Sunteți pe pagina 1din 51

ROMANA ŞUFANĂ

GHIDUL PROFESORULUI DEBUTANT


DE
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A XI-A

Editura Sfântul Ierarh Nicolae


2010

ISBN 978-606-8129-11-2
CUPRINS

Prefaţă...................................................................................................... 2
I Fundamente ale culturii române............................................................ 3
Originile şi evoluţia limbii române
Latinitate şi dacism.................................................................................. 5
II Formarea conştiinţei istorice................................................................ 8
III Rolul literaturii în perioada paşoptistă................................................ 10
IV Descoperirea literaturii populare........................................................ 12
V Criticismul junimist.............................................................................. 12
VI Romantismul....................................................................................... 14
Mihai Eminescu, Luceafărul.................................................................... 14
Mihai Eminescu, Floare albastră............................................................ 14
Mihai Eminescu, Călin (file din poveste)................................................. 15
Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul........................................... 20
VII Realismul........................................................................................... 21
I.L.Caragiale, În vreme de război............................................................ 21
VIII Simbolismul..................................................................................... 22
Alexandru Macedonski, Noaptea de decemvrie...................................... 22
IX Simbolismul european........................................................................ 24
X Prelungiri ale romantismului şi clasicismului...................................... 30
George Coşbuc, Noapte de vară.............................................................. 30
XI Modele epice în romanul interbelic.................................................... 33
Romanul psihologic: L. Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor..................... 33
Romanul experienţei: M. Eliade, Maitreyi – Nuntă în cer....................... 36
Literatura şi pictura.................................................................................. 38

1
PREFAŢĂ

Revenim cu o altă lucrare purtând acelaşi titlu, dar destinată acum


profesorilor care predau Limba şi literatura română la clasa a XI-a. De această
dată ne axăm pe studiile de caz propuse de programa şcolară în vigoare şi
încercăm să realizăm dezbateri şi paralele între literatura română şi cea
universală.
Avem convingerea că acest ghid metodologic va fi de folos şi elevilor
claselor a XI-a, ei putând rezolva exerciţii de literatură interesante, iar acest
ghid se poate constitui astfel ca un caiet al elevului.
Din nou, am încercat şi sperăm că am şi reuşit să utilizăm metode
didactice moderne, dar ne-am limitat la cele pe care le considerăm totuşi mai
potrivite pentru clasa a XI-a, cum ar fi metoda ciorchinelui, a inteligenţelor
multiple, dezbaterea, studiul de caz.

Autoarea

2
I FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNE

◦ Originile şi evoluţia limbii române (prezentare sintetică)

A). Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:


1) Cuvintele cărămidă, condei, diac, dascăl, hrisov, horă, mustaţă sunt de
origine:
a. bulgară; b. greacă; c. turcă.
2) Termenii buză, copil, ceafă, grumaz, moş, vatră sunt:
a. moşteniţi din latină; b. autohtoni.
3) Cuvinte precum belşug, heleşteu, hotar, şoim, tobă, viclean, gingaş, a
făgădui, a cheltui etc. sunt:
a. elemente moştenite din limba dacă; b. elemente moştenite din limba latină;
c. elemente împrumutate din limba maghiară.
4) Cuvinte precum chiftea, musaca, haimana, dambla, mahala etc. sunt:
a. împrumuturi din limba turcă; b. regionalisme; c. elemente de argou.
5) Cuvinte precum simandicos, tacticos, a agonisi, a aerisi, a plictisi,
caligrafie, sindrofie, taifas provin din: a.limba turcă; b.limba greacă; c. limba
maghiară.
6) Neologismele valoare, eficienţă, efort, tandreţe, pianist sunt de origine:
a. germană; b. engleză; c.franceză;
7) Cuvintele bancă, fisc, a gira, contabil, casier, partitură, pian, tenor,
intermezzo, capodoperă etc. sunt împrumuturi din: a. neogreacă; b.italiană;
c. franceză.
8) Cuvintele boiler, cocs, fasung, ştecăr, glaspapir, glasvand, rucsac,
crenvurşt(i), bormaşină etc. sunt împrumuturi din: a.limba maghiară; b.limba
greacă; c.limba germană.
9) Verbele a aduce, a face, a ieşi, a intra, a juca, a judeca, a lega, a naşte, a
zice sunt:
a. autohtone; b. moştenite din latină.
10) Cuvinte precum activist, procuratură, fotocameră, combinat( ca substantiv),
ca şi unităţile frazeologice inginer-mecanic, inginer-economist, general-maior,
satelit artificial sunt împrumuturi din: a.limba franceză; b.limba rusă; c.limba
latină.
11) Cuvintele fotbal, handicap, henţ, ofsaid, suporter, şut, gol, ring, golf etc.
provin din: a.limba engleză; b.limba franceză; c.limba germană.
12) Cuvintele brazdă, coasă, muncă, marfă, obraz, ogor, răzor, snop, scump
aparţin:
a. adstratului limbii române; b. substratului limbii române;
c. stratului limbii române.
13) Cuvântul cald provine din etimonul: a.calidus (,, cald” în latina cultă);
b caldus (,, cald” în latina populară).

3
14) Cuvintele automobil, certificat, bacalaureat, coşmar, fular, ipoteză, antet
etc. provin din:
a. limba italiană; b. latina savantă; c. limba franceză.
15) Cuvântul lat. familia ( ,, familie”) a dat în româneşte dubletul etimologic:
femeie şi familie (şi din it. famiglia, cu unele sensuri din fr. famille). Mai
apropiat, ca formă, de etimonul latinesc este:
a.femeie; b.familie.
16) Dubletul etimologic creier şi cerebel provine din termenul latinesc
cerebellum.Răspunsul corect este: a.creier este împrumutat pe cale savantă şi
cerebel-moştenit; b.creier este moştenit şi cerebel-împrumutat pe cale savantă.
17) Exemplele următoare:părete, grădine, închinăciune, nouri etc.sunt:
a. arhaisme; b. regionalisme; c. împrumuturi.
18) Cuvinte precum familie, veteran, colocviu, literă, arenă, fabulă, insulă
provin din:a.limba latină ( împrumuturi pe cale savantă); b.limba franceză;
c.limba italiană.

4
LATINITATE ŞI DACISM

A). Se dă textul:

DOCHIA ŞI TRAIAN
de Gheorghe Asachi

Sub muntele Pion, în Moldova

I II
Între Piatra Detunată La frumseţe şi la minte
Ş-al Sahastrului Picior, Nici o giună-i sămăna,
Vezi o stâncă ce-au fost fată Vrednică de-a ei părinte,
De un mare domnitor. De Deceval, ea era.
Acolo de rea furtună Dar când Dacia-au împilat-o
E lăcaşul cel cumplit, Fiul Romei cel mărit,
Unde vulturul răsună Pre cel care-ar fi scapat-o,
Al său cântec amorţit. De-a iubi a giuruit.
Acea doamnă e Dochie, Traian vede astă zână;
Zece oi, a ei popor, Deşi e învingător,
Ea domnează-n vizunie Frumuseţei ei se-nchină,
Preste turme şi păstori. Se subgiugă de amor.

