Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea literaturii romane

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale. Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul lui Dumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul boierilor, sa fie ³o matca fara ac´. Iubirea de tara si dorinta de a o vedea independenta se stravede la tot pasul in paginile cronici, de unde atitudinea lui antiotomana. De aici admiratia lui Ureche pentru figura lui Stefan cel Mare, caruia ii consacra, pe drept cuvant, un insemnat numar de pagini in cronica sa. Facandu-si studiile in Polonia, la Lvov, si venind in contact cu ideile umanismului, cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii in dezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de inflorire de pe timpul lui Stefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore Ureche, aproape exclusiv personalitatii exceptionale a marelui voievod, pe care scriitorul il reda cu mandrie ca exemplu, contemporanilor sa. Scrisul lui Ureche are insa un caracter sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului, pe care le comenteaza lapidar in cate o ³invatatura´ sau ³nacazanie´. Relatarea se face intr-un limbaj popular, de povestire si, pe alocuri, de pomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observa caracterele si le judeca, in lumina conceptiilor sale, folosindu-se adesea, pentru conciziune, de maxime preluate din Biblie sau din vorbirea curenta. Toate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot fi aflate, in mic, in cunoscutul paragraf consacrat portretului lui Stefan cel Mare, iesit parca din pana lui Tit Liviu roman. In cadrul expunerii cronicii, Stefan cel Mare, are un rol ilustrativ, de gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in paginile anterioare s-a edificat asupra personalitarii domnitorului prin expunerea faptelor acestuia. Mai invatat decat Grigore Ureche, Miron Costin, care de asemenea isi facuse studiile in Polonia, la un colegiu iezuit din localitatea Bar, are aceleasi conceptii filozofice si politice ca si predecesorul sau. In plus, am putea adauga la el o anume nota de sceptism cu privire la posibilitatea scuturari jugului otoman, lucru ce se explica prin epoca in care a trait cronicarul, cand dominatia turceasca din afara, favoriza tot mai mult asuprirea feudala si decadera dinauntrul tarii. Ca scriitor, Miron Costin este mai ³cult´ decat Grigore Ureche, si fraza sa, pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip constient, pentru urmariea efectelor. ³Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese de sub pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte´ ± scrie George Calinescu in ³istoria literaturii romane´. Avand adesbateri o problema foarte importanta, aceea a demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturarii asertiunii calomnioase venita din partea lui Simion Dascalul, in ³De neamul moldovenilor«´, cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna, intelectuala. Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei sale este stapanirea vibratiei emotive, izvorata din patriotism ardent, dar acoperita intr-o expunere ce cauta a convinge prin justetea si obiectivitatea argumentarii. Imprumutand din sintaxa latina punerea verbului din principala la sfarsit si constructia ampla, cronicarul realizeaza pe

cat si al legendelor. cu caracter inalt moralizator: ³« sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava. pe istorici care s-au ocupat inaintea sa de problema in chestiune. ca si mai tarziu Anton Pann si Creanga. etc. consusa atunci de prestigiosul G. sunt departe de arta spontana a cronicarului (am spune. Desi Cantemir era concentat mai ales asupra operelor sale de anvergura. ³Cercati scripturile. In sfarsit. pur si simplu. cel din povesti si cel din povestiri. printr-o punere in pagina bine masurata. din nou. prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga. ca poeti romantici. In orice caz. ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului. unde mentalitatea boierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret fata de amestecaturile prostimii parvenite. oricat de talentati. lui Miron Costin i se intampla uneori sa spuna cate o vorba memorabila. cine pre cum ii va fi voia asa va face´. dand apoi in vileag cate o intamplare sau cate un gest memorabil al cutarui. ne invata cu acele trecute vremi. precum se descrie in cronica. in prezentarea anecdotelor sale: ´Deci. daca nu adevarat. cine va ceti si le va crede. De-abia in 1895 a fost publicata. zabava.. toate au constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii noastre ulterioare. Fireste. fragmentele lui Ion Neculce. Moralist si el. sub raport stilistic indeosebi. lingvist. lui Anton Pann si lui Creanga. care se constituie in maxima. Modalitatea narative directa. costin cauta a caracteriza lapidar. lucru ce nu sunt de gasit la Neculce. cum il considera Lucian Blaga. diplomat innascut. Personalitate enciclopedica. Insa. ³Inorogul alb´ al gandirii romanesti. ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate. e drept. etnolog si om politic. Romanticii de la mijlocul seculuilui trecut. comentariul sau foarte personal. la cerea Academiei de Stiinte din Berlin. iara va fi bine. acela care tine de legenda istorica. un Bolintineanu. Solidim format in variate domeni. in ultimele siruri.´. cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane ³Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae)´. geograf. schite si nuvele in raccourci. dar cu patrundere si plasticitate. teolog. numai al unui anumit soi de folclor. spiritualitatea romaneasca redobandind. pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere ³Cresterea si descresterea Curtii otomane´. ´dzic sa fie. de o mare conciziune. Mai mult inca.Marca personala a artei prozatorului se vede. un Negruzzi. filozof. spune cronicarul. Creatia sa este diversa. Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor. asemenea. redactata in limba latina si publicata in 1716.deplin ceea ce isi propune. sa aduca. Ceea ce se intampla si aici. sau un Alecsandri i-au reluat si dezvoltat motivele. scrierea sa cea mai moderna. Neculce este un colportor care trage cu urechea: ³ ase vorbascu oamenii´.W. sunt lipsiti de autenticitate). din ³O sama de cuvinte´ sunt niste instantaneie epice. ocupa in opera lui Cantemir ³Hronicul vechimei a romano ± moldo ± vlahilor´. stilul firesc si apropiat de cel popular. de la studiile de logica la literatura de fictiune. politolog. Ca si Creanga. Neculce nu este un culegator de folclor. abia duba un secol de la moartea autorului. va fi bine. odata cu relatarea faptului. locrare redactata intre anii 1719 ± 1722. fondatorul si primul ei presedinte. intaia oara in limba nationala. iara cine nu le va crede. Neculce ne apare ca primul nostru culegator de folcror. nota patriotica a fost mult accentuata. Un loc important. in spiritul pasoptist al epocii. Neculcea obisnuieste. de la care a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiala.posibil totusi. insa urmasi. folclorist. caci. din straduinta oentru conciziune. ³Hronicul . desi altcum spontana. Leibniz. Din scripturi ³agonisim nemuritoriu nume´. sa pricepem cele viitoare´. Scriptura departe lucru de ochii nostrii. decat cetitul cartilor´. beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea. cel mai adesea. Privite indeaproape. continutul epic si general-uman atat al cronicii.sau cutarui personaj istoric.. dedicate Imperiului Otomani si natiei sale. ei pun avant si solemnitate.

