P. 1
Dreptul Subiectiv si Interesul Legitim

Dreptul Subiectiv si Interesul Legitim

|Views: 1,209|Likes:
Published by Roxana Rox

More info:

Published by: Roxana Rox on Apr 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA ANUL II

DREPTUL SUBIECTIV SI INTERESUL LEGITIM, CONDITIE A INTENTARII ACTIUNII IN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

1

. 5 Capitolul IV – Aspecte doctrinare sau teoretice …………………………….. pag... pag.Cuprins Capitolul I – Parte introductiva .. 8 Bibliografie …………………………………………………………………..................... 3 Capitolul II – Reglementare legislativa aferenta obiectului de studiu ……… pag........ 9 2 ..... 6 Capitolul V – Concluzii ……………………......………………………………. pag................ 4 Capitolul III – Punctul de vedere al practicii judecatoresti …………………................. pag...... pag............

Capitolul I – Parte introductiva Potrivit articolului 8 din Legea contenciosului administrativ. Dacian Cosmin. raportat la legile care-i guverneaza emiterea. care constituie o cale obiectiva de reparare si de restabilire a legalitatii. actiunea in instanta fiind provocata ca atare de o chestiune de drept subiectiv. si de dovedirea acestei vatamari. intrucat acesta.cit. nu ramane insa complet strain de situatia personala a reclamantului. statutul persoanei fizice sau juridice lezate in drepturi sau interese legitime este asimilat celui al organismlui social care apara interesul public. optandu-se de cele mai multe ori pentru acesta. trebuie cercetat obiectul insusi al cererii reclamantului si al constatarii judecatorului. Legea contenciosului administrativ. in timp ce contenciosul administrativ obiectiv este intemeiat fie pe legitimarea procesuala speciala a unor subiecte de drept public (Ministerul Finantelor. In acelasi timp. in momentul intentarii actiunii in contencios. tipice sau asimilate. Asadar. modalitatile care le pot afecta si daca violarea lor a adus prejudicii reclamantului. contenciosul administrativ incredintat sub o forma sau alta tribunalelor judiciare romane a fost in general un contencios subiectiv. Din punct de vedere al constatarii facute de judecator. Bucuresti. sau. pe parcursul procesului. 2008 – op. deoarece este criticabila optiunea de a „asimila” o actiune de contencios obiectiv unei actiuni de contencios subiectiv. Constantin G. contenciosul administrativ subiectiv este intemeiat pe dreptul subiectiv sau interesul legitim (notiuni care se suprapun). judecatorul constata existenta si intinderea acestor drepturi. In acest caz. Gabriela. mai corect spus. Bucuresti. in acest caz cerandu-se judecatorului sa constate care este starea de legalitate cu forta de adevar legal (asa cum rezulta din legi si regulamente). trebuie sa justifice vatamarea unui interes direct si personal deoarece dreptul modern este refractar notiunii de actiune populara. Cu toate ca judecatorul nu se ocupa decat de dreptul obiectiv in constatarea pe care o face. in ipoteza unui contencios subiectiv. nefiind de conceput o cerere de chemare in judecata prin care sa se solicite constatarea sau recunoasterea dreptului sau interesului legitim fara a exista o practica administrativa vatamatoare. prefectul. Agentia Nationala a Functionarilor Publici). situatia contencioasa poate fi provocata de o chestiune de drept obiectiv. Prin urmare.. in vederea deosebirii contenciosului administrativ obiectiv de cel subiectiv. Cu alte cuvinte. distinctia intre contenciosul administrativ obiectiv si contenciosul administrativ subiectiv este utila pentru inceput. dreptul pozitiv modern al multor state recunoaste alaturi de contenciosul subiectiv existenta unui contencios administrativ bazat pe lezarea unor interese directe si personale. fara a se preocupa de legalitatea obiectiva a actului administrativ. precum si intinderea si valoarea acestor prejudicii. Primul este un proces „contra actului administrativ”. pot fi supuse controlului de legalitate actele administrative. Editura All Beck. 1 2 Bogasiu. precum si stabilirea faptului ca aceasta stare este vatamata de un act sau de o decizie a administratiei publice. dupa natura conflictului juridic dedus in instanta si rezolvat prin actul jurisdictional. Editura Universul Juridic. fie pe interesul public. judecatorul constata situatia contencioasa in raport cu situatia juridica a persoanei vatamate si drepturile lui subiective pe care le constata si le valorifica. pentru a putea sta in instanta. contenciosul poate sa fie obiectiv sau subiectiv. insa doar partial. In opinia doctrinei interbelice. in urma judecarii pe fond a cauzei. prin actul sau. acestea trebuind sa indeplineasca anumite conditii de admisibilitate. actiunea intentata punea in cauza existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul. 2005 3 . Totusi. fiind vorba de afirmarea vatamarii unui drept subiectiv sau al unui interes legitim. 163 Dragos. Rarincescu evidentia faptul ca. Legea contenciosului administrativ. 2 In modul acesta. Instanta este investita sa analizeze existenta unei atingeri aduse unui drept ori unui interes legitim numai in acest cadru procesual. In aceasta ipoteza. pe cand al doilea are in centrul sau preocuparea fata de drepturile subiective ale persoanelor fizice sau juridice. p. 1 Interpretarea textelor legale si a dispozitiilor coroborate ale legii contenciosului administrativ duce la concluzia ca intentia de a consacra o noua conceptie a contenciosului administrativ a reusit.