5
III
Împăratu-n van cată
Pe Dochia a-mblânzi;
Văzând patria ferecată,
Ea se-ndeamnă a fugi.
Prin a codrului potică
Ea ascunde al ei trai,
Acea doamnă tinerică
Turma paşte peste plai.
A ei haină aurită
O preface în şăiag,
Tronu-i iarba înverzită,
Schiptru-i este un toiag.
IV
Traian vine-n astă ţară,
Şi de-a birui deprins
Spre Dochia cea fugară
Acum mâna a întins.
Atunci ea, cu grai fierbinte,
"Zamolxis, o, zeu, striga,
Te giur pe al meu părinte,
Astăzi rog nu mă lăsa!'
Când întinde a sa mână
Ca s-o strângă-n braţ, Traian,
De-al ei zeu scutita zână
Se preface-n bolovan.
V
El pietroasa ei icoană
Nu-ncetează a iubi;
Pre ea pune-a sa coroană,
Nici se poate despărţi.
Acea piatră chiar vioaie
De-aburi copere-a ei sin,
Din a ei plâns naşte ploaie,
Tunet din al ei suspin.
O ursită-o priveghează,
Şi Dochia deseori

6
Preste nouri luminează
Ca o stea pentru păstori.

B). Analizaţi textul de mai jos, scris de Vasile Pârvan, în Ţara de


Apus :
„ Acolo sus, pe piatră, cresc brazii drepţi şi apoi şi oamenii înalţi şi
uscăţivi . Aerul tare e bun deopotrivă pentru florile rare şi femeile zvelte.
Buruienilor de mlaştină şi oamenilor greoi nu le prieşte în munte. Ca în
pustiul uscat al Arabiei, miasmele şi grăsimile sunt arse si oamenii sunt
uscaţi ca şi sfinţii de pe icoanele vechi, iar ierburile sunt pline de arome, ca
cimbrul.
În munţii patriei mele creşte un neam de oameni deosebit de toate
celelalte care umplu şeşurile din prejur: maghiari înspre apus, slavii de toate
naţiile de celelalte trei părţi. Şi trupul şi sufletul lui e altfel. Căci cum îi este
trupul de vânjos şi usor aşa îi e şi mintea, iute la înteles lucruri grele şi gata
la hotărâri viteze. Stăpân s-a desprins să nu aibă. Căci fiecare e împărat în
vălceaua lui dintre două dealuri. Şi chiar de-o fi piatra pleşuvă , locul unde s-
a trezit pe lume, el nu-l dă pe cel mai mănos ogar de la şeş. Acolo , în
câmpia fără margini, el nu se coboară decât iarna, când viscolul curăţă aerul
şi-l face aspru ca în munte. Se coboară cu oile, ori să coboară cu oştile, ca să
facă nutreţ vitelor şi pradă pentru cei de acasă.
Aşa au făcut sute de ani dacii. Apoi i-au supus romanii şi i-au silit să
locuiască şi câmpiile. Dar nu au răbdat mult. S-au întors iar sus, şi-au făcut
ţările lor de sine stătătoare şi de acolo, de sus, au stăpânit şi câmpiile.’’

7
II FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE

Primele semne de literatură, pe lângă scrierile religioase, apar în


operele cronicarilor:
* în Moldova: Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, cuprinzând
istoria Moldovei de la 1359 până la a-II-a domnie a lui Aron – Vodă (1594)
* Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron – Vodă încoace,
prezentând istoria Moldovei de la 1595 până la Dabija – Vodă (1661)
* Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija – Vodă până la a-II-
a domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743), precedat de un
număr de 42 de legende istorice, adunate sub titlul O samă de cuvinte.
* în Muntenia: Letopiseţul cantacuzinesc şi Cronica Bălenilor;
* Radu Greceanu a scris cronica domniei lui Constantin Brâncoveanu
intitulată mai târziu Viaţa lui Constantin – Vodă Brâncoveanu.
* Radu Popescu a consemnat Istoriile domnilor Ţării Româneşti.

A). Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos:

„Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare de statu, mânios şi degrabă


vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omorâia fără judeţu.
Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu, şi lucru său îl ştiia a-l acoperi şi
unde nu gândeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era
nevoie însuşi se vârâia, ca vazându-l ai săi, să nu să îndărăpteze şi pentru
aceea raru războiu de nu biruia. Şi unde-l biruia alţii, nu pierdea nădejdea,
ca ştiindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după
moartea lui, şi feciorul său, Bogdan vodă, urma lui luasă, de lucruri vitejeşti,
cum să tâmplă din pom bun, roadă bună iese.
Iară pre Ştefan vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în
mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi

8
ca după un părinte al său, că cunoştiia toţi că s-au scăpatu de mult bine şi de
multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi îi zicu sveti Ştefan vodă,
nu pentru sufletul, ce ieste în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu
păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile niminea din domni, nici
mai nainte nici după aceia l-au ajunsu.
Fost-au mai nainte de moartea lui Ştefan vodă într-acelaşi anu iarnă
grea şi geroasă, câtu n-au fostu aşa nici odinioară, i decii preste vară au fostu
ploi grele şi povoaie de apă şi multă înecare de apă s-au făcut.
Au domnitu Ştefan vodă 47 de ani şi 2 luni şi 3 săptămâni şi au făcut
44 de mănăstiri şi însuşi ţiitorul preste toată ţara”.
Realizează portretul domnitorului, ţinând cont de aprecierile critice de
mai jos:
●George Călinescu – Istoria literaturii române de la origini până în
prezent, Editura Minerva, 1984, p.17: „Adevăratul dar al lui Ureche
este... portretul moral. Aici el creează, sintetizează, fiindcă izvoadele
nu-i dădeau niciun model. Omul este privit sub o însuşire capitală
sau un viţiu sub care se aşază faptele lui memorabile, într-o cadenţă
tipică [...]. Ureche n-a avut răgaz decât să prefacă izvoadele. Dacă ar
fi dus cronica până în vremea lui Vasile Lupu, prin domniile
Moghileştilor, a lui Graziani şi a celorlalţi pe cari îi va descrie Miron
Costin, cu toată experienţa vieţii şi cu acea vecinică scrutare morală,
abia atunci cronica ar fi fost extraordinară.” [...] În ultimă analiză,
toată mierea cronicii lui Ureche se reduce la cuvânt, la acel dar
fonetic de a sugera faptele prin foşnitura şi aroma graiului. [...]
Vorbirea cronicarului e dulce şi cruntă, cuminte şi plină de
ascunzişuri ironice...”
●Ion Rotaru – „Cronicarul (Grigore Ureche) e sfătos şi ţine să facă
«nacazanie, adecă învăţătură» către cititor, spre luare-aminte,
vorbeşte în pilde şi proverbe, are un limbaj pitoresc şi bănuim că
numai împrejurarea că a fost nevoit - făcând începătura să scrie
despre fapte la care nu a fost martor ocular îl determină să nu
vorbească şi despre sine. Cuvintele şi turnura frazei au evoluat într-
un chip subiectiv, putem zice, căpătând corporabilitate metaforică.
El, cronicarul, nu este scriitor de cuvinte «deşarte», ci de «dreptate»,
anii trecuţi nu trebuie lăsaţi «să se înece», pe Ştefan nimeni dintre
înaintaşi şi nici dintre urmaşi «nu l-au ajuns» în vrednicie, când îl
biruiau alţii «nu pierdea nădejdea», căci ştiindu-se «căzut jos, să
ridica» deasupra biruitorilor, turcii căutau prin toate mijloacele «să
stropşească volnicia» tuturor, «zădărând» pe unii şi pe alţii.”

9
III ROLUL LITERATURII ÎN PERIOADA PAŞOPTISTĂ

A). Identificaţi perioada paşoptistă în literatura română şi


caracteristicile ei.
B). Romantismul a fost o etapă foarte importantă atât în literatura
universală, cât şi în literatura română. Enunţaţi trăsăturile principale şi
reprezentanţii cei mai cunoscuţi ai acestui curent literar.
C). Citiţi o poezie din ciclul Pasteluri de Vasile Alecsandri şi
identificaţi în aceasta teme şi motive literare, figuri de stil, simboluri.
D). Citiţi articolul-program intitulat Introducţie scris de Mihail
Kogălniceanu şi apărut în primul număr al „Daciei literare”. Ce susţine
autorul?
E). Balta-Albă de Vasile Alecsandri este un text ce merită citit integral.
Următorul moment este rezolvarea cerinţei de a scrie în spaţiul punctat
din dreptul fiecărei cifre, litera/literele corespunzătoare unui răspuns
corect şi complet:

1. Formula de adresare de la început, a. călătoria în Orient, după moda


,,daţi-mi voie să vă istorisesc şi eu vremii.
partea cea mai curioasă din
călătoria mea”, anunţă specia……
2. Tema povestirii Balta- Albă este…. b. vaporul şi căruţa.
3. Scopul iniţial al voiajului în care
porneşte personajul-narator este…..
4. Mijloacele de transport menţionate c. intriga povestirii.
sunt………
5. Fragmentul citat (,,Oprindu-se
vaporul la Brăila, mă hotărâi a mă d. curiozitatea.
coborî pe uscat şi a întrerupe
călătoria mea în Orient, pentru a
mă rătăci câtăva vreme în câmpiile e. un brâu.
Valahiei. Speram să intru într-o
viaţă nouă şi plină de întâmplări
originale.”) constituie……. f. de situaţie.
6. Motivul pentru care tânărul vrea să
vadă locul numit Balta-Albă - ,,o
baltă făcătoare de minuni” – g. călătoria de 24 de ceasuri la
este…… Balta-Albă, în Valahia, a
7. în timpul călătoriei spre balta zugravului francez pornit iniţial

10
facătoare de minuni are loc un spre Orient.
accident, în urma căruia se rupe o
roată. Vizitiul leagă ,,schiţele roţii
celei stricate” cu …. h. aşteptărilor înşelate, aici cu efect
8. În scena cazării în bordeiul unui comic.
străjer este prezent comicul…..
9. Naratorul întreţine suspansul pe
parcursul povestirii prin i. ,,atâtea contrasturi originale”.
tehnica…….
10. O sintagmă care exprimă în ce
constă ,,exotismul” Valahiei, din j. povestire în ramă.
perspectiva călătorului străin,
este…..

11
IV DESCOPERIREA LITERATURII POPULARE

A). Citiţi textul intitulat Monastirea Argeşului şi identificaţi motivele


literare prezente.
B). După lectura dramei Meşterul Manole de Lucian Blaga, desluşiţi
asemănările şi deosebirile dintre cele două opere literare, realizând o paralelă
literară de cel puţin 3 pagini.

V. CRITICISMUL JUNIMIST

A). Societatea „Junimea” a deţinut un rol covârşitor în cadrul literaturii


române. Realizaţi un eseu de 2-3 pagini care să prezinte importanţa acesteia.
B). Citiţi un fragment din studiile şi articolele scrise de Titu
Maiorescu şi încercaţi să îl comentaţi.

12
VI. ROMANTISMUL

1. Mihai Eminescu, Luceafărul

A). Mihai Eminescu este cunoscut în întreaga lume prin crearea


poemului Luceafărul. Citiţi-l în întregime şi identificaţi tablourile.
B). Arthur Schopenhauer, în Lumea ca voinţă şi reprezentare, susţinea
că există multiple diferenţe între omul de geniu şi omul comun. Care sunt
acestea? Exemplificaţi-le făcând referire la poemul Luceafărul.
C). Personajul feminin din poem cunoaşte trei etape. Care sunt acestea
şi în ce constă tranformarea fetei?
D). Analizaţi afirmaţia eminesciană referitoare la statutul geniului:
“Aceasta este povestea. Iar înţelesul alegoric ce i-am dat este că, dacă geniul
nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă
parte aici pe pământ nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi
fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc.”
E). Identifică în primul tablou elemente specifice lumii basmului; care
crezi că este rolul lor în text?
F). Găseşte versuri care conţin sugestii ale purităţii superlative ale
fetei de împărat.
G). Versurile care se referă la Cătălin conţin frecvent diminutive:
copilaş, obrăjei, binişor. Care este rolul lor în conturarea portretului pajului?
H). “Iată aşadar că se întâmplă totuşi ceva deosebit în lumea de jos, pe
care geniul n-a putut-o salva în felul cum vroia el. Ba chiar se întâmplă ceva
de necrezut: LUMEA ACEASTA DE JOS VINE EA SĂ SALVEZE
GENIUL... La capătul poemului eminescian, un nelămurit sentiment de
armonie îţi rămâne, în ciuda dizarmoniei dintre cele două ordini, cea a
generalului şi cea a individualului” (Constantin Noica)
Scrie un eseu despre condiţia geniului pornind de la afirmaţia de mai
sus şi făcând referire atât la poemul Luceafărul, cât şi la alte texte aparţinând
liricii eminesciene.

13
2. Mihai Eminescu, Floare albastră

- ,,Hai în codrul cu verdeaţă,


Und-izvoare plâng în vale,
Stânca stă să se prăvale
În prăpastia măreaţă.

Acolo-n ochi de pădure,


Lângă bolta cea senină
Şi sub trestia cea lină
Vom şedea în foi de mure.

Şi mi-i spune-atunci poveşti


Şi minciuni cu-a ta guriţă,
Eu pe-un fir de romaniţă
Voi cerca de mă iubeşti.

Şi de-a soarelui căldură


Voi fi roşie ca mărul,
Mi-oi desface de-aur părul,
Să-ţi astup cu dânsul gura.

De mi-i da o sărutare,
Nime-n lume n-a s-o ştie,
Căci va fi sub pălărie -
Ş-apoi cine treabă are?

Când prin crengi s-a fi ivit


Luna-n noaptea cea de vară,
Mi-i ţinea de subsuoară,
Te-oi ţinea de după gât.

Pe cărare-n bolţi de frunze,


Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sărutări pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

Şi sosind l-al porţii prag,


Vom vorbi-n întunecime;

14
Grija noastră n-aib-o nime,
Cui ce-i pasă că-mi eşti drag ?"

A). Din perspectiva cui se produce chemarea la iubire?


B). Identifică două elemente de decor tipice pentru poezia eminesciană a
iubirii şi explică-le semnificaţia.
C). Stabileşte o relaţie între decor şi sentimentul sugerat de aceste
versuri.
D). Motivează folosirea verbelor la viitor începând cu a doua strofă
citată.
E). Comentează a patra strofă citată.

3. Mihai Eminescu, Călin (file din poveste)

A). Lucraţi pe grupe! Elevii sunt împărţiţi după tipul de inteligenţă


predominant şi trebuie să rezolve mai multe sarcini:
Grupa lingvistică: Rezolvaţi rebusul! Pe coloana A-B va reieşi numele
poemului studiat.
a) M. Eminescu aparţine perioadei marilor…………;
b) Prenumele iubitei marelui poet;
c) Sursa de inspiraţie a basmelor eminesciene ;
d) Localitatea unde s-a născut M.Eminescu ;
e) Basmul Călin (file din poveste) îşi are punctul de plecare din basmul
popular Călin…….. ;
f) Poem de dragoste care prelucrează mitul popular al Zburătorului ;
g) Numele prietenului lui Eminescu pe care l-a determinat să-şi scrie
Amintirile ;
h) Numele cimitirului unde este înmormântat M. Eminescu ;
i) Numele oraşului din Austria în care a studiat Eminescu ;
j) Cadrul natural în opera lui Eminescu;
k) Supratema operei eminesciene;
l) Altă temă întâlnită în opera lui Eminescu;
m) Al câtelea copil este M.Eminescu la părinţi ;
n) Numele de familie al părinţilor ;
o) Numele poeziei din care sunt următoarele versuri :
Codrule, codruţule, ce mai faci drăguţule/ că de când nu ne-am văzut/
Multă vreme a trecut….
p) Cenaclu literar din care a facut parte marele poet ;

15
q) Numele poemului care prezintă confruntarea dintre Mircea cel Bătrân
şi Baiazid ;
r) Sursa de inspiraţie în Scrisori ;
s) G. Călinescu îl numeşte pe M. Eminescu poetul……..

