P. 1
CRESTEREA TAURINELOR

CRESTEREA TAURINELOR

|Views: 329|Likes:

More info:

Published by: Марта Николаевна on Apr 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/19/2014

pdf

text

original

USAMV BUCURESTI

Tehnologia cresterii animalelor Tehnologia cresterii taurinelor
Panco N. Victoria

TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR In conditiile economiei de piata. imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte. In furajarea bovinelor. dar destul de simpla. Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.peste 18 luni (juninci) 1. astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile. obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte. rapida si eficienta de sporire. ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). devenind cel mai redus . Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar. imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei. Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 3040%. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte. trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar. in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos. timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale. De asemeni.3-6 luni . intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea. se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna. astfel: 1. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte 4. ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare. Pentru eficientizarea cresterii taurinelor. este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. Hranirea vacilor dupa fatare 3. continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare y apetitul scade. Calea cea mai sigura.6-12 luni . o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata.12-18 luni .0-3 luni . Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar 2. I. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : . fiindu-i caracteristice urmatoarele: y vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere y vacile isi intensifica metabolismul. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte.

Furajele se administreaza in 2-3 tainuri. intarcarea producindu-se in general la 30 . Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta  Cat. Pentru categoria de la 0 la 3 luni. 4. borhot. in special grosiere sau fin. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie. In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. etc.  Cat. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare. 40 de zile si in cea imediat urmatoare. 2. organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate. furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI). Cu aproape doua luni inainte de fatare. fintina). nu rece sau cu gheata. iar prin depuneri masive de calciu.consumindu-se in medie 55-60 kg. fara pierderi. vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda. la distante de 6-7 ore intre ele. acesta creste in volum. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor . se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . In tot acest timp. este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata. este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente. se impune ca timp de 2-3 zile. 0-3 luni Alimentatia de baza este constituita din laptele matern. rezultind probleme la fatare. ne-inghetate sau cu pamint pe ele. Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate. mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz. iar apa sa aiba temperatura normala ( din put. la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). tainul de seara fiind in cantitate mai mare. Pentru obtinerea unui litru de lapte. in medie. completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte. Imediat dupa fatare..35 de zile.) Furajele trebuie sa fie de calitate. are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte.vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei y furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat.In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte. respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral. 3. 3-6 luni y . fara mucegaiuri.

etc).fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) . se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase. II.  Cat.finul de graminee (fin din livezi. sroturi. deal. de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala. se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi. In hrana animalelor. zoofort-uri)  Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: . continind 8-10% proteina.5 kg/zi. bostanoase si borhoturi)  Aditivi furajeri (premix-uri. in rest. munte) . unde participa in urmatoarele proportii: . murare. Grosierele se administreaza la animalele adulte. peste 18 luni cind vitica a fost montata. uree.In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip.72 kg uree+0. borhoturi. radacinoase.porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste. pajisti cultivate) . PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:  Nutreturi fibroase( finuri. se depoziteaza pe platforme de beton .II. avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza. in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate.boabe macinate pentru virsta 0-6 luni.  Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor. paie. consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada.40-60% la vacile gestante si lactante . coceni. iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. precum si o digestibilitate mica. alimentatia este ca la vacile gestante. De asemeni.30-40% la tineretul pentru reproductie .65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: .fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. reziduuri de la industria de morarit)  Nutreturi suculente (silozuri. amestec cu melasa. Pentru ridicarea continutului de proteina. in medie de 2 ±2. Finurile se dau in continuare la discretie. valoare nutritiva redusa. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi. cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0. digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica. etc)  Nutreturi concentrate (cereale.  Cat. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare. iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele. Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata. . 6-12 luni.28 kg sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). sparceta) . Acestia se toaca. 12-18 luni In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III. .finuri naturale ( de lunca. trifoi. ele reprezentind principala sursa de furajare.porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara.fin de leguminoase (lucerna.

leguminoase ) Melasa contine 20% apa. j 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare). aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. aminoacizi. Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(32-34%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%). imbunatatind ratia cu extracte azotate. gulii furajere. urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. j daca este posibil. ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. Radacinoase ( sfecla furajera. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. mici si pot fi administrate mai ales in hrana . iar la tineret. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. fiind bogata in potasiu. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale. folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 4050% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat. substantele nutritive fiind usor digestibile. .cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%. saruri minerale (mai ales fosfor). se umple cu aproximativ: j 100 kg strujeni tocati (sisca). evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. situindu-se pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. cupru. Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in amidon. Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte. sub forma de faina. imbietor). Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale. Srotul de floarea soarelui . mangan. fier. 60% extractive azotate. pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa. putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: j pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin). iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa.5m. morcov furajer) Borhoturile (de griu. datorita continutului ridicat de proteina. proteina gasindu-se in cantitati f. de bere) contin pina la 95% apa. grasimi. substante azotate. j la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi. La hrana animalelor. borceag.. zinc. Acest amestec se preseaza bine. de cartofi. cocenii se toaca la sisca. In regim gospodaresc. proteina bruta. proteine. respingator). in schimb sarace in calciu. 10-20 kg (functie de virsta si greutate). dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate. taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat. se poate realiza un amestecde nutret murat. 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului. grasime si aminoacizi esentiali. 9% proteine.  Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. Pentru a le mari procentul de utilizare. cu dimensiunile de 1m/1m/1. Bostanoasele (bostanul furajer. cobalt. astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata. de porumb. acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. dupa virsta de 12 luni.

