Tema 1 - Civilizatii preistorice şi antice

Geto-daci şi contactele cu
lumea mediteraneeana
Geto-daci :- sunt strămoşii noştri;

- sunt atestaţi documentar începând cu secolul VI î.Hr., ei trăiesc in

spaţiul Carpato-dunărean (elementele de bază sunt:Carpaţi, Dunărea si Marea Neagră);

- fac parte din marea familie a tracilor (organizaţi in peste 100 de triburi,
geto-dacii fiind consideraţi cei mai viteji dintre traci);

- ei reprezintă un singur popor şi vorbesc o singură limba (indoeuropeană)

afirmaţia aparţine geografului Strabo;

- ei apar sub această denumire in funcţie de izvorul istoric :

1. greceşti – GETI;

2. latine – DACI.

Organizare : geto-dacii erau organizaţi in triburi si uniuni de triburi acestea erau

conduse de un şef militar BASILEU acesta îşi avea reşedinţa intr-o cetate fortificată
construită pe înălţimi numită DAVA.

Clasele sociale TARABOSTES (nobilimea)

COMATII (oameni liberi)

Tarabostes formează aristocraţia militară si sacedotală. Ei locuiau in

cetate/reşedinţă, colaborau cu basileul. Basileul era ales din randul lor. Ei se
deosebeau de comatii prin tinuţă.

Comatii sunt oamenii liberi, locuiau in jurul cetăţii se ocupau cu agricultura, creşterea
animalelor si meştesugurile.

Geto-dacii sunt creatorii civilizaţie fierului (ei confecţionau arme si unelte din fier;
prelucrau metalele preţioase; confecţionau vase din lut).
 Religia. Ei credeau in zei adică erau politeişti, in cinstea zeilor, strămoşii noştri le
aduceau ofrande. Locul de rugăciune se numeste sanctuar :

1.circular

2 .patrulater

Orice cetate de tip davă trebuia sa aiba cel puţin un sanctuar. Cele mai multe
sanctuare in numar de 10 sunt la Sarmizegetusa.

Cele mai importante zeităţi ale geto-dacilor au fost:

-Zalmoxis (zeul suprem);

-Gebeleizis;

-Bendis;

-Ares;

Geto-dacii au intrat in contact cu o serie de civilizaţi europene respective cu:

-sciţii;

-celţii;

-tracii sud-dunăreni;

-grecii.

De la care au preluat o serie de elemente de civilizaţie materială.

Grecii s-au aşezat pe ţărmul Mării Negre începând cu secolul VII i.Hr. întemeind
colonii:

-Histria (secolul VII i.Hr.);

-Tomis (Constanţa);

-Callatis (Mangalia).

De la greci, geţii din Dobrogea au luat :

-metode de prelucrare a metalului;

-roata olarului (olărit);

-moneda (comerţul).
 Primele informaţii scrise despre strămoşii noştri geto-daci au apărut in secolul VI
i.Hr. Cele mai importante izvoare istorice care fac referiri la strămoşii noştri sunt:

-514 i.Hr. Herodot. El prezintă expeditia regelui persan Darius I la gurile Dunării
unde a suferit mari infrangeri din partea geţilor considerati de Herodot “cei mai viteji si
mai drepţi dintre traci”

-365 i.Hr. Alecsandru Macedon. In acest izvor istoric este prezentată expeditia lui
Alecsandru Macedon la Nordul Dunării care a intrat in conflict cu geţii din zona pe care
ia înfrânt. Importanta izvorului este legată de faptul ca apare o prima prezentare a
bogăţiilor acestor pământuri.

- 300 i.Hr. Lisima(Traciei)

Dromichaites (conducătorul unor uniuni de triburi de la Nordul Dunării)

Conflictul s-a încheiat cu Victoria lui Dromichaites.

Burebista 82-44 i.Hr.

Burebista 82-44 i.Hr. este primul rege al dacilor care a reuşit să unească triburile şi
uniunile de triburi din spaţiul carpato-dunărean sub conducerea sa punând bazele
primului stat sub numele de Dacia. Capitala noului stat se află în Munţii Oraştiei –
Sarmizegetusa.

Burebista a fost ajutat in formarea statului de preotul Deceneu obligâdu-i pe daci să

se supuna lor şi să renunţe la vechile drepinderi.

