12 PROBELE DE AUDIT

Auditorul trebuie s ob in suficiente probe de audit adecvate pentru a fi capabil s emit concluzii
rezonabile pe care se bazeaz opinia de audit.
Termenul "probe de audit" reprezint informa iile ob inute de c tre auditor pentru a trage concluziile
pe care se va baza opinia de audit. Probele de audit vor cuprinde documente primare i înregistr ri contabile
ce stau la baza situa iilor financiare coroborând i informa ii din alte surse.
Probele de audit sunt ob inute printr-o combina ie adecvat de teste de control i proceduri de fond.
"Testele de control" reprezint testele eficiente pentru a ob ine probe de audit privind proiectarea
adecvat i, respectiv, modul efectiv de func ionare a sistemului contabil i a celui de control intern.
"Procedurile de fond" reprezint testele efectuate pentru a ob ine probe de audit în scopul detect rii
erorilor semnificative din situa iile financiare i sunt de dou tipuri:
a) teste de detaliu ale tranzac iilor i soldurilor;
b) proceduri analitice.
Ra ionamentul auditorului despre ce înseamn o prob de audit adecvat i suficient este influen at
de anumi i factori, cum ar fi:
evaluarea de c tre auditor a naturii i a nivelului riscului inerent atât la nivelul situa iilor
financiare, cât i la nivelul soldului unui cont sau unei categorii de tranzac ii;
natura sistemelor contabile i de control intern, precum i evaluarea riscului de control;
pragul de semnifica ie al elementului care este examinat;
experien a câ tigat în timpul lucr rilor de audit anterioare;
rezultatele procedurilor de audit, incluzând fraude sau erori ce ar fi putut fi descoperite;
sursa i credibilitatea informa iilor disponibile.

Atunci când ob ine probe de audit prin teste de control, auditorul trebuie s considere suficien a i
gradul de adecvate al probelor de audit pentru a sus ine nivelul evaluat al riscului de control.
Aspectele privind sistemele contabile i de control intern despre care auditorul trebuie s ob in
probe de audit sunt:
(a) proiectarea: sistemul contabil i de control intern sunt în mod corespunz tor proiectate pentru a
preveni i/sau detecta i corecta erorile semnificative;
(b) func ionarea: sistemul exist i a func ionat efectiv de-a lungul unei perioade relevante.

Atunci când ob ine probe de audit prin proceduri de fond, auditorul trebuie s considere suficien a i
gradul de adecvare al probelor de audit ob inute prin astfel de proceduri, împreun cu orice alt prob
ob inut prin testele de control pentru a sus ine aser iunile conducerii privind situa iile financiare.
Aser iunile privind situa iile financiare ale entit ii sunt aser iuni f cute de c tre conducere, în mod
explicit sau în alt fel, care sunt incluse în situa iile financiare. Acestea pot fi împ r ite dup cum urmeaz :
(a) existen a: un activ sau o datorie exist la un moment dat;
(b) drepturi i obliga ii: un activ sau o datorie apar in entit ii la un momnent dat;
(c) apari ia: o tranzac ie sau un eveniment au avut loc pe durata unei perioade i este legat de
entitatea respectiv ;
Audit i control financiar

(d) exhaustivitatea: nu exist active, datorii, tranzac ii sau evenimente neînregistrate, sau elemente
neprezentate;
(e) evaluarea: un activ sau o datorie sunt înregistrate la o valoare contabil adecvat ;
(f) comensurarea: o tranzac ie sau un eveniment sunt înregistrate la valoarea corespunz toare i
venitul sau cheltuiala este alocat perioadei corespunz toare;
(g) întocmirea i prezentarea informa iilor: un element este prezentat, clasificat i descris în
conformitate cu cadrul general de raportare financiar aplicabil.