De asemenea.“Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim. in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil. recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri.posibilitatea de a pretinde o anumita conduita.Capitolul II – Reglementare legislativa aferenta obiectului de studiu Legea contenciosului administrativ. articolul 1: • alineatul 1 . sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual. poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta.“Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica. prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii. libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor. adresat altui subiect de drept.“Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau. de catre o autoritate publica. titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri. Monitorul Oficial nr. in sensul prezentei legi.“ • alineatul 2 . articolul 52 : alineatul 1 – “Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim. garantarea drepturilor. 554 din 2 decembrie 2004. 1154 din 7 decembrie 2004 : I. printr-un act administrativ unilateral. 7 alin. (4). in tot sau in parte. anularea actului si repararea pagubei. termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: • persoana vatamata . se poate adresa instantei de contencios administrativ competente. pentru anularea actului.“ Constitutia Romaniei.In intelesul prezentei legi. si cel care se considera vatamat intr-un drept al sau. • interes legitim privat .“ • 4 . Interesul legitim poate fi atat privat. sunt asimilate persoanei vatamate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes public prin actul administrativ atacat. printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri. recunoscut de lege. cat si public. de o autoritate publica. alineatul 1 . reparatii pentru daune morale. nr.“ II. articolul 8. satisfacerea nevoilor comunitare.orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice. a actului. • interes legitim public . este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim.“Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim. nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. • drept vătămat . pentru a solicita anularea.interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala. caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ. de lege sau de alt act normativ. se poate adresa instantei de contencios administrativ.orice drept prevăzut de Constitutie. articolul 2. alineatul 1 . eventual.“ • alineatul 2 . repararea pagubei si. realizarea competentei autoritatilor publice. prefigurat. III.

