicÄ resc maniera occidentalÄ cu care fusese familiarizat în timpul studiilor sale în vest. Intr-un scurt capitol. Sfatul sÄ u pentru cititori sunÄ emoÅ£ionant peste timp. Costin relevÄ asemÄ nÄ rile de port. alcÄ tuitÄ din texte religioase. De asemenea. prin legarea vieÅ£ii omului de pÄ mântul unde s-a nÄ scut: â¼ Ce. pÄ trunderea romanilor în Asia Å i Africa. întrecând cu mult fraza goalÄ . fie acesta chiar Å i rudÄ apropiatÄ a sa. InsistÄ asupra unitÄ Å£ii de grai a ardelenilor. Important pentru literaturÄ este cÄ patriotismul lui Neculce nu se rezumÄ la simple declaraÅ£ii. începând chiar din predoslovie. Datele pe care le avem despre Grigore Ureche. bine este sÄ -i slujeÅ ti cu dreptate. cum era Cantemir pentru el. din legende apocrife. pe care o consultÄ cu rigurozitate. pe lângÄ o însemnÄ tate documentarÄ incontestabilÄ . pentru ca într-un altul sÄ se ocupe pe larg de poporul român Å i de dovezile care aratÄ cÄ acest popor este de origine romanÄ . UrmeazÄ apoi capitolul rÄ zboaielor romane cu dacii. MoldovÄ !â¼ Foarte populare la vremea lor. de Simion DascÄ lul Å i de Misail CÄ lugÄ rul. â¼ dezinteresatÄ â¼ . unde prezintÄ Italia din punct de vedere geografic Å i etnografic. Manuscrisul original al cronicii lui Ureche nu existÄ . oricât de multe Å i de mari ar fi obligaÅ£iile unui boier faÅ£Ä de domn. fiind tu moldovanâ¼ . e mai puternicÄ decât toate. Grigore Ureche a fost un deschizÄ tor de drumuri pentru literatura noastrÄ veche. ce nÄ rocire de stÄ pâni c-aceÅ tia ai avut! Ce sorÅ£i de viaÅ£Ä Å£-au cÄ dzut! Cum au mai rÄ mas om trÄ itor în tine. In capitolul al II-lea. cÄ utând apropieri între italieni Å i români. fÄ rÄ a renunÅ£a la tradiÅ£ia istoriograficÄ internÄ . pentru starea de spirit a intelectualitÄ Å£ii româneÅ ti din prima jumÄ tate a secolului al XVII-lea. Å i o valoare literarÄ demnÄ de atenÅ£ie. limbÄ foarte preÅ£uitÄ a literaturii culte din acea vreme. fÄ când un gest capital pentru viitoarele desfÄ Å urÄ ri. noteazÄ asemÄ narea în ceremonia ospÄ Å£ului Å i mai ales a înmormântÄ rii. Capitolul urmÄ tor vorbeÅ te pe scurt de urme arheologice. romane populare Å i cronografe. despre viaÅ£a lui intimÄ Å i despre rolul ce l-a jucat în viaÅ£a publicÄ a Moldovei. nu întârzie a face referire la situaÅ£ia Daciei. mÄ car cum ar hi. dintre romani Å i români. La Neculce. cucerirea altor Å£Ä ri europene. Grigore Ureche schimbÄ codul dupÄ care istoriografii se ghidaserÄ pânÄ atunci. îndemnând la iubirea de Å£arÄ . Å i nu numai în Å£arÄ streinÄ . îmbrÄ cÄ minte Å i încÄ lÅ£Ä minte. Si ce era mai important. sÄ vÄ Ã®nvÄ Å£aÅ£i Å i sÄ vÄ pÄ ziÅ£i.