Capitala era apărată de mai multe cetăţi de tip davă:

-Costeşti;

-Blidaru;

-Băniţa;

-Piatra Roşie;

-Căpâlna.

Burebista a fost ajutat de aristocraţia militară si sacedotală. El a acordat o mare

importanţă armatei (2ooooo soldati - Strabo).
 Graniţele statului dac depăşesc cu mult graniţele ţării noastre:

-N Carpaţii Păduroşi

-S Munţii Balcani

-E Nistru

-V Dunărea Mijlocie

Burebista a adus o politică externă activă astfel a intrat în conflict cu celţii şi grecii pe
care i-a înfrânt.

Sa amestecat în războiul civil de la Roma dintre Pompei şi Cezar, la susţinut pe

Pompei dar Victoria a foat a lui Cezar.

Cezar a decis să se răzbune pe toţi inamici dar nu a mai reuşit. In anul 44 i.Hr. a fost
asasinat.

Tot in anul 44 moare şi Burebista se pare ca in condiţi asemănătoare cu Cezar.

Dupa moartea lui Burebista statul dac se destramă dar nu dispare nucleul statului se
păstrează in zona Munţilor Orăştiei la Sarmizegetusa.

Urmaşii lui Burebista:

-Deceneu;

-Comonicus;

-Scorylo;

-Duras;

-Decebal.

Dobrogea începând cu secolul I i.Hr. principalul pericol pentru daci il reprezinta

romanii. Primul teritoriu cucerit de romani este Dobrogea 28 i.Hr. Dobrogea începând cu
anul 46 intra în componenţa provinciei romane Moesia şi rămâne sub stăpânire pănă în
anul 602 d.Hr.
Decebal 87-106

Izvoare istorice : “Columna lui Traian” (Roma)

“Monumentul de la Adamachini ”

“Trapaeum Traiani”

Cel care reface unitatea statului dac este Decebal. Statul lui Decebal este mult mai
mic decat statul lui Burebista, dar mai puternic, capitala este tot la Sarmizegetusa
apărată tot de cetati.

Cel mai mare pericol pentru Decebal erau romani care la începutul secolului erau
conduşi de Domiţian.

Din primul an de domnie Decebal intra în conflict cu romanii 87 – Cornelius Fuscus.

O armată romană condusă de Fuscus trece Dunărea pe la Drobeta o ia prin Banat şi

se îndreaptă spre capitală, lupta decisiva se dă la Tapae, romani sunt înfrânţi şi Fuscus
moare pe câmpul de bătălie.

88 – Tettius Iulianus

O armată romană condusă de Tettius Iulianus trece Dunărea pe la Drobeta, trece

prin Banat lupta se dă la Tapae si victoria aparţine romanilor.

89 – Tratatul de pace

Domiţian deşi ieşise voctorios cere pace (Imperiul era atacat de popoarele gemanice
şi Domiţian avea nevoie de linişte la Dunăre).

Tratatul de pace este în avantajul lui Decebal:

- Dacia devenea regat clientelar pentru Roma;

- Decebal primeşte BANI, meşteri şi instructori militari pe care îi foloseşte în

consolidarea statului.

In anul 98 la conducerea imperiului roman vine imparatul Traian(98-117)

Traian ajuns la conducerea imperiului decide să nu mai respecte tratatul de pace şi

hotărăste să cucerească Dacia.

Razboaiele daco-romane 101-102

105-106

Cauzele razboaielor :
- pericolul pe care îl reprezintă daci la graniţa imperiului;

- bogăţiile Daciei.

101-102

O armată romană (100.000 soldati~) pleacă de la Roma condusă de Traian spre

Dacia, ajunge la Dunăre, trece Dunărea pe un pod de vase pe la Drobeta spre Banat
spre Sarmizegetusa.

Prima confruntare la Tapae si dacii sunt infrânţi. Soseşte iarna şi romanii rămân în
Banat. Decebal în iarna 101-102 trece Dunărea îngheţată în Moesia şi atacă
garnizoana romană produncâdu-le mari distrugeri, Traian este informat de ceea ce se
întâmplă în Moesia, se deplasează personal şi îi respinge pe daci.

In primavara lui 102 atacă cu toate fortele Sarmizegetusa şi pentru a evita un

dezastru Decebal cere pace.