reclamantul N. necesara reclamantului. Curtea a constatat inadmisibilitatea actiunii formulate. 3 Nu in ultimul rand. Reclamantul. justifica un interes juridic (legitim) pentru promovarea actiunii prin care solicita anularea unei hotarari a organului din care face parte. potrivit articolului 33 din Legea nr. Ministerul Justitiei a afirmat ca ar fi de acord cu emiterea unui astfel de act normativ insa i-ar fi teama ca Ministerul Finantelor Publice nu ar putea sa finanteze aplicarea in practica. un act legal din care sa rezulte ca un parc public cu valoare istorica si de patrimoniu nu este afectat de construirea unui obiectiv incompatibil vecinitatii unui lacas de cult si sa-si retraga hotararea initiala prin care permite construirea in parcul respectiv a unui hotel. prin adresa nr. deoarece dreptul subiectiv viitor nu este previzibil si prefigurat prin niciun act normativ existent.I. Bucuresti. sectia de contencios-administrativ Dreptul nr. a dipus Consiliului Local al Municipiului Bucuresti sa emita la cererea reclamantei Parohia C. prin cererea inregistrata la 1 august 2006. Curtea de Casatie a avut ocazia in numeroase decizii sa se ocupe de aceasta incalcare a drepturilor. 112 Sentinta nr. 4 1 2 Jean Vermeulen – op. intelegandu-l ca orice posibilitate recunoscuta de lege.Capitolul III – Punctul de vedere al practicii judecatoresti Problema drepturilor subiective si a intereselor legitime a fost mult discutata si controversata in practica instantelor judecatoresti. consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte si pentru hotararile acestuia.. Se asimileaza actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a se rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori. 141/1994. se poate adresa instantei de contencios administrativ competente. 118-120 5 . 393/2004). Actiunea in justitie intemeiata pe un drept subiectiv vatamat sau pe o norma juridica transgresata trebuie sa prezinte si un interes procesual pentru reclamant. Editura All Beck. Curtea a ramas in pronuntare asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii retinand urmatoarele: potrivit art. cum se combina aceste sfere. deoarece fara interes nu exista actiune in justitie. 2 De asemenea. printr-un act administrativ. „neputandu-se stabili unde incepe dreptul si unde incepe sfera intereselor. In motivarea actiunii reclamantul a declarat ca. 112/1997. 2477 din 19 octombrie 2006. recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. (1) si art. sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri. p. pentru a avea calitatea de a intenta o actiune de contencios administrativ. reclamantul a depus la dosar actele: filele 2-5. Curtea de Apel Bucuresti. 94823/2005. orice persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim. 554/2004. 69/1991 republicata (actualmente articolul 56 alineatul 1 din Legea nr. 5/1998. 1 alin. Walters Kluwer Romania. in general Curtea de Casatie a dat o acceptiune foarte larga conceptului de „drept”. Astfel. Reclamantul nu poate invoca niciun interes legitim privat. 2 alin. pe care Ministerul Justitiei l-ar emite daca ar avea siguranta finantarii de catre parat. a chemat in judecata pe paratul Ministerul Finantelor Publice solicitand obligarea acestuia sa confirme daca poate sau daca vrea sa finanteze actul normativ reparatoriu fata de cei ce au fost prezenti in perioada dictaturii. Reclamantul solicita obligarea paratului sa raspunda daca poate sau daca vrea sa finanteze aplicarea unui act normativ inca neelaborat. In sustinerea actiunii. alte inscrisuri sau acte administrative. in calitate de consilier. sectia de contencios-administrativ in Culegerea de practica judiciara pe 1992/1998. instanta noastra suprema. sectia a VII-a de contencios administrativ si fiscal. Fata de acestea. 1999. (1) din Legea nr. 554/2004.cit. p. Tribunalul Bucuresti a hotarat intr-o speta ca. 2006 4 Decizia nr. a admis exceptia invocata si a respins cererea reclamantului. nefiind indeplinite prevederile art. pentru anularea actului. 307 3 Decizia nr. faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal. Reclamantul nu solicita anularea unui act administrativ nelegal si nu se plange de tacerea autoritatii. dupa caz. orice drept eventual si chiar declarand ca „vatamarea unor interese directe si personale sunt suficiente ca reclamantul sa aiba calitatea de a sta in instanta”. p. Bucuresti. H. 1 din Legea nr. Culegere de practica judiciara in materie de contencios administrativ si fiscal. daca se combina sau nu”. in virtutea prerogativelor sale constitutionale si legale.. 1 Totusi. Reclamantul nu invoca un drept vatamat printr-un act administrativ.