în contact. datoria de a nu-Å£i uita patria. autorul face referire între altele la legende antice literaredespre rÄ zboiul Troiei sau despre Romulus Å i Remus. cronicile au totuÅ i. Oricât ar fi în cinste la vrun domn. Dar cu domnul niciodata sÄ pribegeÅ ti. cucerirea Å i colonizarea Daciei. însoÅ£itÄ de cântece din flaut Å i de cântece funerare zise de bocitoare profesioniste. . cÄ de la DumnedzÄ u ai platÄ . sunt foarte sumare ca sÄ ne putem face din ele o icoanÄ vie a personalitÄ Å£ii lui. cu atâtea spurcaciuni de obiceiuri ce se trag pânÄ astÄ dzi în tine. Miron Costin adoptÄ Å i el aceeaÅ i teorie. Dragostea de Å£arÄ a cronicarului strÄ bate ca un fier roÅ u letopiseÅ£ul Å i nu pierde nici un prilej de a se manifesta. despre întemeierea Å i întinderea Imperiului Roman. moldovenilor Å i muntenilor (â¼ graiul de casÄ a ardelenilor mai mult are în sine însemnarea graiului românesc Å i latinescâ¼ ). ce nici în Tarigrad cu dânsul sÄ nu mergi. PânÄ Ã®n prezent nu s-a descoperit nici un manuscris autograf al cronicii ca atare. el pÄ rÄ seÅ te slavona. de mare mirare este. rogu-vÄ sÄ luaÅ£i aminte. în baza unei vechi origini romane. Å i mai ales dupÄ opere clasice. Scolit la Lvov (dupÄ o programÄ de studii identicÄ cu cele apusene). legende narate dupÄ cÄ rÅ£i populare medievale. locul de baÅ tinÄ . fiind primele exerciÅ£ii de compoziÅ£ie literarÄ . toate manuscrisele care au ajuns pânÄ la noi sunt înÅ£esate cu interpolÄ ri adÄ ugate ulterior de Eustratie LogofÄ tul. ci ia forma unor strigÄ te de durere: â¼ Oh! oh! oh! sÄ racÄ Å£arÄ a Moldovei. fraÅ£ilor moldoveni. pentru a scrie în româneÅ te.

cât Å i cele strÄ ine. DemonstraÅ£ia lui Miron Costin se baza pe încredinÅ£area bunei informÄ ri a predecesorului sÄ u în Å tiinÅ£a istoriei. care lungeÅ te poveÅ tile. dupa pÄ rerea sa. nici liniÅ tea necesarÄ continuÄ rii unei asemenea lucrÄ ri. cu riscul de a cÄ dea în incoerenÅ£Ä . care ne lasÄ o scriere în limba românÄ . Mai mult. stilul lui Simion DascÄ lul este de cele mai multe ori întortocheat. Miron Costin. In ce îmrejurÄ ri nu Å tim. învÄ Å£at. LingviÅ tilor le-a fost greu sÄ descopere care au fost spusele marelui cronicar. prin tendinÅ£a de a â¼ tinde poveÅ tile mai pe largâ¼ . istoria cu folclorul. DimpotrivÄ . Studiile le-a fÄ cut în Polonia. a intrat însÄ de timpuriu în mâna lui Simion DascÄ lul. Å i se hotÄ rÄ Å te sÄ alcÄ tuiascÄ un letopiseÅ£ integral al Moldovei. Mai apoi ia parte la diferite bÄ tÄ lii. acesta este socotit primul mânuitor de condei. data morÅ£ii. punea pe seama lui Simion DascÄ lul Å i a celorlalÅ£i â¼ basnile⼠în legÄ turÄ cu provenienÅ£a românilor din tâlharii aduÅ i de la Roma pe vremea regelui Vladislav al Ungariei. In plus. apucatu-m-am Å i eu pre urma a tuturora a scrie aceste poveÅ ti⼦⼠. ca sÄ putem afla adevÄ rul. cele mai multe Å i mai complete fiind de redacÅ£ie munteanÄ Å i prezentând abateri mai mult sau mai puÅ£in importante. în nici o parte a cronicii sale nu pomeneÅ te despre persoana lui. care Å tia latineÅ te. în cronicÄ se observÄ destul de clar doua firi. oameni â¼ de puÅ£inÄ minteâ¼ . datoratÄ lui Mihail KogÄ lniceanu la 1852. Å i 1647. în primul rând deosebind izvoarele dupÄ care au scris fiecare din cei doi. data când el ajunge vornic mare. neclar. pentru a putea scoate adevÄ rul din acestea: â¼ nu numai letopiseÅ£ul nostru. Miron Costin. PlÄ nuise probabil sÄ scrie încÄ de la colonizarea Daciei. De aceea. de la presupusa formÄ iniÅ£ialÄ . Pe bunÄ dreptate. el schimbÄ datele din izvoare Å i adaugÄ de la sine tot felul de nÄ scociri. luând cunoÅ tinÅ£Ä de neadevÄ rurile Å i â¼ ocÄ rileâ¼ aduse de simion DascÄ lul. Å i care adÄ ugÄ rile lui DascÄ lul. se revoltÄ . doua mentalitÄ Å£i. Å i. spre deosebire de copiÅ tii interpolatori care erau. probabil. ce Å i cÄ rÅ£i strÄ ine am cercat. devine pârcÄ lab de Hotin Å i vel-comis sub . Simion DascÄ lul este o fire imaginativÄ . din 1653. unde familia sa se refugiase. ConcepÅ£ia lui Ureche despre istorie îl determinÄ pe acesta sÄ Ã®ndeplineascÄ anumite condiÅ£ii de obiectivitate în restabilirea adevÄ rului. contrastând cu stilul precis. al lui Grigore Ureche. Simion DascÄ lul mereu îŠi spune numele. ⼠începutul Å£Ä rilor Å i al poporului românesc. pe larg Å i pe înÅ£elesul tuturor. doua personalitÄ Å£i cu totul diferite. fÄ rÄ un simÅ£ al mÄ surii Å i al criticii. Å i-a schimbat gândurile Å i a trecut doar sÄ continue cronica lui Ureche. sunt iarÄ Å i în slujba lui. consultând atât izvoarele pÄ mântene. dar totuÅ i au reuÅ it. fÄ rÄ a discerne. plin de repetiÅ£ii. dar vremurile nu i-au oferit nici momentele. O primÄ personalitate se caracterizeazÄ prin dorinÅ£a de a se face cunoscutÄ cu orice preÅ£.pânÄ la data primei imprimÄ ri a textului. TânÄ rul Miron. a fost pentru început numit drept sol. înÅ£elege ruseÅ te. având cunoÅ tinÅ£e de intalianÄ Å i putând. Apoi. însÄ copilÄ ria Å i-a petrecut-o în Polonia. din cauza domnitorului Vasile Lupu. leÅ eÅ te. în aproximativ 42 de copii. spre a se Å ti cine a scris rândurile acelea: â¼ Acestea cercând cu nevoinÅ£Ä vornicul Ureche scrie de zice⼦Dupa aceia Å i eu⼦Simion DascÄ l. în lucrarea sa â¼ De neamul moldovenilorâ¼ . o carte originalÄ . â¼ ca o pisanie de bisericÄ â¼ . nici mÄ car atunci când poate cititorul s-ar aÅ tepta. CostineÅ tii se împacÄ cu Lupul. avea o culturÄ aleasÄ . Cronica lui Grigore Ureche. în care sÄ expunÄ . Disputa în jurul interpolÄ rilor din cronica lui Ureche începea încÄ din vremea lui Miron Costin. cum semneazÄ predoslovia. clar. La polul opus. Se nÄ scuse în 1633. El este întemeietorul prozei in literatura românÄ . laicÄ . scrisÄ se pare între 1642. ca sÄ nu mÄ aflu scriitoriu de cuvinte deÅ arte. Iar mai apoi. din punct de vedere filologic si ligvistic. fiul postelnicului Å i mai târziu hatmanului Iancu Costin. In ceea ce-l priveÅ te pe Grigore Ureche. la Universitatea din Cracovia. ce de dereptateâ¼ . ca om luminat ce era. care. împletind.