16
Grupa spaţială va primi un puzzle din portretul lui Mihai Eminescu, pe care
va trebui să îl asambleze.
Grupa muzicală trebuie să aleagă o muzică potrivită pentru a acompania
recitarea poeziei.
Grupa kinestezică trebuie să joace scena nunţii, imitând personajele.
Grupa matematică trebuie să rezolve careul cu parolă:

CAREU CU PAROLE

3 12 1

8 10 7

9 5

11 2

a) bărbat care se ocupa cu poftirea şi cinstirea oaspeţilor la nunţile


ţărăneşti;
b) mireasa din nunta gâzelor ;
c) forma literară a cuvântului locustă ;
d) derivat cu sufix diminutival de la cuvântul muscă (pl.).
e) omonimul lui prea luminat ;
f) sinonimul lui molatic .

Figuri de stil sonore : 6. 8. 1. 2. 9. 12. 6. 4.9 ……………………………


6. 10. 3. 11. 6. 11. 7. ……………………………

Grupa naturistă trebuie să rezolve testul grilă despre insectele participante


la nunta gâzelor:

17
TEST
Încercuiţi litera A dacă consideraţi că enunţul este adevărat sau litera F dacă consideraţi că
enuntul este fals:

FLUTURELE

A F Fluturele traieşte în deşert, păduri tropicale sau munţi.


A F Aripile fluturelui sunt acoperite cu solzi.
A F Cel mai mic fluture are aripile de 30 cm.

LĂCUSTA

A F Lăcusta are un corp lung, subţire, împărţit în trei: abdomen, torace, cap.
A F Lăcusta mănâncă frunze.
A F Culoarea lăcustei este exclusiv verde.

FURNICA

A F Furnica are aripi.


A F Furnicile au o conducătoare numită regină.
A F Furnicile nu depun ouă.

ALBINA

A F Locul preferat al albinelor esre deşertul.


A F Corpul albinei este alcătuit cu păr scurt si foarte des.
A F Albina are o singură culoare.

LICURICIUL

A F Trăieşte în Anglia, Scoţia, Noua Zeelandă, Australia şi


Tasmania.
A F Lumina este produsă numai de masculi.
A F Viaţa licuriciului are 4 stadii.

VIOREAUA

A F Vioreaua nu este plantă ierbacee.


A F Vioreaua face parte din familia liliaceelor.
A F Vioreaua poate fi albastră, roz sau albă.

18
4. Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul

A) Citiţi nuvela istorică scrisă de Negruzzi şi apoi rezumaţi-o pe


momentele subiectului.
B) Citiţi, în Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche, capitolul
intitulat Când au omorât Alixandru Vodă 47 de boieri şi stabiliţi, într-un
tabel, asemănările şi deosebirile între cele două puncte de vedere:

ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
....................................................... .................................................

Letopiseţul Ţării Moldovei


„Alexandru vodă dacă s-au curăţitu de toată grija denafară şi au adusu şi
pre doamnă-sa Ruxanda şi fiii săi den Ţara Muntenească, au vrutu să să
curăţească şi de vrăjmaşii săi cei den casă, pre carii îi prepusese el că pentru
vicleniia lor au fostu scosu den domnie. Şi au învăţat cu taină într-o zi
lefeciii cari i-au avutu striini, de i-au supusu în curtea cea domnească, în
Iaşi. Şi au chiemat, pre obiceaiu, boiarii la curte, carii fără nicio grijă şi de o
primejdie ca aceea negândindu-se, deaca au întratu în curte, slujitorii, după
învăţătura ce au avutu, închis-au poarta şi, ca nişte lupi într-o turmă fără
niciun păstoriu, au întratu într-înşii, de-i snopiia şi-i giunghia, nu numai
boiarii, ce şi slujitorii. Nici alegea pe cei vinovaţi, ci unul ca altul îi punea
supt sabie, cădea mulţi, de pre zăbrele afară săriia, de-şi frângea picioarele.
Şi au pieritu atuncea 47 de boiari, fără altă curte, ce nu s-au băgatu în seamă.
Şi aşa, după atâta nedumnezeire, îi părea că ş-au răscumpărat inema”
Alexandru Lăpuşneanul
„În minut, toţi slujitorii de pe la spatele boierilor scoţând junghiurile,
îi loviră; şi alţi ostaşi, aduşi de căpitanul de lefecii, intrară şi năpustiră cu
săbiile în ei. Cât pentru Lăpuşneanul, el luasă pre Moţoc de mână şi se
traseră lângă o fereastră deschisă de unde privea măcelăria ce începuse. El
râdea; iar Moţoc, silindu-se a râde ca să placă stăpânului, simţea părul
zburlindu-i-se pe cap şi dinţii săi clănţăind. Şi cu adevărat era groază a privi

19
această scenă sângeroasă. Închipuiască-şi cineva într-o sală de cinci stânjini
lungă şi de patru lată, o sută şi mai mulţi oameni ucigaşi şi hotărâţi spre
ucidere, călăi şi osândiţi luptându-se unii cu furia desnădejdei şi alţii cu
aprinderea beţiei. Boierii, neavând nicio grijă, surprinşi mişăleşte pe din dos,
fără arme, cădeau făr-a se mai împrotivi. Cei mai bătrâni mureau făcându-şi
cruce; mulţi însă din cei mai juni se apărau cu turbare; scaunele, talgerele,
tacâmurile mesii se făceau arme în mâna lor; unii, deşi răniţi, se încleştau cu
furie de gâtul ucigaşilor şi, nesocotind ranele ce priimeau, îi strângeau păn-îi
înăduşeau. Dacă vreunul apuca vreo sabie, îşi vindea scump viaţa. Mulţi
lefecii periră, dar în sfârşit nu mai rămasă niciun boier viu. Patruzeci şi şepte
de trupuri zăceau pe parchet! În lupta şi trânta aceasta, masa se răsturnase;
ulcioarele se spărsesără şi vinul amestecat cu sânge făcuse o baltă pe
lespezile salei.
Odată cu omorul de sus, începuse uciderea şi în curte. Slugile
boierilor, văzându-se lovite fără veste de soldaţi, plecară de fugă”.

C) Argumentaţi alegerea celor patru mottouri, făcând referire la


acţiunea celor patru părţi ale nuvelei:
1 „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”
2 „Ai să dai samă, Doamnă!”
3 „Capul lui Moţoc vrem...”
4 „De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu...”
D) Realizaţi caracterizarea protagonistului nuvelei, ţinând cont de
următoarele citate din text:
- „Dar pentru ca să nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferinţi omeneşti,
născoci feluri de schingiuiri. Scotea ochi, tăia mâini, ciuntea şi seca pe care
avea prepus”;
- „m-am arătat cumplit, rău, vărsând sângele multora. Unul Dumnezeu ştie
de nu mi-a părut rău şi de nu mă căiesc de aceasta”
- „Proşti, dar mulţi”
E) Demonstraţi că nuvela Alexandru Lăpuşneanul de Costache
Negruzzi poate fi încadrată la clasicism, realism şi romantism.
F) Citiţi cu atenţie scena care implică personajul colectiv în nuvela
istorică şi apoi în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu şi alcătuiţi
caracterizarea lor.
G) Alcătuiţi un eseu de 2-3 pagini în care să vă exprimaţi acordul sau
dezacordul cu următoarea afirmaţie: „Alexandru Lăpuşneanul e alcătuit din
contraste tari; echitabil, necruţător, lucid (...), un făţarnic, nutrind temeri
mistice; eroul romantic închipuind pe tiran” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga)