Credibilitatea probelor de audit este influen at de sursa lor care poate fi: intern sau extern i de
natura lor, care poate fi: intern sau extern i de natura lor, care poate fi: vizual , documentar sau oral . În
timp ce credibilitatea probelor de audit este dependent de circumstan e individuale, urm toarele generaliz ri
vor fi utile în stabilirea credibilit ii probelor de audit:
probele de audit din surse externe sunt mai credibile decât cele generate intern;
probele de audit intern sunt mai credibile, atunci când sistemul contabil asociat i sistemul de
control intern sunt func ionale;
probele de audit ob inute direct de c tre auditor sunt mai credibile decât cele ob inute de la
entitate;
probele de audit sub form de documentare i de declara ii în scris sunt mai credibile decât
declara iile orale.

Atunci când exist îndoieli serioase în ce prive te o aser iune semnificativ privind o situa ie
financiar , auditorul trebuie s încerce s ob in probe de audit adecvate i suficiente care s înl ture aceste
îndoieli. Cu toate acestea, dac auditorul se afl în imposibilitatea de a ob ine probe de audit adecvate i
suficiente, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve (calificat ) sau imposibilitatea de a exprima o opinie.
Auditorul poate ob ine probe de audit prin una sau mai multe dintre urm toarele proceduri: inspec ia,
observa ia, investiga ia i confirmarea, calcule i proceduri analitice.

Inspec ia
Inspec ia const în examinarea înregistr rilor, documentelor sau imobiliz rilor corporale. Inspec ia
înregistr rilor i documentelor furnizeaz probe de audit cu grade de credibilitate variate depinzând de natura
i sursa lor, i de func ionarea efectiv a controalelor interne în timpul proces rii informa iilor.

Observa ia
Observa ia const în urm rirea unui proces sau a unei proceduri ce este efectuat de al ii, de
exemplu, observarea de c tre auditor a inventarierii stocurilor de c tre personalul entit ii sau a efectu rii
unor proceduri de control care nu genereaz probe de audit.

Investigarea i confirmarea
Investiga ia const în ob inerea de informa ii de la persoanele care le posed , fie din interiorul, fie
din afara entit ii. Investiga iile pot varia de la cereri de informa ii oficiale în scris adresate unor ter e p r i,
pân la întreb ri orale neoficiale adresate persoanelor din interiorul entit ii. R spunsurile la investiga ii pot
oferi auditorului informa ii pe care nu le de inea anterior sau informa ii care se coroboreaz cu probele de
audit.
Confirmarea const în r spunsul la o investiga ie pentru a corobora informa iile con inute în
înregistr rile contabile. De exemplu, în mod obi nuit auditorul caut confirmarea direct a crean elor prin
consultarea debitorilor.

Calculul
Calculul const în verificarea acurate ii aritmetice a documentelor surs i a înregistr rilor contabile
sau în efectuarea de calcule independente.

