Tinerii liberali, nr.

18, Costesti
Revista online:
http://www.tnlcostesti.xhost.ro
http://arges.tnl.ro
http://2012.tnl.ro

In aceasta luna, din re-

vista veti afla cum a aparut
ziua de 1 aprilie, ce
pacaleala ne-a pregatit
Boc, cand vom organiza
alegeri la T.N.L. Costesti,
nelipsitele bancuri si bizo-
niada la care mai adaugam
2 articole despre Dictatul
de la Viena si 120 de curi-
ozitati despre corpul
uman,
Totodata dorim sa va
uram tutuor cu ocazia
Floriilor si a Sarbatorii
Pascale un sincer De 1 aprilie Bancuri
La multi ani! pag. 2 pag. 5
si
Paste Fericit!
Teapa de 1 aprilie
a lui Boc Cu Bizonu’ langa
Caseta tehnica:
Dan Serban - redactor sef pag. 3 ...vitrina cu trofee
Colaboratori: pag. 6
Marian Latzar
VIZITATI-NE Alegeri la
PE T.N.L. Costesti Dictatul de la
pag. 4 Viena din 1940 - I
pag. 7

120 de curiozitati despre

corpul uman,
pag. 8

1
 1 aprilie
Cum a ajuns Ziua Pacalelilor
Te-ai intrebat insa cum si unde s-a dat star-
tul pacalelilor? Cum au inceput oamenii sa
pacaleasca unii pe altii si sa se lase pacaliti intr-o zi
anume?
Mai intai de toate, Ziua Pacalelilor este aso-
ciata cu sosirea tarzie a primaverii la inceputul lui
aprilie. Insasi natura joaca feste oamenilor,
“pacalind” semintia umana cu schimbari bruste si
capricioase ale vremii. Cu toate acestea, obiceiul de
a pacali dateaza din perioada romanilor, fiind in-
clus in cadrul serbarilor Hilaria pe care romanii le
organizau pe 25 martie. Razand si glumind, ro-
manii celebrau echinoctiul de primavara si insta-
larea primaveriii, dar si revenirea la viata a lui
Attis, zeu al vegetatiei si al naturii.
1 aprilie, “Ziua pãcãlelilor”, a fost initiatã
pentru prima datã în Franta si a fost numitã “Pois-
son d’Avril”, adicã “Ziua Pestelui”, deoarece se
agãta un peste de partea posterioarã a celui pãcãlit.
Se spune cã traditia a început în 1582, datoritã
schimbãrilor fãcute odatã cu introducerea calen-
darului Gregorian, când începutul noului an a fost
stabilit la data de 1 ianuarie. Pânã atunci, acesta se
sãrbãtorea la 1 aprilie. Pentru cã în aceea perioadã
nu exitau mijloace de comunicare rapidã, multi oa-
meni din provincie nu au avut cum sã afle despre
aceastã schimbare, iar când au aflat, nu au vrut sã
tinã cont de ea, continuând sã sãrbãtoreascã noul
an tot la 1 aprilie. Acestia au fost luati în derâdere
de cãtre cei de la oras si etichetati cu epitete pre-
cum „pãcãliti”, „prosti” sau „nebuni”.
România, fiind o tarã cu traditie francofonã,
a preluat imediat acest obicei simpatic, declarând
ziua de 1 aprilie, ziua pãcãlelilor, sau ziua neb-
unilor. În aceastã zi cei glumeti fac diferite farse
membrilor de familie si prietenilor apropiati cu
scopul de a se distra sau pentru a crea ilaritate si
bunã dispozitie."
Ziua de 1 aprilie este recunoscuta ca fiind
Ziua Pacalelilor in Statele Unite ale Americii,
Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, ,
Norvegia, Germania si Franta. In Franta cel care
cadea victima unei pacaleli este numit “poisson
d’Avril” (peste de aprilie), in Anglia este numit
“noddy”, iar in Scotia acestuia i se spune “April
qowk” sau “April cuckoo”(cuc de aprilie).
Se pare
ca Ziua Pacalelilor este sarbatorita chiar si in unele
tari din America Latina, cum ar fi Peru si Colum-
bia. Diferenta este ca in aceste tari sarbatoarea are
loc pe data de 28 Decembrie si poate numele de
“Dia de los inocentes” (ziua celor naivi). Chiar
daca numele si data difera, farsele care se fac sunt