Asadar. este deci o conditie a dreptului subiectiv. exigenta ce-i apartine. vointa. adica presupun pentru aplicarea lor anumite stari de fapt. Giorgio del Vecchio explica acest concept drept „facultatea atribuita unui subiect de a voi si de a pretinde. una dintre conditiile obligatorii pentru intentarea actiunii in contencios administrativ o reprezinta aceea privitoare la vatamarea/incalcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. Bucuresti. de ordin material sau juridic”. niciuna dintre aceste formule continand toate aceste elemente in termeni expresi. Dintre aceasta variata gama de definitii. 1 Dupa a doua doctrina formulata de Ihering. al carei protagonist principal a fost jurisconsultul german Windscheld. in aceeasi masura e aparata. adica acela al puterii de vointa. Trebuie retinute insa anumite aspecte. Multa vreme aceste doua doctrine au fost in conflict una cu ceaalta. pana cand au fost combinate si asociate intr-una singura.. persoanele (fizice si juridice) nu ar putea invoca niciun fel de drepturi subiective. care il considera mai mult din punctul de vedere formal. „Dreptul subiectiv este o putere de vointa concedata de ordinea juridica”. adica elementul pretentiei. Analiza tuturor acestor definitii scoate in evidenta in special urmatoarele elemente: facultate. exigenta fata de altii fiind latenta. Contenciosul administrativ roman. se afirma fata de acela care ameninta sau savarseste incalcarea. Bucuresti. amenintata sau implinita. existenta numai in putinta.. 554/2004. Dreptul se face respectat. posibilitatea juridica de a pretinde. doua mari teorii de origine germana si-au disputat in trecut meritul de a incerca sa determine notiunea de drept subiectiv: doctrina vointei si doctrina interesului. In acest sens. Supunerea fata de norma. caruia i se aduce atingere printr-un act 1 2 Rarincescu. Constantin G. predomina elementul intern. insa. acest autor din urma asezand substratul dreptului subiectiv in interes sau utilitate. 1995 6 . si anume ca dreptul subiectiv este „orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege. expresia concreta a dreptului in aceasta faza e constituita de experimentarea juridica. adica facultatea de a face si de a voi. Bonnard. ca fara normele obligatorii si generale. „drepturile subiective sunt interese proteguite juridiceste”. Notiunea de drept subiectiv joaca un rol important in materie de contencios administrativ.. vine sa tulbure sfera juridica a unui subiect. In conformitate cu prima doctrina. fiind necesara o distinctie intre dreptul subiectiv si interesul legitim. traducandu-se prin act. datorita profesorului Jellinek. De asemenea. si anume faptul ca intre notiunea de drept subiectiv si cea de drept obiectiv exista un raport de interdependenta necesara. Editura Europa Nova. implicita totdeauna in dreptul subiectiv. Lectii de filosofie juridica. este important de observat ca imperativele juridice sunt conditionate. Editura Universala Alcalay & Co. se apara impotriva aceluia care il atinge. 2 Atata vreme cat dreptul este respectat. Rezulta formula care convine cel mai mult definirii notiunii propuse. de indata ce o violare. In legatura cu aceasta. pozitiv. R. ut liberi esse possimus”. este reamintita maxima lui Cicero: „Legum omnes servi sumus. Dar. Giorgio. influentat de altfel de filosofia lui Hegel. 1936 Del Vecchio. careia ii corespunde o obligatie din partea altuia”. intrucat vatamarea acestor drepturi formeaza baza pe care se intemeieaza de cele mai multe ori dreptul pozitiv al mai multor state. prerogativa. actiune sau abstentiune. putere. cand repartizeaza diverselor jurisdictii atributii de aceasta natura. spre deosebire de Windscheld. interese etc. Insasi multitudinea definitiilor utilizate in practica de specialitate atrage atentia asupra diversitatii opiniilor exprimate in aceasta privinta. dupa care ideea de drept subiectiv consista in „puterea de a cere unui tert indeplinirea unei activitati. fata de dreptul obiectiv. in alte cuvinte de actiune. O alta definitie este cea a Prof.Capitolul IV – Aspecte doctrinare sau teoretice Conform Legii contenciosului administrativ nr. in masura in care activitatea unui subiect e juridic limitata.