20
VII REALISMUL

I. L. Caragiale, În vreme de război

A) Citeşte cu atenţia nuvela În vreme de război, iar apoi realizează un


eseu de 2-3 pagini în care să demonstrezi că este o nuvelă psihologică în
care apar accente naturaliste.
B) Având în vedere fragmentul de mai jos, subliniază cu citate din
text obsesia personajului:
„-Dar... întrebă distras d. Stavrache, ce s-a mai făcut cu tâlharii prinşi
astă-primăvară?
Tâlharii fuseseră osândiţi la diferite pedepse şi desigur acum erau şi
aşezaţi la locurile de muncă.
Care va să zică, din gândul hangiului, nici vorbă n-a fost la judecată
despre popa, despre capul şi gazda tâlharilor. Aoleu, ce mai judecători!
... Dar o să-ndraznească să se mai întoarcă?
... Dar dacă îndrăzneşte şi se-ntoarce?... Atunci, ce-i de făcut?
... Da! Dar sergentul se poate întoarce; popa, ba!
... Dar dacă-i vine aşa o nebuneală sergentului să spuie că el e stăpânul
averii, întâmple-se orice s-o întâmpla! Că odată a purtat barbă şi plete...
Da, dar atunci procurorul îl rade şi-l tunde de-a binele.
... O veni?... n-o veni?...
Pe când d. Stavrache îşi ridică aşa de sus interesanta-i clădire de
ipoteze, iacătă altă scrisoare: e tot de la Turnu-Măgurele – de astă-dată însă
e slovă străină...”
C) Folosind metoda ciorchinelui, realizează caracterizarea lui
Stavrache.

21
VIII SIMBOLISMUL

Alexandru Macedonski, Noaptea de decemvrie

A) Citeşte poezia şi găseşte explicaţii simbolice pentru următoarele


elemente:
- Emirul
- Meka
- Meka cerească
- Meka pământească
- Drumeţul pocit
- Drumul ocolit
- Drumul drept
B) Identifică în versurile următoare două motive literare romantice :
Şi flacăra spune : « Aduc inspirarea »...
Ascultă, şi cântă, şi tânăr refii...
În slava-nvierii îneacă oftarea...
Avut şi puternic Emir voi să fii. »
C) Identifică în descrierea Bagdadului elemente ce ţin preponderent
de estetica simbolismului şi de cea a parnasianismului : metafore, cuvinte cu
rezonanţă exotică etc.
D) Realizează o legătură între partea a II-a a poemului scris de
Macedonski, Noaptea de decemvrie, şi istorioara orientală rezumată mai jos:
Lui Ali-ben-Mohamet-ben-Hassan îi moare tatăl şi în ultimele
momente de viaţă acesta îşi sfătuieşte fiul ca niciodată în viaţă să nu se abată
de la drumul cel drept.
Devenind emir al Bagdadului, Ali are tot ceea ce îşi doreşte, dar este
mereu chemat de fascinaţia Mekăi – cetatea sfântă a musulmanilor.
Atras de acest ideal, Ali porneşte spre Meka, însoţit de un convoi şi
mergând pe drumul drept. Odată cu el, pleacă spre ceeaşi direcţie şi Pocitan-
ben-Pehlivan, un drumeţ pocit care vrea să ajungă la Meka pe căi ocolite.
Tânărul emir constată dificultatea drumului ales: oamenii şi animalele
mor, iar el rămâne singur. Cu ultimele puteri, Ali are o viziune a Mekăi, dar

22
este slăbit şi nu o poate ajunge. În acelaşi timp, îl vede pe drumeţul pocit
intrând pe poarta Mekăi.
E) Comentează fgurile de stil prezente în poem.
F) Identifică trăsăturile simboliste şi parnasiene în text.

23
IX SIMBOLISMUL EUROPEAN

A) Comentează următoarele versuri şi determină trăsăturile curentului


simbolist:
,,Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc
Şi scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o ceaţă;
Prin codri de simboluri petrece omu-n viaţă
Şi toate-l cercetează c-un ochi prietenesc.” (C. Baudelaire, Corespunderi)

,,Vreau muzicii întâietate!


Astfel, Imparele prefer,
Mai vagi, mai libere-n eter,
Fiind în tot, plutind pe toate.

Alege vorbele ce-ţi vin


Să pară scoase din confuzii:
Ah, cântecele, gri iluzii
De Tulbure în Cristalin.

Sunt ochi splendizi de după voaluri,


Zi ezitând în amiezi,
Ori aştrii-n azurii grămezi
Pe dulci, tomnatice fundaluri.

Nuanţa eu râvnesc s-o caut,


Nuanţa, nicidecum Culoare,
Nuanţa doar-îngemănare,
De vis cu vis, de corn cu flaut ! » (Paul Verlaine, Arta poetică)

,,…Ca nişte lungi ecouri unite-n depărtare

24
Într-un acord în care mari taine se ascund,
Ca noaptea sau lumina, adânc, fără hotare,
Parfum, culoare, sunet se-ngână şi-şi răspund.

Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,


Dulci ca un ton de flaut, verzi ca nişte câmpii,
-Iar altele bogate, trufaşe, prihănite,

Purtând în ele-avânturi de lucruri infinite,


Ca moscul, ambra, smirna, tămâia, care cântă
Tot ce vrăjeşte mintea şi simţurile-ncântă.”
(Charles Baudelaire, Corespunderi)

,,…A, brâu catifelat de muşte-n roiuri, brun


Ce zumzăie pe câte vreo proaspătă duhoare

…I, purpuri, sânge ftizic, superbe guri râzând


De furii, de beţie sau de căinţi pătrunse.

U, ciclica vibraţie a mărilor verzui.

…O, trâmbiţa veciei, stridenţe şi înfrângeri…”


(Arthur Rimbaud, Vocale)

,,Sunt ca un prinţ pe-o ţară de negură stăpân,


Bogat dar trândav, tânăr şi totuşi prea bătrân,
Care de scârba curţii slugarnice şi vane
Stă plictisit cu câinii şi alte lighioane.
Nimic nu-l mai desfată, nici jocuri, nici vânata,
Nici plebea care moare în curte la palat.
Bufonul, plin de snoave şi tare-n zeflemele,
Nu poate pe-acest bolnav pervers să-l mai înşele;
Luxosu-i pat în rece mormânt e prefăcut
Şi doamnele de-onoare, care-l găsesc plăcut,
Nu ştiu ce desfrânate găteli să mai scornească
Să-l facă pe-acest june schelet să le zâmbească.
Savantu-i care-i bate monezi n-a izbutit
Din trupu-i să stârpească tot ce e pervertit
Şi-n băile de sânge la Roma renumite
N-a mai putut să-nvie cu leacuri tăinuite

25
Cadavru-acesta-n care drept sânge pur, în cete
Şi-n verzi, clocite ape ce vin din râul Lethe.”

(Charles Baudelaire, Spleen)

,,Mâhnită-i toată carnea, iar cărţile, citite.


Să fug! Să fug aiurea! Sunt păsări fericite
Să zboare între ceruri şi spume neperechi!
Nimic, nici oglindite-n priviri grădini prea-vechi
În calea unei inimi care închina mării
O, nopţi! Nici ocrotite, de răul călimării,
Foi, goale-n clar de lampă, de către propriul alb
Nici tânăra femeie, la sân cu prunc roz-alb.
Tot am să plec! Fregata,-n tresalt de mari poavăze,
Sus ancora spre darnici atoli şi blânde oaze!