aceleasi.
Traditia spune ca pacalelile trebuie facute
pana la ora pranzului. Pacalelile facute dupa ora
pranzului, deci dupa ora 12, se spune ca aduc ghin-
ion celui care pacaleste. De asemenea, casatoria nu
este recomandata de 1 aprilie: se spune ca barbatul
care se insoara de 1 aprilie va fi sub papuc toata
viata.
De asemenea, “victima” pacalelilor trebuie sa
manifeste toleranta fata de cel care il pacaleste si sa
primeasca farsa cu amuzament sau afisand un zam-
bet pe buze. De asemenea, nu are voie sa se supere
daca nu vrea sa fie pacalit tot anul. Se crede ca cel
care nu raspunde pozitiv pacalelior atrage ghin-
ionul si nesansa de partea sa pe tot parcursul anu-
lui.
Casatoriile efectuate in ziua de 1 aprilie nu sunt
considerate nici ele a fi de bun augur, prevestind o
viata conjugala in care mirele se va afla sub papu-
cul miresei. In Iran, oamenii isi fac unii altora farse
nu de 1 aprilie, ci in ziua de 3 aprilie. 3 aprilie este
a 13-a zi a calendarului Persan si se numeste “Siz-
dah bedar”. Conform traditiei iraniei, oamenii tre-
buie sa iasa din casa in ziua de 3 aprilie
protejandu-se astfel de ghinionul numarului 13.
2
 Cea mai mare pacaleala
De la 1 aprilie Romania iese din criza
Procesul de întoxicare al mentalului social con-
tinuă. Pe măsură ce partidul aflat la putere intră în
ultimul an de guvernare îşi concentrează atenţia
asupra viitoarei campanii electorale. Ȋncearcă să
strangă rândurile şi să-şi menţină partidul unit în
ciuda tuturor curentelor anti-pdl create de haosul
guvernării.
Ultima găselniţă a lui Boc&Company este
repetarea pe oriunde apucă a faptului că România
va ieşi din criză. Cifrele oficiale arată că faţă de în-
ceputul anului trecut s-a înregistrat o creştere cu
0.01%. Incredibil. Avem creştere economică!
Anul trecut şi nu numai, în 2009, guvernanţii
pdl o dădeau din cola în fanta şi din fanta în sprite
când erau întrebaţi de criza economică ce a lovit
S.U.A. Nimeni nu vroia să confirme că ceea ce a
început în 2007-2008 în America, va lovi Europa şi
implicit ne va afecta şi pe noi, totul fiind doar o
chestiune de timp.
Ţin bine mine cu câtă neruşinare Băsescu a
minţit în ultimele minute ale campaniei electorale
din 2009 la o emisiune de pe TVR 1, spunând că
România a ieşit din criză. Ulterior povestea s-a
repetat dar mai nuanţat spunând că România a tre-
cut de vârful crizei, iar apoi lovitura decisivă prin
care s-a confirmat oficial a fost reprezentată de
tăierea salariilor bugertarilor cu 25% (de fapt a fost
mai mult) şi impozitarea pensiilor cu 15% (pentru
că n-au putut tăia din ele). Omul gras (statul) care
stă pe omul slab (contribuabilul), a devenit şi mai
gras.
Mereu s-au tergiversat lucrurile, s-au lansat ma-
nipulări şi de fiecare dată poporul le-a acceptat şi
după câte oberv le va accepta. Ȋnchiderea a aproxi-
mativ 67 de spitale, moartea oamenilor care depin-
deau de ele îi transformă pe aceşti oameni în crim-
inali. Ȋncă odată, în afara celor afectaţi direct de
acest lucru din comunele respective care au
prostestat, nimănui nu i-a păsat.
Dacă de la 1 aprilie Boc spune că ieşim din criză
atunci de ce închide spitalele? Dacă spune că
România intră pe drumul cel bun, atunci de ce nu
le-a dat profesorilor drepturile salariale câştigate în
instanţă?
Acesta este contextul social în care trăim.
Dintr-un ţănţar de 0.01% se face un armăsar. Cât
poporul va permite desfăşurarea acestor lucruri