Proceduri analitice
Procedurile analitice constau din analiza indicatorilor i a tendin elor semnificative, incluzând
investigarea fluctua iilor i a rela iilor care sunt inconsecvente fa de alte informa ii relevante sau care se
abat de la valorile a teptate.
12.1 Probele de audit - considerente suplimentare pentru elemente specifice
Sec iunea A: Participarea
la inventarierea stocurilor
Sec iunea B: Confirmarea
crean elor
Sec iunea C: Investiga ia
privind litigiile i
revendic rile
Sec iunea D: Evaluarea i
prezentarea investiga iilor pe
termen lung
Sec iunea E: Informa ii pe
segmente
Probele de audit
Atunci când stocurile sunt semnificative pentru situa iile financiare, auditorul
trebuie s ob in probe de audit adecvate i suficiente privind existen a i
starea acestora prin participarea la inventariere, mai pu in decât acest lucru
nu este posibil.
Dac auditorul se afl în imposibilitatea de a participa la inventarierea
stocurilor la data planificat , datorit unor circumstan e neprev zute, acesta
trebuie s ia parte sau s observe unele inventarieri la o dat ulterioar i,
dac este necesar, s efectueze teste ale tranzac iilor care au intervenit între
timp.
Acolo unde participarea auditorului la inventarierea stocurilor nu este
posibil , datorit unor factori cum sunt natura i localizarea acestora,
auditorul trebuie s aprecieze dac alte proceduri alternative furnizeaz probe
de audit adecvate i suficiente despre existen a i starea stocurilor pentru a
concluziona c nu are nevoie s fac referiri la o limitare a ariei de
aplicabilitate.
Atunci când crean ele sunt semnificative pentru situa iile financiare i atunci
când, în mod rezonabil, se estimeaz c debitorii vor r spunde cererii de
confirmare, în mod obi nuit auditorul trebuie s planifice ob inerea
confirm rii directe a crean elor sau a unor înregistr ri contabile într-un
anumit cont.
Atunci când se estimeaz c debitorii nu vor r spunde cererii de confirmare,
auditorul trebuie s planifice efectuarea de proceduri alternative.
Dac nu este primit un r spuns la o confirmare pozitiv , trebuie aplicate
proceduri alternative sau cazul respectiv trebuie tratat ca i eroare.
Atunci când conducerea entit ii îi cere auditorului s nu confirme anumite
solduri ale conturilor crean elor, auditorul trebuie s ia în considerare dac
exist motive serioase pentru o astfel de cerere.
Înainte de a accepta un refuz ca fiind justificat, auditorul trebuie s
examineze orice prob disponibil în sprijinul explica iilor conducerii. În
aceste cazuri, auditorul trebuie s aplice proceduri alternative conturilor
crean elor care nu fac subiectul confirm rii.
Auditorul trebuie s efectueze procedurile necesare pentru a deveni con tient
de orice litigiu sau revendicare care implic entitatea i care poate avea un
efect semnificativ asupra situa iilor financiare.
Atunci când au fost identificate litigii i revendic ri sau atunci când auditorul
crede c ele pot exista, acesta trebuie s stabileasc o comunicare direct cu
avoca ii entit ii.
Scrisoarea care trebuie întocmit de conducerea entit ii i trimis de auditor,
trebuie s cear avocatului s comunice direct cu auditorul.
În cazul în care conducerea refuz s -i dea auditorului permisiunea de a
comunica cu avoca ii entit ii, acest fapt va fi considerat o limitare a
activit ii i va conduce în mod obi nuit la o opinie calificat sau la
imposibilitatea de a exprima o opinie.
Atunci când invita iile pe termen lung sunt semnificative pentru situa iile
financiare, auditorul trebuie s ob in probe de audit adecvate i suficiente în
ceea ce prive te evaluarea i prezentarea lor.
Atunci când informa iile pe segmente sunt semnificative pentru situa iile
financiare, auditorul trebuie s ob in probe de audit adecvate i suficiente
privind prezentarea acestora în conformitate cu cadrul general de raportare
financiar aplicabil.
Audit i control financiar