pentru vremurile contemporane. Acesta. DatoritÄ Ã®nÅ£elepciunii lui. OcupÄ funcÅ£ii mÄ runte la domnie. Ion Neculce. veche Å i vestitÄ familie de boieri. rÄ mânând în aceastÄ funcÅ£ie pânÄ Ã®n timpul lui Antonie Ruset. Cronica sa conÅ£ine evenimente din vremea lui Stefan RÄ zvan. din domniile MovileÅ tilor în competiÅ£ie cu Mihai Viteazul. S-a cÄ sÄ torit cu nepoata domnitorului Constantin Cantacuzino. formându-se Å i trÄ ind în preajma lui Constantin Cantacuzino Å i a lui Dimitrie Cantemir. sub protecÅ£ia stolnicului Constantin Cantacuzino. de la al doilea descÄ lecat. Grigore Ureche adusese povestirea evenimentelor istorice pânÄ la sfârÅ itul secolului al XVI-lea (firul acÅ£iunii se petrece între 1395. La cinci ani a rÄ mas orfan de tatÄ . Apoi. se întoarce în Moldova. Constantin Mavrocordat. spre deosebire de Miron Costin. Nicolae Iorga nota cutremurat cÄ Ã®n momentul cÄ derii capului. încrederea în puterea scrisului Å i a cÄ rÅ£ii ca factor preponderent în viaÅ£a socialÄ . care ocupÄ . forÅ£atÄ de împrejurÄ ri. murise de timpuriu. care mai apoi a regretat îndelung faptele sale. S-a nÄ scut la IaÅ i. încât. chiar dupÄ moartea soÅ£iei sale. Costin dÄ binecunoscutul rÄ spuns cÄ â¼ Sîntem noi moldovenii bucuroÅ i sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ Ã®mpÄ rÄ Å£ia în toate pÄ rÅ£ile cât de mult. fratele lui Dimitrie. Å i duce naraÅ£iunea evenimentelor pânÄ la domnia lui StefÄ niÅ£Ä vodÄ Lupu inclusiv (1661). dar a beneficiat de medii prielnice culturii. de exemplu.Dabija. Costin s-a folosit foarte mult de istoria oralÄ Å i amintirile familiei pentru redactarea cronicii sale. Moartea sa vine din pricina domnitorului Constantin Cantemir. Miron Costin reia firul istoriei cu domnia lui Aron vodÄ (1595). în Polonia. Intors în Moldova prin 1700. unde Ion Neculce a stat patru ani. paharnic sub Duca Å i vornic al TÄ rii de Sus sub IliaÅ . conducând oÅ tile moldovene în bÄ tÄ lia de la StÄ nileÅ ti. din epoca lui Vasile Lupu Å i Gheorghe Stefan. în 1594). întreaga sa familie se va retrage în Tara RomâneascÄ . lui Miron Costin nu-i mai trebuia nici o rugÄ ciune. porunceÅ te tÄ ierea capului lui Velicico Costin. locul cel mai de frunte pe linia ascendentÄ a cronicarilor moldoveni. la CameniÅ£a. El a scris în momentele de liniÅ te ale deselor perioade zbuciumate Å i nu a ajuns la împlinirea întâiului sÄ u gând de a da un letopiseÅ£ complet al Moldovei. cu care era chiar cuscru. în a doua domnie. Nu a fost un om prea învÄ Å£at. fratele lui Miron. mai ales de bÄ trâna Cantacuzino. îl urmeazÄ pe domn în pribegia din Rusia. el este trimis sÄ discute cu vizirul. AÅ adar. fiindcÄ Ã®Å i mântuise sufletul cu opera pe care o lÄ sa neamului sÄ u. DupÄ moartea tatÄ lui sÄ u. DeÅ i a avut o viaÅ£Ä cu drumuri întortocheate. O altÄ minte luminatÄ a Umanismului românesc a fost colegul de divan al lui Nicolae Costin. vistiernicul Enache. Alexandru IliaÅ Å i Stefan DomÅ a al II-lea. Viitorul mare cronicar se trÄ gea din ramura moldoveneascÄ a Cantacuzinilor. autorul a rÄ mas cu povestirea departe de evenimentele trÄ ite personal în ultimii treizeci de ani. pânÄ la domnia a doua a lui Aron vodÄ . Miron Costin este primul scriitor care aduce în literatura românÄ patosul cÄ rturarului umanist. într-o expediÅ£ie militarÄ . A murit în 1745 Å i a fost îngropat la Prigorenii Mici. simÅ£indu-se ataÅ at de familia CantemireÅ tilor. Grigorie Ghica al II-lea îl numeÅ te vornic al Å¢Ä rii de Sus. prin resursele nesecate ale darului sÄ u de povestitor. iarÄ peste Å£ara noastrÄ nu ne pare bine sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ â¼ . care â¼ mânca bine Å i bea bineâ¼ . capul lui Miron cade tot din dorinÅ£a domnitorului. crescut apoi. TatÄ l sÄ u. abia sub domnia lui Dimitrie Cantemir va fi mare hatman. despre care rÄ mÄ sese doar un titlu de capitol în cronica lui Ureche. DupÄ Ã®nfrângerea suferitÄ Ã®n aceasta bÄ tÄ lie. timp de doi ani. în 1672. Ion Neculce l-a însoÅ£it pe Antioh Cantemir. la vârsta de aproape Å aizeci de ani. pe Prut (1711). cu suiÅ uri Å i . bunica sa. Å i â¼ numai iscÄ litura învÄ Å£ase de o fÄ ceaâ¼ . DupÄ Å apte ani petrecuÅ£i în Polonia. omorât de poloni în Târgul-Ocnei. îi dÄ slujba de judecÄ tor de divan. în urma unui complot. când la întrebarea acestuia dacÄ Ã®i pare bine cÄ turcii au luat CameniÅ£a.