Un greu Plictis, în care speranţe crude gem,


Mai crede-n bun-rămasul batistelor, suprem!
Şi, ispitind furtuna, înaltele catarge
Sunt, poate, dintre-acelea ce vântul le va sparge.
Fără catarge, fără, pierduţi la antipozi…
Dar, inimă, ascultă-i cum cântă, pe matrozi!”
(Stephane Mallarmé, Briza mării)

“Tu, cititor, tăcut, bucolic,


Naiv şi sobru om de munci,
Această carte s-o arunci,
Cu tot desfrâu-i melancolic.

Dar dacă, vrednic scormoneşti


Cu ochiu-n râpi adânci, de freamăt,
Citeşte, şi-ai să mă iubeşti;

De nu ştii slova şi vorbirea


De la dibaciul mag, Satan,
Arunc-o! vei citi-o-n van,
Sau îmi vei crede slută firea.

Tu, suflet, iscodind c-un geamăt


Un rai ce deopotrivă-l vrem,

26
Mă plânge!... Altfel, te blestem! “
(Charles Baudelaire, Epigraf pentru o carte osândită)

B) George Bacovia este un reprezentant de seamă al simbolismului


românesc. Realizează un eseu de 2-3 pagini pornind de la afirmaţia :
“Bacovia este întâiul nostru antipoet în sensul modern: expresivitatea lui
excesivă, disonanţele, primitivismul, coloristica intensă, amestecul de
patetic şi umor, şicanarea continuă îl fac să traverseze dinspre simbolism
spre epoca modernă, cu iuţeala unei comete, câmpurile de atracţie
planetară ale expresionismului, dadaismului, suprarealismului, ale
literaturii absurde” (N. Manolescu)
C) Cromatica bacoviană este un subiect complex. Nicolae Manolescu
afirmă “Culoarea devine nu numai persistentă şi obsesivă, dar de o mare
materialitate, ca la expresionişti. Orice reprezentare e distrusă, desfigurată
ca o faţă de pe care s-a scurs fardul. Violetul, negrul, albul, rozul invadează
lucrurile ca nişte prezenţe fizice, erodează peisajele sau le pătează[…] şi
aceste vopsele sunt câteodată halucinante prin intensitate”.
George Bacovia însuşi mărturisea, în legătură cu acest subiect: “În
poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de culoare. Pictură a cuvintelor
sau audiţie colorată(…). Pictorul întrebuinţează în meşteşugul său culorile:
alb, roşu, violet. Le vezi cu ochii. Eu am încercat să le redau cu inteligenţa
prin cuvinte. Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare.”

Descoperă, în poeziile bacoviene, simbolismul culorilor, având în


vedere versurile de mai jos:
“Orchestra începu cu-o indignare graţioasă.
Salonul alb visa cu roze albe-
Un vals de voaluri albe…
Spaţiu, infinit, de o tristeţe armonioasă…

În aurora plină de vioare,


Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-
Cântau clare sărutări…
Larg, miniatură de vremuri viitoare…”
(Alb)

“Carbonizate flori, noian de negru…


Sicrie negre, arse, de metal,
Veşminte funerare de mangal,
Negru profund, noian de negru…

27
Vibrau scântei de vis...noian de negru;
Carbonizat, amorul fumega-
Parfum de pene arse, şi ploua…
Negru, numai noian de negru…”
(Negru)

“Ca lacrimi mari de sânge


Curg frunze de pe ramuri,-
Şi-nsângerat, amurgul
Pătrunde-ncet prin geamuri.

Pe dealurile-albastre,
De sânge urcă luna,
De sânge pare lacul,
Mai roş ca-ntotdeauna.”
(Amurg)

“Pe seară, la geamuri, un nour violet şi de aramă,


Pe drum, l-aceeaşi oră, se târâie un lanţ de fier,
Şi coincidenţe aranjate pe-o tristă gamă -
Azi iar mi-i frică... şi cred, şi sper...

O zi fără anotimp şi ordine militară,


Şi prin vecini s-aud mici pregătiri de masă,
Însă produsele au început să dispară -
Şi mulţi au plecat, şi noaptea se lasă.

Cu toţii spun că bine le-a făcut


Sau că un geniu se va naşte -
Iar studiul creşte cu tactul tăcut...
O fiinţă supremă, dintre noi, ne cunoaşte.”
(Amurg)

“Vom spune că toamna a venit... foarte trist –


La o fereastră melancolică, mi s-a părut ceva,
Însă m-a trezit un glas pozitivist...
Vânt umed, şi frunza zboară, undeva.

Am ajuns, acum, pe-un câmp cu ape...

28
În luncă, medita un poet cunoscut –
Părea că de oameni nu mai încape;
De-această-ntâmplare, atât de rău mi-a părut.

Eu nu mai ştiu nimic, şi m-am întors acasă,


Uitaţi-vă ce gol, ce ruină-n amurg –
Amurgul galben m-a-ngălbenit, şi m-apasă,
Cu geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai curg.”
(Scântei galbene)
,, Verde crud, verde crud…
Mugur alb şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi de-azur,
Te mai văd, te mai aud.”
(Note de primăvară)

„Plâns de cobe pe la geamuri se opri,


Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
“I-auzi corbii!” - mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...


Şi de lume tot mai singur, mai barbar, -
Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri”.
(Gri)

29
X PRELUNGIRI ALE ROMANTISMULUI ŞI CLASICISMULUI

George Coşbuc, Noapte de vară

A) Citeşte cu atenţie poezia:


„Zările, de farmec pline,
Strălucesc în luminiş;
Zboară mierlele-n tufiş
Şi din codri noaptea vine
Pe furiş.

Care cu poveri de muncă


Vin încet şi scârţâind;
Turmele s-aud mugind,
Şi flăcăii vin pe luncă
Hăulind.

Cu cofiţa, pe-ndelete,
Vin neveste de la râu;
Şi, cu poala prinsă-n brâu,
Vin cântând în stoluri fete
De la grâu.

De la gârlă-n pâlcuri dese


Zgomotoşi copiii vin;
Satul e de vuiet plin;
Fumul alb alene iese
Din cămin.

Dar din ce în ce s-alină


Toate zgomotele-n sat,
Muncitorii s-au culcat.
Liniştea-i acum deplină

30
Şi-a-nnotat.

Focul e-nvelit pe vatră,


Iar opaiţele-au murit,
Şi prin satul adormit
Doar vrun câine-n somn mai latră
Răguşit.

Iat-o! Plină, despre munte


Iese luna din brădet
Şi se nalţă,-ncet-încet,
Gânditoare ca o frunte
De poet.

Ca un glas domol de clopot


Sună codrii mari de brad;
Ritmic valurile cad,
Cum se zbate-n dulce ropot
Apa-n vad.

Dintr-un timp şi vântul tace;


Satul doarme ca-n mormânt
Totu-i plin de duhul sfânt:
Linişte-n văzduh şi pace
Pe pământ.

Numai dorul mai colindă,


Dorul tânăr şi pribeag.
Tainic se-ntâlneşte-n prag,
Dor cu dor să se cuprindă,
Drag cu drag”.

Identificaţi figurile de stil prezente în poezie şi comentaţi-le.


B) Explicaţi rima poeziei.
C) Caragiale afirma despre Coşbuc: „Pe câmpul vast al publicisticii
române, pe care creşte atâta spanac des şi abundent, a apărut, în sfârşit, zilele
acestea, şi un copac, şi e aşa de mândru şi aşa de puternic, că mii şi mii de
recolte de buruieni ni se vor perinda, şi el va sta tot mereu în picioare, tot
mai sănătos şi mai trainic, înfruntând gustul actual şi vremea cu schimbările
ei capricioase, şi făcând din ce în ce mai mult fala limbii noastre româneşti –

31
un volum de Balade şi idile de George Coşbuc”. Realizează un eseu în care
să demonstrezi importanţa acestui poet.
D) Compară modul în care Coşbuc şi Eminescu descriu acelaşi
moment al zilei:
”Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână
Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare
Vin de la câmp, toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi împle de glasul lui sara.”

