Reguli generale

- Identificarea prealabila a medicamentelor si verificarea calitatilor lor.

- Respectarea intocmai a medicamentului prescris.
- Respectarea cailor, dozajului si a orarului de administrare.
- Respectarea somnului bolnavilor. Fac exceptie medicamentele etiologice (anti-
biotice etc).
-  Evitarea incompatibilitatilor. Unele medicamente devin ineficace sau chiar
daunatoare prin asociere. Exista incompatibilitati de prescriere, de care trebuie sa
tina seama medicul (sulfamidele si acidul paraaminobenzoic, histamina si
antihistaminicele, asocierea unor medicamente cu antidoturile lor). Exista insa si o
incompatibilitate de asociere, care priveste pe sora: de exemplu, clorura de calciu
si codeina fosforica, luminalul injectabil si alte substante etc. Unele
incompatibilitati sunt cautate (procaina cu adrenalina, morfina cu atropina,
utilizarea antidoturilor), pentru a obtine efectul terapeutic urmarit.
- Administrarea imediata a medicamentelor (al caror flacon a fost deschis).
- Luarea medicamentelor in prezenta asistentei.
- Respectarea masurilor de asepsie, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti.
- Anuntarea imediata a greselilor savarsite in administrarea medicamentelor.

Reactii adverse

Acestea, trebuie bine cunoscute de asistenta medicala, pentru a putea interveni la timp.
Astazi, intoleranta medicamentoasa este foarte frecventa, chiar la antibiotice. Daca nu se
iau anumite precautii, sunt de temut reactiile alergice si numeroase alte tulburari. Sunt
cunoscute medicamentele care pot duce la asemenea accidente; uneori pot aparea si
accidente grave generale: agranulocitoza (aminofenazona), anemii, socuri anafilactice
(seruri, antibiotice etc). Alteori, in special in cursul tratamentelor cu antibiotice, pot
aparea dezechilibre biologice, prin modificarea florei mi-crobiene. Prin distrugerea florei
patogene, unele microorganisme care paraziteaza in mod normal organismul, se dezvolta
mai intens si devin mai virulente. Astfel, pot aparea micoze sau infectii cu stafilococi
rezistenti la antibiotice.
Trebuie tinut seama si de faptul ca numeroase produse (antibiotice, corticoizi) pot masca
semnele unei boli, fara a o vindeca complet, daca nu sunt prescrise in doze si pe o durata
suficienta.
Reactiile adverse sunt reactii nocive care apar la doze folosite obisnuit, in scop
profilactic, curativ sau pentru diagnostic. Ele trebuie deosebite atat de efecte nedorite de
ordin farmacodinamic (de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina), care pot fi
neplacute dar nu sunt, de obicei, nocive, cat si de fenomenele de intoxicatia acuta (de
exemplu, coma barbiturica), care apar la doze mari, ce depasesc pe cele utilizate normal.
Reactiile adverse sunt mai frecvente la batrani, femei si copii. Cel mai des apar in
asocierile estro-progestative orale (folosite ca anticonceptionale), dupa unii agenti
antibacterieni (ampicilina, cotrimoxazol, izoniazida, nitrofurantoina), unele deprimante
centrale (clorpromazina, diazepam, pentazocina), medicamente ca fenilbutazona,
indometacin, metildopa.
Reactii adverse apar, de obicei, la medicatia cardiovasculara, diuretice, neuro-psihotrope,
antiinflamatorii nesteroidiene, glucocorticoizi, antibiotice si
anticoagulante. Principalele Simptome apar la nivelul pielii, tubului digesth sistemului
nervos central si sangelui.
Medicamentele pentru care este necesara supraveghere biologica sunt: anticonceptionale
orale, anticonvujsivante, antituberculoase, antibiotice, diuretice, in genera], fenacetina si
analgezice in doze mari, anticoagulante orale plus medicatie asociata si antidiabetice
orale plus medicatie asociata.
Dupa mecanism reactiile adverse pot fi:
- reactii adverse de tip toxic. Riscul este mai mare cu cat doza este mai mare. Apar, de
obicei, in insuficienta hepatica sau renala si la miocardul bolnav. in cazul digitalicelor,
doza eficace este foarte apropiata de cea toxica. Riscul este mai mare in administrarea pe
cale i.v. Interactiunile medicamentoase pot provoca, de asemenea, fenomene toxice. De
exemplu, tranchilizantele sau neurolepticele potenteaza, uneori, periculos efectele altor
deprimante centrale (anestezice generale, hipnotice, morfina);
- reactii adverse idiosincrazice, sau de intoleranta. Acestea sunt independente de doza.
Apar la doze obisnuite de izoniazida .sau hidralazina. Uneori apar prin intoleranta la
alcool (congestia fetii si fenomene circulatorii). Alteori bolnavul raspunde prin hemoliza
la doze obisnuite de primachina, chinina, sulfamide, sulfone, nitrofurantoina, acid
nalidixic (Negram), fenacetina etc. Hipertermia maligna poate fi provocata de unele
anestezice generale;
-  reactii adverse alergice. Apar prin mecanisme imune. Alergia presupune o
sensibilizare prealabila. Unele reactii sunt de tip anafilactic (chiar spc anafilactic).
Penicilinele pot provoca dispnee acuta, bronhospasm cu sufocare, edem laringean,
hipotensiune, colaps, urticarie). Aspirina, morfina si alte opioide, antiinflamatoarele
nesteroidiene, chinina, chinidina, sulfamidele, fenilbutazona, izoniazida, betablocantele
pot provoca lupus eritematos diseminat. Dupa peniciline, P.A.S, sulfamide,
nitrofurantoina, uneori apare boala serului (febra, artralgii, adenopatii, urticarie) sau
numai urticarie si edem Quinke. Pentru depistarea sau prevenirea acestor reactii este
nevoie de o anamneza corecta, teste cutanate etc. Tratamentul consta in desensibilizare
specifica, oprirea imediat a medicatiei, administrarea de antihistaminice, adrenalina sau
glucocorticoizi.