in care. pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca ³suntem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica. cronica este bogat reprezentata de-a lungul Evului Mediu. Radu Popescu. dar exagerand in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc. a scris cronica domniei lui Constantin Brancoveanu intitulata mai tarziu ³Viata lui Constantin ± Voda Brancoveanu´. Cantemir este un spirit continuator. In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii romane. a consemnat ³Istoriile domnilor Tarii Romanesti´.vechimei«´ este ultima sa scriere si cea mai erudita. trateaza critic si stematic. istoria romanilor de la originile sale. privind cronologic evenimentele si dispunand informatia in jurul temei centrale. cuprinzand istoria Moldovei de la 1359 pana la a-II-a domnie a lui Aron ± Voda (1594) Miron Costin ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron ± Voda incoace´. In Muntenia: ³Letopisetul cantacuzinesc´ si ³Cronica Balenilor´. continuata in Antichitatea tarzie si dezvoltata. primele semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor. adunate sub titlul ³O sama de cuvinte«´. idee regasita si in operele istoriciilor Scolii Ardelene. Cartea nestematelor . In Moldova: Grigore Ureche ³ Letopisetul Tarii Moldovei´. precedata de un numar de 42 de legende isorice. pe langa literatura populara si scrierile religioase. preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni. Radu Greceanu. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica a natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste. prezentand istoria Moldovei de la 1595 pana la Dabija ± Voda (1661) Ion Neculce ³Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija ± Voda pana la a-II-a domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743)´. indeosebi in Bizant. Aparuta in epoca elenista. aceea a continuitatii existentei poporului nostru.

Cartea rasului si a uitarii Corectitudine si greseala .

care în Evul Mediu avusese puterea. valorile spirituale antice au fost cÄ utate Å i redescoperite.Lacrimi si sfinti Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane Mai jos puteti citi fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane si de asemenea puteti face Download Referat Contributia cronicarilor la dezvoltarea limbii si literaturii romane Citeste fragmente din Referat Contributia Cronicarilor La Dezvoltarea Limbii Si Literaturii Romane CONTRIBUÅ¢IA CRONICARILOR LA DEZVOLTAREA LIMBII Å I LITERATURII ROMÃà NE Umanismul este o miÅ care culturalÄ . nu â¼ basnele Å i poveÅ tileâ¼ . Å i apoi în întreaga EuropÄ . alÄ turi de voievozi români care au susÅ£inut RenaÅ terea prin ridicÄ ri de adevÄ rate monumente religioase în stil renascentist. odatÄ cu primii cÄ rturari. In cultura româneascÄ . S-a regÄ sit armonia între om Å i naturÄ . TotuÅ i. culturii. Astfel. literaturii Å i susÅ£inerea dreptului la cultura. s-a pronunÅ£at înflorirea artei. cronicarul urmÄ reÅ te faptele istorice petrecute în adevÄ r. cunoscÄ tori ai limbilor greacÄ Å i latinÄ . In spiritul Umanismului. dorind o îmbunÄ tÄ Å£ire a condiÅ£iilor omului. conÅ tienÅ£i fiind de folosul cÄ rÅ£ilor. . UmaniÅ tii au atacat privilegiile feudale Å i dreptul divin. Ei s-au rÄ zvrÄ tit împotriva condiÅ£iilor grele ale Evului Mediu. Se manifestÄ Ã®ncrederea în raÅ£iune. Umanismul românesc s-a identificat prin anumite trÄ sÄ turi. Umanismul a pÄ truns abia spre sfârÅ itul secolului al XVI-lea. adoptând toleranÅ£a religioasÄ ca reacÅ£ie împotriva InchiziÅ£iei catolice. Grigore Ureche afirmÄ cÄ s-a apucat sÄ scrie o cronicÄ pentru ca â¼ sÄ nu se înece anii cei trecuÅ£iâ¼ Å i moldovenii sÄ rÄ mânÄ neÅ tiutori ai trecutului lor â¼ asemene fiarÄ lor Å i dobitoacelor celor multe Å i fÄ rÄ minteâ¼ . care s-a manifestat in secolele XIV-XVI. cum ar fi caracterul educativ al literaturii â¼³ cronicarii scriu dintrun motiv umanist. luptând pentru drepturi democratice Å i reforme sociale. Astfel. Iar dupÄ Miron Costin. mai întâi în Italia. în valorile modelatoare ale culturii. cu tot ceea ce înseamna viaÅ£a pentru el. ceea ce era o adevÄ ratÄ noutate Å i o schimbare radicalÄ a vremii. în â¼ Predoslovieâ¼ . confundându-se cu RenaÅ terea. Ideea principalÄ a fost aducerea omului în centrul Universului în locul lui Dumnezeu.