Nu se mai retine „caracterul de a fi recunoscut de lege al dreptului”. Editura Europa Nova. Verginia. pot reclama la Consiliul de Stat”. Conform opiniei lui Jean Vermeulen. dreptul este interesul omenesc sanctionat de lege. pentru a avea un drept subiectiv. nascut si actual. Ihering fiind determinat sa adauge doctrinei sale a interesului un element nou.cit. el ramane la faza de simplu interes. iar articolul 1 din Legea din 25 decembrie 1925 facea referire la o vatamare in drepturile sale. cu variatii de la un autor la altul aceasta recunoscand ca interesul trebuie sa fie direct si personal. care specifica faptul ca orice persoana fizica sau juridica care are un interes legitim lezat in legatura cu un anumit contract de achizitie publica are dreptul de a utiliza caile de atac prevazute de respectiva ordonanta de urgenta. rezultand. care consacra posibilitatea persoanei „vatamate intr-un drept al sau” de o autoritate publica.administrativ”. 1 Cu toate acestea. Articolul 107 al Constitutiei din 1923 ocrotea tot drepturile.. 554/2004 conditioneaza admisibilitatea actiunii in contenciosul administrativ. de vatamarea unui drept sau a unui interes legitim al reclamantului. Bucuresti. dar si interesele lor legitime. constituantul largind sfera valorilor care pot fi ocrotite prin intermediul justitiei prin adaugarea intereselor legitime. 2002 4 7 . sunt intr-un numar nedeterminat. Lectii de filosofie juridica. 1995 Jean Vermeulen – op. dreptul subiectiv sau interesul legitim neputand fi confundate cu aceste interese care nu sunt ocrotite de justitie. Bucuresti. 2005 – op. in doctrina s-a precizat ca acesta: 1 2 3 Dragos. anularea actului si repararea pagubei. pe considerentul ca ea se opune caracterului obiectiv al recursului. In doctrina s-a statuat faptul ca actiunea in contenciosul administrativ nu poate fi promovata in scopul apararii unor simple interese sau vocatii. au sustinut ca notiunea de interes nu este subiectiva si psihologica ci obiectiva si juridica. Dacian Cosmin. juridic si legitim. Bucuresti. reclamantul trebuie sa invoce acest drept subiectiv sau interes legitim dobandit prin lege sau constituit prin acte. Drept administrativ si institutii politico-administrative. in primul rand. p. 4 Articolul 1 al Legii nr. Legea contenciosului administrativ. acesta a recunoscut ca. emise pe baza legii. deoarece „a admite calea unei actiuni in contenciosul administrativ. In legatura cu interesul legitim invocat de reclamant in sustinerea actiunii sale. Alti autori.. Acestea. de a obtine recunoasterea dreptului pretins. Legea din 1990 a contenciosului administrativ avea sa vorbeasca tot despre „drepturile sale recunoscute de lege”. Giorgio. 3 Continuand aceasta traditie a ocrotirii drepturilor la care facea referire si Legea nr. Notiunea de interes legitim a fost definita chiar de Legea contenciosului administrativ. adica in substanta. O alta etapa in evolutia acestei institutii a fost marcata de adoptarea Constitutiei din 1991. conform caruia chiar acolo unde tutela juridica este posibila si exista de fapt. Scoala franceza a aratat ca notiunea de interes (legitim) ramane la aprecierea subiectiva a judecatorului. Doctrina interbelica a evidentiat caracterul insuficient al reglementarii din 1925. Editura Lumina Lex. avandu-se in vedere si articolul 81 din Ordonanta de Urgenta nr. 60/25 aprilie 2001 privind achizitiile publice. p. Articolul 51 din aceasta dispozitie dispunea ca „Particularii sau si alte persoane juridice a caror interese se afla vatamate printr-o vreo masura administrativa. inseamna a adopta un regim retrograd fata de toate legiuirile existente in materie de jurisdictie administrativa”. 103 Vedinas. indeosebi in domeniul dreptului public. Asadar. 112 Del Vecchio. ca atunci cand acest interes nu este sanctionat de lege. actele administrative pot vatama nu numai drepturile subiective ale persoanelor fizice sau juridice. numai pe baza vatamarii unor drepturi. Observatii privind delimitarea dintre dreptul subiectiv si interesul legitim au fost facute in secolul al XIX-lea si de catre juristul german Ihering. Editura All Beck. Deci. 1/1967. intr-o afirmare de vointa. 2 Despre ocrotirea „interesului” prin intermediul contenciosului administrativ s-a vorbit pentru prima oara in Romania in Legea din 11 februarie 1864 privind infiintarea Consiliului de Stat. e necesar ca „interesatului insusi sa-i fie incredintata ocrotirea interesului sau”. Anumiti autori au contestat utilitatea notiunii de „interes” in contenciosul administrativ privind legalitatea unui act administrativ. dimpotriva. nu e nicidecum adevarat ca ea constituie tot atatea drepturi cate interese protejeaza. pe care autoritatea publica avea obligatia sa-l respecte si eventual sa-l realizeze in favoarea sa. per a contrario.cit.