suntem condamnaţi să trăim într-un cadru în care
speranţa moare.
S-a ajuns la mai rău şi cred că se poate
mult mai rău. Degradarea socială, în momentul de
faţă, sărăcia pe care Boc nu o simte în buzunar
atunci când ia salariul de premier, sau când îi ies
bani din afaceri, afectează întreaga populaţie care
trăieşte în zone slab dezvoltate. Unde s-a ajuns
după 3 ani de guvernare şi unde se va ajunge în al
4-lea an nu este o enigmă. Marea păcăleală pe care
românii au votat-o în 2008 şi în 2009 este legală şi
mai grav, pe lângă manipularea creată pentru a
câştiga în continuare voturi este acompaniată de
moartea unor oameni nevinovaţi care au fost daţi
afară din spitale şi care nu-şi pot continua trata-
mentul.
de Dan Serban
3
 Alegeri la T.N.L. Costesti
Organizatia de tineret a T.N.L. Costesti
va invita in seara de Florii, pe 17 aprilie de la
orele 17:00, sa participati la alegerile locale
care vor avea loc in vederea stabilirii noului
Biroul Politic Local.
Dupa o perioada de aproape 1 an, de la
terminarea mandatului ulterior si vreo 2 inter-
imate necesare, unul format din membri locali,
iar cel de-al doilea din membrii din biroul
judetean, tinerii liberali revin.
Desi recent am reluat activitatea organi-
zatiei prin refacerea site-ului nostru si pro-
4
movarea acestuia intr-un nou format
TNL COSTESTI
prin aceste alegeri ne propunem sa constituim
un birou capabil sa realizeze cat mai multe ac-
tiuni benefice orasului Costesti, desi dupa cum
stim nu va fi usor in contextul adancirii sara-
ciei.
Totodata doresc ca prin aceasta ocazie sa
le multumesc atat celor care au ramas cat si
celor care s-au inscris recent in T.N.L. Costesti.
Cu prietenie, Dan Serban
Nu uitati sa ne sustineti in proiectul
nostru 2012 pentru 2012, o initiativa nation-
ala cu scopul de a promova tinerii liberali in
structurile locale.
Tinerii propusi din partea T.N.L.
Costesti sunt:
Ivan Ionut Daniel despre care ve-ti gasi
mai multe detalii aceesand acest link: click
aici
si
Dan Serban despre care ve-ti gasi mai
multe detalii accesand acest link: click aici
Va multumim!
 Din diversele preocupari ale tinerilor liberali
Bancuri
Ion si Maria se cunosc pe plaja. Se privesc, se
indragostesc si se casatoresc repede. In noaptea
nuntii, Ion ii spune Mariei:
- Iubito, de azi inainte te voi numi Eva.
- De ce? intreaba Maria.
- Pentru ca esti prima mea femeie.
- Bine, atunci eu te voi numi Peugeot.
- De ce?
- Pentru ca esti numarul 206!
Un politist cercetand un geam spart:
- Mda, exact cum mi-am inchipuit ... E spart pe
amandoua partile!
Un tip isi gaseste BMW-ul cu botul praf in par-
care, se uita dupa autorul
dezastrului si nimic, in schimb vede un biletel pe
parbriz:
"Regret ca tocmai mi-am bagat carligul de la
Dacie in mandretea ta de masina.
Iti scriu pentru ca fraierii de martori care se uita sa
creada ca iti las adresa, numarul de telefon si asig-
urarea. Da' eu regret din nou"
Doua soricioaice vorbeau:
- Auzi, draga, am un nou prieten. Uite, am si o
poza cu el...
- Dar asta e un liliac!
- Da? Mie mi-a zis ca-i pilot!?!
Erau doi reni. Unul era numai coaste si celalalt
era numai coarne.
De aceea pe unul il chema Costel si pe celalalt
Cornel.
Doua tipe imbracate super sexi se plimbau alene
pe strada in puterea noptii. O patrula de politie le
opreste si le legitimeaza. Dupa verificarea actelor,
unul dintre politisti o intreaba pe una dintre fete:
- Dar cu ce treaba in oras, la ora 3 dimineata?