Tratatul de pace din 102:

- Decebal nu avea voie la politică externă;

- era obligat să înapoieze toate bunurile primite de la romani;

- era obligat să distruga fortificaţiile şi să-şi reducă armata.

Tratatul este umilitor.

Traian era conştient că tratatul nu va fi respectat de aceea se pregateşte pentru o

noua confrutare şi construieşte peste Dunăre un pod de piatră la Drobeta (arhitectul
Apolodor din Damasc).

Decebal îşi consolideaza şi el sistemul de apărare si armată.

105-106

Traian declanşează ofensiva plecând dintr-o poziţie avantajoasă(Banat) reuşeşte să

cucerească Costeşti drumul spre capiatala este deschis. Decebal încearcă să reziste
dar în momentul în care realizează că nu are nicio şansă, părăseşte capitala. Se
retrage în munţi pentru a-şi reorganiza armata. Este urmărit de o armată romană, este
tradat de dacul Bicilis înconjurat de armata romană şi decât să cadă viu în mâinile
duşmanilor se sinucide, i se taie capul şi mâna dreaptă care sunt aduse în tabăra
romană şi aruncate la picioarele lui Traian.

Din acest moment dispare statul dac şi apare provincia imperială Dacia-romana.
 Integrare dacilor in lumea romana
ROMANIZAREA
Romanizarea este procesul prin care un popor nelatin îşi însuseşte limba,
obiceiurile, cultura şi religia de la romani.

Procesul de romanizare s-a desfaşurat în 3 etape:

1.începând cu secolul I i.Hr., în conducerea unor legiuni economice între daci şi romani;

2.106-271 este perioada în care dacii au suferit un proces organizat de romanizare

datorită stăpânirii romane;

3.secolele IV-VIII, continuarea procesului de finalizare, finalizat cu formarea poporului

român şi a limbii române.

Factorii romanizarii:

- administraţia;

- armata;

- coloniştii;

- veteranii;

- urbanizarea;

- religia;

- limba latină.

Administraţia începând cu 106 vorbind de provincia imperiala dacia-romană. Aceasta

este condusă de un guvernator (reprezentantul imparatului) care avea titlul legatus
augusti. Capitala provinciei este un oraş nou Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

In 117 moare Traian şi daci se revoltă, noul impărat Hadrian pentru a administra
Dacia o împarte în două Dacia Superior (Dacia Porolissensis)

Inferior

Marcus Aurelius împarte Dacia romana în 3 Dacia Porolissensis

 Molvensis

Apulensis

In 271 Aurelian retrage armata şi administraţia şi părăsesc Dacia.

Armata legiuni (trupe de elită formate din soldaţi romani)

trupe auxiliare

Legiunea XIII Gemina

V Macedonia

Trupe auxiliare ale

cohorte

Trupele romane staţionare în castre iar acestea formau pe graniţă un limes.

Veteranii, foşti soldaţi în armata romană care la sfarşitul serviciului militar primeau o
sumă de bani şi o bucată de pământ. Cei mai mulţi care au fost în legiunile romane au
rămas aici unde şi-au întemeiat famili şi au reprezentat un important factor de
romanizare.

Coloniştii sunt locuitori ai imperiului, nu sunt cetăţeni romani vorbitori de limbă latină
au fost aduşi în Dacia masiv şi organizaţi de statul roman. Ei au dezvoltat agricultura,
meşteşugurile şi mineritul.

Urbanizarea. Oraşele sunt întemeiate şi locuite de romani:

- colonii [Ulpia Traiana Sarmizegetusa(Napoca), Drobeta]

- municipii (Dierna, Tibiscum)

Religia. Apare un fenomen nou sincretism religios(amestecul dintre doua divinităţi

rezultând o noua divinitate).

Limba latina. Poate fi considerat cel mai important factor de romanizare. Limba
Latină este limba oficială folosită în administraţie, armată şi justiţie.

Dacii pentru a se înţelege cu autorităţile au fost obligaţi să înveţe limba latină.

Dacii liberi în afara provinciei Dacia-romana locuiau în urmatoarele zone : Nord-

Vestul Transilvaniei, Moldova şi Muntenia.

Dacii liberi erau organizaţi în triburi şi uniuni de triburi, aceste triburi şi uniuni de
triburi aveau nume diferite dintre aceste:
- carpei;

- costobacii;

- dacii mari.