12.2 Angajamente ini iale – solduri de trezorerie

Introducere Pentru angajamentele ini iale de audit, auditorul trebuie s ob in probe de
audit adecvate i suficiente c :
(a) soldurile de deschidere nu con in informa ii eronate care afecteaz în
mod semnificativ situa iile financiare ale exerci iului financiar curent;
(b) soldurile de închidere ale exerci iului financiar precedent au fost corect
reportate în perioada curent sau, acolo unde este adecvat au fost
retratate;
(c) politicile contabile corespunz toare sunt aplicate în mod consecvent sau
schimb rile în politicile contabile au fost contabilizate corect i
reprezentate în mod adecvat;
"Soldurile de deschidere" reprezint acele solduri contabile care exist la
începutul exerci iului financiar. Soldurile de la începutul exerci iului
financiar se bazeaz pe soldurile de includere ale exerci iului financiar
precedent i reflect efectele:
(a) tranzac iilor din exerci iile financiare precedente i ale
(b) politicilor contabile aplicate în exerci iul financiar precedent.
Proceduri de audit Suficien a i gradul de adecvare al probelor de audit pe care auditorul trebuie
s le ob in privind soldurile de deschidere depinde de anumite elemente, ca:
politicile contabile aplicate de entitate;
dac situa iile financiare ale exerci iului financiar precedent au fost
auditate i, în caz afirmativ, dac raportul auditorului a fost modificat;
natura conturilor i riscul declas rilor eronate în situa iile financiare ale
exerci iului financiar curent;
pragul de semnifica ie al soldurilor de deschidere referitor la situa iile
financiare ale exerci iului financiar curent.
Concluziile i raportul Dac , dup aplicarea procedurilor incluzând i cele prezentate mai sus,
de audit auditorul nu poate ob ine suficiente probe de audit adecvate privind soldurile
de deschidere, raportul auditorului trebuie s includ :
(a) o opinie cu rezerve (calificat );
(b) imposibilitatea de a exprima o opinie;
(c) în jurisdic iile în care este permis, o opinie cu rezerve (calificat ) sau
imposibilitatea exprim rii unei opinii privind rezultatele opera iunilor i
modificat în leg tur cu pozi ia financiar .
În cazul în care o informa ie eronat nu a fost contabilizat în mod
corespunz tor i prezentat adecvat, autidorul î i va exprima o opinie cu
rezerve (calificat ) sau o opinie contrar , dup caz.
Dac politicile contabile ale perioadei curente nu au fost aplicate în mod
consecvent în ceea ce prive te soldurile de deschidere i dac modificarea nu
a fost contabilizat corect i prezentat în mod adecvat, auditorul î i va
exprima o opinie cu rezerve (calificat ) sau o opinie contrar , dup caz.
Cu toate acestea, dac o modificare privind situa iile financiare ale perioadei
anterioare r mâne relevant i semnificativ pentru situa iile financiare ale
perioadei curente, auditorul actual trebuie s modifice raportul de audit în
mod corespunz tor.

12.3 Proceduri analitice

Introducere Auditorul trebuie s aplice procedurile analitice în cadrul etapelor de

planificare i de revizuire general ale auditorului.

"Procedurile analitice" constau în analizarea indicatorilor i a tendin elor

semnificative, incluzând investigarea acelor fluctua ii i rela ii care nu sunt
consecvente cu alte informa ii relevante sau care se abat de la valorile
a teptate.