- Stiti... eu sunt stewardesa si am cursa la ora 4
si a trebuit sa plec catre serviciu, sa pegatesc cursa.
- Si dumneavoastra, domnisoara? o intreaba
politistul pe cea de a doua tipa.
- Si eu tot prostituata sunt, dar nu stiu sa
vorbesc asa de frumos.
O baba mergea linistita pe strada, cand, dintr-o
data, in fata ei cade unul tocmai de la etajul zece,
se ridica de jos si da se plece. Baba, speriata il in-
treba :
- Maica, da' nu ai patit nimic ?
- Mamaie, eu sunt parasutist profesionist, sunt
antrenat !
- Pai, si unde iti este parasuta ?!?
- E sus, o bate barbata-su...
Un director ajunge la firma cu pantalonii de-
scheiati. Secretata il vede si ii spune:
- Domnule director, cand ati plecat de acasa ati
uitat usa la garaj deschisa.
Direstorul, mirat, nu raspunde nimic, intra in
birou si se asaza pe scaun. Cand se uita in jos vede
pantalonii deschisi si atunci isi da seama de vor-
bele secretarei. Ce s-a gandit el: daca ea a facut
misto de mine, hai sa fac si eu misto de ea.
- Doamna secretara, cand ati vazut usa de la
garaj deschisa ati vasut si Jaguarul dinauntru???
- Nu, am vazut doar un Matiz cu rotile dezum-
flate.
La Palatul Victoria se opreste badea Gheorghe
cu bicicleta si o reazima de gard si incepe sa caste
ochii in jur.Gardianul:
-Bade,ia bicicleta de-aici ca vin ministrii,
primul-ministru...
-No,ca nu-i bai,i-am pus lacat!
Prin oceanul Pacific trecea un vapor.
Unul dintre pasageri ii arata capitanului ca pe o
insulita e un om zdrentaros care sare si da din
maini.
Il intreaba pe capitan:
- Cine e tipul?
- Nu stiu, dar de cate ori trecem pe aici se
bucura nespus!
5
 Cu Bizonu’ langa … vitrina cu
trofee
-episodul 8-
După o noapte insomniacă, m-am trezit de dimineaţă cu o mahmureală mai cruntă decât după un bairam.
Capul îmi era mare şi greu ca o baniţă şi abia reuşeam să-l ţin între umeri. Ochii mei umflaţi se fereau de lumină
iar urechile sensibile la cele mai mici zgomote, erau deranjate de scârţâitul parchetului. Şi astfel, pe nesimţite,
timpul s-a scurs până ce orologiul din perete a anunţat de ora 10.
Imediat uşa de la intrare s-a deschis şi-n garsonieră şi-a făcut apariţia Cristina. Tânără, crudă şi radioasă ca
Lampa Profetului, strălucea în ţinuta recent cumpărată pentru nuntă. Rochia din material fin şi ancorată de două
breteluţe firave, mai mult descoperea trupul decât să-l învelească. La drept vorbind, mai mult dezgolit decât îm-
brăcat eram şi eu, care-n trei ore, reuşisem doar să fac un duş şi să mă bărbieresc.
„– Măi unchiule”, s-a răţoit Criss de cum s-a apropiat de mine, „dă-o dracului de treabă! La un’spe tre’ să
fim la biserică şi tu stai pe scaun, în budigăi şi şosete? Ia uite … cămaşa şi costumul sunt tot pe umeraşe, aşa cum
le-am lăsat eu aseară. Nici măcar pantofii n-ai fost în stare să ţi-i dai cu cremă! Ce dracu mă unchiule …” Dar
văzându-mă pierdut în spaţiu, s-a mai domolit cu reproşurile. „– Şi ia zi-mi, la ce te uiţi tu?” m-a întrebat ea lin-
iştită, trăgându-şi un scaun lângă mine şi aşezându-se cu grijă să nu-şi şifoneze rochia.
Eu am auzit întrebarea, dar nu am zis nimic. „– La bucuriile vieţii mele”, am răspuns după o vreme. „Aici în
vitrina asta mi-am îngrămădit trofeele. Da, de-asta nu te lăsam să faci curat şi aici. Uite: pe primul raft am cărţile
primite ca premiu pentru mediile mari la şcoală. În faţa lor, e casa părintească în miniatură din lemn. Lângă ea, stă