Å i ea constituie un moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al moment de marcÄ Ã®n cultura noastrÄ de la începutul secolului al XVII-lea. unguri. existenÅ£a poporului român în comparaÅ£ie cu istoria altor popoare. din zugrÄ virea unor drame sociale sau omeneÅ ti. Muntenia Å i Transilvania. precum bÄ tÄ lia pentru unirea bisericilor începutÄ Ã®n secolul al XV-lea Å i neîncheiatÄ Ã®ncÄ pe vremea lui. pÄ rinte. întru care. înseamnÄ cÄ a consultat Å i confruntat între ele mai multe izvoare. afirmaÅ£ia lui apÄ rând într-o formÄ apropiatÄ de aceea a lui Poggio Bracciolini astfel: ⼠⼦de la Rîm ne tragem⼦De la râmleni. militar Å i popular. care puteau fi evitate: â¼ cÄ letopiseÅ£ele nu sunt numai sÄ le citeascÄ omul. noster Å i altele multe din limba latineascÄ . In afarÄ de notarea domniilor Å i evenimentelor istorice dinainte de Stefan cel Mare. la domn Å i la noroade de cinsteâ¼ . ce le zicem latini. când Ureche afirmÄ cÄ â¼ rumânii. Umanismul românesc se deosebeÅ te Å i prin caracterul patriotic. gainÄ . pentru a fi continuat. Aceasta este ⼠începÄ tura letopiseÅ£uluiâ¼ . leÅ esc. Å i de am socoti pre amaruntul. tÄ tari. carne. pâine. Ureche se ocupÄ de limba moldoveneascÄ . conflicte cu largi repercusiuni politice. romanitatea poporului român. Acest prozator de idei avea cunoÅ tinÅ£Ä cÄ scrisul este o â¼ iscusitÄ oglindÄ minÅ£ii omeneÅ tiâ¼ . unitatea poporului român. iubite cetitoriule. Grigore Ureche se simte obligat sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze tablouri cu Å tiri istorice. întâia oarÄ Ã®n cultura noastrÄ . câţi se aflÄ lÄ cuitori de la Tara UngureascÄ Å i la Ardeal Å i la MaramureÅ . cinstite. In mod sigur a citit mai mult decât un letopiseÅ£ intern. ce mai mult sÄ fie de învÄ Å£Ä turÄ ce este bine Å i ce este rÄ u Å i de ce sÄ se fereascÄ â¼¦â¼ . AÅ adar. Ureche îŠi fÄ cuse o imagine clarÄ despre dezvoltarea istoricÄ a poporului român. ci Å i tragerea unor învÄ Å£Ä minte din desfÄ Å urarea evenimentelor. cum îi spune el. unul extern. â¼ Deci fraÅ£ilor cetitorilor cu cât vÄ veÅ£i îndemna a citi pre acest letopiseÅ£u mai mult cu atât veÅ£i Å ti a vÄ feri de primejdii Å i veÅ£i fi mai învÄ Å£aÅ£i a dare rÄ spunsuri la sfaturi. trebuie sÄ fie citit. sÄ vorbeascÄ de unitatea poporului român din Moldova. la rândul lui. turci. sÄ Å tie ce au fost în vremi trecute. continuitatea românilor in Dacia â¼³ cu argumente arheologice Å i filologice. ei zic panis. ei zic galina. în care au pÄ truns cuvinte de la alte popoare cu care românii au venit . de la un loc sunt cu moldovenii si toÅ£i de la Rîm se tragâ¼ .istoria nu însemna numai consemnarea faptelor trecute. femeie. pentru a nu vorbi el însuÅ i în deÅ ert. femina. pe baza unei cercetÄ ri mai ample. Elogiul â¼ scrisoriiâ¼ cheamÄ pe acela al lecturii: â¼ Puternicul Dumnezeu. Pe Ureche îl preocupÄ Ã®nceputurile vieÅ£ii poporului român. si o cosmografie. pater. InformaÅ£ia Å i modul de alcÄ tuire a cronicii presupun o adunare de Å tiri din diferite izvoare. sÄ afirme originea latinÄ a poporului român Å i a limbii române. sÄ -Å£i dÄ ruiascÄ dupÄ acéste cumplite vremi anilor noÅ tri. geografice Å i etnografice despre popoarele vecine: poloni. ei zic caro. sÄ aibi vreme Å i cu cetitul cÄ rÅ£ilor a face iscusitÄ zÄ bavÄ . bazatÄ pe Å tiinÅ£Ä . având îndrÄ zneala. când citeazÄ â¼ letopiseÅ£ele latineÅ tiâ¼ . cândva Å i mai slobode veacuri. pe lângÄ alte trebi. latinitatea limbii române. al nostru. Pornind apoi de la sugestia conÅ£inuta de aceste izvoare despre limba româneascÄ . Opera este o încercare de sintezÄ istoricÄ a Moldovei Å i nu a rezultat din folosirea câtorva izvoare luate întâmplÄ tor. toate cuvintele le-am înÅ£elege⼦⼠. Continuatorul lui Ureche Å tie cÄ . cronicarii susÅ£in tezele etnogenezei. Ureche semnaleazÄ pentru prima oarÄ Ã®n cultura noastrÄ existenÅ£a unui fond lexical latin în limba românÄ . muiere. De asemenea. Å i epoca de glorie a acestuia. când nu este de acord cu numele de SciÅ£ia dat teritoriului românesc de unele cosmografii. DupÄ capitolul despre descÄ lecarea Moldovei. mulier. cÄ nu ieste alta Å i mai frumoasÄ Å i mai de folos în toatÄ viiaÅ£a omului zÄ bavÄ decâtu cetitul cÄ rÅ£ilor⼦CitéŠte cu sÄ nÄ tate aceastÄ a noastrÄ cu dragoste ostenealÄ â¼ .