Stari patologice produse de medicamente

Stari patologice cardio vasculare

Insuficienta cardiaca poate apare dupa chinina, procainamida, betablocante,
verapamil,emetina, glucocorticoizi, aldosteron sau fenilbutazona; aritmii pot apare dupa
digitalice, chinidina, amiodarona, antidepresive sau neuroleptice; bradicardie si blocA.V.
dupablocante adrenergice, verapamil, digitalice; agravarea cardiopatiei ischemice dupa
ergotamina, ganglioplegice, guanetidina, tolazolin, adrenalina, tiroxina; hipotensiune
severa pana la colaps, dupa guanetidina, prazosin, chinidina, procainamida,
clorpromazina si altele; hipertensiune arteriala dupa ergotamina, anorexigene, estrogeni,
contraceptive, aldosteron, glucocorticoizi; vasoconstrictie periferica, .dupa ergotamina,
dopamina, blocante betaadrenergice. Stari patologice ale sangelui
Aplazie medulara dupa cloramfenicol, penicilina, streptomicina, sulfamide, fenitoina,
aspirina, fenacetina, fenilbutazona, tolbutamid; agranulocitoza, dupa cloramfenicol,
peniciline, streptomicina, sulfamide, aspirina, fenilbutazona, aur, acid etacrinic,
tolbutamid, barbiturice, clorpromazina, agenti alchilanti, antimetaboliti etc; anemie
megaloblastica, dupa metotrexat, trimetoprin, izoniazida, fenitoina,
( barbiturice, alcool,clororochina, contraceptive orale; anemie hipocroma, dupa
izoniazida, cloramfenicol, alcool, anticoagulante, aspirina; anemie hemoli ti ca, dupa
peniciline, rifampicina, izoniazida, P.A.S. sulfamide, indometacina, fenacetina,
I chinina, chinidina; Trombocitopenie dupa agenti alchilanti, antimetaboliti citotoxici,
cloramfenicol, penicilina, tuberculostatice, sulfamide, fenitoina, aspirina,
i fenilbutazona, preparate de aur, chinina, chinidina, barbiturice, meprobamat,
antihistaminice, glucocorticoizi.
•   Stari patologice renale
Nefropatia tubulara poate apare dupa antibiotice aminoglicozidice, unele cefalosporine,
rifampicina, paracetamol; nefropatie interstitiala acuta dupa antiinflamatorii
nesteroidiene, sulfamide, unele peniciline, rifampicina; nefropatie glomerulara cronica
dupa penicilamina, probenecid, aur etc; insuficienta renala acuta dupa antihipertensive,
diuretice, captopril, enalapril, opioide in doze mari; nefrocalcinoza dupa compusi de
calciu, vitamina D etc; retentie lichidiana dupa corticoizi, fenilbutazona, indometacin,
clonidina;
•   Stari patologice gastro intestinale; greata si voma dupa tetraciclina, eritromicina,
citotoxice anticanceroase, opioide, aminofilina, supradozare de digitala etc; gastrite
hiperacide, ulcer gastric sau duodenal dupa corticoizi, fenilbutazona, aspirina; diaree,
enterita, colita dupa purgative iritante, peniciline, tetraciclina, cloramfenicol, rezerpina,
metildopa, guanetidina, digitalice; constipatie dupa opioide, codeina, atropina, carbonat
de calciu, hidroxid de aluminiu si alte antiacide, vincristina, vinblastina.
•   Boli hepatice produse de medicamente
Hepatita acuta sau subacuta dupa paracetamol, fenacetina, fenilbutazona, metildopa,
sulfamide, P.A.S., izoniazida, rifampicina, eritromicina, mercaptopurina etc.; hepatita
cronica activa dupa clorpromazina, metildopa, azatioprina, metrotexat; steatoza hepatica
dupa tetraciclina, ciroza hepatica dupa metrotexat, supradozare de vit. A; icter colestatic
dupa steroizi anabolizanti, contraceptive orale, clorpromazina etc; litiaza renala dupa
estrogeni si contraceptive orale; tumori hepatice dupa estrogeni, unele contraceptive
orale, steroizi androgeni si anabolizante;
•   Stari patologice ale aparatului respirator