32
XI MODELE EPICE ÎN ROMANUL INTERBELIC

ROMANUL PSIHOLOGIC: Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor

A) Nicolae Manolescu afirma că “Bologa este un iluzionat aproape


permanent, incapabil a discerne între propriile dorinţe şi dorinţele străine.
Crizele lui se datorează descoperirii acestei confuzii. Copil fiind, crede într-o
zi a avea revelaţia credinţei. În realitate, extazul se dovedeşte doar urmarea
presiunilor exercitate asupra sufletului lui fraged de către bigotismul matern.
La moartea tatălui, Apostol îşi pierde credinţa tot atât de fulgerător cum o
dobândise: şi nu atât din cauza durerii sau a şocului, cât pentru că îşi dă
seama de automistificarea a cărei victimă fusese. Se simte manipulat şi se
răzvrăteşte (...). Statul, neamul şi religia alcătuiesc tot timpul un trio
represiv. Bologa are orgoliul individualităţii şi caută un acord cu aceste
instanţe supraindividuale, nu pe calea obedienţei oarbe, ci pe aceea a
conştiinţei lucide. Le acceptă convins de fiecare dată că sufletul său i-o cere;
descoperă, fără întârziere, că a fost manipulat”. Exprimă-ţi opinia faţă de
spusele criticului literar într-un eseu.
B) Apostol Bologa este un erou complex, cu o bogată viaţă interioară,
cu trăiri puternice. Fiecare etapă a vieţii lui aduce cu sine noi zbateri
lăuntrice.
Stabiliţi traseul lui Apostol Bologa printr-un grafic, pornind de la
următoarele repere:
- copilărie: uimit de viziunea divinităţii
- licean: “părăsit, izgonit, străin şi neputincios”
- orfan: “am pierdut pe Dumnezeu, îi fulgeră prin minte... Avea
impresia foarte clară că se prăbuşeşte într-o prăpastie fără fund şi nu
se poate agăţa de nimic (...) Se întoarse la Năsăud buimăcit, cu
sufletul zdrenţuit de îndoieli şi sigur că şi-a pierdut rostul în lume”

33
- student la Filozofie: “omul singur nu e cu nimic mai mult decât un
vierme... Numai colectivitatea organizată devine o forţă constructivă...
Conştiinţa să-ţi dicteze datoria, nu legile”
- tânărul luptător: “numai în faţa morţii pricepe omul preţul vieţii şi
numai primejdia îi oţeleşte sufletul”
- om: “Cu iubirea în suflet poţi trece pragul morţii, căci ea stăpâneşte şi
dincolo, pretutindeni, în toate lumile existente şi inexistente...”
C) Citeşte cu atenţie fragmentele următoare:
“Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot uriaş de sticlă aburită,
spânzurătoarea nouă şi sfidătoare, înfiptă la marginea satului, întindea braţul
cu ştreangul spre câmpia neagră, înţepată ici-colo cu arbori arămii.
Supravegheaţi de un caporal scund, negricios, şi ajutaţi de un ţăran cu faţa
păroasă şi roşie, doi soldaţi bătrâni săpau groapa, scuipându-şi des în palme
şi hâcâind a osteneală după fiecare lovitură de târnăcop. Din rana pământului
groparii zvârleau lut galben, lipicios...”
(Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)
“După un timp, ajunseră pe nişte străzi în pantă, unde, ici-colo, se zărea
câte un poliţist stând locului sau făcându-şi patrolarea obişnuită; poliţiştii
erau când departe, când foarte aproape. Unul dintre ei avea o mustaţă
stufoasă şi-şi ţinea mâna pe mânerul sabiei; se apropie intenţionat de grupul
celor trei, care i se păruse suspect. Însoţitorii lui K. se opriră, poliţistul părea
gata să deschidă gura, dar K. îi duse cu forţa pe cei doi domni. Şi se întoarse
de mai multe ori, prudent, ca să vadă dacă nu erau urmăriţi; imediat ce trecu
însă pe după un colţ care îi ascundea pe poliţişti, începu să alerge cât îl
ţineau picioarele, iar cei doi fură obligaţi să facă acelaşi lucru, gâfâind din
greu.
Aşa ieşiră din oraş, căci, în partea aceea, la capătul străzilor, câmpia
începea brusc. O carieră de piatră, mică, pustie şi părăsită, se deschidea în
apropierea unei case cu aspect încă foarte urban. Acolo cei doi domni se
opriră, fie pentru că locul acela fusese de la bun început ţinta lor, fie pentru
că se simţeau prea istoviţi ca să poată alerga mai departe. Şi-i dădură drumul
lui K. El aşteptă fără să spună un cuvânt, iar cei doi domni îşi scoaseră
ţilindrele şi-şi şterseră cu batista sudoarea de pe frunte, cercetând în acelaşi
timp cariera. Lumina lunii scălda totul cu liniştea aceea firească, nedăruită
niciunei alte lumini”
(Franz Kafka, Procesul)
Urmăriţi cu atenţie atmosfera sumbră din cele două fragmente, având
în vedere că în ambele romane se are în vedere uciderea unor personaje.
4. Scrieţi un eseu în care să demonstraţi tragismul personajelor

34
rebreniene, făcând referire la romanele Ion şi Pădurea spânzuraţilor şi
pornind de la afirmaţia “Definiţia romanului ca istorisire a unui eşec nu
corespunde niciodată mai bine adevărului ca în această epocă ce se încheie
puţin după Primul Război Mondial, la noi, ca şi în Occident. Toate romanele
lui Rebreanu relatează eşecuri. Ion e desigur cel mai semnificativ. Aproape
nu este personaj în roman care să nu devină o victimă” (Nicolae Manolescu,
Arca lui Noe)

35
ROMANUL EXPERIENŢEI: Mircea Eliade, Maitreyi – Nuntă în cer

A) Utilizând metoda horoscopului, zodia potrivită personajului lui


Eliade, Maitreyi ar putea fi Fecioară? Argumentează fiecare trăsătură:
FECIOARA
22.08 – 21.09
Trăsături:
 perfecţionist
 obiectiv
 analitic
 încăpătânat
 precaut
 indecis
 modest
VALOARE: capacitate analitică
PERICOL: hipercriticism
B) Pentru Ileana-Lena din Nuntă în cer de Mircea Eliade, consideri că
se potrivesc trăsăturile următoare?
GEMENI
22.05 – 20.06
Trăsături:
multilateral
altruist
magnetic
perspicace
capricios
ambiguu
neliniştit
VALOARE: deştept
PERICOL: împrăştiat
C)Lucraţi pe grupe de elevi şi organizaţi o dezbatere cu tema: A
procedat bine Ileana-Lena , din romanul lui Mircea Eliade Nuntă în cer,
dispărând din viaţa lui Andrei Mavrodin ?