despre viaÅ£a lui intimÄ Å i despre rolul ce l-a jucat în viaÅ£a publicÄ a Moldovei. fiind tu moldovanâ¼ . La Neculce. autorul face referire între altele la legende antice literaredespre rÄ zboiul Troiei sau despre Romulus Å i Remus. pe lângÄ o însemnÄ tate documentarÄ incontestabilÄ . Dar cu domnul niciodata sÄ pribegeÅ ti. ce nici în Tarigrad cu dânsul sÄ nu mergi. Important pentru literaturÄ este cÄ patriotismul lui Neculce nu se rezumÄ la simple declaraÅ£ii. sÄ vÄ Ã®nvÄ Å£aÅ£i Å i sÄ vÄ pÄ ziÅ£i. fie acesta chiar Å i rudÄ apropiatÄ a sa. pentru ca într-un altul sÄ se ocupe pe larg de poporul român Å i de dovezile care aratÄ cÄ acest popor este de origine romanÄ . Å i mai ales dupÄ opere clasice. El introduce în scrisul nostru cronicÄ resc maniera occidentalÄ cu care fusese familiarizat în timpul studiilor sale în vest. MoldovÄ !â¼ Foarte populare la vremea lor. din legende apocrife. sunt foarte sumare ca sÄ ne putem face din ele o icoanÄ vie a personalitÄ Å£ii lui. Manuscrisul original al cronicii lui Ureche nu existÄ . De asemenea. Grigore Ureche a fost un deschizÄ tor de drumuri pentru literatura noastrÄ veche. pentru starea de spirit a intelectualitÄ Å£ii româneÅ ti din prima jumÄ tate a secolului al XVII-lea. â¼ dezinteresatÄ â¼ . îmbrÄ cÄ minte Å i încÄ lÅ£Ä minte. Scolit la Lvov (dupÄ o programÄ de studii identicÄ cu cele apusene). oricât de multe Å i de mari ar fi obligaÅ£iile unui boier faÅ£Ä de domn. fraÅ£ilor moldoveni. Intr-un scurt capitol. începând chiar din predoslovie. mÄ car cum ar hi. Å i o valoare literarÄ demnÄ de atenÅ£ie. nu întârzie a face referire la situaÅ£ia Daciei. datoria de a nu-Å£i uita patria. UrmeazÄ apoi capitolul rÄ zboaielor romane cu dacii. Dragostea de Å£arÄ a cronicarului strÄ bate ca un fier roÅ u letopiseÅ£ul Å i nu pierde nici un prilej de a se manifesta. ce nÄ rocire de stÄ pâni c-aceÅ tia ai avut! Ce sorÅ£i de viaÅ£Ä Å£-au cÄ dzut! Cum au mai rÄ mas om trÄ itor în tine. Capitolul urmÄ tor vorbeÅ te pe scurt de urme arheologice. . Datele pe care le avem despre Grigore Ureche. Si ce era mai important. moldovenilor Å i muntenilor (â¼ graiul de casÄ a ardelenilor mai mult are în sine însemnarea graiului românesc Å i latinescâ¼ ). locul de baÅ tinÄ . fÄ când un gest capital pentru viitoarele desfÄ Å urÄ ri. în baza unei vechi origini romane. legende narate dupÄ cÄ rÅ£i populare medievale. unde prezintÄ Italia din punct de vedere geografic Å i etnografic. ci ia forma unor strigÄ te de durere: â¼ Oh! oh! oh! sÄ racÄ Å£arÄ a Moldovei. Miron Costin adoptÄ Å i el aceeaÅ i teorie. de mare mirare este. cu atâtea spurcaciuni de obiceiuri ce se trag pânÄ astÄ dzi în tine. Costin relevÄ asemÄ nÄ rile de port. cucerirea altor Å£Ä ri europene. pÄ trunderea romanilor în Asia Å i Africa. el pÄ rÄ seÅ te slavona. cucerirea Å i colonizarea Daciei. Sfatul sÄ u pentru cititori sunÄ emoÅ£ionant peste timp. pentru a scrie în româneÅ te. pe care o consultÄ cu rigurozitate. Å i nu numai în Å£arÄ streinÄ . fÄ rÄ a renunÅ£a la tradiÅ£ia istoriograficÄ internÄ . Grigore Ureche schimbÄ codul dupÄ care istoriografii se ghidaserÄ pânÄ atunci. bine este sÄ -i slujeÅ ti cu dreptate. romane populare Å i cronografe. întrecând cu mult fraza goalÄ . dintre romani Å i români. cÄ de la DumnedzÄ u ai platÄ . In capitolul al II-lea. cum era Cantemir pentru el. limbÄ foarte preÅ£uitÄ a literaturii culte din acea vreme. prin legarea vieÅ£ii omului de pÄ mântul unde s-a nÄ scut: â¼ Ce. alcÄ tuitÄ din texte religioase. despre întemeierea Å i întinderea Imperiului Roman. cÄ utând apropieri între italieni Å i români. cronicile au totuÅ i. de Simion DascÄ lul Å i de Misail CÄ lugÄ rul. InsistÄ asupra unitÄ Å£ii de grai a ardelenilor. PânÄ Ã®n prezent nu s-a descoperit nici un manuscris autograf al cronicii ca atare.