de pază o bufniţă de plastic, din care la 8 ani, am scos radiera şi-am înlocuit-o cu o brăţară cadou pentru prima
mea gagică. Copilării …” şi-am oftat amarnic. „Pe al doilea rând, sunt operele literare care m-au marcat în viaţă:
Arta războiului … Principele … Iliada şi Odyseea … Shogun şi restu’. În faţa lor, am pus verighetele. Vezi tu
nepoată”, am zis întorcându-mi privirea spre Criss, „acesta era obiceiul meu: îmi plăcea să-mi leg destinul de-al
gagicilor mele. Pentru fiecare relaţie, purtam câte-o cătuşă de-asta. Când n-aveam bani de una nouă, luam una
mai veche şi-o reintegram în circuit. Mai încolo” am indicat eu cu bărbia înspre colţul aproape gol „aveam scriso-
rile d-amor primite de-a lungul timpului. Da’ Motănica mea le-a ars într-o criză de gelozie şi le-a înlocuit cu o
poză de-a ei. Nu m-am supărat niciodată, că la urma-urmei erau doar nişte hârtii inerte, pe când poza … numai
când mă uit în ochişorii ei şi mă umplu de bucurie! Ştii Criss, noi n-am iubit niciodată aparatul foto, iar poza asta
e singura pe care o am cu ea”. Şi apoi am căzut într-o tăcere dulcegă, din care Cristina n-a cutezat să mă scoată.
„Eh!” am oftat eu amarnic, „ce nedreaptă-i Soarta uneori!!! Pe al treilea rând, draga mea, am aşezat suvenirurile.
Cadouri mai mult sau mai puţin scumpe, dar pe care-n nebunia mea, le-am cerut înapoi. De fiecare dată regretam
gestul, dar apoi treceam peste. Am aici pandantivul cu juma’ de inimă de la Michelle, brăţara Adrianei, cerceii
Ralucăi, căţeluşul cântăcios al Dianei, cureaua D&G a Mirelei …”.
Dar n-am mai putut mai departe să-mi plimb privirea, căci un gând negru nu-mi dădea pace încă de-aseară.
„– Criss, ascultă-mă cu atenţie”, i-am zis nepoatei mele, cu o voce mormântală ce-i zbârlise pielea pe mâini.
„Vreau să arzi mâine toate suvenirurile astea. Tot! Să nu laşi o scamă în urmă!” „– De ce unchiule?” m-a întrebat
Criss îngrijorată. „– Acolo unde mă duc eu, nu mai am nevoie de ele!”. „– Pleci? şi pe mine cui mă laşi?!” m-a în-
trebat fătuca şi mai îngrijorată. „– Hm! te las pe mâini bune. Frăţiorul meu va avea grijă de tine şi de banii pe care
ţi-i las să faci şi tu o facultate. Eu mă întorc pe meleaguri natale” am lămurit situaţia, căci citisem în ochii
nepoatei, nerăbdarea curioasă specifică femeilor. „Acum, te rog să mă laşi singur, că am un avion de prins …”
„– Dar nunta?” m-a întrebat Criss, vizibil supărată că se împopoţonase degeaba. „– Mai contează! Îl trimit
pe Adi cu un cadou şi un plic pe măsură. Dacă vrei, du-te cu el, că te aşteaptă lângă maşină.” Şi uitându-mă ţintă
în ochii Cristinei, i-am spus răspicat: „Distracţie plăcută!” după care mi-am întors privirile spre laptop-ul de pe
masa din stânga. „– Da’ eu …”, îmbâlgui Criss printre lacrimi. „Eu … OUF! Urâciosule! Las’ că nu te iert eu că m-
ai lăsat singură la nunta asta!” şi-a părăsit în trombă garsoniera.
„– Iartă-mă copilă!” am rostit eu cu vocea stinsă, după ce m-am asigurat că uşa de la intrare a fost trântită
bine de Cristina. Şi după un moment de tăcere, am aprins laptop-ul şi-am redeschis ultimul mail primit. Labora-
toarele din Franţa îmi trimiseseră informare că-mi descoperiseră nişte tulpini canceroase la gonade. Mă chemau
de urgenţă să repet analizele şi să vadă dacă erau doar benigne sau direct maligne. Oricum, nu aveam eu banii lui
Lance Armstrong, ca să pot învinge cancerul ca el!
Şi la ce noroc am avut eu în viaţă … sunt sigur că mă curăţ pân’ la toamnă …