36
Mai jos aveţi un tabel cuprinzând sugestii pentru răspunsurile voastre.
Citiţi-le şi aduceţi alte argumente :

AFIRMATORII NEGATORII
1 . Ileana crede în destin şi se teme de 1. Atunci de ce nu a acceptat
singurătate. Când Andrei nu acceptă propunerea primului soţ, Barbu
ideea unui copil în viaţa lor, Ileana, care Hasnaş, de a avea copii dacă se
nu se putea împlini ca femeie, a teme să rămână singură?
considerat că i s-a împlinit destinul, că va Plecarea de lângă Andrei nu
rămâne singură până la moarte şi trebuie înseamnă că e singură?
să plece din viaţa singurului bărbat cu
care EA voia să aibă un copil 2. Nu lipsa copiilor din viaţa Lenei
a determinat divorţul de Hasnaş.
2. Singurătatea Ilenei e mai mult o scuză Poate că nu era încă pregătită să
a faptului că nu şi-a găsit până la Andrei devină mamă, simţea că mai are
Rostul în Viaţă, Sufletul pereche. încă multe alte lucruri de realizat
în viaţa ei însă nu putea să-i
3. De ce Lena a acceptat divorţul şi nu a explice aceste lucruri lui Hasnaş,
încercat să comunice cu soţul pentru a-i bărbatul a cărei concepţie de viaţă
explica şi pentru a amâna momentul e cinică şi pragmatică.
maternităţii ?
3. Hasnaş vrea copii pentru că e
4. Pentru Ileana nu maternitatea este singurul lucru pe care încă nu-l
importantă cât faptul că a găsit şi trăit făcuse în viaţă şi crede că Lena e
marea iubire căreia îi sacrifică datoare, ca soţie, să ii ofere.
perfecţiunea trupului ei şi că acest bărbat,
Andrei, a făcut-o să se simtă specială,
unică, împlinită. Copilul cu Andrei ar fi Etc.
fost dovada NUNŢII în CER, a refacerii
în plan uman a cuplului adamic.

D) Prin brainstorming, se alcătuieşte o hartă conceptuală a personajului


Maitreyi a lui Eliade. Se porneşte de la întrebarea Ce îl atrage pe Allan,
europeanul instruit, la exotica Maitreyi? Răspunsurile argumentate, cu
citate reprezentative, generează o schemă conceptuală utilizată apoi în
caracterizarea eroinei.
37
LITERATURA ŞI PICTURA

Curente literare şi culturale

În prima jumătate a secolului XX au apărut mai multe curente culturale


determinate de schimbarea în modul de viaţă şi în mentalitatea oamenilor,
produsă de Primul Război Mondial. În literatură, arte plastice, muzică şi
filosofie au apărut expresionismul, dadaismul, suprarealismul, fovismul,
cubismul, abstracţionismul.

EXPRESIONISMUL
Reprezentanţi - literatură: St.George, L.Pirandello, L.Blaga, G.Trakl,
R.M.Rilke, B.Brecht;
- arte plastice: Ed. Munch, E. Barlach, O.Kokoschka.
EDVARD MUNCH (1863-1944)

Pictor norvegian, unul dintre pionerii artei moderne, considerat


precursor al expresionismului, mai cu seamă un reprezentant al
tradiţiei artistice europene decât a celei norvegiene.
A fost prin natura sa un solitar, dar, paradoxal, l-au interesat
foarte mult relaţiile interumane, care vor reprezenta esenţa creaţiei sale.
Lucrări: Ţipătul, Dimineaţa, Înger în negru, Dansul vieţii,
Madonna( Femeie îndrăgostită).

38
Ţipătul

Dansul vieţii

DADAISMUL

Reprezentanţi- literatură: T.Tzara, S.Pană, A.Jarry


- pictură: M. Duchamp,F.Picabia, M. Iancu
MARCEL DUCHAMP
( 1887-1968)

39
Pictor francez (cetăţean american din 1955), format în mediul
cultural efervescent al Parisului de la începutul secolului al XX-lea,
într-o familie cu preocupări artistice. În primii ani pictează sub
influenţă impresionistă. Din 1912 încep căutările care îl vor conduce
spre ultimele consecinţe ale avangardei, deschizând drumul unor
direcţii ce-şi propun să atingă domeniul sugestiv intitulat antiartă
(nonartă).
Lucrări: Autoportret, Fântana, Roata de bicicletă.

Autoportret

Fântâna

Roata de bicicletă

40
MARCEL IANCU
(1895-1984)

Arhitect, pictor, grafician. Elev al pictorului Iosif Iser. Din 1915 a


urmat cursuri de arhitectură la Zurich. Alături de Tristan Tzara, Hans
Arp, Richard Huelsenbeck, Hugo Ball a participat la spectacolele
dadaiste susţinute de Cabaret Voltaire. A realizat afişe şi decoruri
pentru evenimentele DaDa şi a ilustrat cu gravuri cărţile lui Tristan
Tzara. Se rupe de dadaism în 1922.
Lucrări: Construcţie abstractă,Café concert, Ţărancă cu ouă.

Construcţie abstractă

41
Café concert

Ţărancă cu ouă

SUPRAREALISMUL
Reprezentanţi - literatură: S. Beckett, G. Apollinaire, P. Elouard,
A.Breton,L.Aragon;
- arte plastice: S.Dali, G. de Chirico.

42
SALVADOR DALI
(1904-1989)

Artist şi exhibiţionist excentric spaniol, a fost cel mai faimos


dintre pictorii suprarealişti. Puternic influenţat de teoria lui Sigmund
Freud privind subconştientul, şi-a descris tablourile – care adesea
conţin iluzii optice- ca “fotografii ale viselor, pictate manual”. A scris de
asemenea scenarii de film, explorând teme religioase, şi a creat sculpturi
şi bijuterii.
Lucrări: Persistenţa memoriei,Copil geopolitic privind naşterea
omului, Apariţia unei fete şi a unui vas cu fructe pe plajă, Aparat şi
mână.

Persistenţa memoriei

43
Copil geopolitic privind
naşterea omului

Apariţia unei fete şi a unui vas cu


fructe pe plajă

44
Aparat şi mână

FOVISMUL

Reprezentanţi în pictură: H.Matisse, R.Dufy, K.van Dongen

HENRI MATISSE
( 1869-1954)

Pictor francez, a urmat Dreptul la Paris şi a început să picteze în


timpul unei convalescenţe.Primele tablouri au fost influenţate de
impresionişti, dar şi-a dezvoltat stilul distinctiv după ce a studiat “arta
naivă”. A condus grupul de pictori numiţi de critică fovişti (“animale
sălbatice”) şi a creat tablouri expresive, folosind forme şi culori
puternice.
Lucrări: Autoportret, Dans II, Bluză românească, Muzică.

45
Dans II

Bluză românească

Muzică

46
CUBISMUL

Reprezentanţi în pictură: G.Braque, P.Picasso

PABLO PICASSO
( 1881-1973)

Pictor spaniol stabilit în 1901 la Paris. Între 1901 şi 1904 , a


utilizat tonuri albastre în tablourile sale (perioada albastră). Între 1905-
1906,a pictat artişti de circ şi clovni în culori mai calde (perioada roz).În
1907, a pictat Domnişoarele din Avignon într-un stil revoluţionar, care a
marcat naşterea cubismului.
Lucrări: Familie de saltimbanci, Femeie pe fotoliu, Fată citind la
masă

Domnişoarele din Avignon

Familie de saltimbanci

47
Femeie pe fotoliu

Fată citind la masă

48
ABSTRACŢIONISMUL

Reprezentanţi în pictură: W.Kandinsky, P.Mondrian, K.Malevici

WASSILY KANDINSKY
( 1872-1944)

Născut la Moscova, Kansinsky a studiat Dreptul înainte de a pleca


în Germania. A studiat arta plastică la Munchen, iar în 1896 a pictat
primele tablouri.Este considerat fondatorul artei abstracte. În 1911, a
pus bazele grupului de artişti cunoscut ca “Der Blaue Reiter”. Între
1914 şi 1922, a trăit în Rusia. A revenit în Germania, unde a predat la
influenta şcoală Bauhaus, înainte de a se stabili la Paris, în 1933.
Lucrări: Fugă, Improvizaţie, Dunga albă

Fugă

49
Improvizaţie

Dunga albă

50