Natura i scopul procedurilor
analitice
Procedurile analitice în
planificarea activit ii de
audit
Proceduri analitice privite ca
proceduri de fond
Probele de audit
Procedurile analitice includ luarea în considerare a compara iilor dintre
informa iile financiare ale unei entit i cu:
informa ii comparabile aferente perioadelor anterioare;
rezultatele anticipate ale entit ii, care pot îmbr ca forma prognozelor i a
previziunilor, sau estim rile auditorului, cum ar fi o estimare a amortiz rii;
informa iile referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi
compararea indicatorului vânz rilor unei entit i cu media pe ramura de
activitate sau cu alte entit i comparabile ca dimensiune, apar inând
aceleia i ramuri.
Procedurile analitice includ, de asemenea, considera ii privind rela iile:
între elemente ale informa iilor financiare care se estimeaz a fi conforme
unui model previzibil bogat pe experien a entit ii, cum ar fi procentele
marjei brute;
dintre informa iile financiare i cele nefinanciare, dar relevante, cum ar fi
costurile cu salarizarea în rela ie cu num rul de angaja i.
Procedurile analitice sunt utilizate în urm toarele scopuri:
(a) de a ajuta auditorul în planificarea naturii, duratei i întinderii altor
proceduri de audit;
(b) ca proceduri de fond, atunci când utilizarea lor poate fi mult mai
func ional i eficient decât testele de detaliu necesare reducerii riscului
de nedetectare pentru anumite aser iuni privind situa iile financiare;
(c) ca o revizuire general a situa iilor financiare din cadrul etapei de
revizuire final a activit ii de audit.
Auditorul trebuie s aplice proceduri analitice în cadrul etapei de planificare
pentru a ajuta la în elegerea activit ii i la identificarea domeniilor cu risc
poten ial.
Atunci când auditorul inten ioneaz s execute procedurile analitice, ca
proceduri de fond, el va trebui s ia în considerare un num r de factori, cum
ar fi:
obiectivele procedurilor analitice i m sura în care se poate baza pe
rezultatele lor;
natura entit ii i gradul în care informa iile pot fi împ r ite; de exemplu,
procedurile analitice pot fi mai eficiente atunci când sunt aplicate
informa iilor financiare referitoare la sec iuni individuale ale unei activit i
sau situa iilor financiare ale componentelor unei entit i diversificate, decât
atunci când sunt aplicate situa iilor financiare ale entit ii considerat ca un
întreg;
disponibilitatea informa iilor atât financiare, cum ar fi prognozele i
previziunile, cât i nefinanciare, cum ar fi num rul de unit i produse sau
vândute;
credibilitatea informa iilor disponibile (de exemplu, dac previziunile sunt
întocmite cu suficient aten ie);
relevan a informa iilor disponibile (de exemplu, dac previziunile au fost
întocmite mai degrab ca rezultate ce se preconizeaz a fi decât ca
obiective care se vor atinge);
sursa informa iilor disponibile ( de exemplu, sursele independente de
entitate sunt, în mod normal, mai credibile decât sursele în teren);
comparabilitatea informa iilor disponibile (de exemplu, datele referitoare la
o ramur de activitate extins ar putea avea nevoie de o completare pentru
a putea fi comparate cu acelea ale unei entit i care produce i
comercializeaz produse specializate);
cuno tin ele acumulate pe parcursul activit ilor anterioare de audit;
împreun cu capacitatea autitorului de a în elege func ionarea sistemelor
contabile i de control intern, precum i tipurile de probleme care au
generat ajust ri contabile în perioadele precedente.
Audit i control financiar
Proceduri analitice în cadrul
revizuirii generale de la
finalul auditului
Gradul de siguran în cazul
procedurilor analitice
12.4 Auditul estim rilor contabile
Introducere
Proceduri de audit
Auditorul trebuie s aplice procedurile analitice la/sau aproape de sfâr itul
auditului, atunci când poate formula o concluzie general privind
conformitatea situa iilor financiare, ca întreg, cu ceea ce auditorul cunoa te
referitor la client.
Gradul de siguran pe care auditorul îl acord rezultatelor procedurilor
analitice depinde de urm torii factori:
(a) Pragul de semnifica ie al elementelor implicate, de exemplu, atunci când
soldurile sistemelor sunt semnificative, auditorul nu se bazeaz doar pe
procedurile analitice pentru a- i formula concluziile. În orice caz,
auditorul se poate baza doar pe procedurile analitice pentru anumite
elemente de venituri i cheltuieli, atunci când acestea nu sunt
semnificative ca elemente individuale;
(b) Alte proceduri de audit direc ionate c tre acelea i obiective de audit, de
exemplu, alte proceduri executate de auditor pentru revizuirea crean elor,
cum ar fi revizuirea încas rilor ulterioare, de numerar, pot confirma sau
infirma întreb ri ap rute în urma aplic rii procedurilor analitice asupra
analizei pe maturit i a conturilor de crean e;
(c) Precizia cu care rezultatele preconizate ale procedurilor analitice pot fi
prezente. De exemplu, auditorul se va a tepta, în mod normal, la o
consecven mai mare în cazul compar rii marjei profitului brut de la o
perioad la alta decât în cazul compar rii cheltuielilor op ionale, cum ar
fi cele pentru cercetare sau reclam ;
(d) Evaluarea riscului inerent i a nivelului de control, de exemplu, în cazul
în care controlul intern asupra proces rii ordinelor de vânzare este slab
i, prin urmare, riscul de control este ridicat, atunci pentru desprinderea
concluziilor referitoare la crean e este necesar o mai mare încredere în
testele de detaliu a tranzac iilor i soldurilor decât în procedurile
analitice.
Auditorul trebuie s ob in suficiente probe de audit adecvate cu privire la
estim rile contabile.
"Estim rile contabile" reprezint o aproximare a valorii unui element în
absen a unor mijloace de evaluare precise. De exemplu:
provizioanele de reducere a stocului i conturilor de crean e la valoarea lor
realizabil estimat ;
provizioanele de alocare a costurilor activelor imobilizate în timpul vie ilor
utile estimate;
veniturile angajate;
impozitele amânate;
provizioanele pentru pierderi provenite în urma unui proces;
pierderile din contracte de construc ii în derulare;
provizioanele pentru satisfacerea garan iilor.
Auditorul trebuie s ob in suficiente probe de audit adecvate dac o estimare
contabil este rezonabil în circumstan ele date i, când este nevoie, dac este
prezentat în mod adecvat.
Auditorul va adopta una sau o combina ie din urm toarele modalit i de
abordare în auditarea estim rilor contabile:
(a) revizuirea i testarea procesului utilizat de conducere pentru elaborarea
estim rii;
 Probele de audit