contribuabil sau locuitor al unei comune este interesat de anularea actului administrativ referitor la functionarea seriviciului public si. interesul legitim poate fi. Asa se inlatura contradictia aparenta prin care dreptul. ci se aduce atingerii ordinii de drept. specifica curentului de gandire promovat de doctrinarii ce apartin Scolii bucurestene de drept administrativ. Dupa cum a fost specificat in Legea contenciosului administrativ art. 2 alin (2) Legea nr. ci si public (chiar in cadrul controlului subiectiv). 554/2004 art. apartinand tot persoanei fizice sau juridice. trebuie sa fie personal. la viata comunei. reprezentand „interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala. libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor.• poate fi nu numai material. potrivit art. In sistemul roman de drept exista si un contencios obiectiv. in frunte cu prof. o) ca fiind „posibilitatea de a pretinde o anumita conduita. • • • In acest sens. 554/2004. Editura Junimea.. actului administrativ. intemeiate pe interesul legitim. sub aspectul sau imediat. c) ca urmare a refuzului nejustificat (explicit sau implicit) de rezolvare a unei cereri. dreptul subiectiv este strans legat de dreptul obiectiv. respectiv b) vatamarea unui interes legitim. insa. 554/2004 este aceea a vatamarii unui drept subiectiv (sau interes legitim). temeiurile actiunii in contencios administrativ sunt: a) vatamarea unui drept al persoanei (fizice sau juridice). In sfarsit. este vorba de o incercare de promovare a unei conceptii cu totul noi. asa cum reiese din formularea articolului 52 din Constitutia republicata. garantarea drepturilor. Interesul legitim constituie o situatie de fapt foarte asemanatoare cu un drept. fapt asimilar. se prezinta ca o impunere. 1. (1) lit. Dreptul ca facultate nu exista decat in relatie cu o norma. in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil. un comandament. regimul juridic al celor doua tipuri de actiuni fiind identic. Capitolul V – Concluzii Datorita faptului ca o conditie de admitere a actiunii in baza Legii nr. 1 Zaharia. este obligatoriu ca interesul moral sa aiba aceleasi caractere ca si interesul material pentru a da dreptul la o actiune admisibila. 1 Cu toate acestea. 2002 8 . Drept administrativ. ci si moral. reprezinta o garantie a libertatii. la randul sau. In fapt. nu e decat o delimitare a facultatilor. 2 alin. iar norma. Iasi. prefigurat”. Tudor Draganu. dar nu neaparat exclusiv. contenciosul reglementat de aceasta lege este un contencios subiectiv. poate fi nu numai personal. iar al doilea e momentul subiectiv. b) ca urmare a nesolutionarii in termenul legal a unei cereri. De exemplu. respectiv sa fie direct si personal. respectiv. satisfacerea nevoilor comunitare. atunci cand nu este lezat un drept subiectiv. a carei protectie se solicita tocmai in virtutea dobandirii in viitor a insusi dreptului. si contrara conceptiei impartasite de Scoala clujeana de drept administrativ. interesele legitime private sunt definite in Legea nr. cum ar fi interesul exprimat de membrii unui partid politic atunci cand un act administrativ aduce atingere activitatii lor politice. nascut si actual. interesul invocat trebuie sa fie suficient de important pentru a justifica actiunea reclamantului. in timp ce in efectul sau intrinsec. si public. realizarea competentei autoritatilor publice”. fapt ce ramane la aprecierea judecatorului. Gheorghe T. Prin urmare. vatamarea uneia dintre aceste doua valori poate proveni: a) de la un act administrativ. Rezulta faptul ca actiunilor intemeiate pe vatamarea drepturilor subiective li se alatura o categorie noua de actiuni. Cel dintai e momentul obiectiv. reclamantul beneficiar al unui serviciu public.