în contact. Oricât ar fi în cinste la vrun domn. e mai puternicÄ decât toate. însoÅ£itÄ de cântece din flaut Å i de cântece funerare zise de bocitoare profesioniste. toate manuscrisele care au ajuns pânÄ la noi sunt înÅ£esate cu interpolÄ ri adÄ ugate ulterior de Eustratie LogofÄ tul. rogu-vÄ sÄ luaÅ£i aminte. noteazÄ asemÄ narea în ceremonia ospÄ Å£ului Å i mai ales a înmormântÄ rii. îndemnând la iubirea de Å£arÄ . fiind primele exerciÅ£ii de compoziÅ£ie literarÄ .

pânÄ la data primei imprimÄ ri a textului. cât Å i cele strÄ ine. din 1653. De aceea. fiul postelnicului Å i mai târziu hatmanului Iancu Costin. probabil. avea o culturÄ aleasÄ . dar vremurile nu i-au oferit nici momentele. doua mentalitÄ Å£i. ConcepÅ£ia lui Ureche despre istorie îl determinÄ pe acesta sÄ Ã®ndeplineascÄ anumite condiÅ£ii de obiectivitate în restabilirea adevÄ rului. â¼ ca o pisanie de bisericÄ â¼ . Se nÄ scuse în 1633. al lui Grigore Ureche. In plus. spre deosebire de copiÅ tii interpolatori care erau. sunt iarÄ Å i în slujba lui. pe larg Å i pe înÅ£elesul tuturor. DemonstraÅ£ia lui Miron Costin se baza pe încredinÅ£area bunei informÄ ri a predecesorului sÄ u în Å tiinÅ£a istoriei. care Å tia latineÅ te. ca sÄ nu mÄ aflu scriitoriu de cuvinte deÅ arte. Studiile le-a fÄ cut în Polonia. care lungeÅ te poveÅ tile. Pe bunÄ dreptate. laicÄ . data morÅ£ii. Simion DascÄ lul mereu îŠi spune numele. devine pârcÄ lab de Hotin Å i vel-comis sub . se revoltÄ . punea pe seama lui Simion DascÄ lul Å i a celorlalÅ£i â¼ basnile⼠în legÄ turÄ cu provenienÅ£a românilor din tâlharii aduÅ i de la Roma pe vremea regelui Vladislav al Ungariei. în aproximativ 42 de copii. Miron Costin. CostineÅ tii se împacÄ cu Lupul. Disputa în jurul interpolÄ rilor din cronica lui Ureche începea încÄ din vremea lui Miron Costin. ⼠începutul Å£Ä rilor Å i al poporului românesc. unde familia sa se refugiase. leÅ eÅ te. El este întemeietorul prozei in literatura românÄ . data când el ajunge vornic mare. ca om luminat ce era. Å i. însÄ copilÄ ria Å i-a petrecut-o în Polonia. dupa pÄ rerea sa. contrastând cu stilul precis. istoria cu folclorul. LingviÅ tilor le-a fost greu sÄ descopere care au fost spusele marelui cronicar. Miron Costin. o carte originalÄ . stilul lui Simion DascÄ lul este de cele mai multe ori întortocheat. prin tendinÅ£a de a â¼ tinde poveÅ tile mai pe largâ¼ . DimpotrivÄ . fÄ rÄ a discerne. consultând atât izvoarele pÄ mântene. O primÄ personalitate se caracterizeazÄ prin dorinÅ£a de a se face cunoscutÄ cu orice preÅ£. ce de dereptateâ¼ . Simion DascÄ lul este o fire imaginativÄ . fÄ rÄ un simÅ£ al mÄ surii Å i al criticii. apucatu-m-am Å i eu pre urma a tuturora a scrie aceste poveÅ ti⼦⼠. a intrat însÄ de timpuriu în mâna lui Simion DascÄ lul. în primul rând deosebind izvoarele dupÄ care au scris fiecare din cei doi. la Universitatea din Cracovia. Iar mai apoi. el schimbÄ datele din izvoare Å i adaugÄ de la sine tot felul de nÄ scociri. ce Å i cÄ rÅ£i strÄ ine am cercat. în cronicÄ se observÄ destul de clar doua firi. nici mÄ car atunci când poate cititorul s-ar aÅ tepta. în lucrarea sa â¼ De neamul moldovenilorâ¼ . oameni â¼ de puÅ£inÄ minteâ¼ . în nici o parte a cronicii sale nu pomeneÅ te despre persoana lui. doua personalitÄ Å£i cu totul diferite. datoratÄ lui Mihail KogÄ lniceanu la 1852. spre a se Å ti cine a scris rândurile acelea: â¼ Acestea cercând cu nevoinÅ£Ä vornicul Ureche scrie de zice⼦Dupa aceia