Astm bronsic dupa acid acetilsalicilic, peniciline, eritromicina, cefalosporine,
streptomicina, tetraciclina, sulfamide, ioduri, propanolol etc; lupus eritematos cu
determinari pulmonare dupa P.A.S., izoniazida, peniciline, streptomicine, tetraciclina,
hidralazina, procainimida, chinidina, fenitorina, fenilbutazona, aur;
•   Endocrinopatii medicamentoase
Sindrom Cushingoid dupa glucocorticoizi; hipoglicemie dupa insulina si antidiabetice
orale, fenomene de hipertiroidism, dupa hormoni tiroidieni; diabet
reversibil dupa glucocorticoizi, contraceptive orale, unele diuretice tiazidic
hipertiroidism si fenomene gusogene dupa iod, ioduri, uneori fenilbutazona, P.A.I
ariodarona;
•   Stari patologice psihice si neurologice
Stari confuzionale la batrani cu ateroscleroza, dupa barbiturice; sindroan depresive pot fi
induse de neuroleptice fenotiazinice, rezerpina, haloperidol;
•   Stari de euforie si chiar dispozitie maniacala, dupa glucocorticoizi; encefalopat la
bolnavii cu insuficienta hepatica apare dupa diuretice brutale, morfina, lidocaii i.v.;
cefalee, dupa indometacin; convulsii pot apare dupa lidocaina, anestezice loca si doze
mari de penicilina i.v.; tulburariextrapiramidale apar dupa antipsihotice.
•   Stari patologice ale muschilor, articulatiilor si oaselor
Mialgii si crampe musculare pot aparea dupa glucocorticoizi; dureri muscula. apar dupa
Tratament prelungit cu diuretice; osteoporoza poate fi provocata de do; indelungate cu
glucocorticoizi, heparina etc; osteomalacia sau rahitismul es favorizat de medicatia
antiepileptica (fenobarbital, fenitoina); lupusul eritematc diseminat poate aparea dupa
proeainamida, hidralazina, izoniazida si fenitoina;
•   Reactii cutanate diverse
Acnee, alopecie, eritem polimorf, eruptii, lupus, pigmentari cutanate, urticar, etc. apar
uneori dupa glucocorticoizi, steroizi androgeni si anabolizant contraceptive, hormoni,
ioduri, fenobarbital, propantelina, P.A.S., izoniazid ciclofosfamida, aur, heparina,
peniciline, sulfamide, fenilbutazona, antimalaric barbiturice, aspirina, tetraciclina,
diuretice tiazidice, sulfamide antidiabetice, aci nalidixic;
•   Incompatibilitatii sau interactiunile presupun utilizarea a doua sau mai muli substante
care pot provoca efecte anormale.

Dependenta fata de medicamente

Este o stare de intoxicatie cronica, caracterizata prin necesitatea folosirii unc toxice sau
medicamente. Bolnavul are necesitatea utilizarii in permanenta a un medicament.
Substantele care pot produce dependenta au, de obicei, actiun euforizanta, linistitoare,
stimulanta sau halucinogena. Principalele medicamente sa toxice care pot produce
dependenta sunt: morfina, heroina si alte opioidt amfetaminele, cocaina, alcoolul,
barbituricele si alte hipnotice, tranchilizantei nicotina (respectiv tutunul). Bolnavii care au
utilizat in exces aceste substante incej la un moment dat, sa ia toxicul nu din cauza
dependentei ci pentru a evita sindromi de abstinenta. Dependenta poate fi psihica cand
bolnavul are necesitatea de a-s administra un medicament permanent, uneori zilnic.
Dependenta poate fi fizica, cand bolnavul continua folosirea medicamentuli pentru a evita
tulburarile care apar la intreruperea lui (abstinenta).
Toleranta este o stare de necesitate de a-si administra un medicament permaneni
deoarece efectul benefic terapeutic a scazut. Psihotoxicitatea este starea in car apar
tulburari de comportament de natura psihotica, in urma administrarii indelungat a unui
medicament.