3g fosfat monocalcic Faina de oase ± provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu. kcal/kg 1694. 1980.Popa.982 E.N. O.9% fosfor.fosfat monocalcic 15./KG 1. 24% calciu . care desi in cantitati mici. obtineri de productii ridicate de lapte.n. proteine iodate. se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate. III.d.01 0.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6. 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic j Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri. enzime. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor. drojdii furajere.fosfat dicalcic 18. Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. RATII FURAJERE STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%) NUTRET RETETA TIP I RETETA TIP II 0-3 LUNI 3 ±6 LUNI Faina de porumb 42 58 Faina de ovaz 5 Tarite de griu 10 Faina de lucerna deshidratata 12 12 Sroturi de floarea soarelui 16 16 Sroturi de soia 16 Drojdie furajera 3 Zahar 3 Calciu 1 1 Faina de oase 0. % 21 14 P.B.17 111.1%.  Aditivi furajeri: j Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata.66 Celuloza 12.g/kg 169.1% fosfor si 23.fosfat tricalcic 19.50-80 g/zi in hrana. contin: antibiotice. etc.88 1663. 39%. ed.96 P.25 Preluata din lucrarea ³Alimentatia animalelor domestice´. 6 ± 18 LUNI (concentrat tip III) Porumb stiulete macinat intreg 50 kg Tarite griu 15 kg Floarea soarelui (srot) 10 kg . hormoni. Fosfati furajeri ± sub forma de .97% fosfor si 38. aprox.29% calciu . M.5 Supliment mineral 1 Zoofort T1 1 Zoofort T2 1 Sare 0.. Milos. max. Editura Didactica si Pedagogica.vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat. zooforte-uri. in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate.Bunicelu.35 11. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. El. aprox.5 1 Total 100 100 U.

5-2kg/zi 2 ±3 kg/zi 3-5 kg/zi 12 ± 25 kg/zi 5 ± 10 kg/zi 3 ±4 kg/zi 5-10 kg/zi 25 ± 30 kg/zi 15 ± 20 kg/zi .Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix-uri (zoofort) 22kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE Varianta 1 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Calciu (creta furajera) 55 kg 1 kg 43 kg 1 kg Sare Premix (Zoofort) 1 kg Total: Varianta 2 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix (Zoofort) 100 kg 30 kg 50 kg 17 kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni 0 ± 3 luni Reteta tip I Concentrate La discretie Fin Suculente (radacinoase) Nutret verde vara Nutret murat iarna La discretie - 100 kg 3 ± 6 luni Reteta tip II Nutret de crestere 1.5-2kg/zi La discretie - 6 ± 12 luni 12 ± 18 luni Reteta tip III Nutret de crestere 1.

bostanoase. Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon. sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului. trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. borhoturi) CONCENTRATE ( in 2 3 kg 3 kg tainuri) MASA VERDE 35-40 kg Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie IV. TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor. Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri. consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi. stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala. ADAPOSTURI ± CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT . cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant. aprovizionarea cu apa.RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI TIPUL DE FURAJ ZONA DE CIMPIE PrimavaraToamnatoamna iarna 2 ± 3 kg 5-8 kg 3 kg (1 snop) 10 kg 15-20 kg ZONA DE DEAL-MUNTE PrimavaraToamnatoamna iarna 2 ± 3 kg 8-10 kg 3 kg ( 1 snop) 10-15 kg 5-8 kg 3 kg 35-40 kg 3 kg FIN ± LUCERNA FIN NATURAL STRUJENI PORUMB PORUMB SILOZ SUCULENTE (radacinoase. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului. In general. de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute).fintini) si din surse subterane prin forare. Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade. Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie. V.

8 m latime. VI.Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida. mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega. Pe ansamblu. determinind si scaderea productiei de lapte.80m lungime. amoniac. Animalul prezinta asa numita ³febra a laptelui´ care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 ±a sau a 4-a lactatie. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor. canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale. trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune. grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic. boli ale oaselor. de anotimp (furajele de sezon). care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar. erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala. cu adincimea de 0. sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar. ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale. 0. VII. respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului. virsta animalului si zona geografica. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita. glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. latimea ieslei 0. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura. lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor.50 m. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare. boltari. cit si in perioada de inceput de lactatie. trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie. in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1. hidrogen sulfurat.20-0. astfel: . Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului. lipidelor si in dinamica hormonala. Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor. Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei. cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. Asternutul se schimba zilnic. precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare. cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. pleava . De asemeni. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena.30 m. ventilatia aerului si umiditate. sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios. rumegus) sau miros de fin. Aceasta se depune in rumen. ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate. care trebuie facuta in mimimum 8 zile. animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare.

etc. fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala). capuse. mlastionase. iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. prin pulverizare. leucoza bovina. in perioada 15 iunie ± 15 iulie. gospodarul va inregistra anul si vitelul. O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate. realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie. se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante. j In mod obligatoriu. paduchi. se pot face acestea cel putin de doua ori pe an. etc. astfel: j Imediat dupa intarcare . para-tuberculoza. deci. etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara. renali.). j Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale. pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici.tratament antiparazitar intern. cei fatati iarnaprimavara se vaccineaza in campania de primavara. Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare. singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza. din punct de vedere profilactic. spalare cu apa de var. cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica ± numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii. Acestea din urma. odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la grajd. fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna). riie. dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou. intestinali. j Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna. peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante. .j Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii. dupa o curatire mecanica minutioasa. bruceloza. stropirea pardoselilor. pulmonari. In zonele cu terenuri umede. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale. dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor. moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli. prin varuire. hapatici. trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie. Astfel. sobolani. 12 luni calendaristice. sangvini. cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare. va avea viteii sanatosi (robusti si vioi). De asemeni. care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina. decontaminol).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->