Å i eu⼦Simion DascÄ l. Mai mult. de la presupusa formÄ iniÅ£ialÄ . dar totuÅ i au reuÅ it. nici liniÅ tea necesarÄ continuÄ rii unei asemenea lucrÄ ri. Å i 1647. care. scrisÄ se pare între 1642. Apoi. Å i-a schimbat gândurile Å i a trecut doar sÄ continue cronica lui Ureche. care ne lasÄ o scriere în limba românÄ . din punct de vedere filologic si ligvistic. clar. având cunoÅ tinÅ£e de intalianÄ Å i putând. a fost pentru început numit drept sol. ca sÄ putem afla adevÄ rul. acesta este socotit primul mânuitor de condei. în care sÄ expunÄ . plin de repetiÅ£ii. Cronica lui Grigore Ureche. cele mai multe Å i mai complete fiind de redacÅ£ie munteanÄ Å i prezentând abateri mai mult sau mai puÅ£in importante. Å i care adÄ ugÄ rile lui DascÄ lul. cum semneazÄ predoslovia. La polul opus. luând cunoÅ tinÅ£Ä de neadevÄ rurile Å i â¼ ocÄ rileâ¼ aduse de simion DascÄ lul. In ceea ce-l priveÅ te pe Grigore Ureche. învÄ Å£at. Å i se hotÄ rÄ Å te sÄ alcÄ tuiascÄ un letopiseÅ£ integral al Moldovei. neclar. din cauza domnitorului Vasile Lupu. înÅ£elege ruseÅ te. TânÄ rul Miron. împletind. In ce îmrejurÄ ri nu Å tim. cu riscul de a cÄ dea în incoerenÅ£Ä . Mai apoi ia parte la diferite bÄ tÄ lii. PlÄ nuise probabil sÄ scrie încÄ de la colonizarea Daciei. pentru a putea scoate adevÄ rul din acestea: â¼ nu numai letopiseÅ£ul nostru.

El a scris în momentele de liniÅ te ale deselor perioade zbuciumate Å i nu a ajuns la împlinirea întâiului sÄ u gând de a da un letopiseÅ£ complet al Moldovei. Acesta. unde Ion Neculce a stat patru ani. chiar dupÄ moartea soÅ£iei sale. pânÄ la domnia a doua a lui Aron vodÄ . cu care era chiar cuscru. Nicolae Iorga nota cutremurat cÄ Ã®n momentul cÄ derii capului. Apoi. TatÄ l sÄ u. DupÄ Ã®nfrângerea suferitÄ Ã®n aceasta bÄ tÄ lie. fratele lui Miron. care mai apoi a regretat îndelung faptele sale. pentru vremurile contemporane. de exemplu. timp de doi ani. Alexandru IliaÅ Å i Stefan DomÅ a al II-lea. într-o expediÅ£ie militarÄ . La cinci ani a rÄ mas orfan de tatÄ . capul lui Miron cade tot din dorinÅ£a domnitorului. omorât de poloni în Târgul-Ocnei. Grigorie Ghica al II-lea îl numeÅ te vornic al Å¢Ä rii de Sus. la CameniÅ£a. la vârsta de aproape Å aizeci de ani. iarÄ peste Å£ara noastrÄ nu ne pare bine sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ â¼ . bunica sa. îl urmeazÄ pe domn în pribegia din Rusia. OcupÄ funcÅ£ii mÄ runte la domnie. crescut apoi. în 1672. porunceÅ te tÄ ierea capului lui Velicico Costin. Costin s-a folosit foarte mult de istoria oralÄ Å i amintirile familiei pentru redactarea cronicii sale. Miron Costin este primul scriitor care aduce în literatura românÄ patosul cÄ rturarului umanist. Miron Costin reia firul istoriei cu domnia lui Aron vodÄ (1595). O altÄ minte luminatÄ a Umanismului românesc a fost colegul de divan al lui Nicolae Costin. abia sub domnia lui Dimitrie Cantemir va fi mare hatman. spre deosebire de Miron Costin. despre care rÄ mÄ sese doar un titlu de capitol în cronica lui Ureche. în Polonia. rÄ mânând în aceastÄ funcÅ£ie pânÄ Ã®n timpul lui Antonie Ruset. Moartea sa vine din pricina domnitorului Constantin Cantemir. se întoarce în Moldova. locul cel mai de frunte pe linia ascendentÄ a cronicarilor moldoveni. Ion Neculce l-a însoÅ£it pe Antioh Cantemir. A murit în 1745 Å i a fost îngropat la Prigorenii Mici. de la al doilea descÄ lecat. când la întrebarea acestuia dacÄ Ã®i pare bine cÄ turcii au luat CameniÅ£a. S-a nÄ scut la IaÅ i. formându-se Å i trÄ ind în preajma lui Constantin Cantacuzino Å i a lui Dimitrie Cantemir. îi dÄ slujba de judecÄ tor de divan. Intors în Moldova prin 