(b) folosirea unei estim ri independente pentru compara ie cu cea întocmit

de conducere;
(c) revizuirea evenimentelor ulterioare care confirm estimarea f cut .

12.5 Principiul continuit ii activit ii

Introducere Atunci când se planific i se efectueaz proceduri de audit i când se

Gradul de adecvare al
principiului continuit ii
activit ii
Probe de audit
evalueaz rezultatele acestora, auditorul trebuie s ia în considerare gradul de
adecvare al principiului continuit ii activit ii care st la baza întocmirii
situa iilor financiare.
Auditorul trebuie s ia în considerare riscul c principiul continuit ii
activit ii poate s nu mai fie adecvat.
Indicii care sugereaz înc lcarea principiului continuit ii activit ii pot
ap rea din situa iile financiare, dar i din alte surse.
Indicii financiari
Datoria net sau situa ia datoriei nete curente;
Apropierea scaden ei împrumuturilor cu termen fix f r perspective
realiste de reînnoire sau rambursare, sau bazarea excesiv pe
împrumuturile pe termen scurt pentru finan area activelor financiare pe
termen lung;
Indicatori financiari cheie nefavorabili;
Pierderi substan iale din exploatare;
Restan e sau întreruperi în plata dividendelor;
Incapacitatea de a pl ti creditorii la data scaden ei;
Dificultate în conformarea cu termenii acordurilor de împrumut;
Schimbarea tranzac iilor pe credit în tranzac ii cu plata la livrare pentru
furnizori;
Incapacitatea de a ob ine finan are pentru dezvoltarea de noi produse
esen iale sau alte investi ii esen iale.
Indicii din exploatare
Pierderea de membri cheie din conducere f r posibilitatea de înlocuire;
Pierderea unei pie e principale, a fran izei a licen ei sau a furnizorului
principal;
Dificult i cu for a de munc sau lipsa furnizorilor importan i.
Alte indicii
Neconformitatea cu cerin ele referitoarela capital sau cu alte cerin e
statutare.
Ac iuni în justi ie pe rol împotriva entit ii, care, dac au succes, pot avea
drept rezultat hot râri judec tore ti care nu ar putea fi îndeplinite.
Schimb ri în legisla ie sau în politica guvernamental .
Când se ridic o întrebare cu privire la gradul de adecvare al principiului
continuit ii activit ii, auditorului trebuie s adune suficiente probe de audit
adecvate pentru a încerca s rezolve satisf c tor îndoiala privind capacitatea
entit ii de a continua s func ioneze în viitorul previzibil.
Pe durata auditului, auditorul efectueaz procedurile de audit proiectate
pentru a ob ine probe de audit ca baz pentru exprimarea unei opinii asupra
situa iilor financiare. Când se ridic o întrebare cu privire la principiul
continuit ii activit ii, unele dintre aceste proceduri pot avea o semnifica ie
suplimentar sau poate fi necesar s se efectueze proceduri adi ionale sau s
se actualizeze informa iile ob inute anterior. Procedurile care sunt relevante
în aceste situa ii pot include:
Analiza i discutarea fluxului de numerar, profitului i a altor previziuni
relevante cu conducerea;
Audit i control financiar
Concluziile auditului i
raportului
Principiul continuit ii
activit ii considerat adecvat
Problema continuit ii
activit ii, nerezolvat
Principiul continuit ii
activit ii, considerat
inadecvat
Verificarea evenimentelor dup sfâr itul perioadei pentru elementele care
efectueaz capacitatea entit ii de a continua pe principiul continuit ii;
Analiza i discutarea celor mai recente situa ii financiare interimare
disponibile ale entit ii;
Verificarea termenilor împrumuturilor obligatare i acordurilor de credit i
