1

LP1
Capul
-este format din cutia craniană (capsula cefalică) şi apendicii cefalici: antenele şi
piesele bucale.
În funcţie de poziţionarea capului faţă de axa mare (longitudinală) a corpului, putem
distinge 3 poziţii principale:
-capul ortognat: axa mare a capului formează un unghi drept cu axa mare a corpului,
piesele bucale fiind îndreptate în jos. Această poziţionare a capului o întâlnim în general la
insecte cu aparat bucal de tip ortopteroid, de exemplu la ortoptere, coleoptere, himenoptere,
odonate etc.
-capul prognat: axa mare a capului se află în prelungirea axei mari a corpului, piesele
bucale fiind îndreptate spre înainte. Această poziţie a capului este întâlnită în general la
insecte prădătoare (Coleoptera: Carabidae) dar şi la dermaptere, fiind întâlnit şi la multe larve
prădătoare.
-capul hipognat: axa mare a capului formează un unghi ascuţit cu axa mare a corpului,
piesele bucale fiind îndreptate în jos, spre înapoi. Această poziţionare a capului este întâlnită
în general la insecte cu aparat bucal specializat pentru înţepat şi supt, de exemplu la
homoptere şi heteroptere.
Cutia craniană: este formată din 5 segmente fuzionate. Primele două constituie
procefalonul care este format dintr-un segment antenal (acronul) şi un segment postantenal.
Următoarele trei segmente constituie gnatocefalonul care provine din unirea primelor trei
segmente somatice la regiunea cefalică. Gnatocefalonul este format dintr-un segment
mandibular care poartă mandibulele şi două segmente maxilare care poartă prima pereche de
maxile (maxilele propriu-zise) şi a doua pereche de maxile (labiumul).
La partea anterioară a capului se află o sutură (şanţ) care seamănă cu litera “Y”
răsturnată (sutura metopică, epicranială). Braţele suturii se numesc suturi frontale. Între
suturile frontale se află frontoclipeusul. Fruntea este separată de clipeus prin sutura
epistomală.
La clipeus se articulează anterior labrul (buza superioară) care este o răsfrângere
tegumentară.
Piciorul suturii se numeşte sutură coronală. Ea separă cele două regiuni parietale ale
capului pe care se află ochii compuşi şi inserţiile antenelor.
Regiunea superioară a capului, creştetul, se numeşte vertex, zona posterioară ochilor
se numeşte tâmplă iar zona laterală de sub ochi compuşi se numeşte genă (obraz). La partea
posterioară a capului se află regiunea occipitală urmată de regiunea postoccipitală.
Mandibulele sunt articulate la gene, maxilele la regiunea occipitală iar labiumul la
regiunea postoccipitală.
Apendicii cefalici
Antenele
-sunt apendici cefalici multiarticulaţi fixaţi în regiunile parietale ale capului.
Antenele sunt articulate mobil într-o gropiţă antenală prin intermediul unei membrane
antenale.
O antenă este alcătuită dintr-un articul bazal lung numit scapus, urmat de un articul
scurt şi mai îngroşat numit pedicel, care este continuat cu funiculul (flagelul) antenal format
din restul articulelor antenale.
Tipuri de antene:
1). Filiformă: articulele au o grosime relativ constantă pe toată lungimea antenei
(Carabus sp.).
2). Setiformă: articulele se îngustează progresiv de la baza spre vârful antenei (Blatta
orientalis).
 2

3). Moniliformă: articulele au o formă rotundă, antena având aspectul unui şirag de
mărgele (Blaps mortisaga (Coleoptera, Tenebrionidae)).
4). Fusiformă: flagelul este îngroşat în regiunea sa mediană (Zygaena filipendulae).
5). Măciucată (capitată): ultimele articule antenale sunt îngroşate formând o măciucă.
Când măciuca este turtită antena se numeşte clavată (Pieris brassicae).
6). Lamelată: ultimele articule antenale sunt lăţite mult într-o parte formând o măciucă
lamelată (Melolontha melolontha, ultimele 6 articule la femelă şi ultimele 7 la mascul).
7). Serată: articulele au o formă triunghiulară, antena semănând cu un fierăstrău
(Coleoptera, Elateridae).
8). Pectinată (unipectinată): articulele antenale au nişte prelungiri laterale, de aceeaşi
parte, în acelaşi plan, antena având aspectul unui pieptene (Corymbites pectinicornis,
(Coleoptera, Elateridae)).
9). Bipectinată: ficare articul antenal are prelungiri laterale, opuse, plasate în acelaşi
plan (Saturnia pyri, Neodiprion sp. (Diprionidae, Hymenoptera), Lymantria dispar (la
mascul)).
10). Plumoasă (penată): fiecare articul are o coroană de peri lungi la bază (Culex
pipiens).
11). Geniculată (îngenuncheată): scapul este lung şi formează un unghi drept cu restul
articulelor antenale (Curculionidae, Formica rufa).
12). Aristată (setiforă): este formată din trei articule. Pe articulul trei se află o setă
(aristă) care poate fi nudă sau plumoasă (Diptera: Subord. Brachycera).