1700. Costin dÄ binecunoscutul rÄ spuns cÄ â¼ Sîntem noi moldovenii bucuroÅ i sÄ sÄ lÄ Å£ascÄ Ã®mpÄ rÄ Å£ia în toate pÄ rÅ£ile cât de mult. Cronica sa conÅ£ine evenimente din vremea lui Stefan RÄ zvan. Ion Neculce. Å i â¼ numai iscÄ litura învÄ Å£ase de o fÄ ceaâ¼ . autorul a rÄ mas cu povestirea departe de evenimentele trÄ ite personal în ultimii treizeci de ani. mai ales de bÄ trâna Cantacuzino. DupÄ moartea tatÄ lui sÄ u. AÅ adar. prin resursele nesecate ale darului sÄ u de povestitor. pe Prut (1711). în a doua domnie. forÅ£atÄ de împrejurÄ ri. care ocupÄ . întreaga sa familie se va retrage în Tara RomâneascÄ . în 1594). fiindcÄ Ã®Å i mântuise sufletul cu opera pe care o lÄ sa neamului sÄ u. DatoritÄ Ã®nÅ£elepciunii lui. DeÅ i a avut o viaÅ£Ä cu drumuri întortocheate. fratele lui Dimitrie. Constantin Mavrocordat. în urma unui complot. S-a cÄ sÄ torit cu nepoata domnitorului Constantin Cantacuzino.Dabija. care â¼ mânca bine Å i bea bineâ¼ . lui Miron Costin nu-i mai trebuia nici o rugÄ ciune. încrederea în puterea scrisului Å i a cÄ rÅ£ii ca factor preponderent în viaÅ£a socialÄ . murise de timpuriu. Nu a fost un om prea învÄ Å£at. dar a beneficiat de medii prielnice culturii. Grigore Ureche adusese povestirea evenimentelor istorice pânÄ la sfârÅ itul secolului al XVI-lea (firul acÅ£iunii se petrece între 1395. vistiernicul Enache. din domniile MovileÅ tilor în competiÅ£ie cu Mihai Viteazul. din epoca lui Vasile Lupu Å i Gheorghe Stefan. conducând oÅ tile moldovene în bÄ tÄ lia de la StÄ nileÅ ti. el este trimis sÄ discute cu vizirul. Å i duce naraÅ£iunea evenimentelor pânÄ la domnia lui StefÄ niÅ£Ä vodÄ Lupu inclusiv (1661). cu suiÅ uri Å i . Viitorul mare cronicar se trÄ gea din ramura moldoveneascÄ a Cantacuzinilor. paharnic sub Duca Å i vornic al TÄ rii de Sus sub IliaÅ . veche Å i vestitÄ familie de boieri. încât. DupÄ Å apte ani petrecuÅ£i în Polonia. sub protecÅ£ia stolnicului Constantin Cantacuzino. simÅ£indu-se ataÅ at de familia CantemireÅ tilor.

ca în compunerile literare. de decÄ dere naÅ£ionalÄ . de umilinÅ£Ä . el fiind cel dintâi memorialist al literaturii române. formÄ de imperfect persoana a III-a plural. Å i astfel are un caracter memorialistic. cÄ fiind noapte nu Å tiiaâ¼ ( = Å tiau ). Desigur. noiemvrie 29â¼ . pânÄ la 1743. â¼ carii scÄ pa ( =scÄ pau ). dominÄ naraÅ£iunea la singular: â¼ au purcesâ¼ ( au este o forma arhaicÄ aproape generalÄ pentru singular persoana a III-a ). toate aceste greutÄ Å£i i-au întÄ rit Å i lÄ rgit personalitatea. a apÄ rut în â¼ Dacia literarÄ â¼ Ã®n 1840. care a trÄ it Å i a vÄ zut multe. La Miron Costin. ori cu voie. AmÄ nuntul este fÄ cut semnificativ. Cronica lui Neculce se întemeiazÄ pe fapte trÄ ite. punând în calcul Å i raportul dintre ficÅ£iune Å i realitate. Cronica lui Neculce cuprinde istoria Moldovei de la Dabija-vodÄ (1661). de unde o pÄ rÄ sise Miron Costin. â¼ a opta zi. când Ion Neculce era â¼ biv vel vornic de Å¢ara de Susâ¼ â¼³ adicÄ fost mare vornic â¼³ deci la batrâneÅ£e. ca dealtfel Å i ceilalÅ£i cronicari care i-au urmat. deci un rÄ stimp de 82 de ani. à n paginile lui Grigore Ureche se vede în primul rând concizia Å i dinamismul naraÅ£iunii. Din anii cuprinÅ i în cronicÄ . în scena în care LÄ puÅ neanu. Pe alocuri. unde detaliul devine materialul construcÅ£iei unei compuneri menite a ilustra o filozofie. scriere a unui om înÅ£elept. ca Å i cum craiul ar fi dispÄ rut în mulÅ£imea intratÄ Ã®n panicÄ : â¼ când ei era ( =erau. odatÄ cu sublinierea vÄ ditÄ â¼³ deÅ i de o mare eleganÅ£Ä Ã®n sobrietatea cu care este facutÄ â¼³ a atitudinii scriitorului neîncÄ lcând cuvântul