Jean-Michel François, viconte de Biz on U

Reacţii: aidatoriilamine@yahoo.com

6
 Pagini din istoria Romaniei
Dictatul de la Viena - 1940 - I

Istoria nu trebuie uitată. Datorită actualei încercări a U.D.M.R. de contura noile regiuni teritori-
ale ale României în care Transilvania este structurată identic graniţelor prevăzute în Dictatul de la Viena
din 30 august 1940, prin care România a fost nevoită să cedeze aproape jumătate (43.492 de Km patrati)
din Transilvania, Ungariei.
Acest act, sub titlul de „arbitraj” a fost impus de Germania nazistă şi Italia fascistă. Ȋn iunie 1940,
după capitulara Franţei, Uniunea Sovietică a transmis României două ultimatumuri prin care se cerea
eliberarea necondiţionată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord. Somaţia sovietică se baza pe anexa pre-
văzută de pactul de neagresiune germano-sovietic semnat la 23 august 1939 – Pactul Ribbentrop – Molo-
tov). Datorită conjucturilor nefavorabile, guvernul român a fost nevoit să cedeze presiunilor. Pe fondul
aprecierilor lui Hitler că „România a fost, timp de câteva decenii, aliatul activ şi hotărât al oponenţilor
Reichului german”, pe 4 iulie 1940 este numit guvernul Ion Gigurtu, ce avea în componenţă câţiva min-
istri legionari.
Incapacitatea acestui guvern, cât şi evitara regelui Carol al II-lea de a intra în contact direct cu
Hitler, starea de derută a clasei conducătoare de a impune politici naţionale ferme în organizarea
apărării precum şi succesul Moscovei în demersul său, au întărit convingerea lui Hitler că România se
va supune treptat pretenţiilor formulate.
La 15 iulie 1940, Hitler îi adresează regelui Carol o scrisoare cu caracter ultimativ, avertizând
asupra „gravelor primejdii la care s-ar expune dacă nu ar da curs cererii sale” de a începe tratative cu Un-
garia și Bulgaria în vederea revizuirii frontierelor.
Ion Gigurtu a declarat la radio că România trebuie să facă sacrificii teritoriale pentru a justifica
orientarea sa progermană și aderarea totală a României la Axa Berlin-Roma.
La 26 iulie 1940, la întâlnirea cu Hitler de la Berghof, Gigurtu a remis scrisoarea de răspuns a
regelui Carol II, prin care acesta accepta cererea Germaniei de a se începe tratative.
Negocierile prin intermediul reprezentanţilor Germaniei și Italiei au început la 16 august 1940 la
Turnu Severin. Ungaria a pretins circa 69.000 km² din suprafaţa României, la care guvernul român a
răspuns oferind un schimb de populaţie și o serie de rectificări minore ale graniţelor. În final, negocierile
de la Turnu Severin au eșuat și se părea că disputa româno-ungară se va muta pe câmpul de luptă. Ar-
mata maghiară a primit ordin să fie pregătită pentru declanșarea atacului la 28 august. S-au produs nu-
meroase acţiuni provocatoare pe frontieră, aviaţia maghiară pătrunzând în spaţiul românesc până la
Brașov, și bombardând aeroportul civil din Satu Mare

7
 120 curiozitati despre corpul uman

Corpul uman este o masinarie care intrece cu mult orice forma, oricat de avansata, a tehnologiei
moderne. Noi, care ne folosim in fiecare zi de aceasta tehnologie ultraperformanta, corpul, nu prea stim
cate lucruri poate el sa faca.
Poate ca urmatoarele randuri va vor trezi interesul si va vor creste dorinta de a va cunoaste pe voi in-
siva cu adevarat.

1. Acidul gastric pe care stomacul omului il elimina pentru a descompune mancarea este atat de
puternic incat poate dizolva o lama de ras.

2. Atunci cand ne lovim intr-un anume loc din zona cotului resimtim o durere acuta. Aceasta se da-
toreaza faptului ca pe aici trece nervul cubital, pozitionat de-a lungul osului humerus. Se considera ca
aceasta ar fi o scurta forma de paralizie.

3. Atunci cand privesti o persoana pe care o placi, involuntar pupilele ti se dilata. La fel se intampla
si cand te uiti la cineva pe care urasti.

4. Cand o persoana moare auzul este ultimul simt perceput. Vazul este primul care dispare.

5. Cea mai mare celula a corpului este ovulul, iar cea mai mica spermatozoidul.

6. Cel mai greu „organ” al corpului este pielea. Ea cantareste 3,2 kilograme.

7. Cel mai mare muschi este latissimus dorsi. Acesta este un muschi plat de pe spate care intra in ac-
tiune in timpul miscarii bratului.

8. Cel mai puternic muschi din corpul uman este limba.

9. Celulele care alcatuiesc creierul uman pot stoca de pana la 5 ori mai multa informatie decat
cuprinde toata Enciclopedia Britanica.

10. Conform anumitor cercetari, organismul unei femei are nevoie o ora in plus de somn fata de cel
al unui barbat.