à n prima jumÄ tate a relatÄ rii. ori fÄ rÄ voieâ¼ . care a trÄ it Å i a vÄ zut multe. au ars târgul Romanuluiâ¼ . Cronica înfÄ Å£iÅ eazÄ una din perioadele cele mai dramatice ale istoriei moldoveneÅ ti: epoca de prÄ buÅ ire a domniilor moldoveneÅ ti Å i începuturile domniei fanariote. dichemvrie 7. Sunt pagini înÅ£esate de intrigi. unde detaliul devine materialul construcÅ£iei unei compuneri menite a ilustra o filozofie. el fiind cel dintâi memorialist al literaturii române. â¼ naraÅ£iunea cronicarului trece dincolo de hotarele genului istoric Å i se apropie. de decÄ dere naÅ£ionalÄ . noiemvrie 29â¼ . de umilinÅ£Ä . când Ion Neculce era â¼ biv vel vornic de Å¢ara de Susâ¼ â¼³ adicÄ fost mare vornic â¼³ deci la batrâneÅ£e. etc. au sosit â¼ la Roman. Din anii cuprinÅ i în cronicÄ . Arta narativÄ a fost descoperitÄ prin aceÅ ti umaniÅ ti pe teritoriul românesc. frecventÄ Å i astÄ zi în limba vorbitÄ ). sau ca în romanul cu tentÄ memorialisticÄ . eu îi iubescu pre dânÅ ii Å i tot voiu merge. scriere a unui om înÅ£elept. Cronica lui Neculce cuprinde istoria Moldovei de la Dabija-vodÄ (1661). Nucleul nuvelei se afla chiar în cronicÄ . noiemvrie 19â¼ . cronica â¼ LetopiseÅ£ul Å¢Ä rii Moldoveiâ¼ de la Dabija-vodÄ pânÄ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat a fost scrisÄ dupÄ anul 1733. Pe alocuri. pânÄ la 1743. Negruzzi a consultat-o într-un manuscris dintre multele pe care i le-a pus la dispoziÅ£ie Mihail KogÄ lniceanu. Nuvela â¼ Alexandru LÄ puÅ neanulâ¼ .coborâŠuri neaÅ teptate. Å i de nu mÄ iubescu. ori cu voie. cÄ fiind noapte nu Å tiiaâ¼ ( = Å tiau ). â¼ au trecut la TrotuÅ . â¼ carii scÄ pa ( =scÄ pau ). ca Å i cum craiul ar fi dispÄ rut în mulÅ£imea intratÄ Ã®n panicÄ : â¼ când ei era ( =erau. La Miron Costin. Å i astfel are un caracter memorialistic. â¼ a opta zi. Å£ineau mult la precizia în timp Å i spaÅ£iu a comunicÄ rii. întâmpinat de solii lui TomÅ a care-i aduceau la cunoÅ tinÅ£Ä cÄ Å£ara (adica boierii) nu-l vrea domn. iar în a doua parte dominÄ naraÅ£iunea la plural. ca în compunerile literare. cu bucurii Å i satisfacÅ£ii scurte Å i cu suferinÅ£e îndelungate. odatÄ cu sublinierea vÄ ditÄ â¼³ deÅ i de o mare eleganÅ£Ä Ã®n sobrietatea cu care este facutÄ â¼³ a atitudinii scriitorului neîncÄ lcând cuvântul din Predoslovie. în care spune cÄ scopul letopiseÅ£ului este ca urmaÅ ii sÄ Ã®nveÅ£e din experienÅ£a istoricÄ . ToÅ£i aceÅ ti cronicari au adus în literatura noastrÄ scrieri cu o valoare literarÄ deosebitÄ . Cronica lui Neculce se întemeiazÄ pe fapte trÄ ite. cu 12 ani mai înainte de publicarea cronicii. de Costache Negruzzi. toate aceste greutÄ Å£i i-au întÄ rit Å i lÄ rgit