determinarea situa iilor în care vreunul a fost nerespectat;
Citirea proceselor verbale ale Adun rilor Generale ale Ac ionarilor, ale
Consiliului de Administra ie i ale întrunirilor comitetelor importante
pentru orice referiri la dificult ile financiare;
Investigarea avocatului entit ii în ce prive te litigiile i reclama iile;
Confirmarea existen ei, legalit ii i obligativit ii contractelor prin care se
ofer sau se ob ine suportul financiar al ter ilor i al p r ilor afiliate i
estimarea capacit ii financiare a unor astfel de p r i de a oferi fonduri
suplimentare;
Luarea în considera ie a pozi iei entit ii cu privire la comenzile neonorate
ale clien ilor.
Dup ce procedurile considerate necesare au fost efectuate, toate informa iile
cerute au fost ob inute i efectul oric ror proiecte ale conducerii i ale altor
factori de atenuare au fost luate în considerare, auditorul va decide dac
oroblema ap rut în ce prive te principiul continuit ii activit ii a fost
rezolvat în mod satisf c tor.
Dac , conform randamentului auditorului, au fost ob inute probe de audit
suficiente i adecvate în sprijinul ipotezei continuit ii activit ii, auditorul nu
va modifica raportul de audit.
Dac , conform ra ionamentului auditorului, principiul continuit ii activit ii
este adecvat în cazul proiectelor conducerii privind ac iunile viitoare datorit
factorilor de atenuare, auditorul va lua în considerare dac asemenea planuri
sau al i factori necesit a fi prezen i în situa iile financiare. Dac nu este
f cut prezentarea adecvat , auditorul trebuie s exprime o opinie calificat
sau o opinie contrar , dup cum este cazul.
Dac , conform ra ionamentului auditorului problema continuit ii activit ii
nu este rezolvat în mod satisf c tor, auditorul va lua în considerare dac
situa iile financiare:
(a) descriu în mod adecvat condi iile principale care genereaz îndoieli
substan iale privind capacitatea entit ii de a continua s func ioneze în
viitorul previzibil;
(b) afirm c exist o incertitudine semnificativ dac entitatea va fi capabil
continue activitatea i, prin urmare, este incapabil s realizeze activele
i s - i reduc datoriile în cursul normal al activit ii;
(c) afirm c situa iile financiare nu include ajust ri în leg tur cu
recuperabilitatea i clasificarea valorilor activelor înregistrate sau în
leg tur cu valorile i clasificarea datoriilor care pot fi necesare dac
entitatea este incapabil s continue activitatea.
Dac în situa iile financiare este f cut prezentarea adecvat , auditorul poate
s exprime în mod obi nuit o opinie necalificat i s modifice raportul de
audit prin ad ugarea unui paragraf de eviden iere a problemei legate de
principiul continuit ii a activit ii prin atragerea aten iei asupra notei din
situa iile financiare care prezint aspectele stabilite în paragraful anterior.
Dac în situa iile financiare nu este f cut o prezentare adecvat , auditorul
trebuie s exprime o opinie calificat sau o opinie contrar dup caz.
Dac , pe baza procedurilor suplimentare efectuate i a informa iilor ob inute,
inclusiv a efectului circumstan elor de atenuare, ra ionamentul auditorului
este c entitatea nu este capabil s continue func ionarea în viitorul
previzibil, auditorul va decide c principiul continuit ii activit ii utilizat la
întocmirea situa iilor financiare este inadecvat.
Dac rezultatul ipotezei inadecvate utilizate la întocmirea situa iilor
financiare este atât de semnificativ i atotcurpinz tor încât are ca rezultat
situa ii financiare eronate, auditorul trebuie s exprime o opinie contrar .