Dacii liberi trăiau în condiţii tradiţionale, erau razboinici, deseori atacau provincia
romană Dacia-romana, şi ei au suferit un proces de romanizare dar mult mai lent decât
cei din provincie.

Tema 2 - Romanitatea orientală în

 mileniul marilor migraţii
Romanitate şi creştinism
Romanitate. Datorită atacurilor repetate ale popoarelor migratoare împaratul
Aurelian a decis începând cu 271 să părăsească Dacia retrăgând din acest spaţiu
armata şi administraţia.

Urmările:

- decad oraşele;

- populaţia se muta de la oraş la sat;

- decad meşteşugurile şi comerţul;

- apar noi aşezări rurale;

- continuă sa trăiasca o populaţie daco-romană la Nordul Dunării.

Romanii nu au renunţat în totalitate la Dacia astfel împăraţii Diocleţian şi Constantin

cel Mare au continuat să stăpânească Sudul Banatului;

Olteniei;

Munteniei.

Au consolodat cetăţile Drobeta, Dierna şi Sucidava.

O situaţie cu totul aparte s-a inregistrat în Dobrogea. Dobrogea s-a aflat sub
dominaţie romană (46-602), aici a continuat procesul de romanizare.

Împăraţii romani considerau că Dobrogea reprezintă o importantă zonă strategică

pentru imperiu.

Împăratul Diocleţian a organizat în această zonă o provincie nouă Scytia Minor cu

capitala la Tomis şi a deplasat numeroase trupe romane.

Constantin cel Mare după ce a mutat capital imperiului la Constantinopol a

considerat Dobrogea, un important teritoriu de la graniţa imperiului.

Creştinism
 Reprezintă credinţa în Dumnezeu şi fiul acestuia Iisus Hristos.

A reprezentat un important factor de romanizare. S-a răspândit la Nordul Dunării în

limba latină şi are un character popular.

Creştinismul a fost adus în Dacia odata cu primii soldaţi romani ai lui Traian şi de
colonişti.

Cei care au răspândit creştinismul se numeau misionari (Sava Gotul, Dionisiu cel Mic,
Sfântul Andrei).

Misionarii au fost persecutaţi de o serie de împăraţi romani (Traian şi Diocleţian).

Mulţi dintre misionari au plătit cu viaţa pentru ideile lor devenind martiri.

Creştinismul s-a răspândit în tot spaţiul Carpato-Dunărean, în special în Dobrogea

unde găsim 40 de basilica (Tomis, Histria, Calatis, Trapaeum Traiani) şi un episcopat la
Tomis.

Dovezi ale creştinismului:

1.obiecte paleo-creştine (cruci, opaiţe)

2.arheologică Donariu de la Biertan secolul IV

3.basilici în tot spaţiul Carpato-Dunărean

4 .folosirea limbii latine basilică=biserică

Dominedeus=Dumnezeu

angelus=înger

dominica=duminică

Începând cu secolul IX la Dunării s-au aşezat slavii. Aceştia au avut o mare influenţă
asupra limbii folosite în biserică astfel:

-începând cu evul-mediu,limba folosită în biserică este limba slavonă.

Creştinii au fost uniţi până în 1054 când a avut loc Marea Schismă, s-au separate în
catolici şi ortodoxi.

Românii au continuat să fie creştini ortodoxi conduşi de patriarhul de la

Constantinopol.

Formare poporului roman şi a

 limbii române
Procesul de formare al poporului roman şi al limbii române se numeşte
ETNOGENEZĂ.

Acesta este un process prin care au trecut toate popoarele romanice, el cuprinde
două etape:

Prima etapă : - asimilarea autohtonă de către coloniştii romani;

A doua etapă : - asimilarea popoarelor migratoare de către popoarele latine.

Rezultatul acestui process a constat în apariţia popoarelor latine :

- spanioli;

- francezi;

- italieni;

- portughezi;

- români.

Poporul roman s-a format în urma convieţuirii dintre daci şi romani. A fost un process
de lungă durată încheiat în secolul VIII alături de cele 2 elemente : daci şi romani se
adaugă elementul slav (secolul VI) popoarele migratoare au trecut pe la Nordul Dunării
începândcu secolul III germanii, iar din secolul VI …………..