cu sprijinul fortei coercitive a statului. Editura Universala Alcalay & Co. Bucuresti. aceasta cerinta a Legii contenciosului administrativ nu este indeplinita atunci cand suntem in prezenta unui simplu interes. 1936 • Del Vecchio. 1154 din 7 decembrie 2004 • Constitutia Romaniei • Dragos. Drept administrativ. Legea contenciosului administrativ. Bucuresti. De aceea. Marieta. Lectii de filosofie juridica. Drept administrativ. Giorgio. Editura Universul Juridic. in vederea valorificarii unui interes personal direct. Actul unilateral in dreptul privat. dreptul subiectiv se deosebeste de simplul interes personal prin faptul ca ii corespunde o obligatie juridica a altei persoane. insa trebuie retinut faptul ca interesul legitim reprezinta o situatie de fapt asemanatoare doar cu un drept subiectiv. 2005 • Bogasiu. 2002 9 . Bucuresti. Gheorghe T. Editura Lumina Lex. Editura Junimea. 1995 • Vedinas. Constantin G. sa desfasoare o conduita determinata sau sa pretinda subiectului pasiv al raportului o anumita comportare. Editura Hamangiu. Bucuresti. Bibliografie • Rarincescu.Asadar. Drept administrativ si institutii politico-administrative. Editura All Beck. Contenciosul administrativ roman. Bucuresti. 554 din 2 decembrie 2004.. Monitorul Oficial nr. Gabriela. de a face ceva sau de a se abtine de la ceva. Bucuresti. Editura Europa Nova. dreptul subiectiv reprezinta facultatea garantata de lege subiectului activ al raportului juridic. 2008 • Avram. 2006 • Zaharia. Bucuresti. Legea contenciosului administrativ. in temeiul caruia acesta este in masura. Anton. Verginia. o actiune in contenciosul administrativ poate sa fie intemeiata pe ocrotirea a doua categorii de valori: drepturi si interese legitime. Definitia interesului legitim se confunda cu cea a dreptului subiectiv. Prin urmare. Totodata. in urma vatamarii posibilitatii de a pretinde unei persoane o anumita conduita. Iasi. pentru ca dreptul lezat trebuie sa fie rezultatul unei actiuni care impiedica exercitarea acestuia in conditiile legii sau consecinta neindeplinirii unei obligatii legale corelative a dreptului ocrotit in persoana reclamantului. Editura All Beck. Dacian Cosmin.. 2002 • Trailescu.. 1995 • Legea nr.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->