din Predoslovie. au sosit â¼ la Roman. cronica â¼ LetopiseÅ£ul Å¢Ä rii Moldoveiâ¼ de la Dabija-vodÄ pânÄ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat a fost scrisÄ dupÄ anul 1733. à n prima jumÄ tate a relatÄ rii. prin gradaÅ£ia . întâmpinat de solii lui TomÅ a care-i aduceau la cunoÅ tinÅ£Ä cÄ Å£ara (adica boierii) nu-l vrea domn. Scriitorii clasici ai literaturii române au intuit valoarea artisticÄ a cronicii lui Ureche Å i au utilizat-o ca model Å i ca izvor de inspiraÅ£ie în creaÅ£iile lor. Å£ineau mult la precizia în timp Å i spaÅ£iu a comunicÄ rii. subliniate în tablourile sumbre pe care ni le înfÄ Å£iÅ eazÄ cronicarul.coborâŠuri neaÅ teptate. maturitatea Å i bÄ trâneÅ£ea lui Neculce. cu bucurii Å i satisfacÅ£ii scurte Å i cu suferinÅ£e îndelungate. â¼ naraÅ£iunea cronicarului trece dincolo de hotarele genului istoric Å i se apropie. iar în a doua parte dominÄ naraÅ£iunea la plural. a pronunÅ£at binecunoscutele cuvinte: â¼ De nu mÄ vor. cu harul povestirii. Nuvela â¼ Alexandru LÄ puÅ neanulâ¼ . eu îi voiu pre ei. Negruzzi a consultat-o într-un manuscris dintre multele pe care i le-a pus la dispoziÅ£ie Mihail KogÄ lniceanu. ToÅ£i aceÅ ti cronicari au adus în literatura noastrÄ scrieri cu o valoare literarÄ deosebitÄ . Verbele de acÅ£iune sunt întotdeauna însoÅ£ite de asemenea determinÄ ri ce dau satisfacÅ£ie cititorului în ceea ce priveÅ te exactitatea: â¼ au purces în anii 6975 Å i au tras spre Moldovaâ¼ . Å i tradiÅ£iile populare. ori fÄ rÄ voieâ¼ . Å i de nu mÄ iubescu. dichemvrie 7. peste 50 constituie tinereÅ£ea. Sunt pagini înÅ£esate de intrigi. Cronica înfÄ Å£iÅ eazÄ una din perioadele cele mai dramatice ale istoriei moldoveneÅ ti: epoca de prÄ buÅ ire a domniilor moldoveneÅ ti Å i începuturile domniei fanariote. aÅ a cum el însuÅ i mÄ rturiseÅ te în Predoslovie. eu îi iubescu pre dânÅ ii Å i tot voiu merge. Grigore Ureche. noiemvrie 19â¼ . el utilizeazÄ povestirile Å i informaÅ£iile de la rude prieteni. Nucleul nuvelei se afla chiar în cronicÄ . de Costache Negruzzi. frecventÄ Å i astÄ zi în limba vorbitÄ ). Arta narativÄ a fost descoperitÄ prin aceÅ ti umaniÅ ti pe teritoriul românesc. este evidentÄ tentaÅ£ia de a prezenta amÄ nuntele. sau ca în romanul cu tentÄ memorialisticÄ . etc. cât Å i din cauzÄ ca strategul din epocÄ socoteÅ te cÄ soarta rÄ zboaielor stÄ â¼ Ã®n clipala ochiuluiâ¼ . au ars târgul Romanuluiâ¼ . â¼ au trecut la TrotuÅ . în care spune cÄ scopul letopiseÅ£ului este ca urmaÅ ii sÄ Ã®nveÅ£e din experienÅ£a istoricÄ . aceasta fiind explicatÄ atât prin conÅ tiinÅ£a importanÅ£ei relatÄ rii celui ce a fost de faÅ£Ä la eveniment. cu 12 ani mai înainte de publicarea cronicii. mai ales în descrierea acÅ£iunilor militare.

captivantÄ . Nici o miÅ care a personajelor. proverbe plastice (â¼ Banii rÄ scolesc în lume împÄ rÄ Å£iile Å i mari cetÄ Å . PresÄ ratÄ cu amÄ nunte pitoreÅ ti. vioaie. povestirea lui Miron Costin e limpede. care pot sÄ arate ceva. cu portrete bine zugrÄ vite. cu descrieri plastice. dramatizând naraÅ£iunea. ComparaÅ£ii sugestive ( domnii care înfruntÄ urile ca Å i â¼ copacii cei mai înalÅ£iâ¼ ). viclenia marelui logofÄ t care spune cÄ jupâneasa îi este bolnavÄ Å i care intrÄ la domn cu â¼ faÅ£a scornitÄ de mare mÄ hniciuneâ¼ ). de nuvelÄ Å i romanâ¼ . dând viaÅ£Ä caracterelor Å i fÄ cându-le sÄ se miÅ te sub ochii noÅ tri ( bÄ nuiala domnului: â¼ din bisericÄ l-au lovit gânduri de purcesul logofÄ tului. nici una din acele expresii semnificative ale lor. nu scapÄ din vedere cronicarului. aÅ a fÄ rÄ nÄ dejdeâ¼ .interesului Å i prin puterea dramaticÄ cu care Å tie sÄ Ã®nfÄ Å£iÅ eze lucrurile.