personalitatea. maturitatea Å i bÄ trâneÅ£ea lui Neculce. Desigur. deci un rÄ stimp de 82 de ani. Å i tradiÅ£iile populare. Verbele de acÅ£iune sunt întotdeauna însoÅ£ite de asemenea determinÄ ri ce dau satisfacÅ£ie cititorului în ceea ce priveÅ te exactitatea: â¼ au purces în anii 6975 Å i au tras spre Moldovaâ¼ . a pronunÅ£at binecunoscutele cuvinte: â¼ De nu mÄ vor. a apÄ rut în â¼ Dacia literarÄ â¼ Ã®n 1840. de unde o pÄ rÄ sise Miron Costin. eu îi voiu pre ei. subliniate în tablourile sumbre pe care ni le înfÄ Å£iÅ eazÄ cronicarul. este evidentÄ tentaÅ£ia de a prezenta amÄ nuntele. cât Å i din cauzÄ ca strategul din epocÄ socoteÅ te cÄ soarta rÄ zboaielor stÄ â¼ Ã®n clipala ochiuluiâ¼ . dominÄ naraÅ£iunea la singular: â¼ au purcesâ¼ ( au este o forma arhaicÄ aproape generalÄ pentru singular persoana a III-a ). în scena în care LÄ puÅ neanu. cu harul povestirii. mai ales în descrierea acÅ£iunilor militare. peste 50 constituie tinereÅ£ea. punând în calcul Å i raportul dintre ficÅ£iune Å i realitate. aceasta fiind explicatÄ atât prin conÅ tiinÅ£a importanÅ£ei relatÄ rii celui ce a fost de faÅ£Ä la eveniment. AmÄ nuntul este fÄ cut semnificativ. aÅ a cum el însuÅ i mÄ rturiseÅ te în Predoslovie. formÄ de imperfect persoana a III-a plural. el utilizeazÄ povestirile Å i informaÅ£iile de la rude prieteni. à n paginile lui Grigore Ureche se vede în primul rând concizia Å i dinamismul naraÅ£iunii. ca dealtfel Å i ceilalÅ£i cronicari care i-au urmat. Scriitorii clasici ai literaturii române au intuit valoarea artisticÄ a cronicii lui Ureche Å i au utilizat-o ca model Å i ca izvor de inspiraÅ£ie în creaÅ£iile lor. Grigore Ureche. prin gradaÅ£ia .

PresÄ ratÄ cu amÄ nunte pitoreÅ ti. vioaie. Nici o miÅ care a personajelor. dramatizând naraÅ£iunea. povestirea lui Miron Costin e limpede. ComparaÅ£ii sugestive ( domnii care înfruntÄ urile ca Å i â¼ copacii cei mai înalÅ£iâ¼ ). cu descrieri plastice. viclenia marelui logofÄ t care spune cÄ jupâneasa îi este bolnavÄ Å i care intrÄ la domn cu â¼ faÅ£a scornitÄ de mare mÄ hniciuneâ¼ ). cu portrete bine zugrÄ vite. nu scapÄ din vedere cronicarului. dând viaÅ£Ä caracterelor Å i fÄ cându-le sÄ se miÅ te sub ochii noÅ tri ( bÄ nuiala domnului: â¼ din bisericÄ l-au lovit gânduri de purcesul logofÄ tului. captivantÄ . care pot sÄ arate ceva. proverbe plastice (â¼ Banii rÄ scolesc în lume împÄ rÄ Å£iile Å i mari cetÄ Å . de nuvelÄ Å i romanâ¼ .interesului Å i prin puterea dramaticÄ cu care Å tie sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze lucrurile. aÅ a fÄ rÄ nÄ dejdeâ¼ . nici una din acele expresii semnificative ale lor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->